Intoarcerea in Timp

gianninajollys
SUSAN DOYLE
|ntoarcere
\n timp
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
ILEANA DINU.
ALCRIS
gianninajollys
Capitolul 1
Catlin Loring descuie u[a apartamentului

fredonând o melodie, lucru pe care-l f`cea ori
de câte ori era fericit`, sau m`car bine dispus`.
– Tu e[ti, Catlin? auzi vocea lui Deb Munroe,
fata cu care \mp`r]ea apartamentul. Vrei pu]in`
cafea? o \ntreb` aceasta, intrând cu ibricul \n
mân`.
– Da, Deb, te rog s`-mi dai o gur` de cafea,
am avut o zi obositoare.
– Cat, ai primit o scrisoare din Noua
Zeeland`. Este ceva oficial.
5
– Oh, de-ar fi o veste bun`! exclam` Catlin.
|[i a[ez` po[eta pe m`su]a din hol, \[i trecu o
mân` prin claia de p`r blond auriu, apoi intr`
\n camera de zi. Privirea i se opri asupra plicu-
lui cu dungi ro[ii [i albastre, dorindu-[i ca aces-
ta s` con]in` o veste bun`. Cu mâna tremurând
\l deschise. Dup` cinci minute, când ap`ru Deb,
ea mai citea \nc`, \ncruntat`, cu sprâncenele
adunate amenin]`tor deasupra ochilor.
– Ve[ti proaste?
– Nu sunt prea \mbucur`toare, ce-i drept.
Conal nu-mi mai trimite bani decât dac` m` duc
s` discut cu el.
– Conal? Am crezut c` avocatul tù se
nume[te Stretton.
Catlin zâmbi amar.
– Conal este so]ul meu.
– So], spui? N-am [tiut c` ai un so], zise
Deb f`r` a-[i lua ochii de la colega ei de
apartament. Dac` \]i aminte[ti, ne-am cunos-
6
cut la dou` zile dup` ce ai venit \n Australia,
când abia \mplinise[i optsprezece ani. Dup`
trei s`pt`mâni ai \nceput cursurile, la uni-
versitate. Dar asta este tot ce [tiu despre
tine, nu mi-ai spus niciodat` c` e[ti
c`s`torit`.
Catlin \ncepu s` râd` [i lu` cele dou` ce[ti cu
cafea din mâna lui Deb, tocmai pentru a pre-
veni v`rsarea con]inutului.
– |mi amintesc totul de parc` ar fi fost ieri.
Aveam doar [aptesprezece ani când m-am
m`ritat cu Conal.
– {aptesprezece? repet` Deb cu un aer
\ngrozit. O privi pe Catlin cu ochii mari c`ci
nu-i venea s` cread`. Bine, spuse ea [i o invit`
s` se a[eze pe scaunul din fa]a ei. Pune ce[tile
jos, Catlin, iar dac` vrei s` discut`m sunt gata s`
te ascult; dac` nu, po]i considera c` nu mi-ai
spus nimic despre asta.
Catlin ridic` din umeri [i se a[ez` pe scaun.
7
– Bine, dac` vrei, discut`m despre
c`s`toria mea. De fapt, n-am spus nim`nui
despre ea la \nceput, pentru c` durerea era
prea recent`. Iar apoi, n-a mai avut nici o
importan]`...
– Cum s` nu aib` importan]`, Catlin? Doar
te-ai c`s`torit când erai elev`! Cred c` asta este
de ajuns pentru a te marca pe via]`!
– Nici nu [tii ce mult` dreptate ai! admise
Catlin, apoi, dup` ce o privi cu dragoste pe
Deb, \ncepu confesiunea: este adev`rat c` am
fost foarte afectat` de nereu[ita c`sniciei mele.
|n primii trei ani dup` sosirea \n Australia n-am
vrut decât s`-i demonstrez lui Conal c` s-a
\n[elat \n privin]a mea. N-aveam inten]ia s`-l
mai rev`d vreodat`, dar am vrut s` afle [i de la
al]ii c` s-a \n[elat. M` considera proast`, a[a c`
am luat o licen]` pentru a-i demonstra contra-
riul. M` considera o tip` prea simpl` [i naiv`,
a[a c` am cùtat s` devin o tân`r` sofisticat`
8
care s` [tie s` se \mbrace, s` primeasc` oaspe]i,
s` poarte o discu]ie elevat`, am fost la teatre [i
concerte, am citit mult [i am f`cut toate astea
pentru a-i dovedi c` pot fi tot ceea ce el credea
c` nu voi ajunge s` fiu vreodat`.
Deb o privi cu mult` \n]elegere, de data asta.
– Acum \n]eleg de ce nu ]i-ai permis s` te
\ndr`goste[ti. Ai flirtat cu mul]i dar nici unul nu
]i-a sucit capul.
Catlin oft` cu am`r`ciune.
– A[a este. Lui Conal \i pl`ceau femeile cu
experien]` de via]` [i pu]in cam frivole a[ zice
eu, dar pentru c` am fost foarte afectat` de
desp`r]irea noastr`, nu mi-am permis s` m`
\ndr`gostesc de nimeni. Nici un b`rbat nu va
mai profita de sentimentele mele de acum
\nainte, a[a cum a f`cut Conal.
– De ce te-ai c`s`torit cu el?
– Pentru c`-l iubeam. Catlin \[i \ntinse
picioarele lungi cu un gest bìe]esc, total lipsit
9
de control, gest nea[teptat pentru o femeie atât
de elegant` [i gra]ioas`. Este o poveste lung`.
Ne-am cunoscut pe muntele Fay, la ferma
tat`lui meu din bazinul McKenzie, Noua
Zeeland`. Catlin \[i spuse c` nu va uita nicicând
lumea aceea \n care trìse [i care se dezv`luise
treptat ochilor ei. }inuturile \n care se n`scuse
[i crescuse ar`tau ca o hart` imens`, minunat
colorat`; ferme \mp`r]ite \n parcele pestri]e ca
o plapum` matlasat`, cu nuan]e de verde
catifelat pentru p`[uni [i maroniu deschis pen-
tru p`mântul proasp`t arat. Colinele
\ndep`rtate pe care nu avusese voie copil fiind,
s` le str`bat` cu piciorul, \i ap`reau ca ni[te
]inuturi de basm, \ncununate de movile de
piatr`, \nv`luite \n negura timpurilor. Mama
mea, spuse Catlin, a murit când eram copil iar
eu n-am prea p`r`sit ferma, decât ocazional. {i
[coala am f`cut-o prin coresponden]`. Pân` la
doisprezece ani am avut menajer`, dar dup` ce
10
femeia s-a \mboln`vit m-am ocupat eu de gos-
pod`rie, \ncercând s` fac totul pentru a alunga
dezam`girea tat`lui meu care nu putea s`
treac` peste faptul c` n-a avut un fiu. Oricum,
tata m` iubea [i pe mine, nu pot spune c` n-am
fost fericit` \n casa p`rinteasc`.
– {i ]i-ai p`strat mult timp inocen]a,
remarc` Deb.
Catlin \ncuviin]`.
– Da, am fost foarte copil`roas`. Dar când
am \mplinit [aptesprezece ani, tata a suferit un
infarct, dup` care i-au trebuit câteva luni s`-[i
revin`. Din nefericire, era convins c` nu mai are
multe zile, a[a c` a scos ferma la vânzare. A
devenit obsedat de ideea c` trebuia s`-mi fac`
mie un viitor, c`ci nu credea c` o femeie este
capabil` s` se \ntre]in` singur`. Conal Loring
a venit s` cumpere ferma tat`lui meu, astfel
ne-am cunoscut.
– Ce vârst` avea acest Conal?
11
– Pe atunci avea doar dou`zeci [i [ase de ani.
|i murise so]ia cu un an \n urm` [i r`m`sese cu
fiica lui de doi ani. Nu reu[ise pe atunci s`
dep`[easc` moartea so]iei lui, bietul om. |n
ceea ce prive[te starea lui material`, familia
Loring nu are pentru ce s`-[i fac` probleme
financiare mul]i ani de acum... Printre str`buni
num`r` chiar [i un lord. Au multe propriet`]i [i
afaceri de tot felul. Conal s-a n`scut bogat, iar
muntele Fay [i ferma tat`lui meu au fost doar
una dintre multele achizi]ii. De fapt, familia
Loring consider` c` trebuie s` deruleze afaceri
foarte diversificate.
Deb sorbi cafeaua privind-o cu interes pe
feti[cana din fa]a ei.
– De ce s-a \nsurat tocmai cu tine?
Catlin f`cu o grimas`.
– Da, este o \ntrebare justificat`. Dar cred c`
nici el nu [tie de ce a f`cut-o. Pe atunci, el se
mai afla \ntr-un vid emo]ional provocat de
12
moartea so]iei lui, care a z`cut [ase luni \nainte
de moarte. Sau, poate c` n-a [tiut ce s` fac` cu
mine, c`ci vezi tu, tata a mai f`cut un atac de
cord dup` semnarea actelor, fatal de data asta,
iar \nainte de a muri l-a numit pe Conal
tutorele meu.
– L-a pl`cut chiar a[a de mult?
– Conal este genul de b`rbat care place
tuturor [i le câ[tig` \ncrederea necondi]ionat.
A[a c` a devenit administratorul averii mele
pân` când voi \mplini dou`zeci [i cinci de ani.
Cred c` a considerat c` singura solu]ie era s` se
c`s`toreasc` cu mine!
– Nu [tiu de ce, dar cred c` i-au pl`cut [i
banii pe care-i aveai, zise Deb suspicioas`.
Catlin ridic` din umeri.
– Se poate, de[i nu de bani ducea el lips`.
– Cum arat` Conal `sta?
– Nu arat` ca un adolescent \ndr`gostit, zise
Catlin [i pufni \n râs v`zând cât de nedumerit`
13
era Deb. Este destul de \nalt, cu o constitu]ie
robust`. P`rul \i este negru [i are obiceiul de a
ridica din sprâncene foarte des, de parc` ar fi \n
permanen]` contrariat de ceva. Are ni[te gene
pe care le-ar invidia orice femeie...
– Opre[te-te, Catlin, nu mai vreau
am`nunte, zise Deb.
– Tu ai vrut s` ]i-l descriu! Are ochi alba[tri,
foarte reci, tr`s`turi dure. Arat` foarte bine, dar
nu asta te atrage la el, ci faptul c` eman` mult`
senzualitate, f`când astfel multe femei
c`s`torite s` ro[easc` atunci când se simt
privite de el.
Deb o privi lung.
– {i de asta nu mai ai nici o speran]` \n ceea
ce-l prive[te, nu?
– Nu, sigur c` nu. Ne-am c`s`torit la c`p`tâiul
tat`lui meu care, de altfel, a murit curând dup`
aceea. Când am v`zut c` so]ul meu nu are nici o
ini]iativ` privind consumarea c`s`toriei noastre
14
am fost uimit`, dar tocmai atunci a murit tata, iar
\n durerea care a urmat nu m-am mai gândit la
asta. Apoi, m-a adus la Auckland, prezentându-m`
familiei sale bogate [i prietenilor lui.
– Nu mai este nevoie s` continui, b`nuiesc
ce s-a \ntâmplat.
– Am realizat imediat c` am f`cut o mare
gre[eal`, c` so]ul meu nu avea sentimente. A
fost necesar ca mama lui, Emily, s`-mi spun` c`
el nu avea de gând s` se culce vreodat` cu
mine. Da, soacra mea era o femeie foarte per-
vers`, o scorpie b`trân` [i rea. Atât de plicti-
coas` cu nesfâr[itele ei partide de golf [i de
bridge. Atât de nefeminin`, de \nchistat`, de
rigid`, a[a de... dar acum eu n-o mai \nvinuiesc
de nimic. |i era foarte devotat` lui Claire, prima
so]ie a lui Conal [i cred c` a fost foarte greu
pentru biata Emily s` \ncerce s` cizeleze o fat`
simpl` cum eram, pentru a deveni ceea ce voia
fiul ei cel elegant [i sofisticat.
15
– Dar nu v`d de ce a trebuit s` faci asta.
Consider c` a[a cum e[ti tu po]i face fa]` \n
orice mediu social. E[ti frumoas`, elegant` [i ai
maniere impecabile.
– Cu [ase ani \n urm` nu eram decât o ado-
lescent` \nalt`, stângace, care nu prea vorbea [i
nu cuno[tea alte subiecte decât cele legate de
[coal`, [i era teribil de \ndr`gostit` de un
b`rbat care \i repeta mereu c` \i f`cuse via]a un
iad.
– Mojicul! exclam` Deb.
– La \nceput a mai avut re]ineri, dar ime-
diat ce mama lui a intrat pe fir, a renun]at [i
la astea. Iar eu n-am putut s` m` adaptez atât
de repede la noile condi]ii. M-am sim]it
inferioar` acelor oameni, mai ales ca nivel de
cultur`, [i asta m-a f`cut s` fiu permanent
stânjenit` [i s` observ c` lumea râdea de
mine, iar cu prietenii lui nu prea [tiam cum
era bine s` m` port. Uneori aveau impresia c`
16
eu nici m`car nu \n]eleg aluziile lor, de[i nu
era chiar a[a. Ajunsesem s` cred c` sunt cam
greoaie la minte când trebuia, de exemplu, s`
sesizez poanta unei glume, [i acceptam orice
observa]ie chiar dac` avea dublu \n]eles.
Catlin bù restul de cafea apoi a[ez` cea[ca la
loc, \ncruntându-se.
– Oricum ar fi fost, era datoria lui de so] s`
te ajute s` faci fa]` situa]iilor.
– Totul s-a complicat \ntre timp, c`ci l-am
surprins cu amanta lui [i din naivitate am
f`cut o scen`. Imediat am luat leg`tura cu un
avocat, cu domnul Stretton. El a fost de acord
s` fie ap`r`torul meu [i chiar mi-a fost de
mult folos, \n sensul c` a aranjat cu sora lui
s` locuiesc la ea câteva zile. Astfel l-am
p`r`sit pe Conal. Asta este povestea c`sniciei
mele.
– Incredibil! exclam` Deb. |mi amintesc cum
ne-am cunoscut noi, la domni[oara Stretton.
17
Ea mi-a spus c` ai fost foarte bolnav`, [i de[i
erai cam palid`, nu mi-am \nchipuit c` ai trecut
prin atâtea \ncerc`ri!
– Oricum, a trecut, important este ce trebuie
s` fac acum cu minunea asta care a sosit prin
po[t`?
– So]ul tù a mai \ncercat vreodat` s` ia
leg`tura cu tine?
– Nu, domnul Stretton m-a sf`tuit s` nu-i
spun unde m` aflu, dar Conal a insistat [i m-a
cùtat cu poli]ia, a[a a aflat c` sunt \n
Australia.
– Poate c`-l mustr` con[tiin]a?
– Pe Conal? Nici vorb`. Cred c` va trebui s`
fac drumul pân` acolo, nu am de ales.
– {i cum va fi re\ntâlnirea cu el?
– Surpriza va fi de partea lui. El va fi cel
[ocat c`ci eu m-am schimbat mult, dar el,
b`nuiesc c-a r`mas acela[i, nu cred c-a
renun]at la vechile-i metehne.
18
Cu toate acestea, curajul o cam p`r`si pe
Catlin dup` trei s`pt`mâni, când avionul com-
paniei Air New Zealand trecuse deasupra ist-
mului care separa cele dou` porturi. Pe o parte
se afla Manukau, cel deschis spre Marea
Tasmaniei. De cealalt`, portul Waitemata, care
f`cea trecerea spre Oceanul Pacific.
Acum, când se \ntorcea \n acele ]inuturi, iar
Conal se afla atât de aproape de ea, Catlin se
trezi respirând foarte greu [i o cuprinse o stare
de nelini[te. Ultima scen` care se consumase
\ntre ei, cea despre care nu-i vorbise lui Deb, \i
st`ruia \n minte.
– Nu! Nu se poate! exclam` ea f`r` s`-[i dea
seama.
B`rbatul care ocupa scaunul de lâng` ea o
privi surprins.
– V` sim]i]i bine?
– Da, nu v` face]i probleme, zise Catlin
v`zându-i privirea speriat`. Fusese atât de
19
umilit` \ncât nici acum nu putea s` uite
imaginea lui Conal [i a amantei lui, unghiile
ro[ii ale acesteia \nfipte \n spatele lui [i pasi-
unea cu care el \i repeta numele: Belinda...
Ei nu [tiau c` ea fusese martora scenei de
amor care se desf`[urase \ntre ei. Catlin
r`m`sese \n casa din Auckland, \n timp ce
Conal petrecea o s`ptâmân` \n cea de pe
malul m`rii, dar ea avusese nefericita ini]iativ`
s` soseasc` inopinat s`-l roage s`-i spun` ce
trebuia s` fac` pentru a fi o so]ie adev`rat`
pentru el. Fusese prima oar` când conducea
singur` pe un drum public [i f`cuse un efort
pentru a ajunge cu bine la casa de pe plaj`. {i
atunci d`duse peste Conal cu Belinda Scargill,
\n pat. Mul]umise lui Dumnezeu c`-i d`duse
puterea s` se opreasc` \nainte ca ei s` rea-
lizeze c` ea se afla acolo. Nu-[i mai amintea
cum ajunsese \napoi, acas`, dar când Conal se
\ntoarse seara, umilin]a ei se transformase \n
20
furie. Era atât de tân`r` [i atât de afectat` de
adulterul lui \ncât refuzase s` se lase intimi-
dat` de el. Dup` cinci luni locuite \n aceea[i
cas` cu el ar fi trebuit s`-l cunoasc` destul de
bine [i s` se fereasc` de furia lui. Conal se
r`zbunase cu cruzime pe ea, for]ând-o cu bru-
talitate s`-l accepte ca so]. Violul era un cuvânt
destul de urât, iar actul \n sine [i mai urât.
Conal o violase f`când-o s` se team` de actul
sexual pentru tot restul vie]ii. „Va trebui s` dai
cândva socoteal` pentru fapta ta, Conal“ \[i
spusese ea. Dar apoi se consolase la gândul c`
plânsese toate lacrimile pe care le avusese de
plâns pentru el. Acum el nu mai avea cum s-o
r`neasc`, nici dac` ar fi avut un harem, nu o
singur` femeie. Nu mai avea puterea s` inter-
vin` \n via]a ei.
Poate c` Deb avea dreptate [i chemarea lui
era doar o manifestare târzie a con[tiin]ei, care
\l f`cea s` regrete. Ea nu putuse s` treac` nicio-
21
dat` dincolo de masca aceea foarte bine con-
trolat` pe care o ofereau tr`s`turile lui, a[a
\ncât emo]iile [i trìrile lui r`m`seser` un mis-
ter. Nu [tia despre el decât c` atunci când \[i
pierdea cump`tul devenea foarte violent.
Aucklandul o \ntâmpin` cu vreme foarte
rece. Desigur, martie era prima lun` de
prim`var` dar, din câte \[i amintea, pe când
locuia \n acest ora[, zilele erau mai calde, mai
\nsorite. Sau poate memoria \i juca o fest`,
f`când ca amintirea timpului petrecut aici s` fie
mai frumoas`. Ajunse la hotel [i de cum intr` \n
camera care-i fusese rezervat` form` cu mult
curaj num`rul lui Conal.
– Este \ntr-o [edin]`, \i spuse secretara, dac`
dori]i s` l`sa]i un mesaj...
– Spune]i-i s` sune la acest num`r, zise ea,
\ntre ora patru [i cinci dup`-amiaz`. A fost
cùtat de doamna Loring.
Vocea secretarei tr`d` emo]ie:
22
– Doamna Emily Loring?
Acesta era numele soacrei ei.
– Nu, r`spunse Catlin cu satisfac]ie. Doamna
Conal Loring. La revedere.
La cinci minute dup` ce apucase s`-[i
schimbe jacheta cu care venise pe drum cu
altceva mai elegant, sun` telefonul. Catlin
zâmbi, dar nu ridic` receptorul. Fredonând o
melodie se \ndrept` spre lift. Peste dou` ore se
afla \ntr-un magazin elegant din care-[i
cump`r` câteva lucruri care-i pl`cur`. Se
\ntoarse la hotel [i se opri \n hol pentru a bea
un ceai [i a-i privi pe cei care se aflau al`turi de
ea. |i pl`cea s` fac` acest lucru \nc` din
copil`rie, când for]at` fiind s` stea foarte mult
singur` la ferm`, se bucura de fiecare ocazie pe
care o avea de a vedea oameni noi [i de a le stu-
dia comportamentul. Era atât de absorbit` de
un cuplu care se afla \n preajma ei \ncât tres`ri,
luat` prin surprindere când \[i auzi numele.
23
– Conal, zise ea \ncercând s` nu par` sur-
prins`. Ia loc.Vrei un ceai?
Privirea lui nu mai era atât de tìoas`, \[i
spuse ea, [i n-o mai intimida ca alt`dat`.
– Nu, mul]umesc, a[ prefera o bùtur`.
– Nu te-ai schimbat deloc, \i zise ea pentru a
nu l`sa s` se a[tearn` t`cerea \ntre ei. De fapt,
\l min]ise. Conal ar`ta mai b`trân, iar ridurile
din jurul gurii se adânciser` mai mult. Cu toate
astea era la fel de elegant, probabil c` tot a[a va
fi [i la optzeci de ani, \[i spuse ea.
– Dar tu te-ai schimbat mult, zise Conal
m`surând-o cu privirea.
– Desigur, eu am crescut, iar tu ai mai
\mb`trânit pu]in.
Conal ridic` o sprâncean`. |n trecut acea
ridicare de sprâncean` o f`cea s` paralizeze
instantaneu.
– Ar`]i foarte bine. Unde ai fost de când m-ai
p`r`sit?
24
– |n Australia.
– Deci ai f`cut-o inten]ionat, ca s` m` \ngri-
joreze de moarte felul \n care te descurci, nu?
– N-am crezut c-o s` te intereseze, Conal, \i
spuse ea, v`dit deta[at`. |l privi cu non[alan]`
c`ci zilele \n care tremura numai când \i auzea
glasul erau de mult trecute. M-am descurcat
destul de bine. Dar nu te-am informat despre
locul \n care trìam pentru c` n-am vrut s` risc
s` fiu adus` \napoi cu for]a, ca o sclav` fugit` de
pe planta]ie.
– A[a ai sim]it?
– Da. N-am putut accepta ideea c` st`pânul
recurgea la mine doar când r`mânea cu patul
gol.
– Cred c` este cazul s` \ncet`m ostilit`]ile
pân` când ajungem acas`.
– Nu am nici cea mai mic` inten]ie de a
merge cu tine acas`. Pentru ce m-ai adus pân`
aici, Conal?
25
– Pentru a-mi satisface curiozitatea.
Ea \nv`]ase \n lunile \n care st`tuse \n casa
lui c` dac`-l f`cea s`-[i piard` controlul avea
mult de pierdut. Inteligen]a lui vie sesiza
fiecare sc`pare a unei min]i normale, iar limba
lui ascu]it` [tia s-o ]in` \n ascultare. Dar de data
asta gre[ea crezând c-o putea supune, c`ci
vechiul ei complex de inferioritate disp`ruse.
Desigur, el remarcase schimbarea ei [i probabil
c`-[i va schimba [i tactica. Se va desf`[ura o alt-
fel de b`t`lie \ntre ei. Ea \l sim]ea alc`tuind o
tactic` nou` pe care s-o aplice cu noua Catlin
pe care o avea \n fa]`. Cu toate acestea, \n]elese
de la prima lui privire c` el nu trecuse peste
umilin]a pe care i-o provocase plecarea ei.
Acum \ns`, nu se mai putea face nimic. Doar
dac` nu...
– Pari foarte \ncordat`, \i spuse Conal.
La [aptesprezece ani ea nu [tiuse nimic
despre b`rba]i. |i pl`cuse felul \n care ar`ta el,
26
fusese impresionat` de inteligen]a, gradul lui
de cultur`, sorbindu-l din ochi de la distan]`. La
\nceput, Conal fusese bun cu ea tratând-o ca pe
o sor` mai mic`, dar apoi \ncercase s-o fac`
dependent` de el, iar violul o f`cuse s` nu mai
simt` decât ur` pentru el.
Anii trecuser`, iar maturitatea la care
ajunsese [i chiar experien]ele, limitate, ce-i
drept, cu al]i b`rba]i o ajutaser` s`-l \n]eleag`.
Acum, când se afla din nou \n prezen]a lui nu-i
putea nega farmecul [i efectul pe care-l mai
avea \nc` asupra ei. {i al]i b`rba]i aveau farmec
[i-l folosiser` din plin pentru ca s-o atrag` \n
patul lor. Nu putea nega c` se sim]ea bine când
ace[tia \i f`ceau complimente, c`ci \n
apropierea lor fiind, sângele i se gr`bea spre
obraji. |n ceea ce-l privea pe Conal ea trebuia
doar s`-[i aminteasc` ce fiar` se afla sub acel
chip, pentru ca s` continue s` se team` de el.
De aceea, repet`:
27
– |ncordat`, spui? Nici pe departe. Sunt \n
vacan]`. Am venit aici s` ob]in banii de care am
nevoie pentru a-mi deschide o afacere. De ce a[
fi \ncordat`?
– Dac` lucrurile stau a[a cum spui tu, n-ai
avea motiv. Dar nu crezi c` \mpingi lucrurile
prea departe, Cat? Nu-]i aminte[ti ce s-a \ntâm-
plat ultima oar` când ai f`cut-o?
– N-am uitat nici un moment al acelei
nepl`cute \ntâmpl`ri.
– Cât despre bun`starea ta, nu [tiu ce s`
cred. E[ti cam slab`, [i din cauza fardurilor nu
se vede c` e[ti, probabil, foarte palid`. E[ti bine
\mbr`cat`, n-am ce spune. Cât despre bani... \n
momentul acela Catlin citi \n ochii lui c` banii
fuseser` doar momeala care s-o atrag`. O s` tre-
buiasc` s` m` convingi c` acest magazin este o
investi]ie bun`, zise el urm`rindu-i reac]iile cu
mult` aten]ie.
Catlin \l privi cu fa]a ca o masc`.
28
– Am aici cifrele din care-]i po]i da seama,
spuse ea urându-l [i mai tare.
– Ar fi mai bine dac` am amâna discu]ia cu
vreo câteva zile.Vino cu mine acas`, relaxeaz`-te.
Vechea ta camer` te a[teapt`, iar Jenny \[i va privi
cu ochi curio[i mama care a disp`rut misterios.
– {i mama ta? \ntreb` Catlin.
– {i ea este la fel de curioas` s` te vad`.
– Hai s` spunem lucrurilor pe nume, Conal.
Dac` nu stau cu tine, [ansele mele de a-mi
ob]ine banii sunt destul de mici, nu?
– Cam a[a. Dar mai bine s` spunem c` vreau
s-o cunosc pe aceast` nou` Catlin.
– {i eu va trebui s`-]i \ndeplinesc toate
dorin]ele \n timp ce tu te vei gândi dac` s`-mi
dai banii care-mi apar]in de drept?
Ceva, o lucire urât`, se citi \n privirea lui, dar
reu[i s-o mascheze \nainte de a putea fi
descifrat` de ea. Privirea lui era ca un bici tìos
\n momentul acela.
29
– Ar`]i foarte bine, Catlin, e[ti o tân`r` fru-
moas`, iar eu am vrut numai femei frumoase \n
preajma mea. Desigur, te po]i considera \n
siguran]` \n cazul \n care nu vei dori s` faci
dragoste cu mine. Nu-mi place s` dezam`gesc
doamnele, o sfid` el. |mi amintesc singura dat`
când am f`cut dragoste cu tine, erai dulce \n
felul tù, dar nu erai o femeie la care s` doresc
s` revin.
Insulta lui evident` o f`cu s`-[i mu[te buzele
[i s` vrea s`-i arunce con]inutul ce[tii de cafea
\n fa]`, dar se mul]umi s`-l priveasc` f`r` a se
tr`da \n vreun fel.
– Dac` sunt for]at` s` r`mân, o voi face.
Ea se a[teptase la o asemenea reac]ie din
partea lui. Conal fusese un adversar de temut,
iar fuga ei \i afectase mândria b`rb`teasc`. |n
sinea ei sperase c`-l va putea sfida cu indife-
ren]`, dar nu era chiar a[a. Instinctele \i
spuneau altceva. Conal \[i cerea drepturile [i
30
putea s-o fac`, din pozi]ia \n care se afla. A[a c`
va merge cu el [i-i va ar`ta atât lui cât [i mamei
lui c` nu mai era fata aceea simpl`, demora-
lizat`, c`reia \i frânsese el inima.
– S` mergem, a[adar.
Catlin se ridic` [i-i spuse.
– Pentru o s`pt`mân`, atâta tot.
– Iar dup` o s`pt`mân` ne vom uita peste
eviden]ele magazinului [i voi lua o decizie.
Catlin se duse \n camera ei [i \ncepu s`
despacheteze cele câteva lucruri pe care le
adusese cu ea, ne[tiind c` va fi nevoie s`
r`mân` o s`pt`mân`. Urmau [apte zile \n care
va trebui s` fie foarte atent` cu fiecare vorb` pe
care o scotea, cu fiecare gest. Iar apoi va pleca
spre Australia [i se va gândi serios la divor].
31
Capitolul 2
Conal conducea un Jaguar elegant, de ulti-

mul tip. Cu un zâmbet, Catlin se gândi la
ma[ina ei achizi]ionat` la mâna a doua, care
era foarte departe de acest automobil de lux pe
care-l conducea so]ul ei. Catlin privi pe fereas-
tra automobilului, aflat pe podul spre portul
Westhaven. Dedesubt se vedea portul cu zeci
de iahturi aliniate, iar \n fa]` se vedea North
Shore, o peninsul` care p`trundea adânc \n
portul Waitemata ce domina insula vulcanic`
Rangittoto.
32
Conal locuia la o extremitate a plajei
Takapuna, iar casa sa cu dou` etaje era bine
ascuns` de ochii indiscre]ilor datorit` imen[ilor
arbori pohutakawa care cre[teau pe stânci.
Undeva, sub ni[te trepte care duceau spre cas`
se afla un golfule], la care nu se ajungea prea
u[or de pe plaja mare asaltat` permanent de
turi[ti. De sus, de pe coama dealului, se vedea
o \nv`lm`[eal` de case, estompate \n pâcl`,
\n[irându-se la vale pân` aproape de rada
\ntunecoas` a portului. Catlin privi [i spre dru-
mul ce ducea c`tre port, conturat de un [ir
[erpuit de felinare de strad`. Lumini]ele b`rcilor
de pescari clipeau, cufundându-se [i \n`l]ându-se
o dat` cu hula. Orizontul \ndep`rtat se pierdea
\n bezn`, dar marea nelini[tit` [i \nvolburat` se
prelungea la infinit. Farul arunca razele sale
peste nesfâr[ita \ntindere de ape. Catlin \[i
aminti valurile ve[nice care loveau stâncile
neclintite de la baza farului.
33
La prima vedere nu se schimbaser` prea
multe. Leandrii \[i ridicau mândri florile
m`t`soase dar otr`vitoare spre cer, liliacul se
ridica printre ceilal]i arbu[ti sau plante decora-
tive din gr`dina pe care doamna Loring ]inea
mor]i[ s-o fac` s` semene cu o gr`din` \n stil
englezesc.
Casa familiei Loring fusese printre primele
construite pe vremea când accesul spre }`rmul
de Nord se f`cea doar cu feribotul. Ca de obi-
cei, doamna Loring se afla \n pragul casei, cu
ochii ei alba[tri [i reci, [i nici m`car nu schi]`
un gest de bun venit la vederea ei.
– Catherine, i se adres` ea pe un ton foarte
grav. Probabil vrei s` faci un du[, dup` un zbor
atât de lung.
– Am f`cut du[ la hotel, mul]umesc, \i spuse Catlin.
– Care hotel? Apoi dup` ce primi explica]ii
de la fiul ei, ea adùg`. De ce ai mers la hotel,
nu [tiai c` locul tù este aici?
34
Cu un zâmbet dispre]uitor, Catlin \i r`spunse:
– Doamn`, am p`r`sit casa asta având o idee
foarte clar` asupra a ceea ce reprezint` ea pen-
tru mine. Vreau s` v` asigur c` am revenit numai
la insisten]ele lui Conal.
Emily \[i \nfrunt` fiul cu privirea.
– |n]eleg, zise ea, de[i era foarte clar c` nu
mai pricepea nimic.
– Este doar o problem` de afaceri, adùg` Catlin.
– O s`-]i duc bagajele sus, interveni Conal.
Tocmai \n momentul acela, \n capul sc`rilor
ap`ru o mutri[oar` amuzant`.
– Tu erai! exclam` fata.
Catlin nu fu defel surprins` s-o revad` pe
feti]a pe care o \ndr`gise cândva.
– Ce faci? i se adres` ea cu c`ldur` copilei.
Te-a[ fi recunoscut chiar dac` ai crescut mult,
ai ochii familiei. {i aerul dispre]uitor fat` de tot
ce te \nconjoar`, ar fi adùgat Catlin.
Jenny \i zâmbi fâstâcit`.
35
– Bine a]i venit, domni[oar`, pardon, doamn`...
– Spune-mi Catlin. Fata ridic` privirea spre
tat`l ei pentru a primi aprobarea acestuia.
– Catherine va ocupa dormitorul bleu, inter-
veni doamna Loring str`fulgerându-i cu
privirea pe cei prezen]i.
– Am spus fosta ei camer`, mam`, \i atrase
Conal aten]ia.
Emily trase aer \n piept, dar ceva anume o
f`cu s` se ab]in` de la comentarii.
– S` zicem c` n-am \n]eles eu bine.
– De fapt, nu are nici o importan]`, spuse
Catlin care nu avea nici o chemare spre fosta ei
camer`. Aceasta era desp`r]it` printr-o u[` de
apartamentul lui Conal, care, din nefericire, nu
putea fi \ncuiat`.
– M-am gândit c` te vei sim]i mai bine acolo,
spuse Conal luând-o \nainte pe sc`ri, l`sându-le
\ntr-o stare de confuzie total` pe cele trei
femei. Emily Loring disp`ru [i ea imediat.
36
– Nu mai [tiu s` ajung la camera mea, spuse
Catlin, n-ai vrea s` m` conduci tu, Jenny?
– Desigur, dar cât vei r`mâne aici, Cat?
Pardon, Catherine?
– Deocamdat` nu [tim, se auzi vocea lui
Conal care astfel o \mpiedic` pe Cat s` vor-
beasc`.
Catlin se \ncrunt`, dar nu spuse nimic.
Jenny remarc`:
– Ai un nume frumos, Cat, dar de ce bunica
\]i spune Catherine?
– Pentru c` numele meu, Catlin, seam`n`
mult cu Catherine. La fel cum se aseam`n`
Jean [i Jane, Guinevere [i Jennifer. Dac` te
intereseaz` problema asta o putem discuta mai
târziu, dup` ce ]i-ai terminat temele.
Camera ei era neschimbat`, iar cele câteva
lucruri pe care le l`sase se mai aflau acolo.
Catlin ridic` nedumerit` [i surprins` din
sprâncene. Era totu[i \nc`perea \n care ea
37
\ncetase de a mai fi un copil. Aici suspinase
nop]i \ntregi dup` b`rbatul care nu voise s-o
aud` de[i se afla atât de aproape. Poate c`
acum Conal nu mai voia s` \nmormânteze tre-
cutul, dar ea era foarte dispus` s-o fac`. Cu
toate resentimentele ei, nu putu s` nu-[i
aminteasc` cea de a [aptesprezecea ei aniver-
sare când primise, tot \n aceast` camer`, o
pereche de cercei cu diamante de la so]ul ei,
lucru care o f`cuse s` spere \ntr-o viitoare
c`snicie fericit`. Cu cerceii la urechi ea \nce-
puse s` viseze la felul \n care s-ar putea schim-
ba dac` ar avea timpul de partea ei [i dragostea
lui Conal. Acesta fusese foarte atent cu ea \n
seara respectiv`, iar ea \ncepuse s` spere. Dar
situa]ia nu durase mult c`ci dup` o lun` ea \l
surprinsese cu Belinda Scargill. Aruncase
atunci cerceii \ntr-un sertar. Acum se \ntreb`
unde ar putea fi, dar renun]` [i \ncepu s`
despacheteze.
38
– Nu ]i-ai adus prea multe lucruri, observ` Conal.
– Nu ai nimic mai bun de f`cut? Nu con-
sider c` este cazul s`-mi expun
\mbr`c`mintea \n fa]a ta. Când deschise u[a
dulapului observ` cu stupoare c` hainele ei
erau \nc` \n dulap.
– De ce ai mai p`strat toate astea, Conal?
El ridic` din umeri.
– La \nceput, am crezut c` te vei \ntoarce.
Apoi, m-am gândit c-o s` trimi]i pe careva dup`
lucrurile tale. Dar se pare c` tu abia ai a[teptat
s` scapi de aici, Catlin, nu? De altfel nu ]i-ai
luat nimic.
– Acum po]i arunca totul. Hainele astea
sunt de mult demodate.
Conal, care se \ntinsese pe pat cu mâinile
sub cap [i o privea, \i spuse gânditor:
– Ce mult te-ai schimbat, Cat. Ace[ti [ase
ani au f`cut din tine o femeie foarte hot`rât`.
Ce s-a \ntâmplat cu tine?
39
– Dup` cum ]i-am mai spus, m-am maturizat.
– Am \n]eles asta. Dar nu [tiu ce ai f`cut \n
timpul acesta.
– Am urmat cursurile unei universit`]i. Am
luat o diplom` [i am \nceput s` lucrez la o
firm` de comer]. {i \ntrucât eram o
proasp`t` absolvent`, am \nceput cu o firm`
mai mic`, unde l-am cunoscut pe propri-
etarul magazinului pe care vreau s`-l
cump`r.
– Despre care refuz s` discut, timp de o
s`pt`mân`.
– Ai aici toate informa]iile, spuse Catlin
\ntinzându-i un dosar.
– {i dac` refuz s`-]i dau banii?
– Voi solicita sistarea tutelei. Am peste
dou`zeci de ani [i sunt unicul beneficiar.
– Dac` ar fi \ntr-adev`r a[a cum crezi tu,
tutela s-ar putea \ntrerupe, dar tat`l tù, \n
marea lui \n]elepciune, i-a f`cut [i pe even-
40
tualii tì copii beneficiari, chiar dac` nu sunt
n`scu]i \n momentul acesta. Asta te face s`
nu mai fii unic beneficiar [i nu po]i sista
tutela.
Catlin \l privi cu ochii mari.
– A[ vrea s` v`d [i eu actul acesta.
– Avocatul tù, Stretton, [tie acest am`nunt.
Catlin r`mase f`r` replic`, cu privirea
a]intit` asupra rochiei pe care o avea \n mân`,
cu creierul lucrând sub masca imperturbabil` a
tr`s`turilor ei. Probabil Conal avea dreptate, n-ar
fi avut nici un motiv s-o mint`, dar oricum, tre-
buia s` confrunte spusele lui cu ale lui
Stretton. {i dac` era adev`rat, asta \i conferea
puteri asupra ei pân` când ea va putea dovedi
c` nu vor exista al]i mo[tenitori. Catlin \l
urm`ri cu coada ochiului cum st`tea \ntins pe
patul ei, cu trupul lui bine f`cut.
– Se pare c` va trebui s` apelez la tribunal ca
s` modific termenii \n]elegerii, spuse ea.
41
– |n ce fel?
– O s` modific termenii acestei tutele sau
voi cere numirea unui alt tutore.
– Cred c` va fi greu s` dovede[ti un eventual
dezinteres. Nici nu am amestecat afacerile tale
cu ale mele [i le-am administrat destul de bine
\ncât, practic, ]i-am dublat banii.
– Poate c` a[a este, dar sunt sigur` c` voi
putea dovedi c` nu e[ti chiar impar]ial \n ceea
ce m` prive[te.
– Fii atent`, Catlin, ce vrei s` insinuezi? C`
am l`sat sentimentele personale s`-mi influ-
en]eze faptele?
– Nu insinuez nimic, spuse ea. De fapt,
purt`m acum o discu]ie f`r` sens, \ntrucât n-ai
v`zut eviden]ele magazinului [i n-ai luat o
decizie.
– Desigur, zise Conal. Privirea lui rece se
plimb` de la fa]a la trupul ei, mângâindu-i
sânii, picioarele lungi, talia sub]ire. Era o
42
evaluare a felului \n care se schimbase femeia,
a ceea ce se ascundea sub fusta aceea de
m`tase. Catlin sim]i c` ro[e[te [i se \ntoarse
cu spatele.
– Ai \nceput s` ar`]i foarte bine, Catlin, zise
el. Câ]i ani ai acum?
– Dou`zeci [i patru, ceea ce \nseamn` c` tu
ai treizeci [i doi?
– Exact. Catlin, ]i-am lipsit dup` ce ai plecat
de aici?
Catlin \i \nfrunt` privirea.
– A[a cum mi-ar lipsi ciuma.
– Atât de mult m-ai urât, Cat?
– Nim`nui nu-i place o boal` f`r` leac. Se
teme de ea [i se bucur` dac` are [ansa s`
scape.
– |n]eleg. Conal se ridic` \n picioare,
\ndreptându-se spre u[`. Cina se serve[te la
[apte treizeci, ca de obicei. Acum vrei s`
folose[ti baia?
43
– Nu, e[ti liber s-o faci tu.
Apartamentul lui Conal avea o singur` baie,
mare [i compartimentat`, dar ea nu putea
risca s` fie surprins` \n situa]ii delicate. Se
sim]i dintr-o dat` epuizat`. Zborul peste
marea Tasmaniei nu fusese mare lucru, dar
evenimentele care se derulaser` \n orele
urm`toare o obosiser`. Nu-i pl`cea s` trìasc`
\ntr-o stare de permanent` tensiune, m`surân-
du-[i fiecare vorb`, urm`rind figurile tuturor
ca s` vad` dac` nu le tresare vreun mu[chi pe
fe]e. Se dezbr`c` [i patul gata preg`tit o trase
la somn. Catlin se gândi c` soacra ei, nici dac`
ar fi vrut n-ar fi putut s` aleag` un mobilier
mai opulent care s` creeze o stare de discon-
fort unei tinere de [aptesprezece ani. |[i
plimb` privirea de la dulapul stil, la scaunele
fran]uze[ti care se aflau risipite \n \nc`pere, la
secretaire, la draperii. |[i aminti cât de greu \i
fusese la \nceput s` se mi[te prin camer` f`r`
44
s` se ating` de toate acestea. Singurele lucruri
care-i f`cuser` pl`cere \n aceast` camer`
fuseser` husele, covorul \n care i se afundau
picioarele, m`su]ele r`zle]e [i etajerele pentru
c`r]i care erau mai mult func]ionale decât
decorative. Cu toate acestea \ncerc` regret
pentru c` \[i reg`si nimicurile ei preferate
care, r`spândite prin \nc`pere, atenuau \n
bun` m`sur` lipsa de personalitate a acesteia.
O privire aruncat` ceasului de la mân` \i spuse
c` trebuia s` se gr`beasc` dac` voia s` ajung`
la timp la mas`. Peste jum`tate de or` cobora
scara, mul]umit` de fâ[âitul rochiei de m`tase,
de un bej foarte pal, cu cordon auriu \n talie.
Pantofii erau de aceea[i culoare cu rochia.
Purta un inel de aur pe unul dintre degete [i
spirale de aur la urechi. Nu purta verighet`,
renun]ase la ea de când plecase. Tocmai de
aceea, poate, privirea Emily-ei Loring se opri
chiar asupra inelului de pe degetul ei. Când
45
intr` ea, Conal ridic` ochii. Pentru un
moment, ea avu impresia c` z`re[te un lic`r \n
ochii lui, stins apoi dintr-o simpl` clipire a
genelor.
– A meritat s` te a[tept`m, Cat, zise el.
Catlin nu-i r`spunse dar se a[ez` pe canapea
lâng` Jenny, care citea o carte.
– Las` cartea, Jenny, nu este politicos s`
cite[ti când avem musafiri.
Vorbele acestea fuseser` spuse cu scopul ca
ea s` \n]eleag` statutul pe care-l avea \n aceast`
familie. Jenny l`s` cartea iar Conal \i turn` vin
alb \n pahar.
– Ai uitat c` vine [i familia Perrot la cin` ? \l
\ntreb` Emily.
Cei doi Perrot erau un cuplu foarte pl`cut,
frate [i sor`, Lee [i Angela, ni[te oameni prea
politico[i pentru a face vreun comentariu când
Conal le-o prezent` ca pe so]ia lui. Lee era ceva
mai tân`r decât Conal, pu]in mai scund [i mai
46
solid, ar`ta ca un atacant stânga de rugbi.
Angela ar`ta superb, era o tân`r` care acorda o
mare aten]ie felului \n care se prezenta. P`rul
negru \i era piept`nat spre spate, l`sând s` se
vad` o figur` cu tr`s`turi clasice, cu ochi negri,
gura ro[ie [i nas acvilin. De[i nu p`rea prea
inteligent`, Angela lucra \ntr-o agen]ie de voiaj
[i se descurca foarte bine, dar faptul c` se ag`]a
de fiecare cuvânt al lui Conal \i displ`cu lui
Cat. Dar de fapt, dup` ace[ti [ase ani de
desp`r]ire, ea renun]ase la orice drept asupra
lui [i ultimul lucru pe care [i-l dorea era o
reconciliere. Era bine s` se instaureze pacea
\ntre ei, dar ea nu se va mai pune niciodat` \n
pozi]ia de subordonat` a lui. Tocmai de asta
zburase spre acele locuri din Australia, pentru
a se descoperi pe sine \nainte ca via]a s`-i dis-
trug` adev`ratul caracter. Atâta timp cât trìse
tat`l ei, ea ocupase locul fiului pe care [i l-ar fi
dorit acesta, iar personalitatea ei avusese de
47
suferit din cauza permanentei lui dezam`girii
c` nu avusese un fiu care s`-l mo[teneasc`. Iar
Conal o strivise \n continuare. |i trebuiser`
[ase ani ca s` scape de sentimentul de inutili-
tate [i nu mai era dispus` s` cedeze acum.
– Cât timp vei sta aici? i se adres` Lee Perrot.
– Nu [tim \nc`, r`spunse Conal \n locul ei.
Mai vrei vin?
– Nu, mul]umesc.
{i asta fusese tot. Mai apoi, Lee se a[ez`
lâng` ea \n timp ce Conal [i Angela cùtau un
disc pe care s`-l asculte.
– Misterioas` doamn`, \i spuse Lee, ai [ocat-o
pe Angie. Ea avea mari speran]e s` devin`
doamna Loring. {tiam, desigur, c` exist` o
fost` so]ie dar nimeni nu ne-a spus c` este o
adev`rat` frumuse]e. Spune-mi, unde te-ai
ascuns \n ultimii ani?
Catlin \i r`spunse foarte concis, precizând
locul \n care trìse.
48
– V`d c` nu vrei s`-mi spui mai mult. Nu-i
nimic. |l v`d pe Conal privind impacientat
\nspre noi, a[a c` vom schimba subiectul.
Lui Catlin nu-i trebui mult pentru a ajunge
la concluzia c` Lee era un b`rbat inteligent cu
care \i f`cea pl`cere s` discute. Angela, care-i
urm`rea, i se adres` cu un aer obosit fratelui
ei:
– Lee, cred c` ai plictisit-o destul pe
Catherine.
– Numele meu este Catlin. C A T L I N. Este
o versiune sco]ian` a lui Catherine, ce-i drept,
dar este numele dat de bunica mea [i-mi place.
Ca atare, cei care vor s` capete r`spuns de la
mine \mi spun a[a.
Se l`s` o t`cere penibil`.
Angela ro[i, p`rând dintr-o dat` vulnerabil`,
[i ceru ajutorul lui Conal, din priviri.
– Am auzit, zise ea cu glasul pierit, c` a[a te-a
strigat doamna Loring. Catherine.
49
– Da, este posibil, dar e singura care-mi
spune a[a pentru c`, de obicei, oamenii re]in
când \i aten]ionez c` numele meu este
Catlin.
Angela \nclin` din cap, \n semn c` a \n]eles,
iar Conal, care se apropiase de canapeaua pe
care st`tea Catlin, \[i a[ez` mâinile pe umeri ei.
– De fapt, este numele care ]i se potrive[te,
draga mea, zise el.
Chemarea doamnei Loring \ncheie \ns`
\nceputul de scen` idilic` dintre ei.
Catlin r`mase cu un gust amar dup` prima
sear` petrecut` \n familia celui care conform
actelor era so]ul ei.
50
Capitolul 3
– Cred c` este momentul s` avem o discu]ie,

spuse Catlin pe când urcau sc`rile.
– |n camera ta sau a mea?
Catlin nu avea de gând s` mearg` \n camera
lui, c`ci nu se sim]ea \n siguran]`.
– Cred c` ar fi mai indicat \n birou. {i chiar
acum.
– Catlin, ri[ti prea mult. {tii c` nu primesc
ordine de la nimeni.
– Nici eu, Conal. {i nimeni, nimeni nu m` va
face s` mai fiu ce-am fost odat`. Nu [tiu ce jocuri
vrei s` faci tu, Conal, dar nu voi face parte din
51
ele. Dac` nu m` la[i \n pace, m` \ntorc la hotel.
Conal o urm`rea cu ochi tri[ti.
– Sunt so]ul tù, Catlin, am dreptul s` te ating.
– Asta este o idee dep`[it`, Conal! Nu ai nici
un drept asupra mea, decât dac` ]i-l confer eu.
{i, din câte-mi amintesc, ne-am l`murit complet
\n privin]a asta acum [ase ani. Oricum, nu cred
c` vom putea ajunge vreodat` la discu]ii amicale.
Dup`... dup` ce s-a \ntâmplat atunci...
Conal se \ndrept` spre fereastr`.
– Cred c` acum este cel mai bun moment
pentru a-]i spune c` regret fapta mea necugetat`
de atunci. N-am avut inten]ia s` te r`nesc \n
vreun fel. Erai atât de lipsit` de ap`rare, de vul-
nerabil`, [i asta m-a \nfuriat [i mai tare, continu`
el. Când ai intrat \n camera mea [i ai \nceput s`
ridici tonul la mine, mi-am pierdut controlul.
Nimic din ceea ce spun acum [tiu c` nu poate
repara situa]ia dintre noi, dar când m-ai p`r`sit
mi-am pierdut min]ile.
52
Scuza lui, era desigur, formal`. Cu toate aces-
tea, el, celebrul ei so], b`rbatul c`ruia nu-i
rezista nici o femeie, ajunsese s`-i cear` scuze. {i
nu pentru c` se culcase cu Belinda [i mai nu [tiu
cum, ci pentru c`-i f`cuse ei via]a amar`.
– Catlin?
– Au trecut [ase ani de atunci, spuse ea f`r`
nici un fel de emo]ie. Dac` vrei s` te iert, bine, o
fac. Nu-mi mai pas`.
– Cu toate astea nu supor]i atingerea mea. Se
l`s` t`cerea. Catlin r`mase nemi[cat`, sprijinin-
du-se cu o mân` pe bra]ul canapelei. B`nuiesc
c` numai atingerea mea \]i repugn`. Sim]i
aceea[i senza]ie nepl`cut` când te atinge un alt
b`rbat?
– Asta nu este problema ta.
– Catlin, nu suntem divor]a]i.
Catlin se \ncrunt`. Ce naiba voia Conal acum?
– Nici nu consider c` am fost vreodat`
c`s`tori]i.
53
– Din punct de vedere legal mai suntem \nc`
so] [i so]ie. C`s`toria noastr` a fost [i con-
sumat`. Spune-mi, Catlin, de ce n-ai divor]at
\ntre timp?
– Trìnd \n Australia, la mare distan]` de tine,
n-am sim]it nevoia s-o fac. Iar dac` ne gândim
mai bine, eu te-am p`r`sit. Tu erai cel care tre-
buia s` divor]eze. De ce n-ai f`cut-o?
– N-a fost necesar. Nu mai simt nevoia s` m`
rec`s`toresc.
– Biata Angela! Nu crezi c` ar trebui s-o
informezi [i pe ea? Sau Emily. {i ea consider` c`
ai nevoie de o so]ie. N-o ]ii la curent cu leg`turile
tale amoroase?
– Nu discut problemele de acest gen cu
mama, spuse Conal, care se apropie de ea,
aplecându-se asupra ei, blocând astfel lumina
care venea spre ea de la singura lamp` aprins`
din \nc`pere. Ea \i putea auzi respira]ia acum,
54
\i sim]ea mirosul aftershave-ului. Dac` f`cea
un pas \napoi, el ar fi \n]eles c` se sim]ea \nc`
vulnerabil` \n prezen]a lui. Catlin ridic` spre
el o figur` rece, mândr`, sfid`toare, hot`rât`
s` nu lase s` transpar` nici o emo]ie. Era genul
de joc de-a [oarecele [i pisica, pe care el \l
agrea, [i care avea ca scop reducerea ei la
t`cere.
Conal zâmbi, ar`tându-[i din]ii atât de albi,
[i o urm`ri cu ochii pe jum`tate \nchi[i. |ncet,
ridic` mâna [i atinse spirala de aur de la ure-
chea ei. C`ldura degetelor lui care-i atinser`
fa]a \i f`cu sângele s` pulseze puternic, iar
pupilele s` i se dilate. Spirala de aur era prins`
de ureche printr-un inel. Cu o mi[care lasciv`
Conal \i scoase unul dintre cercei, apoi pe
cel`lalt, profitând de ocazie pentru a z`bovi
asupra locului \n care o ven` \i pulsa atât de
tare.
– }i-e team` de mine, Cat?
55
O, da, \i era team`, dar sim]ea [i o furie
neputincioas`, c`ci \n pofida faptului c` el râdea
foarte degajat, ea intuia ce se ascundea sub
aceast` atitudine a lui.
– {i n-a[ avea motive s`-mi fie team`? \ntreb`
ea ridicând spre el cei mai limpezi ochi pe care-i
v`zuse el vreodat`.
Conal o privi, mângâindu-i tr`s`turile, dar
f`r` a realiza c` prezen]a lui o stimulase fizic.
Acum, ea [tia c` fusese o prad` cam u[oar`. Nu
era chiar ca o carte deschis`, e drept, dar
emo]iile ei juvenile o tr`daser` tocmai când se
a[teptase mai pu]in.
– Poate, spuse el dup` câteva momente.
Privirea lui cobor\ spre mijlocul ei, la fel [i
mâna lui. Mi-ai interpretat gre[it spusele, nu
vreau s` m` mai \nsor, dar am nevoie de o
so]ie, poate numai [i pentru a-i oferi fiicei mele
o via]` normal` de familie. Mama a f`cut destul
de bine fa]` problemelor pân` acum, dar de la
56
\nceputul anului nu s-a sim]it prea bine. Grija
pe care trebuie s` i-o poarte lui Jenny o
epuizeaz`.
– Cred c` [i eu i-am creat multe probleme,
admise Cat.
– Tu? Nici vorb`! Mama mi-a spus de multe
ori c` e[ti femeia care-mi trebuie.
– M` simt foarte bine acum când nu-mi mai
fac probleme \n leg`tur` cu familia ta, Conal,
relu` Cat pe un ton autoritar, \ncercând s`-[i
elibereze mâna din palma lui. Dar fu o mi[care
gre[it`. Conal profit` de mi[carea ei, o s`rut`,
apoi \i prinse capul \ntre palmele lui pentru a o
for]a s`-i \ntoarc` s`rutul. Când acest s`rut lu`
sfâr[it, ea-[i duse palma la gur`, amintindu-[i
lec]iile de autoap`rare pe care le luase \n
Australia, [i c` putea s`-i opun` rezisten]`.
– Nu m` privi cu ochii `[tia speria]i, Cat, pen-
tru numele lui Dumnezeu, n-a fost decât un
s`rut.
57
Când \[i rec`p`t` suflul, ea reu[i s` \ngaime
câteva cuvinte.
– Plec, spuse ea, trebuie s` plec.
– Nu! Conal o prinse de umeri [i o \ntoarse
spre el. Asta ]i-am f`cut, Cat? Nu supor]i atin-
gerea unui b`rbat?
Dar ea \[i rec`p`tase curajul.
– Numai atingerea ta m` deranjeaz`.
– |n]eleg, zise Conal.
Perfect, \[i spuse Catlin, a[a-i trebuie! |l r`nise
exact acolo unde \l durea mai tare, \n mândria
lui de b`rbat.
– Au fost mul]i b`rba]i \n via]a ta, Catlin?
Pe moment, ea ezit` \nainte de a-l min]i.
– Ce crezi? Când te-am p`r`sit eram total
debusolat`, nu mai aveam \ncredere \n mine. A
trebuit s`-mi dovedesc mie c` nu eram o proast`
cum spunea mama ta, a[a c` m-am \nscris la uni-
versitate, am \nv`]at s` am grij` de o gospod`rie,
s` primesc oaspe]i, am f`cut sport, am devenit o
58
femeie de lume. {tiam c`-]i plac femeile cu mult`
experien]`, a[a c` am devenit una dintre ele.
Apoi, pe un ton cinic, continu`: dar cu trecerea
timpului am realizat c` nici un b`rbat nu merit`
atâta aten]ie, munc` [i str`danie, a[a c` am
renun]at. Acum când [tii totul chiar de la mine,
dac` vei dori s` divor]ezi de mine pe motiv c` am
fost infidel`, o po]i face.
– Ai un iubit acum?
– Da, spuse ea cu pl`cerea pe care i-o d`dea
siguran]a de sine, dar asta nu este problema
ta.
– Am crezut c` e[ti o femeie puternic` [i c` nu
te vei l`sa dus` de val. {i a[ vrea s`-]i mai
amintesc un am`nunt legat de noaptea aceea de
pomin`: de[i mi-ai opus rezisten]`, m` doreai
a[a cum te doream [i eu.Tu mi-ai provocat acea
reac]ie.
– {i nu aveam motive s-o fac? Sau trebuia s`
accept \n t`cere c` aveai o amant`? Nu m-ai vio-
59
lat pentru c` m` doreai, ci pentru c` a[a ai
\n]eles tu c` m` po]i subjuga. De fapt, nici nu
[tiu prea bine ce-a fost \ntre noi, viol sau numai
uz de for]`! Oricum, m-am sim]it umilit`.
– |]i repet c` te doream, Cat. {i tu m`
doreai, te-au tr`dat propriile-]i reac]ii. Cred
c` de asta evi]i atingerile mele. De fapt, rela]ia
noastr` a fost oarecum nefireasc`. M-am
\nsurat cu o [col`ri]`, dar nu m-am a[teptat s`
te compor]i \n pat ca o tigroaic`. A[a c` nu
v`d ce sens are s` m` \nvinuie[ti pentru ceva
ce era inevitabil! Regret c` debutul tù \n via]a
sexual` a fost prea brutal [i nepl`cut, c`ci
b`nuiesc c` fiec`rei femei \i plac sentimenta-
lismele legate de prima noapte de dragoste [i
c` eu te-am privat de asta.
– A, deci tot ce s-a \ntâmplat a fost din vina
mea? Afl` c` nu voiam s` fac dragoste cu tine,
Conal, [i c` m-ai for]at. |n ceea ce m` prive[te a
fost viol adev`rat.
60
– Poate. De fapt, mi-am [i cerut scuze \n
repetate rânduri [i nu pot fi mândru de ceea ce
s-a \ntâmplat atunci. Iar acum, când v`d cum
reac]ionezi la atingerea mea, sunt [i mai pu]in
mândru.
– Acum sunt liber`, Conal, [i asta \nseamn`
foarte mult!
– Liber`, zici? N-a[ spune! E[ti atât de
con[tient` de atingerile mele, de prezen]a mea
când ne afl`m \n aceea[i \nc`pere!
– |nceteaz`! strig` Catlin, preg`tit` s`-l
loveasc`.
– Nu face vreo prostie, Cat! E[ti la mâna mea
[i ai venit aici cu un scop pe care probabil vrei s`
]i-l atingi.
– Voi pleca mâine.
– Dac` faci asta, po]i s`-]i iei adio de la bani.
Comport`-te corespunz`tor, fii \n]eleg`toare [i
dup` ce vom studia \mpreun` posibilitatea
cump`r`rii magazinului, vom rezolva problema.
61
– Nu-mi mai da sfaturi, Conal. Am dou`zeci [i
patru de ani [i nici nu sunt la prima mea
dragoste.
– Este foarte adev`rat, dar peste prima
n-ai reu[it s` treci. Ai nevoie de autocon-
trol, draga mea, \i spuse el pe un ton batjo-
coritor.
Cu ochii \n jos, Catlin f`cu un pas \napoi.
– Trebuie s` r`mân, nu am alt` solu]ie.
Dar voi face tot posibilul s` rezolv problema
acestei tutele, c`ci nu vreau s`-]i v`d figura
ori de câte ori am nevoie de propriii mei
bani.
– Bine, Cat, noapte bun`, ne vedem
diminea]`, cu sentimente mai bune.
Lui Cat \i trebui aproape o or` s` adoarm`, [i
i se p`ru c` aproape imediat ce reu[i s-o fac` fu
trezit` de o b`taie \n u[`.
– Cat!
Se uit` la ceas, era ora trei [i cinci minute.
62
– Se \ntâmpl` ceva cu mama! \l auzi pe Conal
care p`trunsese \n camera ei. Am anun]at doc-
torul [i este pe drum, dar Jenny s-a speriat rù.
Po]i avea grij` de ea?
– Desigur, Conal, spuse ea, [i f`r` a [ovì se
\ndrept` spre camera fetei.
Jenny, care se speriase, plângea, ne[tiind ce
se \ntâmpl`.
– Catlin, care este starea bunicii? Va... va
muri?
– Nu cred, zise Catlin. Este o doamn` foarte
puternic` bunica ta, la fel ca tat`l tù [i ca tine.
Nu i-a venit \nc` timpul.
– Am sup`rat-o foarte tare, recunoscu
feti]a.
– Asta se \ntâmpl` destul de des \ntre mem-
brii unei familii. Dar nu \nseamn` c` tu i-ai
provocat aceast` problem`. Catlin stinse veioza
de la noptiera feti]ei, care se cuib`ri la pieptul ei.
Dup` câteva minute de t`cere, feti]a \ntreb`:
63
– Crezi c-o s` se fac` bine?
– Sunt sigur`, draga mea.
Se auzi o b`taie \n u[`, apoi Conal p`trunse \n
\nc`pere.
– Mama a suferit un infarct, se pare c` va tre-
bui s` stea \n spital o vreme. Eu o s` plec cu ea.
Te deranjeaz` s` stai tu cu Jenny?
– Nicidecum.
Catlin lu` \n bra]e feti]a adormit` [i se-ndrept`
spre camera ei.
Cu toate c` era \ngrijorat` pentru starea lui
Emily, Catlin adormi imediat cu Jenny \n bra]e. A
doua zi, fur` trezite de Conal:
– Scularea, fetelor, este ora opt.
F`r` a deranja copilul, Catlin u[or ridic` capul
[i-l v`zu cu o cea[c` de cafea \n mân`, preg`tit
pentru a pleca la birou.
– Cum se simte Emily?
– A trecut peste momentele cele mai dificile.
Conal o privi lung.
64
– Privindu-v`, n-am [tiut care dintre voi este
mai tân`r` decât cealalt`. Iar Jenny trebuie s` se
trezeasc`, o s-o duc eu la [coal`.
Catlin se ridic` s`-i preg`teasc` fetei micul
dejun, c`ci menajera \ntârzia.
Dup` câteva secunde de ezitare, Jenny o
\ntreb`:
– Vei sta mai mult timp cu noi, Catlin?
– Dup` cum ]i-am mai spus, Jenny, am venit
aici doar pentru a rezolva o problem` legat` de
banii l`sa]i de tat`l meu. Dup` ce se rezolv` m`
\ntorc \n Australia.
– Ce bine ar fi fost s` r`mâi aici, cu noi! spuse
feti]a, iar Catlin nu [tiu pentru moment cum ar fi
fost mai bine s` reac]ioneze.
Conal, care asistase la discu]ia lor, i se adres`
feti]ei cu glas duios:
– Nu te \ngrijora, Jenny, o vom ruga pe Catlin
s` r`mân` cu noi, cel pu]in pân` va ie[i bunica
din spital, [i cred c` nu ne va refuza.
65
Capitolul 4
Catlin \[i opri ochii la nivelul gurii lui atât de

frumos conturate. Dup` ce Jenny se duse la cul-
care, \i spuse cu r`ceal` \n glas:
– Ai f`cut o gaf`, Conal, cred c` ]i-ai dat seama
de asta. Nu pot r`mâne aici [i nici nu te voi ierta
pentru c` m` for]ezi s` mint un copil.
Conal ridic` din umeri.
– Ai iertat tu [i lucruri mai grave.
De data asta, Catlin se for]` s`-l priveasc` \n
ochi.
– Cred c` ar fi trebuit s` \n]elegi pân` acum
cât de mult \mi displace s` fiu obligat`.
66
Observ c` ai o bucurie ascuns` când reu[e[ti
s`-i transformi pe cei din jur \n adev`rate
marionete, dar asta este ultima dat` când \]i
reu[e[te cu mine. O dat` ce ajung \n Australia
nu vei mai avea nici o putere asupra mea sau
afacerilor mele.
Conal o privi zâmbind, apoi \i mângâie \ncet
obrazul. Catlin \ncerc` s`-[i fereasc` fa]a.
– Nu te mi[ca, spuse el urm`rindu-i
genele lungi care se l`saser` peste ochii
mari, lumino[i. Conal \ntinse mâna din nou
[i-[i relu` mângâierea cu mi[c`ri mai lente,
lascive. Catlin se surprinse reac]ionând la
atingerea lui [i se ur\ pentru aceast` sl`bi-
ciune.
– Nu-]i fac nici un rù, Catlin, spuse el ca un
om care \ncearc` s` calmeze un animal intrat \n
panic`. Totul este \n regul`, Cat. Vezi [i tu c`
atâta timp cât vei fi foarte speriat` din cauza mea,
te vei afla sub domina]ia mea. Relaxeaz`-te, Cat,
67
\i spuse el mângâindu-i obrazul cu pielea ca de
m`tase. Nu-]i voi face rù [i nici nu voi mai
\ncerca vreodat` s` te aduc cu for]a \n patul
meu.
– E[ti chiar atât de afectat de faptul c` m`
sperie atingerea ta?
– Poate c` m` love[te exact \n mândria mea
de b`rbat.
– Deci este tot un punct de vedere egoist.
– Cat, repet ce ]i-am spus. Dac` vei continua
s` te temi de atingerile mele, nu te vei putea
elibera niciodat` de mine. Sunt dou` feluri de
sclavie, dup` cum prea bine [tii. Una este cea
printr-o foarte mare dragoste care te subjug`, iar
alta prin teama fizic`.
– {i ce voi face cu amintirea umilin]elor tre-
cute?
Se citi mânie \n ochii lui, dar mâinile lui con-
tinuau s-o mângâie de parc` ar fi avut o via]` pro-
prie. Palma lui trecu u[or peste obrazul ei,
68
urm`rindu-i linia maxilarului, peste pome]ii
obrajilor, peste sprâncenele frumos arcuite.
Catlin sim]i c` ro[e[te.
– Astfel ]i le aminte[ti, Cat? Trebuie s`
recunosc c` la \nceput am avut inten]ia s` te
umilesc, dar n-a durat mult. Chiar dac` erai
furioas` pe mine, ai \n]eles acest lucru.
– M` urai.
– Nici vorb`! Conal o apropie de el.
Obrazul lui ajunse astfel foarte aproape de
fruntea ei. Cum a[ fi putut s` te ur`sc? Am
v`zut c` erai profund nefericit`, din vina mea.
Asta m-a \nfuriat, nu pot nega, dar eram furios
pe mine pentru c` nu procedasem corect. Iar
apoi, \n loc s` avem o discu]ie deschis`, s`
\ncerc`m s` punem lucrurile la punct, ne-am
pierdut amândoi controlul [i uite ce-a ie[it.
Catlin, de fapt, e[ti sigur` c` de mine te temi
[i nu de propriile tale reac]ii? C`ci dup` felul
\n care ai reac]ionat \n timpul a[a-zisului viol,
69
asta s-ar putea \n]elege. Sau te deranjeaz` s`
recuno[ti un asemenea adev`r, draga mea?
– Nicidecum! spuse Cat cu pumnii \ncle[ta]i.
Ea regret` c` pentru un singur moment se l`sase
prins` de vraja vorbelor lui, c`ci i se p`ruser`
sincere. Oricum, nu se a[teptase la o nou`
capcan`.
|ncet, Conal o trase spre el, \nl`n]uind-o cu
bra]ele, lipind-o de pieptul lui. Acolo unde
trupurile lor se atingeau, Cat sim]ea scântei de
dorin]` [i nici Conal nu r`m`sese neafectat. Ea
\i sim]ea b`tìle inimii, ocazie cu care
descoperi spre surprinderea ei c` nu-i
displ`cea ceea ce se petrecea. Astfel ]inut` \n
frâu doar de c`tre ea, pasiunea a[tepta s`
dep`[easc` hotarele ru[inii, ale re]inerii, pen-
tru a izbucni la via]`.
– Te rog s`-mi dai drumul, \l implor` ea.
– Nu \nainte de a m` s`ruta.
– Nici vorb`.
70
– De ce, draga mea? Te temi c` ar putea s`-]i plac`?
– Nu m` po]i for]a s` fac ceea ce dore[ti tu.
– Nu, dar te-a[ putea face s` dore[ti singur`
asta, te-a[ putea seduce.
Spre uimirea ei, Catlin se sim]i r`spunzând
s`rut`rilor lui.
– S` nu \ndr`zne[ti, protest` ea formal.
– Este o mare diferen]` \ntre viol [i seduc]ie,
\i explic` el reprimând orice \ncercare a ei de a
se elibera. Poate c` este momentul s` vezi
diferen]a.
– Nu!
– Atunci, s`rut`-m`! Dup` ce zbaterea ei
\ncet`, el \i zâmbi. Cat, te doresc!
Catlin se trezi prizoniera bra]elor lui. Trupul
ei fu cuprins de fl`c`ri, [i nu g`si nimic mai bun
de f`cut decât s` se aga]e de umerii lui. Tremura
din cauza [ocului, a senza]iei de team`. Conal o
s`ruta f`r` \ncetare, iar ea se l`sa prad`
s`rut`rilor lui.
71
– Gata, spuse ea la un moment dat, te-am
s`rutat, acum d`-mi drumul.
– Sper c` nu ]i-a displ`cut? zise el
eliberând-o.
– M` duc la culcare, spuse Cat.
– Iar eu merg s` \not pu]in, sper c` apa rece
va realiza ceea ce reu[eau alt`dat` du[urile reci.
Am observat, Catlin, spuse el, c` ro[e[ti prea
mult pentru o persoan` sofisticat` cum e[ti tu.
Noapte bun`, draga mea.
O dat` ajuns` \n pat, Cat nu adormi decât
când \l auzi pe Conal intrând \n camera lui.
Dormi pân` diminea]a când Jenny sosi \n camera
ei.
Dup` aceea, zilele trecur` repede. Starea
lui Emily evolua bine. Medicii spuneau c`
dup` o alt` s`pt`mân` de spitalizare, ea-[i va
putea continua tratamentul acas`. Jenny abia
a[tepta s`-[i revad` bunica. Erau o familie
fericit`, se gândi Catlin. O cas` frumoas`, o
72
copil` reu[it` la vederea c`reia fa]a i se lumi-
na, toate acestea erau lucruri de care Conal se
bucurase deja, dar se pare c` ei \i erau
interzise. Nu putea crede c` va g`si vreodat`
un b`rbat \n care s` aib` \ncredere. C`ci nici
unul dintre cei doi b`rba]i care-i inspiraser`
\ncredere nu f`cuse fa]` standardelor tot mai
ridicate pe care ea le impunea. Acum ea cùta
un b`rbat superior lui Conal, din toate
punctele de vedere. Un b`rbat mai puternic,
cu o mai mare for]` de atrac]ie, mai frumos,
mai bogat, poate. Dar era cam greu de g`sit.
Combina]ia aceea special` de caracteristici \l
f`cea pe Conal unic. A[a c` ei \i mai r`m`sese
doar s`-[i iroseasc` adâncurile sim]irilor pe
experien]e trec`toare, sau s` r`mân` singur`
toat` via]a, s` fie m`tu[` iubitoare pentru
copiii altora, s` caute doar compania priete-
nilor [i s` se \mplineasc` prin munc`. De fapt,
[i al]ii \ncercaser` toate acestea [i reu[iser`. Va
73
face [i ea la fel. Conal se afla \n aceea[i stare,
tânjea dup` defuncta lui so]ie, Claire, [i inima
lui era \ngropat` al`turi de ea.
|ntr-una din zile, Conal o invit` s` fac` o vizit`
familiei Radich, care r`mase surprins` când le-o
prezent` pe Catlin ca so]ia lui.
– Te rug`m s` ne scuzi, spuse Marija Radich,
am auzit multe despre tine, dar nimic nu
justific`... femeia se \ntrerupse, \ntr-o stare evi-
dent` de confuzie.
Catlin \i zâmbi.
– Au trecut [ase ani de atunci.
– Important este c` te-ai \ntors, spuse Marija
Radich.
Catlin vru s`-i precizeze c` lucrurile nu
st`teau chiar a[a, dar tocmai atunci Jenny [i
Lalage, feti]a familiei Radich, solicitar` ajutorul
Marijei c`ci porcu[orul de Guineea sc`pase [i nu
puteau s`-l mai prind`. Petrecur` o dup`-
amiaz` pl`cut`, iar Stefan \i explic` lui Catlin
74
tehnica prin care ob]ineau acel vin minunat, cu
gust unic. Pe drumul de \ntoarcere, Jenny o
\ntreb` brusc.
– Cat, tu unde locuie[ti \n Australia?
Catlin \i spuse numele ora[ului, apoi cu
toate eforturile pe care le f`cu de a nu se ata[a
de ea, nu r`mase insensibil` la rug`min]ile ei de
a-i povesti despre via]a de acolo. Catlin \[i dorea
mult un copil. |[i spuse c`, dup` ce va pleca,
Jenny o va uita u[or, poate \i va scrie o dat`, de
dou` ori [i atât. Problema cea mai grea cu care
trebuia s` se confrunte r`mânea concediul ei de
trei s`pt`mâni care lua sfâr[it \n curând. Conal o
privea con[tient c` ceva anume, ceva nespus
\nc`, o fr`mânta.
– Va trebui s` plec, Conal, \i spuse ea, con-
cediul meu va lua sfâr[it curând.
– Nu cumva te a[teapt` vreun iubit
ner`bd`tor?
– {i dac` ar fi a[a?
75
Conal murmur` ceva ce ea nu \n]elese, dar
intui, dup` expresia fe]ei lui. Impreca]ia o f`cu
s`-[i piard` siguran]a pe care i-o conferiser`
ultimele clipe petrecute \n preajma lui Conal.
Acesta \[i lu` libertatea de a o prinde \n bra]e [i
a o s`ruta cu foc.
– Te rog s` nu m` mai atingi! spuse ea
furioas`.
– E[ti so]ia mea [i te voi atinge când vreau [i
unde vreau!
– Chiar dac` [tii c` m` gândesc la alt b`rbat?
De fapt, nici eu nu ]i-am stricat rela]ia cu
Belinda, care se ]inea pretutindeni dup` tine ca
un c`]elu[, f`cându-m` \n permanen]`
con[tient` de prezen]a ei. Chiar crezi c` eu nu
vedeam ce se \ntâmpl`? Cat f`cu un pas \nainte
cu mult curaj, f`r` a se mai teme de el. Chiar [i
acum sunt sigur` c` ai pe cineva, c`ci tu nu po]i
sta singur, Conal. Ai nevoie de o femeie, orice
femeie, atâta timp cât este frumoas`,
76
gianninajollys
nec`s`torit`, pentru c` tu, de fapt, nu cau]i o

rela]ie de durat`. |]i doresc succes, c`ci asta \]i
dore[ti, dar nu mai \ncerca s` m` faci s` m` simt
vinovat`.Tu m-ai f`cut ceea ce sunt acum.
Trebuie s` dai vina pe tine \nsu]i dac` nu-]i place
ce vezi!
– De ce afirmi c` nu-mi doresc o rela]ie
serioas`, Catlin? Spune-mi, a[ vrea s` [tiu.
Sim]indu-se dintr-o dat` epuizat`, ea-i spuse:
– Dup` moartea lui Claire, n-ai mai sim]it
nevoia s` te \ndr`goste[ti.
Conal \nchise ochii, apoi \i deschise din nou
privind-o intens.
– Am iubit-o pe Claire, recunoscu el, oarecum
vinovat. O voi iubi mereu, de fapt. Dar ea este
moart` [i de[i am jelit-o \ndeajuns, nu sunt
nebun s`-mi \nmormântez inima pe vecie al`turi
de ea. Asta ai crezut tu despre mine?
– Este cea mai indulgent` interpretare a com-
portamentului tù, de fapt, spuse Catlin care era
77
con[tient` c`, \n pofida faptului c` discutau \n
contradictoriu, era prima oar` când comunicau,
\n farsa aceea care era \ntre ei.
– Indulgent`? Da, poate. Dar de ce ai fi tu
indulgent`, Catlin? Prive[te-m`, Catlin! Conal \i
prinse b`rbia [i \i \ntoarse fa]a spre el. Cat ]inea
ochii \n jos, iar obrajii \i ardeau.
– Ce sim]i când m` prive[ti, Cat? De ce te-ai
c`s`torit cu mine?
– Pentru c` nu [tiam ce altceva pot s` fac,
spuse ea.
– Cred c` nu ]i-a fost prea u[or, Cat. Abia
acum \n]eleg c` n-ar fi trebuit s` te aduc aici, s` te
aduc \n via]a mea f`r` s` te fi preg`tit \n vreun fel.
78
Capitolul 5
Se auzi vocea lui Jenny care \i striga din

buc`t`rie. Cina se desf`[ur` \ntr-un mod foarte
pl`cut [i intim.
– Bunicii nu-i place ca eu s` m`nânc ham-
burger la cin`, spuse feti]a cu gura plin`.
– Dac` n-o faci prea des, nu este nici o
problem`, spuse Cat, \ntinzându-i o farfurie cu
legume asortate. Important este s` ai [i o salat`
al`turi.
|n acel moment sunetul telefonului le \ntre-
rupse conversa]ia [i Catlin merse s` r`spund`.
Auzi vocea unei femei:
79
– Sunte]i doamna Loring?
– Da, sunt doamna Conal Loring.
Se l`s` o t`cere nefireasc`, apoi femeia vorbi
din nou, de parc` ar fi avut nevoie de un
moment pentru a-[i reveni.
– Cred c` este o gre[eal`.
– Nu este nici o gre[eal`, sublinie Catlin. Ave]i
un mesaj?
– Mda, zise aceasta. I-a]i putea transmite lui
Conal c` Moya Southcott l-a cùtat [i a[teapt`
telefonul lui?
S` fii sigur` c-o s` te sune, spuse Catlin \n
gând, dar \i not` numele pe o bucat` de hârtie.
– Am notat, la revedere.
– Dar cum se face c` r`spunde]i la acest tele-
fon, nu sunte]i divor]a]i?
– Nu, ripost` Catlin cu fermitate. La revedere,
domni[oar` Southcott.
Nici m`car muzica lui Palestrina nu mai avu
darul de a o calma. Mintea i se goli dintr-o
80
dat`, ceva straniu pentru ea. Nu se mai
gândise de câtva timp la situa]ia ei [i infideli-
tatea lui Conal, de parc` ar fi vrut s` se lase
prad` uit`rii de sine, plutind \n spa]iu, \ntre
dou` lumi. {i apoi, treptat, vidul mental fu
umplut de imaginea lui [i a amantelor lui, care
p`reau c` vor s` se apropie tot mai mult de ea,
de parc` [i-ar fi revendicat locul al`turi de
so]ul ei.
Furioas`, Catlin se \ndrept` spre \nc`perea \n
care se aflau cei doi, ridicând câte un lucru de
prin cas` care nu se afla la locul lui. Dar apoi
renun]` [i \[i spuse c` se comporta ca o adoles-
cent` nechibzuit`, c`ci nu avea, de fapt, nici un
drept asupra lui Conal. Nu mai exista \ntre ei
decât o leg`tur` consfin]it` legal, atâta tot, dar
cu toate astea gândul c` el se putea afla \n
bra]ele altei femei o scotea din min]i. Iar dac`
\nchidea ochii readucea \n prim plan imaginea
lui Conal cu Belinda Scargill, \n patul acela mare
81
din casa de pe plaj`, felul \n care resim]ise ea
[ocul, [i hot`rârea ei de a se desp`r]i de Conal.
Cum putea s` uite? Fusese \ndr`gostit` de el,
copil` fiind, dar inima \i fusese c`lcat` cu
cruzime \n picioare. Dragostea trecuse, dar de ce
nu trecea [i durerea? |nchise ochii, sim]indu-se
total nefericit`. Atrac]ia dintre ei exista \nc`,
dorin]a de a face dragoste se redusese la o
senza]ie animalic`. {i Conal sim]ea la fel. Dar de
fapt, ce voia el? S` se r`zbune pentru fuga ei de
acum [ase ani? Catlin \ncerc` s`-[i ordoneze
gândurile. Conal o voia aici. Dar de ce oare? La
\nceput, crezuse c` era doar egoism. Pe lâng`
nevoia ei de bani, el se mai folosise [i de
dragostea fiicei lui, Jenny, pentru a o convinge s`
r`mân`, ba chiar [i boala mamei lui ap`rea acum
ca un instrument \n mâinile lui. |n plus, repulsia
pe care o manifestase ea la \nceput \l [ocase [i-i
r`nise orgoliul masculin. Oare Conal \ncerca
acum s-o curteze? |n prima noapte \i spusese c`
82
are nevoie de o so]ie, poate-[i \nchipuise c`
acum, matur` fiind, poate prelua atribu]iile
doamnei Loring. Oare-[i dorea o nevast` dedi-
cat` vie]ii de familie, prins` de treburile casei,
care s`-i ignore aventurile? Nevast` sau amant`,
indiferent ce-[i dorea el, trebuia s` \nve]e s`
trìasc` f`r` ea, c`ci ea nu avea de gând s`
\ndeplineasc` nici unul din aceste dou` roluri.
Somnul o fur` repede, dar curând, fu trezit` de
zgomotul f`cut de Conal care se \ntorsese din
vreo escapad`, ca de obicei. Catlin privi la ceas [i
observ` c` acesta fusese plecat vreo dou` ore.
F`r` \ndoial`, când va vedea c` l-a cùtat Moya
Southcott, \i va telefona. De fapt, Catlin nu-[i mai
f`cea probleme, era ceva obi[nuit pentru el s`
aib` atât nevast` cât [i amant`. Catlin oft` [i se
adormi la loc. Se trezi pe o vreme mizerabil`, cu
vânt puternic dinspre Sud Est. Dormitorul se
r`corise sim]itor. Se scul` din pat [i se duse s`
\nchid` fereastra prin care p`trundea r`ceala
83
dimine]ii jilave, z`bovind o clip`, cu n`dejdea c`
nu va ploua. Apoi, se \mbr`c` [i cobor\ la parter.
Acolo o g`si pe Jenny, \nfrigurat`, strâns
\nf`[urat` \n halat, privind-o cu ochi mari,
rug`tori.
– Cat, se apropie Pa[tele, am putea preg`ti
ou` ro[ii?
– S` vedem dac` avem tot ce ne trebuie,
spuse Cat [i puse ibricul pentru cafea pe foc.
Dup` vreo or` ap`ru [i Conal [i i se adres` lui
Catlin:
– |n seara asta vom ie[i \mpreun`, Cat. }i-i
aminte[ti pe Elaine [i Phil Gregory?
Cât de bine [i-i amintea!
– M-am \ntâlnit cu Phil asear` [i mi-a
smuls promisiunea de a merge la o petrecere
dat` pentru o delega]ie de oameni de afaceri
din Peru. Am acceptat invita]ia \n numele
tù.
– Ce amabil e[ti, Conal!
84
Phil Gregory era un om de treab` dar prea
stresat de exigen]ele unei cariere \n domeniul
afacerilor. So]ia lui, Elaine, era mali]ioas`,
gra]ioas` [i intrigant`. F`r` \ndoial` fuseser`
foarte surprin[i de apari]ia unei copile pe post
de so]ie a lui Conal.
Când \ncepur` preg`tirile pentru petrecere,
Jenny se apropie [i o privi lung pe Catlin care-[i
aranja p`rul \n oglind`.
– Cat, [tii ce mult mi-a[ dori s` am p`rul ca al
tù?
– Dar [i al tù este foarte frumos, \i spuse ea.
– {i mama a avut p`rul negru, spuse feti]a. {i
era foarte frumoas`.
– {i nu numai atât, dar [tiu c` era [i foarte
bun`.
– Ai cunoscut-o, Cat?
– Nu, dar am auzit vorbindu-se despre ea.
– Mie bunica nu-mi spune despre mama
nimic, iar tata...
85
– De ce nu m` \ntrebi pe mine, Jenny? Eu ]i-a[
fi spus tot ce doreai s` afli. Cu prima ocazie o s`-]i
povestesc tot ce vrei.
Plecar` dar tocmai când ajunser` aproape de
Ramuera, Cat consider` c` este momentul s`
aduc` \n discu]ie telefonul Moyei Southcott [i-i
aminti lui Conal despre aceasta, poate mai mult
din curiozitate. Conal primi vestea despre tele-
fonul Moyei ca pe ceva obi[nuit, f`r` a face vreun
comentariu, refuzându-i astfel lui Catlin discu]ia
pe care ea o a[tepta.
– Catherine ! se auzi vocea Elainei Gregory,
care-i \ntâmpin` \n pragul casei [i r`mase atât de
surprins` \ncât câteva secunde p`ru c` nu mai
poate articula nici un sunet. Draga mea, ar`]i
grozav! Cred c` so]ul tù s-a \ndr`gostit a doua
oar` de tine! |]i prie[te Australia.
Membrii delega]iei peruviene erau
\ncânt`tori. Catlin se bucur` de manierele lor
elegante, dar r`mase \n alert` c`ci compli-
86
mentele so]ilor Gregory nu \nsemnau decât
c` o fost` amant` a lui Conal era [i ea
prezent`.
– Catlin, spuse la un moment dat Elaine
Gregory care ap`ruse ca din senin. Cineva vrea
s` te cunoasc`. }i-o prezint pe Moya Southcott.
Moya, ea este so]ia lui Conal, Catlin.
– Tu e[ti so]ia lui Conal?
– Deocamdat`, da.
– Scuz`-mi uimirea, dar nu ar`]i defel a[a
cum mi te-am imaginat.
– Mi se \ntâmpl` [i mie de multe ori s`
m` confrunt cu o realitate care m`
dezam`ge[te.
– Nu asta am vrut s` spun, zise femeia, dar
dup` descrierile lui Conal mi te-am \nchipuit cu
totul altfel.
– A, el nu m-a v`zut de [ase ani, spuse Catlin
cu ironie. Cred c` \[i aminte[te o [col`ri]`.
Multe lucruri se pot \ntâmpla \n [ase ani.
87
Moya l`s` gene incredibil de lungi \n jos,
ocazie cu care Cat remarc` c` era \ntr-adev`r fru-
moas`. Poate nu foarte inteligent`, dar Conal nu
pentru inteligen]a ei o alesese. Catlin \ncepu s`
se amuze. Desigur, Moya considera c` poate
avea preten]ii asupra lui Conal, dar dac` era s`
se ajung` la o competi]ie, mai multe [anse avea
Angela Perrot. Era la fel de frumoas`, [i poate la
fel de proast`, dar o avea \n spate pe Emily [i asta
conta foarte mult.
– Cu ce v` ocupa]i, domni[oar` Southcott?
– Sunt designer vestimentar.
Când afl` cu ce se ocupa Catlin, ea o privi cu
considera]ie.
– Pentru contabilitate este nevoie de un
creier bine organizat, eu cred c` sunt prea
frivol` pentru asta, nu crezi, Conal? i se adres`
ea b`rbatului care se apropiase de ele. Catlin se
\ncord` f`r` voia ei. Nu putea uita, indiferent ce
eforturi ar fi f`cut, ceea ce sim]ise când Belinda
88
Scargill i se adresa lui Conal, privindu-l cu
sub\n]eles, f`când-o s` se simt` neajutorat`, de
prisos. Dar apoi \[i spuse c` asta fusese cu [ase
ani \n urm`.
– Frivol` este un cuvânt nepotrivit,
domni[oar` Southcott. Nu cred c` este cazul
s` te categorise[ti \n acest fel. Nimeni nu trebuie
s`-[i atribuie asemenea calificative, care toate
denot`, \ntr-un fel sau altul, prostie. Oamenii
vor avea tendin]a s` te abordeze conform
evalu`rii pe care ]i-ai f`cut-o singur`, la un
moment dat.
– Sunt sigur c` Moya n-a inten]ionat o astfel
de interpretare, interveni Conal, care pân`
atunci asistase neputincios la conversa]ia celor
dou`, ne[tiind dac` era cazul s` intervin`. Pot s`-]i
aduc o bùtur`, Moya?
– Da, dragul meu, un gin, ca de obicei.
Conal o privi apoi pe Catlin, a[teptând ca ea
s` spun` ce prefera s` bea.
89
– P`rul tù are o culoare incredibil`, spuse
Moya, ce vopsea folose[ti pentru a-l face atât de
frumos?
– Nu folosesc decât s`pun, spuse Catlin. Dar
\n momentul acela o voce r`zb`tu de undeva,
din spatele lor.
– Cat, Cat Galbraith, tu e[ti oare? Ai plecat de
la tine, din mun]i?
Catlin se \ntoarse spre micu]a Maxie Horrocks
care o prinse \n bra]e.
– M` plictiseam de moarte pân` când te-am
v`zut, c`ci nu po]i trece neobservat`, draga mea,
e[ti mai \nalt` decât to]i cei de aici. Cat, ar`]i
superb! Unde ai fost pân` acum? Conal, o
cuno[ti pe Catlin?
– Da, drag`, o cunosc, din \ntâmplare este
chiar so]ia mea!
– So]ie? repet` femeia c`reia nu-i venea s`
cread`. Vrei s` spui c` ea este fata care te-a
p`r`sit?
90
– Exact, Maxie, spuse Conal care nu putea s`
se supere pe femeia aceea micu]` din fa]a lui,
recunoscut` pentru franche]ea ei.
– Incredibil! Eu petreceam vacan]ele cu
Catlin \n copil`rie, dar pe urm` ne-am pierdut
una de alta, mai precis eu nu i-am mai scris. |mi
pare rù, Cat, c` n-am mai continuat corespon-
den]a cu tine, dar acum sunt c`s`torit` [i
\ns`rcinat` \n luna a treia, spuse Maxie,
mândr`. Sunt gravid` \n trei luni, f`r` s` fi avut
nici un fel de gre]uri pân` acum. Dar unde este
Red?
Red era so]ul ei, un b`rbat frumos, \nalt, ele-
gant [i care o sorbea din priviri. Dup` ce se
f`cur` prezent`rile, li se al`tur` [i Moya. |ntr-o
pauz`, Maxie \i spuse lui Cat:
– Red este patronul agen]iei la care lucreaz`
Moya.
– Cred c` nu putem discuta liber aici, Maxie.
Ce-ar fi s`-mi faci o vizit` mâine?
91
– Cu cea mai mare pl`cere, Catlin, dar abia
pot s` m` ab]in s` nu \ncep s`-]i spun toate can-
canurile, a trecut atâta timp de când n-am mai
vorbit!
Mai târziu, dup` ce so]ii Layton, c`ci acesta
era numele de familie al lui Maxie acum, plecar`,
Catlin ie[i pe teras`, \nc`perea \n care se aflau
fiind prea aglomerat` [i lipsit` de aer. Ridic`
ochii spre cer unde trona, \n toat` splendoarea
ei, Calea Lactee.
Catlin abia a[tepta s` se \ntoarc` la climatul
cald al Australiei. Oftând, se sprijini de trun-
chiul unui copac ale c`rui frunze fo[neau
m`t`sos \n aerul nop]ii. Era târziu, trecut de
miezul nop]ii, dar ora[ul era \nc` plin de via]`.
Cândva urâse Aucklandul, [i v`rsase lacrimi
amare dup` mun]ii [i râurile pe care le l`sase
\n urm`.Trase aer \n piept [i oft` din nou
gândindu-se c` acum [i Australia i se p`rea
foarte departe, ca [i locurile copil`riei. O boare
92
blând` fo[nea printre crengile arbu[tilor
decorativi, iar din arborii de pohutakawa
c`deau flori care formau un adev`rat covor pe
paji[tea din fa]a casei; dar Catlin se scutur` la
un moment dat, fiind con[tient` c` nu avea
sens s` se lase cuprins` de nostalgie la
amintirea unor vremuri când nu fusese prea
fericit` al`turi de Conal. |n momentul acela pe
teras` ap`rur` dou` persoane. Catlin le
recunoscu, desigur, dar nu f`cu nici o mi[care,
pentru a nu-[i tr`da prezen]a.
– Când ne vom mai vedea, Conal? auzi vocea
Moyei.
– Nu [tiu, Moya, \i r`spunse Conal.
– Pentru numele lui Dumnezeu, cât are de
gând s` stea aici?
– Asta nu este problema ta, Moya!
Dup` câteva secunde Moya vorbi din nou:
– Am impresia c` atâta timp cât va fi ea aici,
nu vei dori s` ai nici un fel de leg`turi cu mine.
93
– Nu cred c` este nici momentul, nici locul
pentru a discuta astfel de lucruri.
– Foarte bine, spuse Moya \n]epat`, c`ci ca [i
Catlin, recunoscuse acel ton al vocii lui care \i
spunea clar c` oricât ar insista, n-ar ajunge la nici
un rezultat. O s` te sun eu mâine, mai adùg`
Moya, \ncercând s`-[i recapete demnitatea.
– Mâine voi fi ocupat toat` ziua, i-o retez` Conal.
Nu-l l`sa s` fac` asta [i cu tine, i-ar fi [optit
Catlin. Omul `sta \]i va rupe inima a[a cum a
f`cut-o [i cu alte femei. Dar pân` reu[i ea s`-[i
recapete controlul de sine, ei plecaser`. Catlin
reveni \n sala \n care se desf`[ura recep]ia [i fu
nevoit` s` suporte avansurile, ce-i drept nu prea
insistente, ale unui individ care-i tot d`dea târ-
coale. Conal, care observase scena, veni spre ea.
– Este momentul s` plec`m, Cat.
– Conal, nu ]i se pare c` exagerezi? Chiar vrei s`
acaparezi tu toate femeile de aici? spuse b`rbatul
care pusese ochii pe Cat. Unde este Moya?
94
– A plecat, fu r`spunsul lui Conal. Dar Catlin
este so]ia mea, te rog s` ]ii seama de acest lucru.
– |mi pare rù, n-am [tiut...
– Este normal s` nu [tii, sunt genul de so]ie
migratoare, care nu st` prea mult pe acas`...
– S` mergem, Catlin, spuse Conal prinzând-o
de un cot cu putere, f`când-o s` \n]eleag` astfel
c` nu se putea \mpotrivi.
– Sigur, spuse ea, zâmbind pentru a nu l`sa s`
se vad` c` o durea atât de tare mâna.
Ajun[i la ma[in` Conal \i spuse:
– }i-a[ fi recunosc`tor dac` n-ai mai flirta cu
primul b`rbat care-]i iese \n cale. C`ci le-am dat,
slav` Domnului, tem` de bârf` \ncât s` le ajung`
o s`pt`mân`.
Catlin \l privi amuzat`.
– Ai \nceput s` te compor]i ca un so] adev`rat.
Ba chiar ca unul din epoca victorian`. {i desigur
e[ti [i ipocrit, ca majoritatea celor care au trìt
atunci.
95
– Moya nu este...
– Un subiect despre care s` discut`m, da? Ai
dreptate [i nu i-a[ fi adus numele \n discu]ie
dac` nu ai fi men]ionat c` mândria ta masculin`
a fost periclitat` de u[urin]a cu care flirtez eu.
C`ci, de fapt, pe tine te deranjeaz` faptul c`
so]ia ta, care de altfel nu prezint` nici un interes
pentru tine, \ndr`zne[te s` cocheteze cu alt
b`rbat. Nu este oricum demn de tine. Cred c`
nu mai este cazul s`-]i reamintesc c` \ntre noi
nu exist` nici un fel de rela]ie care s`-]i dea
dreptul s`...
– Observ c` pentru o femeie cu foarte pu]in`
experien]` de via]` [tii foarte multe despre
orgoliul masculin. Cu toate acestea trebuie s`-]i
amintesc c` por]i numele meu, Catlin. Asta
\nseamn` c` felul \n care te compor]i este
urm`rit de mult` lume, cum s-a \ntâmplat [i \n
seara asta. N-ai observat c` toat` lumea a fost cu
ochii pe noi?
96
– Sigur c` am observat, dar nu-mi pas` de
bârfe. Nici ]ie de altfel, c`ci te-ai fi ferit s` te
afi[ezi cu rela]iile tale extraconjugale chiar aici.
– Moya nu este o astfel de rela]ie, Catlin.
– Nu? Crezi c`-[i d` seama de asta?
– Nu [tiu, dar cert este c` nu sunt \ndr`gostit de ea.
– Poate, dar asta este impresia pe care o la[i.
Oricum, ea este \ndr`gostit` de tine, nu po]i nega.
– Catlin, te rog s` \ncetezi aceast` discu]ie, altfel...
– Altfel, ce? O s` m` violezi din nou? Gata, am
\ncheiat discu]ia.
– Dac` \ntr-adev`r se desf`[ura o discu]ie \ntre
noi. Iar dac` tot vrei s` [tii adev`rul, m-am culcat
de mai multe ori cu Moya. Nu i-am promis nimic,
am luat doar ceea ce putea s` ofere de bun`voie.
I-am spus foarte clar c` nu m` intereseaz` o rela]ie
serioas`. Despre c`s`toria noastr` a [tiut chiar de
la \nceput. Ea este, de fapt, \ndr`gostit` de banii
mei [i nu de mine, iar pentru serviciile oferite a
fost r`spl`tit` din plin. E[ti satisf`cut` acum?
97
– Da, sunt pe deplin satisf`cut`, numai c` ea
nu pare s` fi \n]eles prea bine situa]ia. De asta m-ai
adus aici, ca s` te scap de ea?
– O, Catlin, ar fi mai bine s` nu sco]i nici o
vorb` pân` nu ajungem acas`!
Catlin nu mai spuse nimic, \ncerc` doar s`
rememoreze ce se \ntâmplase \n seara aceea, care
nu fusese rea \n totalitate. C`ci \ntâlnirea cu Maxie
Horrocks \i f`cuse o deosebit` pl`cere. Maxie fu-
sese o bun` prieten`, care crescuse departe de
p`rin]ii ei, oameni cu o via]` social` foarte activ`.
Ele c`l`riser`, schiaser` [i \notaser` \mpreun`.
C`ldura pe care o emana Maxie o fascinase pe
copila cea t`cut` [i rezervat` care fusese Catlin.
Cat r`m`sese singur` [i dezolat` când, dup`
divor]ul ei, mama lui Maxie o dusese pe aceasta \n
Anglia [i fata nu-i mai scrisese. Nici nu-[i d`du
seama c` zâmbea când ma[ina ajunse \n fa]a casei.
– Nu pari obosit`, \i spuse Conal [i f`r` alte
cuvinte o s`rut`, \n \ntunericul din ma[in`.
98
Buzele lui erau fierbin]i, [i gura ei p`rea tot
ceea ce-[i dorea el. Inima fetei \ncepu s` bat`
tot mai tare. F`cut` prizoniera sim]urilor f`r`
voia ei, Cat ridic` o mân` [i-i atinse obrazul,
degetele ei \nfiorându-se la contactul cu
obrazul lui Conal. Cu o mân`, acesta \i mângâia
gâtul, g`sindu-i pulsul care-i tr`da emo]iile,
undeva \n spatele urechii. Ceva ciudat se petre-
cu cu Catlin. Se sim]i u[oar`, iar o senza]ie
pl`cut` de c`ldur` se risipea \n tot trupul ei, de
la cap spre picioare, f`când-o s` se simt` f`r`
ap`rare. |[i d`du capul pe spate, temându-se de
reac]iile pe care le putea avea. Dar Conal \i
[opti:
– Lini[te[te-te, draga mea, iar ea rec`zu \n
acea stare, tremurând. |ncet, degetele lui \i tre-
cur` peste contururile fe]ei, apoi urm`rir` linia
um`rului [i-i p`trunser` sub rochie. Inima ei
b`tea repede.
– Nu, spuse ea cu jum`tate de glas.
99
Spre uimirea ei, mâna lui \[i opri cùt`rile,
dar el d`du la o parte gulerul rochiei, l`sându-i
gâtul expus.
– Acum e[ti gata pentru dragoste, Cat, \i [opti el.
Conal cobor\ din ma[in`, dar ea trebui s`-l
a[tepte s-o \ncuie, dup` care b`rbatul se
\ndrept` spre ea [i-i spuse calm:
– Vezi, Cat, nici tu nu e[ti diferit` de acele
femei pe care le dispre]uie[ti atât, m` refer la
Belinda sau Moya.
– Am spus eu vreodat` asta?
– Da, chiar \n seara \n care m-ai p`r`sit. De
asta te-ai \nfuriat atât de tare, Cat, pentru c` m`
doreai, cu toate c` m` urai.
El se \n[ela, dar ea nu-i putea spune asta. Nici
c` fusese obsedat` de imaginea lui foarte mult
timp, nici asta nu putea recunoa[te. Nici c` anii
care trecuser` nu stinseser` aceasta pasiune pen-
tru el [i c` fusese de ajuns o s`pt`mân` pentru
ca totul s` re\nvie cu [i mai mult` for]`.
100
Capitolul 6
Casa era cufundat` \n lini[te, fiind luminat`

doar de o lamp` de pe holul care ducea spre
scar`. Karen, fata care avea grij` de Jenny, se cul-
case [i ea.
– Toat` seara n-ai f`cut decât s` m` provoci,
Catlin, \i spuse el prinzându-i mâna. De fapt, tu
[tii asta prea bine, pentru c` o faci \n mod
con[tient. Câ]i aman]i ]i-au trebuit, Cat, pentru
ca s`-]i recape]i \ncrederea \n tine?
– Nici tu n-ai fost mai prejos, cred c` te-ai
culcat cu sute de femei pentru a-]i satisface
orgoliul.
101
– Catlin, nu m` provoca. V`d c` ace[ti [ase
ani care au trecut nu te-au \nv`]at s` fii dis-
cret`. Conal o trase spre el, iar ea-[i sim]i
trupul care parc` deodat` ren`[tea la via]`. Dar
controlul de sine \ncepu s` func]ioneze [i reu[i
s` reziste impulsului de a se lipi de trupul lui
[i de a da frâu liber pasiunii. O s` m` faci s`-mi
pierd min]ile, Catlin, cred c` o s` reu[e[ti,
spuse Conal, apoi urc` sc`rile spre apartamen-
tul lor.
Cat trecu pe la Jenny, amintindu-[i frânturi
ale discu]iei din seara aceea, avute cu Maxie,
dar nu putu trece peste imaginea Belindei
Scargill, cu p`rul ei scurt ro[u, cu trupul
sub]ire, voluptuos [i unduitor ca al unei
tigroaice. Ochii ei mari, alba[tri, se opreau de
multe ori asupra lui Catlin, [i i se adresa cu un
aer de superioritate amestecat cu dulceg`rie,
care pe ea o scotea din min]i. Belinda reprezen-
ta ceea ce [i-ar fi dorit ea s` fie [i asta o f`cea s`
102
se simt` prost \n prezen]a ei, [tiind c` niciodat`
n-ar putea ajunge astfel. Iar Belinda f`cea totul
\n mod con[tient. Toat` lumea [tia c` este
amanta lui Conal, iar cei din jur se mirau c`
so]ia lui nu este con[tient` de asta. Cat \[i
amintea [i acum [oaptele care \ncetau când
ap`rea ea pe undeva, aluziile fine, privirile cu
sub\n]eles.
Iar acum, cine [tie din ce motive, Conal \[i
voia iar so]ia. Catlin cochet` pe moment cu
ideea de a-l scoate din min]i [i apoi de a-l l`sa
balt`, umilindu-l cu fiecare vorb`, la fiecare pas.
Dar asta numai pe moment, c`ci ei nu-i pl`cea
s` nec`jeasc` pe nimeni. Oft` [i se \ntoarse pe
alt` parte, \nchise ochii [i se for]` s` respire
adânc, pentru a adormi. Dar somnul refuza s`
apar`, Cat amintindu-[i cât o chinuise acest
b`rbat \n trecut. Dar de ce oare insistase ca ea s`
se \ntoarc`? Era clar c` acum când o rev`zuse, o
dorise pentru c` ar`ta cu totul altfel, era ele-
103
gant` [i sofisticat`, o prad` demn` de un astfel
de vân`tor. Putea oare s`-i spun` c` sub aerul
acela de femeie sofisticat` se mai afla \nc` acea
fat` simpl` [i inocent` care-l p`r`sise cu [ase ani
\n urm`? Dar ea de ce alesese oare s`-[i
petreac` ace[ti ani ca o c`lug`ri]`? Crezuse la
\nceput c` o f`cea numai din cauz` c` violul o
f`cuse s` se team` de sex, dar acum realiza c`
nu era doar atât. Conal \[i pusese amprenta
asupra sufletului ei, \ncât nu mai putea s`
iubeasc` alt b`rbat. Fuseser` câ]iva b`rba]i pen-
tru care sim]ise o mic` scânteie de atrac]ie, dar
nu mersese prea departe cu ei, poate din cauza
aceleia[i re]ineri.
Maxie, care sosi \ntr-o ma[in` ro[ie, sport, \i
\ntrerupse gândurile.
– Draga mea! exclam` ea, am venit, Cat.
Maxie \[i p`strase acel aer candid pe care-l avu-
sese \n copil`rie, gândi Catlin. {tiai c` so]ii no[tri
sunt la o \ntrunire ast`zi?
104
– Nu, n-am [tiut, eu nu [tiu programul lui
Conal. Fetele \ncepur` s`-[i aminteasc` cât de
frumoas` fusese prietenia lor \n copil`rie, cât
de loiale \[i fuseser` una alteia. Maxie, care vor-
bea \ntruna \i povesti despre vila \n care locuia
cu so]ul ei, aflat` \n zona pr`pastiei Titirangi,
locul \n care cre[teau vesti]ii arbori de kauri.
Singurul inconvenient erau greierii afla]i acolo
\n num`r foarte mare care intrau pe ferestre [i
ajungeau uneori s` acopere podeaua ca un
covor.
– Ieri noapte, unul mi s-a a[ezat chiar pe
c`ma[a de noapte [i am ]ipat cât m-a ]inut gura!
Red mi-a smuls c`ma[a de pe mine [i a omorât
creatura care m` speriase. Oricum, nu-mi con-
vine s` pun plase la ferestrele de la dormitoare.
|n momentul acela intr` doamna Hawk,
menajera, cu bùturi reci pentru ele.
– Pare foarte dr`gu]`, zise Maxie, eu am un
dragon care m` p`ze[te zi [i noapte, pentru ca
105
nu cumva s` fac ceva care s`-i dùneze mo[teni-
torului familiei Layton. Dar poveste[te-mi, cum
ai ajuns s` te m`ri]i cu Conal Loring?
Catlin \i povesti totul, dar omise desigur anu-
mite episoade.
– Cat, ce s-a \ntâmplat \n realitate?
– Nu ghice[ti?
– Nu, dar cum a ajuns s` se \nsoare cu tine,
Cat? Trebuia s`-[i dea seama c` nu va merge, erai
doar un copil.
– Cred c` nu-[i revenise \nc` dup` moartea
lui Claire, de care a fost foarte \ndr`gostit.
– Catlin, tu \mi ascunzi ceva. Ce te-a putut
determina s` renun]i la c`s`toria cu Conal? C`ci
te cunosc prea bine [i [tiu c` nu e[ti omul care
renun]` prea u[or. Iar Conal, la fel.
– Este vorba despre o femeie numit` Belinda
Scargill.
Maxie se \ncrunt`.
106
– N-am auzit de ea. Cum arat`?
Catlin i-o descrise cu am`nunte.
– Biata de tine, nu-i de mirare c` ]i-ai luat
lumea \n cap! Dar important este c` acum te-ai
\ntors.
– |ntoarcerea mea nu este definitiv`.
Maxie o privi surprins`.
– {i ai de gând s`-l la[i \n bra]ele Moyei? De
fapt, ar cam trebui s` dai totul uit`rii, Cat. Asta a
fost cu mul]i ani \n urm`, iar el n-a putut rezista
tenta]iei, c`ci probabil tipa l-a urm`rit pas cu
pas.
– Cum ai proceda dac` Red ]i-ar fi necredin-
cios?
– Asta este cu totul altceva, cred c` l-a[
omor\! Dar tu nu-l po]i \nvinui pe Conal, c`ci
n-ai fost aici timp de [ase ani. A avut [i el o
leg`tur` ocazional`. Crede-m`, Cat, eu \l
cunosc de patru ani [i n-am auzit c` ar fi vreun
cuceritor.
107
– Pe lâng` Moya, o mai are [i pe Angela
Perrot, insist` Cat cu \nc`p`]ânare.
– Toat` lumea [tie c` Emily Loring i-a cam
b`gat-o pe gât, dar n-a avut mare succes, ca [i cu
celelate fete pe care i le-a prezentat. El nu vrea
s` se rec`s`toreasc`.
– Nici n-ar putea, c`ci nu este divor]at.
– De ce nu?
– Probabil i se pare mai sigur s` fie \nsurat, ca
s` scape de Moya [i altele de teapa ei.
Maxie, care o privea lung, \i spuse:
– Dar v`d c` ai ceva \mpotriva b`rbatului `sta,
de[i \l iube[ti foarte mult!
– Eu nu... de fapt, \l ur`sc, izbuti Catlin s`
\ngaime, apoi, dup` ce realiz` ce spusese, \[i
\ngrop` fa]a \n mâini. De fapt, cred c` ai drep-
tate, Maxie, am f`cut o fixa]ie pentru prima mea
dragoste.
– Nu crezi c` ar trebui s` fie [i ultima, Catlin?
C`ci el se pare c` te iube[te.
108
– Maxie, pe tine te-ar face fericit` o c`s`torie ca asta?
– Nu cred, zise Maxie oftând. Dar voi v`
potrivi]i, v` st` foarte bine \mpreun`, Cat. Iar el
pare foarte \ndr`gostit de tine.
Cele dou` fete r`maser` \mpreun` toat`
dup`-amiaza, amintindu-[i de cele \ntâmplate \n
copil`rie.
– O, Cat, spuse Maxie \ntr-un târziu, mi-a
f`cut atât de mult` pl`cere re\ntâlnirea cu tine!
Mi-a[ dori s` r`mâi aici, c`ci de[i am o mul]ime
de prietene, de tine m` simt mult mai apropiat`.
– Nici nu m` gândesc, dar \]i promit c` voi
]ine leg`tura cu tine.
Se desp`r]ir` [i Catlin intr` \n cas`. Menajera
familiei Loring o anun]` c` sunase Emily de la
spital [i ceruse s` i se aduc` ni[te c`r]i, o alt`
c`ma[` de noapte [i lenjerie, iar Conal lua \n
seara aceea masa cu un prieten, a[adar singura
care ar fi putut merge la spital era ea. Lu` ma[ina
doamnei Loring [i merse s` rezolve problema.
109
– Ar`]i bine, Emily, \i spuse ea când o v`zu.
– M` simt foarte bine, fu r`spunsul lui Emily.
Ce face Jenny? C`ci pe Conal l-am v`zut [i nu-mi
place cum arat`, cred c` este bulversat de venirea
ta aici. Apropo, de ce te-ai \ntors, Catherine?
Catlin clipi de câteva ori c`ci nu-i venea s`
cread` c` soacra ei \i spunea toate acestea cu un
aer atât de calm.
– Am venit pentru bani, dar n-a[ fi f`cut-o
dac` nu m-ar fi for]at Conal. De fapt, vorbim
despre banii mei, Emily. Oricum, dup` ce-i voi
primi voi cere \nlocuirea lui ca tutore, cu altcine-
va mai pu]in implicat.
Emily pufni \n râs.
– Chiar crezi \n ceea ce spui, Catherine?
Draga mea, banii l`sa]i de tat`l tù au fost de
mult \nghi]i]i de datorii, iar tu ai trìt din banii
lui Conal, to]i ace[ti ani.
Catlin sim]i c`-i piere tot sângele din fa]`,
continuând s` asculte exclama]iile soacrei sale.
110
Dar la un moment dat realiz` c` aceasta o
privea f`r` a mai spune nimic, de parc` [i-ar fi
dat seama c` a spus ce nu trebuia. Catlin
deschise u[a [i ie[i, auzind-o pe Emily strigând
\n urma ei. Se \ndrept` spre biroul avocatului
ei, Stretton, \n dorin]a de a afla adev`rul, ori-
care ar fi fost el. Acesta o a[tepta, la fel [i Conal
care se afla \n biroul avocatului, ca din \ntâm-
plare.
– Catlin, spuse Stretton, te rog s` iei loc [i s`
bei o cafea.
– Domnul Stretton mi-a spus c` din nefericire
ai fost informat` despre starea real` a averii tale,
interveni [i Conal.
Abia \n momentul acela Catlin realiz` cu cât`
disperare \[i dorise ca lucrurile s` nu fi stat a[a.
–Da, de asta sunt aici, a[ vrea s` [tiu care este
situa]ia mea financiar`.
Mai apoi, dup` ce [ocul trecu, ea \n]elese c`,
de fapt, nu st`tea chiar rù. La \nceput, \i mai
111
r`m`sese o sum` foarte mic`, dar, datorit` felu-
lui \n care Conal o administrase, ajunsese s`
creasc` destul de mult.
– Vei ajunge o tân`r` destul de bogat` dac`
lucrurile continu` astfel, \i spuse domnul
Stretton.
– {i de unde am primit bani pân` acum?
– Am c`zut de acord cu domnul Loring ca el
s` te finan]eze, pân` ce afacerile tale se vor pune
pe picioare.
– {i, desigur l-a]i informat permanent \n
leg`tur` cu tot ce am f`cut, nu?
– Nu i-am transmis decât c` e[ti fericit` [i
mul]umit`.
– V` mul]umesc, domnule Stretton, \i spuse
Catlin, apoi se ridic`, urmat` de Conal. El o con-
duse la ma[in`, iar când ajunser` acas`, o duse
direct \n camera ei, ba \i aduse chiar [i un pahar
cu lapte pe care ea-l bù, sim]ind c` o putea
ajuta s` scape de frisoanele care o cuprinseser`.
112
– |ncearc` s` dormi, \i spuse el [i Cat \l ascult`.
Se trezi la apusul soarelui, dar nu cobor\
din pat ci mai r`mase a[a \n lini[te, cu ochii
a]inti]i pe fereastr`. O auzi pe Jenny râzând
fericit` pe paji[tea din fa]a casei, jucându-se
cu câinele ei, Patch. Catlin zâmbi amintindu-[i
figura feti]ei \ngropat` \n blana câinelui. Dar
ea nu putea \n momentul acela s` se gân-
deasc` decât la situa]ia cel pu]in ciudat` \n
care se afla. Oare Conal pl`nuise s` se
foloseasc` de datoriile ei pentru a o aduce \n
patul lui? Respinse imediat acest gând, nu era
Conal cel de acum b`rbatul care s` fac` asta.
Era prea \ncrez`tor \n atrac]ia lui masculin` ca
s` fac` uz de asemenea arme. Era sigur c`
oricum, mai curând sau mai târziu, ea va sfâr[i
prin a-i c`dea \n bra]e. Catlin auzi o u[` care
se deschise [i ap`ru Conal, cu un zâmbet
foarte larg.
– Am crezut c-o s` dormi pân` diminea]a,
113
zise el. A[a cum e[ti acum nu ar`]i de mai mult
de [aisprezece ani, murmur` el \ndep`rtându-i
o [uvi]` de pe frunte.
– Conal, mi-ai fi spus care era adev`rat` mea
situa]ie?
– Nu.
– De ce, Conal? Nu crezi c` trebuia s` [tiu?
– C` ai primit bani de la mine? Dar ce altceva
puteam s` fac? Aveai doar optsprezece ani, f`r`
familie, f`r` prieteni care s` te ajute. Oricum, nu
mi-a[ fi \nchipuit c-ai ajuns tocmai \n Australia.
Am fost foarte \ngrijorat din cauza ta, c`ci nu
[tiam unde te aflai.
– Am plecat tocmai acolo ca s` scap de tine, de
mama ta, de Belinda Scargill... Mi-a pl`cut Australia.
– {i abia a[tep]i s` te \ntorci acolo.
– A[a este.
Conal se \ndrept` spre fereastr`. Catlin
\nchise ochii dar imaginea lui, \nalt, zvelt, cu
picioarele lungi, cu p`rul negru, \i r`mase \n
114
minte. Conal \nota foarte mult, tocmai pentru
a-[i p`stra forma fizic`. El se \ntoarse [i o privi.
– Dup` ace[ti ani de desp`r]ire, \mi place mult
felul \n care ai evoluat, Catlin. E[ti o tân`r` fru-
moas`, inteligent`, cu t`rie de caracter. E[ti proba-
bil cea mai bun` investi]ie pe care a[ fi putut-o face.
– Conal, unde erai când te-a sunat mama ta
de la spital?
– Eram cu Moya, Cat.
– |n]eleg, spuse ea.
– Nu, nu cred c` po]i \n]elege asta. Am invitat-o
la cin`, apoi am condus-o acas` [i i-am spus c`
de acum \nainte nu ne mai vedem.
– Sper c` nu din cauza mea.
– Nu, totul s-a terminat \nainte de \ntoarcerea
ta, este drept. Moya cunoa[te regulile jocului, iar
eu n-am fost nici primul [i \n mod sigur nici
ultimul b`rbat din via]a ei.
– Am avut impresia c` te iube[te. Dar cu
Angela ce-ai f`cut? {i ea te vrea.
115
Conal \[i trecu bra]ele pe sub mijlocul ei [i o ridic`.
– Angela este alegerea mamei mele, spuse
el cu blânde]e. Nu m-am culcat cu ea, nu i-am
f`cut nici o promisiune. Cat, chiar ur`[ti mult
femeile care au ceva \n comun cu mine? Dac`
nu te-a[ cunoa[te, a[ crede c` e[ti geloas`.
– Nici vorb`, eu nu sunt geloas`!
– Eu sunt, Catlin, spuse el spre uimirea ei, [i
zâmbi când \i v`zu figura surprins`. Sunt gelos
pe fiecare b`rbat care te-a avut astfel, stând
neajutorat` \n patul lui. Atunci când pretinzi
c` te-am violat eram atât de furios, dar nu atât de
pierdut \n furia mea \ncât s` nu v`d ce femeie
senzual` e[ti, Cat. Nu voi uita niciodat` reac]ia
ta când ai v`zut ce \nsemna dragostea. Mi te-ai
abandonat total, iar eu, ca un prost ce-am fost,
n-am f`cut altceva decât s` te r`nesc.
– Dragoste, spui? Aceea n-a fost dragoste, Conal. Erai
\nfuriat [i m-ai violat, pentru c` ai vrut s` m` pedepse[ti
pentru \ndr`zneala de a fi ridicat tonul la tine.
116
– Mda, poate a[a a \nceput, dar curând am
uitat amândoi ce s-a \ntâmplat, nu?
Conal \i atinse u[or um`rul, netezindu-i
pielea atât de pl`cut` la atingere. Buzele lui
\ncepur` s`-i exploreze trupul, fiecare punct
sensibil, atingându-i sânii. Iar ea [tia de acum
care va fi reac]ia ei la atingerea lui. Se va sim]i
abandonat` a[a cum o descrisese el.
Amintirea acelei pasiuni vinovate \i st`ruia \n
minte.
– Conal, \nceteaz`, nu pot suporta atingerile
tale!
Conal ridic` o secund` capul [i o privi, dar
mâinile lui continuau s`-i traseze linia
sânilor.
– Biat` Cat, de ce nu vrei s` recuno[ti c` m`
dore[ti la fel de mult cum te doresc [i eu?
– Pentru c` nu este adev`rat! izbucni ea.
Conal \i prinse cu o mân` coama de p`r,
for]ând-o s` lase capul pe spate, [i s`-[i
117
expun` gâtul [i sânii privirilor lui lacome.
Lumina care b`tea din tavan se reflecta \n ochii
ei. Catlin \ntoarse capul pentru a evita acele
buze [i mâini care o torturau. El d`du cu o
mi[care plapuma la o parte [i o strivi cu trupul
lui.
– O s` te fac eu s` recuno[ti, o amenin]`
el.
Cat se \mpotrivi la \nceput, dar capitul` la un
moment dat, preferând s` \nchid` ochii, pentru
a nu-i vedea privirea batjocoritoare. Dar nu
putea preveni efectele pe care le producea miro-
sul lui masculin [i \ncetul cu \ncetul ced`. Timp
de [ase ani refuzase s`-[i aminteasc` cum fusese
\n acea noapte, dar reu[ise numai s`-[i reprime
amintirile, nu s` le [i ucid`. Iar acum capitul`,
\mbr`]i[ându-l.
– Te doresc, Cat, \i [opti el, m` vei scoate din
min]i, dulcea mea povar`, dac` nu m` vei l`sa s`
fac dragoste cu tine.
118
– Ai ob]inut ceea ce ai dorit ultima dat`.
– Da, dar am regretat asta din plin. Conal \i
eliber` umerii de bretelele sub]iri ale c`m`[ii
de noapte, l`sându-i sânii expu[i privirilor [i
gurii lui. Se purt` cu mult` blânde]e, de parc`
ar fi vrut s` n-o sperie, [i o mângâie cu mâini [i
gesturi de expert. Câte alte femeie nu se
aflaser` astfel abandonate \n bra]ele lui, \n timp
ce el le explora trupurile? Cat \[i \ncle[t`
mâinile pe umerii lui. Valuri de c`ldur` emanau
din trupul ei la atingerea lui. Se abandon` total
senza]iilor.
119
Capitolul 7
{i atunci se auzir` pa[i pe coridor [i vocea

lui Jenny care striga cât o ]inea gura. Nici unul
din ei nu apuc` s` reac]ioneze, u[a se
deschise iar Jenny n`v`li \n camer` l`sându-i
lui Conal doar timpul necesar pentru a o
acoperi pe Cat. Dar ireparabilul se produsese
deja c`ci feti]a \i v`zuse s`rutându-se. Conal
cobor\ din pat, \[i trecu mâinile prin p`r [i se
adres` feti]ei:
– Ar trebui s` a[tep]i s` fii invitat`, Jenny, nu
s` n`v`le[ti astfel \ntr-un dormitor.
120
– N-am [tiut c` e[ti aici, spuse feti]a, care
nu-[i lua ochii de la Cat ghemuit` sub pla-
pum`, ru[inat` [i furioas` pe ea. |mi pare
rù, Cat. Dar de acum cred c` o s` r`mâi cu
noi, nu-i a[a? Acum e[ti cu adev`rat so]ia lui
tata.
– Pentru moment, da.
Spunând aceste vorbe \l privi pe Conal [i
observ` cum privirea i se umbri de triste]e.
– Dar \l s`rutai, Catlin, nu se l`s` Jenny.
Nu-i a[a, tat`? De ce nu vrei s` r`mâi, Catlin? O
s` fiu foarte cuminte, \]i promit. Nu-mi pas` ce
spune Joanne, nu e[ti mama vitreg` cea rea din
pove[ti.
– O, draga mea, spuse Catlin, nu din cauza ta
nu r`mân. Eu te iubesc [i te plac foarte mult...
Lui Cat \i pieri glasul. Se uit` la Conal pentru ca
acesta s`-i vin` \n ajutor, dar el se afla deja \ntr-un
col] al \nc`perii [i refuza s-o ajute, sau poate nu
era capabil s-o fac`.
121
– {i atunci, de ce nu r`mâi, Cat? Tata vrea s`
r`mâi, mi-a spus-o! Iar eu vreau s` fii mereu aici,
cu mine.Tu schimbi atmosfera din casa asta.
– Vino \ncoace, Jenny, spuse Catlin [i \ntinse
bra]ele spre feti]`.
Dar Jenny nu se apropie de ea, r`mase
nemi[cat`, cu o privire de adult r`nit.
– Patch m` a[teapt`, zise ea la un moment dat
[i se repezi afar`.
Catlin \[i mu[c` buzele apoi \[i \ngrop` fa]a \n
pern`.
– La naiba! La naiba! Ridic` apoi capul [i i se
adres` lui Conal: Vezi unde ne-a dus impruden]a
ta? De ce naiba nu m-ai l`sat singur`, Conal? A
trebuit s` m` aduci pân` aici ca s` r`ne[ti acest
copil [i s`-mi strici mie via]a! {i mai cred c` [i
stopul cardiac suferit de mama ta are aceea[i
cauz`!
– Crezi c` eu nu m-am gândit la toate astea?
|n privin]a mamei nu trebuie \ns` s`-]i faci
122
probleme, ea a avut \ntotdeauna tensiunea
mare, iar acest infarct era inevitabil, era doar o
chestiune de timp. Iar acum [i-a revenit complet,
deci nu mai sunt probleme.
– {i Jenny?
– Ca [i mama, \[i va reveni [i ea. Cu toate
astea, mai sper c` va reu[i s` te conving` s`
r`mâi.
– De ce s` r`mân, Conal?
– Pentru c` e[ti so]ia mea [i nu cred c` n-am
putea fi un cuplu fericit. E[ti, acum, femeia
potrivit` pentru a sta al`turi de mine, iar Jenny
este \ndr`gostit` de tine.
– Asta pentru c` mama ta nu se mai poate
ocupa de problemele casei, iar tu nu ai chef s`
treci printr-un divor] \nainte de a te c`s`tori cu o
femeie potrivit`. Da, \n]eleg ce dore[ti tu, \ntre-
barea este ce-mi po]i oferi mie?
– Bani, spuse el cu o voce sugrumat`. {i
dragoste... Conal o prinse de umeri tr`gând-o
123
spre el, iar c`ma[a ei de noapte se ridic`
expunându-i picioarele. Ar`]i, spuse el cu satis-
fac]ie, ca un model care pozeaz` pentru revistele
sexy.
– Fii atent la vorbele pe care mi le spui, \l pre-
veni Cat.
– Cat, [tiu c` m` ur`[ti foarte tare, dar de fapt,
m` dore[ti [i mai tare [i asta te sperie, nu-]i po]i
controla propriile senza]ii. Ai sim]ul posesiunii
foarte dezvoltat, ca [i mine de altfel, c`ci de ce ai
fi \ncercat s` m` scapi de toate femeile din via]a
mea a[a cum ai f`cut-o? Le-ai f`cut atât pe Angela
cât [i pe Moya s` \n]eleag` c` nu au nici un viitor
al`turi de mine. Numai din gelozie? Dar trupul te
tr`deaz`, Cat, nu mai \ncerca s` te ascunzi de
mine. Nu voi profita de tine, voi a[tepta pân` te
vei hot`r\ s` r`mâi cu mine [i numai atunci vom
face dragoste.
Conal p`r`si \nc`perea, iar Catlin r`mase
nemi[cat`, cu ochii \n tavan. |ntoarse apoi
124
capul [i-[i atinse obrazul de perna rece. Cum
putuse el s`-i spun` asemenea lucruri? |i vor-
bise de dorin]a ei sexual`, dar nu fusese
con[tient de faptul c` glasul lui tr`da o dorin]`
la fel de intens` ca a ei, pe care [i-o \nfrâna
acum numai printr-o voin]` puternic`. Câteva
minute cochet` cu ideea c` ar fi bine s`-l
seduc`, s` se strecoare \n patul lui goal`, la
miezul nop]ii, dar \[i spuse c` ar fi un act
necugetat. Poate era mai bine s` fac` un du[,
s`-[i schimbe c`ma[a de noapte [i s` refac`
patul \nainte de culcare. Se zvârcoli \n pat c`ci
somnul refuza s` vin`, [i auzi u[a dintre
camerele lor deschizându-se \ncet. R`mase
nemi[cat` de parc` ar fi avut vreo nedumerire
referitoare la cel care intrase. Conal nu f`cu nici
un zgmot, iar ea \i sim]i prezen]a lâng` patul ei.
El \i atinse fruntea \ncet [i o s`rut`, apoi p`r`si
\nc`perea la fel de repede, f`r` zgomot. Cat
r`mase cu ochii deschi[i \n \ntuneric. Ce \nsem-
125
gianninajollys
nase acea mângâiere? Oare se gândea la ea a[a

cum se gândea la Jenny, cu duio[ie, ca la cine-
va care-]i este drag [i sim]i nevoia s`-l protejezi?
Sau \i p`rea rù de ea [i de visurile ei de inde-
penden]`? |n nici un caz nu se gândea c` o
s`rutase pentru c` o iubea. C`ci dac` era a[a, ea
trebuia s` \n`bu[e imediat acest sentiment,
inima lui Conal fiind \ngropat` al`turi de mama
lui Jenny. Dar auzi la un moment dat vocea
feti]ei care-[i chestiona tat`l:
– Crezi c-o s` r`mân`, tat`? De ce vrea s`
plece? Este mama mea vitreg` [i trebuie s` stea
aici, cu noi. Iar mie mi-a spus c`-i place aici. Tu
nu vrei s` plece, nu-i a[a, tat`?
– Nu, nu vreau, fu r`spunsul lui.
– I-ai spus asta? Poate c` nu [tie ce gânde[ti
tu. Dar de ce a plecat când eram eu mic`, tat`?
– Ar fi mai bine s` mergem s` vedem ce
r`spuns \]i va da ea, zise Conal [i \mpreun` cu
feti]a intr` \n camera lui Cat.
126
– Cat, noi te vrem aici, cu noi, \n permanen]`,
vorbi el, iar feti]a repet` cu gl`sciorul ei sub]ire
[i vesel ca de clopo]el:
– Mam`, noi te vrem aici, cu noi, tot tim-
pul.
Cat sim]i c` se sufoc`. Nu [tia ce s` r`spund`.
O strângea pe Jenny la piept, leg`nând-o, cum
f`cea atunci când feti]a era mai mic`.Trupu[orul
ei mic [i pl`pând i se ml`dia pe piept ca o dulce
povar`, iar bra]ele [i picioarele ei mici [i gr`su]e
p`reau nespus de pufoase [i delicate. N-avea
nici un rost s`-[i mai aminteasc` acum de câte
ori fusese exasperat` [i iritat` de capriciile
pu[toaicei, dar vremurile acelea erau de mult
apuse, cel mai important lucru fiind acum c`
feti]a o voia ca mam`. O s`rut` ap`sat pe
obr`jorii buc`la]i.
– S` nu plângi, Jenny, o implor` ea. Am s`-]i
scriu [i tu va trebui s`-mi trimi]i poze [i desene
colorate.
127
– Tu miro[i foarte frumos \ntotdeauna, spuse feti]a.
– Da, a Fiji, complet` Conal. |]i mai aminte[ti,
eu ]i-am cump`rat prima sticl` de parfum din
via]a ta. }in minte [i acum.
– Se poate, zise Catlin care \ncerca s` par` cât
mai deta[at`.
Coborâr` pentru micul dejun pe care-l luar`
\ntr-o atmosfer` foarte vesel`, dup` care Cat
sp`l` vasele iar Jenny le [terse. Era vineri, o zi
foarte frumoas`, cu mult soare, a[a c` Jenny [i
Conal \notar` \n apa \nc`lzit` a piscinei, iar Cat
se bronz`. Aduse apoi o can` cu suc de porto-
cale, tocmai când de undeva, de dup` copacii
din jurul piscinei, ap`rur` fra]ii Perrot.
– Ce face]i, dragii mei? Tu mai e[ti \nc`
aici? \ntreb` Angela, contrariat` de prezen]a
lui Cat.
|n timp ce turna sucul de portocale Cat o privi
pe Angela [i remarc` excep]ionala ei frumuse]e.
Chiar [i \n lumina soarelui tenul ei era perfect,
128
iar machiajul f`r` nici un defect. Angelei \i lipsea
acea senzualitate care abunda la Moya [i p`rea
oarecum lipsit` de via]` \n compara]ie cu aceas-
ta, dar era o femeie foarte frumoas`. {i fratele ei
ar`ta bine [i era mult mai inteligent [i mai plin
de via]` decât sora lui. Poate c` era chiar prea
plin de via]`, c`ci lui Cat nu-i pl`cea cum se uita
la picioarele ei. Angela, care observ` [i ea
privirile insistente ale fratelui sù \i spuse:
– Nu-]i este rece a[a, Catlin? Se vede c` vii
dintr-o clim` mai blând`.
– Mi-a pl`cut [i vremea de aici, zilele au fost
\nsorite de când am venit, iar nop]ile atât de fru-
moase.
Angela o fix` cu privirea dar nu mai spuse
nimic c`ci Conal ap`ru chiar atunci, cu pahare
pentru musafiri.
Biata Angela, gândi Catlin, \l prive[te a[a cum
probabil c-o f`ceam [i eu cu [ase ani \n urm`.
Dar dup` dou`zeci de minute n-o mai
129
comp`timi. Angela vorbea mai mult cu Conal [i
Lee, ba chiar [i cu Jenny, despre locuri [i per-
soane complet strìne ei.
– N-ar trebui s` m` la[i s` vorbesc atâta,
Conal, [tiu c`-]i place s` auzi tot felul de pros-
tioare de la mine, dar pe Cat o plictisesc toate
astea.
– Nu, nici vorb`, [i de altfel nici nu mi-am
\nchipuit c-o faci deliberat, nu?
Uluit` de acest r`spuns nea[teptat, Angela
r`mase f`r` replic`, privindu-i pe cei doi care
pufniser` \n râs.
– Nu, nici vorb`, dar nu contenea s-o
priveasc` pe Cat printre genele ei lungi, iar dup`
câteva minute cei doi fra]i se hot`râr` s` plece.
Conal, vii sâmb`ta viitoare la aniversarea lui
Marriot?
– Da, venim, fu r`spunsul lui.
– Bine, ne vedem atunci, mai reu[i Angela s`
\ngaime.
130
Capitolul 8
Vizita pe care i-o f`cur` lui Emily la spital

decurse destul de bine, c`ci aceasta nu mai f`cu
nici o aluzie la vizita anterioar`.
– Cred c` dac` ai cunoa[te-o mai bine pe
mama ai ajunge s-o \ndr`ge[ti, spuse Conal.
– Eu o cunosc destul de bine, iar ea nu-[i
dore[te s` m` cunoasc`, de fapt nu avem nimic
\n comun.
– Ne ave]i pe mine [i pe Jenny, iar mama se
simte vinovat`, este con[tient` c` te-a judecat
gre[it [i vrea s` \ndrepte situa]ia. |]i cer prea
mult dac` te rog s`-i oferi \nc` o [ans`?
131
– Bine, consim]i Cat.
Conal puse un disc, apoi veni \napoi spre
sofaua pe care se afla ea, o lu` dup` umeri, [i o
trase spre el \ncât capul ei s` se rezeme pe
um`rul lui. Catlin nu mai avu puterea s`
riposteze c`ci muzica aceea \ncânt`toare care
r`zb`tea din camera de zi o fermeca. De fapt, era
con[tient` c` pe zi ce trecea devenea tot mai
ata[at` de Jenny, tot mai \ndr`gostit` de Conal [i
se bucura de aspecte ale vie]ii de care nu mai
sperase s` se bucure. Acum [tia c` ar putea g`si
fericirea \n aceast` familie: cu Jenny, cu un
Conal care s-o iubeasc`, chiar [i cu Emily. Poate
c` ea [i Emily nu vor ajunge foarte bune pri-
etene, dar vor reu[i s` se \n]eleag`.
– Conal, te-ai uitat peste eviden]ele
magazinului?
– Da.
– {i ce p`rere ai?
– Ar fi o investi]ie bun`, nu neg.
132
Dup` acea sear` vremea se stric` brusc iar
norii de ploaie se adunar` amenin]`tor dinspre
marea Tasmaniei, aducând seri mai reci, de[i
pl`cute, când se a[ezau cu to]ii \n jurul focului
din c`min.
|n fiecare zi Catlin mergea s-o vad` pe Emily.
Ora pe care o petreceau \mpreun` nu trecea
chiar a[a de repede, dar nu era nici un supli-
ciu.
– Catlin, spuse Emily, n-am avut ocazia s`-mi
cer scuze pentru c` te-am f`cut s` afli atât de bru-
tal despre situa]ia ta financiar`. Am mai gre[it [i
\n alte privin]e.
– Nu mai conteaz`.
– M` tem c` totu[i... [tii, eu am iubit-o pe
Claire ca pe fiica pe care n-am avut-o. Ziua \n
care Conal mi-a m`rturisit c-o iube[te a fost
una dintre cele mai fericite din via]a mea.
Na[terea lui Jenny m-a f`cut cea mai fericit`
femeie din Noua Zeeland`, iar când Claire a
133
murit am fost zguduit` [i mi s-a cl`tinat p`mân-
tul de sub picioare, a[ fi preferat s` mor eu \n locul ei.
– Iar apoi Conal s-a c`s`torit cu mine.
Emily \ncuviin]`.
– Da, tu e[ti o femeie inteligent`, dar eu n-am
\n]eles de ce te-a luat Conal de nevast`.
– Nici eu, admise Catlin cu aceea[i onestitate.
– Poate c` ]i-a intuit poten]ialul, iar mie \mi
pare rù c` n-am avut aceea[i intui]ie. Acum
câteva zile, Conal mi-a spus c` ai plecat pentru c`
aveai nevoie de timp s` cre[ti [i s` te maturizezi.
A fost adev`rat?
– Da, are dreptate.
– Iar acum vei r`mâne ? A[a mi-a spus Conal,
iar dac` el \[i dore[te ceva, ob]ine.
– De data asta se \n[al`.
– Dac` te ajut` cu ceva, a[ vrea s` [tii c` am de
gând s` m` mut singur` când voi ie[i de aici.
– Cred c` Jenny [i Conal vor avea ceva de spus,
c`ci de fapt, sunte]i adev`rata mam` a lui Jenny.
134
Emily o privi mul]umit` [i-i f`cu semne cu
mâna la plecare, ceea ce \nsemna c` \ncepuse s-o
accepte. Nu se putu ab]ine s` nu cumpere ceva
de pe strada Queen pentru Jenny [i doamna
Jansen, apoi ceva, nu [tia ce anume, o f`cu s`
cedeze impulsului de a se opri la biroul lui
Conal pentru a afla cine era vocea aceea dulce
care-i r`spunsese la telefon. O doamn` elegant`
de vreo patruzeci de ani se dovedi a fi po-
sesoarea vocii. Aceasta reu[i s`-[i ascund` foarte
bine uimirea la apari]ia doamnei Conal Loring.
– Draga mea, ce surpriz` pl`cut`! spuse Conal
[i o s`rut` pe obraz. Te rog s` intri. Am o or`
liber` [i vreau s-o petrecem \mpreun`.
– Mama ta mi-a spus c` este de acord cu
rela]ia noastr`, se pare c` am reu[it s-o conving
c` nu sunt chiar o catastrof`. Mai r`mâne ca tu s`
m` convingi c` trebuie s` r`mân.
– Va trebui s-o faci, oricum, dar nu te voi
for]a, tu singur` trebuie s` iei o decizie.
135
Peste câteva minute se aflau \n Jaguar, \n
drum spre Harbour Bridge. O ma[in` trecu pe
lâng` ei \n mare vitez`, iar Catlin avu ocazia s`
admire [i de ast` dat` cât de bine conducea
Conal. F`r` a se enerva, a[a cum ar fi f`cut orice
b`rbat, el \i f`cu loc celui care se gr`bea atât de
tare. Se l`sase \ntunericul iar luminile de pe mar-
ginea [oselei se aprinser`. |n câteva minute vor
str`luci normal, \[i spuse Cat, vor fi de acel alb
imaculat ca ni[te perle \n[irate pe ambele p`r]i
ale drumului. Catlin ar fi vrut s`-i poat` spune c`
inten]ioneaz` s` r`mân` cu el, dar ceva, poate c`
era mândrie r`nit` o f`cea s` se ab]in`. |n
momentul acela auzi un zgomot puternic, ca de
tun. O ma[in` venea pe contrasens \ndreptân-
du-se spre ei, sc`pat` de sub control, iar luminile
ei o orbir` pe moment. Catlin trase aer \n piept
disperat` iar Conal f`cu o mi[care brusc` pentru
a evita coliziunea. Catlin fu izbit` puternic \n
parbriz. Cu toate acestea, datorit` \ndemân`rii
136
lui Conal coliziunea fu evitat`. Catlin v`zu alte
dou` ma[ini r`sucite [i contorsionate \n mijlocul
[oselei, auzi ]ipete. Conal ap`sase pe frân`, iar
ma[ina lor se opri.
– R`mâi \n ma[in`, spuse el aprinzând
luminile de pozi]ie.
– M` duc s` opresc circula]ia, Conal, \i spuse
ea sco]ând lanterna din compartimentul
m`nu[ilor.
– Bine, Cat, dar te rog, fii atent`.
De fapt, circula]ia se oprise deja, dar Cat con-
tinua s` semnalizeze cu lanterna, iar Conal reu[i
s` creeze un culoar prin care ma[inile care se
gr`beau puteau trece evitând locul accidentului.
Curând, lumea se adun` la ma[inile care
intraser` \n coliziune. Nu trecu mult [i ap`ru un
poli]ist.
– V` mul]umesc, domni[oar`, a]i procedat
foarte bine, \i spuse acesta. Unde v` este
ma[ina?
137
– Foarte aproape de locul accidentului.
– Ar fi mai bine s` degaja]i locul cât mai
repede. L`sa]i datele dumneavoastr`, pentru
informa]ii.
– S` mergem, Cat, spuse [i Conal care \ncer-
ca s`-[i ascund` mâinile murdare de sânge. Este
foarte clar ce s-a \ntâmplat, dar exist` deja un
mort, doi r`ni]i grav [i al]ii cu fracturi, b`nuiesc.
Catlin \i \ntinse o batist`, gândindu-se cu dis-
perare c` puteau fi ei cei mor]i dac` el n-ar fi
dovedit atâta aten]ie [i \ndemânare. Sau ar fi
putut muri doar Conal, iar ei i-ar fi fost imposi-
bil s` continue via]a [tiind c` el nu mai este.
Ap`ru o ambulan]`, apoi \nc` una.
– Vino, Cat, cu cât plec`m mai repede de aici,
cu atât mai bine.
Pe drumul spre cas`, Cat nu-[i lu` ochii de pe
mâinile lui puternice care ]ineau volanul [i se
gândi c` el fusese cel care-i salvase pe amândoi.
Dar tot atât de bine putea fi el cel care s` zac`
138
acum \n mijlocul [oselei, iar energia [i vitalitatea
lui s` fie de mult apuse, [i pe tr`s`turile lui fru-
moase s` se a[tearn` masca mor]ii. Catlin sim]i
lacrimile care-i curgeau pe obraz, c`ci via]a f`r`
Conal i se p`rea de nesuportat.
– G`se[ti ni[te [erve]ele \n compartimetul
m`nu[ilor, \i spuse Conal, ar fi mai bine s`
plângi \n voie, nu are rost s` te re]ii, Catlin, te
vei detensiona mai repede. Când ajunser`
acas`, Conal o for]` s` bea un pahar de coniac.
Dup` ce-l bù, Catlin, care sim]ea nevoia s` fie
singur` un moment, ie[i \n gr`din`, iar aerul
acela pl`cut de prim`var` [i parfumul florilor
de regina nop]ii, primele din prim`vara asta, o
f`cur` s` mai r`mân` câteva clipe. Apoi, cobor\
câteva trepte spre plaj`. Ra]iunea \i spunea s`-[i
\mpacheteze lucrurile [i s` plece spre
Australia, dar \i era foarte greu s` se decid`.
Apoi \[i spuse c` decizia ei fusese luat` acolo, la
locul accidentului când ma[ina care intrase pe
139
contrasens se \ndreptase spre ei ca o fiar`
dezl`n]uit`, \n cùtare de victime. Se decise s`
r`mân` [i s` se mul]umeasc` cu ceea ce-i va
oferi Conal.
Era o sear` foarte lini[tit`. Soarele apusese
dincolo de portul Manukau, \n nuan]e aurii.
Vulcanul Rangitoto se vedea \n zare, cenu[iu
[i sinistru, de parc` tocmai se preg`tea s`
arunce ceva din m`runtaiele sale. Pe celelalte
insule se vedeau multe lumini]e. De fapt,
\ntunericul se l`sase de-a binelea [i ei \i era
greu acum s` disting` uscatul de insule.
Catlin \[i duse mâinile la fa]` pentru a-[i
st`vili lacrimile care r`m`seser` neplânse.
Gustul deziluziei era \nc` foarte puternic,
probabil nu va ceda niciodat`, pentru c` ea \l
iubea. Se rezem` de trunchiul unui arbore de
pohutakawa, care avea crengile pornite de
jos, \ncât puteau fi folosite ca scaun. Prin
mul]imea de frunze putea totu[i s` vad`
140
stelele. Cu toate c` el se mi[ca foarte \ncet,
Catlin \l sim]i. Nu spuse nimic ci se a[ez`
aproape de ea, \i lu` mâna \n palmele lui mari
[i r`maser` a[a, f`r` nici un cuvânt. Apoi,
dup` câteva clipe, el o \ntreb`:
– Te-ai hot`rât, Cat?
– Da, Conal, voi r`mâne.
Dac` atunci Conal ar fi f`cut vreun gest de
satisfac]ie, ea [i-ar fi schimbat imediat
hot`rârea. Poate c` [i el realizase lucrul acesta
pentru c` \i spuse calm, f`r` nici un fel de
emo]ie.
– Foarte bine, Cat.
– R`mân cu o condi]ie. Renun]i la rela]iile cu
celelalte femei dar eu... nu sunt \nc` preg`tit` s`
fac dragoste cu tine.
– Bine, dar [i tu va trebui s` te descotorose[ti
de iubitul de la Sydney.
– Nu va fi greu, c`ci nu este o problem` s`
scapi de cineva care nu exist`.
141
Conal se ridic` [i o s`rut` cu tandre]e, dar f`r`
pasiune. |i cuprinse b`rbia \n mâini [i o for]` s`-l
priveasc` \n ochi.
–De data asta va merge, Cat. Nu putem uita
ce-a fost, dar cu timpul, vom avea amintiri mai
frumoase.
– {i Jenny va fi al`turi de noi.
– Desigur.
Feti]a se comport` ca un spiridu[ fericit [i
ceru s` poat` s`rb`tori evenimentul. Conal le
duse la un restaurant elegant unde bùr`
[ampanie [i mâncar` ni[te feluri pe care ea nu le
mai gustase. Fu o sear` foarte pl`cut`, dansar`,
dar Conal era mai rezervat ca de obicei.
142
Capitolul 9
La Marriott nu era nici urm` de Moya

Southcott, dar Angela era absolut uluitoare,
\mbr`cat` \n rochie de m`tase alb` care \i con-
ferea un aer virginal, tentant. Era [i foarte tân`r`
de altfel, [i se remarca din grupul de femei \n
care se afla. De fapt, Angela nu trebuia \nvinuit`
pentru ma[ina]iile lui Emily. Nu-i v`zu pe Maxie
[i pe Red, [i de aceea seara promitea s` fie
extrem de plictisitoare. Asta pân` când ap`ru Lee
Perrot. Catlin \[i cùt` so]ul din priviri. Acesta
discuta cu o femeie foarte elegant`, cu o talie de
143
viespe [i p`r de culoarea Belindei Scargill. Lee
profit` de ocazie pentru a se apropia de Catlin.
– {tiai c` Angela se simte terorizat` de tine? {i
Moya Southcott, cu toate c` pare mai viteaz`!
Lee o privi admirativ. Lumea vorbe[te c` so]ul
tù [i-a g`sit, \n sfâr[it, na[ul. Catlin nu putu s`
nu simt` satisfac]ie la auzul vorbelor lui. Este un
b`rbat foarte posesiv, acest so] al tù, continu`
Lee.
– Iar Angela? Nu vreau s` [tiu c` i-am creat
probleme.
– Este o lec]ie bun` pentru ea c`ci \ncepuse
s` acorde prea mare aten]ie felului \n care arat`
[i s` fie convins` c` numai prin asta poate reu[i
\n via]`.
– Spune-mi, Lee, cu ce te ocupi?
– Sunt avocat, nu am \nc` firma mea, dar \ntr-o
bun` zi...
Catlin se \ntoarse [i v`zu privirea lui Conal
a]intit` asupra lor. Acesta se \ndrept` spre ei, [i
144
f`r` o vorb` o smulse de lâng` Lee, luând-o la
dans, nu f`r` oarecare brutalitate. Cat se
\ncrunt`, c`ci Conal nu avea nici un drept s` se
poarte astfel, s`-[i manifeste \n public drepturile
de so].
– Nu-mi place cum te compor]i, Cat. Lumea
va crede c` nu te pot controla.
– {i asta te-ar deranja prea mult?
– Nu prea, pentru c` eu [tiu bine c` sunt
singurul care s`rutându-te [i atingându-te te
poate transforma \n cea mai ascult`toare
femeie. Iar tu [tii foarte bine c` e[ti femeia
mea. Cu aceste vorbe, Conal o lu` de mijloc [i
o conduse spre un grup de prieteni, dintre
care pe unii ea \i cuno[tea de [ase ani. Catlin
se \ntreb` dac` s` se bucure de acele senti-
ment de satisfac]ie pe care-l sim]ea când le
citea uimirea pe chip, apoi \[i spuse c` poate
merita asta c`ci [ase ani trìse \ntr-un chin
cumplit, iar acum venise momentul recom-
145
pensei. Cei de fa]` o priveau, nerecunoscând
copila \nalt` [i timid` din urm` cu [ase ani.
A doua zi diminea]a, se trezi cu o durere teri-
bil` de cap.
– Jenny, adu-i bietei Catlin o aspirin`, are o
durere cumplit` de cap.
– Dar ce se \ntâmpl`? \ntreb` ea contrariat`,
este sâmb`t` [i nu trebuie s` m` scol devreme.
– Ba trebuie s-o faci, c`ci Jenny va petrece
ziua cu Joanne, iar noi vom naviga cu iahtul cu
pânze. Nimic nu este mai bun pentru o durere
de cap, glumi Conal.
– Dar Jenny de ce nu vine cu noi?
Tat`l [i fiica schimbar` o privire.
– Se pare c` ea [i Joanne au f`cut ni[te pla-
nuri pentru ast`zi.
Plecar` spre North Head. Sim]ind r`coarea
vântului care b`tea, Catlin cobor\ s` ia un pulov`r,
ocazie cu care descoperi c` aveau prea mult`
mâncare la bord, lucru care-i d`du de b`nuit.
146
– Cât timp vom fi pleca]i? \ntreb` ea f`r`
introducere.
– Vreo patru zile.
– {i hainele mele, sau voi merge doar cu ce
am pe mine?
– N-o s` prea ai nevoie de haine, Cat, dup`
episodul de asear` am hot`rât c` te-am a[teptat
cam mult. Nu mai suport idio]i ca Lee Perrot
care \ncearc` s`-]i fac` curte, fiecare \n felul lui,
ce-i drept.
– Ai promis c` n-o s` m` for]ezi, Conal.
– N-am nici cea mai mic` inten]ie s` te for]ez,
Cat. Dar oricum, voi a[tepta pân` când ajungem.
– Unde ?
– Vei vedea.
|ncetul cu \ncetul, Catlin realiz` care era locul
\n care urmau s` se opreasc`. Era casa de pe
plaj`, \n care \l surprinsese cu ani \n urm` pe
Conal al`turi de Belinda Scargill, \n patul acela
mare din dormitor.
147
Pe când se preg`tea pentru ancorarea iah-
tului, Conal remarc` a[a, ca din \ntâmplare:
– N-am mai v`zut-o de atunci pe Belinda,
am auzit c` s-a c`s`torit \n Anglia, a[a c` nu
trebuie s`-]i mai faci probleme. Am rugat o
vecin` s` aeriseasc` pu]in casa, a[a c` tu tre-
buie s` duci doar mâncarea, \n timp ce eu voi
ancora iahtul. Catlin f`cu ce i se spusese,
\ntrebându-se dac` b`rbatul a[tepta ca ea s`-i
cad` \n bra]e, ca o iubit` de mult pierdut` [i
reg`sit` \n sfâr[it, palpitând de dorin]`. Cu
atât mai rù pentru el. Acum, va afla c` va tre-
bui s` lupte pentru ea, de[i el se va folosi de
acea atrac]ie fizic` incontestabil` dintre ei [i o
va for]a s`-i cedeze. Catlin \[i spuse c` ar fi fost
mai bine s` fug` \napoi \n Australia, s` se afle
cât mai departe de el. Faptul c`-[i luase sin-
gur` via]a \n piept o ajutase s` se maturizeze.
Decizia ei de a fugi fusese una corect`. Ceea ce
nu realizase ea era faptul c`-[i bazase noua
148
via]` pe o minciun`. Crezuse c` iubirea ei se
transformase \n ur`. Conal avusese dreptate s-o
oblige s` vin` acas`, pentru c` numai astfel ea
putuse s` se confrunte cu implica]iile faptelor
sale, fiind nevoit` s` se confrunte cu adev`rul.
Rela]ia lor debutase prin viol, dar nu f`r`
atrac]ie sexual`, iar brutalitatea ini]ial` se
transformase \n pasiune [i tandre]e. {i ea
r`spunsese cu pasiune, spre uimirea ei, pân`
când fusese \nspìmântat` de intensitatea
reac]iilor sale.Tot ce [tiuse pân` atunci despre
rela]ia b`rbat femeie fusese doar din c`r]i, iar
confruntarea cu propria-i sexualitate o
\ngrozise, repugnându-i.
{i desigur mai fusese [i furia fa]` de infi-
delit`]ile lui Conal, ca [i sentimentul de inferi-
oritate pe care i-l inculcase Emily. Iar acum?
Nu mai era cazul s`-[i fac` probleme c` avea
s`-[i piard` individualitatea, c`ci chiar inde-
penden]a ei, cea de [ase ani, dusese la asta.
149
Acum nu mai trebuia decât s` controleze \ncli-
na]ia lui c`tre infidelitate. Pentru prima oar`
\[i dori ca rela]ia ei cu Emily s` fi fost mai
strâns`. Catlin se \ntreb` dac` acum, când era
atât de convins` c` el tot pe Claire o iubea, ei
doi mai puteau construi o rela]ie
satisf`c`toare bazat` pe dorin]a lui [i pe acea
sâcâitoare dragoste a ei? Era clar c` el gândea
la asta, dar r`spunsul trebuia s` vin` de la ea.
C`ci era mai bine s` trìasc` al`turi de Conal
decât s` treac` singur` prin via]`. Rolul femeii
\n via]` se gândi ea cu am`r`ciune, este s` dea
totul, s` se ofere pe sine [i s` primeasc` \n
schimb doar firimituri.
150
Capitolul 10
Mâncar` [i bùr` o jum`tate de sticl` cu vin,

apoi plecar` la plimbare urcând stânca de la
cap`tul plajei, unde se a[ezar` pe iarb` pentru
a privi valurile. Soarele care apusese [i vinul o
f`cur` s` se simt` obosit`. C`sc` de dou` ori,
iar Conal se ridic` tr`gând-o dup` el.
– Po]i dormi pu]in dac` vrei, Cat.
Ea oft`. Cine se credea ea, sperând c`-l va
\mblânzi? Fuseser` alte femei, [i mai frumoase,
care \ncercaser` asta, dar f`r` rezultat.
Ajunser` la casa de pe plaj` [i Catlin se duse
151
direct la dormitorul de alt`dat`, pe care Emily
\l redecorase. Oare schimbase [i patul sau era
acela[i?
– Nu pot, [opti ea [i o lu` la fug` \nainte ca
el s-o ating`.
– Ba o s` po]i, Catlin, spuse Conal [i o opri.
Cat observ` c` el \[i scosese c`m`[a [i o arun-
case pe jos. El st`tea \ntre ea [i soare, cu umerii
lui largi, puternici, gata s`-i \nfrâng`
nesupunerea.
–Te rog s` \n]elegi, Conal, nu pot, nu vreau,
zise ea apoi \ncepu s` lupte ca o pisic` s`lba-
tic`, dar Conal nu ]inu cont de \mpotrivirea ei
[i-i scoase hainele una câte una.
– De ce reac]ionezi a[a, Catlin? Vrei s` pro-
cedez ca acum [ase ani? |]i place brutalitatea?
– Nu, din contr`, sunt teribil de speriat`,
m`rturisi ea.
– De ce? }i-am promis c` nu-]i voi mai face
nici un rù, Cat, ai \ncredere \n mine. Las`-m`
152
s`-]i demonstrez c` totul poate fi pl`cut al`turi
de mine. Catlin \nchise ochii, temându-se c` el
va vedea adev`rul \n ei. Conal o lu` \n bra]e [i
r`maser` a[a, \mbr`]i[a]i, mult timp. Cat con-
stat` cu mul]umire c` atingerea lui \i f`cea
pl`cere, \i provoca fiori. Dorin]a se n`scu, iar
ea \[i spuse c` era momentul [i ocazia ca totul
s` \nceap` din nou \ntre ei. Conal o s`rut`
\ncet, [tiind c` ea-[i dorea mult mai mult, dar
luând numai ce-i oferea ea. |i explor` trupul cu
mâini experte, iar ea constat`, nu f`r` oarecare
\ngrijorare, c` nu mai era speriat` de propria ei
reac]ie la actul dragostei. Conal era uluit de
intensitatea dorin]ei ei, zâmbind pân` când ea
nu-i mai neg` triumful [i se l`s` dus` pe aripile
senza]iilor. F`cur` dragoste apoi r`maser`
\mbr`]i[a]i, epuiza]i, iar Conal o mai s`rut` o
dat`.
– Acum te-ai convins c` nu te voi mai r`ni
niciodat`?
153
– Poate nu fizic, murmur` ea, sim]indu-se
obosit` de parc` ar fi alergat la maraton.
– A meritat s` te a[tept [ase ani! exclam`
Conal tr`gând-o mai aproape de el. Da, [ase
ani [i patru luni, mai precis. Te-am dorit de
când te-am v`zut prima oar`, \]i aminte[ti? Am
venit pe muntele Fay, de[i nu m` interesa
prea mult ferma tat`lui tù, iar tu ai venit [i
mi-ai oferit ceva de bùt. |]i aminte[ti? {i
atunci erai foarte frumoas` [i atât de tân`r`!
Tocmai de aceea, chiar dup` ce ne-am
c`s`torit, am [tiut c` trebuie s` p`strez dis-
tan]a!
– De ce, Conal? suspin` ea. Trebuia s` ne
consum`m c`s`toria, eu am crezut c`-]i dis-
plac, asta era tot.
– S`-mi displaci? Conal izbucni \n râs. Cat,
vino la realitate! Cum puteam s` fac dragoste
cu tine? Erai doar un copil! Aveai [aptesprezece
ani, erai o copil` inocent`!
154
– Cu toate astea te doream, Conal!
– O, Cat, te iubesc atât de mult! Te rog s`
m` ascul]i acum, iubirea mea, voi \ncerca s` fiu
foarte cinstit cu tine. Inten]ia mea a fost de la
\nceput s` te fac s` vii acas` [i s` te ]in aici cât
mai mult timp posibil pentru a te recuceri.
Atunci, am descoprit c` tu nu suportai atin-
gerea mea, [i am fost foarte [ocat, n-am [tiut
cum s` reac]ionez.
Zâmbind, Catlin \l privi printre gene.
– A[a a fost, Conal. Dar nu mi-era team` de
tine, ci m` \ngrozea ideea de a m` d`rui unui
b`rbat. Instinctul meu de conservare \mi
interzicea s` m` mai \ndr`gostesc o dat` de
b`rbatul care m` f`cuse s` suf`r atât. Când
te-am p`r`sit mi-am jurat s` nu m` mai las
vreodat` prins` \n mreje de vreun b`rbat.
– O, draga mea, a[ da orice s` [terg trecutul,
c`ci imaginea ochilor tì din acele momente pe
care le regret m-a urm`rit \nc` de atunci. Nu-]i
155
gianninajollys
dai seama cât de chinuitor este pentru un

b`rbat s` trìasc` al`turi de o femeie care este
a lui \n mod legal, pe care o dore[te cu dispe-
rare, dar nu \ndr`zne[te s-o ating`. Unul dintre
motivele pentru care m-am culcat cu Belinda a
fost tocmai disperarea c` nu voi rezista f`r` s`
fac dragoste cu tine [i c` a[ putea s` te for]ez
cumva, lucru care s-a [i \ntâmplat. {i tocmai
pentru c` tu l`sai impresia c` nu vei fi nicio-
dat` preg`tit` pentru mine, mi-am ie[it din
min]i [i am reac]ionat exagerat. Iar mama n-a
reac]ionat cum a[ fi vrut eu. Desigur, nu i-am
putut face confesiuni, spunându-i cât de mult
doream s` te fac a mea. Conal o trase spre el [i
o mai s`rut` o dat`. |ntotdeauna te-am consi-
derat o floare de munte prea ginga[` pentru a
fi plantat` \ntr-o zon` de deal.
Dormir`, apoi f`cur` dragoste din nou,
Conal ]inând-o \n bra]ele lui puternice. Când
se trezi, Catlin era singur`, apoi \[i aminti
156
pl`cutele momente petrecute cu so]ul ei, zâm-
bind amintirilor. Se sim]i foarte bine realizând
c` st`tea \n puterea ei s` transforme acel b`rbat
puternic, rece, \ntr-un amant pasionat. Ni[te
zgomote care se auzeau din buc`t`rie o f`cur`
s` sar` \n picioare [i s` \mbrace ni[te haine pe
care le avea la \ndemân`. Dup` zece minute
Catlin intr` \n buc`t`rie.
– Bun` seara! spuse Conal, privind-o \ntr-un
fel anume care o f`cu s` ro[easc`. Am preg`tit
cina, mai precis ni[te mâncare chinezeasc`.
Vrei ceva de bùt?
Bùr` [ampanie, toastar` pentru viitorul
lor, apoi Conal o trase spre sofaua din camera
de zi. Aprinsese focul \n c`min [i r`maser` ast-
fel urm`rind luna care se ridica din mare. –
Catlin, spuse Conal ai vrea s` [tii cum va fi
via]a noastr` de acum \nainte? Va fi numai feri-
cire, vei avea un so] foarte iubitor [i copii,
dac` vei vrea.
157
– Vom vedea, Conal, deocamdat` sunt feri-
cit` cu Jenny pe care o iubesc ca o mam`
adev`rat`.
Catlin l`s` capul pe spate, bucurându-se c`
acum imaginea Belindei Scargill n-o mai
urm`rea, femeia aceea nu mai avea nici o
putere asupra ei; dac` ar \ntâlni-o ar sim]i
poate compasiune pentru ea, sau pentru Moya,
care nu mai aveau nici o importan]` pentru
so]ul ei acum.
– Cat, am crezut c`-mi voi pierde min]ile
atunci când m-ai p`r`sit! Spune-mi, ai avut
mul]i b`rba]i de atunci?
– Adev`rul este c` n-am mers prea departe
cu nici unul dintre ei, m-am oprit la câteva
s`rut`ri. Dar dac` ar fi fost mul]i b`rba]i, m-ai
mai fi iubit, dragul meu?
– Sigur c` da, iubito.Te iubesc pentru c` e[ti
frumoas` [i generoas`, iute la mânie,
inteligent`, practic` [i \nc`p`]ânat`, pentru c`
158
atunci când te privesc sau m` gândesc la tine a[
da orice s` te pot atinge, [i nimic s` nu mai
poat` interveni \ntre noi. Cat, te iubesc atât de
mult!
Pierdut` acum \n magia atingerilor lui,
Catlin se sim]i eliberat` de vechile amintiri,
care nu mai aveau puterea s-o r`neasc`. |ntre
ei se vor a[terne noi amintiri, pl`cute, care vor
[terge durerea celor care-i ]inuser` atât de
mult timp companie. Afar` \ncepu s` bat` vân-
tul, dar \n casa lor se auzeau numai [oaptele
lor de dragoste, era limanul la care ajunseser`
dup` atâtea cùt`ri.
Sfâr[it
gianninajollys
159

Intoarcerea in Timp

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intoarcerea in Timp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

gianninajollys

Catlin Loring descuie u[a apartamentului

Conal conducea un Jaguar elegant, de ulti-

– Cred c` este momentul s` avem o discu]ie,

Catlin \[i opri ochii la nivelul gurii lui atât de

nec`s`torit`, pentru c` tu, de fapt, nu cau]i o

Se auzi vocea lui Jenny care \i striga din

Casa era cufundat` \n lini[te, fiind luminat`

{i atunci se auzir` pa[i pe coridor [i vocea

nase acea mângâiere? Oare se gândea la ea a[a

Vizita pe care i-o f`cur` lui Emily la spital

La Marriott nu era nici urm` de Moya

Mâncar` [i b`ur` o jum`tate de sticl` cu vin,

dai seama cât de chinuitor este pentru un

S-ar putea să vă placă și