Hipotensiunea arteriala

Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin scaderea valorilor tensiunii arteriale sub 100

mm Hg pentru presiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru cea diastolica. Valorile normale alte
tensiunii arteriale, considerate optime pentru o stare buna de sanatate sunt de 120 / 80. Valorile
crescute ale presiunii sunt asociate cu un risc de boli cardiovasculare.
Hipotensiunea arteriala nu este considerata drept o problema de sanatate, decat daca este
insotita de manifestari suparatoare: slabiciune, oboseala, sau chiar lesin (sincopa). La majoritatea
persoanelor, simptomele hipotensiunii survin doar in anumite conditii (dupa masa, sau la
schimbarea brusca a pozitiei corpului), dar uneori pot fi si cronice.
Aproximativ un adult din 20 se confrunta cu simptome de hipotensiune arteriala.

Tensiunea arteriala este definita prin doua valori: sistolica si diastolica.

tensiunea sistolica – corespunde perioadei de contractie a inimii si arterelor. Ea asigura un
aport de sange in tot corpul.
tensiunea diastolica – corespunde perioadei de relaxare a ventriculilor, ceea ce permite
umplerea cavitatilor cardiace cu sange. Aceasta valoare tinde sa creasca odata cu varsta, dar dupa
60 ani, ea scade datorita slabirii vaselor sangvine din corp.
 
Sunt doua forme mai frecvente de hipotensiune arteriala:
- hipotensiunea ortostatica
- hipotensiunea postprandiala

Hipotensiunea ortostatica
In hipotensiunea ortostatica scaderea tensiunii arteriale se produce la trecerea brusca in
ortostatism (pozitie verticala). 
Hipotensiunea ortostatica nu este o boala, ci reprezinta incapacitatea organismului de a se
adapta rapid la schimbarea brusca a pozitiei corpului. Atunci cand pacientul trece in pozitie
ortostatica (in picioare), sub efectul gravitatiei, sangele se acumuleaza la nivelul membrelor
inferioare, ceea ce diminueaza temporar cantitatea de sange pompata de inima. In mod normal,
organismul raspunde printr-o serie de reactii reflexe (cresterea ritmului cardiac, ingustarea
calibrului vaselor sangvine). Daca aceste mecanisme compensatorii nu se produc suficient de rapid,
apare hipotensiunea ortostatica.
Scaderea brusca a tensiunii arteriale este insotita de ameteala, slabiciune si chiar lesin.
Hipotensiunea ortostatica este frecventa la persoanele in varsta.
Hipotensiunea ortostatica este cauzata de afectiunile care impiedica mecanismele compensatorii ce
controleaza presiunea arteriala. Printre cauze se numara afectiunile cardiace (aritmii), luarea unor
medicamente (diuretice, vasodilatatoare, antidepresive),
hemoragii, deshidratare, diabet, amiloidoza, temperaturile ridicate sau febra.
Hipotensiunea ortostatica se manifesta prin ameteala, slabiciune, confuzie, tulburari de vedere sau
lesin atunci cand persoana se ridica brusc, dupa o perioada lunga de stat jos. Simptomele sunt
accentuate de oboseala, consumul de alcool sau de luarea unei mese bogate. Scaderea importanta a
aportului sangvin la creier poate duce la lesin.

Hipotensiunea postprandiala
In hipotensiunea postprandiala simptomele apar datorita scaderii tensiunii arteriale, ce
survine in mod natural dupa fiecare masa. Fenomenul se explica prin faptul ca digestia necesita o
cantitate mare de sange, care ajunge la intestin, in timp ce frecventa cardiaca creste, iar unele vase
sangvine se ingusteaza pentru a mentine tensiunea arteriala. Totusi, la unele persoane si in special
la varstnici, aceste mecanisme nu sunt aplicate. Sangele ajunge la intestin, dar frecventa cardiaca
nu creste corespunzator, iar vasele sangvine nu se ingusteaza suficient pentru a mentine presiunea
sangvina.

Hipotensiunea postprandiala se manifesta prin ameteli, slabiciune si lesin, ce survin dupa mese.

Luarea medicamentelor antihipertensive inainte de masa nu este recomandata la persoanele care

sufera de hipotensiune postprandiala. De asemenea, alimentele cu continut scazut de carbohidrati
pot reduce simptomele.

Hipotensiunea postprandiala survine la o treime din varstnici, dar nu se intalneste la tineri. Este
mai frecventa la pacientii cu anumite afectiuni (boala Parkinson, sindromul Shy- Drager, diabet).

Semne si simptome
Unele persoane pot prezenta hipotensiune arteriala fara  a avea manifestari neplacute. In plus,
o tensiune arteriala scazuta este asociata cu reducerea riscurilor de infarct miocardic si accident
vascular cerebral (AVC). Dar hipotensiunea arteriala poate semnala o problema de sanatate, in
special atunci cand survine brusc sau este insotita de semne si simptome precum:
senzatie de slabiciune
ameteala
palpitatii
lesin sau sincopa
lipsa de concentrare
tulburari de vedere
greturi
respiratie rapid, superficiala
oboseala
depresie
sete
 Cauze si factori de risc
Tensiunea arteriala depinde de mai multi factori: forta de contractie a inimii, cantitatea de
sange care circula in corp si diametrul vaselor sangvine periferice. Organismul controleaza
presiunea arteriala cu ajutorul unor senzori nervosi. Acestia inregistreaza presiunea arteriala si
transmit informatia la creier printr-un influx nervos. Daca presiunea este prea mica, au loc o serie
de reactii reflexe pentru a restabili o presiune normala: ingustarea calibrului vaselor sangvine,
cresterea ritmului cardiac, etc.
Atletii si persoanele care fac sport cu regularitate au o tensiune arteriala mai mica decat media. La
fel si nefumatorii si persoanele care mentin o greutate normala. Dar in unele cazuri, hipotensiunea
arteriala poate fi un semn al unei afectiuni.

Urmatorii factori contribuie la scaderea valorilor tensionale:

» Sarcina – in primele 24 saptamani de sarcina, presiunea sistolica scade cu 10 mm Hg, iar cea
diastolica cu 10-15 mm Hg.
» Unele medicamente – diuretice, antihipertensive, beta-blocantii, antidepresive triciclice;
sildenafil (Viagra) in special in asociere cu nitroglicerina; narcoticele si alcoolul.
» Afectiuni cardiace – bradicardia (frecventa cardiaca scazuta), insuficienta cardiaca, infarct
miocardic si tulburari de functionare ale valvelor cardiace.
» Tulburari hormonale – hipotiroidism sau hipertiroidism, boala Addison (insuficienta
suprarenaliana lenta), hipoglicemie (nivel scazut de glucoza in sange) si, in unele cazuri, diabet.
» Deshidratare – febra, varsaturile, diareea severa, excesul de diuretice sau de exercitii fizice pot
duce la deshidratare. Aceasta poate cauza slabiciune, ameteli si oboseala. O complicatie potential
fatala a deshidratarii este socul hipovolemic – diminuarea volumului sanguin circulant cauzeaza o
scadere brusca a tensiunii arteriale si corespunde reducerii cantitatii de oxigen ce ajunge la tesuturi.
In absenta unui tratament, socul hipovolemic poate provoca moartea in cateva minute sau ore.
» Hemoragia – o pierdere importanta de sange, cauzata de un traumatism sau de o hemoragie
interna reduce cantitatea de sange din organism, ducand la hipotensiune arteriala.
» Septicemia (infectia generalizata) – deseori, infectiile pulmonare sau urinare reprezinta cauza
septicemiei, care poate duce la o scadere potential fatala a tensiunii arteriale, numite soc septic.
» Reactie alergica – socul anafilactic este o reactie alergica potential fatala ce survine la persoanele
cu alergie la unele medicamente (penicilina), alimente (alune) sau la intepaturile unor insecte
(albine sau viespi). Socul anafilactic se caracterizeaza prin tulburari respiratorii, urticarie, prurit,
inflamarea limbii si hipotensiune arteriala.
» Deficientele nutritionale – lipsa vitaminei B 12 si a acidului folic poate cauza anemie, care la
randul sau, este o posibila cauza de hipotensiune arteriala.

Factori de risc
- varsta – hipotensiunea arteriala este mai frecventa la persoanele peste 60 ani
- deshidratare – de exemplu, in timpul exercitiilor fizice sau intr-un mediu cu temperaturi ridicate
- bauturile alcoolice – alcoolul dilata vasele sangvine, reducand presiunea arteriala. Conform unui
studiu, consumul a peste 20 ml alcool pe zi favorizeaza hipotensiunea ortostatica.
- luarea unor medicamente – hipotensive, diuretice, vasodilatatoare, neuroleptice, anxiolitice,
hipnotice sau antidepresive
- anumite boli ale sistemului nervos: boala Parkinson, sindromul Guillain-Barré, sindromul Shy –
Drager; afectiuni cardiace, tulburari hormonale, etc.
- sarcina

Tratament
Hipotensiunea arteriala asimptomatica nu necesita tratament. In cazurile simptomatice,
tratamentul depinde de cauza hipotensiunii (deshidratare, insuficienta cardiaca, diabet,
hipotiroidism, etc.) Daca medicamentele sunt cele care determina scaderea valorilor tensionale,
tratamentul consta in modificarea dozelor sau in renuntarea la medicamentele responsabile.

In cazurile in care cauza hipotensiunii arteriale nu este identificata, sau daca nu exista un tratament
eficient, scopul este acela de a creste tensiunea arteriala si de a reduce semnele si simptomele. In
functie de varsta, starea de sanatate si de tipul de hipotensiune arteriala in cauza, aceste obiective
pot fi atinse prin mai multe metode: cresterea consumului de sare (numai cu aprobarea medicului,
deoarece excesul de sare poate duce la insuficienta cardiaca, in special la varstnici), consumul de
apa – este in special recomandat persoanelor cu TA mica. Lichidele cresc volumul sangvin si
previn deshidratarea, doua aspecte importante in tratamentul hipotensiunii. Bandajele sau ciorapii
elastici recomandati persoanelor cu vene varicoase pot fi utilizati si in cazul hipotensiunii arteriale,
pentru a reduce acumularea sangelui in membrele inferioare.
Hipotensiunea ortostatica
Desi cauza hipotensiunii ortostatice nu poate fi tratata, anumite masuri pot reduce sau chiar
elimina simptomele. De exemplu, persoanele sunt sfatuite sa nu se ridice brusc sau sa nu stea in
picioare mult timp. Daca hipotensiunea ortostatica este cauzata de repausul prelungit la pat, este
indicata cresterea perioadei de timp pe care pacientul o petrece stand in picioare.
Anumite masuri pot creste volumul sangvin: aporturile de lichide sunt recomandate, in timp ce
consumul de alcool trebuie evitat. Persoanele care nu sufera de insuficienta cardiaca sau
de hipertensiune arteriala sunt sfatuite sa consume sare. Totusi, supravegherea medicala este
necesara, deoarece o dieta bogata in sodiu poate duce la insuficienta cardiaca, in special la
varstnici.
Pentru persoanele cu simptome grave, se poate prescrie fludrocortizon – favorizeaza retentia de
sodiu, ceea ce determina cresterea volumului sangvin. Fludrocortizon poate fi asociat cu
midodrina, care favorizeaza constrictia arteriolelor.
Daca aceste masuri nu sunt eficiente, alte medicamente (pindolol si clonidina) pot ameliora
hipotensiunea ortostatica la unele persoane. Totusi, efectele adverse ale acestor medicamente nu
sunt deloc neglijabile, indeosebi la persoanele in varsta.
Hipotensiunea postprandiala
Luarea anumitor medicamente inainte de masa este uneori indicata. De exemplu,
medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene determina retentia de sodiu, ceea ce duce la
cresterea volumului sangvin. Cafeina favorizeaza constrictia vaselor sangvine, dar trebuie
consumata doar inaintea micului dejun, pentru a nu afecta somnul.
In cazul simptomelor grave, care nu raspund la aceste masuri, sau pentru persoanele spitalizate,
injectiile cu octreotida pot fi efectuate pentru a reduce volumul de sange ce ajunge la intestin.