agro pat aki.ro http://www.agro pataki.

ro /pro duse/fito farmacie/descrierea_culturilo r/cultura_de_co no pida/ro

Cultura de conopida

Cultura de conopida
Conopida este cultivata pentru inf lorescentele hipertrof iate care
se pot utiliza la prepararea dif eritelor mancaruri, in industria
conservelor sau a dif eritelor muraturi.

Soiurile cultivate se grupeaza dupa durata perioadei de

vegetatie in: soiuri timpurii (100-120 zile),soiuri semitarzii si tarzii
(120-140 zile).

Conopida se poate cultiva in camp, pentru consum de primavara

sau toamna, si in sere, solarii pentru obtinerea productiei
extratimpurii.

Cult ura de conopida in sere.

Se pregatesc serele in mod corespunzator si se produce rasadul in sere inmultitor.Se seamana in ultima
decada a lunii octombrie.Se produce rasad repicat in cuburi nutritive sau ghivece de 7x7 cm,norma de
samanta f olosita este de 300-350 g samanta.Distanta de plantat este de 40/30 cm,rasadurile se planteaza
in decembrie-ianuarie.

Lucrarile de intretinere consta din umplerea golurilor la cateva zile dupa plantare, se aplica udari in vederea
asigurarii unei umiditati de 80-85 %, solul se mentine af anat prin prasile manual si mecanice, cu motof reza.

Se f ac 1-2 f ertilizari f aziale cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu si 200-250 kg/ha sulf at de potasiu.

Temperatura in timpul zilei trebuie sa f ie de 15-18 grade Celsius si noaptea cu 4-6 grade
Celsius mai scazut.

Recoltarea se realizeaza in lunile aprilie-mai.

Descrierea bolilor care pot aparea la cultura de conopida conopida sunt: mana, hernia
radacinilor, putregaiul umed.

Mana la conopida (Perenospora brassicae).

Apare mai ales in rasadnite, cele mai sensibile sunt plantutele af late in f aza de 3-4
f runze.Pe f runze se observa pete mici de f orma neregulata, pe partea inf erioara se observa f ructif icatiile
ciupercii.Ciuperca rezista si ca miceliu in radacini chiar si peste iarna.

Prevenirea se realizeaza prin rotatia culturii (3-4 ani),aerisirea rasadnitelor,si utilizarea de seminte tratate.

Tratamentele cu f ungicide ce se pot aplica sunt: Ridomil Gold Plus in concentratie de 0,3-0,4 % (30 g in 10 l
apa) (3-4 kg pe hectar),Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa) (2 kg pe hectar).

Hernia radacinilor (Plasmodiophora brasiccae).

Hernia radacinilor apare mai f recvent in regiunile umede cu soluri acide.Boala se manif esta atat pe plantulele
din rasadnite cat si pe plantele mature din camp.

In rasadnita f enomenul se constata prin ingalbenirea plantulelor precum si prin ingrosarea exagerata a
radacinilor. Plantutele atacate isi incetinesc cresterea, se usuca si pier.

La plantele mature parazitate dezvoltarea este mai redusa iar f runzele se coloreaza in albastru verzui. Cele
mai caracteristice simptome apar la nivelul radacinilor,care suf era ingrosari exagerate, cu dimensiuni ce
depasesc de 15-30 de ori diametrul radacinilor normale.

Prevenirea si combaterea herniei radacinii se poate realize prin rotatia culturolor,corectarea reactiei acide a
solului.

Descrierea si combat erea put regaiului umed (Erwinia carot ovora).

Putregaiul umed al crucif erelor se localizeaza la nivelul tulpinilor plantelor, in vasele conducatoare. In
sectiune longitudinala, se observa cu usurinta un putregai umed de culoare galben-cenusie.

Tesuturile atacate se transf orma intr-o masa mucilaginoasa de culoare bruna, urat mirositoare. Plantele
atacate vestejesc, se usuca si mor.

Prevenirea aparitiei putregaiului umed se poate realize prin: asolamentul cu excluderea specilor susceptibile,
aratura adanca dupa recoltare, nutritia cu doze moderate de azot in asociatie cu f osf or mareste rezistenta
la boli, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.

Combaterea chimica se poate realize cu tratamente chimice f ungicide cum ar f i: Topsin 70 WDG in
concentratie de 0,1 % (10 g in 10 l apa).

Descrierea si combaterea daunatorilor care pot sa apara in cultura de

conopida.

Descrierea si combat erea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase,
dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.

Paduchii f ormeaza colonii masive pe partea inf erioara a f runzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor.
Datorita acetui f apt f runzele se necrozeaza si se rasucesc, f ormand pseudocecidii. Plantele atacate suf era
si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis. Antenele sunt negre. Picioarele sunt
galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele
negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu
1-2 dungi transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele
negre. Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar f i: Decis Mega 50
EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Conf idor
Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combat erea la paduchele cenusiu (Brevicoryne brassicae).

Femela are corpul ovoidal de culoare galbena-verzuie, corpul este acoperit cu un strat cerif er dens de
nuanta alba-cenusie, capul este brun si are dungi brune transversale pe abdomen. Lungimea corpului unei
f emele este de 1,8-2,3 mm.

Masculul este aripat aproape ca nu se deosebeste de f emela aripata. Lungimea corpului este de 1,4 -1,8
mm.

Oul are culoare crem-deschisa, mai tirziu neagra, stralucitor, oval-alungit cu o lungime de circa 0,5 mm. Oul
ierneaza in tulpinile verzei si ale plantelor crucif ere din f lora spontana.Poate avea pana la 16 generatii pe
an.Primavara devreme larvele ies din oua,dupa 10-14 zile dupa 4 naparliri larva se transf orma in f emela
astf el reluandu-se ciclul.

Paduchele cenusiu este dotat cu un aparat bucal adaptat pentru intepat si supt, f ormeaza colonii
aglomerate pe meristeme, f runze, tulpini, inf lorescente, f lori si silicule. Datorita acestui f apt, f runzele se
gof reaza si plantele se opresc din crestere.Daca atacul survine imediat dupa plantare, varza si conopida nu
mai f ormeaza capatana.

Combaterea chimica a paduchelui cenusiu se poate realize prin tratamente cu insecticide cum ar f i: Conf idor
Enegy in concentratie de 0,06 % (0,36 l/ha), Karate Z eon in concentratie de 0,015 % (0,08 l/ha), Mospilan 20
SG In concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha), Mavrik 2 F in concentratie de 0,05 %, Actara 25 WG in
concentratie de 0,02% (120 g/ha).

Descrierea si combat erea la musculit a alba de sera (Trialeuroides paporariorum).

Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile
ei, care contin multe glucide, f avorizeaza aparitia unor ciuperci patogene.

Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de
consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii
de culoare neagra. Se inmulteste f oarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12
generatii.Femele depun intre 100-500 oua,pe partea inf erioara a f runzelor, grupate inelar.Incubatia oualor
dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui,
ovale, cu ochii rosii, care se transf orma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12
zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.

Combaterea musculitei albe de sera este destul de dif icila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe
aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, ef icienta insecticidelor scade.

Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar f i: Decis
Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha),
Conf idor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in
6,0 l apa).

Descrierea si combat erea la molia verzei (Plut ella maculipennis)

Molia verzei ierneaza ca pupa in resturile vegetale sau in sol, dezvolta 2-3 generatii pe an.

Ataca crucif erele spontane si cultivate, in special varza, şi conopida. Larvele tinere distrug parenchimul
(mineaza f runzele), apoi consuma epidermele inf erioara si superioara, f runzele, care capata o culoare
plumburie si se usuca.

Prevenirea aparitiei moliei verzei se poate realize prin distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa
recoltare, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a f ormelor de iernare, prasile repetate pentru
distrugerea plantelor gazda din f lora spontana.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insectide cum ar f i: Decis Mega 50 EW in concentratie
de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Laser 240 SC in concentratie de 0,03 % (20 ml 65 l apa).

Descrierea si combat erea la f lut urele mare al verzei (Pieris brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa adapostita in locuri mai f erite,prezinta doua generatii pe an. Ataca dif erite
specii de crucif ere, pagube insemnate produce la culturile de varza si conopida.

Larvele rod epiderma inf erioara si parenchimul f runzei. Larvele din ultimele varste consuma limbul f oliar,
ramanand numai nervurile, producand scheletizari ale f runzelor.
Prevenirea aparitiei f luturelui mare se poate realiza prin rotatia culturilor, araturi de toamna pentru
introducerea sub brazda a f ormelor de intrare la iernat,prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda
din f lora spontana.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar f i: Karate Z eon in concentratie
de 0,015 % (0,075 l/ha).

Descrierea si combat erea la buha verzei (Mamest ra brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa in stratul superf icial al solului si are doua generatii pe an. Este un daunator
polif ag, ataca varza, conopida si mustarul dar ataca si plantele medicinale.

Larvele tinere rod epiderma si parenchimul f runzelor sub f orma de orif icii neregulate.

Larvele mai batrane patrund in capatana verzei si rod galerii. Aici se gasesc resturi de hrana, excremente, pe
care apoi se instaleaza dif erite ciuperci si bacterii, ducand la putrezirea capatanilor de varza.

Prevenirea aparitiei buhei verzi se poate realize prin:araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a
f ormelor de intrarea la iernat,prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din f lora
spontana,inf iintarea timpurie a culturilor si f olosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se poate realize prin tratamente cu insecticide cum ar f i: Decis Mega 25 WG in
concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l apa), Karate
Z eon in concentractie de 0,015 % (0,075 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha).

Descrierea si combat erea la puricii de pamant (Phyllot ret a sp.)

Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in f runzarul padurilor sub resturi vegetale, in sol.Puricii de
pamant ataca conopida, varza, gulia, ridichea, rapita si alte crucif ere cultivate sau spontane.

Adultii rod f runzele si consuma epiderma superioara si parenchimul, producand ciuruirea f runzelor, la
inceput pe margine, apoi pe tot limbul. Atacul larvelor nu prezinta importanta.

Prevenirea aparitiei puricilor de pamant se realizeaza prin:strangerea si distrugerea resturilor vegetale

ramase in camp dupa combatere, rotatia culturilor,araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a
f ormelor de intrarea la iernat,prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din f lora spontana,
inf iintarea timpurie a culturilor si f olosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar f i: Actellic 50 EC in concentratie de

0,5-1,0l/ha, Karate Z eon 0,5 l/ha.

Descrierea si combat erea limaxului cenusiu (Agriolimax agrest e).

Limaxul cenusiu ierneaza sub f orma de ou si mai rar sub f orma de adult, hiberneaza in gauri subterane si
crapaturi din sol, care sunt f erite de inghet, in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare
de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie. Melcisorii
generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale
plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun
oua,si asa se reia ciclul biologic.

Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru
saptamani.

Melcii sunt activi ziua, daca au suf icienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni. In conditii aride, limacsii
secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astf el de dezhidratare.

Melcul este polif ag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul
tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane).

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de f orma neregulata pe f runze sau alte parti ale plantei.In
zonele roase pot aparea inf ectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii
la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar f i: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0
kg/ha, acesta se imprastie pe supraf ata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in
sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la f el ca si Mesurolul se imprastie la supraf ata solului sau se poate incorpora in
sol.

Cultura de conopida in solarii.

Pentru cultura de conopida in solarii lucrarile incep inca din toamna, cand se f ertilizeaza cu 40-60 t/ha gunoi
de grajd, 300-350 kg/ha superf osf at si 200-250 kg/ha sulf at de potasiu care se incorporeaza in sol.

Primavara se acopera solarul, dupa zvantarea solului se aplica

150-200 kg/ha azotat de amoniu si se lucreaza cu f reza.Pentru
cultura de toamna se administreaza 250-300 kg/ha Complex III.

Pentru cultura de primavara rasadurile se produc in sera inmultitor

sau in rasadnite calde, iar pentru cultura de toamna rasadurile se
produc in aer liber.Se produce rasad repicat in cuburi, iar pentru
cultura de toamna poate f i si nerepicat.

Norma de samanta este de 300-400 g/ha.Pentru cultura de

primavera perioada de semanat este intre 10-20 ianuarie iar
pentru cultura de toamna intre 15 -30 iunie.

Plantarea se f ace la inceputul lunii martie, respectiv la sf arsitul lunii iulie, in f unctie de
f elul culturii.La plantarile de primavara distanta de plantat este de 40/30-40 cm si la 60-
70/35-40 cm la cele de toamna.

Bolile care pot aparea la cultura de conopida in sere este aceeasi ca si la conopida in
camp.Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca si la cultura de varza.Cultura timpurie se
recolteaza in perioada aprilie-iunie,iar cultuta de tarzie in noiembrie.

Cultura de conopida in camp.

Pregatirea solului incepe din toamna cu f ertilizarea de gunoi de grajd bine descompus (20-30 t/ha), 300-400
kg superf osf at si 100-150 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza in sol cu aratura adanca la 28-30 cm.

Primavara, aratura se grapeaza si se administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu.

La cultura de conopida se poate realiza doua tipuri de culturi: timpurie si de toamna.

Cult ura t impurie.

Pentru inf iintarea culturii se produc rasaduri repicate in cuburi nutritive.In vederea obtinerii de productii
timpurii se f olosesc numai soiuri cu perioada de vegetatie scurta.

Pentru producerea rasadurilor se seamana in rasadnite calde in luna f ebruarie, norma de samanta utilizata
este de 400-500 g. Rasadul se repica in cuburi nutritive de 5x5 cm, cand plantele au 1-2 f reunze adevarate.

Plantarea rasadurilor se f ace intre 15-30 martie in in sudul si vestul tarii,iar in zonele
colinare intre 25 martie si 10 aprilie.

Unde intretinerea culturii se f ace manual, distantele de plantare sunt de

70+40+40/30-35 cm, iar pe supraf ete mari distantele de plantare sunt de 70-75/20-
25 cm.

Dupa cateva zile dupa plantare se completeaza golurile se f ace af anarea solului prin
prasile manuale si mecanice, in perioadele mai secetoase se aplica udari prin
aspersiune cu norme de 300-400 m3 apa pe hectar.

Ca si la cultura in sere si in camp poate sa apara mana care se poate combate cu f ungicide cum ar f i:
Ridomil Gold Plus in concentratie de 0,3-0,4 % (30 g in 10 l apa) (3-4 kg pe hectar), Dithane M-45 in
concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa) (2 kg pe hectar).

Daca inf lorescentele nu sunt protejate contra razelor solare de f runzele din rozeta este necesara
protejarea acestora prin legarea catorva f runze deasupra inf lorescentei, sau prin ruperea nervurii principale
la 2-3 f runze pentru ca acestea sa stea peste inf lorescenta, se previne astf el ingalbenirea acestora si
pierderea aspectului commercial.

Recoltarea se f ace manual prin taierea cu un cutit sub inf lorescenta, se lasa cateva
f runze protectoare al caror limb se scurteaza, deasupra partii superioare a
inf lorescentei, pentru a f i protejate in timpul manipularii.

Perioada de recoltare este incepand din luna mai si pana in iulie.

Cult ura de t oamna.

Cultura de toamna poate sa urmeze in acelasi an dupa alte legume timpurii,deoarece cultura se inf iinteaza
in timpul verii.Cultura se poate inf iinta prin semanat direct sau rasad.

Pregatirea terenului incepe toamna cand se f ace f ertilizarea de baza cu

gunoi de grajd 30-40 t/ha, superf osf at 350-450 kg/ha si sare potasica in
cantitate de 150-200 kg/ha.Acestea se incorporeaza in sol la 28-30 cm.

Dupa culturile secundare anticipate se f ace o aratura de vara la 15-18 cm,

dupa care se f ac 1-2 discuiri pentru maruntirea solului.Se f ertilizeaza cu
200-250 kg/ha Complex III si se erbicideaza cu Dual Gold 960 EC in cantitate
de 1,2 l/ha impotriva buruenilor monocotiledonate anuale si unele
dicotiledonate, sau Sultan 50 SC in cantitate de 1,5 l/ha impotriva buruenilor
dicotiledonate (anuale si unele perene) si impotriva buruenilor
monocotiledonate.Acesta se poate utiliza atat preemergent cat si postemergent.

In luna mai se seamana 3-4 g samanta/m2, f iind necesara o cantitate de 300-400 g pentru a asigura
necesarul de plante pe un hectar.Rasadul se produce pe strat in camp si nu se repica.

Plantarea se realizeaza intre 10-20 iunie si pana in 15-25 iulie in f uctie de perioada
de vegetatie a soiului si zona de cultura.Rasadurile se mocirlesc, plantarea se f ace
manual sau semimecanizat la distante de 70-75 cm intre randuri si 30-35 cm intre
plante pe rand.

Se poate semana si in camp direct, pe un teren bine maruntit si nivelat, cu

semanatoarea echipata cu discuri prevazute cu orif icii mici.Semanatul are loc in
luna mai, norma de samanta utilizata este de 1-1,5 kg samanta pe hectar.
Perioada de recoltare este in septembrie-octombrie.