1.

METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE

( „Thinking hats”)
Concepută de Edward de Bono, această tehnică poate fi integrată în sfera de
interferenţă a jocului de rol şi a jocului didactic.
Prezentaea succintă a metodei:
- sînt 6 pălării, fiecare avînd cîte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru;
- culoare pălăriei defineşte rolul interpretat de participanţi;
- membrii grupului îşi aleg pălăriile în funcţie de rolul ales;
- pălăria poate fi purtată individual sau în grupuri;
- roluile se pot inversa, participanţii sînt liberi să spună ce gîndesc;
- participanţii trebuie să cunoască semnificaţia fiecărei culori şi să se comporte astfel:
- gîndeşte ca o foaie albă care este Foloseşte întrebări / formulări:
neutră şi poartă informaţii -Ce informaţii avem?
Pălăria
Informează -Ce informaţii lipsesc?
albă
-Cum putem obţine
informaţiile?
- exprimă emoţiile, temerile, -Uite cum privesc eu
sentimentele lucrurile...
Pălăria Spune ce - nu se justifică -Sentimentul meu e că...
roşie simte despre - aprinde simţămintele -Nu-mi place felul cum s-a
- permite pălăriei albe să exploreze procedat...
sentimentele celorlalţi -Intuiţia îmi spune că...
- judecă critic -Care sînt erorile?
- gîndeşte logic, negativ -Ce ne împiedică?
Pălăria Identifică
- atenţionează asupra a ceea ce nu -La ce riscuri ne expunem?
neagră greşelile
poate fi făcut, e nonprofitabil, riscant -Nu mai că nu merge, dar nici
şi periculos. nu ...
Pălăria Aduce - gîndeşte optimist, logic şi pozitiv. -Care sînt obiectivele?
galbenă beneficii -explorează beneficiile şi posibilităţile -Pe ce se bazează aceste idei?
- oferă suport logic pentru ideile -Care sînt beneficiile?
creative ale pălăriei verzi -Cum vom ajunge aproape de
această viziune?
Pălăria Generează - creativă -Şansa succesului este dacă ...
verde idei noi: - formulează noi opţiuni, idei etc. -Cum poate fi atacată
Efortul - dă frîu liber imaginaţiei problema?
- caută alternative -Gasim o altă explicaţie?
Pălăria Clarifică - dirijor -Putem să rezumăm părerile
albastră - controlează şi organizează acţiunea expuse?
- sistematizează concluziile -Care este următorul pas?
-Să nu pierdem timpul şi să ne
concentrăm asupra ..., nu
credeţi?
Apelul la joc ca metodă de învăţare vine tocmai pentru a contracara sufocarea prin cantitatea de
informaţie şi pentru a reduce monotonia, pentru a asigura dinamismul, varietatea şi caracterul
atrăgător al orelor, pentru a restabili echilibrul psiho-fiyic al elevilor şi a-i motiva
intrinsec.Aceată metodă stimulează creativitatea participanţilor care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având
câte o culoare: alb, roşu, galben, verdealbastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg
pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot
 inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord cu rolul pe care
îl joacă.
Acest nou tip de metodă de predare – învăţare este un joc în sine. Copiii se împart în şase grupe – pentru şase
pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împărţirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul
acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat, iar cele şase pălării să fie frumos colorate, să-i
atragă pe elevi.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul. Fiecare culoare reprezintă un rol.
Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi
negru. Rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Pălăria albă
• este obiectivă asupra informaţiilor;
• este neutră; Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini
atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru şi obiectiv. Nu oferă interpretări şi opinii. Când “poartă” pălăria albă,
gânditorul trebuie să imite computerul; să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact
datele.
Gânditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea.
Pălăria roşie
• lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor;
• este impulsivă;
• poate însemna şi supărare sau furie;
• reprezintă o bogată paletă a stările afective; Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în
legătură cu…” Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă
vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie,
întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălăriei roşii”, adică din punct de vedere emoţional şi afectiv. Cel ce
priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling - urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.
Pălăria neagră
• exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata;
• oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie;
• reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste; Este pălăria avertisment, concentrată în special pe
aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce
nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse. Nu este o
argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar
dacă nu se potriveşte cu…” “Nu numai că nu merge, dar nici nu…”
Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei roşii, după cum aprecierile pozitive sunt
lăsate pălăriei galbene. În cazul unor idei noi, pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.
Pălăria galbenă
• oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
• culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;
• este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic; Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al
optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative.
Exprimă speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şi a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene luptă
pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru aceste beneficii şi valori. Oferă sugestii, propuneri concrete şi clare. Cere
un efort de gândire mai mare, Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid şi trebuie căutate. Ideile creative oferite sub
pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii, acestea
fiind domeniul pălăriei verzi.
Pălăria verde
• exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
• este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare; Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă
fertilitatea, renaşterea, valoare aseminţelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria
verde. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea laterală este
specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.
Pălăria albastră
• exprimă controlul procesului de gândire;
• albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător;
• supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
• este preocuparea de a controla şi de a organiza; Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor
desfăşurate. E gândirea despre gândirea nevoită să exploreze subiectul. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere
ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează
informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în
vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii. Intervine din când în când şi
de asemeni la sfârşit. Poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple interjecţii. Chiar dacă are rolul conducător,
este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii.
Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie, gândind
din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
 Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
pălăria albă – pălăria roşie
pălăria neagră – pălăria galbenă
pălăria verde – pălăria albastră
Cum trebuie să se comporte cel care “poartă” una din cele 6 pălării gânditoare:
Pălăria albastră → clarifică
Pălăria albă → informează
Pălăria verde → generează ideile noi şi efortul
Pălăria galbenă → aduce beneficii creative
Pălăria neagră → identifică greşelile
Pălăria roşie → spune ce simte despre
Un exemplu de întrebări / comportamente posibile în acest joc este:
Pălăria Pălăria Pălăria Pălăria
Pălăria roşie Pălăria neagră
albă galbenă albastră verde
 Ce infor-  Punându-mi  Pe ce se  Care  Putem să  Şansa
maţii avem? pălăria roşie, bazeză aceste sunt erorile? rezumăm? succesului este
 Ce infor- uite idei?  Ce ne  Care e ur- dacă…
maţii lipsesc?  cum privesc  Care sunt împiedică? mătorul pas?  Cum poate
 Ce infor- eu lucrurile… avantajele?  La ce  Care sunt fi altfel
maţii am vrea  Sentimentul  Pe ce drum riscuri ne ideile atacată
să avem? meu e că… o luăm? expunem? principale? problema?
 Cum pu-  Nu-mi place  Dacă  Ne  Să nu pierdem  Putem face
tem obţine felul cum s-a începem permite timpul şi să ne asta şi în alt
informaţiile?  procedat. aşa…sigur regulamentul? concentrăm mod?
vom ajunge la asupra…, nu  Găsim
rezultatul bun! credeţi? şi o altă
explicaţie?

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi
inteligenţei interpersonale.
Metoda PĂLĂRIILOR GÎNDITOARE constă în interpretarea de roluri în funcţie de culoarea
pălăriei: albă, galbenă, verde, roşie, albastră şi neagră. Membrii grupului sunt liberi în
expunerea părerii, dar să fie în acord cu rolul pe care ăl joacă, definit de culoarea pălăriei:
- albă: oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor, este neutră, concentrată pe
fapte, obiective şi imagini clare, stă sub semnul gândirii obiective;
- galbenă: oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei, este gândirea
optimistă, constructivă pe un fundament logic;
- verde: exprimă ideile noi, stimulează gândirea creativă, simbolizează fertilitatea,
prospeţimea, producerea de idei noi, inovatoare;
- roşie: oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor, dă frâu liber
imaginaţiei şi sentimentelor, descătuşează stările afective;
- albastră: exprimă controlul procesului de gândire, supraveghează şi dirijează
bunul mers al activităţii, controlează, organizează, conduce întrebările, formează
ideile principale şi face concluzii;
- neagră: oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră a situaţiei puse în discuţie;
exprimă prudenţă, grijă, avertisment, judecată; este gândirea pesimistă, negativă;
depistează erorile, spunând ce este rău, incorect, indică riscurile şi pericolele
demersurilor propuse. Un şir de indicaţii despre cum funcţionează metoda
 respectivă pentru a soluţiona problema şi cum trebuie să-şi îndeplinească rolul cei
ce poartă pălăriile găsim la C. Oprea [33, pag.211]:
Pălăria albă: Foloseşte întrebările:
- gândeşte ca o foaie albă care este Ce informaţii avem?
neutră şi poartă informaţii. Ce informaţii lipsesc?
- expune neutru, operează cu fapte. Ce informaţii am vrea să avem?
Pălăria roşie: Foloseşte formulări de tipul:
- exprimă-ţi emoţiile, temele, intuiţiile, - punându-mi pălăria roşie uite cum privesc eu
sentimentele; lucrurile...
- nu te justifica; - sentimentul meu e că...
- expune cu emoţii puternice, sentimental. - nu-mi place felul cum s-a procedat
- intuiţia îmi spune că...
Pălăria galbenă: Foloseşte întrebările:
- gândeşte optimist, logic şi pozitiv; Care sunt obiectivele?
- explodează beneficiile şi posibilităţile Pe ce se bazează aceste idei?
- imaginează - ţi lumina şi strălucirea soarelui;
Care sunt beneficiile?
- expune pozitiv, optimist. Cum voi / vom ajunge aproape de această
viziune (perspectivă)?
Pălăria neagră: Foloseşte întrebările:
- judecă critic; Care sînt erorile?
- gândeşte negativ, dar logic; Ce ne împiedică?
- atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi La ce riscuri ne expunem?
făcut, e nonprofitabil, riscant sau periculos; Ne permite regulamentul?
- expune negativ, pesimist.
Pălăria verde: Foloseşte formulări de tipul:
- creează noi opţiuni, variante, resurse, Şansa succesului este dacă...
structuri, metode, idei; Cum poate fi altfel atacată problema?
- gândeşte-te la vegetaţia proaspătă, la Putem face asta şi în alt mod?
abundenţă; Găsim şi o altă explicaţie?
- dă frâu liber imaginaţiei;
- expune creativ.
Pălăria albastră: Foloseşte întrebările:
- controlează procesul gândirii pentru ca Putem să rezumăm punctele de vedere
aceasta să devină mai productivă şi expuse?
organizează acţiunea; Care e următorul pas?
- supervizează, sistematizează concluziile, Care sunt ideile principale?
comentează, dirijează şi conduce către pasul Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm
următor; asupra..., nu credeţi?
- oferă o privire de ansamblu asupra celorlalte
bonete.
Metoda PĂLĂRIILOR GÎNDITOARE metodă prin care elevii sunt antrenaţi într-un joc de rol : există 6
pălării imaginare, fiecare având o anumită culoare; fiecare elev îşi alege o pălărie pentru câteva minute
(albul = informaţia; negrul = gândirea critica; roşul = afectivitatea; verdele = creativitatea; galbenul =
gândirea pozitivă; albastrul = moderatorul). Clasa este împărţită în 6 grupe care emit aprecieri faţă de
comportarea stăpânilor de pălării, evaluând încadrarea în rolul care le-a fost dat.
Pălăria albă: Povestitorul
 Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor.
 Este neutră.
 Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare.
 Stă sub semnul gândirii obiective:
1. Prezentaţi date despre viaţa şi opera lui I. Druţă
2. Realizează, în cel mult zece rânduri, o prezentare a operei Toiagul păstoriei
 Pălărie roşie: Psihologul
 Dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor.
 Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor.
 Roşu poate însemna şi supărarea sau furia.
 Descătuşează stările afective.
1. Imaginaţi-vă că sunteţi Păstorul.
2.Construiţi o pledoarie prin care să condamnaţi comportamentul celor ce-l înconjoară.
3. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce ?
Pălăria neagră: Criticul
 Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata.
 Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie.
 Este perspectiva gândirii negative, pesimiste.
1. Identifică defectele majore ale personajelor.
2.Ce nu ar trebui să facă Păstorul? De ce?
Pălăria galbenă: Creatorul
 Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei.
 Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul.
 Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.
1.Încercaţi sa comentati comportamentul Păstorului.
2.Transformaţi-l într-un personaj cu altfel de comportament.
2. De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj?
Pălăria verde: Gânditorul
 Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă.
 Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei.
 Este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare.
1.Imagineazǎ-ţi alte douǎ moduri în care s-ar fi putut termina opera.
2. Este posibil ca Păstorul să devină mai comunicativ? Argumentează.
Pălăria albastră: Moderatorul
 Exprimă controlul procesului de gândire .
 Albastru e rece – este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi
atotcunoscător.
 Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii.
 Este preocuparea de a controla şi de a organiza.
1. Care crezi cǎ a fost intenţia autorului când a scris aceastǎ operǎ?
2. De ce opera Toiagul păstoriei este o nuvelă?
3. Care crezi cǎ a fost scopul acestei lecţii?
Clasa a V-a : “Vizită” de Ion Luca Caragiale

Povestitorul:1. Prezentaţi date despre viaţa şi opera lui I.L. Caragiale

2. Realizează, în cel mult zece rânduri, o prezentare a operei „Vizită”

Moderatorul: 1. Care crezi cǎ a fost scopul acestei lecţii?

2.Care crezi cǎ a fost intenţia autorului când a scris aceastǎ operǎ? De ce opera „Vizită” este o
schiţă?
 Creatorul:1.De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj?
2.Încercaţi să comentaţi comportamentul personajului principal fata de celelalte personaje.
Transformaţi-l într-un personaj cu altfel de comportament.

Gînditorul:1.Imagineazǎ-ţi alte douǎ moduri în care s-ar fi putut termina opera.

2. Este posibil ca Ionel să devină un copil educat ? Argumentează.

Criticul:1. Identifică defectele majore ale personajelor.

2.Ce nu ar trebui să facă personajul? De ce?

Psihologul:1. Imaginaţi-vă că sunteţi musafirul. Construiţi o pledoarie prin care

să codamnaţi comportamentul lui Ionel.
2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce ?
• Metoda celor şase bonete presupune dezvoltarea vorbirii din mai multe perspective
atitudinale. În funcţie de culoarea bonetei, variază exprimarea elevului. Toţi lucrează în
cadrul unui subiect, însă exprimările sînt diferite.
• Cooperarea este modalitatea de a studia cu eficienţă sporită o temă complexă teoretică
sau practică în grup sau în echipă, îmbinând inteligenţa sau efortul individual cu inteli-
genţa sau eforturile grupului. Este o metodă de socializare, a formării spiritului de echipă.
• Tema de activitate în grup la lecţie poate fi utilizată pentru rezolvarea, în mare parte, a
tuturor sarcinilor didactice de bază. Ea este aplicabilă şi raţională în efectuarea lucrului
practic, lucrului de laborator, în prelucrarea limbajului la lecţiile de limbi străine, la
însuşirea textelor, copiilor documentelor istorice ...
• Pe parcursul acestei activităţi sînt utilizate la maximum discuţiile în colectiv a
rezultatelor, consultările reciproce.
– Recomandări
• Această tehnică de activitate facilitează şi organizarea diverselor tipuri de lecţii: lecţie –
consultaţie
• didactică, lecţie de creaţie, lecţie – conferinţă de presă, lecţie – investigaţie judiciară,
lecţie – probă didactică, lecţie – evaluare sumativă, lecţie – sumar didactic. După astfel
de lecţii, elevii trebuie să fie motivaţi pozitiv pentru a-şi organiza studiul independent, de
a însuşi limba română ca limbă de comunicare.
• Elevii sunt captaţi pe parcursul întregii lecţii, sunt antrenaţi în rezolvarea diverselor
sarcini de învăţare, se creează o atmosferă favorabilă învăţării, este stimulată
interacţiunea, cooperarea învăţător – elev, elev – învăţător, elev – elev. Această formă de
organizare a lecţiei sporeşte responsabilitatea fiecărui membru al echipei faţă de sine şi
faţă de alţii şi se va forma convingerea că toate cunoştinţele şi deprinderile acumulate în
cadrul lecţiei vor găsi utilizare în viitor.
• Toate metodele utilizate în cadrul lecţiei contribuie la realizarea învăţământului
formativ, la „a forma frumos elevul”, astfel elevul, perfecţionându-se pe sine, contribuie
la performarea societăţii.