Sunteți pe pagina 1din 59

BACILUL CARBUNOS

(BACILLUS ANTHRACIS)

 Carbunele sau antraxul este o


antropozoonoză (boală comună
omului și animalelor)

 Este provocata de Bacillus anthracis

1
Habitat:

În natură, sporii constituie forma de


rezistență,

Acestia provin din bacilii eliminați în


mediul exterior prin excrementele
animalelor și ale omului bolnav și,
mai ales, din cadavrele animalelor
moarte de antrax, care infectează
solul, plantele și chiar alimentele.

 Omul se infectează accidental

2
Caractere morfotinctoriale și de
cultură:

 formă de bastonaș,
 diametrul de 2 μm
 lungimea de 10 μm,
 gram-pozitiv,
 cu capetele tăiate drept,
 imobil,
 sporulat, sporul find central și nu
mai mare decât grosimea corpului
bacterian.

3
Caractere morfotinctoriale și de
cultură:

 În corpul omului sau al


animalelor bolnave, microbul
apare izolat sau în lanțuri scurte
și posedă, totdeauna, capsulă

 Bacilul cărbunos este un germen


aerob, facultativ anaerob,

 Crește pe medii nutritive


uzuale.

4
Rezistența la agenți fizici și
chimici:

 Formele vegetative de bacil


cărbunos sunt omorâte în 30 de
minute la 55°C.

 Sporii sunt distruși prin fierbere în


apă timp de 10 minute și prin
autoclavare la l20°C.

 Căldura uscată este mult mai puțin


eficace; la 140°C sporii sunt
distruși în 3 ore.

5
Rezistența la agenți fizici și chimici:

 Uscăciunea și temperaturile joase (-


5°C, -10ºC) conservă timp îndelungat
(10 ani și chiar mai mult) viabilitatea
și patogenitatea sporilor.

 Expunerea directă la razele solare


distruge sporii în 12 h.

6
Rezistența la agenți fizici și chimici:

 Antisepticele ca: fenolul, cloramina, clorura de var și formolul


distrug rapid formele vegetative.

 Sporii sunt distruși după un contact prelungit cu antisepticele.

 Bacilul cărbunos este sensibil la acțiunea sulfamidelor și a


antibioticelor (penicilină, cloramfenicol, tetraciclină,
streptomicină).

7
Structura antigenică:

 Antigenul capsular al bacilului


cărbunos este specific și
responsabil de virulența
germenului, fiind de natură
polipeptidică.

 Este puternic imunogen și


responsabil de inducerea
anticorpilor protectori.

8
Diagnosticul de laborator:

 Identificarea germenilor se face pe baza


caracterelor morfologice, biochimice și
de patogenitate.

9
Caractere de patogenitate:

 La om, forma cea mai comună de infecție provocată de Bacillus


antracis este cunoscută sub numele de cărbune, antrax sau dalac.

10
Caractere de patogenitate:

 Prezența capsulei are o acțiune antifagocitară, favorizând


virulența germenului.

 Bacilul cărbunos își exercită însă patogenitatea si prin


elaborarea unei toxine care se găsește în exsudate și în lichidul
din pustula malignă cărbunoasă.

11
Caractere de patogenitate:

 Cauza morții în cazul antraxului se


datorează septicemiei care provoacă
blocarea capilarelor sanguine, dar și
toxinei care produce starea de șoc;

 Sângele este roșu-închis sau brun -


negricios, fapt pentru care boala a luat
denumirea și de cărbune.

12
Caractere de patogenitate:

 La om cărbunele apare mai frecvent


la cei ce vin în contact cu animalele
bolnave.

 Omul face forme clinice variate de


infecție cărbunoasă, în raport cu
poarta de pătrundere a microbului în
organism.

 Forma cea mai frecventă este


carbunele cutanat (pustula
malignă), urmată de formele de
cărbune pulmonar și digestiv,
ultimele două fiind extrem de grave.

13
 Tratamentul:

 În cazul infecției cărbunoase se face


cu antibiotice, sulfamide și ser
cărbunos.

14
 Epidemiologie:

 Antraxul este o zoonoză pe care o


întâlnim și la om în mod accidental.

 Izvorul de infecție pentru om este


reprezentat de animalele bolnave și
cadavrele lor.

 Omul se infectează în cursul


ingrijirii animalului bolnav sau a
sacrificării acestuia.

15
 Epidemiologie:

 Muncitorii care prelucrează


blănurile pot contracta antrax
pulmonar prin inhalarea de pulberi
contaminate.

 Receptivitatea populației la boală


este generală iar boala dă o
imunitate durabilă.

16
BACTERII ANAEROBE

 Sunt germeni care se dezvoltă


numai în absența sau în prezența
unei cantități foarte mici de oxigen.

17
Doar câteva prezintă importanță pentru patologia umană.

Ele pot fi grupate astfel:

 -specii din cavitățile naturale ale omului și ale animalelor


(streptococi și stafilococi anaerobi) care nu formează spori,
nu produc toxine, dar pot genera îmbolnăviri grave.

 - specii care se întâlnesc, în general, în pământ, formează spori


și elaborează toxine foarte puternice. (bacilul tetanic, bacilul
botulinic și germenii gangrenei gazoase).

18
BACILUL TETANIC
(CLOSTRIDIUM TETANI)

 produce toxina tetanică

 are forma unui bastonaș

 este Gram-pozitiv

 când este sporulat, are la unul din


capetele sale un spor rotund ce
depașește grosimea bacteriei

19
Conditii de cultura

 Crește numai în medii anaerobe,

 Degaja un miros caracteristic de


corn ars.

 Elaborează toxina care trece în


organism, intoxică sistemul nervos și
produce boala.

 Tetanosul dă o mortalitate mare.

20
 Din toxina tetanică, prin detoxiñere,
se prepară anatoxina tetanică.

 Aceasta este, de fapt, vaccinul


antitetatnic, larg utilizat în
profilaxia bolii.

21
 Serul antitetatnic

 Se administrează și profilactic,
concomitent cu vaccinarea
antitetanică, la persoanele
neimunizate anterior, care prezintă
plagi deschise murdarite cu
pământ.

22
Epidemiologie:

 Tetanosul nu este o boală contagioasă


decât în condiții favorizante speciale.

 Sporii bacilului tetanic se găsesc în


mod natural în intestinul omului și al
animalelor sănătoase, de unde sunt
eliminați prin fecale.

 Ei sunt răspânditi peste tot în sol, mai


ales în terenurile îngrășate cu bălegar.

23
Epidemiologie:

 Cu toate acestea, boala este rară

 Cand pătrund în plagă, sporii bacilului


tetanic au nevoie de condiții speciale de
anaerobioza pentru a trece în forma
vegetativă, a se multiplica și pentru a
produce exotoxina tetanică ce
determină boala.

24
Tetanosul se produce prin
dezvoltarea sporilor în:

 plăgi traumatice,
 chirurgicale,
 plăgi uterine după avort sau după
naștere,
 plagi ombilicale la nou-născut.

Receptivitatea omului la bacilul


tetanic este relativ mică, dar
sensibilitatea sa la exotoxina
acestuia este mare.

25
Prevenirea tetanosului

 Se poate face prin:

 curățirea, spălarea și aseptizarea


plăgilor traumatice,

 asistența medicală specializată la


naștere etc.

 profilaxia specifică se face prin


vaccinare cu anatoxina tetanică.

26
BACILII GANGRENEI GAZOASE
(CLOSTRIDIUM PERFRINGENS)

 Gangrena gazoasă este o toxiinfecție


gravă produsă de o asociație de
germeni aerobi și anaerobi,

 Se concretizează prin distrugerea


rapidă a țesuturilor, edem gazos și
intoxicații generale.

27
Diagnosticul de laborator:

 Este laborios

 Produsele patologice care se recoltează


în mod obișnuit sunt:

 exsudate din plagă,

 fragmente de țesuturi și organe,

 sange etc.

28
Profilaxie

 Având în vedere gravitatea mare a


bolii, se recomandă administrarea
profilactică a serului antigangrenos la
orice rănit cu plagi unice sau multiple.

29
Epideminlogie.

 Măsurile de prevenire a acestei boli se


adresează în primul rând tratamentului
corect prin:

 curățire, spălare, aseptizare

 administrare de antibiotice (în special


penicilină

 ser polivalent antigangrenos, în plăgile


suspecte

30
BAGLUL BOTULINIC
(CLOSTRIDIUM BOTULINUM)

 Botulismul este boală ce apare în


urma consumului unor alimente
(conserve de legume, cârnați,
șuncă, pește conservat etc.)

 Acesta in conditii prielnice


produce toxina botulinica

31
Toxina botulinica

 Boala se datorează toxinei botulinice, care este cea mai puternică


otravă cunoscută pârnă astăzi.

32
Manifestarea bolii

 Semnele bolii sunt caracteristice:

 tulburări ale stării generale


(oboseală accentuată, amețeli, dureri
de cap),

 tulburări de vedere (căderea


pleoapelor, limitarea mișcărilor
globilor oculari, vedere dublă),

 greutate la înghițit și la vorbire și, în


cazuri grave, o paralizie musculară
generală, urmată de moarte.

33
Diagnosticul de laborator:

Are în vedere izolarea și


identificarea germenului și, mai ales,
depistarea toxinei botulinice în
produsele patologice (materii fecale,
varsături) izolate de la bolnavi și în
probe din alimentul consumat de
aceștia.

Toxina poate fi pusă în evidență în


sânge și în urină recoltate steril.

34
Diagnosticul de laborator:

 Frotiurile colorate prin metoda


Gram și metodele speciale pentru
spori pun în evidență bacili Gram-
pozitivi, cu spori ovali, situați
subterminal.

35
Epidemiologie:

 Sporii bacilului botulinic sunt


larg răspandiți în sol.

 Acesta contaminează
zarzavaturile, fructele și alte
alimente.

 Boala apare prin consumul de


conserve, mai ales în cele
preparate în casă, care nu au fost
corect sterilizate prin fierbere.

36
Prevenirea bolii

Se face prin evitarea consumului de


alimente conservate în mod
necorespuzător sau care nu au fost
supuse controlului.

37
 Caracterizare
 Agenți patogeni implicați
 Epidemiologie
 Diagnosticul de laborator
 Tratament

38
 Hipocrate spunea acum mai
bine de 2.000 de ani:

 “Alimentul să vă fie
medicament, iar medicamentul
să vă fie aliment”.
 Toxiinfecțiile alimentare

 Sunt afecțiuni de tip acut sau subacut,

 Apar fie sub formă de cazuri izolate, fie, cel mai adesea,
sub forma unor îmbolnăviri care cuprind un mare număr
de persoane care au consumat același aliment contaminat
cu același germene sau cu toxinele sale.
 Debutul bolii este brusc și se
caracterizează prin:

 tulburări gastrointestinale
 fenomene de toxiinfecție generală.

 Epidemiile izbucnesc, de obicei, în


sezonul cald, apariția for fiind favorizată
de nerespectarea regulilor de igienă
alimentară.

 Depistarea și scoaterea din consum a


alimentelor contaminate au ca urmare
încetarea epidemiei. Din acest motiv
diagnosticul de laborator este imperios
necesar.
 Debutul bolii este brusc și se
caracterizează prin:

 Depistarea și scoaterea din consum


a alimentelor contaminate au ca
urmare încetarea epidemiei.

 Din acest motiv diagnosticul de


laborator este imperios necesar.
 Din punct de vedere clinic, toxiinfecțiile alimentare pot
îmbrăca două forme:

 forma infecțioasă

 forma toxică
 Forma infecțioasă

 se datorează multiplicării germenilor din alimentele


consumate,
 se caracterizează prin:
 perioadă de incubație mai lungă,
 evoluție febrilă,
 dureri de cap,
 greață, vărsături,
 diaree, dureri abdominale și poate duce chiar la moarte.
 durata bolii este de 3-5 zile, după care urmează dispariția
simptomelor.
 Forma toxică

 Este cauzată de toxinele elaborate de germeni (stafilococ,


b. botulinic etc.) în alimentele contaminate

 Se caracterizează prin:
 perioadă de incubație foarte scurtă,
 cu vărsături,
 diaree,
 stare de intoxicație și febră moderată sau chiar absentă.
 durata bolii este scurtă, de 24 ore sau mai puțin, cu
excepția botulismului, în care boala se prelungește foarte
mult.
 Germenii care pot provoca toxiinfecțiile
alimentare sunt:

 enterobacteriaceae (Salmonella, Shigella,


Escherichia și Proteus);

 coci patogeni enterotoxici (stafilococii și


streptococii enterotoxici);

 bacili aerobi formatori de spori


(B.subtilis, B.cereus, B.anthracis);

 bacili anaerobi formatori de spori


(Clostridium perfringens și Clostridium
botulinum);
 Toxiinfecțiile alimentare produse de
salmonele

 Germenii din genul Salmonella dețin


primul loc în toate țările

 Salmonelele dau o boala de tip


infecțios, care se manifestă după 8 —
24 ore de la consumarea alimentului
contaminat.
 Debutul bolii este brusc, cu stare
generală alterată, ridicarea
temperaturii la 38 —40°C, dureri de
cap, greață, vărsături și scaune
diareice uneori cu aspect
dizenteriform.
 Toxiinfecțiile alimentare produse de
salmonele

 Debutul bolii este brusc, cu:


 stare generală alterată,
 ridicarea temperaturii la 38 —40°C,
 dureri de cap,
 greață,
 Vărsături
 scaune diareice uneori cu aspect
dizenteriform.
 dupa 2-4 zile, în mod obișnuit aceste
simptome dispar, iar scaunele se
normalizează.
 Diagnosticul de laborator

 Se bazează pe depistarea
salmonelei care a produs boala în
produsele patologice:

 materii fecale, vărsătură, urină

 alimentele contaminate

 produsele recoltate de la
persoanele suspecte, foști bolnavi,
personalul care a mânuit sau a
prelucrat alimentele.
 Tratament:

 regim igieno-dietetic

 antibiotice de profil, cum sunt


cloramfenicolul, streptomicina
etc., ce pot scurta evoluția bolii.
 Toxiinfecțiile alimentare cauzate de
shigele

 Bacilii dizenterici pot da naștere la


izbucniri de toxiinfecții alimentare cu
o evoluție relativ scurtă, care se
manifestă prin:

 greață, vărsături, dureri abdominale și


scaune frecvente însoțite de tenesme.

 Boala este însoțită de ridicarea


moderată a temperaturii (38°C), dureri
de cap etc.
 Diagnosticul de laborator:

 Urmărește punerea în evidență a


shigelelor în:

 materiile fecale recoltate de la bolnav


și de la purtătorii de germeni care au
manipulat alimentele,

 alimentele contaminate.
 Tratament:

 regim igieno-dietetic,

 unele antibiotice la care shigelele sunt


sensibile: cloramfenicol, aureomicină,
streptomicină.
 Toxiinfecțiile alimentare produse
de Escherichia coli

 Toxiinfecțiile produse de germenii


ce aparțin genului Escherichia se
manifestă, în mod obișnuit, prin:

 tulburări digestive: greață,


vărsături, dureri abdominale și
scaune diareice.

 tulburările generale sunt mai


ușoare, iar febra este moderată.
 Diagnosticul de laborator:
 Se bazează pe izolarea germenului
din diverse produse patologice:

 vărsături, materii fecale etc.

 alimentele bănuite a fi produs


îmbolnăvirea,

 identificarea biochimică și
serologică.
 Tratament:

 regim igieno-dietetic

 antibiotice de profil, cum sunt


cloramfenicolul, streptomicina
etc.,
 Toxiinfecțiile alimentare produse de
Proteus
 Toxiinfecțiile alimentare produse de
germeni din genul Proteus au o
perioadă de incubație relativ scurtă.

 Boala se manifestă prin:

 tulburări gastrointestinale (greață,


vărsături și scaune diareice),

 de obicei, fără febră și fără alterarea


prea pronunțată a stării generale.

 vindecarea survine după 1-2 zile.


 Diagnosticul de laborator:

 se bazează pe izolarea și
identificarea germenului din
produsele patologice și alimente.
 Tratament:

 regim igieno-dietetic

 antibiotice de profil, cum sunt


cloramfenicolul, streptomicina
etc.,