VARIANTA B EPIDEMIO

1. Epidemiologia bolilor netransmisibile:

A. Este o componenta a medicinei preventive
B. Se ocupa cu depistarea timpurie preclinica a bolii netransmisibile
C. Include si studiul masurilor de profilaxie
D. Este studiata doar de epidemiologi
E. Este parte componenta a epidemiologiei alaturi doar de epidemiologia bolilor
transmisibile

2*. Tuberculoza se considera in prezent ca este o boala:

A. Emergenta
B. Reemergenta
C. De import
D. Cu focalitate naturala
E. In curs de eradicare

3. Tantarul Anopheles este pentru paludism:

A. Izvor de infectie
B. Agent patogen
C. Izvor secundar de infectie
D. Un organism care adaposteste agentul patogen, in care se multiplica si care
reprezeinta o cale de transmitere in acelasi timp
E. Un mediu care adaposteste agentul patogen, in care se multiplica si care
reprezeinta o cale de transmitere in acelasi timp

4. Rezistenta specifica dobandita sau castigata se poate constitui prin:

A. Trecerea prin formele tipice de boala
B. Trecerea prin formele atipice de boala
C. Administrarea de imunoprofilaxie activa si/sau pasiva
D. Mecanisme naturale exclusiv
E. Mecanisme artificiale exclusiv

5. Alege zoonozele din urmatoarele boli:

A. Gripa
B. Rabia
C. Antrax
D. Trichinoza
E. Tusea convulsiva

6. Infectia latenta este caracterizata de:

A. Aparitia tipica a semnelor clinice
B. Aparitia atipica a semnelor clinice
C. Existenta doar a modificarilor biologice si histopatologice fara semne clinice
D. Este sinonima cu contaminarea
E. Lipsa simptomatologiei caracteristice bolii respective
7. Boli in care se excreta germenul si in perioada de convalescenta sunt:
A. Difteria
B. Dizenteria
C. Febra tifoida
D. Hep virala A
E. Salmoneloze minore (toxiinfectiile cu Salmonella Sp.)

8. Picaturile lui Flugge sunt implicate in transmiterea

A. Tusei convulsive
B. Dizenteriei
C. Gripei
D. Meningitei meningococice
E. Holerei

9. Focalitatea naturala se intalneste:

A. In antroponoze
B. In zoonoze
C. In antropo-zoonoze
D. In boli aparute intr-un anumit spatiu geografic in care exista o anumita
biocenoza
E. La boli transmise accidental la om

10. Transmiterea indirecta:

A. Este sinonima cu transmiterea in lant
B. Este sinonima cu transmiterea in stafeta
C. Implica unul sau mai multe elemente din mediul extern
D. Include transmiterea in stafeta
E. Este caracterista unor agenti patogeni cu un grad mai ridicat de rezistenta in
mediul extern

11. Alimentele de origine vegetala sau mixte pot suferi:(mie aici toate mi se par bune, insa
una sigur trebuie eliminata)
A. O contaminare primara
B. O contaminare secundara
C. O contaminare prin alti factori ai cailor indirecte complexe
D. O contaminare de la personalul purtator de germeni
E. O contaminare prin prelucrare necorespunzatoare

12. Persoana tanara din sectorul alimentatiei publice, neaderenta la regulile de igiena
personala dupa folosirea toaletei, reprezinta un risc pentru transmiterea:
A. Hep virala B
B. Hep virala A
C. Infectiilor cu Streptococcus Pyogenes
D. Dizenteriei
E. Toxiinfectii alimentare cu Bacillus Cereus
13. Nereceptivitatea:
A. Este starea organismului care permite agentului patogen sa supravietuiasca si sa
se multiplice
B. Este starea organismului capabil sa impiedice patrunderea agentului patogen, sa
il distruga sau elimine cat mai rapid
C. Este sinonima cu rezistenta organismului
D. Poate fi determinata de factori specifici sau nespecifici
E. Este atributul persoanelor susceptibile de a se imbolnavi

14. Bolile in care imunitatea colectiva este determinata predominant de factori specifici
sunt:
A. Rujeola
B. Rubeola
C. Tetanosul
D. Dizenteria
E. Holera

15. Periodicitatea multianuala a rujeolei se datoreaza:

A. Pierderii imunitatii ramase dupa boala
B. Acumularea de segmente populationale receptive
C. Acumularea de persoane nevaccinate
D. Cresterii contagiozitatii virusului gripal
E. Factorilor naturali de mediu

16. Forma pandemica:

A. Este o manifestare amplificata a epidemiei
B. Este o manifestare in care focarele de boala se extind succesiv si permanent
C. Este intalnita in gripa, infectia HIV/SIDA
D. Are caracter trenant in hepatitele cu transmitere parenterala
E. Cuprinde doar zone geografice limitate

17. In gripa, transmiterea este:

A. Directa aerogena
B. Indirecta simpla
C. Uzual indirecta complexa
D. Hidrica
E. Toate cele de mai sus

18*. Driftul antigenic determina:

A. Aparitia de noi variante ale aceluiasi subtip de virus gripal
B. Aparitia de noi subtipuri de virus gripal
C. Aparitia unui nou tip de virus gripal
D. Aparitia de pandemii de gripa
E. Toate cele de mai sus
19. Sursa de infectie extraumana in gripa este reprezentata de cai, porci/pasari la care se pot
intalni:
A. Infectie cronica
B. Infectie persistenta
C. Comensalism
D. Infectia transmisa vertical
E. Infectie transmisa intre specii cu infectii incrucisate

20*. In cazul epidemiei de gripa, inchiderea si suspendarea activitatii in colectivitatile de

copii este:
A. O masura antiepidemica
B. O consecinta a absenteismului crescut
C. O masura de profilaxie
D. O masura de control a epidemiei
E. Toate cele de mai sus

21. Rol sigur in transmiterea HIV are:

A. Urina
B. Lichidul amniotic
C. Sangele
D. Saliva
E. Secretiile genitale

22*. Lupta anti SIDA presupune:

A. Prevenirea infectiei HIV
B. Intreruperea transmisei HIV
C. Reducerea impactului personal si social la seropozitivii simptomatici/asimptomatici
D. Coordonarea eforturilor nationale si internationale
E. Toate cele de mai sus

23. Contagiozitatea in rujeola este:

A. La sfarsitul perioadei de incubatie
B. Maxima dupa eruptie
C. Se mentine 4-6 zile dupa eruptie
D. Indicele de contagiozitate este de 95%
E. Toate cele de mai sus

24. Transmiterea umana constanta in rujeola este:

A. Directa aerogena
B. Indirecta simpla
C. Indirecta complexa
D. Parenterala
E. Prin vectori
25. In rubeola, izbucnirile epidemice se remarca:
A. La intervale de 5-9 ani
B. La intervale de 10-14 ani
C. In sezonul rece
D. In sezonul cald
E. La intervale de 3-5 ani

26. Vaccinarea antirubeolica se recomanda:

A. Copiilor peste 12 luni de viata
B. Femeilor gravide in trimestrul 1 de sarcina
C. Femeilor de varsta fertila fara rubeola in antecedente
D. Personalului medical feminin cu Atc pozitivi antirubeolici
E. Copiilor sub 12 luni de viata

27*. Izvorul de infectie in scarlatina este:

A. Purtatorii aparent sanatosi
B. Purtatorii convalescenti
C. Persoanele cu infectie inaparenta
D. Omul cu boala tipica
E. Toate cele de mai sus

28. Manifestarea procesului epidemiologic caracteristica scarlatinei este:

A. Epidemica
B. Endemica
C. Sporadica
D. Pandemica
E. Sporadico-endemica

29*. In raport cu poarta de intrare, forma clinica de difterie cea mai frecvent intalnita este:
A. Difteria laringiana
B. Difteria cutanata
C. Angina difterica
D. Difteria conjunctivala
E. Difteria genitala

30. Infectia urliana se caracterizeaza prin:

A. Receptivitate crescuta la copii, adolescenti, adulti tineri
B. Imunitatea postinfectioasa este relativa
C. Se manifesta sporadic
D. Se manifesta epidemic
E. Frecventa crescuta vara

31. Parotidita epidemica are localizare la nivelul:

A. Glandelor salivare
B. Lojei parotidiene
C. Pancreasului
 D. Testiculelor
E. Splinei

32*. In meningita meningococica, valurile ... epidemice (periodicitatea multianuala) apar la

interval de:
A. 1-2 ani
B. 3-4 ani
C. 11-12 ani
D. 5-10 ani
E. 2-3 ani

33. In meningita meningococica, bolnavul elimina meningococul:

A. Prin secretii nazo-faringiene
B. Incepand din perioada de incubatie
C. Continuand in perioada de stare si convalescenta, in absenta tratamentului
antibiotic corespunzator
D. Continuand in perioada de stare si convalescenta, in prezenta tratamentului
antibiotic corespunzator
E. Toate cele de mai sus

34*. In tusea convulsiva, bolnavul:

A. E contagios in perioada prodromala
B. E contagios in perioada de stare - 2-3 zile de la debut, sub tratament antibiotic
C. E contagios in perioada de stare pana la 3 saptamani de la debut, fara tratament
antibiotic
D. Necesita carantinizare 21 zile
E. Toate cele demai sus

35*. In prezent tusea convusiva are o evolutie:

A. Endemica
B. Sporadica
C. Epidemica
D. Pandemica
E. Endemo-epidemica

36. HVD este endemica in:

A. Orientul mijlociu
B. America de Nord
C. Africa
D. America de Sud
E. Europa de SE

37*. In meningita meningococica pot exista purtatori:

A. Convalescenti
B. De scurta durata
C. De lunga durata (peste 3 luni)
D. Sanatosi - de contact (1-2 saptamani)
 E. Toate cele de mai sus
38. In meningita meningococica, izolarea este obligatorie:
A. La domiciliu
B. Pana la vindecarea clinica
C. Pana la ameliorarea LCR-ului
D. Pana la disparitia meningococului
E. Toate cele de mai sus

39*. Virusul hepatei E face parte din familia:(nu corespunde niciuna - rasp corect fam.
Hepeviridae, genul Hepevirus)
A. Picornaviridae
B. Flaviviridae
C. Hepadnaviridae
D. Calcivirus
E. Retrovidae

40. Procentajul ridicat al caror infectii sugereaza rolul de helper pentru virusul hepatitei G:
A. Infectia cu VHA
B. Infectia cu VHC
C. Infectia cu VHD
D. Infectia cu VHB
E. Infectia cu VHE

41*. In HVA contagiozitatea bolii so... de la debut, dureaza in general:

A. 1-7 zile
B. 14-21 zile
C. 10-14 zile
D. 14-28 zile
E. O luna de zile

42. In cazul dizenteriei, infectia cu Sh. flexneri e mai frecventa:(scrie doar de populatia
pediatrica in curs)
A. In populatia pediatrica
B. La adulti
C. La varsta a treia
D. In spitale
E. In populatia generala

43*. Care este primul virus uman implicat cert in etiologia proceselor maligne... beneficiaza
de imunizare activa:
A. VHE
B. Virusul urlian
C. VHG
D. VHB
E. VHA
44*. In poliomielita, boala minora apare in populatia afectata la un procent de:
A. 1-2%
B. 2-3%
C. 9-10%
D. 4-8%
E. 90-95%

45. Contactii in poliomielita:

A. Se supravegheaza minim 21 zile de la depistarea ultimului caz in focar
B. Se izoleaza ogligatoriu in spital
C. Se face ancheta epidemiologica obligatoriu in focar
D. Se vaccineaza sau se revaccineaza cu vaccin antipolio
E. Toate cele de mai sus

46. Masurile fata de contactii in holera presupun:

A. Supravegherea contactilor 5 zile de la ultimul contact infectant
B. Nu se aplica chimioprofilaxie la contactii familiali
C. Nu se indica vaccinarea
D. Vaccinarea antiholerica nu poate preveni o epidemie de holera
E. Toate cele de mai sus

47. Fatalitatea in tetanos este:

A. 40-50%
B. Data de hiperexcitabilitatea neuromusculara indusa de tetanospasmina
C. 50-70% in tetanosul neonatal
D. Influentata de precocitatea interventiei terapeutice
E. Influentata doar de factorii intrinseci ai pacientilor

48. Poliomielita este favorizata de:

A. Sezonalitate de iarna-primavara
B. Sezonalitate de vara-toamna
C. Factorii economico-sociali elevati favorizeaza transmiterea aerogena
D. Factorii economico-sociali scazuti favorizeaza transmiterea digestiva
E. Niciunul din cele de mai sus

49. Masuri fata de bolnav in poliomielita:

A. Izolare la domiciliu
B. Declarare nominala a cazurilor
C. Declarare numerica a cazurilor
D. Decontaminarea fecalelor timp de 3-6 luni de la episodul acut
E. Decontaminarea terminala nu e obligatorie
50. Combaterea in tusea convulsiva consta in:
A. Izolare separata a suspectilor fata de bolnavii confirmati in clinica de boli
infectioase
B. In colectivitati inchise de copii se interzice primirea de noi membri timp de 3
saptamani de la depistarea ultimului caz
C. Contactii copii primesc IG antipertussis primele 3-4 zile de la contactul infectant
D. Nu se face antibioprofilaxia la contacti
E. Niciun din cele de mai sus