Ministerul Educației si Cercetarii al Republicii Moldova

Colegiul “Vasile Lupu’’ din Orhei

REFERAT

Specialitatea:”41 Sport si Pregatire Fizica''

Disciplina: ‘’Fitness forță''

Tema: ,,Importanța exerciţiilor fizice pentru oamenii cu C. E. S''

Elaborat: elevul gr.41 SPF

Andrieș Liviu

Verificat Arnăut Ion

Orhei-2021

1
1 Deficienţele fizice și psihice

2 Importanță exerciţiilor fîzice pentru oamenii cu CES

3 Deficiențele cele mai întâlnite
4 Afecțiuni din perspectiva psihomotricității
5 Jocuri și exerciții pentru C.E.S.
5.1 Jocuri cu mingea
5.2 Jocul cu popice
6 Mișcările corpului

7 Exerciţii fizice şi jocuri de mişcare

7.1 Exerciţii de conştientizare a structurii propriului corp
7.2 Exerciții pentru conştientizarea „imaginii în oglindă»
7.3 Exerciţii fizice şi jocuri de mişcare pentru conştientizarea
poziţiei părţilor corpului în mişcare
7.4 Exerciţii fizice şi jocuri de mişcare cu utilizarea denumirilor
părţilor corpului
8 Jocuri de trăirea corporalităţii

Cuprins

2
1.Deficienţele fizice și psihice
În activitatea de educație fizică și sport întâ lnim adesea copii cu
diverse probleme fizice și uneori psihice care de multe ori împiedică
participarea lor la activită țile sportive.

Deficienţele fizice afectează în special componentele motrice ale

persoanei. Ele pot limita capacitatea de mişcare a persoanei şi implicit
integrarea socială a acesteia.
2.Importanță exerciţiilor fîzice pentru oamenii cu CES

Din fericire, din ce in ce mai multi oameni au inceput sa constientizeze

beneficiile sportului, ale miscarii in viata lor. Sportul practicat sub
orice forma are rezultate pozitive atat la nivel fizic , cat mai ales psihic.

In cazul copiilor cu nevoi speciale este extrem de important sa se

efectueze sedinte de terapie prin sport, deoarece acestea ii pot ajuta
atat in recuperare câ t și in procesul de integrare si acceptare a lor de
catre cei din jur.

Programele kinetice sunt intotdeauna adaptate in functie de varsta ,

diagnostic si de nevoile fiecarui copil.
Cu ajutorul sportului copiii pot dobandii diferte calitati motrice ca si
beneficii ale kinetoterapiei putem enumera cateva :

Stimularea dezvoltarii neuromotorii

Cresterea mobilitatii articulare

Cresterea fortei musculare

Reeducarea posturala

3
Reeducarea mersului

Dezvoltarea coordonarii

Dezvoltatea echilibrului

Normalizarea tonusului muscular

Integrarea prin intermediul anumitor programe alaturi de alti copii

Relaxarea

Este extrem de important , ca exercitiile fizice sa fie executate corect,

cu constiinciozitate, iar atunci cand este cazul se pot folosii metode
compensatorii si tehnici ajutatoare.

Totodată , pentru a se putea dezvolta cognitiv, copilul trebuie să aibă o

bună dezvoltare fizică , acestea fiind strâ ns lehgate și conectate.
Încercarea de recuperare a uneia in detrimentul celeilalte nu va da
rezultate.

Familia este extrem de importanta in procesul terapeutic, fiind

considerata coterapeut, iar membrii familiei vor invata cum sa
abordeze propriul copil pentru a-l relaxa si pentru a-l ajuta sa execute
corect anumite miscari.

Familia trebuie sa aiba o atitudine corecta fata de copil si sa

constientizeze cat de importanta este frecventa efectuarii sedintelor de
kinetoterapie .

Fie ca este vorba de copii tipici sau de copii cu nevoi speciale , este
valabil proverbul ,,O minte sanatoasa, intr-un corp sanatos!,,

4
3.Cele mai întâlnite deficiențe pot fi:

Boli genetice şi congenitale: sindromul Down, malformaţii ale

aparatului locomotor

Boli de creştere: rahitismul; piciorul plat; hipotrofia staturală

( nanism); inegalitatea membrelor; malformaţii ale coloanei
vertebrale;

Sechele posttraumatice: paraplegia posttraumatică ; paralizia

obstetricală ; alte pareze

Deficienţe osteoarticulare şi musculare: traumatisme

musculotendinoase; retracţii musculare ( torticolis);

Deficienţe preponderent neurologice distrofii musculare. Sechele

poliomelitice,etc

4.Din perspectiva psihomotricităţii se pot întâlni următoarele

afecțiuni:

- tulbură ri de coordonare motrică ;

- tulbură ri ale conduitelor neuromotorii /structurilor perceptiv –

motrice (tulbură ri de schemă corporală , lateralizare, organizare
spaţială , temporală .

De multe ori copii cu nevoi speciale nu sunt doar cei care au deficienţe
propriu zise.

5
Aici putem include și copiii fă ră deficienţe, dar cu probleme de
adaptare la cerințele școlii ,sau de integrare socială într-un grup .

Însă trebuie avut în vedere că fiecare copil este diferit, de aceea este
necesară o abrodare și un program conceput special pentru nevoile
acestuia.

Copilul cu C.E.S. poate prin joc să -şi exprime sau sâ -și dezvolte
propriile capacită ţi.

Astfel ,prin joc, acesta:

Capătă informaţii despre lumea în care trăieşte,

Intră în contact cu oamenii şi cu obiectele din mediul înconjurător

şi învaţă să se orienteze în spaţiu şi timp.

5. Jocuri și exerciții pentru C.E.S.

Vă vom prezenta o serie de jocuri/ exerciții ce pot ajuta la dezvoltarea
motricită ții fine și, în același timp,și la stimularea limbajului expresiv.

Exercițiile pot fi grupate în mai multe categorii , în funcție de

deficiențele copiilor:
Exerciţii motorii şi senzori-motorii:

Exerciţii de coordonare, dinamică :

Să execute mişcă ri simultane (ridică braţele odată cu ridicarea

genunchiului drept etc.);

6
Exerciţii de echilibru (pe banca de gimnastică );

Exerciţii de îndemâ nare (să arunce mingea într-un coş de baschet etc.);

Exerciţii de coordonare a mişcă rilor (să execute noduri, împletituri, să

înşire perle, să încheie nasturi, să pună aţa în ac etc.)

Exerciţii de mimică (îmbră carea, urcatul scă rilor etc)

5.1Jocuri cu mingea
Joc de aruncare – prindere a mingii

Puteți realiza un joc de aruncare – prindere a mingii

Înițial, va fi jucat în doi, de la distanță mică , distanță ce va fi crescută

progresiv.

Numă rul jucă torilor poate crește treptat

Este indicat ca mingea să fie moale și să aibă mă rime mare pentru a fi

ușor de prins.

Pe mă suă ce se constată un progres, poate fi aleasă o minge mai mică

Prin oferirea de indicații verbale : «Aruncă la mine!», «Aruncă la

colega!», «Prinde mingea!», «Aruncă la perete!», etc ,acest joc poate
stimula orientarea spațială , dar și înțelegerea verbală .

5.2Jocul cu popice

Poate fi considerat un alt joc de dezvoltare a motricită ții fine, dar și de

coordonare.
7
Dacă nu aveți popice, puteți folosi sticle goale.

Jocul poate fi jucat și pe un plan înclinat

Mingea de asemenea va fi adaptată nevoilor copilului

6.Mișcărilor corpului.

Deși pare ceva normal, pentru un copil cu cerințe educaționale speciale

(CES) aceste cerințe trebuie învă țate și /sau educate.

Vă prezentă m alte exerciții sau jocuri care pot contribui la dezvoltarea

fizică și psihică a acestor copii:

Mers pe o linie marcată , sau pe o bandă de burete cu încercarea

menținerii echilibrului

Menținerea echilibrului pe o minge de gimnastică din pozțiția șezâ nd

pe minge (se va acorda sprijin prin ținerea mâ inilor)

Menținerea echilibrului pe o minge de gimnastică din diverse poziții –

pe burtă , pe spate, etc)

Pentru creșterea progresului la exercițiile de echilibru se va ține cont

de mai mulți factori, cum ar fi:

Reducerea bazei de susţinere (sprijin), sau mărirea suprafeţei de

sprijin

8
Modificarea poziţiilor de lucru ( din picioare, din șezând, pe
burtă, pe spate, etc)

Creşterea gradului de complexitate a mişcărilor,

Utilizarea unor obiecte care pot fi menţinute, purtate, manevrate

în timpul deplasărilor pe suprafeţe de sprijin reduse.

7.Exerciţii fizice şi jocuri de mişcare

Cu utilizarea denumirilor pă rţilor corpului

Exercitii simple de decizie: mișcă rile mâ inilor, pumnului, degetelor,
realizarea penselor cu degetele, opunerea palmelor, pumnul moale,
gesturi de dibă cie, executate prin imitație cu ritm, înșurubă ri-
deșurubă ri.

7.1.Exerciţii de conştientizare a structurii propriului corp pe

propria persoană şi pe partenerul de lucru.

Copilul stă față în față cu partenerul (profesorul , pă rintele, etc)

Profesorul îi spune copilului «vino să ne jucă m amâ ndoi» și întinde

mâ na dreaptă spre copil pentru a-l saluta, cerâ ndu-i «dă mâ na!»

În cazul în care copilul ră spunde prin întinderea mâ inii sau a mâ inilor,

profesorul strâ nge o singură mâ nă , rostind cuvâ ntul «mâ na».

În cazul în care copilul nu-i întinde mâ na, profesorul îi prinde (cu

blâ ndeţe) mâ na, pronunţâ nd de câ teva ori cuvâ ntul «mâ na» şi
cerâ ndu-i: «spune şi tu mâ na».
9
Exerciţiul se repetă în acelaşi fel cu cealaltă mâ nă , după care
profesorul îi arată copilului cealaltă mâ nă , spunâ nd «mâ na».

Exerciţiile se continuă la nivele superioare de înţelegere şi la vâ rste

mai mari cu însuşirea elementelor mâ inilor şi picioarelor (degete, cot,
palmă , genunchi), apoi cu alte elemente ale capului (buze, barba,
frunte, pă r, obraz, sprâ ncene, gene)

Se mai pot utiliza exerciţii specifice pe muzică (de genul câ ntece cu (şi)
versuri însoţite de mişcarea sau indicarea unor elemente ale corpului.)

Într-o urmă toare etapă , se realizează exerciţii de genul: «arată -mi

mâ inile!, arată -mi picioarele!, arată -mi ochii, urechile, nasul, gura» etc.

Copilul va indica segmentele corpului , la cerere, iniţial pe propriul

corp, apoi pe al interlocutorului

7.2Exerciții pentru conştientizarea „imaginii în oglindă”, stânga –

dreapta etc

Copilul împreună cu profesorul în faţa oglinzii, este învă ţat să

localizeze partea dreapta și stâ ngă a corpului la imaginea din oglindă .

Profesorul ridică mâ na dreaptă cerâ ndu-i copilului să ridice mâ na

dreaptă .

Cu mâ na dreaptă ridicată (atâ t profesorul, câ t și copilul) se aşază faţă

în faţă demonstrâ ndu-se modificarea localiză rii mâ inii profesorului
faţă de corpul copilului.

10
Apoi se repetă exerciţiul cu mâ na stâ ngă , piciorul drept, ureche stâ ngă ,
ochiul stâ ng etc

7.3Exerciţii fizice şi jocuri de mişcare pentru conştientizarea

poziţiei părţilor corpului în mişcare

Exerciţiile se pot complica, după imaginația și creativitatea

profesorului

Se cere copilului să parcurgă un traseu, avâ nd ca sarcină să

denumească toate obiectele din partea sa dreaptă (stâ ngă ), de
deasupra, din faţă etc. Sau

Să parcurgă un traseu, timp în care profesorul să -i dea comenzi de

genul:deplasează -te să rind pe piciorul drept (stâ ng); la bă taia mea din
palme, ridică mâ na dreaptă (stâ ngă ); sau la acelaşi semnal, să lovească
piciorul drept (stâ ng) cu mâ na dreaptă (stâ ngă ); sau să se deplaseze(la
semnal) spre dreapta, spre stâ nga, să -şi rotească trunchiul spre
dreapta (stâ nga), capul spre dreapta (stâ nga),
Să realizeze figuri imaginare în aer, cu mâ na sau cu creta pe tablă , cu
mâ na dreaptă , stâ ngă etc.

7.4Exerciţii fizice şi jocuri de mişcare cu utilizarea denumirilor

părţilor corpului şi utilitatea acestora în realizarea activităţilor
concrete cotidiene (mers,servirea mesei, scris,vorbit etc.).

Jocuri pentru membrele inferioare

Jocuri pentru membrele superioare
Kisspng-inclusion-child-special-needs-di

11
Să rituri într-un picior – se desenează un traseu pe care copilul să -l
parcurgă să rind pe un picior la alegere. La întoarcere se reia traseul
să rind pe celă lalt picior).

Echilibru pe un picior – copilului merge cu un obiect pe un picior, fă ră

ca acesta să cadă , după care se schimbă piciorul

Jocul Şotron cu diferite variante de să rituri: pe un picior, pe 2 picioare,

alternativ cu schimbarea picioarelor, etc

Cercuri plasate la dreapta şi la stâ nga unei linii, copilul sare pe piciorul
stâ ng, câ nd cercul este la stâ nga şi pe piciorul drept, câ nd cercul este la
dreapta);

Joc câ ntat – copiii bat din palme (odată cu palma-dreaptă de sus şi

stâ nga de jos, apoi se inversează la fiecare bă taie). Ex.: «Dacă vesel se
tră ieşte, fă aşa!»

Lasoul cow-boyului – Se foloseşte o panglică . I se cere copilului să facă

cercuri sau serpentine cu mâ na, la alegere. Apoi, schimbă mâ na.

Jocul se poate modifica: - cercuri pe verticală , apoi pe orizontală .

Joc de echilibru: - Cu o mâ nă la spate, cealaltă întinsă în faţă , la

orizontală ţinâ nd o lingură cu o bilă sau o minge mică . I se cere să
parcurgă un traseu, fă ră să -i cadă bila sau mingea. Se încearcă şi cu
mâ na cealaltă .

Ș ifonatul hâ rtiei – Avâ nd hâ rtie în fiecare mâ nă , i se cere copilului

(lucrâ nd simultan cu ambele mâ ini) să facă un cocoloş.

8.Jocuri de trăirea corporalităţii

12
Se vor folosi urmă toarele jocuri, prin care copilul devine conştient de
existenţa acestor pă rţi ale corpului (prin percepţie vie) şi
conştientizează utilitatea lor:

Lupta cocoşilor – mâ ini, braţe.

Roaba – mâ ini, braţe.

Aplaudat – mâ ini.

Pedalat – picioare.

Rulatul unei mingi medicinale – pe spate, burtă .

13