2011 - 2012

1
CUPRINS

1. De ce o școală montessori?
Viziune și misiune
Filosofia școlii

2. Resurse umane și materiale

Rolul învățătorului
Mediul și materialele montessori

3. Profil educațional
Caracteristicile vârstei școlare
Planul cadru de învățământ
Curriculum
Activități extracurriculare
Educația cosmică
Evaluare
4. Programul montessori
Programul școlii
O zi din viața unui elev montessori

5. Întrebări și răspunsuri
1. DE CE O ȘCOALĂ MONTESSORI?
• educația din școala Montessori corespunde cu specificul dezvoltării psihologice a copilului;
• materialele Montessori asigură trecerea firească a copilului de la explorarea senzorială la operarea în abstract;
• evaluarea este un proces discret care îi lasă copilului bucuria de a învăța;
• învățarea - individuală sau în grupuri mici - are la bază cooperarea, nu competiția;
• educația Montessori îi înlesnește copilului formarea caracterului: devine responsabil și independent, modest și pri-
etenos, are simțul valorii și al apartenenței la grupul din care face parte.

Scopul metodei Montessori este așadar educația, nu școlarizarea. Iar a educa înseamnă, etimologic vorbind, a scoate
la lumină potențialul (lat. ex. ducere = a extrage)

Un răspuns la întrebarea din titlu îl dă Kristin McAllister-Young, beneficiară a acestui tip de educație până la vârsta de
12 ani, astăzi educator Montessori la o grădiniță din San Marco, California.

Fiecare dimineață în școala Montessori era pentru mine o versiune fascinantă a căminului familiei - un loc în care opiniile
și interesele mele erau valorizate, unde oamenii mă îndemnau să nu accept niciodată un răspuns ca pe un sfârșit al în-
trebărilor, ci să îl folosesc ca pe o scânteie pentru o nouă sursă de cercetare. Eram apreciată și respectată ca un membru
al unei comunități de studiu; punctele mele forte erau recunoscute și eram sprijinită acolo unde aveam greutăți. (Kristin
McAllister-Young).

Prin viziunea, misiunea și valorile noastre vă propunem o școală despre care copiii dumneavoastră să poată spune într-o
zi același lucru.

3
VIZIUNE ȘI MISIUNE
Viziune

Dorim să oferim copiilor cu vârste cuprinse între 2 și 15 ani oportunitatea de a fi educați prin metoda alternativă Mon-
tessori, sprijinindu-i să descopere:
• abilitățile lor interioare;
• entuziasmul de a învăța și de a cunoaște;
• unicitatea persoanei și sensul profund al relației cu ceilalți.

Misiune

Misiunea noastră este aceea de a asigura educație de calitate, adoptând și respectând atât principiile de educație
Montessori cât și standardele cerute de Ministerului Educației. Pentru a atinge aceste obiective, oferim:
• lucru individualizat cu fiecare copil în parte;
• curriculum holistic care se adresează copilului atât din punct de vedere intelectual cât și spiritual și fizic;
• materiale speciale într-un mediu pregătit și ordonat logic;
• educatori pregătiți în pedagogia Montessori, în centre autorizate din străinătate.

FILOSOFIA ȘCOLII
Filosofia noastră este bazată pe viziunea Mariei Montessori cu privire la înțelegerea copilului și a stadiilor de dezvolta-
re ale ființei umane. Considerăm că bogația interioară a copilului este factorul declanșator pentru dorința de a învăța
și de a crește, făcându-l pe copil să își găsească propria menire și să participe activ la propria devenire.

Fundamentul unei lumi armonioase stă în calitatea primei relații a copilului: cu părinții și educatorii. De aceea este atât
de important respectul între educatori, copii și parinți. Noi ii ajutam pe copii să-și înțeleagă nevoile și sentimentele și
îi învățăm cum să coopereze și să rezolve conflictele.

Dacă materialele Montessori susțin deprinderea abilităților de cunoaștere și sunt ajutoare reale pentru învățare, punc-
tul forte al curriculumului Montessori este viziunea că toate lucrurile sunt în relație unele cu altele. Cu această viziune
promovăm valorile formării unei atitudini pozitive față de viață.
2. RESURSE UMANE ȘI MATERIALE
Cea mai importantă resursă a unei instituții de învățământ o constituie oamenii care sunt alături de copii zi de zi. De
aceea, atât învățătorii, cât și instructorii de educație fizică, muzică, religie și ceilalți colaboratori aderă la principiile de
educație Montessori și la valorile enunțate mai sus. Urmând un curriculum internațional care se pliază pe cerințele
programelor școlare naționale, cadrele didactice special pregătite în pedagogia Montessori au acreditările recunos-
cute de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sporturilor.

ROLUL ÎNVĂȚĂTORULUI MONTESSORI

Ca și la grădiniță, la școală copiii au același învățător timp de trei ani, de la 6 la 9 ani, apoi un altul de la 9 la 12 ani
şi un diriginte de la 12 la 15 ani. Învățătorul transmite copiilor informația în mod individualizat sau în grupuri mici.
Informația, împreună cu pregătirea și întelegerea profundă a ființei umane, conferă învățătorului posibilitatea de a
ghida dezvoltarea fiecărui copil și interesul specific al acestuia la fiecare moment. Învățătorul Montessori este un
generalist menit să deschidă porți de cunoaștere pentru copii. Bine pregătit, cunoaște detalii fascinante ale fiecărei
discipline și este capabil să cuprindă aceste detalii într-o imagine de ansamblu.

Copiii învață de multe ori singuri, folosind materialele specifice, timp în care rolul învățătorului este să direcționeze,
să stimuleze și să ghideze activitatea acestora. Copiilor li se face o prezentare a materialelor. În timpul acestei
demonstrații, cuvintele și mișcările excesive sunt evitate, iar acțiunile sunt segmentate astfel încât să se asigure o mai
bună înțelegere a conceptului prezentat.

Decizia învățătorului de a preda o anumită lecție rezultă de cele mai multe ori din observarea atentă a copiilor, precum
și din evaluarea muncii lor anterioare. Unele lecții pot fi explicate din nou dacă se constată că un copil are nevoie de
mai multă informație sau de reîmprospătarea ei.

MEDIUL ȘI MATERIALELE DINTR-O CLASĂ MONTESSORI

Mediul Montessori pentru copiii de școală realizează un echilibru între materialele concrete, manipulative și imaginația
în dezvoltare a copilului, secondată de puterea de a abstractiza. Fiecare material are secvențe de abstractizare care îl
conduc pe copil la înțelegerea din ce în ce mai profundă a conceptelor și la descoperiri fascinante. Pe masură ce înain-
tează spre abstract, copilul se desprinde singur de materiale. Acestea ii permit copilului să exploreze și în același timp
să își dezvolte anumite capacități. Materialele sunt prezentate în secvență ierarhică. Există o legătură complexă între
materialele din arii de dezvoltare diferite, conform principiului integrării disciplinelor, specific metodei Montessori.

5
3. PROFIL EDUCAȚONAL
CARACTERISTICILE VÂRSTEI ȘCOLARE
Copiii la vârsta școlară se caracterizează, de regulă:
• prin abilitatea de a abstractiza și de a imagina,
• prin orientarea lor socială și morală și
• prin energia inepuizabilă de a cerceta și de a explora.

În căutarea propriului stil de a cerceta, copiii de vârstă școlara lucrează în grupuri mici, într-o varietate de proiecte care
le stimulează imaginația și le implică intelectul.

PLANUL CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Planul cadru de învățământ respectă cerințele actuale ale Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Știintei, astfel
încât să fie atinse și depășite obiectivele de referință și obiectivele cadru ale programelor școlare naționale. Deși trase-
ul fiecărui copil este individualizat, un obiectiv major al nostru este acela ca nivelul general de cunoștințe al copilului
să fie cel puțin egal cu cel al elevilor de aceeași vârstă din învățământul tradițional. În același timp, însă, copilul poate
avansa oricât în domeniile sale preferate, aceasta fiind caracteristica educației de excelență.

CURRICULUM MONTESSORI
Învățătorii Montessori compară cerințele din curriculum național cu cel Montessori, pentru a se asigura că toate ariile
obligatorii din sistemul tradițional sunt acoperite. Natura expansivă și scopul curriculumului Montessori oferă copiilor
posibilitatea de a acoperi multe subiecte care nu sunt cuprinse în programa şcolară tradițională.

Curriculumul Montessori este organizat ca un plan ascendent de informații intercorelate. Lecțiile sunt introduse în
mod simplu și concret în primii ani de școală și sunt reintroduse de mai multe ori de-a lungul anilor, la nivele din ce
în ce mai ridicate de abstractizare și complexitate. Fiecare materie este corelată cu celelalte. O lecție conduce firesc
la multe alte lecții. În acord cu metoda care îl reprezintă cel mai bine, copilul exersează capacități și atinge obiecti-
ve prin folosirea unei game variate de materiale Montessori. Copilul trece treptat și în ritm propriu, de la concret la
înțelegerea abstractă. Când sunt introduse conceptele, se începe cu întregul și se trece apoi către studierea mai în
amănunt a părților. Fiecare temă principală a celor trei ani cuprinsă în curriculum este studiată în profunzime și din ce
în ce mai abstract.

Limbaj. Educația Montessori are o viziune holistică asupra cititului. Aceasta include conștientizarea sunetelor din
cuvinte și a fonemelor, unități tematice cu accent pe discipline culturale, cercuri de literatură și proiecte de cercetare.
Studierea gramaticii și a sintaxei se îmbină cu studierea literaturii. O idee de bază în metoda Montessori este aceea
că scrisul (analiza cuvântului) precede cititul (care este sinteza). Copiii descoperă rolul esențial al limbajului scris în
dezvoltarea civilizației umane. Limbajul devine un instrument de bază atât pentru explorare cât și pentru exprimarea
orală și scrisă.

Matematica. Matematica Montessori este foarte sistematică, orientată pe proces, și progresează în mod logic în etape
de complexitate crescândă. Toate materialele Montessori de matematică îl conduc pe copil de la înțelegerea concre-
tului la abstractizare, în acord cu principiul conform căruia procesul și înțelegerea trebuie să fie înaintea memorizării.
Învățarea geometriei furnizează de asemenea baza pentru studierea arhitecturii și a designului.

Științe culturale.
• Științele naturii - astronomie, biologie, zoologie, geologie, fizică.
• Științele sociale - geografie, istorie, elemente culturale ale societății românești.
Datorită grupului multi-vârstă, lecțiile de prezentare variază de la lecții individuale la grupuri mici și la prezentări pen-
tru întregul grup. Copiii realizează proiecte creative de cercetare, la început cu ajutorul învățătorului și apoi singuri.
Legătura dintre pamânt, floră, faună și viața umană este subliniată de o abordare ecologică. Copiii descoperă faptul că
oamenii își adaptează nevoile esențiale în funcție de diferențele de zonă geografică, de climă sau de resurse naturale.

Arte - muzică și arte vizuale.

Muzica: Pornind de la exerciții de ascultare a sunetelor din jur, trecând prin exerciții de ritm și de recunoaștere a in-
strumentelor muzicale, copiii îşi dezvoltă abilitățile folosind atât materiale specifice cât şi instrumente muzicale.
Artele vizuale: Într-o clasă de învățământ primar, zona artelor conține următoarele tehnici și materiale: lut și alte
materiale de modelat, materiale pentru colaj/mozaic, creioane, cretă, creioane colorate, carioca, cerneală, acuarele și
vopseluri, tehnici de pictură, hârtie, materiale textile.

Educație fizică și educație pentru sănătate. Exercițiul fizic de fiecare zi este la fel de important ca cel intelectual. Să-
nătatea fizică, socială și emotională, siguranța și prevenirea, sănatatea personala și sănatatea comunității sunt câteva
din obiectivele educației pentru sănatate.

Limbile străine. Engleza constituie o arie curriculară în sine și copiii vorbesc și studiază zilnic această limbă cu un
vorbitor nativ. În plus, materialele pentru științele naturii sunt procurate din străinătate și conțin denumirile animale-
lor/plantelor/rocilor/planetelor etc. în engleză. La acestea, educatorii adaugă etichete cu denumirile românești, astfel
încât copiii studiază noțiunile bilingv. La momentul oportun, fiecare copil va obține certificatul Cambridge corespun-
zator vârstei și nivelului său. Franceza este introdusă în curriculum de două ori pe săptămână.

Utilizarea calculatorului. Considerăm că în primii ani de şcoală sunt necesare cunoștințele de informatică doar în
măsura în care ele constituie un sprijin pentru obținerea informațiilor utile celorlalte arii curriculare. În următorii ani
va fi respectată programa tradițională cu profesor specializat.

Religie. Educația spirituală este încurajată, dar nu impusă. Părinții au libertatea de a opta pentru participarea copilului lor
la orele de religie.

7
ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Explorarea fiecărei discipline este încurajată de excursii în afara clasei, la bibliotecă, observator astronomic, gradina
botanică, spital, aeroport, etc. În timpul anului şcolar se organizează excursii/tabere. Copiii sunt cei care decid unde
doresc să meargă și tot ei sunt cei care organizează aceste evenimente. Colaborăm cu muzee, Crucea Roşie, Grupul de
Cercetaşi şi alți parteneri pentru implementarea programelor anuale.

Activitățile opționale includ activități artistice (instrument muzical, balet, pictură), activități pentru dezvoltarea gân-
dirii (șah, Mindlab), activități sportive (karate). Oferta școlii se diversifică și se extinde în funcție de opțiunile copiilor
și ale părinților.

EDUCAȚIA COSMICĂ
Cuvântul „cosmic” vine din grecescul kosmos care înseamnă ordine, lume, univers.

Educația cosmică este o abordare holistică a educației care îi ajută pe copii în dezvoltarea conștiinței că totul în uni-
vers este în interdependență și formează un tot armonios precum și a faptului ca ei înșiși fac parte din și contribuie la
acest întreg.

Educația cosmică nu constituie o materie în sine, așa cum este educația muzicală sau educația fizică, ci este libertatea
de a trece de la o materie la alta pentru a ajunge la o înțelegere cuprinzătoare a fenomenului realității. Când materiile
sunt folosite în acest mod, adică nu sunt izolate și nu sunt compartimentate, nu sunt tratate ca un scop în sine, atunci
copilul poate înțelege lucrurile în profunzime.

Educația cosmică este unul din conceptele de bază în pedagogia Montessori, care corespunde dezvoltării naturale a
copiilor și care răspunde nevoilor de dezvoltare în perioada 6 - 12 ani. Astfel, educația cosmică poate răspunde:
• foamei de informație,
• nevoii de a explora realitatea fizica si profunzimile fiintei,
• dorinței de a participa la activități organizate cu ceilalți,
• nevoii de a-și extinde cunoașterea cu ajutorul imaginației.

Materiile din curriculum Montessori sunt prezentate copiilor în mod holistic și centrat.

EVALUARE
Evaluarea se realizează printr-o analiză calitativă a performanţelor copiilor, nu prin clasificarea şi compararea elevilor
prin notare.
 Evaluarea Montessori Evaluarea tradiţională

• observaţii zilnice;
• fişe zilnice de progres;
• catalog
• raport periodic cu descrierea evoluţiei de ansamblu a copilului (socială, academică, emoţională), puncte tari şi
• se acordă note sau calificative
puncte slabe precum şi modalităţi de îmbunătăţire a punctelor slabe;
• se dau lucrări de control pe care învăţătorul
• portofoliul de lucrări şi proiecte al copilului;
le corectează cu roşu
• sedinţe săptămânale sau la două săptămâni cu copiii, în care aceştia consemnează împreună cu învăţătorul
activităţile şi competenţele dobândite în perioada respectivă.
Învățătorul Montessori își face cu grijă însemnări pentru a se asigura că elevilor li se arată prezentările potrivite atunci
când aceștia sunt pregatiți să le primească. Observațiile zilnice și însemnările detaliate îl ajută pe învățător să planifice
lecțiile individuale care urmează, pentru fiecare copil în parte. Învățătorul Montessori face însemnări și observații pentru:
• lecțiile prezentate,
• lucrul realizat de copil după prezentarea lecției,
• progresul copilului,
• jurnalul zilnic ținut de copil,
• dificultăți întâmpinate de anumiți copii și felul în care aceste dificultăți au fost depașite,
• ședințele individuale cu fiecare copil în parte (o dată pe săptămână sau la două săptămâni).

Evaluarea, strâns legată de observarea copiilor, este un proces continuu într-o clasă Montessori. Este una din caracte-
risticile esențiale ale metodei. Observarea comportamentului repetat al unui copil este o modalitate de a înregistra
schimbările care apar în dezvoltarea acestuia.

Predarea în stil Montessori și metodele de învățare furnizează oportunități pentru evaluarea formativă. Iată câteva exemple:

• Întrucât lecțiile sunt prezentate în mod individual sau în grupuri mici, învățătorul poate observa cu ușurință și poate
nota nivelul de înțelegere al fiecărui copil. Înainte ca lecția să ajungă la final, fiecărui copil i se înlesnește posibilitatea
de a arăta cum se utilizează materialul respectiv. Orice copil care are nevoie să i se mai predea o dată aceeași lecție
poate participa cu următoarea ocazie, împreună cu un grup de copii, la aceeași prezentare.
• Multe dintre materiale au în sine controlul erorii, așa că este ușor ca atât copilul cât și învățătorul să știe dacă
informația, abilitățile și scopul materialului au fost însușite. Design-ul în sine al materialului face ca însuși elevul care
lucrează să își poată da seama dacă ceva este greșit. Acesta va ști atunci că va trebui să ceară să-i fie repetată prezen-
tarea ca să o poată înțelege mai bine. În felul acesta copiii ajung să se gândească la a face greșeli ca la un „prieten”,
pentru că o greșeală este o ocazie pentru o înțelegere mai profundă a lucrurilor.
• Faptul că elevii își aleg propria lor activitate spune mult despre interesele și abilitățile lor la un moment dat, ceea ce
învățătorul observă și notează.
• În timpul ședinței individuale obișnuite pe care o are cu învățătorul o dată pe săptămână sau la două săptămâni,
copilul de peste șase ani devine co-evaluator al propriei activități, împreună cu învățătorul. Analizează împreună
jurnalul zilnic al copilului, portofoliile și proiectele terminate, stabilesc împreună ce urmează și discută eventualele
dificultăți care au apărut pe parcurs.

9
4. PROGRAMUL MONTESSORI
PROGRAMUL ŞCOLII
Structura anului școlar la Şcoala Montessori București o respectă pe cea aprobată de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sporturilor. Orarul zilnic, însă, este extins: de la ora 8:30 până la ora 15:30. Programul lung îi permite
unui copil flexibilitatea de a-și urma propriul interes în propriul ritm, alternând perioadele de concentrare cu cele de
relaxare/masă/joacă.

Între 15.30 și 18.00 oferim un program opțional de after-school.

Privire de ansamblu

Atmosfera din clasa Montessori presupune o atitudine de respect pentru fiecare copil în parte. Copilul Montessori de
vârstă școlară nu este ținut în loc de curriculumul clasei în care acesta ar trebui să fie potrivit vârstei. El este încurajat
să meargă cât de departe poate prin activitățile alese și învățând în ritmul său. Fiecare copil de școală are un jurnal
propriu în care notează activitățile pe care le face în fiecare zi, ordinea și durata lor. Învățătorul are ședințe periodice
cu fiecare copil pentru a-l ajuta să lucreze în mod eficient în fiecare arie în parte și să se asigure că lucrează la nivelul
capacităților lui.

Copiii urmează propriul lor interes lucrând singuri sau în grup sau participând la lecțiile prezentate de învățător. Ei nu
urmeaza un program predefinit, ci unul propriu pe care îl stabilesc singuri sau de comun acord cu învățătorul. Acesta
este mereu prezent și se asigură că timpul copiilor este folosit în mod responsabil și că toate ariile din curriculum sunt
acoperite. Întrucât activitățile de la școală sunt mult mai numeroase decât cele de la grădiniță, învățătorul poate cere
unui copil, la un moment dat, să întrerupă activitatea la care lucrează independent sau cu un alt coleg și să vină să
participe la o prezentare pe care învățătorul o face pentru un grup restrâns de copii. La sfârșitul prezentării, copilul se
întoarce la lucrul său.

Pășind într-o clasă primară Montessori, veți observa cum copii cu vârste diferite au numeroase ocazii de a învăța.
Poate fi vorba de un grup restrâns care lucrează la un proiect de cercetare, un copil mai mare care lucrează cu unul
mai mic ca vârsta, învățătorul care prezintă o lecție despre geografie în timp ce asistenta observă restul clasei iar alti
copii citesc. Aceasta ar putea fi o fotografie de moment a clasei, un exemplu de învățare independentă și autodirijată.
Învățătorul Montessori îl provoacă pe fiecare copil în parte, în funcție de abilitățile și nevoile sale de dezvoltare, aju-
tându-l astfel să-și dezvăluie propriul sine și propriul potențial. 

O ZI DIN VIAȚA UNUI ELEV MONTESSORI

Acesta este doar un exemplu. Fiecare zi e altfel. Fiecare copil are altă structură și ordine a activităților. Andrei are opt
ani și jumătate, este în al doilea an de școală Montessori după doi ani de grădiniță Montessori.
 8:30 Andrei sosește în clasă și își începe ziua salutând învățătorii și copiii.

După ce se acomodează cu clasa, Andrei scrie data în jurnalul său (un caiet în care notează tot ceea
8:45 ce face în timpul zilei). Apoi își alege primul material cu care vrea să lucreze. Scrie în jurnal materi-
alul și ora la care începe. Astăzi și-a ales un material care îl ajută să lucreze la împărțirea cu numere
mari și care îi va permite mai târziu să rezolve doar pe hârtie probleme de împărțire cu numere mari.

După ce rezolvă cinci probleme de împărțire, Andrei se simte mulțumit și este gata să treacă mai
9:30 departe. Din nou scrie în jurnal: întâi ora la care a terminat activitatea precedentă și apoi denumi-
rea și ora la care începe următoarea activitate. Acum va continua o activitate începută cu o zi în
urmă. Ieri a studiat cultura triburilor de americani nativi și azi va realiza obiecte specifice acestor
triburi din plastelină, acuarele și alte materiale. Această activitate îi captează atenția lui Andrei
pentru următoarele 40 de minute, timp în care poartă discuții și explică din când în când ce face
unor colegi care se așează să privească.

Pe peretele de lânga ușă este un cartonaș pe care scrie „Ocupat” și pe verso „Liber”. Este felul în
10:10 care copiii din clasă știu dacă toaleta - care este în hol - este ocupată sau nu. Andrei se duce și
se uită la cartonaș și înțelege că toaleta este liberă. Merge la toaletă. Când se întoarce în clasă,
se duce la raftul cu activități de limbaj și scoate pe măsuță activitatea cu antonime. Se așează la
masă și își începe lucrul. Învățătorul se apropie și îl întreabă dacă toaleta este liberă acum. An-
drei spune că da și își dă seama că a uitat să întoacă pe fața corespunzătoare cartonașul pentru
toaletă. Se duce și îl întoarce, apoi revine la masă. Învățătorul se apropie din nou și îi amintește
că poate lua un singur material o dată. Andrei se ridică, pune coșulețul cu antonime la loc și se
întoarce la activitatea anterioară. Strânge materialele și notează în jurnal.

Andrei s-a înscris de ieri pe lista pentru folosirea computerului. Merge și se așează la computer.
10:25 Scrie în jurnal. Deschide programul Mavise pentru învățarea tastaturii și tastează. Peste 15 minute
este rândul lui Alexandru la computer. Acesta vine și îl anunță pe Andrei că e rândul lui. Andrei
oprește programul, salvează cu numele lui ceea ce a făcut și scrie în jurnal.

10:40 Andrei merge în bibliotecă și ia o enciclopedie pe care o răsfoiește în tăcere.

Andrei este invitat de un coleg să construiască împreună dreptunghiuri și să le calculeze aria. În

10:50 mijlocul activității este chemat să participe la o lecție cu învățătorul, despre cum să faca o cercetare:
se începe cu lectura, apoi se iau notițe, se face prima schiță, se definitivează și se ajunge la schița
finală. Când lecția se termină, se întoarce la lucrul său. Își încheie activitatea împreună cu prietenul
său și scrie din nou în jurnal.

Andrei se plimbă prin clasă și se uită cu atenție ce fac ceilalți colegi ai săi. Se oprește la un grup de
11:20 două fete care folosesc barele pentru muzică, încercând să cânte melodia unui cântec învățat în
urmă cu câteva zile în clasă. Privește fără să intervină.

11
 Învățătorul pornește CD-ul cu piesa muzicală „Dimineața” de Edvard Grieg, ceea ce pentru copii
11:25 însemnă că este timpul să strângă materialele și să se adune pentru activitatea de grup. Andrei
merge și se asează în locul stabilit pentru întâlnirea cu toți colegii lui.

Andrei participă la activitatea de grup în care colega sa, Aura are de prezentat un experiment pe
11:30 care l-a pregatit cu ajutorul unei cărți de experimente pusă la dispoziția copiilor în clasă.

11:45 Profesorul de muzică intră în clasă pentru activitatea muzicală.

Andrei și colega sa Alina sunt astăzi de serviciu la masa de prânz. Așează fețele de masă, pun far-
12:30 furiile și tacâmurile, servesc copiii. După masa de prânz, Andrei își spală farfuria ca și ceilalți copii,
apoi mătură firimiturile și pune fețele de masă la loc, în dulap.

Andrei se așează pe covor împreună cu ceilalți copii, în așteptarea lecturii pe care învățătorul o va
13:10 face cu voce tare: un capitol din cartea „Heidi, fetița munților”.

E timpul de ieșit în curte. Andrei își schimbă încălțămintea și, împreună cu toți colegii, iese în
13:20 curte pentru o repriză de joacă.

Andrei îi însoțește pe colegii săi pentru 20 de minute de lectură individuală. Merge la raftul cu
13:50 cărți pentru lectura individuală, își ia cartea pe care a început-o, o deschide la semnul de carte și
citește în liniște.

Andrei merge la raftul cu hărți și alege harta Asiei, pe care o duce pe covoraș, hotărât să contiue
14:10 memorarea țărilor din Asia. Scrie în jurnal numele activității și ora la care începe. Lucrează cu o
hartă din lemn cu steaguri și folosește un atlas pentru a identifica numele fiecărei țări. Selecteaza
10 țări pe care să pună accentul și după ce exersează un timp, îl roagă pe un coleg să vină să îl
ajute să verifice dacă le-a reținut pe toate. Își aduce aminte de 8 din cele 10. Scrie în jurnal numele
țărilor pe care le-a reținut.

Împreună cu asistenta și cu alți 3 copii, Andrei începe să lucreze la engleză părțile corpului, în
14:40 continuarea activității începute ieri. Merge la raft și ia cartonașele cu părțile corpului. După ce ob-
servă că fiecare copil știe să denumească fiecare cartonaș cu imaginea corespunzătoare asistenta
pleacă, iar cei patru copii continuă activitatea cu un joc de memorie.

Luna aceasta Andrei are ca sarcină în clasă, împreună cu Alina, îngrijirea ariei de matematică,
15:05 unde trebuie să așeze materialele în ordine, la marginea raftului, în fiecare zi și să ștearga praful
o dată pe săptămână. Astăzi șterg și praful. Când termină, își schimbă încălțările și se îmbracă
pentru a merge în curte.

Andrei merge în vestiar și așteaptă să fie chemat când îi vin părinții, să plece acasă. Astăzi
15:30 este ziua din săptămână când nu stă la programul de after-school. Își ia la revedere de la
învățător și de la colegi și pleacă.
5. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
Există teme pentru acasă în școala Montessori?
Temele nu sunt necesare într-o școală Montessori. În primul rând, copiii nu pot folosi materiale Montessori acasă. În al doilea
rând, majoritatea temelor înseamnă lucru cu fișe și manuale, ceea ce nu se foloseste, de regulă, în educația Montessori. În al
treilea rând, natura învățării în școala Montessori (interactivă, centrată pe copil și cu manipularea materialelor) este atât de
benefică pentru copii încât ei nu au nevoie de teme ca exercițiul învățării să fie menținut și susținut.
Unii învățători, totuși, consimt să dea copiilor teme pentru acasă, mai ales la citire - de citit o poveste pe zi și de făcut,eventual,
o scurtă fișă de lectură. De asemenea, atunci când copilul ajunge să lucreze abstract, fără materiale, dau ca teme pentru acasă
simple exerciții care să favorizeze obișnuirea minții cu exercițiul în abstract.

Copiii vor avea dificultăți la trecerea în sistemul tradițional după educația Montessori?
Obiceiurile și abilitățile pe care copiii le dobândesc într-o clasă Montessori rămân active toată viața. Copiii Montessori sunt de
obicei adaptabili, lucrează bine singuri sau în grup. Pot lua singuri decizii, au abilități de rezolvare de probleme și își organi-
zează bine timpul. Întrucât copiii din clasa Montessori sunt încurajați să împărtășească idei și să discute lucrul lor, încadrarea
într-o nouă situație este mai ușoară datorită abilităților de comunicare.

Copiii Montessori sunt suficient de pregătiți să ia examenele naționale?

Copiii din programul Montessori pot lua cu succes examenele naționale. Ţine de responsabilitatea învățătorului să se asigure
că elevii sunt pregatiți să rezolve probleme și în stilul testelor cerute de Ministerul Educației.

Care sunt diferențele dintre școala Montessori și școala tradițională?

Montessori Tradițional

Prezentări individuale pentru nivelul fiecărui copil Prezentările sunt făcute întregului grup

Grupe de vârste mixte Grupe de copii de aceeași vârstă

Copilul lucrează liniștit și independent Copilului i se cere să facă liniște

Mediul și metoda încurajează autodisciplina Învățătorul impune disciplina

Învățătorul ghidează din fundal dezvoltarea copilului Învățătorul este centrul procesului educațional

Evaluare fără note și fără comparații între copii Evaluare cu accent pe note și clasificare în funcție de ele

Educație cosmică - libertatea de a trece de la o materie la alta, pentru o mai bună înțelegere a realității Informația este separată pe materii

De ce clasele Montessori sunt formate pe trei nivele de vârstă ?

Maria Montessori a observat că dezvoltarea ființei umane nu este liniară, ci se realizează într-o succesiune de transformări,
ia diverse forme și trece prin stadii de dezvoltare (atât din punct de vedere fizic, cât și psihic). Diferențele sunt atât de mar-
cante, încât Montessori le compara cu stadiile metamorfozei. Așadar, viața în dezvoltare a ființei umane este o succesiune de
nașteri, o emergență și o dispariție a unor abilități, o naștere și o moarte a unor interese și caracteristici. La fiecare aproximativ
trei ani de la naștere, copilul trece într-o altă fază de dezvoltare. Așadar, în acești trei ani copiii prezintă aceleași caracteristici
generale, se supun acelorași legi interne de creștere impuse de natura umană, indiferent de zona geografică, de cultura sau
clima în care trăiesc. De aceea în clasele Montessori copiii sunt grupați pe trei nivele de vârsta (0 - 3 ani, 3 - 6 ani, 6 - 9 ani,
9 - 12 ani și 12 - 15 ani).

13
Grupurile multi-vârstă permit fiecărui copil să-și urmeze propriul ritm de dezvoltare, fără să se simtă mai avansat sau mai
în urma celor din preajma lui. Grupurile multi-vârstă ajută dezvoltarea copilului din punct de vedere social, intelectual și
emoțional, fără ca acesta să fie supus unor presiuni dinafară menite să forțeze nejustificat evoluția firească.
Dezvoltarea într-un astfel de mediu este mult mai naturală. Nicăieri în viața de zi cu zi a copilului nu vor fi doar copii de
aceeași vârstă. Nici n-ar fi benefic. Într-un mediu Montessori cei mici învăță de la cei mari, iar cei mari se simt responsabili
și au bucuria de a împărtăși ceea ce știu și celor mai mici decât ei. Se creează în acest fel o coeziune a grupului bazată pe
înțelegere și respect.

Dată fiind clasa multi-vârstă, copilul meu de opt ani își va petrece tot anul având grijă de un
copil mai mic în loc să își facă propriile lui activități?
Copiii mai mari dintr-o clasă Montessori îi ajută adesea pe copiii mai mici care le cer ajutorul și în acest fel își consolideaza
propriile cunoștințe. Oricine a încercat să învețe ceva pe cineva știe că procesul de a explica un concept nou îl ajută și pe cel
care predă să înțeleagă lucrurile mai în profunzime. Actul de a învăța pe altul dezvoltă calități de lider și siguranță de sine.
Totuși, copiii mai mari își petrec majoritatea timpului cu propria lor activitate.

Educația Montessori este potrivită pentru toți copiii?

Maria Montessori credea în potențialul de dezvoltare al fiecărei persoane. Dar educația Montessori poate să nu se potriveas-
că tuturor familiilor. O experiență pozitivă pentru copil cere ca atât școala, cât și părinții să împărtășească aceeași viziune
legată de scopul educației.
Ideal este ca un copil înscris într-un program Montessori să aibă continuitate, astfel putând să își maximizeze dezvoltarea.
Este necesar ca atunci când face recrutarea, școala să se asigure ca părinții înțeleg filosofia Montessori, misiunea și obiecti-
vele școlii.
Părinții trebuie încurajați să pună chiar și cele mai dificile întrebări și să vorbească deschis despre reținerile lor, la fel cum
vorbesc și despre scopuri. Şcoala vrea ca familia să știe de ce Montessori este cea mai bună optiune pentru copii, dar nu se
va aștepta ca toate familiile să împărtășească același punct de vedere.

Cum funcționează Montessori pentru copiii care intră în acest sistem la vârsta de peste 4 ani?
Educația Montessori e construită pe stadii de dezvoltare. Experiențele copilului din primul stadiu influențează dezvoltarea
următorului stadiu. De aceea, curriculum-ul pentru fiecare grupă presupune întărirea experienței stadiului anterior.
Programul Montessori de obicei recrutează copii mai mici de 4 ani pentru a răspunde cu succes capacităților acestuia. Inte-
gritatea programului este influențată pozitiv dacă majoritatea copiilor au o experiență Montessori continuă, de la vârsta de 3
ani. Într-un astfel de program organizat, copiii mai mari, fără experiență Montessori, pot fi admiși cu succes.
Atunci când un copil mai mare este admis este important să se descopere motivația acestuia și a părinților. Orice fel de ra-
port sau caracterizare de la școala anterioară poate fi de mare folos pentru a întelege experiența copilului. Dacă au existat
probleme în vechea școală, acest lucru trebuie discutat în cele mai mici detalii. Montessori nu este un leac universal pentru
toate problemele. Există posibilitatea ca mulți copii care nu au fost fericiți la școala anterioară să fie foarte mulțumiți într-o
școală Montessori. Cheia este ca profesorii, părinții și copilul să aibă așteptări realiste și să coopereze pentru a face mai ușoara
trecerea la noua școală.

Dacă copilul meu este lăsat să aleagă propriile lui activități, nu va fi tentat să facă aceleași
lucruri în fiecare zi sau chiar să nu facă nimic?
Nu, pentru că învățătorul observă activitățile copiilor. Când copilul a dobândit o competență, îi prezintă o lecție nouă
care îl provoacă mai mult, în funcție de vârsta și interesul copilului. Întrucât mediul este stimulativ și atragător, foarte rar
se întâlnesc copii care să nu facă nimic. Învățătorul îi ghidează pe copii pentru a realiza un echilibru între activitățile de
limbaj, matematică și alte arii curriculare.
NOTE

15
 Ne găsiți aici:
București, str. Țepeș Vodă nr.79, sector 2
Tel.: 0729.00.20.81, 0754.05.44.05
contact@montessoribucuresti.ro
www. montessoribucuresti.ro