,.... ',"--
' -~

~,;.;..-. :.- ....,.;

__

DINASTIA S,t.:NDERLt\ND'~HEAL)_CLA!R:
'
_nu_mal" Hp:iruf
PASA.~l DE Pll"~DA 3-voL-

• .,_"- :-,..,. C>

' ' ' /.. ' '' -
'f
' ;,
f:t
 Vintilă Corbul

dinastia
Sunderland- Beaudair

idolii de aur
* * *
. jj!IUOft(;A ~·
Si~Ul

BUCURESTI 1993

G2.S58~J
- !!JL 20111

Coperta de_: V.:OLA('

4AG045

,, -'

'
'I --, ~-,>0.. ..;,,-- --.-,.. ->,-~>-»_'--·'"'~' ,-,;,._ . .",.

~'~~ ~'~:""~'~Q
 Capitolul optsprezete

i n "afacerea Saint-Dtrmingue'', Richard trecuse pe

l lângă marginea prăpastiei. Pe viitor .îşi propuse să.
fie mai circumspect. lată de ce, me.dită indelung
. înainte .de a hotăr(dacă e cazul sa
partiCipe ·la .O
·lmo·ort~n·
,_ 1 .o.___ , ·~ ·"f~c"re
U:L -GI .o. V, ·pe
- - c~rQ
d, "·' i-o
. - , . ,__ uo~"e
·prnp. .:>"C0 . O····r<>rr!
U '>. i:;ll ·-~--,

cel mai îndrăzneţ banch()r, specu•ator şi profitor de

război al epocii... · · .. · · ..
La ?8 Floreal, anul XII, adică la 18 mai 1804 după ·
vechiul .calendar, un Senat'us Consult votat ·în
unanimitate, proclamă Imperiul, incredinţând lui
Napoleon ·Bonaparte, Primul Consul al RepubJicii,
Coroana Imperială. Poporul Franţei, .consultat
printr-un plebiscit .desch.is .la sfârşitul aceleiaşi ·Juni,
conslinţi alegerea cu 3.•57?.3?9 voturi pentru· şi cu
2.579 contra. Cifrele· nu aveau decât o valoare.
simboiică. După cum avea. să declare mai târziu
s:.enatorul_- .Co_rnet,_ retultfitu! fusese _obţinut datorită
aplicării .Unui vechi proverb: cel care tace
încuviinţează~ Celor care votaseră pentru, li - se
adăogaseră sufragiile celor care nu··se prezentaseră
la urne. )\stfel unanirhitatea nu fusese tulburată decât
de · un număr infim de voturi negative. Comisia·
 senatorială însarcinată .cu recensământul nu sovăise
a 1nscri.e. din .oficiu 450.000. da, dint(e care 4oo.ooo
pentru armata de uscat Şi .50.000 pentni armata de
mare, fără. a •fi. desc!lis 1n realitate un registru de vot
P€li1tru militari. La 19 mai 18()4,. Napoleon, numi
patrusprezece mareşali aleŞi dintre cei mai apropiaţi
tllmara:ii de,·arme. A.dou.a zi. un strălucitor. cortegiu
străb.ăt[l Parisul, ·a;lunţâî:lq. îQ prirjcipa!ele răScruci
cr.earea. Imperiului: Ceri'li:norîia 1nc 0tonării urma ;şă
.aibă loc la. 2 di:H::embri€1 In cate&.aia .Notre-Dame,
J>otri~it. dorinţei Îrnparalului, care/ iubea fastul. şi
pompa, serbări.le aveau să· fi!!!' de o ·splendoare
nemaiîntâl nită.
Napoleon sacrificase imperiul colonial al Franţei
pentru a crea un imperiu european.
Dar toate acestea cereau ba.ni mulţi, iar \/isteria se
afla întrco stare jalnică. Barbe-Marbois, ministrul de
finanţe, albise tot 'muncind u-şi min~a să mai stoarcă
bani ţării. Şi avea atâtea găuri dE; acoperit! Armata,
mai înfometată decâţ. Moloh, înghiţea sume
fantastice, punârld în Primejdie echi.libtul bugetului
de. stat. Iar .Curtea lmpe[ială, în plină organizare, îl
.dădea lo.vitura.qe cgraţie;'be unde'să s.;:oată sumele
colosale cu; careJmpăratDI îi mlluisepe rnareşail şi pe
inal_tii demnitari al Curţii?. · · · ···
Intr-o zi, pe c.ând miţlistrul se :zbătea. să procure
cincizeci de milioane de franci, •;îşi. anunţă vizita
Mcmsieur Gabriel Ouvrard, furnizorul general al-flotei.
· .la treizeci .şi patru •de "ni Monsiel1r Ouvrard. graţie
furniturilor de. răZboi, acumulase O avere care ar fl
ştiirnit gelo~iaregelui Mid.as. Nimeni nu-i cunoştea
numărul milioanelor. se ştia doar. Că .bcmurîJe sale
· imobiliare evaluate în bani, ar fi to!alizat o .cifră.
astronomică.. ,.Ji)lorfsieur Ouv.rard• era propdetarul
d.omeniflor. de la Asay Şi de la .Rreuilly, bogate .în
minereu. de fier:. Tot. cale lui erau şi domeniile
DINASTIA. SUNDERlAIIID BEA.UCLAIR.
-~-

Châteauneuf, Villandry, Saint·.Brice,. Mariy' si

t:Uciennes, 'cu castel.e şi parcurile lui princiar€. În
palatul de la Raincy, pro!)rietatea lui pmferată; .oferea'
serbări ca în basme. Ma( ~oseda optzeci şi patru cte
ferme' precum şi Câfeva străzi cu toate .casele lor la
a
Paris, lar pentru lncoro:!la această superbă colecţie;
Mqnsieur ,Ot,ivrard dispunea şi de cea mai frumoasă
Jein:E~ie diQ~ 'Franţa,:.,d~ )"Vfadam~''ŢaJrft?_n 1 J~_e_, cG:f~ Jost:t(!
director E!arras ~2o cedase cu întreg ac!ivul ei di;i
farmece trupEJşti, dar şi cu un pasîv cifrat la ,zece
.mWoal')e oe framcL Ciiră neglijabil& pentru. marele
OuVrard, carecşi permitea a se făuda.că trei miniştri îi
erau portari. Intr-adevăr, ia. Raincy, Ta!ieyr<>m:!,
ministrul afacerilor străine, BerthiE>r. ministrul de ·
-ţăzpoi .şi L)ecres; ministrul. marinei .aleseseră :drept:
reşe"dinţă de vară .J.m !nciintăk>r pavH!on, destinat· la
originii· .personah,J!ui de serviciu.. ·
i,\ceasta nu · însemna că ey.istenţa lui . ouvrard
cun9ştea numai şuişuri. CtJrănd dl.Jpă instalarea
Consulatului, Bar;aparte, care .declara fără înconjur
că "ban.cherii sunt pacostea popoarelor", 1i băgase
după :gratii pentru o necurata afacere de lurnituri
.f!lilitare. Ouvrard nu rămăsese miJI!ă vreme la
răcoare. Avea ·relaţii prea inalte.· Josephine
Bonaparte, care după cat se pare; îl cunoscuse· ih
intimitate, .consulul. Cambacer.es .şi cet tre1 portari,
şefi de departamente mif1isteriale; îl scoseseră. ta
I'Jmrnă. De atunci Ouvrard a~oviziona armata. Statul
îi datora şaizeci si şapte. mi.lioane de JrancL,
Vizita lui Ouvrard fa Ministen.tkde Finariţe avea uo
scop ·precis. Bancherul cerea.· milioanele oe care
s!atul inlâr~iil să i re r.estituiec Barbe~Marbois ii primi
fara entuziasm. , . · .. · ·· ·
. -.Numai de creanţele dumitale nu am timp acum.
când. trebuie să scot din pămânţ cincizeci de
milioane ..
 : .· VlN"':ILĂ CORBUL

.-··Cincizeci de milioane? Numai atât? 1ntrebă ·

tiancl1etulcu înţelegătoare simpatie.' Vă'pun oricând
.Ja .dispoziţie, .aceastâ suină.. .••..·· . • ·• · .
· < f>AiDfsttl.ll· •clipf< des ...· Nu-i venea să-şi creadă
urechilor · .·. ·. · · · · · . · · ··
.•••• < •. ·-··· sp~neti oă,.,. l)uii'te.~ dispus) să-mi avansaţi
aceşti banj?;c între~ga{sl.lrnă? > · · ..
.· • :..:.;Desigur..· Nu;.Va.pot\lăsa';in;im'pâs. Simpfitiamea
>i~ent1P$~xcţ!;7J!i~g;ist{~~·,,c;r~~i'~ .• . . ·.. • . .•.... ·• . . .
. ...-. ()IJ. ·.o sfmp!ă torrria!ifafe: ooJiga.ţi(inlie ·
concesionarilor•l!leireraif de.impozft€f, cu un scont de
9 la sută, D nimica toată. ··
Barbe_;Marbois :primi .cu· r;:;cuno$!lnţă oferta, După
Pi.ecarea bancherului, exclamă indântat: ,;Cu câtă
eleganţă '!fiica ţ>fefif cihcized m.ilioane! Care de
'bancher ar fi facut gest!)! lui? f\!i<:;i Perregaux, nici
'Mallet," nici Dovi.l.liers ·Şi ni.ci Gha!îai.s... · · Pe. dind
OuvrarcL Adevăr.at gentilom f $i câtă ingeflidtitatef'în
ciouă minute a găsit soluţia. crizeL"
Dupa ·câteva săptăm'ânF, Ou\frard primi o invitaţie
dîr; partea ministruh.li de ffnatlţe. BancheWI era sigur
c.ă va li recherrial"de Bâ;•be·Marbois. Cele cincizeci
de milioane fuseseră ul] paleativ pentru cheltuie.lile
militare<sporite. De dat;:{ aceasta, :ministrul îi ceru o .
sută •·cîncl:z:eci de .milfqane. ·.
·~· F!ef)ret că. a itrei;)Ui:t<să .văsl)păr
iarăŞi, Monsieur
Ouvra:rd, .dat 'numai.dumneavoastr;ă mă' puteţi scoate
din impas, some>'e măre: .. <Şlh.L.rDar posibilităţile
. dtmn.eavoastr·ăL ·c · ·.;· · · .• ·
·· ·. · ouyri'lr;driis,p(lnse c!J bunăvoihtă.
· lntr"a<fel!ă:r; suma .e mare. 'Foarte mare, C!J
sprijihuf pfieterlitor mei, arn .. să Vi"O procur. ·
.---.IIJ/oris.le~fH Q'Jvt.arâ, recuno9tinţa mea .
.dev.otarnentul l)'l~v,. •···· ·
-·. vă fO\;K :exceiBllţă: Sentîmebtele mele pentru
dumneavoastriL. · ·
 , - Ştiu, ştiu, ,Mpnsieur Ouvrard, Mi le-aţi dovedit
cu prisosinţă. Ce aţi făcut dumneavoastră pentrcu
,mine est<:L este: .. colosaL Ali doyedit că imposibilul
nu ,există.
_, ,1\lu sunteţi /Jleparte de ad,evăr, excelenţă, Pentvu
noi, financiarii. Imposibilul e.ste doaf o e:xpresie... .de
stil. Ei, da! Benatus-cqnsuitul din 18 .Fioreal anul Xl.l,
a schimbat forma ,de guverr.ământ, a restabilit
eticheta ve,chii curţi, a crea( şambelani, maeştri de,
Ceremonie, doamne de cnoaxe; ,'!pidjcat la rangul df.l
mari demnitari pe generalii Repu"61icii, .dar nu a putut
să umple şi tezaurul statului ...• Num~i financiari! sunt
capabili săJealizeze acest tur de, forţă, printr-()
colabmare strânsă cu reprezentaniii auiorizaţi a.i
guvernului. "·
--- -_E_\;:de_pL .. "_evl_den:.-... ~-daca -n-ati -r fo_&f
- dumnea\~oastr::L.-.
· -.. Sprijinul rneu este absolut dezinteresat,
e;,:celenţă. · ·
Culmea. e că Barb€dvlarb.oîs .11 credea pe cuvânt:
în naivitatea lui, nu înţelegea că bancherul dădea cu.
o mână, .dar cu ce.a!aită tua obligaţiuni ale
conceslonaril•.:>r-generali de impozite, oricând
negociabile, şi· producătoare de beneficiL
Barbe-Marbois işi datora ministeriatul reputaţiei sale
de administrator integru şi metfculos pân,ă !a
pendaterie. Dar conactitudinea aceasta exemplară .era
precumpănită de o. mediocritate patent<t Sub vechiul
t.egirl'l Barbe-M.arbois. fusese inte.ndel<t iil
Saint-Domingue,. iar in timpul Revoluţiei ocupase
diferite·· posturi şterse în birourile administraţiei
statu.lui. O caricatoră a timpului îl prezenta stâmî în
-faţa-_ n1inistEtrului şi- notând PE? ft;rH:;:ţionarit întârziaţi, ·1n
vreme ce un secretar aflat ·înapoia lui, îi scotea
neobservat milioane.. din buzunar ....
Prietenii cu ajutorul .cărora Ouvran:i procură cele o
sută cinciz.eci .de milioane necesare lui
 Sarci:îe-Marbois erau' câţiva afacerişti .cu reputaJie ·
.hd6ietnică;c· dar ţu. multe mili.oane în lăzile lor
·. ghfntuJte... Toţi se:•\rrroogâţîserătrarjcând furniturL·de
război. Printre at:eşhl! se htm\.ărau. b.ancherul
V<~nloi'tiergiJe; un :apropiat,co!aborator a lui .Ouvrard,
lrâţii Micl1{c!i; .f!Jmiz,od. ai
ar.mafei, am.ando:i cu
. •reputatie dqbioasi'i, itJdâstrJaŞut,Seguin,. u.n tip rapace
·. Cşi amoral, Şi în.sfarşif hani:;her~l Oesprez, .. membrl:l în
;;ţhnsiliuld<iK Mmîrîlstraţie al 13~ociî.fraoţei, .care.. prii)
.? s\ţuaţiâ:isa,,.Oflcif\1~ .(')ţa în tnăsul"ii.:~'â cunoasca toate
,, fllictl..laţiilE;.fondpiHQr .de sta:t !a Bur<>ă, .·.
· > • Shb ..:;<:/oc!uce~:~a Jui Ouvr.a!'d, ;gcupul .celor Şl\Se
. oafli:lajişti .co!1.Ş,tilurse o asogiaţie denumită
.Ggmpagnie des. N~gqcîants. Reuni~; care~îşl.prgpunea
sa speculeze .metal.ele preţ1oase. d1n fllmerlca de S.u.d.
[)atorită neprice,pe:rii T\.li earbe~.Mi;aroo.is, a.soci.atîa
deţinea prin Ol.lvrard, un control< nelimitat asupra
Vistieriei statului. · ·· ·· · · ·
·. Se spune că ppfta Vine mîncând. Barbe~Marbois,
· sigur de sprijinllt ţjtuptihJi de' .bat)cberi, sc;Jlicită un .
.nou avahs de. •două sute de mifioane de Jrarrci.
· Serbările ·incoroni'\rii Şi · intensificarea · pregătirilor
·. militare ir(lpunea(J noi şi •extraordinare cheltuieli.
Monsieur Olilirard•declară că nu p!ltea. procura peste
noapte· întreaga sumă.. Era gaJ<:f.· îosă .să supună
.minist(ului de fif!anţe on proiect•susceptibil .sa
aducă
ri1•v!sţieria.stâtull{ipeste?\>!l$El SUte rnîlibar'le franci. .Pe
1:5arbe,.;Marbois. il scutUră .,un fk.lr ode tpl ace re. .
,_;şase sute. milio,age frarlci?'}3unteţi sigur?· .
- Şase sute )nilioahe franci. aur; Reţineţi: <1ur!
supr:atidit ă .•Ouvrard. • · ·
·1\!linistrl:JI •se şl vă:iu h faţl'l'. h\păratuloi .cu
ryJodestie, .inforrrr.a că vistieria publică devenise
.neîncapăt<Jare. pentru torentl.JI de .a11r care se revărsa
necontenit Napoleon ~'/imânea. uluit, apoi îl lua de
umeri şi TI.săJ'uta pe .amiâr\doi obrajii: .,ColberLa fost
· un novice. faţă :ds.• clumneata, Marbois. l.ar Sully ţi"ar fi
putut ti elev; .A.rn să te .fac prim ministru! Meriţi":
Oll\IASTIA SIJNI:lERLAIIID BEAIJCLAIR ,-----...:.·1:...::1
·~-·~

Bmulgându-se din reverie, Barbe~Marbois rosti

fncă. neîncrezător: ·
- Monsieur Ouvrard, vă ascult. Expuneţi
;proiectuL
Patru ceasuri vorbi Ouvrard. Elocinţa şi
argumentaţia sa strălucită captivar.ă pe ministru. L,a
:Sfârşitul expunerii, acesta exclama entuziasmat:
. .- Sunteţi omul. providenţei, Monsieur Ouvrard ..
Vă înţelag,' Pe viitor bizuiţi-vă' pa,spdjlnul meu. Sunt
alături de dumneavoastră fără nici .o rezervă. Toată
infuenţa şi autodtatea de care dispun, vi le pun la
dispoziţie .. în orice ·demers ce ve ii face de azi !nainte;
vă autorizez să vorbiţi şi în numele meu. .·
-· Aş prefera · câteva scrisori · de introducere; .
excelenţă. La Madrid ...
- Cu p!ăc~re Monsieur Ouvrard. Cu muîtă ·
pfăcere. Sunt gata să vă semnez orice scrisoare. De
vreme ce. sunteţi sigur de succes ...
- Sunt mai sigur ca de ziua de mâine ...
-Atunci, la .dwm. Şi Dumnezeu· 'Să va
căi ăuzească paşii.

La 10 septembrie 1804, contele Amaury de

Beaumoht-Chailais,. directorul Băncii Sunderland-
Beauclair din ·Paris, primi o ·vizită senzaţională.
Moflsieur Seguin, • baricheruf Seguin, unul dintre
animatorii faimoasei Compagnie des Negocianfs
Reunis, înmână primului secretar' al lui Chaila.is
cart!')a sa de vi.zitii\. ·
·- Doresc .să stau de vorbă cu patronul dumitaie.
Anunţă-mă, Te previn că sunt grăbit.
Seguin era una dintre cele mai ciudate figuri ale
epocii. Averea lui imensă, acwmwlaîă în timpul
Revoluţiei şi . Oirectoratului era ·rezultatul unor
jecmăneli fără precedent pe spinarea !!rmateî. în
1795, savantul Furcroy, un imerpus al lui Seguin,
declarase in cadrul unei şedinţe a Conven·ţiunii., că
 12 ... VINTI.LĂCORBUL

S~guiii .Jnvenfase un p~ocedeu care. reducea timpul

necesar argăslrii pi(')i!or.d? Ja qptspr:ezece luni; Ci,iill
·se• iuc;ra pe.atunci, lamaxirnurn.·,o săp!ămână.. Ac.eastă
d~scoperire .revoluţionară ·stârrrise entuziasmul
AdDnării .. Aprovi71onarea armatei, datorită încetineiii
argăsjtulpi, .eta. il:itb.i:deauna iJL wrnă cq procurarea
· încălţăn'Jintei;>segui~.;' grl:\ţie ·.epoca}E!i s.ate . ihveiilli,
avea să acopere.•:il:ieasfă 'l â6un.a,. F~fă.săadăn6ească
• ><;tJestîlJp ea, 1• b o.rtv•entia.. ·. • p qs)'ise , ta, dispqziţla
· •.C:etăteallu!ui Sll9uil;l ctou~·c!ădid i if!ense: ..pi;qp.rielăţi·
r:iatloi'!a.le, .J..IiYa·' la•iS<\vx:es 'şi a:propli~re (;le
.aita/Yit
· Neinours, •· tinde •av<la ,sa se .aplfce miiacllloslll
procedeu. Pe de âltă parte • toate pieile urmau a fi
recl:liziţionate şL 1(lcredinţate ac;estulş. Comitetul de
. Salut· ,Public era· fnsărdinat .s~ p'~()cure fomll.Jdle ·
cerute. ele S#guin .. Astfel ~acesta,\levenjse .unicoi
ftlmiwr •de ,lndăllămihte -al tuturo-r arrnitE)Ior
Rep.ublicii, ProdusE)Je livrate prompt: se stricat) ît'ls.ă
tot .. atât · de prompt D.ar Cine· se preocu!)a ,de
asf:)menea flelJ,curi.!Din'aface~(3a, aoea nurnaî Seguin
se alese cu beneficii grase. Consl.(latul îl găsise, in
. fruntea unei .averi Cifrate la·multe'zeci. de milioane.
· Nabab.Lil $$guin ţinea să uirneasc;ă lumea cu
·originalitatea sa,. La Boi~ de. Bo!ll;;fgne· e.ra vazut în
robe i:l,e qhamb(e/conc!i'lcând .•o sqper!:>ă cabrioJf:lt.ă. ·
Utnbla co ,o maimuţă pe· umăr,. orf•;cu. un .caiman tn
lanţ. Jnvitaţilo1,,C:ărora le{oferea•pef(eceit ;fas!J!Oase· în
castel.ul. să.u de la ,)oigriy,. ie str~bura s(')<~ra, în pat ·
vulpi sau .. pisici moarte: Câteodată,:Si.lăSa s_ă c;adă in·
trape. abil ascunse: Eri! insă de. o zgârcenie josnică
. faţă de amantl91e sat.r p,exsonaful. său dEr serviCi.u .
. .~e1nâl]rător.ci.l.da'tomicii, îi executa la scadenţă fără
amănări.
Apa'riţia · ;lui . Seguin era firesc să stârnească
senzaţie în birourile B:ârtcii' Suoder!and-Beauclair,
f'anfarort, trufaŞ,•aiJtdritar făcea mare impresie ·asupra
funcţionarilor niărunţi, care-I priveau. cu teamă Şi
 DINASTIA
-- ... ..$UI\IOERLAND
. - . BEAUCLA!R
.

admiraţie. Cum era . .de aşteptat, S6guin fu· imediat

primit .de Challais. Seguin salută cu exagerată
familiaritate şi se râsturnă intr-un fotoliu. Invreme ce
îşi sţotea tacticos mănuşile, privirile. lui cer<:;etau cu
atenţie pe .cunoscător mobllif.rul, decoraţia interioară,
obi.ectele de <>rtă.. . .
~.Frumos birOi.J, rosti el. sentenţios. Potrivit cu
amploarea afacerilor tratate de banca dumnevoastră.
MonsieiJr de Challais .
. . comp]lmentu!. era bin.e. adus .. seguin încerca să se
facă agreabiL Ct)allais. îşi propuse. cea .mai atent ii
Circumspecţie. ()chiiiscoditori ai lui Seguin se fixară
asupra gazdeL
- Monsleur de Challais, vizita mea are un scop
precis. Afacerile. Nu voi bate câmpii cu introduc.eri.
plictisitoare. imi plaţe ·nmba)ul direct, Voi fi sincer cu
dumneavoastră şi v.ă rog să-mi răspundeţi cu aceeaşi
sinc.eritate. ·
"Omul acesta e mai . abil· decât mă aşteptam,
cugeta, Challais. Sinceritatea ostentativă e mai
primejdioasa decât vorbele meşteşl)gite." ·
După o .pauză studiată,. menită ·să sporească
. .interesul interlocutorului, vizitatorul re!uă: ·,
·_· Mbnsieur, · am nevoie· de o mare. camitatjl de
grâu, livrabilă imediat la un preţ sensibil superior
· pieţiî;
·• Challais îl. privi gânditor.
· . ~ Ce înţelegeţi prin ·"mare cantitate"?
-··De ia un milion de chintale în sus.
~Aha!.,. Pqteţi preciza cuan!umill preţului.
sensibil superior· pieţii? • ·· · · · .
· De ce m;? Preţul.pieţii e. de optsprezece frânci
· '· ·_·
şi patrusptezece .centîme chintalut ·Eu vă ofer
douăzepi şi ţloi de iranci şi patrusprezece. centime pe
chintal. La un mil.iof1 .de chintale. acest surplus se
cifrează la patru milio.ane de. franci.
Ch~Uais .îşi prefira degetele prin jabcuJ de dEmtel{l.
' .
 14 VINTILĂ CORBUl

.- IQteresant Foarte interesanL Dar nu trebuia

$ă vă adresaţi mie. Banca aceasta nu se ocupă cu
pomerţul de grâhe.
· Pe :şeguin nu-l descumpăni replica~ Zâmbi şiret:
"'- Să fim ·serioşi, Monsiew de Cha!lais. M-am
adresat durnnevoastră Pentru că ln rnomeiltul de. faţă,
sunteţi singurul•personajcapabil a'-mi mijloci livrarea
.. grâuJui. .· · ·· · .
·· Chal!ais începu să. râdă cu p:Oftă.
->Mă surp(irlde că< ştiţi. mai multe despre
posibilităţile băncii mEife, ·• decât eu însumi.
Seguin !şi freC:ă voios mâinile.
-· Facem rămăşag că ştiu, dacă nu mai mult
decât dumneavoastră cel puţin tot atât cât nu voiţi
dumneavoastră să. recunoaşteţi că ştiţi? .
. - Monsieur $eguin, vă .ascult.
Vizitatorul se adânci în fotoliul său.
- Nu .uitaţi că în momentul de faţă reprezint un
grup de ·financiari cu largi posibilităţi de informare,
datorită legăturilor cu guvernul, cu alte bănci din
străinătate ·şi cu. anumite. servicii secrete.
- Mă uimiţi, .Monsieur Seguin. Totuşi, până acum
ncati făcut nicî o precizare.
- Ei bine, dau cărţile pe faţă: Urmăriţicmă cu
atenţie. Banca dumneavoastră, Monsieur ·de Ghallais,
·are legături strânse cu firma United Wheat 'din
Londra, specializată în exportul de grâne către statele
neutre ale Europei. Grâne, care pe diferite căi, mai
.mult sau.· mai . puţin avuabile, intră pe teritoriile
controlate de F(anţa. J:pt să continui, Monsieur de
Challai.s?
- Desigur, continuaţi. ·
-. Banca clumneavoa,stră are legături şi cu
· Anglo-Americah Bank .din ·Cannon Street, Londra şi
cu·
- Manhattan
. - . - Bank 'elin New York. . Toate sunt
controlate de acelasi lihanciar. care de la o vreme s-a
dat la furld, sprea ihgădui ~robabil întreprinderilor
 de SUb. ·""'nntro'Ui
- - 1 ' _1
\.,<\,, - săU·
" S~sj·
'-" - '"-""' ' •,!.'8
r-,~nfi"Y1
... -
acH\ 1 itato~'""" f~ ..~
., --- ~ ..... c.;;. ra.
""'' -'---_, _". -

această legăt11ră personală să iasă în evidenţă. 1mi

îngăduiţi să rostesc numele.. acestui Hustru persona)
aflat în mornentui de fată la Veneţia?
. ·-· MtJflSÎfWr S~guin, serviciul durnnea\!ofik<ltră. ®
.-u:'l f o.rma~n- .· b'l
+" _e ,remar_<;::a
. - ' . ·f1t_l a+f
3 , _-xo._uşr, ,. d e_sccpen•t· UiJ
.
s,ecret fonn!.dabiL brice agent de bursă .cHn Londra,
Paris .sau New York şfie că marchizul de BeaucJair ·
delira importante pacnete de acliuni ale.. caselor dil
oancă.citate .. De ,aci şi până la un.control efectiv, ma)
e mUlt.:. . . . . .
Musafirul nu se. dădu bătot. .
.-. Adeseori ITli"am pus o 1ntreb<~re, Monsieur de
Cha!lais. De ce nU· s-au stabilit legaturi mai strânse
.Între· compania pe care o
reprezint şi banca
dumneavoastră? Nu credeţi că .ar fi · cazul să
inaugurăm o epocă ·de colaborare, neÎrrdo.ios ·
profitabilă ambelor părţi?
-. fnainte .de a vă răs~ounde, mi~aş îngădui,
Monsieur S\lguin, să vii, pun şi eu o Intrebare.
-Mă ·roo
' '..,'
·
- Ce v•a lăcut<să.vă <'!dresaţi nou? United. Wheat
nu deţine monopolul exportului de grâne în lume.
-. Răspunsul e simplu. Am prefera să vă plătim în
piaştri .mexicani. Bineînţeles, asigurârlducvă un scont
· ridicat, datqriiă riscurilor de războL ,
C.hallais avu impresia că. nu auzise bine. · · '
- În pill.ştri ·mexicani, spuneţi'?·
~ Exact. Aceas!.a e a doua parte a afacerii pe
care v-o propun. Datorită unor acorduri încheiate cu
cabinetul spaniol, Monsieui Oovrard. dispune Tn
momentul .de faţă de şaptezeci şi dou.ă milioane
franci auL
Seguin anticipa. asupra acesto~ acorduri, care nu
fusese-ra :ncil perfectate. Discuţiile ajunseseră, ce-i
cfte'pt.-· ·rntr--.un~ -sta:dlu înafntat. ·Dar -fHHltru
impresionar_ea ·tr:tedocutorut,.zi, l'şi perm'iSese a·nurri'ite-
iicenţe.
 VINT!LĂCORSlli..

ChBHais-·a_vu fm_preSicl ca vlzfta.tqrul Jr,ne_bun-ise_.. Nu

,·se· oprt' 'însă·:·Ja ace·astă ·conch·Jzte .. Ştf-a că-_Ouvr"ârd._era
_,de o ingeniozitate ctiacolică. Inainte de a·'şi pre.ci:ta
··. atitudinea,. f)refer;a .sa aştepte icât;>va el(piicaţii
·•. suplimentare. Suma citată .de •seguin era uluitoare .
• 'lrttr~o·epodă. în care n.umerardl eia e;xcesiv ,de•tar,
piaştrH mexfcşnf at fi \fost m11nă cereasca, .· . · •·
< -"-iliobstevr seguirq mi-aţi vmb,it păr;a adum d€
gi·âu,: 'de yacdrdud .lhcheiiite cu 'Spania> .de t'ffâştri
_" -,r?-arec-arr
-·_·"fhexicanr:.-:::->~ }'îutlţr tdtu~f/ -_:n ·;wag-. ']'p-t8ck::funl-
'n-ar· ·strica •· · ·: · · · '· · .·. · • ·. · •. •·
· Seguin socoti .că trezise indeajuns if)teresul !ui
Cha!lais, •Şi că pute11 trece la exţllica(ii mstodice.
-· După .cum cred că sunteţk,informat, Motfsieur ··
de' C:haliais, Co;npimii'! les Negociants. R~unls !şi
propune savalorifice m.etale!e preţioase din. America
de Sud; Mă veţi întreba: cum ~m ajuns la această
idee? Monsieur Ouvrard este încă din' 1797fumizorul
flotei spaniole,
.- Aceasta o ştiu. .
- Ei. bine, in baza· acordurilor încheiate, cu
guvernul spaniol pentrll aprovizionarea flotei militare.
Nionsieur Ouvrar.d urma. să orimească. contravaloarea
în bani a serviqiilor sâfe. Ori in tezaurul spaniol sufla
vânJ,uL · Carilajâl, · ministrul de c{inanţe, s-a gândit
·atu!lci,lâ un expedient. Îri .. coicmîi!e din America,
guvernul spaniql. dispune de o mare cantitate de aur
şi argint, pe care nu .. o.poate aduce în Europa, 'din
cauza 'b!Ocadel· britanicJ'l, Din această .imensă rezervă,
Carvajal S"a oferit să achite creanţele lui Ouward,
căruia i-a pus la dispoziţie> patru milioane de piaştri
mexicani. La Inceput, prietenul meu s:a codit să
primească actişti ba.rti. Dar după o chibzuinţă mai
îndelungafă, i-:a acceptat Prin intermediul unei băRci
arn!;lricane, putea oricând săi intre" în stăpânirea
milioanelor sale din Noua: Spanie. Piaştrii mexicani
i-au sugerat chiar o idee, De ce ncar obţine .controlul
 DiNASTIA SUNDER!..ANO BEAUCLA!R

"tn'!""riglllll.!
.. 1..-'IJ -··
dep '·:-'·-•~·
. . . 7•1· d<>'-'-- aur?
,. ,
7'r.'""f"\<",..._'r>'-:~·,1
, i;1,H•J;J >.t! tL"_
:':/·
,L
1,..-,
l\,
~::,;.,.....
'-""
;;... .",
,J}J<4
·nll -ar --con·stftur .o-prqb~emă. ?niţJnsibH .de soiuţfon~t
:s:.:a -gândit Ja· _o·:__ formulă'.-. B_B. 'puna -_"bazele~ unef
~_companii,_
·care·- să_ va:lori'fic€:- -rtH3t'a!eie ţrreţ!Vl:tse- ·o!n-
·Amedca de SUd .. --A nbnvccfd .·o se(ie de Jlnanclart~_
pri_ntre care:· şi pe ·mrne. - ;.oţ} a_u acctfptat :bucuros s&7;·t
-_dea. -cOrfCurşuL -Spre.. a-_ _obţ:·ne .,fâC9rdu! Sp9ni6f 1
_

Moasieur .Ouvrartl avea insă nev.oie .de sprijinul

.-"~~u,lernui)J!- -francez.- G·uverttu·l Jrancez=! -dup~ qunl ştfţJ:
"e'"'v~"df"'.
l>'i ·.'dum·. n.
. \y.· t.i._l.'_ "">W~ -~;,-- 't~
__ (J m· o·m~n4·
o __ d,t:'il,,~+'' ·...:.h.,..;
•'o ·'o·""
_;.ci];:•.::\-·d'ct·-.,•i\
' -t;:'n::::...v• . lo
iO.,

-·Madrid. în: acest S·cop:, pfiet9nul meu ·a: luat legătura·

cu ministrul de finanţe Barbe-Marbois.
Ajuns la acest punct al expunerii, Seguin trecu ·
.sub tăcere mijloacele .folosite de Owvrard pentru a~!
·trece p·e :Ba~be. . Marbois -sub- tutela sa, ;;-
.-. Planul e foarte simplu. MonsÎeur de Cha!lais.
Tocmai !il această simplitate stă toată genialitateEl
luL. Spania; potrivit tratatelor închei<~te. cu Franţa,
urmează s;'i plăteaşcă ţării noastre un tr'ibut anual d.e
şaptezeci şi două milioane fraoci.
· ·- Faimoasele t~ubsidii de neutralitate, completă
GMIIais.··
-··. Fxact.. Numai că s(ră•;.echiul ·imperiu al lui
Cari os 'Quintus se află intr-o stare ·atât de jalnică,
încât de la încheierea tratatului şi pâna azi, nu a fost
niciodată în .sta(e să.-şi achite· în întmgim.e
obligaţiile... Prietenul fn('JU Ouyrard ..Şi"a .zis: "Dacă
Spania ,şi-ar pune în valoare uriaşele ei resurse din
'COfotrii, -Starea ei ec(iromică şi finar!ciarEr·?ix redeveni
Inf!oritorire'-~~ ·Ţara .asta ·îî f:::ce__ lmpres1a LH:~;JJ .om
·b·ag·
. al "-';
_~,
ra·re ;.."....r...,.,..e· ·de.
.qh"C'~ _,_. '0°M<:::~
1· ee·''--'. -~In
; ·f~:.f""'
u,"' cr.m·n,.'tiO~"
-_,.,_;,,/, · r:-D;n (1 -)\A""'' --.

Spanie prospera ar ·reuşi nu numai.. să-şi achite·

datoriilE). către Franţa, dar şi să-şi recâştige pr(lstigiu!
politic ît:i lume. Visul lui Ouvrard e .sa contopească
forţele economice E!le Franţei şi Spaniei, luănd el
însuşi conduc13rea acestei. uriaşe alianţe economice şi
financiare.
-. . Mă . urmariti, ' Monsieur . de Challais?
 .. •- SUI;lt foarte' âtent, Monsieur Seguin. Interesant
. raţfon"!rnentul prietenul\)i :aumneavoastră .'•
;., . -. . In .:momentul. d<:: faţă zise S~guin, Mo.nsieur
OtJ'vrard se află la. Madrid,. unele .este pe punctul ue .a
o.9trne cbn(rolui" as\Jprâ te;<auruiui . de· pja§!ri
.mexicani; precum si. a resurselm din celelalte colonii
slid•âniericahe. . .• ...
. . .. . . . .
. ' Châllais er'cl îr\tt-adevăfuimlt de vâsta 'COncepţie a
twt Ouvrard. ,,OmUl acesta; reflecta el; e ·sau'nebun
său ,geniaL" . . ·. •. .· ... · . ·. ·,· • . .· ,. ,
..· •: ~ Nl.l am: dE!C'âr o singură îrn::!oi<llă. ÎO privinta
· xeh$it.ei planului, zise el.· Rresupur;ârld c.ă veţi. ob1iJie
· controlul. asupra cornorilor'din. America Latin.a,. cum
ltl'veţi 'transporta fn;Europa} Chi.ar dtlmn.eavoas.tră. aţi
vorbit de blocusul mariti.m al ;A;ngl!/31?
.Seguin zâmbi fin. ·. . ·. .· ..
~:Aici .intervine rolul dumnevoastri'\. Mai hine .zis,
al B'ărrcil Manhattan. Ofi'cial, pîa$1Fli vor li vânduţî
ac'estei firme, care bucurându~se de neutn~litate.iî
Statelor Unite, va obţine mâi uşor licenţă ;de import. ·
Apoi p.ecăi cuno.scllte de dumneavoastră; Maohaltan.
Bank •va transmite pia;;;trii băncilor întudite de la
Londra şi paris. Vă închipuiţi ce be1;1eficii vor rezulta
pentru băncile controlate, de· Monsleur d.e Be.<?.uclai.r
'in; cazul când vor .izbuti s'ă canalizeze ·acestfluviu ,de ·
aur şi argint.· . . .. . · · .. · . · •. ..·· ·..
· ··Sâ§ll'in. omise i.ritenţibnat• să ·adaoge .că facuse
propuneri asemM;ătoa,re şi . bănqilor . Rope din
Amsterdam; şi Batil19 dirl' Londra;, .Care le studiau cu
interes. Casa .careH va .acorda ceiE!)mai avantajoase
condiţii va obţin~ bineinţeleS' p(:&ferinţa.. Băncile
controlate de. Sundeflartd-Beauclair i-ar fi conv.~nit .
mai mult, ;deoare.c;e reprezentanţii Băncii Manl}atfan'
din New York pUteau lua mai ui?Or contact ţu
autor.ităţile din NQ;J!!,S!)an'ie~ dec.<'!t orice• altă casă din
Europa. · . · •. ·. · . · .
· · · ·.-· Şi. aţum s~r:evin la.grii.ul de care v~am. v.orbit la
început, zise .•Segliin. Înt(eaga canthate este .destinafă
0 • •
 DINASTIA SUI!îDERLAND BEAUCLAI.R 19

Spaniei, eate se află în pragul foametei. Ouvrard a şi

incheiat cu. guvernul spaniol un .contract potrivit
căruia urmează să-i livreze două milioane de chintale
de grâu. Primul milion, achiziţionat din Franţa, se şi
află în drum spre Spania. Al doilea milion, intenţionez
să+ cumpăf prin intermediul dumnevoastră. ·
Challais nu răspunse de indată .. Aurul.spaniol eera
incontestabil o .realitate, Propunerea lui Seguin îl
îspitea. Bineînţeles nu se va angaja înainte de ase .fi
doqumentat la faţa locului prin agenţii săi şi de a fi
obţinut _în prealabil autorizaţia lui Richard
SLJnderland... · ·
Conferinţa dintre Seguin şi Challais fu urmată .de
altele._ la iDfervale scurte. in privinţa grâului. ajunseră
curând la un acord_. Această tranzacţie- era însă
secundară... ·
_. Spinoasa problemă a importu!ui de aur rămănea
pe primul plan. Cu cât discuţiile cu Seguin câştigau
în . profunzime, cu atât mai complicate Il păreau
multiplele aspecte al(3 acestui transfer. Idei a 1ui
Ouvrard era grandioasă. · Un motiv în plus ca să o
supună marelui patron. Nu ştia cum va reacţiona
Richard Su.nderland.
· Dar dacă_ el, Challais, ar fi un factor hotărâtor,
afacerea aceasta s-ar încheia negreşit.
··· . la sfârşitul săptămânîi plecă .la Veneţia; însoţit. de
Robert, care se înapoiase, din Statele Unite .. Şi
Robert- era entuziasmat de proiectul ·lui Ouvrard.
Imaginativ, vedea în această operaţie un roman trăit,
cu aventuri pasionanta. Spre d\'!Os_ebire de. Beaulieu, _
pe ca!'l:l eşecul din Saint-Oornfngqe îl scârbise,
Robert îşi amintea cu plăcere acel episod, fiindcă nu
-. asistase la tragedia finală.
Robert era încântat că se .lnapoiaJa Veneţia. Abia
aştepta să se desfete în mijlocul colecţiei de tablouri
din Palazzo Andreea. Îi era dor de tatăl său, pe care-I
.iubea cu toate ciudăţeniile luL Se gândea cu plăcere
 ~~.
.1/iNTlL.Ă
··..
CORBUL
· - · ...~

şi .la Guy Wnigpy ~~·la atrnosfera cal mă, patciachală, a

.Om$Uiui. l<lgunel(jr şi r)a'C palatele · lui impozante; .
l:lglindite Jn. ·.apele can~lelor, şi la fetele dulci ·ca ..
mierea,· şi la miresmel.l;l ce pluteau .neturborate .în
grădiniîe interioare: .ale caselor; .. şi .. la . catenele)e
veoeţiene,, şj la 9andolj"'(i, şi Ta: câzinourile pierdute
:printre boschetele 'mult i:ântatei la Gil,ldf;.ca •.. ·
DrUmul pânăJ;a.'\feneţia .. n parcurseră într~un.ritm
· •infernal.
. .. -
. ·.·· .•• .· ..- .. . · ·. . .
, . •·. Challals e(a :ilerăbdător să ~Xpună patronului
oferta Ymputerr\il:llt.ului. lui Ouyratit Sa-i dezvolte şi
concluziile . sale· în această .. afacere. Evident,
combinaţia propti$ ă de ·Segliin era plină de riscuri.
Dar in c;azul unei reu:7ite; .avantajele matedal.e ar fi.
consideratiile; .Lui Chaffais îi venea ameţeală când se
gâudea la mil.ioan.ele
-
îmbuizite
_.
in tezaurul
·-
l!iceregelui
.
Noii Spanii.
. După şapte zUe de drum, Challais şi . Robert
ajunseră l.a Veneţia. Cal ătoriseră zi. şi noapte, in
. galopul întins. al atelajului. Nu .făcuseră popasuri .
decât pentru. a ;schimi:)a caii .de poştă. .
Îl găsită pe Richard· SiJrrderland. intr-o stare de
proastă dispoiîţie, in ajun, pril'nise de la Adrien de
Beaulieu o cppiie a Declaraţiei de Independenţă
.semnată .la ..29.riqiembr1e 1803 de;.câtre. coriduţătorji
_ · haitienilot,
.,

. · "IQdepe'no.enţa i.ns.uleL .Saint-Do(l1ingue este ·

·proclamată. Acum, d;.Jpă ce .ne•am recâştigat
. demnitatea, .. ctupă ce ne-.(\m reafirmat drepturile,
juram săJe păstrăm hveci..l',lu vom în~Jâdui nici unei
puteridin lume să ne mai incalce glia, lngrozitortJI V.ăl
al.prejudE)căţilor a fost' sfăşiat. Aşa să fie de-a pururi!
Varde ceic:;are •VOr îndrăzni săH reconstituie .zdrenţeie
însângerate." ..
 DINASTIA SUNDERlAND BEA:UClAIR 21

.SaintcDomingue· era prima republică dir America

Latină care sfă:rârnase cătu:Şele colonialismu!uL
. .•. Deşi clocotea de mânie, Richard se prefăcea. a.
privi lucrurile cu oarecare ,filozofie. După cf;) rosti·
· cuv:fote ·de laudă faţă de comportarea fiului său ît1
.timpul campaniei din Saint-Domingue, conch!se c.u
. măriniin ie; '
•• ·'.·. ~ Îml d<!U seama, 'Robert, că ai făcut tot ce ţi~a
stat .îrl putinţă. I'Jaca trupele otelite trimise .de
.Napoleon n,•au fOst · în stare ·.să sugrume revolta
·l)egrilor, ar fi ridicol să .te. fac răspunzător de acest
if!S!,JC<:;es. Cu alt prilej. şi îl'! alte· împrejurări, sun.t
ir,Credinţat că· vei .da rezultate mai bune.... ·
Richard. nu vorbis.e ca un tată faţă de copilul sau,
Fără să-şi ·dea.··· seama,· 'folosise un limbaj sec, .
protesio.naL < · · .
Chail.ais găsi
cu cale să intervină. .
.---'"·· Scar putea, Monsieur, .să oferi ţi în cwâ,'id lui.
FJobert prilejul de a-şi·. dovedi adevărate:e sale
rosuşiri. Daqă ve'ţi găsi oportun a primi oierb3 de
colaborare pe . care Seguin, agentul . lui Gabriel
.. Cluvrard, m~a. rugat .să v-o transmit, vom .avea nevoie
de un om. capabil şi de mare încredere.
-.• Mi~a
.. . .făcut
. - .. o ofertă
Ou11rard . .de :colaborare? Nu
mai spune!
~. b ofertă ispitifoate, ;'vlonsieur.
Challais enunţă pe .larg datel0 problemei, aşa cum
fuseseră torrnJJiate de seguin. Termi:Ji'j, dec!arilno că
.ln cursul fr}tn:wederikl' ajun.sesE; !a concluzia că
. a·-~,~r-erea:-
_v ·:
mer·,·yf;<
_ '""""
~ f'l.
;;::;" . ,·
-~tJ:dîg+'~
;>.;~- ; .... !..~
{'•j ,·
-''::-"'-'!.
r1ti::ft·!-ii:.:.·
- v·,. !>~""'·- .
-- ___ ..•.
. ~ Challais, iasă diplomaţia. Vorbeşte~nii deschis.
După pă~erea dumitaiE~, afacerea are sorţi de reuşită?
·-- A1onslf!/Ur; ş3p~_ezeci şi -două de- m!i:oane de
piaştrî mexicani reprezintă· o cifră impresionantă. ··
- Să nu tocmim'pie!ea ursului din pădure. Figura
fuL ChaHeHs se_ lungi bn,Jsc-. Dcr, da1 .contiraă Rjef!ard.
• Până în prezent Ouvrarcl nu posac' ii· decât o
 ·-···__:..___ _ _~V:INTILĂ CO~RS~U_L

informaţie. $He că Jn Noua Spania se află un tezaur

de şaptezeci' şi dpuă de,milioâne de·pia~tri. Pentru a
dispune de această irnensa cantitate de aur trebuie să
îndeplinească· două condiţii. sâ obtina acordul
guvernului şpănidl şi sălransporte piaş!rii în Europa.
Datorită ministrului de finanţe :al Franţei . -· de
conlvenţăc(J Ouvj"atcl - censlmţământul Spaniei e ca
. Şi. qbţinuL Rămâne problema transportului piaştrilor .
. \pentru reaiizareâ·aceshil' ultim punct are nevoie ele
·. ribi'. :cred :că am'·razumat bine afacerea?
· · · ··- Perfect; ·Ml:msieur. ·
.-· Fi.i sigur, dragut meu, că Ouvrard nu s•a
adresat numai nouă. A făcut apel şi la alte case.
Condiţiile grele · ·care probabil..·. i s-au pus .1-au
determinat să ne solicite concursul.
- Sunt de acord cu concluziile dumneavoastră,
Monsieur.
- Cred şi eu, zise Richard. cu uşoară ironie.
Riscul a<:;estui transport oe capital este imens, mai
ales azi, în pli[l razboi rnârititn. Să presupunem totuşi
că .încheiem afacerea şi că în virtutea acordului
Jncheiat cu Ouvrard ridicăm piaştrii americani. Dacă
nu vom fi in stare să·i. expediem în Europa, ce se
întâmplă? ·
·• ~·Băncile 0 oastre.de la Paris·şi Lon.dra vpr vărsa
lui Ouvrard sumele corespunzătoare în franci şi lire
sterline .. Din acestea se va deduce acelscont masiv
..de c~~e v-am vorbit , .. . .
_,; In regulă ... Ştii • însă ce va urma? .Banca
Manhattan va:acurnula un capital formidabil, pe. care
nu-l va putea;,folosi în actualul stadiu, în vreme ce
băncile. noastre .din Euwpa îşi vor secătui
disponibiiiraţiiEk O singură zguduire le-ar .da peste
.cap.
· - Sunt încredinţat că vom ·putea efectua
transportul: Vasele noastre folosesc pavilion neutru ...
 DINASTIA SUHDERLANO !iiEAUClAIR

-.·Experienţa ultimilor ani ne-a .dovedit că atât

englezii 'Cât şf france.zii încalCă sistematic drepturHe
neulrilbc Nu mai ;amintesc de războiul de ·cursă ...
.. -~ Credeţi ·atunci, MonsTeur, că. ar fi cazul să
)respingem oferta lui Seguin?
·~··.Cred C.ă tn'lb.u.ie să ·Cântiirim bitte lucnrrile Să
•.. nu se mai repete experienţa din Saint-Domingue,
Chal!ais nu mai. rosti nici cm cuvânt Prudenta
..excesivă a. lui RicliarcLSunder!afld îi părea de. .răo.
:'~:>eţJJ:gtir._ -începtme·-_ .să, Jmbătrâneasc~- m·ai"el~"( patron? t_
.;--- b- ,"-
S~
'"'' ~."..-- 1 ".-
a .CO,Îii?
. . tOviSv•
. .
-- ' -- ' -

·-· ~dâ!ne ·-îţi' dau ·r'fi:sptmstJL Ch,aHais Pânâ atu-:1cL

_SUpe-a.z·ă ş.i' _tr_age lHi·-somn··buP. La .nuit porie~ conSG:~t:
În âimineaţa . urmâtr>are, Richard · ch.emă pe
. Challais în biroul său. . .. ·..
. . - Arri, cugetat .adânc. Afacerea de care mi-ai
· vorbit, promHe. Crezi că a! putea să o d!rijez!? Te
previn, e foarte spinoasă. Vei l'VOiua pe muc:·1e de
; cuţit Împonderabilele vor juca mare rol. .
·• Chafla:is il privi cu mirare."
-- Îmi lăsaţi mie întreaga respqnsabiliîate?
-·· De ce .nu? Va fi cel mai greu examen din
·• cariera dumitale. Îţi dau aarte bfanahe. Ai latitudinea
·. să cer.i concursul tutllror întreprinderilor noastre. Eşti
·. gata să îţi asumi această sarcină?
. · Solemn, Ch?llais. se ridică în pidh:Jare,· Inima ii
' zv.âcnea tie emoţie .. Era mândru că fusese ales.
·· ~.Mă voi strădui, Monsieur, să corespund
•· 'm::rederii .pe care mi-o arătaţi,. declară el.
·. Dacă te vei aiia vreodată in impas,. să vii la
mine; zis.e Ri.chard. Pe R·obert să-I foloseşti in prima·
linie. rrimite-1 :a Madrid, să mmărească la tata
.. locului mersul negocierilor d.intre Ou,/rard şi guvernul
··. spaniol. l::xpediază•l, la nevoie, în Noua Spanie .. Să
' Cerceteze. personal tezaurul mexican. Pentru
, transportul piaştrilor, sate foloseŞti de Beaulieu. r= tin
om. de nacte)de. şa ţii bine cârm.a ...
 ViNTIL:Ă CORBUL

. în aceeaşi zi,. Challais şi Robert ·pilrăsir;i Veneţia.

Seara. la. cină, \Nr<(gb.y puse o întrebare prietenului
său: .• . · . . · . · · .
- Rich.ard să IŢlă ierţi că pătrund intr-un domeniu
pare 'nu-mi aparţine . .Ai incredintat qonteluJ .de
. ·phaHi;ii;> {6Sponsabili!1!ţea .întregiiafacerL J';Ju e o
• S!'lrcină p[ea grea? .... . · ...· ·.. •• ·
· ·. · Richard. îşi •decUPa . atent toast beef,ul. . .
sine· .
.•• Afacei-ea.{n . e dŞsti.lt de corr)plic~tă.
Îrnprejurat!ie. însăJJe sunt favqratii!~L Bl<Jcusul n(iyal,
de .care am făcut atâta caz:. este Cheia de .boltă a
ÎntragiîcomblnaţiL În qiipa în' care piaştrilvor,dnt~a în
te:v:~prul Bi:ihci.i Manhattan, eu voJ dicta condiţiile .şi
lui .Ouvrard şi guyermJiui spanlof. Până.atunci ncare
n.ici un rost si'i mă amestec. Lucrurile vor rnerge.diil la
:sine. Ouv.rard va .lucra tam, cînd va afla că, nu ·mă
octlp personal de acea~fă aface(e. Va săv'lrşi
irnpn.rdenţ.e, Va. încerca (;ă-mi îmbroi:Joae,asciă
oamenii. Îmi va (ja astfel prilejul sâ uzez de reptesali i
şi să-i inipun condiţii mai .gn3!e de cât cele prevazuta
m contracte. M-ai inţelE)s, scumpul meu Gl;Jy?

;,(

""'
.
-:--
·.
y-

'
 Capitolul nouăsprezece

1804. In Spania... •
Munţi stilncoşi, povârnişuri repe>·!, tără. vegetaţie,
platouri întinse, ·bătute de •./â.tJturl us.Cate ... -cl;~buri de
vulturi
. .... Turr!'e . de tauri sălbatici... Ci3.rute .. cu- roate· -

_pHne; ca .. în vremjfe- Preistorif;e .. ~ -Trăsuri c.u .perdele.

de ·piele în loc de geamuri... Atelaje de calari în
hamurf împ-odobite_. cu ţinte de· -a~am_ă·.. ~ Oameni' :1nsvi,
-~.2-r.opr•yif
c;,._.. •..:-l.fl
QU
. ,_.,t;. ""'8· o·aie
r.J~::,i ~~ '-"'••• 'T:ttl•f'i' r,_4,,jf t-rd!•n
oU V-'"·• !VI'-">. ~-,_IJ,,,,
T\...,q
!'.~<~<•
.. ;
-Co._o u· ~~.. de get, <; . .\. .
pu~_uroase...
• ~ •
.rv-'la h OJca. ~
. ~-;la",...;:.,...;,:.,.'
t'ţ~- ~ :;:ib·!ll
fortificate ca nişte cetăti ... cetăţi i;1!unecate ca nişte
mânăstiri... Biserici. cu turnuri ascuţite, ·aeriene...
Dangăt de clopote... Dangat... Dangăt... Dangăt de
C?iopote... Gi:ilug,ări ·severi cu chipuri de asceţi ...
lgnora11tă .. lnvăţători plăiiţi mai prost decât
căcănarii... Domnia superstiţiei... Scapuiare, iconiţe,
talismane... Cea mai el'icace amuletă: dintele unui.
spânzurat... ·· Procesiuni neslărşite.:. Fiagelanţi... Ei-
cele .cad pe spinarea credindoţ;ilor fanatici... Sânge.
Şiroaie de sâng<>... Statuia Maicii Domnului,
scăpărătoare de bijuterii, patroneaza crizele de. sa- ·
dism religlo~'L . Morţii· sunt îr\gropaţi sub lespezi le
.1 • .
a.tare!or... p..utoere . :de starvtm ' .... "' ·,.; .. ~
r-pt~em!t . e poa!'ta
 IIINTILA CCRB.UI..

. unei catednile scrie: Hoy ;se. saca las a/mas- azi

sunetele :sunt .scoase. din purgatoriu.,,. Veniti
.creâindioşi !... Palatele. măreţe ale 1nChiziţiei assand
. celul.e umeae şi oublietfes cu lrape; pentrp erefi.cL, .
.Afmosferă macabră ....·'tablou riie· lui Goya sul1t
sugestiVe:. \lrajito<Jre . îrîGălecate pe .mături trec. in
:Sscaclr6ane zburătoare - ViMrea. neagra e otr?ofatâ ·
' de Ji(j('ltifi ai cljăyolului _· maruntaie!~ GOpillbr
·. spintet;aţl tiii.·loc.ăe sfâBtă cumineP'iltură.. : Cei"ŞE)ttliL.
' }:fcţi,,. Briganzi.:. Corbi! .sunt gra.'ŞJ, tiib.dC'ă '!>i!J . Ţn-
. fl:upfa. şi dinc.ălatorîi. ucişi pe margine de drum.şi ,din
tâlfiarii leganaţi de, vânt In Ştelingul .. spânzul'ătbrilqr ...
Toţi i;'pan1olii sunt nobili: yo soy hidalgo... l,.lrmaşii
.cpnChistaqoriJor qe i!:)ri îşi plimbă otgoliu! şi săr,Î;i~ia,
ferinducse cu gtoa:i:ă de
muncă. Munca, spun ei, e·
înjosi!Oâre ... Ţara pro:verbelor: f'ereşte-mă, Doamne,
de .apa liniştită, caci deG"e cea vijelioasă mă f.eresc eu
.-2. Să vorbeşti de mare, .dar să 'r\'irl1âi pe uscat- cel
care .o coteşte pe strada mai târzl1.1, ajunge îrr piaţa
niciodată -·Soacra uită. că a fost .odată noră ~ Luoul
sătul se C:ălugăreşte ;--' Feme.ii, ca şi ouălelor din .
Omle.tă, îi. foloseşte a fistraşnic b.iftută -· Oamenilor
hei!otărâţi li 5e l'ăceşte Jsupa. din .farfurie şi pănă .la
gură,.,.Denumlnle spaf1ic)(e sunt sonore şi armoniaose
Ca, .un .cântec: ; Slerra 'M.orena, .Meoina de Rio seca;
Guadarrama, · Estramach.rrâ,. Gastillla Vieja, . Alcazar,
Sevilla ~~ Hermosa... Spania... Mucegai, h;Jnevie,
. ~.arăcie lucie, .n.igina, niistii:ism.... ojară măcinată de
tare Şl.de ~./remud, .ca şCh.clădire pe jumătate.ruinaţă,
qare mai păstre;'l'ză înCă ,o. fafadă .impozanlă ... O ţară
care nu vrea să uite ca~a fostmareputere: .. o bătrînă ,,
.su:lemenjtă, rit'.iicioi de .iir;lpopotor1ată, carEi. nu vrea s!l
uite. Că' a .fost odinioară tânăra.şi frumoasă·.
spania... .În 1804.. ,. . . .
 Dli'JASTIA SIJNOERLAND· BEAUCLAIR 27

La 25 octombrie, Robert Sunderland sosi la

Madrid însoţit. de nelipsltu! Jules Lafont, înalţat la
rangul de prim secretar. Convoiul care cuprindea
priri1a tranşă a mllionului de .chintaJe.de.. grâu expe-
.. diat din Franţa trecuse graniţa spaniolă cu. câteva
• zile înainte .. A doua tranşă urma. să aJungă la desti"
naţie pe calea apelor. FurtunHe ce bântuiau golful .
. .· Gasconiei, coriibilie de. război britanice şi corsarli,
··..braconierii mărilor, ameninţau .să dijmuiască serios
• tn:msporturile nav.ale. · ··
.. · Ro.bert s.osea în Spania precedat de solii
.•.•. belşugului. · · : · ·
.Misiunea lui nu era simplă. Richard, nu avea
încredere în probifatea lui buvrard. Spre a-1
supraveghea şi a-i dejuca ma11evreie îşitrimisese fiul
·· la Madrid. iniţiativa era îndrăzneaţă. îndrăzneaţă era
şi alegerea .!ui Robert. Acesta nu implinise încă.
douazeci de ani. Richard nu uita. Insa pilda ducelui de
· oevonshire. care dăduse. prima lecţie de echitaţie
.·• copilului său. de şapte ani, urcândU"I ln şea şi crava- ·
•· şându-i calul, ce o luase razna prin manej. .
- Nli vă temeţi că ar putea să-I trântească? .
•· întfeba::;e Richard al.armat.
• ··- E. un risc. Dar numai aşa v·a <învăţa . (:ălăria.
'; Copiii ţiganilor sunt căliţi de mici. De aceea sunt
· r(3zistenţi. Nu strică să~i imităm în anumite"privinţe 1
· Richard · aşn~pta mulle . de la Robert Chipul
baîatuh.ii âcestuia care pe zi ce trecea se făcea mai
<frumos, o·grîndea o candoare ·dezarmanta, de·
• fecioară, invitând la · confidenţe şi ia explozii' de
· since'ritate .. În contrast cu această înfăţişare de efeb
ingenu, Robert ascundea un spirit ascuţit, plin de
. resurse şi o· duplicitate, care mergea până la
perversiune. Lumea· fui interioară' n'"o cui-ro$.fea
· nimeni. Nici măcar tatăl său. •
.. Robert. nu era n.umai tipul omului care inspiră .
"încredere. Înfăţişarea lui seducătOare, zârnbetuf naiv.
 28 · .iiiNTlLĂ.CORBUL
.. ---- . .. . -

ochii. albaştri, limpez:i, ca apele unui lac de munte,

făct!au pe 'interlocutori să" Şi' închipuie c.ă au de ac,.face
cu Hn <tânăr oarecum sjtnpiu, UşOr de învârht;/pe
degete. ·Când se .trezeiw la realitate, era prea '}ârzi LI ..,
.· Primul' contact cu Madridul jl dezatnăgi. ''P,e
străl:ile strâmte si. întortocheate suieră slnisttu un \lânt
ingheţa( . hicit:ih~d obrajii. Faţadele severo;3 .,glf'l
clădirilor .eenu.şil, neingrijite, cu gtilaje de jie('la
ferestre. şi la. balcoaoe,.,.erau.deprimf;nte. Pe. pa"l/1\jliJ
cte bolovani,.· Şinel.e .(O.ţiJor .trăSt:l rii ,.fjice;fu un igb[ljpt
de nedescris. Treei:;torii rari, îrWă!ll.iti pil:i;i'ă .la u:ras .in
cape ele culori întunecate, ·ser strecura.u •pe Jâr)g'ă
.ifquri, ferindu,se.. sâ infrunte pieptiş vânttil. Caleşti
viituste, hur.docate,. traso;l de cafâri 'a căror s!ăbicjcuje
aY fL stărh.it .gelozia legendan3i .l;losinante, trşţeau
~lănţănind şi scârfâind din'toaterînpheieturile. Pe•sub
măreţu1 pod a! Segoviei şerpui a panglica subţire şi
anemică· a râului Manzanares, ··pe · care,! mai
:idrf'lf!luiau şi bolovanii colţuroşiai al biei ad6.nci. Nici'
ploilii · toamnei nu izbutiseră săci umfle apeie:.
Trăsura lui Fîo.bert o"pri in faţa. unui hande lângă
'Puerta del· SoL: Secretara! lui Ouvrard ·îi . rezerv ase ·
două camere. Încăperile erau vaste, frumos mobilate
Şi hine ·aerisite, :Chiar prea bine aerisite.Gurentul, se
strecura pe sl/b · uşile. bogat sculptate, printre
cincevfi:lele pe . jumătate putre'de, .·prin horn.u!
cămiiilllufîn. carerardi:la Uri biet·foc. ce ameninţa .(!in
clipă în clipă săc:ŞÎ dea sufletul. . ..
. . . ~.Aici nuci, de .rroi, Jules, spuse Robert,
sufiându-şi îD palme. AJn impresi~ că am.icul nostro
'OUvra:rd vrea să he deigusie de Madrid. Hm! PoeţH TI
cântă eLi inflăci\rare: ,,t.;î; Ma<;lri<t. se termină ;IUmeir".
Cred Şi eu. Pe .acolo,:~ fmtepe. infernul. . .
-·. Sunteţi prea sever, râse. La font, care: şi
îl:ităşunise de două ori în jurul gatului on fula~ de
mătase.· În ceea c.ce rhă pri.veŞte, mă simt)oarte bine.
" ·.-.. Se vede; Laront .JAr'ăţi minunat. Parcă ai suferi.
' -~ -.
.1
-
 DINASTIA SUNDERLANO. BEAUCLAIR 29

Prânzir.ă îrr camera lui Robert, care .păstra tot

timpul pe umeri mantaua de călătorie ,căptuşftă .cu .
vizon. ·
-_Acum .ce facem? întrebă el, după ce<:inghlţiră o·
. ultimă lmbucătură de. tort cu .alune, stropit. de un
· ult}m pahar cu vin de Malaga .
. ·_.·-·Plec la Ouvrard. Să-i anunţ sosirea .
. dumneavoastră.
. - Nu~ Nu e hine". Să aşteptăm. Va :da un se_mn de
.viaţă, Nu· trebuie să părem prea interesaţi de aceasf:i
afacere.
·· - .Cum doriţi, replică Lafontc ·.
RoOsrt îşi trasase linia de condt;ită: in curs.ul
• şederii sale. la ·Madrid, se va comporta ca cel mai
· autentic fi/s · a · papa. Nu-l vor . preocupa: . decât
distracţiile. E'ra esenţial ca Ouvrard să nu-i acorde.
ifl)portanţă şi în consecinţă să nu se ferească de ef.
Cutreerând cafenelele, teatrele şi saloan?ie, Robert
· se va .documenta mai temeinic asupra posibilităţilor
economice şi financiare ale .Spaniei, decât ţinându-se
. de pulpana hainei lu.i Ouvrard, care s~ar strădui săcl
• menţină într-o aurită ignoranţă.·
··, · Nu·· avură mult de aşteptat. .·IA aceeaşi
·după-amiază, .secretarul .lui Ouvrard îşi făCu apariţia
la. han. îndată ce află de sosirea lui Robert
Sunderland, ii .bătu în' u:;;ă. Noul venit, un.Jip yipj, cu·
ochi iscodi.tori de vulpe, se prezentă cu ton uşor
condescendent, .
-· • îmi da\i voie. Georges ,Christophe: .Secretarul
bancheru.lul Ouvrard. Presupun. că dumneavoastră
sunteţi Monsieur Sunderland1 · ·· ·
- Exact Vă aşteptam. Mă simţeam pierdut în
. ·oraşul acesta străin!... · ·
-- · StdHrf?~- Se pOate. ?· CZh:d- 7! ·aveţi' pe -A1cnsieut
. Ouvrard? Graţie lui ~,iad rid<;! vă stă la picioare, c Se
·spune că oraşul acesta e mohorât . .Prostîi 1.Se găsesc
femei frumoase :a fiecar"l pas. P'fln.tru amatorii de
 30 VINTILĂ.COlUiUL
···-···- ---·-~-

petreceri,. ocazi.ile nu lipsesc. Monsievr Quvrerd vă

roagă să vă folosiţi fără rezerve de serviciile sale ..
- Veţifi decî m.entorul meu.!
~Mă voi strădui, Monsieur Stmderland, s"ăvăfac
cât mai agreabilă şederea Ja Madrid. ÎMPreună cu.
Monsie.U.r Ouvr.ard am şi .stabilit pentru
.dumneavoastră un program pe. care îmi permit să vi-I
• expun. George Christophe scoa.se • din bozonarul
fracl.Jiui. un. cam eL 11 desfăcu plinâe imp'9rtanfă. Azi,
. 25<o.ctornbrie, incepu eL se.ara.la .orele op,t,Tdîneu
oferit de Monsieur Ouvrard, în· cinstea Prinţl!iuFe.ăcii:
După masă, spec:;taco! de balet şi<concert dirijat de
Boccherini.
· .-· Bocche.rih.i? Placut. Foarte. plăcut.. <Sunt un
admirator a! . lui.. se. spun(3 că cele mai bune
Corl)poziţii ale s.a!e au un carapter religios atât .de
pronunţat; încât şi Dumnezeu,. când vrea să se
delec.teze~cu puţină muzică, ascultă pe Boccherini.
· ·. ~ Ce spirill!1!11 exelamă cu exagerată încântare ·
secretarul lui Ouvrard,,Cu îngădt.Jinţa dumneavoastră,
voi continua lectura: Mâine; 26 octombrie, dimineaţa:
vizitarea. oraşului. După amiază, la trei, .o lupta cu
taurii. Ţorero: cMaiian.o Ceballos, gloria Spaniei.
Seara. sp.ectacol la Teat(o dela Cruz. !:ca 27
octombrie... ..
~ Ştiţi ceva, Monsieur Christophe? îl îotrerupse
Robert. Aş prefera un program,mai puţin rigid. Nu
sunt un cap încoronat în Vizită oficială. Mi-at plăcea
mai r:nultă libert.ate... În sfârşit. accept cu plăcere să
·particip la dineu! oferit de Monsieur ouvrardc
-. .Atunc:;i .trec să vă iau diseară, la orele şapte şi
jumătate, spu$e secretaruL · ·
· -. încă ce.va, Monsieur Crisfophe. Nu există prin
Madri.d un han mai. pu\i8 friguros? ·
.~ Voi aranja în , curând Şi această chestiune,
Madtilenii sunt ospitalieri. Veţi fi gazduit într-o casă
mai mult dec.ât convenabilă. ·
 - Multumesc. Sunteti gentileţsa personilicata,
Monsleur'christophe. · · ·
- _Pus'ă ·111 serv~tJui dwmneV.oastrăi- ll/lons·{elir··
su nderl.an d ....
-.G_e_qrges .Gristc;phe fu -punctuaL- La ora şapte -şi_
jt..H)1atate sosi la bim, într-o caleaşcă .aurit2., cu un
.blazo11 complicat pe · portiera:
·-.. 1'răsura Prinţulul Păcii, ~xplică el .Prin lui PăcH
are o deosebifă st1nui pentru Monsieur Qwcrard. 1-a.
: _·p··us·
_ _ 1-a_ "'d,·~p··'r, 71 t't o6 t•"~'J!';!e
:' .... .;_..:"-}, ~1:-<:~~k »~l·e
:- _ ...,c_., _ .\ . "" ., -t- ''m~"'
Y"·· 1Q' ~;;t _ ·In
'-· -; F'-': ....,,ct -, ct,
(ătn âne ·:a Madrid;' ·
_ R9'bert _auzise rrn;rte:_ desprEf·- 1\/!qnuei. GcH:fo-Y acesţ j

c'r;n""'- ·pfi",...ii
-'"'- 1 r.arP Îej' 1... CD~U.S8 0~-,·ir=ora·· -;,....- ("'Qt'f''-'''--- ,..;:':c::..
;'h-~<;;;ţ ~~\.,-~,_,t~ _-- .y; IH-cv .,;
1 • \;_i;!,,. tii .,,,,{",1\.L.Uv

g·ar...:;;
_ ._'.-lrl: .-::j
c: ·p.'.JJ!~+"l' 1
'1~
-""···-"-~·..t<wl ·s·'l
_ , . a'<d-,Jct't;,;
c~,--- ~a Îjt"''·i·:;;itiJ•or
_ •0''·--··.-•-", , snl..::.
eL'- rie
_L.:
mas·~ul a- regine·i, ajunsese g11ande. 9e- Spania, rlo<.:;e
de_ A!-c-udia; -Prinţ Jd ·:_Păc~L- pri·rn rnlniŞtr:wt genera!fs-im
. mare
'si - amiral.
.. ·
Hober,t află t:ă- Ouvrard -era _yăz:dtdt_ ·trr:~r-un­
_apa.r-tament sor~ptuos, _amen'ajat ci')iar - 1;: pa!Rtuf.
rhinistrui;ii -qe flnanţe.
___,- - f :s~. ·tac to8t,~- oncrurHe· expliCă. Cnristophe:
;VfonşleUr OuvnHd. s~a prezer:l!at la rvjadrid şi în
.cali!a'ţe d? împuternicit ·al guvernului fmncez
;Vfb{;lsieur Barbe,Mp,rbois, ministl'u de . finanţe al
Franţei. l~a. autorizat să. discute. chestiunea urgentării
plăţii subsidfilor spaniole. ·. · .:
· Robert .sosi punctual. Ouvrard îl /irimi cu bratele
· deschise .. Dupa ce rămaseră singuri În salonul care-i
. s.ervea drept cameră de lucru, banchen:Jf. TI declară
emfa!ic: ·· · · .·· · · · · . ·· · . .•
. -. Mi-am lăsat invitaţii numai .perili':u a vă intretine
câteva minute făril martori inopoftuni.
Ouvrard•avea: w1 început .. de ernbonpotnt, cr,. şi
Napoleon, pe -care-i. imHa- Tn af!tudinJ şi -:tn r;rî$c~~rL
_Potd.vit -la. statură, cu .o- figura ~greabH;ă, .. se _pric-epea
· să foloS:!;lască un ton convingător • atunci cilr,d voia .
•.• Fiecare .frază Şhj sublinia cu g.esturl largi. perfect
 '<::',-t•ft~(-:.;;tP.
"" > .....
V' ""''\.'V '
~-e
t1 ~.ct,c,·,·
l;,' ~
rieprl'n's sa"- Y>(j7!'c.,.r;
•- f.," ... <:;:-i•.:.C .·~,-ţy- '"""
•.H:l ..ţ ""'
~-o-
-_r,,
.1""""~',.,.- ,_,_.U,T",H.
·,· ':ltga.n.~a
_. h/, f .""! , 1; ;; 'E~\:1 }
up;.:.t1 mcnt"- .-., .;.:;_ ·;lţ-:- -.P~Y"._
><...-V,_;:,~. OI >A ....-iC.· Vn
·: ."..-- - ·Fc.;>-: a· n
r-.:l_·_ V
. . ·--
J. miformă· -.oare ,_:fmpt.rne·a vurguJuL _- _ ~; --< _- >-
D.eţjriAs· .să -dlScute, num-ai _cu-· _·oam·e_H-1-:;·_aJ&n:şi: :kt
--_c l.itm_8a· .gto rle:( :_duv-r ard-_ se -::S-frtrţefi_->-:<J:ţtŢe·_Ci.r_m
;descurnnăhit -Tn"·Jata n.1~- Rdbe_rt --LSu6de-r,rancr.·-::.~-:ac-e-st
·tln~re·t· inba<\imbeti),-~ -ca_~e-- -_-(epre_zeri"tii ţqtci·Ş'!->~Ut~t::ritca
si temut
"'· -. ".
casă SunderlândcBeiwc!alr.
a ---- - ·-- --\- \- . -
'Cu Biefr.il'ceisei
"< -· .'-: -- : \ .-----·~~~~~--_-

:S~_ar :n~ ·s!-rri:ţlt m~.H Sh :h::n'g\J!> s-ău. _::ft.r::·tt-_şti_ut-:.s:ă7,'$i':db:Z:~ze

:_ -'hrgufden't'€:1te :_ ·şl- :_::-Ce-- ati'iUd:ne-:-,:---s::a~---;:~-attQ_p_t\9~-::- :.;_ţ$_~-a_.':::-98
-·_-Ro_hErrt-, ·tfSbLi_h~t -=Să- fi_â mai· ---praC~ut ~--:sa:_- -t\L{_~:tj:iciră
- c·ortdes·Ceâ~nt.- căci ar :-,putea- ·să;.;t::S-up~rEr/ -_Cfat-:-':ri:iCl sli
~i oU-c'f ·trateze de- ·ta- ega-i- --ia: ega~" --câC'f €-_ _at f~ţe: s~;$,-i ia.
-nas-ul -Ia-_ ·pu-rtaţe·.
-· uupă--~ce oterf',._un !_o·e_ iui ·Robe_r;t-,.~se-:aşS§Lă f8-JJ_irou._
~ Monsiew Sunderland, inc<ipu el jovial, Jţî dau
o veste bună. Grâul trimis de. MoriSiedr Challa,is Şi de
seguin, .a făcut minvnL Când !l"a aflati a Madrid'. şi in
provincie că o primă tranşă de patru milioane de
. chintale va inunda Spania, printre acaparatorii de
grâu .s"a stârnit. panica. Speculatorii au arunca! pe
piaţă tot grâu! stqcat, .de care Jiu•mai ştiau cum să se
lepede, Într-o singurii zl, .preţul 611eL măsuri ? scăzut
de ia o sută la şaisprezece .f(ancL Vă închipuiţi
senzaţie. Graţie mie; puterea' de cumpărare a
. populaţiei sarace a crescut vertiginos. ta Madrid a
fost uii adevăratdelir, t:umea mă binecuvânta 1n i\:lină
strada. Miniştri) în fr.unte cu· Prinţul Păcii, nu. ,mai
conteneau cu mulţumirile>. 1n momentul de. faţă, cfler
li!ionsieut
--- SunderlancLsituatia
- - - . - - - ' - - .e- - mai trandafirie
. - -
·ca "

niciodată. Negocierile. mele cu [Juvernuî spaniol

'13\/oluea:z:ă satisfăcător. Sper cacacordul tina! sil, fie
semnat 1n curâf).d. Un aCord prin care voi fi autorizat
să .dispun de toate .rezervele de metale preţioase ale
Spaniei, depozităie' în Americ;" Latrnă. ln momentul in
care· va fi -pe(fectat, va incepe toiul _dumneavoastră.
Trai)SjJOrtatea;'peste ocean a metalelor preţioase,
.mNAST!ti..SUNDERLAND.BEAUCLAIR

care -a'u zăcut -p_ână -acum· -nâuti!ttate - fn tazcn.;nsie

:\Lf-eeregHor dln ct7Ie două -.,A.tne'r!cL .: -Vă daţi' :seama .de.
.-proporţme. -ColoS_aie- a·ie- -aceSteL atacB.ri-? Cert aşte _că
.·fnă- buCLir: ·de·_ -maie -_.·prestlg·i~- ~h t)chi1_ guvt::rnu1u_i,
-f..o··n''inlJ~
•..,. _,~.. _r ....-•• "'{1.[">0->'~_o·,-r-ar,·tul
...... .,;::;,l '-l""-.,....; ""'""' dW< .._ , :::;,,-._,:,r.'"',$; ';"iC "''a<>i)-
,-,...,...._..... v ._. r-"-· -~ ,._, m; f-;u; r-,,,0
. l , .-..-- -r--~-'>."t

-1-::: .;~fl<::ip"'"'i·rl·C).
·~.<- ."""',...,. _._._,(.,_~ '->
î....-. ,",:;::ii-':ţ.,.,"l
'J' fA;;.~.,u ,.;"J·_, __ ..,(•"-'_i ~·""'' rlr::.
".\ ·- -l"'!ir:'J·,·o:::to.v-}_-1''·-}. ""'.....,
'C1""p;'"-iA
; n,·,_.n-~"-'·•·-·

_~-_ESte:\ fnfr...;·'adev-a·r, =l;/~f 's.ernn- 'dB ·lna!tă­

/ţon·sfQ~ra·ţi~ .... 1\Ju ·_ creţ:Jeţi îi:isă- că_ -vă ·sting:hş-,eşte­
;Hbertatea.?- _adă,'ugă:: Ft;;bert -făr-ă- să pară -a: --acGrda_ -_p-
însehmătate deosebită proprîilqr sale cuvinte.· Am.
auzit că spaniolii si:mt foarte b.ănultorL Nu socotiţi că
în chipul· acesta va> ţine oarecum sul:,csupraveghere '!
ouvrard făcu un· gest de nepăsare. ·
- Semnificaţia. €r alta. Prezliinţa wea Tn Spania a
:câpătat un. :caraCter ,ofiCial .. su-nt guvernulut -oa:spete!e-
-·ouv::ard !si·.zlse :.că târiăn:i! Său Jrit8:hJ-c~;.i~or nu -(~n:.t
·Jir'~'"'l·r- r~e- e,-ub't;ir~-a"":c.- -- - -
• ,f"'c "' ,~..;< v - ,.,.,_ """'·- ,.
-- Ar~J-•-"'l'u•':.
•V•-:-•, -... a , ,
".-,·,cert•""-n'"r·
,;:;;_c..-.,. ~ji.,...,~l•:;:f.:.L··r Cj-;h"i<:!~-"h>-,d
/,;i'-f··~''-' ,, '-'"-"'·''""-""'-'·-···'-·~---
pa~·tA-
_ v;;!:l_-,_
·"'-~tnv'"'·
"_..."., -c• CI
,..,-;~,;u·ta
._.rt : >.,;,
'!~- ·so~î
-,;~ v. ş_1• Dri
1 , ,1
-.+•r!
'-i·-· ,,;:.;::;r·-U
c;;""'"· ! 1-~:.:·ţ_;--;>=>
, ._ .. "~ .. ~~ ·
,:::_1
~-_a

··p-rimesc aşa .cum se cuv!neL ..· PfoloColJl !...

..: : Jn _scara--aceea, :·ROberr avu prna-jUf să~ cu:noase_ă·p-e
-:cah3,trr!4l-- !Pr!trt aJ -PăCii. ··_E;:,.C-eh?.,nţa- ss__-_-rvlanue! .G,odoy~·
.era un bărbat atreti~~ tat It: spete-._ .strâmt 7r: şok~uri,_
":~Tiusculos ,-_şi -cu a!ur·ă·-.-- de glfidiator: i-a patruz.ec~ şi
.:;:apte de ani câştig ase in prestanţă .ceea ce pierduse
in graţie. ·
. Denigratorii lui spuneau de că are. oc)1i adormiţi
· rurnegătcare. Fără să-ş,i dea semnat Îl făceau un
.compliment. Ochii rumegătGarelor sunt calzi,
languroşi Şi· de o .;Mceaţ? Jndescriptibilă.
·conten)-p.Oranii ·f_ol6:$_eau în _prlv.inţa fui 1v1anue!
~_ţiQpy şl: aiţf·tei-rnenl de_ corqparaţle .. ·spun~au că a
un· Narciss, · preocupat .numai rie perspztna şf
.îtlfăţîşe~rea sa. Costwnele tui fastuoase, decor ClţiHe,
galoanele şi ·broderîHe· de aur ·~ dădeau un aspect
impunător care impresiona pe neiniţiaţr După ce Jl
. cunoşteau mai bine, îşi dădeau seama că ..acest
'eminentisirn<personaj,; care se C(edea un, demn,, urmaş,
âl lui 0\ivare;:;, era ,doar un fanfaron,, Manu,el ,;Gqdqy
,'a)lll!l ,Obrazul, <!l!:l,, Gilt\feiat, qeos,ebft,de af,,r\egti<:;i~Şiior
, sai, compatrioţi dih Estramadura, Parul blond.td$i:ăt îi
dădea aspectul unui nordic. SP!ihiolii )k\pta0 de
• moatt,e. N\J)toiau.;:;~ uite .că Milnu~l$odgY:a]brî~ţ\se
, pfim,ministru .numai datorită isprăviiotsaJexie. 11Jcov.~
·, ' inâinte .• c!e a se asetă .ia .masai .Fiot:lert•:Se'adresă
~<:lcretkruiUi lui .ouv~ara. ,, · / . . '·
. ····-· Mcmsi~u.r 'Onrist9Phe. q . lăti;lurrre ,~~ i!o,9.X;be
.·. ~ânt'l• ·surit în· Spania).am ·.auzite multe pe> seâma
Prinlului •Păcii şi aregin'eL Nieiim '&uV@.nfînsă deşpre
rege: · · ··. ·· · . · .· ·. .• · ·. · . .·. ·
' Regele'' e' câ şrloexlstent: Vânătoarea, .c61tlcţla
lui de pendule, !ltellerul de pMtofi\rie $i mu;::ica;'după
câie ~ii pâslpna't, 'Îi răpesc toftimpul. Abia daca mai
are vreme s.ă stea de vorbă cu. ministrii, o dată său de
două .ori pe săptămână. Şi ~ţeâsta numai în
apartiim~ntul \!-lg_iriei; cfarloi; al.l)./clea este Şi un rnar.e
·colectionar de<Sparne ,de~cerbLf'e toţi oaspeţii săi de
-,seamă ilpHm i:),ă~rio taţa.spl')cime!lelor sale, uitând să
le spuh.a t;ă Cel cma(spleJJdid.ex;:lrnplar se înalţă chiar
pe augusta sa frunte":.
Ouvrard prezentă pe Robert Prinţului Păcii. care n
privhcu simpatie. . .
· · --" Beau'gate<on
- - -- - -- -' -
'rosti el în/lrarlruteşte.
~'- -
Je- - ..m 'y
conhâls: ··
:: -~-- _-_, --o ------- -~-- ------ -- ,_. -- ,,, } - -
ln!ummarea .cu care rosti aceste;cuvlnte, nu scăpă
curtenilor se!#ilt care SJ!Cif!l'ilâ~ă rninunare: .. cu
....:. Âdcmis iî'r.e mă(inimia să ~ţrjbuie unui rnl.lritor
de râno
o părticică din twrnusţ;ţea sa nemudtoare.
Robert s.tătea periîru ptilna -oar~ la masă cu un
num.ăr a:tât ,de. 'irnpresio6ant de .înalts pers;onaje.
pecor~ţiiie .S.ţril!uceau pe. 'toaţe piepturile. N'um"i
Robert; Julest.:aiont,Şi ţlecrges~CntiStophe .nu pu<tal.\
- nici .un semn distinCtiv. - .
DINASTIA SIJNDERlAi\1!:1 BEAUClAIR 35 .

Ouvrard era încântat că fiul· marelui Richar.d

Sunderland-Beauclair se afla la acest bl)nchet. Era
neîlid.oios că Robert va . scrie parintelui său ·despre
.oonsideraţlad<:J care el; OtNrard, se bUcura la Madrid,
Către sfârşltl.l! mesei, bancherul se l.ansâ 1ntr-o
tiradă grandijocventa asupra viitorului măreţ al
Peninliulei.lberice. Conviv ii, 1.h cap cu Printul Păcii, 11
~scult<:~u cu uimire şr crescândă mândrie. Vorbele
banche.w.!ui erau piine de emfază:
. ,..:, Destinul strălucit al Spaniei.... Nestinsul foc
sacru al . de.mnitarilcr aces.tei ţărL. Comor;ile
necuprinse•. şi . neistovite are 'Americii.. Latine ....
Prosperitatea agricolă şi comercială... Renaşterea.
imperiul!li lui. Cari os Quintus,_unde soarel.e nv apun(')
niciodată... . . .· . ·. · . . .. .
Apoi Ouvrard vorbi de. rn
ijloacele necf.sare.
realizării operei de reconstrucţie: . . · •· . ..·..
. - Un canal va adl.l(::e .Madridl.lllli apă din munţii
Guadarrama ... ·un alt canal, de ·grandioase proporţii,
va lega capitala de mare, prin râurile Tage şi .
Guada:tquivir. Madridul: va fi ·port la mare;:. ·
·. . Invitaţii se priveau între <ei şi cl.ătinau din cap Tri
semn de 1ncuviinţare. Şi Ouvrard continua lot mai
aprins, mai convingător:
- Exploatarea bogăţiilor din Mexic . şi Peru ...
F.olosirea lmense_lor resurse coloniale ale Spaniei. ..
Qrearea unei fiote comerciale . uriaşe care să
transporte peste mări. comorile astăzi neutilizate ....
Reconstrucţia flotei de război. .care să impună pe
o.ceane ·respectul culorilor spaniole ... lnvincibile
.Armada renăscută sub baghetă măiastră a Prinţului
.Păcii... ·
·,Manuel .Godoy l1r,mărea gânditor predica
înflăcărată a bancherului, care se străduia să
trezească fanatismul. ascultători lor. După ce socoti că
'înfcierbântase îndealuns imaginaţia convivilor, Ouvrard
trecu la o expunere mai practică.
 ~.___
-
·- ''"
____
- " '-
-.~ - -
-

• VINTllACORBUl
--~-"

- Pentru realizarel'J.•acestor)Jţ>iective, Spania. are

nevoie de cred"it~ ... Oi:l. cye'(jite ţ.~ri<i,şe,.Qar.ct'l.ţară din
lurrw;ar(;l wal multe posibilităţi •.tlecât Spatii a SPJŞ ? şi
le pn:Jcura? Resursele e'icoibnialeiar eo~Jstitui :Cel mai ·
. pn;Jţjps gaj pentru financiarfi dişpuşi .s}H..§c;prde
. credite, ;flq)(ii bapcher(ll lansă formula ct,iibzUifăa!:âţa
·vreme,. Jjpnt gaţa. oricând să-m,l piJn·.~er~lC,iili:l Şi
.·.capao:ttate<i la dispozjţra: Spaniei;c!U:ăhl:l Ci:il:l'dU:t,:e<ea
unei soci~tăii
care sa procur.e >ţa:'ii. diJmrie<IV;O'$shă.
· capitl.lluri.le. i.nâispe/jsabile r;3'aliiiirii f11areJelbr
. obJettive• >de cale \H!Inl 'Vorbit. ·Această $'dCiefate ar
O O O 'o o' O O' ,,' O ',' ,-, o' : 0 0 0 O O 0 O,,, -~- O ' ' O O M O ' . ! 0 0 O

.f!v:ea ,dr;ept ~cop .extragerea libera. a .;-iieta:!elpc elin

.,colon(i, ·traficul, exportul şiirtrportu! tut;Jrorma:teriilor
.p[i!)le .,şi .finite.• [nţre Spania ~~ America,;.· : ·
;, PJ:9P\lt1er,ei! en! într,adeyîi.r;. işpititoa(e. .·. ·
.. , ...• Afşqerea propusă Jie Ou.vr.ard reprezenta miliarde,
u~. l.ik!v.iu.de -produse
-. > "" '"''' -<. ------"- -- . '•
ce:ld,nÎale. monopolul
--- .. i -

.. .s:cl:liml:),l.lnlor .. ,şi ... b.enef[c1i .foarte . importante pentru

.d~r:nlillt~!H.I'il:'.r,ttclpanţi. În SpeCiâl.aCest tlltim punct .îi
umplea de
anţîcjpată. bucutie. ..•. . . ·. ... .· .·....· .· .·...
. .· 1\ihi.l .toţi .spaniol.ii prezenţi la·.. banchet av.ealJ
'creoctfn(a .. că ouvrard era •inzestrat cu f'iuteri
·sfîprşi:laturale, f\bia ;so.sise în .. Spania şi ·izgonise
·toanietea. fn limpulnego.cierilo(j'delegaţii guvernului
spaniol se plânsesetă că sunt ln imposibilitate de a
achita.· subven1ia anuală de· şaptezeci · $i . do.uă de
miHoaR~·deHraoCi:datorată Franţei. . Generoş\ Quvrard
·s~··de<ilarasev·gat~f:cte?a actlita p$:rsonal,prlmajtanşă
. de ·treizeci 'şi ·:$ase de ''>mflioane: ·· Peste câteva zile,
. Manuel GoâG.y îi· .de.clarase•confidenţlal. că vis.tietia
·era ·.atât de goală, inCâtministruf de· finante. nu. pute·a
proqura.,niqi'.bagatelş. de cinc;l· Stl1e· de mii de franci
necesari vilegiaturii •·anuale a Cufiii la. Aranjuez.
înduioşat până la lacrimi, Ouvtard semnase imediat
un bOn .de chilci sufe de mii de fraRci şi !Lînmânase
Piînţului Păcii. ···
..-·· Vă rog •săcl depuneţi la piCioarele. Maiestăiii
Sale . Regina.
. .
 DINASTIA SUNOERI..At<D BEAUCLI\IA 37
·--

Robert Sunderlsnd era uimit de tclcntui de

~scamator- ai ba.n~herUlui_" care- s~otea _ca_ dk: pălăne
~O!t;tlU une_!e- mai ing·enioasţf __ ;deCât _âî:a!?. _/\chniraţja
!,1: r'loO""'~~-·- 0 '1·-~v ..... -.-i,. ,, l-ai'"'' no'~l· ,.,..,,....,,..~; .... -""" _,- ,_,., ~
~- r p,-;,q_~f>_, :-. :.I~_V<:;;~.J;,;: __ du.- H- ,__,_UJ-• s~.- ;htf!'di5l}, 1>.--.t._JUu-:f'i
_.J

:·ca~·e -a-cesta ·n-invhă -fa reşBdin-ţa _sa, pentru a--~ citi un

docum_e_rtt ·:f_ă_t:ă· _precedent -;r, ·iStoria }inanciarfLa !urni_L
.~· MonsÎeur Suoderl.a.nd, zise b<~ncberu'i
ridicăn.du-s.e de. la birou, svnteti prtmul oir1
· !')·cu....-..-..~-~J,.:r.o•
•.!_.. t :vy_\ .• •_,.:;;_t ,~
_.._.. ~u-,e·st·
c.· ·~;J.v _ r..-al"'
.", .;".;_~~

Cu :a1ect~tă rtepăsare~ inmână "ciiz~t~-ttorulu'i _tJn-

document.lung Cl:l douăzeci !ii 'opt de articole, irJ josul.
·q_8n.Jia- apărat~- senihătura loţ' Cari_OS', a-1 -1V-î6a,_- Pth1
-mHa_ -!ui D-timnezeu -rege a:~ S,P?T'l_i_Bi, ,_rilătu::l c1e · ~- itH-
:Gabrjpf J-uiien- _~f..,cesta _m'q;.:'~. fnt;ldSSt,-- }1u-~:!
Ouvr:ard:
etalase -t1tr~rile de· ··sp-ecUlant 'şi_ pr6fito( d_e răiboL
:Pptrh:it ace~tui tnlfat~ ·sEr c~nsti1tJi~- c soC!e_tdţe' ~.u_b
denumirea Ouvrard _et
Con"!p·p_gnit:, :_-c-:.:tre avsa .$â'-$f·
deschidă_ reprezerotr:Hit8 la 8or:dei:JJX,:-:H3riibur.o, ·NeW
York si în !Yice alte orase
va fi s.ocotifnercesar Pe tot
ti_mpUl ră:zbb_iul\ri' cu Ân[j!ia, -casEi Q'ovrf:trd . et Co.
obţifiea pri\dlegkil _exc!us:v ;jţ-; Ll irr\_rc:dtv::e·. sub
-- . .
:fiEJ:'v'iHop n&c:{tU, rr.di:furi _ spânh:i:·~- !il _p,o~turJ;~. Y?ta
'

·cruz: l-·Iavsn;i-. CcfacaS -şi- M6rn~vld~o,.şî ·c:e -a·:unpocta

dîn ·co~_o;1li, _de ·asemensa sub pa vi! fân· _neutn.:, m:9talG
prepoase şi produse de tot feluL Beneîiciile vor r:
împărţite ;n mod e&ai intre. Mai.estCitea Sa .Catolică şi
ban.cher.LÎI O.uvrard. Ajuns. cu îectura .1a ;'!rticoiul
patrusprezece, Rob.ert ;zâmbi • "Toate t;heltuielile şi
riscurile vor fi suportate dEC Maiestatea ,Sa Catolică"
--r--J.u --se pt.ite_r:. sp011:e·: .oa -_era' nosit de·
t"·tn··H:>hei#\,,~-
:prevedere. '(4r ·r~. c::-~t']t-tn:t:·are:· ,)\:1 1n8leur Ouv:--<S~d 9st~
--iluto.riZat ·a .c_o.nâuCe, .9: tiidmhtStr_·,=I şi <(face Operaţiuni
- î~""· C"ntLJJ. ·"'ec'l"tătP
_.-,; "-' ..H-...-1;.;!"'•- -a~a
1..1 .Y "''''1'"' \•a rred-
.vt.•i.!.'l, ~- ,.!ţ.:; '"'';vEn•a-"
""'"""'"''-f'~'--·-· ~ .
. După ·c-e teixrd_nă --~ectura Ro·Pţ)rl- ·--înap·o;e
· tk;c_ţnn8ntul_ ,-,-şi }tJ.ă Yh- .Prim_i:·e, c9pl~r ·pfegătită de
Ouvrard.
 ~Vă rog .să remarcaţi, Monsfdur ,Sun.derlap(j, în
tratat. este specificat în mod e)(pr<is că transpo1'turiie
vpr fi efectuate de nave neut~e, Subliniez; ;,nâl.ltre".
Nu depinde decât de du.fl]nea\ioastră. ca
susmenţionatele nave să. la~ă .parti>· dih;sJlota
comercia!a .. a cas;:i sunc:lerlancr,-B<>'atH::Iaii',Jn':ceea ce
mă priVe$te, sunt.gata să tnchei c(I.ch.lfuneavoâstr:a un
. contract în acest sens. E!inein'feles, Rh c01fdifiuni
echitabile per)fru am bel? păqL i. . ... ·..· .. ···.·· ... · .,. .
Ol!vra.rd ptez&ntă lui·. Rorr!!rt tin. •pn:l'ie(:t de
co'riţt<ict. · \'ntre?Sodletatea.' :O:tiirr~rd .'et}!SiJ:·· şi
imţ:îilţern'iciţii casei .$underlahd~Seâac{airf Po!i)vit
ates(ul . cfoctiment, filmele . conti:o!ate de RiChard
.s~H<iedariq . u~mau: sâ ·•Pte!a.explpatarea concesi~ni!or
c:q!l}(!((;;iah~ ş.L ,mh;ie~e din .colo.niHe sparr!oie> 'din
•America, asu;mându~şl . para!el,oQ!igqţia de. a încasa
.ppliţel~ .. sparriole. g;.;r~ntate tie. argintul mexican. ·
t"~toclati'( îşi ..iu)iu o)lligaţia s~ iansaze un imprumut
de.p;ltnJÎ:ed.(je milipane g<Men'i o!anc!ez!, necesari
consolidării finantelor spaniole. Un avans de o . .sută
·,,'TilHoane • fnsl1ci. va IL imed.iat livrat Ministerului. de
;flrrtH}ţe .a;i.f,>~anl.e.i. Pe~d!l. altă. parte, şantierele nava.!e
$uQdt>rland•Bea!JC!air,;v.or pune. }n construcţie. pentru
statul. spa!JiOl' dOUă. sute de nl'ZVe.CC!rnerciaie Şi O sută
·patruzeci nav& de război, de dif!;lrite2tonaje, ·ce. vor fi
plătite în ph~şţri me;.;!canL ·•· ·
- - ·: ,. ._._·N-~ vă. ,P~t d;::J. ~rr -.f~Ispun_s;·_·~~tînithr iflainte-,::de a
referi .tatăll.Ji meu, marchi;:ui, zise .Robert,. după ce
parcurse ,ct,~ :privirile. proiectuL ..
- Vă rbg;/aveţi .t(')f .timpul, replică Ow;rard ... Am
acordat preferinţă casel . dumneavoastră, deoarece
.prezentaţi garanţii deosebite. ]'ranslerui piaştrilor nu
va lntâmpinl!.gretităţi serioase. Agenţii mei din Anglia
sunt pe pul:lctul de: a cumpăra complicitatea !ui
Wi.lliî>m .?Iti, .care va slăbi vigilenţa faţă de vasele
noastre de trânsporL Sunt oricând dispus să discut
această Chestiune şi cu tătăl dumneavoastră, Ţin să
DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLAIR · 39
·-·-·-·-· . ·--··-·-·- · - - · - · - - · - ·.
-~{a adU0 -,fş· ··ctJ(ioşUnţă, Â4o:rySi8ur- Sti_nderf9.ndî că
JYf!;li
tn_âine Jn ;!Ori ptec- ti. Pqris, -Unde v,cl -r:ătnâne· d_p_tJă
·s_ăplă:mâbi-,- \lqm-_ păstr,a, l:3gătt1r'a·
pt:f>J: -s·ec-te·tar:ul m_e\J)
Geq;rges·. ChristoPhr:t -; -vl-t la~_ ·aici.- ·:a- ·Madrkl.
Desp~rţirea f"J .cordiaiiL
. . Robert ajunse năuc iareşedtnta sa. Propunerea iui
Quvrarrl era atât de .copleşit()are p::i.JJ irtJpcttapţa şl
:?unP·l_O_area .:probl_erriefo_r ·pe C_are· le dd.!_ca încâ'f ~\fL~-­
1_

Ae.voie câteva ~easun P<el'ltnJ a şi le. o.rândui ln

d(:l
.minte> După ce Je t(qaliiă pe toat.e. Jeţe!€J, cârtârîn(l
l!,vanta/ele şi rîsqurile, ajunse ia oonclut.ia că această
. dbest!urle <:lepăşea poslb11ităţile luL ln rapoartt:lle ·
;destinate tatălui său şi .lui Ghallais, ~se mărgi!li să
repete discuţiile saJe cu Ouvrard, impresiile asupra
influenţei acestuia asupra cercurilor ·guvernamentale
şi deosebita preţuire cu care erau pnmite proiectele
sale. Nu îndrăzni să facă sugestii. J\r fi insemnatsă~si
asume o responsabilitate ··prea mare. Robert e(a .
Jntleafuns. de. intelept spre a:şi da· sei).ma, ca mai avM
~uit ..de invilţat, înainte de a se lansa singur în
. aseme'Jea afaceri. ...
ODua•zile .după semnarea tratatului, Ouvrard piecă
1;>.. Paris. Câteva orf) .mai târziu, -părăsi Madridul şi
dules l'aforit., care purta asupra sa .corespondenţa
destinată lui Richard Sunderiand şi lui Amaury ele
Chailais. - ··
Ouvrard nu .zăbovi mult în capitala Franţei. După
·c~ pr(;lzenfă lui 8arbecMarbols un raport stropit cu
••apă de trandafiri. promiţând munţi de aur ·şi o
pJosp<;ritate. fără
precedent pentru Franţa, p!ecă la
);msterdam, In continuarea turneului său de afaceri.
Ce că.uta. acolo? Nu informă pe nimeni.· Nici pe cei
·.mai apropiaţi coiaboratorJ ai săi; Ouvrard era omul
:'loviturilor de· teatru.

La Paris, vestea · inCheierii tratatului d.intre

bancherul Ouvrard şi regele Spaniei făcu vâlvă.
 Barb<H'iilarbois era' în, plină euforie, 'ca şi . ceilalţi
membrP · ai cabinetului: < Oamenii de · afaceri erau.
încredinţaţi . că talentul de aur care se eva revatsa
. asupra . Franţei va •· cre§' Condiţii optime . penţtu.<O
regenerare. a vietii economice, în ,,Joui:f:tal 'des
Debats1' un caripaturist 1nfâţlşa Ef:le '·'Ouvrar!fi';sul:l
· Jl'asaturlle <~eiţei F:oftqna(·în braţe' tu rin co~iic' âl
·abu 1'\Qeriţeli:~f)e:car;e ;>crta Mexic. În l::ercdrile .ourl,'ll'se
· ... spur\~ii·căilnsu$i"TtnpiJratul.. rl.lse$"6.• .!mptesidnar .i:fe·
succe~ele .lui
·.. Era' firesc
Oovrwct . , .• . · ·•· . (. . ·. . .
c<cvalut acesta <de "Optimism <sâ"i
. .'. ."
infiUei;ţ~ze Ş"i pe ,chal1ais. · oupiidectu râ.raporţph:Ji;lui
Rdb~rt'<$1 d.upă,"O"Iur:lgaJntrevedere cu Ouvrard, care
îl vizitase în ·cursul trel;erii sale prin Paris, Challais.
semria 'Convenţia propusă de banchet. Nu. mai aşteptă
apr.ol::arrea. lui ;Richard •• Sunderland . 'Era sigur .că
aceasta va ·li' dată· fără întârziere: · ·
· Gr'aba lui ·cl1allais" 'tusese determinată 'de o
... informaţie ptimită de Ja<agenţH săi din Amsterdam:
]ridată' după sosirea sa În Olanda, Ouvrard <lUase
legatura cu reprezentanţii băncii f;lope şi Laboucn.ere.
Avuseseră' loc'o ,serie de- Şedinţe cu· uşile 'închise.
Ptinţrco {ndiSc(eţie . se afl:;!se. •că subiectul· .·acestor
convorbiri tainice fusese argif)tUi ·mexioan ...
dri · Cballais era hotarât să nu ·.scape acelitstă
ocazie. care ·trebuia să ·procure casei Sunderland-
Beau:C.Iair · benetictr de pe;>fe; <lţlt Si:Jte milioane
·uancL · · · ·
.Aprobarea de prlncipiu .a ·lui Richard .Sunderland ..·
sosi. ·.·.·abia după· .două săplămani de încordată
aşteptare" Ma~ele •. patron . 1şl dădea •acordul,
recom.andând o .mare prudenţiL "Ouvrard, scria el,.
este un viclean·; care pentru a"Şi atinge scopul, e
oricând în star13 să•şi arunc~ partenerii peste bord."
RiChard povăţuia peChallaiSsa organizeze o reţea de
agenţi int0r.rnatorl7n juru.! îoi .Qu\trard, spre a-i dejuca
eventual •plaii;udle ostile casei Sunderlgnd:
. DINASTIA
-~ . . - SUNDERLANO
. . . - BEAIJCLAIR
. .. 4.1

Potrivit .convenţiei, ·Challais. expedie la Madrid un

:,'avans de 'două slite de milioa:neJcancL .Un imprumut
;de patrUzeci .de milioane de. guldeni, urma să"l
' '.lanseze pe piaţa 'olandeză.. ,
Intrarea acestei uriase sume in tezaonJ! secătuit al
;z\Şpanîei provocă la ~hadrid () bruscă irrviorare ..a
i.'atacerilor. Furnizori! ştiind, că vor fl platiti, s.coast:fră ia
'Iveală m.ărforiJe dosite, băncile îMepură să acorde
ad~şi impnJmuturi . pentru ihvestiţii, producătorii.
"~'"""·· f)e piaţă produsele ţi nu te până atunci sub
Până i;>i. Mi.ttistetul de Finanţe fu .î11 stare .să
din salarH.Ie res!ante ale: armatei>:de,
~;birocn>tit care se despagublseră până at:un(li; sugănd ;;
.; . vampirii sangele contribuabililor.. '··. . • : .·· ... ·. · z.,
· .. Drept mulţumire, la...propuner:ea Printului Păcii;.
Cari os .al !V-lea. decoră 'CU marete cordon .ai •
ului Alcantara pe contele Amaury.de Cnali~Jis, şi . .
mare.a cruce .a: acE;JiuiaşJ ordin pe Rooert
~~~;,~'!' . Conferifea acestor decoraţii urma s.ă
prilejul unei solemnităţi, !n. cadrul căreia
ave:a să. fie. prezentat r(tgelui şi reginei de
îns:uşî --Pr:Jnţul PăclE. }\dve(şt!rH .pF(n1U!oi mii~îstru _->
riCcrÎtiC.fiU ae'easfă exagerată recompensa oferită UnOr
ari. ·,.Pentru imprumutul acordat Spaniei
'"~" dobanzi, spuneau ei. Ce rost mai au şi
;;rp,•es;t .în:~l!e decoraţii, destinate· rruma.i
-em~nente, -c-are _a_u ad:us. -mari- se·rvicît

Păcii; ar -fr- _fost.- în· :stare să te vfare si

·fală_.de dtfh~u'Hă'ţUe -nna~nci"1r~ 'in care s-âr
. acel avarie. La 5 octombrie, fregc:tele
'Ae"'ea"
nf-\, U s·,
, .,·clar~" ~a·" adl;·~aa;•
~;;;_.a.-,_".,a- ~." _, d" ·~ • 'm~
0-ia·l_t,,t!

·.milioane de pia;;tri de Brgint şi alte ;.•reduse de

nre. fuseseră atacate in apropierea ccaste!or
ali'e.l. de către o.escadră britanică. După o iup!ă
, inamîce-- supe-rioare--;;·-Mer-c:ede·s" sirri-se·
CEllelal· trei fregafe spaniole plecaseră
 .·steagul, Această.,.a9resiu11e ·săvâ~şJtăJr~tirn~c!~]face
.· .echivala co.on.act .de pjrateriec Ins~ e((gl~!!iVno;E:~'au
·. scruoulosi, cu adversarii lor. · ·· · · ·· .···. . .•. ·.· ·· •
· . . Gaptu'rarea, f!otH~i .c<înstitLiia .o:lo:vttil(~ gr~li p~htru l
. . statul. spanipl c:are pierdea·•L!ItirJia:p&~tb);lif~lâ.··~".a 1
·•· l)laL,rnan.lfes.ta vte<Y veleUat.;..de. i.nd.ept>m:i:.i~ofăJaţă de. '1
·. grupul d!!. f.inanciari. :Străini ce:.pusE!s!l'#îlc !'lliiha ,pe 1
tol!t~ · res.l.Jrsele.• •etonom iee .•. ~~~ · tăfil ..;.S;/•
. . f'it)rqerea tregateioc .• cu .P:!al?Jr,i;';IJ!!pUJ'l'eÎ'J. o
'J•• ;•.o;• .•. ·
••.•• c~nil.u~fe Jţmpecle{. fără :a.i{lil)toi:til•\;l.~i9;f0i~•llâse
· ..·.•., cornemjl;te.·· .ne.v:fre. ·caţe . •·sa. 's'i'Fi~î~eC:O~f~'J;prit\';' plasa '
bto cad el. ·na\f(âle... hYH.arii.c.e, •;S:pat1'1.1;!: 1 s.~ >v:edea
condarrrnată.•afi lipsit~ pârîă la/$f~rşitul't~zi:Yoi!.ÎI~i.de
rezervele .s.ale .de.. piastri .. mexiCanrrorfli>tac<i&metcială.
a..·casei :Sundehand1Beat:Jclâfl' Ertia.· t.ea inlai~indicată
pEîntru a indeplîni .. acesh; trani;portui:{ <Ccirăh!He ei.
..afJate sub. pa\!jlion ame{iţall';kerau,,)'ll.pi!ie,. uşor
manevrabiie Şi bine. înarmate.. 1\li.im.'li ~li:f.!ri'(ai pmeau
. relua ·transpprtl1F,auryrui ·.lş;i.· ârgiQtulyl ill#?Y~an;;eare
de. la Co)urrib în.coace se relfărsa'Şe (\supra F;ehif)sulei
•lberi1:eJntr~o· n~contl')nitii:·pro~le'.Era: triŞt că mândru!
·negat al Spaniei. ajunsese; ll, â~~lâ ;ta Cor!lt'liile. unui.
parţicular, Asti\zi însil. nu· JJ'ltii ·iiv!Jade ..ales.,Superba
.flotă .spaniolă trecuse în ci()menJ.~I ~miptfrHoL.,I::poca ·
galioanelor Se încheiase. . . . . .. .'. > ·
Prinţul Păcii., pe 'lângă o. s.tfrnedet\ie de ci~ecte,
·avea şiunete.C.alităţi;Cea 'mai
preţicias'~o@r.ti'eJeera
un dezvoltat simţ al realităţii. în:schlmb41 milioanelor
şi ·al corăbiilor· casei. >SunGlerfâhd ;, · rm //pUtea oferi
pentru. moment deqât dec6raţii Şi ~erg\lrriahte Ctl
tiflul'l nobiliare, Ş.i.co;aceşterecom'penseîŞf în!'Jăduia •
să nu fie zgârcit, Slava Domnul~ ii r,egel~.·a.v~a ~ufereii .
· să cof)fere <decoraţii lii discreţie şi ·să creeze<oricâţ[ '
gr:ănzi <:1\:I.Spania.af'fi dorit. Opl'e!iŞtile'str:ăveclli care ·
lirnltau Jâ ct6Jsprezece numărul'acesfara_,cazuseră de
.mult.m.ctest)eludine:,Prinţul .Păcii era de p'(ea,p.uţină .
vreme grande. de Spania. spre a. se <fi molipsit de
 DINASTIA SUI\IDERLAI'ID BEAUClAIR 43

prejudecăţilenobililor fanaUc!, ce pUneau rnal mare

preţ- _pe un arQ_ore genea!og'k compltcat _decât pe o
pungă cu aur... ·
În ziua sorocită pentru conf.erirea decoraţii!or,
Robert se pre~entă la palatul regal in ţinută de Curte.
Perucă pudrată, veşminte brodate cu aur, S"bie la
.şold, tricom cu. pene st;b braţ. Se simţea ridicol in
acei coş;tum demodat dar onoarea de a fi decorat de
:Tnsuşt -rege~~- Spai1i8'i, rnerit_a :un m~c sacrificiu·
;.ifestimentar.
_Deşi_,- .nu vOia_ ... sa.: o n::~unoasGă) Hobert ·e(a
<'im· JJ,
_o;>-,;> ~ţ,·o~a··t
il r•· ·o· ,,,,-.u
· •:?t~ţ' ...• - ·,d,·~ "~rd~·
;<- -::1fl ·A~"~~
';;\ Le.;~"'', ·~""·,"
~-:-ot\<11 '-"-_ţi ... "~ _l>t'V't-,_..
'-"'A ";c:.,.
-_·'-"""
Q.i-atJt·î vi 'dp;.;;-:<
'''"_t -·• 1 .'->O.
iun.,gu··l-
-H, ar\-lt> ""î;tt·•1'
v'" -.,. 1 -~i,..2\j'~o,.r~i*P'\~ro
H>',J'• .,..-
1 .. <Q. ,,a...,_... .:A ~r---.i?T~-~o::
_ .."._..,\~j- _,_.",_.,_,_,~,,

-_mnr.umentaf~ _şi a s·8!o_a:neh.;r -somptu0r1ee. curtaqH:-în_

""" ....!lnu
--•-m.are- ··t"a, go~®J'k:\ 1'' rt "c.:c'
yl dtp rr ,-o !'1:•.1Gt'it.
-{''i .-;:;,r-•o'ţ-;._--:;;c<~·, -.,~."
"'"'"''· f"'t:'''l ... u
decoraţii, d_O~mnei~- in. -roci--;_H ii-e ·_P.'Hlre ·gală; cfe:ra:aţJ _
__ tJP ·tab,cu. -impună.tct. Robert--· ·cb~€trvă- tr;ttt;şţ,,:·,-că
-Stucp~He._ ._aurite de - p~ t.av:.nnn .:'fn6G:p~ls:etă; Sa- ţ7-e
.-:-t'\tunece
1,,., ~a- - tont""'I"'H':;,·;o·-"'r·'~-~~
,·~..o:
-.-,•:-"- 6 ,;~- n.ra! ,- cx
4tţ~_.;:!\::-i»}-'v ~ d_""- p,t;î>.. u0-i'"
""'l••r:''vl'J'J;
... a __ f.t"..r, 1>l;,n....,
_-.dădeau- semne da_ pbos-eaHL _şi că ::Yef~-- eovor:ta. se
···1-""'-tv"r'er-.tt
--- ,,;r;'?-~ ~
.,_·,oc·•rî
1':~_
<;J '-' ,
,... ;-n;:.-
e:. ,J1:<
~~11- ,~rr=~Ia~'-~ -.,.,ta-
.q_ ""'' a,:.:;_ţ.;,,
r:;;:ld-_ _..."i~·q;J:f,::.- în ~-~;::_In
;J·J'-"· ,..,lv •.. ''""'~'"'-'

-tţpt)ulni,_ -sp_e-ctac·c~UJ n făc;.L t'04J..!Şi

:nar_e ifr~;;_njsţe.
'_.p_ţt-;;_tt
- !:'-,...."..,....,,.~a. r eg·a·r-
. __ a. a·-.-.:>t-
,-~.)a'"'· · "'';:-·"-~""---
~-.!H3~_ -~-- • ··enr·
'"' -ex.,si
"__,.."---r:;:·.a--'_v , ;a:::: sr, ..:;.,~*~
. ..,-....,,t._;,
.;>:_QJ.it:-ghezăt -dar .ia an;.H'!1itF:i· .ccaili- şti -s-ă :se ovezlnta
}~tr~t> -apoteoză aug~stă. _Un ·şan::bSI91n rugă p-e -Robert
<-Ş-ă lreapă -in :m!j\('JCUf grupu1uf .ceioJ; car_e urmau -_să ff.s
'-\<te·G_nţ:aţj hi c.u-r!;Su-!. _C&<"eirto_nte.L Qqrnp?ll~ii, erP'
· ,, -~ ucL.oare.
>~:S:t:ra ·• o·dptom~ti._.li13:\t-
· · ~· · ' · d emn:~:ar:J ., · ar-._ ~· b.1s-ancn-ş, · ·· ·
--i-a·,_1. "u"t·
;~_-. \;..1 >'j 1 · C'"'"nn-.. a.li ·;1trl~ .... ;;t ....
~- l,;{'J~,-,;.,;ul,, ··i
u;,,
;v,:'-'>:<~:;n î.io1 +re
"-· _..- __ O"'-""""'an'i
;;;l•rr.;y_,,, a:la·
!." .....
,;;:;<...,_. __
/ •tfa"__r'-~n:
;--,tt 'j'' ·t·,·n.Dr::>ţ~a
y-<,1 ~-\,; -"·tu;;.-,_;:;; ""' ~. ,. '• d;~AI'":Iţ•a
dJ lYt'-.~ 1 ," c,:;,!,Qva
___ al.;-; __- a·_ o am
_ 'r~•-....-,
.,._O f"\f;:;:c'J''
1-~•a. -'--1
':):·,··m-· ""'rec.:~,""na+e
'!:"---- p .. _ qh".•• -~ r~-c:. ..... ·,tud·;,..e""
-.:.1v_ -r.lt _-_ ,,1 u. ~-"
"a n.tl'""t ... ..;n,"!--;:;,
vi•-~;
1!:1 1-Ct'""':r.li ... +:::
~:;,~,~·;;:;v.t!i.d, :.
q
-;:;:p,dve-au ssducător ·pe ,_ de_~s:1pra- ·ev~ntaîclor rnânulte
• cochetă ·nonsa~t?J1t:9.
!<-::C::u-- . . . . . "- .
:;~;_>~- PrinţtN_l Păcn sosi urm({t ._:le r:) suit3 n:..m1eroasă.
•:<$·a'u'"t "U ·Serc;i'i'm de 1'111. 1 i~n~r·b+ <i 6 r.>'!Hi. ra-"'U"l-o
:-,,__ - 1 ' \;;.:(, ""' "'-i,<;)l ' -·'' ., ·~-J· .v :zt '""""' _.." ". -1 ' ·--f-' ? ;;:. ...
fd~~turor. ac.eiaş: uşqară şî d!spteţuîtoare.Tndinare_ a
cu
~f:~ai:-rul'uL P.pdi: trecq }fl dreapta ·troitu_kll.-_-Câtdve:.. ct!pe
 ' ' ----- - -
44 ·~- ··-·-··~·~·~~~ ~~- ..~
V!Ni"i!.Jl:CORBOL
.. ......
~.i-··-·

.mai târziu, din capătul unuişirclesafoarie,s~JaOti i.m

.glas anunţând solemn: ' •i ) ...........
-· ··Re"a·
" 1""'
~.
· .. ·•• ·• ••' ·. ·. <...· .
Robert sirnîi furnicături ln .ceafă când'.suteiţ! de
curteni din sala tronului se ple:c;ară adă!i\:l;YtGă·t~es\iile
in bătaia unei.. •paie de .vânt. · .··.·. . •. . ~~' • );
Maie:staJea · sa, cartos al LV·Jaâ rn((.î>.gfăbit,
.. purtându"ş[ cu . 'vioi.ciune .pâriţacele' prd~ijrin;(omt,
·. impqqobit. ..cu. cofanl!.l "Lână ţle a;ir'' .;:;~·qprl în
· ... ·.dr$p!uJ tronului,,aşteptâno căregira~ <;:t:t'BAt\lţiiJase
· Ta câţiva.. .pf!şl., .să· tre<lca .în st~ggaillkf,c• ' > ..
: Merno(ii. f<rmfliei regala,multii·'la ncimăr;.. \Jnii.mai
batt\lni, .alţii rnai tineti, . rărnasera'Jn ;Sta!Jgi'i 2tr\')qUiui.
.· Aik•i ceremonia se Qeslăşutâ' P:i>tri1it complicatuiui
protocol al (\11'\!i spaniole: . · ·. ····•· , · . ·. •.• •· . ·.
·..•.... f\bbert, tiar('i nu <;uno;:;te~; limba. ţărcii; ,nu Putea
· fălh1ăqi fo(m\JI(l(e· şacramenfale ros.tite pe/rând .de
rege; de marii .aemnjţerf· ai. CL;qii, de PrinilJI f'ăc\i,
toate după un ritual s~pu!ar; resfiet:tât cu .sfinţe)iJe. în
schîmo, urrnărM cu 'interes· sPectficolu! of~tit cte
jall]Hia Teglllă,. de care nu-l .despilitl'Jau ·decât. câţiva
ţlaşj.DeŞi se af!;l qa puţin tfrnp !1'[ Madrid, aj!,lf'sese şă
dund.aŞ~ă.din''E(UJ;ite
pe mai toţi ..erOiLihJstruiui Cl;5h.
.. Carlos al 1\(~fea, regele Spa[lîei, .ar Americii şi .al
lndiifor era un colos cu Un pântece enorm, atât. de
ro.tuqd, încât evoca un g(oq părl)ântesc, pe c('l.re
'cbrgoanele, .Qecoraţii!e Şi . col<:~nele ţinea\) lo.c de
corftinente, qr~şe şi Jartl.lfi de rnunţi. Leget1dara
a
coq:ÎOlenţ~ BOOrboliilori îŞi.gas!se Supremă expresie
Tn pers.oarra regefu1·spa.niei. OcriH \ui mici, negri, piini
~ de_t~un~volnfă;._ ·ware_au- .să-,-og!iryde-a..scŞ_ -o- fire biâildâ-~
gr:Jrie.roasă, plină de Uiţelega(e · faţa de d•Jreri!e
poporului. in' realitate, .Catîns .al !'\/~.lea era . tipul
egoistlihJf; preocvpat nurnal de rnanme: iui. ,
. Se .spune că icyfeHgenţa Jui nl; era.. tocrn<'!i vie
· Altfel nu se.<putea explica încrederea sa nemărginit~
· în regina M!l.f;ia-.Luiza, care îl înşela în văzul lumii ct
 DINASTIA SUNDERLA:ND SEAUCLAIR 45
~~~----------~

mai toţi soldaţii din corpui d.e garda. îo . .iegătmi\ cu

acea$fă naivHate: regal_ă.- -se -făc-ea -_mare 'haz _pe sea_ma
unei. constatări .facute de aotCJaiui rege p? vremea
când nu era decât orint de · coroană, "Suvenmii.
declarase el cu toată coiwl::tgerea, nu împărtăşesc
•· ri.scurile oamenilor de. rând...de a fi .înfiei~Jii de eofiil.e
~xor, .deoa(ece acestea nu gasesc Ji> tot pasul regi sau.
.!pii~Jcipi de sahge regal cu care să~şi satiSfl'!Că poftei.;; .
'.icar[! ale:" La care regele Carlos allll~lea, aflat de ta! ii,
;jex~la{nase const.er;~-1.at. ,,Carlos; que .tonto eres"; Apoi
•a<:făugăse <l\l .blazare: "Todas, si, to.oas sorî pucas'',
,frază care. cupnndea; 'fără înc(lJ'ljur';şl pi hora sa,
. ,Car!os al .IV~lea .ere un pasionat viol.o.nist. Ac€Jasta
nu. înseamnă că era si Lin bu.h executant. De câteva
ori pe săptămână ciinta îhtr-tm ansamblu dirijat de
marele. Olivieri,. La <J recepţie, Plivier.t îşi permlse.sosă .
.atragă .atenţia. maiestătii' sâle câ . se gr:ăoiŞ,e, inţriindJ{U
. tre.i măsuri 1naintea. ansamblulUi. Râgeiţ~ .H p(l\tise
iJ11rat, apoi)ntepenind~,t~ŞÎ iar~şf ViOara Sl!b bărbie,
. <~:!ee ia rase .demn: . .,Regii nu aşteaptă .niciodată".
,, Car19s al, IVciea. avE; a. şLalte ,pasiuni. .() flotă tn
IZ[Iiniatură ..cu.. c.are se juca in' băi: inele, d<').m&rroură <!le
fl::ialatelor ~a Granja ori San ildefonsq, un atelier de
.ipantofărie; .încare confs.cţioml ,papuci pentru favoriţii
s~i, o coleqţie de pendu!e de care s.e ingrijea mai .
'!)lult dec.ât. de . p.qporyl său .. Vânătoarea er<~ ipsă
ipasiunea luî, (je căpetenie: Ja.rnâ sau va{a, în. vre!Tle de
pace .sau .război, merge~ ii1nic la- vânatoilre. Nici in
',Ziua când iL murise IInur .din copii nu renuntase ia
.• • - t .
:vana.qare. .
:, . Cu toate acestea,unil spanigli îi mai iubeau. "Cine
:k!Tl<'~i are .ca noi, spuneau ei ciJ induJ.genţă, un rege
"C<;re se trez~şte 1p fiecare dimineaţă Ja ora cinci, care
•. t:iu bea nici vin, nici Cafea, nici raqhiu, şi care o viaţă
•;ţnţreagă nu s-a culcat decât cu femeia lui?" ....
.!;0 Regina Maria·•icuîza, la cincizeci şi trei de ani,
'.. ară,ţţ~ Ca. O. mască l')âdă. Fardurl!e, bijulerHle
.
şi penele
 ··---~······~--········--

de struţ. o iă.ceau şi mai respingatoare. Gura lipsita de .

dinţi se contracte .intHm rictus strivit; Când. încleşta
"fălcile, capul i se turtea;.parcă, lungindu~sedG!<!!~ când
Vorbea; .. CliipUl ei scofâicit amfntea •Capetele diavpleŞti
ce jmpodobeau catedrala NotreiDame: . Decoltatâ
până la începutul sânil6r, îşi împodobea goliciunea
sfrijită cu coliere<de nestemate •scapărăloăre·ca .nişte
·•· stele: 'Rochia de voal adusă de la Paris li contura
· . coaps~le cu cărnt.~ri· câzote şi pântecele . lăbatţat~
·.· .• IOdrăgostită pâ6ă·la·nebunie de Manuel G6doy, îi
suporta brutalîtăţile cll plăcerea• perversă a .·.Uneî
masochiste. Pentru a rnai scăpa· âe .·· asi<:Jtrităţile •·ei·
amoroasa,'- Prinţul Păcii 1i procura;amanţi din corpul
de gardă. Bineînţeles, nu"i lăsa niciodată să câştiga
:un< ascendent asupra ei... căci se temea a hi.J fi .
1nloc\.llt. O âată 'GMoy. fusese pe punctul de a-şi
se
pietcl<3 auto_ritfill3a asupr;a reginel, care inârăgostise
d:e'-'a 'b.ine1ea ,âe,·,un qf.l:ţer din regimentul qe ga;dă
călare,, .pe:nu'r:oe!lilaii<L "be unde are,Malla bani, de
face atâta lux?:' întrebase o dată regele uimit de
~heltuielile dezordonaţe ale,ptiţerului. "1-a. murit o
mătuşă în .Arttile~·. explicase .·regina • cu afectată
nepăsare. Manuel Godoy, · ca!"e erfi de faţă, se grăbise
să intervină cu preciziurli: "Maiestarea Voastră,· nu
, ştie poate că .Mall a e întreţinutul unei bătrâmi nebune
şi bogate" .• Malla nu . rezistase hf3Săţioasei regine.
Godoy se îrripăcase cu augusta sa amantă şi. traiulîn
trei fusese. reluat ca 2pe vremuri.:
· Printul AstUrii.lor eră un tânăr încă nepervertit, cu
.ochi nevinovaţi şi. siluetă firavă .de aâolescent. in el
poporul. spaniol îşi punea speranţele, înşelate de
actualii suverani. Ceilalţi membri ai familiei regale,
in!anţi şi intante de diferite vâ.rste şi rang uri, .erau
nişte caricaturi bune ,doar să figureze într-un muzeu
de ·stărpit uri omeneşti: Săngele subţiat .
. degenerescenţa aristocratică ajunsa la ultima limită,
se citeau pe chiputfle:fiecăruia. în parte. Toate iluziile
 4-7

1_:--•,,, ·~•
Ro"'ert-
U \ în~
",1
1
P""!;;;t"ra~
!::.~c&)-;1~ cu
..,
0 -'p' a+ple'
_-'-.~?t• ....,,_.., 'n'cnrf"'n""t'e
;_ V••n?-l.t:o . ·so
'"-'

~spui-be:rar:ă Ctl prilejui -a~t:stei s-vH:::_mr;rităŢL :Cfn""~d re.gelr~

"1• ,,·,mlin
•;;-;~;.n-
1 ii
6 -..d. vv"'''·o•a'ţia
-l , : ŞI. n~'ga"'"~•·u·
....
ţ..>;;:.;,_ J C·'-·1
_lhVJ>~
·L. 'V' ~"M"·m· a,
- '-"'-!!'"'-"-''

:-inalta- ·disfinct~-t?~- -Robert ·p.Je_p&- ·genur.chkd po_nivH-

--_ protoco!UiuL Regele ·H ~Ur?şe ~ca bunăva!_nţ"ă 1 Jar
re·g····l"a·
:·-.• _,, r-t _;·s· e _-.••s·chlrnre;,OS'
.;->",r-~-H
__ f '!''"r unb··rle~c
Ul.Y-11~~'"! .. :::i ·z· a"mhe'~
)JJ. t, CP,,,_ •iola
0 ,•,

·:··Să -.:e)_(;pf:ime -interes~ şi cq-chdtărie·;· -dar· n~ Jăc6a ·de:cBt

csă-i sporească sluţenia. Prinţul Păcii i&i!oită. P,il .
Robert·
··' · .-·· S;JilLjncredinţat qă îf!alta .cinstire pe care v-'a
)făcut-o Maiestatea sa, va fi urmată .de a!te semne de
cbtmăvolnţă: ·
Aluzia era străvezie. lr; schimbul .continu.ârii ~.:mei
.coiabqrări care pănă acum: dovedise..rbdf1ic;'ă, se
.pentru tezaurul Spaniei, Prfnţul Păc;ii era· dispus să"
decearnă membri.lor casei StH1der!and-B.eauclaîr •·:Si
alt~ distincţii onorifîţe.:.. ·_,_·. ·. •... ·•·. · · ·. ·. '
·. ·.· Imprumutul lansat _de Cha.llais pe piâţa olandeză
· avu mare succes.. In· dowă · săptăn;uihi, amatori]
1';uoscriseră Intreaga surnă de patruzeci de milioarre
;'guldeni, care/fu vărsată sta\u!ui ·· spanioi. ··
... • în vara anului 1805, primele nave constroJte
.Jfi santie'rele din. America: ale · cas'ef Sunder•laniF
.sea'i.iclalr fură predati:l SpahieL Traitsportul piaş-
. 'trilor · mexicani spre · EuropE! începu in aceeaşi
epocă. ·. Errglezii, care se menţineau pe poziţia
.CJe a nu m(.)naja Pe neutrii, captuPară două .nave su.!J
,pavi ljdh. american, confis.cândlpcărc'ăturâ, •Sl:lbc'u'!ănt
'•cii era destinată. s.tatulu.i spanicH,. cu care Anglia se
•·.afla. în râzi:Joi. At~east2 imprejurare •determină Pe
··.f;"ha· lla·ls·· · ·.s· a~ ~.·. Sl."te•"
:>-.~'I:J ·~ ·l·"m"n•~··
;._-.... ',..,j 'cansp~rt"l.
,;J'-'J,CH ,,!.,_ '1\- _V~ V "'ast'"O'
!-"1'-'7·''''_1.
;<-, __~·pre_ EL!roţ;lfL ;\;avele . p.or-ntte, Spfe_ Spania fik-:ură
•:'i,ţlrumul întors. Dejucănd vigile!Jţa britanici lor, reuşiră
-,_::.~-;cSă --<--acosteze: ·1a Ne.\~t York._ ·1n -f6Jti.! ·-ac;esta., zece
';milioane de piaştri fWă.depozitate in. tezauru. Băncii
'Ma1:1battan. . · ·
L:.; Între tiinp, Ouvrard cree ir, Spania o Casă..de
~ţ-lC'orrS-oHd.are__ -cara · :a\iea, să- e·_mlt§ monedă.- hârtie,
 --',----~----·"
- -
VINTI~~i±df;~ut
-
.. .. .
·. ..
-- ',
.~
- - -- - _, - -- ,'}- -- -· -- -

garant~lă .de ÎIJlprumuturile furnizat!;' Ctek'b~sa

· .. ·sund~larltl:8eauclair si 'de.. rezerwR.ttezaUniftH:frânCez
.. ~e car'?. Ouvrard se ~olosea.l,&. diSiirE!ti'~./.i~c··•···
- _ · _earb~~~arpo-~s:_:_)r _-a-ăduSe ,rnâhă·-~·:{~b~i~{:!fiifj:ttcă~ ;-~:r;a
-_Qe a;:>j-r(f ct; ratî_~jnatnenţu-l-!u! '-0\:vl~fqf··:-ţ;ţţţtl~~l~~ib;ă~YJf:l_-:"
-:)<$paP.hi -nt(-__ '~fi~ fi :'i~ ·-star·~- .:&§--:_şi --~C~lt~·,,:·,~--~ţ9_:f_ti_l,*/'~h~HJ1:te
.... de a~:Ş[ CO'fisorida propria ei siţuaţ!eic.ti. i;;fl,pJta1uţF,jil1
·. · Zafară i spre acşl· t!Jfb!Jpâtaţi ~po$ib') iiJ'$ţil<~.l19rl~iî(i;ii.~~ffel·
..·.·ta rna·ctoiia f?ză'csifcşi~Poată.,ex€t~i:it!1IaqgaiaiPef;\t~le
•<· pătre. Fr<~i'ita şh că!:r.e ·<;onsorţiut..a:~ ;b:?"!l~fi-e'rf#6'1:iie îi
iJr.Oc(lrase,fondul'i •...· ·•.•.. ; .•.• ri' ;'},(! e,j'i'i,}},,i .
' ·...• PMtru~:speciaH!)tl, aceste ,pp'er:aţit'ilil, co!:lsţj~Qil;!u c
. .;sp.ttţ(!!aţieo de ·mar!.pr()ţiorţi L.··Pe,p trp pf:()fa~i'~~atl']i):rea
•'cbmJJlH:ate: Cin!) )ecaf. fi .putil:t ,).ifmări? · F · 'c' .
.. •. ····13;ert a~~e că ăfacerileme;::geau din plirf;§î ((eoparte
Ş) 'de alta a :Pit\nei.tdL ·• ....·. • . .··.. •••.•.. ·. , .
· • MMHdul cl!.înoştea o prosperlt~t$: tJirpitbiJre, Sf-;;r îi
· -<?Js _:c::rt re_tnvi'as-qKă :t~ffip;jfnt:?- -dt{;t{!i{dS.--al~;:ş:pa:AJel~:~-â-nd
-gan·o?d6le:::_"_;;:tdt~--c:Efau ttecoritmjit :J-auiL~- ::ş{ -_=-_n_ei:;tp_rriate.
Şantferete .navaîe·.îşi reluaseră ..act!Vitafea.•.Sol<:lele
· restante :l<le ai:1Jl.atei erau acf.ltate. !a'ziCSpecl!latorii
fnciieiau •tr;!in:tacţii .1qdrăirîeţe; ·t-~obi!i{, fntrâţi în
·combinaţiire ttii'Ouvrarcâ, îŞi .attreau din nou caleştîle
şi îşi acopereau amantele cubii\.lfel"ii. Er<{u atâţia bani
pe•. piaţă, rocât cere;:ea aju nŞese dqpă~eastâ oferta. s'a
Pravaliile >şe goJ~au d.e măr!urP~'Cârciumele nu mai
Rrtd~~eâtF cu;
cli~ntefa; .Şk>f;!ridile ...p ~im€JI'm .1~răşi
ofrande. bogaţe. Până.' şi cerşeto(fi trăiau •b.înec 'Şi în
Frariţa'.specu!ă'torii îh$yraja'\Lde . .belşugul revărs~t de
-O_ny~atd: -qsupţa _Spant~J: $$ :fa;LSJ~se~~~r 1h:- elfad_~_f:I de
m-a-ri-- prqpqrţiL 1\,HraJtJi _ctU_nJfu_k· d!ţt ~1eX.l__c- btbise
f-. . . - -- . .:.- -~ .. _. .
·-lumea
-- - . .
- - --- ___
-·--
··-.· - ·- ._,<,-
-:_-•::
-
- .
·

Nurnai.Challais
-- - . . _.,._. . era.înariiarat.
: _,._ Abundent<H:Ie'hârtie
-
-'-'. :.
~ -· •--· ·. '

emisă dE) •Casa de Oonso!ida(e a Sparjlei atingea

proporţii· alarmante .. Hâ.rtiae'ra ·garant<~tii. de tezaurul
franqei şi de tai moşii piaŞtri mexicani. Dat tei<~urul
francez nu era. .o fâritâriă 11esecata
·,, de aur,
-
iar argintar :~
 O!NASJ!,Il;tSUNpERLAND BEAUCţA·_~l.R_ _ __ ·. 49

me.xican. 1nt.§rzia să . sQsească, Englezii v;;~nau

·,.t j
-~-!~era rrre_nte
+ "t--''>
coraţjrue c·p$81
-- ' S t:frrd er. j ,an d'.. vanv
.-...- A
·M>!'!s~r.r.,..::-.-,"::,~-,- ... ;~s~ ;· ~-l"'_,.,.·, ·".; .•· ·...... i- ;·! . lo
U-.;, v:V_f""c:_,""'·""'Lf (:fi-o.. !.fd :}:~-·....{,,_f3}1l;t };Un._-_;\.•DiOn.l e _spq._n!Q_ ._.
~-'""'""~":-c-- ...
----<"'!!lt~_,_,<;;J.--.<i
,..,; 1...,..,·;:;rc;:;t-
,':l,, -'?• ·r·...,
.1Jt..-t:1. _,r.,;.,•.!_.'-"'
~! .-,, ... ,...,.,l'
{ţi.· lAJu:.· .
..
_ 'Qr•'-'t':"_..F-rl
""·:·..,..:~':"' ,_,;.J vJ>·'-·y,,;"_,.~ "'"" '"'''.HJ-1·-"•"'_·- ...".. 1.•_
'

1
~

"""!! ::r:· ~~-,-".,~ ·:::·~ -01 ·r"1!'1""f.>ţl!:> -, ... _ompl'lc't. ate~

'

_a_, ; 'u'
-;::?~f""" a· .• ;;., . H_-=. .......- ':.'":-,: 5tl'"'-">;.. ~n""';";..., ..,..•e·n,..·'~-~
-' _! ·--" _ţi G ·_~..;- '"'"' ; H <ţ'H k o ţu-; QJ , ::J 0:: ,rr.ti 1 ; .- I<~"L _V_
r•a'nd Ch.
;
a!l;.T.e•· ,.,,
, , ::.,, ;:;. •
teproşasl,l ac<:ist !u.:;;n'i. b;>pchşrur se rnărgi1}i3e să
ddice· -d_i:n' :timer;i ·şi :Să -deci! are~. -că·: _potr::iVit ·-acorQO:iuJ
·.· inlerven!tlnt~:e el şi casa Sunderland, .aceast01 urma
să ,asigure in excJusivitatfi .transporturile. Făgăd!Jfala
!ui de a-şl asigura' comp!ioitR.tea lui.Pitt n.u-1 angaJa
, cu 11imic. Făcuse;.o î.ncercan3 ';Re,r..evşită;· Era
· încredinţat că pieştriL mexicani voriljunge,totttşî,în
Europa. Posibiiităţile casei Sunderlahd erau imer:işe.
Convorbî.r1;3a -se- -.termfnrtse-/fnt:... o atrr!osferă- în-cărcată.
T)ouă nave amer.fcane, din ·.flOta- -to:in~rciâlă B. -:Caş_~j
Sunder!and, reuşJră; să se. ·. strecoare ,ptin· reteaua
.J!Ocaae·i .0.n_g1eze, ag.'J:3~an-u ·~!Dtr··un_ PC:-.'rt
1- 1 ' 1-. __ri-
__ t: sparno 5_;ai"'
• • "" .;.t '

. 'r~p'>t3i'P-:':>
"\;2
,-::f·:..;q:;.to-r- t~nri:h.'!'
'\;.!~-V..,.""'"-''-''-'·,,._;< ''-{-' ---
·;~Off:'::Z·
-.;>-<...r
\'i.~n - Ch~jj;:t"l';:::
--c'o.<.- ~~!>,(-Y•• '\:4 ,_..,_~J
'OU-Sl
J <

făceâ :Hv..z-H. C<:>nvoaieie -DU -t>utea.u_, u~m~f3 ·un pr_oQ-r8ir:-

'PfeCis. H~rtia-monedă se:oasă _de-, Q.uvrard -,dep_ăşea-
,/ :,imP:o'ttu!. de -pia_ştr! ... _D.in- ft::irk/ire. peJJtru -e!, )a: odzont
:·-·:nn 'Se semnala -nl'ci .LHi-.sitn-plo_rr.·",de. neîrycredere·.î'n
·emisiunile repetate 31.e Casei de Oo.oso!idare: Totuşi,
(Challais îşi spunea· că trebuie să. fie prevăzător,
, , La Madrid, .Ouvrar,d primea recqmpense pnorifice.
Regele îi acoperise , cu decoraţii>Pentru început, ti
acordaS'e şi un. modest ritiu nobJiiar. Rob13rt
· Sunderlancl, fiu df.; marţhi.z, h,J înălţat dintr-o dată• .la
t·an-gu_l_ d-e gT3n.de. de S.:pa~i.a-1 ·: 1n · cadrul unUJ
,: -ct?rsrno·n_ra:f- .cotr.pficat. A d.t?ua· ·zi ~-n- şa~tb~iar} îf
:... ţ;.rezentă .1-rictuta.. Titlul costa ·treizecJ de- :mii -:de
~·:.-dub!on-i. Această_: su_mă:: era o .subs~-it.uîre a. corv~·ili
prestate odinioară de posesorii grandezzii, Coroanei
·•. pentru fief.urile lor. în trecutul tndepărtat, granzii
fl..lrnizau regelui .un număr . de osţaşi cu tot
~ ecl)ipamerltLII de război. Obligaţia aceasta căpătase
 50

cu.. timpul ·un- cara<:ter . pur pecuniar. Ro!Jerî

.Sunderlîmd plăti fără e.nwziasm. Şi Challais''prifti+.la
R?hs diplo.rna.;care iL conferea. gnandez:ta. Mai puţfn
.darnic .decât. • Robert, refuză şi titlof <?i m::hi(ar~­
tacturii: / • .. · · ·· .. :· ·.: · ·
· . -Pro-cedeUL său :nu fu pe placul 'Curţii -spaniole.
Robert, mai .conciliant.- Ştitr să potoh~a(;'căcspirJteie,
•oferind ._i-egif)EJi uri--dat d/,'un .· rri}liorr•de fraqci,_cJi
ptljejuf,deco!:ării lui. cu •• ~âr;la d<;l aur"/ .. .} ....-•.•..
. ·.·._ 'z;p.upă,cl;l Prirni Şî.aceasf~ ·d.edor·!ltie;.r.e~piră,i.Jşl}răi>
,Regeh:l:'îiconterisecele mai. înalte dti\iinc'ţiicspal'lrole,
·• eP~izâl'ld ?sţtel (riljioacel~r de· ac! trlai sto)lrâ· de
~ubven\ii ..De acumH'lain.te·putea să"şivadaîn linişte
de afăceri. · · ·· · · · ·- ' .
.Dar abia,scăpase de atnabilităţile Maiestăţii sale,
ca un;,alt rnennbru :<il ,familie(regate .lncercă să~i
câ&,figE! prietenia. De.,vreq.dopă Juni Robert opsetvase
că ,'i)misarii. prinţului Astl-lriilor ii dădeau târcc&te.
+âi;lărul duce _de lnfantado,. care avea. reputaţia .unui
savf!nt fitr:l.dCă stu(ji~se chimia l_a paris, şi cochetul
·•. dUJ:;J3,; de San~Carl0sc, .car.e,,işi făcuse. ren urnele unuJ
.· . _ixei,istîbil P(}n ,J.UE!!'l, ·nHiceau ayans\Jri, if1vitându"l.la
ti('il\-]ri, ..J.avânători şi alte'Petreced mai puţin. ortodoxe.
· .,,D<'lsig!.lr di şi .moştenitohJI tronului are nevo.ie de·
irnprumutJJri.'', .. îŞi .ziţ;ea. Robert, caril avusese timpul·
~liî''-$1 .facă. o frist~ ideie despre familia regală a
Sp~pieL .__ . L > · .· · _ _.
tn corrrparaţie cu moşnegii dărâmaţi de
teurnatisme :din at;lturajul regelui; tinerii lnfantado şi
· Sa.n•Carlos îi păiură .mun mat .agtlS'abiiL Le ac;eptă
ali<)nSl)riJe, ~ceasţă prieJenie , crescândă nu fu pe
placul Prinţului Pacii, ca.re însarc,ina P<l Ouvrard s~
atragă atenţia .l.u_i. ftoberP că greş ea, ihtrârrd în
raporturi prea • ştri\nse .tu duşrnarlii declaraţi, ai
princ!paluluj ,st!Sţinător al trohqiUi.• ' . .
Robert nv primi Cl.l. bunăvoinţă lti,tervenţia
banchem! ui; · ' •. ·, ·
 DINASTIA 'SI.JNDERLANO BEAUCLAIR _51
----
- M-am săturat de tutela acestui Ouvrard, spuse
el lui Lafont. De la o vreme lşi dă aere de Hd.er. :Prea
ne socoteşte .la remorca lui. .. Casa Sunderland-
Beauclair trebuie să-şi · re.ia libertatea .de actiune.
~. Din nenorocire, Monsteur, suntem legaţi de
ouvrard prin contracte ...
- Ştiu, Lafont lnsă nici..unul dfn aceste contracte
nu ne obligă să lucrăm aici, la l'yladrid, numa'i prln
.intermediul lui. \161 propune lui C.h.allais să lnflinţeze ·
1n. Spania o sucursală a Băncii Sunderland;
·. Latont zâmbi enigmatic.
-·· Cu ce scop? Spre a negocia, ori a primi In
depozite. hârtiile · fără · acoperire emise de Casa !:!'!il
Consolidare?.

· ln palatul său de .la Veneţia, Richard SunderJand

ducea o viaţă tihnită, de r!!ntler cu .mari . venituri,
Zvonul războiului care ·p~stia Europe: a6ia dacă 'ii
'ajungea la ureche. În auritul refugiu al palahllui
fo\ndreea 11u pătrundea decât ciripitul păsărelelor ce
se zbeng.uiau rn dreptul ferestrelor cu vitralii
multicolore, şi· cântecele m·etancolice: ale
gondolierilor, ritmate de clipocitul vâslelot in apele
·verzui ale lui Canale Grande. '
Galeria de. tablouri a roi Richard ajunsese ·sa
rivaliz.eze cu mar.ile colecţii europene. Ochiul i se
· formase şi i se rafinase gustul. Pătrunsese atât de
.. teme.inic tehnica şi. maniera marilor maeştri ai paletei,
încât identifica U$6r orice pânză, fără a se mai ghida
.după semnături. Se pricepea să depisteze cele mai
,.·a bile falsuri. Profitase atât de bine de lecţiile lui
Wragby, încât îşi depăşise maestr.u!. În Italia căpătase
reputaţia unui fanatic şi competent amator de
tablouri.
lntr-o zi, Wragby ii .spuse cu tristeţe:
- Am devenit inutil. Nu mai am ce !e lnvăţ.a.
.
Richard il bătu afectuos pe umăr..
 52

· .·.-· Şi acl!rn eşti un;foarte preţk.)s dJ)nşili~r:il\r&:.m.ă

voi. lip;:;i de s$rv.iciile . tale) · •· •\ ,•ij,iiJ~•.· . .·... •·
- Oh, nu la aceasta mă gâ:nde;am.. .; •. :
•. Richard zâmbi cU ·melancolie. .•; .;·, · ·. ·• ·..•.... ·
.· . .:_ $fiu la;;e.te gânt:lea'i, riacan-<IŞ):'ti1~a~@c~Jma1
• • " ' - --- - '_,""'-, •J·' " ' - ><w• •i ,j (''' '.•'•'',• ;, , •

a)l!';la cu .. ci.ne vorbi ae·Andre.ea:. Am iuoif"'o<amândtif,

-w-t~-~/~y.:;_:: _
_--_ <:. <'-- - ~: - _-·-_>-- :~~rş~~:::::·;~:_:i·_,.--<~~-~><"-~~---->_:_-~_:_
, -_- ,-______ ·:__ - _- - :- --- _ -----

······~· F,!iţhartf! ro~tt VYragby cuijfi1j:lJ.itare,.•.~g~{~!.a;t.

.··· •• ~@urT~ir~a.;;t:g~ii~g~~~ee~=t~ii§~l~~lli~~l1Î~TJf~~··
·.• motiv~J.e cari,! ;m~au.!.:leteri;rli.n at.Să'.nl\iiwă.'mâif!:Jespâtt .
.tl\3· .Hr.e: ·Drag{;;lste.a .comună p~otr!f Ar;1dreea 1'ne.•a
intărit.vechea. prietenie. · · · · ··
Grăsunul Wragby se simţea•Joa,rte stingherit.
. ,; ,.-., ::r.e rog să mă crezi, 'Richard, niciodată nu mi-a
•trecuf prin 'minte săcmi detvăl\li. sentimentele .. i li
primul.rând fiindcă mă. ştiam a.bit de,gras:şi de< urât,
încât in~aş ti făcut
ridicol. ·.· · .· ,1 · · · · ·
·, ·•. ~ Nu in,cerca să te inicŞofoeii îtj!pr()prH .tăi ochi,
· Wragby. Nu a-i făcut-6.: fiindcă @i .erai prieten.
,Ur!lţ!:lni.a ,. t:JU inqt.lpărtea;t'ţî, .fntotdeaun~ . pe·· temei,
uheori h?. fasdneaiif; GâfjdeŞte"t? !â "Bachanalla" lui
Tizian, ori la. "Mersul sUeiulluî'' de•Rubens. Nimfele
iubesc -satirii, eate sun't cele mai·urâte rfinţe .. din
•.lum"e.: .. .f'.Aai e un rnotiv pE!otru care.;ilU Concep să ma
despart efe tine; Wragby: Graţie lecfiilor tale, pictura
ntJ mai are taîne pentru mine. Vreau acum să păhun'd
şi în·alte domenii.Tu, Pico.de iifMlrandola;. redivlvus,
· vei şti .să"rni .găseşti un târâm nou, ·care să mă
pasiorieze? Bineînţeles..nu renunţ la tablouri. Când
boala aceasta îţ[ intră în, sânge, nu mai scapi de el:!
,până 1;1 moar)e.. Cecrni ·.mai recornanti?.
·..· Propunerea învioră pe Wragby. Aedevenea
folositor. Nu va mai.tace :pe degeaba umbră
pământului. · · ·
- Colecţiile
. de. arme. te. ispitesc? ·
. DINASTIA SUNOERLAII!D BEAUCLAIR .53
·~~··---··---·=~·~· ··~-·-------···---'---

-·- N-aş putea spune_. N~-am fost '_niciodată un

admirator al tmij_ui; ·r\~arte. F;abtic. -?tâtea arme, ln(;ât
mi-e silă .să !S mai am şi acasă, in panop!iL
-- Atur.
• :-Y-cc""6ra·
·..~v.....· .ti·~r·-~1 IH'-" ·-tu ~. ·E-: ~-f~+ '-''""
- -. 'CI,<,!;':<\. Ap_ .ţ..,.·u~·o~~.;
\i; '-"''-';.;;." _1(

_cons1rUcţWcr du:ce Ja "ruină.- -J=_- prea

costfsitoare~ _Dt.Ira-rea. Unui palat. cere Şi nrea mutt
•t'm;p. C'
yl -CU răbdarea nU sU,nt. ,tocsnâi prLsten .._._
.-;.\tunel
··- Ct.·~?
.~v•lV. ·'"
~':""i) o~?
1
~""' 1__-ţ>"-·
" ,,"~nsc
;;,.;""'IJ ..J·; to-•~ -~~r"!<>'e
U).. V-~<7'-'; .:;;..'"' • A'a•ii
_ -'·
''""".
Tf..-.
-f-'C:. _a.c_ea{3
. f· "-~
.. a,. -trn! ran~n ~se_
' t ""-..... mt~c
.c:n< -,~"'
Tl~ptacen_
,~ . de
familie.
- .Ma~· ••..e.'erPam.
; __ ·, .la·,· _..,.t•i\.-+l'le·
~'.l _ .,rare·_. ' 'La· ··1'"" '"~"i'e
, ''-'""-•:JOU _1 _",_.,_

-·- Bnt:--Nu-rnî' -,)r;:rb-l -desjjrB ·c.fce:ste Cadavr~- (J~

C ur-r.·
~rl'l îmr' P'"~~
_,c,'-'c; t>~- ""
....-u ~m. b'!h'iA•"c'"
_,_ · .i..:-.v,.u ct, ~,,
''-- c'm'''i~
''-·' L ; ~;,
_._._.. 'o""'ur'
~· .u _1

roase de..viermi.
Wragby rkHcă dec>olat dfri Umeri. ..
-- Atunci- ce· să_-{i ·-m-a:i -pro-Puh? ·p_up-â câte ·ştitJ,
c~ie·cţ(f!e de fe.mSi: _;·nil te_ rri_ai- _;ntefeSl~az-a,.-
·-· Fires.e. Când al cunosJSut fem8fa ideali!.· n;i•ţi
·mai fac ·im:,:;resie
-' - . -contrafat6t11e:
-
· · -
· ·_-t:::ş..:(
-- , __ to -n ""' --.·e-" ;. . n:...,hn
r-'reu_z:;-_V6J,:r-u ·d· -î~
.... >::<f. -~.;!:}·.:,..,·* f":':hţH:-""'11!"' 0
Jd ·~'~'"''~':>h, '-"'1---":;t ·/-"Y
·-,··.fo:-·-;..,,l..;t
\.a:. ~•'·'""
To'-t-r·-i-
~-C:::01,
('"_·~- fl' •• :c.,•! t'EtJ.
"''--" d-i ,......., --"--" , ••
· ·
~: ·FizicO.t ;,~u? Vr$i- ·să· ;râă -:f!iiiezL :Am :sărit'- de
;-~'. ·lr"...:tze·c·l._
""- ' '""''
h·, ,;,.,,.
·"'J _ 'c>l•"J
'
rl-""
.•~'17
o
,...,....-.!.
G<r,
N
,- •

·-- Sunt4m en :;arte: fti' urez:'mu!i!

' -anL La vâr:StF:·-ta
·esti .- -
încă
-
'

.,...:r...,a
.u,, · biltbaţ - '

""'~--n·l/la""-
,._,..-.::.:·1 0,,.;::.y __
fromos..
pt~•le•d
'

<_t';..,l '-'t , _Că"

~l. \'""---VV'!_~i
n
' -

,... .ace"'
,;,=, r!'Jr::,
~~ '"' ""'-~

c~- să nu ... L ·retr~iţţl pro,fi_tă ch~'eL ~::k}t -rnai -e timp,

'\.t-a· 1:J-Uj'
\,'•Il ~- ....... ---o:,_;:-,.; .. i.,ow,;....Jfj{,l;
n:h·-- ~L"I~,,·,-;;-,_~-.;~">.,.,-01' J:...,,_,l"'"'""I'UI
_,
-+_,..,;::"_,
J~;';j_tt;;,.
.,.Q . .
.~ ..... ;.... .... ~h,...,..-6 do
';'• ţCJi'•)<-~l,., ,o;:,.;~;;< ""''
•'-j.•"'' - ··~·
.-aur Cd
-
îl!tun (,;;r
1
·pr-~Z<i·.. -:----ii-t;nard, _aş_, vn:;.a ~-a%·ţr pun ·-o
Tntrebare. ir;_ac·Fvltate.e aceasta ;_1:1u -tE:1 ·epas&r·
-.-- · ;i<
'""a~'t.l"''~'~?
..,. ,..,_l_Gu.r..:: ._ .1\l"1 u· •e· ·,n·'"l"'g
_1",.."" .
-~...

,. un
· ·. om ,.. • . ,R'Le.h!lsr d , t._1n ;om. d eonns
, SR•
Esd
' .- ,_.!f'Lhrrnc.
'- - . . . " ' .
'răstoarne. -_ştâ.nCl,e, -mun_ţi_L..~ 0-- -via\ă_ întreagă le~ai
zbătut, ai con,;umat tone de ener.gie ca să c(eezi un
imperiu financiar ... şi deodatiL ai renunţat !:c lot ...
 - Tocmai tu imi .ceri explicaţii? • ·• :.· ·• ·.
~· !ţi cunosc pretexte!e,,. Adreea, Caţ!ps-Ollifltps;
<
Escurialul.... D.ar ac.e·stea nu mă. m!Jifo'm(!s"c •
•Res.emnar{')a ·.este apanaiu! bătrâneţii flept)tipcioase.
Tu. eşti încă la o vârstă .la care poţi . crea,,:,>....•.•.•..
,·;.....,.Durerea. nu are Vârstă, dragul m~u\iJ'PietcîE)t,ea
Andresi..: · ·. · · · · .· · · < • ,·;: .· < :
·~ Richi.lrd; du.rerea este un tribu.t pe c?rEf.'treflgH:l
să~! ad\)t;l morţi lot. o du rere ·făr,ă.sfă~Şit}~ ;~bs(jrdiL .
Singurătatea .hrăneŞte sufe.ţii1ţf:! sullet~;âsqâ,i'()~m~nii
. CU pte()CU~Jări;multiple nu au tjmp:să 'P!ârtgăiif'u &$li
prea rsingqE .Ai· prea puţine ocupaţii,;~~uginî;lŞti fără
.sa~ţi dai seam<t. .. .. . ./: · .. /
.....
· Richard · nil· răspunse. lncwn~at, .;,;(;u vmălnile la ·
spate, se plimba urmat de wragby pr.in.galetia de
.tablouri: \/Vragby îşi dădea seţtrn~ţ că e~a intrl:itsâ mai
insist'L Câtev? zile după)l:ceasţfl .. con'\lo(pire, Jules
. ·~afof\t şos:i .la PilJaczb Andreî>a. Richard eraJntrigat
· ·Ce rosţ avea ,această vizită?· Abiâ ci,! .o..săptămâni!
•Inainte Rober,t 1i scri.Sese pe larg t:Jespxe Viaţa sa la
Madrid, despre o.riorurile, oecoraiiile} şLfitluri!e pe
care le primise. Ca intervenis;, În ace.sl SClJrt
r,ăstimp, d.e soooUs.e n!>Cesar să trimeată t.m~cu­
rier extragri:Hr:rar1·. Richard·· pr.imi pe Lafor,t în
·.cabinetul. său de lucru.. De faţă s.e afla şi .Guy
1)\lragp.y.
· .tafont ~na ca de obicei .corect, rezervat; inteligent, .
de. •o. .. dişc.reţie desăyârşJtă, Ţipul,secrelarulul ideal.
· Aceste caUtăţi iletermi naseră pe .Richard să-I treac.ă ·
in serviciul . personal al lul. Ro!:lert.
Jules Lafont salută ··cu gravitate,
.....-;--, Ce .vâm
. te. aduce,
-- Latont'?
. . - fntrebă
. Richard. cu
simpatie.
·Secretarul aruncă o priyireintrebatqare asupra lui
·wragby., apoi se .adresă patronului ..
. •.-:- Pot .să vpr!;lesc; Nionsieur?
·~ Fărf;. rezerve; Lalont. .Mr. Wraghy e prieteOJul
meu.
 55

Tânâre: h1şi spre r:z-şi drege glasu!: _

-- -Aifqns;'eurr ·vă' xog· ,_Să·>n;u iuaţi în n.ume· de- :rău.
indrâzne·ala de a nja ti prezentat in faţa
dumneavpasW!, fara să fi cenrt autorizaţia şelului
meu direct, Monsieur Robert Sunderlanct Am socotit·
Însă de datoria mea să lac acest . pas.·.. ·
. f'rufltea lui Richard ,se !ne reţi uşoLNu-i .plăcuse
inţrqqlrcei;ea. ' ··< . ·· · ·...· ·. · . ·••
···-·, Ai ţ(Jmva şă te plângi ,de fiuJ me,u'? Intrepă el
intunetânâu"se. · ··
·. •.. --' Nu, Monşieur. Dimpotri\liL Nu. am decâtcuvin.te.
·de laudă pentn.r ·Monsieur Robert. ·
Richarâ respiră . adânc. Ultima fr'!Ză îi luase o
piatră de pe inimă. . ·
.-. Atunci despre ce e vorba?
·.- Despr·e Monsieur ·Ol!vr.'!rCL In ultimele
săpt.ărnâni am reu,şit să obiiJJ asupra sa o serie d.e •
informaţii. deosebit de. importante. !\ilansieur Quvrard
a .săvârşit fapte de o extremă g~avitate.
~ Mă surpriozi, lafont. [le ce nu te-ai adresat
.direct. fiului meu?
. -.·· lvH:!m terTlut de un gest împulslv care ar· fi dat
de veste lu.i Ouvrard că 1-am"descoperit. Să vă expun
faptele., După cum' ştiţi, Morr.slevr Ouvrard a·organizat
la. Madrid o Casă de Consolidare, care. emite. hârtii
monedă şi poliţe, .garantate de depozitele de piaştri
'di.n Veraccruz, Havana şi Caracas. Poliţele nu v.o.r
putea ti încasate desigL;r1 d.ecât· după sqsirea
piaştrilor ÎIJ EurOp!;L Operatia în sine edestul. de
dubioasă .
.- Întrcadevâr, C'U e absolut corectă; zise Richard.
Totuşi, piaştrii vor ajunge la destinaţie.
· .·~ Aci. intervin faptele exceplional de. grave de
· .care vcarn vorbit Mon.sieur Ouvrard .a emis poliţe .a
. căror valoare e mult superioară to.talului piaştrilor
·• aflaţi în vistieriile colqnfijor sp,aniole. Cu alte cu\!ir.lte,
·. poJiţele nu mai au dernult acoperire.
 . .. . .

.56 · .. ·. · ,.·. . ·.. • ·. VlNiT!!.:Ă'.COfl'~fit.

.-~~··· · · · · · · · - - ...... ~---'.--~~~·_c.·=···=._:·.~··.:=···""'·"'···.

· - pe spui! exclama -Richard. .. .·• · . • • .

. .•··.-. In ziua.. când •;pfaştfii vor. scisj •la N~âdriclr
. ctedf.torH statt(lu:i spaAiql nu-şi vx:li •m~[i?'xpt!tlfa
val'orifica cr~iu:\ţ;'!!e• <:lecât dacă .. se vor . mulfiii:11E0s)l· •
. pr!)Tl.tîaScâ înJoţ; de aur nâniile ·fără V.il.!.{)ă,~e ::~(TIJŞ~ ţie
c·asa de. Corfso!id.are. Mă întreb, cum••va>'testittii
Şpar;iS. împru~nuturii~;Jl9 cf>r~ i le-am;ii2ql;.qlit.1•du c)ff •.
• va achita Qrâul furryiz~t d~ l:lnited Wl'l~aţ:!;i! ţu!ll; ya; •...
.· plăti navale..Gonstrllite Tn .Şa.rttierele noa'gtre•"i)!:ltiale? .
.· · Diipă· Ultimi le calcu!e/tlasaSunderlah'cH3'~atrclai\'.';va
. ·.. tăiiiâne de~c:opediav•&u · aproxirnatlv~.•'ciridrC·s&tw:f.ii\;
. milibane••frâhck ..•• •. . . • .• . . . : . . .:::
. ·.?Richard siliîţi ca fâmplele incep să'-i tyâp!'le;isC.ă.
.; <··~· . . .,..:-•
:._:•&aforit eşti stgurL•de tot ·ceeă' ce · a'firmr.? .••..·.• ·
- Nu numai că sunt sigur. Posed•Şi alte inf:ormaţii
asupra activităţii luiOuvrar;d. La 6 mai 1805, a semnat
·. un. 'co'ntract' ct:.r • firma· Hope ·. şi labouchere din ·
Amsterdam, prin care Ti cedează cohceE;i.unea
argintalui rnexican .. Con·cesiune pe oare anu1.1recllt
ne~a
. credat·o
. - .nouă:· · ·' ·- "·
. ·.~ Ce spui durn11eata- e monstruos.
·.- N-am · terminat încă, Mbns(epr. Ouvrara ·a·
Thcheiat contracte priA care angaja aceiaşi piaştri
.băncilor Baring şi .Bancroft din Londra .. ,
.-· . Bancroft? rosti· Richard îngleştând pumnii.
Băncii Bancroft ·din Londra! repetă ei.· · ·
· într-o ·.scăpărare; îşi aminti de Cnarles Bancrofl,
omul C:are•l ruinase odîn'[oară şi Îl silise să fugă din
Ahg1ia, ·ca .un răllfădător. · ·
·•. Destălnuirile .JuF Lafont îi deschiteseră o veche
rană sufletească. Sangele îi clocotea în vine. Simţea .
în. creştet o apă~are grea, -supărătoare: ,,Numai de
h·âş face. o .·cohgestie cerebrală. }Asta mi-ar ma.i
trebuL 'frebtlie. ..'sa~mi. pastreZ:
. / . . oal.mu!,
. limpezimea
minţii." Cu bărbia înfiptă în piept; gândea .. , ·
· - La!ont iise e! într•un târziu,. e bihe că nu ai
vorbit lui .Robett.:l\1U Ştiv.Fdacă ar -fi avut tăria să tacă.
Challai:> ştie ceva? · · ,
 DINASTIA -SUIIIPERLAND BEAI.ICI.AIR 57
-'-~ ~~

- Bănuieşte. Acum ·.o Jună. când l-am văzut

pentru ultima oară era neliniŞtit. Îmi .spunea că
operaţiunile lui Ouvtard 11 panmspecte, .Se gândea sa
la măsuri, dar se temea .să .• nu declanşeze panica.
- A. judet:at înţelept, zise Richard; Trebuie sii
. câştigăm timp. Numai aşa yom ,putea organiza o
. acţîune de apărare .a propriilor noastre interese... La
·~ ..
. M;adrid. a transpirat ceva asupra situaţiŞI Casei dS
vonsolttjat;e.
.
··~·
.·
. .

···-· P((nţul PăCii, oare este ...adevăratu! .stăp;în <li .

..statuJul; înanâncă din palma lui ouvrard, t.jJnistrul de
finanţe al. Spahiei .e l1r1-ramolit, tqt at~tde Jimitat.:G-a şi
. Barb&-Marbols, col;;igul său din Franţa. Quvrard .. a
·•· reuşit siH orbeaScă . pe toţL · ·
Richard suspină ..
·- A,reuşit, Lalo.nt. În parte. mea O{bjt şi pe.mine.
Cred că eşti primul can;l i-ai descoperit .jocul.
~ N-a fost prea greu. MonaitiiJr:. . Mica dat d•~
. bănUit imensa cantitate de hârtie pe care a aruncat •.o.
pe piaţă. Cre.d că nici Law nu a inunqaţ Franţa c:u un
număr m·ai astron_omic de bancnote.
Richard îJ privi cu admiraţie .
.~ Lafont, te felicit! Ar trebui si\ ţi se. dea o
întrebtlinţare mai potrivită.
- Oh, M.onsieur... ·
~· De aceasta voi avea eu grij8:.

- _Bon pe_ntr~ dOUă Sute de·. mH_ de franci,

: la- 'ghişee'le băncH noastre din· Paria.
Secretarul mulţUmi cu efuziune.
--- 't'\j'fl m·~m<>nfqj acer.··(!' cnn40,-,.-.,.fi -q;_r,;,")QI"rl ,..;::.r..,;:.!·
- - - ._,_, _!.Ji ""' ~"-···- "''·'-) •'·'" "''''""~ l••'..~i>t:""'"' ,c•. !i:A
·.la-.·- ·ctk·noz'I·Pa•·
. ''"'"!"'- ţ-' m,,... .a··• .v··-ti-
6
-"·' Jl
,, "~~oatc.
r-'- ..x;- n"'C.6S'"~"-
----~ .• _ ct. <..':'"' i;::>,;";m·
-.::41 l~""'.b'L
-~--Câmpu-1 Jnvest;gaţ_iHCi·. ~A.cum;· "e_şti-' !rbet--. MB:irre
:d-i'mtn~aţă- --la-. o:ra. opt te ;aştept -în caliJ:ir;~tu!. \meu. Avem
cd.e · tucru, · ·
 ' ' ', / i / '>-- .~-- -- •,-

•. După ce t.aJont se retxase, Ricl;rard;$e•~n:ie\arise

spre •wragby, · Pân~ atunci prieterl\)1 4'sa(4i·'SfătYJi>e
11einişcat şi impenetrabil ca on sfinx. · ·· : · . ·
:_ ·;:;_,_--~Ei,_· Ce<'_ţrăre·r:fi> _,aj? ,: :_ :--~:;:':_>·. __ -,;_;<;;::,<~4-'i_ ;(;::~;?,~::~-:~:,~-:~-:_':-
. .. Al;lia attindi Wrag by p~ru să ptrn#ă vt~ţă,'i!O~f,'ise .
răsuci. !J.e scaun, . apoi spuJ>e:. · : 'i•k; , . ;;L:i · ·
· - Vrei s* tiu !sincer? ·• · • .,. .:: .
. .'7- pin p~rtea ta. nu, :aştepf dec.ât
' '- ' - ",, '>',A ' ' > ' --->A{
sirfcţlritaţe..
A"'{" ->, "'''A{"""' 'A A,

·. : • . "-c Socotesc, f;lich.ard, Că a sosit/mot;herj•tJ\il:;'să.fe

.···;~~o%~~riJno ~~~~~i~~~~~J~~~ai~~;t~:~~~~~~B~~i
1

â•ştricat ou\.lrardc După .câte am;în'f~lâsJ;tt:eţliJilf'Şă'te

grăbeşti, . . ·... ; :. ·.. · ·. , •. >.~. <
~. Evident! N~arn să stau cu rnăinile;Jn •sâi\, i.ise
Richanl· cu hOtărâre. ·vai scrie de îndată'lui\QhafJais.
Ii voi• reco(!landa p .serie. dE! măst.i'fi::{ .·. ·. :.·cX>
- ' Greşeşti,· Richard. Să ·iei p(7'rsoi\al frâi(;l1!'f\ io
man!L 'Până•. nu •va:!'fi P(t3ă' t~rziue';Nu(:stint•cir:rfqe
finanţe. Dar arn destul btin<simhspl'~ a"mi'.dasearna
ca. n\l"ti mai p6'ţi, permit$. 'sa ră!Tlâi'Jri t!:J~tiiJ[;ifau de
tîldeş. Zăvoraş'te-li.Escudalul, .;$i ia luf)ta,?Aitlel piea.ca
. pierzi totul.. Doliu! a;cliJ~atdesful: Leapadă-i. Viaţa î$i
cere tribufuL · < . ·· ;:: .·,, .. :• . • ·
Wragby 'se ridică de P,e scaun:şitrecu.lafereastră.
Cu gesturi bruşte zo de§i;hise lârg:•·Aerol răcoros şi
proaspat al serii . pătrunse ; ti'l :qameră, u rn tl.ân d
pere\Eile; de voaL i ·. · ··. · ' ··.
· ,._:_. Ţie,. Rictnirq, )ţi trebuie •. <.aer curat, altă
.atmosf13ră: alt 'mediu .. PaJatul.acesta te arnorţeşte, te.
adoarme.. Ai zice ·că asupra luipluteşte un b'lestem ...
Wragby se tntoarse cu faţa spre RiChar.d. Corpul. lui
.. masiv se pr.Ofila,:pe cerul împOdobit cu scăpărările
'primelor stele. ;hi 'copilărie, am ·citit o ca.rte c.u
· po\leştj; .Una din ele ,mi-a rămas intipă(ită în. mihte.
Era v,orba d.e !.In castel blesternai: To\f cei careci
păşeau . pragul; cădeau/'răpjjşi dir un somn greu,
adânc; fără 'vise.:. :şi tu te. afli într-un astfel de .castel.
Smulge-te din ghearele blestemului. Găseşte tăria să
rupi lanţurile care te ţin legat de el... Dacă aş fi în
locul tău, aş da foc palatului ...
- Wragby'
- Eşti ihtoxitat, RicharcL Te-au intoKicat
amintirile. Numai oamenii lipsiţi de resurse sulieleş!i ·
cad pradă disperării.
~ Wragb'y, ascultă-mii! zise Ri;;;hard stăpânit de o
emoţie puternică . .Ai citl1 pe Voltaire? .,M·erope?" Am
fiă-s!·t_ 'a-cO!o v_eisor( ·care ngiittdesc eoncepţi_a mea
despre viaţă, acum, după mcart('la Andreei. . .
liOua.nd- on a toUt ~ perduf- quarld on n'a.:, pfu~-
d'espoir,.
La _vie- est un- op;;robn~ et -~ia mor:f lHi dt1·vo~r-<·,-.
\fJ"_~ .. b•• "' :- ---;:; ,.~d~ , ,
~'_\'_. Olg~,. y HlCa.... p.J Sa y8 a_ - .,. .
- '!n •:-,.., ... n,..'-r·
..,._,,, _dHc.i vf{1., vH:,.;;; tt:.-f!Z ··"'"-'"''""U~"'·~
..;..noa"?;:, -;>,'<>·,.. ""',.;.c·! '"'~-.-'a'·
't_<l'fl,ţ;> ,!;- ft1L't ~« 1 ·;<;;u.; _,a 1

Richard! ta:s~ varsurîte_ pOf.rt:i!Od: Pi,.~n;q_-- n1-âri1l- pe _pană

şi, pe registre.'" · · · ··
-'
~ Richard .se- -
'fn6.H·l&Că
-' - -
bru;s:;c,
- Nt~-ti p·.,.."-r,."-1 \* \.~ir;~~ho-v! f.l.fr!'g:5 q!_ t\t-ai·""'""~---·...,.
rlrFw:~:d .s"
---;,
pangareşti
- -~
--"'r·
-' -- c·,
to-t_
-... -
ce
.. 1.,-
rm-a
-··-~·b""''·'-""
'".
-rna:"-
-
ram-as
_, .
~ -
sfant.
v.o;.;;;"r~
...
... _._-

-- _, - ---
. ~h·- 1 . -- . ,_'
-- - -
b ' - . . .
. ..r 1pu _it!! ~rţfrag_ y se tmmetn ca o __ masca.
- ,____ -'
"'
""'

- _,._ irprt!'1_-S;;
o.., '- _i..<l,. •-
N'l0!.
O JL;'<A
r;~c~~,. rL.o.r~,t,,...!;'r>; r:au'a~
f- V.'-1'-•o;.. ['''-"• ~ f• ·--~ . ..,. .-..
nf;:n·d; ,r:s
.,_.. ""'· ""'·""~-.....

,_._. 1'as • -t.Yu

T.o • v.t':-;~:ur ~ă 'fin
,,,...,.-u.....
1
• '":'- r"'P"'ton --'_,· r-,,.,_r;o· p~irr"'i·
.!'~4.~ "V' t-aJ0 r-'~·_.:>~. J' ~ .,
P
,_.

-n_imicirţi- case·.ta!B:. Am făcut_ tot ce -mi-a. stat în p-jtinţă

ca s-ă te smulg d~n-marasm~r în -care te .z;.Pal~- _uac~ nu
eşti în stare să lupţi, morii .. ...
Cu paşi grei ·sa ind\epiă spre uşa.
-FHphard îi tăie drumul. _,~fecţuos~ H-.apucă de braţ~
l 4."
- - 'Brl::l-n"[l "' ·~· o ''" • " "t' '· ~t;:H)tî
' A'l ~
. '--"''··"-' - VV"'8:f'10V f~.:~w·;;a 011-8"-TH
-·~-)·.••'-'·''',_,' ' -3Clt-.' {''""''

!\fU pleca. Eşti -SÎi"ţgUrt.ţf m'e1.1 p_ria·ţen. tvti-ai SpL~S ce

'• 1.;;; ! ...·s;.;;,
"1.;,..-,, a, ---re. .- Po c.t.-Q
~!1-C\.
... 4 "' -va
..... ~ at
.~: 'rtr~_,....f'. ~t""
,........
\-l_,..;::;~ --.... . •J e rrn
o·· .!+e ori
: __,cJ:t n-. "~m
•,, -,,,-oL,,--

....aândit că aceasta - -
ar Ji - cea m·ai feriCj~ă soluţie. - Aş '

regăsi-.o pe Andreea."
- , SiUi\Săm patetism ).li, Richard. DaCă Andreea ar
putea să-ţi vorbească, ţi-ar reproşa inerţia. Inerţie ' ,, -
 (i[)
-~~-···~~~···-~ ·······~········

.
condamnabilă, căci îngăduie
·.escrocilor Să •. te
deposedeze. . , . . .·. ·. •.
·- Wragby. iţi rep.et, nu am de gâno" $a.ma•d<~u
,....l.
l ,, i-,
_lp;:;;~_
-;n· ,. .,. _ ,;1" n r·-: a__., o'u·
-_-, n~c;,;;,.; _
·îzm ~ ~ ·~~·O"1. ;~S.
"'t- ,Oii_
...-."".-,.; u-- -e:·:
_____-yl-
-r~-'\ ·~-- __,_-,....-ţ."a·:-1!
::'-'"('-~-!< ___ .G';,;;;t,. •
-.::.-,.::.-
.-.. Să plet;i ia paris, asta Să facliztiiefă Wtagpy.
Ziua dE) rrrâirye, să nu te mai găseâsca la' );'E)[leţia. ·
Dacă refuii .sâ:mi l)rme"zi povaţa nt.l v9.rifr~pl'i' sase
:luni şi .vei VIS ni să-mi cerşeşti tHi .blid· Gtv)'l1ânca~!:l şi
,un acppeiî$ ',>Ub (;:qre să-ţi odihneşti .p.as.ele.rfit[.lnbî
.v~i avt;a ·lir!Jp deswr să:• o plângi, r.>.e.•Arfdte~a• si•tn'ai
ales ;.pe tine... . •. • . . . >i;;C•' ·' ;
· •. Smulgăndt~cse )<:;iir) mâna lui ljid\ar?i/ .i~ŞUiS,n
.ţm~~~aPrd ~l~ase nemişcat in miJiocJ!. cam;rei.
Cuvintele lui Wragby li izbeau · ca r1işle ciooane
.tâmplelec: .,Inerţie ... inerţie dondt~!1HJabila ...
zăvorâŞte"ţl, EscuHa!ul". dO:!iui a durat l::l~stuL ..
\oapildă-i ... dacă Î(lu .eşîlîn st<ire să•il.lp'ţi; mori... luptă
.,seucmori:".\lu'ptf sau mod .. ; luptă .mcirL .. " .. sau
"" • Richard. se Jm:ire!ită spre .fereastra deschisit Nu-i
. scăpase gestul simbolic .al lui Wragby. "Ţie, Richard, iţi
- . - ' - - - - - ~' ' ' l
treb_me -aer quraţ...;/ alta :~tmosfera"' -alt _;f!edtv... :pal~tl.:h
agesta te amotţeşte": te. adoarme .• : pluteşie un.
hl~steni.~- Juptii s~~--morL:.- ~uptă_ sa~J rDori____ luptă sauh_-:_~,
Atc}1ard, .ducâ,rld-u-şî_ -pumiiiî
·_-- D-esJu1L _g-_efnu
. , fa târh.olâ-... bSstui !... -DestUFL.
-;; 1CiBstati - -
Cântecuf :;ră·~~fnic -_zt.t ·unui- gondoiier s_e auzi' -îri
dep.ăfiare: .·

.,,Ch'era . un certo sjgnor

Cbe wovava ·el ·dolar
De :veder che t -so arn-id
Se credeva
.. . ' felici:
. .. "
'
Richard inchJse furios ferestrele. Pană şl
gondoiierul îşi bătea joc de eL. Şi întunericul îl irita.
in loc să-i .evoce crtipul~\ndreei, li. popula închipuirea
cu Imagini răscolitoare de nervi.· Ve.dea aevea
 DiNASTiA SUNDERlAI\!0 BEAUC!..AJP. $1
--
furnicarul sălilor de bursă ... tablele negre pe· care
erau înscrise. cotele în scăqer.e ale actiunilor Case.i.
Sunderland... făzUe pline cu )'!Ur ale. lui Ouyrard ...
ta.blourile ·din._ Palazzo An.dre.eia: scoas.e ·la licitaţie ....
ci.acanu! care izbea sec în masă, adjudecând.
pumpără!oriJ.or comoril.e de artă acw\:lulate cu atâta
trudă.... palatul Montenupvo .. din. Londra .scos la
Hcitaţie .. : ·.palatal SunderlaodcBeal.lclair .din Paris pus
.la mezat:. .. <:romeniul Bermuda Hundred îmbucătăţil.
· Îşi vedea copiii hăituiţi de creditori ... sugrumaţi de
· miz$\'ie ... liviii de nemâncare"'. Duşmanii .lui r.âdeau
•· ou gura până la urechi... l-am doborât pe fli(.fliarci
Sunderland-Beauclair... l-am lasat :in sapă de leiTin ..
l-am ingenunchiat: ... să.· râdem ... să râdem .. : ·şi
. Abercrombie şi Ezra Slîerman şi Charh'!s ,BâilcfofFşi
Ouvrard. şi Seguin şiHope şi Baring':. ·râdeau, tâdeiw
cu poftii... cu tmensă' o;atisfacţie:.:. Se vede.a. fi âmând'
jerpelit, batjocorit, hul iL. se v~dea 'C!:ltreerând strazi
ostile.: .. b'ătând la uşi care nu se'deschideau ... cerşind
milă
-. si
' recoltând
. hohote de . râs::: ...
Richard ·agilă turbat clopoţelui . de pe birou.
Sunetele argintii făcea.!.i să·răsune'palatui.., ApărU un
lacheu ..:· încă... unuL şi încă unuL. .cinci .. : şase ...
şapte ... zece; se bulu<:;iră năuciţi la uşa .cabinetului de
lucru. al stăpânului. . . ·
-· Lumină! urlă Rich<>rd. Lumină!.:. Aprindeţi
· i.urninile in toată casa!... Lumină! Mai. rnultă lumină!
Ca întreG poveste cu zâne şi baghete magice,
palatul se lumină· pe· dată. Galeriile. şi saloanele,
. terasele şi esplanaqele, ·• balcoanele .şi curţile
·. interioar!'J străluceau în lumină C!l nişte bijuterii
expuse in. viţrine. de ·cristal• Palazzo · Andreea era
· )luminat . a giorno ... ··ca pentru. bal... Pe Canale
Grande, gondolele cu ·curioşi !le ppreau .in dreptul
palatului .luminat ca ·îri basme. Orchestre nu se
· auzeau: Nici oaspeţi nu soseau ... Nu soseau fiindcă
nimeni nu~i . poftise; .. ,Uh singur om rătăcea prin
 52
-=-----~~-~ -·····-·····\IINTILĂ C0!'1SUL
sutele de încăperi lu mînate ca ziua ... Un singur om
umbla printre comorile de artiL. Un om care se oprea·
cand şi când îo· faţa unui ta.blou sau a unei statUi: ..
Abia în zoit,omul so)itar işiJncheia:.perf;grinareaprln
labirintul palatuiui Andreea.· Un Richard SiJfiderland
de nerecunoscut Un bărpat: cu scăpărăH da ;m~hit>:Jn
ochi, c1â puml'li incleşfaţiineclintit·înhotarârea:lulde
a~şi râpuoe Îldversal'ÎÎ, de a~şt reafirma.supremaţia;.de
a îngenunchea .la nevoie .-' destînt.ll ....· ·.·. · • ·
inserarea nu . îl prinse pe flichard la Veneţia;
. Numai GuyWragby rămase la. palazzo·Andreea, .Un
Gi.JY Wragny fericit, căci îşi' 'justificase. existenţa.
Datorită lui Şi numai lul, · prjetehul său îşi aJese.se
dromi:Jt Drumul răfuieiilor. ·.·.. · ·
t.:a' 1$'septifmbM, Richard sosi la Paris. 'La sediul
Băncii' Sunâerlâric,J~'ţl'eaublafr din Place Veitdâme il
prirfri un Ch'allais;n~dormit, agitat; plfn de temeri faţă
de· ~'iitorui sumbru. Ghailais ·nu făcu 'decât. să-i
<confirme constatărîlti lui Joles Lafoot. Situaţia era
gri;!va: Par)ă şi 'Bursa dădea semne de rielihişH\:
Prosperitatea <ta'r!L .imprimase un Impetuos· avânt
afacerilor părea Să fie de scurtă durată. Scurtă ca Şi
viaţa baloanelor .de săpun.· Richard nu făcu imputări.
Timpul 11 era drămuit Trebuia lucrat· repede.
În aceiaşi ·Zi făcu o Vizită la locuinţa mioistrului
afacerilor străine ..' Taileyrand lipsea din Paris. Urmase
pe imparat în campanie. Nu-l găsi j:lecât pe Casimire
de Montrond, care pt;~ tin;Ypul absenţei din Capitală a
lui Talleyrand, li gira afacerile. ··
. - NU e de rnirare rcă Monsieilr de Talleyrand
lipseşte, zise Montrond. Împăratul, care · e şi
generalisirri şi propriul .săl.l primcministru, s-a deprins
. să aibă pe mai toţi secretarii de stat la înde.mână. 'A
început să-Şi confunde mioiştrii cu adjutanţii. Acum
.iubitul. nostru· Napoleon 1 se razboieşte. cu Tarul
Ruşilor şi cu împăratol Austriecilor': Pămâritul e prea
'
 --~··--

mic pentru .a mai .cuprind53 şi alţi suveran/. Citiţi, dacă

vreţi, scrisoarea pe care mi-a: scris-o Monsieur de
Ta:!leyrand de !a BruAiL ·
Richard parcurse rândurile. dese:

.·"Mă afiLJ într"o localitate înspăimantătoare, scria

; Ta.lleyrand, în care abJa. îţi mai tragi sl)fletul .În.
·,spitale zac peste patru mii ..de răniţi. Zilnic, oamenii
mor ,ca muştele. Domneşte un roi ros Înspăimântător.
'Je rog, trimite-mi 'i'leîntârziat câteva sticle..cu vin de
Malaga. Să Aie foarte .tare... "
' ' ' '
. ' ' ' .- -

Rjc.t:lard .restitui misiva. Nu găsise Ain!ic care s<:H

<Intereseze. . . .· . . . .. . . . . . •.
.·· ·-.·Ah, să. nu uit, zise Monfrond . .Mdnsieur de .
)Talleyrand mi-a trimis şi o . scriso~re.. destinata
,fdumneavoastră. Mă pregăteam· .să ·vco,.expediez....
'' ·O lăsase .dinadins.• la urmă. Voise .să facă ma~
<multă impresi.e. l=lichard îl prlvib?nuitbr. Cu gesturi
de; un calm studiat, luă.scrisoare'a şi.·o âesfăcu, irecu
.repede, peste .partea în care Taj!eyrand i se pÎ ângea ·
ide., mi:zeriile calătorieL Oa.r zăbOvi .aştjpra
pasajelor în'
?tare miniS,tru(afacefilor 'Străine descrfa explozia de..
>ml'\hie a ;Împăratului, la auzul veştilor referitoare !a
::difîcultăţile intămpioa\e de. Bancll,. Franţei,
;?, :
~':i .. .",mpăratul, scria Tafleyrand, a. tost i!l.format că ..
/B<;J1ca .a scc.ntat lui Olivrard UIJ .Il umăr .cons.iderabii
0 'de p.pliţe spaniole fără valoare, epuizândp"si astfel
l•·t·o,.,·a·,J·
-;-,;_- 'd_ - raA
~h.,.,, ··Nu•
- - ·n·' ·ll·m·
- , ·a·, "!.a't ·· u"ar- ·o·
<:;;! __ - u·"r"rd.
•·-~""' t :·a ' ·de•
t<-1~1'1 n"t
;;, o···-,·
~~~:~san·ca _Franţei ,s--ă -accePte· lei vat6area· !or nomînctiă_ şf
:~::':,Un--_-
mare-_ xaJm-?r --de- :ete.cte _aJe: ~fn_or' -!'nt-reph_nderl
ti.comerciale franceze .controiate d.e el, . cu o
·'~ ' - - i - - -- - - - - - - -

~Şâlvabilitate mai mult. decât dubi.oasă. Spre a face

~C-faţ'fi:ay8sto·r cererLd~:--c_-r_eţtlte~ Banca -şf ... a--s@us p;eseJe
':t:;;~~--n-f.l'fl"l'tt·•ne e·m-i~.;nrl -)•al"'~('i1'-o+r:.:r -C"'re
\,{<_-- --<3·'---:',.-"'1' ,_- . ____,,_\C:;\~i'"- IJ --·-~---· """"' """
-;,,,_l', n"'a.-~t-1
- 00 1"1.10·d· yf ""---
\rnu :utfaJ- .au- a-Goperir_6 __ - PB.";:hete_i6 de va!or-t Hc~ive
_\~~~-:-
 primite până .în pr~zşpt de ,ba~ncă, nu:i poHn qi9i Tm
..-.{.:~Z. ·g_ar;a_nta; ~HTlişJţJ-ţtHe. Astfe,l, 8an9a, Eraf!teit"~'aa-...st
-f;t_robol- al cr_ţ4_:cH:îl!l.ui_-tl?tiunH 7 cum_ o _caHfică JmPăratui,
fi -.--_:ştjurrs-· ·'să_ };ranG_G ;.pe:: ·pt~ţ~i J11bne_dă<~ftj$.·g::.~,:d~,~htMd
- - - --- -- ---/- ----------- ---
- r;·r, i"t'l t;, j iCi::.
-~'-'·Hţ"'. ,....
.t-~;
-•~
i: !';::~' •111·~~·
.,. .,._,_", -~
-_ ··vas·~,-_;:,·
. ·
?.::-,ţ;;"~Yrv.-fh,-;;;:,'(j
._. .....-...;""'
A;_"_-6>):;;}-:i:i.<~r;j 'l.l''(•:Î
"""· .....-,);;:?. "'""'"''·""'Q'v;.J, ,l,.J,,
--'- -r~Acd·eSt-iit?a-c:sf:t ·.e:_St:e_ iDfvrrr1a.tă~,,c~-~-'·Hci:g~;fi-;;:.:::C-âil~~ui
.. pfinc!p.;:~l aitezauruliJi şi Qespre:<:~: g~i/erdatâf:4i01ilân'Cli
· ,-;prăn ţel ,-;~.:-11-~tFf~i -ţ)ţJ<'ăJni -d"f;_:a_Cest~·-,<):p~r~iţ~-~-(tj~}:-::1~->~ţ;:ţl-ţ;~f
•· pŞL:, faţii d'Ş.telul;.~um )"n~rg rU<Jr,~i'i!~,' ~C~If:e')c;c•ca
.. ·. . xn:iblicuL s~L·nu mâi' aibă.încredete ;in>BartCi:f<tî"ăăStră
.·. ··~·"'·· erpisiun~; şi ~~~.s~• ·.îrtaiie;>uiâ l~•gnT~Ef;c$'~r.,?•.:a
....nr!;!schimba• bam~n<ifele "GH• moneda.;,mhlalicâ' '
. ,"hnPâraicif a tţimis . tahi · lui cât<\va c:scdsori
<B~i~be~Marbois, d~.donâbt:Ju~! să intre .urgent )n
jeg<Hitaţe, .1".~ cur:$1;11 ulti.mei şedinţe de cabiryet, a
·declarat
·-- c$- \fa ·.di<Spl1ne anchetareaJul
' ' - '-
Hoger şi a lui
' - '
' " ' ' _- ;
:.>~"'P~"p.-
,,."_..,.." ,_.,.,L, -, .., , -• , .-. . ·"
-~af·!L
_-.r.· d~ ..:~~r.:::c:::.:.-1 ;;_ _'-;·::- 1"t• l--::~-1' t{:, ,,:[, ~r•'"'f'7..
3 ;:.::.>. yv_,a ... ':'."'--.J'-.a.p, ..... ~.•.-,,_., -"-" .,. __
,-~~: iuP-·
'-"_::;:~ ._v., __.. u.-
m' -~,5-,-, /1"1' p; J)O
·---·-~ i,.i,_ "'-t;'~

--~cni~e-. Je·. -_cre~fţt'tl .d$: cuVliOt,ă. :penfnr f1~·COn~SeRJa -;htact_e

.:I~~ptt<iludt$ __. --Qqa;:;t.re.~- ~ - :- - c ·.:::··-_.. - • , -- :: _;- - _ _

·. .o.acă. so.cdţiţi
rfec!Jsc;r, dispuneţi preschimbap:~a
.fr;ancilormei,.:fn..iire;stedine sau horice altă monedă
;;+răi;1â/ .paţă ~!':l.acse'Îttuează amenirifarea
d~vatorizarii 1rancutu{ faceţi. tot posibilul ş1
preschim!::lati,.i:hL rondurile. în aur, ···
Vă
. rămân
. "Profund Indatorat •." .
.• . C\'

Scrisoat~a donfirma ,concluziile lui Jules Lafont în

privinţa sgt;lgu!aţifior du~ioase ale>lul Ouvrard:
. În aceias
., -- .. sear'ă
-- - Jn bitmi!
' - '.' '.
Bancii
' - - -
Sur:ideriand-
Be~u~L3_-i( aţţîJ: ~JO;G~: q :.i$e_di_r1Jă_ -şe9r~tă.- -la: care
-' - -
__ ,_ ' ' '

p-artlc.ipată ---i)u-r~!al_/Jrei -,persoanEi:- Rfdhard Sun-der!andl

i\maw·y de Chail.ais şi JL!Jt)s: Lafont R,ichard citi .celor
;jQi colaboratori. ,câteva paşagH semnificatiVe dii1
sctisoarea prlmii:ă de. ra; talleyrand, Lectura spori
îngrijorarea lui Z.,ţ::~alltri&. În<iinte. de a~şi spune
c't~:~tăhtl.ll, Rich.atd ceru. părerea interlocutorilor.
"r·_:·. ·-
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUC l..AIR .65
-------~-----· --------------------
Pentru Lafont, această consfătuire .echivala cu o
consacrare a iinport!mţei noului său rol. ·
Challais era partizanul măsurilor drastice. Ouvrard
să fie silît a rez!lia · contractelE) cu băncil_e Baring.
Bancrolt .şi Hope~ În cazul unui refuz,
- .să fie chem'at
în faţa justiţiei.
Lafqnt înc!inase. pentru o atitudine aparent
conciliantă. Presiunile să se exercite indirect În
primul rând asupra asociaţilor lui Ouvrard Apei
asupra guvernului spaniol.
Richard_ Îl ascultă cu atenţie. După incheierea
expunerii lui- Lafont, rămase câteva mo:-Perte
gânditor. Incepu apoi a vorbi calm. ca şi când s-ar fi
referit la o chestiune de importanţă secundară. Şi
Challais si '
Lafont TI admirau luciditatea
.
si' sângele
rece.
- Ouvrard trebuie doborât pe orice cal'"·
Prăbuşirea lui va · atrage automat desfiinţarea
societăţii Ouvrard et Compagnie din Spania şi
rezilierea tuturor contractelor încheiate cu !:lăncile
Baring, Hope şi Bancroft. După înlăturarea sa,
guvernul spaniol va fi silit să ne concesioneze
exploatarea metalelor preţioase din cele două
Americi. Spaniolii, c1!'re nu dispun In prezent decât de
hârtiile -fără valoare emise
. de Casa de Consolidare,
. .
vor :fi nevoiţi s.ă-mi cedeze piaştrii pentru a-şi onora
>obligaţit.mi!e .contractate faţă de :ninE;. Până atunci,
.Châllais, să luam·o serie de măsuri. In primul rân,],
,'încethiirea progresivă a ritmului furniluri!or de război
.. şi sistarea t$mp.orară a construcţiilor do nave
destinate Spaniei în al doilea rând, intreţirrerefl unei
'~;:ampanii de-defăimare impotriva lui Ouvnird. Actuala
:neîncredere a publicului în hârtia emisă de Banca
. Franţei trebuie sporită.
._ - Riscăni să dezlănţuim panica, Monsieuţ,
-interveni Challais. Nu uitaţi c.ă am creditat statul·
!francez cu pe-ste două sute de milio-'lne' de franci.
 VtNTIL:Ă .CORBUl.

Dacă se prăbuşe'şte Banca Franţei, cum ,ne

valorificăm creanţele? ,
Richard zâmbi condesce·ndent
. - Trebuie să vezi mai .departe, .Challais, Dacă
Napoleon învinge .··coaliţia, Ban ta Frăliţ~i s~ Va
redresa. autornat. Nirnic . nu fortif;icŞ ma} ·rnuft
încrederea. publicului în posibiliţăţile fihaQpiilrf!. E~le
statului deqât o bătălie câştjgafă. Daca 1\fap§l~pn
pierde războiul, se prăbUŞ,l>Şte, şjst~tuiC,J\~$ r\)}Q~e,
Cnallais, marea fir)anţă nu e ihdeajuhs de pl.lternică
spre a. distruge un .stat prin propriile ei mijlo~ce. Mai
târziu, vom vedea- .... Pentru moment:. obiectivul - - -

numărul.. unu. al casei noastre este nimicirea lui

·(Juvrard si· preluarea· concesiunilor acordate lui de
către Spania ... Challais, mai este o chestium1! Trebuie
împiedicate . sau în.· cel mai rău. 'caz . îhtâtziate,
transporturile de piaştri spre Europa''"În •privinţa
aceasta, L'afont şi .Beau! ieu vor avea c.eva de spus.
13eaulieu va dirija navele noastre cu piaştri-spre New
York" Iar d.umneata, Lafont, \lei ·sabota transportur.ile
de· piaştri efectuate cu na'lele 'aftetate. de' băn·cile
engleze şi. olandeze, cu care 'Ouvrard a încheiat
contracfe de concE)siune, Vei primi credite. suficiente
pentru a-ţi' organiza un· serviciu corespunzător. Crezi
că:.·îţi 'pbţi 'asuma aceasta ,misiUne qelicată?
' , -· Desigur, Monsieur;' .răspunse-'l.:afoht simplu.
-· Per.tebt. Amănuntele le vom 'discuta mai Hlrziu.
Îţi mai J~credinţez 'ci sarcină,, în'de'plinirea ei cere o
oare'care abilitate: Doresc _să' .cunosc>: precis
disponibilităţi le Bancii Franţei: Am,:.n:evoie d.e cifre,
spre ·a le folosi· împotriva lui 'Barbe-Marbois,
protectoml lui 'Ouvra:rd. Vreau să-i dărăm. p,e
ainând6i:'Te facî forte să mi le furnizezi până mâine.
seară?. .
·
'

·.-·.·'Le veţi 'avea. mâine la ora prântului, făgădui

LafonL.
DINASTIA SUNDERl..A!\ID BEAUCLA=:.!c.:R~~___c----:- 67

În noaptea aceea, Richard nu închise ochii. Ştia

că se angajase într-o bătălie grea. Adversarii lui erau
de data aceasta Ouvrard, împreună cu intreaga lui
ceată de bancheri, la care se adăuga ministrul .de ·
finante al Franţei. primu! ministru al Spaniei, precum
şi cEHe mai puternice case de bancă din Anglia ş1
Olanda. Bătălie cump!ltă, din care casa
Sunderland-Beauclair trebuia să iasă inv'ngătoare.
Sacrificiile
. vor fi mări.
.. .
Nu numai ·bancheri!, dar si ·
guvernele .vor cunoaşte zile· negre. Se vor dezlănţui
panici financiare, falimehtele se vor ţine lanţ, marii şi
micii depdnenţi vodi ruinaţi; inflaţia îşi va arăta coiţii
şi !n ultimă instanţă, masa largă a oamenilor simpli va
plăti oalele sparte. Mizeria, foametea, şomajui, vor
bântui multe ţări. Dar ce importanţă aveau toate
acestea?. Casa Sunderland-Beauclair trebuia să
supravieţuiască, să-şi pulverizeze . adversarii, să-şi
impună· supremaţia. ·
în palatul său din Paris,' Richard aştepta zorile.
Zorile unei zile care avea să însemneze o dată ·
importantă in istoria famlliel Sunderland şi o piatră
de hotar in viaţa economică a Franţei Şi a Spaniei.
Repercusiunile acestei •' lovituri· se vor simţi şi în
Olanda, şi în Anglia, . şi In · Statele Unite, ş; 1n
colonii.le. spaniole din cele două 1\merici.
Când soarele îşi . vesti aparitia, întoşind cerul,
RiChard se simţea mai reconfortet decât după' un
somn lung. Spiritul său combativ, . stimulat de
perspectiva apropiafelor ostilităţi .ii insufla energie
vulcanică. · Era nerăbdător· să înceapă .Jupta. Să
lovească în stânga şi în dreapta. Răzfioiullără victime
nu mai e război. Richard ştia că va avea pierderi. Dar
adversarii lui vor suferi pierderi şi mai grele. Guy
Wragby ~vusese dreptate.· Destur cu văi.căreliie şi cu
sihăsfr'ia.
Richard se simţea tânăr, ca la douazeci de ani.
Sângele ii pulsa cu vioiciune. 1 se făcuse foame. O
 sa · \li.i\ITILĂ CORBUL

.foame de lup, cum nu· mai. simţise de .mu.ită .vreme.

Pofticios; atacă un pui fript, en cas, pe.care;I!J!!et;Jl i~l
lăsa în fiecare seară pe nopti eră. Îl 'ilropi cu ,două
pahare de· vin de Madera, apoi începu .să ·s€L,îmbrace
. fără ajutorul ser~itorilor. · Era ner~&oătol';' să se
a$teamă pe lucru. Incerca o stare de exaltare ş:l-bună
dispoziţie, .ca pe vremuri, în preajma 'umJi baJ s,au a
unui r.endez~vous. .· · :· .
Aştepta cunerăbdare ora prâniu!Jh $i'ra:po{ţLil lui
Lafont. La .ora unsprezece, acesta îşi făGU)ap.adţi.a ..
Odihnit; calm; personiiica eficienţa. ·..·. -' · ·. <
- Monsieur,
-
v-am adus datele, -
.eeni"te.
- -
Sunt
surprimătoare.. ·
~- Spune, rosti Richard nerăbdător.
-. in momentul de faţă, Banca Franţei nu are In
casă decât un milion cinci sute de rpii de franc:, cu
care .să răspundă ia nouăzeci şi două de milioane
exigibile ra vedere. Oesprez, viceguvernatorul băn'cii,
a acumulat saci cu valori frctive .spaniq!e, pe care le-a
· schimbat :cu obligaţiuni ale încasatorilor generali de
impozite. Această subs.tituire de titluri sca · făcut,
bineînţeles,. cu complicitf!tea prirnului comis al
tezaurului .. În registre~ figimsază numai îoscrierea
cronologică a sumelor nominale, care .in acest fel nu ·
prezintă nici un deficit: Intrările corespund cu ieşirile.
Jncapabilul BarbEhMarbois. se mulţumeşte. cu această
contab.ilitate ·sumară.. , .
Richard iâmbi cu satisfacţie:. ,
. -. Numa.i uil• mHi.on. şi· jumătate· în casa Băncii
Franţei::: E, de .necrezut: .. 'Imprejurarea :aceasta ne
serveşte 'pi3ste aŞteptări.
Cu .mâinile la. spate,, .umbla dintr,un capăt în
·celălalt.. !'li încăperii, . . , . , . ·
· ~ Uifont,. zise el oprindu-se în faţa acestuia.
Începând de· azi preiei conducerea· serviciului de
informaţii; Nek lucra .c:lirect ·eLi min.e. Vei avea un
salâriu egal, cu .·al· directorilor de bancă, la care se v.or
' . ·
~D.~iNAS.TIA SUNDERLANO SEAUCt.A_J_R~··-- ~~6~9

adaUg·a i"nde.rnrt·~_i_zaţii _{je ·căUitofie ş·! chsltuie-H

extraordi~-r·are~- ,,J ter 'în sChimb --să reorgan1zezi
S.8.1"1tir•it';j·
'''"''"-". .. dA' ..... -·~At'mnFr>- 'i;,.
""dt~•'·''IU~t.
""i d~IJ q,,
·~a"ni:i It'
1!1 o,c,,
ho-r·--2.
1 ...:'\,;,- X <-;;t,.. !' a"l'""n
-..-,_,;,.,
. 1 . . . t
sa :nergem_ ·a mwns ru, ca tman"'"'· · .m :sR~; tac :::.:e1 ' •• '= A . . -
!·'o·
>ff .
n·s·J·e-·"'
. .;,~,
K""ro'
-o e" _fif!:~r. hn!-<.__ : ·sa~-- +r<P""~a-·
'"'·- ''""'"'"-- .,...,.;".._ c Ci;.·.,/;-;
~· -..o.Jl,_, --,-· 1 '' ' ' '
. . . *c.n· ··
momente ·grele ...
Ministrul· r:te ·finanţe Îl primi de ·indată. De când
Ouvrard R pusese cu atâta dărnicie fa dispozitii:&
miîioanele salei îşi -schimbase atltudmee faţă de
reprezentanţii_ rn::u;ef_ Jjnar:ţe. Poate.~ cCt .1; Robert
Sunderland era dispus sa-i. ,ofere câteva zeci d!'l
m!p-oane. Îr: situ-aţta ·actua'!Et l-a:- .Prir1de foarte biri~.
Dar nădejdiile i se sputberară când vizitatorul, .lrr
J.·oc sa~-i- ·oferp.· ! , , 'onn ! ; X·~ " ,-îi vY--',· a"'-hit:"'>"ţ.:l>:'>
" /"H':":'• \;lţ_n;:H'-'VI-
u-n,,_ o',(;- ""r'0a;--+t:ţ
l '-•'·-•.,l 1t (p
"(
1
vă! oare de _or>l-z:ec; d·::, mi!;oftrte. -Cu. desB:"'fi'r$ită
poHtţ;ţe- RichanJ Tt- prezentă- pe
!ustiffcative.
---:-~ ..uupa-
!'"". --
curn v-eue\;_ .r~: ,_. ,,,
spnJlnu, ' .c;, ...
lnH~d,._.\ /:l<_, .."-;a··, aC"'ct~· , __ ,_ c. .. _

_..r,_".,, 1 u·:u:
g i•''~::::.J·"r" , ' '"',-ar'-i'8'""
• ,,,_,. .;_ r11
~-v
•-,.,rjh:J.i'J:,
!"" "<',;'-'
e.vned::ie;
'~}- ·~· •
rL,-
''"''
·sa,·nt-D·om·,ngue
' '-· 1
ftwnlt, orlio de·. · raz~ b·o• ... ~rmnnpn+· cJ
'"'''~'-·-"' '('i ,, {;'i, '------cy·!<~'-"

Hvrat annat.ei de. uşcai . şi flotei, totalizează o sută

cincizeci şi cinci '
de milioane, trei .
sute patruzeci de
mi·;O de ··fre"'"'; 1>'---"• fntr·r·ca't
,! ,:,_ ap,~c~·~
-,•_.
7 '""~"'8t'*A+:!c nrîri '"''::.rt."\
'0'?, ~~'~--·~~·!:!!V !"" ''' \..o-GS;C

treceţi, ''mă. ·rezurr: de această_ datA să ,--:ce-r numr-_d

optzecr de milioane. Pentru rest~ su:1t gat_a_ să v·ă dau
un răgaz, pe care"! vom stabili·. de comun acord:
. Ministrul era consternat Arunca priviri de animal
hăituit.
...". Este incontestabil că aveţi .dreptui l<;1 această
sumă·,· ·,M:on.sieur·.~· Sun d erland., , Doc,u rn entele ·
dumneavoastră sunt concllid<mte, Din nefericire,, în
momentul de faţă·sunt in imposibilitate: de a-mi onora
obligaţiile, Ştiţi şi dumneavoastră tot,.atât de bine .ca
şi mine .. că războiul.d.e apărare .dus de Franta la
fruntariile ei de răsărit necesită .cheltuieli exorbitante:
~ Exc;elenţă; vă da~i·
seama ... că uzinele melo;J de.
armamel'lt nu pot: lucra la infinit, fără adi ,se ac.l:lJta
 70 VINTilĂ CQF!SUL

produsele livrate, Nu cred că Împăratul va fi mulţumit

.
s.ă .audă că. sun.t în .imposibilitate .de a-i mat trimite
armamentul. comandat. Imposibilitate datorată
.

exclusiv .dumneavoastră.
- Monsieur Sunderland, nu sunt eu . vinovat
dacă...
- Ma iertaţi, excelentă. Sunt nevoit să insist
Pretind să mi se achite cel puţin o parte din sumele
datorate. Să zicem, Cincizeci de milioane.
- Cu n~putihţă, exclama ministrul. În plină criză,
îmi cereţi o sumă atât de importantă .. .'
- De criză nu sunt eu vinovat, excelenţă Căutaţi
cauzele răului în altă parte. Examinaţi mai atent
operaţiunile speculative la care se dedau
conducătorii· tezaurului şi ai Bancii rranţei.
- Nu vă înţeleg, Monsieur Sunderland. Am
Impresia că insinuaţi...
-·Nu ins'inuez. Afirm, excelenţă. Monsieur
Desf.'rez şi Monsieur Roger au transformat instituţiile
de credit ale statului în sticursale ale unor companii
dubioase, controlate de Monsieur Ouvrard,
Ministrul se învineţi de. emoţie ş1 de mânie.
- Faceţi afirmaţii grave...
·- Le .lî}enţin, excelenţă.
Bart:le.cMarbois pufăia ca o. balenă. Îşi ·dădea
seama că se . angajase pe un teren periculos.
Împăratul nu-i reproşa acelaşi lucru? Cel mai nimerit·
1ucru ar fi să închidă gura .acestuf bancher indiscret,
.achitându-i parte din dat.orii. · . · •
·- Morisieur, zise el străduindu-se să-şi păstreze
· calmul, vă ofer zece ·milioane de ·.franci în valori ·
scontate de noi.
-.· Vă referiţi la poliţe spaniole.? Şi la valorile
companiei les. NegocianJs Reunis? .
· -.. Desigur: Sunt gar~ntate de. piaştrii spanioli.
•Rici'Jard îşi examină unghiile. ingrjjîte. Rosti calm:
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR TI

- Excelenţă, î(l privinţa piaştrilor, îmi permit să vă

informez că sunt mai bine - '
documentat- decât
'

dumneavoastră. Este 1ndoeJnic să-i mai primiţi

vreodată. Po!i;ele şi va!ori!e depuse !a Banca Frflnţei
n-au acoperire. Emisiune dumneavoastră de hârtie
· monedă nu vor face. decât să accentueze. prăbuşirea
fr~n_cuh1L In ·conCluzie. 6xc~r6nţă, rog· să fiu plăiit :In
a ' r,
"L'
..,-- Nu. aveti incr~dere 1n .moneda Franţei?. rosti
Barbe-Marbois,
- . .
. - - .
-'- t:ste regretr;~bil că institutul de .emisiune al
Franţei a încăput pe mâna ur;~ui grup de.:. aventuri eri.
. _---- J\'tons:e:.Jr su·nd-eri~_n;;L zise m!:îiStn.d-
ddicându-se galbe.n de :a bir~u.- Hberi:atea.
dumneavoastră de limbaj depăşeşte limitele perm'ise.
Vă rog s·ă ·rru u!taţi că vă a_f!_aţi ·în ·-biroul un~,Ji'·m~nistru
al Maiestăţii Sale imperiale .. iar aventurierfi :le care
vorbiţi sunt i'nalti funcţionari ai statului.
- r<w-u a._a
t't ma·,· rau,
, axce1en· t"a.
- Monsieur DJ:,sprez a fost numit de către
Împărat în consiliul de ad>ninistraţie al Băncii Fmnţei.
Richard cunoştea părerea lui Napoleon Bbnapar!e
despre Desprez, căci avea 'in buzunar scrisoarea lui
Ţalleyrand. Totuşi spco!i că nu sosise momentui să
forţeze nota, Barbe-Martiois . era ''rrienibr:J al
Cabinetului, 'iar Desprez nu fusese încă revocat.
Joseph ·Bonap;ute, fratele Împăratului, tare prezida
ad )nterim Consiliul de Mmis!ri . . era influentabii,
' c>iab,
incapabil.· să-şi. facă o. opinie personală ori sa ia
măsuri de indreptare.. Abia. după înapoierea lui
Napoleon la Paris criza îşi va găsi dezlegarea.
Richard se ridică la rândul său de pe scaun, urm(\t
.de Lafont, care în tot timpul discuţiei nu scosese nici
un ,cuvânt.
Mă tem că, zilele acestea, veţi asista, excelenţă,
la .o . criză . financiară .de o gravitate . excepţionale\.
12 V!i\!TlLĂ !::ORBUL

Urmările nu vor menaja pe nimeni. În ceea ce mă .

priveşte Cim conştiinţa împăcată. V-am prevenit.
.Richard salută, apoi se retrase. In trăsură, se
aşeză lângă Lafont.
- L-am băgat în sperieţi pe imbecil. Socotesc că
după avertismentele mele, nu va mai îndrăzni să-I
susţină pe Ouvrard. Lipsit de sprijinul MinisteruJui de
. Finanţe şi al ·Băncii Franţei, · Ouvrard imi va cădea
neputincios în palmă. Atunci îl voi zdrobi definitive ..
în ziua. următoare, Richard dedanşă a doua
lovitură. Zvonuri abil răspândite de agenţii: săi
incepuil'î să. circule. insistent pe culoarele Bursei, în
câfenele, în holurile băncilor, în saloane. Tezaurul se
golise de bonurile încasatorilor generali de impozite,
Banca Frantei îşi epuizase fondurile în beneficiul
companiei des. Negociants Reunis şi al societăţii
.

Ouvrard et Co.. din . Spania, care dispunea !a.discreţie

.

de creditul statului. Cele doua· mari organe financiare

al.e Franţei, tezaurul şi banca, nu mai aveau îri rezervă
. sau în garanţie decât poli.ţe spaniole cu scadenţe
ipotetice.
Ziarele, zdravăn strunite de cenzura imperială,
strecurară totuşi informaţii, potrivit cărora Ouvrard
avea de· luptat in Spania cu grave dificultăţi
financiare, Lafont .. plătise aceste· articolaşe cu bani
grei. . . · ·
· Roadele nu întârziară. Panica ·financiară care
dădu.se · ît> ultimele· săptămâni semne ameninţătoare
·se dezlănţui brusc, căpătând proporţiile unei demenţe
colective.· Publicul luă cu asalt ghlşee!e Băncii
Franţei, cerând preschimbarea bancnotelor în
monedă-aur. ·
Zvonurile lans.ate de agenţii lui Richard
Sunderland se amplificarii. Alimentate de adversarii
regimului, denu.nţau· incap~'>citatea ·guvernului,
complicitatea Împăratului şi a înalţHor demnitari, care ·
 73

ar fi- goli~- tezauruL spre a-ş1 crea rezervG d-e aur

·maintea invaziel arrnatelor inamice coalizat&.
Pentru a stăvili scurgerea aurului, consi''u! de
administraţie. al Băncii Franţei hotăr1 să nu mai
schimbe d.!lcât o singură bancnotă de cap de om.
Măsura aceasta nu făcu decât să măre,.scă panica.
· Cozi nesfârşlte adăsţau în faţa intrării băncii. din
Piace de fa Vl(';toi:e. io~ii cnn timpul nopţii. sute de
oameni s~ ;:ostau inafnfea clădirii, aşteptând
cbsr.ht'dorea
'-"V "'·V
qf1iseelc>r
~· ',
11pect·,·u•, 'nfl"tioj.
--·· '-';•\J,
""'-' '-
oi. n~t
V ';,

asi_gnatelo( _muit hulite p!utea· iarăŞi asupra Fn:inţeL

·In rapoartele trimise Împăratului, Joseph
Bonaparte scria alarmat:

"Noapt~a trecută ~m luat măsuri pentru a lSlvacua

din Place de !a ·vrctofre cinci sau şase sute Ue indhdzi
care se adunaseră spre a _aştepta deschi_densa bRnciL
in fiecare zi, armata e obligată să lnter.;ină, spr<J a·
stăvili puhoiu! de o'amenf ca: re in~mdă toate- străzi!~
din preajma băncii..." iar mai tărz1u scria: "Aşteptăm
piaştrii din Spania"... "Ministrul Tezaurului Public
mi-a declarat că nu are nici o grijă, deoarece piaştrii
. .... ~

VOr SOSI In ClJrl'lnO ...

. ,(

in acel mox11ent Richard găsi de cuviinţă să dea a

-treia lovitură. La Bursă, ~genţi acoper:}i 'oferir~ spre
vânzare numeroase pachete de acţiuni ale Campaniei
des Negociants Reunis, dând semnele unei mari
panicL Oferta masivă 1şi făcu efectul. Îngrijoraţi, apoi
înspăimântat!. cei mai '11Ldti deţinători -ai &cţfunnor
'• des Negociants Reunis îricercară să scape de ele !a
· . orice preţ. Scăderea. lor bruscă avu repercusiuni şi
asupra altor valori. Panica făcu bouie de neige, luând
proporţii nebănuite. In mai puţin de o săptămână mai
multe bănci îşi suspendară plăţ'i!e.
VlC . 101, "r\Japo.eon
. l ona ' . _L'l•.m resta-;;.li
la ~ .,. "
; 1r1 oarecare
--măsură lncr:ederea 'în creditul statuJuL Dezastr:...~l de ia
Trafa!gar, urmat de zvorcu! intrării Prusiei Tn coaliţia
 :> '

încheiată· de . Austria,· Rusia şi Anglia· împotriva

Franţei, determină o recrudescenţă a paniCii.
'Disperat, Barba- Marbois propuse r.edu.c.erea
salariilor cu douăzeci .şi· cinci la sută, Soluţia era
ridicolă. Cu asemenea e.conorri!i n!J se putea r!;!stabili
echilibrul financiar. Falimentele se. dezlănţuiră iarăşi.
Comerţul avu la rândui său d.e. suferit .Cei care
cumparau voiau să. plateascâ în bancnote, iar
v.anzătorii nu acceptau decât . moli'e(jă metalică .
. f'lestrângerea cheltuh31ilor .lovi .şf indljstr-i:i. . .
· · ,lh fiecar('l.seară Rich$rd primea raţîqrtul lui Jules
Lafont asupra evenimentelor polilfce şi financiar!;! ale
zilei. Acţiunea sa, destinată .să ducă ia prăbuşirea lui
buvrard; avea consecinţe marginale incalculabile.
Parisul .era târ.ât într-un vârlej diabolic de falimente,
panică, ·mizerie si nenorociri. Richard îşi fr!;!ca
satisfăcut mâinile.· · · · ·
·~ Ace;sta e numal.prologul.. in curând va veni şi
r'mdul lui Ouvrard. Sfârşitul lui nu va întârzia.
Rioehard se .J5imţea . puternic. Foarte • puternic.
Fusese deajuns să vo.iască ceva, , ca. Franta să se
zguduie până în temelii.. Nu mai gustase de mult .
această plenitudine,· această satisfactie- . de a se sti
~ '
. deasupra oameni.lor de rânct. Avea atâta· încredere în
p~opriile
~ __
lui puteri, încât' nici nu concepea că ar .putea
,,,-_,",,_----',,.'.,,-. '

·fi înfranr de. Ouvrard. . . ... .· . . .

. De.. la Madrid, Rob€lrt scrise tulburat tatălui său:
"casa de Cor'i!>olldare a fqst ,declarată în stare .de
falimente· lipsită de · miJioan.ele . care-i. soseau .. cu·
.regutari.tate,de la ·E'aris, nu, .;ii:â mai putut în(jeplini /
!mgaJarnentefe. Ameninţată de a i·seprotesta poliţele
scontate de Desprez la Banca ·Franţei şi 'sub
·pre.siunea băncii noastre din· Paris, Care a pretins
imediata' achitare' a .unor obligaţiuni ajunse la
scadenţă; Casa .ş(-a .suspendat .plăţile, ·
· Edificiul c.lădit de. Ouvrard cu atâta trudă, s-a
prăvălit . peste noapte.
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI,.AIR-~ 75

. In capitală domneşte consternarea. Prinţul Păcii

nu mai ştie la ce sfinţi să se mai roage. Ministrii au ·
intrat fn. panică; Deţinijtorii hârtii!or emise. de Casa de
Consolidare s-au pomenit fără veste că acestea nu
mai au. nici o valoare. Prosperitatea durată de
Ouvrard pe temelii de nisip s-a .năruit. .
Ieri cde dimineaţă, Ouvrard a plecat vaJ.vârtej la
Paris. In .ajun a avut o lungă convorbire cu Prinţul
·Păcii. 1-a făgădult că va restabili situaţia de 1'1dată ce
va lua ·contact cu ministrul de finanie a! Franţei.
P!inţului Păcii i s-au deschis. însă ochii. Spre a potoli
e!ervescenţa populara, a dat un comunicat prin care
promite, ca şi Ouvrard, marea cu sarea. E însă cel·
dintâi care nu mai crede în aceste făgăduieli';. ··

În ziua in care Ouvrard ajl!!1S8 la Paris, Richard

placă la Madrid. Momentul era oportun pentru a
obţine din partea guvemulu; spankd, năuCit de
recenta lovitură, toate concesiuni!e posibile.
Îndată după sosirea sa la Paris, Ouvrard convocă
1n şedinţă ext"'aord~riar~ _pe- me'mbril ccnSnlt.:iui de
administraţie al Companiei des Negoclants Reunis.
Seguin,. Desprez, Van!erberghe şi 'fraţii Michel se
prezentară de grabă ia sediul societăţii.
Toţi ·erau maeştri în eşafodarea combinaţiilor
necurate şi a afacerilor riscate. Desprez.luă. cel dintâi
'CIJVântuL Arătă că tezaurul statului deţinea numai
titluri inutiiizabi:e, •jalcrî veroase · Şl poliţe destinate
protestt!lui. Combinaţia spaniolă se .dusese de râpă.
Banca· Franţei avea nevoie.· de • bani lichizi pentru
finanţarea aprovizlonării ·armatelor i1apoleoniene,
potrivit contractelor încheiate d.e . furnizori .cu
Ministerul de Război. Din fericire, Împăratul nu era la.
curent cu această situaţie. SE! mai ridica o nouă
, difk;ultate. Uzina. de armament Swide!land din
Nantes . sistase predarea matedaielor .de··.· război.
Reprezentanţii ei declaraiJ ritos că nu. aveaiJ de gând ·
• • •1 • •
 ·. VINTII-'Ă CORBUL

să reia livrările, înamte de a li se· achita creanţel? ·

scatiehte. Ce era de făcut?
iot Om1rard găsi soluţia. Să se exerQife presiuni
asupra lui Barbe-Marbois. Să i se ceară ulftmele
resurse ale Tezaurului: impozitele indirecte, taxele de
vamă si celelalte retete m'ărunte. Ministrul va fi silit să
susţină Gompan'ia, ··care deţinea ·monopolul
subsfstenţei arm;~.teL
A doua ii, Vanlerberghe făcu o vizită lui·
Baroo- Mar6ois. · ·· ·
. · ' ._.·.Compania f:iste. pa punctUl de a se declara in
· încetăre de plăţi. Dacă nu ne acordaţi un ajutor de
dguăzeci şi. şase·· milioane fra[]ci, .şistăm
aprovizionarea armaţeL fn cazul c.ă soldaţii vor muri
de. ·•foamo:;, dumneavoastră, excelenţă, veţi purta
răspunderea. ·
Sarbe-Marbois răscoli cerul şi pământul şi făcu
"
·rost de fond~ri!e cerUte ...
· ·-. Trebuie să· câştigăm timp, până la· sosirea
piaştrilot' mexicani, declară Ouvrard asociaţilor săi.
Avem contracte cu Baring, cu Hope, cu Sunderland.
- Sunderland e suspect, zise Seguin.
· Van'lerberghe, ·să· ceri l.ui Barbe-Marbois încă un
.ajutor! · ·
' ,
·_. Ca't?·•
- ..J - _,. :
,.
pe
j -

·, '-.· · d sută âe'(riilioane; să stoarcem tezaurul ca

o 1ăl'(lâie. După înapoierea lui Napoleon fâ Paris, nu
ne· vom rhai'face mendnile. · · " .
Cănct Vanlerberghe ceru suta' de ·milioane,
· ministrul de Finartţe crezu căi ser'deschide pâmâritul
sub picioare. De \looe să le irH:Ii scoâfă?. Terorizat de
·spectrul r.liihei sfatu'lui, BarbiHMrbdis încercă ·să
reziste: · .. > . ....
· ''be!iprez, care eh:t de faţa, îi sugeră să cedeze lui
· Ou';rard imp6Zitcl'e ·indirecte, taxele de vamă şi
fondurile' de •salafii. ·
 •
DINASTlASUIIIOERLAND BEAUCLA!R 77
....- ......:........_.-.........--~--~

Dacă încetăm aprovizionarea armatei, ştiţi ce

-
ne aşteaptă, îi şopti Oesprez. Temniţa fi cea mai ar
blândă sanctiune
•
.
Ouvrard suprali.cită.
- E imperios să ne sprijiniţi, excelenţă. Vă daţi
seama, cred,, că nu mai puteti da înapoi. Ne-am
angajat cu toţii pe un drum ... ·.
- Care ne duce lri faţa plutonului de. execuţie,
Mtmsieur Ouvrard, se văîta ministrul, semnând
ordinul cerut de •nesăţiosul grup de asodaţi.
· In ciuda siguranţei pe care o afişa, Ouvrard era
<foarte·
'
în---~ ... :;~rot
.l:::J:;ljd<-4,
P'1as--~,,-;1·
,1''
~ ..... ~l"'-l'o'i
.:.1-'t:reP },
1'.:-,~-"~wzi':"l~
p;~a'""'""--
::::a-
soseas·c.ă.
""""' 1' ~,,'m;;:;
f':•J - . "" '"'~t r ....
~f"<-sa'
u c-:tr::<::>;
' ·--·~
a' cinP:5e! 1
A- \/61~>' ;1,,~ dP n..:. ';'rr 1'1 }'
""~"'""". '"' ' __ ," -,_-~ t--'1,~ '"'''"

-SA ruga iui_ Dumr:ezeu ca· rfizboiur să-! reţ·lnă ·pe 1nip':§rat
·cât Tnal _rnuH -_tknp departe de -Cap!taia 1:;npoler?2;m.
"'acestuia 1? Pari.s în-ainte je sosi:-ea p!aştr!!or .op:mio!_i ~(
f'1 'os+" "~':
• . -11
, 1,... dezt:\cJ-;'U
~1,
r\u,·t·~rd
. V ·'f,u,_ p.:i~t ...a _,,,,,__,
U...'"-': +nh1 ·,..._t "'"'. ,.... .... :.,.,'; -rlo
yt \.J '"!..-.~..u_ o""'"'
"Pt'm;sim
v· ! " '''~·-
Ad"~r~l'tatea
:-~i!;;; '-', r~' l
•lU-l -;'not::~:n• •n .... hoasţ..l
-lll,,..v'il.-1-~-:...t-v , ---- r>- f"if"'l;'"{,-~t;;.
.,t;i·~··l..tUCt_,_.;:;_

Era tncred1nţat că. într-_,o diminea.tă. va .odmi t:n 111esaj

c-ara-,~ ~:1 t? ·...,t:.o.np;,ţa
••n"'" - • (::.
sos:r ""ri ·~,-~.,': ~<·n~-
....a-v.mqter ..... ;,_-~ ae
,ra .....p•.,,f!. ,- ;mlŞ·-~1
,- +'
într-un. port. francez .sau span'ot
La 25 -ian!::arle- .1806: zi nea·gră- Pentru ibl, Ouvrard
Primî -do.uă ::1esaje, Care Ti n-ăn.:f,.ă--toate 'spt3r-anţela._
Prini.u! mesaj· îf vestea- rezilierea co_ntract~.J!ui'
Tncheia.t -cu regele Spa0i~L Carlos a·r IV-lea bin-ev_Oise
să acorde baucheru!ui Richard Sunderland~--Beaucia1r
în. -eXCius-ivit:ate,. -c-OryCBsiuilea,· expfoatBfH~-, zăcăminttdo_i·
de metale preţioase din coloniile spaniole, precum şi
dreptul d<> a dispun,e de piaştrii ~me)\icani, In a.cor,d cu
autorităţile, mexicane, , ··•
. Al• .doifea mesaj, îngrozitor . prin • perspectivei<:J
sumbre !)e care ie deschidea, anunţa.iminenta sos.ire
a împăratului la Paris. · ··
. După ce re,purtase.la 2 decembrie 1805 cea.rn'ăi
strălucJtăv,ictorie din cursul. carierei sale.derăzboi.n.ic
- .bătălia de la Austerlitz Napoleon venea să facă
ordine la el acasă. .
 Capitolul douăzeci

.~ entru .Richa.rd Sunderland-Beauclair, ·1806 avea

r să fie un an plin de încercări grele. .
Lovitura. pusă la cale împotriva lui Ouvrard
reuşise. !şi înlăturase rivalul şi izbutise să i.se acorde
toate drepturile legate de concesiunea · piaştrilor
mexicani. . Dar acest succes · trebuia materializat.
Comorile din Noua Spanie, din Căpifănia Generală a
caracasului, din viceregatele Gr€)nadei, ·Peru lui şi al
lui Rio de la Plata, ·erau încă departe. Spre a ajunge
la. ele, trebuia să străbată blocada navală engleză şi
şă evite atac.uril~ piratereşti. _
Se ridicau şi alte dificultăţi. In Spania angajase
peste ·două sute .de .milioane de franci, la care se
adăuga\.! împrumutul de patmzeci milioane de.
guldeni şi contravaloarea navelor şi armamentului
furnizat arm'!tei spaniole.·· Din·· aceste creanţe nu
recuperase sub lormă de. piaştri mexicani decât circa
o sută de milioane .de franci, .depozifafe în tezaurul
· Băncii :Manhattan din. New .'l'ork. · _ · .
· Şi în .Franţa ··situaţia sa era grea. Imprumutul
acordat lui Napoleon pentru finanţarea expediţiei din
Saint•Domingue.
nu ·fusese ·încă restituit·- Pentru
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 79

armamentul livrat armatei franceze, nu primise decât

avansuri -care totalizau mai puţin -de- patruzeci !a sutA
din valoare materialului.
RezerveJe de aur ale Băncii SunderlandcBeauclair
din Paris -erau pe punctul de a se epuiza.- Cha!!ais- !şi
contrnua , activitatea numai ,dato-rită sprijinui~Ji
băncilor din Londra şi New York, controlate de casa
:>un d e.rl·anu
.·~ rl ..

Probtemele financiare nu erau ·singurele care

dădeau de lucru lui Richard, Către sfârşit:._:i lui·
ianuarie-, primi o sCrisoare di:~ -Anglia. fi.mârât,
deziluzionat, contele de Montorgueil se plângee de.
comportarea lui Henry Sunder!and.

,,Este dureros că trebuie sa . vă scnu aceste

rânduri. :comportarea elin ultima -_--vrB·me- ii· ·fiu_lui
dumneavoastră, mă obligă să consider desfăcută
logoâna dintre acesta şi fiica mea; ·
Uitând de rangul" şi de inalta -sa pozitie, s·e afiş8az-'ă
cu --fata ·unui rn'iner, _Marger;r Terril, --pe care ·a
instalat...:o în !ocuinţ'a sa. Sunt câteva luni de când- mi-
s-a adus la cunoştinţă a·ceastă legătură.. La Început
nu i-am. dat importanţă; Tmi zic.eam că orice tânăr are
dreptul ia unele aventuri: care să hu depăşească,
bineînţeles. anumite ·margini. În timpul absenţei fiicei
mele din Anglia. fiul dumneavoastră putea· invoca :o'
scuză. Singurătatea. Spre surprinderea ş1
consternarea mea· Mr. Hehry Sundedand a continuat.
. să Întreţin a. rela\ii cu Margery Terril ş1 după
înapoiereai...ady~ei Serah din.: Elveţia. Atitudinea sa
m~a .făcut să trag' concluziile care se impun. < ·
·Fiul· dumneavoastră nu sca mărginit numai la
această ·.isprava. Intoxicat.. de ideile aşa"zise
progresiste,. a păşit. pe calea <<refofr'nelor>> În cadrul
uzinei. Fără să.- mi ceară incuviintarea si· nesocotind
- '. '
obiecţiunile consi.lierilor săi, a redus orele de lucru, a
Înfiinţat cantine şi a construii locuinţe «igienice»
 80 VlNTILĂ CORBUL

pentru muncitori. Cheltuielile sale nesăbuite au

·compromis beneficiile uzinei.
Sunt informat că în cursul .acestui an
intenţionează să ridice un cartier nou ·pentru
muncitori. Aceste nebunii nu pot fi tolerate.
Dacă dumneavoastră nu sunteţi dispus a lua
măsuri spre. a pune stavilă cheltuielilor, mă voi vedea
silit a cere justiţiei rezil.ierea unui contract care
ameninţă să mă ruineze ... "

Richard. rămase perplex. Când se contaminase

Henry de aceste idei năstru$nice? Tocmai acum,
când casa Sunderland avea nevoie de toate resursele
.. sale, spre a face faţă crizei, fiul său aluneca pe panta
absurdă a reformelor. ·Nu era decât o singură
explicaţie. Henry moştenise deficienţa mintală a
mamei sale. Se impunea să intervină neîntârziat. Va
lua măsuri drastice. Trebuia să dea satisfacţie lui
Montorgueil.
La 10 februarie se îmbarcă pe "Empress of China".
După un ocol impus de starea de război dintre Anglia
şi Franţa, acostă la Gravesend. Nu rămase decâi
· două zile la Londra. in cursul scurtei sale şederi în
capitala .Angliei, inspectă banca Anglo-American.
Sosirea sa neaşteptată stârni mare emoţie printre
salariaţi. Se deprinseseră a vedea in ·el un fel de
zeitate, · de care nu se . mai temeau fiindcă o ştiau
foarte departe. William McFee l primi .cu dragoste.
Raportul său de activitate întunecă însă bucuria
revederii.
-· Acum câteva săptămâni am pierdut o mare
afacere, rosti cu regret bătrânul. Un imprumut de un
milion pentru statul danez. A fost o luptă grea. Riv.afii
·noştri declaraţi er;;~u băncile Bethman şi Ruppel din
Frankfurt. De .concurenţa lor nu -mă temeam.
Pretindeau guvernului danez o dobândă de opt la
sută faţă de.. şase la sută cât ceream noi. Negocierile
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 81

erau aproape incheiate. În ultif1"lul moment am avut

surpriza să aflu că un nou concurent reuşise. să ne
înlăture,
. oferind
. . Danemarcei conditii
' mai bune decât.
al. e noastre~ Dobânda cerută de această .casă era de
numai patru şi jumătate la sută.
Hm! Şi care este .numele casei.? întrebă Richard
iritat. Baring, · Hope, Labouchere.?
·.- O firmă cu totul necunoscută, ;eplică McFee
dezolat. Casa Rotschiid din Frankfurt.
Richard .se ridică brusc de pe scaun.
-Vom discuta această chestiune, după
Înapoierea mea de la Cardiff. Tr.ebuiesc luate măsuri,
dragul meu 'McFee.
Bătrânul irlandez suspină.
-. Eu nu mai sunt în stare în lupt. Am îmbătrâni!..
Abandonez ...
Richard 'fşi muşcă buzele. Aruncă o privire critică
asupra lui McFee. Într-adevar, se schimbase mult Se
· cocoşase, umerii îi căzuseră, obrazul i se zbârcise ca
o prună uscată, ia! ochii aproape stinşi, îi lăcrămau ·
din belşug. ..Cu cine să-I inlocuiesc?" se întrebă
Richard îngrijorat şi furios totodată. Trebuie să ·
găsesc o soluţie. McFee nu mai e bun de nimic. Arată
ca o mârţoagă care abia .se mai ţine pe picioare. Nu e
de minfre că această obscură casă... Rots ...
Rotschild: .. sau· cum o ·mai cheamă,· i-a .suflat
împrumutul danez.
Indispus, părăsi sediui băncii.
Londra 1i prilejuise o singura satisfacţie.
Revederea lui Francis-Andrew. Fiul mai mare ai
Andreei împlinise doisprezece ani. Era tot atât de
frumos ca. şi · maică-sa. Guvemanta, contesa de
Vigneaux, nu mai. conte nea cu. laudele.. Un copil
. excepţional, inteligent, sensibil, talentat, curtenitor, ..
Contesa er.a mai puţin incântată de Gerald, prâslea,
care urma să meargă pentru. întâia dată la şcoalit
Avea o fire ciudată. Tăcut, închis în sine,~liniştit, prea
 •• < .VINl'ILĂ CORBUL

liniştitpel')tru vârsta luk Era tot atât de inteligent ca şi

Francis-Andrew. Dar deşteptăciunea lui nu putea fi
pusă în valoare. [)acă ar fi fost mai puţin ursuz ...
· -· De ce francis se mai află mcă l.a londra:?
· întrebă Richard. l-aţi prelungit vacanţa?
Chipul guvernaritei se întunecă. Plecă privirile în
Piirnânt. . Degetele"i ftământau nervos. batista de
. '

dantelă.
- Voiam tocmai. să. Vă v0 rbesc despre ace1tstă
crrestiun.e, .monşiel/r, spuse ea i<:U .un .• efort..
Vă ascult, J'vi'adame, o invită .Richard intrigat.
Ceva neplăcut?
'
- Francis-Andrew · a fost eliminat pe două
săpfămâhi. .
Richard îşi încreţi sprâncenele.
-· . Hancis-Andrew, eliminat? Cu firea lui? .Ce i se
repro$~az~T .. . . ·. .. . . •·
Madame de Vigneaux grăi timid:
-• A ·spart caput unlii copil.
Richard începu să râ.dă. ·
-Bine că e numai atât. Redeveni serios. Gesigur,
Madame. Francis-Andrew nu trebuie încurajat Prefer,
totuşi, să aud că îşi bate. colegii, decât să ştiu ci'\ e un
niormoloc;.. ·.· · · •. . . . 'Q · .·

... Când rbstît>e acest€>• cuvinte, Jr îugise gândulla

Henry. ·. '' ··
. - c;auza pentru care .s-a bătut, Monsieur, este
oarecum.,: delicată:
-~----. ; -
-·· ·. Delicată?
- Un grup de colegi ai lui Francis, zise Madame
de VigneaLJx, dupa ce se înarmă cu o mare dOză de
curaj, îi făceau mizerii ... · îi adresau· cuvinte grele ...
L::au' .fătllt..: 'bastard. · ·
· Sângele s€F scurse brusc elin obrajii lui Richard.
Ch'ipl.lf Andreei îi reveni În minte.
"Bastard"! ·
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR . 83
······-·~~~~~~

Andreea, plăsmuită de inchipuirea lui, era

îndurerată. Privirile ei încărcate de imputări il
mustrau tăcut. Şi conştiinţa lui îl mustra. Se simţea
vinovat. de neajuns.urile întâmpinate de
Francis-Andrew. SOcietatea îmbâcsită de prejudecăţi
o !ratase şi pe Andreea ca pe un paria.
Mohorât, Richard se desp.ărti d.e guvernantă. Se
închise în camera lui de lucru, pornnci11d
majordomului să nu fie deranjat. Toată noaptea
chibzui în faţa focului din cămin. Căuta o soluţie. Să
cumpere un titlu princiar lui Francis-Andrew? La ce
bun? Nici ·titlurile şi nici milioanele nu adi dezarmat
răutatea oamenilor. lncercă să-şi. imagineze·
suferinţele morale .ale ·feciorului său:
Madame de Vigneaux ii relevase sensibilitatea.
Fran cis-Ar'ld rew... Bastard.u 1 And re ei de
Montenuovo ..'.
Pre.judecăţile lumii erau de o stupizenie
scandaloasă. Copiii zămisl!ţi de femeile măritate se
bucurau de o stare civilă onorabilă chiar dacă tatăl ar
fi altul decât cei legaL Soţu! înşelat îşi asuma
paternitatea şi aparentele erau salvate.
Andreea rămăsese credinctoasă unui singur
·barbat, care nu fusese în stare a-i lega! iza situaţia.
Pentru alesul inimii. ei, fusese pildă de· virtute şi
credinţă. SOcietatea o respinsese .. C,opilul .. ei îi
împărtăşea soarta. Şi el, Richard, nu era capabil de
nimic.·
', Milioanele !ui nu puteau determina. schimbarea
concepţiei acestei lumi.

A doua zi plecă. la Cari:Jifl. Pe măsură 1;e se

apropia de punctul final .al călătoriei, 1l sporea mânia.
Trebuia să facă ordine. La ne,Joie, va tăia în carne.
vie. Să ştie cu toţii cine era stăpâm.!l. Intră înGardiff
. după lăsatuf serii. Asupra oraşului se lăsase o cortină
de ceaţă grea, lăptoasă, opalescentă.
 Vli\!Tl.LĂ C!)f'BUL

- La uzină! porunci el vizitiului. .

Negura era atât. de (leasă, lnc<i.t echipajul f.u sili( să
parcurgă ia pas restul •drumului. În .preajma ore.i opt,
sosi la. uzină. Nu-l supăra lntârzierea. Ştia că va găsi
pe cineva. ·
Portarul· 'nu-l racunoscu. Impresionat, lotuşi, oe
trăsura cu $3sâ cai, răspunse· polfticos:
-· Mr. Henry Sunderland nu este în faqTic.ă. A
plecat acasă acum o . jumătate de oră ..
- Ai pe .cinal{a 'care să rîlă. conducă până la
locuinţa sa? întrebă Richard, .
Portarul -.il · prjvi · bănuitor .la lumina. slabă a
lelinaruluL .. ·
- Cine· sunteti' dumneavoastră?
. . .
.- Richard Sunderiand ..
. ,o ortaru,1 ro t'1 oc:,,JL
,_..
-· Vă salut cu respect, sir. Cu îngăduinţa
dumneavoastră, băiatul meu vă poate .că!ă.uzi.
- Bine. .Mai repedec ·
- Tom! strigă portarUl făcând semne cu felinarul
spre ghl:lreta sa.. Tom!·. Vino mai repede, .leneşule!
Un băiat mărunţel, plâpând ca o umbră, se
mat~ri<J!îză tn apropierea trăsurii. ·
-. ·. Urcă-'te .J.ângă inin.e, porunci .Richard .
. -:Ai să.>con~u,cipe inălţimea Sa până la Mr.
Henry a.casă. · , . .. . .· . . .. .
-.." 'ţf)les! răspunse
' ' .,
dezgheţat băiatul, ·sărind în
trăsură: .. ' ' -- . '

· • ~ Câţi ani ai, Tom.? Jl în.trebă.. Ri.c.hard., .ca .să mai

treacătimpuJ.
· -. · Zece ani, Mister. . .· ....
·.. ·"-· z.ece an\ T Eşti·. băiat mare. Lw~rezi ş~ tu .în
. rabrică? .· . • . . •.
· i ,_;-:on, da: .l;a · topjtorie .. ·Tocmai . am ieşit· \.fin
.schimb., Acum ...o. ,oră "a trecut ..si .Mr. t]enry, prin
.atelierul •nostru, Era· însoţit ,de Mr. f;lutchinson.
 DINASTiA.SUNDERLAND. eEAlJCLAIR 85

- A stat mult?
·_. Daaa! de căte on vine 1n atelier, stă mult cu
noi, zise copilul, trăgându-şi nasul. E foarte
cumsecade,· Mr. Henry. Pleacă· urechea la păsul
fiec-ăru'iR Se aude- c:ă vrea să -ne ·mătească salariile.
Nu mai ·spune·!
Zice că o să ne reducă .
si
'
orele· de lucru.
Asa?
. '
Toţi lucrătorii î! iubesc. Afară de Dick
Swanson. ·oar asta --e. altă poveste.
Richard zâmbi curios.
- "Os ce nu-! iubeşte nici\ Swanson?
- Eh- ,, r·'nen',~"''' -.J, 1 f- 1'e~r:
'· 'u :·r- C.--'- ,.-..;r'"'
..,__,,, -''"' ,.-~,;,..,
-.,..;;,. <'"'L<:lu7<;l
'--''-'' "--~·' '.•.· .•J.r· .f\.:fl:·. •

Henry, Margery lea lăsat pe Dick. Margery e fata !ui

rr'1oş B_e'!l Terri!, car& fucrează· !a m·in,§.
R,.:;.,•a·t.u·,'
._._.:t ._ IJ·I·-.-;,7_,·.,.-
}• '".ern~'e
:--' ., t:_.f (-~,-
;..i:-;" c~~~,ţ~::.
-,__<Li-...<-<, c•···..-.r+•-•'";:1 do
UVC,c;,_,r,_.,_· '-''-'
j-,1.-.....,,::;.
U~fHI:.::l,
n'o r'""ro
fJ0 .",.ct..., Q:.,;,,..,rri
ld"-doO u, ii~- ,--,_.} rt '"'r"'""'"~se
l,"Jn.-Ct d:.:~t-..•
n.~s+o ,....;r:~---) ..... re
... ~"-;'-"i'~-0 . ..-.
-. ' '
i\t/1 '·' .... rerl ~
~a .Jit. i':_Ar- -He~r\r
' '
c ,__,_""" ' ~ ~
rto \una_,,..,~-,..,~,~..? -~- ,' '.
r-no~t·".::
,~~, _ ._. '--' ··" .t "_. ,.;". ,,, tva,_,,.,.--._,,,'"'·-.,.u.,
as 'a {"r,r"1t;r.u_;;;u. cr
~, .'-'-.....to.1d
i\A arg·,:':!;.·~· rPI s· c.-m·:;; nln'-·:r.a
v1. h 1 ., -:-·1)' -'~~ '--'·"·Gd F'-;l-=:

D ;,--+-., -·u e v•rof'"!'"'a

.......
4
,_.,_,,.._. ,_,, . . . . ....:. _wl'-"''·
f"''r-!..- ....- ~ ,t._.:;·mas
a,, _,,, o'o~ ~- ,
_:_.De- ce a rămas olog?·
- Fiindcă a căzut _-într-un cuptor- !na!t,
cu alţi şase oameni. Numai 'Dick a scăpat. Mr. Henry
't-a~ f6cr .c;. •••d.....· o pen.:..ie ,;:., . . Dar' L~~-d'<
_ - n:r-~-- e · +ot__.S11p6r',..,o~.
~ .- i;;,r,h, ·o.o. !\. -h·
,..., !'In.

·. He "· nry .... v"'e trit;:; ... a pe ,_ ~eam····"" i')i \ ma', ·a''em • • . .m-~c•.... tH- ·îrnlim
~~~ ..
'a
i
drea·p+a
~. ~ ,
pe- r:,-.,m.·u·l·
Ul~· ,,
morrdrdt'
,, ,C. ;:}~''' 1:-,~ 0 '-··-.-
•.<1'--' r--npa·,-..:
,'-'1, !n4-r;:;,m
,,,, C<•! ;_, H!

. pădure şi... am ajuns.. ··· '

· insii Călătoria dură mai bine de o oră. Vizitiu! n:.J
cunoştea drumul Şi· Tom trebuia să seoată mereu
capul-pe portiera,.spre a,i da indicaţii: Aproape de
ora .zece, opriră in faţa· pavilionului de- vâhătoa'ro•,:·
locuit de. Henry.
'
"Bietul băiat! .cugetă Richard o In. ce sălbăticie
trăieşte. Cred că 1 sca urât cu singurătatea. Nu e de
mirare că S"a încurcat cu o femeie: Daracum să-i
facă vânt. Îl conving ·eu să !ichideze. La nevoie îl iau
la Londra. Balerinele de la Operă 11 vor lecui· de
... 116 - VlNTilA
. . - . - CORBUl
.· .'

dragoste. Nu voi fi prea sever cu el. Acum îmi dau

seama, c.ă ..nu .e prea. vinovat...__ Iar cu Montorgueil,
caranjez eu lucrurile.,."
Coborî (jin trăsură.
· - Tom, poţi să te întorci pe jos până. la tine
acasă? întrebă el, scoţând din buzunar cin.ci şi lingi şi
strecurându-i în palmă. ·
- Sigur, Mister, zise băiatul căscând ochii ia
~piesele care luceau ia lumina felinarelor. Bună seara,
· Mister! · ·
. .Se· topi· ca .un spiriduş în ceaţă. Se temuse că
bătr.ânul gentleman s•ar putea răsgândi, luându-i
.banii. ~
"Îl cheamă Tom, sau Puck?" zâmbi Richard cu
. yoie bună.
Ciocăni cu putere în uşă. li deschise un ·valet
tânăr. ·
.-' Mr. Henry Sunderland e acasă?
- Da, Sir, Pe cine să anunţ?
-- Nu · e ·nevoie să mă anunţi. Sunt Richard
Sunderland. Pe unde o iau ca să ajung la Mr. Henry?
_..:. Pe scări, în. sus, Sir, zise valetul. Era suficient
de stiiat spre a nu lăsa să .i ·se citească pe faţă
înfricoşata-i uimlre. Pe palierul primului etaj, a doua
uşă la dreapta, Sir. .
... Richard urcă·_ scările. Ciocăni. Jn uŞă.
. :.:_ Intră, auzi el glasul lui Henry. ·
. f'iic.hard desct)ise uşa şi patrunse zâmbitor într-un
salon.aş, transfo1mat .in cameră dE!' lucru. Imaginea "a
·rămâne trăsnil"e prea puţin plastică, spre a sugera
expresia de. penibilă surprindere aşternută brusc pe
chipul hii Henry. ..
- Nu te aşteptai să mă vezi_! rosti jovial Ricnard,
ar.uncllndu~~t>i mănuşile şi pălăria pe un scaun.
~ Bună seara,. Sir, bolborosi Henry, uitând .~ă-1
ajute. a-şi. dezbrăca .mantaua. Vă mărturisesc, nu. mă
aşteptam... ·
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR
Trazindu-se parcă din transă, fi l.uă blana grea, şi
o puse cu grijă in fotoliu.
- Cu ce mă tratezi, băiete? Sunt rebcait. E un
eroism să călătoreşti pe asemenea vreme'
·-·Un ceai, Sir, sau un pahar de gin7
- Aş prefera un . grog fierbinte.
-Aţi cinat?
- Nu încEL Şi te previr'i. Mi-e o foame de tigru.
Rich_ard se- adânci în_tr-un fototiu: Arunca o prjvire
circular.ă prin 'incapere .
. - Eşti drăguţ_ iflstalatl z_ise el frecZmdu-şi rnâ!n:!e,
ca să si le încălzească. I"J - e luxos. Dai'--- 'are multă
;--.:·.·- ' -
.mt1m1tate.
Henry sună din clopoţeL Apoi se rŞ;:gândi.
- Prefer să dirijez personal preparativele.
Fără să aştepte încuviinţarea .tatăl.ui său, 1eşi pe
usa
.Richard atrib'-li emoţiei. starea de agitaţie a fui
Henry .. ,.Sunt- ani _de ;câ:~d nu ne-am mai vF...z:JL E
firesc să fie tulburat:'
- . . ._-
Henry se inapoie după zeca minute. Obrajn săi
erau <:Prinşi. Ochii îi stdi!uceau. ·
· - In curând se va servi cina, Sir. Grogul soseşte
indată.
Se îndreptă spre un dulap din care scoase o stk:1it
. cu whisky şi două pahare de cristaL
·-. Îmi p~rmiteţi' s·ă- vă ofer mai -~ntti! un _ whisky?
::- Fie, zise Ric;ha~d bineyo't•':lr .
11 înduioşa t!neretea 'ui · Henrv. Se făcuse !Ti.ai
draguţ:'. Musti'lt'! Pf'l·
care şi-o 1as ase, ;, In dulcea
expresia feţii.
-.. Îţi sta bine mustaţa, Hemy
.Acesta. zâmbi fără să răspundi't .
După ce valetul aduse grogu!,. Richard ridică
·paharul în sănătatea fiulu; sătL. Sorbi .
apoi câteva
înghiţituri.
- Henry, am l(anit ia Cardiff, spre a discuta cu
tine .anumite chestiuni, spuse el cu seriozitate. Le :as
 VINT!tĂ.CORBUL

după Cină Până atunci, spune-mi cât., .ceva despre

tine.
Orele car13 .urmară fură cele mai penibile din viaţa
lui Henty. E:ste greu să vorbeşti îndelung despre
persoana ta, fără . să spui nhnic esenţial. Ochii·
inchizitoriali ai tatălui său păreau să-i citească cele
mai ascunse gânduri. Pentru Henry privirile acestea
.erau mai .chinuitoare decât cele. mai rafinate
instrumente de toliură. Se lansase într-un monolog
fără cap ţ;i .fără .coadă. Un model de incoerenţă.
ft • • - , • •

In sufletul lui Richard. încolţi iarăşi compătimirea.

Compătimire şi o dpză de dispreţ. Caracterul slab,
incoerent ai lui Henry, ·nu se dezminţea. "A rămas
acelaşi .imqeciUimid, îşi zise el. .Dacă nu l-aş fi lăsat
de capul lui, nu ar fi făcut atâtea năzbâtii." ·
În timpul cinei, Henry abia .se atinse de mâncare.
Înghiţea cu no.duri ,puţinele îmbucături. Privirile
tatălui său· continuau să-I terorizeze ca . nişte
instrumente de tortură, Deşi nu era prea cald, picături
de·sudoare ii îmbroboneau fruntea. Emoţia şi teama îl
storceau de transpiraţie, ca în toiUl \lerii. După cină,
care fu pentru el un adevărat calvar, trecură în
· .salonaş; unde li. se serviră lichiorurile. Richard sorbi,
un CuraGao parfumat. Îşi sprijini , apoi coatele de
masă,c împreunându-şi -vârfurile degetelor.
- Şi acum, să stăm de vorbă, Henry. Ca doi
bărbaţi care' nu au nimic a-şi ascunde.
Introducerea era de natură- să sporească
· Ingrijorareâ: fiului său,
. - la loc, Henry. Şi acum, iată despre ce e vorba.
Mi 'S-a adus la cunoştinţă că, în ciuda voinţei mele, ai
am anat sine die căs,ătoria ta. cu Lady Sarah.
. Să vedeţi... , ·
_, Nu ·mă intrerupe. Am fost . informat despre.
starea. sănătăţii logodnicei tale Ştiu că afecţiunea ei.
de ochi l'-a obligat pe contele de Montorgueil să
DINASTU\ SUNDEY'li.:AND BEAUCLAIR 89

ainâne .
data căsătoriei. Dar mai stiu
. '
că· între tirnp
Lady Sarah s-ti. v;ndecat.
- ln -pe.rtG, Sir." E aproape oarbă.
~ Acesta. e motivu! oertru care- .te-ai ati sat
~ . cu o
fem-8ie oarec_are} ·lr:: d!spreţtJ c·uvântulul .dat viitoarei
tafe soti;?
'
Henry se- inroŞi- până îr; .v8rh;i -urechilor.
"'
··- !\lU ·m-am adşaf' t cu nH1Jen!,. . "(,'<' c:
~,w, ;;....; o ca,cmn;:::;_.
j •

- :\:u-rryi place -să rr,l Se ascLH1dă odev:ăruL Nb_ le

c_on_dâmn fiindcă af b legă.tură sentimentală oarecare,
tn pofida obhgaţiiio·r taJe faţă de Lad'~{ saruh. t J!r:eni
nl: -fţl ·pretfnde să te păstrezi imaculat până la nuntii
Eu surit ultimul care aş face-O. ţ;retind însă fn r.umete
decenţei · să te comporţi astfel, încât să nu te
'·1 "''l'"\1... \for· reu·c..,...i
C·om.Dr·"'"~,...,...i~; ~c-• •ora. "Cec•e·l
><'"-'lf. <l:.0<.•. __, ...n. 'he~+;un:
\_,-_ ·~-u >.!.

Henry resp1ră adii'nc. Căpăta in sfârşit un ri'gaz.

- Mi s-a · n:ai adus la cunoştinţa, ~ontinl!ă
Richard, că ai iniţiat !n uzinE; O ·serie .d_e reforme, care
au făcut pe mulţi dintre· colaboratorii. tlli să ·se
îndoiască de integritatea ta mi:1tală. Cheltuieli ':1une
pentrLf muncitori;;,
.
-Henry . avu o străfulgerare de revoltă.
- Răuvoitoni v-au informat greşit, Sir. Legea
Votată de Parlament Tn i 802, din· fnlţiativa lui Sir
-Robert -Peelr ne-a Impus anumite- rr:3sur! sanitare.
Ateliere- vărune,. ferestre în număr- -con-vc:nabfl:,
dorn1itollre separ!lte pentru ucen•c~: de se.~e
deosebite, prescripti~>r•i relative la nurata :diei de
lucru ţientru- minori.:--·
- Aceeaşi lege te-a obligat să con:otruie.&!i
locu)~te -şi carth1e ·pent:-u·~~unc!tori? întreb~- ::lt~h3f'd
-c:u ton !ngheţaL
- 1'-Ju rf1'-a ob:iigat legea ci o:nenia. Dacă aţi
~'J"Oa~te·
v. 11 :7.
,#
1
,n · "1n C"re
con·d'""e·
• u; '"'"''eor a.\
""v<-~• ~·i fi
..::.~,..,, .... aC""-l
,_ rJe ...
-~--, c·,·
'·- __.,_
mine. Colibe infecte, neîncăp{:toare, pe [umătRte
îngropate În părc1ânt. Bolile 11 seceră. Adeseori r:u mai
·ş"!'iu .cum să acop8.r absentele personaluiui David
 •

··~·{)'---_ ~~ ··---····~·-·-~-'-~~VINTILĂ CORBUL

Dale. din fl!ew Lanark a angajat într-o zi echipajul
.unui vas naufragiat pentru a-şi înlocui muncitorii
răpuşi de molime şi mizerie. Vă închipuiţi ce rezultate
a o.bţînut, folosind . aceas.tă mănă de lucru ...
Construind locuir~te .igienice, am reuşit să zăgăzuiesc
ln parte· .bolile. ·
· Flicl)ard aspiră. o priză de tutun.
. .-· O intrebare. Cu ce fond.uri ai construit
IQCuinţele? . .
· ..,.., Am .reţinut douăzeci la sl)tă d.in beneficiul net.
CheFifuiefile' urmează a fi recuperate din chirii....
, .. -. Cui , ai . cer.ut autorizaţie?· Gontelui de
Mcintorgueil? Mie? Ştii prea bine că uzina nu este
n,umai a mea. . . . .. . .. .
... Henr~ . .
făcu
).. '
un ·gest
-
de . nerăbdare.
-. .
~· E.ram. convins că Montorgueil nu va obiecta. ·
.Nici llu am avut ocazia să-i cer autorizaţie. Când am
început lucrările, contel.e. :se afla în Elveţia, cu Lady
Sarah:.' ' · · · ·. ·
Richard clătiQă cu tristeţe din cap.
- ŢHJ.m încredinţ&t un post de m!'lre .răspundere,
fără să mă gândesc.cănu erai înd~ajuns de pregătit..
E greşeala 'mea, Henry. NtJ numai .. că ai depăşit
mandatul, dar ai semănat sămânţa unor discordii
viitoare. între. noi şi .muncitori. l-ai încurajat să-şi
sporească . pretenţiile.:. Muncitor.ii ·sunt ·ighoranti,
brutali, lipsiţi .de· orice simţământ :Jmah. Nu-i
stăpâneşti .decât cu biciul. .
- Eu 'am în.credere în forţa convingerii, Sir.
.·. . . !?refer forţa Pumnului, Henry ... Îr) sfârŞit, voi
. restitui lui MontorgueifbenefiCiile de. care l-ai lipsit,
angajându:te rn. aceste . lucrări . inl]tile. Şi . aceasta
tocmai acum, -când am atâta nevoie de bani. Hm! E
. !r1Util.. s.ă7ţi. vorbes<; despre nevoije casei noastre.· Nu
te pricepi decâtsălegi idile .cu fetele minerilor. .. Şi să
deturnezi fondmile, construind locuinţe pentru nişte ...
nevoi
. nici.
. .
D.INASTIA SUNDIERlAND BEAUCLAIR .9.1

Henry. încearcă să se apere.

- Cred că vă pripiji, Sir, judecându-mă atât de
aspru. Nu sunt singurul care · am incercat să
imbunătăţesc viaţa muncitorilor. Sir Robert Peel,
Robert Owen. Bentham, Howard...
·- Robert Peel .e un parvenit, dornic să-şi asigure
un· loc în. Parlament, flatând muncitori mea,
specu!ându-!e votude... Ceilalti sunt nişte utopişti
caraghioşL Noi n-avem timp să facem filantropi!
Henrif. Alta e menirea casei Sunderland"Beauclair.
Henry nu răspunse. Cu . capul piecat, fixa· ::ru
încăpăţânare covoruL
- Voi. lua măsuri, continuă Richard după câteva
momente de gândire. Prima - o bănuie$!i, cred -
.este imediata suspendare a construcţiilor .de locuinţe.
Banii 11 vom folosi în alte scopuri. A doua măsură te
priveşte personaL Voi fi nevoit să-ţi numesc U!T
adjunct cu puteri speciale, cace să te cenzureze.
Regret că trebuie să-ţi ştirbesc_ autoritai:ea. Car nu-mi
rămâne altă alternativă. A treia măsură Se referă la
Lady Sarah. M&'ine . vom face o vizită conte!ul De
Montorgueil. Tustn:îi vom fixa data nunţii tale cu Lady
SarEhh.• .

Henr)' se ridic·ă de pe scaun. Palid, încordat, cu·

pumnii încleştaţi, rosti răguşit:
~ Nu pot- să vă Jnsotesc, Sir.~
Richard ridică prlvirilf' asupra liu!ul sau. ·
- Nu te intel ea!
; - <J

- Repet, Sir. Nu pot să vă !nsoţesc.

Ri_ch(lrd- Jnoepu _s"ă · c:!ocotea~că._ _
- Expresia nu PPt îml este :r;ecunqs-cută. Nu ·,_)
folosesc ,şi nu o acc:c.pt nici din partea ta. Orice
impotrivire e de prisos. Mâine mergem !a contele de
Montorgueil. . . .
. - Imposibil,. Sir, e.xclamă Henry cxasp~rat ·Nu
vreau să .tnă- fnsor-..
Rrchard n privi cu asprime.
 Eşti prea vârstnic ca să. lolos.esc h,arapnicui.
Am . însă alte. mijloa:ce.
Disperat, Henry .exclamă:
- Uitaţi, Sir,· că sunt şi eu. om.
-.În primul .rând eşti fiul meu. Îmi datorezi
ascultare . .Dacă-'m ~ nesocoteşti porunca, te expediez
1m Statele Unite: Şi te previn că am puterea sco fac.
- Sunt _în Amglta, · Jhtr~o ţară liberă! se răzvrăti
Henry. Pot .să trăiesc ca un simplu particular.
Richard zâmbi sarcastic.
· - Şi mă rog, c~ ce ai să trăieşti?
·. "- Am ·prieteni. imi .vor da ,o mână de ajutor.
·-. Crezi? Vor face colectă? Să-ţi asigure traiu!?
Eşti naiv, oăiete. Bunii. qumitale prieteni, lorzii şi
corrţii de .la Jockey Club .îţi dauatli)nţie numai fiindcă.
e;;!i Hul meu,· Nu.mai fiindcă aHa spate miiioaneie lui
. papa; in ziua cân.d voi ridica mâna şi se va şti că nu.
eşti decât un simplu· ins, vor uita că tecau cunoscut
vreoclată. Ce ce~ţi vei câştiga viaţa, simpluţui meu
domn! Dând lecţii de· engleză? Sau făcând,. pe
preceptorui unuinăzuros şi. răzgâiat mic fard? Dacă,·
bine.in"ţeles,. vei fi acceptat să fii slugoi intr-o casă
mare!.
-. De ce mă umiliţi, Sir! bol.borosi Henry. ,
- Nu te. umilesc: Îţi înfăţişez realitatea, Ca să ştii
ce te aşte;;ptă ... Şi ..acum,·W ordon.pentru ultima dată
Mâine mă vei .însoţi la conte.le :de. Montorgueil. Îi vei
' ' ' ' '

cere, scw:e: ..
. - . Est-e inutil să :continuaţi, Jl intrerupse Hemy
slârşiL No mă ·pot, căsători cu L"!dy Sar13h,. fiindcă ...
- Fiindeâ?
' ,. -·
' . - -· '
·.···.·
:- ... sun. t··msu.ra
• t .· , , . ·.,, ,
·.In oameră ci>e',a~Jternu 'odăce~e grea,· de plumb .
. Richard incremenise, cu m.âinile încleştate pe
braţele totoliuîoL .Henry avea impresia.. oă se
Jnvâuteş\e ca(!a cu el. Simţea un .mtue ·gol in stomac:
În momentele de criză, Richard ştia .să-şi Strunească
 nerv11.- -l_erL Georgina ... · -azi Henry.-.. Ii .- ver;;,3a sa
-Tr1nebuneascâ.- .Dar·_-se stăpânea._ Se_ stăp-ânea cu toată
P-, rfţ:t;"''
"--'~. . .ea
. . . . ·vninte.,·
_.",.,,'\;;·; ,·.,l,,·-
•o•, U·
:c~ · '-•
· "1n-
' -ca'm·,
" ,. . -a·,e· {lis+rin.~ ,-:l.i.
-~·' , L \ ,.. , , _ _ _

<>lectr·,c·li'tc>a·
... - . .a ,." --: o"1n·_ atm~sfer~ .. !. '--.r .._ a, · ·,n"re'oii·
1L u.~

-·-şi- _·cine e nevaşta ta·? F8t-a :m.ineru!ui?

- - - -
- -ua, rOsti Henry ·doborât-·rte ·emoţie. -o ch~~amă·
Margery. E o fiinţă minunată.
Richard clătin ă uşor din cap .
. - lată, dar, explicaţia construcţiilor de locuinţe.
Hm! Ţie nu ţi-ar fi, ·trecutaş:a ceva prin'. minte .... Îşi.
turnă un pahar d<l cura<;ao. Te-ai însurat cu fata unui
•
muncitor. ldiotule!. Ai băgat calul traian. în. sânul
familieL Se; ·ddică din foto!iu .ş_i începu.-. să se plimbe
' '

prin -came·ră. Deodată, ·se opri .·în Jaţa fiu!ui său. _r".Hci- o
căsători_e nU e eternă.- Vei-
" -
divorta~--
- ' '
Ne-·va costa ba-ni--sl~ -'
tîn'"1p._ .Da( ~ucrurile se-vo( ara-fi'ja. Mâin-e \:orn·-trimite !a-
Londr:::1 -d~pă-- avocat'ui Rov\dnndSon. ..-.
'Henrv v_oi -să sou·n ă ceva; dar ·se- abtinu. -y~ov-ăieHie
-· ' ' -·
itH nLr ·scăoară !ui Hichard.
---Sir-, foşti Hen-ry_ aproape în şo_aptă. Trebui-9 să
'.ta ffi d.tte-.~.,
;;,._.y, 'riseS"- . _ve..~,l 1Qenf"'!
, . . .rnr.+i•l(j .".Jw,. rare'-' . .-f'1l!--· r-.nt -rlj.VI"'""!'t?
t'·-'•-... ••"ta ...
Margery mim·Cr... dăruit un copiL. L-am recunoscut
înainte' -de--- căsătorie .
.R. h ,
"i c .... ar a - as p! r a a a an c.
. " ,. , ..
L_O v nu r a ace as a
t
supHm·e-ntară- !!- n·ăucise. Cu -:un e'fort, :izbuti·- să-şi
recâştige aparent calmui. Era asemenea unui înotăfcr
surprins. ·de _furtună -în m·ijlocul ·mărJL Valurile--Ti izbesc
pe rând. După fiecare tăvălug de apă, .care-I îngroapă
sub- :n-:·a·sa:·- :sa -i'nsp_ti-mată, scoate Capul la- sUprafaţă·;
trage aer în piept şi cu curajul .disperării, se
pregăteşte· .să îfifrunte valul următor:· . . Ce lovitura îi .

mai pregătea fiul său? Uite ce a ştiut "timidui" să

Iacă! ·
Henry vorbi iarăşi. De data'aceasta, cu un ton in
care. se desluşea o furie crescândă şi o hotărâre
nestrărnutată: .Furia ŞI .hotărâr.ea .timidlJiui încolţiL
 VINTII.A CORBUl
-- ~-----------~----~

- Îmi iubesc copi!ul şLsotia, Sir, Până acum, am

ascuns această legătură pe care am leag!izat-o numai
· -de curând. Alil vrut să vă cruţ. Să vă scutesc .de o
neplăcere::. Dar m:aţi .silit s_ă vorbesc. Aţi aflat
adevărul. Penţru copilul şi soti.a mea sunt gata să fac
orice sacrificii. Să îndur mizerJa, Să muncesc din
greu. Să mă .expatriez. Dacă mă izgoniţi, voi găsi un
mijloc .de trai. · ·
---De ce. nu te faci rniner!rosti Richard .cu disp.reţ.
- $i aŞa se pot câştiga bani.
-- Ai dreptate.-· Diplomele _de la Oxford îţi vor
folosi de minune în a(:eastă profesie.·
Richard_ persifla, rănea, sfâşia, cu glasul său
batjocoritor, cu privirile- sale cumplit de ironice. ÎŞi
dădea seama însă, că pierduse bătălia. Era prea lucid
spre a-şi maT face iluzii. Fata mine_rului reuşise să-i
îrl1brobodească fiul. Îl prinsese bine in_ mreje ...
Richard şi-o -închipuia diabolic de frumoasă şi de
inteligentă. Numai un astfel de aliat putea insufla lui
Henry curajul de a-şi infrunta tatăl. Ce-irămănea de
făcut? Să-şi alunge fiul, .să-I lase pe drumuri, să-!
zdrobească?... Henry era primul său vlăstar.
Moştenitorul titlului şi viitorul şef al casei Sunderland.
Robert, diplomatul familiei, era mai capabil?... Ori
Charles, nevropf!tul?... Copiii Andreei erau ·prea
nevârsţni!:i. spre a-şi afirma personalitatea.
Caracterele se făuresc,. se cristalizea.ză abia mai
târziu. Richard înţelesE)se de mult un mare adevăr.
Nu-ţi alegi copiL. Bun sau rău, Henry era fiul său
·mal 'mare. Avea' datoria siH salveze din mâinile acelei
femei. ·Va lupta ililpotriva ei f.ără să"Şi aleagă
mijloacele... Adoptă o nouă tactică. Afectând o
emoţie. puternică, provocată aparent de destăinuiri le
fiului său, i se 'adresă cu ton ceva mai binevoitor:
-~-Pot să văd .copilul, Henry?
O speranţă scânteie in -ochii acestuia.
'- Cu adevărat? Vreţi să-_1 vedeţi, Sir?
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAlR 95

- Băiete, renunţ să mă· războiesc cu soarta.

li l.ăsa ·să creadă că era. pe ptFlctul de a accepta
inevitabilul. Dacă ar fi fost mai perspicace, Henrv ar fi
Primit cu ingrijorare revirimalltui tatălui său.
-. Cum ii cheamă? întrebă RiChard.
- Benjamin .. Richard-Henry.
-· Tecai gândit, văd, şi ·la mine.·
.-. Şi la străbunicul, zise Henry, care încep:.1se să
se însenineze.
AtenUa. îl lnduioşă pe Ri.chard
....:. Aşvrea să-i văd, Zise eL ··
Henry jubila.
. - Permiteţi-mi să vă conduc, zise Henry. E în
camera de alături.
Richard 1şi unnă fiul int~""o lncăpere' vas.tă, cu .
ferestre înalte, ogivale. În fundul camerei se alia. un
leagăn alb, cu perdeiuţe de dantelă. vegheat de o fată
foarte· tânără, slăbuţă, ·plăpândă, cu ocil! mari.
sperioşi. Pe obraji avea încă urme de1'1acrimi. Richard
înţelese că O>Otia fiului său ascultase întreaga discuţie.
~ Dumneata eşti Margery? întrebă el cu un ton
brusc, autoritar. ·
. Tremurând, tânăr a femeie· făcu o· fo<~rte
neîndemânateca . reverentă.
- . ' . .- -
- Da, Sir, rosti . ea. cu. glas sti'lS. ..
RtcHard se apropie de leagăn Ridică pen:l'eiClţeie,
in • vreme. Ce mama SChiţă \f1SîinCtiv . un gest
netemîiriat in apararea copilului.
. ,.Mă pârdeste: Hgroaica, ·îşi zise Richard
urmărindrl'i
-~ --~-'
cu
c:oâda och1ului
-~ . . -, ..
reacţia ·lşi închipuie
ca yreau_ scH r·ape~c putuL .. -
- Câte iuhi ·are? întrebă el. întorcându-se spre
Henry.
· -Zece, SiL
-· E prea mic pentru zece luni.·
Examin.â ·critic mogăldeaţa sfrijită şi negrici.oasă
din leagăn: "Urât copil", gândi el ct,. desgust.
 VINŢII..Ă .CORBUL

Fără să .arunce o privire lui Margery, se înapoie în

.salonaş:. · .
- În seara asta să-mi pregăteşti un pat, jos, în
syfragerie, porunci el lui Henry: Mâine. vom sta de
vorbă. În orice .caz, aici la Cardifl, nu mai ai ce căuta.
În situaţia actuală e imposibil să continui a colabora
cu Montorgueil. Cea mai nimerită soluţie e să mă
Însoţeşti la Paris. Nu te împiedic Săcţi iei nevasta şi
copilul. în definitiv, ei alcătuiesc noua ta familie. Mă
tem numai, că ve} regceta, într-o -zi ...
' Lui Henry i se umeiiseră ochii.
~ Nu ştiu cum să Vă exprim recunoştinţa mea,
Sir. Mi-aţi l.uat o piatră de pe inimă.' Dacă aţi şti câte
nopţi am vegheat, gândindu-mă cum veţi primi vestea
căsătoriei inele cu... Margery.
Richard se în9reptă spre uşa. Puse mâna pe
clanţă, apoi se întoarse spre.. fiul său.
-· Nu. sunt absurd, Henry.Aş fi p-referat, totuşi, să
nu~lcipe.urmeleGoo~ihei. _
A doua zi, Richard trimise.un mesaj lui Robert. 11
poftea să se. prezinte de îndată la Cardiff. Atribuţiile
sale în capitala Spaniei aveau să fie preluate
provizoriu. de către Jules Lafont. .
in cursul aceleiaşi zile, făcu o vizită lui
:'Montorgueil.
întrevederea dintre cel .doi bărbaţi fu plină de
peripeţii. Contele de Montorgueil H primi cu răceală
De la primele cuvinte declară că este hotărât să-şi
reia libertatea de acţiune. Ofensa adusă de Henry
Sunderland casei sale era. de neiertat.. Lady Sarah
ajunsese obie"Ctul de discuţie al întregului comita!.
.Montorgueil declară-cu. emfază că greşeala fusese a
lui. N-ar fi trebuit să pună temei pe cuvântul lui
Richard şi· al fiului său.
Richard nu se formaliză. Diplomatic, îşi declină
[esponsapilitatea, relevând că nu era vinovat de
incartacfa ·fiului său. lqtenţiil~ .lui fuseseră curate ..
DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLAIR ~---~~
97

Militase pentru cimentarea legătarilor dintre casele

Montorgueil şi Sunderland-Eîeauclair printr-o
căsător'îe a copîilor lor. În ceea ce îl' privea, era
hotărât să repare greşeala fiului .său. Montorgueil il
privi nedumerit Marchizul de Beauclair intenţiona să
se îns.oare cu Lady :Sarah? ·
. Richard, .declară că era. gata să Ceară · mâna
Lady-ei · Sarah pentru Robert, cel de-ai doilea• fiu al
$ăU. . .·. · . .· . . ..
Contele. ridică de formă ·unele. ·obiecţiuni.
Propunerea 11 ispitea. Richard facu un elocvent elogiu
diplomatului familiei. Spuse că era grande de Spania
şi că regele· Carlps al lWiea il decorase personal cu
ordinul ."Lâna de aur".
·Pentru Montorgueil, argumentul fu hotărâtor:
Când o. revăzu pe Sarah, Richard . acordă
circumstanţe atenuante lui Henry. in ultimii .ani se
urâţise şi mai mult Părea că timpul se înverşunase a
o îmbătrâni inainte de vreme. Ochi_! întredeschişi,
consecinţă a vederii defectuoase, erau subiiniaţi de.
c.earcăne negre şi .de riduri subţiri, •Ca o pânză de
păianjen. Nasul i se cocârjase, iar bărbia colţuroasă,
pătrată, _o luase înainte, ca falca inferioară a unui
buldog. Lady Sarah abia implinise douăzeci şi opt de
ani, dar arăta de patruzeci. Gestul lui Henry
Sunderland, care-i preferase o fată· vulgară, din
popor; o 'îriăcrise şi mai mult, o exasperase. O
ingrozea gândul că va rămâne fată bătrână. Tragedie
împărtăşit.ă şi de Sandra, căreia Montorgueil nu-i
îngăduia sa se căsătorească inaintea surorei mai
mari. Sandra împlinise .douăzeci şi unu de ani. Toată
gama de seducţii refuzate de natură Lady-ei Sarah,
împodobeau fiinţa Sandrei. · · ·
· În aprilie sosi şi Robert la Cardiff. ln bagajele sale
se aflau. la loc de cin.ste pergamentele ceci confereau
grandezza şi colanul- .,Lânei de aur". Diplomatul
familiei nu-Ş! dezminţi ' ~
nici de data aceasta reputatia.
. "
 VINTILĂ CORBUL
---~--~~-

S,pre
" - --
...deosebire de Henry care nu se pricepea
nicioda~a sacşi, .asq.mdă dezgustul faţă de . Lady
$arah; Robert fu un mo.del de~ curter:~ie. DeJa prima
.sa vizită la Montorgueil Castte., captivă pe conte şi pe
fetele sale. Numaiprih prezenţa lui, reuşi să înlăture
divergenţele dintre cele două Ti'Jmilii. . Richi'!rd
Sunderlan.d şt proaspatul caqdidat ]a .m.âna .Lady-ei
Sarah, .acceptară să fie găzdoîţi la. casteL
· · Până la ~sosirea lui R.obert din Spania, Richard
avusese lif11P .,sii.~l'l ,;qocumenteze asupra situaţiei şi
atmoslerei. din uzina. Alegerea.. unui. nou director TI
dădu multă bătaie de· cap. Avea la. îndemână. doi
oamenL Pe William Track, predecesoruHui Henry şi
pe Herbert Hutchinson, .. directorul administrativ ..
Priceperea)ui Track în .dot)leniul tehnic era deasupra
oric.ărei aprecieri. Energic; întreprinzător, cu spirit de
iniţiativă, ar fi fost un -excelent cond.ucător.
Devotamentul său faţă de c.ontele de Monto-rgueil şi
o
pstilite~tea abia @ghizată pe care arătase lu.i Henry,
fllei,:iau însă)n defavoar4i;la sa. Richard· voia să .aibă la
condi.H.:efeă.
''-' '- ._,,,_. ".uzinei
---- ___,_____ "un " - .. de .credintă.
-- ..---dt)l
'"'• -' - .Herbert
-

Hutchinsoll hâ~bar nu avea de tehnică. Nu

aprofÎJndase niciodată procesul de fabricaţie, În
schimb, problemele financiare erau de domeniul său
pref!;lr?t, .Richard il· aprecia pen,tru căldura cu care
imbrătisa cauza casei. Sunderland. · . · ·.. . ·
Her6ert ·Hutchinson fu înscăunat la. con ducerea
uzinei. Această.consacrare stârni gelozia şi mâhialui .
. Track, carecşi. prezentă demisia. Se ştia indispensabil.
Graţie lui (abrica ajuns.ese la dezvoltarea actuală. Era
sigur că. Ricl;lard Sunderalnd fi va · solici.ta să-şi
continue colabq~area , atât de .utilă Întreprinderii. Pe
vremuri, aşa procedase c.u contele .de Montorgueil,
care plecase steagul. Spre surprinderea sa, .Richard
Sunderland reacţionă altfeL .Calm,· aprobă demisia,
.oferindu-i spre consolare o primă de .cincizeci de lire
sterline.
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR
. .~

.-· Nimeni nu ~ indispensabil, rosti Richard. în

1.treme ce_ îşi aştetnea -apostila pe--cetereâ ftl!- Track_.
_ii trimise, to1i:şi vOrbă pdn Hutchioson- _că -era
·dispus să-I reprimească oricând, dar cu un salariu
sensibil inferior, deoarece vremuri!.e erau grele şi
.- -
Impuneau econom1r.
.
- . ' - -

Oferta echivala cu o lnsu!tă. Track o respinse cu

disf)reţ. Încântat că scăpase de un rival perie• •Jos,
Hutchinson ·nu. încerca să-i schimbe hotărârea.
Multutnit că făcuse ordine, Richard h.otărî să plece
'la londra în prima săptămână a lunii mai. Urma să fie
însoţit numai .de HEmry şi soţia acestuia. Contele de
Montorgueil. stăruise · ca Robert · siî rămf•nă ·la
Montorgueil Castle .. Se temea să mH scape şl pe el
din mână. Ricl1ard acceptă să-şi lase fiul zăiog.
Datora această satisfacţie conteiuî, după nepiăceri!e
pe care i le făcuse Henry. ·
De-- comun -acord, viitorii'" CU~iCri fixciră data
căsătoriei la 1 iulie; .Pănă atunci; -Richard avea de
gând să rărnână la Londra; Reorganizarea băncii din
·City, impusă de retragerea lui McFee, cerea oarecare
timp.;.. · . · · · . · · .·· ··
· 1nainte de a pleca la Londra, Margery· făcu o
ultimă vizită părinţilor ei, care se mt•taseră de curând
într-una din locuinţele clădi te de Henry. Era fericită.
Că lucrurile se încheiaseră cu bine. Henry o
idolatriza. Mr. Richard Sunderland fusese un adevărat
gentleman. Din ziua în care acceptase căsătoria fiului
său rnai mare, se comportase faţă de Margery cu
răceală,. dar în limitele celei mai politicoase
corec!itudini. Pretinsese un <'ingur lucru" în prezenta
rui şi, în lume, să se renuhţe la vulgantl dirninut!v
Margery şi să se; revină la numele de Margaret. Şi
Herory şi Margery se învoiseră cu dragă inimă. Li se
cerea atât de puţin ... ·
·· . in sânul familiei Terril, vizi!eie !ui Margery erat:
prllefde bucurie, manifestată însă sobru, aşa cum se
 1(j!) .. VlNTILĂ CORBUL
··-·-----·-- ··-·--·--·-

. o~cuvihe:.intrco casă'de puritani. Şi părinţii, şi fraţii, .şi

.surorile,. ştiatl'>·ci>' mumai datorită influenţei ei ii se
: tmbunatăţise viaţa.. în ziJ,Ja în care.se.. aflase in< uzină
)nlocuirel:l Jui Henry. ·Si:md.eriand, consteiTl.are.a
"muncitorilor •fusese mare.. . • .·· . . ..·. .·
·" - il schimbă fiindcă a luat măsuri în· folosul
•nostru.:. .••• ·· ·
- Şi.Jiindcă .. s~a lnstJrat:.cu o lucrătoare ... ·
'·"· .•"7 :Să.ycedeţi. ce•o .să ·ne mai stoarca HtJtch.inson ...
-• O să se revină la veche.a zk·de Ju<;rll ·de
şaisprezece ore ..
: -.· Şi la schimbul de douăsprezece ore•la Jurnalele
înalte~ ·
·. - Hutchinsbn .· n-o .· să· ne mai construiască
locuinte noL. . r
- In schimb, o să· facă avere.
·· '=Când o să·mai· avem parte<de un .om bun ca
·M r.. H : en~y.? ·. . ··· ..
.,.-;. Efnrezi!·.Asta e marele ve>stru păcat, le·spunea
Dlck Swanson care se deprinsese a-şi târî .picie>rul de
lenin.• Aşteptaţi .• totul de· da. bunăvoinţa stăpâoilor:
.Dacă vreţi drept(fri. daţi•le.• patronile>r. la cap şi
.cuceriţi-vă. drepturile. Dărâmaţi ·castel ele, ·parcelaţi
parcurile, împărţiţi domeniile., .. Ştiţi cu ţoţii ce s-a
întâmplat.,.în FmnJa. Nc:ati .ţras însă nic:;i o învăţătură ...
..·-· Mai ţine-ţi gura.. DickL D<}că. te, a . 0 d oamerlii
.. .
1egu ... · .. . •. ·. • .·. ·... ' .. · · . · .
- Care,Jegi?<Legi făcute de ei. pentru ei? Legi cu
care ne strivesc pe noi; ca .să trăiasc.ă, ei .bine?....
Treziţi,yă o dată)... Lo)liţi cu sete! Luaţi~vă ::;inguri
dreptatea, dacă ei nu: .vor să N-o deaL.• .
. Şi Dick pleca; târându-~i piciorul, :în. vr~:Jme ce
oamenii priveau. în urma 1ui, clătinând nedumeriţi
caplil. ..
· Când Margety bătu în uşa casei părinţilor ei; se
înserase. Toată familia se afla adunată in .jurul mesei
lungi .dirL bucătărie Optsprezece guri. \nfulecao din
 DINASTIA Sl,INDERlAND BEAUCI..AIR

. ciorba de peşte. ce fumega .in biide. lntra[ea:,aLnu

înlterupse cina.. Şi Dfck Swansor. se·afla~tle faţa. Deşi
fVttf~gBryJl'r~}r'iitoLSe )ne-iul -de-logodnă, Dick ccntr,.·nJa
··s··;:;:· "..."_.,;-~-<::!- ·rJi..,- ca'nd--
- Ci, 'V('LL''.::I: "_ ,, 1 i _ 1~-:
__,! c;;.,..,~
<-1', 'J ·;-'
:n.ra"tJ', c~se,·~ ,c;, _ ..Ţn~;--,! _. ·· f"t;; ~-"
-~l,

Marner•J :::1 " ) r.u " •• ;l•tas'e

n' '""' • Dr-""l"""()SI"a
.;;.<.:::J- .. ~ ·'-'·" !ili -,..,,_)j ':"'VP."'
<~-....,c·< ~~
1,
-~i:i--s~
ţ:;
stingă nicicx:iatii Dlck era uri om dintr·o bucată. Nl;
conctamnase \;!estul tinlirei fete: lsi dădea seama că
··n
Lo.! ,•, infi;.m-n··u·:
,,_,,. n:n:ato
.·f"'>v V na·-·"'ju·;
t ~ 'a !n~an·a c"e· 1"__-,
-t i m~·, 1; i·t·m·>asn
'oi 1Li:•, ~,, \. ··•

fete 'din ()ardifL Nu aprobase insă căsătarfa ei cu

Henry Sunderland.. d<' ,> · · ·;.: •
· - Omul ăsta nu e pentru tine, îi spusese e' intr-o
ZL ·NU ·e din· ·!umei?l ta~ . JEst! '
muncitoare. El" e domn.
rre"'i
'-'• ,;;...1- , ... i:i o·· sa·
v~. " ·c,·:.d:.ca-
"""" ""'eod~F>
Yl J·_"."',..·l""''·~
vcP >;",,..,.. _ _ ,.";,::t;:~ .dJ'•·:-~n:::.
,.".<;J. .
c;,,..,~-..
·•r,:)
;;,,.,,
·-~·'"'

--Aş.,,rea.;;ă te facă fericită, t"''iatgery, Dcr-sunt_slgt.H' că

''.l; -,__:;::; ··<:: •<;l · ""!; 1 ,:~-ro;~.::; -rnn.4 c·Y. ~·> < ~t;>i '7··• .-.;-!"'E!"J:\2 jni
- - -·..<c,- -- .' .,,_, - -..... 1:-v•:"• , __ , .\.l' •n ' .......... ~,-· ,, ' v~ ·-~·""
' - < ':.

'--7. Hl';my mă ru!leşte, susţinuse . ea

-~ .,.•;t;.U·._·ca~ """"'
·C·-,.....'"~ u:: ·l·!llAŞta·
'~~"""'
-~\J+.t'e',-
,....; -·- •• tl ,..."., ·+r: -~ ... -.".ft r-,Qr~•"' '\'q
)>.l.J .;.c.~.'-"""--"'5 v .... ,JJl ·'•
-\..-,..sa
..... 5 wt·--io orh.,... 'NA!.· ._._ şue +-0 "',r:sa -~ ~...
1-o. ce S'<:: ""''7,n h ama - __ .-t'-L'"'·H,:;
··r--··-;:..., r·--
tH· "1
~.

-'-.va'.ţ.rrivi-Cv·:du.şrnănie, -iaf<pe tine"te -Va- oceiL·ca pe_ o

ca oră
' .
râioasă..
.
. · .. ' ., ....
-,:·ş·.,._ b"' ... 1-. --! ern'1 -:· ..tmpa"rt"aş1se
Etdanu . ··; ,_ ~em.eFiH---·· . 1u1. . DiG?\.
~· •

~~-Vai de·- :biati-r-:·-~Aarge·ry! Cine stie --.ce o rr}aj

. aş:te·:aptă!- &e .plânse_se ,e? într-o seara· nevestei sale.
· l$ddget 11 repezise furioasă:
--- AdUm-: pun le- ·şi tu pe cobit:. C,e: - vret-- -s;·G-
aştepte?- O ·să--fi~- fe-riCită, 6 -să aib.ă :Dard; trăsur&, casă
mare. şi mâncare din beişug. ·
-- Bărbai.ur e! o s-~o dispreţuiască. f\lici6dat3. r:-o
să J ·1to că l\/~al"g.ory D. -fat~:\ de. ~;,-,.:lr
U V .1 V , ~' -..'-1
na
-•~·
;..;.J d";"i
>>•!,>-" ' 0 e_it
&: f>J~••• 1 .. .,_..._~..,._

\\1-rtc• !-a 1;l"'ffit-l

4-t• ...,, .....
,F'i•nr~i (~Cl .:::>H'"'l} ,.",li faţ? r:ţ.\. el':' Î'! ,..-..Q?"fp;5
.... ,,..., ""''' ·'-''1 .., ..... ....,"_,, ""'""' • . ·~
............. • • '--- -""'-'' i""'
., ..... ".:'.'- ·............ i--~ .... t.-.. ,.....;;rn-"nt"r;
;;:.,_,l.,;,,., ..... -y.;;;; ;--e<·ua. :. . l>: L~l-'""'
_t...;;"<.:::;., , ___; .1 ;::•·q:::~ _;:.: '"'U
~·;,;;. V"·'"·':;i;:eyd
.;.~. ,.;. •.",~....,,...,,- ~--"~

~"'"r-o 7f r~.;;_-r,: -,,;n::;; r"at>:.i ···);-,..-.;"'\?• (_i,p ,';:;, ....... ,..

,a-<::: :"""'!- "''t'o"';: ~"­
'·'~' -• ·...·a.\ l;'l"""' 4<> j.-'lVV<,,>; - ...., V y ;_;.", '-''·''ţ.."" \.'U
 102 . VINTI!.A CORBUL
~---····- ·-~····~···--_...:_::.::..:_::::::;_:_:_::_:..=.;:.=.

- Va să zică, ţe pierdem, fetiţă; exclamă Bridget.

.~ Emoţionată; băfrâna se strădliia să înghită un nod,
care i se urcase în gâtlej, dându-i ghes să plâ'ngă.
- Pleacă după fericire! mormăi in farfuria lui
bă,trânul TerriL Auzit.. Londra!... . . . .
· :-. O să aibă ·ro.chH frumoase .. " Interveni una din
fete: .. o .să se plimbe prin locuri minunate. ...
- Tacă-ţi gura, mucoaso! o repezi TerriL Ce ştii
tu? Ai fost pe acolo? ·
. -. N-am fost. Dar l~am.auzitpe.Josh c.ând.a venit
de la Londra ca să-şi vadă .părinţii .
. -· Care Josh? Nenorocitul ăla care a zvârlit
târnăcopul de miner, ca să se facă slugoî în Capitală?
. Bătrânul izbi cu pumnul în masă. ·· .
- Mă îneacă plânsul, Dick, când mă uit la
Margery. Cică e măritată. Dar eu, tatăl ei, nu mi~am
lrnbrăţişat niciodată ginerele. Şi pe copil, .abia .d.acă
. !-am zărit o dată, pe furiş. M-a luat Margery la ea
acasă, ca să mi::+ arate. Nici n~am apucat să-i Văd
bine. Am fugit· ;ca ;să nu>dea taică-său _peste mine.
Mi-era: frică de parcă aş. fi săvârşit o fărădelege ... Da:
da; mi-era frică să calc în casa .fiicei mele. Judecă ·şi
. tu, Dick! Judecă! Dacă· Margery s~ar fi măritat cu un
·tânăr de ai.-.no.stri,.. am fi făcut nuntă. mândră, să
rămâriă de pomină. Am li băut, arn fi mâncat şi. ne-am
fi veselit... Pe când aşa, totul S"a. făcut pe ascuns, de
parc;ă, .le-ar fi. fost ruşine. Asta se numeşte fericire
furată, Dick. Fericire ·pe apucate,
Eaţă' de vehemenţa bătrânului,nici unul .din copii
. nu îndrăzni să mai scoată vreun cuvânt
Dick nu răspunse. Dădea dreptate lui Terril.
Henry îi furase logodnica: Îi furase fericirea, după ce
il lăsase olog. Simţea cum il. cotropeşte mânia. · O
simţea crescând, umflându-se ca laptele care dă în
loc. Îşi încle$tă fălcile şi pumnii, ca .să nu
izbucnească. Se. lupta .aprig cu. el însuşi.
•
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
~~-~~~~ '"~~~~~~-~~~~~~~~~~~~~~~~-~~~~~~-~~-~
103

Margery se întoarse cu faţa spre uşă. Voia să

plece. sau să-şi ~ascundă lacrimile? ~
~ După câteva momente de tăcere adâncă, tatăl ei
rosti mohorât:
- Drurn bun, copilă.
~Îşi duse lingura cu ciorbă la gură: O opri la
jumătatea drumului, ·şi. aruncă~ o privire circulară~
aşupra copijlor.. ~ ·
- Acum să ne vedem - -
de cină. - -,- - -
' ~- - ' -
'; ~ '

Sorbi cu zgomot ciorba; 'i1rmat curând de

şaptesprezece sorbituri timide Şi Dick 1ş1 inghiţi
durnicatul de~ pâine. ~~
- Va- .as
' cu b"me ....
Câteva glasuri tinere Tndrăznirâ sâ-i ureze
sfios:
-~ Mergi sănătoasă.,~
- Dumnezeu să te ajuie.
Apoi amuţiră. Privirea ponmcitoare a tatălui le
închise gura. ~
·_ Mancaţi! rosti el cu solemnitate.
Tonul său ~grav, intr-o imprejurare~ atât de
~prozaică, nu stârni râsul cum ar fi fost firesc să se
întâmple. ~
~ Optzprezece guri sorbiră iarăşi ciorba, in vreme ce
uşa se închise incet 'in urma lui Margery. ' ·
·'
MargaretSunderland îşi lăsa !a Card!if nu numai
diminutivul, dar şi un trecut~ cu. care se simţea
obligată să rupă orice legătură. Călătoria la Londra
avea să fie ~punctul de plecare al unei noi vieţi.
Margaret era azi nora unui magnat al marei firtante.
La moartea acestuia soţul ei avea să de_vină şeful
puternicei case Sunderland-Beauclair. 1n vreme ce
trăsura o purta spre Lond~a. Margaret se întreba cu
teamă:
. . va coresounde
'- -
noii~ meniri?. '

Câteva zile după căsătoria ei secretă c:u Hemy. o

prietenă căreia ii dezvăluise taina,~ căzuse in extaz:
104 VINTILĂ CORBUL.
.~~~--~~~~-- -~-···-·· ··- ···--·

,.Ce .fericită trebuie să fii! Te ia de nevastă fiul unui

marchiz. Aşa ceva se întâmplă numai in poveşti".
- De asta iTiâ tem Şi eu, mărturisi Margery, E
prea frumos ca să .· fie ·adevărat. ,Câteodată am
impresia că visez:
·-· Te-ai gândit ce o să zică bătrânul Sunderland
când o auzi că i-ai {jeveilit noră? o întrebase prietena,
pe care o muşcase şarpele· invidiei. · · · ·
Margery prinsese răutatea ascunsă .sub întrebarea
aparent inofensi\tă. -
-- Henry mi-a .spus _să nu mă tem. O să aibă el
grijii.
Această _prefăcută nepăsare nu înşela pe nimeni.
De când se măritase, Margery nu mai. era voioasă şi
zglobie ca altădată. Nu se mai trezea din somn cu
cântecul in suflet şi cu zâmbetul pe buze. Nu
incetase să se frământe nici -- după ce Richard
Sunderland !şi 'dăduse consimţământuL O nelinişte
neînţeleasă îi tăia orice avânt Socrul ei o
înspăimânta. O lnfiorau privirile · !ui reci, cenuşii,
tăioase ca nişte cuţite. Nu se destăinuise niciodată lui
Henry. De ce să-I indispuniî?
Când. trăsura de călătOrie pornise Hi trap intins,
lăsând în urmă pavilionul de vânătoare; în care viaţa
ei .cunoscuse o cotitură 'atilt de. însemnată,· Margaret
simţise o' striinge.re de inimă. Nu . cunoştea
semnificaţia cuvântului exil. Dar sufletul ei gusta
pentru prima oară, amărăciunea exilului. În vreme ce
priveliştile familiare rămâneau. în urmă,
ascunzându-se după PE>rdelele de copaci, fruntea ei·
se lnnoura, ochii i se umezeau, buzele -prindeau să
tremure. ~Frămiintarea ei lăuntrică era: vizibilă.
Margaret nu se pricepea să-şi ascundă sentimentele.
Henry · nu .·găsea. . cuvinte de mângâiere. Simţea
instinctiv că acestea ar fi sunat convenţionaL Prefera
să' tacă. În semn
- .
de încurajare, îi prinse insa mâna.
într-a lui.
DINASTIA SUNDERLAN!J BEAUCLAIR 105

· Margaret îşi ţinea 'pe genunchi copilul care tăcuse

şi el, după ce o oră întreagă se învineţi se. plângând.~
Acesta
. - - fusese . si
. motivul . .
. oentru care -
Richard
S.underland preferase a călători cu altă trăsură.
Henry înţelegea agitaţia nevestei sale. Lumea
necunoscută, care o aştepta la capătul călătoriei, era
firesc să o . intimkleze, Dar ea exagera. Făcea a
tragedie dh': n_imic. Henry era c:orwi:rs că_ fl/largaret se
va -aclimatiza_ uşor ia· Londra. 1n- sârn.!l_ ltHnH rafina~e ş.f
artificiale din Capitală; frumuseţea Ai proaspăt;'; va
face furorL Henry· se şi 11edea ia braful ei pe. străzile
Capitalei. Prietenii îl vor irnrldia, femeile vor pă!i da
gelozie.
- Per ~-f\~arg_aret o._ va înconjura cu u:l lux princfar._
Me~ita, Numai ea ştiuse siH tacă fericit
In neme · ce trăsura îi· l'l.găna, putt3C~du-i pe
d(umud d_e_~ ţară, Henry visa qu oGhi~ •:leschişf ...
'ondra
""'• +><· M"='r-~',."re"'"
fL"'!f"•
. ~
l , ..·•.
, . . , , . - Q"oa"'P-·'
- r:rr•ilu·l
J),".·
- j., d'2!:; rvt"'-i
.i,<J;,,,,

PJimbărj .. ~~Ferlcire ... Da! ... FeriC:li"t:d ...

R •IC_r~aru_-.,rxa
"- A ţ• ~ resectr:La
•
•• ·
•
!'!nere-t• po'o~• 1 .; 1
"-·'>::""'''~a
Sunderiand_ .Hcuse. Fi ;·amase sa toc~;asc8 ta-
Montenuovo P8!'lce.
- Pot ,,·,,;-!-
( .!,
'i
disnory.J+it:or
-' f" ~' ţ Cf 0 ' ,
sai•":! lc,/\_t)!
- . \...>
-~-'- n•·e.:;;;c
'-"V;
1,-!.cnr"
'-';:_o' • :l
d 1 d . t' f • .
;:,un- er,an ş: SQ_~~a. ,ura pnmr,f au pa _oa.e reg;__;(;le
~ .,. . " t t .. ,

,.. - . . ~ ·.. M~io··domul

nrnto··coiul•'l "; ·• . ·,;. aşt~n1<a ·+'·'" "1n.. l'o~t:!
~ ..
sr;;;-,;;
.......
Optsprezece lachei Tnşiruiţi pe două rânduri, slrăjl;iau
cascada .de trepte săpate !n marmură albii.
Intimidată de această pompă, Margaret urcă încet
scara, purtânrlu~şi cu grijă c;opHul. Hemy, indispus de
această ostentativă .. prim;_re, o -spt ijinea"'_ de braţ,
surâzându-i În . semn de încurajare. ·
_ În · mBiele hol aşteptau patru feme; de vârstă
mijlocie.· Prima, îmbrăcată intr-o rochie cafenie- de
mătas13,. purta un enorm buchet de g!adiole. Ceiela:te
trei femei erau în negru. Înapoia l.or stăteau aliniate
opt camerista tinere, cu bonete şi şorţuri aibe de
dantelă.
 •
106 VINTILĂ CORBUL
~~--····--····

.
.. Ceva mai la dreapta, aştepta solemn Norman
McKieely, primul secretar al lui Richard Sunderland.
McKreely albise la tâmple, dar îşi purta q.J aceeaşi
tinerească prestanţă fracul cenuşiu. Făcu trei paşi în
întâmpinar~a tinerei. perechi, se· înclină, apoi rosti
c.âteva cpl,linte de bun sosit, îh numele r:rtarchizului de
Beauclair. Margâret era atât de emoţiohată, încât.nici
nu le înţelese. . ·• ·
. F.e!TJeia îl'l rochi.e cafenie oferi Margaretei ouchetul.
de'glâdiole, rostind. J.ih compliment de· circumstanţă:
însoţitoarele ei 'Şi c'eie 6pt camerista făcură o adâncă
reverenţă. •'
McKreely îi pre:z,entă pe cele, patru femei: Mrs.
Eleanor Marsh, hOusekeeper, Mrs. Gwyn Mi;c Donald,
guvernanta micului. Benjamin, Mrs. Adela· Gorham,
doică şi Mrs. · Fanny. Marti net, prima garderobieră.
· ·· Spre ştt,Jpoarea personalului de serviciu, Margaret
Sunderland dădu· mâna cu fiecare în parte. Voi să
repete gestul şl faţă de · canieriste, dar Henry o
împiedică la timp'. Zâmbind cu indulgenţă faţă de
lipsa de savoir f?Jre a nevestei sal€), o luă de braţ.
- Condu-ne'·'spre apartamentul nostru, Jarvis,
ordonă el majordomului. .·
Precedaţi de maiestuosul şervitor, urcară o scară
semiciwulară şi se angajară într-un coridor larg,
---- _"_"_ - - -
împodobit cu ·statui şi tablouri, de-a lungul căruia se
inşiruiau uşi înalte, cu câte două canaturi.
Majordomul se opri iri dreptul unei uşi. O deschise
solemn.·· ·
- Apartamentu.l .doamnei, rosti el grav.
Apartamentul domnului se află la capătul coridorolui.
Margaret se uita nedumerită de la majordom ·la
Henry şi de la Henry la majordom. 1· se cerea să
doarmă singură in cameră? După ce se măritase? Îi
venea să râdă. Aşa ·ceva nu mai auzise. Ciudate
obiceiuri aveau londonezii.
Hen ry se încruntă:
 DINASTIA SUNDERLANO Bli:AUCI.AIR 107

-· Cine a dat dispoziţia aceasta? întrebă el

rosindu~se. · ·
' . .- . . . .
· Mc!(reely se piecă ia urechea sa.
- Mr. Richard Stmderland, Sir. Este dispoziţia sa
expresă. Tatăl d.umneavoastră . doreşte ca Mrs.
Margaret Sunder!and să se depfindă cu condiţiile de.
· vi<W'i al€> lumii 'din care face paite, ·
Lecţia era .aspră. Henry nu protestăc Nu voia să-şi
iridispună părintele. Va şti să ocoh3ască opreliştea.
Nimeni . nu~.i putea împiedica. să d<iarma în
apartamentul nevestei sale, Amestecul ·acesta făţiş în
căsnicia sa începea totuşi să"l enerveze.
Îndată ce Margaret intră in .apartamentul ei, Mrs.
Fanny Martinet şi cinci din cele opt cameriste o şi.
luară in primire. O .dezbrăcară ca pe un manechin, în .
vreme ce Mrs. Martinet ii răscolea prin c;<lle doua
cuferaşe, căutând o rochie de. interior .. Spre uiinTrea
ei nu. găşi nici un veşmânt corespunzător. Cele două
ca:rrieriste care aveau misiunea să o-.secondeze In
orânduirea · garderobeh .. nu avură ·de pril]s in
dulapuri le de 'lemn de trandafir cu sut.e de 'umeraşe,
decât trei rochii atât i:!e simple, lncâ1 nici ele -- deşi
erau femei de serviciu - nu ar fi catadicsit să le
poarte ...
Când se văzu goală in mij!ocu! sto!ului de s•ujnlce
afen:tte, 1\iiargafet fu. cuprinsă de o ruşine atât ae
năvalnică, încât ii. veni să piângă. ·
· ·. - Baia vă aşteaptă, i'vladame, vesti o cameristă.
Margaret se uita disperată la copilul aşezat Tntre
perne, pe o canapea acoperită cu mătase ven:le,
bogat înflorată. In aceeaşi clipă se auzi o bătaie in
uşa.
Fără să ţinăseama de camerista, Margaret smulse
înspăimânfată. din mâna uneia. din'ele o cămaşă, cu
care-şi acoperi goliciun'!la.
• Mrs. Gwyn Mac Donald şi Mrs. Adela Gorham fş1
făcură intrarea. Grave şi a:;toritare, 1şi legănatt
 108 , . VINT!L.Ă.CORBUL

"mt;vriimi!e ilT1pozante, ca niste gâşte ce păşesc pline

\de- !tnpo.rtanţăs.··,,Mf's r:Gorha:n luă· pa_ micLil _-B~nJy tn
· braţe şi cu aceeaşi. :grayilate; se înapoieJspre .uşă,
. l!rmată de ,,Mrs .. ·. MacDcma!d,
,;,, - Qe •.taceţi .:;u< copilul.?· strigă Margaret,
repezindtH>e. în .urma fqr. . . . •· .. , . • ,· ...
Mrs,. MficD.ona!ţt. o privi,.cu ,mirare .. · · ... ·. ·
_··.. Il . aucem .. Îrt .apartamenJur .său .. ])in . clipa
. âceastâ; MrS: Gor'Ţ!am şi cu mlne răspunOem .de
•Je:o··
--- p"11. ,..• '· · -· ,;. ·•• ·. ,v,,v "'• _,,,.,___
· ··
•- '' ,.
·· •
_,, -- "
·. · ··
- '
· ··
•

-"''.Be~jy rămâne'cti minet protestă Marg:aret care

trertmra de emoţie, de iti!) $i ae•· friCă. ·· ' • · ·. ·
- Madame... ·
-·.·. Nu . vă dau voie să-'!· luaţi, strigă .Margaret, .în
-pragul unei crize. de isterie .. · ·
Mrs. · Mac Donald respiră adânc, siiindc;-se siHr
.păstreze calmuL : · ·
.. • ....,. ·Regr,et, •M<Riame, dar .dispm:iţii!e primite sunt
.fo;male:.. Mr;,RiC!nard SL!nderland n:tica pusJn veoere
si.H cresc,".pe Master Benjamin ·aşa cum. se cuvin.e.
:.Tret>uie;să înţeleg-eţi şi dumneavoastră ... Este nefiresc
ca' .un. cojji)·:csă :fie ţinut .1n camera mamei sale,
Uzanţele>nu permit... ..,, :: ......
J~ăr_ă- -_să tină searna -de _:privi_fiîe_- ru~;rătoere -_-·şi
deznădăjduit-8 -"aJe- Niargarete!, -deSchise uşa doi ce!,
·care sal4tiL şi ieşi eu :copiluL .
r-..~rs Mâ.c _Donald făcu - c - rever:enfă-
- . - -- ' -- -adâNcă,
-
/·si
' -

l')ărăsi camera. . . • ..... .

· În. faţa uşii închise, Margaret i 'bud11 !n plâns.
Plângeacu hohot13, fără să se poată stăpâni. P!ăngea
fiindcă -era goală şi- o cOpfe$ea ;ruşinea, .fHndC_ă-- îi _
!uas_erţi_ --cppiJui, nindcă_ H_~liry- ~era depa_rte de ea,
_nrn_dGă- se simţea îngrozitor de ·nenoroG!tă. şi de
singură; Camecisfele o priveau ulufle, făcându-şi pe
fufiş semn cu co.tu!. · · · ···
!_n- seara_Jtceea, f'liargaret cină num-aj c-u_ Henry" Se
aflau Tntrco C<:)meră mai lungă şi mai. înaltă decât
biserica din. sat. .
'
 OlNASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR

La un capăt al încăperii .se afla un somptuos'buiet.

Queen. An ne cu o marchetăde ceompricată pe. fond ·•
intunec:a.t, · care văd ea o accentuată inlluenţă
olandeză .. Girandole de cristal împrăstiau ploaie de
• 1 • • • •

lumină" peste tăvfle cu mâncăruri orânduite şi

decorate extravagant. · · ·. ··
..·· ... J'apiS!'1rii cu subiecte cinegefice imbrăCau · peretH.
·Tavanul orriarfrentat ct(stticaturi aurife, sclipea· ca o
uriaşă :oroşe<dâ aur. 1n mijlocul încăperii se afla .. o
.. masă·lungă, .la. car~. arfi.-încăput. comod .patruzeci de .
.persoane. ln seara aceea, numai Henry şi Margaret
ocupau cele dol.fă. capete ale mesei.. ·· ·
Ochii ei .erau încă roşii de plâns. înainte de a li se
servi cina,. avuseseră o discuţie neplăcută .şi pentru
unul şi· pentru celălalt. Margaret ceruse lui Henry ca
Benjamin să-i fie inapoiat Era mai mult decât o
rugăminte .. intr-e explozie de furie .şk'·disperare,
declarase că nu poate trăi fără copil. Henry o lini$tise
cu greu. Ore întregi se străduise săcf demonstreze c'a
un copil·cu perspeetivele· de viitor ale lui Benjamin
avea nevoie de o ·creştere aleasă. ·',Coţillul rămânea
sub acelaşi acoperiş cu maică-sa.' Nu era deajuns?·
Margaret putea să-'1 vadă oricând ln timpul zilei.
Nimeni nu o impiedica să-i. supravegheze educaţia
Măsurile luate de socrul ei nu urmăreau s~o
. jignească. Richard Sunderland a.vea 'in vedere numai
binele nepotului său. Margaret nu . trebuia să-I
indispună, făcând· .difictiltăţi tocmai acun\ când
lucrurî!e mergeau atăt .de bine .. ,
în cele din urmă, ea. se înclinase în fata faptului
împlinit. Nu o .convinseseră argumentele h.J.i Henry. Îşi
dădea însă, seama, că nu-i rămânea a!tă alternativă. ·in
casa aceea mare, se simţea ca Intr-o temniţă. Nu-i
r.ămânea dec~t să accepte hotârârile socrului, în care
ajunsese să· vadă un duşman înverşunat.
· După această discuţie între patrt• ochi, trecuseră
la masă, Margaret nu avea· poftă de mâncare ..
 . - . .. ' VINTILĂ CORBUl.
-----~---------··~---~-------~··---·

-. Îţi făgăduiesc Margaret. Cum aş putea să te

refuz? .
- Pe trmpul lipsei ta.!e, aş vrea să mănânc în
odaia mea ... E mai simplu. Şi am să mă simt mai în
largul meu. · · ·
Henry râse. . .
. - Bine, Poţi. să iei masa în camera ta:
Margaret oftă bHcuroasă, ca şi cum i s-ar fi ridicat
.9 piatră grea de pl:J inimă. ·
" .....:. ·Ah, să nu< uit, zise Henry:. Mâine te va vizita
Madame (3rillon, cea mal buna ·. croitoreaSă din
Londra. E necesar să-ţi c0 manzLcâteva rochii... Şi de
pălării ai 'nevoie: Mrs. Hemi Sunderlaild trebuie să
facă figură onorabilă in lumea această de snobi. Să
nute scumpeşti. Nota de plată mă .priieşte pe mine.
La Cardiff erai .cea mai frumoasă fată. la Londra, vei
1fi "Cea· mai frumoasă lădy... . . -
· · Raza de 'soarifTumină iarăşi chipul: Margaretei.
-. Arn să fac orice, Henry, numai să-ţi fiu pe Plac,
}osti ila îricet:' Orice, · adăuga ea · cu solemnitate
;cbpilăreas'că~ Îţi .jur! ·h · ···
:-_->_:•.'7.<·;_·· -c:-- ·_- ..
-. '•y .

Margaret era o preocupare ·secundară pentru

Richard Sunderland, iar reorganizarea Băncii
·Angfb-Amefican ..-;. un pretext> Înlocuirea lui William
McFee, ·care .lmbătrânise tot trăgând. în ham; era
necesară. ·Însă in · nicr · un caz nu. constituia.·. o
problemă capitală. •
Scopul de căpetenie pentru care Richard hotărâse
să-şi· prelungească ·şederea la Londra, era aceeaşi
chestiune a plaştrilor mexicani. Băncile engleze şi
olandeze care intraseră în legături de afaceri cu
Ouvrard nu primiseră cu pasivitate vestea prăbUşirii
acestuia. Reprezentanţii lor continuau să conteste
autoritatea lui Richard Sunderland.Acesta, după ce
obţinuse concesiunea exploatării metalelor preţioase
din Americile spaniole, declarase nule şi neavenite
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAlR 113

toate contractele .încheiate de Ouvrard cu firmele din

Anglia şi Olanda. :Procesele· intentate casei
Sunderland în faţa tribunalelor britanice ameninţau
să se eternîzeze. Avocaţii lui Richard, experţi în
chiţibuşuri procedurale, amânau rezolvarea
proceselor la calendele greceştL
Băncile reclarrante nu renunjară .la luptă: întrucât
mijloacele legale nu dădeau rezultate, folosiră .Şi
procedee mai dubioase. Richard observă astfel că
transporturile de. piaştri î.ntârnpinau. dificultăţi
crescânde. Nave de corsari ii interceptau .corăbiile
care părăseau porturile Vera Cruz, Havana şi
. Caracas. Escadre britanice răsăreau ca din senin în
calea vaselor· sale· de transport, confiscând
î.ncărcătura, sub cuvânt că .era destinată unor state
aflate în război· cu Marea Britanie.
Repetarea sistematică a ·acestor acţiuni
duşmănoase. îl. silise să,·.suspende. .temporar
transporturile de aur_ Până la data de 1 iunie 1806,
.când. luase această ·măsură, .. reuşise. să treacă. Tn
Statele Unite zece· milioane. de ·" piastri.
' . '
·~·· '
·.Două
. . . .
'

transporturi de câte un milion fuseseră capturate de

navecmiHtare britanice; iar un alt milion căzuse pradă
corsarilor. · · ·
· Richard avea convingerea că autorităţile co!oniale
'spaniole nu erau· străine de aceste acţiuni. Anumiţi
funcţionari superiori, in curent cu mişcările de piaştri.
scăpau indiscre\ii generos răsplătite. Era limpede că
unii corsari lucrau pentru firmele ·britanice şi
olandeze, ce pretindeau a se infrupta din comorile
mexicane. ·
Richard îşi propuse să acţioneze pe două .căi
pentru
•
a scurge piastrii
•
spre· Statele Unite.
fn primul rând, să-şi mărească şi să-şi 1narmeze
putemic flota comercială. Pentru realizarea acestui
obiectiv, dădu puteri depline lui Adrien de Beaulieu,
incredinţându-i şi conducerea floteL Căpitanul
 114 . \IINTil.A CORBUL

.Natha.nael Fanning, care nu corespuosese acestei

il)isjuni, J.u c.oncediat fără ille~ajamente.
· A doua ·măsură· .era mai clelicată, căci . implica
negocieri directe .cu· Cabinetul Bdtaoti:. Plimul lui
J~Jchard ·• era Tndrăzneţ .. Să obţină autorizaţia
guvernului de a transPorta piaş:lrii. în Anglîa, care
ducea. mare <lipsă qe.monedă; iar yaloarea lor ..să fie
dec:ontată pe conţine,nt. Acest proiect avea sorţi de
Izbândă, dat9rită. unor îroprejurări care îi servi.ră de
p1inune infer,~sEll~'". · :.. · . · · ··. · . ··. . · ·
La_ 23 .ianuari.e murise premie~ul William Pitt,
adversaruL ireduc:tibif aktranţeL Prăbuşire<! cE;! lei de-a
Treia Coaliţii, .'căreia Napoleon ii dăduse lovit.ura de
graţie. la Austerlitz, doborâse şi pe primul ministru
britanic. Umilitoarea pace. de la Pressburg, impusă
Austriei de către impăratul Franţei şi eclipsa Rusiei
xuioau .. toate. calcul.ele . politice .al.e Angliei. .Marea
Btit~r)ie. rîl.rpăne~ singură .• in .. faţa tormidabilei forţe
:economice .şi m.ifltare pe care o. reprezenta l.mPeriul
J7rancez.. Succe.~ul ele la· T:rafalgar. nu. precumpănea
/~i:lezastru! de la Austerlitz. ·, .. . ·. · ... ·.·. · · .· .
'···Noul C'aoi(leţ J)Ţezidat de lordul. Grenville, c11re !şi
rezervase postţ~l de .Prim Lorcf (li Trezoreriei.,
CIJprindea pe lângă un grup de personalităţi ostile
politicii active a regetuLşi pe .Charles Fox. Lui Fox i
·.se. atribuise. portofoliu! .Afacerilor Străine .. Or, acesta
nu-şi ascunsese · niciodată. sentimentele lrţ3;ncofile.
·.După semnarea.păcii de laAmiens, fusese primul om
politic, englez care vizitase .parisul,Ş-i stătuse de vorbă
cu Primul. Cons.uL .· .· • . . . · .. ·
'Charles Fox. îşi inaugură activitatea de· şef al
departamentului Afacerilor Străine, printr-un act de
curtenie internaţională şi printr-un gest de prietenje
f!llă · de Napoleon. Într-o · scrisoare a.dresată lui.
Talleyrand, ·îl anunţă că ordonase expulzarea unui
aventurier {rancez, pe nume Guillet de la Gevrilliere,
care ·se 'oferise .să · asaşineze. pe împăratul· Franlei.
 ~~

DINASTIA S.UNDERLAND BEAUCLA!l'l 1'15

!ndhtidt.Al fusese debarcat într-un port indep~rta~"g?

Franţa. spre~ a fi pus astfel.· în imposibilitate de acşi
indeplini planuL
Tai!eyrand mulţumi · c•; . aceeaşi curtenie. Ace,st
schimb de scrisori intre. cei. doi miniştri de atace~i
străine • era simptomatic. "Bate vânt de pace",
spuneau oamenii bine. intormaţl. . ..
Richardcunoştea intenWie pacifice. ale IL!i Charles •
Fox . .Făcu .deci o vizită la DoWning Street. Fox 1J primi
cu amabilitate. Se cunoşteau de peste·treizecl de ani,
datorită lui GerokLEastleigh. De. atunci, abia dacă se
mal întâlniseră de patru sau cinci ori. Dar celebritatea
politică a I!Ji Fox şi fulgerătoarea ascensiune .a luJ
Richard În lumea marei finanţe făcuseră ca cei doi
bărbaţi să nu se piardă din vedere. O. altă imprejurare
contribuise si . vârtos
' mai -.
la realitarea
-
unui
. . climat
. . de.
simpatie intre Richard si Fox. Resursele materiale ale
, - - • • - • - - - ' • ., â • -

acestuia. din urmă nu fuseseră niciodată la inilWmea

talentului să>;. politic. Prin intermediul lui
Queensberry, Fox obţinuse mai multe împrumuturi de
la Anglo-American Banle Aşa cevă nu se putea ufta.
. Era firesc ca in aceste condiţii, Richard să fie flscultat ~
cu atenţie binevoitoare. Propunerea lui era legată de
noua conjunctură politică, favorabilă încheierii unei
păei cu Franţa. · ·
Acceptând să importe piaştrii spanioli, in scopul
decontării . lor ulteridâre pe continent, Anglia îşi
.înviora propria sa monedă, recolta beneficii
importante şi îşi asigura con'ctitil politice favorabile !a
tratativele de pace, ce urr1au să se deschidă.
Acesta era- 8spectul puh!ic a! ataceriL fv1a; ;;ira .şi
· un aspect confidenţial, care privea. interesele private
ale . particip;mţilor.
Păţania lordu!ui · Melvil!e, trimis în juciecata
Camerei Lorzilor. sub î'lvinuirea de a fi deturnat
. .

'10rhJU1"htl
rl ., ~ . ''! a'ţ"11 ŞI' d e· a !.e ,.
""'m1rad '! . 'm. specu,_a,n
d <tOtOsi
• ! t''

la Bursă, impunea Qilmeniior poliiici ai Angliei să

 ns· · 'lli\!TILĂCORBUL

•aeţioooze p~udentînainte de a mai face confuzie într~

l!'liau'rul·statUlui Şi>pmprilil lor ·buzunar.. . _
· ·· ·. Cu•toată circumspecţie sa;.Chartes Fox ajunse la .
conOI.uzra· că atac.erea _ propus·a. de Rkhard .. ·
•Sunderland nu era comprpmiţătoare. Până şi
intransigelltut· Pitt aprobase în · 1805 un import de
. pâtrusprezece milioane ·de· .piaştri, a Căror valoare
:.fu(>ese dect:mtată. pe Cbr\tilrent E·•aclevărat.• ca·. mai.
'tattiu .îşi .scl:l'imt:Jase punctul de vedere, interzicând
ălfe 'nOi .transportriri;•:.·. ' · .· ...· · • • •
· · Fox făgădui să prezinte şi să susţină această
propunere •ta prima .. şedinţă a Cabinetului.. Spera să . ·
:·obţină. un 'rezultat pozitiv~ Era .evident că încheierea
unui acord intre Trezoreria Britanică ş1 ·casa
Suhderland-Beaucl~il'ar atrage o furtUnă de proteste
dih partea băncilor din City: Darir:r privinţa lor, Fox
: era'hotărât'.să lUcreze cu puţine menajamente: ... ·
·· · · în •.sârîur Cdbinîltulul, discuţia •proiectului stârni
Oarecari difiCUltăţi. 'Lorzii Harwick si Petty,
'fef)reierităn\ii partidului·. Whig ·- mai 'accesibil
tranzacţîi!or subtil!'!'·- încl\nau. pentru o·· nizolva're
fâvorabî!a. Wilidnărh şi lordul Spencer, care făcuseră
·parte şi din precedentul g~vern, se pronunţară
împotriva proiectului:. Nu voiau să acorde avantaje
Franţei inaintea·închei.erii păcii. Celelalte opinii nu se
polariiaseră. inca Queensberry spera să câştige de
partea. lui, Richard pe lordul Moira, ce reprezenta în
guvern interesele prinţului de Walles si ale prietenilor
acestuia: ·. • · · ·· · · · ··
Lordul Sidmouth luase, nu ·demult, atitudine
împotriva. casei · Sunderland, acutâhd-0 ·că sprijină
financiarmente Franţa şi Spania, vrăjmaşele Angliei.
Lordul Harwick. adoptase o pozîţie .diametral opusă.
Richard sunderland, spunea el,- acoraase.
împrumuturi Prusie.i şi Austriei, ,itliatele Marei Britanii
şi participa energic la efortul de lnarmiue al forţelor
militare engleze. • Trebuia deci sustinut.· Lordul
 PINASTIA SUNOERlAND BEAUC:;:L~A=IR"'----~~-~~~1:...:1..:..7

.Spencer . replicase .. cu. dispreţ:.;; .. Nu· pr.etin.d§lii

oamenilor din categoria marct)Jzului dei;Beauc!air să
.1rnbrăţişeze. -cu--.:entuiiasm şi ._Sir!cerit~te c:i-.cauză.:·, Dtn
-.prtnGij)Tti -sprljfnft1_ -tabăra-_ -c:e..:i _garantează. -cele ;'m{li
frumoase.ben.efiqiL ·La. nevoie, nu .se qă. înapoi~să
susţină ambele taberei cu .::ondiţia, hineînte.l,es, ca şi
una.. şi cealaltă. să-i asigure profituri ..de. ră;cboC ..
Di.scutia rămase deschisă. S& căzu totuşi .de acord
·a·
-- ·s<>
·-' · ·aut·o"'za
- ·;.t +-;o,••-po+
_,!_._,,,_::; -1~41!!. ""'.··p'1as~.,·
.-;,·e· _ 'Jt;; . - ,t1_, '•'•• ca •·•1
_ .. 7
·--~Y

deschiderii tratativelor de pace, cu Franţa. Forl)1ula

. aceasta îl silea pe .Richard ..să. se inapoieze la Paris.
Nurr:::Ii acolo -putea Tr.cerca- sa determine>: p-_e
-T~-lHeyran-d----~-1' ·ra-spunQ~;.; bl~ev\)ttpr talonărilor _de·--pace
. 't:1
-jo,.. A ng•;",;
- ,,!,"" .. ·
•.!"Jc._.n
.•tr.u- Hl'r•i-'-'> 7 "~
, ~ 'J.I~~: •..;:i 1-r::--f,c:.Y.·:.,,t::.j:r•-
_~. :---'-~"'-·~V . .; ,0\;r,,;.;Ji·-·:",··.1
_.:..?., >:;',.___,___. .. · 'Lin,, ::;:c::.n, <'..•>·c•,
'-"""-'J

rfzibH. -'_El, _mare· prddl;t~ătcr de- arrnant~nt, acţiona Tii_

caFtate de. ~~m1sar :.al înţ6!egerH- ·între- .popoar-(L-_ Se--_:şi
_vedE;:a ._C_3~ic$.t_lki:!a.~. Te xiBrB S\4l tr~sătur!fe_ ,grOtesc
~Y~QPJ2:t 6 --i?iC tJtLIÎ r):~r~:itbAf ,"t! pi-l~!'i--r\JH-j cJ'iflCSteaU
":"-·--""~, v,~_- ---~~ r·'---' -_-·-, '--", ;,_'· •. <"":·;;..;'''· .--:-:- .,_ ..... ;-:_h._•. __
-.Tnsă b~_ne, c.e! eate _şi~ar _f; __ :r]p:dp'.!!t_ ~a R1c~-ar_d
0 ., ; .,t s· . . \ t•
an~' . .ar
1- - .ţ· ~-
vUfi'l~r
- ·~---.·-'_~-- !; '.o'.-
_.;;. 1 State-----sa, r:c.!vez·e·. cu
··s' n "e '::n,.'l-
,
1. ;..r·n' .-~ ..... -,..,." ~"'' '
J},.~. __v .. ,j-''0'!'··:> /·j • ''1" ··- ,; 0 "'
.•..;'I.J.• !t:Lt.....v-
/f,-,.f·~1
,\,,J;;,,..~y;.~,,._..,
.>0 ~t'Yi"~(!-,);·i·i,·
'~o.>.·l .. ,,l,;,__ţ
f':.:.-.~.!f,'c-:C:
· · - 'h5,,) -.....;,;;;, Î{j(7~;d!t;e·
'·,.;;>-'"-'"'': a-
• '""-'tf,..,
d.,,,;·;. -:r.n
1'

~,.:-;;Sesiti p-i8ştr!!ot. D~1~1ă B::::.·eea, ,,să 'JiP4 prăpad~;!a, Ar

·->:; ,.., ; 1 ,.v r,;;. --~ ....,.~,.-__ .ţ, .; ,
1, -~pnns ce1 -...:lrh.dl
o _.:.

~I..HJf!
;:

rat:.w:P!':-:5'~;_;"
•,-

_.,-..
l\1·: t•c.. "1~-)r~;-~·.-.. ·;:"lot:-·::-,~ plc,--..q • ·" "='~,~-,·~ 7n~inte•" rln . . __ <:-t:,
·i\~ ,)_'{.;i ••-'-~'-'·':! '','':'-'·."J, -~ i~·"""" 1,":1,, ' ' ' ;::;,, ''•4<>1• ...,.l_. .::.c -_,-w

ce!ebHt căs.ă~cr-la. ·!ul Rohert _c~! Lady Sqrar. iş!

- .. • t , , t • ~ ' l . .. ~
con;po.t.:mea ':'2t.:lCJ'U, _nevc-!t s~-:}1_ ~egs ._soar~_a_ ue .o
ase_!r.cnB::l · pcJc:Harrie-, dar ~nte-res-el:::; c'!nastiei
r·. ..5 1,.,~, ,- '!"'<. .;. -,...,1 ·.,. .. - ·- • -.-~, •• , --.. .,.,_""_ ,...;.... --;
vun·_:;,~î·::::-j::J-t>EJ·c:_u'-.rah e,au rr".at r-·':-y.-:;,_;,.r3 U\~ o,,"__.e-. ii"!
. 1'1 ->d..>'.;,
r<e; '•' ".,
vv_ ·-·r·qn'J
l ..... " ""C>.--',_- ._,.,
-,. '•'t-'~ ... -....1;;; '
~, .•nrno <-'''""'\ ' . . c;_n "'f'lf'l'' -
·r·:.-: ,...,., "'"'" ~-"''..!~-...--· \.. .• .__,_.~·~---'· --<--<.--• U·-..''·
'l l:';;~l~ ---l
,.,-,~•

n .".,""""'-
, -0·:::.\iţ;:G:
- 4 ~ra~"'
_,tJ ..,... t .:::.::::-:
... a-; ti--·~,....,
-...•\;~.; .. -..,.i_;: ,.,.:,...:,... .. ,Jt
p;.,..J~ ..:~ -- '•
rno';';
• ,- .,-,-
_.;;..__~
'il\i·
as~-___,~ 1 r~
, -';;;~·-- n

-' ;~_.,,co._ r.,

l'ntw.-.:.J-"<::>·- ~:t>i ".;·l"'r 'a·
'""'"''"...!''V n-~Pi~<"
1__ ",;L...,; ,"rln·. t-'f!"'!'
;.•_,f~,. ''"") --·:-...,_?~;mri·--,:.
·.c-;! -;-1'
'·!_;;:;t4...>-·,, ~- ;;-"',-: '"-''•H.-d
11

dinastiei Sunderrand . .-t;..cesta era esenţialut ·

P-o1rhtit' ·rnţ~!egerF h.il Robnrt cu 0;~cntorgu q, data
cereffionfei ·fu~e~~ fi,.x~t& '~ ~- iu!fe. _"Pâf1ă ~tL!nci rriai
erau două sap,amanL P!~. ,ard se temea sa nu
 118 · VINTILĂCORBUL

interyină vreo complicaţie, care .. să ·.ducă la noi

amâriări. Er'a' neîndoios că Montorgt~eil n•ar mai fi
1ngăduit · repetarea ·a frontului făcut de Henry
Sunderland fiicei ·sale.
La 20 ·iunie, Richard primi de la Robert o scn-
soare ce"l'iăsă fără glas. '"

"Mo.niorguetl Castle
15 .iunie 1!:!06

. Sir
·. imi permit să vă cer autorizaţia de a mă căsători
cu .Lady Sandra Montorgueil. lnălţimea sa. contele
ŞH! ·dat asentimentul.
· · Această •·· alterare a . înţelegerii intervenită .între
dumneavoast~ă. şi contele de Montorgueil; a devenit
necesară; datorita unor împrejurări pe care îmi voi·
îngădui să .le .dez\lqlt indată ce-.mi va fi posibil să mă
prezint'.• înaintf3a înălţimei Voastre. ·. · ·
,., ·cunosc sentime'ntele de afecţiune ce le-aţi nutrit
intotdeauna Lady-ei Sarah. · Preţuirea înaltelor ei
virtuţi; v~au făcut să aşteptaţ(cu mirăbdare clipa în
care sa o put~ţi n,L~Ini nora dumneavdastră preferată.
Dar so.arta, inaVpoternicâ d.ecât noi, a hotărât altfel.
. Faţă 'de .aceasta, Sir, vă rog să ~veţi bunăvoinţa şi
. înţelegerea de a mă dezlega de angajamentul luat
f<:~!ă de Lady Sarah 1ngănuindu•mi totodată să cer
.mâna lady-ei· Sandra.
Vă asigur că. Lady Sandra. va fi o noră iubitoare şi
respectuoasă. !Şi, va cunoaşte indatoririle faţă de
dumneavoastră, cel puţin tot atât de bine ca şi Lady
Sarah.
'în aşteptarea unui răspuns favorabil, rămân al
.dumneavoa;ltră respectuos. şi ascultător fiu
· Robert"
 DINASTIA
. SUNDERLAND
. BIEAiJCLAIR 119

Richard. izbucni în râs.· Extraordinar diplorrat

fusese Robert. de vreme ce izbutea acE!astă maghiflcă .
lOvitură. Scăpase de slută, se. însura cu o fată
superbă şi executa totodată dispozitiile tatălUi său.
Autorizaţia P<~fernâ îi era impiicit dată. Şi încă din tot
sufletul. ' · . . .
· Cu acelaşi curier sosi şi o scrisoare !aconică dih
partea contelui de Montorgueil, care Tşi dădea·
consimţămâqtul'la căsătoria fiicei sale Sandra cu
Robe.rt Sunderland. Frazele erau reci.· protocolare.
Sub. pojghiţa !or ceremonioasă se desluşea. totuşi
contrarietatea.
. . .
Ce se· întâmplase? Ce anume îi impusese această~
renunţare la principiile sale stricte de a-şi .căsători în ..
primul rând fiica mai mare? ln li'nii mari, Richard îşi
imagina mersul evenimentelor. RObert o cucerise pe
Sandra, reuşind a răsturna ordinea prestabilită a
căsătoriilor. Cum orocedase? Aceasta era întrebarea!
'

. Richard Sunderland nu era departe de adevăr.·

Robert o captivase pe Sandra în împrejurări demne
să' alcătuiască tema uriei comedii.
• Dupa.· plecarea tatălui său la Londra •. Robert
·rămăsese la. Montorgueil Castle. cvasisechestra! de
Lady Sarah, c;are ·nu voia .să-I piardă din mână.
·Tocmai această împrejurare o deservi. Robert se
vedea zi de zi cu Sandra. Frumuseţea, prospeţimea ei
. virginalâ erau extrem de atractive. Robert îşi pusese
· în gând să-i câş!lge iubirea. Dar spre a-şi duce planul
la îndeplinire, trebuia să-şi supravegheze· fiecare gest.
spre a· nu da nimic de ·bănuit contelui ·sau Lady-ei
Serah. Abil, inconjură pa Sandm cu at<1nţii delicate.
Nici el nu era lipsit de· farmec. Sandra ajunse să-I
adore; aproape fără să-şi dea seama.
Robert ştia că zeu! Amor e zugrăvit goL fiindcă
dispreţuieşte ruşinea. Dragostea· timidă şi
neîmpijrtăşită nu are sorţi de izbândă. Într-o seară,
120 IIINTILĂ CORBUl

făcu în aşa fel, încât să o întâlnească pe Sandra

singură pe un coridor slab luminat Profitând de
faptul că nu erau văzuţi de nimeni, lşi jucă marea
carte.. O apucă în braţe şi o sărută pe g wră.
Împotrivirea ei, datorată mai mult surprinderii decât
pudoarei ofensate, nu dură mult. Robert îi aştepta cu
teamă rea<;ţia. Dacă va face scandal, totul era pierdut.
. Spre satisfacţia sa, Sandra nu numai că nu îşi
prelungi împotrivirea, dar după câteva clipe de lupţă
lăuntrică răspunse la sărutările lut. 1 se smulse apoi
din braţe şi dispăru în camer& .eL Era ·şi timpul. La
capătul coridoru!ui apăruse Sarah .. În seara acee.a,
S<;tnllra. nu. coborî la masă, pretextând o uşoara
indispoziţie ..
A doua· zi,. însă, .se prezentă la micul dejun.
Dragoste~ nu are, nevoie de şcoli !nalte spre a se.
desăvârşi..·. Privirile. $andrei,. ctiiptii! gesturi_le .ei,
reflectau iubirea .... Dar. această. chemar8 er<.i nurna'
pentru Robert. Faţă de Sarah şi tată! ei se campc•·ta
cu aceeaşi. rezervă.
Din nefericire, Sarai'\ se ţinea scai. de. Robert. i\lu
le îngăduia nici l.ln moment de singurătate. Instinctul
ei de femeie îi vestea primejdia? Sandra se folosea de
tot felul de şiretlicuri spre a strecura lui Robert o
privire încărcată de dragoste, o bezea timidă, ori o
fluturare de mână. Pe măsură ce se apropia data
nu-nţii, . Sarah ·devenea tot mai nervoasă, mai
bănuitoare. E.ra · geloasă, dar n!'l-şi putea preciza .
bănuielile. Simţea in aer o ameninţare surdă, care o
inspăimâ_nta.
În ziua când. contele dădu la scris enunţurile de
nuntă,· Sarah .suferi cea mai cumplită deziluzie. De
mai multă vreme, observase. că Sandra se cul.ca
foarte târziu. Camerele lor erau alăturate. Pe sub uşă
se ştrecura seară de seară o dungă de lumină, care
. nu dispărea decât cjupă miezul nopţii. Sarah era
intrigată: Ce se•intâmpla cu Sandra? De la o vreme,
 OI NASTI A SiJNDERlAND IB._..E:cA_-U:_::C::::L:.:Ac:.:IR.:__ __ 121

aceasta se. schimbase. !=ra mai· palidă, mai distrată,

mai gânditoare. ,j..a !ntr:ebările când directe, ~ând
me_şteşuglte ale !lurorei ei, Sa~dra răspundea evaziv,
În sear_a -aceea, Sarah hotărâse să_ tacă invest!gatli
mB.i a dând) spre a dezlega_ enigma Sandre'L V o! a să o
ajute cu slqturi!e, cu experienţa eL
Noaptea,_ dup,ă ce_ Sandra ~e-închtse în ::am era ei,
Sa:ah se· uită prin gau-ra _chni;, sper_ând să ·_dt::_scopere
firul misterutvL Îşf Văz:l! sora scr:il}d scrisoare după
scd~oare. Nemu-lţumită de conţinutul tor, !\:: runea
rl• .,...a~·
-'.'""1-' ""o !o
-.~v ....... 'r<l't ..~.:..""
,_", '";"::q p;,....,a-
.,C.U> :. tm,-;;"~+e , Pe-
la jU ,
_.nţo..•. . '-;::~"' o- ·;..J.ţ1.\ln,

ternlina ·aproape _de miezul :1opţii. rstoviţă,-. se.-cu!că.

a.pormind cu greu, . Toată noaptea Sarah o auzi.
-trâmân·tar:dq-se în pat. Perp!exZr,· căuta catJza acesteL
stărT de spfiito ·· -
.Sarah obser1ase că. sora er asct:01sese iJifirn'n
.- . '" - ·- . ··~.. . . .
.
-
:rHS!"!'a ~ntr~o c2ir~e de_ ae. masa. de.scns.
.
. . in .
zor:, cand
S"cr:dra adormi adân-G • .Sar:;:;7t se streCută îr·. carnera
__ ....,~'-" a__ ....y1; <::-
a~ce~loi'"' p::·-\ ··a"e·
k·"-''->d .;:, .. CAfiSo~-p~
"}\.· t-Ii .... ~
--.~;,...
· L.''l pa,: ..;.~
...,.~-!1.·:1.

rând

"Scumpul meu Robert,

Te . ilJbesc, te iubesc, te iubesct Aş fi in stare sa
ţi-o repet -de -_zece mfi, de _o_ sută de mii -.de ori. Te
iUbeScl Aceste două cuvînt9 re-flectă J.liaţa, năzuinţele,
idealurile mele... ·
-Te iubesc! Nu mai pot trăi fă-ră tine. Când mă
gând~sc că -te veî însura cu Sarah. 1mi vine să muşc
per'1ele. Mă sugrumă dispocrarea. Trebuie să ii' numai
al meu, Robert. Sărutările taia îmi ard şi acum buze•;,
Te iubesc! Te iube.scJ Te . iubesc!
_ Ţrebuie Să. rămânem v~şnic Jmpr.eună. Găseşte tu
soluţia. Tu m-ai învăţat să te iubesc. Tot tu, trebuie
. să-mi redai linistea•
.
· 122 VINT! LA CORBUL
.c_::::_ _ _ · · · · - · - - - - · · · · - ·

··. Te iubesc, Robert. Te iubesc! Fiecărei stele de pe

cer i-arn mărturisit iUbirea ce-ţi· port. Şi fiecare stea
îmi clîpeştei n1ă'ihcurajează, ·îrni spune că 9i tu mă
iubeşti... ·
Scumpul meu ·Robert< ·
·Te iubesc! Am repetat vorbeltLacestea de atâtea
ori, încât mă tem să nu te plictisesc. ·
Te iubesc, Robert! ·
.A ta,
Sandra."

Fiecare cuvânf era o lovitură· de pumnal pentru

Sarah! Sângele i se urcase în cap, vederea i se
împăienjenise. Mânia, deznădăjdea, ura, o strangula:u.
Înnebunită, strânse scrisoarea în pumn.
Foşnetul o trezi pe Sandra din somn. Cele două
surori se priviră în ocht O singură clipă. O ·clipă in·
care şi· u'na şi cealalta îşi spuseră tot ce aveau să-şi
spuna.. . .. . . . -•..
"'- Am să arăt scrisoarea tatei, şuieră Sarah,
cutremurată ·de•furie. Vom. vedea .qe o să zică; Şi eu
te iubeam! ... Aveam încredere Tn tirfe!. .. M-ai trădat! ... ·.
Fără să mai aştepte vreun răspuns, părăsi în fugă
încăperea.
San<;lra' sări din pat. Până să-şi pună halatul de
noapte; !;larah dispăru pe coridor. Cu ochii scăpărând
de mânie, Sandra se apropie de fereastră .
.Buza soareluL :aşternuse o pată roşie pe cerul de
un albastru. viu, ca cerneala de China. •
- Puţin îmi pasă dacă află tata, rost! Sandra cu
·dârzenie. Puţin .imi pasă. Dacă nu-l iau pe Robert, mă
omor.

Acelaşi lucru îl mărturisi şi tatălui eL Cu o linişte

de care nu se crezuse capabilă, dar care-i exterioriza
îndârjirea; îşi repetă ameninţarea. ·
 DINASTIA SUNDERlAc::!l!c::O=-=B-=EAc.cU.::..C.::..LA=-:::Ic.:R_ _ _ _ _...:.12=3

Montorgueil .o privea nedumerit. Toate se.

întâmplaseră·atât de repede, de surprinzător, încât nu
ştia cum să reacţioneze. · ·
- Da, da, sunt hotărâtă să mă ' ' -
omor,- rosti Sandra.
Nu c:oncep ·să. rămân . fără Rnbert;. .Dacă îl obligi să se
însoare cu .Sarah, mă omor.
- Joacă teatru, rânji Sarah; Joacă teatru. A citit
prea multe romarre, Acum vrea. să 'le trăiască. Nu se
omoarii." Garanlez eu că· nu ·se omoară.
Deodată izbucni în piAns. LacrirrHle i se prelingeau
pe obraji, de-a lunguFnasului coroiat, scurgându-i-se
• < • •

apoi în gură, ori pe bărbie.

· · ~ îmi fură fericirim ... se jelui ea, izbindu-se cu
pumnii in cap. N-o lăsa, tată, să· mi fure· fericirea ...
N-o lăsa! · Robert este al meu!
· Montorgueil incercă ·,'să lciosească argumente ·
blânde, convingătoare: !şi dădea seama că fetele lui.
fuseseră târâte in vâr:ţejul ,unei crize care îl depăşea. ·
O frică surdă~ ii tăia ·parcă picioarele .
.. ~.Trebuie. să fii înfeiegătoare,, Saf)dra:.,. Robert
. este:logodit.cu Sarah• .Eaptul e de notorietate, publică.
·. -. Mi"e
. . . indiferent··
- . .... - -- .. · -
Montorgueil. era perplelc Ii era milă de • Sarah ..
Toată. viaţa .îi fusese milă de .ea, Slutenia o ·'lăsa
dezarmată în faţa unei lumi pentru care infăţişarea
exterioară
.
era aproape
--·
unicul.
.
criteriu: de. apreciere.
Pef],tru acest motiv hotărâse ca Sara.h .să se mărite
cea·. dintăi Dacă accepta ultimatumul Sandrei, o
distrugea pe Sarah. Din nenorocire. ş' logodnicul
, împărtăşea sentimentele SandreL Din scrisoarea ei se
desprindea limpede acest adevăr. În sinea ru•,
Montorguei!. blestemă şi pe Henry Sunderland şi pe
Robert şi . pe .tatăl său. De când oamenii, aceştia
intraseră în. viaţa lui, t.oale. ii ·mergeau pe dos. Cu
excepţia banilor care curgeau gâriă. Dar bani avea şi
124
~--~· ---~···
. ; ·.. Vl~"fllĂ
... .CORBUL
... .

.5\L Ce;i m.:;;.i. trebuise .combim:tţia cu Richard Sun-

derland?c. ·· .... ····
', "' ,_> ~-
...· ·--- ,_. ,'
,
--:prag? S?lndra,_ trţ:bJde _să j;.:rct:~-9!-: ia_~_rec_Et~ în ,tq~
,<:nta aceast.<\ sun1. îl1g\'i,cluite;.<H1!Jmlia. Debi,iniL Par şi
·f,!ebuniile. !),U: o;.marginEJ.. E;. ruş!no.::;.săcţl •.c!{;deşti leri-
c.i rea . pe nenorqcirea altuir:;t,. Ş~ran.,. îl .iubeşte pe
.Robert:
-
.."·....
- - - ' : --- ,.- - -
•.. •· .·..·. ..' ' .
-."
.-- Robe(t.
- -- '---- '
nu.o
- --
iubeste,
- -
:;cise San.dr:a·cu
,_ --- - --~ -'- '-
hotărâre
- --
· - Pentr.u .c~. ţ;ai J'\demer;Jit tu, dj> ~c~,J;ză amarnic
Sarah. Pentru Gă ţi-ai pus Tn gând să mH fl!~L,., · • ·
. .Se si11Jţea atât .de negorcocîtit! \(;e era. ea de. vină
daE:ă Dumnezeu o lăsase - --- . -urâtă?
--
Nu. meraea
- . .... cu
inconştlenţa. până· <;~colo . în;;ât .·să se .creadă. fru-
rnoas~.- Dar ave~lc;sufiet -bun_ ş_i se ş_imţea capabilă a-şl
îngriji şi preţui soţuL Visa să Tşi Jnchegf' o familie. 1
1\e;·ume:zeau'ochii de, duioşie când vedea copii.· Pe
l=lob~rtJtrotiea: ';;>i san'dra voia .să-i distru~ă viaţa, s2.
o condamne ia, o singuratate veşhică. Q dlită Sandra
măritată,· soarta 'ei va .fi p(,;cetluită. Va· mtirf fată bă­
Irână:. Supărăcioasă, înăchtă. ţătroasă, îŞi va tarî zi-
lele, amiirândtHSe Pt' sine şî pe alţii: . .. . . .
.Arunca "rivi disperate tatălpl ei Acesta se uita
drezorienfat .când la ea:, când ra Sandra Cumplită în-
cu?-oătUfă:.-: -~1onţorgueo-- nU fndrăznea s~Lfac?- uz- dS
~•J+o•tt"•"a·
<~~._ 1 • _........... - ·sa
- _- _}-' -·terna· .: Isi
'"a· ; ' - ·"i'>d<><>
...... - ".,,..... se"'ma·
""" •
1 ·ca· ar fi ·~el-
' ;.;._.

df!mic, Şantajul cu sinuciderea 'îl dezarmase: Era

poate·--o:- ·simplă_ an1eninţa·re: Dar dacă Santka JŞt~JU-·
nea ameninÎarea. în practică? Bunica. ei se otrăvise
din dragOste;- pentru -un ,ofi{er din gard·a rega!ăi !J.:
sând -un soţ
cumsecade,- prea'-- curnsecade chiar. ş1
patru copii nevârstnici. Preceden1ui era primejdios.
Nu se .cădea nicLsă cedeze fără luptă. Ştia că Sanih
era .coh_dan1ncdă.- Urâţen·ia d ·târa _h:~ fulid -Ca o piatr5
a:g<'j.ţată de gâtuL.unui sinucigaş,.
 DINASTIASUNDERlAND BEAUCtAIR · 125
------------------~---

· Era •fori·os pe Robert fiindcă nu-r mărturisise de la

început preferinţele salifpentru Sandra, scutindu-i pe
toţi de aceste com~llicaţH. în acel caz, el,
Monforgueil;''iwfî iriliocat·principiile ·sale, şi I-ar li
obligat· să-şi respeCte • angajamentul luat faţă de
Sarah:.. Era însă greu de nilzistiî'fatăculul conjugat ai
Sand.r.ei. şi a lui Robert Montorgueil se socotise până
· att.lrici un tiran al familiei sale. Tocmai ·În aceste
momente crilda!e ·constata' că nu· era Tn suire a-s1
impune voinţa. · ·
•· •' Să-1 izgonească pe Robert? Ce rost avea! Sarah ar
rămâneHot nemăritată. S;mdra ar săvărşi poate, un. act
de nebunie, iar relaţiile sale cu Richard Sunderland
s-ar compromite. De formă ridică o serie de obiecţii.
respinse sistematic de Sandra.. Avu o . explicaţie
furtunoasă cu. Robert, care-I ascultă .Pocăit, dec!a-
rând.la, stârşit că ioim,a i!Ji era dŞ.rl]ită ..S<3_f1drei Mon-
torgweil Incerci\ .zac!arntc.,.~.ă consoiE)ze pe Sarah.
Aceasta .se.TilciJie In .C!im!>ra ei, !i\câl'ld ,apoi să..ră­
sy'~e castelul de vafete Şi !i!esteme, , , •.. · · · .·.·. ·
· In · cele ·din · ur.mă,, ~contele; S€1. 1hclină 1n faţa
if!evitabl)uluî. Spre a· da q palidă satisfacţie fiicei sale
mai nîar{ declară raspicat Sandrei şi lui Robert că
nunta va fi oficiată în cea mai strictă intimitate, ca ln
timp de mare doiiu Pentru Serah cb.mpensaţia era
îluzorie. •·
La 1 iulie ceremonia religioasă avu loc in biserica
din Marshfieli:J, ·localitate situată ia vreo zece mile de
Cardifl. Nu asistară decât contele de Montorgueil şi
·Richard Sunderland. ·
Îndată· după nuntă, tânăra pereche însoţi pe
Richard la Lo:1dra. Călătoria de nuntă, uima să se
fac;î pe COr]tinent Montorgueil îşi zicea că in lipsa
Sandrei,
. Sarah
. . se va consola· . mai
-
usor.
. '
. La 5 iulie, Richard, însoţit de fiii săi şi de nurorile
sale, se îmbarcară pe ,.Empress of ţ:hina". :Jupă un
126 VINTILĂ CORBUl
~··----- -·--·-·

ocol până la· Copenhaga, unde discută amănuntele

unui imorumut de două sute de mii de livre destinat
Danemarcei, puse piciorul pe. părnântul Franţei, la
Dieppe, în dimineaţa zilei de ·:3 august.
La . 7 august şosi la Paris.,. ·

•
 '
Capitolul douăzeci şi '!IUUI

' ' . '

Ş i Sandra şi Margaret păşeau pentru prima dată în·
capitala Franţei. Contele de Montorgueil ar li avut
.posibilitatea materială să-şi plimbe fetele pe
· continent. Dar în 17~3, când izbucnise războiul între
Anglia şi Franţa, Sandra nu avea decât opt ani. La
această vârstă fetiţele stau la' adăpostul fustelor
guvernantei, . r:lU călătoresc peste tări şi măn De
atunci, războiul. îi impiedicase să viziteze alte oraşe ·
decât oraşele englezeşti, să admire alte privelişti,
decât priveliştile patriei.
Margaret nu ieşise . niciodată din Cardiff, cu
excepţia <;lrumurilor până la uzina situată dincolo de
periferiile orăşelului. .Un unchi pescar o piimbase de
câteva ori cu barca pe mare. Oar excursii le acelea
minunate nu · duraseră niciodată mat mul: de
două-trei ceasuri. Pe atunci, pescarii munceau. dm
,greu douăzeci de ore din douăzeci şi patru. Rareori
aveau timp să petreacă o·zi întreagă in sânul famiiiei
Şi ·pentru Sandra şi pentru Margareta călătoria
aceasta reprezenta o mare şi romanţioasă aventură.
Căsătoril1du-se cu Henry. si cu Robert, cetăţeni ai
unui stat neutru, dobândeau dreptul de a circula pe
 128 VINTILĂ CORBUL
~--------------------~
contine! fără restricţii. Bineinţeles, această formulă
.ideală nu era respectată intotdeauna de autorităţile
.competente. În acea epocă eroică, in care
evenimentele de căpetenie erau bătăliile; şi muzica
cea mai comună .:.... · zăngănitul armelor, cetăţenii
neutri nu erau la ~adăpost d'e ·şicane. Nu-l
încunoştiinţase o dată. Talleyrand pe Richard că
FoucM, ministrul poliţiei imperiale il bănuia de
spionaj? Un mare număr de agenţi îl urmăriseră zi de
zi. Desele sale deplasări pe continent, în Statele Unite
şi mai ales în A.r1glla, dădeau ti'resc de bănuit.
Talleyrand avusese mult de lucru până il convinsese
pe Fouche că Richard era om de afaceri şi că nu~l ·
preocupau decât propriile sale interese. Era prea
egoist ca să facă spionaj din' patriotism sau simpatie
:·pentru anumite state ş'i prea bogat spre a îndeplini
··asemenea misiuni ii'l schimbul oahilor.
Mal târziu; Monsieur Fouche realizase beneficii
· sefîoase de pe urma ·unor speculatiHericite mijiOCite
· d!î Richard:Din·z:iuă in care ministrul se integrase in
~• .clfEintela gh3s sttpendiată a .Jui Richard Sunderland,
·· poliţia• irnperial&'incetase•a se mar interesa de acesta,
altfel decât cu respect şi simpatie);Atitudinea şefului
suprem se reflecta. in comp·ortarea subalternilor...
Ca de obicei, prim il vizită a lui·. Richard după
.sosirea sa' la Paris fu dedicată.ministrulul afacefiibf ·
străine. Monsieur Charles de TalleyrandcRedgord se
afla in culmea gloriei. ·.Împăratul îi atribuise
principatul suveran de BenevenL Richard, informat
de această înaltă cinstire, i · se adresă curtenitor,
folosind titulatura de alteţă.
- Monsieur de Beauclair, zise ministrul zâmbind,
Vă rog să-mi ziceţi Monsieur de Talleyrand, aşa cum
obişnuiaţi mai înainte. Sunt mai puţin decât o alteţă,
sau ... poâte 'mai mul.t .- . ·
Vorbe sibiline ce dezvăluiau·
. . totusi
' unele trăsături.
ascunse ale caracterului său.
 - Şi acum, dragul meu Monsieur de Beauclair, vă
_tcg să-mi ?mpărtEişiţi şi: mie tmpresii!e ct.x!ese ir:
-_,--cufsul tJltîm-ei_ dumrieavoa_stră oălătorH Tn Anglia.
Despre ce se vorbeşte mai mult 0
- ·-:- :oe_spre _funera-:r--Hre naţionale are- artilraJU-!td
>Nelson şi despre moartea lui William Pitt. · ;>,ng!ia a
~.ctltremurată. de emotie şi durere. Mai ·ales că
(:iispa~iţia acestor băr'bEiţi eminenţi e legată de două
/evenimente: TrafalgaL şi Auster!itz.
. ='Trafalgar, cea ma:i str'alucită victo.rie navală a:
Angliei, Austerlitz, magnifica revanşă a lui Napoleor1,
- D.ezastrul de la. P.usterlitz.. a avui .pentru englezi
o adâncă semnificaţî<>. Falimentul unei' fJ'Olitici.
-- Ştiu. Falimentul politicii dl'l mână forte a lui .Pitt
şi a partizanilor săi, zise Talieyrand. ·
- Cea mai mare parte din membrii actualullll
cabinet sunt an.imaţi de intenţii pacifice, spuse
,':Richard, spre >! sonda terenul. Mr. Fox, cu care am
stat deunăzi de vorbă, mi-a declarat că primul
,obiectiv. al politicii sale externe este inc.heierea păcii
cu .Fr,anţa .
.·· - Fox a fost intotcteatma partizanul unei atitudini
'prietenoase faţă de ţara noastră, .recunoscu ministru~-
Richard
-
ardea de nerăbdare
-
să aHa si'.
'inter.ţiile
-
lui
;:Napoleon. Era însă nediplomat:c să. pună o întrebare
·;,directă ministrului, ori siH ,sugereze soluţiL
·. . Acum. câteva zile. a sosit 1<! Paris un emisar ai
.!ui Fox. Lordul Yarmouth, spuse Tal!eyrand.
·-·, Cu puteri depline pentru a negocia pacea? Ar·
fi prea !rumos.
· · - Yarmouth are misiunea să tatoneze intenţiile
:împăratului, înainte deSchiderii unor tratative oficiale.
Tal!eyrand râse.. E foarte vie dorinta de. -pace a
,::g -~"efnului britUn:c rt-e vreme_ ce v-a. îhsărcina_t şi -pe
~;'dtlmrfea:voastra- cu o -m-isiune asemănătoare<
··· Fliohard făcu un gest de apărare.·
 VINTILA C9A.BUl
-~··~·-···-···

-·Vă rog să n\l interpretati greŞit prezenţa mea

aîci, zise .er cu grabi.\. Nu •sunt un emisar al
•· minist~r.ului Afacerilor Str.ăîne al Angliei. Peşi, vă
mărturisesc; aceasţă sarcina nu rr\i-ar fi displăcut
.Admit că suntoarecum filifiat în secretiile zeilor şi că
încheierea o.nui tratat de pace între Anglia şi Franţa,
mi-ar . s.ervi pen}w .·moment in\;;lresele. Interese,
.M(JnsifJ.ur ~(,.·· Taii~:JYrand, care .sur\! iri parte. şi .ale
.<iumneavo~stră. .·. · ··. · · ·. · ·
•.•.. 1ri câtl;lya cuvinte, RicHard ~xp\ipă :raţionam('llitul
sau. Încetarea Starii de război' ar .l.lşora transportul
pJaşJrilor mexic'anT. ·Facu • afuzje f.a beneficiile
personale ce ar reveni ministra!uL.
· -. VrEîau · s.ă !.ac o precizare,·· Monsieur de
Talleyrand, Nu ţin ca "durata acestefperioade de pace
să fie ind<'ilungată. Un an mi-ar fi 'de ajuns. ln acest
răstimp aş goli Vistieriile tuturor î::o!oniilor spaniole
din ce.le două AmericL .• După incheierea în ..condiţii
optime a acestei operaţii, reluarei! O!ltilităţilor n-ar
face decât sa-mi favo(izeze planurile. Nu trebui.e să
uitaţi că sunt fabricant de arme.
- .Sinc€lrita'tea durhneavoastp'i' m·a onorează,
Monsieur de Seauclair, .zise Ta.Ue)lrand zămbind· fin.
Vă· răspund cu ace.e:aş-1 ·sinceritate. :şi eu doresc
pacea. ·.Am· motivele .mele. Mă·· izbesc însă de
intransigenta înipăratului. E . încredinţat că.. numai
dUpă doi:JOtâ(ea ... f\rjgliei. va pUtea $ă îrlg<'Jhutiche
.E;uropao ASia şL. Africa, închipufţi'"Vă, .dela q vreme
visează sâ Creeze un .regal oreŞfin cu capitala la
·ConstantinopoL TalleyraDd ~uspi[)ă. ·uŞor. Napoleon
este fncontestabil, un· o:rn mare, Dar nu. e -infailibil. Nu
ştie c.um.şi. când sa. _se. opreasdă. .
Richartlll priVi ului.t. .·.
- Bred('lji că ar fi· in stare .să respingă mâna
.întinsă de .1/.hglia? Anglia .care a d.evenit
inexpugnabilă dUpă victoria .de la Tratalgar? Numai
un 'nebun ar fiice. asemenea neghiobie.
 131

- Extremal.e se ating, Monsieur de Beauclair. E

greu de definit graniţă di01tre geniu ş.i nebunie.
Talieyrand işi examină distrat manşeteie de dan+e!ă.
Napolaon, continuă .el. gonaşte ventre-iHerre, pe un
drum care duce !a. dezastru. Uită că o singură ţară n1j
se ·poate război la infinit cu !umea întreagă. r~!la'
·devreme sau mai târzi~1, dusrna·n~i :J vor r3.ptJrte.
Richard ~ş! muşcă d;:::zami!git buzele_
· -- I!Y'q)ăratu! dumneav-'J::!S:tră:! fv1ansteur d-e
T,t~_ ><;;;iy<;.!U, 'r';n.
''ll""'\-'varH > '',
,' ;:::ty·lc" t.r.:;;:;t-r}l
'>-/<.1 Q' '-"''-""-'V'
~o"'r.+cdi!,c,
~"~""'-''"•,'o•''-'•
r:~-.---.bt---~~ "'~ --,..:- .. ·
·'·'nr~.ru, ra_e 1araş1.

~ iD;ţeieg. foioseşte înt;_ita

La ce va-
-dumneavoastr?_ pozfţie. d<1.că 1r:tpăratu~ vă _reddce fa
slmp!u! . ro! de scrib af dec:zmo" -3&,te?.
- Chiar ş_i în această pos-tură vă J:tct fi de fclos.
'l·""n""t·eur
1;#_1-f'~i.<::: .• de w~20.... $Ll-'-'-"""
·"'i ~ '1 r'• SU'"so
. '"""" l'al k'·yr~
---,,.,. ~d •
,;'1-~
. . - ·:_:.•·\/ u6 r~g
''-""' sii
a nu·
1 •
'~t~r~•·ot~tJ·
ln -...1 ;-"': ._. a; ,gr~~;r
__ '<J''?'" C"V'"tblf>
""'-".
<;;• •-
·~e'e
<~ r 1 ,

zise Richard. Iritarea n fi:icuse să \~crbaască mat mutţ

decât trebuia. Am vrut .să sp~n; că. e_ u inconştienţă să
refuzi a te servi de tafente!e excepţiotta!e -ale u:·;;,.d
dipJoMat pe care prov~dt?nta ti i-a scos fn caie.
-- V-arl1 înţeles .. Monsleur de_ Beauc!aiL Şi pent; u
a va dovedi că nu m-:a Supă,rat co.rnparaţia
dumneavoastră - în parte adevărată ....:... voi face tot
• posibilui să prelungesc tratativel<:'1 cu emisarul .~nglez.
Voi incerca să-i dau iluzia că preliminariile păcii ar
pute'! fi în ct.mînd semnate. Sper că în telul acesta
plaştrH diJmneavoastră ...
Tal!e"ynmd îşi lăsă fraza neterminafă. R[chard se
·.înclină.·.···

- nemărgmitii. recunoştinta mea pentru

Este
serviciile pe care le-aţi adus în atâtea rânduri casei
.Sunderland~Beauc!alr. Vă· asigur că prietenia ce-mi
•• arătaţi nu· va fi răsplătită. cu ingratitudine. Şi vfJ. mai
• rog să credeţi că dacă voi fi pus vreodată în situatia
 \IINTILA CORBUL

de a alege intre Împărat -şi Charles de Talleyrand, voi

.miza cu toată inima pe .ultimul.
·La aluziile tine ale ministrului, replicase cu un
angajament solemn şi fără echivoc. Talleyrand
răspunse cu diplomatică pruder\ţa:
-- _SjJer că situajia de care aţi vorbit, nu se va IVI
niciodată. Totuşi, nu p,ot decât să vă exprim, ·ra
.r.ândul meu, recunoştinţa pentru prietenia şi
devotamentlil .dumneavoastră.
Ri<;:hard şi Talleyrandse despărjiră în ceirnai biJili
termeni. Identitatea intereselor lor era cea mai sigură·
, chezaşie a unui sprijin reciproc.
Între Charles de. Talleyrand-Perigord, prinţ de
Benevent, om politic de esenţă superioară şi Richard
Sunderiand, marchiz de Beauclair, financiar de mare
supnlfaţă, se încheiase o alianţă destinată să zguduie
din temelii Imperiul napoleonian. Un nou personaj
avea să întregească acest straniu triumvirat: Joseph
Fouche, duce de Otranta, ·ministru al Poliţiei
Imperiale, fost conventional, fost regicid, astăzi aliat
al unui prlnţ: fost 1na:Jt e.cleziarh şi al unui marchiz,
reprezentant al marelui capital intermlţional:.
' .
In concepţia, lui Richard, resentimentele sale
împotriva politicii napoleoniene erau justificate .
. - Omul acesta mă împiedică să duc la bun sfârşit
una dintre cele mai formidabile afaceri ale vieţi( mele:
exploatarea colonii lor spar;io!e din cele două Am·erici,
explică el Jntr-o zi lui..C.haliais, in vreme ce se p!imba
Tn lungul şi _in latul .cabinetului de lucru. lţi dai
dumneata seama ce posibilităţi uriaşe îmi .oferă
această co.n.cesiune7 Abia. am smuls-o lui Godoy şi
lur .Carlos al !V-lea.
Richard se opri în faţa iui Challais. Stătea ţeapăn,
cu mâ.inile .la spate, cu picioarele depărtate, înfipte
parcă în .parchet.
 DINASTIA SUNOERlANO BEAUClAIR 13:'1
·-------~---··-

- Am reuşit să mă substitui Spaniei, care a

pierdut virtualmente din mana controlul asupra
tuturor posesiuniJor de dincolo de Atlantic. Coloniile
cucerite de Spania cu pr-eţul. uncr -sayr!ficiL uriaşe
sunt astăzi la dispoziţia ru::r-L ;1\urul. argintul _şl
pretreie ptE>ţio-ase din Not..;a Spanie şi dîn ,;iceJegatul
Peruiui, din. Caracas şi Guaternala,. din Chili şi din
Rio de la Plata,· nu aşteaptă decât să intre î.n tezaurul ·
. caseU'?JHJderland. Şj ·tocmai acum, când sunt mai
aproape de ţintă ca oricând, Napoleon mă împiedică
să-mi desăvârşesc operR Datorită acestui om stupid
care Se încăpăţânează Să :or:tinue · războiu!· într ... un
momflnt nepoîriv;!, nu pot scoate ·din CBie ·dau?
A mariei nici un sfert _dirr metal ele pretioase care ar fi
astăzi !-n stăp-ânJ roa mea, dacă·- m·ările· nr fi- iibers.
Chn!rais era !mpresion!!t de feşlre·a -fui -Richard. -!\,__!·J
îndră-znea să-:i întrerupă -mot1ologuL
.- Să . vin-ă Lafontl' strigă Richard-; care _~ierbna ca
Un . "~~an
~-- ...
~·- . , . 1'~
'nc'1ns o . !'oc -na"'pr~snl·c
"-',.;;:.,,,._ Sa"'· ··in~ ' ~~o~t•
v,,,,._...._.,,:
Secretarii se puseră 'In mişcare-. :-Lafor.t nu era :n
birour său. U:1 uşier Spuse că ~~v1onsieur La~ont nu
părăsise banca. ·
Pe culoare, secretari! a!e;-gau aternţt_.
-- tv1onsieur Lafcnt!
- lvlcrJsww lafoht e chemat la Moni;fcur Richard
Surideda:ridt
·_-- A10l;sietir Lafont să se prezinte de. îndritt'r la
'cabinet!
-- Jules -Lafoht- _de·Jenlse un eJement indîspe-nsa.b!:_ a!
m-ecanism Urui de pret1zie pe care-I reprezifttă- casa
Sund.erland. ·
Cin ziua înscăuni:irii_ -sale ·in fr'..mtea serviciului de
lf1.orma}n,
· f '" L af ont' r,acuse rn:nunL · · S-ar f'1 z~s · ca· •!ŞI·
descoperise adevărata vocaţie. Cheltuise bâni rr1:;lţi,
dar rezirllatele obţinute tuseseră ::Jeasupra
aşteptărilor, Lafont incepuse prin a organiza o reţea
de porumbei călători, care t;·ansportau într-un timp
 134 VINTilĂ COI'llllUl

surprinzător de scurt· mesaje citrate de la un. capăt la

c.elălalt al Europei. Cu răbdare şi măiestrie; îşi
recruta.se o armată de agenţi răspândiţi prin
capitalele şi marii.e centre industriale ale vechiului
continent, care nu aveau al! ro! decât să culeagil
intormaţii plătite după un tarif generos calculat.
Interesaţi i se intreceau să transmită la centru cele
mai importante şi tainice ştiri. Printre agenţii acoperiţi
ai lui Lafont se numărau oameni de .rând .şi diplomaţi
de carieră, soldaţi şi actriţe, eCieziastici şi lăutari,
curteni şi spioni. Mai ales spioni.
Organizaţia creată de el era de mare lo!os lui
Richard.· Graţie
. ·ei, acesta· putea urmări
'
nu numai
manevrele tai ni ce ale personajelor politice interesante
pentru evoluţia. casei Sunderland, dar şi activitatea
salaîi:rţilor rnai mărunţi sau mai suspuşi ai casei sale,
aveR de asemenea posibilitatea să contro!eze ştirile
publicate în presă şi mal presus de orice, să 'ntre cel
dintâi in .posesia informaţiilor secrete· de mare
importanţă, indispensabile speculaţiilor sale de bursiL
·Ajutorul lui Lalont era preţios şi în alte privinţe.
Agenţii săi depistaseră câţiva agitatori care
încerca.seră să organize_z_e munc'itorimea din Uz;ne!e
de armament şi să o mobilizeze împotriva abuzurilor
conducerii. După înlăturarea acestor elemente din
fabrici, lucrătorii, lipsiţi de conducătorii lor fireşti,
fuseseră ceduşi la tăcere şi la neputinţă.
Secretarii !ui R.ichard găsiră în sfârşit pe Jules
· Lafont în. tezaurul băncii Verifica mijloacele de
securitate puse de curând în funcţie. Îndată. ce Lafont
sosi în .biroul lui Richard, acesta ii porunci, fără nici o
introducere:
- Vreau să aflu neîntârziat stadiul discuţiilor
purtate· între lprdul Yarmouth şi MonsUwr de
Talleyrand. Suntsperanţe.să se. ajungă la o înţelegere
între Anglia şi Franţa? Această înţelegere este dorită
sincer? Monsieur de Talie rand s une adevărul când
. DINASTIA SUND~ER_LA~N~D~B_EA~UCL~·A..:.:!R.:__~·-----'-13:;_;;_5

declară că vrea să. ajungă la un acord cu Anglia? '

Lafont, nu-ţi netezi punctele pe carnet? întrebă iritat
Richard.
···-· Prefer să. le mernorez, Monsieur. Un carnet se
.poate pierde ..
- Bine. Cum vrei. Dar săcmi răspunzi la. toate
. întrebărJie .
.- Doriţi, Monsieur, să fiţi informat şi asupra
tratative.lor. cjiplomatice purtate în prezent între
' Austria
' ~l
Prusia si Rusia?
' ' '' - ' "

- Pentru .rnornent nu mă interese.ază. in Europa· ·

oamenii n-au decât să se .bălăcească in sânge l1ân!'Ua
genunchL- -R:ăzbotul purtat _pe continent t">U-mi
-
stfnahefeste-
.., '
-oiHrHuile.
' -
Pe tni·ne mă inte-resea-ză
închei.erea păcii intre Franta şi Anglia. pe mări. vreau
să am· mâini.l.e libera. M-ai inţeles?
- Prea bine. Monsfeur se 1nciină Laront
respectuos. În patruzeci ş} opt de ore imi voi permite
•
· să vă spun primele.. informaţii. ·
Richard zâmbL Eficienţa cal mă a: !u! Lafont îl
încânta. -
Ce zici, Chailais, de tânărui acesta? întrebă ei
după. plecarea !ui Lafon1.
Element excepţional, ,v/onsieur.
- Fouch€ ar fi fericit să-I aibă in serv1ciui său.
Chailais prefiră intre degete !anţul de aur ·ai
· lornionLi!uL
- 1\1-ar • fi exclus ca mctnsieur Latent să-I
; servească şi . ;Je Fouchel
...
Pe.ntru Richard urmară zile de. frământare.
· . Rapoartţ!le primite din partea lui Adrie.h ele Beaulieu,
• noul ş.ef al flotei comerciale .a casei Sunderland, erau
alam1ante. În ultimii trei' ani casa pierduse douăzeci
·şi dou.ă .de vase scufundalţl.Ori capturate .de·corsarişi
· d.e forţele nava!.e be!igerante. NuFTI ai in Marea
•·. Med.iterană, piraţii barb!lteşti capturaseră cinci vas_e.
 136 IIIN'!"II:Ă CORBUL
-'=--·---~~-····--·· ··--··---

.cu. întreaga lor încărcătută.In 180.5, paşa din Tripoli

semnase. un tratat . de pace cu Statele Unite, sub
ameninţarea tunuril.or unej escadre americane, care îi
bombardaseră oraşele de coastă. Cuminţirea paşei
fusese temporară. Îndata. ce escadra părăsise
lvf.editerana,. piraţii ţtipolitani işi reluaseră isprăvile.
în Marea Caraibilof. de-a ·lungul coastelor·
l\llexîcului şi Horidei, nav.ele înarmate ale casei
S(lilderiand avuse$eră dt! lUptat cu pirqţii lui Jean
!)tffite, care işi stal:)i}ise .cartierUl .general ·în. "Grand
lsle dirr golful .Barataria. ·
Două nave. încarţa!e cu aur, parăsîseră Uma în
ziua de 12 aprilie 1806. De atunci, nu se mai auzise
nirnic despre ele. Le scufundase. furtuna în zona
Capului· Horn? Eşuaseră pe stănci ori pe vreun banc
de nisip? Căzuseră in mâinile piraţîlor? Paguba era
uriaşă. .
R.ichard nici nu se gândise a•l invinui pe Beaulieu
p'entru aceste insuccese' repetate. Mai ales că Adrien
nu-! raportase numai dezastre. În ultimul an rt;Juşise
să ..transporte în Sf<Itele Onite-inoă.zece milioane de
piaşfri. .Dar lui .Richard 'nu.-i era de folos aurul şi
argintul imobilizat în tezaurul bancii Manhattan,
Tezaurul Băncii .Sunderland din Paris dădea semne
d.e anemie: Banca Anglo-Americană din Londra nu
mai era. capabilă să furnizeze · la infinit în.tăriri.
Trebuiau resurse noi. Guvernul. britanic plătea la zi
aunamentul fu.rnizat ..€le uzinele .Sunderland-
Montorgueil din Qardiff. Nu se 'putea spune acelaşi
lucru despre Mollien, n.oul minislru de finanţe al
Fianţei. Tezaurul. · pe care H lăsase in primire
Batoe-Marbois,
. . . .abia . dacă mai<aveaceva. p·raf -·de aur
pe fund. Succesele colosale ale lui Napoleon
·· restabiiîseră totuşi încre.derea în creditul statului
t'rancez. Arestarea lui· Desprez şi a.âcoiiţilor săi, care
fuseseră obligati să restituie peste .. optzeci .âe
'milioane'de franCi, oprise .... hemoragia de aur a Băncii
'
O!NASTIA SUNDERLANO BEAUClAIR 137

Franţei. Dar acesta nu era decât. un inceput În ciuda

stŞ.ruinţelor s.ale, Richard nu izbutise să. primească
decât treizeci de milioane di!J. cele două sute datorate
de statul lranc(OZ. Pentru a obţine acest rezultat,
interveniseră şi Talleyrand şi .1-oucM.
Alte două rnesaje neplăcute sosiră la scurt intEJrval
de la Londra. Lester Woodward, directorul adjunct al
BănCii Anglo-Americane, îi anunţă moartea subita .â
lui Wil!lam McFee, la. masa de lucru. Richard simţi o
vagă remuşcare~ Grăbise poate, sf;!lrşitul lui McFee,
folosindu-! până in ultimul moment Posomorât,
aruncă misiva pe masă.
- N-am timp să mă amuz, vMând morţii, rosti el,
M.cFee a murit. Să-i. tie ţărâna · uşoară.
Avea totuşi de gând siH construiască un
monument funerar de marmura neagră. l\1ăreţ,
sumbru, Cl' un epitaf scris cu litere aurite. Lester
Woodward va prelua provizoriu conducerea băncii.
A doua scrisoare .era semnata de Georrrey
\clomcastle. lnt•·un laconic preambul, Horncastle îşi
exprima indignarea .faţă de purtarea lui Charles
Sunderland. ·

"Regret că t.rcbuie să-ţi adu_C !a cunoştinţă o nouă

ispravă a fiului dumitale.'

Ce năzbâtie a· mai făcut? se întrebă Richard,

increţind sprâncene!e.

"Acum câteva zile, la Oxford, Charles a snopit în

· bătaie pe lectorul său LesUe Pierson, fiindcă acesta îi
reproşase starea ,sa de sbnetate. Nemulţumit cu
această răzbunare. meschină, Charles i-a mai lras şi
boneta pe ochi, până i-a spart-o ln fund. Apoi i-a dat
brânci într-un bazin cu apă. Fapta s-a petrecut ln faţa
mai multor .studenţi, profund scan·dalizaţi."
··-'"138:z:._.-----""-~------'"'"'II:_:I:_:N_:_T:;:ILĂ_C_ORBUL .
•
.~ De: ce.· n-au intervenit in ajutorul lectorului,
dacă erau atât de scandalizaţi? îşi zise Richard,

.,;Charles •a fost E)liminat definitiv din toate

uni.versităţile britanice."

· Rich<!rd- suspină,.
' - '
<!P()i - -.-continuă lectura:
\ "

;· :'· - < - ·>·:·- ·.- - _, -- - - >-, -

.. ·,;Numai datorită,
in:tervenfiei. lui .Queensberry,
Lesne Pierso~J a reliunţar's}hl cheme ·pe Charles îi1
judecată. Daca această ispravă .ar fl fost .izolată.• s~ar
fi trecut cu ve!lerea. f';lăzdrăvăniile fiului dumitale au
depăşit orice .limifă .• In tinereţe, n-am fost nici .eu
stâlp de biserică.... ''
- Bin.e că recunoşti, rŢJOrmăi Richard. Te mustră
Conştiinţa. Acum treizeci de ani, ai ucis un om la.
beţie. Ai. scăpat: cu faţa curată fiindcă ţi-a sărit în
ajutor întreg - .
almanahul
-. . . nobllimii' britanice.
- -
.,,Ştiu să .acord circumstanţe atenuante unui
copilandru . care face ştrengăriL La Charles, însă, .
turbulenţa a .căpătat un caracter bolnăvicios .. Nu trece
zi fără să nu. facă o boroboaţă. Folget e disperat. Cu
toata prietenia pe. care ţico port, renunţ să mă ·mai
ocup de băiat .. ?âr;Jă şi Oueensberry e consternat ..
S.o.C:otesc· că numai prezenţa dumitalli l~ar mai putea
struni. Dacă şi acest remediu V{:!\:fa greş, previziunile
S!Jnt .foarte sumbre."
;Ricl:laxd prinse· imediat sensul. acestei aluzii
străve;;:ii. ·Şi·· Horncastle se îndoi<l. de. tacuftăţile
. mintale. ale lui Gharles~ Ceea Cj'J era .grav. Existenţa
iui. Cilades se confunda .cu un nesfârşit lanţ de
dE!zordini. .Rapoartele pdmite cu regularitate din
partea lui Folger oglindeim o tristă realitate. TntHJ
noapte, l.a Lofl<:lraL•Charles fllase cu asalt un bordel
,:iin eate fusesfJ expulzat ·pentru excesele· sa\.e şi, în
fruntea. uqei. bande de fii. de bani gata, dellastase
DINASTIA S!JNDE!U.AND BEAUC!..Aii'l i:l9
--~---

localui, pusese pe fugă pens1onarele şi stâlcise în

bătăi ·pe patroană şi pe acoliţii eL ·
Altădată, trăsese cu pistoh!i in ogJinzHe unu1 mare
:"estaurant din Haymarket. Unnot de aceeaşi bafldă
de t:.H·hulenţi incorijib.Hi, dăduse 0ăvaAă în cul-\se!e
teatrului -Sadlerls V'/eHs, în seara unei premiere şi
răpise pe actr;ţ.a care deţtnea rolul -titular, spre a da
ocazie ,unei ste!~ţc dfn trupă să o Îtîlocuiasc~.
i_:J}l:.:pâtWe _acestea-. şi multe. a!tel~. Yf costa_u p_e
Richard şi bani şi nervi.
indiferenta mar.Hestată faţă- de cOpH săi î:"' u!t;m_H
anî îşi dădea roade-!e._ Le lăsase mulţi- bani pe _ mână,
socotind că astfel ro:wlvase problema educaţiei.
Charles :ra un dezechilibrat. Hemy, in ciuda
aparente! sa~e supuneri şi · thnfdltăţt, se Tnsurase
impotr!va~ ·v:oinţe! -paterna, cu O-- fată de condiţie
socială inferioa:ă. Robert, diplomatul tami!iei, părda
csv-a ·ma! reuşit. Se 1napo!ase -de 1a tvtadr~d 1r1cărcat
cu tltl.uri şi· deCoraţii. Nu fusese însă !n stare să
deloacc ·urzea! a planurilor !u: Ouvra,rd. co.re
împinsese n~r nu_mai · SpanL1, dar ş1 casa
Sunderfand-Beauciair la r >arginea prăpastiei.
Frands-Andrew; cop!!ut Andreei ;,;:ra inteligent, di,U"
pe o. sensibilitate exagerată. Despre Geraid, . care
împlinise şapte ani-, RiChard e~a i:lfonnat numai din
rapoartele guvemantei. ·
Ava!ahşa de ştiri rele cree l~i RIChard o stBre de-
p-roastă- C:isp_oz!ţie, de pe urma căreia aveau să svf~re
toti cer din jurul s·ău. L~ :Cină se cuft.H;:da 1rtr-o
t'ăcere· ·resp.ectată cu sfir:ten"Je de .cEri de faţă.
Serviciqe se_ pe_:indau int_;"_-c !!nişte pe ~care nu o
tulbura decât zgomotul tacâmurilor mânui!e .cu mare
grijă, .ori .sunetul cristalin al vreunui pahar, atîns din
greşeală de buza carafei.
Richard stătea in capul mesei. Solemn, taciturn, se
.
servea ·~ ~.
eate ,. numeroase,e
pu ţ'!fi ~n1 1
.~eu, • te
' 1 •·1 prezen,~

de majordom.
 140 VINTILĂ CORBUl~
~
··---··--~~· --~.::.:.:cc.:..:.::..--····-·--
În dreapta lui se aflau · Margaret şi Henry, în
stânga Sandra. şi Robert Pentru Margaret, cina era
un .supliciu. Tot timpul simţe!> alintite asupra ei
prhtirile ironice ori. dispreţuitoare ale socrului, căruia
nu-1 scăpa nici una din măruntaie ei greşeli: o bucată
de friptură tăiată cu neîndemânare, un pahar dus la
buze înainte ca şeful famiHei să~i li ridicat pe a! său,
•o' stridi.e despicată cu stângăcie, un fel de mâncare
exotic privit·. cu nedumerire.... · .. ..
Margaret adoptase un procedeu utîliza:t de mal toţi
.acei car<J .nu.. sunt deprin.şi cu ceremonialul caselor
mari.. Trăgea cu· ochiul la ceilalţi convivi, spre a le
imita gesturile:. · . · · ·'
în contrastbuatitudinea de o firească eleganţă a
· Sandrei, .sfângăciile şi timiditatea ei ieş~au şi mai
mult la iveal.ă. Degetele ei bătătorite. de muncă hu
reuşeau să capete. albeaţa catifelată . a mâinilor
Sandrei, .îri ciud.a îngrijirilof .deosebite. Nu sti a să•si
poarte rochiile scumpe. În toaletele de:' gală p'ărea mai
ţeapănă dec'ât un manechin de· lemn.
Dacă .i s-ar ff fiermis să trăiască în interiorul
apartamentulUi ei, numai cu Henry şi cu micul Benjy,
··ar fi fost fericită. Richard. simţea însă o plăcere
· perversă s'ă o scoată în lume, să o pună în cele mai
umilitoare situaţii.. [)upă înapoierea să de la Londra,
găs'ise cu ·cale să frecventeze saloanele aristocraţiei
legitiinisle din cartierul Saînt-Germain. ·
· Titlu!. său .de. nobleţe, legăturile păStrate în timpul
Revoluţiei cu reprezentS:ri.ţii · nobilimii c 0 ntrarevoluţio•
nare, dar mai ales bdgăţia sa,· îi .deschideau larg·
porţile· palatelor. înşiruite de~a lungul străzilor
Grenelle-SainhGerrnain, · Bellechasse, · Sain't~
oo·minigue. şi .de la· Planche. Legitimiştii
intransigenţi fi purtau încă pică fiindcă întreţinea
r-elaţii cordiale cu Talleyrand, hulitul renegat al clasei·
lor. Richai'i:J ştiuse lrrsă a câştiga simpatia majorităţii
locatarilor din elegantul carti.er, prin ajutoarele··
 DINASTIA SUNDERi.AND BE,{IUCLAIR 141

băneşti acordate cu calculată generozitate cavalerilor

ordinului Saint-Louis, căzuţi în mizerie. Şi Richard se
mândrea cu o decoraţie, ce constituia un simbol al
rezistenţei legitimiste ...

În această -epocă, Richard primi de !a Ne\t;,' 'tr;)r};: o-

veste plăcută. Georgina . dăruise lui .Adrian de
Beaulieu un ffu, pe n;.;me Raymond. f1,cesta era
primul nepot al.lui Richard care nu intraJn familie !je
căi deturnate. Vlăstarul lu.i Henry şi copilul pe care H
făcuse. Georginei tâllărui Phipps, erau progenituri de
contrabandă. ·
Prin asociaţie de idei, complicatiile familiale îi
amintiră şi de fraţii săi; De Aristotle nu mai ş!ta nimic
de. aproape patruzeci de ani. Bietul Aristotle se
·pierduse îo săibăticiile vestului îndepărtat. Nici
despre Patriei< nv · mai 'ilvea veşti. Ciudat se mai
despa·rt dn..:fnurl!e în viaţă. ze_chariach Abercrombie,
dG9st p-u~1gaş_ cu diplomă, î! escrocase pe PatriCk-,
deposeQându~i de partf9ipar.ea sa fa_ fabrica de
pulberi de la. Ten-ytov/n, !ri_cerce·se s·ă-1 dărâme şi pe_
Richard, ·fu:ându-i piaţa Caraibilcr. Dar experienţa n
costase scurr:p. Negrii haitieni. <ciq"ă ce se văwseră
stăpâni pe insula lor. expu!zaseră Şi pe agenţi! lui
Aberciornbie, !3h:::tul,- Zochariach îşi pierdt)se h:atc
qapitalurile Investite în Sai;;t-Domingue.
-R!c[lard ~se afundă- în totofiL;! di~ faţa· bîroui!J~ ~~:_;
înC-arc-at cu hBYtiL care aşteptau să tie _i:ezo!vaţq. Cu
""~rivirlle- oierdt.;t9
!"'_ '-
în ual,
..,
lsl
•
trecea viata•
h revistă.
-
EforturJie ILJi /;.1Ses~ră TncunLtn[jte· de succ·ss. Şi nu
aju~jse-se încă. !:a capătul dtu_rnuh.._:L , .
lşi am·intea ziua în care debarcase ·pentru in:âia
dată pe pămiln!ul ;:l.ngliei. Emoţiiie. tinBreţBa, lipsa de
experienţă, visurile, idealurile lui .. Călătoria cu
diligenţa .de la Portsmouth la Londra, lordul
Sheiburne, Benjamin Franklin, apoi anii petrecuţi la
Oxford, Eastleigh, ·Patficia, duce!e de .Queensberry,
 142 VINTILĂ CORBUL

care jucase un rol atât de important în viaţa lui, sir

James Wythburne, comandorul Jones şi atâţia alţii...
O galerie de oameni.. care direct, sau indirect, ii
serviseră -lnteresefe, dându-i posibilitatea să urce,
treaptă cu treaptă, scara· .succesului.. .•
.De foarte mulţi nu mai ştia nimic. li pierduse pe
drum. , ·
_ .Ce se întâmplase cu Randolphe Boyle, asodatul
fir_mei" Jones and Boyle, English Steel Company,-.cr<re
îi dăduse primele poye.te după sosirea sa în Anglia?
tfar cu Fordyce? Ori·· cu Broxton•Gorila? Nici de
Haisey nu mai ştia :nimic. Murise? ,
D_intre portre'tele ca·re se învă:miişeau
caleidoscopic, se desprindea silueta fină. .a .lui
Aleximder Hamiit.on. Richard afla~e că Harnilton
fusese ucis în duel de Aaron Burr... 11 regreta, deşi în
ultima vreme relaţiile lor se răciseră. ·
Suspinâna, se smulse din reverie, ·Fra om de
acţiune. Nu-şi- permitea să piardă vremea cu
retrospecţii sentimentale. Lăsa aceste amuzamente
.oamenilor fără alte ocupaiii.
· 1'\eluă rezolvarea corespcmdenţel. O invitaţie ia u'n .
bal oferi! de Monsieur de Taileyrand, 'ii atrase atenţia.
Cartanul aurit . se afla în acelaşi pHc cu un bilet
semnat da ministrul afacerilor străine.

· · "H6tel des Affaires t:trangeres

Paris
1 august 1806

Scumpe marchiza,.

Sper că veţi răspunde afirmativ invitaţiei .mele. Ar

fi de altfel
-· in. interesul. dumneavoastră.
. Vreau să. vă
prezint pe contele ·de Mettemich, ambasadorul
· Austriei. Sub aspeCtul unui gentilom avid de petreceri
se. ascunde un diplomat de înaltă clasă. Pentru
dumneavoastră va fi. o cunoştinţă utflă. Şi Impăratul
 DINAST.IA SUNOERI..AND BEAUCLAIR

m.ă va onora c.u prezenţa sa. Veţi întâlni şi pe lorzii ·

Yarmouth si LaLJderdale. care în cursul .unei
co.nvorbid mi-au declarat ca au cinstea să vă
cunoască

Al dumneavoastră.
Charles ele Talleyrand.''

Richard zâmbi.
. Ministrul' Afacerilor Străine al Franţei il ruga să
.participe la serbarea sa. Dacă satisfacţiile postume
sunt permise. desigur c.ă marchizul Henry de.
Beauclair se roteŞte ca un păun pe aleile paradisului ..
Josiah Sunderland . ar manifesta.• scepticisnr. Ar
prefera să-şi vadă fiii conducând împreună atelien.rl>. ·
de cutite.
Richard era intrigat lmbătrânise. de vreme ce
începuse a se gândi fa .morţi'? ,Sau i .se apropia. si lui.
ceasul din unna? Se simţea totuşi viei şi zdravăn ca
· la treizeci de anL ·
În orice caz. nu trebuia să moară înainte de a
consolida patrimoniui dinastie! safe. Criza prin care
trecea casa Sunderland era grea .. Rezolvarea ei cerea .
nervi tari, o . excepţională . abilitate şi o mare "
'îndrăzneala. încre.derea în steaua lui nu-! părăsise. La
capătul drumului, . 11 aştepta izbânda .. gloria.
Gloria?.... Ciudat . .De la o vreme, gloria îl preocupa
mai puţin. Avusese în viaţă tot ceea ce işi dorisec
Cele mai frumoase femei fuseseră ale .lui ..Oameni de.
stat, regi şi împăraţi ii solicitaseră bunăvoinţa.
Ajunsese la· zenitul puterii. Numai setea aprigă de
.bani nu şi-o putea potoli. N'u era acesta: un semn de
îmbătrânite.? · Evidenf, la vârsta lui se putea socoti.
iocii în pfină maturitate, Dar primii'fulgi de zăpadă de
.la tâmple eral.l pre/U'diul iernii,·ai.bătrâneţii. care nu va
întârzia să vină.. · .·· ··
Faţă de iuţeala cu. care trec: anii, avea obligaţia să
mediteze adânc asupra apusullli . vieţiL Mai .ieri
 "
)4~ VlNTI.lĂ CORBUl
::.c._:_ _ -~ --""-~"---""~---"""

avusese douăZeci de" anL Timp!)( zburase" FllozoHa

âc€)asta ieftină, ascundea tptuşl o tragedie eternă, pe
care 'o .trălsedi, .o trăiau şi aveau să o trăiascl!
generaţii după generatii. ·
· l3ătrâneţea, aşa cum o coocepea Richard, nu avea
ni.miC placut" b aş(epta cu teamă şi dtlzgust Nu voia
să <;adă" îh nici unul. din păcatele ei. Dorea să
păstreze până la adâncl bătrâneţe· măcar aparenţa
iînereţik f\lu a acelei"tinereţi" ridicole "!rborată de unii
băttâni gtqteŞU, de o vetustă eleganţii., Se boiesc, îŞ:i
cam:lnesc trupul incorsetăndu~!· atât de' strâns, încât
sim.f că"Je.iese sufletul pe gură $1 le strălucesc ochii
pe stradă după pulpele fetelor de cincisprezece ani.
.Richard voia să-şi păstreze tinerewa minţii, a
concepţiei, a înţelegerii. Dacă va reuşi să-şi conserve
şi trupul tânăr, cu .atât mai bine. Dar in privinţa
aceasta, nu îşi făcea iluzii. Viaţa. lui .fusese atât de.
zbuciumată, încât era imposibil sa nu se resimtă mai
târziu ...
Gândurile acestea triste, care. îl .asaltau de la o ·
vreme,· li lăsau un· gust ·de "cocleală. Maf târziu
·, ajunsese . să-I identifice .cu gustul de ţărână. Nu
pusese niciodată ţărâna pe limbă .. Cu toate acestea
.avea senzaţia că era familiarizat cu gustul ei. Poate
fiindcă din ţărână. se zămislise şi tor în ţărânâ îşLva
încheia ciclul vieţii.

Şi Henry şi Robert Sunderlan.d Primiseră invitaţii

din partea prinţului ·ae TaUeyrand. Ministrul Afaceri-
lor Străine .Voia să pună pe Richard· şi pe fiii săi în
contact cu societate înaltă .a Imperiului.
Monsieur Gharles de. Talîeyrand"Perigord, înălţat
la rangul· de prinţ suveran de Benevent, ·prin augusta
bunăvoinţă a Maiestăţii Sale impăratul. avea nevoie
de. aliaţi in mijlocul a.cestei lumi pe care se pregătea
s·ă o ·trădeze. Treptat, Şeful diplomaţiei franceze
pUsese m.âna pe una din poziţiile cheie . ale
 DINASTIA
....
SUNOERLAND BEAUCLA!R
~·~- ---~-----~-
145

guv.ernămăntulut imperial. Prin departamentul

Afacerilor Străi!Je trăgea .sfori din Culise, păstrând ·
legături cu adversarii din afară ai regimului, sub
paravanui relaţiilor diplomatice. Prin Fouche, creat
duce de Otranta de acelaşi prea încrezător suveran,
controla poliţia şi întregul apara! de spionaj· si
contraspionaj a! statului, Prin Richard
Sunderland-Beauclair 1$i asigurase .un. suport
financiar puternice .
Mărinimb.s, Ta!leyrand lăsa armata ia dispoziţia
împăratului. Ştia că manevrele saie subterane puteau
anula efectul celor mai . spectaculoase batilJiL
Aristocratul Talleyrand. nu ierta parvenitului Napoleon. .·
-Bqna'parte fuigerătoarea hJi tiscens.iun~._ ·-îi ~răda pe
impărat, aşa cum tr.ădase pe Barras. ~~ Revoluţia, aşa
cum înaintea ;or trădase pe regAle Louis. "Când
Monsieur de Talleyra.nd nu conspiră, face iraf!c".
· spunea despre el Chateaubriar.d. Numai Napoleon :-,u
îr.ţelesese acest adevăr,· care avea să-I coste. foarte
scump.
Pentru Rioh~rd SunderiaFld. balul prezenta un
dublu interes. In .primul rând avea să schimbe
personal câteva ·cuvinte cu lorzii Yarmouth şi
Lauderdale, emisarii Angliei. Fără îndoială, că ace9tia
vor fi reticenţi. Richard va şti totuşi să le smulgă
informaţii interesante. In al doilea rând va in.tă!ni pe
Napoleon. Era nerăbdător săci c.unoască. hn;:;aratul
Franţei se ·număra p·rtntre puţrnn suveran! al Europei.
care nu~i solicitaseră încă imprumuturi. George de
Wales, prinţul de. coroana al Angliei, îi datora o suta
de mii de lire sterline.. Regele Prusiei, împăratul
Aus~tiei -~şf regele Spanle1 ti conteriseră propr!u n?c:tu
.• , .. . şr. uecora;n-,
! lt.un ... '.. -m
. .. ' "' ' '" ' .
.:.3Ctilffif-;U, spnj:r;u,:.J' ·sau
·financiar. R~gs!8 :Danemarcei se ?nfn:Jţ::iase ?n
r_epetate randut! din credrto!e- acordat~ de _casa
SUnderJand. -Evid-ent Şi dcb.Sr-zJ~e- erau :aprec!~bi~e.
 illi;ITILĂCORBUL

Franţa mai ·datora casei· Sunderland o ·sută

doi.l ăzeci· de 111 i!ioane de franci. D.ato.riile COhtractate
d~ sfat erau achitate ln tran9er .mieL şi la intervale
inqepăr;tate. MoiiJen, ministrul fi.nan!elor, făgăduise
lui' Cllallais ţă va accepta lichidarea· debif<;llor
î9târ:ziat(). Richard spera să obţină din partea
împăratului dispoziţia de a i se onora creanţele .la·
termene ceva .• mai aprol>fate... ·
. • Balul era aşteptat . cu' .nerăbdare şi de . Robert
· Ş!lnderlaQ!:J .si de. soţia,sa. Robert avea însfi\if$it
·prilejul s~Şi ornete pieptul . cu foe~te decoraţiile ·
· ptirpite în Spania, ·. iar Sandra să :apară. in toată
· splendoareataaleteî de m<lre gală, creata de Madame.
Germonţ, croitoreasa împărătesE)!. · ·..
în scoirnb, pentru Henry şi Margaret balul aCesta
era o corvoadă.. Timit:lul HenfY se gândea cu groază
laclipa in tare majordomu! îiva anunţa numele în
sala înţesată t:Je in\litaţi. împreună cu Margaret, tot
afât de palidă ca şi el, vor avea de infruntat
curJo!Zltatea, irnpertinenta, orgoliul, indiferenţa,.
maliţiozitatea, oglindita în sute ..de priviri. Margaret
era îngrozită. PerspeCtiva acestei recepţii arhioficiale
o făcea să transpire ·anticipat. Daca ar fi simţit în
preajma ei un !Jărbat dârz, puterl)ic, un braţ pe care
.să ·se sprijine cu încret:Jere, ar fi fost mai· puţin
îlifricoşată. Henry· era 'lnsă mai slab decât .ea. In loc
Sff se simtă. protejată, Margaret avea senzaţia unei
izolări ·. ingrozitoare. în familia soţului ei se socotea
intrusă. Hichar,d Sunderland îi era vădit ostil. Robert
şi Sandra nu"i arătau nici o înţelegere. în lu rqea
foburgui!Ji Saint~Germain, lumea familiei Svnderland,
întâlnea numai dispreţ.,...lnaltele doarnne .o jronfzau; o
dcliculizau{ sub'. aparenţa c,elet mai dezarmanta
polfte'ţi. Râdeau de.rochiile sc4mpe.pe care ea nu ştia
să le poarte, de gestuiil(;l ei neîndemânatice, de
' engleza. ei provincială, de franceza cSCâlciată
îngrozÎtor, de .roşeaţa ce-i imb!,ljota în .orice clipă
 DINASTIA SU!IIOERLANO BIEAl!ClAIR .-.~~-~
14:7-

obrajii, de mâinile care intârziau să câşt!ge ca!ifelare&

ele<;~antă a femeilor lipsite de orice. ocupaţie.
· Intr-o seară, ln vreme ce se afla pe o terasă,
auzise· din dosul unui baschet de arbuşti,. tot ce se
discuta. pe seama ef în ssJonuJ cu -ust!e-f.erestre !arq
deschise.. În limbajul tipic al lumii. elegante, care
amesteca franceza şi engleza în proporţii aproape
egale,· -câteva femei tfne·re,- reprezentante ale inalt~!
. 0:.['"·1sto·
Gl• -.•..;,_U b · re·gai,;;>tc
... ,.<::)!ţ;; . ' • ..;- • ..., 1 ·f;:;,,.,.e""'''
~::,-..
,;;;.;:v ,h·~z
d. ...~~- hn .... -::.-},., -~-,11... Va
u;> '-'"""{:7Cq.C~4
"'"'..lll'e
.;;ft.l,..,'~"'n:~ret·
<V'Io:, l:;iU . pf!•.t,A""
...,_t:, C.. ţ>f-ool
~j! v· , - gi nrol-r.dr..m:;_nntl•f'
,• ,,":;,;·l "-" t,o> <;;;;. Ca n-.1 fQr>O.-
~ ,,.Q.,
~

- Râdeţi de ea, dar cât::: din voi n-aţi vrea să vă

_ţ;ălăclţi -în aceast~ ·mare de.aur,_-·spuses·e-o dat-ă-tţiriăra
contesă de [\ioailies. Margaret<Sunderiand duce o
viaţă fmperfa!ă. Are zeci de- !achei. ..
- Mai. grav e că li are şi în familie, intervenise
impasibii · ducesa Ermesinde de Chavreuse ...
Nceţpte - ds no·a-ptel _ !d:trga;:et îşi. plângEHt
nqnoroc!rea.- Singură Tn :.:lorrn1Jon..d :.:!f pe care n~-!
mai împărţea cu Her.;y -- c&c! aşa 1mpu!'feat;
Co n\'.P.nior~·.o.Jn
!I "'-'t"..... -~~·fer::::..~--
'-"- ,_...,.. în ~i'if"'ere ~'dâ.'""-rl rrr hcr'mi--
...,.Q •. -'-"'"" , - --" ··~ ~- ..... ·'- •••
;lie[t)!r.ti.
' . ,. perna 'i.rrl!J000 ' b'rta~ CU cfar,tSfS. • ~lata~1 €1. Ş!' LJ{Cl\
~. '
. " - . ....
o preverusera ca Sf? va srm)î "'tf2h11a :n SoJ1U nod t;.1
-;_ .. ;::.. ,' ;: ... ;
".,-~-. ~

familii. Avuseseră dreptate.

"Când· -lţL dat seama că ai făt;ut o greşeală, caută
-să o repari" rostise in ·cursui unei predici rc:rverendu!
Tyler. Cuvintele acestea se întip8riseră în mintea
Margar:eteL Greşise. Din ~efcrtcire, greşeala ~eJ nu ~e­
mai putea îndrepta~' Era condamnată să. urce până la
· capăt calvarul. ...
Richard işi făcu. o intrare spectaculoasă. în marea
sală de bai a
paJatuiui GaH(fet,_ reşedinţa nilnistn~!ul
Afacerilor Străine. Spre deosebire de ceilalţi invitaţi
care soseau individual, cu soţiile lor, Richard apăru
înconjurat de o adevărată· suită.
- Marele senior urmat de vasalii săi, observă cu
răutate un duce autentic fa urechea vecinului său.
 1411 VlNTiLĂ CORBUL

Nobleţea şi finanţele! Ce hibrida împerechere!

· Cum şico fi îngăduind omul acesta să derogecu atâta
. "t a.e
senma t ...
- Hm! DrefEjtu.rile sale la marchizatul de Beauclair
. sunt îndoie.lnîce. După câte am fo.st informat, în
-vinele Jui nu curge decât 9 optime din sângele
adevăraţilor marchizi de · Beauclair.
În vreme. ce ·Richard Sunderland săruta mâna
prinţesei de taiiE)yrand şi schimba <;âteva cuvinte cu
.ministrul, majordomul .. anunţa riu mele însoţitorilor săi:
- Contele de ·Challals..
. ·- Monsieur et Madame Heriry Sunderland.
-··Contele .şi contesa de Castejon y de· Valdejosa
de la Reyna.
- MonsieuL
Titlul spaniol trecut printre numele .însoţitorilor, îl
·făcu pe Richard să-şf încreţească fruntea.
În vreme ce Talleyrand şi soţia sa intâmpinau alţi
.oaspeţi. Richard, urmat de. suită, .străbătu ·cu pas
.măsurat sfjla, · îndreptându-se spre . o fereastră
deschisă, îri preajma . căreia se. opri. ·
Prin lornionul. de aur privea . cu supeîioC~r.ă
nepăsare lumea din jur, in vreme ce însoţitorii făceau
înapoia. lui. un. respectuos semicerc. Dinadins,
Richard. se izola de .. ceilalţi invitaţi. Voia să
accentueze poziţia sa deosebită. de a restului
societăţii imperiului. ·
Deodată, . se }ntoarse spre C.hallais. ·
- Challais, am impresia că ia intrarea noastră,
majordomul a. anunţat un nume şpaniol.
Gontele,ridică din um.eri.. .
-.:. Am remarcat şi eu, Monsieur.
- Majordomul a rostit titlul meu spaniol, explică
Robert. · ·
Richard il strivi cu .o privire încărcată de dispret:
- Titlul dumitale SI'Janiol?.. :. Eşti ~idicol! ... Crezi
. . conte de ... cum naiba
că ai fost invitat aici findcă esti .
 DINASTIA SUNDERI..AIIID BEAUCLAIR 149

Ti mai spune? Am reţinut ca 1n · titlui dumitale

figu(ează şi cuvrntele de--la R~ynpL Vrei sa ară_ţ1 t'..:rr!i
ca regina Spaniei, ale cărei năravuri sunt
-arhicunqscute·~ ţi-~a răSp!ătH virtuţile de o arF.:m!tă ..
·n"t'·ra"'
>,QV• l -""rtrTf,"ri;>dt'~/t''t
V\--_,_C:.I.!, .. < , ~r.:;:jndPlZ!3-'?-T"'l'toryb'.i
}:J--'1 '-' 0::4, L··~"Î""''-' ,-;,-').--:
'-"'-' Cl: ·,Jt!rt.rl
j·<•••~·

n~mele ·de St:rnderlanO este ;:; ;:;înste pe tare ar)reb~!

s-ă- -o pr:e~uieşti rna1 mlJit decâ.! toate ce!ei3ite titluri de
nob!eţe. Mâ tem. Robert) că rifplomatL/1 !ami!iei c mai
prejos d.~ repu-taţî:·l pe care ~~+-o câştigaSe -în ochii
mer.
Apoi -îi intoarse ·spatete, 'H!sâr;du-r ruşi'n_Jit şi
·confuz. Sandra can=; se b·uc:.:rase de nou: ei titfu, se
uitB nedumeritfi când la Robert când ta soc(ul e'i ~'l:.l
mai înţeleg_e·a. nimic.
În acS_ea_·şi c!fp-ă, :\!Jonsie~~-:r d-3: Tar!e_yn:r:d,
j:Jstiii\::ând parcă vorbel8 leii Ric-hard, ·se apropis de
.. acesta, urmat de Montrond.
- În sfârşit, Mo'nsieur de Beauclair, până la
sosirea îmoăratului. sunt al dumneavoastră.
- Onoarea pe care mi-o taceţi. m·a copleşeşte,
'v1onsieur de Ta!leyrar.d, se incl:nă Richara.
Sandra ·era ui"mftă. PrtnţJI de TaJ!eyrancA §'
rnarct:izu! de--B~auc!air stăr~tau să facă' ·abstracţie de
titlurile· lor . nobiliare şi •.!le foloseau de neutrtd
Monsieu'.. Toate credinţele· ei <O-rau _rasturnatA.
Deunăzi, socrul ei ·~orbind despre străvechea obârşiF.:
· a familiei de Perigord, am imea o anecdotă !nsccisa in
anal ele Franţei medievale. "Cine te-a făcut baron ?"
întrebase odinioară rege~e Hugues Capet pe uru!. d';;
· străbun ii actualului Perigord·: La' care acesta" replicase
·cu trufie: "Cine te-â făcut rege?"... ·
Actualu! Talieyrand-Perigord re1:JZG sa-ş•
fo!oseascătitluL Explicaţia -f1ra totuşi· simpLi f\/ifn!stru!
de externe vorbea cu dispreţ despre princiifatui său,
7 n.t~_-o lum-e in care d:...:cateJe; pr-incipatele şi ch:ar

regat_ele, erau atribune cu dărnicie unor foşt1

burghezi de ri\nd.
 ...- Monsieur de Beauclair, v"am făgăduit să vă
prezint câteva personaje ale societăţii !rnperiale. Voi
începe cu arhicancelarul Carnbaceres, un jurisconsult
pe care Împăratul 1-a creat prinţ al imperiului şi duce
'de Parma .. Montrond, unde e 11/ionsieur de
Cambaceres?
-. 'Arhicancelarul se arhipreumbiă prin saloane,
11/iansieur, e;xplică interpelatul.
Tâlleyrand izbucni în râs.
- Montro11d nu pierde ocazia să nu persifleze
grandomania .lui Cambacerâs.
-·· Să-mi . fie cu iertare, MOnsieur, replică
Montr.ond cu seriozitate. Spun numar adevărul. Acum
câteva zile, llt1onsieur. Cambaceres . vrând să-şi
manifeste bunăvoinţa faţă de secretarii săi, le-a
declarat cu condescendenţă: "Numai în public să•mi
spuneţi Alteţă. în. intimitate. v.ă autorizez să-mi zice.Îi
Monseniore ·:
- Montrond, ai o gură nemaipomenit. de rea, râse
Ta!Ieyrand. Sfâşii!... i>Aonsieur de. Beau.:;lair, in aşteptarea
arhicancelarului, îmi voi permite să vă prezint pe
Monsieur Moret, secretar de stat şi şef de cabinet al
împăratului. lată-! .se îndreaptă tocmai spre noi.
- Se spLine că Împăratul îi va conferirangul de
duce d~;J Bassano, zise .Montrond. Aceasta e cea mai
fnaltă cinstire adusă prostiei personificate .
. Sprijinindu"se de braţul lui Richard, Talleyrand se
plimba prin saloane. Cu aleasă politeţe, împrăştia în
dreapta şi In stânga complimente, zâmbete şi glume,
fără a uita să strecoara. Jn şoaptă însoţitorului său,
caracterizări asupra personajelor înt~lnite.
- lată-1 şi pe . mareşalul Augereau, duce .de
Castigiione. E fiul unui zidar şi al unei precupeţe, Azi
îşi poartă . cu trufie. titlul ducaL Şi-a. uitat cu
desăvârşi re obârşia.
Uriaşul Augereau se mândrea cu un somptuos.
costum de curte ..Haină de catifea verde brodată. cu
; DINASTiA SUNOERlANO BEAUClAIR · 151
=~--,---_;_::__c

, aur, pantaloni de şatin alb prinşi sub genunchi cu

. catarame dtl aur, ploaie de decoraţii, atitudine
marţil.llă, ocheade aruncl.lte femeilor .frumoase.
;, -· Acum câtev.a săptămâni mă aflam alături de
>mareşa!u'l Augereau, la un banchetoferit de Monsieur
de. C&mbareres, În faţa noastră. se .afla o blondă
$uperbă. .,Femeia aceasta are un păr magnific", 1-arn
şqptit rnareşalu!uL ;,Tunde-o la piele şi ai să. vezi ce-i
mai rămănedin toată frumuseţea", mi-a răspuns el...
:Ah, Monsieur de. Beaucl.air, aş considera .că nu mi"am
îndeplinit faţă .de dumneavoastră obligaţia tfe' gazelă,
• dacă nu v-aş prezenta pe cea mai. amuzantă pereche
care in seara aceasta im! onorează casa. Maresalul
•· Lefebvre şi originala sa consoartă. Mareşalul
Mac.Donald mi-a povestit despre Lefebi1re o
· întâmplare savuro.asă, ln '~797, Lefebvr{l, -pe atunci
sub comanda lui Augereau - a tost invitat la Ko!n la
un spectacol dat în .cinstea generalului ef? chei. .Se
· juca "Brutus ·sau moartea· lui Cesar" de Voltaire.
Trigny, comandantul ·militar .al oraşului cedase
trăsura sa lui .Lefebvre.. în speranţa că acesta va oferi
un loc cetăţenei Trigny. Văzân.d că Lefebvre nu se
g~ndea să facă o asemenea inv.itaţi&, Trigny Îndrăzni
să-i sugereze ideea. Răspunsul căzu ca t;n trăsnet:
.,Dă-te. în moaşă~tar Rostul-mei aici nu e să insotesc
· îemei la teatru. Dacă nevastă-ta n-ar avea sănii atât
de tle$căiţi, mai treată-meargă.. ," !n sfârşit, Lefebvre
ajul')ge la teatru, aplaadă cu entuziasm după fiecare
·. act. la un moment dat, face cu cQtu! semn lu.i
MacDonald, care se a·fla în stânga lui: .,la spune, cine
· e şmechecul care a făcut piesa asta? E in. sală?" ...
jar.gonu! e brutal. Dacă l"aş deghiza, !mbrâcându.-1 în
•· expresii elegante, ar suferi adevărul istoric ...
Richard cunoscu pe mareşa.lul Davout... c.ăruia
·. che.lia şi ochelarii îi dădeau aspectul.unui dascal, pe.
•.. mareşalul Mortier, un colos cu alură de luptător de
· Cir.c, pe Murat, care-şi purta c'u prestanţă· şi
 152 lfiNTILĂ CORBUl

cochetărie uniform,a muiată în aur, pe Soult, care

a,vea o înfăţişare impunătoare de. proconsul roman,
pe Perignon, c,are se mândrea cu o cicatrice vânătă
pe Craniul. cheL
- O doamnă mi-a. m ărtmisit cu exaltare, că
această cicatrice 1i evocă o întreagă (3popeoo;, spuse
fa!leyrl'!nd zâmbind.
Deodată,. Juies Lafont apăru ca din ,pământ în
stâng<! lui Richard. ·
--' Monsieur; vă rog ·să-mi. ac0rdaţi câteva clipe.
Lafont oo;ra ,impasibiL Dar înapoia acestui calm
afectat, Richard, desluşi o mare· agitatie interioară.
•,- s-a intămplat ceva?
- NU ştiu dacă mi-e permis să vorbesc, Monsieur.
- Faţă de Monsieur ,de Talleyrand nu am secrete.
Vorbeste fără înconjur. ,
•- Acum câteva clipe un .curier special mi-a adus
o informaţie ·<le mare importanţă. ,Ieri, ·regele
· FriederichcWilhelm al Prusiei a ordonat mobilizarea
generală a armatei sale."
Talleyrand îşi muşcă buzele.
-. Sunteţi sigur, Monsieur?.
:..._ Excelenţă, .garantez autenticitatea informatiilor
mele.
Ministrul rămase impresionat de siguranţa rece a
. ' Laf..
,;J1Ul
•
Ol}c . . . , •
- Ce fel de curieri folosiţi dumneavoastră? In
douăzeci şipatru de ore vă parvin.$tiri din Germania?
iE prodigios. Monsieur de Beauclair,. sunteţi mai bine
servit decât Î(Tlpăratul. FelicHările mele! ·· ·.
··Richard aruh.Că o .privire afectuoasâ lui Lafont.
$elul serviciului său de informaţii îi oferise o mare
satisfactie.
' . ·
·'-• Credeţi, Monsf.ew: de Beauclair, că p·ot
comunica aceasta veste .Împăratului? ·
· · - Fără îndţ>ială. Primiţho cu toată încrederea. ·
Mâine de diminea(ă voi yinde ref) te de stat. Nu aştept
DINASTIA SUNDEALAND BEAUCLAIR ---
'············~··~.~ ..
153
· · · · · -.

.să S\3 anunţe oficial .mobilizarea Prusiei. Bineînţeles,

le v.oi răscumpăra la preţ scăzut în .preziua victoriei
armatelor franceze. ·•
- Sunteţi atât de sigur de victorie?
- În conjunctura actuală,' da. Prusia n-are sorţi
dCl i7bândă. !\lap:>leon, care ·a infrânt coaliţia mari Iar
puteri, nu va avea: ce alege din. acest .mărunt stat
german.
· - Aţi uitat de. Friederich al ti-lea'?
··~ Un .Friederich al IHea se naste' c dAtă intr-un
secol, Monsieur de · Taileyrand. AGtualol rege ai
Prusiei nu se compară cu marele Friederich. Dealtfel,
nici unui din stJVeranii contemporani nu pare să fie la
înălţimea epopei! pe care o lrilim. George al III-le<~
este un demeni care şi-ar avea locul la Bedlam, f1U pe
tronul Angliei. Carlos al iV-lea, încornoratul rege ai
Spaniei este llll monument de imbecilitate, care
:tolerează senrn- desfrâut regioeL -Impăratul Franz al
i Hea al Austrîe,i nu e preocupat . decât de
ceremonialul curţif şi de unifOrmele ofiţerilor din
gardă.· .Obtuz, solemn. atins .de on ramolisment
precoce e un simplu manechin regaL Gustav al !V-lea
al :Suediei este un rris!lc că".ut pe mâna
taumaturgilor. Mă indoiesc .dacă isi va mai purta
multă vreme coroana. Fernando 1 2! Neapolu!ui este o
biată marionetă in· mâinile Mariei-Carolina. Ţarul
Alexandru f e paricid. Se sp,tme că e precedat de
asasinii .bunicului sau, ÎnGadrat de asasinii tatălui său,
şi urmat de proprii săi ucigaşi. Louis al XVHi-lea,
SuveranuJ Pribeag, aşteaptă ca providenţa şi
bunăvoinţa duşmanilor cranţei să-i redea tronul, de
pe care fratele .său a fost catapultat dirqct sub tăişul
gh ilo!ihei.
Taileyrand se sprijini şi mai hine pe hraţu! lui
Richard.
lată pe ambasadon! Prusiei şi AustrieL N-ar
strica să schimbăm c.u ei câteva cuvinte. Ţineam să
 lilf.!Til4. CORBUL

vicJ pr~zint pe ~contele de Metternich. Vr.ea să fie un

l(ulpoi bătrân, deşi nu~ are decât tre.izeci şi trei de ar)i.
Să fii atent Sub aspectul unui arbitru al eleganţei
.ascunde o şiretenie SLJbtii~L Contele. de Metternich,
:.spre deosebire de tatăl său -.· mediocritatea
personifiqafă, · eSte un ;diplomat înnăscut. Are
tal.entul de a. te face s:ă vorbeşti mai mult decât
trebuie; . ... · . .
·• ·· - • Monsieur, stiu să nu ;mă. ras tras de limbă, zise
HiGhard. ;<\m cunosccit intr-'o )fT1pt.ejurare pe
cancelarul thugut, care ni-a delecfil't cu. un aforism
ve(inic ~arabii: ."bintr~o .Sută de cazuri, regreţi de
nouăzeci şi n.ouă. de ori că ai vorbit .mai mult decât
trebuie. şi o sirlgură dată că ai tăcut in loc sa
.vorbesti''.··
··-~ 'Monsieur de ·aeauclair, cred că aţi fi. fost un
bun diplomat.
- Posibil, Monsieur de Talleyrand. Vă cunosc de
.atâta vreme, încât e firesc să fi. Învăţat ceva de la
dtÎmneavoastră; replică Richard, căruia îi reveni brusc
.în. minte o caracterizare .ge care mareşalul Lan nes o
făcuse .ministrului afacerilor străine: "Dacă-i dai lui
Ta:lleyrand un piCior în spate, chipul său rămâne
neclintit":
· -.• Să• mergem spre .grupul de. diplomaţi, zise
mi,njstrulc lnforrnaţlâ pe .dire crni-aţi furnizat-o îmi
oleră un marl). avantaj asupra ambasadorilor prusiei
şic'RusieL Gr;a'ţîe dumneavoastră, cunosc un fapt pe
ca:re ei .cred ca îl 'Ignor,,, f)m, diplomatia, dragul meu.
Mohsieur de Beaudlair., este intotdeauna. un joc de-a
v.~aţi ascunselea .. · ·
Talley.rand se opri 'în faţa unui grup de bărbaţi de
toate vârstele, .acoperiţi cu ordine străine şi qroderii
,de. aur.. · . · . •
'".Richard aprecie pentru prima d~fa. decoraţiile pe
care i le .conferiseră suveran ii .. Marile Cruci si
ţordonul. carEi"i bara.cpieptul îi permiteau să nu se
 _D_iN_A_STIA SUNDERLAND BEAUClAIR_ _ __ 155

simtă inferior· faţă de aceşti diplomaţi de" car!era, ce-şi

.eţalau decorMiile cu aceeaşi cochetărie cu care
femeiiE:i frumoase îşi expun diademele şi rivierele de
diamante. Gloria se măsoară cu numărul decoraţiilor,
frumuseţea .·- cu abundenţa bijuteriilor. Evident.
regula aceasta nu e in1uabilă. Sunt şi nuiltăţi ;>atente
care Se încovoaie sub greutatea h1signeior şi femei·
urâte pe care perlele şi briHantele se revars" cascadă.
Ricnard avu ocazia să cunoască pe contoia
Toisto_i~ ambasadorul ·Rusiei, un p.ersonaj pHn d-e
morgă şi de decoraţii, pe care-I preocupa mai vârtos
corpul de Operei, decât corespondenţa
baiat al
diplomatică. ·
Ambasadorul Prusiei, contele Luchesin!, era un
dipi-orriat de modă veche. Nlăestrsa -cu uşurinţă '.H1
· madrigal sau o epigramă. Aceasta nu~l impiedica să
fie viclean, când nevoile o cereau. O mare impresie
făcu asupra lui Richard contele de Met!ernich.
Ambasadorul Austriei la Paris nu avea decât treizeci
şi trei de ani. Câ!ld Metternich prezentase ia Tuileries
scrisorile de acreditare. impăratul se mirase de
· tineretea sa. "Sunt de vârsta· pe care a avut-o
Maiestatea Voastră când a câşHgat bătălia de la
Marengo", replicase ambasadoruL ·
__ Ca să pară rna.i bătrân, îşi pcd~.a păru~, deş~: mod.a
aceasta era :Pe cale de disparitlEL- je- ··a eleg8riţă
desăvilrşită, păstra o aiitudine mândră şi totodată.
binevoitoare,
- . asa
. . cum se cuvine reorezentantulul
' unei
mari puteri. Privirea ii era calmă, zâmbetui amabii,
QesturHe măsurate. l\.iietternfch -~se-·formase· fa şco~ la-
lui Machiavei!L Ochii şi expresia feţii nu trebuiau să
fie niciodată oglinda gândurilor,
Richard era un bun. cunoscător al firii· umane.
Trecuse prin ·. atâtea. încercări, se lovise· de atâţia.
oameni, încât ajunsese să le simtă instinctiv fondul
caracterului. În Metternich desltglea multe trăsături
fizice şi sufleteşti comune şi lui. lndrăzneală, lipsă de
 155 VINT!LĂ CORBUl
~~~~······---·~~~~······--·

scrupule; 1ncreder.e oarbă în propria sa valoare,

confi.rmată adeseori de jocul . norocos al
evenimentelor.
·- Monsieur le matquis~ eram nerăbdător să vă
cunosc, spuse ambasadorul Austr.iei. În complexul de
forţe, care dirijează azi destinele. Europei, jucaţi un
rol important.. Se zice că prietenia dumreavoastră
.poate fi extrem de preţioasă. AlUzia lui la relaţiile
financiare dint~e Tallevrând Si Be.auclair era străvezi.e.
0' ~ - -' - 0 - - ' - ..

- tvtonsieur le comte, replică Richard .cu

amabUitate •· uşor :ironică, .îmi permit să vă intorc
complimentul. Tot atât de preţioasă poate .fi prietenia
tânărului ~eprezenlant al şi mai tânărului Imperiu
AuMriac. ·
Lui Metternich nu-i ·'plăcu aluzia· directă a
interlocutorului la ruşinoase pace de Ja ·Pressburg,
care răpise Kaiserului Franz al il-lea străvechiul titlu
de împărat Roman, ,atribuindu-i numai pe acel de
împărat a! Austriei. · _
. Era încredinţat că marchizul o făcuse dinadins. li
dăduse o lecţie. "Acest Monsieur de Beauclair ~
. conştient de propria lui. putere, ·de vreme ce îşi
permite să-mi vorbească pe asemenea ton. E un
.individ periculos. Trebuie menajat. Austria va mai
avea nevoie d.e împrumuturile sale."
'" 'Raţionafrientele'acestea se desfăsuraseră cu viteza
fulgerului. Răspunsul lui Mette.rnich • sos1 ·fără
întârziere .
. -'- Moitsieur Je marquis; întinerirea diplomaţiei
austrfece şi-a Imperiului Âustriac·este, într-adevăr, cel
mai frumos compliment pe car·e-1 puteaţi face.
Ridicase. primul steagul' arrriistiţiului ·În timpul
aces1a, un S(,lcretar se apropie d<:J Talleyrand şi Ti
şopti câteva vorbe. .
-·· Messieurs, spuse ministrul intorcându-se spre
Ri.chard şi spre grupul de.,ambasadori, îngăduiţi-mi să
vă părăSesc pentru câteva clipe. les în întâmpinarea
 DINASTIA SUNOERI.AND BEAUCLAIR 157

Împăratului. Trebuie să sosească dintr~un moment

într-altul.
Salută. apoi plecă şchiopătând. In sală se. iscă o
uşoară agitaţie. Urmară câteva clipe de încordată
aşteptare. Deodată, în josul scării de ono.are, se aU71
un .glas puternic; ca_re anunţfi solemn:
- Impăratul!
1n sala in .::are se afla Richard se lăsă o tăcere
adâncă. Pe măsură ce corteg_iul imperial stn'!bătea
saloanele. vestirea de rigoare se repeta. crescând în
intensitate.
·Lumea îş' ţinea parcă :espiraţia.
-·· ÎMPĂRATUL!
Din sa!on.;l alăturat parvenea ~gomot de paşi.
foşnet_ de mătase, clinchet de arme ...

-ÎMPĂRATUL!
;Jragul dŞII apăru Napc!E·on 1n simpla lui
in
uniformă de colonel. Era urmat da împărăteasă si de ·
principesele imperiale, de TaHevrand. de doar:1nele ·
de onorea si . dB sambelan' . Toaletele strălucitoare si.
untfon_ne!e somp!uoase ale însot:torifor conlrastau cu
simp-litatea mi!1tărească a împăratului.
r'iapoleon străbătu cu pas rapid sp;"iţiul larg,
desChis !n ·calea_ sa de curtenn pfocoo!ţi pănă 1a
pământ. fndreptându-se spre o estradă arnenaj,.tă h
Cap (;'1"t"l
v ,· sa'l;f ('\::~ aQe
1., ;:).".. . y -7 a' p-r::.
'-' ,-.-
~.!11 .ief
.,1 f 'n-1;.~11,
J. o"-~ •of~r 1 r'l" J:otr>•:-l•
el;: ,L\.,_J- ~ _.,,.,_ljjj ;

din sti!nga sa împărătesei.

După ce_ urmări cu uşoară rHcUseală baietu_:
..Anotimpurile" interpreta! de balerinele Operei,
coborî printre invitaţi, Ca de obicei, se, lntre1inu :nai
1"" _..-.,- feme:r.-~ " 1._ 1:nf'4-,_t.." t'U "!n+r~·b·a,·"~re s~do 11r"Ste
m, 1'
~lt '--d , __ ,: J,v, _,_,!(..h ..,.t~ IQ '"" :,t C fl, ~ l:.u"" ~~ ".., •
- f\veţi copii? Nu?... Păcat. Orice femeie care îşi
-cunoaşte rr:enlrea, tr8buie să ofere ·vlăstari _Fra-nţei
. ~ Sunteti" sot;a
,, ' .,~ qe~n
~- .. ,..,;,,j!'l'
1!'0> dt·~"'' ~ .,., "-"--. ' . Rrav
\iiJI~main? ,.... . n':'·i;::o:·
-..,1 l'"' '
Atl fiiicut o frumoasă alsgen3... După câte vad, nfci
 VI~!TILĂ CORBUL

·generalul nu, a _-greşit. Sunteţi tânără, voinîcă ... O

pereche admirabilă. ..
- Gâţi ani aveţi-? ... Treizeci? ÎmL place să sunteţi
sinceră, Arătaţi rnai tânără .
.- Păruk dumneavoastră rosu e · natural? Ce
'
nuanţă vie!. .. Spuneţi că nu l-aţi vopsit? Un diplomat
·\t-ar răspunde_: "Vă· Cred, fiindcă ri1i-o- -spuneţi. Dar
nici dumneavoastră nu credeţi". .
Napoleon se opri ŞI îr1 dreptul grupului de
diplomaţi.
· Îl .şi luă în primire pe contele LUchesini. Richard
b.ănui- că. Talleyiand -informaşe_ -pe- împărat de
mobilizarea Prusiei, după atitudinea ironică a
.acestuia.
-Aţi mai primit veşti de la Suveranul
dumneavoastră, Monsieur l'Ambassadeur?
~"~
- În ult-imele zile nu am primit- :-nimîc, 1\Jlaiestate.
- F'l!ici o grijă. Veţi. primi mai curând decât
credeti.
. ' .

Apoi îi întoarse spatele.

Se opri in faţa· contelui de Metternich.
- Vă simţiţi bine, în Franţa, Monsieur
I'Ambassadeur? -
.- Minunat, Maiestate .. E o ţară care nu poate sa
nu placă. ..· . •. . ... . . .
- Şi mie ·. mi"a · plăcut ..ţara dumneavoastră,·
Monsieur I'Ambassadeur, deşi . vizita a fost fo&rte ·
scurtă. .. .. . .
"Încă o ·aluzie rău'voitoare la adresa Austriei.
Hotărât ..că pluteşe ceva în aer'', îşi zise Metternich.
Napoleon întoarse priviriie spre Richard
Sunderland.
- Pe dumneavoastră nu vă .cunosc? întrebă el.
.· . .:. Rog .pe Maiestatea Voastră să-mi permită a-i
prezenta pe marchizul de Beauclair,. interveni
Talleyr:md.
DINASTIA SUNDERLAND l:liEAIJCLAIR 159

~ Aha, MonsietJr de Beauclair! Vă cunosc totusi

din. rapoartele miniştrilor mel. Impăratul zâmbi, apoi
adăugă: Am avut în.totdeauna groază de financiari:.
Richard se înclină adânc .. ·
·-.Maiestate, din partea invingătorului Europei
vorbele acestea sum mai mult decât un compliment
Napoleon râse.
-- Vom. rnai sta de vorbă, Monsieur de Beauclair.
Trecu .în dreptul • contest;Ji ·de Souza, soţia
ambasadorului Portugaliei .
...:.. Mi se ·pare că. abia aţi .sosit de la Beriin. C.e se
mai spune pe ac.olo despre .noi? Prusacii iubesc
Franţa?
- Sire, la Berlin Franţa e tot atât (je iubită, ca şi o
femeie tânără de ;ma bătrână.
împăratul arunc.ă o privire sem.nificativă contelui
Lucneslnl. .
- Aţi auzit, fv!onsieur !'Ambassadeur?
- Maiestate. adeseori. nici sotii
.' nu se iubesc din
primele zile .ale căsătoriei Cu timpul ...
-:Se îndrăgostesc, sau ... se incaieră, completă
impăratul.
Deodată, privirile lui căzură asupra unui print·
german Jn uniformă de lelrJmareşal.
- Iarăşi dumneavoastră? ...
Prinţul, căruia i •se luase micul' său stat suveran,
pentru a fi lncorporat în regatul WesHaliei, proaspăt
creat, bătea. la porţiie tuturor miniştrilor; solicitănd
siH. fie redată ţara, · ·
· •- Monsieur de. Talleyrand mi-a vorbit în câteva
rânduri .de dumneavoastră, re!uă Napoleofl. În sfârşit,
ce doriţi? - ·
- Sire, .statul meu ...
- Veţi . .fi. despăgubit pentru pie.rderea suferit ii.
$tiţi prea bine că .prir1cipatul nu vă mai poate !i
retrocedat, Nu credeti. că un înalt comandament
. . . in
160 .1!11\!TilĂ C.ORBUL

armată, un comita!, un ducat în !taiia, ar constitui o

indemnizaţie .pNrivîtă'?. .
- Sire, vreau s~cmi fie înapoia!ă .ja:ra".
, -. Ţineţi sa
vă comportaţi ca un rege... Ei bine, nu
ne, rămâne decâtsă ne tăzboim . DUpă Găle ştiu, .aţi
pl!rHcipat cu .o armat.a de•trei soldati la Confederaţia
Rihl.lllli... . .
. . Fikă.s& maLaştepte răspunsu(pripţişorului, amuţit
. . această •ripostă,.
.de. . . . '
imparatul trecu.. la .alt grup.,
.. .•

Margaret. Sunderland stătea singură p\'l o canapea.

Lumea, ·dansatorii, jocul de culori, uniTorrnele,
sclipirea tlîamantelor, anirnaţia din sală, fi încântau ·
ochiul.. Era mulţumită fiindcă nu se afla nici un
cunoscut·prin preajma ei. Nu mai avea, nevoie să se
supravegheze, să-şi cyntroleze fiecare gest, fif;lcare
cuvânt.. scăpase pentru câteva. momente de cenzura
aspră a ochilor socrului ei, de. privirile mustrătoare
ale lui Henry şi ale lui Robert, de ironia reţi.nută a
Sandrei.. Sacretarii:marchizului .nu o mai oboseau cu
prezenţă lor, mai supărătoare decât o gardă
perm,anentă,
Henry, Robert, Sandra ·dansau.. Secretarii se
topiseră la bufet. :Pe socrul ei il pierduse din vedere,
Maryaret se strecurase neobservată Jn acest salon,
.din .care cuprindea cu privirea sala. balului, o ·galerie
şi o parte din siml. Se 'bucur& de un spectacol
frumos,. fără .ca nimeni să o .tulbure.
O doamnă plină la corp, cu obraji roşii, ce
•
olesneau de sănătate, cu ochi strălucitori si mi scări
' < ' ' '

bruşte, se lăsă să cadă pe canapea alături de

Margaret. O alfă doamnă, rnai tânără rămase în
picioare. Dansase, căc(era imbujorală .de cătdură, şi
1$1 făcea viinf cu un ev<mtai br.cidat cu fir de aur.
- Ou-te, dragji,, şi bea un sirop, să-ţi maf stingă
focul din măruntaie, .spuse doamna care se aşezase,
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAiR
. . 161
·~---~c_·~-·-
~- -~--~--~-~-~-~----~-~--~-----~-~··~~·

tinerei sa!(7 )nsoţitoare. Eu am băut o citronadă. M-a

mai răcorit puţin.·
·~ De ce nu folosiţi evantaiul, scumpă Madame
Lelebvre?
~.Dragă .Madame Junot, mai rău mă îf)călzesc tof
dând din mână. Eu aş, desct)ic!e toate geamurile ...
· ~ &ar T!!Ce cur'ef!!. Şi ar răci ,lumea.
~ Ei 'Si'? baciîfandositeieastea ar' mai ptJM mâna
pe igHţe, say ar mai cârpi ciorapii bărbaţilor, ar uita
de
- -
răceli- si
'-
.de -fasoane.
- ·- . de. aceeasi
Nu sâr\teti. - '
părere,
li/Jadame? zise ea .înto~cându-se spre Margaret.
- Cred că... aveţi dreptate, spuse aceasta lu.ată .
prin surprindere.
Puternicul ei .accent b}'itanic o .făcu pe
interlocutoare să încreţească mirată. sprâncenele.
~· Sunteţi englezoaică, Madame? 1ntrebă ea.
~ Sunt măritată cu un american ..
- Şi cum v.ă numiţi?
-. Margaret Suf1der!and, zise ea surprinsă de
insistenţe. JJecunoscutei.
- Soţi'! lui Henry Sunderland?
..,-- Da. 11 cunoaşteţi?
• - ·o:n auzite. Numele meu e Catherine Lefebvre.
iţi prezint şi pe prietena mea, Madame Junot. Nevasta
generalului ,Junot. ·
Madame Lefebvre se uita cu simpatie la Margaret.
Dezagrementele conjugale ale tinerei doamne
Sunderland .erau de .notorietate publică.
·- $i .bărbatul dumitale te-a lăsa! singură?
~ Dansează. ·
- Dansează?... ŞI li îngădui să facă pe păunul •
pr,intre dansatoare?'
-De ce să nu-l· îngădui?
~ Dacă bărbatul meu m-ar iăsa. să prind rădăcini
pe C<lnapea şi ar pleca să danseze, cât e el de
mareşa!, i-aş' da cu evantaiul ăsta îf) cap, de-ar vedea
 162 ' VINTILĂ CORBUL
'
stele verzi. Dac.ă"l mendrele, te~ai ·.
lasi să,si lac.ă
curăţat, l?ocneşte•l, !nainte de a f.i prea târziu.
· Margaret făcu ochii mari.
- Vai,. M:adame, .cum .să îndrăzoesc ...
- Şi mă rog, :de ce n"ai indrăţni?
o · ......: Soţul meu e fiul marchizului de. Beauclair!
·· ···• ....c: E.i si? ·
Mârgar'ef zâro b.i <;u sfială.
. _: Madattle, irhi:"Cunosc lungul rîasului. Sunt fiica
urJUi simplu miner; Jar Wmry ...
'- ' "' ' - ' --- ' I- f- - -' - • •

- Şi eu, Madame\ · inainte ·de a fi ajuns

mareşaleasă, am spălat .ruie pentru burlaci. Asta nu
mă împiedică să .fiu foarte .mândra de mine. ·
Margaret rămase· cu gura uşor întredeschisă.
Mirarea .ii luase graiul.
-.· Ascu.ltă•mă pe mine, fetiţo! reluă Catherine
Lefebvre infierbântânducse. Chiar in seara asta, să,i
baţi cu pumnul în masă. Pretinde.~i săcţi acorde tot
respectul datorii unei tovarăşe .de viaţă. Un. bărbat
care nu,şi respec:tă nevasta, e un ticăl.os. Să ştii de la
mine. . -·~
- Madame, exclamă Margaret Sunderland
· înspăimântată. Henry nu e un ticăj.os. Mă iub.eşte. E
adevărat, socrui meu nu mă prea. are la .inimă ...
·. - fh.ţeleg, rosti Catherin)9 Lefebvre cu
compătimire .. Marchizul de Beauclair şi molâul său de
fiu îţi .fac zile fripte.
· -· \fă. asigur, Madame ...
- la spune, •ai copii? întrebă man:)şaleasa, fără să
ia in. seamă întreruperea. ·· ·
- Am. Un băiat. Dar. ..
- Chiar în seara asta să-i spui·soţului să-şi bage
minţile în cap, că de nu. pleci la părîn.ţii dumita!e, cu
copi! cu tol. ·
- -~ Vfii, -Madam_e ...
~ Vai, Madame! o maimuţări .catherine Lefebvre.
E singura cale ca săcfi câştigi liniştea căminului:
 DINASTIA S_U_NDER!..AND BEAUCLA~IR:___ _ .._._1_63

Dacă bărbatul dumitale e incapabil să-ţi la apărarea,

lasă-li Nu merită să mai stai lângă el. ..
- Faţă de cine să~mi ia apărarea? Ni:neni fHJ mi-a
-'~esat vroo
a u. ~""' "Orba··
.. - wa"ta- . V1c·1
;..:; ''\\ sn~·"l ~;,..; "'lmn<>!i'i
-•. d """' \'li'-~-; "~' .; ;._, ....

-. Dar te lasă, cu toţii, sa stai singură într-un colţ.

Acasă nu fac la fel?.· ·
- N-aş putea spune că nu... însă...
- Nici un însă. Nu-l mai lăsa să te umilească. Ai
să te întrebi, poate, de ..ce mă amestec In viaţa
dumitale? Ce vre.i? Aşa sunt eul Când nu-mi place
ceva, o spun fără 'înconjur. Nli e obligatoriu, sa-mi
asculţi povaţa. Dar dacă ai s-o urmezi, n-o să-ţi
meargă· rău.- P..1i-am· ruat 11bertatea sB-ţ~ · \/c.wbesc
sincer,
1
fiindcă suntem• între noi, femeile cin oooor. ' ,.

Deşi azi sunt nevastă de rnareşai, nu ua ca arn fost

spălătoreasă.. Dac·ă bărbate! meu şi-:ar- bate joc de
mine, i-aş sp·arge ·în· cap o oglfrdii, .un vas. sa~l în
sfârşit, orice aş găsi la Î;1demână, apoi m•aş irmpoîâ
ia spăJătoria mea. Da, dai M-aş ·î11&poia fără. regeste
. Cu fni-ntea sus- şi piept_.;; iqainte...
Ochii ~Aargaret se umeziseră. Obrazul ' se
invăpăiase.
Cathenrie L.efebvre ::>e fnauloşă. !i h1ă ·mann îr.tr.,.a
ei şt 1-o mânga1e cu bi ândeţe.
~-Să nu te superi, draga mea, că sunt atât de
brutală,. Viaţa care nu a
fost prea blâhdă cu f:lirie,
;n-a învătat să r~:i .merg pe drumuri· ocoiite ... Să :;u
socoteşti literă de eva'lghelie tot ce ţi-am spus ..
Dacă într-o zi ve! avea nevoie totuşi de un sfat
prietenesc) să vii ia mîne. Să nu te tJândeştf. că
suntem de aită naţie. !ntre spă!ător!a mea ş~- mina
tatelui dumitale e o trăsătură de unire: munca... ,,,i să
mă găseşti- u_şor. De altfel te rna1 caut eu, Nu scapi
lesne de mif1e ...
Catherine. Letebvre 'se ridică de pe canapea.
- Te las. Am şi alte obligaţii. De când am ajt..ns
mareşa!easă, am de făcut tot soiul de co:-vezi Era
 164
~····-
_ _ · · · - - - - · · · - - - \f_llllTILĂ CORBUL
.
.
mai uşor pe vremea când mă aflam în bivuac, alături
de . soldaţii . soţului . meu, pe care-I . urmam cu
cradinţiL.. La revedere,· fetiţo
.Îi întins.e mâna şi după ce o mai privi o dată cu
simpatie, plecă însoţită de· Mad<Jme J.tmot ·
i\~argaret rămase singură. Întâ!nirea .!!c.easta
fusese atât de. surprinzătoare, atât de minunată, .încât
părea de domeniul irealuluL Acum era iarăşi singură.
Dar ntJ se mai simtea izolată. În Parisul acestamare,
găsise a; .prietenă..:G prietenă ciudată, czgomotoasă,
mult rriai în •vârstă decât ea, dar pe Care se putea
bizui. Ceva nedesluşit, 11 spunea acest luâu ...

In marele· salon, mâreşalif Junot şi· Augereau

stăteau răsturnaţi în fofolif şi urmăreau evoluţiile
s!'liante,.şi .aMJcîale ··ale .u(lui . cadril. .
·• .·_Ce faC:em? Mai stăm? întreba Augereau.
stăpânindu-şi un căscat. ş,a făcut târziu .. împăratul a
pJecat de mylt. Cât. S'ă fie ceasul? . . •. • .
Junot SCOase din buzunar un ceaş :d~ii'!Ur emaîlat,
incrusta! cu· diamante.
- Straşnică moară! ·exclamă • Augereau cu
admiraţie. Îrllotdeauna aifost dafdracului de elegant,
Juriot. Eu ncam.ai(ut niciodată ·un orgoliu ca asta.. Dar
am să-mi cumpăr u.(lu! care să-I taie pecal tău ... Ei, ce
mai aşteptăm? Hai să ·mergem! . · ·
.- Imi aştept .muierea să termine cu dansul, zise
Jimot tare persorrifica răbdarea.
-. N-ai pecât. Eu m·am săturat să fac galerie,
rosti. Augereau · riâicându•se din fotoliu ·şi
întinzânduc'Se · de. îi pârăiră ·oasele. Uite-o şi pe
·nevastă-mea. Cine dracu e .·filfizonul cu c;;J.re
dansează?
-·· Mcnsieur de· Saint-Aidegonde. ·
- Aha, .Saint"Aidegonde.
 DINASTIA SUNDERlAND B!AUCLA!R 155-
--~··-···-

Când evoluţiile cadriluiui aduseră pe madarne ·

Augereau cu partenerul ei in dreptul ,maresai"Î'J' ,, ' '1 •"-' ' .,

acesta o strig;'\.
- la fă:...tf~ în(..Oa, fel'1:3iei ~\r1ai
Haidem acasă.' Pic de somn.
Aruncându-i şaiul pe umeri .. c împinse înain.rea lui,
îndemnând•o cu. eleganţă:
· - Hai, Cărei! ...
MonsÎeur de Saint-Aidegonde incremenise în
miilocul salonului.
'Richard Sunderîand asistase această scenă. la
Abia se stâpânea să nu pufnească în ras.
Talleyrand. care se afla alături .de el, ii spuse
zâmbind cu îngăduinţă:
· - MoCJsievr de Beauc!air:, aici n-ai să găseşti
h.Jinea foburgu!ui Sah1t-Germa!n .. C'âte ur; conte·
autenti9 se mai _strecoară şi pe. -la noi. Dai·-n1ajoriiatea
nobililor fac menaj aparte. Nu. va tiece însă mult şi se
va reaHza şi ·fuziunea di:;tre vecheţ,t ar!sto·craţie
regalistă şi ·noua aristo~raţie irrtPerLa!ă. Prfr: ·,f::.ifţt
l
[/ !>:Ffl .. r'loY
~ ...,, ..... 1 ' ' •

-··Dacă

Da~ evenirrmntele se pn::cl;)l!atăi dep;)şin·::f în mare

măsură prev'iziun1~e ţui -R[chard.
w'rmelc
'in< l-' !
7;1n ,~~la f<Jl ...... e.-..t.--::,mh ... <-::. l ;:;,fon•
."",. "",)'0_ '>'"" .<.~! Q -t--~'"' .. !Ji!':.., ,__,
. . :.,c,,.-r,;
:<~ •.••.'."-'"
-- .. !'··-.:A._
trntalivefe of~(;i,Jase dintre 0rri!sarif brît3ni"Ci Şi
' f' .. . t 1
reprezen ! antn.. ;~r,qnţe!,. -.usesera-
f~ '
e:;') 1r:rnv n:;p e. ,_J)rou;
J •

'
LaUderdafe se înapoiase u; ~~ngHa raport-3nd ;::a
Ţr;:pătştul_ nu urmr3.r\9d .decât să câşt~at-:. tîrnp per.tru
a~·şi · -desăv&rşi Tnarrnarea.- PoHt-ca de pace a lui
Char!-;3s ·Fo.x :dăduse faliment De:~arnăgirea aceasta. fu
pentr·u el lovitura de graţie. În aceeaşi lună, căzu la
pat Şi după o c:riză scurtă, Tşi dădu sufletul. O dată c~:
-_ef fi.! înmdr:mântată şi . Ua:mri', sperarrtă a ;'nche!er!l
unei păei intre Anglia şi Franţa napoleonian ii
 166 VINT!I.Ă CORI:lUL
~--'

Septembrie avea sii vadă încă un eveniment

spectaculos. ~ Izbucnirea războiului intre Prusia şi
l!pperiul Francei. Cei care-şi puseseră nădejdea în
invincibila armată prusacă, exa!tată de spiritul lui
Friederich c.el Mare, se aleseră · cu· o mare
dezamăgire, La 14 ocţombrfe, trupele comandate de
<.:!ucele de Brun'swick fură zdrobite la Jena. Trufaşu!
dw:;e, care dăduse în 1792 celebru[ Ş'i orgoliosul
manifest care tăgăduia nimicirea Parisului
·Revoluţionar, pbni pe câmpui de bătălie. ia
ljuerst§lE)dt, ul!imele unităţi ale arrriatei prusace
plecară. steaguL Tpate fortăreţele regatului, Hameln,
Spandau, PrE>uzlow, Stettin, Magdeburg, Custrin,
căzură pe rând în puterea ·invadatorilor. La 27
octombrie, , Napoleon îşi facu. intrarea ln Berlin.
R6';Jele Priederich-Wilhelm al III-lea şi regina Louisa
~;~căp"ră ·cu. fuga. 'Statul Prusac încetase a mai exista.
In Berlinul îngenucheat. Napoleon semnă la 21
noiembrie 1806, faimoasa·· proclamaţie prin · care
ordona .blocada Angliei. ·
Dispoziţiile erau draconice:
1. Insulele Britanice sunt declarate sub stare de
blocadă.
2. Comerţul şi orice comunicaţii cu Anglia sunt
strict'-<-·interzise.
3. Este interzis. a se întreţine corespondenţă cu
Anglia. Scrisorile redactate în limba engleză, vor fi
distruse. ·
4. Orice cetăţean englez va fi socotit prizonier de
război, oriunde s-ar afla.
5. Toate bunurile cetăîenilor englezi vor fi
_confiscate şi contr<Jvaloarea lor va fi plătită acelora
· care au suferit pagube de pe urma războiului cu
Anglia. · ·
6. Nici o navă, fie ea neutră, nu -va fi autorizată să
pătrundă în porturile imperiului, dacă soseşte din
Anglia, sau din coioniile engleze.
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR,_ __ 167.

7. Comerţul cu mărfuri englezeşti .este .şi rămâne

riguros interzis.
8. Orice persoaQă. care va ·deţine sau asc.unde
măr,furi englezeşti ori l;(roduse de or.ice.Jel ale acestei
ţăr.i, va fi trimisă .în f<lţa tribunalelor militare ...
Pentru 8fchard; .proclamafia'echivala cu o lovitură
.de măciucă. Lîbertatea mărilor, pe care o ceruse
întotdeauna.. trecea în tlor''fenil;l iluziilor.. Napoleon
Yoia să creeze o autarhie europeană. Lovind comerţul
şi. industri.a. britanică, lovea indirect şi comerţul şi
industria statelor .neutre de peste mări, Mai mult ca.
nidodată îŞi dadu .Richard seama cât .de muf!
depindea el· de Statele Unite. Centru: de greutate al.
afacerilor sale se deplasa din Eorcpa in America. Era
ridicol să tnai rămână în Franţa. Va lăsa la Paris pe
Robert., iar el, împreună cu Henry, se va înapoia la
New York. De acolo, îi va fi mai uşor să dil~iJeze
multiplele lentacu!e ale casei Sunderland. Dfplomatul
familiei va gira conducerea: Întreprind,erl!-;r şi
aface.rilor d.in Europa. Sarcină grea şi primejdioasă.
Robert va fi însă secondat de Amaury de Challais. şi
de ,jules Laiont, care îşi doveoiseră capacitatea.
Napoleon trebuia doborât Această concluzie se
impunea mai hotărât. ca niciodată. De . pe urma
regimului !mper!al, Ricllard r~u mai aştepta ni.ci .un
avantaj. Consec:nţele blocuslilvi se făcură imediat
s-imţite. Dintre cunoscuţii lui Richard, .primul care avu
de suferit, fu · Guy Wragby. Arestat · de poliţia
imperială la Veneţia, fu expediat în !agăru! de
prizonieri gng!ezi de la Verduh. Richard interveni pe .
lângă Fouche. Nu reuşi să obţină pentru prietonul
său decât un regim ceva mai blând. In vreme ce
Richard Jua. ultimele măsuri inaintea plecării sale lll
Statele .Unito, ofensiva napoletmiană împotriva
adversari. !or Franţei cont!n.ua fulgerator. La 25
noiembrie,. Napoleon părăsi Berlinul şi la 19
 168 . VINTILĂ CORBUL
-··-~~· ~~···-~-···---·~·~~

decembrie intră triumfal in capitala Poloniei. Venise

râr\oul ruşilor; aliaţii Prusiei.
· • .La •Eylau se dE!sfăşură la 8. februarie 1807 cea mai
ucigătoare bătălie din cursul tuturor campaniilor
napoleoniene. Mai bine de o treime. dih combatanţi
pjerirăîn luptă. Spectacolul oferit de zecile de mii de
morţi, te însângerau. ttoienele de zăpadă, era
11"\grozftor. NM de corbi .înnegreau .cerul piumburiu.
Rezultatul bătăliei> •.rămase. nedecis. · ·
. ·· UL 14• ii.Jnie, ziua ahiversării victoriei. de la..
Ma'rengo, armatele .ruseŞti, comandate de generalul
Behigsen suferinSI o cumplită Îi'Jfrângere. Un armistiţiu
de. treizeci .der zile acordat de Napoleon, puse capăt
· ostilităţilor. Pacea .fu semnată la Tilsit, în memorabila
ii de $ iulie. 1807. Tratatul. consfinţea înfrângerea
Prusiei, care pierdea jumătate din teritodi!e sale ş[
desch.idea o. eră de. prietenie între Imperiul Francez şi
Imperiul Tarilor. Succesul !ui Napoleon era totaL
1
·• Rich.ard fixase ia 15 mai data plecării sale din Paris.
Cu o Şăptă!nână înainte, se petrecu însă .un fapt care
îi dădu peste cap planurile. În dimineaţa ziiei de .8
mai Margaret Su.nderland. nu se prezentă la micul
dejun. Ritualul inflexibil ho.tărât .de Richard, impunea
tuturor membrilor familiei $underland să ia în comun
micul dejun, prânzul ţ;i cinl3. Aceasta era una din
nenumăratele mizerii pe care Margaret trebuia să le
îndure zilnic., ·
·· In dimineaţa .c.u pricina, toată famiiia se aşezase în
jurul mesei, cu excepjia lui Margaretc Pentru aci.
sublinia întârzierea, .Richard ordonase rnajordomului
Să nu servească micul dejun, până ce; aceasta nu va
sO.si li! masă: Dar·câncl întârzi.erea. depăşi un sfert de
ora, Henry, din ordin_ul tatăl.ui său, trimise vorbă
sqţlei sale să se grăbească a. coborî, căci . era
aşteptată.
 DINASTIA.SUNOERLAND BEAUCl..AIR 169
----~~~~----------~

•. Servitorul · se înapoie peste câteva minute,

· anunţând că doamna nu se afla în apartamentul ei şi
· nici în restul clădirii. O femeie de serviciu o văzuse în
• zori, plimbându-se cu copilul in braţe prin. grădină.
. Ora n păruse nepotrivită pentru o plimbare, dar nu
dăduse importanţă faptului. De atunci, doamna şi
; copilul numai fuseseră văzuţi.·
Palid; Henry se ridică în picioare.
Richard îl privi cu .ironică miÎă.
- .E atât de greu să' înţelegi? Şi~o fi găsit la
·,bucătărie vreun prieten.:. $i. .. şi-a luat tălpăşiţa .. In
'locul tău, Henry, aş·· face apelul servitoriicr. ·
· Explicaţia era atât de insultătoare, !ncât Henry
. simţi că i se urcă sângele în cap.
-Văr rog să nu uitaţi, Sir,· că vorbiţi de soţia
mea1
.,...~ Te plâng, Henry. Decât ţi-ai pierde vremea
certându-te cu mine, te-ai duce mai bine s-o cauţi ...
Vei. C<Vea prilejul să constaţi că am avut dreptate când
. m-am irhpotrivit acestei căsătorii...
"a-r5
, a sa- mai "...,.._.~cph::!>
, . o;;;;H-.> ;.o:.; ... f~r~i'h·i
;:).CLy ,d, fr~-rt:t! t-·t~!!rÎ
,~:t:_,.,t ~.,.._,_,._,, "'2i"i'
t:i-'->U;

Won"'J le.;!
!!...-11J :e::;şt··-:-n
Î!, ·f"O~ "Ub
<~
';,;;..;Jt"!' ' f'Jr·r\,;-:•....,.
• ,.,/f,~,.("; ""'0·-.-~Gor"""'d·"" ,.-;,._ "e!"'-f"
,~,::,j,_\;/•!';:1.1,.t;:"~';:;'i."" ,'...},•

prezenţi. · .
-'- Bastien, serveşte micul dejun, porunci Richard
majordomului. ·
Nici Robert· si' nici .
Sandra nu secaseră vreun
. cuvânt. Tensiunea era atât de înaltă, încât preferau să
. .tacă.
Calm, Richard reteză artistic oul prins in ghearele
.bogat ornamentale ;o;le copei de argint Uniştea sa
:·::·:era aparentă. Disparfţia lu1 MarQan3t TI Tncurc~
."socotelile. . .
"· Fuga aceasta risca Să re:nvie focul dragosit:i iui
·.· Henry pentru soţia lui. ln ultiMa vreme, stângăciile,
iritabilitatea,. instrăinarea ei treptată, Începuseră a-1
"obosi. Tatăl său manevrase astfel, încât să scoată în
:evidenţă
•.
deficienţele educaţiei lui Margaret. Această
 ~VINT! lA CORBUl
-~ -~···· ·~-~··~·

·persecuţie .continuă o înrăise, o înde.părtase nu .numai

de no\.la .ei familie, .ci Şi de Henry. De când sosise la
paris, îl. cunostu;;e, Jn adeyăr:ata lui. lumină .. Timid,
nehotăr:~t, ego"ist, laŞ. Manifestătiie ..lui oe voinţă nu
erau decât crize. trecătoare. Tirania tatălui său îi
Şţrivea personalitatea, îi anihil~ tendinţa ·spre
.b.eatâmare, fi.rească .oricărui om ajuns în pragul
. h)atutităţii. dasăto{ialui ci.J M!ltgaretfusese. rezulfatul
il hei astfel d'e maoitMtăr[br!.l'şte de ypinţă. Mai târziu,
'n.IJ făc.use
'/' ' ,; - o
.nimic.
---- -
'Pllhfni>a-'şi. c'onsblida căSnlcia ..
- - ..;:,-
-i ' - - -.;;- - --- -
· Margaret îŞ:l ";daquse seama ca; sfar~itul era în
funcţie de tfmp. ·Cu tenacitate de cârtiţă, socrul ei
făcea tot c'ecJ .stătea tn putinţă. P.entru a o micşora in
ochii lUi Henry. Convorbirea ei cu .Madame Lefebvre
îi deschise.se ochii. Trebuia .să plece, îoainte de a fi
izgonită. în. acest chip, va ieşi din scenă cu toată
· demnitatea. · ·
... DI.JPă' balul de la. palatul prinţului de. Senevent, se
întâlnise .de câteva ori c.u celebra maresaleasă. De
fi(')caie .dată, aceasta TI insuflase înc.redere.în propriile
e'i puteri, îi întă~ise curajul. .··
· -·. ·Fugi! E singura soluţie. bacă bărbatul te mai
iubeşte, va alerga: după dumn;:Jafa. în ochii lumii,
dumneata vei. fi a,teea ·care al rupt punţile, care ai
refuzat să te mal lasi c.ălcată în picioare. Dacă nu
reacţionezi, ·eşti pieroută! Fugi, fetiţa.· meal Fugi!
Înapoiază-te în mijlocul .al.or tăi:. A celor care te
iubesc, şi îţi preţuiesc însuşirile ....
Margaret îi urmase ·povaţa. 1-l.lgise în Anglia.
Deşi; blocusul lnsulelor E!ritanLce fus.ese
proclamat, contrabandiştii care. )mpănau .. coastele
Europei continentale,, ·•· .de la .Brest şi până la
Kof"ligsberg, o ajutas!'lră si\ traverseze . Canalul
. MâneCii.. Era un•-.trafic primejdios,. dar care continua
în ciuda.. restricţiilor in)pet'lăle. · ·
Henry făcu încercări disperate spre a~şt ·regăsi
soţia şi copilul. Ceru chiar o audienţă lui Fouche,
OINASTIP, SIJNOERLAND 9EPJ.JCLA!i'! 111
-·
ministrul poliţiei. Îi imploră să dea de urma fugarei.
Poiilicos distant, ducele de Otranta făgădui să facă
imposibilul spre a-i servi. Dar nu se mişcă.
Comploturile ss ţineau lanţ. Regat! şti şi· jacobinl,
h":J.'' d .. ~
annrt!IŞd -ş! ven eeru, JUrasera moarte lU! ;'7apo.e:::;n ş1
l'?\i 1 •

regimu,ui imperiaL ·Pentru a dejuca numer:Jase!e

coi')juraţii, Fouchâ_ .avea,- nevOie de V armată de
p6!iţ1şti. Nu-şi -permitea să-şi- descotnplsteze fctţ?.~l\9
'..q v ,._ ţ Hl-\~; p·,
d 6 ropras'l~,..,_o- .. -~l1d -~a.~~'.,Q:,
L.td. .,.",:::~,;"":>: age,.....~-;.
:•!)! p·~
""" '!""IN"!"' ...,.n&:""~
~ tu.O _S;.r~;>:o\

fânărului Sunderland. Aceasta cu atât mai vârtos cu

cât Richard Sunderland îl rugase ln taină să nu i.a nici
o măsură pentru regăsiraa ft!garei. · ·
Richard spera că ttmp~-;! va -::::icatr!za rănHe
suf!eteşti ale fiului ;;ău_ Despre~ vlăstarul acestu~a ~u
se slnchisea. Cor:siiierii să~ Jţ.•ddici 'lOt găs! 'n rr::îj~0c
~~ro
.... ~,""
Sa--1·. ' prorrnît>!\
c. ' f l Q a
u
Î~"'~l.:itu~,
d>..Q,
~
"'
f'l'rr\
'-" 6i
J'1i\!:"!rd
tor--''·''"'' f,am<,'l'to,i
"'· ""' r.c
r-''--
0

rn:~ro{,hll
l plo
.. d
#'.!. l
2:,
1 -· ~ ~
rv1a:garet ; err~--
tlH
- ...... -,

li indispunea că trebuia si=i-şi am,:iJle p_!ecarea !~:

"'e''
1~ \!\ 'fork·.• 1n ,vv.. rll!i';L-. ,.....,..e·
, , """·u~-;-'''V .,, c,~v,. .~+!:} H~· r g.::c::(!SA
,-..-ny i<,".a·.. ş't
a;_,\-·,{,,
.suficiente resursa ~ăuntrtce spre d. pune pic!o;~u~ h
prag. Richard regreta că accesele de voinţă a.!e fiu;ui
său erau atât de prost a!ese. Era exclus sii.-1 .lase în
Europa. De îndată ce Margaret .ar afla că socrul ei a
plecat în America, s-ar înapoia la Henry.
Reconcilierea ar fi înduioşătoare. Henry ar cădea
iarăşi · sub influenţa lui Margery. Şi Richard era
hofărât să împiedice acest lucru. · _
Şi contele Mettemich. il sfătui să-şi amâna
plecarea. Ambasadorul austriac, prevenit de
Talleyrand in favoarea lui Richard Sunderland, 1i
declară în cursul unei intrevederi că zilele de glorie
aJe' lu1 Napoieon era:..~ rurr1ărate şi că armate'le :useşti
vor zdrobi trupele franc'"ze.
Discuţia avu roc iraintea bătălie; de ia Friedland.
Înfrângerea ruşilor lui Benigsen şi pacea încheiată la
Tilsit . sH1biră HudHe hli . Richard i'n Jeg-ătură cu
invincibilita!ea ţarului Alexandru !. Raportul prezentat
 172 VINTilĂ CORBUl

de Ju!.es ·Lafont asupra tratativelor secrete purtate ele

cei ~doi: împăraţi Ja_ Tilsit TI intăriră- credinţa că_
Napoleon avea să mai diriieze destinele Europei.
·.··· ·h cadrul primei . (or ·îl}trevederi, Alexandru
desc1Jis$se disculfa cu următoarele. cuvinte: "Si re,
urăsc pe eng.lezi to.t atât de mult ca şi
dumneavoastră". Napoleon răspunsese prompt: "In
cazul acesta, pacea. este ca şi înclleiată". .·
Pentru Anglia, aceste fraze sunară caun clopot de
înmormântare; Tilsit impunea o concluzie. Războiul
abia începea. Ju!es Lalont; nepreţ(rjtul Juies .Lafont,
mai J.ăcu o surpriză şefului său,· punându-i pe masă
copia textului convenţiei secrete încheiate la Tilsit
între Napoleon şi' Alexandru. Acest tratat, care urma
s.ă răstoarne ordinea politică europeană, .avea să
rămana mai bine de opt oe;;:;enii inaccesibil
canceJariilor europene, c.u _excepţta ministerelor de
Afaceri. Străine a te Franţei şi Rusiei, care urmau să
. păstrE;ze găte un exemplar sigilat. fn tainiţe!e lor
blindate. In -atpră de Napoleon şi Alexandru, numai
regele Prusiei fusese informat asupra unor arti.cole
can:> priveau. dire.ct ţara sa ... Tratatul avea în. eseri.tă
_._!:(r:M·ătdeire!e_·· pb3v6oSki: Franţa -şi RuSfa --!Şi- "tuau
~iig;Îjamentul săcşi acorde reciproc spriîin în orice
· ?cţrune _ ml!Hăl·ă, .p_e t:are- una 'din părţi at'întrep~inde~o
-frr~potriva ~itel _p{;teri europeoe; ·statul -vţzat era
A:ngHa. O C;aută irnpqrtantă prevetJea- _â şe :impune
-·oanemarcer. Suedie'i şt· Spariieî să rupă- re!aţHhs
comerciale cu Anglia. In. sfârşit, Austria va fi si filă. a
·ss alătura acestei coalitii .. lntâia măSură practică avea
--să ne- îrichldereaJv1ărli Balti' ce pentrw nave!e britardce.
In Gazvl decll;l.nşării osWităţilor, flc·la daneză va fi
folosita împot(iva Angliei.
Ricnard citi convenţia, .·apoi ;se intoarse spre
Lafont: · •
- Eş;ti sigur că îD afară de Napoleon şi de ţar,
nimeni nu mai posedă textul acestui tratal? Nimeni?
Nici .Monsieur de Taliexrand?
 DINASTIA SIJNDERLAND 6EAUC2L::cAcc:IRcc.~~~-~~1~73

- !\HCî i'VIonsieu,c de ·T3_118yrand şr nlc: prinţul

Czaf1orysk-y, mihistrtil d·e e:.:terne !al Rusi eL. cra_uze;e
cu Danemarca nu !e- cunoaşte n.!rnenL ·-Abso[t.~t
nimeoL
-
P.ichard rămase
-
impresionat
- - de .et;Cienţa lui
Lafont. · . .,,. . . ·. .·. . . .. : ...
-· Challais îti va înmâna in cursul .acestei zîle
suma· de cioc/ sute de mH de franci. ŞI acum, încă o
Jntrebare: Cum .ai ajuns in posesia acest~><i docum.ent?
· -· ·Cherch.ez la femme. lafă formula• folosită.
· Monsieur; Pe pluta amenajat~ pe râul Niemen, pentru
'a adăposti intrevederi.le Celor doi împăraţi, ·se afla şi
un.·. ofiţ.er .elin armata· rusă, locotenentul Mihai!
Vcirontzov, care· împreună cu un ofiţer francez, făc.ea
de gardă _la· intrarea salonului ln care discutau ·
. Napoleon şi Alexandru . .Locot.enentul. Vorontzov a
auzit, fără voie, mai toate discuţiile, A înregistrşt )n
memori.e articolele .conv.enţlei, p!;i care mai târZiu ie~a
a:ştE)r[iut pe hârtie, spre a.le trimite tatălui său, prjn\ul
Vorohtzo\1, fost amtlasad<lr al Rusiei la Lohdra. La un
chef, locote.h.entul \forohtzov,, qăruia • i S<? .• urpase
şampania ·'l'a< cap, s-a . lăudat că posedă textdl
convenţiei. 'vorbele lui mi-au ajuns la . ureche. l"am
pus imediat pe urme el· aşa-zisă contesă poloneză,
care după o noapte de aragoste, l~a drogat şi i~a fl!rat
·scrisorica. ACesta. este exemplarul per care-l•aveţi pe
masă. .Cred· că in linii. mari, lbcotenentul il mai ţine
minte. În orice caz TI va fi greu săc! reconstituie ln
Intregime. ·
Richard respiră adânc. Era satîsfăcut. Ori de câte
ori obţinea câte un mare succes. 1nc.erca o ex<.lltare
mai plăcută decât o beţie cu stupeftante. În aceeaşi
seară, RIChard chemă pe Robert in biroul său. După
. ce se asigur;ii .că uşile sunt bi'le inchîse. se aşeză !a
b1rotL ~ ·-
.- Robert, vreau să-ti încr.ed\nţez o rnisiune ft>avte
irnportar.tă.
174 --'--··~~~··--~~~·I.NTILĂ .CORBUl
Cu gesturi studiate scoase din buzunar copia
tratatului.
.- Vezi tu documentul acesta? . Are o poveste
lungă ...
După ce-i istorisi chipul în . care ajunsese în
posesiasa, f!dăugă: ·. . . · . ·
·- Este imperios' necesar ca dOcume>ntul să
parvină în Anglia. LIJ Londra. Ţi-am,. mai spus.
Misiunea este grEla, Dar trebuie îndeplinită.
Robert se· inclina. · ·
- Sunt la ordinele dumneavoastră, Sir. Mi-aş
permite o •Întrebare, De ce nu-l folosiţi pe Lafont•
pentru această misiune? Pentru el ar fi floare !a
ureche să trimită documentul la Londra.
- intrebarea e justificată, spuse Richard. Am să-ţi
răspund. t:ra imposibil să mii adresez lui..
·-.. De ce?
" .. .'
Lafont este seful
' ' ' . '
serviciului
dumneavoastră de in'forrnşţiL În această calitate ...
Richard suspină adânc. .
-. Lafont este. şi . francez,. Nu~i putem pretinde
să-şi trădeze \ara. ,Este suficient că nu mi-a cerut să-i
spun ce §tm.de gând să faccu .documentul. ·
· Robert clatină. din cap în semn de incuviinţare.
- Vă înţeleg, Sir. Documentul · va ajunge la
d!;lstinaţie.
După câteva clipe, adăugă:
- Mult trebuie să iubiţi dumneavoastră Anglia, de
vreme ce it puneţi la dispoziţie copia unui tratat d.e o
importanţă atât de vitală pentru existenţa ei. ·
Richard luă de pe ·birou· un coupe-papier de
malahit, pe care !l'lcepu să-I învârtească între degete.
- Crezi că iubesc Anglia'? .... HmL Nu o iubesc
de loc, Robert. Englezii sunt o naţiune de neguţători
rapaci, care pun propriile interese O:Lqh.presus de
orice: Lumea intreagă poată să se duca de râpă.
Numai lor să le meargă bine.
Robert schiţă un gest de mirare.
 DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLAIR .
-·~----
175

·~.Atunci?
·~ Şi eu. sunt egoist şi rapace. Nu servesc Anglia,
el ;Interesele. casei rnele. · ·
·-Ale .dinastiei Sunderland-Beauc!air, zâmbi
Robert.
-. Exact Tu mă inţelegi mai bine, decât Henry.
. Richard lăsă coupe-papier-ul pe masă, şi .se ridicâ
în picioare. · · . .
. ~. Q dată ajuns în Anglia. vreau să treci .şi pe lâ •.
. Cardift .Aş .dori să ştiu dacă Margaret s 0 a întors lll.
pări n'ţii eL . . · · .· ·
- Prea.· bine, Sir. Când trebuie să plec?
-· Mâinfi în zori.
- Ruta? .
- Prfn Spania. şi Portugalia.
-Pe această wtă vei pierde mult timp.
- Nu e prudent să traversezi Canalul Mânecii pe
un vas .de contrabandişti francezi. Dacă ai fi pr!ns, ai
fi trirnis îrt faţa Curţii Marţiale.
Robert r.âs.e cu nepăsare.
- Sunt deprins cu riscurile, SiL Nu uitati că am
parti.cip~t le, debarcarea din Saint-Domingue.
Richarg puse mâna .pe umărul· fecioru!ui său.
-·· Eşti curajos, băiete. Îmi piE~ci. .
-. Încerc să vă semăn, Sir.
-. prefer si\ pleci prin Spania..
- Lăsaţi-mă să trec prin Olanda. Cihez
documentul. Chi"r dacă sunt prins, procedez astfe!
încât să -nii compromit pe, rr!menL Ga,s·a
SunderJand-Beauclafr --trebuit:Y s·ă rărr:ârră deasupra
oricăror IJiîmiieli.
- Dacii re-uşeşti -să duc~ fa iH1i: sfârşit aceas~ ă
rnisiuni'1, casa Sunderland-Beauc!.air îşi va as'g;.•ra,
pentru un oarecE:re tirnp, recunoştinţa. guvernului
britanic. Recunoştinţă care-mi va. permite să exercit
fără stânjenire, negoţUl pe .mări.
-Numai pentru un oarecare til}îp?
 - Oamenii politici au. memoria scurtă, Robert
Nici men;roria mea nu. e mai durabilă. Azi prietenul
Angliei. Mâif'le. s~ar putea r;ăd fiu duşman aprig. Totu.l
e În funcţie deinterese ... Da, da. De multă vreme am
renunţat la sentin:u:Jntalisme. Nu mai cred în prietenii
eterne. ·Nici in jur.ămiilte. Nici în ·oameni. Îi·
dispreţuiesc .. : Dar rnă servesc· de eL

: f\liml'jni din a!Jtura]ulluF Richard Sunderland nu lu

Tnfbimaţ.de plecare'a IIJi Robert. Sandra $tia doar că
soţul ei urma să facă o Inspecţie de câteva z:He la
fabrica de armament. din. Nantes:.
Richard era conştient de primejdia la care se
expunea fiul său. Acţiunea aceasta era însă absoiLJt
necesara. Guvernul englez era indispus de sprijinul
financiar dat de casa Sunderland Franţei şi Spaniei.
.F'abrica de armament de la Nantes fLJrnizase armatei
f~anceze puşti .. tunuri şi muniţii, folosite împotriva
aliaţilor Angliei. Armamentul navelor de război care
înînlntaseră flota britanică la Trafalgar provenea din
uzinele aceleia;;r ca<ie. Copia tratatului secret pe care
Richard Sundeiland Îl oferea Angliei avea menirea .să
înlăture asperităţile .unei ostilităţi crescânde. Richard
prevenea o criza Guvernul englez adi .putut oricând
,să-i confişte fabrica de armament de la Gardiff,
fondurile angajatf;l în . Anglia şi proprietăţile .de la
Londra. ·
. Câteva zile după plecarea fiului său, Richard avu o
întrevedere cu Ti!lleyrand, care se înapoiase de Il!
Tilsit Talleyrand nu· se mai bucura de încrederea
împăratului. .În cursul negocie61or de pace încercase.
să Jrâneze tendinţele expansioniste.'ale luT Napol.eon.
Galopul nebunesc al. ~venimentelor il făcuse să
ajungă la concluzia că pentru binele .Franţei şi al
Europei puterea. napoleoniană trebuia FJimicită. ·
După înapoierea sa la Paris, ·cedase departamentul
Afacerilor Străine. lui Champagny, fostul tituîar al
 DINASTIA SUNDERlAND B.EAUC=-l=A-=:Ic..:Rc__ _ _ _ 1_7_7

Internelor. i'n schimb, primise demnitatea de

Vice-Mare .Elector, bogată. in onoruri, dar fără
influenţă. politică. Ostilitatea lui faţă de rsgimul
·· imperial nu mai era 'o taină pentru nimen.L
Oup!icitatea .sa era însă atât de. subtila, încât·
neiniţiaţii nu luau in s.erios atitudine.a sa
opoziţionistăc O socoteau o simplă fanfaro.nadă.
În cursul intrevederii sale cu Richard, .faţă de care.
se deprinsese să vorbească deschis, T!!!lleyrand
Jncercă să-şi justifice comportarea:
- Mi-e. îngăduit să asist pasiv la .ruina ţării mele;'?
Nu am obligaţia mor.ală să încerc. a .salva tot ce mai
poate Ji salvat? Franţa merge la .dezastru •. Victoriile:·
împăratului sunt tot mai scump plătite. E•Jropa a
ajuns un imens c;imitir. Condiţii!e imppse !nvinşiior
sunt atât de draconice, de umilitoare, încât în ele
înşile se zămisleşte germenul revanşei. În loc să-şi
consolideze · r;;lgimul, Napoleon 'şH subminează cu
bună ştiinţa. Ambiţia lui nu mai. cunoaşte margini.. Se
socoteşte .omul providenţei. Are o încredere
nemăsurată în geniul lui: Această incredere TI împinge
la prăbuşire. Unii_ :mă învinuiesc de: trădare. Sunt
totuşi împrejurări în care trădarea este o datorie
patriotică. Ştiţi ce i-a spus .deunazi Napoleon .lui
Metternich 1 "Un om-ca :mine, nu ţine .seama de viaţa
unui milion d.e oameni."
Richard fu ispitit să-i vorbească despre misiunea
încredinţată fiului său, dar se abţinu. Se mărgini siH
asigure pe Tal)eyrand de toată simpatia şi sprijinul
s·ău .. Cl,JYinte mari, care r,u angajau 1n-să !a nlmic.
- Regret, Monsiflllr de Talleyrand, ..că afacerile
tnfi sfieSC sa plec 'fn ·statele lJnitR i\.ş ff preferat sa
rămân al.ătLJri de dumneavoastră. Din nefericire,
evenimentele mă depăşesc La Paris, îmi va ţine locul
fiul meu Robert. A primit mstrucţil'ni exwese să
păstreze cu dumneavoastră acele<Işi legături de
prietenie $1 colaborare care au fost atât .de rodnice
 178 lfll\ITILA CORBUL

. pană acum şi pentru dumneavoastră şi pentru mine.

·. ·pe Jiul meu s.ă ·vîLbizuiţi ca şi .pe :mine însumi. ..
. · ·.·.. în'ainte ,de a pleca în sta:tele Unite, Richard mai
··făcu un dementpe Jângă ministrul MoiHen, cerând să
i se achite c.âteva ·crean.ţe· întârziate· in valoare de .
zece milioane. de franci. · ·
···.·· •7'· Mă :rog 'să remarcaţi, exeelenţă, că aceasta e
nurnai o •parte din< sumele ;ce~mi datOrează statul
· francez: . ·. · ·· .. : ·. . ; · • . ·
. • MpHiert li ţinu un adevărcat discurs, încercănd să~i
demonstrez€1 .·cu. 'lux de cifre; imposibilitatea
momentană de a achita chiar şi această sumă. Pentru
pt:lma oară Richard îŞi pierdu cumpătLll . .Ridică tonul,
.izbi .cu pumnul .Jn masă şi ameninţă •că va reclama
împăratului .refuzul ministrulUi.
- Franţa: nu este un particular pe care să"ldeclar
in încetare· de plăţi, strigă· el fără să mai ţină seama
de .1na'!ta autor(\ate aJui Mol.lien. A sosit momentul să
restabiliţi încrederea publicului 1n finanţele statului.
; Mi-aţi ceruLarmament. Vi l-am livrat. Achitaţi-Il Nll
'.mai: sunt dispus să 'fac eoncesii.
Ministr.ul încreţi · sprâncemire, făcu o mutră
ofensată, apoi. se ridică în picioare, lăsând a înţelege
că socotea audienţa încheiată. Când v.ăzu că aceste
mijloace rămân inoperanta, .schimbă tonul. şi cu aerul
scârbit al. unui om dispus să admită:orice, numai să
scape de prezenţă inopodună acceptă să plătească
şase. milioane. .
.Richard părăsi furios biroul ministrului..
· ·După ce se urciLîn trăsură, Lafont, .care TI însoţise
'
la. minister scoase .din buzunar un carnet .si' TI desfăcu
' " ' ' ,'--

tacticos. . . . .
..-·Cum vreţi, M.c:insiet:Jr, ca Mollieh .săvă achite
milioanele datorate, când numai în cursul acestui an
a piăln 26.3 000 franci.• mareşalului Bessi€nes, ··
1 2541 945.. luf Berthier; 450 ooo. .lui Cambaceres ..
200'000. lui Coul;:;.incourt, '100 000 .lui Champagny,
 179

910 000 lui Davout, 198 000 lui Mortier, 728 000 lui
'
Ney, 162 000 lui Savary, 305. OOO.Iui Soult, 270000 lui
Duroc, 500 000 lui Massena, N-am făcut decât să vă
spicuiesc câteva cifre. Dacă le totalizaţi, veţi constata
că mareşali! şi înalţii demnitari ai imperiului costă
multe milioane. Napoleon le cumpără scump
devotamentuL Cum vă închipuiţi că ·Ney, ivlassena,
Davout sau 8ernadotte ar accepta supremaţia u.nul
om care·-. în definitiv -s-a ridicat din rândurile lor,
dacă nu ar fi atât de bine plăti.ţi? Lumea s'-a deprins
să vadă in · mareşalii lui · Napoleon nişte eroi
încuimna'(i de o aureolă de glorie. Eu văd o mână de
. aventuricri, setoşi de bard şi de succese ..
Richard se uită uimit la interlocutoru< - sau.
' ' '

- N-u ta ştiam atât de ost!! actualului tsgrm

Lafont lăsă privirile să i se' piardă în goi.
- _-Arn âVllt trei_. fraţL fv1onsteur. _Unul a .murit la
Rivali, altul la f\usterlitz şi ultimul ia Eylau, .Cred că
nu mal e nevoie de alte explicaţii....

La în~eputu! ~ui septembrie, Richard anunţtl luî

Henry dBcizia de a pârăs! Parisu: la 15 a!e :unii
- Dacă= p§nă la acea dată r:u găseşti pe fv1drgaret,
roaga' pe La·for"~t
,.. sa- ·O
_ Cal__ ...... prin
;f,p · · " -;..-.r"o.nt'l!.
ai:jc-, s;:;,i
~ a .. Ir"t--
,., orlr<P.
_ . " __,
caz nu e permis să primejduim interesele casei
noastre, pentru o femeie.
- Femeia aceasta e soţia mea, Sir, îndrăzni să
răspundă.
- Pentru mine nu mai e decât .o aventuriera, rosti
Richard sec:. În ceea ce te priveşte, . dacă te
încăpăţânezi să rămâi la Paris, o faci, pe propria ta
răspundere. Bineînţeles, nu vei întârzia să suporţi şi
consecinţele. Prerogativele tale vor trece asupra lui.
Rabert. După moartea mea, el va rămâne şeful casei
Sunderland. Vei deveni un simplu particular. Potrivit
 VINTILĂ CORBUL

testamentului meu, nu vei mai avea dreptul să te

' . "'· ~
ameMeci in conducerea afacerilor ·casei noastre. !ţi
voi fixa o compensaţie bănească pentru drepturile pe
care le pierzi. Şi cu aceasta încheiem capitolul..
Pe HEinry îl încolţi spaima. Nu era plămădit din
:aluatul acelor oameni .care renunţă fa ·o coroană
pentru. fiinţa iubită:
_- N"am spus, Sir, că refuz să vă urmez ia New
York ...
-. Cu atât mai bine. ·Şi acum să schimbăm
subiectul. Avem lucruri ma:i importante de _discutat.
Nici Lafont nu făcu nimic pentru regăSirea lui
Margaret ·Primise în .acest sens dispoziţii categorice
din partea· lui Richard Sunderland.
- Henry astepta cu groază ziua plecării.. Era mai
Jridrăgostit de•'Margare! ca niciodată. Amorul propriu
rănit, datul de copil, amintirea primei lbi' dragoste,
c0ntril:lu1au să aţâţe jăratielîl unei h:ibitl- care în
iJHimui timp rllO'cnise sub cenuşă. '···· .·
· în'âcetâsiJimp/RichiJrd
•'·''·'--,
---~-.·,I~·'·.-·. , •,,,.,_,,.,_,_
primi
,
vestea ---hombardării
' -.. , ' , ' ,-
oraşuTui Copenhaga âecătre flota de război britanică
.din Marea Baltică. P!Qaia de ghiulele ~ăzus~ asupra
c.apitalei Danernarceipatru zile .de-a riindul. Pieriseră
rnii de\oameni. Mai mult de jumătate din oraş căZuse
pradă. flăcărilor. Flota danetă, pe care Napoleon şi
. All9xandru intenţionaseră să o folosească impotriva
· Angliei, • fuses\9 capturaiă de englezi. _Această
energică ac_ţiune militară dovedi lui Richard că. fiul
său }şi: îndeplinise. sarcina ..
Lumea, necunoscând ded_esubturile acestei
operaţiuni, înfteră actul de vi9lenţă al Angliei care, în
tlispreţul legilor internaţionale atacase o ţară neutră.
Opinia publică se revoltă până şi .în Marea: Britanie.
Lordul· Malrnesburry, subsecreta:r de stat, demisionă
în semn de protest. Lordul Grenville admise că Anglia
DINASTIA SUI\IDEALANO BEAUCI..AIR 181

îşi crease o situaţie Imposibilă. Făcu totuşi rezerve,

declarând că sosise timpul ca inamicul să fie
combătut cu propriile sale arme. Ambasadorul
Angliei la Copenhaga, Jat:kson, care declanşase
acţiunea, dând un insolent ultimaturr; Danemarcei, fu
primit foarte rău .de regele George al !11-lea.
- Te-ai preze11tat şi prinţului de Wales? întrebă
regele fără nici o introducere.
- Da, :Sire.
:..... Cu ocazia acestei intrevederi, unde se afla·
prinţul? In capul de sus al scării?
- Nu. Slre, replică Jackson surprins. Se afla la
parteL
- ''0'0 ~-:
1 "'
'lj-;,.1. ....:,,m,·~ale
,! u,~l ,,. ' ..~~'}""'"'d
",..""'!;-.... ;:; ,...oroe'e
0-v~ • • .
r..,...,..a·
l.,l~\.,e
aş •·1·
,_

fost Tn iocu! lui. ţi-aş fi dr::t un picior în spate, ca să te

arunc pe t.rep,c f,-..
~ :
!rt ,os, ..
Secretarul_ de stat Canning, care ordonase
bOff1bardarea Copenhagăi, lăsă sa treacă furtuna, fără
a ·încerca să sa · disculpe. Făgăduise lui Robert
Sunderlana ca n.u va dezvălui nwmeie ;;elor care-i
tran.smiseseră
' ' ~- \ ·,
copia conventiei ' . .secrete . -
încheiate -
ia
T!lsit. lşr respectase angajarnePtu'. Taina FJceasta
avea Ş"§ o ~ia C 1,! ~~ r~ ~annfln( La 10 septembrfe_
R·ob~rt·
""'"'
....;;:,.,_._1
~r::; 1 '"'
<C!J
ortrfq
U .-..;,
îc-r fo"...,
"('
·~e n,.+
;C,-...\",;,_,..
........ ;.... f.a-ra- ~"'J~a·
·~•'·'"·~.-Jh7

trezească bănuieJ!. Când --~-e văzu rntro ·patru o_chi cu

fiul său, Richard TI îmbrăţisă.
- !n sfârşit, F!obert, .ai trecut ·cu succes u!fimuf
tău examen. De azf· inainte în ochii me-i eştf un om.
Plec Ja Nev; '{:")rk fără nicf o griJă, ştiind_ cij te las in
locul meu, Păcat că. Hemy nu-ţi seamănă.
Robert tşl informă tatăl că Maqjaret sosise la
ca~m. · ·
- Foarte bine. Aceasta s In tofosul nostru.
- • 1 •

In prezioa .plecării, Hemy sorbi până la •und pa·

harul cu venin. În prezenţa părintelui său, semnă o
1Bl! VINTilA CORBUL

procură prin care autoriza ·pe avocatul Gilbert

Radiguet să deschidă acţiune de divorţ impotriva lui
Margaret Sunderland .
.La 15 · septembrie, Richard şi Henry părăsiră
ParisuL
. . iar ia 1 noiembrie
. debarcară la New York.
 Capitolul dou(izeci şi doi

V ~ar~l~~~~arsă. foc peste marea de un albastru .

violent, tropical, peste ţărmu! plat, nisipos, cu dune
alungite, deco!orate ...
Vera Gruz .
Un dig de piatră cenuşie, înfipt ca un pinten în
Grupa netE!dă Şi Strălucitoare a mării. case joase -
. cul:luri .galbene,. trandafirii, roşcate ...
Două insule, apropiate de ţărm, ţin de urât
portului. Insula Sacrificios, pe care se Înalţă franj urile
palmierifor şi stânca pe care face de strajă străvechiul
fort San Juan de Uloa. Cita.delă măn ară, fortăreaţă şi
temniţă tc>todată ... Ziduri.le masive au văzut debarCări
de piraţi,. cicloane, . bătălii navale, . serbări pitoreşti,
· flote de galioane, corăbii cu pavilioanele cele mai
feluri.te ...
. Cerul arde., Arde şi. plaja de .chihlimbar... Valurile
se rostogolesc, răcorind nisipul... Rechinii bântuie
apele golfului CampeChe. Îndrăzneţi, se .apropie de
iărtm,. Aripioarele lor dorsale lasă o dâră subţire pe
.învelişul ernailat ·al mării .
In dreptul fortâreţei, stă ancoratâ<:J corabie cu linii
sLiple, alungite. Pe punte, lorfotă, Se fac pregătiri de
 V.INTI!.Ă CORBUl

plecâre. La provă scapără în şoare liter? de alamă:

"The Royal Dragon".
· În zgomot de lanţuri, ancora - care a muşcat
Jîână. atunci oislpul. submarin - e· .smulsă ain
adâncuri şi ridicatlf fa suprafaţă. Pe puntea de
> comandă, căpitanul dă ordine sd.urfe: Pânzele. se
· ·. desfăşoară, orbitor de albe, sub potopul de raze
.flerl:jitîţî. Dinspre larg · suflă un vânticel răcoros.
Pânzele, asemenea ·unor udaşe scoici, .adună în
· găoacea lor boarea umedă, se umflă. şi fac să se. ·
urnească nava... ·
În cea mai jncăpătoare Şi mai frumoasă cabină,
Adrian de Beau li eu stă în faţa unei hărţi a celor două
Americi. Îl interesează .în special Mexicul, Guatemaia,
Grenada, Peru şi Rio de la Plata. Urmăreşte pe hartă
wtele navelor •care încarcă aur, platină, diamante şi
argint, de pe coastele occidentale ale Americii de
Sud.. Buenaventura şi Guayaquil, lquique şi
Antofaga:sta, Coquimbo şi Vafparaiso, sunt porturile
din care. pornesc spre· S.ud corăbiile îngreunate ale
casei sunderland-Bea:uclair,. pentru a ocoli Capul
.. Hom şi a urca apoi .spre nord-est, .'Pe 1ângă insulele ,
· Falkland. Merg parale! cu coastele Audienciei de
Buenos-Aires şi ale Braziliei, şi pătrund în apele
veşnic albastre ale Mării Caraibilo(.
Pentru toate aceste nave, Vera Cruz este un punct
obligatoriu de trece.re. Vera Cn.iz este. centrul în care
se depoziteaZă aurul şi argintul scos din ruinele Noii
Spanii, · dublonii Şi· piaştrii ridicaţi di.n visteriile din
Mexico. Vera Cruz.. serveşte de antrepozite pentru
rnetalele. preţioase,<şccase din mărunta:ie.le munţilor
din Guaternala şi C:aracas. De .la Vara Gruz, corăbiile.
casei Sund.erland"Bea.uclair transportă la New York
·. aurul Şi argintul. .Pivniţele . bfindate ale Băncii
Manhattan au ajuns neîncăpătoare pentru deie
treizeci de milioane de pia~tri de argint pentru cele
douăzeci şi d.ouă de rrlilioane de dubloni de aur şi
 DINASTIA SUNDERLAND BEA=.U.:::C.:::LA:.:.I::.R:_·-~---1"-'6:.;;_5

pentru barel.e. de platină; aur Şi argint, in valoare de

treizeci şi cinci de milioane de dolari, pe care Adrian
de Beauiieu le"a expediat de la Vera Cruz.
bouăz.eci de milioane de pjaşhl au luat drumul
Spaniei, şi alte cincisprezece au .. ajuns iQ Franţa.
Adrien de Beaulieu a reuşit acest magnific tur de.
forţă trecând peste blocusul ordonat de Napoleon,
p<;lste Ordinul. Consiliului, aplicat de Anglia drept
repres~lii, şi peste decretul de la ·Mi lan, ultima.
măsură fuată<de Franta ' in - materie de ...
. .comert maritim. . . ..
,;Căild se bat dUlăii, .e vai de pielea căţeilot" ·
glăsuieşte. un .bătri\n proverb;· Acea~!a era situaţia
ne.utrilor în timpul epicei riizboiri . dintre Ml'!rea
Britanie Şi Franţa imperială.
Blocusul lnsulelor Britanice, declarat de Napoleon .
la 21 noi_embrie 1806, interzicea accesul pe continent
,q Mărfuri_ lor de _prove?"i6:1ţă - englez·ă,_ prGcum- ~,1_
'ntr·""rc.a
;;, {"!_-"'<: 'n
;,, por""•!>-i'e
L\..-.1·,! Frcin+ol· ş·,_ ;:;tl'O.
I'O..J~--- "" 1"" -""-r!·ar='rv-
!:ih-_f 1 lF._,, """·1· 1 a
f'J
nc·:c;s"";''
c;.,,,,_ v·as __ ""i.C>!:i·<ir "'~'"a d, H fa-c"!
'""·r c::~ ·a~rala··
•.. t !IV•~"-'-~, ;...-;;;;., _-···"'" ..:IV
1"n' vr::>•'""'
'"'"'t~!1

pc:t -bri_tank.
r\ngii·,a· :;_u întârziase- a a.plict7 represaqL Pffntr-un
-;~rf~n ·' ·a'o
-...., _ crns~'''' ...,;"r . -~- · ;--. ';{n·u'"'ric. -·~-t"~ ':qc"'r'sese··
rilr, 7
J q••d ,~n"'!!~t...l fL.,.., tctC,c u. ;; ·
<< t~ t'- '·t.
~~EHL, ;j-0\ ._Ja, e pOJ t:rln9 y{)m~na-l.e uv rrcu :.;.8.. r,.Ceas .a
' • .:-:• ' l - "'1 - : - .i. ~"- ..--"..,,_-"__ /\ t"
~.,_,j;""'<'•· \'""'"'L";'.-.-·
'GC>;,.:"_;·..-..+; .. ,.,,.- S6 i:i~.hi''"-'':'1-
1 .;;\l_i-(fj,lb -ln_l ,·
'"8'J\f8 , -~
'::Z.;:>\_1io....n !1 .,
~a"'A-~J-~""n'"'
1 ." l;âHd,Q:
.. ..., de'
nl'n'ra în ···or+·-•"'';:~
...__ i., •• , p lUtd;-<- C""~"'-rl'r
-~11~ .. ",;;:.,,."~a!"'
;1-.... d l l '-" SQ ,.""..,_re'""t'
V Vf-l C\'-", î>"li·y_,
' ' " ' '-<il''"' por't

englez, unde plăteau .o taxă, Aceeaşi !o:malitate

trebuia îndeplinită şi la îl)!oarcere. Ordinul Consiliulw
nu era numai. o ripo~tă la blocada francezii .ci avea şi
rostul să pună stavilă (i'Uterii e;omerciale .crescânde a
Sti'ltelor Unite, care de :a o 'creme concura comerţul
britaniC.
După câteva săptămâni, Napoleon replicase
printrcun nou decret semnat la ,Milano, prin care
. declara. că ori.ce navă. rieutră ce vizitase sau plătise
taxe în vreun port britanic, pUtea fi confiscată dacă
ac.osta pe continent.
· Aceste decrete şi .contradecrete puneau Statele
U!1ite
.
întrco situaţie grea. Dacă .le ignora, . risca să-şi··
 Vli\l:fllĂ CORBUl

piardă treptat t.oată flota:·. corn,erc;ială. bacă se

· re;;emna să.· păstr~ze legături comerciale numar eli
urtu.l dintre bi:lligenihţi, se ·expunea la. represalii din
partea celui!ah.. .. ·.
· În aceste, ccondjţii vitrege, A.driEm de Beaulieu
t~uşise totuşi. să expedieze în Europa. piaştrf şi.
· <;Jublo\TL ObligaţiileJl.fate de. RichardSunderland faţa
ct:e Spania etau îndeplinît~SJ' cu rnarl dificUltăţi şi cu tot
· atâtde 1)1ari ·intătzieri Dare rau Jnqeplinite: Şi aceasta
. · răroân~a· cea r:nai.fnsemt~atil re<i!i:Z\lre. ..
· · . .• · 'Este adevărat câ navele •casei .Stl'nderland-Beau-
. rflair se buc!Jrasef;ă de un tratament oarecu rrÎ
preferenţial· din partea autorităţilor britanice. Copiii
convenţiei .secrete de la Tilsit, .ptedatii de Richard
Sunderland AnglieH, îi .asiQura un.ele menajamente din
partea acesteia. .Câte un amiral britanic mai
intransigent sau mal .puţin informat asupra
cymbi_n<Jţiilor · de culise, .punea miî.na .pe câte o
iricărcătură, şi o trimite!!' la Londra,
. •· ·. Richard .nu prq!esta. \E:rau riscuri irlererrte unor
operaţii .atât de hazardate. Pe. lângă. un tr~msport
capturat şc;ăpau afte zece .. Era suficient BenefiCiile
atoperea!J pierderile... ·
Adrien ,de .Beaulieu mergea la New York, un.de
fusese convo.cat de socrtli său. Cu acest prilej, avea
să.-i relate.:ze real.izărHe sale. .· .. .· . ·
, Ştia că va fi prin1itcu braţele deschise. Rezultatele
obţinute. cu .preţul, unor s.trădanii uriaşe fuseseră
deasupra .oei căror a$teptări. Nici flotele de galioane
ale puternicei Spar:iii de odinioară ·nu .reuşiseră să
transporte .înttcUil timp atât de scurf; cantitijţLalâ! de
însemnate .de ·metale pretioase, Pierderile erau,
comparativ, miriJme. Piraţii nu izbutiseră siH
Captureze decât două • transportdri. Când erau
atacate,. navele :casei Sunderland .deschideau fără
'veste :sab.'ordurile şi dif) simple nave d.e comert, se
.transform au im fqdar.eţe\plutitoare.
DINASTIA SUNOERLAND BO'AUClA!R "!61

Dar Adrien de Beau!ieu nu avea să prezinte numai

rapoarte trandafiri;. De la o vreme observase o
agitaţie îngrijorătoare în sânul populaţiei din coloniile
spanioie. lndiehH, ·care secofe de-a Tât1dul_ murH~t~eră
în mi net în condiţii inumane şf fără să 1ridrăznească a
crâcni, începuseră să dea semne de nemulţumire. La
Rioja, Santiagc, Jiron, BuGaramango! Loja. ·Er Cc;J!:ao,-
San Luis Patos!, Saudia, «Vuses.er.& ioc tulbură'L ce-i
drept, uşor reprimate, dar care constituiau totuşi un
~r:tdiciu- asupra _stărH dE-} spirit cHn- cc!onii. !deHe
Revc.1uţfei r~~nCe:ţe .·nu ·erau străine de această stare
de efervescenţă. 13iccuS!J ~ co·'1tinenUH, care izolase.
Spania de _coloniile el din cele două Americi,
contribuise de asemenea ia slăbirea autorităţii
Metropolei, asupra supuşHor de p::ste mări.
Generalul venezuelean Franc1sco de Miranda, care
deţiriuse c-âteVa înalte comandamer'tte în armata
Franţei revoluţionare, încercase În 1806 să debarce
pe teritoriul Venezuelei in fru;1tea unui detaşament de
eliberare,· cu scopul de a smulge puterea din mâna
căpitanului general al · Caracasului, don Juan de
Casas. Deşi fusese sprijinit de flota an1iralului englez
Cochrane, · Miranda eşuase. Acest general, despre
care Napoleon spune că e un "Don Quijote căruia ii·
lipseşte numai nebunia", avea să-şi încheie cariera :r.
temniţa unei fortăreţe spaniole. ·
Lupta lui găsise însă w1 imens. ecou in America
latină .. Alte evenimente _politice şi militare aveau să
de,văluie cr.eoiilor din această parte a lumii conştiinţa
propriei lor forţe ..
Englezii, care după bătălia de ia Trafalgar
obţinuseră stăpânirea necor;test<J!ă asupra mărilor. se
gândiseră să profite de această împrejurare, pentru a
acapara coloniile spaniole. Organizaseră trei expediţii
de cu.cerire: una. în Chili, alta în terito"iHe
viceregatului Rio de la Plata şi ultima, in provinciile
de nord ale Căpităniei Generale a Caracasului. Toate
 188 VINTILĂ CORBUL
..0::::::,..------------ .~~·
•
trei expediţiile eşuaseră, faţă de rezistenţa dârză a
Co!onişliior. Aceste succese obţinute numai cu
resur-se proprii, şi fără njci un ajutor .din afară,
_tr-azi_:seril In-·· .minlea ·lc_ca!ntcifdr veJeităţi de
independenţă. Autorităţile spaniole încercau să
.înăbuşe această tendinţă, dar valul/de fund ,care se
puse'le în mişcare era mai puternic deqât mijloacele
de represiune. .
. În acea epocă, America latJnă amintea
Jrămânţârile un(Ji vulcan gata să erupă.. Această
fierbere fusese încă 9 stavilă .în. calea misiunii .lui
Adrien de Beaul.ieu. Raportul pe care urma să-/
pre:zinte so.cwlui s.ău avea să. înfăţişeze toate aceste
aspecte bune sau rele ...
'~.-a_ 1 c1ecem-une~ '- . _A'" .
wn_en- s-os1. '~a tNew ·v. or,k__ l.... a .2::~
decembrie se ţinu· la sediul Băncii Manhattan o
şedinţă care avea să rămână de pomină în anal.ele
. casei Sunderland-Beauclair. De faţă erau Richard
Suoderlali9-r.-~· _JkH s-ău .tfenry! Wi!bu r-. rvtorrlscn ş_î
pricipalii lo.r colaboratori. Asista şi Charles
Sunderland, 31 treilea· fiu al lui Richard. ca•e sosise
dnV C"r~»rl
Vi d.tt...l .,a ."' New, Yo·'·
< , --~~·î, -~~ ! U 1 - .,·~v·l·~•'~·
:,>. u·m" 1'1, ~vp··,·e•e a
!.U'j~'-<"J.·,,t;;,_~
>..>

acestuia.
' -
. ' '
. ·. '
,, ' ' ' -
'
. .. ',
.··..
.-
·
Scrisoarea prin care tatăf său îi "'chemase. _ m
,1~:"'191'1''""::;•·
•~' v-... · ,-:::.ra· roa'act'
~-- v ~t?.
'-" """ -,·,-,. _ ~A .. 11<
~ ~·
"""'f--,..,1 !11.
-~•·
•
- b.-<!':J·,·• . .
,
nSvnt 1f.dignat d8 cotriportarea -t-a în AŢ~gi!~i. ţ\i
izbutit să na faci numele de râs. Trebuia să te
iiuStrSz( şJ. tu- cu: :ceva. -\
ACeastă situaţre: nu m3Jpoate dura. Te poftesc__ să
t_e îrnbarCi ·ne1ntârziaL pa ·-~Royai .Oak~>, şi să te
!napoiez[- în Ame_rica~ A sosit vremea să dau o
întrebuinţare practică firii taie prea clocolitoare. Ţe
voi trimite fie ia New Orl.eans, unde casa noastră ere
interese, fie în Noua· Spanie, unde vei lucra. sub
ordinele cumnatului tau, ,<\drîen de Beaulieu. Ţin să-ţi
. relev un dicton cu multă circulaţie în Su.d: «Bărbaţii
.din New Orleans trăiesc mai puţin decât femeile".
 DINASTIA
.....
SUNOERLAND .....E!EAUCLAIR
~---- ~----
189

Cred că ai priceput despre ce e vorba. Spiritele se

înfierbântă atât de repede, încât pistoalele încep să
tragă, mai !nainte ce oamenii să fi avut timp a cugeta.
t:xact ceea ce îţi trebuie. În Noua Spanie, condiţiile
de viaţă sunt asemănătoare. In această atmosferă de
'''O!e·nţa~ S.l b•t·Jt~litQ'e··ie
""' , Q,~,Gl.t.
. 1· , ve'l·sim· '·' o.:>t· ,_;1~'>0·• tnu
;,! '· ol-'rTl<>nt•d
.. , F'1n L~ • To
,. ..__.

previn însa că vei avea. de-a face cu adversari care

vor reacţiona altfel decât inQfens•vul le.ctor de la.
OXfâtd. -Care -te-a-,făsat-' să-i' îm-brâncesti în baziriul cti
apă:' -·tă-ră a schiţa·- ·tin ·'geSt de-- aparare .., a:
. Cnarles răspunsese cu . entuziasm la chemare'a
tată!ui s·au .. ScriSoarea nu ~um3i c~i nu ll t!morase·,
dar îi ascuţise şi mai vârtos comtJat1vitatea.
·Raportul .lui Adrien de Beaulieu nu îi făcu o
impresie deosebită. lnşiruirile de cifre îl obosiră. în
schimb, numele localităţilor citate, sonorităţiie lor
spaniole, atnmsfera. exotică . pe care o evocau, îi
treziră curiozitatea. Deşi împlinise douăzeci de ani,
Cnarles visa numal aventciri, de
parcă n-ar fi ieşit
încă dhi vârsta copîlăriei. ' ·
· Richard il privea cu îndoială. Era firesc să nu-i
inspire încre.dere acest roşcovan masiv ca· un· taur,
vi olent.: fluştu ratie,. ' afemeiat; 'biZar,· arţăgos şi
incapabil de a gândi profund.· Chârles părea destinat
să nu~fie decât o anexă a fraţilor săi.
· Până şi culoarea roşie a pănilui său era un subieet
de· mirare. ln copilărie, Charles fusese· blond. Gu
timpul, părul i. se închisese, .luând o nuanţă roşcată,
ce amintea aurul vechi, c;;~ mai târziu să capete tonuri
de un roşu aprins, ca flacăra. La Oxford era poreclit
·Hercule. Ca şi iegendarul locatar al Ollmpului făcea
isprăvi care lăsau cu gura căscată. pe colegi şi
profesori. Puterea lui era atât de extraordinară, încât
nici un boxer profesionist nu se. încumeta a i se
impotrivi. Cu o . lovitură de pumn aplicată lnhe ·
coarne, culca la pământ un taur. indoia cu degetele
cele mai mărunte monede, ie~r potcoavele le răsuc.ea
 \i'lNTiLĂ CORBUl

în toate chipurile~ Lupta, folosirea forţei, devenise

pent(u Charles· o a doua natură.
· Pasajele din raportul lui Adrien de Beaulieu, care
relatau extinderea şi âgravarea tulbw rărilor !n
coloniHe spaniole, fură .pe placul lui Charles:wcare îş'i
zîse că. acolo 1· se va găsi şi lui o întrEÎl:iu1nţare.
Acelâşi raţionament îl făceă şi Richard. Evldi:lnt;
faţă. de 'amploarea qpenaţiiior întreprinse, era 'necesar
să i. se încredinţeze lui SeaUiieu un personal sporit ş{
credite superioare . .Pe Charles il va trimite în Noua
Spariie. în · Mexico, temperamentul său exploziv va
· face.mai puţine ravagii decât la Londra sau la. Oxford.
Răspunderea ce-i va apăsa umerii, ii va mai potoli
c!ocotut' lăuntric, cuminţindu-1, aşa CU!TI se cuvine
unui tânăr care a .depăşit vârsta adolescenţei...
. După raportul lui .Adrien de Beaulieu, .ascultat cu
atenţie încordată, după dările de seamă prezentate de
Wi!bur Morrison, directorul Băncii Man~attan, şi de
James Sfewart, directorul adjunct al uzinei de
armament de la New Schenectady, luă cuvântul
Richard: . · · ·.
Când se ridică din jeţui prezidenţial, se făcu linişte
ca într-un templu in care marele preot apare ln îaţa
drept credincioşilor pentru a oficia serviciul religios.
Patruzeci de perechi de ochi în.cercau să descifreze
expresia de pe chipul. lui Richard Sunderland.
Patruzeci .de directori, de consilieri 'tehnici sau
juridic!, aşteptau cu respiraţia tăiată aprecierile şi
hotărâri le sale. . .
Era .prima•şedinţă de acest fel. pe care Richard. o
prezida după nouă ani de lipsă din Statele Unite, In
capul · mesei, marele patron stătea drept ca o
lumânare, tâmplele ·albe îi accentuau atitudinea de o
demnitate elegantă, dar tOtdeodată dârză.
Toţi îşi făcuseră. cu prisosinţă datoria, Toţi
luptaseră pentru izbânda' casei Sunderland.
 DINASTIA . SUNDERl..AND
. ·- . BEAUCLAIR
- - ..

Rezult~tele erau deasupra. oricăror elogii.

î ntr€Jprinderile din State.le Unite, .controlate de
Richard,.· crescuseră, realizaseră beneficii uriase.
Evident, aceste izb'â,nzi, fuseseră ()bţinote, dat0~ită.
d.irectivelox marelui .patron. .Dar munca încordată,
p(iceperea~ destoiniCia, devotamentul :Cqiaboratorilor
.şi sllbalt~;nilor săi, tontribuise~ă !('{ mare măsură lil
egjl(q;;~fea sJccesuh.li. fn vrem€Î. ce în Anglia şi îri
Fl'an.ta, casa· Sunderland-Be;iuclair înregistra o .
.· stagnare . a afacerilor, o .criză !atentă, susceptibilă. ·.
oricând a lua proporţii, în .Statel.e .Unite ascensiunea •
era continuă.
. . . de oameni, conducători
Cei patruzeci . -
!li
unor întreprinderi ce tota:lizau un capital. de peste o
sută de milioane de dolari şi care. ţineau în mâna lor .
soarta a zeci de. rnii de mu.ncitori de uzină, de
marinari, mineri; 1uncţionari, ingineri, economişti,
aşteptau cu legitimă n.erăbdar.e un cuvânt de
mulţumire, un elogiu, poate chiar gratificaţii si
recq mpe.n se, .
.Şi )';li(;hard vorbi:
-. Genflemeir, am ascultat rapo.artele
dumne13voastră. Rezultatele. obţinute îndriluiesc un
optimism moderat. Ne aşteaptă înCercărigrele. Foarte
grele .. Sper că veţi reuşisă le faceţi faţă. Mâine după
amiază, la şase, va avea loc o nouă şedinţă, prezidată
de Mr. Morrison, care vă va comunica hotărârile
mele. ·aeot/{lmim,
~ ' .
bună
.
·seara! · . · . . .
l!iclină uşor .din cap, în vreme pe colaboratorii.
u!uiţi . ·se ridicară în picioare. Urmat .. de Wilbur
Morrison şi de fiii săi, Richard părăsi sala consHiului:
După plecarea lui, cei rămaşi se privită consternaţL
· Les.lie .Glinton, consilierul. econqmic pentw
afacerile americane, un tânăr, dar capat•il lauroa.t ai
Universităţii. t::rincetob, scăpă o re·m;:;-ţ_,rcţă ce vc1a să fie
·. ·gi"'11eata~.
~'. . ,- '
- .. Marele 1\!logul şi-a spus cwvantu!!
 .
t!l2 VINTILĂ .CORBUL
-~------~--------- ----'-.--

Nimeni nu.:i ·relevă .spirituL Nici un surâs nu

destinsa expresia întunecată a chipurilor celor
cprezenţL
Ce voise să <spună Rich.ard S.underland?
cl.acionismul său .era .îngrijorător:... ,;Marele Mogul şi-a
;,spcus cuvâhful!''. Apia .. acum re<Hizară C.LI toţii
<-<'iP:regnanţa
' ,_ - ' ..-- -. -
'-''
aţestm'cuvinţe.
·- .. -- -
" " -·-
Leslie Cltnton nu greşise.
-- - _,__ - - '
. Richard Sunderlanti amintea într-adevăr un mare
· ~rftog 0 1<;are botărăŞte ~n />rimă 'şi ultimă. instanţă, :tjiră
<să
-. .dea.. nici''
- --
o '§ototeală
... - . ....~ăi. ·._
... Vi:l:irilor ·
_._-

l(l noaptea ac,eea avu loc o şedinţă secretă de

lucru în -biroul hJi .Richard Sunoetland din vila sa de
lângă Battery.
Nu chemase decât pe Wilbur Morrison, pe Adrien
;de Bealllieu şi Pe James StewarkHen ry şi Charles
asistau de drept, potrivit COI'lcepţiei llli Richard, care
voia să-şi iniţieze Vlăstarele în toate secretele. Se .ma1
afla de· ,faţă şi Norman McKreely, primul secretar,
care.avea misiunea să înregistreze în scris discuţiile
purtate şi hotărarile l.uate. Ric.hard. era întunecat şi
gânditor.. OLlpă '.c.e aruncă o ultimă priVire asupra.
colaboratorilor, înbepu cu voce egală: .
~· G.entlemen, v-am adunat spre a vă co.m unica .
h6tărârile mele· .şi;' a vă/expune motivele care lecau
justificat. Ţin să Te cunoaşteţi, fiilîdcă ne îmbarcăm
fără voia noastră într-o aventură foarte riscantă. Este
bine ca un comitet restrâns să cunoască mobileie şi
linia trasată de mine, astfel ca siHni poată continua
opera, în eventuaii.tatea 'că aş fi Impiedicat din diverse
cauze; Introducerea era Ciudată. Nimeni nu îndrăzni a
face comentarii., pouă evenimente de. a importanţă
capitala pentru existenţa casei Sunderland-Be.aucl.air
m-au determina.( să iau măs_urile pe care le veţi
.asculta ·şi dl.lmneavoatră. Prin:ru.l .eveniment a avut loc
in Europa. Un raport cifrat, sosit acum două zile de la
·Paris, mi·a.. adus Ja: cunoştinţă semnarea la
' .
 ' ' - ' -
DINASTIASI:JIIIDERLAI\ID BEAUC.LAIR . 193
·---·---·---···

Fontainbleau ·a unei convenţii secrete între Franţa !)i

Spania la data de 27 octombri.e 1807: ObiechJI oficiiil
·.ah aceStei convenţii .este împărţirea Portugaliei, care
.. trebuie· }1edepsită .fiindcă a ·refuzat să adere la
l31bcus.u! Marii Britanii, .ordonat de l'Japoleon. Scopul
. ascuns;al convenţiei ·este altuL Impăratul Franţei vrea •
. ca trupele lui să ·se infiltreze fără zguduiri în Spania.
,la lilbrnenttlloportun () va declara ocupată. Prima
consecinţă Va .fi. răsturnarea dinastie! Bour;bonîfor şi ,
insta:(Jrare:a .unui re.gim aservit. f=ranţei. Pi;!ntru noi, .'· •·
ac:est eveniment poate .fi bogat ln unnări funesţe. · ·.
Noul regim nu va anula oare concesiurHie acordate
· nouă de .actualul rege al. Spaniei?. Trupele franceze,
.·.comandate de mareşalul Junot au $1 intrat în Spania.
După' informaţiile de care dispun până ln prezent,.
regele Carlos şi Prinţul Păcii,, nici .nu bănuiesc că
asistă la ·o ~invazie pacifică a ţării... Pentru orice
·eventualitate, trebuie să. grăbirn, .curăţirea colqniilor
spaniole de tot aurul "şi argintul fezaurizat Nu se ştie
·cât timp vom mai ave13 mână liberă din partea
guvernului spanioL.. Acest eveniment este primul
•· despre care v-a111 vorbit, gentleman.· Al doilea
· eveniment nu.: Sca .produs încă, dar nu va întârzia să
se producă. Şi acesta complică ingrozitor lucnlfile .
.Preşedintele Jefferson, adept al politicii struţului,
· Jntenţioneatil să impună Senatului şi Congresului o
· lege fără•· precedent in istoria acestei. ţăr(_ O lege
; antidemocrafîcă, · o lege · arbi.trară, care loveşte
· proprietatea iDdividuală, libertatea de iniţiativă a
.: cetâţer~ii6r ·americani şi drepturile garantate prin
. Constituţie. 'Potrivit acestei legi, un embargo va
împiedica pe timp nedefinit orice 'Comerţ cu
străin ăta!ea.
Wilbur Motrison, ,Beaulieu ·şi J.ames · Stewart se
. privira uimiţi.
- [)a; genl/emen, Preşedintele Jefferson vrea să
impiedice navele·americane de amai circula pe mări,
 --·- .VINTilĂ
·. . CORBUL
. .

pentru a evita astfel ,orice :conflict cu beligeranţiL în

padmsmul său prostJhţeles izbeşteîn efect; în lo.G ,să
îhqtepte cauza, Votarea acestei)egi. e susceptibllă .şa
dţlda ·la r.aina casei SonderÎaqd, .Dflcă'nu luăm măsuri
. dif1. tfrnp,; flota noastră comercial<'j, va putrezi în
· · p6fh.lrile ali;leril.-;:ane, .'prod!]sele uzi.nelor noastre vor
m(:Îq(lg:ăiîh âr'i.trepotite, ciîci cqnsumul intern, da pa
.Cum Ştiţi)şl dumneal[oastră riu este încă .safi<::ient ·~·e
irraie .pentn.l\. a înghiţi I11treaga productie anuală,
AurUl şi ad]intul acumuîat în pivnitele BăncH ·.
Marjhattân v.or fămi\'11e. n<;!productivei Iar băncile din
· Europa controJ.aJe de npi, vor avea existenţa
periCiit~;~tă din cauza rupedi legăturilor financiare cu
. America.· · ·
James Stewart nu s~ mai putu abţine:
. - Sunteţi sigur., Sic că .preşe.dintele:
intenţionează... . . .. . .
•..·-. Când fac o ~firmaţie.w. Stewart, spnţşigur .de
,(la; replică .seq Richard. Să. continuăm, Există .şi·
• soJuţîi. capabile să . cnrijeze, in parte, cel puţin,
efectele .d<;!zastruoa'se ale erhl:lar:oguJuL în primul
rând, să discutăm problema flotei noastre comerciale •.
Toate navete ca;>e(Suriderland riavighează sub
pavifionul Statelor UM.ite. l"iwi !iOrîu 1 ac(l'sta, care până
. mai ier.i era, pentru .'noi o mană cerească, d.evine o.
povară. Corăbiile 11oastre trebuie·· să adopte· alt
pavilion. Câte vase'·cuprinâe· în• prezenr flota noastră
comercială, Beau!ieu? ·. ·
·-· Dori.tf .o. cifră· globală, sau pe tonaje?
- Globală:. · · · · · · · ...
~ o sută optzeci şi cîpţ de nav(l, dintre care. o
· su.tă tr.o;!i afectate :t:rilficului cu Amer(ca de Sud şi cu
Antîlele, .·. şaptezeci şi patru peQţru Europa şi
unsprezece pentru. t.(,)me~tul cu .Extremul. 0Jient. Pe
·. santier€) avem douăzeci !ii două de nave,. dintre 'care
. zece gata de lansare. .• .. . · .· .
•Richard fâ'cu un semn secretaruloL
· DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAJf{ 1!15
. .•. ··~---~·~·

•
.-·.. McKreel)<, r·
ia notă. Cindzeci.
.
de- nave vor li
vandute. ime.diat unei societăH de navigaţie britanice,
pe care o Vom înfiinţa !of .noi, cu capitalul ..
nostru.
.·Căpitanul Gochrane.va dirija această flotă. Cincizeci·
. de nave vor trece sub paviliahul altu.i stat neutru. Ce
pavilion
". ;
prdpui,
- ., -- -
BeaUiieu? ·
.·-- Adrierr
~-- - -- zămbi .. - ··încurcat:
- -
. .·.~Vă mărturisesc, S.ir, pentru moment nu găsesc
.o formula;. T:oate.. statele .europene sunt angajate în
'aduătul conflict... . . . .
.- ·:·· .. - . . -

•~ Ce . părere ai de Haiti, Beaulieu?

•
·-· H.aiti, Sir?
·-· De ce. · nu? Ha iti e în prezent · ll~. · stat
·. independent. Singurul stat indepen(Jentdin cele două
Americi, cu excepţia Statelor Unile:
- Rolul nostru,· Sir, în expediţia lfcsnceza. nu a
fost ·tocmai favorabiL. actualilor guvernanţi din
· Hai ti... .
:-·Oamenii politici au memoria scurtă, dragul
meu, mai .ales când îi ungi cu aur. După căte ştiu,
Haiti are în prezent doi stăpâni. Preşedintele Petion
··•în Sud, şi regele Henri-Christophe · în Nord, zise
"Richard, accentuând cu dispreţ titlurile celor două
căpetenii. Cazi l.a învoială ct; cel mai maleabil. Ace.ste
ycincizeci de vase vor trece sub comanda căpitanului
Maclaughlin, În sfârşit, restul vor rămâne. provizoriu.
sub pavilion american. ComaRdantul .lor· va fi
căpitanul Townley. Vtlţi proceda: în aşa fel încât în
<porturile Statelor Unite să n;.;. se afle .niciodată mai
~>mult de .zece vase ale casei noastre. Nu vreau ca .
. 'aplicarea embargoului să-mi surprindă multe. corăbii
·în Statele IJnit&. ·
.... · Adrien d.e Beaulieu părea trist. Flota pe care el o
"spori se, o reorganizase, o dirijase, îi scăpa din mână.
·Mâhni rea lui nemărturi.sită nu scăpă lui Richard,
 '-. Beau!ieu, adăugă el; conducerea supremă o
. 1 păstn:J:ii lot ou.trm!'lâta: MacLaughlin, C.ochrane şi
to111(nley îţi vot e){ecuta ordiniiile•. Rolul dumitale
capătă, ·ati azi înairite,himportan1ă deosebifă: FI.C>ta
comel'cială .esţe în ITlomentul >ie faţă. coloana
.. ' vertebrală· a casei i3unaei'lancf..l3eliuclair. be buna ei
..• ',,prg:&niz(irt3 şi .:de.f~iul
, __________ , ____ ----·------
curn
----
va ,;-{;utge spre "·?',,
----.-
\!era "•C.rut
-

ţauru!;şi· argi ntoLc.oloniilot spaniole; depinde .existenţa

·no<lstr,ît:,
----:-- ----
Rich~rd:sunderlaoi:i·s.e'îot<:iarse
'<-- --------------------- ---- ----
spfa.'tiu.l
-- -
··• său mai (()are... •J'lilîni')\'Jata,••. ,Henr;'J. te veî'Tnapcifa 111
Ângfia. ·.· impreu!lă .cu· Algernor\, Travers, actualul.
direi;tor al băncii .noastre .de l.a Londra, şi cu Stuart
. Rowlândson, consilierul .nostru juridic pentru Anglia,
vei da tiinţă $,ocie'f'ăţU (le Navigaţie Britanice
Sunderland-BeauG!air. lndatil ce \/.ei executa ac.;:astă
misiune; te vei înapoia ln Statele Unite. Bineînţeles, ·
fără Mrs. Suneerla.nd.:.

Informaţiile lui Richard Sunderla.nd erau exacte. ·

La 22 deceni6t.ii'l 1807:Gamera .. Reprezenţahtilor şi
Senatul,. la .t;grerea''confid!;)nţială a preşedintelui
Sta.tel.or ·. ·Unite;: votafă cu mare majoritate legea
· embargoului. · ·. ·
., La. acea dată, 'Richard SE!.afla,Ja New York, Adrien
de Seaulieu ŞF CbarJes pJec&seră la V era Cruz, iar.
Henry Stinde!'lapd ~ta. în dri.H11 spre Angli!l. ·
···Potrivit inst(utiiJiliior striife ale lui·. Hicnard,
nurnai
- '\'
noua
''"'
v.âse.
----- ale/casei
" "- -
:sun'dedand"Beauclair
_,, - -----' - --" ' - '
fură
;sur!)rin.sa.:·în !iorturile Statelor·•vnite.Ja' .intrarea în
.. vig~ă:re a legltemb?rgouil/L Până atuocL if'd(ien de
Be~ll!iel.[,fuţr~se intefls, Navele .saleJransportaseră zi
·... şi .n~oaptti înuJărn!l]câ. produse Jnoustriale, arrnamei1f
.. , · şi, lţlărturfp(O\feliite diq intrep(indetile controlate de .,
···.· Richard. '!"e;.întreagfl;sdora't<ă.a .embargoului, .Jamaica.
· ·. !1Ve.a: ,sa .s;erx1Jast:a.. drept. ..l.l'otrepozit al :•c.a,se!.
' SunMrîâod-:seâuclaiH
- ' -. - .. -
· · ··
 197

D.ata de 22 decembrie avea s.ă rămână de porninii

jn !!nal.ele Statelor Unite_ . Din ziua· aceea, toate
porturile 111..ari!ime fură !evite de paiaii:iie. Ca !o
. "Povestea Frumoasei din Pădurea Adormită", nave!e
..ingreineniră
- -
de-a
- -
lungul
- . ., - --, 'deşart<:l.
cheiurilor
' - '
In
-
!<::ieu! -
activităJii de furnicar din ajun, se aş.terno nemişcarea ..
• Jn antrepozite nu mai intrau şi nu maueseau mărfuri ..
·.• Caselor d.e Jmportcexport nu lerna.i rămâne;1 decât să.
tragE( ot;.loari.l'iJJe. În ~irourile arrr\a(ori!qr, funcţionarii
'a$leptau cu • groază concedierea. lv'!arinarii fără
angajament se întrebau cu ce vortrăi ei şi familiile lor
>în iarna care .se ânunţa aspră. Hamalii, scrutau largul
mării, aşteptând împotriva evidenţei, o navă care să
folosească bcâţele. c;ârciumile, tavemele,: care până
· ·• mâi ieri făcuseră afaceri de aur, rămaseră fără clienti.
Băncilor spedalizate în finanţarea comerţului
maritim, nu .le rămân.ea decât să-şi închidă ghişeele.
Cine îşi va ,mai. achita datoriile, sau cel puţin,
· dobânzi le, când toate izvoarele de căştig ·. er:;w ·
temporar secete? Oam.enii de afaceri, spetulatoril,
' marii. industriaşi şi bancheri se frâmântau, cuprinşi de
•· turbare. · ·
-~ - . ..
.·In cercurile ar;matorilor şi ale . marii finanţe,
· Jefferson era acuzat de . dictatură, tiranie,
'incapacitate. Prinţre Ci'li 'nial Înve~şunaţi duşmani ai
. preşedi[it~lui s'e nurnăfa şi Ricn·ard 'Sund.erlând. Spre
detiseb([e de.·· ceilalţi' oameni chf afaceri, care se
1Y.e(je'l:u )ri)pinşi iremtîcliabH la. ruină, el. dispunea în,
$\ilfe].e Onite; de · {:aţlîtalun · qprO'ape ,nelimit~te.
,.Atacu'r,ile il<~Je Jmpptri\'tr lui Jeffetr;oil r1u se mărglnlră ··
'la''.'ct'ftici ' JÎ!\'r6ale: Cttmpără tr<li ziare de ·mare
. circulaţie .la New York, B.qston şi Pliilade!phia; angajă
. un sta\ major de gazetarij;enumiţi pentru lipsa lor de
··. scrQpule şf pentru vjol\')nţa to(luJlii, iar. după ce îi
dresă cum trebuie,· dez!ăriţ!Ji o campanie aprigă 'şi
,susţinută împotriva preşedintelui Jefferso'n: · ·
 VINT!LĂ CORBUL

,.DICTATORUL> JEIFEERSON . ÎNCALCĂ US:ERTA-

• ŢILE CE'I"AJENEŞTI . SECULARE AlE POPOI'U.IL.iJI
. •'AMERICANi.. . .
. . ••·· PRI;ŞE.DlNTE!.E SECÂtui!:~TIE VISTIERIA ŞI PA-
f!ALIZEAZĂ'ENERGIA.NA.ŢIUNII .. , · .
• > EXISTEi\IŢA RE~UBUCU E AIIII.E.N.INJAŢJi••;
> O EXP!::RIENJ:4 tlEZASTRUQASA A. PREŞE;OINTE-
•l:UrJEFFERSON"'··
-<-- --, _____.. -_-______ ,,,_, __
h·T~---
.. .····
/.-.·: · .-•. ··.·..
<-- . . ·:
. . _.· ._•. · Ui'\M,l\R.IÎ.i.E.. •(;.iÎI!Ei' l"QiiiTICI FAI.JMENTARE1 MI:ZE·
R!A; FPAMETEA Şi.$OMAJUl. SUI'i!T HĂRĂZITE.·A:ZI
·. STATEtO# UNITE DE UN GU\IERt~ CORUPT ŞIII\ICA-
·. PABU...!' •····•·. .. . .. . .· . .
într"ur! artioOl/de o vîrulenţă extniordinară, WiHiam
Gordon Drake, Şeful g[upulul de ziare controlat€. de
.Richard, l<arisă .uh ataC furibund pe tema discursului .
inaugural ·rostît pe Jefferson la intrarea sa în
funcţiune.

"Îmi iau în primire misiunea, apăsat de. presimţiri

nesigure şi grozaye, .pe care măreţîa funcţiunii. şi.
· !slăbiciunea puterilor rri€lle .le inspiră în mod. firesc."
Acestea sunt .cuvintele textuale ale prt:lşedintelui
Jefferson, scria William Gordon. Drake .. Le-am citat,
fiindcă ·au· fqsf profetica.· într-adevăr. Presimţirife
nesigure ale preşediQJelui s-au, indeplinit .Statele
. Unite .se ,află azt.pe mafgioea prăpastiei. Preşedintele
'a mai vorl:lit despre slăbiciunea puterilor sale. Ar fi
fost mai potrivit să :vdrbească. despre i rJcapacitatea
•sa. în aceeaşi ci.lvâritare a făcut apologia guvernării
·democratic;e .. $tiţi A.r;. ce constă. guvernarea
.democJatică peÎ ·care \ a glorificat-o fn discursul
inaugural? Tntr"o tirani;îodioasă, ce aminteşte epoca
• ;guver.ratorilor trimişi deAnglia,sp~e aîmpila popprul
· american ... '' · ..•.. ·
Articolul continua sa
brodeLe pe aceeaşi temă, in
· trei coloane etaJale In prima pagină a ziarului. în
seara apariţrei.• năprasnicului atac. Mr. . Drake tu
DINASTIA SUNDERLAN!J'BEAUClAIR ·. 1!19
· · - - · - - ··-·-··
. .
convocat la reşedinţa din New York a !uî "liGhard,
care-I primi în cabinetul său de lucru. Nimeni nu mai
er<:r de fată la acaastă audienţă.
Mr: Wil.liani Gordcn Drake era un bărbat de
statură mijlocie, zvelt, brun c.a un· spaniol, cu obrazul
măsliniu şi ochi vicleni ce-i jucau în cap. Hainele îi
.erau croii!' după ultimul jurnaL Culoarea. lor vie îi
.dăd.ea însa. o înfăţişare vulgară. Lumina lămpH de pe
birou cădea în plin pe .chipul ziaristului, Richard
'rărtrânea în ,u nibră. ·
.--- -ţV1r_ - - Orake, :eşti -priceput tn meseria d~Jmital_e~­
N•am făcut o alegere proastă.
Ziaristul se înclină. Căuta din ·ochi un scaun. care
întârzia să i se ofere; Richard ignoră acest gest. În
schimb,. arătă oaspetelui său o foaie albă, împâturită,
aşezată la. vedere pe o tăviţă de argint.
- Un cec. la"l. E pentru dumneata.
Drake il luă cu delicateţe, apoi il strecură în buzunar.
'
- Nu esti '
'
curios să citesti
' ', '
suma?
...
Ziaristul zâmbi, isteţ. ·
-· Dacă. nu vcaş fi cunoscut generozitatea, nu v-aş
fi oferit serviciile mele; .
-. Eşti abil şi inteligent, Mr. Drake. ·
.;_ Aşa: spun şi alţii, Sir.-
Richard rase. fi plăceau camenii dezghcfaji.
-. Mr. Dra~e. Imi .plac arlîcoiBie qumitale şi ale
•oamenilor dumitale. A$ •rrea :SiHi pun fnşă o
'intrebare. Nu te temi că violenţa lor ar putea să l(.ă
atragă neplăceri? ·
- Avem ·câte un redactor responsabil pentru
.fiecare ziar, explică Dmke. Riscurile sunl ale 101'. A.m
mai luat o măsură. Îi schimb des: Daca unul. va fi
.urmărH, voi face în· aşa fel încât s·ă dispară la timp:
Ascunzători sunt destule. Până trece furtuna ...
- Înţeleg, Dacă vei avea totuşi .neplăceri, să iei
contact cu. consilierul meu juridic. John Sanders ...
·Încă o întrebare! de ordin personal.
 200 lfiNTILĂ CORBUL
·~=----~-----~ ~---

·- Vă rog, Sir.
-.Dumneata Crezi in ceea ce scrii?
- Când sunt p)ătit' bine, cred.
- Am o părere din. ce în ce mai bună despre
'dumneata, Mr. Drake.
- Vă mulţumesc.
~ Da, da, cred că vom face treabă bună
împreună, îşi continuă Richard raţicmamentul. Ziarele
' -- - - - - - ... - ' -- - "" <

. pe care le~am· cumparat cu scopul un1c de a-1

piscredita ·pa Jefferson micau dâî h idee. Voi crea o
reţea de gazete, dare să-mi sprijine acţiunile. Depinde
numai de dumneata, Mr. ·Drake, ca să obţii
conducerea ··acestei reţele şi ·acum, la revedere.
Poimâine să mi te prezinţi ·iarăşi. S-ar putea să-ţi dau ·
instrucţiuni noi. ..
Prea bine, Sir, zise. William Drake, părăsind fără
zgomot încăperea. ··
· După plecarea ziaristului, Richard rămase câtva
timp cu privirile pierdute în jocul flăcărilor din cămin .
.Muzicuţa unei pendule Louis XV din porţelan de
Sevres cântă arg1ntiu de unsprezece ori, smulgându-1
din gânduri. Sună clopoţelul. Un tânăr imberb apăru
·în grabă. · ·
- s·1r?..•
....c. Lawsonl Să intre Mr. Monison.
secretanll de serviciu ieşi. Câteva .secunde mai
târziu, directorul BânciHvlanhattan îşi făcu intrarea în.
cabinetul .lui Richard ..
-.la loc, Morrison. Avem .de •vorbit. Nu te reţin
.mult; :fiindcă sunt obosit. Se adânci în fotoliul său,
apoi Jş i plimbă mâna .pe frunte. Reg retând parcă
acest semn de slăbiciune, se îtrcordă brusc .. Este
vorba tot de legea embargoului, Morrison. Legea
aceasta ne"a căŞunat mari .pagube. Dar nu depinde
dec.ât.de. noLca.'sâ scoatem· beneficii 'de pe urma ,ei.
....:•sertefidi7 , ·
DINAS'"{IA SIJf\IOERLANO BEAUCLAIR 201

- Da, da. Embargoul va ruina oameni şi

întreprinderi. ProducJia anuală a ţării depăşeşte
nevoile pieţii interne, Aceasta .va determina scăderea
preţurilot. Împrejurare de care trebuie să. profităm. În.
curând, numeroase fabrici vor ajunge în pragul
falimentului. Minele care furnizau materia primă vor ~fi
nevoite sa-şi suspende aciivitatea. Şi unele şi altele
vor fi scoase la mezat. Oferta \la fi uriaşă Şi cererea
minimă. Npi dispunem .de capital uri. Vom cumpăra pe
nimic. întreprinderi indus)riale şi miniere, pănă rnai
Ieri inaccesibile
. ... Am nevoie
. de îier.
-
De
. mult -fier,._, .
~-

.Morrison. Uzinele noastre de armament consumă fier.

De ce să-I cumpăr de la alţii, când aş putea să mH
procur din minele -mele? Cred că. m-ai inţeles.
- Perfect. Sir.. Vom cumpăra mine de fier.·
-.Şi terenuri metalifere, Morrison, care nu au fost
încă puse !n exploatare, dar asupra c'ărora
prospectorii au ind.icil precise că ascund zăcăminte
Importante. Leslie Clinton să-mi prezinte un raport
amănunţit în această privinţă ... lncă ceva, Morrison.
-Da, Sir?
- Vreau să profit de actuala conjunctură spre a
lichida un concurent Fabrica d.e arme de la
Terrytown a c·umna!LI'ui meu, ·zechariah
Abercromb.ie. După câte sunt inlo.rmat, Abercrombie,
exporta în vremuri normale cincizeci la sută din
,producţie. Embargoul îl va împiedica să-şi mai
desfacă în străinătate armele. În curând va intra în
qriză de supraproducţie. Aştept de multă vreme
această ocazie, ca să-mi achit o poliţă veche. faţă de
Mr. Abercrombie. lată· care este misiunea .dumitale,
Morrison. Fabrica noastră de armament va anunţa o.
scădere bru.scă şi masivă a preţurilor. O scădere atât
de masivă, încât Mr. Abercombie nu va mai li în stare
să ne ţină piept. Spre a-Şi acoperi cheltuielile, va fi .
nevoit să. caute credite. Vei cumpăra toate poliţele
 ··,::c20-'-'2'--.----------~VIN:riLĂ CORBUL

semnate de .el. în ziua când vei intra în posesia lor, îl

voi sugruma pe Mr. Abercrombie ..
· - Şi P,ierd~ri!e .ndastre vor li apreciabile. Sir.
-· Mi ie îngădui; Marrison. Am capitaL Vând .in
pierdere, ·până în iilia rn care îmi voi zdrobi
. concurenţii .. După acee;3 voi. urca preţurile atât de
mult, încât săc.;mi scot paguba; E limpede?
.·-. Foarte limpede.
·.-• Deci, ·prima fază. Scă.derea preţurilor până la
JicQi<;larea cor;rţl!rentei. A..dou.<:! ·fază, majorarea
pre'ţLrrilo!".va urma în cQip matematic .... RicharGi.!ăCu o
pauză. i <ivit ura va reuŞi, Mdrrison', Posibilităţile mele
de .Jeziste.nţă sunt <tPtoape nelimitate. Pe
Abercrombie ş,i Pe toţi concurenţii deopotrivă cu el, îi
am în mână: .. Aceasta e tot ce· aveam să-ţi spun.
Trebui.e să mai primesc şi alte persoane. în curând va
suna miezul nopţii. · ·
După plecarea director.ului băncii,. Richard se
.ridică din fotoliu şi tăcu câţiva paşi prin cameră.
Amorţise. Se simţea obosit. Tensiunea din ultimele
•zile . îi CCHJSU'rnase multă energie. Îmbătrânise?
Altădată
-- - - - aceste -- 'eforturi- nu
- -I-ar fi costat
- decât
- o
noapter de somn reparator.
Fată ·de colaboratorii săi .se arăta mai sigur de
sine, dec:ât se simţea in realitate. E drept că în Statele
Unite avea inca uriaŞe capital uri la dispoziţie. Nimeni
nu putea. însă prevedea eli precizie .mersul
eveni.mentelor. Richar.d aplica .un (Tiijloc infaîlibi!
pentrll a cunoaşte dinainte, cu oarecare aproxil1'faţie,
desfăşurarea situaţiei· politice. Cumpăra 'pe înalţii
demnitari ci\re Se lăsau a fi tarifaţi. De la . o vreme,
mai precis, de la Revoluţia .din Franţa, intervenise un
Jactor nou, cwe .scăpa de sub controlul. manevrelor
politice de culise. Populaţia anonimă a satelor, dar
.m.ai.. ales. a or:aşelor, care începuse a se amesteca
activ şi insistent în politică, Mlilţlrnea aceasta era
greu de cumpărat . Unii din :reprezentanţii ei.. In
Congres se lăsau 'Însă corupţi.
DINASTIA .SUNDER!.AND BEAUCLAIR · 203

Richard se aşeză iarăşi în fotoliu, Trecuse de·

miezul. nopţii. Sună din clopoţeL
- Lawson; să intre Mr. Stew.art şi Mr. To'Nnley ..
. Se răzgârrdL Să Intre numai Mr. Stewart. Mr. Town!ey
să mai aştepte.
· Directorul adjunct al uzinei de la NeW
Schenectady intră în cabinetul marelui patron,
•sanctuar în care nu pătrundeau decât puţini aleşt
,Stewart era emoţionat. Simţăniântui. acesta îl încerca
ori de ·câte ori era primit de Richard Sunderlan'd,
. James · Stewart ·nil depăşi se patruzeci de ani.
Capacitatea şi energia sa îl desemnaseră pentru
.inalta funcţiune de directe~ adjunct. în realitate;
asigura conducerea uzinei din .ziua in care i\drien de
Beau!ieu primise funcţia de director ai flotei
co.mElciale a caseiSunderland. T0t atât de pretenţios
faţă de subalterni cât şi faţă. de el lnsuşi, Stewart era
un model de exactitate şi eficiel')ţâ in serviciu.
Richard îl aprecia, fără să-i socotea!ică tol!lşi un
colâborator de prim rang.
- Stewart, zise Richard !ndată ce ramaseră
singuri, după înapoierea dumitale la New
Schenectady, vei dispune scăderea preţului pulberei
şi a armelo.r uşoare cu cincizeci la sută.
Ochii lui Steward se rotunjiră.
- Cu. c;ineizeci la sută, Sir? Nu credeţi· că: ..
- Nu e cazul. să intri în 'oanică. . Stewnrt.
.
Hotărărea mea este bine cântărită. Vei întocmi un,
prospeCt, în cincizeci de mii de exemplare, prin .care
Ifei anunţa noile preţuri. Prospectul va .fi trimis în
special în regiunile de .frontieră din Vest şi Suct
totoda:tă, vei lua legătura cu Mr: Wiliiam Drake •..
directorul reţelei noastre de ziare, şi-1 vei ruga să
publice o serie de articole în legătură cu această
redu1:ere de preţuri. Mr. Drake va sublinia că noua
măsură .este o expresie a .interesului şi solicitudlnii
arătate de casa Sunderland-BeauclairVitejiiOr pionieri
 care, cu preţul v.ieţii lbr; împing Spre Vest fruntariile
.Şt;:;telorJ.lnite, asiglrrând \.!pâ.rarea existenţei paşnice .
.a\americanilor .din regiuriile de. Est. Pentru a le da .
. pqsibilit!Hea să eşi dl.lb(e:te puterea de. foc, fără să
dE')burseze niCi un:centînplus, PiiSa)Joastră a hotărât ··
. să•:· facă 1ăt;est~ im~brtllnt.:i sacrificii [riaterlale, şti[nd
· . · ~ăs:serveŞte .il~iffel câuz<~ întregului popor a.meriean ...
· Ai.]eţint!t to:fdl, Sle-i<art( 'Cred }:;·ănu'!Tlai' .e nevoie să
repet· ·. ·. · :...·. ··.· .. ··.•· · · · · · ·• · ·· ·
. ,., .Vărogsă avei1toat'ă'incredere~SiL IJlispozitifle
... d~'rnnefi\loast{Î'Î vor'fi 'execl.ltâteîpttrcrnai. Numai. că ...
·- Numai'că? repetă Richard din Inaltul supremei
sale poirfţii.
· . ....,. S.e.... se. vor executa. intocmai, bâigui Stewart, .

uitând ceea ce voise. să spună .. La ieş}re, fu .gata să se

impiedice înfr~un. pardalnic de covor, aşezat parcă
dinadins d~-a . cur(neziŞtit drumului!. Pardon, ~una
searâ, Sir!.... · · ·· · ·. . · •· .• · · · · ·
Dispătu pe aşa pe care o închise cu grijă în. urma·.
sac·.·
.:-· Neindemanelicul!. ·rosti · .cu .dispreţ Richard.
VoJam să~l fac dire.ctor plin. Nu merit$ ...
G.lopoţelul intră din rtou în funcţie.
· - La.wson, ·să.ihţre )'l!'lr, Tqwnley,, . . . .
.Căpi.tan.uJ ... Tbomas Towhle.y, proaspatul.
comandant al flotei' 'comercfâle de scib pavilion
arnericalk Jr~ttâ njalţiaL în. ,uniforma. sa. f!OUăchouţă ..
So~dp<;; cu'faţ<jrotu'ndă; striaţâge yfnişoâti> f()şii, era
.. lin pachet it@; rriuş!::'I:H şi>de f)ervj d.e oţel: C~pifanul
r
ToW,[lley \era ;ţjpul.· i!Puhii.~d~ .rf1areYiMtorîtar,. Q'rutâl, .
• Inzestrat eLI' un~· dezvo]taf simţ fii' propriei ial.le ·
/e~pons(lbilit)iţi, păstra$@ de la latăl său isteţimea şi
·· Şîrefenia'Pi6nierufui .care şi~a ascuţit instinctele şi
·• sirn'ţ1.WI~> în .i\Jpta•heostpifa: împotrlv,a săloăticiunilor ·
·Vestului, a indie)lilbr răzhoTnlc!l, si a .naturii
neîmblâAtite, Rict\ard îl. plăcea p·eTown.ley: Vedea î~
 Olfi!AST.IA SUND_.ER_lA~ND l9EAU_C_LAI_If!_ ·-···-··-~··~:·205

-el. ~:n orn __ hotărât. gata __ să treacă prin ·toc, .spr_'a a duce-
.la. bun sfârşit misiunea încredinţată. · ·
. ~ ·cum te simţi, oăpitaoe, ln. noua clum.itale
funcţiune?
..... · ~ Nevastă-mea, Sir, se simte foarte bine.
'importanţa· noilor mele c!tribuţiunr a făcut să•i
.}spp.reasc$'şi ei j')restigiui în .sânul cong•egaţiei din .
. <pafe fape parte. N~a trecut o .săptăf(lână de i.ă.
.· n11rhirea mea $1 Mrs. Towr>iex a fost aleasă preş~;dlnţtl
. •comitetului
__
local- ,-de bir.eracerfL
,._. ----- '- -- -_ ----- -- --
· ·
! • • .-".: Te' ·rog să-I trânsmiţi felicitările·,. mele, .râse
•Ric"-~~·d"'ll1''~""
:•.- • }!r.n 0 1't. D~r·
-Y-'-'.;;;,c;;;;,_:, -~ d"mne~t··"'·
ţ;; '-'~' "'"m· fl"'8!'a·
c;:. d ! . , . Pv:lr "'- ·1 ""m
-,-_,_ , 't<>
_v.

Sifilţi?
•· ·.-· Ca peştele în apă, Sir. Deşi, ;drept să vă 'Spun,•
'mi.·.ar plăcea să mă] am sub picioare duneta vechei
mele cqrăoii.
.-·.• E mai plăcut să dirijezi optzeci şi trei rlş corăbii
:decât .una !>ingură. Nu~i aşa, Townle}l?
~ Evi(jeht, Sir. Dormi însă . mai. liniştit când ai
,grija unei singure..nave. ..
· ·-. Ţi-al' plăcea .şă dormi mai liniştit, Townley?
~.De felul meu sunt un agitat, Sir. In marină nu
· prea .ai ·Ocazia să dormi după voia inimii.. Prefer însă.
liniştea pa c.are Wo inspiră o pungă bine garnisită .
.Câl'ld n-am bani, nu pot dormi liniştit. Grija -zilei de
mâine îmi taie pofta de somn.· . .
.. ~ .Acu.m nu )e mai poţi olânge. de; lipsa banilor,
T'oWp!ey.. . . ·
-·· Slavă Domnului, Sir, rosti muc111it căpitanuL
.• _,.Atunci, ·să trecem Ja subfedul care mă.
Interesează, 'şpuse Richard. Şi ariume, \a posibilitatea
·~lucl.ării legijembatgoului pentru anumite produse şi
mărfuri •ale.casei noastre, care trebuie. să iasă.din
Statele Unite. Vreau ,să cunqsc în ăceastă priyirţă
părereaAl.lmitale. .. · . . ' · c ·
.. · """;E~istă .. o asemenea. cale., Şi ro Bineînţeles, nu e ·
lipsită de primejdii. •
 , ~ PFimejdiileJe:vom discuta ·mai târ;ziu .. Care este .
calea?
. · Căpi!anulTownle,y tuşi, spre. a-şi drege glasul, dar
:ll}ai ales pentnr a::Jăsa ·să treacă un timp, care să
.zgândărească ·ŞL mai ·ml.llt .int!lresul: interlocutorului.
·. •,· ... - :L:E')get; nu \li;Zează; vaselE> ce lac cabotajul
.Ab'esteâ:sunt :singurele nave•oare au-permisiunea de
a. :mai cirot,~!a: Bif1eînţeles:·, .cu. ubHgaţ[a. de a nu
"P'ătrum:le în· altE!' porturi, decât. în cele .. ale Statelor
Uilite. O<laţa.ieşit6îl'îlar.g,.:nu e .preacgreu ·să evadeze
.:dift apele -noastre deritoriale .... · · · ·· ·
·- .. Şi·•ca:re acff ,.primejdia.? ·
·-·: Interceptarea lor. 'de către na:vele militare ce
.asigură paza.•coa,stei<şi <aplicarea embargoului. A fi
· acuz<Jt. azJ•'de •contrabandă nu e glumă. : ··
- Treb.uie . .totuşi să •acceptăm. •riscuL.. •
~ in regulă. Când. doriţi să .. ,dărtvdrumu! primelor
vase? · ·
- Cât mai curând. Vreau sa
expedie:z: armament
la Vera Cruz. Vei folosi, ·Townley, numai vase rapide.
Să llu poată fi ·vânate ~ae naveie'miÎitare de coastă.
Dacă prin imposibil, s-ar vedea in
situaţia de a fi
ajunse elin. urmă, să arunce din timp Jncarcătura în
mare:
- Prea bine. Sir. .
· Bicnard scoase .din I:H:JZuna~ tabachera de aur şi o ·
oferi deschisă lui. townley. ·
-·· Dă•mi voie, comando re, să te tratez cu o priză
de tutun.
- Vă· mulţumesc pentru înaintare; Sir; zise
Townley;. s.ervin.âu-se cu ·Vădită 'satisfacţie
Richard începu să râdă. .
~ Nimic nu te pririile nepregătit, comahdore. ·
__, ln serviciul' durtmeavoasttă, Sir,. nu e îngăâuit
. să cădem în asemenea greşeli.... . .
· După plecarea lui Townley, secretarul îşi făcu elin
nou apariţia.. ·
 ·-:- Mai aşteaptă .cineva, Lawson'?
- Nimeni, Sir.
'- În sfârşit...
'
. , ·-.· -. Am descifrat corespondenţa sbsită •de la Paris,
$1r. .
. ., -- .E ceva interesant, Lawson, sau mai poate ·sa
· ăştepte? · . . .
. = Mr. t.,afont vă aduce l.a cunoştinţă că la . 29
~oi~mbr)e, t,Jsaboria a fost ocupata de trupele
'tr'a!1oeî:e ale MateŞalului -Jun()t. Cu câteva cre mai
il'l'fi.inte, familia regală a Portugaliei S"<! îmbarcat pe o
. nav~ militară, fugi ne! in Brazili'!. ·
··•.·. Richard· rămase câteva momente gânditor, apoi
rosti ca pentru sine: · ·
. ·~- Mă întreb: dacă Napoleon va ocupa într•o zi şi
capitafa Gelestului Imperiu... Altc~va, Lawson?
· .- Deşî campania s-a încheiG~t cu succes, armate
.fr.anGeze .comandate- de Duponf, Moncey şi· Murat
continuă . să· pătrundă în Spania. în .tortăreţele. de
graniţă şi in punctele strategice ale ţării, sunt
insti!late garnizoana franceze.·
R.ichard,
- - . . care . se- jucase .până atunci cu
~

tabacherea, Ii închise cu zgomot capacul

> - Napoleon a reuşit să-i tragă pe sfoară şi pe
r!)gele .Carlos.şi pe Manuel Godoy. lnc;ă o.ţară care îi
cade in palrT)ă. După Portugalia, Spanla ... Care mai.
. v.io.e la rând?
.· ... Richard stătea în faţG~ f.eresttei cabine.tului să.U de
_llicru şi privea gânditor oceanul cenuşiu ca şi cerul
.dîn .care se Gerneau fulgi de zăpadă, spulberată .de
vântul puternic. Pe întinsul întunec.at al apelor nu se
zjirea pânză de_ corabie. Furtuna şi embargoul
•izgoniseră. în. port toate navele
• Rictrard er<1 adânc it ·in gânduri. .Libertatea
navigG~Iiei pe mări, pentru c-are luptase cu
.:ma
···~··~····-· -~-·~·····---~·~·
VlNTII.Ă CORBUl

înverşunare, fusese iarăşi· stăvilită. De data aceasta;

de guvernul State.lor Unite..Lovitura era grea.
Planurile sale, atât .de minliţios elaborate.. erau ·iarăşi
date . p$ste .cap. ·<Gaboţajul, acceptat de. legea
etnbargoultli din 22 dei<embrie Hl07, căzuse sub
ifiiperiuC unei nojlegl, care prevedea pe{jepse de o
gravitate excepţională pentru .cei ce săvarşeşu acte.
!de. contrabatfdă, ·. •··.. · . . ·. · ··.·.
• GQmahdOrur T'Ownley, cu toafă iscusinta şi
pficeperea .sa, f)o .. reuŞise să fÎică mare · lucru.
o!ficultăţileiîntămpinate erau afar:de covărşitoare,
încât nici <'Richard nu~i reproşa'se insuccesele.
Tra·nspOrturiie· eteC:tuate pe .sub .r\asul autorităţilor .nu
atinseseră volumUl prevăzut
. La Vera Cru:Z. se acumblau cantităţi rnari de aur şi
argint. .Richard era impiediat · să. •.le introducă. în
Statele· Unite. Nici in Spania ru,r mai era. posibil să
fJXpedieze piaşlri şi dubloni. Situâţia confuza din
Pel'liosula
. -
lberică îi impunea ·. p rni!re prudenţă.
.
Ultimele• rapoarte ale lui Jules Lafont · subliniau
tensiunea .crescândă dintre guvernul spaniol şi
ocupanţii francezi. Situaţia ac~asta crea .noi
complicaţii pentru casa Sunderland. Tocmai când se
aştepta mai puţin,: lawson îi anunţă vizita unui înalţ
personaj. Mr, Albert Gallatin, secretar de stat .al
Trezoreriei. Era patru şi Uri sfert,,Ce<vânt îi' aducea pe
ministru la o oră atât âenepotrivifă? Gallatin era un
personaj de frun.te in cabinetuHui "Jefferson. Politica
lui financiară de' aastt)ritate . îi crease numeroşi
duşmani. Simpfificarea, aparatului funcţionăresc,
abolirea unor.. impozite indirecte, reducerea
c:heltuielilor .de ;înarmare, suspendarea construcţiei
.:unor crJave n:iilifare•, sporirea taxelor asupra băuturilor
'spirtoasEF distilat~, impozitele progresive pe venituri,
erau. măsuri .care .h.U puteau fi pe placul marilor
capitalişti, .al .. birecraţilor şi af militarilor.
DINASTIA SUN~ERI.ANO BEAUCLAI::_fl:___ _ ~-~-

~Gallatîn cunoştea pe Richard încă din epoq1 !n

care Alexander Ha{l1illon conducea destinele
economiei Statelor Unite. Ca~ şi ,lef.!erson, GaHatin
era un aoversar al politfciî de ~mână forte preconiz~tă
qe H~amilton. Deşi făceau parte din tabere pclitice
deosebite, Rîct.ard şi l;al!atin ;Yăstraseră relaţii de~
~poHteţă. F{ichard r'rLI ~concepea să rupa punţile cu
oam.eni politici de frunte ai unui partid, oricând
(japat)il <Să cucerească puterea. prin jocul de ecllilipru.
al .alegerilcm Gallatin, pe. de a.ltă parle, refuza să
ignoreze- un personaj atât de. important în viaţa
financiară şl bancară a Statelor Unite. Relaţiile lor se
îhăspriseră abia după aplicarea legii embargoului. ·
· Insotit de Lawsoh, ministrul intră în cabinetul lui
Richard .
.~ Vizita dumneavoastră este o cinste pentru casa
mea, spuse gazda .cu o politeţe îngheţată.
· ·~ Eram în drum spre B.aston, .Mr. Sunderland,
N-am conceput să trec prin New York, fără să vă fac
d vizită.
Richard oferi vizitatoru!ui un fotoliu în faţa
căminului. După plecarea lui l.awson,.scoase dintr-un
dulăpior. o sticlă de whisky şi două păhărele.
· ~ Îmi îngăduiţi să vă ofer un seotch. Abia l-am
primit di.n · Anglia, spuse Richard, âccentuând că ,
băutura era intrată 'Prin contrabandă. ,
' Ministrul privi în lumina flăcărilor .din cămin,
lichidul opalescent;
~· Frumoasă culoare. Şi gustul .- minunat,
·adaugă el după ceH savura cu pricepere.:, Constat câ.
. sunteţi bine . servit Whisky din · Europa, în . plin
embar.go, ..
- E firesc să fiu bine servit, replica Richard. Casa
Sun.derland posedă o flotă .comercială • de. aproape
două ,sute de. nave. De zece ori mai •mult· decât flota
militară a Statelor Unite. , Se pare că ştim să . ne
administrăm mai bine treburile decât alţii.
 ··2JO VINTILA CORBUL

Albert Ga.llâlirf sorbi . in că o gură de Whisky,

. .. .- Este o aluzie .la felul cum sunt administrate
· treburile statului? · · ··
- E mai mult decât o aluzie, zise Richard cu
• ironie .· · · · .
·. . SeGretafu 1 de Stat râse, . .
~ Nu se poate sp,Uf!e că .sunteţi darnic in
~.complimeQte faţă de administraţia de stat ·
..... ~. Formula. ol.r!11neavi:Jast(ăeste.prea elegantă faţă
, (je adevăr~tele :mf:\le a))nlcieri.,, · ·· · . ·
.· . -' .1,'\rn avut oclizia să cunoaŞtefn aceste aprecieri.
Ziarele ,,New York F'ost'', "Boston Herald" şi ."Evening.
· .i\lews'' ne bombardează zilnic. cu amabilitati.
. -•··. Regret, Mrc Gallfatirr. Dar adE!Vărul nu poate fi
ascuns. Ziarele pomenite de dumneavoastră, nu scot
in evidenţă de.cât adevărul. .
SecretR~ru! de stat .puse cu grijă· păhăreluf pe
rnăsuţa. Adelphi din . .Preajma sa. · ·
. - Sunţe~i sigur, Mr. Sunderland, că .acesta este
· adevărul? Nu .credeţi că vă orbeşte patima? .·
-··· Mr: Gallatin, ar ftcazul să intraţi mai olfed în
subiec;t. Nu-mi închipUi: că m"&\i 'Onorat cu această
Vizită, numai .p'entn.! plăcerea de a mă S!!ll.lta
· Gallatin îşi sţoase d.in buzunar pipa, şi o îndesă
cu tutun. O .aprinse. ·şi trase cu voluptate ciiteva
fumuri.· · ·· 1
· -' Aveţi 'dreptate, Mr. Sunderla:nd. E preferabil să
discutam .cu cărţile pe masă Cre.â că .in felul acesta,
·am ajunge ma:i degrabă la o înţelegere.
:_ Vâ. ascul.t;: · .·. · ..• · ·
·-·· în mai mvlte rândl.lfi, ziare.le dumneavoastră au
'·.• acuzat":pe' Preşedinte şiicabinetl.ll său', că au instaurat
un, regim.detitanie,. di'rteroare,. c;ă încalcă principiile
.. •.democ(ati.ce .şi.Const!tuţil'i, că submineazâeconomia
· . stah:Ji.ui şi prifnejduiesc însăşi existenţa · ţăriL. · or
·. dumneal(oasţră; Mr. Swderlamf, •Ştiţi mai bine decât
oricine că nu :ace.sta este ădevăruL Dumneavoastră
.· .

. aţi sprijinit pe .Afexander Ham il foi' fiindcă vedeC~ţi în

• el> pe, un apărător al intereselor marelui capital, pe
e,xponentuf unei. oligarhii care să se bucure de toate
);;-_ţ>~_htH~gHf~, /ih~ vrEţn'lf.l ce -rnţ;:icl(orH, termiedi şi toţV
•'•aGei.carecşi câştigă pâinea tn)dlnd cu mâinile, să fie .·
••plătiţi numai .atât t;:ât să-şi poată duce zill;ll\'l ... L-aţi.
~:hulit•peThomas. Je#erson. fi.indcă a .fost campionul·.:
,d'(i)mooratiel, apărătorul· săracilor ·şi ;:luşmanul
,;e~ploatării capitaliste.. !·aţi reproşat că şi-a trădat
•;,cl;:îsa.: Preşedintele ;Jelfetson a. primit .cu mândrie
:'!această acUi?aţie. Deşi •era •un aristocrat prin naştere,
\,si-'!l ridicat tmpotri:va• marilor latifundil:lri, fiindcă nu ··
\tqlera·.abuzul'i!e. unei .inegalităţi ~ociafs, .consfinţită·de ·
:teileraliştli !ul.Hami!tomrr prin legi .·anttde!l1ocratice ...
·· A.:! invinui pe Tllonias Jef.ferson de dranil3, este. tot
.. afât ·de absurd ca şi a. învinui .soarele că ucide viaţa ...
· Gallatin se însufleţise. Ochii ii străluceau .. Uitase
·.de pipă, pe care o trântise pe măsuţă, .alături de
·,· paharul cu whisky.
-·· L-aţi acuzat pe T_ohmas Jefferson că
subminează .economia tarii. Imi pare ciudată această
· afirmaţie din partea dumneavoastră; .cu atât mai mult
; cu cât posedaţi desigur idormaţii precise asupra
bugetului Statelor Unite; Numai 1>' 1806, veniturile
· ţării au crescut la .14 500 000 do!ari, ln vreme ce
·• the!t~;ieHie au scăzut la 8 500 000. Când s-a mai
·.văzut un. surplus de 6.000 000 dolari, sub guvernarea
··federali şti lor? ··
'.· - Dar 'cu ce preţ, Mr. Gallatin? replică Richard,
·• lndârjlt de filipîca oaspeteluL Azi, ·când flăcările
.războh;lui • ameninţă să cuprindă intreaga omenire,
•. dumneavoastră
. . . ati' redus
. cheltuielile de inarmare
. la o
· cifră ,rid.lcolă. Flota militară a Statelor Unite cu;:;rinde
numai $'ase. fregate. de primul rang, toate construite
•· pe vremea f'edera!iştll_or şi .douăsprezece sau
•· treisprezece nave de, mic tonaj. Anglia posedă, in
schimb, o mie .de vase de război.
 .212. VINT,ILĂ .COI'i.!SUL

-;şi credeţi <;ă ar fi mai intelept să. he ruinăm ·

finantele, construind ·b ·flOtă, eate cu toate·
străduinţele )li saprflicile p 0 astre riu va li niciodată în
ştare să. egâleze forţanavaJăa Angliei? Nu uitaţi, fvlr.
..•..Sunderland, ca Sfatelîs Unite nu. au de gâ11d să
întrepfindă> vreo • actiune l}lilitară împotriva Marei.
Britanii. Ţara not~stra d.uce o consecventa politică de
.. pace. ..Preşedin'tele .· cot1slderă că. naţiunile pot. să
•·· ·.Jrăiast::ă 111 .bună.îtiţ!;ll('lgere şi Câ ·războiuL .treouie
i. def)(Îitiv lhlâturăE.Aceastăconvingere 1-<} îndemnat.s.ă
Vâr!dă.,la '[nezat'\{asele• de ..răzpoE Să reduc,ă f6rţ<?le.
arrT11lte, săcşi c:omproiT)iîă popularitatea, onoareâ,
prieteniile. Presedintele este încredinţat .că -· mai
curând de.Cât ne .aŞteptăm -• va \'.eni o. vreme in care
litigiile. între.state.se vor lichida prin mijloace paşnice,
războiul r~mân.ând o simptă <~mintire. Atunci,
armatele. ,şi flotele nu vor ooai avea ojcî un rost.
Mijloacele · barbi'{re .de exterooinare vor fi definitiv
condamnate. în ziua aceea, .lumea îşi va'aminti de
Th'om.as. JeHerson · ca de . un ,precursor." Legea
ernb<!rgbufui, pe eate .o atacaţi cu atâta înyerşuhare,
nu este decât o/expresie a ac.e!eiaşi I'JOiitici :de.;pace
dusă .de preşedinte. priiT aplicarea ..embargQului, a
Jnlăturat posibtliJaţea •unei>ciocniri cu vreunul din
beligeranţi. . ·· ··
...., ,_,_,.....,t~.ceasţa
" - -
.s~ .numeşte. politica struţului, Mr.
-- - - -
Gallatin, zise J'!i<;hii"d :Cu ·făţiş. di.spreţ.
,...,. Evident că tna.~rnarea <;:u orice preţ. v-ar fi
con:.tenft mai mult, rosti tăios oaspetele; Beneficlile
uzim~i- dumneavoastră
)---~ -' - :·.,,
de armament
- --·"· '· '-- "-,_- '
s:arJi. decuplat.
.'- ' -
.. .:-. GreŞ.iţJ, ll/lr, ... Gallati.n, ptotestă Hichard. El.l nu
· preconize~ un ră,zboi Jl'l. i:are să Jie târâte Statele
Unite. lrit~r:ese.le mele s.u11t mondiale. in momentul de
·. ţat~,·S!sinelf!J)~Ie de; !rrmament din· Franţa. Şi Anglia
:execută .. pen.t(U' beligar'ar~ţi c?ri1Je Jn Valoare 'de peste
· ;Cincizeci de.rT1iHoane.ide dolarPanual. Eu hu vreau
decât; să ma buc.ur de libertate ele a fabri.ca arme şj
':DINASTIA.SUNOERLANO BEAUCLAiR . 213
... . ··-·-·-··~···-··~.:;o.·::.:::... - -~

·•. de. a-mi Vinde 'prddi>!sele statelor dispuse să mi le

plătească .... Am nevoie de: ·libe:rtatea mărilor..
~·l::mbargoui dumneavoastră îmi ..strică soc.oteli!e. De
>-_,aceea, '\:of lupta -_cu u!t!rna En:rerg-ie_ ·î'm_patriva- _:uL
; ') -·. Nuuitaţi că această lege a fost \/'o tatii de
:sreprezer!lMţii :poporUlui american. Nu încercaţi să le
;is!idaţ1 autoritatea! .
-··.'Este o ameninţare, Mr. Gallatin?
.~. Nu! Nu e o ameninţare. A.m venit la
hdu:rruneavoastră spre. a vă. intinde o mâna
;••prietenească, spre a tace ape! la sirntărnânhil
.'dumneavoastră patriotic. Ţara trece •printr-o mare
!criză. '·.Dacă nu . puteţi sau vreţi să colaboraţi la
: rezolvarea: ei, abţineţi"vă cel P>Jtin, de. a ·o complica.
{Nu rnai e.kacerbaţi nemulţumirile inerente în aceste
vre'muri de mari frărnântări, prin campanii .deşănţate
': ln presă, prin discunmri incendiare, printr-'o atitudine
ostilă. guvernului. ... · · .
·- Regret, Mr. Gallatin, că nu pot da urmare
. invitaţiei dumneavoastră. S.unt .cetăţean american şef
'nu înţeleg să renunţ la libertăţile pe care ·mi le
•garantează Constituţia.
··· StiCretarul de sfat se ridică în picioare.
•- Constituţia nu vă garanteaza dreptul de a
abuza de. libertăţiler dumneavoastră.
· •-·. Nu vă .înţeleg,>riposta Richard clf'; răceaiŞ ....
.. . .- Legea embargoului preveâe sancţii~ni pentru
•-·• cei · careq ·. îrH::alc<'f dispoziţiile,· Socotiţi' că aceste
~.san·cţiunf ·sunt aplicab,ifeiiumai oarn'enitof.~ ..de rând'l
. .. ' Ahie'ninţl'\rile ri'p • mă ~pati!'!, Mr.' daU atin
. ·· ·_ Beg~et Mr.<$Linder!and. Nu vă ameninţ. Vă .
.• atrag 'doar· ·aţeriţia ca legea se aplică. dedpotriva şi
.; celor mărunţi şi cetor. puternici. 'Contrabanda nu are
e
'·o den.umire rnai elegantă, când săvârşită'de oameni
<,.cu suprafaţa ..dumne.avoastră. Nu cred că ·ar fi ·
· recoman(tabil .să apăreţi în faţa vreu(lei · comisii
ser(atoriale care .să vă cerceteze activitatea, ilegală:
 214 IIINT!LII. CORBUL

. -· .De ,ce. nu?Tirania ·actualului guvern e atât de

f~ţi.şă;•:încâtm~a:rsocoti .onorat să. fitr chemat in faţa·
·unei âstfel·de coinisii/;Vă asigur,.:Mr. GaHaHn, că voi
'ş!t să m~ .. apăr. · ·
· O . rece străngere de mână încheie acea•stă
intrevedere nereUşită. .. . ·
Secretarul de stat al trezoreriei, Galla~in, plecă
ferm convins că niCi o - inţEHegere -- -
nv era .posibila.
·. Pi<JcUţja cu Richard sunderlăn.d ii sporîse a(ltipatia
' ' ' ' ' ' ' - ;

peQtru î:> 'categ'î:>rie de Oamerri, .care îşi. inchipuîM că

stăpânirea banului îi plasau deasupra vulgului Şi le.
asigurau imunitatea. faţă de legile ţării. PuterE!1l.. lor
trufaşe trebuia ·zi:!rdbită.
Richard Sunderland .se plimba•furios prin cameră.
Puţin îi păsa.· de Jefferson, dE! comisiile lui
senatoriale, de .Gallatin şi de toţi colegii lui de
cabinet. Avuses& .de-a face cu oameni de stat..mai
primejdioşi, fără să-şi fi pierdut cumpătul. După ce
ttecuse prin pârfolul Revoluţiei- din Franta. nu îl mai
speriau crizele de isterie a!e lui Jefferson şi ale lui
.Gallatin. Nu neglijă însă a-Şi lua' câteva elementare
măsuri ge apărare ...
Apoi alte evenimente îi atraseră atenţia.
Rapoartele lui .Jules Lafont devE!neau tot mai
îngrijorătoare, Regele 'Carlos, îndemnat de Godoy,
înCE!rCâSe să. imite pild!l f.amiliei regale portugheze şi
să fugă din Spania. Dih ·.nenorocire peiltru el,
.înţelesese- prea târziu că Napoleon abuzase. de. b.una
sa credinţi\. O' revoltă pUsă la 'cale de Femand6,
Prinţul de Coroană, dejucă _planurile lui · Manuel
Goodoy. CâriOs aiiVCJea;încolţlt, fu silit. să abdice, în
vreme ce moştenitoruLtronului se proclamă rege sub
numele de Fernando âl VIHea. Ormă o comedie, in
_care suveranul ·detronat, povăţuit de Murat, îşi
retractă abdicarea, -Spania avea acum doi regi.
Napoleon SCJCOti că sqsise momentul să pună capăt
cortfedieL
·· DINASTIA
...... ' SUNDERLAND
. . BEAOCLA!il
--.. . . .
~
~
_
215

· ConvociLia Bayonne şi pe C!lflcs ai !V-iea şi pe

fiul Săui. Mai de voie, .mai de nevoie, cei doi suverani
răspunseră la chemare. La Bayonne avu loc
deznodământuL Şub. presiunea ameninţărilor,
Fernando declară că renunţă ia drl'!pturile sale la
•· tronul Spaniei. Tâtdeodată; Carlos al. IV-lea abdică în
• f;lvo!lrea lui Napoleon. Casa de Bouxbon înceta să
m;ii ;domnească în Spania. Astfel se prăbuşi în chip
blll;lesc o ·oinastie .ce. dirijase două .secole destinei.e
imp!;1tiului . pe teritorii.le căruia soarele nu apunea
riiciod.a'fă... ·. , . .
.Fostul rege.. Carlos, MariacLmJisa şi nelipsitu'l lor
Godpy, se sţabi!iră pentru un timp .la Compiegne,
apoi se ret.r.aserii in Italia unde aveau .să mucegăiască
"
p:ână ia rnoarte, dispretuiti
" - - ' ' --
de o lume întreaga.
.
Mai
demn. Şi deci mai primejdios. Fernando ai V!Hea fu
internat în colivia aurită a castelului Valem;ay,
. proprietatea lui Talleynmd ..
. La 8 Îl.inle 1808, Napoleon dărui. coroana Spaniei
fratelui său Josephe,. care avea experienţa domniei.
Înainte de 'a-1 crea rege al Spaniei, imperia!ul său
frate îl înscăunase pentru un timp rege.al NeapbluluL
Josephe Bonapa1ie îşi luă numele de Jose, iar ia 22
iulie întră triumfal in Madrid, sub protecţia
baionetelor franceze. Populaţia îi făcu o primire
penipilă, huiduind cortegiul şi pe n.oul lor Sl!lleran.. Îl
.porecliră Pepe. Botella, Pepe Gldndirul Mărgini ţi la
minte, madrilenii nu reuşeau să conceapă că Josephe
se transformase . .in spaniol, printr-o simplă
spaniolizare a n umefui.
· Poporul duse atat de departe ingratitudinea faţă.
de noul suveran cu care-i · fericise Napoleon,
fiiuritorul de regi, încât dezlăliliJI L!n sângeros război
de rezistenţă impotriva uzurpatorull.i şi a francezilor
l1uliţi. · ·
O j:Jiită ·c€mfrală se constitui sub condur:erea
octogenarului
.. conre de Floridab:lanca, luându-şi
 .~~i~.6_.------------~------~~V~IN~.T~ILĂCORBUL

atribuţiuni de guvern provizoriu, pe timpul lipsei din

ţară a suveranqlui legitim, Fernarido al VU-Iea, În
vreme însa,; ce poporpl lupta cu disper.;;.re; pe
baricade, i!.dunarea se vjăguia în discuţii steril\3, fară
niei.o .legătură cu razbOiul. de eliberare şi cu jalnica
··situaţie economică a .ţării,. .. ·
Corîdiţijle geografice ale Peni.nsulei lberice şi
6aracterul. de cruCiad<i! al razboiului .îngreunau serips
. operaţiile militare .a.le fi'aocezilbr.)Pe lângă trup~!e
regglate spaniole; rămăse credTnc.i.o.ase junter,
Jiitreag11 pdpulatie.'Jără deosebire .de condiţie socială,
se ridică ÎÎldârJita'împotriva invadl:!torilor.
Războiul acesta de partizani, guerriJias, pricinui u,n
mare. rău Jnamicului. Îitaia căile de comunicaţii, îi.
provoca pierderi in ambus~ade fără număr, îi hărţuia
convqaiele, demoralizându-i soldaţii şi
. dezorganizându-i spatele. . .
Napoleon câştigase cu uşurinţă o coroană,
trăgând pe sfoară un rege seniL Nu se gândise însă,
. 6a va avea de luptat cu o naţiune Xntreagă, care
refuza să poarte juguL:
. Vera Cruz .. ,
. .in cabinetul de lucru al .lui Adri.en de Beaulieu.
domnea. p~numb.ra. Perdel.e groase acopereau
.ferestrele. Adri~n,avea)luzia. ·.că împiedicând lumina ·
a
.crudă soarelui să păttundă în casă, răcorea aerul..
.Sudoarea îi inunda. faţa încinsă, gâtui, pieptul
dezgolit. Îşi smulse se ~ravata, . şi îŞi deschise.~e larg
cămaşa ume~dă şi fierbinte de. parca ar .fi fost scoasă
1::\in. etuv!l. ·•.· . ·· . · .. .·
. .In vreme. ce· citea qocumente.le. adunate vraf pe .
• irtas'ă, îşi f~cea vân( cu un evantai de frun.ze . .Din
· • când în când •• sorbea apă dintr-o cană de cristal,
plină .p.e jumătate, în care st6n;;ese lămâie şi
portocale. li îrlr1ebunea zăpuşeafa grea, lipicioasa .
 DINASTIA SUNCERlANO BEAUCLAlR
~--~-·· ··-~~---··
217

Adrien de Beauiieu era tulburat. Evenimentele din.

Spania TI inspirau t.emeri serioase. După. ce îşi va
. impune autoritatea asupra Spaniei, Josephe
· Bonaparte nu va anula oare concesiunea acordata de
· Carlos al !V-lea casei Sunderland? Adrien ştia că
. socrul său săvârşise greşeala de a nu-şi asigura
; leg,ături cu anturajul noului suveran. Nici la Paris,
F\iţbard nu mai avea susţinători puternici. Prinţul pe
Tâlleyrand căzuse .în dizgri!ţie, iar Mon.sieur Fouch9,
mlhislrul Politiei, era într-o postură grea .. Un singur
argument părea să finiştei!SCă întrucătva temerile lui
Adrien. Coloniile spaniole refuzall să accepte
autoritatea uzurpatorului. "Sau regele Feroando, sau
· nici unul" strigau mexicani! cu înverşunată ură.
Era limpede că Josephe Bonaparte··· nu se va
resemna să accepte această încălcare făţişe a
prerogativelor sale~ Din fericire, Napoleon nu
dispunea de o flotă suficient de puternică, spre a
pedepsi coloniiiE;l.. Daca în această privinţă Adrien îşi
• ingăduia .-pentru moment --să fie oarecum liniştit.
· se întâmplau însă alte fapte bizare, care îi dădeau
mulţ de gândit. Agenţii săi din porturile mexicane îi
. semnalaseră d.ebarcări de arme la Tampico, Tuxpan,
Tlecatalpan şi Campeche. Armamentul era adus de
. corăbii sub pavilion britanic. Şi _la Vera Cruz, Adrien
surprinsese un intens trafic. de arme. Cina le furniza?
·. Cine le comandase? Se pregătea un pronunciamento,
· sau toate acestea se făceau cu asent!f'lentui
.· viceregelui?
Adrien era..perplex. Potrivit contractului ·de
com:esiune încheiat .de socrul său. cu Spania, casa
Sunderland-Beauclair avea obligaţia să furnizeze In
. · exclusivitate arme. trupelor spaniole din colonii.
Această. obligaţie fusese îndeplinită fără înfârzieri. Ce
rost aveau atunci· .debarcările acelor ·arme de
provenienţă necunoscută?
. 218 VINTILĂCORBUL

)ntrarea oavelor britanice în porturile \iicere'gelui

·Noii Spanii avea o explicaţie. Anglia devenise ai iata
Spani~i, ,după 'trecerea a.cesteia In . tabăra osli.lă lui
. Napoleon:•Hestul.rărnânea însă. nebulos. Acest r:nister
· trebuia d!!zlegat. ·. ·
În actualul .stadiu al afacerilor. sale, Adrien avea
nevoie de o .situaţie pol iti că stabilă in Noua Spanie.
'Numai în .asernehea condiţii exploatarea. min.elor se
outea• 'fac.e norrllal si .cu randament relativ ridicat.
• . ~Aclrieih~vea o•explli';abi lă !()bie. !mpotriva oricăror
·tulburări cu caracter pblltic: În antrepozitele sale din
V era ·Cruz, Mexico şi San Miguel de Santiago,
acurnulase mari cantităţi de aur şf. argint în lingouri,
pe care IJU :le putea expedia în Statele Unite din
.cauta em bargouloi. .Atâta timp .cât iingourne se affau
pe teril'oriul .mexicari, Adrien nu.::şi găsea liniştea .
. Ar fi fost totuşi o soluţie. Prdfitând de faptul că
.nav\'l!e britanice puteau pătrunde In porturile Nqii
•SP.ariii., .sâ expeqieze a.urul şi argintul în Anglia. Din
·. aceasta cerea tir:rip. În primul rând trebuia să obţină
autorizaţia socrului său, iar in a! doilea rând să
mobilizeze un 1}1are număr de nave pentru executarea
transporturilor. · ·
· · !şi ;::bemă secretarul căruia ii dietă o scriso<ire
c;ă!f(;l RiCI')~rd SqQdertand. După .qe solic)tă aprobarea
de a trimite aurufîn Anglia, îşi expuse nedumeriţiJe ..îh
legătură cu intrările rr>asive âe arme În Noua Spanie.

"Servipiul meu de informaţii, continua el, nu este

la înalţimea .evenimentelor. fn ţara aceasta în care.
mişună spioniii Franţei, Angliei şi ai Statelor Unite,
.am nevoie âe o. reţea de agenţi care .să-mi furnizeze·
:infonnaţii de primă .rnână. Socotes.c r:~ecesar să
trimiteţi în ·~oua Spania pe Jules Lafont,
lncre.dinfându"Î. misiunea de .a reorgamza serviciile
noastre de informaţii.
 . .

DINASTIA SUNOEFILAND BEAUCLAIR 219

Ştiu că, Europa rărnâne pe primul plan al

preocupărilor dumneavoastră.·. TotuŞi, importanţa pe
eate au c.âştigat"o coloniile spaniole in complexul
a:facerifor dirijate de casa noastră, impune un interes
sporit, şi o vigilentă permanent trează. .Ar fi
.condamnabil să ne lăsăm .luaţi prin surprindere.
Aştept ordinele dumneavoastră."

După ce term!nii tllctarea, bău. pe nerăsuflate o

cană de apă. Îşi şterse cu batista sudoarea ce-'!
imbrobonă iarăşi faţa şi gâtui.
-· Cifrează scrisoarea şi expediaz-a prin curier
special la: New York, porunci el secretarului: Anunţă.
şi pe ML Charles Sunderland să-şi facă bagajele.
Mâine .în zori, plecăm spre oraşul Mexico. · ·
Secretarul ieşi fără să. rostească un cuvânt. Ştia,
din experienţă, că iui Beaulieu nu-i plăGea să i se
vorbl')ască cneîntrebat. .Rămas singur, Adrien trecu la
fereastră. pădu la o part\'l perdeaua grea. Lumina
albă,
. crudă.. a soarelui mexican,
. reflectată
. în zidurile
· albe, portocalii, roşcate, 11 făcură să închidă câteva
clip!> ochii: Strălucirea aceasta orbltoare, de .. metal
ţopit, era insuportabi!ă. Abia după un răstimp se mai
lami!iariză cu văpaia torentului · de. raze fierbinţi.
Apele golfului Msxii:'. erau de un albastru· 'Inchis,
rnoarat cu tonuri violete. Peste întinsul mării o putere
nevăzută aşternuse o roCă de mătase grea, cu luciri
jucăl.lşe şi scăpărări de soare . .Pânze!e albe ale
câtorvacorăbii, ce se indreptau spre intrarea portului,
păreau brodate pe fondul albastru al golruiui. Arcul
de cerc al orizontului despărţea ca o muchie de cuţit
apele albasţre de cerul învăpăiat.
Pe. Adrien, speptaco!ul acesta magnific li !âsa
indiferent. Preocupările lui · erau de altă natură.
Călăt.oria fixată pentr:u ziua următoare; cădea într-un ·
moment foarte nepotrivit. Problemele complicate,
 ·:::.~2::c0:_·._________:..____e_ --~-.VINTilĂ CORBUL
care i !>8 ptJpeau :zi de .zi, cereau o. dezlegare rapidă,
o prezenţi3. continuă, .o atenţie îocordata, Potrivit
instrol';ţiuniJor date de. Hi.chard Sundedand,
ţ;oman.dorul To\liinley şi căpitanii Cot:hrane şi
!)!lcLaughlih nu li.Jziu nk:i .o .de(:îzie importantă fără
' să-I consulte, Flota comercială ..1hreoistrată sub
. pavilion oaitiali Îi procuta num~r bătaie de cap.
Autorităţi le. insull•~r îi· tăceâu .· difit:1.lltăţi. · Ori cia.fităţile,
.• · Jr]cepănd cU îniJ!ţiidemrihari şi terminând cu ultimii
· yameŞr,.. pf!efindeât:l>'cad6uri .propofţionate cu rangul
·lor. Af>fl. .;nări, .pa;vHi;:mul haitian. !)l.! era respectat:
Combinaţia . aceasta se dovedise ·. puţin: n!in:tabilă.
Adrian era hotărât să treacă toate corăbiile casei
SiJnQerlar;Jd sub controluL societăţii britanice .da
naVir,Jaţie recent înfiinţată la Londra. ·
Pe timpuj absenţeisaJe din vara Otuz, Mc Laughl in
avea ·s.ă-i ţină locul. JIAarinarul acesta priceput şi
desţolni c, merita. toată încrederea.. Adrien ezita .să~l ia
şLpe Ghar!es Sllnd.erlanţl . .în oraŞUl Mexico: Tâniîrul
!icesta zurt>agiJJ era o· adevărată. pacoste .. La. Vera
. .Cruz se ti Dea •numai de chefuri, . de. femei şi oe
· scandaluri .. în fliV.EJrnele din poti şi în.
i::artiereie rău
famate, era mai temut decât ciuma. Se înhăitase·cll.o
ceată de til1eri t!raolî pierde-vară,. cu pungile veşnic
do.idora, care sub îndrăzneaţa sa conducere;
băgaseră spaima Şi în c!:)i mai aprigi bătăuş] drn Vera
6~ut:• ,,Gumifi!eş,fe~te,'băîefe;>:îl povăţuise Adrier~. Mă
tem să ntr& termini cu d.!'l cutit în spate''. Chărles
răspundea Cil n;oip:ăsare: .,;Nimichl.l mă poate atirJge~
tvHmi.'scălcJaf în sângele balapiului ucis .de sregtfied: ·
• Am avut grljă ·sa"mi\ungcşi·ufl)erii şi călcâ.iete'''·.
AdrieQ nrî mai c av'~ă • ce 'răspunde. Chartes îi
:tnchlâea gutai cr.r atoti\lme şi 'pilde mitblo>tii:e. se
ale\lesf> cu ceva. de la Oxford. DeŞi n.ăzdrăvar1UI său
~Cl;JrlJ,f)?ilc'ÎÎ .etaqpoVar~, Adrian socotise că cel .mai
'intelept era ;sîl::'J ţif)ă s.ub dire.cfa sa supraveghere.
• DtiCă i.s-arSiitămpla ce.va .băiatului, cutns~ar justifica .
faţă. d.e. Richard. SundE!rlanq?~ .. ·... ·
 ~~····-.
221

ln dimineaţa. unilătot:)re, caleaşca de călătorie.

_po-rnr --_la drum encortată _de o: ceată_ de tr_eizeci de
-s_ervltori- Jnarm.B~ţi,. _p~ drurra..:rfre ac-~sJeGt nesigure,- n_ic~:
o ·precauţiune nu era de prisos. Şi Charles îşi luase
-:o_ameniL -Cinci· indhdi! c:u -mutre- patir.)t!lan:;, care-
arătau mai vârtos a bandiţi decât a slugi de casă
. mare,
. ' Primul, <tone$, V"letul personal .!'!ll.ui Charles, era.
·•· utl 'fo.st bdXe.r care cunoscuse .o epocă d.e glorie ia ·
.•. Lqqdra. O afacere suspectă-· asasir:îarea.urruiboxer
·. rival --!.. îi. corn
promisese carieră. DeşL participarea lui .
la crimă nu fusese niciodată dovedită, bănuiefi!e IL
înilegdseră reputaţia. Sătul de -ostracizarea lumiii
renunţas'e la sport. Gharles îl pescuise într~o tav0nv'!•
din Oxford. Ameţit de băutură, J.ones consumase mai
mi.Jit whisl<y. decât putea plati. Excesul de·. alcool
jucas.e rol.ul Dalilei din legendă. Amorţit de ,beţie, .sleit
de puteri, Jncâpuse pe mâna unot oameni de serviciu;
care Ti trăseseJă o bătai? crâncenă, ap&i îl aruncaseră
însângera! Tnfr-un şFtnţ. Cha'rles, carecf.cunoscuse la
L:ondra, · în plină glorie, îl dusese la el acasă, ·îl
· if)grijise, îl pusese pe picioare. De atunci, Jones
.rămăsese. credincios· noului stăpân. Charl.es îi oterisE;J.
postul de valet. Jones se grăbise a-1 accepta. Pătrat, ·
·fălcos, ;cu muşchi' rotunzi ca baloanele, .pumni· grei,
ca, două baroase .. şi picioare sc.urţe, ,ar,<:;Uit~•. J9;r;~,e_ş
qrăta <JSemene\'1 unui buldog cu labe de baset. Ceilalţi ·
seniitori, jn ;număr ele. patru, era(J ;metlşi cu un.· foarte
variat palmares. Ptjmul, . Pancho·, eri!. un soi, (je
menestrel, care bătea drumurile cântând din .Ghitară.
'" .__ '- ',o - -;-- ' - '" ---- .-_- " ,-,- - ' ... - , _ - - --- ----

.Cand gl<:~sul :sau de Jenor nu~t aducea. destule parale,

îşi pwcura. ,fonduri,' dijmuin.d .pungile .călătorilor•
sTngqratici, pe care+speria cu un pistol mare cât o.
liintă;. Al <fcilea. metis.; Zav,a(a, .era un .Joşt
- " " - ,·-.,,, •• o ,._,_,, __ . , _ • ._,

contrabandişt; FăcuseJegământJr:l'fata statuii Sfintei:

· FeGioare .·că, S\l Vll lepăda de această îndeletnicir:e,
. fiinddă In cursul unei ciocniri cu o patrulă. de so!d~ţi ·
 VINTilĂ .CORBUL

··îşi: .ucisese ·fratele inr.olat. în armată. Gomez; ;;:~!. treilea

: metis, fusese paracliser la 'Catedrala Santa Prisca din
Taxco. Nesternatele carEî împodobe»u fruntea şi
·•· :vEîŞmintele.Sf.inteiP;risca şivasEîle .de aur şî argint din
• altar .îl obseoau cu sttălucîrea lor. într,o noapte, nu
\.c~naiduses.e capabil săi!upte împotrîva ispitei. Furase
· :llr1.ţolier de ro bine deipegâtul sfint;;li şi Lin artofor .de
·•· .aur,.:care.C:ârrtiirea două.;kilogranîe şi jumătate, apoi
fugise îii'cotro,'\îl dusese :mintea. După felurite
' pe(ipeţU;riimetisî(la Vera Croz, unde·vânduse·cupreţ
buttc<obiectele·.:sflnte .., Trei h:Jni. trăise ·ca· un
· ha~~nda{Jo, ·.într;a patra însă, •rămas \fără un ban, se.
1

· .apucasei:de co\cării. Printre picături, se. gândea cu

.melancolie. la îndeletnicirea. lui .de paracliser, 'la
. cânt!lcul ;gr!lv al clopotelor în<zile!e de ·sărbătoare, la
nestematele. Sfintei Prisca si la altarul încărcat cu
vase de. aur. În sfârşit, al. 'patrulea melis, Paquito,
făcuse .parte din onorabila pre.aslă a piraţilor. Şeful
său, Jciachin:r Rosârio, .poreclit ,;Chiorul", nu fusese o
Jigur~ legendară de :talia lui John Morgan, .a lui
Francois I'Olonais sau a lui Rock Br.asiliano .
.·Proprietar al unui schooner, rnai cârpit decât o
pereche de pantaloni vechi, se lăsase de cabotajul
sărac în profituri, pe ·care-I practicase timp de zece
ani, şi se apucase de piraterie, Capturile lui erau
mărv.nt.e: V.as.e ,de pescari, cabotoare" ori mici va$e de
transport Carierei· acesteia~ puţin glorioase îi pusese
capăt un vas de război britaniC. Căpitan oi Rosario şi
întregul echipaj, .cu .excepţia lui Raqu ito, pierise
spânzurat de; catargei;.Prudent, .paquito nu aşteptase
'Sâ. Cadă: în :njâna englezilor: ~and SimţiSe Că se
îngroaşe gluma .se aruncase în mare, neobservat de
nimeni. Priceput să pli,Jtească intre ape, ca o broască
ţestoasă, înoţase multă vreme cu capul sub valuri, ·
scoţând .nasul.afar.ă,!;ioar pentru a trage .la interval.e
rare •. aer' in piept. Cul.es de ·o . barcă pescărească;
născoci.s.e .o poveste cu' un naufragiu, care păruse
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCî..AI.R

veri.dică salvatorilor; înapoiat de Vera Cruz, stătuse

.. ascuns. un timp. Când socotise că primejdia trecuse,
scos.ese capul la lumină.
Pe tOţi patru Charles Sunde~land îi luase sub
protecţia sa. La rândul lor, Pancho, Zavala, Gomez şi
paquito iijuraseră c;redjnţâ veşnică. Aveau chiâr de.
gând să-şi respecte jurământol, atâta timp cât noul
lor stăpân ;le va asigura un bliq cu .mâncare, o hanţă
de spinare şi doHrei g'Oioganiîn buzunar. Marile Lor
s.ombreros care le umbreau tafa arări'lie, poncho-vi
p('lstriţ .prun'cat pe umăr, vestele. brodate şi pantalonii.
strâmţi; îi făceau Mt· semene ca nişte fraţi gemeni.,
încântati .de hainele lor nOi, mai frumoase decât .
ale slugil-or lui Adri<:m de BeauHeu; câlăreat.Hntr-un·
grup aparte, •dându.•Şi aere şi cântând P.e întrecute,
când praful ridicat de trasuri şi de propfii lor cai, nu
Je închideau gura.
În trap lhtins, cortegiul străbăt.ea jungle joase, din
încâlceala cărora. se înălţau palmieri. •stufoŞiv·
bananieri, hiblscuşi cu flori roşii căscate ca niştl!
boturi-- de crocodil, frangipani!')ri
-
acoperiţi- cu flon
înstelate, asemenea unor podoabe ·dE!~ Crăciun. Păsări
mari, cernite, zburau perechi, în văzduhul aprins. Nori
răzleţi, zdrenţuiţi, pluteau singuratici la mare înălţime.
Aerul era umed şi ln'ăbuşitor. Î.n zare, munţi albaştri
ca apele mărilor îşi înscriau piscurile danteiate ţ>e
cerul .alb, de plumb. topit . ~ .~
După căldura de etuvă din zona maritimă,
răcoarea regiunilor de munte dezmorţea trupurile
calatori lor moleşiţi de zapuşeală. În harliJrile \n care
poposeau. peste noapte, li se serv<~au mâncăruri
exotice şi dulciuri. cu · gust ciudat. Tortillas;
ertchi!adas, tamales"'. Tot atât . de exotice ca şi
numirile 'lor, ·lasau în gură .. un parfum care stăruia.
multă vreme.. .Parfum de piper, bananţ>, ardei roşu, de
agave si de porumb indian...
- - 1 - - - -
·
Pe măsură ce drumul se. căţăra pe c.oastele
mun ilor, a<Orul se răcea, strecurând fiori de frig in
 ·. VINTILA CORBUL
organisi'jlele peprinse cu ;ză.puşeala din preajma m-ării ..
în, depărtare; se vedeau vârfuri semeţe, care•{inteau
cillmile;wăzd!Jhului: .Odi;iioară le împroşcau .cu lavă,
pietre înro.\)îte. în, tac, şi tromb'e de fum şi sc.ântei.
Riscurile aveau nume cântătoare,<· . ca o melopee
'aztjl'că. Ciflatepetlr Cofte 'da Perote, Popocatepetl, .
c~xtacihuatl .. · ···· · .. ··· ·.··. · . · ··· · .
·······'.• Prăpăstii: adânc!; hăudfn.tunecoaseşi reci ca nişte
. guri ·de.•m(}r,rnântse.deschideau!aniargine.de··drurn.
De cealaltăipart;i.ser.idicau:zidud stâncoase, abrupte,
· de> care se ,agăţă(J .arbuşti pitiCi, ce•al/eau de •furcă
uneori cu vânturi năpnisn'ice, stârnite din senin.
· · bwmul şerpuifor coborî ;'lpol · spr~;; Val.ea .ce
adăpostea 'str:ă\le.chea capitală a .aztecilor,
Tenbchtitla.n. Pe ruineie acestui oraş pusese
conţhistad:Orul Fernando, Cprtez temeliil.e. noii
capitale, denumită Mexico. In incin.ta templului aztec
inaugurase o piaţă .centrală, .înconfurată de case
măreţE;) Şi, dmninată de .~difit;:iul impunător al
primăriei: Jn partea d~ nord, pe amplasarnentul
•.. ;•piramidei Huitzilopochtli, du rase o cat~dra.lă cu pi~tre
· . cioplife ·din idolii sfărâmaţi .. şi din templele aztece;
dărâmate în cinstea religiei creştine victorioase:.
MexicoL .. Oraş spaniol .durat pe ruinelerunui oraş
indian, Palate .cu laţaqe sobre, ·întunecate, care
oglindesc trufia spaniolă) sute de biserici şi QaU~drale;
c;onstniîte in cel mai tn'florit sti.î ·baroc; case verzi,
.. galb)'lne, rbşiî. sânge'i portocalii, albastre, cu·
acoperişuri plate, ferestre zăbrelite :şi potţi ferecate;.
pieţe adormite, străjuite•de arbori gigantici; mânăsliri
cu ziduri groase; ca nişte citadele,.cu cuf\i interioare,.
. . răcoroase şl.arcade împodobite cu flori de. piatră;
· :.Qrădlni luxurlan1e care. îşi, împrăştie cu profuziurie
·... 'parfum!.lrîle tari, necunoscutB' europenilor; fântâni
'decorate cu moti.ve arhitectonice de .o extravaganta·
.fant~zie; apeducte de x.piâtră, străzi. pardosite . cu
piatră,. statui de piatră, cruci de piatră .. , Piatră din
·. belşug .•.. Ph'ltră :şi ap;;L:,
. .
 _I:)INASTIA SYN[)E~L~ND BEAUCLAI!'l_·_____________225.

Mexi_co e· un oraş lacustru. Ca Şi Veneţia.

Tenochtit!an _ a fost dumt Îf1 mijlocul lacului
Texcaca. Spre nord,· apele sale. se leagă ·o.e lacuri le
Xaltac<!n şi Zumpango, .Spr€ s.ud, undele albastr.e a_le
lacurllor: Xachimil.co şi· Chalca vor parca să spele
picioarele munţilo.r. Popbcateptl şi lxtacihuat.L
Spal')iOiii nu .le-au dat alte nume. Spiritul .aztedl.or a
fost mai puternic decât armele conchistadorilor.
.. ~exico ... ; Soare, flori, monumente; _•piatră şi apă .
.·. lr. •acest Mexîco, intra Charles Sunde.rland pentru
prima oară... ·
· . Echipajul'lui Adrien de Beaul_ie.i.J .străbătu în trap
întins străzile amorţite de arşiţă. Ţinta era precisă.
·.Palatul conţilor de· Valdivia din Plaza de Espana. ·
Acolo îşi găsea găzduire. Adrien de BeaUiieu, ori de·
.câte. ori afacerile il mânau In oraşul Mexico.
_ în palatul conţi!or de Valdivia locuia o femeie
tânără,~ pe care .natura o făurlse după chipul şi.
' asemănarea
. -
Afroditei
-
din
.. Cnida.. Dona Manuela . de
'Requena, conte.sii;de Valdivia, era de doisprezece ani
·· văduvă. Stagiu lung şi greu _de respectat, pe11tru o
cferneie care .abia împlinise douăzeci şi cihci.
'. · •·. Bâtrânul conte Pedro de· Valdivia, ajuns în pragul
icelei de-a şasea decadă, se gândise să-şi ia nevastă .
. Până atuoci. dusese traiul galant şi lipsit de griji al
unpi .gentilhombre care nu simţise niciodata pe umeri
•·povara anilor. Târziu de tot, se trezise la :realitate.
Trăise zadarnic. Nu. avea o femeie.care să~IJubească,
.<nici' un copil care să•i .continue neamuL Nenumărate
femeL trecuseră prin braţele lui, dar domnia fiecăreia
dusese .atit d\'7 ·:scurtă, încât nu avusese vreme să •se
.indrăgosteaşcă .de nici .una. Când se gândise să
.•· repare greşelile trecutului era .bătrân. Dar nu
dărâmat. Mai avea încă pretenţia să iubească şi să fie
;iUbit. .
• Un prieten de chefuri, don Roderigo de Vilcavara
.Y AIOhlartes. marchiz de Priego şi duce de Montefrio,
 226 · VINTilĂ .CORBUl
',. '

avea o nepoată de treisprezece ani, despre a cărei

,frumuseţe se dusese tairna. Manuela era un tip de
anda!uză>co . forme încă neîmplinite, dar ·care
· promiteael comeri de voluptate,,Contelui de Valdi.via ii
plăc(lau fru.;;fele ver,zi. Era bogatşi d.eci capabil a-şi
.satisface capriciile. Oucele de Montefrio poseda mai
>rnul~e titluri deciit banl Beţiv şi ·cartofor, risipise la
. masa verde doll}enii uriaşş, palafe, mine de aur,
·· · zăcăminte,încă h~xplt>lltate, Hul său,,.văduv după
' primuLan:de căSătorie·,'.;pierise·ucisde un peon căruia
ii .seduse'se nev~s!a. M1muela ră/năsese să legene
bătrâlleţele. ducelui. Dar acesta prefera să fie legănat
de braţe mai puţin inocente: .· Curtezanele care-i
plăceau lu.i costau scump. 'Foarte .scump. Şi punga
ducelui nu prididea să acopere pofrele de bani al~:>
curtezanelor şi lăcomia nesăţioasă a meselor verii
C.onte.le de Valdivia, ceruse mâna Manuelei,
făgăduindli-i ducelui în schimb o magnifica rentă .
.•. . Acesta nu se îiWofse numaidecât la târgui propus.
·.•... Prea era mare ţliferenţa de. vârstă între Mânuela şi
can.di~atul ei, prea scârnavă. era stricăciunea
acţ;lstui!l" Dar. şcrupuleJe nu rezistaseră tentaţiei.
Căsătoda se .făcuse cu mare pompă. Granzi de
Spania, înalţi. d.emnitâri . şi mari latifundiati. luas.eră
parte la. cere;'flon ie. Căsătoria fusese consumată în
ciuda \u~r:stei (r<)gecje ;a feWi. Dispensa acordată de
Papă. îngăduise. îndeplir]jrea ob.liga\iilor conjugale.
În sfârşit, •.contele de Valdiy'ia avea o nevastă
tânără,· frumoasă. şi aptă aci dărui .mai târziu copiL
, Filozofii Spun Că tericirea nu e la îndemâna
muritorilor: Contele de Valdivia. se socotea fericit.
Poate că tocmai aceasta stârnise mănîa zeilor. Cert ·
este. că:Ja şase luni după căsătorie, TI izbise un atac
-de apoplexie. .. .
Potr.ivit tes'tamentu!.ui său, toate .bunurile
rămăseseră vă,ăuvei. La patrusprezece ani ne împliniţi,
contesa d.e \laldivia,se vedea • stăpâna unei averi
DINASTIA SUNDEF!I.JU>lO BEAI.JClAlR
·--~-·-·-·-·-·---· ·- 227

necup.rinse. Bunicul ei,. duc.ele, primise. cu mare

!:iucufie vestea mortii soţului ManueleL Se şi vedea în
fruntea uriaşei averi, de care'. va dispune .după bunul
său. plac .. bar spre. marea lui. surprinde~e •. Manuel.a
înţelesese să:_şi păStreze independenţa. Ajutată .de
oonsilferii juridie'i, lăsali . cu ,.limbă. de moa.rte de
răposatul cante, administra aversa cu o uimitoare Şi
precoce înţelepciune. .Bimicul <Si rămăsese. ·st;~l3i\
ronlăie tep.ta. stabilită de bunul său amic şi s'a
deplâ.ngă ingratiti:ldinea nepoate!, ci'!re •. uitase ca
ajiJhSese fabulos de ;bogată• ntlmai .graţie. :{uf. .
··Până la douazeCi Şi patru de ani, Manuela de
Valdîvia .îşi· păstrase cu credinţă văduvia, Nu din
iubire sau respect pentrcu memoria fostului ei soţ,· el
din scârbă pentru c?s.nicie. Scurta ei e:q;erienţă
conjugală o dezgusţase de .dragoste şi de. bărbaţi.
Respinsese nenumărati candidati. la mâna şi laaverea.
ei. ~Printre !lceştia figura şi tăpitanul general. al
Guaterhalei.. . . . · · · ·· · · · · · ' · · ·. ·. · ~:·· o• .
· Dar &os. se pricepe să joace faSta şi celor mai
invulnerabile virtuţi. lntr-.o seară; pe promenada El
Paseo, din oraşul Mexico, Manuela de Vakfhria
întâlnise pe Adrien d.e Bea'L11ieu. Mi:muela se ·afla în
trăsura domii liiez de Alvaradd, pe' care· Adriel'! o
cu.noscuse fa o recepţie oficială. Beaulieu călărea un
superb cal alezan. La apariţia chipeşului cavaler,
dona lrtez oprise trăsura. Sc'himbaseră ·saluturi •si
complimente, Dona lnez il prezentase Manu.elei.
Când privirile lui Adrian. se iritâlniseră cu ale
tinerei contese ·. un fior !e electrîzase fiinţa. Sunt
oameni care nu cred in multcârit.atul coup de foudre,
folos.it atât d.e ·des 1n romane.· în iubiri le acestea ··
fulgerătoare, işi au totuşi obârşia cele mai adâncî şi
mîstuitoare patimL Dragostea dintre ManueJa. şi
Adrien nu inflorise în umbra boschetelor de trandafiri.
şi Jrî .sunetele. melodioase ale s.ererîadelor nQcturne.
Nu ·schimba$eră mesaje. de ·.dragoste şi nu se
plimbaseră prin parc sub clar de lună.
 . · ;.pol'lte că'aJ?stioenţa'Vi.ftuoa!lă·'l:l:il:itătiuelei 1nceptli!.t;J'' •·•
:rsă~l· iipE!SE!;' ptea. grelil; #mariLe Poate. că. momentul·
iTâse!i.iF~r!Ei.lnic. Şigur <lste'Otr sirţg'ilr.lucru.ln noaptea
'' .următoare; Maruelâ dE)Na!ti!Vili piiniise .pe- 'P,drien. {n
rl:ludeatql'·· >er;·. f?ără falsă. :pudoare; ···. tăra · etiz}e .de ..
. :conşiH5tâ;;şi•.ftără'~st;!Jnzişl!fhf) .· , . · · · •.. ·• · ... · •
Pe ..
·.· ...•.· ·:,A,·:klo~a .zic'.>dt:ipă:•'a(niazâ'} El ~aseo; Adrier:~· ·•
; fîlJ>eŞe iăzUt• iîh ·trt);Stlta: .:Cqpte:SeL Sucpriză, ··. .vâlvă ...
·. ;· comilnf~J,ţil, . hăr.feiL..:•>Sen'in~; rnândră, Jliî;pret~ind
.·.·. qpipi a Pll ţmcă, MaMe la .se; â tii$, a alăhJri de ,arrn:mţ.
·. ·.. $'tiîî"căcffrăînspff!tDar (11a)'ştia ..c~ iut:Jir,Şa-lot era
'atât
de put:efnfcă: .încât~;ac!:ist obstacol nu prezenta
.·rm·· 1.' .·a·
po"'an'ţ· •.. <. •' ·. ·.:·: .'." . · .· ·· · • · .·. · ·
. 0 lunâ întreagă zăbovise'Adrien ln .oraşUl Mexico.
:Şi ace_asta numai perlftu :~~şi petrece ziiele şi nopţile
în braţele iubitei' .sale~ 'Pasiunea lor Şe d~zlănţuise pe
n.elişteptate, ·ca ur ural;J~n. Dar, Si) re deosebire de
urâ'gan'E!, ·'trecăto,ar,e prig d.efini}ie, forţa şi
.ÎI:rtpetuozitatea iu l:lidJ :'16'( . pareâ ~a se· .eternizeze.
P"Eintr~ lvH~ndSia era o orgie··oe !limţurf. . Batrânul
<:;ofite 'L.Ie:tl"eiise imper'le~ti.şi.· p'fEia cietimpurtll~ARoi
îl"ldelu.ngata :lor cotnprimare'; ·sub preslunaa
cqoye.niei'iţelofşi'a uhef bl'ţare temeri ..de necunoscut,
le· (mprimase.;<ffoqă explo.zivă,.."!':are·nu aştepta decât
·.un,;prHefspre.a se dezlăoţui.întâlni.rea .cuJ!(drien,
.. fusese ac.est 'pcilej,. · ·.· • .. .. .. . · • ... .· .
LaJf1chE1.ierea primei lck luntcte iubire, Beauiieu se
inapoiase fa \/era Gruz. Amintirea fren:eticelor
îmbră\işări iil.e Mant.ieiE)i îl obsedall atât de. puternic,
încât dup!Vdquă tiăptărnânJ de activitate PE1 :sponci,
plecase iarăŞI spre. capitala '!\loii Spa{!lii. ·
·· .Adrien etil atât tie: îndrăgostit de. Manuela, _înc<î.t
nu .odată se gândîse sih?i legaltzeze legătura. Un"
divorţ l"ar fi•eliberat de Georgina; .de care-nu"~l lega
nimic: Dar Şovăise .. Desp'ărţl'n(ju~se de Georgina, .. ar n
însemnat să r\:lpă orice legătqra: .cu socrul său. Or
-
acesta îi -
crease
- -
o·-_ situatie
--
eminentă,
- . - - - -
căreia
' -
nu se
 OINASTIÂ.SUI\IDERLAND BEAUCLAIR
' ' :- ' ~- - _. ' _. -- y -- - - - - -

1nd.,ra
_, __ ' -"'\ - "
~~·
~ n;cl·
__ J,- •••
nu·' s·e 1nc:"n~ta oa~c'.
- ' · ' • /:,4,•-- --~~""--'"" 1 .', daa
-""' cu "l·~·~~rul
- -""' ...", !,.(• ---
}:{~~--ţi-_ -~-~~r <tJ--~,d8J)~ftit:- {d(ţ: ,q-~P;lgf rt_~~;Şt ;ş~~-r fi;)~n-~Yf~t~9.H
-~~f3_qp_~J~~-·;_aţ~:\ t~~ ,:l~ţri~ţ; ~~?;t,\nlţfJ;;-~ -!R~,.,~?M:!?f,gâ ~c~şt~J~-
-~i:..:iir~~. -_ff _- ';-(:Elr'_"t··t· - ':--rd"Ar:o_ ~-n:·d- o.:n-·:a C::l-- ·a···-- - -r. ~- a"' . ;:··--" 1-,.;
;y::' ";.,./ :-·· L _ ;..,; t--;'~-.UJJ: __. :J j:l, Ş?:, _i?; -; _ \:;q '-~:, ; .9:'.c ( , _ J _-;·t .ţj1 t;t§ .._,_u
,:!i$cr~Jfi). 4r.ec f~rjii:;L Şi Adfien, ·DU cqncepţ;a, ,sa
i::lepii'iaă., de· o feme1aţ."A;'tei<iiveie de; al;lr i;i:>iŞl
f!)::UţTj!Jlilse .,Q~ c~nd;.).LIC~~';:'$ul:l paţrcmaju! ~u)'fjii:;~ard
'-'q:ili:· t%.rflţ{"' ''!ii#~i?-1Lfi,ŞtQ·ar~:~:·:_-sprE:t~_-" --~;i ·Jh{Jă.di!~t :- 6_. --~I,at~ _
r...,-,:,+;;~,..,--.;..o.·;;·'"'tn~n.li
:-l,~(';(~lf~!--~J~;.rca._ f'P>-;-~<
)'::!'-
~
·--a·:;..f:::.n:·r.·;
,}.J~ctL_! -""'
"<La~lr-~n-~t>' ~ ·A- 4 """'il~
11. ,""-~"'"''>,rt::: ,___. __ ,_, __ tt.J.l_ ,_
ct~·
v·

~~K~!!'~~,:;2:~~~l~ ~ţ;i~·t;i;i~,t~i~~;e~~~~ !~rg~ . 9 1

pc\=Jitltut g:atn:~le. pr;efl.OEliJ~. s.coas~, dn? 'Ţlarunlal'!<le,

pământlllul ·de miile· de oameni ce Il) erau l;ub:
p_orunQ:!Ie_ -J.u.il îl pasionau _până _la.___ J:rxtaţ. MiirlCci--,·;:
·. aceasta titanică, danipectacuroasă, cli3ver;ise o parte
il)te.grantă .a fiinţei fuL Raţiunea de a. ti: · ·. ·
. Pe .de altă parte, nu. co.ricepea. nici. să. renunţe fa
Manual!,!. Pien;!ere.a el ar. fi .echill§l.l~t Sl! pn :::J>tf!Pl.i§l]l,
Şj ea Illr:~ţelesesec Pentru <bl păstra, .sacrificase. totul,
s~fda,s~ o !U}i1<' întreagă. Nu maLfp"cv,ent$, ..salpanP,.le
.crP,ol!lgr b.qgaţi
din .Mt::xico., ,şi . P;ici , patate!e
"9~:1Tinit?ti:.n;or:'·_-;sp-Şili'q_IJ-::~_ .;,·;c,;-·_ :--~ ·---:~··:· ----~~,:~_:- :_;.-:~---~---:~)- >· _

·-_, Pf'tfZetta ~_;ii; :AcJrl$n o. ~~-~ţ;.ţ·ro.PErJisa cu. -p_rh:toSlnţă de_

__
·~·a·
tv "'c;< to
~c~s•e
1:;:( __ 1.. _,
·p· ~rrv~t'nn· ·~· p·,5.·n·r·
.' _.u,l~----·-: .. _-..d i ,
u _o-~
- ·ra~m;;,,_ ~·a-t
i •.Cj••O ..y_ 1o.u ~u'1·
n,,,·l ,,, ·.:,."
- - in ·aprOpi_eretl_ .luj, _îŞi StabiiiS~ r~$-e(,Hnţ-a în oraşul
:: ·tv1_ţ:xJţ:o. UneOri i1 Jriso{ea ~la· Veta _C~-u~:-:~:~·tmostt?r8.
_~;Qiedă:. . .de ·jun_g-iă,_ ti:9_-pe· soriSta ~Jb!fufui ·ca!J"'~pe_che,
: ; -nu--r Prfa.-· ·pt;:,Prfhs-ă ·cu....aerv! cti'rat- al ·înă!ţlmi!Or, c_L;
vecinătatea munţ[lor ,~cu răcoarea văilor u.date d.e ape
-_ .năvaJni,ce •.. nu -ţ:Upora:ta atfrlosfera, de_- ett.ltiă dE !a Yera_
"' _:c-ru:z:. Rareor! maJ găsea _tim~ să îş_i ins_pect,ez·e
•. domehiil.e .•.ll..dministratorii, lncur~ aţi de această.lipsă
', de control şi siguri .de impunilate, începuseră să. o
•.. •. ftire. Ea nu lua nici o· măsură. Iubirea pentru A.drien
1. era atâtde exclusivă, )ncât nu o mai .interesa altceva.
i. Şi
<::u Adriel) se petrecuse o schimbare. De când o
···.cunoscuse pe Manuela, nu mai părăsise teritoriu: Noii
 230 ~~
VINTILA CORBUL

Spanii. Sub pretext că V era Cruz era un. centru din

care putea: dirija mişcarea flotei comerciale din
emisfera ·.occidentală,. încre.dinţase căpitanului.
McLauglilin: comandqruiiJi Townley şi lui Leslie
•. Clinfon, .consili~rul p!'lntru · afacerile americane,
· misiunea •a$ a. inspecta periodic fu inele dî.n America
de Sud. 'De$i era însoţit de ChadE>,s, trase şi de data
••aceâsta tot la palatuiValdl\lia. Manuela H primi cu
:'ef.uzil:me. ··. . ·..•.· ·• • ·. .••.•• · ··
· :ctrarle~Cl:luodertandînţelesemwinaidecăi:. CiiJic, nlJ
manifestă. nîd •0 dezapr0bare 'faţă de preferinţe
. acordată ..de. Adrlen unei remel. străine, in dauna
Georginei. Nici cumnatul său nu-şi tăinui legătura.
Mapuela de)Jalt:livia făcu o .putemică impresie asupra
lui;.Charll'!s~· El nu~şi •exterioriză admiraţia datorită
.prezenţai..lui Adrian şi unui rest de decenţă, .pe care
Mal,'ll.lela .ştia s.~o impună, în ciuda situaţiei ei false.
~ }~"'seara, .Cit:e<;~a, 9azc!a .. le. oferi u~ pra~ni_?
;mparatesc, Vmunle, toatec ;de provemeoţa spaniola,
erau 'neîntrecute: Spre ui.m'irea luiAdden, Charle& nu
se. d}idti .o:>a de ()bieei il? .spE:Jctacqt, Se m!lr:gini să bea
moderat,· astfel, încât .să-şi păstreze Juciditatea şi·.
prezenfa de .spil-:it, Ceva mai m0h, fu un model de
po 1iteţe. . . ·· c ..

Se ridicară de la .masă, abia după miezul nopţii.

Lui .Charles i se pregăti .un aparta.ment'cu ferestrele
spre .grădi.qa it\.terioară a palatului: Pal:ru camere
mari, ..cu . per:etH cVăruiţi, c.u bârne aparente, afumate-,
.. cu ·mobiie grele, scu!ptate şi cd co.voare adânci şi
moi. Patul latg, cll deleane ~ăs;:~citE! Şi perdele de
. •·. brocart îl .încântara. După .drumul lung şi obositor,
odihna pe" o saltea pufoasă era un (jar al cerului.
.Adrien rămase să imparta patul Manue!ei. Nimeni
din casă nu se mira 'de .acest obicei, .intrat 1n viaţa de
toate' zi lele; .. · ·
.
A doua zi după. amiază, solicită o audienţă
viceregelui Npii. SpMii, don lgnacio de lturrigaray;
 DINASTIA SUNOERI..AND BEAUCLAIR
' '
231

' Mai fusese primi! şi altădată de acest înalt personaj,

În epoca sa de glorie,, Mar. uel Godoy recomandase
lui don lgnacio de lturrigar.ay ;;ă acorde tot sprijinul
.,, casei SunderJand şî reprezeotanţilor săi. Viceregele, o
supusă,creatură a prinţului Păcii, îi executase strict
<po.runcile. Mare fu deci surprinderea ltli Adrien când
.'clon
. .. .
Gonza,les Guerrero, directorul
- . - de cabinet al lui
,cJon lghacio,, îlanunţă cu regret că excelenta sa nu îl
po<,~te primi, deoarece e reţinut de importante tre,buri
i:le staL
Adden avu impresia că în jurul lui se ţese o
·•. urz'Sală bizar~. 'că i se pregătea o capcană. Bănuielile
qi erau alimentate de fapte. Armele de provenienţă
', necunos,cută sosite în Mexic, mişcările de trupe,
.,agitaţia pe care o observase în. sânul populaţiei. Ce
;ise pregătea? Agenţii săi pluteau încă în vag.
lMormaţiile erau contradictorii şi adeseori fanteziste.
'. Se vorbea .de independenţă, de ameninţarea unui
{pronunciamento, de o efervescenţă · populară
"·inspirată de revoluţia .din Franţa, Se mai zvonea că
>Napoleon crease. o mare· flotă de război, menită să
>Ocupe coloniile spaniole. Alţii atribui au Angliei aceste
;.intenţii. ·
· Ac!rien sperase .să obţină de la lturrigaray unele
.-lămuriri. În politeţea rece a directorului de cabinet. se.
)declanşase o jenă stranie. Don Gonzales Guerrero
C$tia mai multe decât voia să arate. Adrien nu se.
·dăduse .învins. Declară că are să comunice.
'yiceregelui chestiuni de cea mai 'mare imponanţa, că.
;nu poate .zăbOVi.< la .infinit în capitală, deoarece
:;'urmează să execute un turneu de inspecţie fn
·''cregiunile miniere din nordul şi sudul ţărîL Va mai.
'i]ămâne totuşi .c.âteva zile în oraş, în care timp
!nădăjduia să. fie primit de excelenţa sa. Adrien aveâ
:'.'temperament de buldbg. Guerrero r.emarcă această
qtăsătură de caracter.
 232 -- Vll\ITILĂ CORBUL.
--~-~------~~ ~-------~----c-~~. -~-----~-------

- Unde vă pot .găsi, Senor conte, spre a vă_

· anun.\a h_otărârea exceiEmţei sale? întrebă directorul
de cabinet. · . ·
- · ,:.:_ ~unt găzduit Ja. palf.ltul Valdi\lia, răspunse
Adrien după o ul;>oară ezitare.. •
Don ,(jcinzales Guerrero zflmbi. For.mulase .această
intrebare oum)li -spre .a-1 pune.. pe Beauiieu într-o
· po~tUră~ delicata, Ntic_! mai menaja. Era iniţiat in
. anumite< taine,. care> vesteau o .apropiată eclipsă a
casei Sunoei:âlld-Beă:Uclalrr ci;L puţin în âceastă
pă:ttEl a 'lumîl... . ··-•• - . · .
Adrian se 1napoie Ja palatufVa!divia, într-o stare
de iritare lesne de. înţeles. ·· ·
-- }l.rn impresia .că lumea întreagă s-a c_oalizal
împotriva noastră, spuse "el Manuelei. Se pregăteşte
ceva. · ·
-- N:.aş putea. să-cţi fiu şi eu de folos?
- Adrien îi m'âng.âi~ înduioşat mâna.
---~ Cum s_ă nu. lnsăşi prezenţa ta îmi este de·
·- <!jufor.· 1\/iă stimulează, îmi_ dă. curaj.,,
-.Am impresia că nu mă iei in serios, îî reproşa
· ea.· Mă refeream la: un sprijin activ, material... _
- impotriva cui( Pentru ,moment primejdia nu s-a
concretizat Nucmi place să lupt împotriva marilor de
vânt... Pe. de .Elită. parte, n-ar fi exclus ca îngrijorările
s.ă. fie neîntemeiate: pâ.nă<în prezent,. nu am probe
palpab-ile, care să mâ îndritui_ască a 'ua _atitudine: ..
Aşa ca mă 'limitez_ la presupuneri ...
- Adrien: îi vo.roi .ea cu. seriozitate, dacă te vei
simţi vreodată in •·cumpănă, să nu .mă uiţi... in
·- momentele ·grele să nu dispreţuieşti sprijinul şi
poveţele ·femeilor. Ele au ul-r. spirit practic· şi un
instinct sigur:: care l_e sugerează· anumite soluţii juste,
ce v;i scapă vouă, bărbaţilor.' Făgăduîeşte~m i sa nu
mii. ocoleŞti.
.-îţi făgăduiesc:. zârribi Adrien, sărulânduci
tandrU mâoa.
 DII\IASTIA SUI'!DERLANO BEAIJCtAIR 233
·-·-·--
tleaulieu era hotărât să nu plece din Capitală,
.până nu va fi dat ochii cu viceregele: f;lu avu însă
mult .de aşteptat~ .Două zile după convorbirea lui ·c.u
DQn Gonzales Guerrer(), primi un mesaj elin. partea
acestui a.

"Am plăce'rea să vă anunţ, Senor. conte, că

•excelenţa sa Vicerege!e. v-a acordat eudienţa
· $Oiicitati!..Mâine dimineaţă la era unsprezece, sunteţi
•·. aşteptat la Palatul GuvernamentaL ·
Al dumneavoastră serllitor
Gonzales Guerrero."

ÎngandunH, .Adrien puse plicul pe masă. Va căpăta

mâine dezlegarea enigmei? În aceeaşi zi,· Manuela
. primi o vizită neaşteptată. Bunicul ei, ducele de
Montefrio, care nu mai fusese la ea de multă vreme,
se prezentă la palatul Valdlvia .însoţit de un. nepot,
Don Antonio de. Vermo. Manuela se afla cu Adrian în
budoar, când majordomui o anunii:! că cei doi
vizitatori o aşteptau Tn salonul maur..
.- Cobor îndată, zise ea. Până atunci, serveşte-i
~ .'
cu racontoare.
- Cine e acest don Antonio de· Yermo? lntrebă
Adrien cu gelozie, de îndată ce majordomul închise
.uşa. .
- Un unchi cumsecade.
-Bătrân?
-· Patruzeci de ani, replică ea zâmbind amuzată
de iritarea crescândă a lui Adrian.
- Nu-mi plac unchii tineri, grăi el, izbind ritmic
cu degetele în măsuţa de la capătâiul patului.
- Nu e cazul să te temi de don Antonio.
. . E însurat
şi are .doi copii.
- Şi eu sunt .însurat. Am şi eu un copil... Totuşi. ..
--'-Totuşi, e o diferenţă. Uite, ca să nfJ mai fii
îngrijorat, vei coborî împreună cu mina. ·
 -~ VINTILĂ-CORBUL

- Absurd! Ce rost are să mă înfăţişez în faţa

vizitatorilor tăi. .. _Se vorbeşte. d.estul pe. seama
noastră;>·
.' . ' .
· Ei Şi?Nu-mi pâsă de clevetiril Nu am să dau
-·
nimănui soyoteală.
- Totuşi ... Bunicul tău ...•
-ce.- BUi'HcuJui. meu-, mai puţih .decât oricui. puyele
· de Monteffio, nu •. e burricuţul drăgăstos şi devotat
n-&poţi{pr din poye;ltile.pentru copii. Coboară cu
-t!line,. fără tearnă căii vei ofensa principiîle moraJe.
· ·--'- Dar don Aiftonio? · ·
-•·- Lasă·sctuputele pe seama mea. Sunt destul de
.coaptă la minte spre a Şti cum să mă port. Haidem,
d~~u~... ..
Manuela .nu gre,şise. Pe duce.le de Monteftio nu-l
impresionă apariţianepoatei .sale la.braţul contelui de
. Beaulieu. Se vor.bea .atât de mult în Noua Spanie
despre bogăţia acestui om, încât nu"i supăra prezenţa
lui în casa Man·uelei. .· S-ar fi. arătat însă foarte
.scall.dalizat, dacă Manuela .s-ar fi indr'ăgostit de un ·
'. toate-goale,.
··· · Du cele de Monfefrio era încă verde, deşi împlinise
şaptezeci de ahi. Drept ca o lumânare 'şi de o
elegap,ţă juvenilă, părea. înzestrat cu o fprţă
miraculoasă; carecJ ingaduia să îşi scuture. umerii de
povara ce_lor do[Jâzeci ;de ani a.ctJmulati de vreme,
peste cei cincizeili mărturisiţi. . . . . .
în silhimb, doo Antonio de Yermo, nepotul .său,.
era tipl.Jl omule\Lilui oţelit de viaţa, de muncă şi de
vicisitudini. Faţit îi •era .în ăsprită de vânt şi de soare.
· Era 'imbrăcaf în alb, asâ cum obi'snula să umble pe
înt insele · s!lle ·-· plantatii de . trestie . de ·zahăr din
regiunea Guern.avaca. .Ca şi ducele de Montefr'io, don
Antonio era .un autentîc,gachvpines, adică un spaniol
· născut şi ctescu't în Metropolă~ Deopotrivă cu· ceilalţi
gachupines, peA:aŢe îndatoririle militare, politice. sau
afacerile, îi._· aduseseră• în Noua· Spanie,. avea un
 'DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLAIR
··-·..
235

.suveran dispreţ faţă de creoli, de metişti şi tie indieni.

Pe toţi ii pur,ea pe acelaşi plan de interioritate.
Duce le Roderigo de . Montefrio îşi întâmplr, ă cu
braţele ·deschise nepoata..
- ManueJita, pe zi ce trece, te faci mai frumoasă.
.· .Se cunoaşte . că eŞti nepoata .mea. Priveştec-te In
oglindă, Ai să"ml vezi pp.rotretţJL Eram pdn trc:cere
. prin faţa casei tale. [\IlHim zis: Trebuie .să mă opresc;,
A>ă'dau bineţecrrepeiateL Fiindcă. eram· însoţit de don
· Antoniq, l-'<~11'1 t~as. şi pe el după mine.
de
:Antonio Yermo o Privi .c;u .simpatie>
.-· Nu-mi pare rău el§ am intrat. Bunicul dumitale ..
are dreptate. Te-ai făcut frumoasă. Foarte frumoasă .
. ~ Don A,ntonio este. îndeobşte ·zgârcit .îrr
complimente, interveni bătrânu! duce. Dâcă Tţi spune
că. eşti ftumoaşă, să ştii că nu cai pereche pe lume.
Adrien se simţi stăpjenit în mijlocul acestei scene
de familie.
· Manuela, făcu prezentările: ·
· .- Bunicule, iată pe contele .Adrien .de Beauiieu,
'
, uli · bUn prieten al meu ..
--"-- --~>:fnc_ântat ·- îrîcârtt-at. ro!ztî ducefe_ cu· __Jjfăn~aţă-
condflscender)1ă. ·· ·. · · ·· .· · · .
. ··, . .Adrien se .. plecă. ceremonios. Don'Antonio .saiută
cu o bruscă. înclinare. a capuluL
, , - Nu mai .e mult până. la cină, spqse Manuela.Jmi
•·· veti face, sper; plăce!1'la să rămân(tţi !a masă! ·· ·
.· ·':""'De c.e nu, de ce nu! replică Jovial ducele, care
';obişnuia sa .repete cuvintele. După dnii am putea
<.prelungi agreabil seara .la .o pal'tidă de fato. Nu eşti
'de acee~şi părere, Monsenior /;; Comte? Antonio,
; •sper că dumneata n-ai vreo obiec'ţiune?
· ~ N-aş. vre.a să o stânjenim. pe Manuela, spuse el,
. ·-· [3unicul Şi unchiul ei s-o stânjenescă? Ce idee,
'ce idee. Vom. petrece In patru o seară agreabilă.
•. · ~ în cinci bunicu!e, Mai avem un oaspete. Senor·
<Gharles Sunderland. "
 .•. ,Du~e!e ..OA!JivL.au ~adrnJratie. .. .. , _ .
,_.-.,_ "'• ''' ,,.-,.'
. . o:·,-:•-f•, ~--·,, ·' ._,"'·-·- - --- '"·"- --·---
" ·.·. : .Fi'l~î • r'O' ·~:ase. fata:•meât:. Fâei' rtf're"e!'Până
.•·!JfrA~ '~'~j~(f!i, t~S.~w~~~ ~&~~·~n ~Ji'â\;'W~~~~;?'iÎÎf, ~~r,t!~·
A(lt?ZI,,<:l.ilŞf?EtţiiJiJI, s.'!rţt.JS>.WTI<tr P<itl?SIJI .. 8râ)~o1.crg\ît; •,,.
ţ>c~~~r~i).·s~';to:şÎ... ·. ~\~~ ...• . • . . . . ·.· •· :.'~··. ,,c:esab;.
· . Q,l~a t~;.s<?l)ittâ ti!; }l~t~gerl~t ;v~\J(i.ăJh alb; l:iu
.. 'btifEl!%î: fnalte: în~atcate'cti~ ţăQi;~câr~fi:; Şi ~((!lpe qe. a!)r .
_ .,v1''"""·'---
,.,_, "rl 's""v'r't"ri t , ...",e.
""'',-- .v._______··m·e"l.sl· o.':"-- •a·.l
iJ•··'r'd!A'
1;1,-_!'1 v '"""t?~•'
_. b"' ,u-r.; ila_u, _·p~··r•t"''",.d.
u __ 1 ;::t;J

'pe •!fpsii 'ele argir{î h1as1\i,: c;efi:l 'fuai (-$'!\irit'$· ~i' mai
'?ix('jftee :'mâhc?rl.l;:ir Vf'r.l}rile de''Alicaflte,'•· 'MâC!ls'îrii;
iv1alaga .$i copono, ff!ijl!in'eaLJ' ic@; sgvoarea lor. un ·
meniu d~~ o~ magnifică• iopolenţiL · ··
A V " ' ' v

' rlfl ·timpUl 'Cmai, du cete' 'rle 'Montefrio S(JSţinu

Gi:înversaţia·cu neobosităcvewă: Don i!intonio era mai
pUţin volUbiL Adrian .de.Beaulieu abia \lacă scotea un
. eu vânt. Prezer;ţa .invitaţilor Man\.lelei îl indispunea,
· .~rlest!ISrinde~1ahd. l'Jra ·şi · ma.P tacut Dar .spre
·.· ·.· :deesebi re · de 120li Arit6nio' si • d~ Atlrien Beau !ieu,
V -' ,' --' V (' ' <, V '- ' V V V

m~nba'•$l"Jbea ;cât.şapte: Dupa dn ă, frecurăAa ·masa

.·. de joc. Îni,iinte ):le a'~i i.ct'lcupa JbciJrfle, dueei !il• .se
'âb'(6pl'e de
Adrian.: Neobservat de ceilalţipartene'ri, n
şopti cu non$olanţâ: • ., .· . ·. •~'
·.- Co.nte, fii amabiî şî împtum'ută,m ă cu o mie de
.i;>J.a,şt\J,.l\bia acpm arlJ.,băgatde~eama C:ă inb:un &rtat·
"puflg~ 'a{;'qsă'
. !\;tâlf'le.:.tn' zori, îţiJastitui . suma. . · •
· ·~ BucUros! <rosti :aaaulieu\ . .Nu-i dfsplăceel s~
cumpe:~~ bunav6inţa duce:lui.. ... · · • .. .
O· pungă cu .o mie d.e 'piaştri, trecu discret di.n
mâna: Jui 1ntr-a .bătrănuJui duce. ·partida se 1n.Ci[lse la
iuţeală. Şi duce.le de Montetrio ŞifG!iar!es Sund.erland
jucau cu patirr!ă: Manuela, port Antqnjo Şi Adrien
erau mar moderaţi. Ou cere se. pTicepea să co:rrjeze
norocul, printrco abilă.Şi nevăzut!:~ m;huirE) a Căfţilor.
· Gnartes pierdl.l jn. primele rn_inute.df)joc cinci sute de
.· piaşfri, Adrie:no sutii; iar donAntonio optzeci. Mi~zul
' ' ' '
 . .
· .· ::.•rr<ilpJii n•găs1lâ "aceeaşf•ma;>a·'v'erele'. Atitien Jilca:•.tara' :
· entozjasm ..·· Sătrârilll duc~·.oaŞtigase:•ooţta':mrf -'de•;·
·.•· .piaştri. Adrian nu se ridica de la ·mtrsâ; '~îlre a mtliJ';
.•. ofensa p#'bonle. Nicldon Aritdnio !l'iJ'e!'âfnapiHe~luk
Adeseori •răn:liinea. · pe {lândi.tr'i: •Numai • :ducellf . îl
/' re'adiicea la ceatitate; hătândll-'1 pe· umăr. · · · ·
· · · /•-'''VJl'lde~\f'r'fl!g •.gârii;Jurile, Antonio1 .Joaca-'~i·
•••.. :cartea> Ţf"â;; venit rân<itir. . .. . . . .. . .
. • Major:dof'l'lul . int(.ă; · ••• ar1ulifând că doi ofiţeri,
. colonenlll Vicenta.,C()rr~te~ ~f rifalprur Ql!'J99.
Vasconcetos, ··•~ .. căufău f)e• dorr Antonl.o. · · ··· · ·.
.-·•. Cih.e sunt persoanele? întrebă 'ducele.
' ' .,. - . Ooi·. ·,.prieteni,
'• ' - -- - -spuse
- -"
don -- Antonio,
-- - --
vrănd să.se -
.· riqic.e ,de la masei Cred că au.să~mi comuni.ce ceva
·•· . f.mpor;tant,•de .vreme,,pe,mă:cauţăJa m.iez·ae noapt~.
< ,.,...,- N~au, decâ.t ·să vini:i Jnco$ce, .N-o ··să. ne
Jnfrt'lrupem p!lrtida pentru ei, protes.tacbăt;;iiny!.: S.ger,
· · · Manuela, că nu ai nimic împotrivă? ......
· .; "'···+"il'>lll aş· vrea să te deranjez :cu • .preze!iţ?< lor,
.·•Manuela, ,spase·.don· Antonio,, . ,. ·. . .· .,,,, ,,... , ,.. ·,
,,_ .. ·Prieten~k·dumitale·,. ,onc.hiul.e," :.sunt:'•. p;ri.etl!nii
Casei Valdivia. Barfolome, porun.ci ~ea majordomului,
.pofteşte aci pe cei doi Senores. .
Cplon.elul Gorrales. şi maiorul Vasconcelos
.·. apărură, zărrgănindu-şi marţi al. pinten ii, Uniformele
Jor, epoleţii cu franjuri. fireturile şi decoraţiile, le
· dădeau un aer războinic: ..
Salutară cu galanterie pe .Manoela şi ,pe ceilalţi
oaspeţi. · · ·
, ·.- Vă .. cerem .. iertare, dona Manuela, pentru ..
•·. ·. îndrăZneală. Cu riscul de a fi inoportuni, am intrat.
•. 'Avem o importantă com;Jnicare pentru don Antonio.
C L~am căutat prin tot oraşul. Datorită unei intâmpli:iri,
·,,am aflat că se află Ta dumneavoastra. .
.. ..,-, Ce se petrece, colonele? întrebă don Antonio ....
;, făcând câţiva .paşi în rntâmpinarea. lor:
 2311 . VINTILĂ CORBUl

·- fn cursui. serii,.s"a afişat .în oraşordonanţa prin

· care viceregele a .convocat într-o reuniune comună.,
·· audiencia şi• ay.untamientoul Noii Spanii. Asemenea .
măSu(i ·se ..iau. nl.lm!'li în 1mpreiură.ri .excepţionale.
. Oraşul ejn fierbere, DifUib cte lf!lex_ico a scos· o ediţie.
specială, prin c:ate cere să se pi'"belame ll;dependenţa
statului mexican; .. . ·. . ·.· . ' .
: '-. D€)faŞameb'îe din regimentul de gardă al
: .ViceregelUi au :ocupat' edifi"ciUe pu bllce importante,
pieţele.şî pbnctele de accesîn·o~aş, explică la tândul
.'•:sau. \f;asconcelos: Cete~i:le creoii·....(:t.J steagurf;şftorţe
·. :Oefifează <pe străzî, ... cerând desfiinţarea Statutului..
· Co'loniaFŞl rupen:ia• legăturilor cl.l- Spania. Autorităţile
·nu. iau nici o. măsură~ impotriva • lor~.~
Don Alîtonio îşi incleştă pumnii' . ~~ ·
-·· .Înşeamnă că lt(Jrrygaray s~a alăturat oreo!ilor:
. Tioălosull·
. -·. Desigur, mâine vom fi consemnaţl în CaLărmi,
· 'spul!e'colbneltl!' Gorrales. Vice regele vrea să ne puna
iri faţa faptului Împlinit. · · ·
- Inconştientul; tună don Antonio. Lipsit de
. spriJinul Spanie.i, Mexicul independl:mt se va prăvăli
. s\Jb lo\iitufile vrăJmaşilor, Statele Unite abi:a aşteaptă
să4 0 cupe. AmeticariH nu s·-au săturaH:u Louisiana.
Acum vor Florida. Şi Mexicul va veni la rând. În 1798,
Alexander. Hamilton cerea ocuparea Mexicului. ..
·· '. ~ Statele Unite vor să .rupă•hin{urile opresiunii
.··'colonial a, •ib.terveni Charles Stmâer!and ou dârzeoie.
Do n. Antonio il privi •de. sus:. ·
'-'-· Regret, :Senor, dar punctele noastre de vedere
nu p'iincid.. . .
ln •aceeaşi Clipă, ·se auzi din stradă larmă, ovaţii,
cânteoe; .. focur(de armă ... Manuela ieşi pe balcon,
urmată de oaspeţi. · · ·
Pe Plaza d.e Espana se .scurgea un cortegiu de
manifestanţi, :cu torţe; şi pancarte; pe .care· scria cu
litere. mari,· rţt~i.i: i::il::ie,rdad y fndepeniiencîa por
Mexico; ·· ··
 D!NASTIA SIJNDERLA(IID BEAUCLAIR ~--~-~-~-
::!39
~-~~-~

Dan Anton(o fierbea~

- Pleava şi-a ridicat fruntea! S-a dezlănţuit
stradal t:he, îi· va da~ de furcă lui lturryagarayL.
Scâr,bit, reintra~ în salon, urmat de cei doi ofiţeri,
cu care începu să discute cu voce joasă~ Când
Manuela Şi invitaţii ei se înapoiară la rând(fl lor in
casă, don ~Anto.nio ceru permisiunea ~să se retragă,
-~ $i partida!~ Ce facem cu partida? întrebă
indignat duce!e de Montefrio. N"o să întrerupem jocul
pentru câţiva mâHani loviţi de· istericale. LasăC:i,
Antonio, sa defileze cât poftesc~ . ~ ~~ <
- LucrU ti le suf'lt mai grave decât crezi dumneata;
~unchiule, spuse don Antonio. D~acă nu punem botniţă
· derbedeilor, vom sări în curând cu toţii în aer.. ~
Antonio de Yermo părăsi încăperea, urmat de cei.~
doi ofiţeri. Ducele ·de Montefrio îşi înghesui câştigul
în pungă, ;>i după ce îşi luă rămas bun,~ plecă la
r~âhdul .său, uitând să mai restituie lui Adrien mia de
piaştri îrnprumutaţL

în dimineaţa următoare, la orele~ ;zece şi jumătate,

Adrien plecă pe jos spre palatul guvernamentaL Era
~ atâta mulţime şi efervescenţa pe străzi, !ncât trâsuril~e
~nu mâi circulau~ Pe pereţii clâdirîlor, mâini
neîndemânatice scriseseră cu litere neregulate:
Ubi>rted y independencia! Viva e/Mexwo liber.o! Viva
~ Jturrygaray1 Palatele spaJiio!iior şi~ ale creolilor bogaţi
erau ferecate ca nişte citadele. Patrule militare, care
fraternizau cu~ populaţia, 'circulau pe străzi şi prin
pieţe, Palatul guvernamental
~ .
era înconjurat de
cordoane ·de soldaţi.
~ un ofiţer ,de ~serviciu ceru nl.nJ'lele lui ,1\drien, apoi
intră în ~palat Peste câteva minute se 1napoie,
~ îngăduind lui Adrien ~să intre. Arit.lca.mera viceregelui
era :goala~ Câte un curier în uniformă mi!ltară o
str abătea când şi când ~cu ~pas grăbit:. Adrien nu
aşteptă mult Un secretar îl ~îndrumă în cabinetul
 240·~~ . VINTILĂCORBUL

vlceregeluL Don !gnacio de lturrygaray stătea calm la · ·

•biroul său ..Avea ·părul alb; obrazul supţ bătea în
galben ca • fHdeşuJ. vechi; purta haine cenuşii de
.călătorie. În mânr> dreaptă, cu degete subţiri, prefira
.un $irag· d.e chihlimbal''. Adrien .se înclină: adijnc.
\/iceregele .Îl .răspobse cp bUnăvoinţă la salut.
··~·de vănt te aduce,, senor de .ţ!eaulieu? întrebă
.dori lflnacfif tâmtiind .. ; . ·
.. ·•. Pritlllrea•aceasta risipHn parte tţ:1mer,ile tui Adrian.
: \l(i:etegele eţa . amabilitatea . pe:rsonificată
. . .,...'.''BegrE;f, exceienta, că rni-âiiT permis să. Vă
.tulbur în aceste momenţe. Fiindcă;tlmpul .excelenţei
voastre este preţios, vă voi expune pe scurt motivul
audienţei. După cum Ştiţi, reprezint interesele unei
case care a încheiat un acord economi.c Şi financiar
cu Maiestatea Sa Regele Carl(.)s al IV"iea: În ultima
vreme însă au intervenit evenimente, care impun o
limpezire ă situa\iei casei . noastre; Am observat, de
piJdă in porturile de pe coasta golfului Mexico
mişcări de n.ave .şi.debărcări de arme de provenienţă
· 11ecunoscu!ă,. dr~ potrivit acordurilor încheiate cu
Maiestatea Sa, numai, casa SurJâertand e autorizată
şă furnizeze armament coloriiilor spaniole.
~ &mor pe Beauliei.J, voi încerca să vă luminez,
cet· puţin atât cât îmi îngăduie atrîbuţjjle, Acordurile
durnneavo.astră .t;Ju fost încheiat~ cu:.regele Spaniei. în
mor:nentul <;te faţăinsă, regele Sparifei este prizonierul
împ'ăratulllr. Fra:nţeL ·Autoritatea lui a .devenit nulă.
Destinele teritoriilor .spaniole, care .nu. au fost încă
.ocupate de invadatorii francezi, • sunt ... conduse în
prezent .de două junte, care îşi dispută întâietate.a.
dunt.a din Sevillâ. şi junta din Oyiedo. Această eclipsă
a autorităţii Metro.polei asupra col.oniilor din America.
are o influenţă>nefastă: De cine să ascultăm? De
regele FernaQdo1al Vllclet;~, întemn'iţat in Franţa? De
.regele Carlos ~aiiV~Iea, care a abdicat, a revenit
 DII\IA_SŢ~IA~:S~Ufi!DERLAND. BE::_A::::Ucc:C""'l'~A-"-IR.c__ _ _ _ _ _ 241

asvpra abdicarii, ca in c~le din urmă să cedeze oficial

tronul împăratului Franţei? Să dăm ascultare juntelor
.fantomă din Sevilla sau d'in Oviedo, căzute sub
influ~nta Marei BritaniiL Noii Spanii nu-i rămâne
decât o singură soluţie. Să-şi proclame independenţş,
folosindu-se de pi)âă şi experienţa .Statelor Unite, Şi.
sa inau.gvreze o pOlitică de neatârnare şi demnitate
naţională; alături. de celelalte state lîbere ale. lumiE
Această:.schimbare; Senor de Beau! ieu, nu. se va face
fără Zguduiri. Noul stat mexicân are nevoie ,de
cantităţi .sporite de arme, .pentru a-Şiapăr:a exiştenţa ..
lată de ce <tm acceptat ca si alte firme, în afară de a
. dumneavoa&tră, să ne furnizeze' armament. . . .
- lmi îngădui să reamintesc exCelenţef voastre că
monopolul acordat casei- noastre...
- Monopolul ac·esta, senor, a fost recunoscut de
o autoritate care în ·prezent nu mai există. Totul
·urmează a fi refăcut In curând vom fi gata să. reluăm.
. discuţiile cu ~reprezentanţii casei dumneavoastră,
pentru. inche.ierea unui acord care s_ă convină şi
poporului mexican.
~, -. Vreţi să spuneţi, excelenţă, că~ nu mai~
consideraţi yalabil tratatul Jncheiat .de_ noi cu Coroana
Spaniei? ·
- Desigur. Sunt bucuros că m-aţi înţeles.
~ - Ne puneţi intr-o situaţie grea, excel,enţă.
Atleţea ~sa Prinţul Păcii... · · ·.
· · ·- Prinţul Păcii .nu mai e decât un simplu
parţicular, senor, răspunse se~c viceregele.
Adrie.n înţelese 'Ca don lgnacio rupsese definit il/ cu
trecutul. Înlătura dispreţuitor ~din discuţie numele lui
Manual Godoy, care îl inscăunase vicerege,
--- Profit de acest prilej, pentru a vă face o
propunere, continuă don lgnacio, Ţara aceasta are
nevoie de arme, dar ,şi de bani. Suntem, poate, în ,
pragul războiului. Forţele naţiunii nu pot fi mobilizate
fără- un puternic suport ~financiar.. Sub ,steagurile
 242 VINTILĂ CORBUL

~noului .stat m~xi.c<m .lJor .fi îmolaţi zeci de mii de ·

oarnehi, care vor avea nevoie de. uniforme, de
.Jncălţămillte, .de hra1:1 L'. Casa ,dumneavoastră ne-ar
. putea furniza, cu titlu d\'i împrumut. desigur; fondurile
_,_necesare.
.. . · ,<\drien simţi ţrrimejdia .
.-· Capitalurlle:;.bancii noastre din NeW York suQt
imol:;lilizateJdln oâuza emhargoului.
·. 'Expresi~ feţiLviceregelui nu se clinti. Prevăzuse
l'efuzl.lliul BeaU!i~u. Îfî .mâna Joi aloă;. şiragul de
>'thil'!limbar,.era ..pr$fil"at\ cu aceeaşi· incetiReală.
-· Nu mă .referam la banca dumneavoastră din
New York, zise don lgf:Hicio, ·ci fa aurul şi argintul
depozitat la Vera · Cr\lt, Mexico şi Sah Miguel de
Santiago, Potrivit informaţiilor de care dispun până în
prezent, valoarea !>Cestor nietaJe pr~ţioase se ridică la
două ~ute de milioane, de piaştri.
.. . . -·.. lngăduiţi-mi ·.• să :vă explic, .. excelenţă,. · că în
aceste artt[epozite se află depuse şi lingourile sosite
\;din America de .SUd, pe. care l'lU le~am pUtut expedia
·în Statele Unite ·din cauza aceluiaşi embargo.
-. Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră,
senor. De aceea . nu vă cerem decât o şută douăzeci
de milioane de piaştri, .·pe. care, bineînţeles, .vi-i vom
restitui de îndată ce vom fi .În măsură·să. o. facem ..
. Lui AdJien i se umezjră fruntea şi palmele. Situaţia
.era disperată, Viceregele avea''toate atuurile de piutea
-· - / ·! . . .
sa.
- lnaihte de a vă ·da. un răspuns definitiv,
·excelenţă, îngăduiţi-mi să .reler .marchizului .de
.Beaulieu, seful. easei noastre.
-· Mă tem că. nu vaJi timp, replică .don lgnacio. în
vremuri excepţionale, Senor, S!:J impun măsuri
.excepţionale,
Mintea lui Aârien lucra .febril.. Trebuia să obţină un
termen mai lung de gândire, astfel că înlăuntrul lui să
îmbarce pe corabii!~ sale, cel puţin aurul depozit la
DINASTIA SUNOERlAND BEAUClAIR
. -------··--~--
.

Vera Cruz .. Îl va expE;dia în Ang!ia fă(ă să mai aştepte

autorizaţia lui Richard. Riscul acesta era preferabil
confiscării deghizate· pregătită de vicerege. ·
. - Acordaţi-mi, excelenţă, o săptămână de ·
gândire.. Caut o formă legală, care. să•mi îngăduie, a
vă transfera lingourile fără să. suport consecin'ţe
pentru vina ,de a-mi ti> depăşit mandaţ(JL Vă daţi
seama .că nu pot dispune făra.fc.rme·de aurullăsa('ln
păstrar.ea m.ea. • .. .
· - !m.i asum răspunderea, rosti.calm .lgnacio, Veţi
com.Un[Caîn st:ris'marchizului dE! Beaqlieu că .aţi Jost.
pus ·în' fat<i faptului împlinit: . .· . · . ·. · · •· · • •·.·. ·
Nervii lui Adrien. ·începură· să clocotescji.C
Neputinţa sa de .a reacţiona cu sodi de succes, îi
Înnebunea.
· ·- lmi iau libertatea. excelenţă, să protes!az
împotriva acestui abuz de putere.
Mătăniile de ehihlimbar continuau să se plimbe cu
aceeaşi încetineală. printre degetele subţiri ·şi albe.
~ - Ab!)z' de putere? Fo!oslţLun.termne tare, senor,
repliCă vlceregele, Nu fac decâtsă mă iolosesc.de un
drept justificat de primejdiile grave prin care trece în
prezent ţara, · - ·· ·
· Don lgnacio se ridică în picioare, dând astfel a
înţelege că audienţa se încheiase.
;_ Vă <jCord douăzeci şi patru de ore de gândire,
se nor. După trecerea acestui termen, voi acţiona aşa
cum îmi va dicia. conştiinţa şi greaua responsabilitate -·
cecmi apasă pe umeri.
. .Adri.en salută, apoi se retrase cu o negrăită furie
în suflet. Când ajunse la uşă, se auzi chemat de
viGerege, care· adăugă cu ironie în glas: ·
.- !in siiVă atrag atenţia, senor, că începând de.
azi dimineaţă, antrepozitele cas.ei, Sund~rland-Beau...
clair din IVlexicG, Vera Cruz şi San Miguel de .
Santiago sunt păzite de forte militare. Nici url lingou
nu mai poate fi scos .fără autorizaţia Secretarului .
Vîsfierei. Bună .ziua, Senor!
 ::t'~"i't< . ·':5:·~~l~;;;'O, >.••, . , ; ' ; :cV~l)îLĂ,COJ!i8Ut:;'
< N!iîftiJnijiţit;g,acb.Viplniits.şt!lllati.i·Jor; l::feolijbogaţl., .·
·.;i
· )ptrţts~tş :pat,că•''îl1:;;p'ăfl'lifut, <ln:•.sch'i.mtr•. i.nte!ectu!l'!ii··.
, tdi:$oli;;b~rgti~zilb~'7metr$'il<.ornşe1oo:~rau
.., ' ' ' -' -- -
' ' '. -\ --
.cuprinşi. cl.e·
' ' ' ' '

.•un ettt!J~i.a'sfl'l defiril'Qtc lodependenţa·. Mex:icqlui' avea'

. " ~ă·fia·.î(l;cl!târld•Pro(;iamâtiLC6!oniaNoH span'ii•utma •
:.,:.$'6\ th~'ată Jtn:'•domeniu! :frecutl'lili~. x ·.. .: · .; ....
•;,;! )l,i):~~siai~Gnda!tlefltala:>şcbiîTil:>are n!J se.putea fac-e
'".:f~ra.f~ăm ărit~ri .eşi .•di.Serisiuni 'grave::'Audiencia, .care
·, --c.uprin.dea;pc{
' '" ---- -- ---'-- ceiJ,n)âi
-~ - ,_'
'
n0torii' .gal;;'ftu}::rines.'.din
' ---" ---
" --' ''
Notla··' ' ,-_ '

· ·. . ;§P'aQi$, şi iG.a'r~/ay(larolt!lunei qprţi•qe apel;juoiciare ··

. şî. a'tiî]'i:/i'j::gl;lsnf(j''s4Prertf'adrnihistrativ; f'Yronurîţă se
pentru r~ctinoaŞtEirea âutorifăffl juntei spaniole !:l.in
Sevi,lla. îri ciuda: p'resiuilifor exercitate der vicerege; ·
.· r!':lfuza:se sa accepte ruperea relaţiilqr .cu Metrapola:. ·
tos ..ayuQtamientos, care reprezentati consiliile ..
l)luniOipale; şi. cuprindeau ca atare elementele cele
.mai 1 democr~iţ~/ ale arm~turii gl!\iernarnentale, se
(jeclar;i~;,il,.:per)tru,.cr!?.!lt(:la uhei junte creole; care sii'
proClame. in!:lepel;lderiţa. 1\ile)ţi.cului. Conduca_torii
..· Qise(icil, Jtiarcă :f@ş .atifo'(llne împotriva rupturii cu
•··Şpaflia;·· qen'ţ~r\ţâ6d t;lrept ereUce Jemfinţale·de a se
;reţup.qa~te1 . suvetnitate<f' pppularâc Pentru · a. măti
cooJuzia, ~p~iră.il'l•oraştil Mexieo delegaţi ai juntelor
din sevllla şi Qviedo;., ce pretindElâu. a-şi păstra
autoritatea. asupr'a Noii :Spanii. , . ' • . . . •··
. ~it;er!:l9eJe, sustinut ,i:l<( intetecftii!lii. creoli cu .idei
. a::vansaţe Şfde O: parte. dJri: armata respil)se pretenţiile
juntelor din Spf,tnia, Închise apoi gura audiencii,
.căreia .ii ri(lk:ă dt'e,ptul de'a se l>"f!JE!stectdn chestiunH. e
ppliti~e. lnf~rzisEi .$i clerului de a mai lua atitudine în
problemele de sfat. Totdeodafă, .convocă un congres
<.al cteolilor, car.e .avea. să decidă as.uRra ·viitorului
. stati:!L.af Me.i<i.cul u L . · · •· . · .
,: în pofida protestelor lui Adrien, agenţi .ai vistierei,
.• s.prijiniji de de.ta;Şârnente'le mil.ilare, începură să ridice
· djn ar1trepozitele pasei Suhderland; lingou riie de aur
şi argibt, margin[nducse să elibereze în Schimb sin1ple
 Q,I!\11\Ş!tA}'.tV.N!'/Ji:!'ILAND
~-">•'1,,,,,,,,',-"
""-'-''• .' "''''
BEAUCLAIR..
m .. -~, - .- · · - - - , -·~•-•
.

· 9hitp(1je d.~ ,mân~·i;Fl<iil~Rer;~k.Aclfi%!.LY!f~f!~ ;C.Y,W se

.;ro:>'!S9JTI!ile ţja.Jtn.goun '!iJLu:tate cv.i'!tata"truaa.)Din
_ Ştfitere~,_-:, GD i t8~~-' ··:rni:·.·: ·sâ.-.. ,_:aS_-ie,J:f-8:} t~{- :..616.G:~uâ~f ,~~-1,-UtHţ;,
C," V'<' ,-0;'); 1 '·'; ' '-·•<·•·o<-{\••'~-t::.1>,q
:1"''"-'t\- ,·<·· · · / • 0-<d\''lL'
.Prşsedin'!e,ş J.tff.erilon.· respihses!r cererealuf''Ridî ărâ -~--- ;~--

,qe .. se
., '·'"'- •• ''-·'·'""'• __ , " - ,., -:-·., ·i- --- • -'-- ·-··-'·" '·'

· ~:V1)1:cter,!ai:lt;~ ~.a 'proteŞta oricigl Jmpoţr,iya

âl:iuiurlfor'săvarşlt~:qe~guv.ern:UJ, J'.IQil şp@ii .împqtri\.t~
:ţ/,HM.~iJ9.h ,u,n()l·~c<:;t~t~~J. i!l!;i)~~~<:~r i ,, i~.IT\~~(\lr:n.i 1;
Ţ,aşpu r;se .. i;<~eŞe·~~n 'Eî!e,, ,l!~.es<:J, apllcat tol:l'm<!l. P<?Jltn; a
:"~ '-->'' '/i - : ----~~-- - :~ro ---;,,.... ,_ ~-- ~ -~~,, c- -;'" j< !~5- '"rif;!~(" --- <•' "- ' ...:-.tf•-j..t._
_şe .p,v_.t~--- .rtngr,..,~rnt;;:;::r: _Sţ~ .. ""~ot -.un.._;;:,0 ,}! n.-' •._un _ ,cp_,~ILk·J
::·-n'------.. r...:, ·t- > r:-· t,;·i.;;..;--- -- ,.:.-;;·'· "'~i--- ;··-,:,...· ~-,_-- , ______ -;·----t"·---
{f~l~-,:Y;-;<rJ~9l#c?r. ,. <->~""':Yo.a > 1.)},tt-~:-; f~ţ ţH~J,1\:"._ , c:!, .t-aG:~SttrL:." _i.it-!)1
{:;ontil'luă Merg ţii!~, lpt so,mt\it;::,WE.?., C9 ;;I~Ei,'.şt~ţe: .c;J~p
-pe- -p·r,qpn~ :lor /~şpun:qer~.-, J'hi')î\.n;l}~t ~at_~r- :t.:fS}-'-vQr_ Ji,
chema~ Şf în faţ:;. ,comisiilor .sen~fo(iare; spfe )!
rŞs,p.lmde: JlBntrli .încăl,caref! flagdriită a legi)
embargoulJJi... . . . . . .. ..... · · . · , . . •. . . · · . ··
.· . Rlcli.ar.d .era cohsţernat. . E'mbargoul Il. imobili;;:a ÎQ
Statele .Unite uriă:şf! C,apiţal\ld, rămase. neproductiV<?.
în vreme c;e dep,ozitel~ de lire stefJin9 al~.b~licii. şale
<,lin Ang!).~ şe . depreciau aiariii<lnt: Jar 'caplhil~rffe
bănci: din 'earis .se· too.eau cu încetul.· ,- - . - ··'- · ·,-
<'·~--.

"e ....."'"f
1 :;; - '- --: '- - ,,_- ·-- - ,-

'/ <OV.IlUr~•
'L-..._,._ --9--;3-f "1·~ ~;0· Ua
~_el~ ,L.;,!-'>-<<'l. ___ •s· nonie· î' ·'j1hse·a
, tr'""-~-1-)·-,_--_!\ :'i'""::,'_
rl<>!;.,!
· ?"~";j_,}•~-
'3UfUf pe .~are ihţşnţionăse a~r,,tdmife î;:i ,Ei,Jro~~­
}VJrien JuEse··:m Ş~;Jrf PBhlr"u- i:t opr:i ?n'tr8ie_?i'1rt:· M_8;((66
_â mct~'le!O,?-':Pr:eJio_aSe e·x~raSe din i;rneripa de sUd~
·Transpqrturile fu·ş;eseră 'tranzitate·; ·sprs -· Jaro-aic8',
_·uimâod--. c.~"_.d"e, :acofo ·.:s_ă -fie ·yn~r.epfate ,.-:Spţe __ -.-~A.~gna~
prerd.or.ile si.!fedle 1n . Mexico $.rau jriiposibrr. cre · <

compensat Aurul. şi argintul acumllff\tînrăstimp dE;!

un an se pulveriza5e, zbura pe fereastră, fără ca
. Adrien să poată stăvili
jaful«.. Acesta era cuvântLJJ
potrivit, scria .ar socrului său Casă Sunderland-Beau.:
--C!-air 'e'ra ;,lefuităH âe lturrigar:::!Y 9I --de codfe·u--
Jndependenţei. Mexitu!uL · o

. Conjunctura politică nu-i îngăduia .deocamdată lu.i

Ri.chard · Sunderland si\ pună fn mişcare forţele ·
militare .ale unei mari :puteri, spre a pedepsi mişc~rile
de. neatârnare ale co!onii!or. Expediţia. din Haitf nu
 VINTU.. Ă CORBUL

mai. era decât o tristă amintire. Lui Adrien nuci

rămânea decât să .. IUpte cu propriile sale mijloace,
care, eraw o.arecum in adecvate: .Dispunea de o flotă
cqmercială .respectabilă, care Ja nevoie putea fi
înarmată şi •de o mare .cantitate de arme şi muniţii,
depozitate ÎQ Jamaica. par flota era răspândită• pe
Joate mării$; iar. armamentul nu era bun .la nimic,
.dacă•nu existau soldaţi ,care săcl folosească. Soldaţii ·
tr.ebuiau scoşi 'din .pământ. Neîntârziat
Înfr"O dfn)ineăţă,. vorbi 1\ilanuelei despre _grijile şi
supă(ărJie . sale. în general ;>tia: să-şi ascun.dă
supărările .. 'Câteodată; însă, cei mai taciturni oameni,
simt nevoia
. - să-si
. ' .descarce
- . . . sufletul. În Manuela
. avea
incredere. Devotamentul eli era în afară de orice
discuţie, rv'lanuela. TI asculta atentă fără să-i. întrerupă.
După ce Adrien termină.'totce avea de spus, Manuela·
rămase câtva timp gânditoare. ·
-.·De.. . ce.
.. - nu, •· iei
' . contact cu . .don Antonio de
Yermo? DeunăZi, bunicul îmi spunea că partizanii
Spaniei QU. stau inactivi. N"au reacţionat până îri
prezent, fiindcă au fost luaţi prin surprindere. Nu
şi-ar Ji închipuit niciodată• că însuşi viceregele; ·
· emisarul Coroanei, ar fi în stare sătreacă de cealaltă
parte a baricadei. Partizanii Spaniei sunt numeroşi. ·
Toţi .înalţii ·.· def)'lrlitari, generalii, marii p!antatori,
.neguţătorii şi be!ncherii au numai de pierdut dacă
Mexicul îşi câştigă independenţa, Îşi dai seama că de
îndată ce creolii vor pune mâna pe putere, vor
,el(pulza pe spaniolii devotaţi MetropOlei. Ideile
.Revoluţiei din Franţa au pătruns şi la noi. Deci, nu
zăbovi! DU-te la don Antonio de Yermo! Vei .gasi
poate acolo, dezlegarea acestei probleme. Eu sunt
alătUri de tine. Te. voi sprijini cu toate resursele mele.
Făci o vizită chiar în· seara aceasta.
. Adrien prinse ideea din zbor. N~ar fi e.xclus să-i
furnizeze don Antonio carnea de .tun necesară. Pe
înserat
- se
.
prezentă
-
la reşedinţa
- .
lui don Antonio din
 DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAIR · 2.47
..
~~···~ ···-~~··~··--··~----~--~

Plaza Reale. ln.aint~ de a .bate cu ciocanul în poarta

grea, remarcă o mişcare vie în preajma clădirii. Intrau
şi ieşeaLJ oameni .cu chipuri ·preocupate. Unii purtau
uniforme militare. Un servitor bătrân îl. .întâmpină încă
d.e ~la poartă.
-: Nu ştiu. d.aoă don Antonio vă poate primi, zise
el evaziv. Se pregăteşte să iasă fnc oraş. · .
~ Anunţa::i numele meu şi sp\Jne-i că vreau să-i
vo:rbesc Jnfrco .ch.estiune loarfe. impyrtantă, care nu ·
suferă îr\târzi.ere. · .· ·..
. Servitorul îi îngădui .să intre Intr-un vast vestibul.
Uppi câteva momente. Adrierf îşi omori aşteptarea,
uitându-se distrat la pereţii văr.uiţi, încărcaţi cu·
panopliL ·
Servitorul se înapoie .de grahă.
~· Urmaţi-mă Senor. Înălţimea sa vă aşteaptă.
Adrien străbătu Câteva încăperi cu tavane joase şi
ferestre strâmbe, zăbrelite, ce lăsau să pătrundă o
'lumiliă săracă .. Urcă o scară cu tnaptele late, afumate,
traversă un coridor. în care se. aflau c'âţiva. ofiţeri ce-l ·
priviră bănuitor şi. intră în camera oe lucru a il!i .don
Antonio de Yermo .. Gazda se afla in faţa unei mese
lungi, -acoperită cu hărţi.
-· Bine aţi venit, Senor. îl întâmpină don Antoni.o.
Luaţi loc, vă rog. ·
După ce se. aşeză intr-un jeţ cu spătar de piele,
.Adrian începu fără introducere.
.- Tin să precizez Qă demersul pe .care-I fac, mi-a
fost sugerat d.e contesa de Valdivia. Pot să vorbesc
deschis? .
- Sur)tem .gentilhombres, serior.. E tot ce vă pot
răspunde. Contesa de Valdivia e o garanţie sigură.
- Don Antonio, vreau să iau legătura cu
căpeteniile partizanilor Spaniei. ·
- Nu vă' înţeleg Senor, rosti. gazda lncreţind din
sprancene,
- V-am făgăduit că voi discuta deschis. Contesa
de Valdivia. mi-a vorbit de dumneavoastră. Ştiu că
 -~·V.INTILĂCORBUL

urmăriţi să răsturnaţi pe Don !gnacio lturrigaray.

Sunt gata să vă acqrd .tot sprijinuL Mi~aţi spus la
. începutul acestei intrevederi, ·că dona Manuela .
reprezintă o garanţie sigură. ·
. .-.· Evident,· -.Senor, .dar chestiunea pe care aţi
·· ridicat-o este· de o gravitate excepţionalâ ·
.. ~ Chezăşia ·b!.Jnei mele credinţe, don Ahtonio,
<este a!lrutcâsejp~care o reprezint. Aur pe care don
"lgnacip şi4 însuş'eŞfe ii\ momentul .de faţă, printr-un
.tabuz>de jJOlere: '.• /. .··· .•. ·
00n Anf0nio ;..:âmbi enigmatic;
-· ·Garanţiile, .dumn'eavoa~tră sunt suficiente,
seoor... Interesele no.astre şi . ale dumneavoastră
coincid, deşi cauzel.e diferă. Ou c~;r ne puteţi sprijini?
- Contaţi pe patru milioane. de piaştri, aflaţi În
casele de fier ale agentiei noastre din Vera Cruz. sani
de care pot dispune îmediat. lrr plus, vă pun la
di::;poziţie· ·arme ·,şi muniţie pentru o armată. de
minimum cincizeci .de Q'lii de soldaţi. Armamentul vi-I
livrez în'brice port desemnat d.e dumneavoastră, .în
' .cel<'mult douăzeci de. zile de la~ această convorbire.
· Ni;rvos, Adrieri îşi lovea ritmic cu cr:avaşa, cizmele
galbene,
. D<;>n Anton ia se ridic;ă din jeţul său. Gânditor, făcu
câţiva. pa$1 prîn, cameră, apoi se opri în faţă. ·lui
Adrie.n. ·
. - Ce 1mi cereţi în schimb?
····.- .(;onfitmai'ea contraCtului încheiat între f0stul
rege Carlos Şi senor Richard Sundefland-E!eauclair,
precum şi restituirea lingourilor ridicate de don
lgnacio Jturrigaray din antrepoziteie casei noastre.
- Ce se întârT1pjă' ·cu lingburile transformate. de.
.yicerege in bani? · ·
.. - •No.ua Spaniei cuprinde destule mine de aur,
pentru a acopet' aceste pagube, Cer să fiu dezdăunat
În Jingouri. ·, .
Don. Antbnio îi întinse mâna,
 DINASTIA SIJNIJERLAND BEAUClAIR 249
=.::__ _ ._ _ ____..::..:.::.

- SUnt dff acord, . Senor.

. . SocofHi. .. necesară.
incheiercra
. . de acest sens?
unei conven!ii
.
- Precizarea 'fn scris il cond'ţiilbr a·cestei
J(Jţelegeri .11-ar putea fi decâi f.o!ositoare ambelor
părţi.
.-·.Atunci, senor, îmi voi lua îngăduinţa să Vă
prE\zint . genera!u!Oi · don Pedro de Garibay, :şeful
nostru .. Bineînţeles cartierul său generai se află în
afara oraŞului. îmf permiteţi să păstrez încă secretul.
âsupra loca]itf\ţii Jn care il yom găsi. .· ··
- Vă înţeleg. Sunt gata .oricând. să vă urmez la
Dor\ .Pedro de Garibay.
· - V"ar stingheri cumva. dacă am fixa întâlnirea
pentru .ziua de mălne?
- Câtuşi de pu.ţin. Vă stau la .dispoziţie.
- În cazul acesta, mâine dimineaţă, la orare şase,
să. mă aŞteptaţi la palatul Valdivia. Trec să vă iau. Să
fiţi pregătit pentru un d;um anevoios.
în noaptea aceea, 1\drie~ nu inchisa ochi; JCJcase
t9~Ui p·Er.-O carte./· -0 mişcare ·gre-şită şi îş;_ pierdea
capul. Fără să fi avut autorizaţia i.ui Richard
Sun·derlahd-, - se -av·ânta într-o averrttFă bogată Tn
primejdii. CSi care Tîn_~nţează-_Şi insrtnează o mişc3re
antiguvernaman!al ă treb'uie . sa se aştepte la
,consecinţe, în cazul unui insucces. Cliibzui 1nde!ung
asupra oportunităţii unei informări a lui Charles
Sunderland. Tânărul · ac:esta fluşturatic, preocupat
.numai de petreceri nu-i inspira deloc încredere.
Trebuia ţotuşi să~i vorbească. Era fiul marelui patron.
Reprezenta pa tatăl'său. In această calitate TI dator~
explicaţii. · ·
La. orele patru din noapte ll chem ă în camera sa. :; ·
vorbi fără ocoluri. Îşi motivă atitudinea, explicând că
nu avea altă. alternativă. Charles se arătă entuziasmat
Ochii îi sticleau, corpul i se încordase Şi i se ibârlise
coama ca la animale. în vreme ce. Adrien îi vorbea.
Charles umbla dintr-.un capăt în celălalt al camerei
 250 ~~~~~-----'-
VINTII..A CORBUl..

exclainâcrd: ,,Splendid!" "În.drăzneala e prima condiţie

'a succesului!" "Bravo!" "0 saci aratam noi lui
lturrigaray!" ·
·.••• Entuziasmul lui .Gharles era caraghios. Îl
.re.t:onforta şîpe Adrien. A. doua zi, când plecă la
.dtum, i!)soţind pe don Anton ia Yermo, nu mai er<.~.ros
de înddieli. ·.·.. · ·

·····.Nopţi. • de~i'l rânclul, oavele dlrij~te

'de. căpitanul
r./lc.l..aughlin.şL.deiCI;larles/Sun(jerland; care ţinuse •să
]:l'articipe personalla această expediţie, debarcara în
puncte neumblate. de pe ţărmurile golfului Mexico,
arme
. .. si' munitii.
- '
Oamenii
- --
"
lui
- -
dan
- Antonio
- -.-
de Yermo le
'

ridicau în tăcere, tapindu~se cu ele în junglă. Gătre

sfârşit, un transport căzu în mâinile soldaţilor
viceregelui. De-a lungul întregii coas.te se· dădu
. alarma. Patrulele fură .întărite. · Vigilenţa forţelor
guvernamentale crescu. Măsurile era însă tradlve. Un
număr Impresionant de asme apucaseră să intre În
ţară. De atunci; însă c.ontrabanda de armament
. <deveni fOart~ anevoio.asă.
Los· gachupines îşi organizau forţele cu tenacitate.
Erau hotărâţi să .lupte cu disperare pentru apărarea
privilegiilor lor. Trei secole de~a rândul despuiaseră
Mexicul .de bogăţiL Pe băştinaşi îi aruncaseră în .
sclavie. Adunaseră averi incalculabîle: · Nu le mai
lipsea de.cât. nemurirea p;;ntru a se socoti zei, în
această ţară· de robi.· Don. lgnacio lturrigaray,
tr~dătorul lturrigaray, îndraznea sâ creadă diprintr-o .
simplă trăsătură de condei putea anula drepturile
imprescrfptibile ""--. mai mult decât atât: sacrosancte
· -. ale spaniolilor, .urmaşi direcţi ai mândrilor
cpnquistadori. jn aqtlnările lor secrete, /os
· gachupines atacau cu .înverşunare pe vicerege.
- .. A trecut departea..creolilor, îr1 speranţa că nu
va mai fi silit să dea socoteală pe;ntru abuzu riie şi
· delapic!ări)e .sale•..
 DINASTIA S!JND.ERLAND BEAUCLAIF{ 251

~ A jefuit visteria...
·· -. A acumulat o avere. uriaŞă, vânzând funcţiile .la
licitaţie. Preferă pe cei mai ,darnici. candidaţi...
-· S-a ridicat împotriva Metropolei, fiindcă ştia .că
junta din. Sevilla TI va destitui, de indată. ce-şi va
r:ecâştiga ·autoritatea ;asupra coloniilor răSculate ...
· • ~ Vrea ..să ajungă p~imul rege al·. Mexicu!ui.
; independent. Regele lgnacio l~uH CaraghiosCll!
· : - Regatul .lui să fie .o celul.ă subterană ·. din
fortăreaţa. San Juan .de Uioa!
- Săcf ;trt!J]itern.. acolo Jmpreu!)ă 'C:U toţi sfetnicii

-·· Şerpii care scot capul la drum tr.ebuiesc striviţi!

. Creolii . care ..au îndrăznit .să ne• înfrunte, să sufere
aceeaşi soartă!
- .Moarte lor!
- Moarte. lui lturrigaray! ·
Don Antonio de Yermo organizase o puternică
formaţia de şoc mi.litarizata dertumitik,,Volun!arii lui
• Fernando a.i VII-lea'> Unităţi(e. acestei formaţii aveau
· să constituie coloana vertebrală .a .forţelor spaniole ..
R;~gimentele răm~se C{edincioase Metropolei .
. constituiau l!"l ,doilea eşaiQrL Los .gachupines nu lăsau
··nimic. la voia intâmpjăriic.. . ·· .
• · .. în ace;>t timp, populaţia Capitaleitrcăi!l o..nesfârşită
. şhdelirantă sărbătoare, Lupte de>tauri,. cortegii, jocuri
. d<!. artificii, 1iestas,. dansuri. populare; glorificau
· apropiata proclamar!Ol. a neatâmării Me..;iculuL
· ln paJatul. guvemam<mtal, sfetnicii .viţeregelui
pregăteau legislatia viitorului stat lnlăturarea
spaniolilor din armată şi din aparatul administrativ,
desfiinţarea sclaviei, reconstituirea păşunilor şi a
tererrurilor agricole com~anale - ejidos - pe care
. marii latifwndiari le încă.lcaseră ilegal, reorganizarea
..justiţiei şi a biseric(i, .înfiinţarea de şcoli. Lupta
împotriva corupţiei din aparatuL de stat a\lea să fie ·
una din dlredivele de căpetenie .ale viitorului guvern.
 ·Ji,yoc.llJI.Jt "\l!!Xdad, .si .. ;profesorul. . Ta !la r:nan !e,S. ,
,~,~· ;,-•,oo. • , •> 0 •/;l~cJ,"o""-<,•<-J'.">'>.•-"•'' .,, "'-' '•'' '',O<•- ,•, '' - ••,'• '''''•

. iQ.ţe1sct;4ali , .ll:l<~a!lsl4· , cu •.. icliilf ,.îQatma't~;,,

· ,.\. '·"', ·'-'·'->'••,'' -·"· -~.'_'.•' •• -"•-•.,A,
....îm;!<s"ieau
"'1'-'f~-' ->-/.'•~
c,.•,•, _•,,,._)',·,,,.,;;•,', 1\.-','!-C

·,. !Jf1"1tlfflc~~"jS,J.,li!JJ;.,·•~r~fri!{ţigr J\![@,9~îJf11••ce,nsţ~tC~,ţl'?

- : - J~-~~~j_t;;_U_:{Q,h;.'~?~:i?,§t~}_;t:L·:-·; _) __-g- ". _:;~'/"::~_ ;_,_./::! :-·;:,:J ·;_~-~) ') -- •----- --' '-- ;._ ·:_
.·. ;·. :J !fi!.. ,;Qf{?.ri().•, ~'!,i,•/i1~)fJ?:0 ·;.. ~.l?.~~~~{ui "''{1;. Ilf?;l~Ti~t!Ji
.·· ţ:ariR§tcMftpa cje•:o,qs,ţ~~j'lr:lt%l<$~rţ;c,:a~p~:fr~Ri' 1 ş.G~c,f\.\l;
•· •· se•. ·c~lte·.p!=i~ !ăur;jj~4fţo.rJ~I,ş.f<l~i~J;9C~\~13~1~spi,<ţ,,~,, :s~
... pr,eg;<~t~ţ\•.'ţ1,.a r:J~'t·Q•;!fl,lf!lt});â;:,i!l.talil.J<}'{P ;\f~pnqwi .. J.os
- · :fitA9hi!:Pih-_fi§_:i ;:8::JE(t}.;-.Q.!3zJ;ffrh~t.ji;:Jl~s-~_ih:8-ă.t!§11?X9-ff~"~-- );1--Lu:n qţ-
• ",'C'"• ,,-,- -" '•o'o'·''•',•'•,' , --_,-.--<,•Co'""'•"-'•"-••'":;,-•,, ,' ") ,,• __.-, o" od,--

-: -~; _·apar~nta.:. ·Pentru- :-:prev~.nJrG-~tJWJPJJf

--_.,.. <'- ' -o:-_,-_,.__
- - -----
f4HQJ~·i:$e: Jfh
-' \.:-·•- ;;.'--------- x-·--
•
~.J.fl~-~ ~-
-_., r-•' <"·"··-··-· 1

··· {<;~PJ!~Z:iJ.ÎÎC)SlJ§tţll)x}ljl~~fifiD ~~!l;,r~ "fi,ă{.ţj[l'IEJXjca ;11 !o r,

r Af~~~ă-;.C~~:~pa,--n!ş;)-~_jx .V~ţ!~tî.:d'n ac~astŞ_ _ ţar~ ;f;1lA.fn~i.:pentru
jaf şi )rnbogăţire. , ·· · . ,
·· ~Deşi lonut · articolelor~ er(l ·gandilocvşnt, .· foncful
1rnpresiona. Cr!"olii n'lco.maodară vic:eregelui .o
pofltÎCă·;energfc<'),, Spre' <J. prev.eni SL!fpfizele, Într-O
proclamaţie adresată fărîi, don lgnacio de iturri.garay
invită populăţia să .nu· dea ascuitar!'l' agenţilor
provoâit0r~ · 'ln~eresaţf' în"'de:zJănţuite<Punui război
tivil''Îh lli:li$tS şi ottHn:e;· sa·se .prezinf.e urne, spre a la
at<3Jge u,n
Bongres •oat~i~Ş''Stf,!bileastiă noul s.f!itm al
· . WH:~fi>i'ii'.;;laţti· âiegefil6(~ig sfât'ŞitiJifunlf septerr,bŢi~, ·
' . bdh'<~t'{IOtl-!Q-:: 'fH~- YE! r(hh; \~f" dQfr 'J?E10r9-~de Gad i?.~Y
erau hotăcâtl- cr~:, împ_iedicef--:ai~g-~ri_i~.-- dÂre '·ar fi 8ât
:;diej cr:eolilor să devină conşti\:;rJţi. de propria lor
,.,",,;; •.e·
ţ... ;,..;-i,"~-1- • ;
.,.n _ y· . '!.'·
·,.;~r~r··u·
-.-..-~ , u·nol'
v_ ··~··e··a·
·:ţi_ ._ ·,n· ."·. .-.s·e·cr·."·te
__- .-·},.:..- -. · ....,_. a
C>

. conctucătorilor:mişcării cootrarevofuţionare, s~ decise

ca osti!itaţ11e :să fie deziănţl.(lte in zorii zilei de 16
septemb.rie. ·· .·· .· ·· .· . ··;
· Până aluncimai rămâriea o. săptămână. In tabăra
.lui dan Anton ia .de Yermo pregătirile erau febrile.
Unităţile fuseseră <J(ganizate', armele, distribuite.
Comandanţii. regiml;mtelor credinci.oase Spaniei
primiseră . po(uncă s.ă fie găta de .actiune~ , în
dimineaţa ,zih~hdtl. 'i5septemb:rh9, Charles Sundetland.
se Înapoie )rr zor) Ja palatul Val.d!via. Noaptea Şi-o
petrecuse în ·:oraş. t'limeni .n:u-'f cunoştea aventurile
 _.. -··· -- -·
...-.--"---
,_

•'Jibttarne;,; 'll1•'•1oc ·,să •intre, .in,; ap!l:li'amentul său,. ~se• . ·

··•·îndre'ptib'sţ>f:e;.;6arr:ietac.de•:cUiţ!'!(e a•.eManuelei, unde.
···.·~râ•că;işi•.\la\găSJ cumnatul.··lntrarea;lui·intempestivă,
;. ttezicbtusc, pe cei doi. 'limapţi, ..care.adormlseră~foarte
' târziti:.;. J\II!!nuela· ·şE Adt\en···'erau·livi;::i ,de spaimă. ln
; prim(ll'tr\bment avuseseră im~J,~esia::că ~n·cam!'!ră.
'')l1trâseră· solchiţi veniţi· ~ă.-'i aresteze; · . · < ·
·.•. ·. •>-. Ce cal1ţi aici, la .ora ace.asta~ Gl'larle.s:?• îh repezi' .
.•. Adrien, du!Yă ce se dezmeti,cî. Fară să baţi .la uş.ă,. qaL
·.. n ăvafăqh camera ti hei femeL . . ·· . . ...
,;· •"""'"-• ·sa 1ăS.airr tâsoa'nefer·. rip<;rstă grăblt·Charlest Am·. ·
'. venit, fiindcă ştiam X}a te găsesc acL Trel::ii:iie 'să-ţi ,;.·.
·.. vorbesc neîntârziat · · · · ·• · ·. ·
• -·. Aşteaptă-ma dincolo,· până mă, imbrac. N.u ·
putem rămâne aci Manpela.,., · . , ... . · · · · ·
~ Spectacolul u(leffemei .în Că\11asâ.de noapte nu,
mă .il)1preşionează. · Da.câ. ar t.l. goală,. m,ai
treacă-meargă... . .. ... , '· · · ·
· .~· Cnarle~. ce. înS('J(l.JTlnă Hrol:!iilut, aceşta? . ·
'· Tânărul S,~Jnde~lanq .făcu ud gest d~ nepăsare, ca
'şi ·cum ar .fi. mătUrat obi(olcţiunile cumnatuh1L ... ·
·..... ·~ ~tiLd!? cu(lde .. vju?< iflfrebă el Cu (j .. seriozft'ate
care dădU dţ!.înţeles că irit'rarea aceasta malil)ală nu
!'!fa lipsită ete · rO'st:
• - De und.e vrei să ştiu?
-.. Ei bine, să-ţi spun eu. Mi"am ·petrecut noaptea
m palatul vic)'!regelui. ,
- Eşti nebun? Ce-ai căutat .acolo?
. - M-am lăfăit în patul nevestei directorului de
.cabinet cton Gonzales Guerrero, .care a plecat: la·Vera
Cru:z într-o misiune secretă. ·
Adrien simţi cum i se urcă sângele în cap .
.. · - Şi .pentru asta mă scoli din somn?.·
-:::. Ai răbd.are. pripitule. Mai binfl. întreabă-mă cum
·.. am ajuns acolo.
-::- Ce mă î.ntereseaz.ă ;:>e 'mine treaba asta?
·.-· Te va interesa, când vei auzi amănuntele. Îi va
interesa ş1 pe dan Anto'">ro de Yarmo. Te <>sigur:
 VINTILĂCORBUI. ·

Adrierf suspină •.
.-.· · F.ii mai -el(plicit 1 băiete.
- Ascultă!' În momentul de faţă sunt posesorul·
l)r1€li chei' pe cat.e mi•ac .îrîcr.adin'\at"O consoarta lui
Gonz;:de.s Querrero. Ch~ia s~ potriveşte la· cr uşe
.· dosnică, [iepătită~ pr'in dare se intră direct in
apa!ifaine11tul _dii:~ctoru.lui de. cabl.net. ·
,--' Ei ;~i? -·· ••.·.•· • . . . . . . ... .
··_· -'-·Dacă
._._·- ----- - -_dorg
---~-:- .-. de.
-- Antorrio
/
Yermo·; ·ar .avea
-- •_:·'·;"') -
·această ·
--- _-------
·····.·cheie, tlf;;putea;.intra I)ElStingfle(if:în·'palat, Î(r)f)r8Ună
cu o ceată de partizat\L Povestea Calului Traian .. Iar
pe do.n fgnacio fturrigaray lcaHsurprinde in -!)raţele lui
Morfeu. Cu o expresie mai Vuigară l~ar lua din oală,.
fără ca .ostaşii .din gardă să. prindă de veste.
Adrian se trezi de.•a binelea. Operaţia în sine era
atât de·. uşoară.;încât. părea de domeniul fanteziei. ·
· - 'Gharles, v.orbesti serios? ·
~'Foarte S(;!(ÎOS. l~ta cheia, .iise el. scoţând-o din .
.· buzunar.'şi at!Jrrcând~o pe. ,cuvertura de mătase..
Manuela asculta cu atâta ·interes vorbele lui
Ghafles;cîncâtno obse.rvasecă un umăfevadase din
cărnasa de aântelă: . . .·... . ...•..
. Spectacolul îl · fiicu pe Cbarles să ··ridice buza.
întrcun rânjet, l::xpresia: ochilor lui, care .o d.ezbrăcau
cu iî(;!r(lşinare, o. imbujoră. Cu· o. mişcare rapidă îşi
acoperi goliciunea. Gitis!J'.1n ochli.lulo dorinţă.atât de
aprigă, •de. p~tfrnaşă, •înciK o Jnc.olţise spaima.
· .Adrien nu remarca-se. nimic. Perspectiva zugrăvită
.de Cnarles. ff absocbise. Nimic nu mai exista în
momentul· .acela pentru el; în afară de eşafodarea
unu.i. plan 'de•.acţiune 1 menit sii• năruiascâ opera lui
lturr'igaray;. fără vărsare. de sân·ge; Rămase fără şef,
trupele credincf.oase ;_vjceregelui .vor depune. armele.
Adden .ar •fis.iost 1ni:ântat să evite un răzb.oi. civil.
Exploatarea!Tlitrelorde>aur şi argint nu se putea face
în condiţiile dezordi niro.r i.nerente unor grave
frământări lăuntrice. · ·
 DINASTIA SUNDERI.AND BEAUCI.AIR 255
.. . ·~·-----=

- Charles, zise el· întrerupându-şi şirul

gândurilor, aşteaptă să mă 1m.brac. Mergem imediat la·
don Antor~io. la şi' cheia cu tine.
În vreme ce Adrien sări din pat, lndreptăndtH>e
spre un je\ pe·careîi erail' aruncate hi!inele, Charles
întinse rnâoa după .cheie f:ără intenţie aparentă,
atinse piciorul Manueleî. Cl privi în ochi. Rânji iarăşi.
- Mă ierţi,. Marruela, că Ji-am tulburat somn:.;!,
· ·. rosti el .su.av. ·
. E;xpresia dură, Jâ.i'Omă a ochilor Săi, dezminţea
' dulceaţa ÎIO:rbelor. .Privirile l.ui o dezgoleau ...

În n(japtea de 15 septembrie,. don Antonio d.e

Yermo facu csă se năruie, în mai puţin de o oră.
visurile de libertate ş·i independenţă ale creolilor
meţicani. •. · ·
În fruntea unui detaşament alcătuit din trei sute de
..,voluntari ai lui Fernando al VIHea", înarmaţi până in
dinţi, dădu o lo11itură. de stat care avea .să rămână de
pomină. în analele Mexicului. :în vreme ce două sute
cinciz.ecf de membri ai .detaşanientului manifestatJ in
faţa ,palatului · guvernamental, atrăgând într,acoJo
·. atenţia soldaţi lor din· .regimentul de gardă, dou.âze.ci
•.. de ,;voluntari", sub .conducerea lui .don Antonio; se
strecorară printr-o uşă dosnfcă în apartamentul
••~ directorului .de cabinet Guerrero .. Alti treizeci de
,;voluntari" îi urmară .. De îndată ce se văzură in palat,
uciseră sentiţorii şi sentinelele întâlnite in cale.
IJrcară in pas alergător scara care duceaJa etaj, unde
se .afla apartamentul viceregelui. Jriumfători, năvălirâ
în camera acestuia. ·
În câtev<~ .. clipe puserâ mâna pe don lgnacio, ii
legară mâinile la spate şi sub ameninţarea pistoalelor,
> îl scoasetă .iri stradă.•. prin aceeaşi uşă prin care
:. Intraseră. În confuzia iscată in palat nu •se observă
•. disp.ariţia. viceregeluL .Se schimbarii focuri de· armă,
·,. căZură. răniţi şi morţi deoparte şi de alta. Bătălia era
 256 VINT!I..ĂCORBUL

însăvirtual pierdută pentru partizanii independenţei.

Capturând pe vlcerege; don. Aotonio de. Yermo
·• decapit.aşe mişcarea i;r<;~.OiiJor. T.upele
guvernamentale, .rămase. fărlt şef; se predară.
.. .ZOrile găsfră'.p!'ilat;JI )ri mâinil.e ,;voluntarilor" lui
' .t:Jon Antb.nio., [Je (jimineaţă, populaţia oraşului
;; Mexibo află cu stupoare că don,.lgnacio Hurrfgaray,
vicefegele .Noii Şpanji, ·fuse.se :arestat din ord.inul
•·.• :MaiestăţiF;.sale Rege(e Fernando. Sfetnicii . săi., în
;,frunte. cl1 avocatul Verdad şi profesorul Taliamal'ltes,
'li impăct'ăş~au soarta.lJ se instn;J.i un sjmulacn.l de
.proces. )'erdad pieri . în cursul·cercefăfHor. Opinia
publică 'âcută pe anchetatori că l~ar fi .otrăvit spre a
scăpa de. anumite . mărturii compromiţătoare.
Tallamantes muri de frig!J.r:i galbene în temniţa
.fortăreţ~>i San Juan de .Ulmi. Alţi şapte creoli, care
j!JCasefă un rol de seamă Tn cursul ultimelor
evenimente; se văzut.ă condamnaţi la· pedepse
privative de liqertate Pe te~rmen lung. Don Jgnacio de
lturrigaray fu deport!!Un Spania, <1 se .confiscă averea.
Juntâ dih Sevillâ n cohdamnă la moarte.
·. . Audiencia,. Căreia\ don · lgnacio incercase ~ă-.i
limiteze puterfle, se intr\,Jni spre. a numi un r..ou
vicerege. După o scurta dezbatere, desemn.ă pe don~
Pedro de Garioay~ Don Anto.nioAâe Yermo. preferase
să rămână în umbră. Puterea era însă în .mâinile lui.
o. Armata reprimă sângero.s câteva răzleţe
manifestaţii populare iantispani 0 1e. În pulql!erias se
cântau .corida$; în amintirea lui lturrigaray. Grupuri
decreoli unelteâ!J .împotriva .guvernului. Deşi fuseseră
înfrâhţi, nu <aeznâdâjduiau. Se creau asociaţii
conspirativec Los gacf?Upinos zdrobeau cu străŞnicie
.. orice re..:.istenf,LTrimfullor părea asigurat. Realitatea
era mai puţinitrandafirie, La oriz.ont se adunau nori
negrJ, pH!ri. de grele; ameninţări; ·

Don Antonio de 'i'errno îŞi respectă integral

angajamentul. De îndată pe· puse mâna pe putere,
 257

retrocedă casei Sunderiand-Beauclair depozit ele .de.

aur din Vera. Cruz, Mexico şi San Miguel de Santiago
confiscate de don lgnacio de iturrigaray. Tot deodată
. reconflrmă·concesiunea acordată .de Coroana Spaniei
..Jui Richard Sunderland.
Reusita lui Adrian de Beau/ieu era desăvârsilă. In
.;t(Jamna' şi în iarna anului 1808 expedia în Anglia aur
{'î;-i varo'iii;;, de. o. sută..douăzeci de mil.ioane de piaştri.
•în primăvara "lui 1809 trimise aur până la concurenţa
•'sumei de nouăzeci de milioane plaştrL Laolaltă cu
i1aurul şi argintul extras .din America de Sud, făcu să
,intre în Marea Britanie peste optsprezece mifioane de
··livre sterline. Această revărsare de aur dădu un
'eonsidf!rabil avânt băncii Sunderland din Londra. În
'(;cursul anului 1809, ·.împrumută guvernului britanic
<Cincisprezece milioane de li vre sterline. în .lunile mai
:'şi i1.mie, banca primi lingouri de aur şi .argint în
.'valoare de douăzeci şi nouă milioane !ivre. In acelaşi
jimp navale dirijate de Beau!i.eu transportară în
':'$pania, ·pentru junta. din Sevilla, cfuuăzeci şi trei
;milioane dolari aur. ·
~"
. ','
Cifra
-
de
-
afaceri a Băncii Sunder!and din Londra
;iînregistră un salt record. Profitând de autorizaţia pe
'.;\::are Napoleon o dăduse producătorilor francezi de a
<:~xporta provizoriu grât1e ih Anglia, achiziţionă grâu
{;'î(i valoare de· opt milioane livre sterline. Gr<i,ul, vân•jut ·
','pe piaţa britani.că, rapo;;tă un 0eneflciu de treizeci .la
{;S'mă. În felul acesta profită şi Napoleon, care
'''ăutorizase exportul spre a face rost de aur, şi Banca
;?;'$underJ<:md,Beauc!air .din Paris, prin intermediul
{i;-âreia se încheiară tranzacţiile. Nu avură de suferit
i;i'lecat conswnatorii englezi. Plătiră încincit o pâine,
't$<ire fără intervenţia atâtor speculatori, !e~ar fi revenit
';'(hult mai ieftin. . · .
(ji D.atorită acestor combinaţii, Banca Sunderland din
i&Giţy reuşi să-şi recâştige prestigiul ştirbitde criza din
};J:iltin:lii ani. Casele Barîng, Rotsc:hild ţ;i Bancroft, cars
 2511 1111\!TilĂ CORBUl

C:âştigaseră un · apreciabil . avans, trecură iarăşi pe

pianul al doilea. .
· -··• Richard Sunderland-Beauclair a căzut din nou
în .picioare, se .rmitea<admirativ pe culo.arele Bursei
din Londra. ·
--" 0!)1;:~1 acesta' e un dragon cu şapte capete. Îi tai
un cap, . alte şapte îi. cresc .la loc.
·~ Bine .zis! e. •nesWos ca .un dragon. Dar îi va
face- şi lui cineva. de petreeanie!
• ~ Cihe? Arafă-mi-,l!J.râimîn·epoca•dragm'iHor: A
rechini lor maret finanţe.. Peste câteva milenii se va
vorbi despre epoca aceasta ca despre cea glacială,
sau despre altă eră tot atât de grea. pentru existenţa
omenirii. .. Pe vremuri, marii financiari se~nu.mărau pe
.. degete: Abia dacă. se ridicau 4doi sau trei într-un
secol. Fugger; Bernard Samuel,. Law, Jacques Couer,
Suss, s·e singularize.ază în marea cenuşie a
neguţătorilor, zarafiior şi cămăfarifor •timpUlUi;. Azi, ·
marii financiari cresc ca ciupercile. Sunderland,
Baring, Ouvrard, R0tschild, Labouchere, Hope,
Bancroft...
In vreme ·ce la Londra şi la Paris casa
Sunderland-Beauclair cunoştea o prodigioasă
renaştere, la Washington, Richard Sunderland se
răzb·oia ·cu o comisie senatorială care-i cerceta
activitatea .potrivnică- politicii ·economice a Statelor
Unite . . ..
. . ·.
·'
. . · .. ... · ·.. ,,,.
- • · · ., .. '
•. ;Capetele decacuia_te erau mu!tiple:•lncă!carea ll'lgii
embargouiui,<contcaba(1:dă, dispreţ hijă de autorităţile
constituite are . statului; . campanie: .de. calomnii
împotriya preşedintelui·. Jefferson. ··· ..
• În faţa comisiei; :Ricfjard se prez€mtă ·cu aroganţă,
Asistat: de primul s'âu: Consilier juriqk pentru Statele
Unite, avocatul ·Jobn . Sanders, se apără cu . o
ve.he·memţă care- degenera uneori în atacuri
Jnver::;u-nate împotriva pteŞedinteful şi a sfetnicilor săi,
în . frunte cu secretarul trezoreriei, Gallatin.
 DINASTIA SUNOEALANO. BEAUCLAIR 259

Dezbaterile căpătară treptat un. caracter de poiem1ca.

acerbă. Unii membri ai comisiei, ostili lui R.ichard ş:
marelui capital, pe care .acesta îl reprezenta, îl ataceu
cu -ihdărjire.
· - Aţi violat pre'Jederile iegii embargoului. Vase
.comerciale ale casei .dumneavoastră au cont;nuat să
străbată mările. şi d;lpă intrarea în. v:goare a acestei
iegi.
· - Este adevărat .că vasele comerciale ale casei
mele au continuat să efectueze transporturi şi după
intrarea în vigoare a acestei legi.
. - Vă recunoaşteţi deci vinovăţia, tună
preşedintele comisiei, senatorul W.arrens •.
reprezentantul fermierilor din Tennessee. ·
- UR moment, Mr. President. Nu-ml recunosc
nici o vinovăţie. Vasele în cauză nu au naviga! sub
pavilion american. Cea mai mare parte a flotei mele
comerciale.·este înregistrată în Marea Britanie. Posed
dOc!Jmente.
- Restul?
- Restul? Restul putrezesc în porttkile Stateior
Unite alăt!Jri de alte .sute de nave, condamnate să
mucezească, de-a lungul cheiurilor pustii. Datorită
· politicii falimentare· a· preşedintelui.
· ,_ Vă atrag atenţia, Mr. Sunderland, că vă afiaţi in
faţa unei comisii senatoriale menită să ancheteze
activitatea casei dumneavoastră. Aprecierile pe care
le faceţi la adresa preşedintelui sunt calomnioase.
- Mr. Preside•1t, sunt cetătean liber al acestei
ţări. Potrivit Constituţiei, am dreptul să ·c:ritic politica
·· guvernuluj când aceaată politică este contrară
:,intereselor ţării. Afirmaţiile acestea nu sunt numai ale
mele, Mr. President, ci ale unui întreg popor. In New.
, England, • în Delaware, în' Connecticut, în Rhode
Jsland; .lumea protestează împotriva. embargoului".
-::-: Nu vă ambalaţi, Mr: Sunderland. Nu v-am
,.,chemat
. aici. pentru a vă consulta asupra curentului de
'
_opin'ie- .ostil- !egîi _embargoului, -ii -întrerupse ttios
senatorul- Wanens. Preousii dum_neavoastră au < ' <

săvârsit
'
acte :de----contrabandă.
, ---.De ce nu,..,! :iaceţi ·r&spunzăt'or
pe ~v!r. .r:;a!iat1n,
-sacxetaru! lrezorerieir pentru delapidăr!!e comise de
vreun Tterceptor bdrec3r:e din Geo-rgie.- -sau 1<en·tucky?
Când -actele:- prepţJşi!or me! sunt săvârşite în contu~
<jt1V p·t~nnr·i·,· "est"e-- Hdlcol --();; rnj' se ~b-iht!j'e "'"(;-L;:::;; c!re·o
'-···. ' '.. r''''"-· ,, , , ... a .1. ~·~''""';.! o.t!~· "·

l ·~sr•on~;;·o·
.1.1 -;,...,,.:J. 1'11·"a+e· -f\~u a"
<:;, 1, ~ , • ". "-' ba ,-1,·,
,.,,;e'''-'. o,···"" -U ..l -vu:.,....
~"""'r~ sP -"'::.""~ui 1'<·e
- c"C\ ;;.< , '-"""-

aCtete· tncriminate- ·ar fi Jost tăculEr di.tl o-rdinul, -·sau cel

puţ·in d~n
-:inderonu! m'etL
~ Vom. re.verd <rsupra ar>Bstei ·dTestiUni, fvlr.
-:::·Jn<{""r!~nd
.V!, .UC:•Il::1, , : U ~'!-J~"'I'<t::H'"'-
'OS"': \' . .,..! '-''"~ ,........
vQ.l.~ >m_ · J,."·o;·lr:o
id ,.,_.,., Cf'-$ ;,u, on·;
:::;;-..., .. l''·~

dH,:;ât s~ vă felicit pentru feiuî. în care- ·v-ati instruit

~;.~,v.,a 'h::.rn;;-
~--~w 1 ~-~;-"..-c.r.î
~'-'-' ... ,\l,ul .., ...
111'rnic
''.' , . _
l"'lJ
d
.::::~-;---
y.lt'
- --· Banul să-. trăiască! înterv9~îi· sarcastic senatorul
'h.
,. omsAn
, ....,, -.L.t• O'n'o
nin- , ""'""''"" _''""
, --""·~:u·a Q: '"1ArcenQ·
_.,a--:· . .~VE'~
v--, :_...,, c .,_, rr,-Pre
__ .4.

antipatie- pentru at~cBriştii _ d}n Est.

-- Prctestez · ÎiTOotriva acestor _1ns!nu8ri, rosti
•
Richard_ -cu indig.nare _bine juca1·ă.
·lşi p. er'~,,,·tea
'
c-6
'"""""'
ra:::.·<'pu·na'6
• •-; ,, """
·(:q"OC•»n'"'
!;.,\. :::-;~·· • •
f;J!nl'
-~~ .. ~
!'Ylil•'*
'"'·' ~
r1'~
" __,

jumătate din~ merr1brH ·comisiei -îi erau binevoitori .. ;

r'e·
..._.
1' · m~l· -r:"'lJ!t,'-
"--~
!J, f
d'Q.t_;n,eau pa,..._,i-;aj-
"·" ,...,. 6 '--'...,.
u-v~·
n,'t::l! '-'-
<:>Qtl·'
r •J'tLÎ ''="In '"'·""->::! 13 1
. , u.·-..-
·~
. •-·~..,.v

Sunder!and. Restut p-rtrn!ser-ă -~-·sub diferite forme -,-

cadouri costisitoare. Senatori intransigenţi erau puţini
-ia: nun1Şr: Warrens şi Thornpşon, care se re marcau
prJrr 1nverşt;narsa for slnGerăf er.eu miraţi de !lpsa-.de
cooperare a, colegilor elin comisie.
Încă .un ar.gument .îl făcea pe Richard să înf;·unte
riscurile unui conflicLdeschis pu senatorul Warrens.
Legislatura lui Jeffetson se apropia de sfârşit Se Ştia
că. nu· va mai candida la preşedinţia Sta!ei!Yr U;iite, O
dată cu plecarea lui va cădeâ Şi legea ·embargoului.
Richard nu-şifâcea griji nici în privinţa atacurilor
dezlănţuite de presa controlată de el impotriva lui
Jeflerson: William Gor,don Drake, şefui grupului său
de. Ziare, avusese grijă să . desemneze redactori
 ccD_ciNc::Ac:.S:::_T:c.lc._A:_SU_N_D_ERcL::_:A:..:ND-=B~E:.c:AU_C_LA:..:I::.:R:___

responsabili care să suporte primele descărcări ale

trăsnetelor guvernamentale. la momentul oportun.
redactorii dispăreau. Alţii le luau locul. .._
- Marea finanţă este o plagă care ~rebuie să
dispară, ·rosti în cursul unei şedinţe 11 com1s1el
senatorul Thompson.
-~ Vreţi să faceti lumină, pornind de ·la idei
.preconcepute!.·
.. .. . replică Richard. Uitaţi că marele
cap'ital cf'eeaz.ă condiţii favorabile per;t!·•J
prosperitatea
-\
economiei. . h momentele de -
grea
.
cumpănă, marea finanţă susţine statul -. - .
prin
împrumutwi!e pe care i le acordă ...
- Da, da! Marea finanţă susţine statul,. aşa cum
susţine frânghia pe spânzurat
Senatorul VVtHrens 'făcu mare haz~ R!c!1anj
Sunderland strâmba. din nas. Senatorii acesti .. a care
miroseau a iuft il dezgustau. După o săptămână de
investigaţii şi audieri sterile, comisia îşi suspendă
dezbaterile.
s·enatorui Warrens deznădăjduise să~t înfunde pe
Su11der!and.
ca să rnai
~ta'~,_;J;t,:::;
u;' "":~'""'
fi:O.r-'-.~a~
v:•J•.,.to.l
t:;!
'.:.·'
,,~~r
~·'"-'
.,.;~,.J<;;+i
4•'"--·""'''- 1'>;!, 1
:('-'HC'"
,..n--·' >::Jmc'-·'""' .. 1'!1""
'•r-'..J;.t::.: ..... n
(«

mnrr!h~"'·t'J .;
"''-•··"··""'"'' l
otr.,....... noa_..n
t;· .;_,c: .. !"' •.t-.:.
,., ..._;,:a O•"<an'-"m'
~'"-''" h~ "ţJ! ft-;;::J
,1 d~
\_;;,
•~
;;;.
"';-~;,.r.. 0--.n.(.rt• ".._,,,.,,:tt;;""'----
,-·/;Y,t\..-. 1 ::.-.t'> '· :::n...,c.;:;;vlet-,
'·roh 1·'·r:.'"''r':
trv'-.<,.;1\.-<?..,
....,.,a-~·,-··1
lJ,_".•".:.:
dr-:.C"y;...-.e ·r:;n
.. ,.;.-~.::>. ·.r . L..1.,1

:;enoro_ci:'Y?, actuala lag1si~He nu 5:: suficier;! de se"lE':rR

cu indivizii de teapa lui RiGhard Sunderil'!rH:L
Câteva- _z'iJa după a·ceas·tă aec!araţi.9_ Jettc<.. son
ro-~~ ....
<'h,d1HJ, a·· -~r::- -c-~,-a
.,.... __ l,.~Jt;H-;:; .
'.~ ..",kr.;.rar:ulni·.
l'l'-'" -;::.~- """' ·0 ·sa,~•a'"n!;;~;:,.
-. ţ-J~ " · < l i l < ' .•--~.'
r'""•'-'-'-

, târziu, părăsi -Casa Albă; -

- in-zlUt". rn care ,Jumes}.Aadis0{1,<nou! p;-eşedinte a!
State!cr :,Jnît9- !şi h~augură in1:rarea 10 funcţie; !8gea
embargo:JIL<i <-încetă sa mm e;dste. In --!'ocdi e1,
Congresul \:ytă -_un_ nor: irrtercburse 'act, care
interzicea reiatiile cOmercin.le numai cu Fr-anţa :ş:
 VINTILĂ CORBUl

Richard Sunderland resp1ra, în sfârşit, uşurat.

Noua lege era lesne de eludat. Nimic mai simplu
decâţ,să declare că nava pleca spre Rio de Janeiro.
Pe drum, îşi schimba destinaţia, indreptându-se spre
Europa ...

ln iulie, sosi la r~ew York Jules. Lafont, însoţind pe

cei .doi copii ai Andreei, care potrivit dorinţei tatălui
for, urmau să-şi petreacă vacanţa in Statele Unite.
Francis-Anclrew împlinise patrusprezece arii, .Gerald
- zece. Richard ii primr la debarcader. Când îşi văzu
copiii, simţi o legitimă mândrie. Francis-Andrew era
portretul maicăcsii. Calin, drăgostos, se ifpi de tatăl
său şi-1 sărută pe ·.amândoi obrajii. Gerald era mai
reţinut. Ochii lui aveau o expresie de seriozitate ce
contrasta cu vârsta. · -·
Încântat, Richard îşi plimbă odraslele prin locurile
cele mai umblate din oraş. Voia să arate tuturor ce
mândreţe de copii îi dăruise Andreea. Merse până
cacolo. încât îi duse la Bursă. Apariţia lor făcu
senzaţi~. Bancheri!, agenţii de bursă, speculatorii, îl
salutau, zâmbindu-i larg şi complimentându-1 pentru
drăgăleşenia copiilor.
Un. broker se plecă la urechea unui coleg:
- Tigrul a venit cu puii. li deprinde cu mirosul
sângelui. .
Gerald părea foarte .interesat de forfota şi gălăgie
din incinta bursei. . Îl amuzau strigătele broker-ilor,
cifrele înscrise cu creta pe tabla neagră diri capătul
sălii, agitaţia. oamenilor ce urmăreau cu sufletul la
gură saltul capricios .al cotelor.
- La ce foloseşte bu.rsa· aceasta, .Sir? întrebă el
pe t.atăl său .
. Richard se uită cu mândrie în jur, ca şi când ar fi
spus: "Vedeţi .ce întrebări..inteligente •pune fiul meu?
Îmi seamănă";• ·
însoţitorii .săi se min·unară: ·
 DINASTIA SUNDEHLANO I'JEAUCLAIR

- Ce precoce· e .JuTtiOd
Îl interesează bursa, deşi n-ure decât zece anil
~ Extraordinari
NemaipOmenit!
-. Bravo, Jun1or!
Richard Sunderland se simţea obligat să d)'la o
explicaţie care să lămurească pe fiul său, .dar c:ml să
tit> valabilă şi pentru galerie, Trebuia să răspundă
iQl<>l1gent, în aşa Jt?l încât explicaţia l.ui să fie repetată
... din gură în gură, cu aomiralie pentru prezenţa• sa de .
· spirit. ·
.---.Dacă :am o mie de -:actruni sun_dei"land-
Schenectady, pe care vreau si!\ le transform in bani,
n-am decâfsă intru în biroul oricărui agent de bursă,
d.in .oricare oraş al lumii. l le încredinţez spre v·anzare
şi, clupă o scurtă· aşteptare, primesc suma
corespunzatoare. Dacă. n-aş avea bursa la aispoziţie,
ce m-aş tace? Cum mcaş descurca? Ar fi aproape
imposibil să găsesc în lumea aceasta mare pe omul
amator să le .cumpere, Apoi, cine ·ar stabili preţul?
'' , d ecL, G era.ld , --ca. t est e- d e necesara• o 'oursa.
v -ez~._ •
- - - - -
pentnJ a _pre·schimba fn ba:1i, orice -_fei de actiuni_
.- ·-şi ce este o acţiune?
' ... d zarrt01
R l'CH_ar ~ ' ' _,-;u mcJn,Uf111f8.
,.._ -
- ~ă-"ţi .·expHc_ ·$.i acest ;ucn.L. O acţiune 9Ste o
bucată de hârtie, care rer,rezi'ntă o p_ărtick::ZL din
cqpitalui unei ·întreprinderi: Această bucată de hârtie
este însoţită de. alte bucăţi •mai. mici, denumite
Gi;Jppane, pe care le tai periodic şi care reprezintă
,. bani. Bucata cea :Y>are de hârtie. este ia. rândt•: ei o
'!Hft:Jare care creşte, sau s_cadE;:. refiectf:nd --'a.fa--.::ttrj!e
bune~s~p ·teie;: -1nchaiate_ de îr-tr6prind8r-ea -respecti\'ă .
.G_ers!ct asc·pit3 cu .atenţie lncordată; în_c_et"cand să
Cl.ipdndă tn- ·căpşoru!_ Său n(y_._ţiun!tf:. . acestea,
ne.c.unos<~Hi~ _rnu!__tor o:ameni mari.
- .Se .pot -câştig·a ban t cu bucăţile. aGes·tea_ --d.e
hârtie?
'264 VJI\!TB..Ă CORB.i.Jl
'-'----'---,..-------~-~-···-···

Desigur. Dar n.umaî .dacă ştii să te joci cu ele.

Altfei, pierzi. .
· Gen;!ld increţî fruntea, şi după o gândire profundă,·
urmărită cu .exagerată atenţie de însoţitorii tatălui
· său, declară .cu hotărâre:
. - yoi învăţa şi eu jocul .acesta, Sir. imi place să
câştig bani. Cu pani, .faci ce vreL
~ -,$trrtşoică fHţ)zOfiâ Jn gura- unu_i- copHl se adresă
·în ,ş·o·aptă cUn ageht de<burSă -11J~Ui -_~_petu!ator cu care
wrrn'ăris.e 1rltre!'l9<'l scenă. ·
· ·""- Aschia nu sare deoalia de oom ...
Tn· Sea.ra aCeea~ .Fnchard. tu- de o rară ·bună
-dl~poz-iţi6._ --~~JVitaSe la cină pe jules Lafont, -p6 :..vHbur
fv1on:~son, -pe avocatul _,Jo!lil Sa'nders .şi pe Senatorul
-frederlck Jv'iorHmer Forbes, - -unui- _dintre cei rnai
puternici pioni· ai săi: .din SenaL ·copiii stăteau Tn
dreapta şi în stânga sa.
Discuţia se Invârti mai ·ales în jurul' eVeninientelor
,pol'il',~e
· ' ; · l"•~ropa
n,'-- d'n -~··· "~~ro. -J'u•lns···•l
. > pe·\.:el.\., ~hn• IP "·l'ata C"
•'-'. -'-"'-''"~,_!V '-'•
um/or captivant. .
Cum era şi firesc, în jurul împăratului rranţei se
ţeseau cele mai multe comentarii". Războiul din
Spania, care 'căpătase caracterul unui măcel, ocupa
de asemenea .centrul interesului convivi!or.
_, lncontestabil, războiul din Spania este o
.greşeală, atât din punct de Vedere politic, cât şi din
punct de, vedere 'militar, spuse Lafont Felul În care ·
Napoleon a abuzat de buna credinţă a suveranilor
Spaniei fi pune .într-o lumină defavorabilă. Mtmsieur
de Ta!ley.ran.d a criticat cu. severitate gestul
împăratului. Somat de acesta sii se explîce, i-a
declarat fără înconjur: "Când un om de lume tace
, nebunii, îşi schimbă amantele, îşi .neglijează nevasta,
işi nedreptăţeş!e priet!lnii, societatea îl blamează:
dacă e bogat, puteroic, abil, este tratat cu oarecare
indulgenţă, Dar când •. acelaşi om trişează .la joc,
lumea buna il exclude ,din sânul e.L Aşa ceva nu 1 se
iartă niciodata'',
OlN_A_ST_IA_S_UN_OEiU.AND BEAUC::_:l:::A.::l::.:R_ __;__ 265

- Sp!erv.iidă re;:dî_!;ă! eAQlafT'ă Richard admirativ.

~=xact la ·ce· m-aş ·fi aşteptat -din_ partea orietc;!:;J!td
meu, TaHeyrand _
- N-as cred~ t""h ~si J ~n
'- " . '' - e~:Jiscor--
TOs+;..il
-~"'-'•
• ... de- P<.uturt
~"-"~'-' 1

era cel mai ~nd:-cat ·spre s fac·e rnoral3 -!ul ftayclec-n

PP.rt+ru· ·rmp.:sr~~d·!
-~~-·'· •J•'·'-'' .i -~'-'""" 1 ·-
_.., ...... <;(
d ::~'"~n•Q·
:Rî'Ch_arcl ae încruntă uşor.
~o""'t.--:.7;.,.
;V n"' u*.-l.::<· -!-le_: O'_ """"'rir:.t·oru'
,.....':l!c,; vco;Jtî • _; d:_, f',

AUf.l"I'MO"f
V .-Ci C\l, tz c;;
0
~
Ci

fosturui _său rnkdStr~ de a~cce_d- stră!ne. _..D:,JJ8nd într--0

"Zi -că duce!e de San C.tlrhJS, un per:son8j din SUJ'ta
regeJur t='ernando t~l vn-_lea, se. bucură de favorul"ile-
intim·e afe prinţese! de- TaHeyrand; !--.a Jntrebat pe
-_<.o+··l
...~u • u __ ·: c: , "'e
_ '!I'C~rno··ct u_ .r.,...t~
le,,_... ("' __ ;:.,; c;. ......
,.,_,1 ·;..vo·~t.;; v<.Af t:>:;>.:.:t, n De ,_,,_,
,,.&a,..,. 1''""'
f"C r'\l!

mi~ai spus pân.ă acum că ducele de 'San Carlos este

j~rltul ooţl'ei ,...11 d'';-·i4-t:<lc0"
arr:!,,,-,_,_,, V l,l,..:~••·"ţ",;qo,.-.
fpl"{·~-;-;_"..1~
",_,,_;;;;.}' d '"1
~iri"';\
%'•.Vţ
,~_:::;; t"ţ':lpl;;"'-~"'
"-" ' " '. . v-.cZ

'Annol·,"...,., ,d'
r<-J•0'C'0 -v ~, alt\'f,i.2.i
o'j-ţ···--n ~.
ud
ri:!.-.e~ro
.;;..ţV;f;<•i.A,
~"''1
rn, H-",,;_::1,~.
">-~--.,

închipuit că această noutate ar spori cu ceva

prestigiul maiestăţii Voastre, sau al meu personaL"
Lafotlt .se străduia să mk:-şcreze person&.iifate<:::
împăratLdui ·ştHnd c·ă ·tăcea pe pi_scu~ patronului său.
· înainte de a p:eca !a New York am stat de
vorbă ·cu conte-le de MatternH:h, continuă: eL P:·intr:e
altele, rni-~ spus textual: Jn Franţa •Stau taţii in ta;ă
do_pă tabere .. diStmetral opuse, În ~fruntea :cefei c.U;;tfii
s~ află- 1mpărahi! -ş1 militarH, -care urmăresc să
îng,erlunche' lumea prin forţa armelor-,· Pentru
Napoleon~ -FrDrr~a este o ret!ecţie a p~rson-ulităţ11- sa!e,
iar Europa un fief .ai Yah-:ilie~ ÎUL" j.i_- dous tabără
cupdrfde_ mare_a rrfasă a nat:~,nHl ma::ră inertă ş1 !ipsiiă
de ·maleabilitate. fn ·fruntea nceslch.1 se află fv,~t:nsfeur 1

de ŢaHeyra:1d" i\1on·skrur Fouche .ş! toţi ·acei- care- ma!

- t reaza" Wl. res~' ve
pas "' .uCICJI.a
' "-''! t e PO!ldca
,.,. . d
 - (Jontele Metternich este un .om inteligerlt. L-am
preţuit. de la prima vedere, zise Ri.chard sentenţios.
Sper\ Lafonf, că fiul meu Robert păstrează relaţii
str~nseî' cu Monsieur .de 'JaJieyrand şi cu Monsieur de
'Metternich · ·
. > - Mortsieur d~ Ta!leyqwd este magistrul său, iar
'fJfonffff;ur de l\lle'tternicff. îi este pdeten.
. . - Robert pare .să se .descurce f:line, Lafont, .nu.:i
aşa( zise.. Richard.. 9u părintească. mândrie.
·. ·.. ·''"'
..',. ----". Sir, .Mr. Robert Suriderland
" ' ' ,' ,' ,,
face cinste. numelui
·• pe care il .. poarta. ·
' ' ' '

Ri.cbard r~e.
- Apropo, Robert se mai . împăunează cu titlul
ac_ela caraghioq, .conferit•de regele Spaniei'? Conte âe
Castejon y Vald€'L. Valde.... cum naiba îi mai zice?
., - Castejon y va'idejbso de !a Reyna, Sir. Nu. Nu
lcam mai. auzit f()losindUcse de acest titlu.
- Foarte .bine. Dacă vrea, n-are decât să păstreze
într-un sertar documentele de înno.bilare. Să .le arate
. mai târziu ·copiilor -săL. ·. · · ·
- Cred ca acest moment nu va întârzia, Sir. Mrs .
'
.Robert -
Sunderland
-- va deveni
- - -
în curând
-
mamă,
,- . De ce nw rnicşi spus"o mai .demult, Lafo.nt?
exclamă Richard ·.in culmea antuziasmului.
Se ridic.ă in :picipare. şi înălţă paharul.
. · ·~. ~ Gent!emen, . o. Ct:JPă. de şarnpanie In cinstea
Sanorei . Sunderland, c.ar<J imi ofera prilejul sa. deyin.
pentrv . .a .. patra, oa;ră .bunic, ..
· CohvivH îi urmară gestul, goli11du-şi .pahan:ile; ..
....,_ Lafcmt cvm d.e aiJăsat săAreacă atâta timp,
fără să-mi vorl:)e\lti de acest evenim{;'rit? îi reproşă
Richard qu prefăcută .şeveritate .
.-·. Mr. Robert Sund.erl.and v-a scris personal. •.
·-·•· N-am primit nimic. Nici. nu e de mirare. Cu
acest octips erribarg 0 u, ·Mr. .Jeflerson ne.-a caşunat
numai neajunsUri. Bine ca s-a. înapoiat la MontiCello.
·Să sperăm ·că Mr.. Madlso.n hlJ-i va călca pe. urme ...
 DINASTIA S!JNOERLAND BEAUCLAIR 267
·--.C-...---
• -". ,. , ... A ,

Spr10 sfârşitul lui ai!Qf.;~f, .~drien de Beaulieu so~i

la: New 'Yorlc spre a•ş1 '}Jrezenta raportuL Richard 11
făcu o primire ·lriumfală. El, care nu se entuziasma
u.şor·, declară în pHnă şerH_nţă. a cqnsilh.dui _de
administraţie, că priceperea, hotărârea şi spiritul de
iniţiativă al. lui Adrîen de Beaulieu, au scos casa
Sunderland di'l impas, dându-i tot deodată prilejul să
cunoască o 'inf!qrire nemaiintâlnită.
Cu abilitate diplomatică, Adrian declară că
această realizare arti fost Imposibilă fără participarea
directă a lui Charles Sunderland, care a jucat un roi
nemijlocit în răsturnarea lui dcm lgnacio de
-Hurrigaray. Hecunoscător lui Adrîen pentru_ iurnin'a
frumoasă in care îi plasa fiul, Richard ii acordă o
gratificaţie de două sute de mii .de do!arL Lui ·crlanes
ii oferi .numai zece mii. Steaua lui Adrien. de Beau li eu
începuse a străluci puterr.ic pe lirmamentul c:asei
Sunderland. Printre iniţiaţi circuia zvonul că Adrian
va· fi urmaşul marelui patron
· După şedinţa consiliului, Richard oferi un dineu in
cinstea ginerelui său. Participau cincizeci de invitaţi,
aleşi pe sprânceană, printre care colaboratorii cei mai
importanţi ai casei sale, precum . şi câteva figud
proeminente ale lumii politice conservatoare.
Statornic principiului său, Richard păstra legături
strânse cu Camera Reprezentanţilor. Mai puţin
prieteneşti erau relaţiile sale cu cabi'letul
presedintelui Madison, din · ziua în care acesta
dec'iarase câ va păstra pe Albert Gallatin la
Secretariatul Trezoreriei.
în timpul dineului, Richard avu o atitudine
· .deosebit de afectuoasă faţă de ginerele său.
-· Sper .că ai să faci o vizită şi la New
Shenectady, 'ii spuse<el·la un momentcdat: Georginei
li .e .dor de dumneata.
Adrien se feri să-i r.isipească iluziile. N-avea nici
un rost să•l amăreaseă. sentimentele sale. faţă de
Georgina ·nu se schimbaseră: .
 268 ·. VINTilĂ CORBUl

-. Îţi acord un concediu de dou.ă luni. Vreau să il

petreCi alături de soţia dumitale, adăugă Richard.
M-ar bucura să.:mi dăruiaşti şi o nepoţiCă. Până
acum, dumneata. şi·bâieţii .mei m-aţi răsfăţat numai cu
nepoţi. Îmbătrănesc, · .Adrian , Am nevoie de o
prezel(ţă feminin/ă Îi't preajma mea; De o îngrijire, de
o mângâiere. La vârsta mea, oamenii.serioşi nu se
mai însoară.
. . .. . . '
Leslie Clinton,.. care Inr!9gistrase aceste declaraţii,
S!9 placă .la urechea. lui Wilbur Morrison.
·- Dacă Mrc I3eaulieu îi va ·dărui o nepoţică,
mart3le patron ii va mânca din palmă.
·-· Mr. CJinton, formula· Beaulieu e la mare preţ.
Nici unuLdintre feciorii marelui patron .nu-i egalează.
-. Aveii d'reptate. Mr. Beaulieu a devenit un
personaj care trebuie cu deosebire menajat
-· Previziunea rm te 1nşeală, Clinton.
În capul
'
mesei, Richard continua să .se înt retină
'
cu Adrian pe carecl aşezase la- dreapta sa; Cinsti rea
aceasta era cu atât mai. remarcată. cu cât în stânga
marelui patron.· iusese plasat un invitat ·de mare
suprafaţă., .Mr. Robert Smith, Secretarul de Stat al
preşedintelui. Smith era rivalul ;::leclarat al.lui Gallatin,
ceea ce n făcea şi mai simpatic lui Richard.
· ~ Mâine ·de. dimineaţă. Adrian, .la . orele zece
precis, să te a11i rn .cabinetul meu. de la bancă. Vei
·· asistaJa o scenă amuzantă: După cum vezi, î.ţi rezerv
şi spectacolele, distractive...
Richard se arăta· atât de rar amabil cu
colaboratorii săi, încât. Adrian · ~~ aprecia· cum se
cuvine .bunăvoinţa. Vorbele socrului său ii treziră
curiozitatea,
, fn dimineaţa următoare, la .ora fixată, .se prezentă
primului secretar, care•! introduse de îndată în
cabirfeiUI lui .Ritl:lard. '
·în· afară<de. marele ·patron, se mai aflau de faţă
Wilbur fvlorrison şi consilierul juridic John Saoders.
 :Jo · -1 .. o.. ~:.n cr cn rY~ u:1 c;. {4."7~ l' ~ o. ··.. (tJ · ::·~- :J o ~') ::" ;:;; ·o ·~' ):h
.. (j)

..
C
•.•.
"""'
""''"
'R o
-c m
. ..
'" · CD
·~· · "
..
L ~ ("''
~
:'" • ·~ ,•.,
0 C: ~....
C; ..::r HJ
ro
~ ~
.
<D ;·:"' C"
:J
('
.;:
") -- 1.' :::>
, . . , ·_-, ...+
, ...1 -··
"'
1 -·--·
(O
;;>..
......... Oj
"''( .L:
~~.) ;;t ><
<)~lli
r. (Q [ .~ ~- . - 1 0
-::":
~
.... '"'t ,'',• ...
C'j
~ruG~
,.~, N .·~·• 1 1"
·~,
" (])
-n "'7:h :)'
~-
•-' 1 (r"• "'" f, '., (' -·o <-·

~
C) (/'
).\)\ {1, :"(
,.! '"""
;:::-1.
''-·
'""'·'
"4-f:.
.;j:;t~
,.,... ~·· "' 0 ~· J.-"' {y ... - ~"""'
'"·'' m•co
"'\ ·"-" .•• r •'") ' ......
'1' ~ "" · - (J.) ' (''-
····~. _ "'! fj;
~ \i • . ·r L,."}
-o '"") '"{"" ':1 '"·•· ) '""'~:. ,_..;' '"' '"'Tl ~~ -~- :3 f\1' ~ :,. "'"'o :::::;; . 3 fXl :- ::::~ ·.:J r~, ro r:
" ' ) -.. ><"'>' ""' • ,,.) • "'";> ' " .... t':j ',
""- '""" ""'~ ,; ·- ··1
ffl
>.y • _, ()
3 ~7: . :& ro "'"- -·~?; [;_ z ro <5' ::::· 1 ~11- tu c .mc~~-·-~--~=~~~.YD~-·Pm.o~
..

9·::i f:i)' "-~ r-_,. r.: o' :."' :o..,. m ::::.:~ ~, tl) ,.. · q~ ro -"' c o v,~ ...., o -..~ .~

-'
(')
•
~~,
t"J ''"' '" • .':'"~.
·-· .,
"'
;..,
~-
. ..,,
1-" ..,.,
,..., ,._.,
,.-Y?. r~·~
,..
c: ;.:';';j (/.! ::J ,,,, p. '
i) -
(/)
....~o:::: 3"' .,_.,
...wl ..,. ... '•
,J"' b!" ·-·
'~'
·~
,._
(J
' ·~ -
~'
f'r) ··;~
b
c~

...-
_J
.' ......
")
i") "

M
"'"'\
'1
-
~
h~
~,,
p)t -;

-~"·\> ::1 f),

"
~~ , .
.
-·j )
-·· .... · -- . '_) . • <lJ ~--· N ... ··a -.. . ~-t. ~~- .~-~ o~
(6 ~\ tl)! - :,:0r
·~ (t }~ ~f 1-i)· f1.
{):; ...... ~-···""!"<
'--· ;:"' ~·,_),
?·:;· ~) :;~ (j) ()"5' r;:? ...;: •. <~? ::·" 3 .~u. ,.,..
~' Cl '~~ . ~:') ~> E?. ~ ~~
""
~ ;:....
• ...,_:
1
'
11
\ f:;
j;>
,1>
'"'
·-•~
iCi
"''
(i) '"' r
'"' ;r}
(f!
.. ,
- - ••
ţe<, i """
0}
'
(f)""
'
( ) ""'
~·•"t>
....
•- "" ··•"'
.-.<· v,·
't
1'! l' ·-·
"' :;;.;
. ( ":! ~· (fJ.
~:\! P.1: ·=:--' <").
~·
;::: -.!~< .
~"""
'!}, ;:1
->["'~
t"D (tJ- m .- .•1
..,;-, "'~
~<"' -:Tt
''"'..V
1 ""'-''
""'5
.
ţ}.l-
.I""J """"
o <D - ~ """ţ
m .J t1lc '-'"" }J•
-~
k~.; 1 ;.e --+ "-"'-
;'\) :y. ţ_\); """"" - ·
i"t' :::::{
.. Q;;;:. ~·:
- ~"\
;) '
~
'«

,.~
"')
.J ' -·;...'" .-·- , ..
'"\. o
·.\.,. ' j;:) {/) ' ,, • Tfi
i:'" <:: " ; '},1 \,_ """ ,,, ~-· .: ""':
_J -
:::l '"}r . ·."''1" -"' !'1-' .. _ ....-"·,., --, -:
m ,", .,_ ..

"'~ · . '
:J (O ~:u
•
.~·
J ro '""' ,.;•
- 1 ~7 ~~i .., · ... !'l • ,,J C1 ....
"~ ~.. -~ ~ :~~j
,. .,. tJ ~r: . . ,~~. t) ~r'l
,,... ~~ rn' ·." r·· •·1" '"""~ m ... , .~\.. ·:} ,-~ 1·:> ;tr 'JJ ~'' ;::v-· ") .;'i""J n li:! 0
ro 1:\) - M-· ;n : .:. :.: u·"
n>
.•,.,
~o ;.;t.
"-

. · ... , · c: V;\); 11: '"() ;'\'; '",: <)J -r:-•

~"C A~< "'·• '-" r"''

·sa. gr 11~ -~~- :::;;§t ~!. ~12? ~~- [:ţ ~ §: ?;. .ft ~- ~~ f~ EY ~~; i ''6·
~"fJ ";;,. 11.1< • ( '-·· F. ; ,.,~ ,..-, · a~ ;,..!>
':' ' ··- '""' ~.. '•) ~., ,;.3
-J !:\:1 CI> - ") ' ,..{;o "' "!· _;}
: •• """' î.:r1 -, ·::'"' •• ~:::. c.l ţ\)( e ..,.
;"... :::t """ -· ţ;:
() :J)r o~
C" ..... f.:J., @ 0
(/}' ,.::, '<
t;')
P>
"' o ::Jrn
ID .,., N
'" w """ :7. ::; t'iJ
' ::~ iJ1< •
~t
,..., ,, l'h ·-
~)
'''" IT•
--~· l 1• •U
-\
:::J .-îj}
--~·
(" "'>' ':lJ
'ca
-"'~
;'!\"
q
:1
t) '' "
~? () -·"> '.,, '
Q_ ~( (t\
(1) ·-. ··:.n ,,,J 'j~ ((;
to d( ""' ( '-' _,..i,
:::::: ...... \!~
(")
'
'
'"•
;,.':h !"'
~.,
'.'5 ... ,.r;~ ,.. )·
, j '... ,.~,, ,cr
';:-')
;\\.'It
"J (') ~:>
-·
PJ
V
;"J
fi)
-
"j
,
r:-. ' 1 ~'ti
:~>
~-· (() ~-?{ ~ C'' (", ,> (t)
_~·_!) .:.. ,}, (i)
·•~· !;.; (XI
'"' '-'
,:;:, ""'!
' :·
~' --· '"""' ·.,) ""'' -·+-
' "'"' ("
"·-· '""'
'
·~~
1>'
7~· ::l
';.1 ~
·fx
.•.:,
:l
.•}
.....
<"''•"
~.
,""..
::
, .....
~''"
'.
f') '
..
~~'
4
.,.,r
::1·)
;
.....' -
: r~1r.o~
'• "
~~"'·'
·- ..
rv
··o>
''c .•,.,"
.;<..

(t) j;ţ,:
"""'~"
'
·o ;:i,
.,"
-~-·
...
,...
f '""~

\,!) ~.. r~. ("LI • ···~ ,_·.:~ ~·h ~·p

•o _,.; ""' C'! .ro - r_ ,, <'''"
.,." •• -.~ ·~"> , ... !):,\
' "'"' fj.) -··· :;.:~ ' C .r 1) • :3 ~~; ·,·.:"; .}b .t'l;) ~~ "3 ' i'"''
_·· n<t.Q/·o·~u~~N qda .,/4::::: o. ('.> :::.r - "''
(\
~~" """
( ,
:. ;l ··~
"" A)
~
-'1 -;
"?-•
'ce') """'
..;.",
... 1",,,
(!; (J) f"" . ""l: • ·~· L. -· , ..,.,. - ~... /"'{ """~ t"") ,...,. '"l ··~ !!;) ' l !:~~
"'~ fXI ;:; ~ .._, ."..., :.::s ..... " ' "''
....,( •"'-)'
r""") ..{() ~ .. '
... ~ ....,..
, , /)
. .,;'), '·' ...~~
-.
" D) •">
,,~
""l ;l.'! '""" .. ,.." "" \1
"'r -, · -·· c,, .,l '··"' -· ()j
·c· "'"~
' ;p;:ţ
;a ··-;; ~::;- {} ,. -
).k· ·-. ' "; ,.. "

·'.
-::•
}U .....
ţp . ::l ,- .,.,, . T1 ··5 !.:'Z· tl <j (1-, :.2, .,~:::. 9!~ )) ~!..,''
·•:~lO~~""
-; '
P,) (f:)
~· (C2 <c :~~- "'' - ~:;;, ;;:·: ::;1" .;:·;.
-• ••
...._,~
~·,
:J " :"""1
)A'(
~·-'· '.,,) /')" '"'t fJJ ••~~ , .;.
_....[);1l "O
f".1 r.: ··"(1, o-- ~·:-')r•c""
'"' ro ,•·) ·-· -...r... ... ,. ;:
·cz. .,i.1 ·:, nl ·.•C'
O O> c: '"
..,":",'
:l1
""'1:
"O r.n , ..... ~
{ti ~· " .
11 ;l"f"'' '*'
·':;) 1.;1
c~.
([f m: (Li
"""- ~ ~····
-.~ ...-·1'
·-r-- •= •
()
"1:'
~:.:.
·iiJ
'-0<' t:J
~
::J o jl)<
..-
....'" (T
,.
'
o:~

·~· ""
1
f'\; I.•J

'" -
'""

~- "
:: .." ·... } :::h '""
;:r, ,._,,.
· ·-
: :J
...
l'.
~"""''?,..! , ••.

c:n
"'•1
'
~:..""..
{•) -.-.··:
(""'
,;.~
:.:_;:
,, 1"'
_ "· ,..,, ·c• ·
· ·.u
~~

"""
K• . -t' rt' r" (fj "" -::) , ···h ţ;) ;x,. c );))· o:;:, .•-.."... .....:
-·-· ""'"'. ..
}:) (jJ
·~ -· "" a ... """ ,,_, ..
--.:.
1'~ -
(j)
·~ .ţ':' .::.
...
o _., ~ ' -~ .. '"""
1"-$
:)h (') -m ·,-~:;· ·"~; .-~."
c
··1:

,·-~" '"'
(1)
·-·
"":J ("':
' '
::;,· "' .
~

. ;:; ~-)
,,~
··"' ........
""
' o :;r '·.
~·
__ -::
-.. /
(;)
-(,:. ••'f-1
"X!
·-·-·'·
. ,· " .... , '1"-· /\
'·'
;j)
p;; '
'"'~·
!
!3~
·~
•'-'.;;
o
·.;

,..
..,
<,q'
i:h
' {') ~~
('' .;) ' _,)
.~ ..
. •. o
' ' 3· '"'
'"
""' f·) (".'! .... '"' '")
~·
1" 1" \ 1 .. ("")
. o ~, ),<
... o
~'1 '''"' ') (f• "" ) "1 {j) ~-;
·o
,....

"" V
_...
·". ~:;,~
"'

'~.
"''
"'~
,_.;.,
...,, ··1
'
""T·
,:;;~
~"
-
""'! ......
F"'f·
:"";:
'"
t,\
...:
....
. ::
.,~,

~~·
t"")
-
[·)
~/'>
. "'· /)", c
,_"., "'(."l
~~
th
o· "'-)
"" " ..
Cs, ;"l
, r ;")
f)
~·
~··· t-, !':J.1,
""~ :.; ' "''"
"'
......
~::-u·
f'), -..
" .,., - {">
--~, f)
' .,
4··' tu· ·~
'cj tt•·
""
"""" .:..,_ :.-:. ::i :·::~ (:J
~

vr .., :.>;; il) ....

ro -"'' .,.. ~-.
w "·" ;;o .~
..·~ !,\)
~." "- ;-' ..- ~- ~ 0) ! !<J
:'") '() 'l:J --
~"'
·y ;.,} ('} 1")
~: o "tf c
·~·~ -
() c .
•< (1 /<0
:;:,:. ~~; ~~,. ~·_:
':"•
,-1
r-1 .
~·•'.'(])
""':<
(!t ·~·
'""'
,ţJ)
0J (D J:O• il' .: ffi< });H ·c~ . ~"\ ([/ • ~.,.
- (!)' ~)! ,ry "-:# "
(
1>-' ~·' ..,.,
'•L• '"'"' "-~
""' '· .
.-;;
-···' - ! .. "'·• r·. '1
'f.J')
 210
-····· - - - c e - - - -
. \IINTilA CORBUL
-----·········-·····

În tim pui nefericitei· legi a embargoului, Richard

profitase de împrejurare, declarându-l război;
împingându-lla dezastru. Fabrica de la Terrytown nu
rezistase asalturilor repetate ale casei Sunderland
Beauclair. După o luptă disperată, Abercrombie
plecase steagul. Verea acum la Richard Sunderiand,
care avea să-i dicteze condiţiile sale .... ·
După ce se aşf;lză pe un scaun, oferit de Morrison,
oaspeţeJe se pregăti sufleteşte pentru .a înghiţi până
ia fund cupa cu venlnul fnfrângerii .. Richard, care îşi
savura victoria, intârzia înadins execuţia pentru ca
aşteptarea Să o faGă şi mai. dureroasă:
- Nu mi-ai spus, Zechariah, ce face Hannah.
·rosti el cu binevoitor interes. ·
"Te bl.estemă!" fu Abercrombie isp.it să-i răspundă .
. Dar se abţinu.
- Nu o duce tocmai bine cu sănătatea.
:._ Vârsta, dragul meu Zechariah, vârsta! A
.. îmbătrâni! şi ea. A sosit momentul să se odihnească.
Ştii ce ar trebui săfaci •. dragul.meu? Să-ţi cumperi·o
casă la ţară şi să,ţi petreci in linişte şi contemplaţie
· restul vieţii. Ah, cât' te invidiez pentru odihna pe care
ţi-o vei permite în curând!
· - Odihnă? Eu să mă odihnesc? Nici nu concep.
Sunt încă în plină· vigoare.
/ - Nu, · drag·ul· m.eu, replică Richard cu
solicitudine. E mai înţelept să te laşi de afaceit Ca să
te poţi ocupa de sănătatea soţiei dumitale.
- Cred, cumnata, că .sunt cel mai în măsură să
judec ce îrni rămâ.ne de făcut, ripostă Abercrombie.
Simţea că îşi pierde răbdarea.
- Cât eşti de nerecunoscător faţă de grija pe
Care ţi-o.arăt, suspină .Richard. Uite, spre a te elibera
de o. mare greutate, am hotărât să-ţi cumpăr fabrica
de la · Terrytown~
-.Ce?- fabrica de la Terrytown?
,..-- Da, da, fabrica. be ce te miri. Sunt gata să-.ţi
."
 DlNASTIA SUNDERLAND BEAI.Ic=C=LAc::lc..:Fi_ _ ~----'Z='J~î,;

'.-., Nu vând nimic! strigă Abercrombie.

- De ce nu? E cea .mai elegantă ieşire din impas,
Nu mai eşti de mult stăpi)nu! fabricii ,durnitale.
Producţia de arme a scă;>:ut cu şaptezeci la sutii. în
. depozite ai. o cantitate de arme care si-au pierdut
•peste. cif)cizeci ia sută .din valoare, datorită noilor
preţuri ale' pieţii. ·
. - Rreţuri pe care le-ai impus dumneata, cumnate,
.scrâsni. Abercrombie.
__;",Eu sakl a.l!ul, ce importă? Rezultatul contează,
.·Numai· în c;!'ti:mil doi ani, ai semnat poliţe în valoare
de trei sute oe mii de dolari. !ată,fe!. adaugă el,
scoţânc.fu"fe dintr~ un sertar şi aruncându-le pe birou.
·Cu alte cuvinte eşti .dator. vândut. .. · · ·
Abercrombie se ridică de pe scaul"l, ca aruncat de
un resort. ,.
· - Ce .catJtă. poliţele mele la .dumneata?
-. După cum vezi, ie-am cumpărat Nute spena.
N~am de gând să ţi 1!3 protestez, fiindcă sunt convins
că' vom ajunge la o învoială. · . · · - · ·· · ·
- Ştiu ce înţelegi dumneata prin "învoială" .. ci.
spoliere josnică. . · .·. . . ... · .
-. Vai, ce termeni .vulgari foloseşti, prietene, .deşi ..
ai intrat de atâţia ani !n familia mea, nu te-ai cioplit.
de loc. ·. ·. . .·. · . . . , .
· Abercr()mbie Sp!Jmfi),ga de mânie. Vfn~le gâtului i
s~_- \~rP,f~a~~ră-î_',- ochu_ \~-, .f4i_:~!npau. -flăc_~r~~- _b_ yzele; s_G --
.
subtiaseră.
------
.-_ Nu· admit
· ---
să-:- fiu
--~-' ---- ... - .,,.
insu!t~t. _Nu. tldm"it!", ;',fu
-
·
---- - ----- -- '

admit!..:
,j;.-
.
--- -
. • ·
'· ', --
...•••...
'"i-
---"-·'- ~ '
.· ···
__ ,___
,. --:
" - - '
li venea să plângă. lşi dădea seama că·;si,tuatiş lui·.·
era disperată,' că se afla în faţa un,l! om necrutator. ·
Era pierdut! Dar .rezista. încă, ni:\t:lăjduinci 1ntr·o .
minune. . ·. · ..· . . . . .....
-.Vrei să mă nenoroceşti! M-ai utmărit o viaţă
înkeagă! Ce-ai avut cu mine? Mi-ai fur<tt uzina .de !a
New Schenectady....
 VIIIITILĂ
. CORBUl
.

-Aşa cum l-ai .furat tu pe fratele meu, de partea~

sa din .fabrica de. la Terrytown.
Abertromble începu să râdă. Râdea tu hohote, ca
un. clovn.
' . Pântecele
. . îi sălta, ' mâinile i se înclestaserâ
' -

convulsiv .
.- Şi tu, Richard Sunderland , te erjjezi în
apărătdrul fratelui? Tu? .Ah, ce glumă bună ..
1:-lohotea fără să se. m.ai poată opri, în vreme ce
Rjt;hard il privea cu linişte şi curiozitate, ta pe o
vieţ(Jitoare ciudată. Cu încetul, hohotele lui Zechariah
se fădră, transformânducse într-un fel de vaiet, ca de
bocitoare:
·· - Ce ţicam făcut, Richard Sunderland? M~âi [Jrât
din ziua. în care ţicam intrat în neam. Blestemată fie
ziua aceea! .
·_ Te înşeli, Zechariah Abercrombie. Nu te-am
Urât .niciodată. ·Erai prea mărunt, prea neinsemnat ca.
să te urăsc. Ţe-âm dispreţuit. Acesta e .adevărul. Dar
ţi~ai semnat singur sentinţa in ziua in care ai îndrăznit
să. mă înfrunţi. Nu-ţi aduc;i aminte? Să-ţi împrospâtez
memoria .. În Saint-bomingue eram .pe punctul de a
obţine ·o importantă concensiune de la
Toussai.nt-Louverture. AtunCi· te-ai repezit tu,
pigmeu le; să mă ton cu rezi. Mhai smuls concesiunea.
În Saint-Domingue, am pierdut mulţi bani. Numai din
cauza. ta. Tu însă ai pierdut mai mult. Căci de atunci,
am hotărât să te distrug ... Am aşteptat ·momentul
prielnic, Abercrombie, ,iubitule. În. ziua când arn
so.cotit că ti"a sosit sorocul, arn lovit.
Richard se animase, ·obrajii să.i de obicei. palizi,
prinseseră culoare, glasul egal urcase cu un ton,
mâna lui aibă, cu .degete îndeştate, ca niş_te gheare,
acoperi poliţele semnate de 'cumnatul său. In ochii !Ui
.Richard, Abercrombie Jşi citi condamnarea. Orice .
rezistenfă era zadarnică. Puterea îl părăsi deodată,
lăsâni::lu-1 dezumflat, ca o minge spartă. Căzu pe
scaunul său.
 DINASTIA SUNDERlAND BEAIJClAIR _ _-,---~2=7--=-3

- Cum· po.ţi să .fii atât de rău, Richard

Sunderland? Mă înspăimânţil ţ$ti mai .neîmblânzit
de.cât. o fiară.! Fie!... M-ai învins. lnt!lleg să îmi plăte~c
greşeala de a-ţi fi devenit .cumnat. lţi vând .fabrica. lţi
vând, dacă vrei, şi hainele de pe miilE,!, numai să scap
de tine şi de neamul tău h.ain. Vând! Vând! Auzi?
· Vâf]d! BuCură-te! · ·
R.ichard îşi recaştigase slăpânirea de sine.
-.Cât? ·
•· .~ Cinci sute de mii de dolari, grăi sfârşit
P,bercromb.ie.
- prea mult, rosti sec, Richard. Prea muiL Mai.
puţin.
- Patru sute de miL E ·ultimul meu preţ.
- Cincizeci de mii de dolari este o l!mită peste
ciire nu· trec, zise Richard neînduplecat. Şi o fac
numai pentru Harmah. Dacă ncar fi fost ea, te-aş 1!
zdro.bit ca pe C~n vierme.
. Abercrombie se ridică iarăşi de pe scaun. Oct;ii li
ieşiseră. din orbita, Cu gura la;·g deschisă hăpai aerul.
Se clătina, de parca I-ar fi lovit o măciucă în moalele
capului. Richard se întoarse spre ayocat:
- .Mr. Sanders, prezinti\"-i contractul spre
semnare. .
- Cincizeci de mii de dolari... cincizeci de mii de
dOlarii _o ~zlnă care face un milion?-- bo;borosi
Abercrombie livid.
- Semnezi? întrebă Richard cu aceiaşi asprime.
Dacă refuzi, pleacă! Într-o săptămână pierzi totul.
Abercrom.bie părea un beţiv care m1-şi mai
regă$ea echilibrul. Pendula ca o 'tresfie bătută de
vânt.
- Dă-i pana~ t.iforrison ~ pOrunci Rţch,ar::t
Directorul Bă.ncii Manhattan. muie in Călimara cu
vulturi de aut o pan.ă de gâscă, pe .care o d0ri lui
Abercrombie. Năuc, Zechariah luă pana, şi cu paşi·
impletici.\i se îndreptă spre măsuţa pe care avocat>~!
Sandeffi rânduise ·contractele .spre semn an~.
 274 VINTILĂCORBUL

· . Abercrpmbie îşi zgâria numele in josul primului

C()nfract. 11 semnă11i pe aldoilea. Deodată, se învineţi
la faţă, • ochii .i se. căscară, ogfindind parca o
necuprirrsă ·spainfă, mâinil.e-i începură să bată aerul .
. Trase un,hârăit în piept, apoi ~se .prăbuşi ca un copac
trasnit
" ' '
·
·'
· ·
• . Sanders îngenunche tepedeJângă corpul prăv,ălit
pe-a curmezişul unui covor .chinezesc, cu flori mari,
•roşii, pe fond galben. li desfăcu•cra\l.ata, iî>descheie
; :ţ;ări)a;>a. Instinctiv îi pipai pulsul. După câteva• clipe ·
•se ridică îrl<picioare, . . · · ·· ·
-.A murit."· rostt. el aproape în şoaptă,
Ric.hard încreţi din. sprâncene. .
-· Morrison, cheamă doi ·servit6.ri. · Să-i scoată
stârvut -
afară.
. Contr.actele •sunt valabil semnate '
'

Sanders.?
. - Desigur,. l'v!r. .Sund,erland.
· - .Perfect. E singurul .lucru eate . mă · interec ·
sează .

. În timpul sederii lui /~drien de Beaulieu în Statele

Unite, sosi 'la New York· un. mesaj din partea
căpitanului Mclaugh!in. . ·
"în august, producţia .de aur .a l'(linelor spaniole a
scăzut cu. patruzeci [a,.s~tă faţă de.lun11 preced!'Jntă.
Producţia de .argint· înregiŞtrează {')·.scădere şi mai ..
p:fonunţată: cinci?eci .şi;..cinci .la,.sută,}Mf: O'Bri.en,
şeful exploatării m.inelor spaniole, mi-a .. declaraţ ;c.ă
tu.l.burădle r,ecl:lnte · d.in re§i~flile minie.r:e au
d~terminat. aceast1l.scădet~. ŞaptE!.ş:prezece valle .sunt·,
imobHizate,;la Veni ·Cruz din ,ca,uza ;crlzei.~'
( c -~-

..Veştile ~rau g.tal(e~ LiJi./>.drien nuci rămânea decât

să~şi întrerupă, qo,ncec!iul, "fucru. pe care~l făcu
bucuro.s.. Săptăman·a petreţută alături .de Georgina
fusese un •Cf.llvar: Mai .m.ult ca niciodată, îŞi dăd.ea
seama că. o convieţuire no.rmală cu soţia lui nu era
 DINASTIA SUNDERl.AND BEAUCLAIR 275

posibilă. Georgina işi îndeplinea obligaţiile conjugale

sîlrfic~ ca o corvoadă. Plecarea bruscă a tur Adrien o -
încântă şi pe ea.
. Singt~ra lui plăcere în timpul acestui concediu
fusese prilejuită de revederea fiului său. Raymond
implinise trei ani. Era lr~:muşel şi nebunatic. Adrien
nu se mai sătura să-I audă gângurind. ·
·-.. Când o fi mare, să-I faceţi senator. Monsieur,
opinase guvernanta, o franţuzoaică vese1ă. şi
spirituală; ·
La 20 septembrie, Adrien sosi la Vera Cruz. Pe
·. chei il aştepta Pat .O'Brien şi ·Charles Sunderland.
Şeful exploatării minelor mexicane era . foarte
tulburat. .
- Producţia fnre.gistrează o prăbuşire
vertiginoasă. Indieni! refuză să mai muncească. Până
şi sclavi! li imită. Sţau şi nu se ating de unelte. 1= ceva
nemaiauzit~ Nu ştîm ce măsuri. să mai !uăm.
Adrien se gândi la vorbele lui dan Antonio de
Yermo, ,.Dacă nu punem botniţă derbedeilor, sărim
cu toţii in aer." Incercarea neizbutită a lui lturrigaray
· imbătase cu fumurile emancipării, independenţei şi
aie libertăţii pe creoli, pe metişi şi pe indieni
deopotrivă. Dacă nu se luau măsuri drastice
împotriva mexlcani!or îmbătaţi de aceste idei
primejdioase, totul avea să se surpe.
- Ce aţi făcut pentru a--i readuce la ascultare?
întrebă Adrien. ·
- Amenzi, pedepse corporala, închisoare.. Se
pare că aceste. măsuri nu fac decât să-i îndârjească.
Los coregidores au primit ordine precise să ne
sprijine, dar nu reuşesc să-şi impună autoritatea.
Charles Sunderland, cl)re ascultase discuţia fără
să scoată vre-ur. cuvânt, interveni cu patimă:
- Te plângi ca o babă, Mr. O'Brien. Lucrurile vor.
merge din ce .în ce mai rău, atâta vreme cât vă veţi
rezuma la jumătăţi de măsuri.
 \W\ITILĂ CORBUL

Ce --vreţî sa maţ_ facem-? e_xc_!amă 0 Sden, 1

ofensat de comparaţia puţin miî.gulitoare. La cererea

noastrăt guvernul- a tdm~s trupe- !a- Oa1::aca· şi ia San
fc.,1iguf3i pe-- Santiago.- _Rezuftatere·?,._ . .f·Ju!e-! Ofiţeri-i au
~-·+"'..;."">"'"'"t~}
-a.Jrv tll<}<.J>t-, a._ _.,..._Il-'.,."""
:QIU -><_a;:; seo·JF'"'
~(- 'Yr~~
:_: .._;_--•.-.tr·-a~
1 44J:-·GJ ~~- c:H·.;. 'ndt.an'li
111_ ;::"",..r ,_,_-,c.-,_!,
$!---au r-!'?-!tJat !uc:_;ruL Di..!pă plecarea· :trupefor au aruncat'
iarăSi une~1:€}a. -
O, '- •< ' ~ ~ ~ • ~ ' • < ~
- fv1r. O'Bnert ra-te ,;;:;alugarf slnga Ghar!es. C~J
n' '

P·ed.l''le· '·' sa' <:::!.1

' __ V&, ,- -:O.I ~•· ,o~ a··~ ma'
,..,_;:,\1._1:; '"•li' ._,._,,_,
• i · 'll!o. 0 "r.cos '"'" • ~

......__ Şt tu ct;: :propui?- H. între.bă_--Adrien. Nu e deaJ_uos

,-;:1- f"l'it,:,-.,',· ' ,.
,_~ ·'-""% ..... '

---- Dă:·mi ·rnie. autorit&tea -S~l t:.ezoiv criza. De,că In

rl ._,-;·,..,~. -~"...,::: .- ··---~..:-. ~- ~ ""'-~ r>"<'•-
Ol.:.oo. ~ai.:Haiflăl1L-hu ~B;...;y~~~~..or _sa rna ,l"urc.~.;, f--'f... ,.~h1\,'j
t .•
"1" •• ';'.,..,!••: ....... ;

în: r~sf. Căiu-Qăr:eascŞ.. ·

n .. .-:~ ..... n;' m''!
_ , L..la::J<-il f fd,_
ct~o,oJ:;;.~;'
:.,_._,)~:.~ ..... ,_,_,
--'1'"'.0·
tt: 4_-f>":(.!:)rl
::fv · 1--'",.\..l! ·~-, 1
.,•.• l"'ln~s~
l• ""• '''~··--'-•'
"i·"~rl-o.,..;u...,~ ..-ţCnur·",..g"..,
LUC_:::OJ !h; ,.:;;?"
c:l 1 .....,t îr>c•e'..-'>-+a'· ..... ""nu 1l.".
t.'t!,IG:. \.J .l!~ '·'··" <..hl!> l "-'a.
e v~' o···~-:
c! -t. }--<!<
1
.,~o:t-
..,., _~-~,·--ă?a~t;
..,d!lu~_ 1_ 1
-··Lo ,q,·.,.,-..e-o
"-'--',·11"''9'"'F'rl· !\.1"' 1/"~~u
_,._._._;.;,;>..! ,,,_..;U ·>Vd + 'i'·-sa··-
·..;r,V ,'j<;;•-.. ,!! J
--:....,:
l!l'GI

- Attiricl -aiipHşte.;tB_ Şj tu corylLii de bocitoare. ~âr

la- sfârşit_ui lunii ·raport~~z;:~ ia Ne\Ai Yod< c?,. producţie
a m~ii scă.z:~Jt cu-- cinci?:eci- la ,sută. Da~ lucru riie
Contirruă i'n aceSt .rltrn nu ne răm~ne decât să 1

strân.geffl bagaj_aia. Ceea ·ce n-a itbutjt vicereGg~le

fi_ut"rlgaray.- săvârşeş'te --o· ceată d~ se:iavt -ir.dieni
.a'e"'·""PIF-
''""'""">' ~# 7rk~"AtiirtYe:t
'(· "-·'·'''CU"-'"'''!(··
_--· U ...,_. -_sa'
Ţ.•re"-u'ic <Je n"11
, -''·Y'l
;j4• .\.Jjl;, ci
.,..., '~
_!·~.- ""'"'ini...,_
\)ţ. Il ~.d: Y"i-1;1-..F~--~
j..c,.,_.Lioi\~U

Cn , ·"ios ·
',CU.>;;<'"

- Opinia .p!Jb!ică? P;Jţîn Jffil pasă de opinia

publică, Marile averi nu se îac .cu respectul opiniei
·.publice. Nu am de gănd să mă aleg deputat în
Mexico... Ce 'S-ă .rn_ai -lungi-m vorba. Dă-mi carte
blaiwhe şi toate vpr reintra în .ordine. p-o garantez!
- Dare lădi .complicaţii, Charies.
· - Şi !u .şovăi, Adrian? Dacă ţi se va. cere vreodată
socoteala, să declari că instrucţiunile tale au fost
·depăşite şJ că răspunderea este numai a rnea.
· -. N-aş vrea să .mă înţelegi greşit . Nu fug c!e
răspundere: Am făcut faţă unor crize rnai ·grele. Mă.·
tem pentru tine. Tatăl . tău rni te-a dat in primire.
 DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLAIR 277

-.Crezi că sunt une poule mouil/ee? Nu şlii cu

cine ai de-a face, .Adrien!
Dupa câteva zile de cior::wăieH şi cHscuţii. punctd
său de vedere tr[umfă. Charles pnmf ~ţ;utari_ dep!!ne._
F3ră întârziere~ 9lecă le- --san Yl!goef -de SanHago.
Gf"ncized de -despet8.doS recrutaţ! de ·către :'angho 1
Zavala, G·umez ş-i Pnqâito, 'a~c-ătuiau - o es~6rtă
heteroclită, care amintea mai degrabă o ceată dE;
bandiţi, !n turneu p;.oJesionai. In ;;reziua
porniţi
plecarii, Cha.rles cjnase cu Adrien si cu M'lnuela.
Adrian fusese· intrco vervă n.eobişnuită.
·- La noi 1r. F'ranţa, spusese el, se cântă:
!V1arlborough _s'en va-t-:..en guerre! Să--! ~.câ·nţl -şi tu,
Char!es.•.• Spune ·.drept · fţi dai searna la ce te-ai
-~
mnnm3t ~
" ' 1'"')

-- O ,h o, cvm sa~ nu·. P'1ec sa.. ra:. ŞI sa• spanz:~_;r,

- Chades! -excJamas_e l'<ianuela înspăimântafS..
- o~ rla-
<':t, U , Tf'Ab!TS;:;
,, .., ,...,., c>i:i
,)v. l8"Ses·c
i.A, , U..,
-d ,,.._",,.,:;<.,,'-, ~-".f•
C'•unr{;::'>;--l....,nri
',...~ _,_.J

se -·~ntocirce.- rlecâ.: sub seu~ sau pe s.;u~.-­

Chades- n~r făctlse ·o făg8:du:aL1 (~eş:artă. l:=ra
hot.ăr-;:,t sa' ,·
,, ~';.ha izhăn,'easca'
,.;c; ~- • ,s~î "'"'- rl' tf.!z,.,....,.
-u. O<:;: .-;:,..,o -:--~,:; oct...il
-!;, "-nt.:Sir···
_,. ~u~•-·'-

_său: carţ: n:a-1 socotea bun de-· nimic. N-e~ fl rost

cap&bii si~ rezolve O -criză pe căi- ::Hplom'\.;;_tice, aşG Cdm
se pricepea·: Roberi_ ··Şt rr~i -să se- descurce :rt___
v~"m·r.Hc~tc'!e·
.... ''!"'" o.._, 1·e~·~~.J,.".._",
~ -0!wl0 ;;A -Q.ti<-l, ·"*eov-.r"'"'
dle "!!"'' h6n...-..: • • ...:- ,_
::; ,":;, ""''
i-'c..t~'''-';:;t. '-i'..l

·rnetL;~;IttS'
, •.,,_"..,.. V
1 f -·H•:'-"...l"'V
. ..,, 'Y• -!;;-
,, ·r::_c,:utiJ'
<w > r vfolar)to
,.",_..\;.c;;;l ;:an=:!
-· t•.c.roa;:
~
V<--.e.v ,"'

hotărÂre, for-Vi şi f:,:le·a!ă, se·sccotea Insă neîntrecut_

P~im:JJ iuf :d:-u.m a.ve;a sa· ,e spn:t regitJrtHe m:nrers
"+"";-'n-ord
u,L 1r 1 f9atru
~
1 rc'o·
..• ' vVI_ e:.c,..:I·">:4Se
i f'(l (, ..._,;;;d .-...,; ·tnJ~'PY~ri
':-' Ll,,,, ... -,'t.-~ 'i'3
,

---.ştBb·,·J·;
_--·· 1 'C"t~H•"'ru·,j
n ~:'"" , gA'ît:~rnl
-~- _,,.., ""· ,.., S··•rr
l" . __ r .. , •luFtJ,Jr;:.f
"d':::>, _,_ ct~"---::"~'11"\+!!:v··-o·
·-"' _,..::;~ .. ,_;-"'~ •
De acolo 11 va fl uJŞor să se deplaseze până în cele
mai excentrice puncte ale 1'egiunti. La San Migu,:;l de
· Sahtiago avea să lie irostalat regeşte. Localitatea
aceea de la picioarele munţilor Sierra Mao re se aria
pe una din cele mai bogate şi întinse haciende ale
Manueiei de Valdivia. La 'douăzeci d.e kilometri nord
de San Miguel de Santiago se 7nălţa conacur acestei
278 li!NTIL.il. CORBUL
~~-------------~--~.

latlfu11dii, unde Charles - la invitaţia Manuelei -·

avea să locuiască aproape un an. ·.· ·
Drumul
. -
lui Chades era luna si . anevoios. Străbătu
ţinuturile calde, de coastă, tierras calientes, ctl
vegetaţie. luxuriantă, tropicală, apoi ţinuturile
temperate, tierras templadas; din. centrul platoului
mexican, şi ţinuturile reci, tferras frias, care
cuprindeau zona marilor înălimi. Vara Cruz, Jalapa,
J...lanos, Tlaxco, Pachuc", Queretaro, Lyon, J\guas
Calientes, Guadelup'a, Sombrerete, Durango şi în
sfârşit, San Miguel de Santiago. Drum cu privelişti
dezolanta sau fermecătoare, monotona ori de o
feerică variaţie. Drum încântător pe care Charles I-ar
fi apreciat din plin, dacă preocupările 'legate de
misiunea sa nu i-ar fi indreptat gândurile spre alte
făgaşuri. ·
Singurele privelişti. care ii smulgeau strigăte de
admiraţie COj)ilărească erau cele în care cactusul
constituia unicul element decorativ. La Londra, în
sera palatului Sunderland din Grosve11or Street se
afla o. colecţie de cactuşi spinoşi,, cu forme bizare,
caraghioase. Cactuşii aceia pitici, care ar fi avut loc.
.

intr-un pumn, căpătau în Mexico proporţii uriaşe. Mii,

sute de mii, milioane de cactuşi, alcătuiau păduri
fantastice, în. care enorm ii candelabros îşi întindeau ·
spre cer braţele înţepoşate şi paralele ca tuburile unei
orgî. Cactuşii luau cele mai fanteziste şi mai stranii
forme. Obeliscuri ascuţite, înălţate trufaş spre vămile
văzduhului, piramida verzi. ,in care ţepii• se
încrâncenau duşmănos, monştri. vegetali, mai fioroşi
decât zmeii şi balaurii din basme şi mai bizari decât
coralii submarini. Pe aceste plante diforma, .de un
grotesc tragic; străluceau uneori flori de o frumuseţe
de vis. Albe,· purpurii,'violete, pestriţe, roşii sânge, .
erau câteodată mai încântătoare decât cele ·mai
superbe orhidee, alteori mai· dezgustătoare decât
reptilele.. ·-
 DINASTIA. SIJIIIDERLAND BEAUCLAIR 279

Antonio Pitaya, gl;l!dul, un Indian mărunt, explica

lui .Charles particularităţile fiecărui .cactus 1n parte.
· - Maia mujer, s:enor, zise el .arătând o plantă
·. st~ania., cu braţe in cal cite, ca un cui !o .de şerpi.
.. tntepătlirile ei sunt tot atât de primejdioase ca şi
muşcătura tatantulei. lată şi cande!abria, sfeşnic pe
care pământul Mt'lJ:<.icului !-a zămislit pentru glcria !Ji
Du(Ţmezeu şi a lui Que\zcoatL
.· In mintea lui Antonio f'itaya, dumnezeul albi lor şi
<Quetzcoatl ~.Şarpele cu pene alindienilor .-....duceau
. tral bun. Ca.şi ceilalţi băştinaşi din Mexico, Pitaya era
foarte larg în convingerile sale religioase. Jehcwah,
Huitzilapoch'tli, Texcatlipoca, erau tot 'atât de··
. prb.slăl'iţi dacă isi arătau milostenia făcând sa
.· rodească pământui si pântecele femei.i .indian~Jiui. şi
In egală măsură de huliţi, dacă ogorul secătula, .ori
era cuprins de buruieni duşmănoase 0muru,, sau
dacă femeia rărnânea sterila, lipsin?u-şi bărbat,;! ia
. bătrâneţe de sprijinul feciorilor.
· - PH_aya . _e bun de mâncat, spuse. gf))dui.
·-insoţj_ndu--şi vorbB!e de :J m/mic_ă ce voia _să arate o
mare satisfactie gas!roncm<cit
.- Nu..,mi place să. rrră înfrupt din :Jamen1, -zise
Char!es râzând.
~ Pitaya_ -:s .un f:-uct, expHcă .ghidul, /\re un miez
dulce şi. roşu ca sâng.ele Ai zice .:::ă s.Qrbj;:jlntr-n mn.ii .
proaspăHt.
- Macabru gust!
.. -- Pitaya. e: Sl : OLimale- meu. _sp~Jse ghtdL;i _.c:J
~ .·A·ntox·uc • .,..,. - ' C' ~ -,- r '- •
. . t""t1:J3:vru- our,a .r:umos>J-=:
. J '·
- manfHIS:'-.
.. .. . -~ - .. . . .JJrecnSL-..
Ţep!i Ct?.!Cti..t:şi!pr lăsau~ ~srme insân:gorate p~ cnipe~e
şi pe gâturile: cailor. Nici oamenii nu seiipau de
muşcături!e flarilor vo.tace. de ascutişul d€' .pumn ai ai
ghirnpBor Jun_gi, ca un deget, şi rncd--tăipşi ~ţ~ f::r~qi~1L
Deşi era .către. sfârşitul lui octombrie:, soarele •
. frjgea ca în ;mijlocul lui iulie. Pe cerul alb .ca argint<rl •·
nu .se zărea urmă de nor. Pământut nisipos fără strop
.280 II!NTilA CORBUl

de iarbă, ardea ca pereţii unui c<ţzan încins !a sec.

Atmosfera era uscată. Praful se ridica în pânze
subţiri, Care se strecurau pe sub haine, în gură, în
nări, pudrând părul şi obrazul cu o tentă
roşiatică-cenuşie. Spre seară, pădurea de cactuşi se
rări. Trăsura iui Charies .urcă o pantă inceată, care
puse la grea încercare maduiaraje îr.sângerate ale
-cailor istOvit/
"~ -
·d9 . drum.
' . .
,
·,: fnainte de a-
-·
.se _Jntuneca,
• A
_străb~tură
,
· o mare-
-intJrHlere --_p~sntâtă cu -agave. ln- d:ep_ăr'tarel' se prcfHau
pe aerUl roşu ::munţi ascuţiţi, :cu culmi purpuriL
Orăş8Jul -.San Mig'lrSJ- de santiagc întâmpină pe·
c2iători~ _qHp!nd- din_ sutete de- ochi ai ferestrelor
~uminate, ·
Ncaoi:ea
î'
si
_._
răcoarea-
-.
se -lăsm~ă fot JtUH de repede.
- .nnoptam la San Miguei! de Santiago? întrebă.
ghiduL
- Nu, Mergem inainte. Vreau să ajung în noaptea
aceasta ia conacul senorei Manuela, · ·
- Cum porunciţi, senor..
Ulti.mii douăzeci de kilometri îi parcurseră în două
ore. Caii abia se maî ţineau pe picioare.
Charles stăruise :Să ·înnopteze pe haciendă,
deoarece conacul se afla aproape de una dintre cele
.mai importante mine de aur din nord. Acol0 îşi va
face ·Ucenici a. Era nerăbdător să dea ochii cu .indienii.
'Spiritul său războinic il îmboldea să caute ceartă. Era
atât de obosit când sosi la conac, încât se culcă de .
indată, fără să Cineze. Administratorul, care primise
în scris poruncă a-1 primi cu toate onorurile, îl
. deschise cel mai frumos apartament'. Personalul
conacului era alcătuit din douăzeci de servitori.
Charles domÎi până în zori, când se trezi înviorat, şi
cu .b straşnică poftă · de mâncare. Don Porfirio
· Pacardo, .administratorul,
-.. maiordomui
. - si
. factotllmul
cont esei de Va.ldivia pe. această imensă haciendă, ţinu
să asiste personal la .micul dejun al oaspetelui.
 -înfrupta dintt<l trela
în picioare. h--·: dreapta

; -' r~r ; ".-: ! (\ r,",,._.,,:;;!

1•"-'1..--0""'l:'''-~- • r:\ ~ ""'

lucrf;Zf;_ -E Q.
'fr:t::en:::-~t f.:-ă:"'i
f"f";';ţ"''""'"rin.m,
-"'-"''"~''1>3"""'-
r.'"'
Ji;;l
"""!·1
•:.~
C\.
;,.-;
;..,_;.-.,.,; 0;:. ·C!fh""l";~.,""',;::;
!JJs<o,;::• -ut:: •-•~_-~v,c;-;.,_;,>t,;"., n ~· n:•;,.;·o""f"'-,4-;'
G'.~--i', '>v.'-><''-'o_ţ
,U'\Q'>.:<YJ"\,.0'1''•'•'"""
. - . - . -· :.
;';\j"i;
" ' .•
"'(').{"'!~-.··.
, '.\!11~ 1p.
C,l •
,;:. · . ~.
?"~1 -;
1
' --~ .' -
.---~~",';..·.-.~-",•{'·
..r_,;_,,,
"•' !;:.'\~~"· ·'·"""" ••-·· !·"""""'--"·-v y• ~-· ._1'/"-" ';"'_1 • .;;t_l• .f~.~'~'"·'-···;..,, -o~
.~...-..-
' .r:,!.,- _t'!ţ;,j '-t;"'"'''
"-" ._::rp 'r.: .... ~ ,~tP• ·
v<.., ;,;~.,..'\/
"""1
~;L
?Tt.SJl"tH~
<OI(;'••''""'
·r'i: •;:::1n f • if'"'An:::·i'i
l-', '-"'--"' 1, --w'-"'·"'C'~'-'•
'7~~;:;
, •'-<';;\

numai de ochii supraveghetoriior. Randamentul "

scăztit tu şaptezeci- fa sută. :Cheltuie!Jie depăşesc
venituri!?. Dacă cfiz-a va continua~ ··vorn 1~i sHiţi -să
inchidel'h minele.
Charles se uită cu luare~aminte .la administrator.
Don Porfirio Pacardo atinsese şaizeci de .ani. Era
voinic, făriLa fi gras, alb la tâmple, trandafiriu la chip,
cu mâini albe şi haine impecabile de soia ecrue. Tipul
omului trăit bine Şi deprihs cu belşugul.. După
aprecierea lui Char!es, do'1 Porfirio fura ca'T!
·patruzeci la sută din ven~turi!e haciendaL f~anuola de
VaJdivia nu mal căfcase .de trei anr pe- aco!c..:. Era
timpul să-şi r"~a; arunce ochii şi .pe: regfstrole:
administratotu!ul.
- Don Porfirio, zise Char!es, am venit aci ca să
pun iarăşi treburile pe roate. Am mandat.să mă ocup
şi de mt1ele stăpânei- durn1taie.
n
udn ·.porrti'iG
.... -·
avu .o tresanre- C8J-:e nu-- _scapa
....
.i\Ji
~t·

Charles.
-· N_u -Şi}~I da-că !n ceşa ce-- .priveşte mjncf(3
proprietatea senorei contes.:;, ar avea rost..
 282; VINTilĂ CORBUL
.~2------~~------~----~-

-· Are rost, don Porf.irio. Are rost Dacă vrei să te

cohvi ngi, ·citeşte scrlsoâ,rea aceasta .
. · În mână adrninistrato:rului un plic pe care acesta il
desfăcu după o scurtă. şovăire. Porunca scrisă a
stăpânei era clară. Contesa Vaidivia îi ordona să
acţioneze ·SUb ordinele directe ale lui Charles
. Sunderlanq, care. obţinuse mână · liberă în toate
chestiunii~; legate qe exploatarea mineior de aur,
proprietat19~1 eL .· ...·. · •.. · · . ·
· · ~ bOdţl să vă pun !a dispoziţie. registrele? întrebă
don Porfiri.o, înghiJindll"şi cu greu amărăCiunea. Era
dureros să fie plasat sub ordinele acestui tânăr cu
păr roşu ca blana vulpei. .
· Da .. Să tac comparaţie între producţia di.n
. -.·
. cea
trecut- si. . de._ azi -
· ·
-· .Prea. bine Senor. C.ănd doriţi să le cercetaţi?
·- După ainiai:ăc Acum, vteau să inspectez o mină
sau două. Să văd la faţa locului cum stau lucrurile.
După · ce îşi termirră micul (jejun, servit în
sufrageria vastă, cu mobîle grele, in stil baroc, ieşi în
curte.-Conacul haciendei Va:ldivia era o. clădire joasă,
, în stil-maur; cu un 'Sigur etaj. Arcadele, curţile
interioare,· balcoanele, ferestrele zăbrelite, ii dădeau
un aspect- pitoresc, p{l care îl accentuau plantele
e.xotice din grădina 'înconjurătoare: Con acul şi parcul
erau, imprejrnuite: ClL un zid . gros, crenelat, ca .. de
cetate, capabilesa reziste unui ·asediu,
· Ceva mai departe de conat, ast.fel să nu-i tulbure
liniştea şi arisfocrata izolare, etau•răspândite fără. nici
un .sistem ..pavUionul admini.stratorului; birourile,
locuinţele servi.torilor, remizele trăsurilor,. magaziile,
hambarele,: ..colibele sclavilor, o rafinărie depulqUe, ·
coralut cailor şi· al vitelor, magazinul. cu· pr?duse
destinate .peoniJor, · cantina.· şi · pu!queria acestora.
Toate se. întindeau pe vreo două sute .de hectare.
Biserica .în.'stii'batoc care-şi înălţa spre cer turnurile
încărcate eu sculpturi, . dădea de departe acestei
1~-ttl9în9rări de ·Clădiri --aspectul _unui
era întărită. şi de faptul că pe .hacienda
pe alte mari l:laciende, se afla o fierărie, o .cizmărie, o
brutărie, două potcovării, un atelier de reparaţii
pentru trăsuri şi căruţe, un depozit cu măriuri
necesare personalului domestic, in sfârşit, tot ceea ce
puteaasigura o completa independenţă faţ>i de lumea
-...... ~ -~
u!f1 arara.
Charles rămase i~presionat de .efictenţa
- • ·•
organ1zarH,- ~
-,O'"ana atunci,' socotfse
~ "
ca" ~nan:e:
•r

ţlroprielă\i funciare din Ang!ia repre7entau un

Sl/m m"m '!n a"east"
_ ,, d,u, f "'<
, __ p•i•Jir,•ii
~
1-V" "'"''!eul
.,:c_.,, _
~-· 1!· fa··
- cu .:>
~a--~i
y.
schimbe părerea.
- Aceasta e sinaura '"" haciendă
- a contesei de ---._-
Valdivia?. întrebă el pe don Porfi rio.
- Senora contesa mai . stăpâneşte încă patru
domenii. Trei dintre ele sunt mai întinse decât acesta.
-- _Acum să vizttăm m1nele., zise Charlos: Mă
însoţeşti dumneata şi cei cinci oameni ai meL
- Cu trăsura, Senor, sau călare?
- Călare, fireşte. Pre.a mă crezi comod, don ·
Porfirio, râse el in colţul gurii.
Charles încălecă pe un armăs9r a!ezan care cabra,
juca in loc, scurm a pământu! cu copita, scuturându-şi
coama neagră, ondulată. Dor. Porfirio voise să-I pună
la incercare pe tânărul Sunderland, dar spre
dezamăgirea sa, acesta îşi struni cu uşurinţă calul
care, după,. câteva nereuşite veleităţi ~e răzvrătire. îl
recunoscu 'de. stăpân. ·
Mândri de isprăvile hipice ale lui Charles, Pancho,
Paquito. Gomez, Zavala şi ghidul Antonio Pitaya,
stăteau ţepeni în şa, aşteptând să pornească la drum.
Toţi cinci purtau arme în bandulieră, şi pistoale ia
brâu. Don Porfirio · încălecase pe un roib cu forme .
SL~ple, de felin. Era aproximativ nouă de .dimineaţă,.
când Charles şi însoţit0rii săi porniră la drum. După o
jumătate de. oră de mers, ajunseră la mina Moreno,
cea mai apropiată de c.onacul. haciendeL
 284 V!NTI!..Ă CORBUL
==-----····-··~-·- ··-··- .
· Charles, .ea re ştia cum se exploatează în Anglia o
mină de fier, rămase uimit de mijloacele rudimentare
folosite în Mexic .. Vechii azteci se mărginiseră să
culeagă metalul pe care-I găseau la suprafaţa solului.
Mai târziu, spaniolii foraseră puţuri, dar zăcămintele
erau at~t de bogate, încât njrneni nu se preocupase
·să îmbunătăţească metodele de extracJie;. Secolul al
XVIII nu inregistrase nici o perfecţionare . a· acelor
mijloace perimate. Se săpau numeroase puţuri mici,
sep"ra:te, în loc să se toreze p\.Jţ(;Jr1 unice, legate
prin galerii. Apa provenită din inlilfraţii era scoasă cu
ga!eţi de piele, trase da scripeţL Minereul era ridicat
la suprafaţă de lucrători·care ore dE?•a rându! urcau şi
coborau pe bârr)e c'u trepte, ce ţineau loc de scară. În
ciuda metodelor primitive, randamentul anual ·era în
general mulţumitor. Aproximativ .două milioane de
pesos către sfârşitul secolului ai XVI-lea, iaţă de
treisprezece milioane către sfârşitul secolului al
XVIII-lea. Dar această creştere era datorată bogăţiei
nesecătuite a solului şi nicidecum priceperii
exploatatorilor.
·După nereuşila. tentativă ·a lui lturrigaray,
producţia. anuală scăzuse brusc.· Rezultatele
promiteau să .fie ma·i slabe in cursul lur1iior
următoare. Indieni! lucrau cu relativă iuţeală. La
intervale regulate, ieşeau ca nişte cârtiţe din puţQrlle
adanci, purtând in spinare coşuri cu. rr,;inereu, pe
care-I des.cărcau Tn movile. Slabi, subnutriţi, cu ochii
in fund tii capului, 'piperniciţî, eczematoşi, âcoperiţi cu.
zârer.fe, păreau o armata de cerşetor! dintr-o exotic:ă
. şT '.stranie Curte. â Mîraco!elor.
- Se grăbesc, fiindCă suntem noi ~de faţă, explică.
. don Porfirio. După plecarea noastră,·· vor încetini
. iarăşi .ritrnliL Supra:veghetorii nu Ştiu .·cum s"o mai
scoată la capăt. Nici bătaia nu mai di\ rezultate.
·. Charles îl asculta dus. pe gânddri. Un zâmbet r'ăl:l
îi schimonosi faţa, Zărise un lucrător îmbrobonat de
 ciol

Du
. a; '
',''! '1
•Î-'J.;-

~.- c:;;r {
'-~~\.,\''*"'•'

Prss.upur; '!
1 •

.' "':r-;,.,
i '>dtl..-
•'11 ".
'!
r·:j
-?'ie,

•
-af!
r~""~"'"'"'t~r!~'"'...,-.-;
Cum va ,...>1
<">.r-
·~..., ...,_"","..: J 1,
""Îmn"u , i\;-"r<·-'"""l"'"ţ·!
r;~r.<:·
VD,t -...,
·r:,""'-"'7fn
, i"T!:.LL\..J

••
'"'
"f a '..,.Vpll,i\,<0
-i:'.,Lj~l.

'""'"'""''"' """""" ''-"

-~:,<
-1'
' ...
,-,di'C:-JiG\ ~
'~ .. ..
·>a.~,_.,.,..,_,,..,,=
<'--"'•''--C'I.z\7
!,-,-;·-:::wy~,·cs:•~.;
••. ~-.;;;.,...,_, ""1·
~,'""i·r:::r::t•J
'-<'-"",.'·"'""'"" p ..ţ;'..n<li.U<
-. ,.,.".. 1i -· .-. - •••
ţ~iscărn să provoca:n tulburări sângeroase".
repi!că Cha_.rles- calrn. Re.Drlm:;re

-- Nu \ta-
'
Chiir1'9s ras

Te \'""'··~-"'-"'•<"'"""
__,;,..-,u~cn; ,,..,...,.,..;
-•n•
}1':::1::..:.· >tvd'...-- , r'o•·
-""- .. ~'1'~""-"''""e -1 "
Hr~::au
.li'.""'... Hchklez ~ezistRnţB_ pa,gi·Jă, tc_rtând o criza pe
r: ,.,_,,I=j i
care s-·o ; ''-t...!<~> - ·
-Nu vor 1n
ft..:-''il!zăm afi:·n,en~r.t:
' - si ~r~n;e
-·~-' ;;;·'··--"'
c8 Yn. ţ.sJ'a EH._:;e.asta, f;actusul e cel -mai oun
>'·:'''; ,,,,,·
V:l·!,J._,..t, n
.._ 1-->:~r,--·:::t·::i
-0,,.-_,.t:.< r::~
;"·1~
'4~::;
""'"''~-,~h1n
'·"'f-'L<'cL/'"':~
""r;--··-î-a
F'-"G-'-' -;;.·,
_.,

mustoasă friptură sau o salată răcoritoare. Pitaya şi

tuna, fructele Cl.lC'!USU!ui SUnt gustoase ŞI le găseşti
pe +,oa t e uwmun.e.
r! '1 '
 Vil\ITILĂ CORBUL

- Şi acolo unde nu sunt cactuşi?

- Mexicani! sunt grădinar! pricepuţi. Cu!Uvă
fasole, cartofi, pătlăgele roşii, dovleci, pepeni.·
- Nimic mai simplu decât să trimiteţi cete de
oameni înarmali, care în miez de noapte să .dea iarna
călare prin gradinile de zarzavat. După o astfel de
îngrijire sui generis, îţi închipui cu ce recolte se vor
alege peonii dumi.tale. Cât priveşte cactu$ii, n-am
auzit că uf'L om poate. să reziste îndelung unui regim
alcătuit .din friptură şi salată de opunthia. Charles
făcu o pauză. Veţi ap!icaşi alte măsuri. Căpeteniile şi
peonii recaleitranţi vorfi supu?i unui regim special.
Vot face cunoştinţă cu ·mângaierile pisicii cu nouă
cozi . ·Ştii despre ce pisică vorbesc? ·
- Vă mărturisesc, Senor, că nu am idee.
- E un bici cu nouă. cozi, folosit în Sfatele Unite,
.pentru .a linişti pornirile sclavilor negri cu sânge "
aprig ... lţi voi mai sugera şi aite măsuri, don Porfir[o.
Până atunci pune-te pe lucru. Mâine seară adună-ţi
oamenii de încredere. Vreau să stau şi eu de vorbă cu
el ...

Don Porlirio execută fără crâqnire instrucţiunile

primite. Oamenii săi se abătură ca lăcustele peste
satele indiE:milor şi peste aglomerările de colibe ale
scl<';!vilor ce lucrau in mine. .
In miez de noapte, călăreţi necunoscuţi treceau in
trombă prin terenurile c.ultivate ale peonilor, făcând
una cu pământul recoltele încă neridicate: Gospodării
intregi luau foc pe neaşteptate, din mai multe colţuri
deodată.. In acele regiu!)i sărace în apă, incendiUl
făcea ravagii', întinzându-se de la o cladire la alta;
până mistuia întreg satul. Colibele, m.ai toate
~onstruite din material.e uscate, prelucrate din cactuşi
maguey. şi candelabria, ardeau ca torţele, inroşind
cerul şi punând. pe fugă bufniţele şi liliecii. Aproape
nu trecea noapte fără cacbande de oameni mascaţi să
nu ridice cu. forţa din .case, câte: un cacic sau peon,
 DINASTJA SUNDERLAND B.EAUCLAiR 211.7

suspect de .a li căpetenie de răzvrătltL Târâţi pe

câmp, nenorociţii erau bătuţi până leşinaii Rudele îi
găseau plini .de sânge; tumefiati, .c.u coaste rupte,
impotriva acestor atacuri brutale, indieni! nu
puteau să riposteze. Lipsiţi de arme, de organizare,
jnfometaţi, însetaţi,. izgoniţi din case, stâiciţi în bată!,
)Şi rumegau mâflia neputincioasă, exasperarea,
deznădejdea. Sclavli erau torturaţi, bici uiţi, însemnaţi
cu dangaua inroşită in foc. Când fugeau, zăvozf
dres~tlîi p.dndeau qih t,~rmă, Jnapoic~t!u-Lin infemui
di.n care abia scăpaseră . .Barbaria aceasta organizată
avu erectul dorit.. În .mine, producţia crescu simţitor:.
Indieni! munceau de frică să nu fie ridicaţi noaptea,
pcăpădiţi în· bătăi, fnfometaţi. Rezisten(ele sporadice .
fură zdrobite .
. . usoL.
Au!oritătlle nu · se amestecau, Nici. nil a11eau
împotriva cui sa ia·măsuri. Nici .una din .victime nu
fusese în stare a ind.ica numele agreso.rilor. Se ştia că
atac.urile sălbatice erau dirijate .de undeva, de. sus.
Dar cine să furnizeze probe?
~ Aic vazut că pisica cu nouă coz'i face .mir:uni?
spuse într-o zi Char!es I:Ji don Porfirio. Treptat,. se
vor domesti.ci cu toţii. Oar ca să ajungi aci, trebuie
şă-i baţi. Da, da, băteţi-i, siluiţHe femeile ş' fetele,
înfcmetaţi-i' Acestea sunt măsurile potrivite. Dacă se
răscoală, avem· ctl.·ee. ele .veni .de,;hac.;;t:•
Ct;aries,,nu vorpea,fn van. Două transporturi de
arme 11i mllniţii şosixă la conacuh Valdiltla. Oamenii.
să.i, e~au straşnic . înarmaţi,· . •. .. . . . · · .·
; .",.Bice J:?t arme.;ct;sta e lozinca 1'1:1ea, spunea .!'li cu
. lf1dârjită. stă(uinţă. Loviţi! Loviţi fără mH,ii! Anim.alele .
• ,. . d ., . •
sa ş,;e · .e . n:::a.
Metodele .acestea cts _teroare fură eJ;:tinse si in
-regi·uni_le JimHrofe.- _'!ndienii djrr :Zşcatecast- -D;;rnngo,
Chlhuahua, Sinaloa; Sonora; cunoşteau . pe rând
rigorile mijloacelor de intimidare ale. lui · Char!es
Sunderland. Se întâmplă însă un fapt pe care e.l nwl
 288 \IINTILĂ CORBUL
- - - -

prevăzuse. Nenumăraţi peoni luară drumul munţilor,

îngroşâlid cetele de refugiaţi care refuzau să mai .
îndure.· călcâiul spaniol., De acolo.. din creierii
mas.(velqr stâncoasil:, .grupuri de indieni înarmaţi cu
fiinte străve.Chi, coborau sporadic în văile. mănoase;
d.âhd foc cor;~acelor şi trl'!c.ând prin . .tăişul sabiei pe
supraveghetoril urâţi de inoarte. Sârfgele cere sânge,
E~pediţii!e. de represiune aplicau represalii de · o
.crUzime .sălbatică. , \ · . · .·
; M.inele dădeau:Jnsă .\.m randament mulţumitor.
Cbarles iş'i Tndeplinise misiunea. Producţia anuală de
aur avea sli atingă iarăşi nivelul ultimilor ani de
. belşug. ·
Primăvara. il găsi tot la San Miguel de Santiago.
De acolo, făcea dese incursiuni până in cele mai
îndepărtate puncte din nordul Mexicului, in care se
aflau mine concesionate casei Sunderlancl. Aceleaşi
procedee le aplica în sud .Pat O'Brien, dar pe o scară
mai restrânsă J;>i cu mijloace ceva mai blânde. O'Brien
nu era un om slab.Îi repugnau .insă'metodele tari' ale
· lui Charles Sunderland. Nici Adrian de Beaulieu nu le
aproba fără rezerve. În mai multe rânduri, scrisese
cumnatului său, .recomandându~i moderaţie. Dar nu
stăruise. Rezultatele obţinute de Charles erau atât de
strălucite; încât a-1 infrâna,. insemna a compromite
bunul mers al afacer11or casei Sunderland.
Nici Charles ii-ar fi îngăduit să fie cenzurat.
Succesul îi fnăsprise si mai mult 'firea. Încrederea sa
in eficacitatea mijloacelor violente era neclintită. În
sfârşit, i se găsise o intrebuinţ"re pe măsura
. aptitudinilor sale. ·

ln camera in care Chartes işi bea· de obicei

cafeaua, se afla un portret in picioare al Manueiei de
Valdivia. Pânza n1J era ~;;emna:tă. Po.rtretu! avea însă o
Îl)altăvaloare a.rfistică. Era limpede că piclorullusese
îndrăgostit de. model. Penelul mângâiase parcă pielea
 DINASTIA SUNOERLANO 8EAUCLAIR / ~9.
~··-··~·~·· ··-···~·--···-·-··-·7--·-·~-·

catifelata, uşor trandafirie, cu tonalităţi calde, in care

se topeau paiele de aur. Redase cu voluptate galba
umerilor de o netezime marrnoreană, supleţea
gâtului, rotunjimea'inspirafă a sâni lor care .se ghiceau
· sub dantelele fine. Pielea aceea palpitândă, cu.
prospeţin)i .de fruct abia parguif, exercita o bizară
atracţie -asupra lui Charles. Portretul Manuelei de
Valdiyia era un poem deoicat frumuseţii triumfătoare,
· feminităţii,· .graţie!, far:mecului,
Charles .se . aflase de multe ori în preajma
ManueleL Câteva săptămâni se bucurt'!se de
gătdulrea ei. Revelaţia farmeeului se.nZ"uat at acestei•
femei .i-6 prilejuise însă numai acest portret pe care-I
.admira ore întregi. Manuela era o creatură
voluptuoasă, .cu .ochi languroşi şi surâs lasciv, care
evoca 'o bacantă: desprinsă din pânzele lui Watteau.
Charles aJunsese să-I invidieze pe Adtien. De ce
nu s-ar bucura ~~ el de trupul acesta superb, a cărui
· imagine îl urmărea şi in somn. Adeseori îşi spunea că
· ar fi. fost mai firesc ca Manuela să .fie a lui. Adrien era
însurat Avea un copil. Doi ·- dacă punea·· la·
socoteală şi pe bastardul junelui Phipps. Pe când el,·
Charles, era liber. Liber ca vârîtul, liber .ca vult.urul ce
··străbate limpezimile văzduhului.
· În visele lui, se vedea in braţele Manuelei.
Îmbrăţişările. acestea imaginare îl puneau.pe cărbuni
aprinşi. Când ajungeau să..:l .obsedeze, •pornea călare
. pe câmp. Galopa ore întregi, respirând cu nesaţ
boarea şerii. Numai aşa îşi mai destindea nervii. in ·
cursul unei astfel de curse o văzu pe Marina, care se
· înapoia de la fântână; cu un ulcior în mână. O mai
. întâlnise şi altădată. De când fântâna din apropierea
satului fusese imprejmuită şi accesul ei interzis
peonilor, femeile şi fetele parcurgeau .zilnic câţiva
kilometri până la. o sursă anemică de apă dintr-o
văgăună nisipoasă, din. apropierea cona.cului.
 -~.----:......... -~-~---._,--.".VINTI.LĂ CORBUL
Marina era fata lui Otmis, c·aci.c al indieni lor elin
,satul P:urua.nhuata. Părljl ei negru, cu reflexe albăstrii,
:.tăsat.:Re uinE)ri; şe. armoniza .cu .tonurile calde. ale
tplelii •,satrnate:• Gorpul ~v~a legănărl ele lelină.
'•Şoldurile l se legănau ;voluptuos în ritmul .mersului.
.J'Zitfe>arele.lurigi bronzate, erau acoperite de o pulbere
albă ca .argint~JI: • •··. . . : · ·. .
> tltclorul: îr :amJnti lui Chatles qă.. îl chinUia setea.
Opr} .calu!Tn dr!3ptul f~te.L Îi ceru{cle ibăut. Marina il
privi îndel!;lng,. ca.ocliii' ei întunecaţi.. apqi îi întinse
v•Yiclor,UL Chipu lei· reflebta·Uri dfspreţcare-1 i_nclispUse.
'·Era .greu să [)ea Stand călare·.. Armăsarul sălta
.·neastâmpărat: Descălecă. Bău .lacom:. Apa îi răcori
pieptul înfierbântat. Voi să •restituie ulciorul, apoi se
răzgândi. H puse jos, şi se apropie de Marina. De .ce
. n-ar săruta-o? De tnulţnu se mai apropiase de -vreo
femeie: ·
Sfidarea pe care o citi in. och'U ei il enervă. Fata
.aceasta de indian cuteza .să~l privească de sus< ii va
' frâ(lge e.l tru.fia .. Marina îi' desluşi prea târziu
, gândlirile, Gâ.!id dădU' •să fugă, mâinile · iul se şi
' 'fnfîpseră'!n 'Q.arne: se
'Ztlătu deznădăjduită. Braţele lui
· · Ghlliles d 1neleştatl ca nrşte cercurFde oţeL Marina .îşi
aruncă privirile. în jur. Câţiva cactuşi şi un vultur; tare
plutea pe aripile .îhăltirnilor, erau. slngudi martori. Se
zbătu ca o fiară prinsă in laţ. !"utereir .lui era însă
'copleşitoare. Şi ..acolo, în mijlocul câtnpului deş1;1rt, o
stăpâni ClJ.
. . l:ir.Utalitate·canimalică,.

Char!es uită .repede ac?S,t incident o ră.zmen)a

tzbucnit'ă .din '-sen·in în; mina. -PH15hu :nee:esită ·câ-teva ·
-, -zHe :-spre_ ·a tf 'tnfrânt_~t -_:cu_- a9af- -;ldlej, -Ch::uie·a. se
_ : fntrec,.x -:Pe .slri'e;-- 1n -ff_untea -une} .·cete ·de· -o -sută· de
_:_: .o~~:ân-en& friarri:i.ţiţ/" ·n,ce-rcă &ă Ja. ;cu·- as~it ri:-irla în- Care
--lnd-l{?l'JH: .;:re ·baricaoa:Ş_e-ră dup:ă- ce îş_~ uc!seserră
:supr_ave·gn-et_O~rr. Pati·U atâcurl :tura respirH:fe. cu
pierderi grele tie ambet!) părl;L
O.INASTIA SUNDERLAND BEAUClAifl 291

A doua zi, Charles aduse lntărirL Don Porfirio sosi

cu un detaşament de două sute de indivizi, mobilizaţi·.
in. grabă de la alte mine. Armamentul superior al
atacanţilor seceră o sută cincizeci de indieni. Ziua.
doua trecu fără ca răsculaţi! ·să dea vreun semn că ar
avea de gând Să se predea. Un atac nocturn fu iarăşi
respins cu marL pierderi pentru oamenii lui Charles.
. să. ia baricadele. cu
Abia. în a treia zi. Charles .reusi
asalt. lndienH, Cărora li se terminaseră muniţiile, se ,
luptară cu cuţitele, cu răngile de fier, cu parii,
rezistând până la ultimul.· Numai cincisprezece
supravieţuiră, dintr-un număr de- trei sute. care
ridicaseră armele .. Cincisprezece răniţi grav, care
n-avuseseră nici puterea să se .sinucidă.
Autorităţile spaniole interveniră în.ultimul moment,
trimiţându-i în judecata.Simulacrul de proces dură o
săptămâAă. Dezbaterile se încheiară cu o sentinţă de
condamnare la moarte, care cuprindea pe toţi cei·
cincisprezece supravieţuitori · ·
· Cincisprezece cadavre .se legănară zile deca
rândul 111 cincisprezece spânzurîitori, pe care Charles
le ridică la marginÎ!la satului Puruanhuata. Vulturii
sfâşiarâ stârvurile, .care fură îngropate abia după o
săptămână de pilduitoare $i macabră expoziţie.
Disperata răscoală a indienilor din mina Anahu avu
răsunet în intregu.l Mexic.
Charles restabilise ordinea: Acesta era eser]ţialul.
· Represiunea din mina Anahu stârni emoţie şi in
rândurile creolilor. Autorităţile spaniole descoperiră
un complot la Valladolid, pe care-i reprimară
sângeros. Altă conspiraţie fu descoperită la Oazaca.
Los gachupines, · alarmaţi de recrudescenţa
comploturilor, inlocuiră pe don Pedro de Garibay, cu
arhiepiscopul·l:izana, un partizan devotat al lui don
Antonio de Yermo. Intre timp, cele două junte rivale
din Spani.a se unificaseră, constituind un
guvernământ prezidat de trei regenţi. Dar autoritatea
 acestora "'erq. ii'Ozorie, Francezn ocup3seră în mod
prgctic între~ga· -Peniîlsulă '!berlcă.. ArhiEtpiscDpu·I
tlzana--_fefic!tâ
- -,-
ns: Adrian
. --
ds 8eau!ieu
. --
-sf
'
r:.e
' Char!es
Sunder~~nd pentru ·enero!a ce --care --lăcuse:-ă fată
tăzrnedţei ihdien;i!or- dlii -~n1!na -Anitli ._ - ·
- ) - - '

- -CharJes _-îşi- -putea- acord;i- ;:~âteva_ zi_! a de ocHhn~1~

h1ai'l1te --de. af.sce Ur! ,-nO-u tUtrrBG :,ae_ ir'sp-ecţie in-
·mii'"["
1 - •s:;' V '""
'Ull. 'r"'"l'tl"';'IA
C';::! .. 1,I '-J • .a" u: ~~·
nh·__lhu"··h·•J''
-J- Y. •C::!n'n'~
....,tJoo_--"H;z: , -,

_CâJ _--erş. -z_iua ---de -~ţi_h~J"ă., stă1ea ·-tdlfihft_;p-a···q sofa iri·

-sa!onul !rrfrumusetat -.de- -b'6rtre-tu-~ - f;iicHTtle!6!-' ·ds
Yiard!·iia. C!t6ct- r6tf!ane~ ·.-b-e·a· -Cafete s{ v!s'a. :Se visa
dictaL~·r a! ceiot-- - două Ame.rkL Câte Caoe-te
' .'
ar- re·teza
el dacă a> dobândi outerea supremă ..Ar instaura o
ordlne militară. Nimeni n-a.r mai crâcnL Tncepând cu·
prlm_ul _,ministru, şi. term{r:âr::d cu ul~irh,JI ţB.rânoL
· · Chafles · se. mai· visa şi amantul· Manuelei . de
Vald.ivia. Acest ebiectiv ·· era mai . usor de . atins.
c61ibŞtea 'cifagoatea el' nemărgil'lită pentru Adrien .
',._ - ,,_ - --·n-ar
.Piei:lica. "'-
fi - fost totusi
- - - .-
'"
de netrecut
. ' - - -- - -- - --- Charles
- - ' ·- -
era
deprins· a stăpâni trupul femeiî. De' sentimentele lor
nu . îi păsa, . Nu punea .preţ pe iubire. Nuîriai
posasiUnea''barbă, »nimaljCă; itlnteresa. Seara, căhd
răcoarea cobora din mUnţi,· izgonind roiufile. de
musculiţe _şi îriviorând atmosfera, . Charles· ieşea· în
Qr~d~~~.., _,lnt_ins . pe.
un_ şezion;;:k -asc~ua cu· --'deJ!.ciu
susunil' unei fântâni arteziene, care clipocea într-un
baiin·· .de granit Îi plăcea ·să lermvească. ·. r~umai în
chiptd aCf:;sta ,putea s·ă .. vlseze _!n Hnişte~ creând în
închipuirea !ui ce!e mai e!ucubrate -şi năstruşnice
situatii;
. ·-·lntr-.:.o·--seară, se afla ca -de -6blce! în- preajma
fântânil preferata. --Se ţ{ii'tîdea , la Mahueia, Un fâşâJt
suspect_ într:..un---t~fiş _-stufos dinapoia s-GaUnutui s'ăU 11
făctr să -sară:· îry- picroatB.' " -
Ca_· orice-, Offi:" prltnar,· .-i:JU- ·instîr;cte!e pulern_ice,
reacţiona ·fă~ă preparaţie lninta!ă. Se ·temeâ de şerpii
DINASTIA SUNDERI..AND BEAUCI.AIFI · 293

veninoşi şi de ·loviturile ascunse ale . duşmanului.

Auzise că indienii· îi juraseră moa(tea. Amer:injarea
nu-i speriase .. Tn.·ţe-i_egea 1nsă a f~ prudent Scpast:c
p_ist~lu~ Pf! ca re-f p-ăstra perm-anent ta_brâu şi desfăcu- ~
piedica. b<idu l'Wsc la. o parte frunzele !C~te, înapoia
cărora auzise foşnetuL Nu se întwiecase deplin. La
[limina albăstrui'e a înserarii zârî o siluetă feminină.
Incruntat, îi scrută chipul ascuns in parte de umbra
complice a aslinţitL!IUL Recunoscu obrazui. Marine! în
mâna fetei văzu LH:l pumn aL F'ulgerător, o lovi cu latul
pal mei peste braţ. Pumnalul sări din mâna ei crispatiL
.-. Ce--i cu tine, f~umoaso! Ti-era dor de mine? o
întrebă el rân)ind. · · ·· '
· O apucă de mână şi o trase brutal din adăpostul
boschetu.luL Marina tremura ca frunza. Ochii ii
scânteiau ciudat.
- Am .venit să te omor, şuieră ea pnntre dinţi.
. N-am reuşit, Vor izbuti însă alţii. Fii sigur.
-. Eh, nu m.ai spune? râse ei. Deodată 1i întinse
pistolul. ·
- Poftim., la-l şi trage! lmpuşcă-mâ, dacă iti dă
mâna!
Ea luă arma. O privi -~~u nedum~dre, apoi _Q
inrirepiă spre _pieptul lu} Charles! i;a_re rânjea cu fr!J.fa
până la urechi.
- Hai, ce aştepţi? Trage!
Marina aruncă pistolul. Charles începu să râdii cu
hohote. /\poi, fără veste, ii trase două palme care
_răsunară . scurt pe o_brajii_ ei tad
- Asta să-'ţi fie învăţătură de minte, să mal vH la
_ ''le
m >1 "'r 1 ;~;,:_qv
•...... ,,_"..,l,,(,."l do
.• __ v d. _-n;;_;}, ..,..._,
g'nd·~-:- I_U ""'s·t-i
',;1'i , .:_>::.""--'-a
;:::u.n-J..;: .. 1-".,.;J
r.o--trJ·0
iubire, -~"iar!ne., r:\J _peDtru mo}1rte_ Sau vrer să spuf că
Mqartea şi luţ)irs·a se··8tr3.g ... Râse ~arăş}_: Etot atât de
!dJof· iU.n p.'lr_tea -mea să Tac fHolofie, pe .-:;ât B din
.partea ta să faci pe eroim1. Ai un grumaz prea
fr•Jmos
. __, •. '. · '"'"
• .• :-1 ,f'1 pa"c~t
"""' o sa"~~• ."'""'1'-':
,.,. ·~·tncta"
.. , - ·~ţlJ'1. s~a-n-.,r~tori;
!-g }·' , .t:.u o - ...
O apuc~ .în braţele-i de fier şi o sărută cu patimă pe
 VINT!LĂ CORBUL

buze.· Bralele Marinei se incolăciră în jurul

grumazului său. ·
-. 7
~e u,wero
n · ....
1 T · ·
. e qwero ....
1 T
,e qwero ....
• 1

' În noaptea aceea, Marina rămase la conac. Abia

de dimineaţă plecă spre casă. Chăr!es reuşise să o
.stăpân·ească. Gândul f.ăzbunării sa transformase
într-.o iubire necuprinsă. Iubea! Iubea nebuneşte pe
duşmanul poporului ei. Pe uc!gaşul·celor trei sute. de
indien!•care rid.icaseră armel.e spre a cuceri prin luptă
o viaţă mai bu.nă ..· Mari.na era fericită şi totodată
c;opleşltă de ruŞine. Ferlcită şi· umilită pentru că işi
. trădase poporul ... În noaptea. următoaJe, puţin după
asfinţitul
. soarelui;
. Marina reveni
.
la conac ...

Fata aceasta avea să salveze viaţa lui Gharles în

împrejurări dramatice. Trăia cu el de. două luni.
Neştiută de nimeni, părăsea casa ·părintească după
miezul nopţii şi se înapoia in zori. Tatăl ei cacicui
satului, !noercase.să-i afle taina, dar nu lzb'utise. Îi
vorbise cu duhul blândeţli, o învineţise cu lovituri de
bici, o târâse in faţa preotului, o dăduse pe mâna
vrăjitoarele să-i descânte.. Zadarnic. Nimeni riu reuşi
să afle .unde pleca Marina . după căderea nopţii.
incercaseră să o urmărească. Ea $!ia să dejoace pe
.cei mai abili spioni. Dispărea ca o umbră printre
cactu~ii giganţi. Noaptea o îrigniţea, mistuind•o în
pântecele de .smoală. ·
- A· căzut in robia stăpân ului nopţii, spuneau
vrăjitoarele bătrâne şi slute, clătinând cu ciudă din
cap. Descântecele noastre s·unt neputincioase. Trupul
ei cere· a fi jertfit lui Tezcatlipoca ... Când sângele
Marinei va înroşi altarul atotputernicului zeu, stăpânui
nopţii îi va părăsi trupul. Nici rugăciunile pe care
le~am ri.dicat Sfintei fecioare din Durango nu i-au·
fost da folos. Numai Tezcatlipoca 6 mai poate scăpa.
· Batrâmile vrăjitoare amestecau în incantaţii!e lor
pe zeii păgâni ·şi pe Sfânta Trinitate. · Dar nici zeii
.DINASTIA SUNDERLAIIIIJ BEAUCLA!R 295

indieni lor şi nici Dumnezeul spaniolilor nu izbutiră să

facă vreo .minune. Numai TezcatHpoca ar fi dezlega!
.bJestemul Dar autorităţile şi mai ales. inchlziţia,
pe,Jepseau cu crâncenă asprim·e sacrticiife
·. sângeroase · a.duse lui Tezcaţlîpoca. Cu câţiva ani
. inainte, tr-ai vrăjitoare şi doisprezece indieni, invinuiti
·de a fi participat la un sacrificiu ritual, .în care
. imolaseră o fecioară,. fuseseră traşi pe roatâ, apoi arşi
pe rug ...
. Fii.ndcă. •nu puteau. s-o jertfească lui Tezcatlipoca,
se ,resemnau >Să repete descântecele inofensive,
însoţîndu-le de jertfe, în Care •nu piereau pe altarul
.zei.lor decât păsări sau animale ·domestice mărunte ...
Înlrco noapte,- Marina 'Sosi agitată la conac .. Nici
îmbrăţişările lui. Charles nu reuşiră .să-i astâmpere
tulburarea.
-··Ce. te munceşte? Spune-mi? o întrebă Charies
intr"un târziu .
. Ochii ei scăpărători, gemetele-i necontrc!ate,
spaima care i se .citea pe faţă, îl intrigaseră. Abia
după o indeHunga-tă $oVăire.," Marina hotărî să
vorbească. .
-.Vor să te ·omoare, iubitule. Vor să te prindă îri
.cursă şi să te ucida. ·
Charles încreţi sprâncenele.
- -De asia te temeai? Credeam .iă e ceva mai
grav. Fireşte. că vor să mă cureţe. De mulfă" vreme
şi•au pus .în "gând să mă omoare. Vor rărnâne însă cu
vrerea neimpliriită,
- lei lucrurile prea uşor. Douăzeci .de oameni, in
•frunte cu Cho!ula Tlaxco, cel mai dârz duşman ::!1 tău,
au plămJit să~ţi:a\ie cal.ea .în ::recătoarea Panuca şi să
te ucidă.
. -. Prostii! De unqe pot ei să ştia când .am de gâ11ci
să trec pe acolo. ·
~.Ştiu. Au cumpărat un servitor de al tău, cu
..preţul . unei .ulcele de aur.. ·
 296 . VINTILA CORBUL
··-···-··--··----------,

~ .Un. servitor de-al meu? Eşti sigură?

-::- Oa, da. Unul .din cei patru mexicani care te
însoţesc pretutindeni.
Charles încreţi spcâncenere .
. - Cholul.a a aflat de la servitorul cu pricina că la
sfârşitul acestei săptămâni ai de gând să. pleci pentru
două sau .trei zile. :1a San Miguel de Santiago,
continuă Marina. Drumul treqe: pri!Î Panuca.. ·
·- Adevărat, rosti Charles: 1\Hii aflat care din
~ervitorii. m~i m"a .vândul lui ChoiOia? ·
- N'am/putut să aflu; Oamenii din sat nu mai au
încredere îrr. mine de când se spune că surit roaba
stăpânului nopţii. Jntâmplător, nii-aU ajuns la ureche
planurile lui Cholula. Tot ce pot să-ţi. spun, e că tu şi
însoţitorii tăi veţi. fi ucişi până la unul, de îndată ce
veţi pătrunde în trecătoare ..
- Dar seMtoruL.
- Va rămâne în urma ta, sub cuvânt că 1 s-a
·desprins chinga de la Şa.
Gharles zâmbi ciudat;
- Aşa". M-a vândut indienilorL..
.Pregătirile de drum ale lui Charles fură însoţite de
suriE(şi !rompete.. Toată lumea află că sâmbătă în zori
avea să plece la San Miguel de Santiago, escbrtat de
zece oameni, printre care cei patru mexicani·din Vera
Cruz.
Fără zgomot, Charles. l.ăcu. ~şr alte pregătiri.. Din.
ordinul său, Don Porfirio postă in. juri,JI trecătorii in că
din seara· de vineri, treizeci de ·oame,ni aleşi pe
. sprânceană,. care să împresoare la momentul potrivit
p;:l.indienii lui GholuJa. Cei patru ·suspecţi nu fură
informati de :aceste preparative.
În zorii zilei de sâmbătă, Charles porni la drum .
.· Gomez, Paquito, Pancho .şi Zavala, mergeau la câţiva
'paşi , în urma lui, laolaltă cu ceilalţi servitori. Când
ajunseră la intrarea trecătorii Panuca, metisul Gomez,
!.estul .paracliseral bisericii Santa Prisca din Taxca;,
 PINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 297
·-·-·-·--·-·-·-~-

sări ·de pe cal şi începu să meş!erească ceva la

.chingă .
. -· Ce-i cu tine, Gomezz li lntrebă Char!es, care
nu-şi pierduse din ochi servitorii.
> .- s~a slăbi! chinga. Trebuie să o strâng puţin. Vă
.ajung eu din urmă.
··· · Un zâmbet rău urâţi gura lui Charies.
- Ţi-a slăbit chinga, ai! repetă ei cu ton bizar. Îşi
·2oprise caluL Ceilalţi servitori fi: im.itaseră. Te aştept,
.Gomez. Terminăcţi treaba.
· · · Gomez se înroşi până în vârful ·~rechilor .
..·. - S-a rupt catarama, Senor. Am s~o prind cu o
' sfoară. Nu mă mai aşteptaţi. Ar li păcat să vă prindă
' .soarele pe drum din cauza mea. Ziua .ameninţă să fie
·: foarte călduro.asă. . ·
-·Vino aici' porunci Charles.
Speriat. Gomez execută ordinul.
.~·Încalecă!
-· Chinga, .Senor...
~ Încalecă!
Gomez. pământiu de Spaimă, puse piciorul în .
.. scară .. Se codea totuşi să se arunce. 1n şa.
'.' •-·· Încalecă! porunci iarăşi Charles; scoţând
pistolul şi indreptându-1 spre servitor. Broboane de
: sudoare apăruseră pe fruntea Şi pe. obrajii lui Gomez.
-·•··-
__ - Senor... - ·
.. Privirea lui .Charles era atât de cumplită, încât pe
·· ,Gomez îl trecură fiori. 1 se uscase limba. ,;Să mă fi
trădat cineva?" se: întrebă el încolţit de disperare.
În.călecă.
- Ai să
mergi alături de mine, scrâşni Ch:c~rles.
Deodată, GO.mcz dâdu pinteni caluh.Ji, care cat>ră
. ha verticală. Se răsuci în loc şi porni în galop spre·
' h.aciendă. Charles trase. Calul lui Gomez iovit!r plin,
se poticni, rostogo!indu-se cu călăreţ cu tot
- Puneţi mâna pe Gomez şi legaţi~!. porunci el
~:servitori!or. ·
 298

Detunatura. pistolului fusesa şi se!Ţim!lul pe care-I

aştl;lptaseră oamenii lui Don · Porfirio. Intre indienii lui
Gholula, luaţi prin surprindere şi atacaţi, se încinse o
luptă scurtă, care se 'l.ichitlă cu ,.trei morţi şi un rănit
din tabăra lui..,Ghoh.JI<~.. Cholula. avu ne norocul ·să
· scape neatins. Moartea prin împuşca re ar fi fost mai·
uşo_ară decât sfârşituL.pe .care H pregătea Ch.arles.
• 1r:fvre.rne. ce Pri:~:onierii erau împinşi ca .o Wrmă în
jostll treţătoriii; Chatl.,s.se ,întoarse spre sei'V.itori.i săL
. · · _:_ Parniho, .•Za\lala ·şi Paquito, se adresă el celor
. trei mexicani; \r~ăr:n păr'luit de t(ădare.. Nu ştiam că
G.omez este viMVatu!.• O:acăam fi .Intrat .în trecătoare,
ne-ar fi curăţat oamenii lui .Ch()lula Tlaxc.o.. Prietenul
vostru Gomezne-a vândut pe o mână de aur. Pentru
vina aceasta .îşi .va primi pedeapsa. Şi pedeapsa pe
tare am hotărât"o este moartea. Moat!<Ja o va împărţi
cu Cholula şi c.u toti indienii aceStl!ia. Am zis ...
în ziua următoare, drumeţii lnspăimântaţi văzură
de-a lungul trecatorli'Panuc!l şaptesprezece cadavre
de' irîdi'eni, spânzuraţi de ramurile copacilor; în ochi!
lor larg desctîişi !;lăteau înfiţi ţepi de cactus.
···. Moart(!a lui Gomez fusese . şi mai cumplităc
Pai'lcno;'zavala Şi PaquHo. n legasera fedeleş şi sub
ochii cruzi a} stăpâriuluî, TI tumaseră pe gât aur topit.
Apoi îi ti.\iaseră .capul şi l1 înfipseseri.\ In vârful· celui
mai înalt brat al unui cactus Clilhdelabria.:..

În Mexico oamenii ştiau să tacă. Autorităţile tare

anchetaseră .atrocitaţiîe din trecătoarea Panuca,
găsiră numai guri cusute, privirl'impasiblle şi ridicări
din . umeri. Cercetările· t1u du rară muiL Capii
i!Utoritaţilor, · mai toţi gachupires, nu erau ·ostili
măsurilor' îliolente de represiune, care constituiau
după părerea lor o. foar!e sănătoasă politică de
i·nthnidare 11 · elem.entelor vrăjmaşe . dominaţiei
spanrole. .. .
În intreaga regiune de nord a Mexicuiui, Charles
Sunderlahd era mai de. temut de.cât stăpânul iaduluL 1
DINASTIA SUNDERLANO SEAUCLAIR

.se ·atribuiau ·puteri supranaturale. Nimeni nu-şr

închipuia cum aflase e! de completul lui Cho!ula.
Ccmp!otişrii fuseseră !',Ieşi numa! dint•e rucJe!e
indienilor masacraţi la mina Ar.ah!.L ..
D-on Antanjo- de Yefmo ·tr~m!~e. o scriso\irB
confidenţială lui Charles Suh.derland, priro c<1re li
recomanda o oarecare moderaţie.
"Politica de intimidare a reuşit, scria adevăratul
stăpân al Mexicuiui, indienii ount ia pământ Sii 11\l
Întindem însă coarda mai mult decât e necesar.
~:;xistă o lege a echil1bruiui. Acţiunea atrage
. reatţiunea. ~Represiunile excesiv de severe generează
contralovituri neaşteptate. A. sosit momentul să
inaugurăm _ o _poHtic·ă cevn mal 1hgăduitoare._ Cel puţ{n
de ochii !umiL Până în prezent aţi fost un preţios
auxîliar al guvernământuluL · Niil1ajduirn că şi
în vi.itor veţi rămâne acelaşi bun ;Jrieten ai ţării
noastre ... " ·
. . b'
~vnsoarea era 8'11 .gua.
<::~ ;; D A
on n.o .. 1o oe . er ~
t -· V ..,o•
. se pregătea să pesc;uiască fn apă tulbure, ca ş; rău
inspiratul vicerege lturrigaray? Îi trezise oare lăcomia
aurul casei Sunderland? nupă câte era informat
Cher!es, don Antonio de Verme, cât şi ceilalţi î:1alţi
demnitari. ai Mexicvlui, in frunte cu arhiepiscop!.,JI
Uzana, primeau generoase SIJbsidii din partea lui
Ac!rien de Beauiieu. Charles nu îşi bătu .mult capul cu
această chestiune. Diplomaţia financiară şi manevrele
de culise nu erau specialitatea lui.
Către inceputul lui. august, primi o scrisoare de la
Adrian de s:eaulieu care îi vestea apropiata sa vizită
la San Miguel de Santiago. Adrien urma să
însoţească pe Manuela de Valdivia care hotărâse
săcşi inspecteze neg!ij,.tele haciende din nordul
Mexicuiui. Acesta era numai pretextul. Vizita· lui
Adrian urmărea desigur alt scop. Charles avea să-I
afle· la momentul oportun. Il .bucura apropiata .
revedere a Manuelei. Admirând tabloul,. ajunsese să
se.. îndrăgostească da model.
 VINTILĂ CORŞUl
~-~~~·

La 15. septembrie, Adrien. sosi .la San Miguel de

Santiago, Tnsoţind pe Manuela .de Valdivîa. Din ziua
sosiri.i ace~:>teia, .Charles n-o mal primi pe Marina. O
ccincedie cu brutalitate, făriLsă-$i motiv.eze hotărârea.
Cu asprimea-! caractet.istică îi porunci să nu mai
calcEr pe la conac, adăugâhd că legătura lor durase
destul. Apoi o uită. Marina placă chinuită de .gelozie.
Între izgonirea ei şi sosireaManuelei de Vaidiv[a. nu
era greu de făcut o legătură. Fără îndoială,· Charles
era· indrilgostit de contesă. Marina îndurase. o mare
umilinţă. Dar se va răzbuna. $i răzbunarea va fi
crunta. Pentru Charle.s :sunderland, acE!'st gringos cu
părul roşu, îşi vânduse ea neamul.
Nici o lacrimă nu umezi ochii tinerei fete. Dârză,
cu pieptul scos înainte, cu fruntea sus şi cu pumnii
strânşi, mergea în noapte printre cactuşii .giganţi.
Sufletul ei era .mai uscat decât pietrele colţuroase pe
care călca. Vânticelul care suf!& dinspre- munţi îi
mângâia faţa. bar ea nu-i simţea răcoarea. Focul din
sânul ei nu putea fi stins nici de zăpezile veşnice de
pe Popocatepetl... ·

- Spania de azi, rosti Adri.en de 13eau!!eu, nu mai

0 Spania lui Cari os al· !V-lea şi a lur Manue! GOdc:t.
Falnicul regat al. isabellei de Casti!Ha şi ai lui
Fernando de Aragon a fost redus la proporţiile unei
minuscule zdrenţe de uscat. lnsula Leorî. ReStul ţă~ii,
inclusiv·· Portugaliac e ocupată de francezi. Guvernul
acestei minut>cule SpanH ·are ..neVoie· de mulţi bani
spre . a duce mai ·departe războiul împotriva lui
Napoleon. Şi ele unoe. vrei să ia •a;:;eşti bani, dacă nu
de !a noi? Concesiunea pe care . ne-a acordat-o
Carlos IV-a a fost sodoHtă oneroas.ă de junte. După
câte sunt fnformat, gu\(ernul fantomă dininsu!a Leon.
vrea să puna mâna pe ?Urui. şi argintul. nostru,
innoind procedeul lui lturrigaray. Cu don Psdro de
Garibay şi cu arhiepiscopul Uzana ne-am înţeles,
 f':l:j ~p-·r,JO""'tP Jm'· ri'otr-"·l'fi ;;?Qb.Q:·'{~i -_,..:;rj· :-r;.'l~·l ,,-~t::'<~-4 <:""A r·~o.n.7. ~i'
~'"'·:--~• ;J a~-..... ··~~,~ "'-- '-·'""'~-·-- , __ ,._,,. ,..;;.~_.-c. tl-_, ~·'-'""' "·"'

·z~ -_ ret--·,retintăk menţfrfEih~T~- âs-~trvkfr tvlexi~l:1lul sub

etUtoritate·a i\4etr0p()tei, ntJ-'-!' .fn(·;-'ădu~-e- ·să· ·faCă ooo;dtic
-:tdg~nti!or· di_f'r Ji1Sd!a·--t_e_On. ·nifuzâJ~d '$ă ~CcePtG- -i)e
nOtH vf'ce~_ege.·-preSupUn -că>_o d&tă CLJ- ?ns·C:-ă~n,ar.sa· !ul
Venl:i~as-, -putetea fur-· d9G: Antcinip· \{i:r'-'inth::r in ·fleQHf!,
~"""'.-;,,6 -s·;:;~(·,;-
L/.,_-_iC.!, : a.";, ""''l
;-11_.
'""'"'~.'::\p·
\i -U -u-
h c<,.,.;.., ·>n..:~"' ,_,_.,""-"
':.C'O.'I.t~-L
.. t;z
·;t::,Cd> ·-"a
U-v "-a;~--:::-'"'"""a-
"'-'-•l.,.Z';(v
- . - ' --
<>cr.i''î">h.:5ri e· .~l~ţ>O:,-ÎP.t'\'~-
-"" :--o;;"";:;:t ,,_
----~y...-.n,-?i
h ,_.,.,.,r-·t, _'-'-·'::to.·~·
r:·h,:,rj~t";:'
._,.,., c-•• ,,<,.,_,r s~
_u
r,:--xm. ·)
._.,_4 ....
,_,,.,..'<...1t"-d:l•, "--
f'l.nlifi'ra- -rle' A-'""...,A"'~.--·:-{-,r';;;
,.-"''""''··-'""
l:l!";:ft
__,_..,V"""~_,.,n_,,".,_~, ,nn;.;,._
n~Yo:,._( vf...·e<;;
"•'''-- ...,.,
r,)f'llt"'"~ '<J..,..;:-el>li38.
-:·"--'-"--· .•-::<l-v~

n;;:ţ
'-""' "a
~· fi-- l-or>-n4-e~
•Ct. ~~_, H"'·m·-·~o•,tit-::·14!
•-~''··_ '"' ,,._-.",z,, q,:;ţ";, 1"'''; ·-"'·'> -a""'"'
_;;...•, $f"l'-'::inlm "'"11~'"
... -ţ<."; •.-·.,.·.:·
1-am- -sprifinft _pe- doh ~'~ntonfo ·de ·Yerrno ş; pe
fantoş-efe iui.- Dacă--- ne
creeaZă' neajunsuri; face·m c
~- .. to·'r~e·<> de·
"-'~ .;.; V -1 v _ o·~· d:;::- ~>-n+ 7 ""C~ "' 0 ·('l'?<f'J:ţ;;ţ- -..., -:-.'""'-b"'·..,t'·"~"";
.:'"''.Ci "'-"1-'··:-v i v."' ••) ' _.:!'~'- ·oa,c_--f_a.·:-~
7

"-"""'"'- \".'

~af.:'ra-
,...._ .. , ....... !"~"Aot-.iF1r
..,,,'-" • -...- .. : a--~:ndf-~·n,...rrlt..:';,•';+rs:r--'
- ·;-:,·x'l-h:),-ld
...... yo_-~,.-.;;· .. 1-v _,\\J1""'- ."...., _ <•· ,_ --- ·
P''l"'~:rdOs--·~sn--,--·-r-··1;..-;'
SP ;i;, -.~,n \.-t Z',;)·t,;_>:).~-·?-c' :~i-;::.·---c::;- 'fia't'·:·p,--o ·
""Y
"a-
f;.._,""'
,-

~a-
vU.f.J.l-h-....
- -
'-'

""""D>·,...,.cta' ·,
'

....
.•

t~"~""'''-r•owe
.
1-.,; .•..-
..>:;J;

dCJ--
,
-
,.,
:' -
;.",-~.-'r~5
'

.. t:.r\-:
",.., ..-, .. •;;<.
\ '

- . - 1'\ll
to.-r
lGii•1 1"." O.'VYd.il 'l·.--c~:.H ~-...,, .tt \,t-0L\i::.. --".;,y,;-.b
'fF.~"-'-~·'

de grade va fi greu de. executat Sprijinul pe care

!-am acordat lui· don Antonio a fd$f preâ' făţiş, ca
adversarW lui, creolii, să mai alb'! tncred!Ore in noi,
Deşi nu sunt diplomatul iarniliei, şi ou am nici
.experienţa ta; gâr.desc că această.l::lruscă schimbare
d e. ·onEmiare
. • • ne .va casuna. - 1nao.• G!"f'tcuJ'- ,a~L ·
V •
--·,.
Din ultima frază, se
desprindea c.omp:!el(u! . ue
inferioritate Pe cfl.re H .cre2se. tatăl .sflu. flicharc:
.sunderland dlspreţuîse întotdeauna inteligenţa !ui
:charl6s-.
- _:_'EVident Că această '$Jjh~mba;:.9' ia- fată nu se 'V3
Y:ac6--- pâs_ts iîbapte, -iis-e Adrien.: In ·p7ffn~!.51 ·r~;n sa
f'} • ~"' --ua< ~',.-;f-i,.-..,. n·a' \#...: "-00 aa'
Ve-_,~,(')~
-;.,., . .,,, '-"···i!oU ·'f " U.Vt''..t;
î ".. ,", :rin_-:-.1.1-c.~ .- -?.n
.! .,.rl IV,.,; ""• i>; G.> U"" '-'W
;..ţ
c.,< h,.o, <

.Vom- căuta . -c-~fâa- cSă· -mai _potrivită pentru a G-8.i)ta

·.îriCt€rd8rtHl- - c·r9oiilo-r; -a-sttei ca ;_111· e\rSnţuantatea
\;:c~o·
~~ ;_
r1'_e-1' lr· .. r,·pc,,~,·..,ul- in"..-f.l!,:\·"'•e· ';1d.ont'-; sa" ·ne 1'e'l.nn·
Vl 1 ;,.!..".. ..... _ • . • ,uvj-..1' ~-'·"·" !
,.v:a
.. ;;:;s·-...:a·
v
'- :inh3grat -c-Oric6sfunea âcordată dE{legâ!e Cad Os.
302. . VINTILĂ COFUIUL

. Discuţia aceasta se desfăşura într"o patio cu o .

.fântână bogat sculptată şi boschete de plante exotice
înflorite. Arcadele .unei galerii joase o Wrconjura pe
cele patru laturi, dând curţii interioare un vag aer de
mănăstire. ..
---:· Când am plecat din oraşul Mexico, Venegas
era aşteptat să>sosească dintr-un moment intr-altul.
Neam rămas să-i văd chipul . şi nici săci ·admir
cortegiul. Nu mă interesau fizionomia lui şi nici
mutrele .rungi ale partizanilor lui .don. Antonio. Mai
important era să di.scut cu tine şi cSă .pun bazefe unei
politici adecvate .noii situaţii. Pentru· a preînt<i!Jlpina
surprizele dezagteabile, am expediat în Anglia tot
aurul şi atgintuldin Vera•Cruz. Tu să procedezi la fel.
Să nu păstrezi nici o uncie .de aur la San Miguel de
Santiago. Toate lingou riie să le expediezi într-un port
pe coasta occidentală. De preferinţă la Mazatlan, .
unde va fi imediat îmbarcat pe navete noastre.
- Drumurile sunt încă nesigure, Adrien. San
Miguel de Santiago şi regiunile înconjurătoare au fost
zguduite ..de tulburări, .despre care te-am informat la
timp.. · > ·
- Nu· ne .rămâne de ales, Charles. Organizează
convoaie puternice. Slavă Domnului, ţi-am trimis
arme ·şi munlţii
. . să îndestulezi o armată.·
- Riscurile sunt mari.
- Trebuie să le facem faţă. E singţJra .cale de·
urmat . Venegas reprezintă în prezent cel mai mare
pericoL' Tocmai 1iindcă nu-i cunoaştem gândurHe.
- Poate că dracul nu e atât de negru pe cât pare.
- Informaţiile ·primite din Spania ne obligă să
luăm măsuri de prevedere. N-ar fi exclusrea .indată
după intrarea· sa în funcţiune, Ve neg as să ordone
confiscarea aurului. Trebuie să· lucrăm!...
Evenimentele depăşiră însă previziunile lui Adrien
de Beaulieu • .Nici ef şi nici V<enegas. nu avură timpul.
să•şi pună planurile în practică. Două zile . după·
.
DINASTIA SUNDERLAND SEAl!CLAIFl 303

intrarea în .funcţiunea.a
noului. vicerege, un preot de
ţară, Miguel Hidaigo, dezlănţui un război civil care in·
cătevasăpfămâniavea să incendieze întregul Mexic•..
Spre a-şi ~ărt>ători ziua de naştere, Manuela de
Valdivia anunţă o mare fies!.a pe nacienda ei din
Duţango. Motivul nemărturisit er<1 altul. Voia să mlli
descreţească. fruntea iui Adrien, să-i mai smulgâ:din
ndianul grijilor. care de la o vreme se abăteau
grindină ăsupra !.lli.
· fiJes'ta i.Manvelai de 'l(aldivia avea. să fie prilej d~
petrecere, .dans. şi praznice, atât pentm· ..marii
hacendados din împrejurimi, cât şi pentru peonii dl;l
pe domeniile eL Manuela avea un principiu. Pe peoni
săci tratezi ca pe copiL Să. te ocupi de ei, să~l
îngrijeşti, să le asiguri. un trai bon. bineinţeles, in
timita posibilităţilor: Din când în când ;:;ă le dai
jucării. Fiestas, chioihane, procesiunl religioase, lupte
de cocoşi şi sângeroase corrÎdas. Ca şi pe copiL să-i
baţi când se obrăznicesc. Peonul să. se îrîchine lui
b.umnezeu şi I!Ji hacendado. Această dualltate
spiritUală· şi părnânteasca deţine ·puterea supremă.
Preoţii şi birocra\H. sunt slujitorii şi intermediarii lor -
·.sfinţi Tn carne şi (lase ......: care trebiJi<ll$c: de asen1enea
,t~speCtaţf, ,f!ind0ă sunt -emanaţia Şi irn:;trw--r'le~-~teh::
-'f'"f""-" -
au 1on.E,!! ·supreme ..
U:-"1_ serviciu r~Hgio_s ş; o· proc·e~dune mor.stvă
e,1esch!seră .f{esta ţi:snUei:::~·; ·-de Va!dhiîa: Steh.da
.;;;;;,._:::;:y
IC!',V~"'
~r<:>_·
0 IA Q ""'""'- \ )1 ~e~~cd1 a:_\) .lot.'-" 1
?ic'!O v i.,..,.H---l ~;;. ~fi"'<t-"." • cCI<""'i-"""''""'-.:-~:~---·:- <'1 1\""!j/r<-"".t<;:; J.""
l·vL-,-~/I'.bG, ,.,,_; /'1.-''""",1,7~!11 U
""''""~·,. .... ;~;; ~"'-(!!'1.'-o;r<''-:n_..,.j -:-"'1~ _,-.,"'~a-..;H,·~ ,--,•"·rir;:;-, ~P f '"'Y''if?). -rl·l"
t.._.....-.-...V':n'•·"' ~_" 'V'"'"'>"'''-"::;'• f.--!v i;iţ' ,,,o --~zr,~- ':!',_,. , __ _;;-<".,.: v
orfţşe1u~ui .Snn tvH-g~Jel d(; Sant!_a:;o.. Sp~rdoh; :;_t
:...,(o!Î_,...,-,.."-::
!l'""'-;";'r -CY''"
>0'0
'?""CÎ'"•'·""""-''
i-ft -<ul<;i_'.?.
"""''·
·1~-u
...,.""-""f.:<'::l:"'-)
;;:.n... VvP~ţ$• ..:..,.,.",".,,,,·r-,;;;-
l-t\.;H;;P, ,_.,o, '"'''""'-tΕ·•
cv:~"~"·':"'.

:1'1-.",r:;-,p • ;--.•.rx ~---·ci::n.,.,: 1

?"\J:;J•>''za"..,;;;,n- .,.., .. ,.... ... ~-!.)_ · )"''"'t.··--••"~;4.-,:;.!>; .,.{".., C",...._,..;;,-ft:~ f-r··~--- 0
-'""''":dH..li;;t·::Jţ> ~·d ~'?VHlţ;;A J:w--:.',H.~'S'··--

n,~,<:;> i h: 7? f"i".,·l'-":''-r;t
r·"-"""''-'-'·-;;L
6- n-d·!· ln ţal vi r·!; 1 ~• Viffl. i+14 ;ţ.; ~,e: "-'- -~P ~ :t";; ;·,Fie-r
""""'~'Wr·'·"· ·.\c<-",:;.•\-;;u ,_ ~"-"U-1 if"'-",·_•<;;'"•'-'- n -.,..,.q.,,"''"m••

t_~r:dc:,;_
""~'C'-..'
\"":V-~f"<;l':;o-i-
•-~--
r:c ~ ftce~'!!~~l·-
""'V"'"\.;-._,.,.,'?.
ofif'!r~~~'.i,:; ·p~'
1ZI •; l;?.--.,-._-~ ,._._ O
C---r!'<it n~ ~tt?rvt".;<
~, t'''•' ·----·~·~~-'-'\

:car:-]"-,"";-· ,,...,o ,~faA

;S, t"'..,.
• v·v . ._,;;.:.,_. 1
j,..ţ,• t'!''l',..,'"'""'Î
•"'-·l ~ U.,C~iH:.;;.
populează
""~{-; ; ; tar-r.;ro..'rt .,...;,t=;; f":-,-._·m· n,.._~tr-s.i ,' ~ n o~.,.;·or-·" , :
-.,~- , "'""'- ... vp .... "":..., ....-""', \""'.._,..,.~ ., ;;;.., 1"""'~ '-'"-"•
!"'8•· f:': """'k---j'~--- ~-·- Mc'\ ,..,r,-t!• Qi m~~v:.,.· P·""'-j'·'
1
va.::. •iH ".,."\.d•l/-·LS":!'<t V!_.:;. ;C;•i:_::, -'{• '•C.il,;i! '-•! V
calendarul catoHc. l"uleri.le supnmatU'ale
 304 VINTILĂ CORBUL

atribuite· moaştelor( relicvelor şi medalioanelor sfinte

·nu .reprezentau ih realitate, decât o supravieţuire a
strihrect:lilor dturi păgâne. Preoţii importaţi de
conquistadori sfărâmaseră. idolii mexicani. .Creştinaţi,
indienii ·• nu încetaseră a fi păgânî: în locul lui
Huitzi!apochtli şi â lui :Texcatlipoca, venerau acum
sufe de sfir:iţl. sau mai precis, chipurile lor cioplite în
lemn, .împo'doblte cu ;nestemaţe; Şi teoretic înzestrate
c,u puterea miraculgasă-de a vindeca bO!ile.şi a 'dirija
elementele naturii. Se schimbase .doar firma.
· H!liŞismui rămăsese acelaşi.
· Sfânta fecioară din Guadelupa era patroana
Jndieniior. Sfânta Fecioară .de. Los Remedios, adusă
in AmE!rica de un ostaş al lui Cortez, simboliza
dominaţia spaniolă. rntre cele două sfinte exista o
rivalitate deschisă. . .
Riturile religioase catolice îngăduiau indiger:iilor
să~şi manifeste emoţiile particulare rasei lor prin
dansuri nemaivăzute. în ceremonialul creştin. Purtau
căşti' (je pene, coroane efe flori, şiraguri .de mărgele
viu colorate, măşti monstruoase şi jucau în ·cerc,
izbind ritmic păm'ăntul şi rotind deasupra capului
lănci, săgeţi, bâte. Mîniau .astfel ;războaiele dintre
mauri şi spanioli. ··
Clerul catolic nimicise nenurnăraţi idol.i şi
dărâmase mai toate. templele păgâne. Călugării
francîscahi s.e. lăudau că în mai. puţin de şapte ani
sfârâmasera douăzeci de mii de idoli. Alte zeci de mii
.de idoli. stăteau însă ascunşi in colibe, în adâncurile
pădurjlor, în creierii munţilor, in peşteri necunoscute
spaniolilor. · ·
· Din când in când, lnchizlţia ar.dea pe rug câte Un
păgân impeflitent, ori câte un eretic. Oferea acest
.spectacol numai pentru edificarea masei de
credincioşi, care trebuiau să simtă tot timpul o sabie
· suspenaată deasupra.. capului.
După procesiunea religioasă, care deschisese
·fiesta, urmară spectacole laice, tot atât de colorate.
DINASTIP,
. .. SU.NDERLANO. BEAUCLAIR 305
·-~· · - - - · - - - · - · - - ·- · - · - - ·

Mare entuziasm s.târni printre spectatori un rodeos în

care !os vaqueros îşi arătarâ maiestria călărind cai'
nestruoiţi şi doborând la pământ vite, ca şi când ar fi
trebuit .să le însemne .cu dangaua inroşită in foc. O
luptă cu tauri şi o fiesta în aer liber. cu dansuri. şi
praznice îmbelşugate, la care se .serviră şi . iepuri
fripţi, păuni, curcani şi iguane la frigare, precum şf.
băuturi tari, chic;;a şi pulque; încheiară prima zi a
serbărilo.r.dE)sfinate vulgului. A doua :zi, urmau să sl)
desfăŞoare întreceri de cai, lupte de cocoşi şi o nouă
.corrida, ·
în prima seară, o · mare serbare fu oferită la .
conacul Valdivia în cinstea nobilflor hacendac;Jos din.
vecinătate, cât şi a celor sosiţi din alte colţuri ale
ţării. .Majoritatea invitaţilor erau. creoli bogaţi. Los
gachupines erau puţini la. număr. În nemăsuratul lor
orgoliu nu catadicseau să participe la petrecerile
creolilor. ·
.~ Masa lungă, de două sute de persoane, servită în
. marea ·sufragerie a conacului, oferea un spectacol
magnific~ Feml;!ile se mândreau cu bijuterii .care ar fi~
făcut . cinste. colecţiei de nestemate a .. Coroanei ..
Britanice.· Bărbaţii inveşmântaţi 'in catifea, purtau
butbni, nasturi şi catarame de diamante, lanţuri
groase de f!Ur şi broderii complicate.
Mâncăruri.le' erau neîntrecute, vinurila spaniole
străvechi, iar fructele .gustoase şi extrem de
decorative. Convivii rnâncau, beau, râdeau, glumeau,
fără nici ~o grijă pentru ziua de mâine. Câţiva
bacendados aduseseră vorba despre tulburările din
Queretaro. şi din regiunile învecinate~ Se ştia că
.Hidalgo, un obscur preot din satul Dolores, ridicase
steagul răzml;!riţei şi în fruntea câtorva mii de peoni
pornise să elibereze Mexicul.
· - Nu va fi acest Hidalgo mai abil decât
lturrlgaray .
. ·-.·Armata îl va qa uşor peste cap.
 - Se spune că peoriiî 1ui Hidalgo incllndiază .
.haciendele, uCid pe spanioli, golesc temniţele: ..
···· -.Eh, vorbe. Un fo.c âe paie,•care se va stinge
:dela sine după câteva•.ziie de efervescenţă.
·~ .S.ar Qutea .să a."eţi .drepţate. Totuşi ...
-·· ~ici< o grijă, Peonii sunt nişte copii. Se vor
'cuminţi d.~. l.a sine: Toţi copii fac. zburdălnicii ...
· · -.Nu trebuie să.ne 'lăsăm luathprin surprindere.
. . ·~ Nici să fim pesimişti. ·. . · ·
;•. ,.._. Sen6rl3!s, .. Seriores; scnimbaţl•vă rOg .subiectuL
•;oe ce ·să ·ne inclispun~m? ·
· ·-'- Sravo! Pe :âlfă data preocUpările serioase.
- ln noaptea aceasta •să bem. şi să petrecem.
-. Vii; a condesa. ManUela. de Valdiviat
- Viva!
- Viva, viva!
Un cor de ovaţii făcu să răsune sufragerie.
Pe bUfetele largi, masive, .tăvile de aur aliniate .
· luceau cald, împrumutând lumină elin flacăriie miilor
de. lumânări.• infipte în fustre şi candelabre de fier
forJat. Adrierf ele Beaulieu era uh)1it de incH!erenţa
" acestorcciedH bi:)gaţi; care îrilăturau cu un gest
. preocupările neplăcute. Ned\;lmerirea tol .m.i ~căpă .
vecinului .său, w:i trufaş .hacendado, care purta un
costum tipic m<Jxican: jachetă de caiitE~a brodată cu
aur, .PântaiC)ni verzi, cOianţi, deschişi la genllr>Chi si
Jrnpodobiţi cu nasturi de aur şi cizme, cu pinteni de
.a~gint. . ·
. -· Să m.1 vă mire nepăsarea noastră, Senor conte.
Sun.tem depriiJşi' cu. prezenţa conţihuă_ a morţii. Tara
,aceasta ne ...a ·:c:ăiit:cu ·uragahe~e, Cu seceta.- Cu bO!ile
ei .tropicale, cu cataciismele vuicanice. Moartea. nu ne
înspăimântă. j\le place s'ii d întâmpinăm cu ;;Jemnitate
_şţ 'eJeganţă. .Gâ:nd ne .:.dăm ui_ţ!nrul su:f!U, ·C fa_c_em
.resp.ectâtid conven!en:ţele: estelt!c;ş.. i\ifirosul sâng~lu·i
din arene ~~ pi:)ate influenta: ancestrală a ze!lor a<;teci
ns..au fflh1Hia_i:;z3:t ·cu irnperlat it!1_ Hades-"'.
 Invitaţii Manu.elei de Valdivia petrecură până in
zori. După câteva ore de odihnă, participară învioraţi
ia întrecerile de cai. Strălu.cirea fiestei fu brusc
întunecată de veştile rele .aduse. de,câţiva ofiţeri .din
Zacatecas, sosiţi aproape de ora. prânzt.llui.
lntârzierea acestora se datora dif.icultăţilor
întâmpinate pe .drum. Nu găsiseră .cai de. schimb, iar
la Fresl')il!o, abia scăpaseră să nu fie ucişi de o ,ceată
de indieni beţi. · ·
. - A fost o adevărată minune că am primit
· autorizaţia de a părăsi . garnizoana. Comandantul
regimentului se aştepta să primească dintr-un
. moment într-altul ordinul de a consemna in cazarmă
ofiţerii şi trupa.
- - Situaţia e chiar atât de gravă, încât să necesite
asemenea măsuri?
- La Queretaro, Hida!go e stăpân pe situaţie. A
arestat pe toţi spaniolii. Corregidor-ul şi o parte din.
ofiţerii .creoli au trecut de partea .răsculaţilor. lndienii,.
înarmaţi cu bâte, prăştii, topoare, cuţite şi machetes,
au pornit • in marş forţat spre Guanajuato ...
. . ln ziua următoare, veştile rele începură să curgă.
Agenţi ai. lui Beaulieu, refugiaţi din Ceia}'a, îl
inlormară că Celaya şi San Miguel căzuseră în
mâinile răsculaţilor.
- La Celaya, indienii au jefuit şi incendiat casele
spaniolilor şi ale creoiilor bogaţi. Hidalgo şi-a luat
titlul de Căpitan General al Americii. · Mâna lui
dreaptă e un ofiţer creol, lgnatio Allende, care a
reu.şit să antreneze câteva unităţi militare. Lucrurile
se complică, Senor Beaulieu. Suntem tăiaţi de oraşul
Mexico .
.Ştirile smulseră din toropeală pe mai toti invitaţii
Manuelei. O mare parte părăsiră conacul, plecând
spre haciendele lor. Fiesta se sparse in chip jalnic.
Numai oasp.eţii. din .vecinătate .rămaseră.să petreacă
la conac şi a treia noapte, potrivit programului fixat.
 VINT!LA COiUilUl
--
Pentru -_ei-~ -tu_iburărrle dln Querefrtro _erc:u cttât d-e
îndepărtate, · încât nu rneritau atenţie. ; rau
încredinţaţi- tră- vice-regele -Venegas v-a- ştl să 1rffi~ângă
cztele flămânzilbr neobrăzaţi... ··
-_Cina ,-se_ scurse -:.-totuşi 1htt-c atmosJar_~;_rn-turyecată,
O<~speţii, vreo cincizeci la număr, mâ:ncau în silă,
b8au _tărE ·pOftă _şj --'·Păstraţl --o tăce:·e- _de ·rău ·-augut<
Câ~teG'eJe; Otchesfrei-- ,adt.i"Se -dtn ort?iŞ-~-~ _1v1exlco nu _
reuşeau şă împrăŞtie indisppziţia g~nerala.
- --_-A_ dqu·a <Zf; în ~_trri, Adrian -UrTn-a să- ptac.e spre·-
Gapitală. Era. hotărâtsfr ajungă acolo cu orice risc. Le.
rHlvoie, va străbat<!' iiqiiie răscul&ţilor. Soart<l.
depozifeior de
·aur din oraşul Mexico. îl ;;reocupa
profund. Charles îi declarase .că ril.spunde de aurul
din Sari Miguel de Santiago, Şi ofiţerii din Zacatecas
plecaseră spre garnizoana lor. Un hacendado din
stânga lui Adrian, işi ·duse gânditor paharui ·la gură.
Sotb( până ']a fund vinul. uleios de Malaga.
":':'- Am _·impresia,_·· Sem:ir conte, >că · revolta lui.
HidaiQp câŞ!i\fif · ~er{3:i1;' .t~~J urma. acestui
pe ·
descrei'era:t', '· sp-aniolii' ·.PI~tesc ··cu·.: viaţa , :Crimele·
conquistaâoi'(tor, al~)ni::hiziţiei, :ale.ltHAivaradq şi ale
lui Ninode Guzmâ'ri. on··abscur oreot<dirr Dolores
• - ~-: ' - - • - " ţ ' - - •

vrea să pună dintr"o dată capăt privilegiilor marilor

latifundiari. ·.Culmea. ar fi să reuşească. ·Revoluţia din
Franţa e un exemplu primejdios.· Ne"a învăţat că .un
regim oricât, ar fi. el de puterllio nu poate rezista
loviturilor populare organizate.
u, desert, un grupe de invitail care părăsiseră de
dimineaţă conacol, î$i lăcură din nou apariţia. Traşi la
faţă, plini ele ·colb, intrară agitaţi in sufragerie .
. -'- Ce s:a întâmplat? Aţi hotărât petrecem sa
lrnpre~ină" ·a .--treiâ -noapt~ a lieste_i? îl întâmpină
ManueJa.
:neş_i era ,-;rncerca -s_ă ia- hJcrwri!e "Jn
·-îngr_ijorat_ă,
glumă, l'!şa. cum. se cuvine unei ciazde politicoase.
 DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR 309

- La ieşirea din .San ·Miguel de. Santiago ne-au

atacat cete de )Qdieni înarmaţi. .~m fost nevoiţi să
tacem .. cale întoarsă. În trăsuri sunt câţiva răniţi.
Cel ..care h.ia8e cuvântul, era. un hacendado cu
barba şi păru!. alb. în ciuda vârstei .stătea drept ca o
lumânare .. Glasul Ii tremura nu de frică, ci de mânie.
- Şi pe fiica mea· au rănit-o.
Manuela îşi împreună inspaimăntată mâinile.
- ln<'!zi ;:)per că nu e nimic grav, don lgnacio.
- Nu-mi dau încă seama. Nu e vreun f11edîc pe
aci?
Medic?
Manuela aruncă o privire intrebătoare asupra
invitaţilor.
- Nici unul nu e medic! Noi, femeile, · ne
pricepem ·puţin să îngrijim de răniţi. •
·Fără .să mai aştepte încuviinţarea lui don Jgnacio,
ieşi in fugă din sufragerie. Ceilalţi invitaţi se
ridicaseră de la masă. Un scaun căzu cu zgomot.
Abia acum realizară liniştea niormântală care-i
acoperise pe toţi· ca un linţoliu. Orchestra tăcusec
Servitorii încremeniseră.cu tăvile î!'l mâini: Oaspeţii se
· priveau cu îngrijorare. Don lgnacio îşi muşcă buzele.
Cu mândrie- tipk spaniolă safută pe· convîvi.
. ~ Regret c~. v-am tu!bur:ar ·Cina. \fă cer iertare.
Cu. paşi· tenţf, ·ca ·de procesrune; părăsi fa :i:lndut
s.ăw· sufrag~ria.

!n noaptea aceea se Jnapofară şi alţi oaspeţi,

· • '
. pnrhre care ŞI· o.1,em f't .. u1n~· 7 •
_aca.ecas. D 01' d'rn t re ~ al.
erau răniţi. In privirile tutur.or .se citea o. uimire
:"'0!"71::i.-nl'niti5'
,,,..-,,,a.,~ ,_~ .. Nu
, _ '"'''~ne~
.G ".,_._ -..,ct S ";.,;
~ -'~ ~•";.:..... ~ i'n...!'l"n':
0 crcarl ..:i- l.rd- l,'-! '" 1l, acp~H
-·-·~zc-

C9pÎL .vâr;7tnici~ t::lJfezaseră a se r}~zvrăti împot"riva -

stăpânUor lor fireşti. "S-arăstuma• !um.ea: Robii au
ridicat capuL Suntem incerct;iţi. incercuiţi de nişte
·des curti..." · · ·
' - - - -
·· Apro1Jpe cje miezul nopţii sosi un agent al fui. P~t
O'l3rien. Transpiraţia H pătrunse.se prin stofa
 310 VINTII.Ă CORBUl

. '
vestonuhîi colbuit. Gâfâia ca după o cursă
îndelungată, neburiească, disperatii în ochii !ui se
citea 6 spaimă dementă,. ca şi când ar fi dat ochi cu
moartea. Tremura. Bu;(:ele il. erau vinete. Elolborosea
cuvinte .neînţelese şi se clătina ca un om beat. .
Adrien îi ofer[ tin pahar cu vin tare. Cutierul îl
dădu peste cap dintr-o înghiţitură.
·--' Mai vrei unul? · ·
-. Mulţumesc, bâiguî el, dupa ce se mai linişti.
.Cred că mi-ar prinde bine, . .
Zâmbi. Un zâmbet palid, trist, care abia lăsa să i
se vadă· dinţii albi. .
.- Cum fe ·cheamă? 11 întrebă Adrien surâzându-i
·şi bătându-! uşor pe umăr .
. -.David. David O'Neil.
-American?
. - Da. O'Neil aspiră adânc. Viu din partea lui Mr.
O'Brien. Vă aduc veşti. Mr. O'Brien mi-a încredinţat şi
o scrisoare recomandându-mi să o distrug dacă sunt
-·-- .
pnns. ·. · . . ~ ·-
-O mai ai?
- Nu. Am distrus-o. Aproape de. Fresnillo, unde
am căzut în· mâinile indienilor. ·
·. - Aha. Îi cunoşteai conţinutul?
- Da. Aurul din oraşul Mexico e în siguranţă. Mr.
O'Brien a luat măsuri să-I transporte la Vera Cruz. Se
crede că oraşul Mexico va cădea în curând în mâinile
rebelilor. .
Charles se ·apropie de curier.
·-'--·Situaţia e atât· de serioasă? .
. ·- Guanajuato a fost t:.ucerit de rebeli. Spaniolii,
autorităţile şi .o parte din creolii bogati s:au baricada!
într-o· mare cl·ădire, Alhodinga · de Granadidos,
folosită până atunCi penftu depozitarea grânelor. Gu
!'lrtileriade care dispuneau au tras asupra indienilor
până şi-au terminat muniţiile. lndienii, fără să ţina
seama de ghiulelele care~i secerau cu sutele, ripostau
. cu prăştiile lor ruclimentare. . .. .. . .
DINASTIA SUNDERLAI\ID BEAUCLAIR 311
-··~· ···-···-··~··-··--··- ··~-·-

- întocmai ca şi aztecii lui Caauhtemac, :nterveni

un .hacendado în care Adrien recunoscu pe creol ul
.care~; vorbise despre nepăsarea mexicanilor în faţa
morţii.
- I;Jn miner din Guanajuato s-a strecurat printre
gloanre, până la poarta clădirii, dându-i. fo.c, istorisi
O'Neil. Pe urmele lui, indieni! ·au năv.ălit in Alhodinga
ucigânâ pe toţi spaniolii, fără. deosebire. Apoi au
.jef!Jit prăvăliile, cârciumiie şi .casele bogătaşHor. A
doua zi au cucerit .oraşul \l~lladolld.
Expunerea sumară, seaca, era mai impresionantă
decât cele mai ample comunicate de razboi.
-'- Şi noi suntem izolaţi ac!! rosti Adrien. Dacă.
spre sud drumurile sunt tăiate, să folosim o rută
ocolită. Prin nord, sau spre vest N-o să aşteptăm aici
sfârşitul răziJoiu!uL .Să organizăm detaşamente care
să cerceteze celelalte ctii de acces.
Propunerea lui fu imediat acceptată. Orice formulă
era preferabilă inacţiuniL în afară de cei şaizeci de
invitaţi şi· de cei două sute de oameni ai lui don
Porfirlo Pacardo, intendentui haciendei, Char!es
Sunderland se. putea· bizui pe optzeci de oameni.
Dacă· adăugau la acest număr şi pe cei două sute de
supraveghetor! ai minelor din regiune, ·ar mobiliza
Cinci sute şaizeci. de bărbaţi valizi. Cu .armamentul
modern de care dispuneau, ar rezista cu succes unei
armate de· răsculaţi superioară la număr. Această
trecere în revistă a forţelor de apărare îşi dovedi în
curând utilitatea. Detaşamentel.e plecate în
recunoaştere, se înapoi ară. cu veşti îngrozitoare .
. În· Zacaiecas, indienii .se ridicaseră în masă. Uil
călugăr, llerrera, luase conducerea indienilor dm San ·
Luls Potosi. Că:lugărul îşi ilustrase însuşirile militare,
cucerlnd în câtf!va zile întreaga provincie. În Ja!isco,
un ţăran analfabet Torres, cucerise 1n fruntea
peohi!Or săi, Guadalajara. Sonora,. Nueva U~on,
Ţexas, căzură .pe rând în mâinile rebeliiOr in mai
 312 VlNT!LĂ CORBUL
----~·~----·----------~~~~

puţin .de o lună, viceregele Venegas pierdu Centrul şi

f\jqrdul Mexicului. In Sud, prima scânteie a. insurecţiei
se 'aprinse în munţi. în. apropiere d\'l Acapulco ...
Hebelii luâu cu asalt oraşele, ucideau pe spanioli,
ori. H aruncau în. temniţe. şi le confiscau bt,Inudle.
Păstorii de turme, contrabandiştii, briganzii, bântui;w
călări las sJerras, atacănd
. . hac;iendi:He, capturând
convoaiele Care transporlau aur Şi argint şi
caravariele cu mărfuri ale nf',lguţători}or gachupines.
În .te.ritotiile. ()cqpate de. rebeli, tlidalgo restitui
·· indienilor pămanturile însuşite ilegal de marii
hacendados. Scuti de imj:Joz:ite pe săraci şi împărţi
turm.ele de j:Je domeniile spaniolilor şi· creolilor
·bogaţi. Această.po.litică de justiţie socială, menită să-i.
atragă mase.le largi ale j:Jopulaţiai, exaspera pe /os
gachupinf'S, care hotărâră să reziste pînă la ultimul
om.
Hacienda Manuelei de Valdivia rămăsese o oaz.ă
de linişte într•o mare de flăcări. Minerii şi peonii,
intimidaţi de. represiunile sălbatice ale lui Charles
.Sunderland; nu îndrăzneau să atace vizuina lupilor.
Dar forţele ior se organizau. Ciocnirea era irwvitabîlă.
Faţă de iminenta pericolului, Charles' renunţă să mai
asigure ~paza minelor. Supraveghetorii fură rechemaţi
l.a h.aciendă. Puţini însă se prezentară la apel:·
patruzeci şi trei, din .cei .două sute, pe care se bizuia
''.Charles. Restul dispăruseră fără urmă.·. Minerii·
.începuseră să•şi facă dreptate.

O problemă grea se, punea .pentru Adrien de

Beaulieu şi pentru Charles .Suridertand, O problemă
rămasă. până. .a tunel ner&iolvată. Ce era de făcut cu
aurul şi argintul depozitaLîn 'Sar) Miguel de .Sa:ntiago?
· Sra evident .că lingou riie vor trezi interesul bandelor
. lui Hidalgo, avide de bani necesari achiziţionării de
armament din străinătate. Nici briganzii care bântui au
provinciile .învecinate nu vor .rezista tentaţiei.
'
DINASTIA
' '-
SUNDERlAND
-
BEAUCLA!FI 313
·---~·-··---·--·~·

Adrien era perplex. Să lase aurul la San Migt.iel de

Santiago, unde era păzit de vreo patruzeci de oameni
.bine înarmaţi, sau s.ă-1 aducă la .conac? uacă-1 lăsa în
ora$, soarta ii era pecefluită .. lndienii răsculaţi ar fi
exterminat pe cei patruzeci de o.ameni. Dacă încercau
să"l transporte la conac, convoaiele puteau fi atacate
îri trecătoarea Panuca. În cazul că .transportul ar fi
fost e!ectuat cu . succes; conacul ar fi devenit un
obiectiv obligat. atât pentru rebeli, cii.t şi pentru
bt'iganzi. Charles opinase· pentru aducerea. aurului.
·._· Şi într"un caz şi într~altui, hac1enda va fi
atacată. De~ ce să nu ne folo.sim atunci ;;i de cei
patruzeci de gardieni ai aurului. Tolodată, punem .la
adăpost şi lingourile.
Punct!JI lui de vedere triumfă. Uneori, Char!es ştia
să fie convingătar, Adrien, care se .temuse să nu o
expună pe Manuela unui pericol sporit fusese
potrivnic acestei soluţii. Avusese -o discuţie
furtunoasă cu Gharles, ·care într-o explozie de .furie, il
învinuise de laşitate. Adrian .se ingălbenise.
Ripostase:
- Nimen-i nu m-a Tnvir:uit până E~cum _de laşjtate.
Te las să procedezi cum '!ei crede de cuviinţă.
Responsabilitatea acestui aci nosă.hu!t cade însă pe
capul tău.
Ieşise -apoi-- din.- 9a·mcră, trântind uşa. Acccptase
formula lui Charles· fiindcă nu voia să fie acuzat :;ă
şi-a neglijat ln.datoririle. Potrivit planului lui Charles,
aurul urma :să fie transportat de do!Jă convoaie.
Primul avea să fie dirijat de e! personal. A! doiLea de

-r;;1anuela de Va!divia nu se împotr'ivise. Invitaţii ei,

care )Şi preiuhgiseră fără voie şederea !a conac, nu
·fuseseră întrebaţi. Un călugăr s.osit din San Miguel de
· Santiago anunţă .că oraşul. era în fierbere. fnd•enii
Circulau 'în · grupurL compacte, amen1nţând pe
sp-anioiH zâvorâţt ?!1 casele lor. Gan-fî:zOana,. -Gicătuită
 3.1.':'4_ _ _ _ _~ V!NTilĂ CORBUl.
- ······-····~.-· ..

dinlr"o companie de puşcaşi, era. consemnată în

cazarmă. Burghezii instăriJ.i şi· neguţătorii tremurau.
Se zvon.ise t:ă fa:imosul Mndit Rafaer lharte năvălise
cu .bandele sale îry San 'Luis Potosi. Sub pretext că
opera sub or!:Jinele lui j,ii(Jalgo, mas.acrase pe Los
.gachupines; pe creol.ii oogaţi ş1· Pe l)~guţătorl, fără
.deosebtre ţie apartenenţă politiqă. Jetuise. apoi
miJtadic casă dupa,.casă. Ridicase 'tot ce gasLse de
preţ, începând cu vasele< sfinte oe aur din altarul
. ;qatecJraJei. ţ.ocâlpi~ii care jndrăzniseră să se opună ·
. fusesera împuşcaţi. Trei zile bandiţli jefuiseră,
<violaseră, bencnetuiser~i într-a patra, dispăruseră
fără urmă. G.ând · detaşamentele de rebeli ale lui
Hidalgo sosiseră, spre a face ordine, nu mai găsiseră·
urmă de banditi.
. Care oraş .Ja v.eni la rând? Charles râse de
·.temerile călugărului. în San Luis Potosi apărătorii
fuseseră lipsiţi de arme, După ce cucerise oraşu 1
· rebelt'.W Herrera le confiscase, trimiţându-!e şefului
său Hidalgo. În :felul acesta, bandiţii nu întâlniseră
rezistenţii. La San Miguel . de. Santiago se schimba
sitw1ţia. Aveau arme destule. Garn.izoana rămăsese
intactă.. 1riarte nu ~va fndrăzni să-si arate~. . fata.~
'
Charles.efectuă primul transportde aur:. O sută de
oameni înarmaţiîi escortă convoiul. încercă oarecari
emoţii :când străbătu trecătoarea Panuca. Dar
.. operaţia se ·încheie cu . bine. Cf:rarles se . înapoia
triumfător la conac. Dăduse o lecţie timoratului său
cumnat, care părea să fie preocup<tt numai de soarta
Manuelei. Charl.as va avea grijă Să"şi informeze tatăl
la timpul potrivit asupra comportării lUi Adrien. Mr.
Richard Sunderla.nd va. avea prilejul si\ constate că
dispreţuitul său fiu merita :mai multă încredere decât
prea lăudatul conte de Seaulieu. ln.tre cei doi cumnaţi
relaţiile se înăspriseră. Nu-şi vorbeau decât în
.chestiuni
. . de serviciu
. - . . st
' . atunci
. cu. ton f0arte. ridicat.
Charles se ră.Zvrătîse pe faţă
. . impotriva
. autorităţii lui
 DINASTIA SUNOERLAND SEA.::U..::C..::lA:.::..!..::R'--·-·-~ :mi
'
Adrien. Şi cum gărzile haciendei "'rau alcătuite din
oamenii săi, lui îi revenea ultimul cuvânt.
ln ziua de 10 octombrie, don Porfirio însoţit de
cincizeci de oameni plecă la San Miguel de Santiagc,
pentru a: asigura paza celui de al doilea transport de
· al)r; La 11 octombrie, către ora prâm:ului, aurul
trebuia să parvină la conac. · · ·
in dimineaţa aceea, cerul se acoperi . de nori.
Trecuseră sase ani de când nu mai căzuse picătură
de
.
ploaie pe păm-ântul incins. Vegetatia . '
se uscase.
Numai cactuşii rezistau eroic. Charles se plimba
nervos pe espiana.da din faţa conacului. Aştepta
sosirea convoiului. In ciuda bravadei sale era asaltat -
de temeri. Către orele unsprezece din zi, se urcă pe
culmea zidului de împrejmuire a grădinii. Cu o lunetă
încarcă să scurteze zările. Pânzele de aer
înfierbântate tremurau impiedicând vederea. Deodată,
norii se sparseră şi soarele apăru la zenit.
Spre trecătoarea Panuca, un miraj năslruşnic
înălţa culmi albastre de. munti, ale căror poala . se
.scăldau în apele limpezi ale· unui lac, lucios ca o
pânză de mercur. Deodată, se auziră . dintr-acolo
detunături de armă. La început rare, apoi îmbulzite,
răpăiloare ca grindina. Zece minute dură duelul, apoi ,
se. aşternu liniştea. Livid, Char!es mobiliză douăzeci
de oameni cu care se m•ântă călr.~m spre trecătoare.
Adrien,. care urmărlse scena, zâmbi: ,.lmbecilul nu e
lipsit de curaj: Temeritatea lui 'le va costa însă·
scump".
Era ora prân:wh.Ji. Ora la care don Porfirio urma
să intre cu convorul In curtea conacuiui. Dar convoiul
întiirziil să apară la orizont ~.;u se ;:.ărea nici ceata 1\.. i
Charles. Abia· către ora unu, Charles se înapoia la
c.onao,. in fruntea .unui jalnic cortegiu alcătu't din
O;imenii săi, care c?rau pe crupa .calului Câte un rănit
. mânji!- de. sânge şi. ţărână. De convoi, nici urmă.
·•. Charles descălecă în faţa scării. Adrien, însoţit de
căţiva oaspeţi, îl .aştepta grav şi tăeut.
 \IINTII.Ă C.ORBUL

Pancho, strigă Char!es pe unul din oamenii săi

arată acestor Senores ce ai găsit!
Indianul Pancho descălecă. Purta în mâna stângă
o basma p!itată de sânge, in care Tmpachetase. un
obiect rotund. Pancho urcă legănat scările, apoi
desfacu basmaua, lăsând să ·cadă la picioar<'lle
privitorflor îngroziţi, Capui. decapitat al lui don
Porfirio, O.ch.ii erau .căscaţi într-o expresie de
nemărginită groază. Obrajii şi buzele supte de sânge,
părul răvăşit, •beregata sfâşiată, oiereau un spectacol
,je pahopticum.. ·
-. Arată-le· tot, p.ancho! porunci Charles
întunecat. Să · ştie. ce ne .aşteaptă, . adăugă el cu
sălbăticie. ·
Pancho scoase de la brâu o basma albă, pe care
începu.· să o desfacă tacticos.
- Am găsit-o lângă_ capul i:.Ji don Porfirio,
Pe basmaua. despăturită, scria cu litere de sânge,
stângaci meşterite:

"Aşteptaţi-mă. Sosesc.
Rafael lriarte."

Se lăsac:e nc•aptea. lntunecarea br:.Jscă luase iocur

~~;oarelui, L;Ş::l~ CUrTI _Se Întâmpf~ la- tropice· .. 0 ·!fnişte
adâncă, de n:mtmânt, pogorâse as.upra .conacului. Ai
fi zis că în Clădirile acoperite de linţoliu! nopţii nu .se
2.f!a. sutret de. om. Nici .o luminiţă ra ferestre. O hienă
d~s1'J stridc:'ll şi macabru în tăcerea _grea a .. nopţii.: Se
f'''Zi şi nechezaluF ner.vos al. unui ca!. Apoi liniştea se
c<şternu iarăşi. · ·
· .. Ceru era spuzit de ·stele străli.icitoare, limpezi şL
at?it de joase, încât s-ar .li cr.ezut că pot fi nimerite .cu
o aruncătură de băţ. Impotriva aparenţelor. conacul
;;u era adorm-it. .. La fiecare fereast:r:_ă_ stătea .-de- strajă
câte un o_m, ...cu arma pregătită de tragere.
fJ!nfaro.nada lui Rafael lriarte îşi făcuse efectul. Toţi
aşteptau marea ciocnire .
1
•
 ..
ApărătoriJ - c:on·acull.J; erau ' q-;:1 ;:, ~-
!8 n'·'-"·'~""'·
·1\ili::- ; 1 -:n·-~~~c;.îta~·
·fJno>::< ,r,._,,._,-...,
1 • '' 1
~ li•: ·,..-.:_...,;...., Pu~'"flr ··o :::;:c-:--olc~i~·,:,-<;} _,....,.·;
0 ""'\' ;_,t.,
Jl,,;,)_,_,,_,_.<;<; 7 ,_ ,_.. t-<> '-'·'-'·'- # '-''-'::.. •-

.-,··ele:.
~~
rierd""-r'--hm""'"..6Ş+t'
lv.~J;
.t'':n,,·~,;::;r<-1
.;;;,, v;tH;;;l"-· -L" \.,.d
,...,.., 1)~""'1~-1·1
~,~-..... vt t,JQ t;HI ţ:;cj
!·.J c·-",·::::
,.1(;".·-_•:<1'~

se adăut:au- r-.·-'2trUzbc! si 33tJtG-- de.- aa-+"dleqi . ai

Q ' , T --'
d"..,,..,07·,ţ .. ,:,.J· -le. l::!:l!'' MJ"" San M;r<>!ol o'-- ~a··~-'-;'""MO "'~-~e·
'-''::p· ·--<ZUtU U .... ;.,.-:-;1 v.t~ d . h;jU~:.-!, f::1.•:)- 1it1c:{1:f .i. ..... L! , 1;t;,
.:;ei dot:.A · s_pte- ."::~0_ :·strp;-;:::v::~g~H3to·rr pe- -care_- c i;tas.s
(':f·;ede·s, nu·rn:ai -na}ruz3Ci şi ~'"'Bi rG_sponsess:~i:l ia ·-:::,peî.-

decât să rezk;te p-fi'"iâ- ·!a u!~tmu!. A!i:ă a!tern3t:vă era

r:rerf"l:u·>ia- - !\il v_·r--_, 'î
,.._-_.-.<.n-...,. • . • naecJu;8.nL
~Pnl·-
-,.,~ '-~
r/0rif(-;..Q!'
--''--"7'.· -y ;:;::.::i
~o
-.,-""t~înp•na
<~~L .. • ,,,~,
,-.,,
_,__.

e~eganţă· Şi
deli'Pitrite :nofl,rţea::" ·ţ:"razn aceasta
ajti'i\S-ese·-:·-slf.:..f obse-_deze pe l"drîen . .!:•_p3r&tcrli
.co~ia~cu!ui afiş·au un cafm şi .o napasare tota;a.~
Adde·n--·îş'F-venfîcă pe·- pipaite· ail;'!a şl' rh;_;;dţia:
Unlş_tea aceast-a arr,c;ninţătoare -er-ti impresionarită: 1n
viata
. _,
sa;---
-
-Adhen
-
· -trecuse·-"·DriD . '
-··-momente
---- :-- .
· ·rJ-fi::!·e.
.... -
Revoluţi·a ·din Franţa şl expec!iţia :din Saint-Domirrgue
il puseseră adeseori !aţă în !aţă cu moartea. Dar
niciodată nu~i simţise prezenţa ca acum. Era un
presentiment?
O umbră s·e <"->nrf "' r-' • rPnoă
' '-'- ;;;; re.!
• •
- ·!3,... ,;.r~-"""·""·1 1- sa·.. 1·--. vrtr'~~s;~-
Arlr 1 ., '""' -,._.\', ............ ___c • ,,., ....,..:;· ..... .
•

-·"""'"' .....,e·s· c;;.

.\..c'i)Cl!, •d ' '" - ';,..,,.,...,.. :_-.e·
1
.:.i".'i\((J,;"">

·-·- -Îmi cf::1u .seaMa că

încăpăţânării mele am pierdut aproape o sut?! de
 3111 •. . VINTILĂCORBUL

.oameni. Iar aurul adus la conac· e o tentaţie. in plus

pentru lriarte. lartăcmă Adrien.
Beaulieu mi întoarse capul. Continua .să privească
pe fereastră câmpia vastă, peste care bolta înstelată
arunca o lumină palidă ..
- Mă auzi, Adrien? . · •· .
Charles.se ruga ca un copii râzgâiat, care.după.ce.
· s-a izbit cu capul de. pragul de sus,apucă.să-1 vadă şi
pe .ce.l de jos. ·
. - Tu nu ai fost laş, Adrien; Eu am fost laş.
Abia acum B.eaulieu il privi .Îrî ochi.
-. Ce vrei . să. spui?
- Ieri, când am alergat cu oamenii mei in ajutorul
lui don Porfirio... N-am îndrăznit. să urmăresc pe
bandiţii lui lriarte, care se îndepărtau cu caravana de
aur: !=rau p.rea mulţi. Peste o mie... ·
. - In cazul acesta, n-ai fost laş, grăi Adrien. li era
milă de disperarea fui Charles. ·
- Ba da,
' .. am fost un las.
' ' Trebuia să-i urmăr.esc,
să-i provoc Ja · luptă. Cavalerei;ite ...
- Nu ·ne. aflăm pe vremea cavalerilor feudali.
-Eşti generos, Adrien. Vrei să-mi minimalizezi
!;jreşeala. Trebuia săcmi ·.asum· în intregime
responsabilitatea pe care mi-o luasem trecând peste
dispoziţiile tale .. Să incep lupta şi să pier ...
. - Ridicol. Ce-am fi folosit dacă te-ar fi decapitat
.ŞI .pe tine.
Charles inghiţi in sec.
- Crezi că mi-ar fi retezat şi mie . capul?
-· N-am făcut decât o presupunere. Probabil că
aşa se .comportă lriarte .cu căpeteniile vrăjmaşilor săi.
- Poate că ai . dreptate ...
in.curtea interioară. se auzi un zgomot înfundat de
copite. După 'fuga sclavilor şi a majorităţii servitorilor,
caii fuseseră aduşi in patio spre a fi puşi în siguranţă.
· - Ce c:rezi, .Adrian, scăpăm cu .viaţă?
....:.. Ştiu. eu1.
.
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR 319
·-·-·-·-·-··-·-·-·---

- N-aş vrea să mor. Sunt încă. tânâr.

Adrien râse uşor. Un râs în care fără voia lui se
·· desluşi o nuanţă (le batjocură. ·
~ Mă dispreţoieşti., ri~l-i aşa? şopti Charles .
.. · · - N·,L.. Iau pe fiecare om aşa cum e.
-·· Esti filozof, Adrien. Poate vârsta....
Beaulieu .zâinbi iarăşi. ·Îi .părea ciudat să i se
· •vorbească :de vârstă. La treizeci si."dOi de ani nu se
··.··. considera biUrân. · · . ·
·..··- Tu nu regreţi nimic? confiriuă .Charles dUpă o
· pauză. ·
· - Nu am ce regreta. Mi•e teamă doar pentru
Manuela. Ncaş vrea să i se întâmple ceva .
. Maşinal, mânui .iarăşi trăgaciul armei ..
- Charles, aş· vrea să-ţi cer o favoare.
-· Orice, rosti Charles cu grabă. Cere-mi, dacă
vr.ei, şj Viaţa.
- Dacă mi se întâmplă ceva, să ai grijă de
Manuela.·
Charles. râse, ca şi când ar fi vrut să-şi încurajeze
curtmatuL . · •.', .
,_~._--:--Nu"·ti ·s·e va fntâmph:f rdrni_C Adrfen:-· AJ să trăieşti
1

până la adânc! bătrâneţe.

· ---_, ---<: Î'mt._ f'tlgăduieşH- că· vei· fac·e hnpbsibjf;Ji pentru
Manuela? · ·
· · ..,..:. Îţi •răgăd!Jiesc, rost; solemn Gh.arles.
Îi- părea ciuda( qă îrl ~mor1entele ac.estea cruciaie,
Adrfe:n nu-i ·vort'e::t de..Gecr:.J~na* or; de- Gopi!L s;1i. Un
coiot urlă Tn. depărtare. ,._
-- Vre;;n ~emn&J? :se îr;trebă t,:drie/1\:·.Se -acnes·ă t\1'1
nou cumnatu!ui său .. Ocţ~p8-te oe butoiaşele_ cu :praf
de puşc,;i Să nu se întâmple o nenorocire:
~ ·N•_ci c grijă, Adder'" Apropo, să 'fHl- uit ţ,rr.
;:::orrfunicat ,oamenH.~r mei c-ă hl .·:::·o! ~re:uq~
·corrducerea.
__ Chafles se îndepărt:ă . .:,Fuge dr?- răs:-punderel s·e
îfltrebă· AGrfen, sau îşi regretâ -_gr&·$ea~.aJn Îi făcea
-10\
D
 ViNTii.JI: CORBUl

totuşi plăcere
.. că i se recunostea
, .autoritatea. Două
umbre .se apropiară fără zgomot .
.- Eu sunt, Pancho, .senor, rosti un glas grotesc,
cu tonUri de falset Paquito şi cu mine suntem agenţii
dumn~avoastră de legătUră. Senbr Sunderland a dat
dispoziţie. ca to.ată lumea să execute •ordinele
. dumneavoiistră. Porun.clţH
Adrieri'·avu ;,enzaţia·Ca e prins într-un vârtej care4
înălţa pe . culmi •riebănuite. E:ra . ca o. beţie de
· marijuana: Îi crea,•o state de. ~xaltare bizară~. Jn
momente ·de criză, tot lui i se adresau oamenii. Va fi
demn de încrederea. lor. ·
- Bine Pancho:. Rămâi lângă mine. Tu, Paquito,
pofteşte pe Senor Sunderland. şi pe invitaţii senorei
contese la o cC>nsfătuire de război. Să să. adune cu
toţii în camera cea mare, care răspunde în patio.
Acolo putem face lumină fără a fi văzuţi de afară.
Porunca lui Adrien fu executată. Oaspeţii
Manuelei. de Val.divia îi .acceptară conducerea, deşi
printre e.i se numărau. foşti militari, ofiţeri activi, mari
hacendados şi personaje cu suprafaţă politică. Era
firesc să. fie de acord, cu această orânduire, din
moment ce marea majoritate a apărătorilor conaGului
era alcătuită din personalul casei Sunderland. După
primirea rnesajuluflui Iti arte, cei rnai mulţi serVitori ai
Manuelei de Va!diyia şi ai oaspeţilC>r se topiseră pe
.nesimţite. Preferaseră .sa. îngroaşe rândurile indieni lor
şi metişilor lui ltiarte;· decât să-şi verse sângele
pentru .nişte. creC>Ii trufaşi, care nu se pricepuseră
niciodată. .să le·. câştige devotamentuL. ·
Adrien işi împărţi C>amenii .în patru detaşarnenfe de
.câte cincizeci d" oamerli. Restul de treizeci şi cinci
aveau să alcătuiască .rezerva. Primul detaşament era
comandat de Chatles Sunderland, al .doilea de don
lgnaciC> .Sşltillo, hacendadb şi fost colonel activ, al
treilea de maiorul Vincente CC>rbna, iar ultimul de
colonelul Jose Escobedo.
 DINASTIA SUNDERI:.ANO BEAUCLA!R 321
----- -------~-

-· R_ezerva rămase la dispoziţia lu-i Adrien. Consiliul

- de război dură până în zori. Totul fu pus Ja punct.
.Adrien avea cap de organizator. Până şi militarii de
<cari_er.ă răm.aseră surprinşi de 1:mpezimea şi
i pătrunderea• cu care judeca situaţia. Soluţiile lui nu
,sufereau critică.
Când ceful prinse să se arginteze spre
>soare-răsare, observatorii sem.nalară· mi_şcări
i<cornpacfe de oa.menl .la câţiva kilometri de conac.
< - _:_ Bandele lui lriarte îşi 9cup_ă poziţiile, rosti -
tAdrien. începe balul. ·
Don lgnacio Saltillo, care se afla lângă Beaulieu,
_; cercefa printr-o lunetă .mişcările inamicului.
.•• - _Suntem împresuraţi, spuse eL lriarte dispune
de forţe considerabile. [ilupă aprecierile mele, are sub
;_comanda lui cel puţin patru mii de oam'eni.
_ - Cred .că s-au alipit bandelor .lui şi peonii din
'împrejurimi.
---. Tot ce se poate.
Don Saltillo duse iarăşi luneta la ochi.
- Are şi câteva sute de călăreţi. lriarte ne. va da
serios·.
de ilJcru. ·
- v-aţi aşteptat la o. simplă ciocnire cu () bandă
•pe care să o punem pe fugă după .un scurt schimb de
;focuri? zâmbi Adrien.
- În orice caz, nu mă aşteptam să avem de-a
tace cu, o armată. Sa âădăjduim că tâtharii_sunt prost-
Z'lnarmaţi.
-_._-. Până la .ora 'prânzului, Rafael lriarte îşi desfăşură
,'forţele pe colinele şi câmpia înconjurătoare. Profitănd
lle răgaz, Ad-rien ordonă detaşamentului comandat de -
<maiorul Vincente Gorona să dea foc clădirilor situate
;;In afara incintei conacului. În -câteva minute,
'grajdurile, magaziile, casele sclavilor şi ale
;;;servitorilor, aprinse in cele patru colţuri, începură să
.. ardă; înălţând spre cer o coloana de_ -foc şi de fum,
 322 II'INTII.:JtCORBUl
='----'--~---~--~----· -·--·-·----~·-··

dreaptă ca ci imensă lumânare. Adt'ien explică• măsura

· Si! şe!iloc d_e detaşame11te,
--· Am dat foc. clădirilor, fiindcă f'lu le-arn fi putut
. apăra. Dacă ar .f.i fost cucerite de oamenii_ lui· Iri arte .
. ar fi .constitu_it peotru ei.o. poziţie cheie, Putem lupta
cu .oarecare sorţi de succes, numai dacă pământul e
(as io )un.;kconaculuL La adăpostul zidurilor lui, vom
tezisf~ un timp Yndşluhgat, provpcând piefderi grele
,bandelor..·. · · . ·.• · ·_. ·· _ ··_ · ·_
.·· De pe o .în~ljÎme, f1afael Iri arte, . înconjurat de
locoten.eh'ţi) sili 'unri.ărea gânditor progresele
incendi_u 1ui.
- Los gachupines nu sunt proşti, rânji e!. $tiu să
se apere. Dar unul e Rafael ·1 riă'fte ...
Ochii pătrunzători de linx, rnustaţa neagră şi
lucioasă, -cernită parcă, obrazul ·. măsliniu, buzele
cărnoase, cur bate într~un zâmbet rău,· dădeau·
obrazului. său o. expresie de vo[fiptuoasă cruzime.
lriarte era replica fidelă a lui ChariE;s Sunderland, pe
carE; îşi promisEîse să-I întreacă În sălbăticie.
În preajma şefului se aflau, in afşră de locotenenţii
.săi, căpeteniile câtorva sate din împrejurimi, care se
învoiseră a lua parte ,.cu oamenii. lor la nimicirea
Cuibul.uL de năpârci efe pe hacienda Va!divia. Şi
minEîrii. din regiune se în·rolaseră sub comanda lui
!riarte, · Aveau de închei! o veche socoteală .cu
_stăpân fi hadendei. şi cu Vtiipoiu( cu păr roşu.
~ . Şi Rafaeî Jriarte fusese miner, Pe ~piriarea I!Ji .se
. deslus.eau.
' ' '-
,_ "
încă
- -
urrnelEî Cicatrizate,
-- - - -- lăsate de
harapqh;ele .supraveglietori!or. Dar el era plămădit
pin .alt a_luat .decât, iqâienîi fatalişti şi ._blânzi .care_
lucrau. în mine. lntrco seară, · îrrJunghiase doi
supraveghelo(i beji eate dăduseră buzna în Colibă
pentru a•i batjocori nevas.ta, o femeie tânără şi
frumoasiL Ap 0 1luase drur,nul munţilor. Lupta ilegală ·
era, singura cale deschisă peonilor .care nu mai voîat.J
să indurl'i. tirania stăpâni lor ş( a slugilor acestora.
 ,.DINASTIA SUNDEflLAND BEAUCLAI.I'l. .323
, ;-

Rafael lriarte era inteligent şi 1ntreprinzător. in

câţiva ani, ajunsese· şeful cele.i mai ţjuternice bande
de peonî răzvrătiţi.. De aiUnci, plătise ·multe poliţecc
Tos gachupines şe temeau de 'el. ca de dracuL Pentru
<pifnderea ttii: _crgani:taseră-- ·nerHJP"I~!'t1te- p·oti3r'e._ -·
Zadarnic. 1riarfe era acolo unde nu"i căutai. Revolta
iloi' Hidalgo 11· ingaqylse să-şî lărgească 'cam pul de
â6i}l•itatee' !>:Jef}umăraţi spimioh muŞcaseră ţărân,~.
ihjungl}laţi de Rafa1;3l lr~arta, care săvârşea singur
a2est rit, .continyg!}cj' lradWa sacriflciilor slingero.l'l:se
aduse zeilor aztect Ctiar!es SilQderlal;!d era grtmui
:·:grfng_os -CătLJia_ hinrte- ·n .jurase ·pî§)irp;;:L; Gân:-0 _Rc·esta-
--v_ăZu- flă_cărl!e._ care_ m·istuiau dăd!c!le· servîtorirnH-
haciendei
-· - 1i .fulc:eră
. . o. ·idee.
~ -
.:__ La adăpostul perdelei de fum să dăm un atac
O să aflăm astfel pe Ce forţe se bizuie IC!:s gachupines
.si frumoasa cont8siL
-- ·'· - '
·
Atacul-sondă fu. pornit cu trei sute de oameni .
:Atâta titnp cât 1naintară fer!ţ} de ·pa<avanui de ·foc şi
-.-fum a] ·i_nCendlu!ui, riu: !i' se- 1nfâYnprs.ră- nimiC. Du;Jă
,,_ce-_! ·aco-!!r3, ieŞind pe -·cf:!mput -de:;chls, mătur-lt de
..
._; ti'J'';
.; ~» ,...;-,..[ll"!Or
CM ,_'V "oa--·;.;tr'".l
-G'l) 1""'"' \_
lă_Vl ,,,;, "' u'ol·cn";:;
,.f ;:;; hG f ·ar·~·ln _..;·e
Q;_C. ,\...1

'-)mpuşcăttjri t-e_ -zăQăzlJi n·H;Jrsui. · Găzură douăzecl ct·e_

:.->Q~ffiB""l_j.
;.·CI• !""!,, jr1'·"rte
'Ci, J~o"
~ta'rt'Î
i'1!Î ..... c-a·· rQn
_,,;;;, '-'
4 1'fl(Jp- ·•"tac;·~t
U~\·---~ t:l~
~a__
Ct;·<> 1..-
-.t>. ·y~-_..

,avea de făcut .Asediaţii dispuneau de o putere de foc

.,impresionanta. Zidurile înconjurătoare ale curţii
:conact~!ui erau .anevoie de escaladat In timpul 7i!ei.·
Cţ;Joapt\78. .se putea însă. face o încercare,
.. Prirha zi s.e scurse, fără ca asediatorii să. fi
dezlânluit
;,'- - --- - -'' un nou atac.
' .
Tn conac,
- -
'
Adrien
.
îsl
'
desăvlirŞise planul dt> apărare. Nu. lăsase nici o
';Ipoteză nestudiată. Sfaturile oliţeriidr îL fuseseră de
'Jolcs. Pregătirile de luptă. continuau şi de o. parte şi
''de alta. · · · ··
;.·. · Adrlen .prevazuse un asediu lung ..Stabilise raţii de
!/:!rană, deşi proviziile erau înde.>tuiătoare: Un puţ din
)in1eriorul curţii le a:slgura apa de bău!. Se lăsă
-_c:--,-
 noapt~a.l:Jn' cercetaş trimis .in ajun la :3a[J Miguei d~ ..
;:)antiago l<'l .adusese . zvonul · cif in aprppiere de
(luanajuato> se. tlesfăşiJra .() bătălie .CHmplită intre ..
•·· wb~lii .lui);ildalgo şi trupele guvern(lmen(ale. După ·.
---
;c:âte:se ştl~'în o~ă;ş-; spaniplii etau.stăpârji pe.situaţie.
"---- -"-- '"<-,"',_ _, - - -_-/ -

· .•· ·. · ·l.n.:Sar).)Migll,eJ de Şlantiago\ indJenii .puseseră in·

· •· •.. r:nod pJ';:lctio stăpâr)ire pwqraş, Cojtlpania de puşcaş\,
.. menită să; tl,sigure ordi[lea, .~ra virtualmente .asediată
.· ·.· în ~cazar.mi'i' Nt:l.se}sc!Jirtibaseră- înc'ă 1ocuri. E:ra.Jflsă
·.· ..•.evigei'\t că• 'sd.l.daţil.n).l vor.
putea· v.eni Tn ,ajutorul
. ·coriacUIJ[ 8ali:JiYiJl.' fără a sparge, cercul de. indieni,
•.. suprinzător de . bine înarmaţi: . . . .
Aproape de rfliezul.nopţii, Iri arfe declanşă primul
trra.re atac.. DouiFrflii ele oameni, precedaţi de genişti
cu scări' de asediu, meşterite în timpul zilei, se
apropiată fără zgomot de zidurile curţii con acului .pe
care nădăjdUiau să le escaladezec. Noaptea fără Jună
era favorabilă unef lovitur.i prin surprindere ..
Vigilenţa asediaţilor nu se deţmJnţL Când oanienii ·
lui l(iarfe .ajunseră la .circa doUăze.ci .de metri .de ·
ziduri, se dezlănţui un foc · uCigător. Apărătorii
nanckmdei dispuneau .de ·. muniţii din bel;>ug. Îşi
permiteau lux\.11 să nu facă e.conomii . ·lndienii !ui
l.harte nu cedară, deşi. Cădeau ţu Z(lcile. Străbătură în
pas alergător ·distanţa p'âna la împrejrnu'irea
conacului. Rezemară scările ·de ziduri şi cu
i r)lpetuozitate fan ati că pornir'ă să .escal ad eze .ziduri 1e
. groase, JrJvrerne ce trăgător ii de. elită ţinteau siluetele
apărătorilqr pr.otilate ;pe parapefe.
lndienii izbutiră să se .catere pe culmea zidurilor,
unde,se încim;e 0 incr1mcenaiă luptă.corp la corp, Ou
preţul u[lor eforturi disperate,· apărătorri respinseră
~ '
elem.entele înaintate ale lwi lriarte . .lndienii ucisi se
' - -,O> - -- - ' -

prăv~leau peste cei c<'!re urcau pe scări, anttenându-i

în cădere. O jUmătate de oră dură lupta. lriarte
wdonă apo) retragerea. .· ·
.Bilanţul prin1eizilede luptă se încheia cu piţ;rderi
grele: p~ntr.u .. ambele> tabere. Culmea .zidurilo.r era
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R . 325

presil.rată cu ca.davrec Indieni şi creoli,. înfrălili Tn

aceeaşi cumpii!ă moarte, zăceau r.Jaie·peste grămadă,
1napo.ia P;arapetuiUi mânji! de sânge şi cioplit de
gloâriţe., In ·josul unei scări de piatră, pe care
încrei)lenise(ă intr-o suptemcă încleştare asediaţi şi
asedi?târ;i, dc>n !g!)acio Saitl!lo descoperi trupul lui
·. Aclri!'r\ .>:le Beau[îeu; care palpita lnc'iL Abia respira.
'Dof 'br(l'fwardieri îl trensporhnâ In conac. · ·.
• . · .A!Ţ!uţită de durere,. lividă,. c.u ochîi mari,
•• ~~dJmel'\ţi;•••ManueJ~ de ValdiVla TI. instală)n patul eL
·· Sârl.gele care se scurgea. dintr-o rană adâncă, •··
deschisă..1n partea stângă a pieptului, făcu o pată
mare pe pernele şi cearŞaful de mătasţJ •• Adri.en •··
horcăia,. fără. să-şi fi recâştigat cunoştinţa. Dona
!:Ivira Saltillo .şi dona lnez de Castro, care posedau
vagi noţiuni de medicină, îi !ăiară haina şi cămaşa, ii
spălară rana .şi îl. pansară. Nu-şi făceau îns.ă i]uzii.
G!onte.le pătruns·ese în plf>mân, sfărteoându-:.. Nici o.
intervenţie .chirurgicală nu)-ar fLputut salva. Umbrele
morţii pluteau pe chipul lui .pământiu.
După. ce îşi lăciJră datoria; cele. două ·femei
plecară la alţi. răniţi. Manuela rămase singură cu
Adri.en. C,u mâinile încrucişate pe piept, îl privea cu o .
expresie de consternată surprindere. NicJ ·acum nu
era în stare să înţeleagă adeyărul.
Deodată, o cuprinse o disperare nemărginită,
sălbatică: Se aruncă la picioarţJie patului şi zguduită
de plâns, imbraţişă genunchii lui A.diien. · Nu
concepea: să-I piardă. Mintea .ei refuza 'să admită
· despărţirea. Cu fruntea rezemată de dosul mâinii !ui,
se ruga fierbinte de Sfil.nta Feioară .. să. i-i cruţe ...
Afara- se . !.'\sase
- iarasi
' .
Pnistea.
. . -
.Dacă nu .I-ar :1 avut pe Aarien în faţă, mărturie a
!uptel.or cumplite car<'Hibia se terminasera, ar fi puUt
_.crede -că tohd J1:.J era decâf o pff3smuire a ·mm·ţn e·;,

Zorile o. găsiră prosternată la picioarele unei .statui··

de lemn a Sfirrtei Fecioare cu Isus în braţe. Tonurile
 1/INŢIL.l COR.BUL
·-

d!l roşu, verde smarald şi .:aprui care învăiuiau într-o.

ITiagnlficŞ poliQrornje veşmintele. Mai.cU · Domnulu~.
!>trăluceau şi• ma:i viu 1n ll.Jmina Jrnprăştiată de .două
6ii:!ldelat5re de .aur !'rJ'asiv. ·Splendoarea acestor piese,
e)(pl"esiă de,o blândeţe: ahgelică. a sfintei, jocul de
wr:bre si lumirli, scoteau Şi .mai mult în -evidentă
sd.brietatea şj gr<.l\iiţ;i(ea Jlplc spaniolă a ·mobileibr
·(lrele,:c;u l.ini.ls.irnple;·a p::iţdbselei•de marmurii verde,
a pereţ{lqr goi, mdnastidi.. • •. •·· •· · . .
.•· ·. • in lihiŞte~ in'ipozahtăi de ca.ted~ală, se f;!uzea
n!.HT.ai' glasuiiMahlielei d.e ValciiYia? care reciti:! cu
·.. eXCaltaYe fu!Jă61Un~ă
mur\bunzilor. S<:\ ruga• nu numai
.. pentru Adrien,<care''·<(gbni.i•a în camera alăturată, d Ş'i
perltru ţeilalaţi ll.părători ai conacului, pe care
moartea nu va întârzia ;;;ă~i acopere cu giulgiu! eL
Toţi erau condamnaţi. Rezistenţa disperată nu făcea
decât să le prelungească agonia. Când soarele auri
gtile!e de fier iorjat: de !a ferestre, se dezlănţui iarăşi
grindina fmpuşcăhJrilor. Manuela ridică încet fruntea.
O.chii erau încercăNaţi, obosiţi; obrazul palid, Buzele
'lipsite de sânge. Rafalele 'de împuşcaturi .se înteţeau.
Pe..coridor se auzea zgomot .de •paşi. Se iidieă
anevoie Jn picioare:· Genunchii îi amorţiseră. 'O durea
şira spinării. Toata noaptea se rugase. lmplorase pe
Dul}lnezeu să. dăruiască viaţa lui Adrien. Aştepta o
minune. CiătinândO-se istovită, trecu în
dormitor.·
Adrien zăcea, .nemişcat. Hţa fut era tot atât de
albă ca şi per,pef!;hîmpoddbite. cu daniele. Manuela se
apropie 'de .eL' .li prinse 'mâna într-a ei. Degetele it.J.i
Adrie.n s.e răcfserâ..'Cânâ'înţelese câtotui se sfârşise,
simţi' o linişte Ciudata; damorţeala;;de neînţeles. Se
lăsă !n genunchi, Jăngă pat şi.sărufă indelun·g .mâna
omului .care .fusese totj.ll pentru ea. Rămas'e c:stfe!
mult timp, 1\jcar fi putut 's.ă spvnă dacă trecuse o .oră
sau. zec:eY Afar~l.; lmpuşcăto'rile' continuau cu
ftirie. ·. ·. ·., · •'. • ·• . · ·
· Se .ridică .de lângă pat şi după ce aruncă o ultimă'
f)rlvire asupra lui Adrien, îi'bi în goRgul de pe măsuţa
.. DINAST,!A SUNDERI..AND BEAUCLAIR

de la picioarele patului. Apăru o cameristă nedormita,

cern.ilâ la ochi, înspăin:îiintată de gându! morţi•
-· Maria. trlrnite pe cineva după, Seaor Char!es
Sunderiand.
. Glasul ei abia :se mai auzea.. lmpuşcălurile făceau
un zgomot infernal. Manuela le înregistra automat.
N-o mai impresionau; Adrien murise. Restul nu mai
li\Vea importanţă, Moartea lui îi sfărâmase ultimele
resorturi sufiE!teştiiViata nu o mai interesa. Moartea..îi
inspira curiozitate şi simpatie. În s.anul ei va. regăsi
liniştea. Dacă exista o viaţă dincolo de mormânt, îl ya
întâirii pe Adrien. in veci vor rămâne .împreună ..

. ln primE!Ie patru zile de luptă,· Hafael Iri arte.

pierduse Şapte sute de oameni.. Focul intens al ·
asediaţilor făcea ravagii. Era evident .că dispuneau.
·din belşug de arme. şi de muniţie.
Zvonul luptelor ce se desfăşurau în jurul
conaculul Valdivia se dusE!se din gura în gură până la
cele mai îndepărtate unghiuri. ale provinciei. Cete dE\
peoni înarmaţi cu furci, bâte şi cuţite, soseau zilnic,
îngroşând bandele lui. Iriarte.
În curând, pierderile fură C9mpensate, apoi
depăşite de valul de recruţi .care cereau să lupte sub
ordinele· luL !riartel c.a. orice mexic~m, disPreţuia:·
moartea. Dar .prudertţa şi responsabilităţile sale de şef
suprem rtu-i îngăduiau să asiste impasibil la
măcelărirea '.oamenilor care îşi puseseră încredere în·
el. Trebu.i.a să găsească o cale spre a forţa
capitularea asediaţilor.
Un trat!s'tug s~~it de. la conac: îi _aduse -veşti
îmbucurătoare. Adri.en. de Beaulieu, qăpetenia şi
lni_ma ,ap_âră:r:n, căzuS_e în- prim-ele _ore. o·upă -~ref __zi:e
de agonie lşi dăduse- sufietu!_. Deznădăjduhă, contesa
Maouela de. Va:ldivia .··se spanz.urase în preajma
c.adavrului.
 VlNTil.A CORBUL

.Charles
. Sunderland
.. . luase
. comahda.
. NOul. sef
'- era
hotărât sa reziste până la capăt. Avea muniţii şi nu-i
lipseau nici •prov!zille. lriârte întruni un consiliu oe
rătboî. Loc 0 tenenţii săi erau nehotărăţi: Conacul
pă.rea o fortăreaţă inexpugnabilă. În vreme .ce sfatul
2.ontiriua •fără "rezultate, o fată tânără. ceru sa fie
primită de ltiade. Avea să-i S:pună lucruri de cea mai
mare însemrtătate: ·. > ·
. lriartl;l .o primi îhdată.
· ,..:.:_ Cine ~şti tu?'întrebă el,
- Marina. fiica lui OtimiJ>, cacic al satului
Ruruanhuta. · ·
-·Îl cunosc. Luptă cu ai lui în rândurile noastre,
E un Viteaz. Vorbeşte! ·
.-· Vreţi să cuceriţi conacul, spuseea cu hotărâre.
Vă dau eu mijlocuL
-· Să te ·auzim.
·- V-ar fi de folos să daţi foc porţii de la intrarea
prinCipală? ·
- Desigur, replic;ă Rafael lriarte. Am da năvală în
conac· şi am învinge prin forţa. numărului. .Dar nu
putem ajunge la poartă. Te-renul ·!;) descoperit:
- Cunosc o cale ascunsă vederii celor din conac.
lriarte fu ispitit să o întrebe: ,;Cum de o cunoşti?"
Dar se abţinu. Era mai înţelept.
- Pe lângă conac trece valeâ. adâncă; dar strâmtă
şi · râpoasă a unlli râuşor; secătuit mai tot timpul .
anului. Câţiva .oameni s~ar putea strecura prin
această albie, f.ătă să fie observaţi de pe ziduri.le de
împrej mUir'e ale c'a[laculuL Daca s-af căţi:\r;a noaptea,
pe mal, ar ajunge la poartă, $i i-ar da .loc. ·
· - Băieţi; iată'o fată vitează şi mintoasă, care v-a
luat-o înainte, se· întoarse el spre locotenenţii săi.
Adevărul e :ca. nici eu riu m"'am •gândit;- la SpţJne,
'letico, .ctezî că nu, o 'să pierdemo"arÎ)enii pe degeaba? .
- RăSpund c.u caj:>U! meU, senor! .. .
 DINASTIA SUNDERlAND BEAU CLAIA 329

Era atâta duşmănie şi înverşunare in vorbele ei,

încât lriarte .înţelese că merita să o ia în serios.
- Mâine noapte, aproape de mijirea zorilor, când
îi e omului somnul mai dulce, facem încercarea. însă
nu dăm foc porţii: E un procedeu vechi şi greu de
îndeplînit O. aruncăm în aer, ca un butoiaş de.
pulbere. · ·
. pupă cplecarea Marinei, 1riarte chemă pe Pablo, un ·
metis cu o largă cicatrice pe obrazul stâng. Pablo era
un om de incredere.
- Urmăreşti pe fata care a plecat de la mine.
Vreau să Ştiu ce e cu ea. Povestea ei îmi pare · ·
ciudată.
Când pleca de ta lriarte, Marina era în plină
euforie. Ad.ucea o contribuţie ia cauza pentru care
luptau oamenii dtn rasa ei, şi se răzbuna totodată pe
Charles Sunderland .. În drum spre casă, entuzias.mul
ei scăzu brusc. Îşi amintea îmbrăţişările lui, dragostea
pe care ea i.-o purtase, sen:z:aţiile încercate. Cu
feminină inconsecvenţă,. începu să regrete actul pe
care-I săvârşise. Atâta vreme cât se aflase în faţa lui
Iri arte, gestul ii păruse înălţător. Acum îi era odios. Îşi
trădase iubituL Chiar dacă se despărţiseră, dragostea ·
pentru el nu murise. Poate că într-o zi s-ar fi 1mpăcat.
Pe când aşa,. rupsese toate punţile.
Datorită ei, Charles Sunderland va muri, laolaltă
cu toţi oamenii săi. De aceştia nu-i păsa. Se aflau
printre ei hacendadi:Js şi femei care huzureau,.
dispreţuind munca. Aceştia n-aveau decât să piară.
cCharles Sunderland trebuia. să scape. Mânată de· un
··. impuls puternic, se opri din drum:
· Privi in )ur. Se întunecase. Lupta incetase de.. mult. ·
Peste fire coborâse iarăşi liniştea, Se .auzeau râsete în
tabăra lui lriarte. Se 1nfiripă Ull cântec d.e chitară.
Timid, apoi pătimaş. O voce caldă .cânta o melopee
de. dragoste: Mirosea a ţărână. O adiere plăcută 'îi
·.răcori fruntea. Marina se uită pe furiş în jur. Era
· singură cu stelele şi cu adierea.
 Deo(jată, o lUă Ja 1ugă ·printre cactuşi. Tălpile ei
goale .nu făceau zgortmt·pe pământul nisipos. Marina
aJerga spre' conac. N.u putea fi văzută. Era o umbră
ţ)rintreumbre .. Pe cfrumu.l numai de·.ea ştiut; ajunse la
'poarta ·principală •. Cioc.ăhi cu emoţie şi teamă. O
pri.rni un metis cu raţa înnegrită de explozia unei
· încărcături '(je pistoL Când Marina .îi .spuse c~ vrea .să
'vorbească 'stăpânului, el o prilti .bănuitor, apoi o lăsă
.să ihtre. · · · ·
. . Charles.o primi râzând cu toa'fă gura. Marina era
o
b-inevenită. femeie în. plus nu· strica. Ea îi spuse că
ll'iart.e va încerca să ajungă la 'poarta principală,
folosindu~se de albia râuşorului. Charles o îndemnă
.să se înapoleze fn tabăra lui lriarte. Voia să. aibă un
spion. Marina ar .fi preferat să rămână la conac.
Moartea alături de Charles. ar fi fost dulce. Nu. cuteza
[nsă a se împotrivi voinţei lui.
înainte (je mijirea .zorilor, plecă spre sat Se
strecură nevăzută. până tn liniile lui lriarte. Cel puţin
· aşa credea ea. :1 ocmai câQd trecea pe lângă o
sentinela, care moţăia cu capul Tezemat de armă; se
simţi apucatij, de braţ. Un bărbat cu chipul brăzdat de
o cicatrice, rosti.· poruncitor:
- Vino!
O spaimă nebună. o cuprinse. Încercă să se
smulgă.din încleştarea degetelor d~ fier. Peste.câteva
minufeajunse ih faţa luilriarte: Pablo vorbi' în şoaptă
şefului·, .care-I as.culta, aruncând Marinei priviri
ciudate. Marina tremura ca o trestie. Cănd Pab!o
l.nce.tă să mai vorbească, .Rafaei lfiarte chemă câţiva
oameni.
- Spânz!Jraţbo! porun.ci el Să fie pildă tuturor
acelor pe care i-ar .ispiti gândul trădării.
·· Câ'nd soarele .răsări învăpăind. culmile copacilor,
Marina' tu dusă. sub nimurile înalt\';l ale unui platan. O
urcară pe tm cal. Tatăl•ei, Otmis,)i petrecu ianţur .de
gât. 0 lovitură. de bici şi calul zvat;ni înainte. Marina
DINAS1'14 SU!'lQERLAND BEAUCLAIR 331

icni., ~pai rămase să pendl)leze de. braţul gros al

copacului. care-i servise .de. şpânzurătoare ...

Rafael lriarte tl'!nunţă a se mai folosi de planul

Marinei. Puse . aitut la. cale, Mai sigur. Ati ase că
unitatea militară din. San Miguel de. Santiago
dispunea. de două tunuri si de câteva sute de
ghiulele. Pehtru el aceste ~iese ar ti fost mani!l'
cerească.
Peonii din oraş, ajutaţi de un detaşament (l.l său,
alcătuit ·diP .opt .sute de oameni, luară .cu asalt
(;at;anta. AsediatorH. pierd:Ură două. sute da oamMi,
dar puseră mâna pe tunuri. Oe îndată c.e intrară îrt
staoânirea lor, le duseră lui Rafael Iri arte. Acesta le,
orimi cu bucurie. Piesele de artilerie avea.u să
pece!luiască soarta conacului, scutind '"numeroase
sacrificii omenesti. .
După ce instală piesele în P<JZijie, chemă pe unul
din sc·rîbii ~săi, şi Ti ·ordOnă să Scrie un mesaj sui
generts, cu: litere ·mar!, fli_lun-gui une·i fo_i ~e pânză·, ds·
c-Zttva -metti -Jungime. . _ -
in .timpUl nopţH,- mesnjtd Ju ?'fihat de dcl cc~ctur;i
.. rl 1 b . 'f ~JflC>f:H - poa~-a. f"
'• sa .,., d e ase d'm,L
t'
·c_an'-,e a na: BCL\9 -~ Clth.
Cân·d_- -96'-a.na :dJ~nineţl·! se. ridică, ~·Jsipirid
Tntuger~cul~· apărători! _conecului ctt~rA cu UHl!ire,
panca~ta înt~nsa· 1a vreo cincizeci de ·metri de zidul
J...,·r·H·eimnl't-o-
;n~v- ~·- "" -, ',

"Fredafi~- 1;;; _ _Orice r"eziste,nţă e zadarnlca.

·
. -n.cei care --,ror oer,.",u;J(:J
Făaă-duiesc să -las li. beii pe toti
~

-arrne!e ·- până :mâine-- dimh··eaţă · la orele -:;as~r c:J

f'Q\>f'i-1'-\·Îa <ca" -ml CYP.Q';;;;,f,'l
- ''-"•• ----- ,-'-'"""'~
'J)O!
......
:~~~-;
_...,_..,. <-0
!'16 i'":hcrJeeo.
MQfl 1.-- ---··-·'""
Sunderi,?tnd. Purr P9 cnpur· h:.i- un .ptem!L! de 1Ct 000
oesoS, -In -caz ccntrar. -bo.mbe~rdez t:.onacul. ZidurHe
~1tt· -vor- n-1ai rezista -tifUJu: _de artilede~
Hafa!li lnmie."

Stupefîa1i, asediaţii 'cu ştiinţă c!e carte. cite<jll şi

reciteau. ultimatumu.l. lndienir şi metişii care luptau ir1
 '
<
' -- ' ,,

tabara lui Charles.Sunderland se priv;'Jâu întrebători,

t;~eîndrăznind să-Şi .mărturisească gândurile.
1 Şi ,Charles citi mE;sajul .t.ui. lriarte, ·Cunoştea
rHde(l.j\llis limba sp~rtjolă.spre .aJnţe.l<!ge. Nici lui nu-i
scapara privirii;§ Jurîşe sdiimbate pe indieni. şi de
.d!etişi, ;după cum nu scapără .;)iCi c:elorlalţi oaspeţi ai
. cooactllui 1/aldi.via, l'ărrlaşi încă ln viaţă.·
· .•. Mândrji hac;eqdados Ş.i 6fiţerii ;creati, educati.în
.#:>ir(tqh oll()ar'ei •ŞJ:al cavalerismtilui, erau gata să
lupte pânăilâ uttilţlul. NicL!)u concepeau să•l predea
· pe :senbr· Snm:!ertaod: •în privinţii lor;, Chart.es • era
· sigut Oisc_wtabilă era pol:'iţia iridienilor, care n•aveau
motive să~şi pună. vi'aţa · in· prirrrejdie pentru un
·gririgos car.e riu .mai ref}rezet)ta nimic pentru ei.
Chârles îşi dadu seamă că se afla în mare 'pericol.
Fanfaron, luă în batjocură mesajul lui .lriarte . .Dar
ilohofele lqi .de râs sunat.J · fals .. Vorbele sale nu
co nVi ngea.u pe ni me.n i. .P ân'ă la expirare a
ultimatumului trebuia să ia măsuri. Schimbul de
focuri .incetase.. lriarte era dispus să aştepte, De ce.să
iros.ească muniţii şi vieţi omeneşti, e.ârid duşmanul şi
comoril.e lui aveau să-i· cadă· fatal în palmă. Era
convins că mercenari! fui Sundertand nu Vor rezista
ispitei. . Aşa cum luptaseră · pentru el, de ·dragul
arginţilor, trădându-şi neamul, aşa vor întoarce
armele, de dragul altor arginţi, nimicind pe fostul lor
stăpân. Pe Charles. il Încdlţise spaima. Bănuia pe
fiecare om. Se temea si:de.umbra toi. Nici ln Paquito
şi în Zavala nu .mai. avea încredere. Îl puteau trăda,
aşa cum îl trădase GcJmez. Trebuia să fugă,· Avea
nevoie însiHJe un om pe care să se bizuie. Pancho ar
.li fost cel mai •pottivit,Părea mal devotat. decât un
•câine. Charles nU lăsă .lotuşi nimic.•. la voia întâr:npiării.
Pe înserat,. 11 Ch!lmă în taină, în camera sa. Îi făgădui
c.incize.ci de mii de p.esos, dacă îi va executa orbeşte
ordif]ele. Pancho clipi des, uluit de străluCitoarea
ofertă. Ct1arles r'euşise să-i recâştige .devotamentul.
..DIN_~~!I~A~SU~N~D~ER~L_A~N_D__B_E_A,_U~C_L_A_IR~~

În aceeaşi npapte, cu . complicitatea iui . don

lgnacio Saltillo şi a ofiţerilor. îşi pregăti doi cai. Unul
pentrq el, altul pentru Pancho. Copitele cailor erau
.înfăşurate în cârpe. să nu facă zgor:not. Charles
Sunderland şi Pancho ieşiră pe o poartă dosnică, Îi
urmau doi ofiţeri creoli. care hotarâseră s;l.. !e urmeze.
.soartac Prib aloia răului. secătuit cei patru oameni
-pornlră Îll'avar. Sperau să străba,tă fără accidente
încercuirea. Pătrunseseră adânc in liniile lui Iri arte,
. Căfld un orrt de' veghe dădu alarma. Charles eşi
însoţitorii săi înf1pseră pi!'ltenii îrL burtile .cailor;
avântându"se în galop spre libertate. . · ·...
·· Gloanţele . porniră să · şuiere. pe la urechile'.
fugarilor.. Un ofiţer se prăvăli din şa. Calul lui PanchQ;
lovit 1n plin, se poticni, rostogoltnducse peste corpul
călăreţului, ale cărui oase părâiră ca un coş de n•Ji.ele
strivite .. Până să se dezmeticească oamenii lui lriarte,
Char!es Sutiderland şt al doilea ofiţer se lopiră în
noapte. Perdelele de cactuşi giganţi le rrolejau
fuga...
 .. Capitolul. dauiizecl
·: ' ' -_-' -
şi tJ'ei

. ·- . . . -·
f n dirnineaţa acee.a de ianucrie, Richard se trezi din
-~- somn întrco stare de excepţională bună dispoziţie ..
Ceasul de bronz de pe. cămin ci!ntase ora opt
Avalanşa fulgi lor pufoşi de. zăpadă, care se hârjor.eau
- cu. vântul_, izl:>indu~se pe geamuri, tăcea să pară şi mai
Plăcută ·atmosfera _-~Cafdă._ :-îrit:imă-, dit) dorn1itor.
Rich-ard nu era. ··matii1-fi!. Spre ·ct_"eosebire .de -eiţi
.oameni ;.deopotr!v·ă_. ~de acţivi, îf plăcea· să ieileveasc-ă
dimîneaţa• în. pat Niciodată n.u se trezea înainte de
ora. opt .Cu mâinile cruce sub cap, medita cam o
jumătate de. oră asupra che~tiu ni lor .pe care le avea
de .rezolvat în timpul zilei apoi îşi suna valetUL
Toaleta de dimin~aţă şi-o făcea· în cadrul .unui
adevărat ceremoniaL Un servitor .li prepara baia, altul
îl. bărbie rea, în vreme ce vatetu 1 său personal ii.
pregătea costu'riwl p<!r care avea .să-I poarte
dimineaţa. · · ·
, , Micul dejun îl lua în salonul chinezesc. Era..servit
de majordom şi de doi_ valeţi. Meniul era frugaL Două
leHJi de
şuncă, un ou fiert:şi o ceaşca de cafea sau de
.cio:eoTată. Un· toast .perfect rumen it şi câteva fructe
alese. dintrco mie, completau micul dejun. lo timpul·
 OINASTIA SUNDERLA~N~D_B~E~AU~Cl~A_IR_·~~ ~---335

acesta, secretawl de serviciu îi recapitula programul

zilei>
Câteodată, Richard ie1 pnmea lniimii sau
colaboratorii apropiaţi, cărora ne~. le oferea rHciodată
să-i împartă masa. Ca şi Regele Soare, mânca singur,
in vreme. ce asistenţii stăteau respectuos in picioare.
Nici copiii siU nu. erau exceptaţi de la această regulă,
la orele ,zec.e Richard pleca la bancă, Uflde îŞi
stabilise cartierul general.
Când apărea in holul clădirii din Wall Street,
subalternii săi, începând cu directorii şi termi_l)â.l:ld cu
ultimu.l portar, simţeau un fior de teamă. In drum
până la cabinetul său lntâlnea. Au mai oameni •.
ploconi\i, rupţi de şale. Urmat de o suita de secretari,
urca scara de marmură, traversa holul <n care-.!
aştepta invariabil, directorul general Wilbur Morrison,
căruia Richard îi intindea în treacăt o mână moale ş·i
alb,ă. · Un gest de înalt prelat. carB · oferi\
dreptccreclincioşilor inelul sau sfinţit spre a fi sărutat.
Canaturile uşii cabinetului, larg deschise, erau
străjuitc .d.e ,doi secretari, care !ndată dup·ă intrarea
- mare.lui patron, se grăbeau să ;c;: inch1dă intr-o
respectuoasă- tăcere.
Lui Richar.d îi plăcea acest .ceremonia!. Nu era un
democrat: R<jţioninnentul său avea ut: caracter net
·r:eactionar. "vu-~gu! trebu;e educat tn sp-iritul venerării
şefilor săi. între conducători şi <::onduşi nu pot exista
decât relaţii de oarbă disciplina:·• ·
Când Richard intra în· sala de consiliu, zeci de
directori, ·consilieri şi tot felul de personaje de prima
r)lărime, îl aşteptau în picioare, 1nfr-o linişte absolută,
Marele patron li privea cu gravitaţe, apoi răspundea
scurt la salutul. lor. În acele mome(lte încerca un
simţământ de intensă satisfacţie.
-· Am impresia că ln cu,ând ''oi repeta cu t<::>ată
convj-ngerea CU\'intele· lmpăratul:.ii Vespas1an îrr
ultimele sale. clipe: "Simt că incep să deliin Zetl".
 VINTlLA CORBUL
c;,'

· Richard căzuse .în exagerările fireşti ale oamenilor

îmbătaţi de succes şi glorie, Nu admitea să jie
contra;cis, Strivea cu. personalitatea lui şi pe
.colaboratori şi pe membrii .familiei sale. Dispreţuia
mplţimea cenuşie .şf trudnică, lipsită de perspective
largi, măreţe.. "Toţi sunt viermi, pigmei. Destinul i-a
aruncat 'la periferia vieţii> Eu fac parte din puţinii
aleşi. ProŞtii, bwtele, • spiritele mărunte care
!lll:::ătuf\3SC pătl:Jra.Îargă !l, omenirii, .nu sunt decât O
·trambulină pe(ltrLF. noi, •··· 13roii. N-am să dezvălui
ni'dodată oamenilor de .rând care mă înconjoară
g'ândurile şl.sirnţămintele mele. În .imbecilitatea lor
sărmană, m-.ar socoti nebun s.au cel puţin
megaloman, De aceea niă închid în mine şi nu
îngădui nimănui· sa"mi cunoască gândurile .. Dar mă
port ·cu .toţi astfeL încât să simtă că ne desparte o
distanţă colosala, ca· de.la stea la pulbere .. ?'
· · În dimineaţa aceea Richard era mai bine dispus ·ca
niciodată. !n ajun Henry, fiul său mai mare, sosise·de
la. ţondra,
li întâmpinase cu. răceală: ·
.-· Sper,· Henry,. că s-a pronunţat divorţul tău .
. Henry plecase posomorât capuL
-·.·Nu, Sir, nu s-a pronunţat
.Richard izbise cu pumnul în masă.
- Cum e cu .putinţă? Stewart Howlandso.n n-a
fost în .stare să tac.ă nimic până acum? Pentru ce
l-am făcvt<prlm consilier 'juridic pentru Anglia? Dacă
.este incapabil il concediez. · ·
· Her\ry ridicase asupra tatălui ·său o privire
înCărcată. de durere şi reproşuri mute. ·
· ·- Nu e nevoie.. Cazul a fost. soluţiona! spre
satisfacţia dumf)eavoastră, de forţe superioare:
i\llar:garel: Sl:Jnderland a ·murit
- A murit? Sunt încântat. Eră şi timpui.Pariez că
nll a inurft {lin :dragoste pentru dumneata! ·
· -. Aţi câştigat, Sir. Adoborât~oo boala de piept.
Urrnareca. unei.raceli contractate .în timpul.f.ugii de la
Paris. · ·
DINASTIA SUNDERI.AND BEAUCLAIR ·-·--·-··~~·--
337

. Richard tuşise, spre a,şi drege glasul.

--Foarte bine. A pedepsit-o Dumnezeu, fiindcă
si"a părăsit bărbatul. .. ··
· ·-·Care se pregătea să o părăsească, întregi
Henry.
· . -· Sper că nu ai :tulburări de conştiinţă! Lasă
responsabilitatea morală pe seama mea.
),ppi îşi concedi.ase fiul.
- .Acum du-te şi te; culcă.. Eşti obosit. Mâine îmf
vei da: raportul ,aswpra activităţii dumitale la Londra.
Până ;atunci ai tot timpul să~ţi limpezeşti mintea,;
Supus, Henry salutase, apoi se îndreptase spre
iesire. ·
· Richard il chemase din urmă.
- Voi aviza şi asupra situaţiei durnifale personale,
.
Bineînteles, va trebui să te -însori.
' - -
· Să iti' creezi o
familie. Să ai copii legitim', nu de contrabandă. ca
până acum ...
- Ma iertaţi, Sir, dar...
Tatăl său il întrerupse cu lln gest.
- Obiecţiile păstrează-le pentru dumneata. Poţi
pleca. Bună seara. ,
Henry ieşise, înăbuşindu-şi plânsul. ..Omul acesta
e un monstru. Margaret abia a muri(· şi el îmi
vorbeşte de. însurătoare. E odios!. .. "
Richard se aşeză la biroul său. Îl aştepta o
corespondenţă voluminoasă, triată pe. probleme.
Primul. secretar avea dezlegarea să desfacă şi
scrisorile confidenţiale.
- La ora unsprezece •. Sir, aţi convocat. şedmţa
consiliul.ui de administraţie al băncii. ··
- Mă tem că neam să o pot prezida. La
unsprezece şi jumătate . am. un rendez,vous cu
secr.etarul de stat şi cu senatorul Forbes.
In aceeaşi clipă, Norman McKreely; primul
secretar, intri\ grăbit în birou. Pe chipul .lui ·era
zugrăvită expresia. unei adânci consternări.
 ,, -
338 1(11\!TilĂ CORBUl

-· Ce e cu mutra aceasta de înmorm.ânta(e,

McKreely? il întrebă Richard zâmbind,
Sir, am primit chiar trcum un mesaj din Vera
Cruz.
··.- Ştiri tele? înţtebă Richard întunecâridu-se,
.-·Foarte rl91e ..
Primul secreta;
. pus~ .pe biro.u. o scrisoare
deschisă. •
"' -
.···•· .Richard r.ecunoscu imediat scrisul. lui Charles. cu
gesturi măsurate; luă scrisoarea şL o parcurse .

."Vara Cruz
11 decembrie 1810.
Sir,
Îmi re\line sarcina penibila de. a vă ·anunţa moartea
Jur Adrien de B.eaulieu. A căzut vîtejeşte, cu arma în
mână, luptând pentru ·gloria casei. noastre .. :"
· În pasajele următoare, Charlesc SL.Jnde.rland r.elata
condiţiile tragice în care cumnatul săl.l îşi găsise
sfârşituL Apoi continua: · · ·
... ,,Eu am reu;:; it să mă salvez ·:;lin hacienda asediată.
După miLde. peripeţii, am ajuns teafăr la Vera Cruz.
Faţă de situaţia creată prin moartea lui Adrien de
Beau lieu, am · :Soc 0tit de dator.ia · me<~ să preiau
proyizoriu atribuţiile· sale.
Războiul civ.il a cL.Jprins·•întregul l\;llexico. Reb.elii .au·.
incercuit capitala în jurulcâreia se dau lupte grele ...
V era Cruz este. în ca în mâi·nfle ttupelor
guvernamentale. Se spune .câ sp'an.iolii vor trece la
cbntraofimsiVă'.. Îrr)i Voi permite sa va ţin la. Curent CI.J
evenimentele politic;e şi mi.litare. EXploatarea minelor
d.in Mexico este in· mod practic suspendată. Pentru a
evita orice complicaţii, nave le cu aur din America de
Su.d nu mai fac:' .escală. la Vera Cruz.
Al dumneavoastră pre.a plecat .fiu
Charles Sunderlan·â."
PiNASTIA SUNOERlAND BEAUClAIR 339
-----·

·Richard Împături gânditor scrisoarea. Simţea îo

suflet o mare durere. Cea, mai mare durere de la
moartea AndreeL
-_-P:rJvirHe-l căzură asupra ogli0zU ;JnStQJat-a între -c·:Ha.
dpuă ferestre CLI 'gt1Hotinâ, dh faţa biro:L'U•. O
f?Jasa·şe a<;Oip pe_nttu- a..-şi -conrr-o!a -în -porrnan~nţă:
reacţiile .leţeL '
· De data aceasta oglinda reflecta tm chip
impenetrabil. O mască pe care nu se c)tea nm1io:
Fără voia lui, Richard simţi satisfacţia pe care un
c,omedian •o are pentru mirf!'Cll.>. sa. Educândn~.şi
. nervii, stăpânlndu-şi muşchii feţei şi expresia ochilor,
atinsese perfecţi Il nea.
Wilbur .Morrison, · McKreely., tP..!pa de secretar:
aşteptau· reacţia marelui patron.
Cu liniste nlacială Richard se adresă lUI Mckrge: :
- >1 - - -- -

- Te rog să fe-r co~tact cu secretaru! de stat ş! cu

serYatorut- f_orbes. ·Să Je -. co:nuni_ci _ că even!mer-te
neprevăzute· mb. -- ohllgă sB- am an î'ntâ!cfirea r:xată
pen_t((l astăzi· VBţi alege, de cc:-n_Lif! aCord, altă dat3 1
de p'referinţă. ·la începutul săptiimânii viitoare. Se
?ntoa·rse-spre Morrison: Mr. M6rrîson, te-ro·g să-anunţl
conSH~ukil de adnii-nlstraţ!e_ .şi_ , p_ers·on(i!Julul băncii
moartea
- -
c.ontefui
-
Adrien ·de Beat;fieu . .Pentru c!r:st~rGa-
'

rriemotiei 'iul, azi -se· s.uspev;c!ă serviciuL

Richard se ridică ln DiDioare.
- r·Jianfaua, ·Lawson, -porunci' s-i .unuia • JC-
• i ;

secretari.
- Să tragă trăsura la scară, Sir?
-· Nu, plec pe jos. Vreau să. fac puţină. mişcare.
Îmbrăcă mantaua imblănită, îşi puse mănuşile,
pălăria, apoi îşi luă ,bastonul cu măcjulie de aur.
-Plec !a locuinţa ·fiicei mele, spuse el lui
Morrison. Vreau să~i .anunţ personal moartea lui
Adfien.
~ Nu doriţi să vă însoţească cineva? A inghetat.
E polei. ··
 .3:4.0

- Mulţumesc, • Prefer. să fiu.; singw. Bună. ziua,

gentlenfen: .
Cop.leşit de gântlqri, părăsi: banca: De multă vreme .
•nu mai•' umbtase;pe jOSi Văzute cu ochi de pieton;
străzile păreau matjargi;:;'C,~sdle 'mai. înalte. Trecăto(ii .
:se .indiVidualiza(L Nu se mai. pi.erdeau .in turm,i( aşa •
ţum H vedea el .când trecea ciltî'ăsUra ît:r trapul.întins
..aJ•câilor·. • · , , ·: ·. · · ·' . · ·. · ·. ·
, > întâlni .pe .drurn. mulţi oameni. prost .îmbrăcaţi,
• :;c(lehrăn"iţi 1 ,straveziiL eate ;tremurau de :frig. Richard
ufta;;'e căîn)'iume.rnai·eraş! mizj')ri~':Auxulîi crea,se o
nouă optică: Galcu.la numai în .milioane de dolari, de
franci francezi, de li vre sterline .!lau de piaştri. :Grija
zilei de mâine,. procurarea .hranei. a îmbrăcăminţii
care pentru. mai b.ine de trei sferturi din populaţia
globului pământesc constituiau probleme adeseori
insolubile; erau Jnexistente pentru .Richard. De
garderoba lui se ocupa o•armaUi de valeţi.Hrana care
.i se prepa·ra atingea rafinamente demne de .masa lui
l,.ucullus.. Palatele hJi, GOiecţiile de. tablouri, trăsurile
somptuoasa, nu •mai erau un lux, ci.un decor integrat
în viaţa de toate zilele.
Îri faţa· intrării. bi.seriCii Trinty . vă;w o femeie
bătrână grotesc \mbrăcată, in jurul căreia. vreo zece
copii făceau cerc, str~mbându~SEf de râs. Bătrâna
purta o palarie bizară, îf'hpod'obită cu toi..!el,ul .de flori
artificiale, o t;aină de catifea roşie, murdară, şi o etolă
. de oposum. Vopsită ca o mască,. femeia îşi .arăta
gingiile ştirbe într-un. ras.et tâmp, .
·-· Nu l·aţi . .Văzut ~e Zechariah, copii?... Hai,
şpuneţL .Trebuie> .saci iiltâ!neşc. ·••
Bătrâna s.e uită. zâmbitoare la. Richard.·
_· Poate că dumneata l-ai văzut pe Zechariah: Te
rog, spune~mi, unde l"aş putea găsi?
Consternat de această apariţie tragicomiGă,
Ri.chard rosti masinal:
· · - Hannah... Hannart. nu ·mă. recunoşti?
 ;'- ' -- - - ' .
DINAS.TIA S!JNDERlAND BEAUCl.C.I.R

. -- De. te mă laşi să mă frămâr;>t? li

caut pe
Zechariah.;. Bag de .seama că nici dUmneata nu ştii
tlrtde ee.
Dezamăgită, bătrân a 1' ·întoarse spatele. S<i!
îhdepărtă, urmată de ceata de copii .gălăgioşi. Pe
· Hecare trecător îl intreba:.
-c--_Nu l~aţi văzut pe Zechariah? Ah,. de-ai $ti de
când. îl c.aut. Su.nt. Jr.ăntă de obqsealiL . .
Rfc;hard rid.ică gulerui mantf)lei şi· trecu mai:
,·departe. ,Hannah, sora lui, arunsese clovnul străzii. .·
Umbla~ sulemenită Şi imbrăcaţa c;a a sperietoare de ·
ciori; lntâlnirea îi impresionase .penihil. . . . ·.
Îşi promise ca pe viitor:să nu Mal IJmb!epe jos. \la>
evita spectacolele nedorite. Trasura merge repede.
Nucţi îngăduie să vezi toate nimicurile.
Grăbi pasuL Locuinţa Georginei era sillJată in
apropierea •Primăriei, ·
Ninsoarea se. înteţise. Văntul se porn1se sa oată
inghefat ·dinspre mare.· Richard nu simţea frigul.
' .
Mantaua îmblănită cu z~belină I-ar fi ferit si . de
gerurile csiberiehe.
Îi părea ciudat că tocmai azi . când aflase ·de
moartea lui Adrien o întâlnise $i pe Hannah. Nimeni
nu-J inform ase pănă acum de starea eL Nici nu i-ar .fi
trec.ut prin minte că sora lui ajunsese intr-o
asemenea stare de decrept1tudine. Nu se preo~upase
-de sddrta/:e!r fiîndcă o _ştia ~a adapost de-orice î:{}St:rL
Cei cincizeci de mii de dolari, rămasi de pe urma lui
Zech.arlah. ar fi trebuit sa-i ajungă .până la moarte.
Mâine . va da dispoziţie lui 1\,icKreely să facă
investigaţii asupra bietei nebune. Avea datoria să-i
poarte de grijă. Nu se cuvenea ca: sora lui Richa'd
'Stinderland""Beau-c!Bit· să se- fac-ă· -de râs pe străzi!6
:Jew Yorkului-. Cea mai potrivit§. soluţie ar li să o
interneze într-un ospiciu. Gurile rele il vor înv·nui di
dUpă ce făcuse de pe.\recan.i.e iui Zechariah
Apercrombie,
. îi băgase
. şi nevasta după zăbrele.
 .342

~Richard înjură printre dinţi. O nouă complicaţie. Ga şi

când moartea lui Adrien nu i~ar fi deajuns.
Şi .în privinţa lui, conştiinţa nu-l dădea pace.
Adrien îi salvase. viaţa, Rlch.ard nu uitase încăierarea
· iŞcată de prezenta sa în. taverna lnfectă de. P€l Rlve
D.roite. Cum îşi recomperisase salvator.u.l1
lni:;redit,ţâridu"i cele mai primt.ljdloase misi.uni.
Jnsurându""'J .cu , .o femEile care h.Jbea alt .bărbat.
in\iitându-1 săcşf>insuşească P"ternitatea -bastard ului
· .ilui Fi"anck Phipps, Richartt îi aslgurase • unele
compensaţii, Il Jăcuse .bogat, puternic; temut Dar
· acestea puteau precumpăni o viaţăintimă ruinaţă, o
căsniCie
. - --
ratată? Dăcă
- .
ar fi rămas îr1 ·Franta,
. ' Adrien ar
fi ajuns (jesigur o.fiţer Tn armatll împăratului. S-ar ti
.acoperit de glorie şi de. galoane, căci era Viteaz. Ar ti
avut toţi sorţii Să .cadă pe dimpul .de luptă. Moartea
lui ar ti găsit atunci o motivare.. E înălţător să te
jertfeşti pentru patrie. .,
Richard încerca să-şi izgone,..sca gândurile negre.
li creau o stare sUfletească neplăcută.· Era hotărât
să-şi răscumpere greşelile; cel puţin faţă .de
Georginfl.
·când. âjunse îrf taţa casei lui Adrien se" opri şi privi
îndelung faţada dantelată, de un· baroc strident.
Georgina preferase acest stil încărcat, ostentativ, de
ţipător .prost gust. Educaţia ei în domeniul art.el lăsa
de Horit. ·
La mai toate. ferestrele perdelele erau lăsate.
Numai câteva camere de la. etajul întâi erau locuite.
Richard depJârrsese întotdeauna înc!inările burgheze
ale BeorgiMi, câre se încăp.ăţâna" să· nu folosească
d13cât; patru sau .cino1 servitori. Ricl'Jard ura
meschinăria sub: ..Orice formă. Din ner)orocire, aceasta
era una .din trăsăturile fundamentale ale firii
Georgir.ei • .Nick .după. ce devenise contesă de
.Beaulieu, .nu-şi .~chimbas.e felul de viaţă. Se simţea
maL bine în bucătărie< ·cu o tigaie fumegândă . .în
mână, decât in salon sau iht~ ,.., l.oiă de teatru.
DII',IASTIA $UND.ERLAND ISEAUCLAIR

Richard ·urCă cefe şapte trepte ale intrării.

prinCipale, şi bătu cu .ciocanul in. uşă. Dupa o
aşteptare supărător de lungă, o femeie de serviciu,
intre două vârste, şi cu şorţ alb, scrobit ·-. tipul·
servitoare!. din casele. burghezflor mijlocii -· ii
des.chi.se fără grabă uşa. Când il reCI.moscu, tresar[
speriată.
·-. Acasă e doamna?
- E acasă, ·Si~. Portiţf, vă rog, zise ea,
.retrăgânducse stângaci din .calea vizitatorului.
· Hichar.â ii încredinţa• pălăria $i mantaua, apoi urcă
.la etaj. Georgina era singură in camera eL Lucra un
gobelin pe un mic gherghef. La apariţia lui Richard
se (id.ică repede de pe scaun şi făcu o reverenţă. El o
pofti să ia· loc. ·
-. Scumpa mea, rosti el cu ceremonioasă
gravitate, îţi aduc o veste tristă. Soţul. tău a murit. A
căzut, luptând. vitejeşte pentru gloria casei noastre.
· s·pre surprinderea lui, Georgina nu şe. transfigură
de emo(ie, nu se corigestionă la faţă şi nici nu
izbucni în plâns.
"Se stăpâneşte .atât de bine? se întrebă el cu
admiraţie .. Qe revelaţie! Îşi ascu.ndt:l magistral durerea.
Îi repugnă vulgaritatea exteriorizării zgomotoase şi
vlo,ente
- . .
a --simtămintelor." .
-Imi _place comportarea la_ dcH11nă, -Georgina.
Ştiu că durerea pe care o incerci .este cumplită ...
.Expresia Impasibilă a . obrazului . ei îl dezorienta
<
lo•u·s'l
~,
i,· 'ts·t·or'tsi -î..-.- cil+"'n;n
• •' _ '·'! '""~V'O'.(L
,\1
,-u\':,.;·te·
~"
·-;-..,..,CfP.;r•r-ri'"'i!n
'-'~'',
>.!'\. _.>;> '(....,
"'jd·{,.; _ "!

care Adrien. îşi găsise sfârşitul, Subliniindu-i err:is-

.
muL '
~ Amintirea lui va trăi yeşnic în sufleteie noastre,
if)cheie .Richard cu patos'. ·
Dacă ar- -~i fost cioplite Tn -piatră, ~(ăsături1e
Geor9inei nu şi-ar f! p_ăst"at :mai bine ·nacHnHrea~
Richard ihcerc:8 O mare r·~edum.erireo D_e_odată, Tn
mintea lui se iăcu l.umină. Georgina nU 1şi stăpânea
344 VINTILĂ CORBUl.

durerea. G<:;orgina primise cu nepăsare vestea morţii

tui Adrien. O revoltă bruscă îl făcu să clocotească .
.· - Nl,l ai· nimic de spus, Georgina?
· ·-. Ce aş pute? :Să. spun? Să-mi exprim bucuria. că
sunt in .. sfârsif Hheră'? ·
Richard tămase fără- glas. Cinismul fiicei lui îi
tăiase respiraţia .•Nu ştia ce să mai răspundă. După
un rastimp care păru foarte lung amăndorura, rosti
în; g heţat; · . · · ··.
.- Am irr)pre;:;ia că riu te înţeleg deajuns ...
- E şi ·.firesc! Te-ai fi aşteptat să plâng, să dau
semne de disperare, să leşin! Şi nu se întâmplă nimic
din toate acestea. Socotesc .Că· mcai inteles foarte
bine. Sunt· decentă. şi nu-mi manifest ·adevăratele
·sentimente. Regret că. •a murit, .aşa cum regret
moartea oricărui om, fără· deosebire: Dar mă si bucur
fiindcă mi-am recâştigat. libertatea. · · ·
· - Splendid. epitaf din partea unei soţii, rosti
i=lichard persiflant. Ar trebui să te audă poeţii care
cântă sensibilitatea .feminină ..
Georgina surâse cu <tmăr:ăciune.
- Ai dreptate, tată. Am pierdut orice. sensibilitate.
Viaţa m~-a înrăit. Mi-a tocit entuziasmul, încrederea în
oameni, capacitatea de· a. iubi, de a mă dărui. ... in
sfârşit, tot ce aveam mai burr în mine. ·
• ·- Îţi apreciez delicăţeţea, Georgina, zise Hichard
cu aceeaşi batjocoritoaf.e linişte. T.e-a· înrăit. viaţa!...
Fblose$ti .un eufemism, 'pentru a nu mă desemna pe
mir1e. · . . · . .
- Este adeyărat. Am evitat să. pun punctul pe J;
Richard Jşi scoase tabacherea de platină, din care
aspi!'ă •o priză de tutun ..•
-. Îmi: .reproşezi că .te-am măritat cu -Adrien.
Credeam că .în âtata amar de vrt9me ·ai înţeles ceea ce
trebuia să .înţelegi. Că. am făcut-o numai pentru
binele tău.· · ·
Obrazul. Georginei se 'învăpăie brusc.
 - Pentru binele meu? Ar trebui să râd, tată. Dar
subiectul e prea dureros. Pentru binele meu? Spune
mai bine, pentrll' vanitatea dumila!e, pentru
; con'Jenieflţele lumii în care te corn placi Să trăieşti,
pentru aşa zisa tradiţie a familiei Sunderland-Beauc
. . clair.
Richard nu se tulbUră.
- Nu cumva vrei să-mi aminteşti şi tu că tatăl
. rneu a fost tău rar de. cutite? ... Şi că bunicul meu trişa
'la cărţi? ... N-ai fi al1ginală decât în măsura in care
•.oacestea vin din partea propnului rneu· copil.
Georgina strângea cu · putere .rama micului
...gherghef, căutând parcă un sprijin.
· • - N-ai fost depri(ls să ţi se spună adevărurile in
. faţă, tată. Nici nu e de mirare. Te înconjuri .numai de
linguşitori. de slugarnici.
Richard se răsturnă comod in fotol>ul său.
- Continuă, fiica mea. îmi pJace să te ascult. Îmi
·· dovedeşti că ai avut întotdeauna personalitate.
- Greşeşti, tatii. Dacă aş li avut personalitate, nu
· · m-aş fi măr.itat cu Adrien. Aş fi fugit de acasă. Dar
n-am avut tăria s-o fac. M-ai despărţit de Frank. De
singurul om pe . care, l-am iubit ·
- Om? Cuvântul acesta nu i se potriveşte. A tt
·. om, este o expresie cu ·accepţiune înaltă. UnJhs care ·
seduce o minoră nu merită acest calificativ.
' ' ' ' '

- Frank este totuşi un orn, tată. Frank. m-a iubit

. dezinteresat Pentru .mine. Dumneata nu concepi
iul:>irea dezinteresată. Nu eşti in stare să intelegi
•.. acest lucru; ..
. .Richard o privi cu. ironie.
-.Vorbele tale nu mă supără, Georgma. Îm1 dau
seama că treci printr-o criză. Durerea, pe care dintr"o
mândrie.ptostinţeleasă, refuzi să o 'admiţi, ţi-a rătăcit.
,' mintea, ·
·-·· Ţi-am mai spus, lată. Mă bucur. Mă bucur,
. ·fiindcă sunt .liberă. Lanţurile aeestei; căsnicii s~au
 ·~~--:..~·=VINT.IlĂ CORBUl
sfărâmat Întâmp!area a fost mai puterniCă decât
orânduieiJie · rostuite. de dumneata. Un glonte a
nimicit totuL Ac.um sunt liberă! DaJ liberă! Şi înţeleg
să profit de .Hbertatei'l mea, Chiar mâine voi părăsi
;;ci;!astă casă. Plec la Frank! · ·
Lui Richard îi reveni în. minte o situatie.
asemănăt>}are. Hotarâr'ea disperata cu· care doc(lu 1
.·i:Jehry 11 .înfn.mtase, din dragost~ pentru Margaret.
. încăpăţânare a o CE!găsea acum la Georgina. NU erau
·. ·pe•.f:ie);leăb<i cop.iii săi:> Riclia(d îŞi pregăti o ripostă
.puternică~ Datorită :ei v;; rămâne stăpân pe situaţie.
· ~ Foarte bine. N-ai decât să pleci .la iubitul
. dumitale. Poţi săcţi iei şi bastardUl. Copiii lui Adrian,
fetiţa pe care nea, avut .parte s-o .vadă, vor ramâne în.
" ' ' .. ' " ' -
mgnwea mea.
·.Era lncredinţat că argumentul. acesta va zdrobi
.rezistenţa Georginei. ·spre mirarea sa, şovăirea·er nu
dură mult. · ·
.·~. Fie. .Îl iau numai.pe Hora ce. Bietul copil, destul
a fost surghiunit prio mansarda! Va fi mai fericit
lângă adevărat.ul său tată. ·
~. Magnific! .exclamă Richard: lată în sfârşit
iamili.a Phipps reuniti:!. Ţin numai să-ţi atrag atenţia,
Georgîna, că socoteUie tânărului Phipps nu se vor'
împlini. Te cfezmoştenesc. ÎLiipsesc de zestrea pe
care a vânatco cu atâta sârg:
,, Georgina râse cu milă.·· ·
·-,Am avut dreptate. Vezi totwl numai prin prisma
banilor. Sunt gata să renunţ în scris la toate
dreptUrile pe care eventualle"aŞ avea ·asupra vr.eu.nei
porţit)ni din. averea familiei sunoerland.
Richard s.e.ridică fără grabi). din fotoliu.
- De aCOţd~ În cwrsul ăţ:estei zile, vei primi vizita
.avqcatulu.i .Sar:iders·.. Îţi va prezenta spre semnare
.actele. de renuntare. ·' . ' -- -
' '

.F.ără a ' " ' ,_

mafsaluta, Şe îndreptă spre uşă. Inainte de
a 9-păsa
.
pe dgnţă,
·. - -
se întoarse-
iarăşi spre fiica sa:
 D.I.NASTIA SUNDERI:.AND BE=-:A=U=C.::L:_:A.:.:.!R::.___ __ 3<!7

- Sper ci! r:-.ai să ta :ătgândeşti'

Apoi ieşi, '1nchizând uşa ...

. Georgina nu .se răzgândi. A doua zi plecă .la

Wllliamsburg, luându-1 numai pe Horace. Pe
Raymond şi · Cyntr:ia. copiii l,ui Adrien îi lăsă in
.'primirea contesei de Vigneăux, care se prezentase !a
:··BSaulieu House îr1 nurilahs- ~uf --Richard Sondedand_ --
.· · N:u 'îrycerca_se. MH reţină, deşi despărţi>ea c:
costase mult. lşi cunoştea pr:ea bine' tatăl. Ştia că
:__.·aţ;est~ ar ·_f.~:,- :răsturr>-at 'lumE:'B --~en:tru a-i :P_ăstra in
_:preajma '!0-L-~.N~- --d_ht- l_obi(e pe"ltru ,·nepo{fhiăi,>tî pen_tn:..r
· acşi pedepsi flic:?. · · · ·
Richard instală. pe cei doi copii intr-o aripă a casei
Sunderland, transformată 'In nursery, Raymond avea
cinci .-arii, --!ar Cvnthia câteva:- ·luni. Sub orcHnele
cqntesei de Vigneaux, car.e dirija şi educaţia lui
Gerald, fiul Andreei 1 se mai aflau .patru preceptori,
:>~e--\,alet-1 ·tre·r·a.,ve· rn~nte
S,·~-.-.'l;ff, ·'' _ ..,'·"' .- <A• _ s·r
, "'"'tiriie.;
\.' ,_,,_\..'~
.> ţl_ ··a"tca-~tJi Fo'ne"
(':l.; ,. _, J~
- f

se. retr~sese<de mu'IL Eleroente tinere H luaseră locuL

r .
t-_ra_nc!S- A nd rew,_ .-c:are- 'jmprmlse- ,. . ·· . ·
_şa,spre~?Ce -an:,
.
1
'"r~euse . -1n ran' d;lh' oameP!•-0r ., man.' Avea- ' .
apan:am_en t _şi'
personal de serviciu propriu, trăsură, cai de călărie, şi
»l rn •ia~fll
}_,v '~
''"' di'snozîf,·...
1.....
' 11 1' e",..,·r,-~~~H.::.
'-'-;a. ţL, -~-' n·.y·'fC.,
....
-
-Dup-ă :ce 'îŞi cază- J1_epoţti. ·'Rk:hatd- })8 gâr:d! -Sl la
C __h-arJ~s
;;;;; AvAB.
,__ ,_, 1:1 • •i~se
s?>-i o ;, timo
·LI~""! --·-! ._~:'=! v •. '""'-""' <vP". .Hot..-.:~1.
.......-c,....,n·,""{:;.""'erod ,.,,_
. , l -r ' " -1' .._ -~ ~
·co_m_erc1a e. ~_ot el va -. ..ilr:ja ~-_pana ja.-nol or:'-'me -.. .~ _ş:.
! • ~·

·iucrărHe de e:;p'o3tare aie . m!nelcr d·.::; aur _şi .arginl ,:!in

Mexico ·şi
America. -de Sud. ,~
Sec.ătu:i.:-e~L te_:-nporară a !zvoar_:eior je_ -al:r Ctn
M_8X._1c·o nt~"'l -afectă .nest(-: măsură. !-n u'~tirna vremtt
prO:duCţia' -de-·>metare ·prf3tk>ase dJn ·;Peru -,~n3scuse. ~;
in America de Sud erau semnaiate tul.burări care
pr.evesteau un război civil, poate mai pustiitor decât
.cel diri Noua. Spania. Richard 1ntampina cu seninătate
'li ace.astă perspectivă. Lingourile de aur tezaurizate
în bancile .din Europa şi Amerjca atinseseră cifre.
· astronomice ..
 Îmi;lwmw;turiTe acbrdate cu d.iscernămârit
.·.diferitelor .state beligerante, ca:pitalorile ·masive
.investite in industria de .armament, în îotreprinderile
miniere :;;iJn fl@ta; s.a comercială li :prpcurau imense.
· beneficiLNuseput~aspuhe c.ăYi mergearău.NuJ.Nu
<li. mergea: .râu d~ loc ..:.. · ·
·::< ·: ·_- _: ---::_ _-_.- --:~~:>- _',-. -__>:._::· _-- -_,_ - -
.-· ->· L.a.l5
- --
allgu~t11111
-,- - - - - -
..r ţnuri
- -
Patrick
, - - --
!';underland;
.,
O
.··• _c~iză ·catdîaCă Îl fl.llgerasejl} pllnă.activitate. Căzu.se
···.····~e oâl)i;'uf.ci:Jr\uild$r'atot~·în vl'erne te i:rexplica ut{ri.ou
·.. proded~H.; de strut\jire a rnetalelor: Medicul, Chemat la
atelier, nu făcuse. decâJ. să-i. constate moartea.
Sicriu! lui Patrick fu purtat pe umeri cje cei patru
li1 ar sili, .bărbaţi voinici şi falnici. Văduva sa,
Rebecca, şi fiica lor, Matilda, îi urmau cosciugul.
. · Patrick SunderJand fusese un om modest, cinstit,
muncitor. Cei trei feciori mai mari,rărna:seră să ducă
mai departe atelierul, 'potrivit· tradiţiei familiale.
Prâslea, o fire indf3pendentă şi cu vederi mai largi, se
· făcuse funcţionar de banca.· Bine văzut de şefi,
capabil, cu spirit de iniţiativă, părea destinat să
.ajungă departe. ·
' ' ' -
Maidă~sa, Rebecca, îşi pusese·. toată nădejdea în
fitil ·acesta atât• oe deqs_ebit de .mediocrii ·săi fraţi.
Ambiţioasă, suferise· toată viaţa din cauza
"ihcapacitaţii lui Patrick de a se ridica deasupra
modestei_ sale condiţii sociale de !aurar de cuţite. Cu
încrâncenată, dln nemărtur.isită ciudă, urmăris"'
neîncetat fcirrn:i'dabilai ascensiune a lui. Richard
Sunderland. .
t::a,Jiic<t pastorului E!.town, rămăsese nevasta unui
<meşter de c\Jţite. Era mai mult 'dec.'it putea ·suporta o
fiinţă cuJemp€m.rmentul ei. Cât timp trăise Pa.trick îşi
·exteriorizas€) rareori amărăciunea şi dezamăgirea.
• lsaiah; Thimothy şi Seneca erau leiţi părintelui lor.
Lipsiţi de ambiţie şi de. imaginaţie, .nu visau..decât să
 DfNASTIA SUIIIDERLAND BEAUCLAIR ·
-~··~·~·.
.349

c.ontinue. Viaţa atelierului, care fusese .sufletul

·bunicului şi .al tatălui lor. ·
Samuel era făcut din · aU aluat· în concepţia
8ebeccăi el. avea să. urce ·spre·. cuirhi. prestigiul
fami_ltei, atăt.de nedreptăţile până-atunci 'de soartă ...
Richard nu. asistă la inmor;mântarea Jratelul său. N~ar
. fi avut rîiei un . rost
. .De un
. s'fer't
- - de
. .secol
. . nu
- .
isi mai.
·. vorblseră.,
... . - '- --
. La o.săptămană după moartea.luiPatrick, Richard
.· primi. de laGLondra b scrisoare ·care însbţ~a un cblet
de .proporţii respectabile.. ; '
scrisoarea era de la .Queehsberry,.. ducele cu chip..
~

de satir.
"Queefîsberr\t
.. ' House
London

Dragul meu Ric:hard,

Simt că nu mai am muli de. trait. Medicii care
m-(;)u- ·ConsUltat -afirmă cu toată cOnv{Oge·r~a că am· un
organism robust şi .că voi atinge centenarul. Dar eu
am semnele mele, care nu mă .înşeală. Cugetul mi-e
liniştit, deşi nu sunt umblat la bisericii Am trăit ca un.
păgăn sibârit. Am gustat din plin toate plăcerile vieţii.
Ce mi-aş mai dori? ~
·Ţi-am trimis. un dar care să~ţi ami_ntească de;
băt~ânUJ .tău prieten, Căderea Îngerilor de Bosc'i, pe
care al. âdmlrat-o
. - . odinioflrti
, . în .salonu!
. . . meu.. Piinza
aceasta,. care reprezintă prăbuşirea lui Lucifer~şi a
· cohorlţ~IOr sale de part1zani înaripaţi, să-ţi fie.
îndreptar în viaţă. · · ·
în locul acestor personaje diavoleşti,~_blestemata
pentru neif\iţiaţi şi care .se relietează. pe fondul negru
al tabloului,-'- culoare care în concepţia aichimiştilor
si.mbol.izează tenebrele infernului - aş, fi putut :să-ţi
trimit galeria strămoşilor mei. Ţicar fi. facut acelaşi
serviciu. Din nenorbcire, tradiţia îmi impune să o las
 350 VJNTILĂ .CORBUl

unui moştenitor, pefltru., care nu am decât foarte

puţină stimă, Prietenii ţi-i alegi, nu şi rudefec
.. Dacă vrei. ei'Hi întreg eşti colecţia de demoni,
cump,ără şi .alte pânze alel[uiBosch. îţi v.ei crea un ff}l
dţj gale~ie a străbunilor, · care te vor· face , săcţi
aminteŞti .de .. unul. d.intre cei mai buni .p,rieteni · şi
sfătuitori ai dumi.tale:
Cha:rles Qouglas •. duce de. Queensberry.

. . . P,S. TeS,rog .s~;iei '~ub p'ote~ia dumitale . pe

<adllcătorul· acţ;shn niesakAnthoily T~mple e un tânăr
capab:fl, în care cred ca şi întine: ln ultimii trei ani a:
fost secretarul meu pa:rticular. Nu am avut niciodata· a
mă plângE\ de ei. Sunt încredinţat că îţi va fi de folos.

,~DO"
v. . ..

.· Richard lăsă scrisoarea pe. masă, Se adânci în

rotoliul său ..
Lăsă gândul să"i zbo9ra '" Queensbeny, ducele
9u .chip de ·.satir.. Omul c.are ·fusese pentcu el
instrumentul providenţei. .$au poate. providenţa însăşi.
Mesajul acesta erâtof atât de ciudat ca şi personajul
care il scrisese. Flâridurile erau tr<>sate de o mâ.n'ă
sigură care nu şo.văia.. .. .
.· .,Oueensberry va atipge vârsta !ui Matusalem.
gândi Richard cu simpatie. tylel.al'!c(jlîa acestui mesaj
îşi .are desigur izvorul .în cine ştie ce înfrângere
sj.mtimentafă.~~ ...· .
Cât priveşte t~nărul trimis .de duce, îi va gi\si o
întrebuinţare.' l-1 recomandase cu atâta căldură, încât
se intre.bă dacă Mr. Temple nu eta vreun copil .din
flori al lui Queensqel"fY· Alungă acest gimâ. Ducele
era prea cinic .. pentru .a ascunde acest lucru, R.icha.rd
•una. · · •
- Pofteşte pe
" ,,
Mr: .Anthbny
-
Temple, porunci ·el
setrefarulu i.•
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR ·. . 351 ··
··-···· .~-~---_c.;._c

Mesagerul lui .Queensberry nu se lăsă aşteptat: În

cabinetul lui Richar.d .pătrunse oreplică a lui Apollo
din Belvedere, in haine moderne.
' -
Frt1musetea
- ' !ui era
- -·
1hsă rece, orgolioasă, ca şi strălucirea ;lngheţată a
Luceafărull)L Noul venit salută cu · eleganţa şi
degajarea unui autentic gent(ernan
· Ric.t'lard se văzu pe .er însuşi când' se prezentase
lui Charles Bancrott, recomandat. de acelaş·i
QueensbE!rry.
-·. Mr. · Temple; spuse el, prietE!nu! şi mentorut
meu, ducele âe Queensberry, tni".a scris despre
dumneata în termeni ditirambici. Sunt convins .că nu
greşeşte. Din clipa de faţă, să te consideri angajatul
meu. Am o singură nedumerire. Cum a putut să s·E;
dispenseze de serviciile dumitale? . .
· Ducele de Oueensberry a murit, Sir.
-·· Nu se poate! exclamă Richard. Când?
- La 12 iunie 1811. ft. doua zi după ce v-a scris
acest mesaj. A murit .la White's, în timpul unei partide
de faro,. După înmormântare am plecat la New York,
potrivit instrucţiunilor sale exprese,
Anthony Temple vorbea cu glas egal, plăcut
timbrat, şi cu eleganţa căutată a unui diplomat al.
Unîversltătii
. ' ·din Oxford.
.
Richard era uluit.. într-adevăr, Queensbefry nu se
înşelase: Murise, în ciuda pronosticurtlor optimiste
ale.. medicilor. ' - .
Anthony Temple <;lra .care reprezen!ao'.ul ducelui
pe lângă Richard? Inima lui contfnua poa:te să bată in
pieptul acestui tânăr, cu. care .- ... într-adevăr -. se
asemuia. Sau imaginaţia ii sugera. l.wi Richard o
an.umită asemănare.?
:în ·scrisoarea ducelui- Jr:t&!n!se. câteva cuvinte pe-.
care şi ei le rostise nu, de mult. Prietemi ţi-i alegi, nu
.Şi rudele. Ace13stă apropiere .îi păru uimitoare,
Raţiona in acelaşi chip cu Queensberry. Şi mentorul
ŞI discipolul îşi dispreţutau neamurile. Ciudat.·
 352 VINTilĂ CORBUL

JU.decau în acest mod, fiindcă erau prea deosebiţi de

restul oamenilor. Poate că ducele i-1 trimise pe
Anthony Temple .pentru .. aci înlocui pe Adrien de
Beaulieu?
' - -
· · -
Mesagerul lui .Queensberry avea o înfăţişare
stranie, care Tngăduia orice .supoziţii. Frumuseţea lui
era atât de. perfectă, încât părea ireală. Natura nu
creează indivizi după canoanele zeilor, Chipul său cu
trăs.ături superbe, avea. lotuşi ceva demonie,. Lui
.Richard îf. plăceau oamenii. Ieşiţi din c;:omun. Darul lui ·
Queensberry era .la înălţime. ·
-· Mr. Temple, nu tecam într.eb.at nimic despre
antecedentele dumitale. ·
- Nucmi cunosc 'părinţii. Ştiu doar că du cele de
Queensberry s-a îngrijit de educaţia mea. Am fost
crescut în casa Lady-ei Mar'y Clinningham, o rudă a ·
ducelui. Mai târz.iu. am fost adoptat de Sir William
Temple, 'of.i.ţer .de. manna, vărul ducelui de
Queensberry .. Tatăl meu adoptiv a căzUt la Trafalgar.
Mi"am făcut studiile la ,Harrow şi Oxford. Diplomele
universitare sunt singura mea avere. Sir William
Temple n-a avut nici un .fel de venit în afara .lefii sale
·de .comandor.
-· 1nţeJeg, rosti .Richard.· .
BănuiaJa că Anthony .era un copil din flori al lui
Queensb.erry .căpăta tot mai. mult temei. Afară numai
dacă nu -- îl mistifica,
-
·asa
' - cum
-
îl- mistificase
" '- -
acum
treizeci de ani pe Sir James Wythburn, pe care 11
lăsase să .creadă că Richard, era fiul faimosului ginere
al ducelui de Marlborough.
Richard lăsă pentru maitărziu dezlegarea enigmei.
- Mr. Temple, de azi înainte, e$ti secretarul meu
personal. Vei avea un salariu care te Va scuti pe viitor
de orice griji materiale .. Secretari.i. mei ·personali
locUiesc
-
" '
la - Sunderland
- '
+Jouse. Dacă doresti
- ' -
să-ti··
-' -
păstrezi . un apar,tament 'în oraş, nu am nimic.
împotrivă,
 DINASTIA SUNDERLAND BEAti'ClA!R 353

-· Voi fi fericit să locuiesc la Sunderland House,

Sir.
· -· Perfect~ Primul meu secretar, Mr. McKreely le
, va. pune in. curent cu atribuţiile :dumitale. Sună din
nou, LaWson, comunică majordomului să pună la
·. dispoziţia lui Mr. Tempi€J apartamentul pe care l~a
ocupat Mr. Jules Lafont. Mr. 'Temple, te dau în
primirea lui Lawson. De azi intr-o săptămână, iţi vei
(Juă serviciul in primire. Până atunci, te vei ac!!matlza ·
''cu. felul de .trai am.ericar;.... ..
. După. ce filmase singur în cabinetu.l său, Richard
· se cufundă iarăş, în gânduri. Ajunsese la un tlotar de
· viaţă. Moartea lui Patrick, a lui Queensberry, a lui
: Abercrombie, pur:e.au parcă o lespede asupra
' trec•Jtului. Se stingea o lume care fusese martora
perioadei sale de ascensiune. Ajunse în apogeu .
.Aproape nici.unul din cei care puseseră umărul la
eşafodarea prodigioasei sale cariere nu mai era de
Jaţă. Murise Benjamin Franklin, murise Wifliam
·. McFee, murise Adrien de. Beauclair, murise Ophelia,
,,murise .. Andreea,
. .
murise ccnventionalul
. . c•·,abot.
Plecaseră pe drumul v.eşniciei şi lsabclla şi Josiah şi
m<trchizul Ht;1nri de B.eauclair...
Dintre vechii săi colaboralori şi prieteni nu
'Supravieţuiseră decât Amaury de .Cha!lais. Şi Wilbur
· Morrison. Aceştia făceau de altfel parte din generaţia-
•· tânără. ·
Constatările impuneau o concluzie tristă.
Îmbătrânise.
Mai erau in viaţă câţiva colegi de facultate. ·
·· Horncastie, Phipps, Wragby, Eastleigh. Auzise şi de
. Fortescue cif ajunsese un demn şi sever membru al
... Camerei Comunelor. Afemeiatul şi beţivanul
'.· Fortescue de o,dit·Jicară era un stâip ai Jntrarmigenţe!
.politicîî externe engleze .. Pe East!eigh n;J~I mai văzuse
. de peste cincisprezece ani. Horncastle şi Wragby i se
 354 VINTILĂ CORBUl
---~

al)pîseră după ce păşise ţiragul gioriei. Phipps/fusese

însă un intrigant. Nici de Patricia nu mai ştia nimic.. ,
. Fizîcul luiAnthony Temple ii evocase frumuseţea
lui de altădată. El.•. Richard, nu mai ~ra azJ decât un
.bărbatirt)pozant, serios, care insufla resp.ect şi teamă.
Era şi Qaturar.. La cihcizeci Şi şapti;l de· ani nu mai
·putea cuceri i'n imi le femeilor, Cu aur.Je .cumperi! Dar
.· iubirea cumpărată nu are. Jarmec. •. . .
!;e
· ... Richard gândise lâ clipa îl] care va ajunge .să
fie acceptat l:le f{lţmei numai pentru aurul său. Pe
vrem.dri nimic mFi păros~ mai ridicql de'cât postura
.de amant de interes, în opoziţie cu amantul d~ Inimă.
Din fericire, apetîlul .lui s.exual nu mai era atât de
imperios .ca odinioară. După moartea Andreei,
renunţase. la capitolul femeL Mai avusese câte una
d.in acele aventuri 'fugare şi fără .urmări, pe care
frar;~cezii le. numesc passades. Unui ~:!unic nu-l stă
.bine să .nîaimuţărească pe i'ndrăgostîţL.. ·
·~.

Anthony .deveni în curând .prietenul şi modelul lui

.Francis-Andr.ew, care îl diviniza. Acesta ii copia felul
în. care se piepfi'\na, tăi~tura hainelor, cutele savant
.orânduite ale cravatelor, atitudinea degajată, podul
mândru al capului, vorbirea. preţioasă, gesturile
.domoale şi .elegante. . . . . · .
Atribuţiile lui Anthony îi. l.ăsau. destul .timp liber.
Şi-1 consuma colecţionând cărţi de artă, citind, ori
plimbăndu-se in afara oraşuhiL Atitudinea sa
.distanfă, rezerva din care nu .ieşea niciodată,
amabilitatea uş.or· ironi.c)l, .gusturileci deosebite,
atmosfera de. mister care-I înconjura ii făcură o
reputaţie detestal:!.ilă printre colegi. Preferinta pe .care
.. Richard i-o •arătase încă .din primele zile nu era de
natură a le dezarma ostilitatea. Se ,purtau faţă de el
cu o răceală fătise. Evitau să-i adreseze vorba, in
' ..-- . . 'de .s~niiciu, ·incetau
afara ' chestiunilor '- . - ostentativ
. .să
-
 DINASTIA .SUNDERLANO BEAUCLAIR
·-·

mai ..discute când el . intra 'in birou şi abia ii

răspundEîau la salut
Anthony .se prefăcea că nu c~e observă manevrele.
Se .comporta cu aceea;>i amabilă superio:·jtate,
lăsându-i uP.eori .Să înţeleagă spre marea ior ci.udă .că
li privea cu .milă îngăduitoare.
Într-o. s.eară, toţi secretarii f~1ră con,cocaţi d<J
McKreely, pentru. a d€îsclfra .. nişte volumjnoase şi
ilt1pbrtante rapoarte s()site din. !:u.r,opf!. L'.!cra!-1 <te
·. vreo două..are, când Fr.ancis-1\ndr~w.lşi .făcu apariţia
în birou, După ce· salută cu un gest'abia schitat pc;
·McKreely, se opri lângă masa de .lucru a lui Temple. · .
, - Anthony, am venit să te iau .la un garden~oarţy. · ..
- Master Francis, in..terveni McKreeiy, tatăl.··.. ···
dumneavoastră a ordonat să lucrăm. cu tojii, fără
excepţie, · pănă Jn zori, daca va fi nevoie, pentru ·a
desCifra niste' .docum'enfe . o !nsernnătate~-decs'ehită.
- . de - .
_"·FranciS-A_ndreW ·rncreţi sprârtcţ')ne!_e_. ·Nu-i_ J)]a-cea
să fie contrariat.
- Crezi. Mr McKreeiy, că pen<ru •.m 'ie:;,c · e
necesar şă cer autorizaţia tatălui meu? .
• Anthony urmărea discuţia, zâmnlnd · iro>:lic. Îl
amuza atitudiri"l.;t . <;le co.coşei · arţiigos il lu.i
Francis-Andrew. · ·
· ·_ Regret, Mr. Tample trebuie să termine rnai intâi
ceea ce are de făcute Vă rog să .ne i ăsaţi. Avem de
lucru.
Fran.cis~Andrew se înroşi.
- Nu. sunt deprins să fiu concediat. Atitudinea
dumitale este .insolentă.
De data aceasta. (McKree!y se .învineţi de mânie.
-. ·Voi aduce la cunoştinţa Jatălui dumheavastră ·
.felul cum vă purtaţi faţă de mine. Şi acum, vă rog să
ieşiţi din acest birouc ·
Francis-Andrew. voi să mai spună ceva, dar se
.. abţinu. Se răsuci pe călcâie .şi ieşi .pe uşă ca din
'praştie. Con,gestionat, tremurând de enervare,
 " --
<"
·. .<. .:-.:- --?}
·~~~.
-;'h.,:c:
s·t ·' . .·
. ··.·"'· -.-"-
. '-'-
V'INTILĂ .COR!lUL
- - .--~-~._ __._;_::.:_:_:=c::._:::_:_:.=
'McKreely îşi reluă rucml. Secretarii îşi aruncau pe
furiş priviti triumfătoare. În cameră nu se mai auzeau
qecât tgârietl..lrile J:>enelor de gâscă pe foile de 11ârtfe.
o Tlimă1:ateXde oră după •plecarea intempestivă a lui
Frahcis~Ahdtew,•uşa se deschiseşi în;pragul ei apăru
WilburMorrison .. După expre!1ia'jenată a chipulyisău
'!>·~ved~a· <:ă avea.âe îndeplinit o misiune neplăct.ltâ.
.,· • ~. Mr: ,Mc.Kr:.eely, veţiiîhgădlli. iu.i Mr. Temple să
îfl~oţească. • Îl) seara aceasta pe . M:astef .franCÎS"
.iin.drew, · .•.•.· < . ...·. ·· .. ·•· ·. . ..
A . McKYeeiy se rif.Hcă brusc de 1~ biroul "său.
- Ce autoritate pot să mai am faţă de subalter.nii ·
mei, dacă... ... ··
- -·· Autoritatea pe :care · v:-a,: conferit-o M r.
5under!and·,. are limite, 11 îhtretup.se Morriso.n ..
Autoritatea dumneavoastră nu se extinde şi asupra
persoanelor din afara secretariatului. · · ·
···' 'Figurile colegiJdr li.H •.. ;A;nthony se IOI"Igira.
. -·· Mr. Sunderhind, . continuă clirectorul Băncii
Manhattan, 'regretăieşirea fiului săi.l, Socoteşte însă
·.. că Şi aţltudJ.neîi ..·. dumn!;avoastră' .. faţă de Master
frands-AndreW â~ib'st cel puţin. i(everenţidaSă. Mâine .
.de dimineaţă veţi' primi noi •ordine. . .· .
·... Morr.ison se întoarse· spre Anthony. ~
~ Mr. Temple/ vă ofer un loc trăsura mea. în
}vlilster Fn!ncis-.«rtârew vii Mteaptâ Ici Sunderlând
House. · · ·
·· După pleca.riJa. celor doi biî.rbaţi;' se lăsă o tăcere
adâncă, penibilă, pe· ~'e nici .rinul· din cei opt
secn9tari nu în<:lrăzni să 0 întrerupă, McKreely .era
pămânfiu. \li Mie irunţiii se umflaseră •să .se spargă.
· Up nod i se. înţepenise în gâtbupă douăzeci de .ani .
de muncă devotâtă, era tratat ca un servitor. ·1r venea··.
· să plângă. Se s/mŢtla umilit. CEH ·râmârtea de făcut?
Să~şi facă o ;J!tşire demnă din. scenă, dâ.ndu-şi
ctemisia, sau să plece fruntea? "Patron u~ nu-1.
apreciase niciodată. Altfel, cum ,erau . de explicat
 DINASTIA SIJNDERI.:AND BEAUCI,.AIR 357
.
.
~·--~·-~-·--·~--···
.
,• . -·--.-~·

ascensiunea Jui Beaulieu ori .a lui Lafont, care

lucraseră sub ordinele lui dar care mai târziu îl
depăşjseră? ,
. ·in noaptea. aceea lucra. ca un automat.
Înţelegători, .secretarii nu-i întrerupseră gânduriie,
Descifrau dqcur:nentele intr~o linişte rnormâi1tală.
Abia.. î.ri zori, pl)sera pe masă pene)e de gâscă,
întrucât nu primiseră ordine expr.ese care să' le.
''îngăduie
. . .''' '·. c.âteva
:- ' .
ore. de odihnă,.
. - -
' ·,
' -'
rămaseră
·- -
'
la bîrou
' - '
in'

contmuare.
-· . ·• - .-. -
.La ore.le zece l\jlcKreely plecă .spnha se .prezenta
marelui patron, Lipsa lui se· prelungi Secretarii ·ti
aşteptau intrigaţi. ·· .
După vreo oră, McKreely se tnapC>ie, însoţit de
Wilbwr Morrison şi de .Anthony Temple. Mcl<reely
avea o. figură posomorâtă. · .
.. · (]ent!e~men, rosti l\ilorrison cu solemnitate, vă
·-
.prezint pe noul dumneavoastra prim-secretar, Mr.
Alithony Temple. Mr. · McKree!y a primit altă
Jnsărcin(!re, in cadrul fa.bricii qe armament de la.
Terrytown. .
McKreely s.e .întoarse spre foştii săi · su.balterni. ·
· - GeritlerniHJ, îniillnte,pe a-mi .lua răm.as bun de .la
.dumneavoşstră, ţin s'ă-mi e)<prjm re!gretul pentru
atitudinea pe care am av.ut•o aseară fată de Master
·. Francis-Andrew. . . . · .. . ...
Vorbea sacadat, mecanic, ca şi când ar fi recit:at o
.lecţie ..· . .. .
Se umiiise .. · Dar. îşi salvase postul şi Jşi ferise
familia de miz:erie. inSă în sufletul lui se năruise<un
idoL..

în primăvara anului 1812 Ric 1ard.·făcu însemnate

schimbări în conducerea întreprinderilor sale din
. St<~tele. Unite. Henry Sunderland. trecu fa direcţia
fabricii de. ârma.rrent de .ia New Schenectady. O
săptămână după înscăunarea sa în noul.post, Hichard
' ..
 îl însură cu Susan .Forbes, fiica. senatorului Randolph
ForbeS. Această· alianţă matrimonială se incheiase
fără a t:;e cere acord.ul tinerilor. Capacitatea de a iubi
â lui Hen!)' murise o dată cu M;ugery, Ce! puţin aşa
CIŞJ închipuia eL . . . ~. .
· ·· · · James Stewart, directorul adjUnct al u:~;in.elor de la
·.. New· Scheriect;loy fu t(ansferât cu aceiaşi ·grad la
·. fabrica de la Terf.Yiowo. Ch.arles Sl.lnderiand .rămase
•· să·dîrijezeexploatările aufifere'di\'î.America .de $ud .
.(Cor(landqful· To)liln!ey obţinu com(lnda flotei
comefpiale' din •Atlantic. Wilbuc Morrlson . păstră
dfro;!cţia Băncii Manhattan. Meritele sale 1ndt.itulseră
această recomandare. ·• Anthony Temple căpătă o
atribuţia suplir;tentară. Conducerea expioatări i
zăcămîntetor .metaliiere din Stat<Jie Unlte. Post de
răspundere care implica asigurarea furnizării de
mater!J prime u:zinelor de la ·i'leW Schenectady şi
Terryfown, a .căror producţie de .armament era In
plină creştere. · · ·
Uzinele Dupont de Ner,lours, d€) curând înfiinţate
)H .Stat~!e U11ife cu sprijin financiar francez, nu erau
fncâ in stare a concura pe piaţa americană produsele
industriale ale casei' Sunderiarld-.Beauclair..
Era·· paradoxal. Embarge>ul, ·.împotr-iva ·căruia
Richard se ridicase cu atata vehemenţă îi servise
prodigios intere~e.l€1. interzicerea importului de
<produse ihâustriâ!e t!i.n Anglia şi din Franţa, .dădus.e
un ,. extraordinar
. . . . avânt
. -. uzinelor . .casei
. sale, care
oâştigaseră .ţpată clientela. americană, pierdută de
indusţriile grele din ,cele două state europene
beligerante. · ·
In cursul lunii apri!ie.sosiră fără veste la New York
- .
-treroetsoane,simandicoase,
. . . . - - Mr. Lester
. W.- Wocdward.
directohi! Săncii Ang!o-Amerlcane de la · Londra,
cont4:li.e Amaury de :c~allaîs, .directorul Băncii
Sunâeriano .de la Raris şi .Jules · Lafont, şeful
serviciului de Informaţii,•
ai casei Sunderland.
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 359

Woodward venea să ceară aprobarea lui Richard

pentru . acordarea unui nou împrumut de cinci
milioane livre Marei Britanii. Nu îndrăznise să-şi
asume responsabilitatea înche.ierii acestei tranzac\li;
într~o epocă în care Anglia se afla în pragul crizei
. economice.În 1810 această ţară exportase in Europa
· septentrională mărfuri în valoare de 7 1000 000 livre,
iar împortul se ridicase .la 9 160 000 livre, In 1811,
· aceste, cWr.e scăzuseră · respectiv · la 1 500 000 .şi
1 960 000. Exportul spre Statele !Jnite coborâse de la
11 300 000 livra
~ . în 1810, la 1 87.0
.· 000 livre în 1811.
- O.
sută patruzeci de vase de comerţ fuseseă captu raţe
de francezi, iar Suedia sechestrase .încă o sutit
Acestei situaţii dezastruoase îi pusese vârf o gravă
criză industrială. Blocusul continental nu dăduse
rezultate extraordinare în primii ani după aplicarea
sa, dar căpătase cu timpul eficacitate. Produsele
industriale pe care Anglia nu le mai putea vinde 1n
Europa. şi în America se stocau în depozite,
provocând prăbuşirea prejurîlor.
În aceste condiţii Woodward nu era . favorabi!
acordarii împrumutului solicitat Socotea Marea
Britanie in preajma dezastrului. .Uriaşa expediţie pe
care. Napoleon o pregătea împotriva lmperiulu:
Rusesc, crea perspective întunecate pentru vrăjmaşir
Franţei. .
- După câte înţeleg, dumneata consideri Anglia
bancrutară, spuse Richard îngândurat
- Nu merg atât de departe cu presupunerile, zise
Woodward. Totuşi, o prudenţă elementară, ..
- Poate cij ai dreptate, Mr. Woodward. Totuşi, un
împrumut acordat astăzi Angliei ne-ar a.duce beneficii
· uriaşe in · cazul unei eventuale înfrângeri a lui
Napoleon. Livrele englezeşti sun,t depreciate. Dacă
\Anglia ar obţine victoria, împrumutul ar ti restituit in
livre revalorificate. lti' dai seama ce diferente '
am
obţine?
. :JSO
. .
.
VINTILĂ CORBUL

. !:.....0~~ g~~ă Marea Britanie şi aliaţii ei vor fi

zdrobiţi? · Napqleon ne-a deprins cu victoriile
sp(;)ctaculoase. Nu iiăd de_ ce scar întoarce Vântul. La
Grande ·_ Armee cuprinde aprpâpe o jumătate de
JT)Îiion. â(;) oameni. S"aU mai pomenit vreodată
asemenea. efecti\!e.? Dintre adversarii lui Napoleon
•numai ţarul. Ru~>iei ·a rămas in picioare.· ·
·· ---· Şr Anglia, Wyodward;
.•- Evident: Şi· Anglia, Dar cu ce preţ? ·Marea .
Brit1cm1e e asetnena unui boxer groggy, care abia se
!liai ţine•pe.picioafe. În vi.rtutea inerţiei mai izbe$te cu
pumnii in aer. . . . .
- Dar Rusia? .
- Un Goliat care şi-a găsit pe David.
Argumentele lui Lester _Woodward erau puternice.
Richard se feri să ia o hotărâre, înainte de a cântări
bine situaţia.·· · . · ·· · ·
Două .zile după această discuţie sosiră la New
York C_hallais şi Lafont. D.irectorul Băncii Sunderland
din capitala Franţei prezentă marelui patron o
sctisqare confidenţială a conteluiMetternich, care in
nUmele guvernului imperial ·austriac solicita un
împrumut de m~.i Sllte milioane franci aur. intrec
convorbire pe care Challais o avusese .cu prinţul
Schwarzenberg, arnb_asadorul Austriei la Paris, acesta·
ceruse ca negocierile referitoare la imprumut să nu
fie aduse la cunoştinţa guvernului franCe7;
Acest lux .de precauţiuni, după cererea. de
împrumut formulată de Anglia,· permitea -cefe mal
v.arlate pr~supunerJ: ·
Faţă ·de raportul sumbru prezentat (je Woodward,
Richard .ezitase să de.a .o aprobare de. principiu.
Ghallais
. se. arătă
. .
mai .qptimîst,
.favoarea împrumutului a_ustriac.
. -
dec!arând.u-se în

- In momentul de faţă, zise el, ImpăratUl Franz.al

!Hea foacă..un .rol de prima mărirme pe tabla de şah
europeană. Paflsul şi . Viena sunt legate printr-un
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 361

tratat de alianţă şi prietenie, .cimentat de căsătoria

dintre Napoleon şi arhiducesa Maria-Luisa. în actuala
cpnjunctură polltică guvernul austriac prezintă
.garanţii de solvabilitate, chiar dacă situaţia lui
financiară nu e tocmai strălucită. . '·
Înainte de a da un răspuns definitiv,. atât !.ui
Woodward c.ât şi lui Challais, Richard hotări. să aibă o
convorbire între patru ochi cu Jules Lafont, singurul
în măsură să.-i fumi;ţeze date mai precise .în legătură
cu " această
- :
chestiune.
--- -
· ·
-' :
lmpreună· cu şeful serviciului de informaţii se
închise în cabinetul său de lucru, o'rdonând să nu. fie
deranjat. Oferi lui Lafont un scaun, apoi scoase din
dulapul cu băuturi o sticlă cu stotch şi două pahare
de cristal. Onoare pe care. Richard nu o făcea decât
intimilor. Trecerea anilor nu-l impovărase pe fmncez.
Deşi depăşise patruzeci de ani, nu arăta să ii atins
treizeci. Îndeobşte, oamenii care urcă scara anilor ş!
a funcţiunilor de mare răspundere; devin grav!,
tacitumi, se înăspresc la fire şi .la mentalitate. În afară
de ninsoarea de la tâmple; nimic în aspectul .lui Jules
Lafont nu sugera adevărata sa vârstă. Mai
neastâmpărat decât o veveriţă, cu ochi viol, în care
jucau scântei~ veşnic vesel ş.i de o politeţe·
neîntrecută, oricând gata să istorisească o anecdotă,
ori o glumă •bună,. părea un nepreţuit tovarăş de
petrecere .. Această infăţişare de bon viveur inofensiv;
era cea mai bună carte de vizită în lumea pe care o
frecventa el.
După ce-Şi umplu paharul, Richard se adânci în
fotoliul său.
-- Lafo~nt: _să-mi fac! un tur de orizont asupra
.. situaţiei din Europa. Mă interesează în special poziţia
Angliei şi a Austriei în actuala conjunctură.
- Poiitica europenă, Monsieur, evol.uează după
bagheta unui singur dirijor. impăratul Napoleon.
Unicul om capabil a i se mai împotrivi azi e ţarul
 1/INTILA CORBUl

Alexandru. Anglia, Austria, şi celelalte.puteri, mari .sau

mici, nu sunt decăt compar;;i în această, măreaţă
.dra(llă cO două personaje ·principale. între Franţa
rrapoleonianii Şi R~sia ţari!or .se pregăteşte un. mare
dl:l.el. În. actuala cdl}junctură, Anglia are o poziţie mai
· grea decât . .Austria. Dacă Napoleon va reuşi să
măture J~e ~~:.~şi elin <Europif, Mărea Britani.e nu va
îbtârzfa să se prăb'u(lească. o. eventual~. înfrângere a
ţaruluf Alexandru ar. afeCta mai puţin Austria, legată
de r=ranfa pfintr•uo ttataf. d.e âlianţă. Dacă Napoleon
;,ia fi înfrânt de n;Şl, atât Anglia cât $1 Austria vor
>intenie.ni sp(e a~F . da: lo\iitura de graţie.
·- In concluzie, nu risc mare lucru dacă acord un
împrumut Austriei.
-.Evident. Austria va trece alături de înVingător;
oricar.e ar fi acest&.
.~ ee-ai• .de spus Îrl privinţa A11gliei?
.- D.acă Napoleon· va fi. doborât, Anglia va juca
'iarăşi un rol d.e. frunte. După ce a făcut opoziţie
Fr:mtei, va face ppoziţie Rusiei spre a menţine
e'chilibrul .european .. E cunos.cută tactica basculantă a
diplomaţei britanice.
. - Înţeleg, .rosti Flichard .. Ce te face să crezi c.ă
răzbOiul dintre Fr!)nţa şi Rusia e. inevitabil?
Lafont desfăcu mâinile, Jntorcând palmele in sus,
întrcun .geşt care voia să spună că explicaţia era
fOarte. simplă. ·
· ·-·'Pregătirile de război ale Franţei sunt uriaşe. Vă
.reîafez un, faJ:>t,.-care la prima vedere pare mărunt.
Începând din decembrie, Napoleon a comandat în
secret o serie de studii asupra geografiei Rusiei şi în
special .a provioCiilor baltice, Râuri, drumuri, pădUri,
regiuni mlăştinoase. A acl).izi\ionat numeroase tratate
· geograîice, topografice · şi .istorice asupra Rusiei·
europene, ·Istoria ~campaniei lui Carol al Xli-lea al
Su-ediei în Polonia Şi imperiuJ Tarilor este în
mom.entul .de. lată lectura favorită· a ofiţerilor din
 DINASTIA SUNOERLAND BEAUC_LA_IR~··--··-·~·· 353 .

.Statul j\'lajor al lui. Napoleon. Ceva mai mwlt.

ambasadorul Franţei .·la Petersburg a sustras dln .
.arhivele secrete ruseşti, plăcile de arcamă gravate.. cu
oarta ofiCială a Imperiului. · Este o minune cum
·.. această masă de metal a putut să 'ajungă până la
paris. AcokJ, denumirile .scrise .cu litere ruseşti au
fost ·.în.locu!te cu caractere .Jatrne. Hărţile au fost
di.stribu.ite In taină ofiţerilor şi unltăţilqr mi!ifare, '
Rlcl:l,ard.·asculta cu u.imire informaţiile lpi !.aforit
.-·· $1 rl.lŞii ·.stau cu miHnl!e ln sân? ·· · .
. ..:...: Nicidecum .. Parisul e Jmpănat de spioni ruŞL
'Şef·''
, _ t.sJ ·l·o·'~ e v·. c···olnn<>Jnl
""''- "' Y• Cetnlcev·. ,_, • "~r"'" •"cA
_:>_...,a"" ;cr .o;;; ·cf•~·!os·
,,v _ p~·t·e·
"""' ,.
t!ln personal[!! mHi\.ar "11 am[:)asadeL Csrnicev ţine Q
strânsă legătură cu adversarii regim'.!!ui imperial
-,frEmci~z. - P-t~nfte ·ap·eşi:i_a se i·,iJtnără ,Vfonsisur -d~
-T~-IIeyrarfd,' -mareşalul Rern adotte, ţrErrwrfa~uf .);~rninf şi
alte personalităţi po!iti.:;e şi mi'ltars. GeneT!3lul
·Savary,- mrrHstruf politiei- !moeria1e .c.are nu e:;- chL~J·
?tâLde limitat pe cât HcredunH, a adus la cunoştinţa
Jui- Nfrpoleon bănuiAHie sale 1h ·legătură cU acii\rrtatea
lui Cefnicev. · LmpăratuL care e .încredinţat cii
·c···e·,n·
._ l·c-o.vv_, ""-.o un· '2f':l"'""'e· 'ia"'"
·J_,,;:.n'-'tH _1., nrr.:::oo"'!"a',f.
rr·,,.,_ v~~ ..... },rh,;·t__--'~:"
ţ__;J.J..--d.~-.,, ,..,,,_,. 'p·"c-;,.).t"A_,..;"""""i
"--.;;-.-_,-__ <,A;J;

S, -1 de ;v i>·'cl_,,,.
_ 1_
d.. e· -~-~C4•i ,- ~ pn?"·-~"'Jc:r~·-:1·1,!:
_,..;;rf·i-''r.t --".. _,,0··""-'' --~~.--~Q"""f""!··~ ""~''""----­
l'C>;;. ,.,.",.: '<'<·V~'d.
•.n:;,'J-~ :'!,.,_a;;;;;;;;
_ de· ~ae -ches;tiuni mar afJ:ătOctre. i'e rtffr.istn;i ·po!\t~e~--
1-a iritat raspunsul Împilratru;;Ji. "Nu mai lipseŞte
·deca·t· ~•·-"l'~ul ".,_.;,.,r _,_,_. ~a- furn·l7ez.
~ • - . porso"'al
\,;_ ;! '~fo•ma•n
-10; ~·d \-" 'u'
' '

.Gemicev: Împăratul e de o nahritate revoltătoare."~

R'rhL... ard .c.,-.. - d.
a~ma - m cap.
.
- S-ar putea să ·ai dreptate, Lafoht. Tot ce-mi
spui dumneata indică O- stare de spirit favorabilă
declanşării unei acţiuni .militar.e. împotriva . Rusiei. •
Totuşi, .să nu tragem c.onclutii pripite. Statel.e Majore
întocmesc îndeobşte diferite ipoteze de război.
-· De acord, Monsieur, dar pregătirile Franţei sunt
de o mare amploarj'!. înaintea plecării mele d.e ·!a
Parts, Împăratul. a avut o convorbire cu Fouche, fost111
ministru ai poliţiei. ,;Dispun de 800 000 de .oameni cu ·.
 V.LNJI.L/;.·.CORSUL.

cMe pot îng!'lnunc;l:îea EJ;JFopa, a ·spus Jmpă!'atl.ll.

.forţa imea e atâLde mare, t11cât am?poslbili~atea să
qh::tez' ll.lmii întregi legile 111eJe. oestiriul meu nu Şi ca
·găsit . tnhă,fmplinih,ia, Vreau . să termin wea ce. am
înc;liput. Ne trebljje1.dQ h<?d european, .o ,curte de
c~saţie etlropi:lână: qmon§lâă unica, acelaşi măsl)ri ş\
grceutăţj, aceleaşi .IEigLVreau să con topesc popoarele
tfjtr4uf1 singur pOpor: p6pqr;ul eurQi:fean.··· Este un
deznodărnârlţ fid1sc~" .· DJ,lpă cl;Hl) v~deţi; Napoleon
·. esfe obsedat de• ideea 'creiefii Stateloi. Unite ale
~(ltopek••.Pdtfijlit •CoH-2e!JtJeiCS<ale, d~sfl.inţ'area, puterii ·
.. m1.!itai:e n.1seşH •df~j:{l perspeCtille grandioase rrahţeL
1:-:ar deschiâe noi pieţe, i-ar amelio'l'a finanţele, i~ar
t::re? condiţii perltn.J o ·.dezvoltare . arfT)onioasă. în
cadrul unei. adunări . e)(trăQ(dinare .a.· Gamere.i de
· Comerţ, Napoleon a mai. deţlara,t: ,;Visteria, Franţei
,Îrjţaseată a5ual notiă sute,qe milioane franci; alte trei
~Îite de milioane depozitate în pivniţele palatului
tu{lel'ies, co.nstitofe o preţioasă rezervă. Banca
F/anţei. dispune .d~ suficientă rhonedă de argint spre
a făce Jaţă nevoilor. De la Tilsit încoace, peste un
milion tii numerar a intrat în tara noastră. În acest
ti !Ţip Austrja a Jăţut bahcŢută. i~r Arig!Ja~i Ru.sia sunt
pe punctul.de a-i urma exemplul. Numai el.l.am bani''.
Aceasta declaraţie nl..l vă par~ sefT)n.ificativă,
Mon~ieur?. Napoleon .este p~.izonif?rul propriei sale
politici. Nu . mai. •poate da înapol Aăzboi.ul este
inevitabil. · ·· ·· · ·
·• --' .Ce fac rLI!?ii? Se pregătesc? .
. - Des.iguc .Intre :Nimen şi Dv'jna, .ţarul a
concehtrat ttei armate, total izând cinci. s.ute cine izeci
de mHAe qamenL Aceste fbrţ~. suritpuse şub
comanda mirHsii:Uiui. de război, Barclay' deTolly,' a
. prinţuloiBagratio.n.şi a:>.generf!IU1pi:Tomass 0 v. Pe. de
altă'. parte, în, c.(llise se .duc intense tratative
diplom)itice. Austt:iâ şi Prusia, care au semnat tratate
de alianţă eLI Franţa imperiala, · abia. aşteaptă să
 I:)_INASTIA SUNOERLAî~!J BEAUCLAI:c_R_ _ _ _ _ ~·· 365

tn'lacă de cealaltă parte a baricadei.. Alexandru şi-a

asigurat şi concursul SuedieL Ben:radotte,. riva!ul lu.i.
Napoleon, auitatcăe francez.~ A dai p,oveţe preţioas'e
ţarulqf "Faceţi astf<;l încât războiulsă .dureze cât mai
mult; evitati · marile bătălii; istoviţi inamicul prin ·
mar~urt . şi· contramarşuri. ln caz da insvcces, fi\i
perseverenţi. .Retfăgeţi;yă, dar ou. p"ierdefi cur;;~jC~I:
f',lapoi!'JOf'l va.sfârşLca şi Carol al XIHea la Poltavtl''.
Pentru a-Şi ,asigura spar('lle, ţarul negociază)n. prezent
pacea· cu lmperiul.bt&man. Da, da, MonsÎeui;, ·se·.
pregăt<:~şte cel mai formidabil. război pe •<::are l~a
cunoscut Ol')lenirea vreodată. Napoleon se va. prăbu$L ·
E cu neputinţă să· lupţi Împotriva llll')lii -întregi.. .
.Rictiard era impresionat lnforl')laţiile lui Lafont ·
meritau un studiu aprofundat Francezul -acesta Îl
. uimea. Adeseori· Richard sa întreb.a dacă şeful·
serviciului sau de informaţii nu juca un joc dublu, Nu
încerca însă a adânci această chestiune. Lafont îl
servea de minune. Marginal, n-avea decât să-şi
nu
cu"ltive şi micile. lui interese, Atâta timp cât aducea.
pagube casej Sunderland activitatea aceasta putea
continua· .nestingherită; · · ·
~ Lafont, eşti încredinţat că Napoleon va fi
infrânt? . ·
. :..__ Da, Mi:msieur; sunt încredinţat. . Propria lui
nebunie :;>i trădarea multor colaboratori apropiaţi ii ·
duc iremediabil .spre· prăpastie. .
.- Eşti sigt.Jr că Monsieur da Talleyrand trădeşză?
~ BanJi pe care .contele . de Nesselrode ii
furnizeazăjn numele ţarului, tre.c prin ban.ca noastră
de la Paris.
- Hm.1 ··. . .
- Şi Cernicev are contul_ lui, dincare ridică. sume
mari, dispropor:ţionate cu cheltui_elele lui personale.
-- Se poate trage concluzia că Cernicev foloseşte
aceşti. bani pentru a cumpăra documente mil.ilare
franceze? · ·
 . -Desigur>
,.. " -·· "E ur1 joc periculos, Lafont CnJar şi pentru .noi..
·. ·,, ·- .be ce?· baeă ·lrnparatul \nsuşJ protî;ljeaiă pe
G\3rnice\l, de.ce. am refuza noi să-l.serviiri? De ce
f>~~am amesteca .în ătriouţiile mirjisftuluf ·Poliţiei?
. Richard se (iclica de•. (a biroul şâu, Gân;:litor,
~iicept:J să se
pjjr)ibe pf:ip .fâţa lui .Laforît .
·• ·" ·._· Voi :apto ba Ir:flprumutliL austriac. Ml:lttarnich e
tin c:Hplornât .. ii'bil Şi .. un m.afe. opdd.unisf.
iponsiqere;ltele .quf!iiiale sunt .fu$te. imperiul austriac
\la îmbrăţişa cauta învihgatorulOL• Nu voi ridica
obiecţiunl rliCi i1J privinţa imprumutului britânic;
Anglia dispune de o flota cşre ii v<r asigura apărarea
cel puţin douăzeci de ani de .a.corn inainte. .
Un ciocănit uŞor îo .uşă ii întrerupse şirul
raţiona:mentelor. ·· · ·
' · ·-. <Intră!? strigă. el cu · asprime,
Lawson .apăru t.imid 'in pra[!.
·-c- Acum câteva minute. a .sosit .'da ia .Paris. .tin
mesaj . cifral .pentru M()nsieur l::afont.
· - L-aţi d<;~sci(rat? · ·.,_____ _ '

·-• Oa; Sir.

-·. Cifeste~n
. Lawsori' îşi aruncă ochii pe foaia de hârtie
Jnnegrit;i! de slbve...
..
"Un agent a! coloneltiltli Cerni(;ev a· fost surpins
-
pe cânţl .. îtimâna jQO
- - - --
ooo.
franci ·urft!i funCtionar din
-- f - - -

Ministerul de Război, pe nume Jean Mii:MI, de la

.care primise un pjic cu documente.friilitare secrete de
mare 'însemnătate. Agentul. )n ches.tiune şi
.funcţionarul fraopez. a.u .fost arestaţi. )n urma
raportului ·· gt>neralului Savary şi a oocumentel()r
comprqmiţătoare>găsite. asupra celor doi indivizi,
. împăratul a.ordi.m.at arestarea. colonelului Cernicev.
Dar ac:est~; a te uŞW să se făcă nevăzut Se pare .că a
fost Informat de. o anumită .persoană suspusă.
DINASTIA SUI\IDERlAND BEAUCLAIR 367
··~·~··

Ancheta' in jurul acestui caz se face iri ce.a mai

adâncă taină. 1nl'ormat de. acest act de ;;pionaj
săvâ.rşit de un ofiţer din antOraju! ţarului, împăratul
Napoleon a .ordonat să se publice în presă un artiC.ol
vehement.prin care denunţă opiniei publice mondiale
complicitatea actualului Şuveran .al Rusiei în
asasinarea. Ţarului PauL Impăratul Alexandru iritat ,de
.aceste atacuri, le-a calificat drept .calomnioase. $e
pare .că a:tacerea Gernicev va avea urmări. Vă voi ţir\e
ia curent cu mersul .cercetărilor.
' ' ' '

Gaspard Bertaut"

- Cine e acest Bertauf? întrebă Richard .

.- Noul şef al reţelei de informaţii din Franţa.
Bertaut e.. numele sub care ligurează în
corespondenţa noastră. În realitate se numeşte
Charles de. Montigny şi este fiul unui senator.
Richard zâmbi. ·
- Ştii să-ţi recrutezi oamenii, Lafont.
- în serviciul dumneavoastră. nl.l mi-e permis sa
dau greş~ ..
·_ Să trecem la afacerea Cer'licey. Nu crezi că
banca noastră de la Paris va avea neplăceri?
- în registrele noastre colonelul Cernicev
figurează sub un nume d? împrumut. Compli;:;aţilie
sunt excluse.
- Să dea Dumnezeu. La1ent să nu te îr.şeli~~

Grami diner ia Sunderland House. În saioane se

.aprinseseră luminile. Mai era a ii.Jmătate de ora până.
'Ja soSirea invitaţilor, În marea sufragerh:î c -nas·a_
lungă. ornată cu·crfslale şi flori aştepta pe cei o sută
de convivi. Va!eţl şi Iache! cu peruci pudrate !er.minau
u!fimele pregatiri,
În camera sa, Richard Sunderland se Tmbrăca
-·1·r,af11te.a oglfnziL COatoruf îf orârtduia ·artisitic cute!e
păru.:tJi ,alb, cu reflexe argintii·. Primul valet H ţit,_ca"
 368 1/lNTILĂ CORBUl .
···-·-····--~ -- ···- ·-·
. '
fracul de catifea verde cu nasturi de aur. Pantalonii
d.e satin alb prinşi sub genunchi cu catarama de aur,
cămaşa •de mătase.·cu jabol.l şi manşete de dantelă,
·. etau de o croială si ·de' o finete fără rival.
.. • Richard (r(lplinişe cincizeci Şt.opt de ani. Eleganja
vestimE)ntară rămă$ese una din marile lui plăceri. In
Ciuda Vârstek 'nu pă~ea ridiCol. Silueta lui păstrase
afura tihereţji. Părul aJb pătea pudrat.
·.... Amaury. de Chaflais purta un fra6.albastru. Stătea
Ope uh scau.ri Şi urrr)Ş,r.ea, i;unoscŞtor;·toaleta "marelui
/tîogul''. PHnde vervă, iriŞira anecdote savuroase de
la Curtea irrlperiâliî. Spre a face plăcere şefului său
care . nu-şi ascundea aritipatia faţă de împărat, îl
prezenta pe Napoleon in culori întunecate.
- ... Şi . acuni să Vă istorisesc o întâmplare care
,zugrăveşte mai· bine decât orice, parvenitismul
,;l"nareiui'' Napoleon. Nu. de mult, a invitat la o
Vânătoare pe <::ontele de 'Metternich. Prânzul urma să
fie servit în .pădurE!: Pesbh.alul de serviciu întârzia să
aducă mâncărurile .. Napoleon era nerăbdător. Se mai
aflau de faţă frâţii săi, Louis şi Joseph, precum şi
Murat. Ca săc.Şi impresioneze invitatul, împăratul a
chemat .fa un moment dat pe louis: "Rege al Olandei,
te rog. informează;te de ce nu suntem serviţi?" Louis
a e~ecutat supus. ordinul. După <::âteva minute a
revenit, anunţând că prânzul va fi servit de .îndată. Un
alt şfert de oră de a(lteptare, Napoleon, impacientat; a
poruncit: "Rege all\leapqlului, ducte şi spune-le să se
grăbeasc"!" Murat a plecat până la bucătăria de
campanie şi s-a înapoiat asigurând pe împărat că
serviciul nu va mai întârzia. Iritat că minutele
continuau totuşi sa zboare, Napoleon a ordonat lui ·
Joseph: ,.Rege a! Spaniei, pcn,mceŞte să se aducă de
·îndată. ceva ce se poate mânca" .. Acesta a aieJgat la
.bucătărie, şi !:h:i inapoiat in sfârşit in fruntea
cortegiului de . Jâchei încărcaţi ,cu tăvi pe care
Jumegau' fripturi apetisante. Metternich a rămas atât
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R
--
369

de impresionat de această "scenă," încât în aceeaşi

seară a declarat unuia din secretarii săi: "Este
într-adevăr extraordinar acest om care îşi permite să
trimeată 113 bucătărie trei regi spre a-i aduce prânzul".
- Richard râse.
- Parvenitism imperiaL
În aceeaşi clipă uşa se deschise în .cal_ea lui Jules.
Lafont care iinea câteva foi de hârtie.
-"· Mă iertaţi, ;Mdnsieur, se adresă el lui Richard,
Chiar în acest moment am primit un mesaj de la
Paris, în legătură cu afacerea Cernicev. ·
- C"ernicev? întrebă Challais. Colone!u! cu ochi
languroşi de orientai?.Se zice că nici o pariziani" nu·-i
" poate rezista.
-" Chiar el Monsiewr.
· Lafont se întoarse spre · Richard.
-· Nu cred că ar fi potrivit să citesc textul acestei
note în faţa personalului de serviciu, spuse el in
limba spaniolă, "spre" a nu fi înţeles de slugL
Chestiunea e oarecum delicată, Monsieur.
Richard ridică" din umeri. Îşi concedia· totuşi
servitorii.
- Cu ingăduinţa. dumneavoastră, zise Lafont, voi
trece la lectura acestui raport, care aduce noi şi. ..
hm... interesante preciziuni în legătură cu afacerea
Cernicev.
fiichard se aşeză pe. un .scaun. · · .
- Să te auzim. Sper că nu e prea lung. Îmi aştept
invitaţii.
Lafont începu să citească:
"Afacerea Cernicev a luat o intorsătură
senZaţională. După _ eniiteres. ·ordirnAu1 de arestare
'mpotr'v'
, - , o. co'C\"'c'"tf•·!'
-1 r :t,:;;o:..: .,., v'"'~rn:,....e"
.... ,_._,"-'
."ţm· ,,!
il>"'>'l~tr•,·i
~> :'='· u r,n;r·H~"'>!
•" ~-•yl\,;,

imperiale generalul Savary, duce .de Rovigo, s-a

deplasat personal :a domiciliu! acestuia, . pentru a
opera o percheziţie. Din primul moment, atenţia i-a
fost afrasă de Lin mic bimu, în care, după spusele
 370 VINTILA CORBUL

.servitorilor, colonelul îşi păstra corespondenţa şi

tlocumentele. importante. Vă închipuiţi • stupoarea
;~ucelui de Rgyigo, c,ând în· locul pieselor
compromiţătoare pe care se aştepta s.ă le descopere.
n-a · găsit . decât câteva pachete cu scrisori de
dr:ago.ste, legate cu panglici de. diferite culori.
Qerriîcev, eate hu.pierdea ocazia să dea în vileag
.QlimeiŞ (jdamnelor.ce-i acceptau omagiile, lăsase la
.dispoziţia .mjliistruh.!i poliţiei· tqate: scrisorile primite
:qe la. numeroas~le· hli •armmte: Cu această ocazie,
ducele a a:lfut pe\)iQHa surpriziisă afle Că .ducesa .de
Rovigo îi Pt!_sese, .niŞte .podoabe cornoase de toată
frumuseţea: Intre() serie de misive înflăcărateadre.sate
colonelului, dLicesa aplica. soţului ei cele mai
injurioase epitete, printre care bădăran, panlenit,
imbecil, maimuţoi bătrân şi slugoi al lui Napoleon.
Singura satisfacţie a ministrului poliţiei - dacă
•aceasta se poate numi .satisfaCţie - a fost să
constate. că mai. avea numeroşi tovarăşi de suferinţă
printre marii demnitari ai Curţii lroperiale şi printre
reprezentanţii inaltei societăţi pariziene. Dintre
pachetel~ cu s.crisori de dragoste adresate
colonelului t;ernicev, cel mai .volurhinos era cel primit
d.in partea unei(joarnne, al cărui Rume aş fi preferat
să-I trec sub tă.cere dacă însuşi impăratul nu I-ar fi
dat in vileag, Persoana in chestiune" este Mrs. Sandra
Sunderîand. Mr.. RoberfSunderland, informat ulterior
printr-o indiscreţie. a uo.ul personaj de la Curte, s-a
adresat generalului Savary, ~care nu a facut decâtsă-i
confirme tristul .adevăr"~ "
Jules Lafont făCu o pauză.
-· Să continui? întrebă el, puţin jenat,
·~ Te rog, il. invită Richard', .care se congestionase .
uşor, Jn viaţă nu calci nurnai pe trandafiri.
,,La Paris, acest aspect al afacerii Cernicev afăcut
. mare ·vâNă. Persoanele compromise nu mai
îndrăzneso:: să .apari!, irî societate.· Bineînţeles, acest
 Olf\IASTIA SUNO.EA!..AND BE'AUCLAIR

foc de paie se va stinge treptat. Va fi deajuns ca •Jn

.alt scandal să aprindă opinia publipă,. pentru ca
afacerea •.Cernicev să fie data uităriL Voi ·reveni cu
amănunte.

Gaspard Bertm;tY

Urm'ă 6. tăcere. gr?;îa, · pe .care. nici Lafonf. şi nici.

ChaHais
-- -
nu
- --
,'
cutozară
- -
să " o. tvibure;
Richard <ăsucea pe degat !a;1ţu! de aur Ş:i ·
· lornicnu!uL · ·· ·
· --_- -JntereSant, fo~rte int8r~Sant; rosti' -el· dUpă
câteva clipe de gândire /\ce:st Bertapt pare U'l tânăr
cu resurs(l.
Se ridi_c_ă- de pe ·sc~Un şi s~ apropie de LcrlOnt, pe
care-I: bălU - pe U_măr ·Cu . a.fectată -~iOioşt~.
- A'1 - co"'ho·
__ ,c;...., _•atcr'r
u_ ..1.~'"•'ni
.. ,, 1 dr·a~u·• m~1·
--~ --'-"-~ _ ... 'n
, , ~o~-· ,.,,.;,,
~ '"" ~F c...~.- ""'-....~;.>a

-. prh/e-şh!f'·sp·ţl'a_ fiuhii_ ·meu R~Jbert,_ voi :.:av~z:a. Si -âcum·. să

:coborâm. Primii .oaspeţi trebuie să sosescă ..
-·--

Câteva :'?ne dUpă -i.3_Ctura raportului con-ftdenţiai al

iui· :Berta:ut;. Richard pr~::--d-- o -·Scrisoare-- dln partea. h~i
••Ro'bort su··n..;e,;~·nct'' . Se '··ser~se· ·u·n· ·lac· h"'U
' -...,. . \.,;;,III;# < _ -~lf <\J • "'"'l'ndoa
, Q, _' ' ,~ f,.!~.d 1 'wl

Iumânări!e din girandolele d.e pe Cămin. Riohard

desfăcu încet misiva. presimţea că . Robert îi scri.a
despre nenorocirea sa conjugală.
Nu se înşelase.Pe primele pagini scrise mărunt şi
nervos, diplomatul familiei îi' relata unele aspecte .ale
..afacerii Cernicev. Pasajul referitor la adulterul
Sandrei era redactat în termeni . moderaţi. Printre
rânduri se citea. însă că aventura. amoroasă a soÎiei
sale îl .costase multe nopţi nedormite. Catre sfârşituJ
·. scrisorii, Robert ii vestea hetărârea. sa irevocabilă de
a obţine divorţul. · · ·
· ",ubirea mea pentr.u Sandra s-a stins. Nu mai am
pentru• ea decât dispreţ şi scâ·rbă. ·Vă fac o
mărturisire. Am ajuns să mă intreb dacă. Howard şi
 V.INTilÎtCOFIBUL

trl:S sunt copii meL 'Din corespondenţa şemnată de

soţia mea, şi găsită lâ coronelulccCE?rn.icev reiese Că
lel,gătura lor .~ura.d~itrei anLVă>d9 să'-'rril încredinţaţi
altă misiune;. rvfi~e cu f"\eputinţă să mâl·rămăn 1<! Paris.
Am .. senzaţia că pe'strada, in sa16ane,. la birou, sunt
urmăflt de .p;riviît pa.tjociîritoare. · .· ·.
. Aştept cu legitimă nerahtlare dispoziţiile
.dtimneâvoastră. ·. · ··' · · ·
•
Robert Suoâerland."
',> -- -_,-- - _:_- --- _:-:t; -- - - )_- - -
· Richard împături scrisoarea. O aruncă · întrcun
sertar destinafcorespond!mţei personale. DiplomatUl
familiei .o himerise prost. Era de necrezut. Robert se
bucurase întotde;wna de. mare succes la femei. ·
.. Sandra jcf preferaSe•totuşFpe colonelul Cerl'iicev. Era .
··. di:r ·presupus.. că numai :exotismul. acestui ins o
cucedse. ~Uniformă . militară .reputaţia de irezistibil. ·
.Don Juan, dulceaţa fructului oprit, contribuiseră la . ·
.capituJareil Sanctrei.. Bineînţeles,. ar.· f.i perrit?il .ca
bănujelilf:llui "Rob~rt în ceea Cî' privea. p<iternitatea
copiilor sa, fi(;) Jr;ttemeil!ltă: Nu eră' plăcut pentru
Rif::I1<Ud sir Ştii'J. c;ă are .patru bast.arzi in tamiUe.
Dezo.n.orantă i!facere. Ge•ar fi. zis ;puritanul· · Josiah
Sunderland?! · .· .. ·. ... ·. •· ··.·. · . · .·
·. în· ace(;laşi seară, Richard redacta răspunsul. său.
Qupă o introducere dipl9matică in care îşi exprima
re§retul pert!ru. fapta necugetată a Sandrei,. îşi. vesti
fiul ca e. gata să"i Încredinţeze o nouă misiune la
Viena;•
• "De multă vreme intenţionam să.•creez o bancă)n ·
Gapifala.Jmperîului Austda. Ct;laHals îţi va pune Ja
dispdziţie capitalul• necesar, Monsieur de Metternici"'
Tţi va fi d.e. folostn a<;eastă Chestiune, GU atât mâi
vârtos GU câţ guvernul austriac mJ-a solicitat de
curâmf un ililpwmut. ):e · alitorizez să GomuniGi
DINASTIA SUNDERLANO BEAOCLAIR . 373
··--··-·····~

personal prinţu!ui Schwarzenberg că cererea Austriei

va fi satisfăcută .
.În ceea .ce priveşte hotărâre<~ ta de. a ir)!enta.
acţiune de divorţ; socotesc· cii nu e .cazul sa te
pripeştL în lumea noastră virtutea este foarte slab .
cotată. Afară de aceallta; despărţirea ta d.e s.andra ..
ne•ar pune .într-o situaţie critică faţă dţ Montorgueil.
Continuarea unei . colaborari ar fi periclitaHt
Interesele noastre sunt strâns legate de ale lui.
· E pre!en.lbil să. ajungi la ·o 7mpăcare, sau cel puţin
la un mo.dus viv.~Jnf:Ji c.u Sandra. Pe viitor să fii mai
vigilent. Nimeni nu te împiedică să-.i plăteşti
infidelitatea cu ac(:leaşi monedă. . · .
Sper să ne revedem în curând. Am de gâno s.ă vin
în Furopa în· toamna acestUi an. Până atunci,
,temporizează: Las'ă vremea să netezească.asperităţile.
Mâine .ai să priveşti. cu filozo(ie. gestul Sa~JQreL
Curaj, Robert! Nu lua hotărâri pe care mai târziu
ai .putea să le regreţi. N-ar fi fost m!'!i bine să te U
însurat
- - - - -
cu .Sarah?
- - - --
Mediocritatea
. /'
fizicuhJi
- - - -- - -
ei te--ar
-- . - -
fi
ferit de neplăceri le întâmpinate alături d)'l.Sandra ln
sfârŞit,. acum . trebl!ie .. să f;3Ci b6nn~J mi.ne pour ...
tnauvais jeu;" . ··. . · . · . · · ·· .·
După ce. incheia scrisoare, o sigiiă şi o increoinţă
primului curier care .pleeli spre Europa•

•
 Capitolul. .douii:r,if{Ci
'• .. . . şi patrtu
' '' -· ' ' '

· .pe~tr~ ~l?l:iard timpu~. căpătase aripi .. Zile!e,

saptamamle, tomle, an!l chiar se rostogoleau cu .
iţlţeala crescândă:, ca ·o avalanşă pe pol(âr.nişu! .unui
muf1te. ' . ' .. • . '
•·•··· psjh()logti spun că scurgerea vremii pare
· v~rtigin()asă .oam(;lnilor vârstni.ci şl relativ înceaţă
tinetiio( Consta.t'area are .un grăurite de :adevăr .
. Pentru copli.qn an face cât Şaptezeci. Timpul e leneş
nu numai pentru c()piiJ .nevârstnici, ci şi pentru tinerii
pare pti\ISl;C cu nerabdareispte orizOnturile Unui Viitor
mal îmbi.etor decât Fata Motgana, Oamenii maturi,
care se potichescjn prag tiriie tot mai anevoioase ale
vieţii, se conving că aU alergat după un miraj. Unii se
descurajează şi t(lnunţă, la luptă. Resemnaţi, se
cufundă în rutina unei existenţ9 ce nu le mai poate
oferi nimic. Alţii se zbat, înoercând să mai realizeze
· .ceva din .idealuri(e ].or. Dar şi pentru unii. şi pentru
al.ţi.i, n.eastâmpa.r·u 1, .nerăbdarea se tocesc.
D<;Jziiuzionaţi, fără. a rnai aştepta mare lucru de la.
.viitor, se .ingroz6llc de .trecerea timpului, care·.le .fuge
c.a nisipul printre degete, făgăduindu-le doar
bătrâneţe şi neVoi; Bătrâl1ii privesc cu drag îl] urmă,
. ..
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 375
-=---~--~

căci trecutul le aminteşte tinereţea, epoca de aur a

viejii. În schimb, îi înspăimântă viitorul care se
identitic·a hidos cu moartea.
Richard făcea parte din categoria puţinilor aleşi
care .îşi realizase aşteptările. Dar şi pentru el timpul
se. scurgea repede, Avea atâtea de îndeplinit intrco
singură zi încât nt.[ era în stare a .le prididi, intre
răsăritul soarelui şi .miezul nopţii. Când ridica fqmtea
·de. deasupra maldărului de hârtii ·de. pe birou şi i$i ,
arunca priVirea asupra . penduleL rămânea uluit de/
repeziciunea cu care so depăna !Irul timpului.
Richard nu se temea de moarte, fiindcă .ocupăţiilt;
nu-i lăsau răgaz a face speculaţii ·filozofice asupra
vieţii şi a apusului et Nu se deosebea de acei oameni
care refuză să conceapă că ii va secera moartea, deşi
ştiu cu precizie că orice început trebuie să aibă si un
sfârşit
De la o vreme îl apăsa o oboseală grea, ciudată.
Nu se lăsa înfrânt 1şi dădea sem a că. o singură clipă
de slăbiciune va fi urmată de .altele: Şi .nimic nu e mai
.greu decât .reluarea activităţii, după o perioadă de
repaos. Somnul şi câte .o plimbare matinală
constituiau singura lui odihnă. Banchetele, recepţiile,
spectacOlele, călătoriile; nu erau pentru el. decât
obligaţiuni pe care şi le impunea in folosul bunului
mers.. .al afacerilor.
.'
· ·
Numai colecţiile lui de tablouri şi de cărţi rare îi
mai. procurau bucurii. Agenţii săi din Europa
achiziţlonau. pe întrecute pânze de valoare şi tomuri
-
cu care s-ar fi mârîdrit si '
biblioteca
.
Vaticanului.
In ultima scrisoare trimisă lui Robert îi tăgăduia că
îl va vizita in toamnă. Proiectul acesta nu mai era
realizabil. RicHard .nu putea pleca în Europa, tocmai
acum, când Statele Unite se aflau în preajma
războiului.
Belici.Ştii din Congres în frunte cu Henry Clay din
Keritucky şi Felix Grundy din Tennessee, preconizau
 .::.37:..:6:.....__~'--------...,.-----c=VINJILA CORBUl

imediata descliide~ea a ostilităţilor impotriva Angliei.

Motivele invocate de· ei erau în număr de..patru:
înrolarea forţată a. americaoilor pe vasele de război
britanice, hărţui rea. cabotoarelot americane de către
crucişătoarele engleze, .blocusul coastelor europene
in virtut€)a Căruia englezii capturau arbitrar .orice vas
care naviga •pe mări· sub pavilionul .Statelor .Unite şi,
.in. sfârşit, ordinele· consHil.lluL .
Pc serie d,e incidente ridicaseră temperatura opiniei
p\:lt\lic<:;: · Năva britanică ele război · "Leopard" cu
cinci:leci (le· tunuri, orâon~e·. fregatei americşne
,;Chesapeake", cu tr€)izeci şt şapte de tunuri, să
predea câţiva dezertori englezi, inrolaţi in echipajul
acestuia. Faţă de. refuzul americanilor, "Leopard"
·deschisese . focul, înec.ând În. sânge puntea lui
,,Chesapeake", care plecase pavilidnul. Ceva mai·
târziu fregata Statelor Unite, "President", cu patruzeci
şi patru de tunuri, bombardase corveta britanică
"Little Belt", cu· douăzeci de. tunuri, redu când-o la
tăcere după un sfert .de oră de luptă. Revanşa fusese
salutată cu entuziasm de poporul. american.
În faţa Congresului, Preşedintele expuse un raport
amănunţit in care enumera peste şase mii de cawri
de înrol.are forţată a americanilor pe vasele britanice,
. În răstimp de trei ani.· ·
Mai .erau şi alte cauze. care pledau pentru intrarea
Statelor
. - Unite
.. în război. Colonistii
' din
. .teritoriile
. .
nord,vestice sufereau necontenite atacuri din partea
indienilor. lui T!:!cumseh, încutajaţi. pe .sub mână de
agenţii .. britanici din Canada. Pe de altă parte,
anexioniştH din.· Congres Visau să invadeze Canada
britanică şi Flori da, aflată încă sub· stăpânirea
Spaniei, aliata Marii Britanii.
· Cel de.-al doisprezecelea Congres reunit in
· decembrie 1811 era de.osebit de cele precedente.
Majoritatea membrifor ;erau elemente tinere, care
condamnau spiritul de fmpăciuire şi temporizare al
 . .
DINASTIA S.UNDERLAND BEAUC.LAIR .

înaintaşilor. Her.ry Clay, speaker al Camerei

Reprezentanţilor, cerea Congresului să spele onoarea
ţării şi să îmbrăţişeze singura alternativă posibilă,
războiul. Numai federaliştii, conduşi de Josiah.
Quincy se pronunţau pentru pace. O conflagraţie,
susţineau ei, ar împinge State.le Un.ite la dezastru.
Preşedint;3le Madison, o ·fire pacifică, încli.na să
adopte punctul de vedere al federaliştilor. Alegerile
prezidenţiale băteau însă la uşă. Dacă ar fi militat;
pentru pace şi"ar fi instrăinat voturile.. democraţilor lui ·
Clay şi Calhoun care .deţineau majoritatea în.
Congres,. compromiţăndu-şi astfel realegerea.
· Şi ţara era divizată. In vreme ce Statele din Sud şi
din Vest favorizau războiul, New YOrk. şi in special
New· Eng!and, acţionau cu energie pentru menţinerea
·neutralităţii ..
Richard Sunderland Simţise dinsotro bate va;ctul.
Din informaţiile obţinute, reieşea neîndoios că !ab:>ra
belicistă va avea ~!timul cuvânt, Federaliştii n•aveau
sorţi de izbândă. In războiul de opinii dezlănţuit ln
Statele Unite, Richard dădu dovadă de ;,: m'are
duplicitate. Cea ma:i răspândită ,gazetă _a sa. ,1 Evening
'News", SL!Ştînea făţiş- caUza Jeqeratiştiior-, altatîî lui de
totdeauna. În felul acesta îşj m·anitesta p_ub~_ic
stato.rnicia poiltică faţă de partidul cu care
co!aborase pe~te două.zeci şi cinci de ani. Toto):latâ îi
menaja pe englezi cu care. avea tot interesul .să
menţină relaţii de. prietenie. Ziarele .,New York Post"
şi .,Boston ·Herald" controlate în taină .tol de el,
milîtau cu înflăcărare pentru război, ceriind a se grăbi
înarmare?< ţării şi a se constitui noi unităţi miiitarE!.
Calculul lui Richarţj era simplu. O ţară care se
pregăteşte de .război are nevoie de arme. Qri uzinele
de la New Schenectady si Terrytown erau_ perfeet
uti!ate pentru a faGe faţă eforturl<i de înarmare al
trupelor de apă şi de uscat ale Statelor Unite.
Congresul· invit ase pe Preşedinte să cheme suiJ
 378 VINTILĂ CORBUl

drapel cincizeci de mii de militari. r.otodată,

autorizase lansarea unui împrumut de· unsprezece
milioane dolari.
>.Richard ·ar fi datdov:ad.ă de lipsă de abilitate, .dacă
n~ar fi. prins dili zbpr această ocazie de a recolta noi
·bene.fi.cii. Ziarele sale·· ele coloratură belicistă
dimunţau qpiniei . publice insuficienta pregătire ·
militară . a fării. il) artfcol.Ei violente, conda.mnau
pblitiga.ecbhomică•gezaS;trgqâsăia fOstului preşedinte·
";Je!fer.s.on $1· a lui Gallati.n, .s€lcretarl'll său de stat .la
tr'etorerie. Trupele.StştelorUnite cuprindeau in 180.9
nt.JmP.i trei mii de oameni, secondaţi de o miliţie
.nepregătită şi neantrenată. Flota alcătuită din şase
fregate de prim rang, era incapabilă să asigure pa;;;a
· intregului litoral.
· in primele zile ale. lunii mai, Richard primi .la
Sunderland Hou·se o vizită aleasă. Ambasadorul
Angliei, Sir August John Foster, v:enea să-I salute în
nu.mele primului ministru al Marei Britanii, Mr.
Perce~tal. Richard .cunoscuse pe premier în casa
ducelui de Queensberry, Vizita• nu era decât un
pretext. Sir John Foster voia să stabilească legături.
personale cu cel r\lai de .seamă reprezentant Iil marii
. finanţe .americane.
.Richard nu fu prea încântat de onoarea care i se·
făcea." Nu-i convenea să afişeze sentimente anglofile
în .acele momente de înaltă tensiune politică. Primi
totuşi cu cinste pe ambasador.
În salonul veneţian, scăldat în lUmina
candelabrelor de Murano, cei doi. bărbaţi se
întreţinură amical despre" cunoştinţele comune din
Anglia, despre . artă, muz1ca, literatură. Cu tact
diplomatic .Sir John se ferise să atace problemele
politice la ordinea· zilei. Abia după o oră de
Conversaţie mondenă, socoti Că sosise momentul să
abordeze su.biectul care-I interesa.
OINAST:IA SUNOERLANil i'lEAI.lCLAIR
--"-'-'-'-"----'--~

--- Ce păcat că atmosfera cordială, pe care am

întâlniho_ 1n casa dumn_eavoe~stră, nu domneşte in
prezent şi între popoarele npas.tre, suspină
ambasadoruL - - -
-Bir John, vă împărtăşesc regretuL Sun.t
încreditlţat ,că _relaţiile se vor ameliora. Originea
_noastră cornur.ă ne-ar îndrltui să avem şi interese
comune,
- D_ac.ii toţi corn patrioţii dumneavoastră ar fi tot
- ----
_atât oe· clarvăzător!.-
relatiile ,dintre•.Statele Ur)ite .sl
Marea Britanie n•ar fi _atât d~ încordate. V?>., asigur'1-
fvk. Sundedan·~. am sosit pe pămâiHul .acestei ţări cu
inte_nţla- · c_utată de' ·a -umpezi- CHverf}'enţele care-- n·e
despart. Aş fi fericit; aoaugă diplomatul, după o
pauz~ -savant calculată:, dacă m·-aţt -sprijini în aceasta
'Jperit :Ser:vicWe pe -care_ le-aţi adus -pân'ă în p rezeni'-
f'1.ngnei, a do_ua ·durnneavoastră. pat-rie, mă fac sli cr0d_
Că -nu ·mă· ,, veţi refuza.
Richarcf se înclină.
- Voi face tot ·ce-.mi va sta în putinţă spre· a va
t)şura .misjune_a: ·Din nenorocire; Jn aCeactă tară
Anglia are muilf duşmani. 1\J•aş putea s_ă afirm că
arg!)mente!e lor sunt i.n intregirne neîntemeiat?.
Libertatea mărilor, pe care Mar;:;a Britanie refuză să o
re-sr.iecte,- 'i:.. a c:-eat- un cu retU -de opini~- osfiL
Ambasadqru! işi muşc.'l uşor buzele.
- _După_.. -_câte ~Ştiu, na\/Bie darnne:avoa:stră, Mr.
-Sundedandt. nu ·aU-· avut rnuit de ·suferit de pe urni a
blocadei c:_oasle!or Europ<~"L-
- Avantajele de care m-am buc.ur.::!t. Sir ,John,
s-au· -datorat unu{ -'SCh}mb ·de- ·-:senrfc'i'L Am furnizat
Angfiei tmprurnuturi .·de stat~ atmament, i"nformaţî! şL ..
aşa mai departe.
Richard . precizase astfel că nu i se · făcuse o-
câncesie. ·•si ca ambasacto·ru! n.u trcbui·a s-ă-!
.,

soco!eas.că obligRtu! Ang!iei.

Sir Joh.rl · prinst3 a~Uz1a. lnterJucutottJ! său ;ş1
dezvăluîa spiritul mercantil. Do ut. des.
 -
Ar
., fi straniu ca. vasele
.. de.
.. razboi americane
-
să
tragă. asupra vas.elor britanice, folosinducse de tunuri·
·. furnizate.•de dumneavoastră, •pfietepui.Angliei, spuse
diplomatUL . · · ·.· · · ·. ·. · ·.
Richard 1$i mijng:âie Cfavat<) tl.€! fÎ1atase aurie .
. : ' s(r Joh9\•Yziriele'.mete .de la'CătdiH au turnizat
Angliei şi aliaţilor ei armar)i'ent în Valoar.e de patruzeci
,Ce rniliqane Jivre .. Pe:<de a(tă [parte, ar fi absurd a. mi
sil Gf!teba uzÎqeJe.mele d~)a New Sch_ehectady sau
. '[tlr(ytqwn să bq ~~.l"l"liz'eze ab:n a.mentcfbr.ţelort.ni 1itare·
şÎrJ'ericaile,· Ma~e'ă' fitÎanţă şi matea' industrie, Sir .
JOt)n, ku.· dfÎpăşit stadiul· lngrădirilor naţionale.
Ambasadorul·· f(lcu uri gest ·blaza.t. .
· .-.· N.u vă, .contrazic, Mr. Sundeiland, v-aţi pus
vrepdată •întrebarea: ce scar inţâmpla.dacă vreunul
. dintre staiele în chestiune v-ar aplica represalii
. fiflldţă•ii înarmaţi duşrnaqii? · •·· ·
··.··.·.·. - Repr<Jsalii? Ce.:fel de represalii? 'Faceţi aluzie la
•p.Psibilitafea. t:ontlsqării ·bur:>Urilor rrrer~ de,pe teritoriul
••· Angliei?. · ·· · .• ·.
, .•~ Ipoteza .rHtr .· fi. exclu!>ă;
Rit:bard râse. · .
·-· Guvernele. t~13C, Sir John, marele capital
rămâne. îrrplin secoJal XIX"Iea nu ii~d guyernulcare
s-ar încumeta - să intre
' ' . ---'
' '
În conflict.Cl!'marea
;. ' ' '- --~-
finantă.
' ' -·
Fără aurul mw saU al alh:~r·t:apita:lişti, multe. state ar
fi intrat până ac;um în bancrLită. Anglia nu face
excl'Jpţie .
. Ambasadorul apcecie că. mersese prea departec
Hict;rard Sunderland. nu trebuia indispus. "Reţeaua lui
de . ziare putea să intensifice oriqând campania
•. ;împotfiva ·AngHeL fY!area Bi'i.tahie eraprewangajată în
cqnflictul cu Napoleon, câ<.să rnai aibă nevoie şi de
'
alti ,
'
dusmani.
'. • ·
- Mr; Sunderland, ţin să precizez ·t:ă ipotezele pe
care le-am discutat au ·avut .uh caracter pur teoretic.
 D.INASTIA SUNDERLAND-B.EAUCLAIR 3111

- Nici nu le-am. dat altă: interpretare,. Sir Johh ...

in seara aceea,· Richard. si ambasadorul Marii
Britanii. se despărjirâ ca doi · bun1. prieteni. Îş1
---- Jă_gâdu ira să. _-se :r'evadă.- h·· re·aJitate amâridof -.erau
n·em--t.dţ-'u·rnilt,- -A-mernr1tăTl:fe_ }:itju~-rzn~e aLe
c · ambasador,Jiui inc!spuseseră .pH R1oJ:mrd, i'l' poziţia
··. rigidă a ac.estuia ir;itase pe repreze11tantul diplomatle;
·· ·aJ Marii Britanii · · · ·
• . . I11 ac.eeaşi seapl ~ai primi uh oaspete. M;;
· · Randolph ·Forbes, cuscrul său, dorea s.ă"i vorbeasct,
într-o chestiur:Je ·deosebită .. Senatorul american şi
ambasadorul britanic se incrucişaseră pe scara casei
Su11derla1'1d .. ·se. safutaseră distant, tără să se
. oprească. Diplomatul ·se urcll.se în trăsu1 ă, iar
politicianul pătrunsese în vestibulul .clădirii. RJc.hard
primi pe Forbes în. acelaşi salon veneţian, în care
discutase si. ' cu Sir · John. <Senatorul
,' -- - - se răsturna
într-un jeţ. .
- Un pahar de Madeira sau ·de,Porto? întrebă
gazda: deschizând .dulapul de băuturi.
··-·· ;Vrei să fiu.sin:cer? Aş prefera ceva mai alcoolic,
replică .senatorul. Un whisky ar fi cei mai potrivit.
-.Cu apă? ' ·
· -. Fără. Să miL reconfortez .după şedinţa
furtunoasă -la care am· asistat·
- Purtunoasă? .
·-. Furtunoasă e puţin zis. Clay, Calhoun,
Cheeves; . Sevier şi · Lowndes, au pretins ruperea
re)aţiilor diplomatice cu Anglia, în cazul că ordinele
de Consiliu nu vor ii retrase de îndată. Ori. ultimele
informaţii. de la LOndra indică o .înăsprire a
poziţiei
Marei. Brita.nii. Apropo de Marea Britanie, la intrare·.
m-am întâlnit cu ambasadorul Foster.
·-·· M"a intrebat 'de sănătate, ~eplicăRichard senin,
·fără a m.al aştepţa să i se· ceară explicaţii
suplimentare. ln felul acesta punea capăt une1
chestiuni pe care nu voia să o qiscute.
 ··V.I,..Tli.;ÎiiCORBUl
~~~~~~~~--~~

.. Senatorul înţelese lecţia, ·. Captil său masiv de

proconsCll roman, se profila pe fondul aimiu al unei
tapiserii ce ·rntăţişa o perspectiyă veneţîatră.
• .:c__. Vin ·direct .de .la 'Casa. Alba, .zise el. Duoă
şedi11ţâ am avut ;o ~onvotbire cu .Preşedintele, Strict .
coflfidenţiala. ,Forbe§îşi luă !ln atlf important. Azi
sun! emisarul; său ' ' · · ·. ... ·.. .···•· . ·
·· . . · .•...•__.. rvfr.l\lladisO:tr.mă df)oi:&ază .cu.un mesaj? rosti

.<. ··-.· Da; Pieşedinfefe *

Richard .cu; uş.oa.răJtoiJie. ···. · . ; · ·. .• · •.· •..
sotfcita "spriji.nuL •"
. : -·. Js;./e riel/crie (J"e vrSl.lH 'împrumut? .
. · •-· El no. Dacţi!!ra are.
· .-• Şi pentru aceasta era nevoie de un mesaj din
partea Preşedintelui?
.· ·-. De ce 'eşti răutăcios, Sunderland? 'întrebă cu
reproş senatorul. GuvernuL a .lansat inca din martie
ul"l împrumut de. unsprezece milioane .dolari.· Până
acum nu s-a subscris nici iumătate.
Richard umplu eLi whisky paharele:
-·Nu m1f intereseaza rmprumuţuriie "de ră?boi.
.Sunt partizanul neutralităţii. ··
Forbes -ridică paharul în sănătatf;a gazdei, apoi 9H
goli dintr-o sorbîtură. ·· · ·
-. Ştii blri.e . că şi preşedintele. e uH pacifist
convins. Dar evenimentele îl depăşesc; Ţara vrea
război.
Care. ţară? Galhoun, · Clay şi.· compania?
· ·-.Aceştia reprezintă :ţara, .Sund.erlar\â.
.-. Nişte ener!jumeni:, Abia.· ie"a. miji( ·mustaţa,
replică sec Richard. ..:
·..t.. · - Preşedintele nu ·mal. poate da inapoi. Trebuie
· să. meargă cu ţara. .
Foarte bine. :$i ce. nevoie are. de mine?
- Face apel .la spiritul. dumitale patriotic .
.-.Eu. nu sunt· patriot, Fo.rbes. ;Sunt financiar.
Senato.rul tuşijenat. 'Mai'sorbi o înghiţitură· de
whisky.
 DJIIIASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 383
----~

~·.· · E vorba de împrumut, Sunderland .. Dacă al

. s.ubscrie ş.i dumneata o cotă, cercurile financiare care
îl privesc cu neîncredere ti-ar urma pilda.
~.De ce aş .restabili increderea într-un imprumut
care nu mă interesează?
Forbes îşi ·drese glasul.
~ Ar trebui să te intereseze. Milioanele acestea
Vor fi. folosite pentru aţhziţionarea .de tunuri, puşti •.
muniţiL. Şi dumneata eşti unicul mare 'furnizor de
armament din Statele Unite: Deunăzi am· stat dii
vorbăcu. Secretarul
·. . de Stat
- de la RăZboi.
. . fvll"a vorbiti
' -

de programul de înarmare. E într-adevăr vast. Bugetul

militar pentru acest an prevede 11 817 000 dolari
· ·pentru armata de uscat şi 3 959 000 pentru marina de
război.
~ Târziu, Forbes .. S-au trezit dm amorţeală abia
acum, când războiul bate la uşă. Cine ar putea livra
în timp util .armele şi muniţia de care au nevoie? Nu
uita, dragul meu, că suntem pe punctul de a declara
.război unui stat pe care nici Napoleon n-a fost in
stare să-I înfrângă.
~ Important e să obţii comenzile, Sunderland.
Răspuns.ul acesta, rostit cu cinism,. surprinse
plăcut pe Richard. . •
.. ~ Forbes, te.Jog sâ fii emisarul meu pe lângă
Preşedinte. Te autoriz să-I încunoştinţezi că voi
sprijini împrumutul. Nu pot încă preciza cu ce sumă.
Asigură-! doar că intervenţia mea va fi spectaculoasă.:
Forbes bău până fa fc;rd şi al doilea pahar
~ Bravo, Acesta e limbajul care îmi p!ace. De
·contractele. cu armat.a voi avea eu grijă.
·- Nici eu nu voi uita comisioanele ... Rămâi să
cinezi cu mine în seara aceasta? lntâmplător sunt
singur. Henry şi 'Susan sunt invitaţi la o .recepţie la
Clinton House. · ·
, ~. Rămân bucuros să iţi ţin tovărăşie. Vreau să
be.m în cinstea înţelegerii noastre.
 VINTllĂ CORBUL

Cina servită împărăteŞte făcu impresie şi asupra

lui. Forbes, deprins cu belşuguL ·
, ' .~ Qeun'ăzf, .pe culoarele Senatulpi, se vorbea de
dumneâta. Senatorul Pinkney pretindea. a şti că vrei
să înfiinţe:zLo linie .de navigaţie .pe Hudson şi alta pe
MississippL · . · ·
.•. • .F!ichard surâse. .
. ~ E.bi!)e informat, Ziiel<:kacestea voi lansa prima
navă .fluv[ală;cu vapori, d).nlr~o serie (le zece. lnvE!nţia
l~i Fulton deschide· perspeetive eJ?trao:r<:Uhate
navigaţie! comerciale. · · ·
· -•· Ştiam .că monopolul navigaţiei cu vapori pe
Hudson şi pe Misslssippi e concesionat societăţii
Livingstone and Fulton. ·
Richard gustă din salata de raei.
- . .În procesul Qgden-Gibbons, judecătorul John
Marshall . a dat o hotărâre -
care a. desfiintat
' acest
monopoL
Forbes clătină din cap cu îndoială.
- Nu cred că •hotărârea lui Mars hali ar trebui să
te bucure. în prezent,
' - -
dumneata
- - -
deţii în mod praCtic
-
monopolul fabricaţiei armam~entului greu.·
Precedentul creat de judecătorul Marshall va îngădui.
oricui săcţi slărâroe acest privilegiu.
Richard îlliQişti cu un gest. ~
- Dti!gul meu· Forbes, legile sunt făcute pentru
c!;iţei. DUlăii .se bucură de un regim aparte ...
Delicioase stridiile acestea, nu?

La 1 iunie 1.812 preşedintele .Madison trimise

Congresuluf disCUrsul său prin care cerea să se
de.clare .neintârziaf război i\llarei. E\ritanii. Declaraţia
invoca numeroasele casu.s bel!i provocate .de Anglia.
în· ac!3eaşi perioadă şi Franţa săvârşise o serie .de
.abuzuri grave. PreŞedintele .socotea .însă că a declara
.simultan. război Angliei şi Franţei, ar echivala cu o
sinucidere. Afară de aceasta. Imperiul napoleonian nu
 prezenta un pericol imediat Flota sa militară fusese
spulberată. .de Marea Britanie, care îşi asigurase o
;-_ -cva.sistăpânire a mărilor.
_ La. 18 -iunie, Ccngresu; votă cu :::arş _majontate
J:ţ'ecî_araţ~a Pre~~dtnteiuL Din a--::ei morneht stare.a de
--: r'i>?b~-~
:-->-;.- -•_; evl's•~
,;o ,u.
~,----,~"".
'h~!::.
A r-rdf"..
l''\•ic:::t•d:::; "';
'\"'l _·,'S"-rtf·"'!'.'l
Lr..nOI\4'
u-""; ...
_ ;;:tv,
.0 !'; '~"'a'
L./\,,lţ.<'

:·:j)rimele de Fnît,uziasm, amevican~i &dJra

zile
;\:tiepl~cerea ·să constate că această campanie militară
>t~m departe de a căpăta aspectul unui marş triumfa!.
'" · Senatorul Forbes, unuL din promotorii războiului,
.se intunaca pe zi ce trece. Ştirile primite de pe teatrul
'operaţiunilor militare nu dădeau satisfacţie.
tViajcritatea geneta!i!or er.s;u incapabili, ofiţern
nepregătiţi, trupele neantrenate.
Într-o dimii)eaţă Fbrbes intră consternat în birou!
'lui Richard:
'
-·Dezastru! Catastrofă! O pată de neuitat pe
obrazUl armatei noastre! Generalul Hu!f s-f\ predat cu
:t9o.te trupele saJe, -fără să fi tras un foc de ar:l\
intreg !eriţorfu! MichigB:n ~ căzut f2râ luptă 1 în
,mâinile ina'micuiuL
- Firesc, replică Richard. · hiull e. un bătrân
zaharisit, lipsit de experienţa comenzilor superioare.
L-aţi pus în fruntea unei armate, numai fiindcă a
' ajuns la gradul de colonel in timpul Hăzboiului de
· . Independenţă.
-·- BFne!nţeles, lucrurile nu se vor termina aici. Il
- rvc~
'_f'\
'rl'rr;<fţ
:V.,;,'
~1i..., f~+a
,;5~
r. 1-.... f!:
>-.J\I!i'
r -'l~.,,-;·i-:'3 ·~",~-
1
·'''·~'j-·Uit"::,·;
Tr~rio•"e~
-'--''--',) Q
~1 ,
;,,,;
,,."
\'(.<

; ___-_--r· C.,.,-, f.."."p

-,"";,--.;)~- ,ru'l'ped~n~'?
___ , 6
-~i...-~-~:.~,

_ ~-ip
''-'-"
0nn-f;n·"...,~,;c<+l
'"'"'''''-lil'"-;_\;•
;·rflfda"eo;:;
......•. ).-""
r>t:
vw
;.--.r--'.1""'-:.r;-·11+{;.)~
1
llil""-'·i.'k4vt-w;.~V'-.-,
-1-:::c•
[..,,_,.._.

Richard_ !l,e~matic. V~na nu e a ger.era!u!ui Hull, cf a

' voastră. Ati îngăduit lui Jeffarson să dezorganizeze
Jofţ_:?.ie de apărare ale ţării, prin economii absurde ...
-
-·- - jn- ziua următoare, senatorul Forbes
/
apăru şi mai
·.. descompus la faţă.
cu
 '-_ -
386 VINTILĂ COR!lUl

masacra! întreaga garnizoană. E de neconceput

Fortul· Dearborn e azi o imensă hecatombă. Când
guvernatori! din Massachusetts, Conneticut şi
Rhodes-lsland refuză să-şi mobilizeze contingenteJe
de miliţieni, nesocotind cererea Preşedintelui, la ce
ne putem aştepta?
- .. N-aji pregătit·indeajuns opinia publică, Forbes.
Sunt neajunsuri inerente. După Jefferson, care ducea
politica struţului, Madison, Clay, Calh.oun şi
·. compania au trecut fără tranziţie ia cealaltă
extremitate ... ·
Războiul naval inregistra, din fericire, câteva
succese americane, anu·nţate cu lux de amănunte de
comunicatele mil!tare. Se .menţiona superioritatea
artileriei americanilor. · ·
- Se cunoaşte că tunurile au· fost fabricate de
mine, declara cu patos Richard, ori de câte ori i se
· aduceau la cunoştinţă astfel de comunicate.
Pe uscat însă continua seria .. neagră a
înfrân gerilo r.
Randolph Forbes aducea mereu ştiri alarmante.
- Ai noştri s-au predat la Queenstown Heights.
După o luptă înverşunată, miliţienii generalului
.. Renselaer au fugit, refuzând să intervină în ajutorul
trupelor regulate, comandate de gl;'!neralul Scott.. Ce
spui de asta, Synderland? Am ajuns s·a cred că
americanii sunt un . popor de! laşi. ..
Peste puţin timp veni cu .altă veste: . .. .
- GerJeraiul Smyth a fost degr13dat. E,9 pedeapsă
meritată. La inceputul campaniei a .dat o d~;!Ciaraţie
grandilocventa, tăgăduind că in scurt timp va ocupa
.. Canada'. în loc ·de ocupaţie, n-a ştiut cum să
manevreze ·mai bine. spre a evita ciocnirile cu
inamicuL.
În. cursul ... acelui an americanii înregistrară un
singur succes în luptele terestre.· Fermierul quaker
 DINASTIA SUNOEfii..AND BEAUC_I:A_IR_ _ _ _.: .:38::.:. 7

Jacob · Brown, In fruntea unei· formaţii de voluntari,

puse pe fugă. şapte sute .de englezi la Ogdensburg.
Alternanţa de succese şi înfrângeri navale stimulă
SpirituL patriotic al· .membrilor Congresului: Aproape
îrt unanimitate votară construcţia a patru vase de linie
de primă clasă, a şase fregate· şi a. şase· corvete ..
·.· fnfrângerile terestre . lăsară însă un gust, amar
americanilor. Negustorii din 'New England şi N€lw
York, care sufereau pagube de pe urma sistăriî
C0merţului ·maritim, cereau cu vehemenţă a se
tregocia pacea: Şi ·în Parlamentul britanic· răsunau
voci care preconizau încetarea războiului. Succesele
navale .ale .americanilor 11 făcuseră pe George
Canning să declare cu . întristare: "Nu .ne rămâne
decât.să dep! ângem spulb.erareâ mitului invincibilităţii
marinei britanice".
Anul .· 1813 cunoscu însă o serie· neagră de
înfrăngeri americane.. Puterea ofensivă a rtlicii flote
americane· el'.a definitiv epuizată. Cordoane de vase
britanice blocau golfurlle Chesapeake, Delaware şi
estuaru! Mississippi în vreme ce formaţiuni puternice
patrulau în permanenţă apele teritoriale ale Statelor
Unite, incendiind şi jefuind porturi şi localităţi de pe •
coasta Atlanticului,
Congresul ripostă, autorizând 'două sute c:ncizeci
de corsari americani să străbată mările si . oceanele,
.

spre a captura sali. scufunda navele ·de· comerţ

engleze. ·.Rezultatele raiduri!or depaşiră aşteptările.
Câteva sute de nave comerciale britanice fură
incendiata ·sau capturate.
în timpul acestor acţiuni flota comercială a. casei
· Sunderland .suferi mari pierderi, Vasele sale· de' sub
pavilion britanic . erau vânate de .americani, iar
englezii urmăreau navele . lnregistrate în porturile
Statelor· Unite. Corăbiile scutundate sau capturate
, erau greu de inlocuit Şantierele navale din Statele.
Unite nu puteau fi folosite din cauza blocadei
 .338 :V!NTit.A CORBUL

briţanicE;, .iar şantierele din Jamaica şi Bermude, deşi

construiau î(l r.itm aceeleraţ, .nu parveneau să
echi.libreze pierderile. .
Supărarea lui. Richard ,era ::;porită şi .de alte cauze .
.colonii le spaniol!:) idin . cele · dquă Americi. erau
zguduita (je năp(asnice r:ăzboaie civile, care făceau
aproape imposibilă continuarea exploatării minelor
de aur şi argint In Paraguay, Buenos-Air~s. Chile,
Venezuela, NO:~:~a. Grenada, 1v1exico, partizanii
independenţei se răsculaseră împotriva . spaniolilor.
Luptele er<1U. de o yiolenţă sălbatică. ·.
·Lipsa de informaţii, datorită .cordon ului izolator
ridicat de flota britanică în jurul State.lor .. Unite,
contribuia de asemenea .să-I irite pe. Richard. Ştirile
primite din Europa, pe căi ocolite, erau incomplete şi
adeseori contradictoriL
Campania .din Rusia, .declanşată. de • Napoleon la
.24 iunie H\J2, nu-i era necunoscută: Richard aflase,
de pildă; că. la Grand.e Armee trave.rsase .Niemenul,
adân.cindu"se .în teritoriul rusesc. În marşul ei triumfal
mr întâlnea decât un imens pustiu. Sate şi,. oraşe
incendiata, .lanuri pârjolite, puţuri otrăvite. "Mişcările
trupelor mele .i-au. derutat pe ruşi, spunea Napoleon.
intr-o lună, îmi vor 'cădea .în genunchi." Richard
auzise de. ,ocuparea VitebsKului, de sângeroasa
bătăli.e de la Borodino, .şi de· intrarea francezilor: în
Moscova.·
Apoi ,nu mai primise ,nici o veste. Se lăsase parcă
o perdea. grea, inexpugnabilă, .·care izolase America
de restul lumii.. Abia în· prill'lăvara anului ·1813 u(l
dezertor.· din armata canaâiană răspândi vestea că
Napoleon ar .fi suferit o inare înfrângere în Rusia. Că
ar fi fosţ luat. prizonier .. şi că Parisul ar. fi căzut în .
. mâinile ruşilor ...Câţiva marinari englezi de pe un vas
cdrsar sosiră cu. alte ştiri, diamJ')tral opuse; Cică
Napoleon .· ar fi cucerit Rusia,. lodia şi Imperiul
Otoman, iar pe ţarul Ruşilor, pe sultan si pe Marele
 DINASTIA SUNDERLAJI!D 5!i:AUCLMR

Mogu! i-·ar fi :-închis ca pe n!şte ani'rr.aie---sâlbf:ţice. In

câte. o cuşcă de fier. cu gratii. Un spaniol fugit dir!
.Mexjcq împr-ăşti!~ zvonu~ că Lon(tra ar fi iq J!Bcâri ,şf
cE: Vi·ena- fusese- rasă. de .ChS. f2ta '
oământufuL
'
Veştile erau a:ât .de fantastice, de contradicwrii,
încât nici un- om- cu m!ntea Jntreag·ă nu le-er fi dat
crezare. Richard spumega de mânie că nu .putea
cunoaşte realitatea. Îl ingrijora soarta întreprinderilor.
lui. .din Eur.opa. .. . - Nu mai . . nimic
stia . - 11ici . de Gerald, - nici.
de Francis,..Andretv~ af:aţî î'î Ang·Ha !3 studii.
lot in prim!ivara anulu' 1813 senatorul. Forbes
făcu o nouă vizita lui RichRrd, rugându:l să sprijine
ultimul împrumut de şaisprezece milioane de dolari
lansat de guvern.
Senatorul fntâmpină însă un refuz sec şi definitiv.
-·Nu SUI1t dispus să sprijin incapacitatea !ui
Ga!:t0tin,- -.·dedafă RiCha-rd ·cu dărzen·~e. \Jiei u:1
h '
vEl:_'ipilOr $
f;U-l' va_ 8C0t~d B_ Ci::.?Ul J't , UâC2~ ' p. reşeuif~_.e
. ~· t ,.e
n n ..r
1\nau!s::~n are nevr: rta b an;,
'..{"' ii ....
,;o;;;~~~-
-'vl-.: s·a' re n"nta·>u •.~ ·--lc ...,-.,-::,:.. J_
'i'r:t;~i la. s8~vic'li~ secretan. dui· T:-ezoreriei.
fv'lernoria lui Sundedand era vi·e şi resentirr:enteie
spre- greu de stfns. Discutia Trnrerdnc1tă pe care o
rq•rtast:"
~J<..I;. J-.di~l·Q~,...;:;
V \.J<coll_~ C 1' ~:::<J'i'at·i~,
U ...:::.1 ...1
U ,j, ; Se gr!H:ase
o , ;'-~" '1n rll;'"..,l"
' ,, '· <;~,
'''

-- C'ondH·;·,·,..,.
. "';''t':: -,·m-p''lll'1"ftr~l,;
,,, \ l . ;,_;,,,,,1..<1 Sl''"'~ "''t arl,..,...!"...a·h;J
C..i;l•i''~
.....
;._!;\;;·;·,

r-':'>or;~~a· F··...,".h!:ls ru-·.na·n-;a·· "<:1"'0 la -r-, da··. Bon"l.:r_~ rl;:;, u

'.'"f~I:V · ;.d ''"":' • l..-<i./'-.1 --•-~ -,.'"-'.•>'-• • "''V~'- - il V'-"'-'
1'""'

dOlar Se \.i
'-'! _
r1"1r-+,.:h•no.
, ,)!J,•~'I ..;o'.<"
f':'l
,..,(
r-~~<a""·l S'
'-"j'-"•-'-"'-'
·nry+ rLo
,,1 -~ ...... ;. '-"'-'
:"'enj'!
V-'l~J.
~ ~
· ·. -- Refuz c?tBgo.nc, rost: RiC~ard cu ;ncapaţan-:u·e.
• ' -.. •• ' ' " h

Afâta ·vreme cât Galiatir: rămane la conducerea

1rezoredei; hancherii. nu var· -~ţJbserie -.la acest
_1rr1p-n.ihlt!L
f~!ţ~~rea f:nan·ţa îş(. spusese Tlf·:if'nui •cu-.,·âr;t
fn luna n;ai, preşedintele Madiscn fu nevoit sa
p!ece steagui -şi să -renunţ~ :a -se-rvicH!e Celui· rnai
capabil colaborator al s.ău. Albert Gall.alin. primi o
niisillne diplomatică, iar William Jones, secretarul de
stat al · Marinei, trecu la departamentul . Finanţelor.
 390 ..VJN!!LĂ COR.BUL
··---··--

'
Încârttatî' de acest succes, banctierii subscriseră
' ~ ' .
la
împrumut. Noul sec(etar rle ~tatal Trezoreriei era un ·
bun prieten· al senatorului Forbes, şi un simpatizant af
bancherilor:. Îndată după acoperirea împrurnulului,
Richard primi o mare comandă de armament: În
august <1Bl3, ·statul emise un nou imprumut .de.
1 500 00 dolari, iar în luna. martie a anului .următor,
un ~:lltul de, 25 000 000 dolari.
Dirt.momentui'ffl care Richard constată că cea mai
mare pJ:irte a acE;stor fonduri luau ·calea uzinelor de
armament,. deveni· un· aprig susţinător al
împrumuturilor.
Daqara era secătuită. Un al Cincilea împrumtJt de
3 000 000 dolari' atrase puţini . suhscriitorL Spre ·a
acoperi nevoile crescânde de numerar, băncile de
·emisie inundară piaţa cu bilete de bancă în valoare
de douăzeci .de .milioane de dolari .. Creditul public
scădea Vertigios, Statul, era· ameninţat de Q;'!'ncrută.
Paralel,
. . războiul continua cu furie: ..
. .
.La 1.0 august 1814,. Richard primi o convocare din
partea secretarului de stat al Marinei. Era vorba
despre o anc.hetă ordonată . de comisia militară . a
senatului, asupra unor tunuri .care explodaseră în
timpul tragerii; ucigând pe servanţi. Piesele fuseseră
furnizate .de fabrica .. de armament. de la New
Schenectady. h prima fază a anch.etei •reprezentanţii
Uzinei declaraseră că exploziile se datorau neglijenţei
servanţilor, care·Încărcaseră tunurile cu o cantitate
prea mare de pu ibere. Repreze11tanţii armatei ·
susţineau . că vina S"ar datora constructorilor,
compoziţia fierului nef.iind corectă. .
Pentru lichidarea litigiului, se h.otărâse a se face o
· tragere. experimentală, cu ·câfeva tunuri luatec la
intâ·mpJare, ·spre. a·•se•· constata. comportareîa ·
materialului ..
DINASTIA SUNDERLAND BEAUC!.AIR 391
-------··~---~

Richard fusese foarte afectat de această nedorită

reclam-ă făcută. tunurilcr sale. Spre a în:?!buşi
scar.daiuL puse în mişc8re numeroase personalităţi
influente din Washington. Dar tocmai când se credea
pe punctul de a reuşi să muşamalizeze afacerea, ur:
Ziar din New· York:- informat da un senator ost'! Gasel
Sunder!and, decu~nşă o vfoientă campanie de presă
împotriva :ui Richard.
,Apărătorfi ţării noastre nu au de iuptat r;qma! cu
mamicuL Fabricantii ue arme necinstiti furnizează
'vnarin8i tunur( care explodează în piină .tragere,
împrăştiind IT)Oartea printre servanţi. Setoşi de câştig
aceşti indivizi făril scrupule nu se preocupă de
calitatea arrJlamentu!ui pe care TI fabrică. Non rr·u!UJ,rn
sed multa este varianta iozincii lansată de ei. Poporw!
american cere să se ia măsuri drastise Jmpotri·;a
acestor monştri.'' .
Primele articole nu citau nume. Se mărgineau să
pregătească opinia publică. Când aveau să considere.
că temperatura urcase la maximum; numele !ui
Richard Sunderland şi al colaboratorilor săi apropiati
trebuiau să apară cu litere groase pe prima ·pagină .
. ţ,poi alte gazete din Baitlmore, New Yori( si
Phi!adelphia porniră sa divulge manevrele de culise
ale unor bancheri eu si;-npatli federal.:ste, ,care !:1 loc
să subscrie la frnprumuturBe lansate de Juverh,
împrumutau bani inamicului, cumpărând ln tair;ă
bonuri de tezaur britanice şi vânzând provizii
canadienilor, în ciuda embargoului aplicat iarăşi de
către Congres:
Richard 1nţeiese că era ţinta unei campanii
organizate, care urmărea să dea o lovitură dublă,
compromiţând atâţ partidul federaiist cât şi pe
flnanC:arii care-i sustine-au. iv1ai înainte .ca scandaiu-;
'
să ia proportii, se impunea ca ancheta ordonată de
comisia IT)i!iiară a Senatului să prezinte un rapori
favorâbi! uzinelor de la New Schenectady:
 392 'VINTILĂ CORBUL

t-a 20 august Richard plecă ia Washington.

in că de la Philadeiphia. îi ajunseră la ureche ştiri
alarmante. Englezii intenţionau să dea o lovitură
puternică Statelor Unite, debarcând torţe masive pe
coasta de Est. La 22 august .Richard părăsi
Philadelphia, pornind spre capitală, In aceeaşi zi află
că trupele. britanice debarcaseră ia Benedict, pe râul
Patuxent,. la ·aproximativ patruzeci de mile de
Washington ..
Richard primi cu îngrijorare ştirea. O debarcare la
New York i-ar primejdui depozitele de aur din
pivniţele Băncii Manhattan. Deşi serviciile aduse
Angliei îl îndrituiau a se aştepta la menajamente din
partea acesteia, îşi dădea seama că un tezaur de
patruzeci de milioane dolari aur ar fi ispitit pe
invadatori să-I confişte, fără a mai aştepta autorizaţia
. LondreL
lot usi, Richard nu. făcu drumul întors. Voia să .
termine o dată cu comisia de anchetă. Un raport
nefavorabil nu numai că I-ar fi compromis, dar ar fi
generat un proces cu .consecinţe incalculabile.
Î$i propuse să ajungă la Washington în seara zilei
de 24. Tot atunci avea să afle şi adevăratele proporţii
ale debarcarii britanice. Cât de mult regreta lipsa lui
Jules Lafont. Şeful serviciului său de informaţii TI
deprinsese sfi-i dezvăluie cele mai ascunse taine ai.e
·guvernelor europene: Richard greşise când il
trimisese din nou în Franţa. Socotise că prezenţa lui
va fi mai necesară acolo, decât în America.
în asfinţit ajunse la ultima stalie de poştă care-I
mai despărţea de Washington. In vrerne ce i se
schimbau caii de la trăsură, auzul său prinse un
bubuit îndepărtat, ca de furtună. Pe cerui de :un
albast~u limpede· nu se zărea însă zdreanţă de nor.
-· Englezii! rosti laconic căpitanul de poştă. Toată
ziua au bubuit tunurile. ·
îngdjorat, Richard. ordonă vizitiului să dea bice
·caii ar.
 DINASTIA SUNDERLAND BE:AUCLAIR 393

Când soarele se cufundă dincolo de linia

orizontuiui, aţrărură :n Jirecţla capitalei cofc;::fne
negre de fum care ţiJlleau drept spre vămiie violete
ale vazduhulu!. Cete de refugiaţi cu boarfele
încărcate claie peste grămadă în tot soiul de vehicule,
pornlră deodată să curgă dinspre oraş. iro ocr:n !or se
..... ,R'tc "'
- ·t -- pamc:L
C!~ee:... .. er_d ce1u:
• 1;;_-:::tM,j,,n.
'"''. O nme,}"'____
).;; nau"'"''l
., ·"";ţ·1
trecură mai departe, 'fără a~i 'răspunde_ Ai tii ii strig ară
ne!ntrebaţi:
-..: VVashi;'1gton u! a:de! l-au dat foc engiezli 1
- i\i r.oştri au fast zdrohftl! r)reşeCli1tPLe a căzut
prlzonir,;r.
Camero. Reprezentanţilor e în f!ăcăr;;
.Aro. şr. şan:~ere
~· 1e nava,et
' .
C astt- •l!j"
l-\!0a ,..d'
t:tr .e:
Presedint<:le a fost ucis'
Întreg· cabinetul a căzut in mâinile englezilor!
Fugiţi! Nu mai e timp de pierdut! ·
Vai nouă!
' . ,
Richard renuntă.
•• -·
.
să ma1 continue dwmul. se
., ..•• k
mapore 1a stH.ţ:a t:te ;:oş.ta r-.;~1 •na1 gas1 ca1 Ci(i: scrH~u.
' .. • . .. "'' ~

.
"' h. ~

. un,~atne rnw:are 111 ,recere n:c:,t:~~uonasera

...d.Jr:eru Si
(';
.
'!-' "

toti' ca!i. Se. .cărea că emerîcAn\: erau \n iJH:"' 2 derută.

,....... ·~ ,..
L:F"!SDre ca;;H8.3 s-e re·vars::t OU\-IOi . e
-
~ ~ . 'd ,{;
r~>-uO'ia~L
....
• ' ' V' '

La lumfna tortelor p;_:rtat.e de oBmer<;:_ staţiei,

F::chard recunosct; întc~c trăsură· chipuf cr!spat a!
'<e~qtr··""·
..,
·!•-11' r:...;u,"'l"~S
(J.., ";~'-'·'-. -V"''n"-" ,
"""
'""'i ,..,,.;c:\+en
fJt>"il. ~-'
..-.!
CL
;. ·'1
;U
r::~""no•~h
! :'"~''"" •:tJ>•

Forbes. EdcNarrl::; îi relată emoţ\vnat condiţli'·a în care

·capitala căzuse -în mâil":ile eng'-szilor. Z:.-or1u1 că
preşedintele muri_ se s2. 1J că ar ff ·fost !uat pdzor~er nu
corespundea realităţii. Madison • izbutise să fugă
împreună cu fntregu! său Cabinet. Apărarea oraşului
fl;sese deplorabilă. Miliţienii fugiseră ca iepurii.
Trupele r~Jgulate fuseseră covârşite.
Richard se îndreplă spre Philadelphia. În cursul
călătoriei _remarcă nervczitatea popJlaţiei din oraşele
de coastă. Era de presupus că după acest prim
 3!14 · · I!I.NTILĂ ~ORBUL
;::.:::...:-~-- ····- ··---'~ ···-···

succes, englezii vor ataca şi alte localităţi din Est

Temerile americanilor erau întemeiate. Scurt timp
··· dl,Jpă incendierea Washingtonu[ui, englezii organizară.
o expediţie pe Potomac .. Debarcară în oraşul
Alexandria; trecându-1 prin foc şi sabie.
.
. Aceste. lectii. nu rămaseră
.. . . fără efect. Americanii
.
val.izi din oraşele de coastă înţeleseră că trebuiau să
pună mână pe arme şi să se apere singuri.
Autorităţile militare, de acord cu pri(Tlarii,
reorganizară apărare;:r ·porturilor, Datorită .acestor
eforturi o nouă încercare de debarcare a, inamicului
la Baltimore se încheie 'cu un eşec.
Numai New Yorkul. fu . scutit de neplăcerile
războiului. ·

În prima zi a lunii decembrie, Richard primi vizita

. unui. emisar al lui Lafont care izbutise a se .strecura
prin. cordonul naval . britan·ic. Agentul, Charles
Bidault. reuşise acest miracol, folosindu-se de
serviciile .celebrului pirat Jean Laffite, care cutreiera
Golful .Mexic. Anti.lele şi Marea Caraibilor,
războindu-se şi cu americanii şi cu englezii. Bidault
obţinuse sprijinul lui Jean Laffite, prin intermediul
comandantului unţ:i corăbii franceze, care intretinea
relaţii de afaceri cu căpeteniile de piraţi.
. Bidault • aduse lui Richard ştiri senzaţionale:
Napoleon, invincibilul Napoleon, se prăbuşise. După
dezastruoasa campanie din Rusia, se reconstituise
coaliţia marilor puteri ostile Franţei .. 1812-18t3-
1814 ani grei, sângero$i, înregistr.aseră un şir·
neîntrerupt de bătali[ Aliaţii smufseseră lui Napoleon
provincie· după· provincie,· ţară după ţară,
împingându-1 inexorabil spre Paris. ·
"Leul n-a · murit încă!" spuneau. les grognards,
după fiecare bătăile pe care Impăratul reuşea să o
câştige. Dar succesele lui erau puţine şi Jmpo,rtanta
lor disproporţionată .cu formidabila putere a·coaliţieL
DINASTIA SU!\iDERlAND BEAUCt.AIR

La 31 martie capitulase Parisul. Trădat de

· mareşalii săi, Napoleon abdicase. Vu!turu! imperial,
care atâţia ani umbri se Europa, se prăbuşise lovit de
moarte:· Ludovic al XViiHea, sprijinit de baionetele
străinilor, se urc ase pe' tronul strămoşilor săi.
La Viena se întrunise un Congres al Păcii. Un
Congres de o amploare . nemaiintâlnită Îfl aniJiele
diplomaţiei. Capetele încoronate, principi, suverahi,
miniŞtri, înalti ecleziaşti, m;;w~şali, se întâlniseră spre
a decide noua orânduire a !umil şi .insGăunmea un.ei
păei menite. să dureze o mie ·de ar;i
' Paralel cu Congresul de la Viena; se desfăşurau i.a
Gand tratative de pace intre americani şi englezi.
Discuţiile .erau spinoase. Dar ambii. beligeranţi erau
sătui. de un război. care nu le adusese decât mizerie,
moarte · şi oistrugeri.
Randolph. Forbe's · n ţinu se pe Richard în .curent cu
tratativele de la Gand, ln m·ăsLira în care
Washingtonuf era informat· de mersul negocie,ilor. ·
Trimişii americani nu erau· pe .Placul lui r~ichard.
Albert Gallatin conducea delegaţia, compusă ·din
James. A. Bayard; Henry Clay, Jonathan Russel şi
John Quir)cy Adarhs, despre caro se făceau
pronosticuri ·în legătură cu ·.viitoarea alegere ia
preşedinţia Statelor Unite.
Tratatul de pace semnat la 24 decembrie 1814 era
mai interesant prin . ceea ce omltea, decât prir;
cuprinsul său. Nici una.dintre ţările semnatara nu era
obligata la cesluni teritoriale. Tratatul stipula
restaurarea frontierelor da la 1773,. stabilind de'
asemenea· condiţiil19 păcii cu indienii Anglia şi Statele
Unite îşi mai luau obligaţia să lupte cot la cot penttu
des!iinţarea. sclaviei. ·
In vreme ce corabia care . aducea americanilor
vestea păcii infrunta eroi·; furtunile Atlanticului, !n
Louisiana, generalul englez Sir Edward f'ar;,'J,Jharn,
·cumnatul ducelui de Wellington, dirija a::'lltul irur,:ai:~
 britanice împotriva oraşului New Orleans, apărat de
generalul · Jackson. în luptele crâncene din jurul
lortilicaţiilor ridicate în graba de americani, englezii
pierdurâ şapte sute de morţi şi o mie Cinci sute de
răniţi. Din rândurile· apărâ\orilor nu căzură decât
optzeci de oameni. Printr-o culme a ironiei,
americanii câştigasera>cea mai strălucită victorie din
întreaga. campanie după ce starea de. război incetase
a mai exista -oficial între Anglia şi Statele Unite: ·
• .Comunicatul ·asupra acestei bătălii >si vestea
semnării tratatului .de.. pace, sosira la New York în
acelaşi timp, stâ.rnind un entuziasm· indescriptibiL
În- cutsul unui dineu oferit !a locuinta sa, in
cinstea încheierii razboiulUi, senatOI'UIForb.es ţinu o
cuvântare. de un înflăcărat oPtimism.
· - Americanii il!besc pacea..Când nevoia o cere,
ştiu sâ s.e şi. bată. !n aces.t.război am pierdwt treizeci
de mii . de oameni si o sută de milioane de dolari.
Deprecierea monecîi-Îi a fost atât de accentuată, încât
··a pus în primejdie .interesele industrJale Şi comerciale.
ale. ţării~ Multi arner'ica')i · ati condamnat politica
guvernului. Dar au greşit In anii războiului am invatat
să trăim fără a mai depinde .de Europa. Ne-am
câştiga! independenţa Comercială. Ne-am maturizat
din. punct de vedere. politic. Am ·rezistat onorabil celei
mai rnari·puleri nayale de pe glob. Am câştiga\
dreptul de a fi res"ectaţi de Jntreaqa omenire. Sfat ele
Uniteau trecut' definitiv în rându] puterilor de prim .
rang: Ridl<i paharul,. gentlemen, în •cinstea Statelor
Unite ale Americii! · · · ·. . · ·
- • .i\plauze furtunoase .îi· încn'eiară cuvântarea.
· După fiecare frază Richard Sunc!erland inci. in a din
cap ln semn de încuviinţare. Rât.boiwl ii procura.se un
beneficiu net de douăzeci de milioane de dolari. Se
putea un rezultat mai satisfăcător?
..
. l:a 1 :ebruarie 1315 în cadrul unei şedinţe -a
. al Băncii Manhattan.
c;;ur<:'liu!ui de administratie
.
 _ _~ _ _ __;3..:.9~7-
DINAST_IA S.UNDERLAND BEAUCLAIR

Richard îşi. anunţă·- inte(lţia de a pleca 1n t:uropa in

primele zile ale acestei- lunr.
Deprins cu deplasările rapide în cefe mai
îndepărtate puncte ale globului, îndurase cu greu
sedentarismul 'ia care-I forţase războiul.' Cinci _ani
stătuse la New York, în'gadulnou-şi doar scurte
t;!epiasări până_ fa NeV\1 Schenectady, Terrytown sa_Ll
Bermu_da Hundred. De două ori fusese la Washington
şi de trei ori la Phifadelphia- şi Bostoo În tot aces,t
timp _avusese Jmpresia că mucezeşte... Obişnuit cu
activitatea. intensă,
.
trepidantă, pe care multiplele sale
ocupaţii i-o impuseseră pănă atunci, nu concepea să
se lege de un oraş sau de o singură întreprindere.
Ca şi cititor'i pasionaţi care de la o anumităvii~stă
nu se mai mulţumesc cu lectura unei singure cărţi, ci
frunzăresc mai multe volume deodată. spicuind din
fiecare· câte un pasaj interesant, Richard nu· se mai
simţea In elementul lui decât conducând simultan
ma:i multe întreprinderi.
Acum, după încheierea. păcii.- putea. lua iarăşi 1n
mână dirijarea întregii reţele de bănci; întreprinderi
industriale, miniere şi de tr<Jnsp.ort maritim,
răspândite ·pe cele trei conlinente. Se bucura !a -
gândul că va călca iarăşi pe pămân!ul Europei. Era
dornic să· hoinărească pe cheiuriie Senei, să
· cotrobăiască prin prăvăiiile antîcarilor londonezi. să
audă' clipocitul apei pe canalele Vencţiei, să
rătăcească printre ruinele impozante ale ·Romei.
Richard era un cosmopolit Moştenise. de la bunicul
său spiritul de aventură, setea· de orizonturi· noi,
neastiimpărul· care nu-i "fngăduia să pcindă nicăieri
rădăcini. Nu se simţise niciodată american in
adevărata accepţiune a cuvântului. Ment;,litatea lui,
concepţia despre viaţă, principiile sale amorale, nu. se
impăcau cu pLiritanismul :;;i severitatea moravurilor
americane.
 \IINTILĂ
' ' ''
CORBUL

,,La New, YOrk tFăia retras. in afara legăturilor sale

de ,afaceri, ,evita orice contact ,Cu societatea, în care,
în mod firesc ,ar fi trebuitsă se integreze. Nu uita şi­
'nu ierta afrOntur'ile înMmpinate de Andreea în acest,
•
oraş.

, Rece,pţille oferite la ,int,ervale rare nu aveau decât

, menirea să"i<asigure continuarea 'unor relaţii amicale
9tl mai marii zilei. Siogt~rul om pe care"l primea îa
,eri ce oră, din zi era cuscrt~f său, senatorul Forbes, în
'' ' ' ' ' ' ,

a cărui judecată, po.litică avea , mare încredere.

,Simpatia. sa Ja,ţă de. Fdrbes se, răsft.ângââ şi .asupra
fiicei acestuia. Spra ,.surprinderea ... mt~ltora; St~san
Forbes ,se dovedise a fi o soţie bună. şi o mamă
·devotată. in.trei ani de.căsnicie, îi d.ăruise tr.ei nepoţi.
.Doi băieţi. şi. o fată, Waren, Mary .şi Ashley.
Henry, care nu fusese entuziasmat de această
căsătorie, începuse· să-şi preţuiască treptat nevasta.
- .Am spus înto(d13auna că Henry este omul unei
singure femei, declarase într-o zi Richard lui
. Randolph Forbes. Căsătoria ·copiilor noştri va fi
· deosebit de reuşită.
~ Nu putem . decât să ne felicităm, replicase
senatorul frecându~si• încântat mâinile. Nici eu nu mă
. aşteptam .. Ştiam că.Susan e independentă, voluntară.
Ji admir seriozitatea cu· care.· şi-a luat în primire-,
atribuţiile de soţie_ So.cotesc .că şi înţelepciunea lui
Henry a contribuit .la ·această ·perf~ctă înţele.gere ...
Richard, care nu prea avea încredere în însuşirile
·fiului 'său mai mare; .era mulţtlmit că îl lăsa în grija
I)JJili .sfetnic ÎI'!CercaL Randolph Forbes . avea să-I
. ferească de primejdii. :
·În Europa, Robert, diplomatul familiei, împlinise
cele mai · opti!Ţiiste ·aşteptări. Banca pe .care o
înftinţase la Viena cu sprijinul activ al lui Metternich~
cunoştea o. dezvoltare prodigioasă, În acea epocă de
mizerie, in care banul se făcuse tot mai rar şi mai
DINASTIA SUNOERLANDJ3iEAUCLAIR 399

scump, capitalurile casei Sunderland-Beauclair erau

providenţiale.
În societatea vieneză Robert ocupa un loc de
frunte. În cercurile bine informate se şoptea că
tân.ărul bancher ajunsese sfetnicul financiar al
cancelarului, care îi oferea fn schimb i~formatii de
·primă mână. Team~uf Ct1orjes Talh=1vrand - R;Cnard
Sunderland "era reeditat în c3pftala /\ustrie!= ri~ alianta
·R~be,·:·
.,... ~ <::und""a~d·
-'•-' 1 <.:i-1,,1; -· Jo~chlrr:
''-•.•_>.• H 'e· P<>Her··,;,,h
\...\ ,\ffv•.~ '''''"' •
Preaâtlrile sale. de călătorie erau terminate,
~;Ei-rlprăss- 'of China-" trebuia să rid; ce a·ncora in prir:1a
duminecă a lunii februarie. Richard nu se mai temea
de lurtunile care frământau iarna AtlanticuL
Cu trei zile înainte de plecare, prirni însă o veste
atât de ciudată. încât în primele momente crezu că va
fi nevoit să-şi amâne. plecarea. Un mesaj din New
Schenectady, semnat de Henry, îi anunţa iz:Jucnirea
unei greve de mari proporţii, ccnseclnţă.a re~uzu:ui
administraţiei de a spori salariile unor categorii de
muncitori.
Uimit de această cutezanţă, Richard convocă pe
Rando!ph Forbes şi pe consilierii săi juridic!. La
şedinţă asista şi Charles Bidr:nJt, .adjunctu! :~.d Jules
Lafont. Bidauit era specie'list ;n prob!omele
muncitoreşti În uzinele de la Nantes spârsesA o
grevă, aducânc muncitori din a!te regiuni ale ţării şi
arestând pe căpeteniile greviştilor ..
Ş~dinţa- se .ţinu cu- uşile. 'nchis~.
- i\iă surprinde această grevă _într-o uzină dirijată
d>l fiul meu Henry. Da bună seamă, că muncitorii
nu-şi cunosc interesele. Simpatii!e fiului meu pentru
ei sunt notorii .. Dacă muncitorii aveau nevoie de o
sporire a salariului, trebuiau să o solicite CLi sfială şi
respect, aşteptând totu! de la bunăvoinţa noastră.
Dacă cererea lor ar fi fost rezonabilă, .am fi luat-o
eventual în consideraţie. Deşi rn aceste vremuri grele.
nu văd curn am fi putut acordasporiri. in nici un caz
nu sunt deprins să mă Tnciin în faţa ameninţărilor, a
 VINTILĂ CORBUl

şantajuluL Capii grevei trebuie arestaţi, iar cei care

le-au urmat povaţa -- concediaţi. Slavă Domnului,
avem la dispoziţie m-ână de I!Jcru abundentă; Sper,
M( sanders, ·se adresă ei-PrtrnU!tiC.corn.\i!H:;r""jut"idjc, c?-
legiuirile în vigoare -ne îngăduie să pedepsim cu
asprime pe .recalcitranţL
- - Avocatul John Sanders îşi drese vocea, apoi rosti
cu ton doctoral:_
-- Avem ptecedente in care justiţia a pedepsit 13e
grevişti. La 12 iulie 1810 s-a judecat l.a New York
_procesul unor lucrători . crzmari, învinuiţi-- de
conspiraţie. Au· pus la cale o grevă, spre a obliga pe
patroni să le· mărească salariile. Tribunalul i-a
condamnat să_ plătească fiecare- câte un dolar ·
amendă, plus cheltuiell!e de judecată. O sentinţă
asemănătoare a fost dată la PhjladeJphia în 1806.
Motivarea era următoare.a: "Chiar 1dacă un fapte legal
in sine, prin conspiraţii) _devine ilegal".
Richard. înclină: din cap în semn de încuviinţare.
- Perfect Motivarea e justă şi pe placul meu.
Pedeapsa imi pare, însă, prea mică. Ce se întâmplă
dacă muncitorii refuză să ·execute sentinta
. '
tribunalului şi continuă. greva?
- . Se expun a · fi· condamnaţi şi arestaţi de
instanţele penale.
- Mr. Sanders, te rog să îndeplineşti formele
legale pentru acţionarea in judecată a greviştilor de la
New Schenectady, Dragur meu Forbes, se adresă el
senatorului, nădăjduiesc că vei interveni la
Washington _spre· -a obţine concursut autoritB.ţilor.
· - Poţi să te bizui .pe mine. Sunder!and ..
Richard se întoarse iarăşi spre Sanders.
· - Legile- lări'i noastre sunt c·ondamnabil de
blânde. După câte îrni amintesc, legislaţia britanică e
mult mai severă.
. - Aveţi dreptate. în Anglia, asociaţiile
.
muncitoresti sunt .strict î nterz!'se, deoarec_e. au fost
 --~401

asimilate cu grupăril_e pclttice vo!cţionore.

r
"J,I"i'i,...".,-~:z~rt.::)""
._, ~~~.t..•o:lli (', _vUI =
':;:>
;,.-..r--·:drlp..-::-;",a"
'-';,.;,;,.,",l"l''""
o, ar.v;,.,~,a
-'/ţi>)\'-
·"""'il""'\ir.'""!,;
'""'"'"·'G:u.
Orice muncitor afiliat la un trade union, sau care a
participat la- grev_e) e pasH",:f de a fi jud?Cat poţdvit
une_i proceduri sumare ş! condamnat fa trei Iuru
inchisoare. Patronii şi autorităţile mai dispun de o
armă puternică. Aşa numite!e combination laws care
asimilează cu complotul oricG asoCiaiie cu scopuri
ilegale. În baza acestor legi, sindicatele sunt
declarate asociaţii criminale, iar membrii !or se expun
!a pedepse. tot atât de aspra ca şi participanţii la un
complot. In 18i0, mai mulţi muncitori tipografi
implicaţi intr-un conflict industrial, au fost
condamnaţi ia _câte doi r:tnl de ?;r:hisoare.
Richard lovi cu palma peste mesajul primit de ia
•• 1
11u. sau. -
- Legi de acestea ne-ar trebui SI noua. Numai
aşa_ arn pune- botniţă: munc1tcri 0f. ExigAnţeie ior,
1

rrn"":errtc."'
;:JVtn, ,,,...,lrt ~~.
",.,..., !.n,,,~en"t
- - ~-::;;_ .._...,i · .'1'l,...,a-
"o::..,,;,r'-~ _ 1·;::\
">::.!
is'\r"'<t.:q-<"''"'Y0
yU<~-'''"'"'"''vCl-'-'
,.. .;;bda-~a
•a- ''---"'~
:q ' ţ';· -teov1 ,-r..-.~
liL• t--'~w•~
-r, 1>0 i1: b,:;>.•.,<Jr··l,..;:;
\;.;·ln..L.<~' ""
.t --·'•"-'
r:"'< f;;-,•:~a ...o!:r
'""• ,,, <v;•;".·- ;,_..__..

!or-_ În cerând uceşt! !nd'viz:' vor nvea prctsnţia să stea

cot !a cot cu patror1i.
Char!es Bldau!tl Gare până 2tunci ascultase cu
•:a''rilf-
, . .;._ ·am•Jz~m<>n'
-' ,,_,._. d'r-c~~+·Ja
. ;;:;. '""" , se -nrc.c::)l
c_,_..,,,...~-- L,;
,t.. l p;r-:t..nn-l
"'"''L~, .....

- ;.,-~torităţf!e fre!nceze, !~rfonsie;r{, sunt cefe n;td

ex::--ed1tive. Grev;';}tH B:_.tnt aresh.::ţ; ;::e ioc, reţ:nuţ1

c:,
Y' t;1r:c~·.,terdents,. z~ss

'~ ";;;"'· 0"'1.;;

...... ,.... l'i-0
,---~
t"',,-- +, i- _-,- n 1-~'"' '1t--~··'
r; r;;

'· r'.,,, f. f'"PV.,.... "fp-{';

1""""-,n··~'-":;•; -.,,,_,,1-.:v, l, frv.,.,.-"
A//_-. n <;: j,-,' . ''' v:n, ~ .::t.. :0
,, ~
f~"'Jfl"'t.::~ ___ ._.;;n ;:-i
, .-<,\> :.--); ._/

După _înlăturarea căpeteniilor, tur_ma intră îndBbbş::e

~ '''"! - '
",,,
!;"1 !ega!;ta~e. \tA ca~: un exery;pl~J cor:clu:.1snt in ;"jt:J,
'1 ' f ~ ~~ •• ţ ' .... ~ ,.;·
CU pnte;Ut case .On8i ,Ul >i'apOJB_Qn, S-a viS~US
construirea unui arc de triumf rn lemn, co.p1tr a
 - ' ,,,_ -

402 · VINTILĂ CORBUL:

viitorului Arc de l'Etoile. Lucrarea era \Jrgentă şi· mai

ales primejdioasă. Dulgheri! au cerut în primele zile
ale lui martie o spqrire de salariu de la patru la nouă
franci. ,Apoi, ţinând seama de accidentele tot mai.
nume{oase'depe şantier, au solicitat o riouă sporire.
a salariului ·la 18 franci. După un nou accident de
muncă, soldat cu un mort şi şase dîniţi, dulgheri! au
pretins un salariu de 24 franci. Inspectorul general de
poliţie, Veyrac, a socotit. că· pretenţiile depă$eau
măsura. A înconjurat şantierul cu trupe,. şi a citit
muncitorilor .o adresă redactată h termeni imperjoşi:
,,Dulgheri! Prefectul . de poliţie este indignat de
purtarea voastră. Aţi abuzat.· de bunăvoinţa
guvernului. Aţi cerut 18 franci pe zi, iar unii dintre voi
aţi mers până acolo cu îndrăzneala,. In cât aţi pretins
24 de. franci. E timpul ca ac()st abuz să !nceteze. De
azi .înainte,nu veţi mai primi decât patru franci pe zi.
Prefectul poliţiei va rechiziţionează pe toţi, fără
deosebire. Nimeni nu mai are permisiunea să· plece
. de pe şantier. Cei care vor .părăsi lucrul, vor fi
arestaţi. După ce îşi vor ispăşi· pedepsele ordonate de
tribunale, vor fi trimişi din post în post, în comunele
de baştină". '
Charles Bidal:llt începu să se joace cu lornionul
său de aur.
- Care credeţi că a fost urmarea? continuă el:
Numai şase dulgheri au refuzat să se supună. Au fost
imediat arestaţi, şi expediaţi la prefectură unde li s-au
dresat acte de dare în judecată. Restul au acceptat să
lucreze pentru patru franci pe zi. Quod erat
demonstrandum.
John Sanders se adresă sentenţios ·Jui Richard,
- Vă ro.g să fiţi .Încredinţat, Sir, că vom lua toate
măsurile legale spre a sili pe grevişti să reia lucrul.
Căpeteniile vor suferi rigorile legii. ·
- Foarte bin.e, zise · Richard. Să acţionaţi cu
energie. Faţă de situaţia creată, credeţi că pot
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI..AIR 403

. menţine dataplecării. în Europa? Prezenţa mea a1c1

nu va fi necesară?
- Prezenţa . dumneavoastră · este întotdeauna
necesară, -spuse Sanders curtenitor. Dacă interese
superioare v.ă cheamă în. Eumpa, rezolvăm şi noi
criza.
- Desigur, întări senatorul. Pleacă fără grijă,
Sunderland. -
- Vă las atunci pe Monsirwi Bidault, spuse
Richard. Experienţa sa în protllemele muncitoreşti vă
vâ fi de folos.- Se ridică de fa masă. Gentiemen,
rămâne să stabiliţi împreună planul ge acţiune. Mă
retrag. Mr. Forbes mă va reprezenta. lnclină. dire. cap,
in vreme ce colaboratorii .săi. se sculară de gr!lbă în
picioare. G&nllemen,. bună seara_
Măreţ, părăsi cu paşi rari incaperea. urmat de
privirile respectuoasa ale asistenţilor.
După plecarea sa, avocatul · Sanders rosti cu
emfază: ·
- Gentlemen, să nu-i dezmin{im increderea. La
rucru!
 Capitolul douiize.cl şi cinci

eruia. .. Din ynaltul văzdduhu!hui 1 i~pede cab. sticla,

G 1
·soare 1e revarsa raze . e g ea a, care . mrurau
o.brajîi, ··lăcânducJ să arda. Valurile ·albastre,
incununata ··cu spumă ajurată, 9efilau pe lângă
!Iancu riie corăbiei, . care se .legăna cu maiestuoasă
inCetlneălă~ Vântut .umfLa p.âryzele albe. Sprijinit de
parapetul punţii de :comandă llichard Sunderland
urmărea distrat jocurile .capricioase ale unei perechi
de delfini care, se strecurau cu unduioase mişcări prin
apele străvezii, inaintând paralel cu nava.
-. Numai pe mare· simţi că trăieşti, Anderson,
.exclamă RiC"hard inviorat de geruiala .uscată.
Coman.dantul corăbiei "Empress ·of China'';"
incuviinţă din toată inima. ··
-. . Aceasta e şi părerea mea, Sir.· Numai pe mare .
sunt în elementul meu. Când am puntea sub picioare
şi prive!rc linia zării, am senzaţia că sunt alt om .. În
port mă simt ca ţ>eştele pe uscat.
-· Te înţeleg, Anderson, .zise Richard. Pe când
. eram cqpil, visam ;;;i eu să mă facmărinar. Cred că aş
fi ajuns un adevărat lup de mare.
• Căoitanul. Anderson îşi· stăpâni un zâmbet. Îşi
amintea vorbele unui cunoscut jucător de bursă care
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI..A!R 405
---
nu de mult declarase înveninat că expresia !ui
Hobbes;. Homo !16mini !upus, se potrivea de minune
lui Richard Sunderland. Aspiraţi"a .acestuia se
împlinise. Ajunsese să Iacă parte din .tagma iupi!or. ·.·
Dar nu din a celor de mare;
Din fericire pentru Anderson,. Richard nu 2vea
cum. să~i descifreze gânduri le. Ri.charr! încerca ·o
senzaţie de excepţională bună. dispoziţie. Totul îi
mergea din plin. Războiul îi adusese hef'f;'!ficii
.colosale. Pacea care deschidea omenirii perspective
atât do frumoase, va consolida postamentul dinastie;.
Sunderland-Beauclair şi· va întări coeziunea dintre
întreprinderile sale. Prif1'r~o strictă centra!izare va
rea11za ,. un bl,oc econom1c
o
. cu ramrt~ca ,,. ·n pe tre1.
ţ••

continente. capabil să forţeze. fluct~.;aţia prel,uriior ir.

domeniul- anrament.u!ul _ş! af ~ndus~ri_m_ gre!e.
CapitalurHe. de- care disp:.;nea _prin intermediul_
băncf!or .Sţi!e· ii perm_!teau a_ se F_ă7bOi CL!·:price r.::uterG
financiara din. h.1m8:. Planuri~e- kd Richard erau m'ar~
!ntentfona ' ' --- . să-s; - . întindă tenzacuit::le asupra
' ' . i;K!!ei si .
t=x'remL·'·u'
:;.... t \1 t Or'1en' ' ' •• ,pl·e~~le
. \-':> a~~lea
v\·· 'nd.npa~,,,,.,
L, '-' ~·• s·U,.,.
, ,_M.~._, '-''"' ''"
de n1f!ioane de clienţi, exercitaseră ?n_to;deauna
asupra ~u; o_ mare: a_tracjti.:. Bog8ţPie secase de
el'1g:Czi dfn _India_ ryu-_1. ir3i !R~~Cl să doarm~. Tn~buiii
Sa ~ -si ::l<:'!-inu-e·
,· u.v;;; -- s' e!1 "' ""'"""'rf-:",..,.n ._.
""i··'...f,,J~''''-"
och:·~bila~
'""·" ·· · "' !n -0~7 _",__..._ -'r~
:"" .....
1 1
potet•tct~n dirt· C1ty · il, vcr refuza ?er·\cioare['., _va
....
'-'ecanşa ' un Taz, ~ b :::n' ecoromtr:. p· h "' ·.....
_-.~C,;-a:r-....- ~ urh". . sr:snc • ' 'rş!.

" - ! l ' ' . a orî\'e

n,S.r1'>1}te·
r ·><- f:-,r:t-ezi,c":>
"' ,__,. ___- -!'\!1,
~ ."_._ . ~; a· <o,·•a~
' \ rl1P, l.''-""''-
.._, tfT'(.:>. _,...,; 1-; ;!r>
--··-' ~-....

zăgăz:..d a~.Jântuf. ·AsCE;nsiu1'1ea dinasti_ei sai ora

cinstea de
-,:...esne-
,. -u ,...,.,~,o··
··~ :;, ·~o ~'" eru-
{" n~.J, ··1 econorr:!c

Pot-on.
c~~· _.,j.
 · - Mr. Sunderland se .înconjoară d.e o etichetă atât
de strictă încât ntl va întârzia să spună ca <>i ducele
de Wur'temberg·: "Azi .dau audienţă propriilor mele
gânduri". ..
Tot Leslie. Clinton. îi .găSise un nou supranume:
-· Marele patron şi marele Mogul slint expresii
palide, care nu mai corespund, .- Jupiter
. Olimpianul
.
este singura potrivită.
· · Un răuvoitor.care aspira să ocupe lo.cullui Clinton
facuse să .ajungă vorbele răutăcioase la urechea lui
Richard., Spre dezamăgirea. ..sa, . marel.e. patron se ·
mărginise să râdă cu poftă.
.-· Cine ii ia în serios pe Clinton? În ciuda celor
treizeci de. ani ai săi, nu .e decât un <:opH bătrân.
În sinea- -lui
-
fusese flatat
~-
de comparatie;
- '
Era atât
de îmbătat de propriile sale succese, încât tămâierile
' nu~i mai pareau exagerări, cl·e)(presii fireşti ale tlnei
admiraţii. nemărturisite ... După prânz, trecu în cabină,
unde .îl aştepta corespondenţa. primită. din Europa cu
câteva ore.. înainte Jmbarcării lui pe "Empress of.
.Gh'
.· lna. " .
Prima scrisoare ..din vraf expediată din Viena, era
semnată de Sandra Sunderland, în douăzeci de
·pagini, scrise - lucru rar in. ·acea vreme - cu o
impecabilă . ortografie, zglobia fiică a. contelui de
· Montorgueil.
. ii solicita
'
prezenta
. -
in, capitala
-
Austriei.

"Aş fi fericită, cher papa; dacă ai accepta, să

petreci. câteva săptămânF la Viena. Robert şi cu mine
ne vom da silinţa să te simţi cât mai bine în mijlocul
nostru." ·
'
Richard. zâmbL "Ce potop de amabilîtăţi. Aş pune
rămăşag că relaţiile Sandrei cu Robert sunt iarăşi
incordate. Mă cheamă, fiindcă mă socoteşte aliatul ei.
DINASTIA SUNDERLAND BEA!JCLAIR 407

Probabil că Cernicev şi-a găsit ur. succesor. 8 atu:

.Robert! Singur şi-a căutat. coarnele!"
Richard continuă lectura:
"Locuim pe Herren Gasse, !a câţiva paşi de
Hoffburg .şi de Burgtheater, într-o casă superbă,
proprietatea grofului Szentgyorgyi. Robert
intenţionează să o CLlmpere şi să o renoveze «du l0nd
au comble". Societatea vieneză ne. răsfaţă
asaltându-ne cu invitaţi!..." ·
"Cred şi eu, adăugă Richard. Când· dispw qe
milioanele Băncii Sunderiand, e firesc a ţi se face
curte. •·
;,În septembrie s-a deschis aci "" mare congres,
destinat să fixeze amănuntele tratatului de pace,
.încheiat de aliaţi cu Franţa la 30 mai. După c"lipul
,cum se desfăşoară Congresul, se pare că petrecerile
alcătuiesc preocuparea de căpetenie a delega;i!or.
Balurile, recepţiile, bancherefe, concertele, paradele,
se ţin lanţ. Noapte de noapte ne culcăm o dată cu -
zorile. Prmţul de Ligne spunea mai aeunazi că
Congresul dansează, dar nu face un pas 1na:nte Cred
că are dreptate Mă Intreb când au timp delegaţi:
să-şi ţină f?edinţele? .La ; octombrie s-a reprezentat
un spectacol do gal ci, opera Samso:'l de Haendel. La
18 s-a .comemora! bătălia de la Leipzig cu o paradă şi
cu un banchl;1t la Lusthaus. La 23 noiembrie s-a
desfăşurat la Manejul de Iarnă un mare Caruse' i11
costume istorice. Beethoven a dirijat o. orchestri\ de o
mie de muzicanţi, ia 29 noiemb'ie: Salieri a diriiat un
concert·· de o . sută de piane .. .Opera Fidelio s~a
reprezentat ia teatrul din Kartnertor iar tragedia
Jeanne d'Arc la Theater von Wlen. C.onte!e ?nlfy
cheltuieşte !n fiecare seară o sută da florini pertr~
_p_arfumuri!e care înmiresmează scena. Heinrich ~Ion
Hofenstaufen, de Carole Pichler, s-a jucat in
 408 NINTII.Ă CORBUL

beneficiul soldaţilor răniţi în bătălia de la Leipzig.

Ralurile de la ambasadele Franţei, Rusiei şi Angliei
sunt feerice. Palatele înaltei nobilimi şi ale principilor
finante!
. ' sunt seară de seară luminate. de focuri de
artificii. · ·
La i. 6 decembrie am oferit
. . . noi un 'bal- la care
si . a
asistat ţarul Alexandru, prinţul de Talleyrand şi_
nepoata sa, contesa ~"dmon.d . de Perigord, prinţul
Metternich, contele. Nessţ;lrode, Pozo di Borgo,
carc!inalul Gonzalvi, prinţul de Hardenberg, Wiihelm
von Humboldt, prinţii de Wurtemburg, de Prusia, de
Bavaria, arhiducii Karl, Albert. Ferdinand şi
Maximilian, ducesa d'Acerenza, prinţesa von Turn
und Tax_is, contesa Bernstrof, contesa Theresa
Apponyi, contesa Zamoiska, prinţesa de Hessa, şi
multe altele ale căror nume îmi scapă. Robert a
cheltuit pentru acest bal o sută ·de mii de florini. Un
. Sunderland trebuie să fie la înălţimea rangu!ui şi al
numelui. său, spune ei;şi eu li dau deplină· dreptate.
Mă văd foarte des cu contesa de Perigord, care
imi arată o deosebită simpatie.· Şi prinţul de
· Tal!eyrand ne vizitează. O mare · buriăvoinţă îmi
manifestă şi prinţese de Metternich. Nu pierde ocazia
· să mă· invite la recepţiile ei. .. "

Scrisoarea· continua pe acelaşi ton, rezumând

viaţa mondenă a Vienei, şi zugrăvind superficial o
lume care petrecea nebuneşte, încercând să uite
ororile războiului abia încheiat
Richard termină lectura. Îl cuprinsese o uşoară
plictiseală. O dată cu vârsta, snobismul i se diluase.
Astăzi nu mai avea nevoie să alerge după relaţii.
A doua scrisoare pe care o alese din teanc era din
. partea lui Gi!bert Radiguet, consilierul său juridic
pentru Franţa.
După ce îşi exprima satisfacţia pentru încheierea
· păcii, care-i permitea să trimeată iarăşi rapoarte
 DINASTIA SUNDERLAN!:l SEAUCLAIR._·_·_ _ _ _ _4c::!:l~9

luliarE\ RacHguet it ro!ata impresiile pe care -le-

făcuseră ultimele evenimente din Franţa. lncă sub
''mpresia lor, renunţase ia fmzeologia oficială, si in
câteva pasaje îşi descărcase sufletuL

"Mă aflam in Parisul ocupat, când aliaţii au afişat

Proci. CL
""!'Y'IP~t"la·
.• -~_ ~-;~
ţ...'~;); v~"'8~"A
'-~' ··este·<:),--
-.- C-J f-~n~'ozilor
IO:t ·'""""' .. "' do;ţ,"f'1t">"!!re-
,_,; j;;;~. ~a

lui Napoleon şi incheierea păcii. Deşi am fost

întotdeau'la Ut: adversar îrh'<N:şur.at aL imperiului, arn
simţit o strângere de intmă ia lectuta acestui manifest
dat ae s-trăini, pe terîtorlu! ţării noastr:e
'i;raenuncheate. Aş r; preferat ca prăbuşirea 1t11
Napoleon să 1ie opera noastr?. a frartCezHor. .\i-a
consternat c-· manifest,::ţip de simpat:e făcută de
foburgul Saint-Germain tr'lpelor ro.Jseşti şi pr<Jsace,
C a--;·c~
..... dc,-Fiî:.l:•• ,~;,....~"....,,..;n"'se r
""'"V-'-.! \f!~"'V'l!-~'C!'.
~e' Sl'"'<5...":;o ""'~ptt"''r;::ti "'os'thr.\re
;u.e,.",__, •_,;.""' •• C,H·,,d, V ' 1>v1 1

dp_
.... ·,·a Krv'"'h,pf,-.,,!(":'::l>•:d
,,~--.... - .,,~·---·----·-, .. ,
T~_;;...aut
,j,_;_,; 4c.
._,._,. :.n;"'(·'-i""1"''<1q,...\'
h . .J,,~-1-'"'•·' "-f ... i
,-:--
r·esar
,"'-" ~ rta
~V Cbnlseu·t :r.t r·are se ad-5UCIBU rriq!"~hl>u!
__ , -~--, ~· ·-' ""· ,., - , , , ___ ,_..._

C't-\varay, Chateaubriend, f\,1adame ae l{2

Rcch8foucau!d Şi -arti câţiva ;:;artizani. fanGtici cu
stngau :.:""!. '"e'""'D·
p2;r;_:; 1;;:;_ ,...c.'du -.-- '" -
9 o:.~. ", ;·cv;:;sca
,...." [.... •• ' •
oour-,~on--.c

a!isţHi' Trf:i:tst;ă Luj:--v1c a! :X\f!H-!ea.:_ rlioarte _

t'·.·,·~nL'.I' o:r.""'-"oar·r·>'""' 1; e--u ~~t n - ac·~ a- 1 ~T·a·s·le
,,-; S~
""" ,
i!'' ,_"_..<t ""' _.::o,,,
. 1o va ._it:;-
' . -.~,

·,,~+r-'1""
1'• ,_, 1 ~c'"""gn
1
,; ,-t,:. en;;i-11,.;!:'1~".....,
'"""~ u......... _._._.,H,
("'!'"'>:n+es" d~> De'ri"C•C•'rl
"'-'-....,.
''"'-.....''~ ; , d -,""" '-- ţ;_-:o.
u

Coc .-.,_o~.-Al. J--'-...,

w•ţa n~ c····p~ - ;,s!w; ••n•'; r!"..cQgnn .
{,_..fi Ca'•:t,,; ;_;;;._~, •,J:.c.~ p'.r·1snr:
-~,_l ·•;• Car"
U c-.. 1 \..<.J ....,
a defliat !n văzul lumii,

so!emnă pe frate!:~ să.;, regele

LudoVic, Anglia) de o crlz~~ Ce
gută.
Abia după doua săptămf!~i; St:v~:;ranu! a că.pă:at
'autorizaţia medicilor Gle a pomi spre Franţa. La 3 mai
a sosit ·1a Paris~ fiind· primit cu uh ceremonie! măreţ.
Mai puţin măreaţă era înfăţişarea suveranului. De o
grăsime bolnăvicioasă, cu cordonul ordinului Saint
Esprit, apărea 1ntrco lumină foarte nefavorabilă in
 410

raport cu înaintaşul său, care avea cel puţin simţul

propriei sale. importante."
"Un ·sentimental, Şi acest Radiguet, exclamă
Richard: L-a captivat şi pe el. pompa .napoleoniană."
"Cortegiul regal, continua scrisoarea, era precedat
de garda imperială care călca grepi, posomorât, ca la
înmormântare. Defil'area lentă, a: acestor grognards,
încununaţi de lauri.i atâto.r victorii, a smuls o
spontană ovaţie din rândurile spectatorilor masaţi pe
trotuare. În sfâr$il; revoluţia nu mai e decât o
.amintire. Bourbonii şi-au reocupa! trorrul. Foburgul ·
Saini-Germain exultă... "
Richard impături scrisoarea. Rămase gânditor.
Tiran[JI Napoleon, căruia aliaţii. îi tăiaseră aripile, ii
.semăna în m.ulte privinţe. Toute proportion gardee, şi
Napoleon şi el, Richard, îşi aveau obârşia in familii de
o npbieţe mijlocie. Amândoi luptaseră. dih greu. cu
viaţa, dar imprejurăriie şi propriul lor geniu 11
urcaseră pe culmile gloriei.
. -. .
Richard convenise de mult, î!l sinea sa, că avea o
sc;ânteie de geniu. Altfel, cum s-ar fi explicat
· ascensiunea sa fulgerătoare? Nepotul unui marchiz
sărac lipit pământului şi· al unui modest făurar de
cUţite, ajunsese unul dintre cei mai bogaţi şi mai
· puternici oameni din Occident. ·
A treia scrisoare era de la Guy Wragby. Fostul său
coleg îi relata chipul în care. fusese. eliberat. din
captivitate, laolaltă· cu toţi englezii surprinşi de
autorităţile · nepoleoniene pe continent. incântâf de
libertatea rec.âştigată, datorită· prăbuşirii lmpăratului,
Wragby .se înapoiase
.
la Veneţia.
"Nu ţi-ar strica şi ţie o vacanţă de câteva luni., îi
scria prietenul. .său. Comorile. de artă din Palazzo
. .
Andreea te a.şteaptă. Te aşteaptă şi Veneţia, Roma,
Florenţa, Napoli. Spune drept, Richard, riu ţi-e dor de
 DINASTIA SUN!JERLANO BEAUCtA!A 411

prăvăliile de antichităţi din Milano şi Pisa? On de o

plimbare prin raiul din Capri? Lasă afacerile pe seama
altora, Mai .gustă din viaţă, atât cât mai ai .timp. Nu e
pacat să--ţi iroseşti vremea numa.i in r.euniuni . de
afaceri şi în combinaţii finan.ciare? Ai bani destui.
pentru a trăi in belşug şi pace sulleteasc:ă, o mie de
ani. Ge-ţi mai trebuie.? Bătăi de cap suplimentare?
Am avut întotdeauna o părere .bună despre tine. Nu
mă dezamăgt Îr; viaţă marea artă e să ştii ate opri ia
timp, Napolean
'
·n-a stăpânit această.artă,
a ajuns. ln-nintş âe a aruf1ca scrrsoar:em
. .mea
Si iată an de
1a- co-ş
cugetă indelung. Poate că ai să-mi da:i dreptate ... "

A patra scnsoare era. de la Francis-Andrew, care ii

declara _cu _entuziasm - ca frr curând "va 'implini
douăzeci. de ani. Richard simţi un fior de mândrie.
Mesaj.ul acesta din partea feciorul.ui s.ău preferat ii
făc.ea mare. plăcere. Cum o·. fi arătând
Francis-Andrew',' Trecuseră cir:ici ani de când nu-l
mai văzuse. Desigur că ajunsese· un tânăr cl1ipeş,
mlădios ca o lamă de oţel şi cuceritor ca maică-sa .
. Francis-Andrew ii. mai scria. că în tirnpu! războiul"i
dintre Statele Unite şi Anglia nu intâmpinase
neajunsuri, deşi era cetăţean american. în favoarea
lui,. ducele Gerald de Northland . unchiul său,
intervenişe personal pe lângă regent. în urma acestui.
demer3 fusese lăsat In libertate, ingâduindu-i-se chiar
să-ş1 continue studiile ia Q)<ford.. · ·
Richard işi intrerupse lectura.
Era ,.ec,moscător lui Eastieigh. Francis-Aneirew il
de-sem;tase pe East!eigh sub rit:u; _âe duce de
North!and. Prin asociaţi.e de idei, îi reveni în mlf!te
chipul Patriciai. Ce surprize îi rezervase şi ei viaţa,
după decesul le~i Lusignan? Nu părea probabil să-ş1 fi
găSit w1 nou prieten. Era prea vii.rstnică. După
.. socotelile lui, Patricia împlinise cincizeci şi opt de .
.
an1.
 ~ .
Scrisoarea următoare era semnată de Gerald,
altimui său Copil. Prâslea îi inşi ruTa cu mândrie notele
mari obţinute la Eton. Plin de .râllnă, învăţaşe
franceza, spaniola, germana Şi ital.iana. Matematica
· era însă marea sa favorita.
"Gerald e un bancher înnăscut'" îşi 'zise Richard,
·care înc'epuse să' .aite că TI urâse dapă moartea
Andfeei. ·
. $i Arnaary de Eleaumont~Challais îi scrisese. ca
ton.ul său dezinvolt de gram:rseÎ{Jneur, direc:;toral
Băncii Sunderlanc! .din Paris îi reJata cu Vădită .
satisfacţie evenimentele care duseseră fa detronarea ,
tiranulai. .. .
· "În anii fLJiburi în care Napoleon se războia cu
întreaga 'omenire, ca un lup încolţi! de copdi, fiul
dumneavoastră Robert a cat dovadă de abilitate. ~~ de
d prezenţă d.e · spirit 1-emarca\;lilă, · salvând bEm ca
noastră de la confiscare. Dapă dezastruf di li Rusia, şi
după reintrarea Aastriei în· coaliţia inamicilor Franţei,
m-am pomenit chemat Ja Tuileries, ·împreună cu
Monsieur Robert, care se pregătea tocmai să plece la
Viena, unde' potrivit instruCjiani!or . dumneavoastră
înfiintase o· noaă bancă. ·
· Această. convocare m-a. pus pe gânduri. împăratul
riu 'obişnuia să stea de vorbă cu bancherii străini.
~f,g"ătura. c(J 'aceŞtiâ. o pastra numai·. m.inistrul ·de
fillanie. Motivele care-! determinaseră sa âeroge ele la
regula sa erau· desigur·. graVe. Un · şambeJar. ne-a
introdus în).:abine.tal·· înlPărati.lluL De faţă mai erau
ministrul de finanţe si Savary, ministrul poliţiei. Nu
niă .simţeam în iargu! meu. Conştiinţa nu-mi era ptea
curată · LoialismUI meu fată de regimul imperial
permitea oarecari inde>ieli. Vă închipuiţi spaima rnea
· cănd în· loc de bun venit, Napoleon s~a apropiat
ameninţător de Monsieur Robert şi de mine.
- Sunt informat că aţi furhitat armament şi un
important împramut Austriei.
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 413
. . . .. . -"''::'-'-c--"-"-"-"-"-" ·~~====---·---===

M-au . trecut sudorile· reci. Vedeam ca· prin vis

plutonul de execuţie,
-Aţi pactizat 'cu inamicii Franţei, a strigat iaraşi.
impăratul. .
. Fără. se să lase impresionat de ieşirea violentă a
lui Napbleon, Monsieur .Robert s-a înclinat calm:
- .Cer iertare, .Maiestate. Nu am făcut decât sa
servesc pe socrul .Maiestăţii Voastre.
Împăratul 1-a privit fix, a mormăi! câteva cuvinte
neîntf'llese, apoi i-a întors spatele,. părăsind mânios
încăperea.
Replica fiului dumneavoastră îl dezarmase ... " ·

Richard râse cu poftă

Diplomatul familiei nu-şi
dezminţea reputaţia. Deschise apoi un voluminos p!ic
în care Jules Lafont, seful ·serviciului său de
' . -- ' - -
informaţii îi expedia raportul. bilunar. •
Lectura îi' tăp! oie. Ca de obicei,- Laf0nt îi desc:-eti
fruntea, cu Înşiruirea tuturor scandalurilor care
ţeseau cronica galantă a înaltei societăţi europene.
··Când umbrele serii prinseră să întunece cabina şi
ochii Jui Richard să nu mai fie în stare a desluşi
slovele, împături raportul. Lăsă pe a doua zi lectura
c celorlalte scrisori.
N-avea rost să se grăbească. li mai aşteptau zile
multe""de călătorie. Richard ncl ceru să i se aprindă
lumina.
-
inserarea
. ii odihnea
. ochii obositi.
-'-
În cab'nă
era. cald ·şi •bil1e" De. pe punte se auzeau comenzi
· scurte. Căpitanul Anderson desfăşura tot mai multe
. pânze" Voia să sporeasca. iuţeală corăbiei. ..

La 20 februarie "Emwess of China" acostă la

Portsmcuth.
- - - Folosindu-se de vânturi favorabile,
- "

căpitanul Anderson reuşise să străbată .Atlanticul in

şaisprezece .zile. ·
Patru trăsuri de călătorie aşteptau in port. pe
Richard şi pe însoţitorii săi. Sosirea lui .fusese
 414. .. VINTU.. Ă. CORBUL
. .

anuntată din v~eme. Richard· nu rămăsese să

•
înnoptete la. Portsmouth, d13şi' i · se . reze~ase~ă
camere la cel mai 'bun hotel. În .aceeaşi s13ară porni
spre Londra, A doua .zi de dimineaţă. sosi în capitală:
GoborS. la.Montenuovo ·House,. reşedinţa sa· favorită,
unde. îşi schimbă haine.le de. călătorie şi luă â gustare
frugală. Apoi plecă la bancă. Pr.O.grarnul vizitei sale în
Anglia •era .încărcat .. Richard. îşi• propusese să.. şi
reducă şederea .la câteva zile. Intenţiona să plece la
Paris, Tar de· acolo Să"Şi continue drumul la
Viena .
. În· ziua sosirii la Londra asistă la un consiliu de
· administraţie al bancii din City, după care primi în .
audienţă de ··lucru pe .. directorii uzin.ei
Sunderland1Montoq:jueuil! Dările de.searnă expuse îi
.prilejuiră · o plăcută. surpriză.·· În· timpul războiului
întreprinderile sale din Anglia realizaseră. beneficii
ex·orbitar:Jte. Banca achiziţionase .. un grup de mine de
cărbuni lângă Leeds şi importante .zăcăminte de fier
in plină ·exploatare aproape de..Birmingham. În .acest
chip, .uzinele de armament îşi. asigurau independenţa
faţă de întreprinderile miniere furnizoare de materii
prime. .
La Montenuovo House. avu bucuria să-L găsească
pe·· Francis-Andrew care· se înapoiase în· no~ptea
aceea de .la Oxford. Francis"Andrew Îşi luase diploma
de Master şi · aduna material . pentru · o ·lucrare
şiiinţifică, .. indispensabilă candidaţilor la titlul de
doctor: Nici unul dintre fraţii lui vitregi nu' reuşiser.ă a ..
.dobândi acest titlu· .academic .• Richard, ·mare
admirator al lui. i=rancis-Andrew, .era. extrem de
· · mândru de :rezultahile -strălucite obţinute de acesta la
..Oxford: Frailcis-Andrew .nu se număra printre acei
'soareci'de bibliotecă., prăfuiţi si cu concepţii înguste,
câre fac din învăţătură unicul scop al .vieţii. ÎL plăceau
petrecerile şi arunca banii cu amândouă mâinile.
 . ' . . . -·
OINASTtl\ SUNDERLANO BEAUCL_A_!R_ _ _ _ _ _il_.1_5
Francis-Andrew era portretul. maică-si Un efeb
superb, pe care Praxftele s-Rr fi g'abit a-!
model.
Rfdlard era încâiltat_. În privinţa (nsuşirilor fi'::::!c~.
feciorii săi erau - cu excepţia lu Henry - nişte
exemplare umane foarte reuşite. Deşi îl obosise
. '
drumul, rămase până târziu cu Francis-Andrew. care
il Istorisi cu vervă multe din isprăvile lui din u!tlmU
ani.
Se culcă abia in zori. Dormi până la nouă. când·
majordomul îl trezi, potrivit instrucţiunilor primite in
ajcn. B_r~akfast-ul şf coresponder:ţa ap-ărură b ccelaşi
timp. in vrerr1e ce Richard· 'işi '-sorbea cafeaua cu
cremă. · secretarul de servic~>J îl citea scrisorile
importante. Din maldărul de invitaţii care apucaseră
să sosească la Montenuovo House două îi 'retinură
atenţia.
Pe prima se afla en-tete-ul casei regale.

"Din ordinul Maiestăţii Sale Regina, cofltele de

Winchilsea. are onoarea a invita pe Richard
Sunderland, marchiz de Beauclair la Palatul Regal, 'n.
seara zilei de 25 februarie orele 7.
Queen's Palace.
Ţinută de.· gală .
.Februarie 22
1tns"
'
Richard.
~ .
zâmbl. Marchizul de Huntesdon lucra
-~

prompt, !Şi media" sinecura de . preşedinte al

consiliului de administraţie.·
Huntesdon îl şi anunţase pe contele de
. WincMsea, primul gentilom .de cameră ai regelui,
despre sosirea în Anglia a lui Ricnard Sunderlan.d.
Willchilsea făcuse ca acesta Să fie poftit la prima
recepţie care urma să aibă ·toc la Palatul Regal.
A doua invitaţie era uluitoare,
416 VI~HllĂ
. CORBUL
.

"Duceie de North!arid roagă pe marchizul d.e

Beauciair să-I onoreze cu prezenţa sa in seara de 23
februarie, orele şase, la Northland Ho;Jse.
R.S.V. P.
Northland House
Februarie 22
·18·15u.
De mai bine de douăzeci de ani, Richard nu se
mai văzuse cu Gerald. D.ouăze<;:i de ani! O viaţă de
om. Cum o fi arătând Gerald? In mintea lui Richard
era gravată imaginea tănărului student de la Oxford,
aşa cum îl văzuse prima oară în sala meselor de la
Magdalen Co!lege. Gu cât respect TI privise atunci pe
lorqul Eastle'igh. Pe nobilul şi bogatul lord Eastleigh.
In primul moment Richard fu ispitit să nu
răspundă la invitaţie. Apoi îşi aminti că în timpul
războiului Gerald intervehise în favoarea lui
Francis-Andrew. Gestul acesta era cu atât mai
lăudabil, Cu cât el nu avea nici o obligaţie. faţă de
copjii din flori ai Andreei. ·
A doua zi, la orele cinci şi patruzeci, se urcă în
trăsură pornind spre Northland House. Nu era în
apele lui. Cu câteva. ore mai înainte, primise. prin
quder special două mesaje cifrate de la Viena. Primul
era semnat de fiul său ·Robert. '
"Prezenţa _dumneavoastră, - scriâ acesta, este
absolut necesară la Viena. Numai prestigiul de care
vă bucuraţi în ochii delegaţi,lor marilor puteri ar putea·
precumpăni influenţa pe care casa · Roischild o
câştigă zi. de zi în culisele Congresului.
Cancela-rul_ Metternich îmi acordă- un n·cprecupeţlt
sprijin, iar prinţul de Taiieyrand .e consecvent
prTetenie'i pci care_ v-8. ·arătat-o întotdeauna. Dar
f;~f!uent!:l ~6r e_~ precumpi:hrită de protectorii casei
Hotschild, lordul Castlereagh şi comisarul general
Herries, care de la Londra exercită o presiune
crescandă asupra guyernwlui 11us.triac, pnn
 DiNASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR 417

Intermediul ministerului Afacerilor Străine. 111 Marei

Britanii"...

Al doilea mesaj, expediat de Jules Latent, se baza

pe cifre Şi documente secrete, şi avea aproximativ
acela-şi- conţinut Şefur serv-!ciuluî de informaţlî n:deva
şi mai categoric autodtntea crescândă a fc!'niliei
Ro •~ch'ild <n 'l·u~"'a
1.-J H;v• lina·•r-,·ara·
-,
, •- _.
'" a·u~tr>~ca··
,.. Q ,,c; • ,

.,N-ar fi exclus ca in scurt timp, casa Rotsc!;ild să

obtină monopolul operaţiiio• de transfer re.-,tru toate
tranzacţ!He dintre -guvernu! austriac şi guven:ul
britanic. Băncile austriece sunt sistematic înlăturate
de la aceste operaţiunL
Pentru casa :--,oastră pierderea pieţei a:Jstriece a~
ccns,,, 1 o senoasa >n rangere."
f-'.f.' • -~f·

Richard era iritat. Dacă lucrvi;e se prezenta'' i'1

acest chip, rreponderenţa Sa pc; pinţa europaanâ
·
nsca sa· f'
~le
·
compror:nsa. Era •.urros
. •:r;:;:.·L)ti'l\/3
~ .
g (:vornuiLJ!
""'"" "-- brit~<·•ir- ~~-,". _ _., ..... S"Orda
~-·--'-' _, -- ''r"J
'-'-' '-f-''J ,_ P"1 Eir
:c;r-_riil·,, ·"· d~
~" fi'-<•

stăruitor unei firme riva!e. Serviciiîe pe care el !e

~d!'SAse Anrt.liei
Q '-' ..." "':::f . _.,....,,,, "'-"'-'la ~-·
i. 1 1r:~r'tLti.:t!1 ~n. +;~;:;,ta~on·t
,_,_.. l'l'"" • ::>erfi.-41.;
l •• \".;'-'>.

P.lbion nu--şf dezr:·tinţea reputaţia. ·

Sosi punc~ual la Horthland House. Casa aceea
-nu-i rnai făcea fllcl ',) impresie. Sentimentalismul său
trez!t de invitaţîa kd Geraid, nu reZistase nep:ăCuteJor
ştiri pd:11ite din cap,tala Au~;trieL Desigur, vn p_~eca
l
.. {" --
,-;ern:.arz!a. . t
.a \v1ena.
,. - !III
nnaî ' - •
lrlaî:Jle ;.
~r:sa
~ y
va avea
'""r:l•r-P+:; cu· se~'eT""I"'~
e ""•'"''''"''"'ti' '"' -.a., L; <.... 4e stat ~ -~
>::'\l ~-,
o' . ;..o." ....... o,.;o·l
"'o!;.'..J' .,.,.. _.:::;
~'
'\...<
Cl' ._.

. inc;JtL;I COlTPSCf f-.!erries.· Î: '.:a SCUtUra bine.

~~rmi'tea
!-''>"''~ ac"st·
•0 ;,,x
'~-- - , ·c-sn~
a7·1 "''în""" ~e "--~'·•
c;,!UI-'u;::;o·'Q...J< -..n+.>toa '·"'
ghearele. unei crL:e economice fără nrecede:·;t.
Victoria armatt:!or sale fuSese url'1ată -paradox ai -
d e o m1zene . . cum_pd''t'R ,, ;./la rea. s
n'1.ar::e. . Ş! cua~;~ e~
1' ,.. .
zdrobiseră 8evoţjţia în persoana carnpionuil:i ei.
Napoleon Bonaparte. Dar acest succes ·o adusese în
 VINTI!.Ă CORBUL
-~----~··~-~ .. ~.-·-··-

preajma l;lancrutei. Revoluţia ameninţa să ridice capul

chiar ţie teritoriul Angliei. Spre a face faţă crizei,
guvernul englez va apela cu siguranţă la capitalurile
oaS.ei Suriderland, Richard. va Ştisă răspundă acestui
apel. Se va comporta fără mănuşi cu delegaţii guvernului:
Cănd urcă scările casei Northland, simti totusi o·
usoară emotie .. Uită pentru un timp preocupările' de
aiaoerl. Majordomul .il preceda până la biblioteca .în
oare iL aştepta Gerald. Când servit()rul ii deschi~e
uşa, i.nima lUi Richard prinse să bată ou putere. ,In
anticamera, deasupra unei comode, iărise un tablou
8"1. Andreei, sel'llQ<it de George Romney. Cuvintele
erau sărace pentru a tălmăci farmecul acestei viziuni.
Colorist fără pereche, pictorul redase in tonalităji
armonioase •. cu umbre retlectate, coloraţie luminoasă.
transparentă, plină de viaţă a chipului Andreei.
Simplitatea voită ·a pazei şi a roChiei de muselînă
arbastră-levănţică, accentua prospeţimea tinerei fete.
Richard încremeni in faţa tabloului uitând de
majordomul care TI şi ahunţase.amfitrionului..Urmară
câteva clipe de penibilă aşteptare şJ. pentru servitor şi
pentru Gerald, care nu înţelegea intârzierea lui
Richard, si ·pentru Patricia, care stătea în preajma
scaunului său, dreaptă,' impunătoare, aparent calmă.
. În sfârşit. Richard reuşi să"şi revină. Trecâliducşi
mâna pe frunte, pătrunse în bibliotecă. Gerald stătea
intr-un. scaun cu rotile. Pe genunchi avea o pătură
. scoţiană, pufoasă .. Era atât de .imbătrânit;
. încât
Richard nu-l mai recunoscu. Părul îi era alb, obrajii
supţi, ochii. obosiţi.
Cu o mână sprijinită de spătarul scaunul.ui cu
rotile, Patricia părea mai mândră, mai inaccesibilă ca
niciodată. Vârsta îi pus!iise şi ei chipul, care mai
păstra totuşi. urme · ale frumuseţii de ·odinioară.
Câşti.gase ·însă in prestanţă. într-un licăr de
invol.untară răutate, Richard se întrebă cum de se
împăca severitatea plină de măreţie a Patriciei de· azi
.cu trecutul ei .. dedicat voluptăţii. . . .
 DINASTIA SUNOERlAND BEAUCLAIR. 419.
··~······---~---~

Richard ..se înclină cu exagerat ceremonia!, în

vreme •ce majordomul .se retrase fără zgomot. Gerald
răspunse cu greutate la salut. Patricia abia înclină
capul, .
·- Îţi mulţumesc, Richard, că ai răspuns la
invitaţia mea, rosti Gerald. cu glas aproape şoptit
-'-- Ţineâm să"ţi mul!umesc personal pentru
solicltudinea arătată copiilor Andreei, zise:r .Richard,
precizând · astfel urricul · motiv care"! adusese .la
• Northland House.
Gerald prinse nuanţa. Se făcu a nu prinde tâlcuL
- Nu-mi mulţumi. Mi"am făcut numni datoria,
spuse eL
Palricla se aşeză pe. o canapea,· îngăduind .astfel
fratelui• ei să invite. pe. Richard a lua loc _pe un fotoliu.
Atmosfera era îngheţată. Patr;cia nl!·Şi ascundea
ostilitatea faţă de oaspete. Atitudinea ei îngreuna
misiunea pe care şbo asumase Gerald.
~ Tocmai despre c9piii Andreel aveam să-ţi
vorbesc, zise .e!. Voiam să-ţi cer o favoare.
Richard nu răspunse. Rămânea în . defensivă .
.-· Îţi soiicit autorizaţia ca Francis-Andrew si
. frat91e ·său să poarte pe lângă rn..:rr:ele dumrtaie ş~
numele familiilor North:arrd şi. L-usignan, _al caro1
LfniCi si directi descendenti sunt
' o • '

-Richard încret! . ' din spr2:r:cene. . . .

- E -·!mbucurător -
fnteresul " 'Je care-: porti' c·Qn!ifor,--
_i\ndree!, z!se el cu konie. ln ~rivinta autorizaţiei_ am
să cer· avizul rrvocaţ.'ki: ;-;:eL Starea !or ctvliă este
nc,.,--~"'-(~0' J<>..".,n,o~~ fii;, to"T,- s~ .....,, i je ~omMI;~ s'f"~ţ-;~
f-'C.t •\;:; t~ .!Hi;,,r.:,,.,.j'.,;;;, il;_<VI<• '-'ti' -G r'·-~· ! ~ "" f1 !\_· ~ J\d;_.l,}h4 ...
--..--_ :r\cceptarea propuneri! :nel.-:: nu poate decât sH.-;
av::;rlt-'ljeze, spuse Gerald· cu uş:oar~i ll"itare. fn a.favf.i
de faptui- Că vor purta două s!răvechi tHiuri ducale!
vor _rnoşteni şi averHe r3sp-sctive, c-are sunt Incă
apreciabi!e.
...
~ G-opw rne! sunt ·atat_ e
. . d b ogat1, o,. Jnca"t se po t ,;ps; ,. .
de mcster:!ri •
din afară. - ·
 Bunurile familiei mal1').ei lor ,n-ar constitui o
moşter:Jire .din afară, . spus(l Gerald. . .·. ..
· Richard 1~1ăşura şi desfăşura pe degef lanţul
larnionului. · · · ·
·- Vă temeţi să nu vi se stingij. numele, rosti el
sarcastic. A<;esni ,e singurul motiv al interesului subit
pe care-I arătaţi. copiilor mei. Aş>fi preferat să-i fi
11')anif.eStal'. faţă de Andreea, în special dumneata,
Patricia, zise Richard, întorcăndu.:se brusc spre ea. .Ai
iăsat"o să. moară· fără să' vii sa· 0 vezi. .
-··Atitudinea mea mă priveşte numai pe mine,
rosti f'Rtricia sec. Nu am să mă justific în faţa
dumiiale. ·Am avut motive puternice.
- Ştiu. Amorul propriu rănit, rosti .tăios Richard.
Patricia ridică semeţ fruntea.
- Chiar daca ar fi asa, dLrmneata esti ultimul care
ai avea dreptul să. ridici această ehestiune. ·
Richard încrefi sprâncenele a mirare.
. .-.De ce, mă. rog? Îţi datoram ceva'? Ţi-am cerut
mâna. Am fost.reluzat Ma'i târziu. Andreea mi-a oferit
dragostea .ei. Aceasl.ă preferinţă v-a cutrernurat. V-aţi
dezinteresat de ea. La lnm6rniântarea. Andreei n-a
asistatnici un membru al familiilor Northland sau
Lusignari. Azi, când constaţi că numele şi rasa
Norfblând. sunLpe punctul de ă se stinge, vcaţi adus
aminte. de copiii AridreeL Qe bastarzii i huliţi de
odinioară. ·
. Patricia se ridică brusc fn picioare.
-· Ei da! Acesta· e adevărul. Am ajuns la mâna
dumitale, De capriciu! durnit<ile depinâe ca numele
ducilor. de Nortnland şi de Lusignan-Valois să
supravieţuiască sau să se stingă. :Ai triumfat Acum
patruzeCi şi Cinci de ani, cânâ ai pus piciorul pentru
prima oară în casa noastră, erai un provincial timid.
· D.ar Sitl)aţiile subalterne nu ţici'W pfăcut. Ai răsturnat
cerul şi păll)ântul şi ai ajuns sus. Care a fost
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIA · 421

mulţumi rea dumitale pentru bunăvoinţa şi prietenia

lui· Geraid, pentru dragostea pe care am avut
nenorocirea să ţi-o port, un timp, şi eu? .~i furat
iUbirea Andreei.. Ai furat-e. aşa cum se brs un
diama~t. sau se !ură o pungă c1.r aur:
Richard râse flegmatic:
- Comparaţia e.săracă, Patricia,
-Să nu ne jucăm cu vorbele, Richard
Sunderland.
.
Ai fost oiaza
'
rea a famiiie1 noast~e.
R-ichard se ddf6ă ~la r8ndu!- său în ptcioâr'€. Cu ton
egal, lipsit de pasiune, se întoarse spre Gerald.
- M-ai chemat în casa dumitale ca să liu
insultat? Stranie ospitalitate!
Ducele de Northland. care ascultase duelul verbal
fără să scoată un cuvânt, socoti că sosise momentul
să intervină. .
- Crede-mă, Richard, regret ieşirea PatricieL
Trebuie totuşi să relev că dumneata ai deschis
discuţia, acuzându-ne că nu ne animă decât in•eresui
meschin de a nu lăsa să se stingă numele familiei. Şi
dumneata şi Patricîa aţi depăştt rnăsura: într :'Un sen;:>,
aveţi fiecare dreptate, Dar aceste obiecţiuni sunt de
domeniul trecutului. N-are rost să le dezgropăm.
Ne-am întâlnit azi pentru a discuta altă problemă.
- Socotesc că faţă de lntorsătura pe ca.re a. l,uat-o
această discuţie, orice înţelegere devine imposibilă.
- Ei da, mândria dumitale suferă! replică Patricia.
Pentru această. mândrie sacrilici. interesele. copiilor
. AndreeL f\lu te supără că li s-a aplicat şi li se mai
aplică încă epitetul de bastarz '. Nu vrei ca prin
recunoaşterea .lor formală de .către familia rpomci să
sc:ape de această tristă firmă. ,\lu vrei să intre cu
fruntea sus în ·societate ..
-· Sunt mai în măsură decât dumn-eavoastră si!i
apreciez adevăratele interese ale c:opiilor mei,. ripostă
neînduplecat Richard,· salutând şi dând. să plece.
 Vl.llijTILA CO.ABUL

Abia atunci folosi Patricia ultima ei armă.

-De altfel, acordul dumitale e. inutil. Ţi l~am.
cerut p(;Întru a grăbi o fonnalitafe. După atingerea
majoratulul lor, copiii dumitale care sunt şi nepoţii
mei, vor fi liberi să accepte formula noastră. Am
plăcerea să t<;l anunţ că· în ceea · ce fl priveşte,
Francis-Andre.w e _de acord cu punctul nostru .de
' ,<

v.edere.
--· ···c e vre ţ·1 .sa~ ·sp.une
-· · t'.•.• . ..,ma- .R"10 h ar d
1 ,eKc 1"
încruritându~se.
. ' .
- Nimic, in afafă d.e fapt:JI că Francis-Andrew a
hotărât. să accepte titlul de lord EasHeigh de îndată
ce~şi va atinge majoratul, Aceasta,· în eventualitatea
că dumneata ai -refuza sii"ţi dai în prealabil
consimţamântul.
Richard sîmţi .brusc că îl înăbuşă mania.
- Francis~Andrew nu mă trădează, strigă el,
izbind cu
piciorul in pământ. ·
- Francis-At1drew nu te trădează, interveni
Gerald calm. Te iubeste prea mult ca să-ţi
nesocotească voiAţa . .lnsă în virtutea celor discutate
de noi ,nu va 1ntiirzia să accepte titlul. de îndată ce
legea îi va. îngădui. să hotărască singur. A suferit prea
mult la şcoală de pe urma colegilor. Ar fi bine să nu
uiţi acest lucru. .
Richard nu raspunse. · Sa!ută scurt, apoi părăsi
încăperea.
A doua zi plecă la Viena. ·Înainte de a porni la
drum, chemase pe· avocatul său şi îi inmânase un
document prin care accepta formal-·ofer!a .doce!ui de
Northland şi a duuesei .de Lusignan-Valois,
Abia după ce se îmbarcă pe "Empress oi China" i ·
se .mai domoli mânia. in definitiv, această înfrângere
era un succes. Ducateie de Northl"rid şi de
Lusignan-Valois intrau in familia · lui. Copiii săi,
nepoţii făurarullli de cuţite din New York, aveau să ia
DINASTIA SUNDERLANDj3~EA~!J(;.LA:_::_clflc__~--~~·~4.:::2=3

loc pe băncile Camerei Pairilor şi ale Camerei

Lorzilor.
Richard nu putea rnsă_ uita tr~ăd-ar.::~a rur
Francis-Andrew. Copilul său preferat se aliase cu
asupritorii Andreei. Cu asupritorii mamei lui.

'·
 '

Capitolul douăzeci şi şase

.
' - _, --

a 28 februarie 1815, Richard sosi la Viena.

l .Călătorise zi si
'
noapte, asa'
cum Ti era de la o
vreme. obic.eiul. Ca şi Napoleon, era însoţit de un
întreg convoi. Avea la dispoziţie o trăsură cu pat,
sobiţă şi o mică bibliotecă. A doua trăsură transporta
bucă.tăria portativă deservită de doi bucătari cu
ajutoarele lor. Într-un compartiment special erau
depozitate vinurile de Chablis şi de Champagne pe
care le consuma de predilecţie. A doua şi a treia
trăsură cuprindeau provizii şi băuturi alcoqliG:e tari.
Urmau . apoi trăsuri le . afectate secretarilor şi suitei
sale. Furgoanele cu bagaje şi cele două berline in
i:are servitorii din escortă -· se .odihneau- cu rândul,
veneau la coadă.
Pentru că drumurile erau încă nesigure, optzeci de
servitori ·înarmaţi alergau înaintea şi în urma
convoiuli.ii. Această caravană gonea în galopul cailor,
schimbaţi la fiecare poştă, cu alţii odihniţi, trimişi
dinainte de maestrul .călătoriilor.
Convoiul se oprea n·umai când Richard lua masa.
Atunci cuptorul portativ intra în funcţiune, cratiţele,
oalele şi serviciile de masă de argint erau întinse pe
DINASTIA S\JNDERLAND BEA\JCLAIR
- - - - - -425
-
mese demontabile, iar marele patron şi oaspeţii săi
!uau prânzul sau cina la umbra răcoroasă a unui
crâng, dacă era vară şi vreme senină. Iarna, on pe
ploaie, masa era servită in trăsurile respective. Apoi
totu.! era strâns şi convoiul îşi relua drumul. în şaizeci~
de ore parcurgea distanţa de la Paris la '"1arsi 1ia, iar
in patru zile de la Paris la Viena.
Richard nu poposea prin hanuri. Când intinerariui
era pitoresc şi treburile mai puţin e~rgente, se oprea
in unele localităţi demne de interes. se plimba o
jumătate de oră spre a-şi deimorti prcioarele, apoi se .
urca iarăşi în trăsură, poruncind să se dea bice ci.ulor.
Călătoriile îl costau foarte scump. Dar nu se uita
la cheltuieli. "Câştigă mult, ca să cheltuieşti mult".
obişnuia el să spună.
Convoiul pătrunse in suburbiile Vienei pe un
viscol cumplit, Trecătorii, deprinşi cu măreţe:e
cortegii ale potentaţilor veniţi la Congres, se ~litau
totuşi cu mi rare. la acest lanţ de trăsuri şi hrgocmf.
care goneau în trap TnH8S Tn inim3 oraşufui, făcând
un zgomot infernal;
~o-~ap·e
r,} •V de Orq..,. "8~e ~·,o; °Ch
\! t.. r:J,vl, "'
1""'"'.l' 1 '"' Oîr-\,.,.-.yd
~!pn,.J, ,,_,O ! l•·~·i1"7. '•
opri i~ dreptu! irtt!'"5rif palatuit1 l SzerltgyOrgyi c:e pe
Herren Gasse, în care locuiau. fiu! şt nora sa.
Palatul strălucea ca o torţă aprinsă. Se făcea>J
ultirriele pregătiri pentru balul oferit de Mr, Rob::~rt
Sunder!and şi de soţia sa ii:.Jştrilor oaspe;i ia
Congres. Patru sute.-de invitaţi trebwfau sa participe
in frunte cu ţarul Alexandru; cu regele Prusiei şi cu
toţi. capii delegaţiilor strai ne. Întreg ~orpul diplomatle
acreditat la Viena şi cele ma! proemi~ente figuri ale
aristocraţiei austriece aveau să constituie figura\ia.
- Robert se afla 1n apartamentul Sandrei când ; se
anunţă sosirea părintelui său. Bucuros, pieca aproape
in fuga să-I intâmpine. Nu se mai văzuseră de mai
bine de cinci ani. Se imbrăţişară aşa cum se cuvine
într-o familie strâns unită. Apoi Richard făct, un pas
înapoi, ca să-şi vadă mai bine feciorul.
 '126 \111\lTILĂ CORBUl
·~-----~--·····-·

-.Lasă-mă. să te privesc, Robert, zise el

măsurându-1 din cap până în picioare. Mai să nu te
..•.
~---·· , ,,._., . ' ', '

· recunosc. Tecai maturizat. Ai devenit un bărbat în

toată legea,
În realitate, Richard era dezamăgit. Frumqsullui
fiu, diplomatul familiei, se Jngrăşase, se rotunjise ca o
focă. Trăsăturile fine de altădată se înecaseră în
osânză. Obrajii .erau plini şi trandafirîi ca fesele unui
prunc. Pântecele, .bombat ca o cupolă, era prins în
mătasea înflorată a uneJ jiletci brodate cu flori. Fracul
albastru îi cădea turnat: Dar cu toată măiestria sa,
Wurst, croitorul · Curtii, nu reuşise a-i · masca
diformitatea. _
"Nu mă mir că .îl înşeală nevasta, îşi zise Richard."
• Robert, care · îşi dădea seama de groteasca sa
înfăţişare, se uita în ochii tatălui siiu;. încercând să-i
citească impresiile. Ceea ce desluşi .nu-i fu pe plac.
Fruntea i se. întunecă, ochii i se umeziră. ·
- Tată! · sunt atât de nenorocit! Destăinuirea
aceasta spontană; cuvântul ,,tată" pe care Robert îl
folosea.foarte rar, impresionă pe Richard. Nu ştiu ce
se· întâmplă cu mine, continuă Robert patetic. Mă
umflu ca un cimpoi. Ţin regim, umblu mult pe jos.
Degeaba. Medicii nu ştiu ce să-mi spună .. Am luat tot
• soiul de medicamente, fără să simt vreo uşurare. Am
apelat şi la şarlatani şi la babe. IJite-mă in ce hal am
ajuns, zise Robert jalnic, îndepărtându-şi de corp
braţele grase şi rotindu-se pe loc, într-o ridicolă
expoziţie. .
Richard avu impresia că asista la evoluţiile unui
elefant dresat; pe arena unui circ.
- Dragul meu,. nu-ţi face. sânge .rău, încercă el
să-I consoleze .. S-au mai văzut oameni graşi care au
condus · destinele -lumii. ·· Gândeşte-te la regentul.
Angliei, la actualul suveran al Franţei. Sunt şi maL ..
implin iţi la corp. decât tine.
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
--~~---~ .. :.:.......... __ -~42'1

Lasă formulele dimp!ornati::e, tată. Recunoaşte

-
adevărul. Sunt diform. M-am buhăit Umblu cu
greutate. Gâfăi, dacă urc câteva trepte. Penfru mine
Viaţa e unchin. Şi sunt încă .tâhăr. Nu am d_ecât
treizeci . de ani...
Robert işi împreună tragic- mâinile sJbe! cu
degetele umflate ca nişte ;>emite de ace.
- S~ndra . nu mă mai îubeştR Q_ând _se t.I~tă la
min_e~ citesc în ochii ei- dezh)u,-St şi uneori aJ-ilă Şi mHa
nu pţt să o suport. Nu. pot, nu pot! Robert se lăsă să
cad_tî- pe un scaun -care-- părâi' b1Bta slr ~e rupă. Sun-t
tare .nefericit' t"'~ "'
ti San"""""'
·' "'"'" !!,.
-~--,ă 1nsea!P ':D, .,. ;.'ii _".,....,,O,.,~>,Î' !-1
7 "'. -.+•' v'" '· "" '·'
Gerrdcev~ -desp~e care ţ!-am scrie, a_ fost an:0nta mai
multor if:diviZL Se spune că ;-ar tf -ofirpii 1 >'' ';o:::i. ,oe
.. t_ _ar 1n
alcovul ai.
. Richard surase cu induigenţă.
- E ridicol să· pui la i:•imil toate +J,__.,,o~·c llvll
r:to
·"""''
- - t' -, ea cun'~1 t: ~
un fi.eac sa~ ,,. '
ii!- aezonora t red propnâ '
ta· soţie? ·
-·Robert, S\Jnt (tn om aJ se:6oiul:.!i' XV!fi. AJ celei
mai· fh;m·oase epocî pe ca;-e a cuncscL:t--o vreodată
omeriir8a. Pe vremea mea-, fidelh·atea conjugaiă n
~ra '"
v· pret,• .~u'mnotrl'va-
t,.,.,. ~-'!'"' '"""''"'••(-,~~J\-~;;-, "'rn r:A-Il1"')1,~
-1 :n ._,,,
~v..;r!·-,':),""' r-O", ·i ·'-~"' ..,_. ~.! . .."

îşi tră~a Viaţa amoroasă în. afara ca~;;;:~i sa!e. !n sccoit.d

XVIH 1 -aventurHe- ·extraconjuga;e ale snţ!ei fcd:: .f!r fi
stârnit cei muit ·uri zârril.tAt de simpatie. Vorbele
acestea de consoJare n(J domoliră CI rereB
suf!etească a !iti Robert. Richard ?~ priv! crţtic.
''SCL•Ita~ 5 ' \ 1 Aq vr"" s-5 tl ""'Un o În1-~e- '''IJ;l"'"'
Ro"b..:;.,
r, , , ;, i r\'"fi <;i'C" !"" ,;
-o~t' •lil<_ l,;ClC, [':L.c ";q -~o 1...-c~ ••

nu-i- pfăteşti Sarid rei cu aceeaşi rr.cnedă? Cur;~păr2,

'Robert! Cumpără pe cele mai frumoase femei. Cred
că nici prinţese_. Bagratior> n ţ!-ar rezista.
Robe·rt nu nls;:vJne. Rămăsese cu prlvirlfe aţintite
in gol. Părea ·o broască imensă, · incremen ită la
marginea unui lac.
-- remeL
r-- -~
., -e:<c,a,rna
- v'-'""'', ,..,,
- Rr-h~~., -'"r"'r'""
.._.u ,,.,", ,,~;,,,1 -, .. ...., .•· roa''·
,., ;;:;:, R&l;n~os~ ""' t
şapte, ca să~ml uit neferic'rea i::onjugală. Dacii n-ai fr
fost Jumnea!a, de mult aş fi divorţat de Sandta
 ·· .VINTILĂ CORBUL

-.. Bine ca nu te-ai. pripit deschizând o acţiune de

divorţ. Ne-ar fi complicat situaţia. Gândeşte-te la
·fabrica ·de armament. Păstrarea ei in s ânul casei
neastre merită un sacrificiu.
Richard se aşeză picior peste picior într-un fotoliu
· Empire, cu braţe alcâtuite din sfincşi înaripaţi.
- Dacă aş fi în locul tâu, Robert, aş adopta aită
politică. Aş l<].saco pe Slindra în pace, iar eu mi-aş
cre.a: o lume aparte, populată cu tele m;'!i s(::umpe.
betaire ale Vienei., .Aş proceda făţiş. Ca s~o fac
geloasă· pe Sandra. · · ·
7 -.· N-o cunoşti îndeajuns, tata. Nu numai că n-aş
face-o geloasă, dar s-ar socoti eliberată de ultimele ei
obligaţiuni şi s-ar dezlănţui ca obacantă, dăruindu-se
şi lacheilor. Nu-ţi închipui cât. e de murdară
sufleteşte. Abia acum înţeleg pe vechii cartaginezi
.care interziceau femeilor şi porcilor intrarea în ·
sanctuare .. Credincioşii dornici să pătrundă în templul
lui Esculap, trebuiau să se ferească trei zile de a
atinge trupul necurat al unei femei. Locul Sandrei ar
fi fost . printre preotesele ZE)iţei . Astarte, care se
dăruiali fara deosebire, tuturor vizitatorilor templului.
· Richard râse; · · · ·.. · · .· · ·
- Vezi, tot ţi-au prins bine la ceva .studiile la
Oxford. in ele îţi găseşti consolarea, aşa precum alţii
o găseşc .în Biblie. · ·
-· Tata, îţi baţi joc de mine..
··- Departe de mine, . dragul meu. încerc să te
călesc. În sfârşit, despre această chestiune vom mai
discuta.. Acum trebuie să te sch.imbi. .·Vor sosi
oaspeţii. . · ...• ·. . ..
.- .. Ai dreptate, spuse ,Robert uitându-se la ceasul
incastrat întrcun car antic. tras. de lei şi condus de
zeul Amor şi de o bacantă,
Piesa aceasta n făcu pe Richard să zâmbească,
prin s~mnificaţia' eL Robert se ridica
' "' .
suspinând de.
'
pe
scaun ..
 DINASTIA SUNDERLAND BI;AUCLAlR 429
--~----~~~-----·-··-··--·~----

..:..._ Sper' ·să vii şi ·dum;,·eata. lE:. ·-baL

· ·-·- Sunt foarte obosiL -poatr:l că am s·ă cobor tc-tt~şi
ţJentru Talleyrand>Dar nu. Mai bine roagă"i să urce
--pân-ă ta m~ne. E ma~ ·inţefept ·să r:u spu; !ncă nirniinu~
că am sosit ·la Viena. Vreau să-mi pregătesc intrarea
in scenă. ·· ·
· -· Cum doreşti, tată.
-_Şi te mai rOg _C6\!FL Tdrnite,;.m;-_1_ pe Ju-res
latent. Ail) şi cu e_l unele lucruri d'e. pus la punct.
După plecarea 'fiului. său, Richard îmbrăcă un
ha!at de interior.
. Prefera câteva c>re de odihn3.
. . 'unui
baf monoton şl stere-otip. Un ·lacrieu Y!
Jules L.atont
-- Să intre-, zise Richard, aşe-zâncJu-se !n- preaJma
căminu!u~ ·ln care -ardea un fo·c mare.
lafont TI sa!uiă pană 1a pământ Richard li zârnbi
prietenos.
-. Ţi-am ascultat sugestia şi nm venit la· Viena,
deşi mă· -retfneau fa ~-ondta treburi :mportante, zise eL
-Aţi făcuţ foarte bîne. A4on.sieur. Prezenta·
dumneavoastră era ne-cesară. Cabl~1etui austriac este ·
pn punctul de a aco~da·-- priVH8gil speci01!G casei
Rotschi!ct, . în ;;roblerr>e!e de transfer Contfiie
Ungarta, ministrul de Finanţe, e ·asaltat de !ordu!
Castlereagh_,_ şfrfu!- delegaţfel brf1:anice, Cere--- pot6;,.rh
ln-truc"""''l~r
";;:) ţ' !dU p··lmit'e'
"', "'" ,-~a'~""'
;....:~- i nndra·-
, vcea·
' sa'-,'mfiqno
"1-''-' .:..::~.
pe .aceştr Rotschi!zî, acorddndu··le în exc;ush,itate
' ,. l ~..-d e .rn t. .ermecHan-
_o f ICI~· .. ' ' '
tn suos1 'd"l
H e ş1' '1mprumu"urwa
+ .,
acarG3te de Marea Br:tanîe Aus;riei. Toi: aceştf
bancheri au ··participat activ la transferarea celor
cincisprezece miiioaJ1e .de taleri vărsaţi de Anglia,
Rusiei şi Prusiei, sub formă de subsidii de. război.
Temerari,. şi-au extin_s sfera de activitate şi· in alte
zone. După cum ştiţi şi 'dumneavoastră, în mal 1814
Franţa s"a angajat să. plătească P'Jlerilor c'oa!izare
dou-azeci· şi -Cinci -_de-- milioane franci, d:ntre C3re- -opt
rniHoane şase-- -st.:te de m!i Au:~t:ief,. cu ti~ful - de
 430 VINTILĂ CO.RIIUl .

'
ind.emnitate pentru contribuţiuni neperceputec
G.uvernJ.JI lrant:ez a Cedat· .,bonuri regale"
c~prezentând această sumă, pe care RotsChild le-a
realizat la Paris. Alte. nouă milioane de franci, vărsaţi
de Belgia aliaţilor, au trecut de asemenea prin mâna
Rotschilzilor; care s-a·u ales c.u substanţiale.
comisioane. Reuşita acestora ·nu trebuie să vă mire.:
QatJourile făcute oe ei ,,sub .diferite forme unor
personaje politice de prim plan .din Anglia, Franţa,
Austria şi Prusia n'au fost•zadarnice, Până şi regelui
LUdovic. al XVIIHea. i-au .acordat sub titlul de
.,împmmu!" două s.ute de mii de franCi, astfel .ca
acesta ·să se poată prezenta cu pompă regală în faţa
noilor săi s.upuşi. .Comisarul general 1-jerries, prinţul
Dalberg, von. Gentz şi mulţi alţi ·corifei politici,
primesc subsidii tainica. Vă ţin la dispoziţie lista lor ·
completă.
Richard îşi ·mângâie gânditor bărbia.
- Incontestabil, ascensiunea .acestei case. nu mâ ·
lasă indiferent însă atât timp cât. nu se amestecă în
-·â{)m!'miul industriei de armament, nu găsesc necesar
să. declanşez făţiş ostilităţile. Vom lupta poate pe căi
subterane. Hul meu Robert a reuşit, cred, să se
impună la Viena! ·
- Banca .Sunderiand se bucură aci de o reputaţie
frumoasă. Totusi, n-am reusit să obtinem decât
puţine operaţiuni d~ .transfec. Am lucrat in special cu
propriile noastre Capitaluri. ·. ·
·- Voi studia şi această .problemă, zise Richard.
Voi. lua legătura cu cancelarul Metiernich şi contele
Ung arte. Împrumuturile . P\7 c.are le-am acordat
Austriei impun să lfm preferaţi altor bănci. Chiar in
sel'!ra .aceasta voi· sta de vorbă şi .cu Talleyra.nd.
- Foarte · bihe, Moristeur. În · momentul acesta
Viena . ·dansează. Dansea:z.ă insă pe un butoi . de
pulbere. Aliaţii de ieri sun{pe punctul de a se_ înşfăca
. de beregată. Anglia şi Austria se l<!m că Rusia va lua
 DiNASTIA SUNDERLANO E\!'AUCLA!1'i 431
-~~~-~~-~~-~~-~~--'--~~-'--~~-~---~-~~--

!o cu! Franţer lynperlaLe. Pe ruineie. c !osulu~

rapofeordan· s~ ridJcă amar-inţător, cc'osui rusesc. k:
seara aceasta, dacă v~!i- sta de- i,:c:tbti cu prin i- -de
Talleyrand să cereţi Jnf6nTkrţii asupra tn:~tatu!ui _dtn -3
ianuarie.
- Tratatul ':lin 3 ianuane?
-- O convenţie strict secretă fr1tra Franta, Angl!a
şi Austria., 7mp0tdva Rusiei, şi eventual a ?rusiei.
Pentru moment. nu vă pot .furniza mai multe
amănunte. În câtel(a zile, voi primi însă textUl integral
al tratatului. În prezent acesta nu e cunoscut decât
de. nr'"t','""~·r· d<>
[ ,,; .!•~ Ta''a'
Il /1'anrl
1 w, "" _In~ rei•"
y1,_, ,_,,_,. Ca~tlereagh
'3 1 ~~ , , , rie
;,._,

cancelarul Metternich şi de capii statelor respective.

Ţaruf Alexandru şi regele Friederich-\Nifhelm. habar
n-au de existenta • iuL
Richard~ se uită cu atentie ia şefu.t sen.-icluhJ-: său
de infc,t·ma'''
-" ,_ &~1, '~h~trAnl·se
""'-·'"'-:;:!; ' Lafn~+
·s,· .,";,, Pa~e"; '"o'se
.,,." ''!- t;..: )\..' '
două sanţuri Fi brăzdaL obraZuL Ak;ra sa era ;nsă :t:;t
atât ae tinerească, energia -sa tot atât- de- \,;e, ""-
~-Bravo, La!ont. -Pot să af!u cum at ajuns în
posesra acestor informaţii?
Ju!es Lafont zâmbi- î~ _coiţul gudi.
-"Foarte_ simpfu_~ AlJc•nsieuL Ac1, la ViBflH,
funcţionează un excepţional serv;c1u de poliţie
secreta, dirijat de Franz Hagen, gentilom cu o vastă
_ cultUra)- dar de un ~ach!avellsrn drăcesc. s~Jb
or·erează
~
432 ll!NTILĂ CORBUL
··-··~·~~·-~~~~~--

Vertraute, recrutaţidin rândul inaltei burghezii şi al

aristocraţiei. Cercurile diplomatice sunt impănate cu
tot felul de personaje, poeţi, scriitori, ofiţeri, ziaristi,
prinţi, clericL · · ·· • ·
Richard asculta cu interes.
- Poţi să-mi dai câteva nume. Lafoni?
- Cum să nu. Vă citez unele .mai cunoscute.
Ppetul Cardohi, scriitorul Hebenstreit, Bartsch,
e.ditorul .lui Wiener Zei!ung, Salnt-Marsan, ministrul
Sardiniei, prinţul Dalberg, din delegaţia. frahceză,
locotenentul Klaus, prinţesa Catherina Bagration,
celebrele curtezana Walters şi Morei şi mulţi alţii. Şi
prinţul de Ta!feyrand are serviciul de informaţii
propriu. Printre agenţii săi se numără contele
Sickingen şambelanu! împăratului Franz al 11-lea,_
maiorul Martens, ofiţer prusian, von Gentz, secretarul
Congresului...
- Eşti sigur de von Gentz? întrebă Richard din ce
în ce mai . uluit
- Absolut siour, Monsieur. Posed documente.
Mulţi agenţi joacă un rol do biti, sau chiar triplu. Sunt
agenţii lui Hagen, ai Rusiei, şi ai .unei· terţe puteri.
Perret, secretarul personal al prinţului de Talleyrand
mi-a ·furnizat informaţia asupra tratatului secret d.e
care v-am vorbit. Trebuie să ştiţi, Monsieur, că in
momentul de fa ţii Viena colcăie de agenti secreţi, de
spioni şi de agenţi provocatori. Întreg personalul de
serviciu afectat pe lângă persoana dumneavoastră
este alcătuit di'n agenţi ai mei. Au misiunea să vă
ferească de vizitele nedorite ale agenţilor, altor firme
sau puteri străine. V-aş ruga să nu le arătaţi că ştiţi
acest lucru.
- Poţi· să fii sigur. că· îmi voi ţine gura.
Richard reţi nu la cină pe Lafont,. care îi ist<;Jrisi
puzderie de întâmplări hazlii, triste .sau tragice,' din
viaţa acestor oameni care trăiesc pe muche de cuţit.
DINASTIA SUi\!DERlAND BEAUClAIR . 1!33
···~··~··--·~~··~·--· ·-
- Spionajul e o meserie grea, Monsieur. Uneori
cere o masivă do;că de eroism. Un singur lucru e
relativ uşor: delaţionismul. Relativ uşor zic, . fiindcă
cere totuşi un efort. ÎnCărcarea conştiinţei ...
Aproe.pe de rr,iez:J! nc}JţH-, s·ecretaru! de serv1ciu
anunţă ptr pr~nţu! de Taiicyrand~ Fă(ă să mai aştepte
·;-rtrarQa
" ,._.. d'1pJd,.J•oj
"'"'Y"a•ui"i
, _,le., ' ·:·;:ţr;:-"t
.."i;·-des ,_a_,., t. se r·op'1 _....,r-a .....
;-_t_rir-:
.H

farmec.
Inainte de a dispare, şopti se patro'luhn sau:
- Nu uitaţ;! Tratatul din 3 ianuarie!
Ta!leyrand intră măreţ, în uniforma lui bro.dată cu.
fir. Îşi târa fără efort aparent' picioruL ·
· - 1\.îarchize, am r8spuns cu plăcere invitnţ!ei
dumneavoastră, se adresă el lui Richard. care-I primi
cu braiefe deschise.
'
Un !achcu le servi pe 0 măsuţă două pahare de
cristal şi câteva -Sticle cu băuturi tari, apoi se ecJ:nsă
!ăsându~i singurL
- Ce ·să vR. -efer? Tntrebfi R:chard. tvladeira,
Oporto, Benerlictiilâ?
- ţ,ş prefera un vvhishy. l\-1/~nr da iluzia ca ma
aflu iarăş: pri;itre prietef'ri, în Amer!ca..
Richard ?i t!..!rnă-
.
vvhiskv-ul.
'
-Sec?
- lntotdeaut'!a 1·1 beau sec
TalleyrarH~ degustă băutura aprigă ia Ftnbă.
- .Excelent.
434 \IIN'fiLĂ CORBUL
~~--------------~-------

De sinceritatea for nu garantez, decât in limita

în care identii1ttea de interese Îi face să vadă lucrurile
aşa cum le văd eu .
. - Vă referiţi desigur !a delegaţii Angliei şi ai
Austriei, rosti Richard. ·
- Mda!... Intr-o oarecare măsură.
Talleyriuid. îşi goli pal)ârul pe care Richard H
umplu dih nou. ··
-Toată lumea e uimită. de succesele
dumneavoastră. Europa vă. urmăreşte cu încordare
activitatea. Se ştie că pacea Sali războiul stau în
milnjl dumnevoastră. .
Talleyrând privi în lumină lichidul auriu.
- N-aş P\ltea s.ă afirm că succesele mele au
exercitat o inrâurire atât de puternică asupra
destinelor politice· ale lumii: Adevărul este că la
această . conferinţă Franţa a . avut de întâmpinat
condiţii vitrege. Spiritul .de coaliţie supravieţuise păcii
de la Paris. Aliaţii prezentau un front comun,
paralizând eforturile noastre de redresare. Dacă
proiectele aliaţilor ar li fost înfăptuite integral, (ara
mea ar li rămas izolată, cel. puţin un secoL Am făcut
imposibilul spre a le dejuca planurile. Am sporit
animozitatea puterilor mici, faţă de marile puteri care
voiati să hotărască totul in. comitet restrâns, şi am
sfărâmat blocul celor patru mari puteri. Am ridicat
Anglia şi, Austria, impotriva Prusiei şi .Rusiei. Întrcun
sens pot să mă laud că am distrus coaliţia. Azi Franţa
nu mai este singură.
- Nu numai că nu este singură, continuă Richard
dar aţi reuşit să o includeţi într-un sistem de alianţe,
pe care alţi diplomaţi· nu le-ar li putut realiza nici
după cincizeci de ani. de tratative.
Talleyrand încreţi .sprâncenele .. Gazda 1i citase
fraza pe care el însuşi o fo.losiS\3 in raportul inaintat
regelui Ludovic al XVII-I-lea; după incheierea
tratatului din 3 ianuarie. Ştia Richard Sunderland
·ceva în legătură cu acest tratat?
DINASTIA S!JNOEIU.AND BEAUCLAIR 435
- N-ar fi imposibil sa realizez un asemenea
sistem de alianţe, r.osti Talleyrand cu prudenţă. În
prezent e prematur să· vorbim. de aşa ceva.
- Acordaţi o importanţă atât de minimă tratatului
.din 3 ianuarie?. .. .
Diplomatul tresări. Vorbele amfitronului sunaseră
ca un clopot de alarmă.
- La ce tratat vă referiţi? întrebă el mai mult ca
să căştige timp.
Rtchard râse.
- Nu mi se poate ascunde. nimic, principe. Ceea
ce ştiu· în legătură cu acest tratat, nu provine din
zvon public. Sursele mele de informaţii sunt, ca de
obicei, de primă mână.
Talleyrand tuşi., dregându·şi glasul.
- A făcut vreo aluzie iordui Castlereag'•? Sau
canceiaru! Meiternich?
- Îngăduiti-mi principe, să păstrez doscrcţie
asupra acestof chestiuni.
Dip!omatul fr::1ncez suspină uşor: · apor rosti c,_
amabilitate.
-I'n fa•a
'
.-i··mn"~"oastra·
'
.vUl. W•"·•
•• 0 ~•'"m'
•l-' ·• l l
·a·m~n~
'"'"' !7 dec"t qa'
CL ' ' .

c_apituiez~ E a,jevărat că s-a sefn:tat o as·En;;enea

. •- \"'Hen"'!·e
Cc .l• '\-• î...,t,-c..
-"~''-" Franţ"
1. U; '"''"'ni·,~
.t"''L!:;:;~• "'· s't
• 'Lls+v!a
Jr\ ţ,1; , cu
~+n:a"rea
,_.rma<•-·
') - J=+<>~
,.r,._u.a t·•y~-
t,.. a . .,·-r,.dl t at ·· sec_Je ~ t "e d "' 1 ''"'"'"~
.;,l;c(i_$c.'l'""

defensivă, incheiat tn 3 fan~--i~rie 1815 la Viena,_ 'htre

·~t ..t·a
Au ;;:,1 ,, __ rea Br'tar"\•o
- r !';;ii;!; _. "''''"" .;.
".. ,· ct .., ;;:"
~n+ ... "tm~o~ ... ; •a R· -~;-=-; .... ;
~-;;:;, "- p ~' t\i <t.h),i~·' ~-
Prusiei". J.\veam de- g-ând să. vă vj··l)psc oespre ei
Fala.. d~o:::..,.rlum"e" , " a•·oa<·tra·
, u _n-am .• ~ ~"u' 'li~,·,.,..•o'<'• oe~rete
av ''"""VI.},,,~..,'"''"\" •.,

-
-,n
"
'p".iul·"..,y~
' " !trt-,.
a-ta.
;::- ,
p··i ..... ci...:..e
l.iC •}-! -,
,.~ .fi
a.:r '' ·" 'ocogr-"''
.CH~_--'n
r!~ca'
m-aş plânge-. Presupun că aţi incheiat tratatul pentru
• "''"'•
a v.::i~cl1!'1.r:~ h'l",;::.t!,~nt;,:lnr
,_, -1--
~"'"·"• -...~, ~·,,..
p>!.(',:~;:"i
''-'~··-'••
carl'tP
ir;ft:;,O'rl,·t;-;_;"
...••,.-,;_,_ '-•'
__., .. a
v.<t~
.. sa··
"'\I"'\0Ve7e J:l.Fil('>.••:,.. t'!n•r;ÎO-; c,~.·e ·i·'nri? ţ:::;,;;;,_('~
C>I';..A - •1 ,_.-,';.J;,\;i;, Y'
""i
i 1\..l,_,,.,_,J " t ! , , '-»'--' ,.c _'?.i
rotunjească. _fruntartiie; îr.gh1ţind. Sa$ţonia:
- Exoc·•
"'' ~. -r>ryc;;:. ),, ce· ţ.:j"'
':.JUc.;Cli ' ' · c.<-IA "':O n.!":vAotc
,_-y r 'l -''(' Polonia -... e
, , _ , v~arc.
mai departe de noi, am putea face oarecari concesii
Rusiei, sunt intransigent in privinţa Saxoniei. Franţa
 trl'!buie să impiedice crearea unei ~E!rm;mîl mari, care
s~ constitwie o arri.eninţare per.man<)nta. h expunerea
de. moţiyt:J 21 tralatu.lui din 3 Tani,Jarie se spune că cele
trei puteri sunt nevoite, în · in.teresur secj,Jrităţii şi
ipdependenţei lor, să ,ait;,ă,,gr,ijă, În urina · unor
pretenţii recent !rlanifestate, 'a-şi 'as!gura mijloacele
pentru respingerea qricărei agti'Jsil)ni la care ar li
expuse posesiunile lor. in conseCinţa, cele trei puteri
î$i iau obligaţia ca în cazul Unui ataC împotriva uneia
dintre ele, cşlelaltt;J săci vină. imecl.iat 1n ajutor, .cu
to::lte mijloacele de eate dispun. ln articolul 3, se
precizează •că)iecare putere va furniza câte o sut~
Cincizeci de mii de oameni dintre care o sută
douăzeci de mij de. infanterişti, treizeci de mii de
cava!erişti şi un număr corespunzător de unităli de
artilerie. Cu . o rezervă: Dacă Marea Britanie nu va
putea pune la dispoziţia aliaţiJor efactivele complete,
va plăti câte douăzeci de livre sterline. pentru fiecare
soldat în minus.
-· Am ]nţeles. Franţa şi Austria pun la bătaie
..carnea de tun,. jar Marea Britanie banii. O clauză la
care rnâ aşteptiiffi. Ţarul băn'uieşle ceva? .
-'-· Cum şi-ar 'putea inchipui că aliaţii de ieri sunt
a;:i gata să-I lovească? ·
- Ciudat chip· de a-şi a rât a. recunoştirr(a faţă de
învingătorul lai Napoleon!. . ·
Talleyrahd · îăcu un 'gest larg.
- .C'est. ·1a politique; scumpul meu marchiz!
Bineînţeles, informaţia o puteţi folosi în manevrele
dumnevoastră de .bursă.
-. Aliănţa noastră comună, sper.
-.·. . Desigur. Alianţa noastră, marchize, · este de
nezdruncinat. · ·· · ··
· .· De la etajulde jos parveneau în surdină acordurile
săitărete -'· ale. unui vals vienez.
- - . -.
· .
·-·· Congresul dansează! rosti Talleyrand,. repetând
fericita formulii lansată de prinţul de Ugne.
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR 437

Richard mişcă lor,nionul i'n ritmul cântecului..

dirijând de ·la depărtare valsul. · .
- Pregătim Europei o pace car,e va dura cel puţin
cincizeci de ani, spuse Talleyrand cu voie bună. Prin
încheierea tratatului, am realizat un echilibru politic,
menit să asigure () eră de linişte şi prosperitate,
adăugă el cu emfază. Omenire" are nevoie de .pace,
spre a-şi vi.hdeca rănile: Perspectivele acestea sunt
'1mb UQUra_
'td are ...
.
Richard clătina din cap fără .a manifesta un
entuziasm excesiv. · .
- În Qeea ce mă priveşte, principe, n-aş ·putea să
spun că perspectivele acestea sunt de natură să-mi
stoarcă lacrimi de bucurie... .
.- De ce? Nu îndrăgiţi pacea? întrebă Taileyrand,
cu falsă ingenuitate.
Ştia unde voia Richard să ajungă. Acesta îşi muie
buzele în paharul d.e whisky apoi zise:
~ Nu trebuie să- uitaţi că surit 'fabrica:hf de arme_
Taileyrand ll linişti .cu o mişcare a mâinii saie albe
şi fine, de înalt cleric.
-. Atâta timp cât vor exista războaie coloniale, nu •
vă faceţi griji. Priviţi ce s~ întâmplă în India. Numai în
această parte a lumii Anglia va avea nevoie de ouşti
şi de tunuri, care să acopere producţia uzinelor
dumnevoastră pe zece anL ·
- Nu e chiar aşa, principe, Şi în industria de
armament e concurenta mare.
- Când am vorbit. de colonii, nu mcam referit
numai la India, spuse Ta!leyran·d, Puteam tot atât de
bine .să vorbesc şi despre coloni.ile spaniole· din
America de Sud. După câte ·sunt informat, luptele lor
de independenţă v-au pricinuit pagube. Talleyrand
surâse fin. De ce nu am pregăti un si,ste(Tl de alianţe
ofensiva îndreptate· împotriva tendinţelor
revoluţionare din lumea întreagă? Spre a le zdrobi, va
trebui să . folosim forţa armată. În felul acesta,
 dumneavoastră cveţi găsi cun deboşeuc pentru
produsele industriale, iar noi vom.pro;:nova politica
intervenţionismului· comrarevoluţiollar; ·
-·o sfântă alianîă care să lupte pentru păstrarea
vechilor tradiţii Şi prlvfle!;lii.. · · ·
· -· Exact. O. sfântă alianţă. El(presia este bine
aleasă. Cu îngăduinţa dumneavoastră, o voi folosi.
·.-·Vă rog, vă cedez paterhilătea: Dacă veţi reuşi
. ·să. realizaţi .1:) asemenea :aîi~nţă; v-aşsprijihi ia răndul
ineu; cU subsidii ·substan'ţiale: . ·
- Marcnize, ain să vortrescz•şi cancelarului
Metternich despre formula dumneavoastră. N-ar .fi
exclus să •O. îmbrăţişeze. )Cred că ţarlll Alexandru· îşi
va da adeziunea.. Prusia Îl va urma automat exemplu!.
Fac 'rezerve ifl privinţa Angliei. Imperiul Britanic care
îngenunche india, şe erijează în gardianul principiilor
democratice.
. - Duplicitatea diplomaţiei britanice a atîns
c!esavârşirea. F • •

Talleyrand se ridică ·de pe canapea.

. - S-a făcut târziu, Trebuie să mă retrag. Mâine
•. •mă aşteaptă o 'ZÎ .grea, Mai rămâneţi la ·Viena?
-· . ae anumite chestiuni care cer
. · Totul .l'dnifunctie
.

a fi neîntârziat rezolvate.
-·· V-aş sugera să vă prelungiţi. şeG!erea,· Poate să
avem nevoie de dumneavoastră. N~ar fi imposibil ca
ideea Sfintei Alianţe ·să capete curând fiinţă. Sprijinul
dumneayoastră financiar mi-ar fi de mare folos.
- Colaborarea noastnf principe, se va extinde,
•sper; şi în acesf domeniu ...
· În noaptea aceea Richard se culcă foarte încântat '
de sine. Abia la•• câteva ore dupa sosirea la Viena
!ansase ideea creării unui sistem politic internaţional
·care să"i servească interesele.·

Richard se afla de câteva zile .in capitala Austriei.

.Cu spiritul sau de apărare, reuşise ·sa se integreze în
 DINASTIA SUNDIERLAND BEAUClAIR
•~--

malstromul metropol..i. În acest scurt timp, avusese o

serie de întrevederi cu· şefii delegaţillor străine la
Congres. Cancelarul Metternich îi rezervase o primire
măgulitoare. imprumuturile acordate de Richard
Austriei ii deschisese larg porţile palatului imperial.
Franz at J!~l.ea îJ _acordase c .acdienţ·ă şi -i! cinsttse cu
cel mai Inalt ordin clvil·ai ţi:jrii. M•3tlemich 0ferise lui
Robert Sunder!and n:Jturaliz.srea austda~ă. pe care
acesta o acceptase, potrivit poveţei tatălui său. care
voia să aibă un pion puternic în ·capitala Imperiului.
Tot la Viena hotărî Richard să convoace o
.co·.l'lterinţă _a tuturor ccrducătorHcr de Tntrepdnderi-
din cadrul casei. Sunderland. De multă vreme avea .
această intentie Războaiele endemice i! împiocticaseră
până atunci să-şi pună planul in aplicare. Fixă data
· conferinţei la 15 mai.
· Şi
-
în viata. mondenă . a Vienei
.. Richard îşi făcu o
intrare .. spectaculoasa.· Reprezentanţii înaltei nobili mi
se intreceau să-I aibă oaspete. Într-o noapte, după ce
participase !a un bal oferit da· prinţul Lichtenstein.
Jules Lafont i se anunţă, solicitiind să fie primit de
indată, în ciuda orei târzii. Richard îşi consultă mirat
ceasul. Trecuse de ora trei. · ·
- Să intre, porunci el servitorului.
Lafont intră grăbit. Se străduia să-şi păstreze·
calmul.
- Napoleon a fugit din insula El(la. Monsieur, şi
•m momen! U1' d •. ~ <ra~a,-
se •1n d reapdl
,. spre rran~a.
r '

- . .,
Ce spt;o,
- Ştirea e s1gură. Acum câteVa - mini.tte am
primit-o de la Geneva
In vreme ce îşi î;nbrăca haiatur, R%chard fluieră a
pagubă.
-. Omul acesta nu se astâmpără. Un lucru e
sigur. Vom avea iarăşi război. La. Viena s-a aflat ceva? .
· -· Până . în prezent, nu.
 440 ViNTILĂ CORBUl

- Mâine, îndată după deschiderea bursei, vindeţi

rente de Stat austriece. Acoperit, Să nu stârniţi
. panică. Indată. ce se va auzi de fuga. lui Napoleon,
rentele vor înregistra scăderi catastrofale. Sper că
Ghallais va lua aceleaşi măsuri. Lafont, izole'ază-ţi
mesagerul, fă-i ce •ştii, să nu scape o vo.rbă, să nu se
afle nimic la Viena înainte de deschiderea bursei.
Omul dumitale are, cred un mare avans asupra
curierilar statului?
- Un avans de cel puţin douăzeci şi patru de ore.
Gea ma.i · mare parte din drum a fost parcurs de
p(Jrumbei călătorL ·
- Perfect. Acum lasă-mă să mă culc. Gad de
' ' " '

oboseală. Mâine. vreau să am capul limpede.

Jules Lafont spusese. adevărul. Abia după

douăzeci şi opt de oreaflarăvienezii marea veste. Era
întrco dimineaţă ceţoasă de martie. Prinţul de
Talleyrand se pregătea să coboare din pat. Nepoata
sa, Madame de ?erigord îi vorbea despre repetiţia
unei piese în care trebuia să joace un roL Un curier
aduse un mesaj de la Metternich. Talleyrand rugă pe
.Mademe de ?erigord să-I citeasC'ă.
De la primele rânduri contesa exclamă
consternată: .
- Bonaparte a fugit din insula Elba! Unchiule, ce
facem cu repetitia?
-. Va avea loc, Madame; răspunse prinţul fără să
se tulbure. Îşi sună valeţii, apoi trecu să-$i facă
· toaleta.
'
Cancelarul Metternich fusese trezit din somn de
un curier special, cu un plic din partea consuiului
austriac din Geneva. Textul. era lac.onic.

,,Comisarul englez Gampbell a sosit Îr) port, spre â

se informa dacă Napoleon nu a fost văzut pe litoraL
Gu o zi inainte, impăratul a dispărut de pe insula
DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLAIR 441

El ba. La răspunsul nostru negativ, fregata britanică a

ieşit fără 'întârziere. In larg."

Copleşit de emoţie, cancelarul se îmbrăcă la

repezeală şi !a orele opt de dimineaţă, se prezentă la
Hofburg. Împăratul Fran:::: 11 primi de indată. După. ce
citi mesajul, rosti calm:
-Napoleon .aleargă iarăŞI după aventuri.
Duceţi-vă degrabă la ţar şi la regele Prusiei.
Spuneţi-:e din partea mea că sunt gata să ordon
mobilizarea generală a armatei·.. Sunt încredinţat ca
aceşti suverani vor lua aceleaşi măsuri. ·
La opt . şi :.m sfert C&'lcelan;l Metternich se
prezentă· la împăratul Alexandru, care •ş• dădu
imediat acordul. La opt şi jumătate făcu acelaşi
demers pe lângă regele Ftiederich-Wilhe!m. care:. TI
făcu o declaraţie asemănătoare. La ora noua
f'anceiarc;l chema pe fe!drnareşaiul prinj
Sch,Narzenberg, spre a tnJJismfte ordinefe Tri1păratului
) ~ .
Franz. L[f zece, convocă ia .~anceîariat ne r.;ir:~strii'
celor patru puteri.; Câteva m:nute rn8î t·ârzîtL ofiţerii
de legătură porniră în galop spre unităţile ll)ilifare
respective, spre a ie comunica inaltul ordin. In mai
puţin de oră, războiul fusese hotărât...
lmpărăteasa Maria-Luisa, care se îndrăgostise de
un ofiţer a;,;striac, contele Neipperg. declară ratiîlui ei,
împăratul Franz, că nu înţelegea să se intoarca la
soţul ei. şi că se punea sub protecţia a!iaţilo:.
Unii delegaji ii!. Congres, afectau o incredere
desăvârşită. Pozzo di Borgo, afirma sentenţios:
- Dacă Bonaparte va indrazni să pună plciontl P"
pământul Franţei, va fi spânzurat de primul copac.
Ţarul Alexandru era şi mai categoric:
- Nu poate exista pace între noi şi Napoleon r ·
După ce-l Vom doborî vom aviz·a as-upra re-gimului
1

politic al FranţeL
 '\llNTI!.:Ă CORBUL
---------------------
Diplomatul· prusac Wilhelm von. l;lumboldt
expunea mai exact starea de spirit care domnea fa
Viena:
-· Toată lumea e îngrijorată. Sf'J aŞteaptă la un
război. lung şi greu, $i c4rajul celor)nai mulţi, nu e la
. --
.înăltimea evenimentelor.
. -- . . .. · · ·
ln faţa. .primejdiei comune, ct~Jegaţii celor opt
puteri la Congres semnară. la 13 martie o declaraţie
of.icială prin care califi.cau acţiunea întreprinsă de
Napoleon drept un atentat împotriva ordinei sociale
existente.
- lată o sentinţă de moarte civilă, spunea
Ţalleyrarid; nu o declaraţie de războL
Humboldt dăduse o interpretare umoristică
declaraţiei comune:
~Aceasta e singura afacere mai· de
Doamne-ajută a Congresului.
Intre timp, Napoleon debarcase la Golfe. Juan.
Trupele trimise. spre a-1 aresta, il întâmpinară cu
ovaţiL Inaintarea împăratului spre Paris căpătase
proporţiile unui marş triumfal. Regele Ludovic al
XVIII-lea, abia înscăunat pe tronul strămoşilor, fugi la
Gand. Mareşalul l\ltly, care il făgăduise că va purie
mâna pe uzurpator şi-1 va închide într-o cuşcă de fier,
trecu sup stindardul lui Napoleon. Pilda sa fu urmată
de numeroşi comanţlanţi de trupe.
in vreme ce Napoleon îşi continua drumul spre
Paris, la Viena Congresul îşi continua lucrările, într,o
atmosferă de .. nervozitate şi .surescitare crescândă.
Balurile · şi recepţiile :nu fuseseră suspendate.
_ Delegaţii străini şi inalta ·aristocraţie austriacă făceau
paradă de un calm, pe care în realitate nu~l
împărtăşeau. Napoleon intrase de două ori în Viena,
în fruntea armatelor .. sale. O nouă invazie nu era
exclusă.· Omul acesta părea înzşstrat cu puteri
diabolice ...
 DINASTIA SUII!DERLAND BEAUCLAIR 443
. -----------------------
Numar Richard Sunder!and L:rmâretl cu ptăcere
mers'JI evenimentelor, Războiul ameninţa să
incepdieze iarăşi Europa, Armamentul său va avea
din nou căutare, Prezicerea lui Ţalleyrand - că
pacea t./3 .dara un secol -nu se implinise, datorita h;!
r~apoleon care voia să facă iabuia rasa din hotări\riie
Coe1gresuiui de la Viena, Richard privea apro•?cp•a C'J
simpatie pe acest om p.rodigios, care indirect TI
servea atât de bine interesele. Singurul gest pe. care
nl..i-1 ·Ierta imperialului stăpi\n al Fran1eL era .sprijinul
material pe care acesta ;; dădusa . lui D:;pont de
l\lemours, pentru a crea. o mare uzină de armament 1n
Statele Unite. Pentru moment, .concurenţa lui Oupo'lt
de Ne,mours nu era de temut Dar nu se ştia c.e-i va
rezerva viitoruL
La· începutul iui aprilie, ministrul de finanţe al
Austriei solicită un nou imprumut casei Sunderland,
, ";(lra' . au t onza
R,c, · ' pe '' !fUt' s.au. _Ro b e rt sa. .semneze
personal doqumentele respective, spre a-1 introduce
în graţme guvernuluL
Norii adunaţi pe- cerul Europei aveau o inffuenţă
directă şi l;lSLţpra Cc·rJgresuiuL Şe.::J;nţefe deveneau tot
-rna~ furtunOS$0. _Delegaţii se ccrlveau .cu suspicl nel
raPorturHe cHntre -ei se ?nv~ninau, discutiile luau un
caracter tot mai Vkt}ent, T.afh:yra;td ajunsese să
dl~cute c_u · p~stoiu~ 7n miină. Yntre ţaruf Alexandru şi
~vieti.?rni·:Jh izbt-iG;!ise un cc::n!ot -care amenŞ1~ţa să
. '
-aibă consecinte ans,ve. lmoăratuf mersese .p1Jnă aco!o
' '-' '
Or.r-f-_-~
'f<"-'··~,, d~~~·~f~S"='
....-:;;~-·-·L<- q \;:;' .-.O
\~'.!-
1y;_-,
'n t<-;~;c,~
~in' o''·''"' '""~'<:';l"'+cl•.l
ttl!,~< k-..,! can~ei~r'li'·i
liv V-
\w'i >-L

austri-ac. fv1inistruf pl~nlpotanttar austrta.c Humbc:dt

se bătuse Îf1 duel cu compatriotul său, generalul
prusac von Bayen. Observatorii fiiceau pronnsticuri,
_, o::L u ca· '1n ~·Jra'nd a';n"'"
·. af i•m'n-' ! '···'- ~e ''O''
,,-;:,~n '" t- _,, ·~c~i~ra
~·~ t:~'"'""' ·~''e e••.
;:d

In această atmosferă tuH;~H·e căzu- ca o bombă. o

veste care puse intr'>g Co":gresul 1n fie; bere,
Napoleon găsise la Tuilerles, într-un sertar al
-
biroului regelui ·fugar, un exemplar a! tratatului secrei
.
 VINTI.LĂ CORBUL

incheiat la 3 ianuarie între Franţa, Anglia şi Austria.

În speranţa că va Sfărâma coaliţia adversarilor, .trimise
ţarului o copie a convenţiut}IL Alexandru se învineţise
de mânie. Îl indignase perfipia lui ca:stlereagh, a lui
Metternich şi a lui<' Talleyrand. Avu 'in să tăria să nu
provoace o ruptură intre el şi cei trei parteneri. Îşi
dădea seama că pericolul napoleonian prima orice .
alte răfuieli.
Manevr<~ împăratului Franţei. dăduJ>e greş.
Dezvăluirea
- - -
tratatului contribuia totusi la
-.înrăutătirea
'
relaţiilor dintre Rusia şi Austria. Când i se aduseră la
cunoştinţă aceste complicaţii diplomatice, Richard se
afla .la un bal ore rit in palatul Bel vedere, . de către
prinţul Lichtenslein. După ce bău câteva cupe de
şampanie, angajă o partidă de pichet cu prinţul
Fernando de Castelfranco, membru al delegaţiei
papale la .Congres. Castelfranco pierdea. Iritat de
nepăsarea partenerului şi· de conversaţia pe care
acesta o. intreţitiea cu câţiva diplomaţi care asistau la
joc, i se adresă cu uşoară nervozitate:
~ Ar trebui să fiţi mai atent. Norocul. se poate
·intoarce .impotriva dumnevoastră.
Richard TI privi cu indulg.erJţă. •
- .. Principe., nu-mi purtaţi de. grijă. Sunt .invincibiL
Aş câştiga, chiar dacă aş avea fantezia să joc cu ochii
închişi. · ·
Castelfranco replică înţepător:
- Dacă aţi iuca pe o miză mai mare, n~aţi mai fi
atât de sigur.
Richard zâmbi ciudat
.-· Sunt gata să ridic miza.
, - Chiar şi la o mie de ducaţi?
- Chiar si ·la zece mii, ori la o sută de mii.
Gnibiţii · . 'rotunjiră ·ochii. . P<trti'da deve.nea
'interesantă. Prinţul italian avu. impresia că e luat în
bătaie de joc. Pit. cduse până atunci do.uă sute de
duca ţi.
DINASTIA Sl!NiJERLAND BEAUC:..AîR 445

- '".ţţi juca pe,- zece mii de ducaţi ?:

--.Vă- repet Chiar şi_ pe o _suUi ce r'0H.

fn~J_§rj-if t1s . c8!mtd cor:_ă-sscehderrt -~~ h/-- R!cha --d,

deciară aproape fără a li cugetat
~ Atunci, vă: propun o partidă pe o sută de mii.
Sperase .că va ,fi. refuzat. Dar Richard ·îşi dăd.u
imediat consimţămăntuL La porunca prinţului, un
lacheu aduse o pereche de cărţi noi. Zvonul a.surra
acestei partide •tari se răpândise 'la iuţe1Hă Cutioşri
n·'tns~r~
!--!-, '\;'. 0- oa-
~ ~11 ·eze· din
<1.--U •'• a'lta. .,_. S 01 ')nne· .·p· ·•nţ·"
()\!,_(,.;, •- ''' J' l·m~a''rt't
'.'f-C ,
cărţile.· Fiindcă nici unul •iintrCJ parteneri nu mrea
asupra lui o sumă atât de mare, rămase stabilit ca
socoteljie să fie iichidate a dol)a zi· de d""ineaţă.
Richwd. Su'lderland îşi examina. cărţile. Avea un
careu de aşi şi- o -chin~ă de plcă.
.
- ' 4,: 1 4 '' '_$1' cu 5'"94
l--L"+- .
~--- ';p, ' 'e,
_rosr1 l ie~a1anu
'''''< car;!lE!'
pe mas.ă.
Prinţul nu primise decât o terţit Verde ia faţă; se
uita. la cărţile adversarului: Oercerare;i! lor rapidă nu
făcu decât săci confirme .dezastrul. ~lr!T'âtoarea donă.
desăVârşi. victoria lui. Sunderh~nd. In mai puţin de
şapte minute, italianul pierdu o sută de mii de ducaţi.
Deşi era bogat, resimti greu lovitura. Nu-l .durea atât
pierderea, cât expresia de superioară compătimire de
pe chipul adversarului. ·
· - Dublăm miza? întrebă el întărâtat.
.-· Cu plăcere.
-" - al-e
-rara- 't . corneiltarH, ' .. R'C- . h.J3rd ';mpsr~,t
. - }' carţ:' ., e<
Par+;'• da ··a·ceasta '·u 1 ~~~ ,.
'"~· ''J~ga-
" .~. ' " ' o dl~p·
. lta11~""" ,,, •U.~+5
aprig. Adversarul realiză iarăŞi o sută de puncte.
PriPţul_ de Casteltr·aFco vedea rbşt.:_ Co!mul lu1
Richard Sunderland îl exaspera.
- Continuăm jocu! 7 Îi intrebă 8iol1ard.
lta!ianul n prhi: Cu i)ră_ -
 · 446 ······--~---~······~'~·- VINT~l;\ CORBUl
_ _ _ _ _· .;_:_ce.

-· ·Vă convine să ridicăm miza la patru sute de mii

. de ducaţi? ·
·- Cum doriţi.
be data aceasta, Richard Sunderland totaliză 1n
tnoii done punctE!Ie regulamentara. Caşlelfranco. nu
realiza decât dpuăzeci. şi cinci de puncte. Pierderil.e .
luau proporţiL Patru sute de mii de ducaţi era o .sumă
.colosală. chiar :Şi .pentru un om cu averea sa. Dacă .ia
aceştea se adăugau·.şi cele .trei sute de mii care
schirnbaseră .stăpânul. · în · primele· partide, bilanţul
devenea ameţitor.
-.Rezistaţi .la o nouă dublare a mizei? întrebă
Richard.
· În âştE!pfarea răspunsului simţi pentru întâi<;~ dată
0 .uşoară emoţie. .Şapte sute de mii de ducaţi
reprezenta
. . ceva, chiar şi pentru el. Va: fi în stare
.

Castelfranco să. achite un milion patru,sute de mii de

duca ţi, în. cazul că va pierde. şi .această partidă?
Prinţul respira greu. Ochii i se. injectaseră. Îl
·. cuprinsese un tremur pe care. ·nu .izbutea să-I
stăpânească. In· jurul mesei se bliluceau zeci
de oameni. Emoţiac spectatorilqr creştea verti-
ginos. ·
Robert Sunderland. care dansase până atunci, spre
a demonstra Sandrei că. grăsimea· nu-i îngreunase
corpul. sosi în sala de joc, laolaltă cu un nou val de
amatori de .senzaţii tari, atraşi de zvonul duelului
angajat la masa de pichet. ·
Când află că tatăl său era eroul 'partidei, se opinti
în pri!nele . rânduri.. Castelfranco .împărţea cărţile.
Ric.hard ihtârzie să le la în mână. Ezitarea aceasta îi
.făcu pe prinţ să exclame ofensat..
·'-- Sunt depHii solvabil•. marchize; · Garantez miza
cu ·castelul meu de ia Roma şi . cu .o colecţie de
.bijuterii preţuită. la opt sute de mii de ducaţi.
' .
 Richard ridică incet cărtile. Le desfăcu evantai. Nu
. '
avea in mână decât o terţă. PrinţuL realiză in schimb
treizeci ·şi şase de puncte.
-In don~C'l ....wma··to~re
1' , . U "6
l"
, co'n""~ !·,,· -R'lc"ar"
1._~--v- ,ţ.,, 11 '.ii. -e
;:;:.

inscriseseră ·1 8 pucnte, faţă de 70 tbtalizate de italian.

În sală tensii.,nea aju'lsese la culme. Richard simţea o
fierblnţeală ciudată inundâr:du-î corpuL
At treHea _jOc ridică- simtitor temperatura
privitorffor.
Richard prinvse aceeaşi carte ca .in prima partidă,
~-- - - . . . .
sănnd deodată cele 101 puncte regulamentara. Livid,
năuci! de înverşunarea cu care ghinionul se
cramponase de cartea lui, prinţul -rosti sugrumat:
- Marchiza. aţi câştiga!. Mâine veţi primi actele
prin care vă cedez palatul Castelfranco. Sper că nu
aveţi nimic împotnvă dacă il eva!uez la un mtlion şi.
jumătate de ducaţi?
-·Aprecierea· dumneavoastră este lege pentru
mtne, rosti. Richard încfinându-se.
Prinţul se ridică·de la masă. aruncând cărţile pe
postavul verde. lşi salută adversarul apoi se depărta
" ·m·J'ţ'mea "_la~""' vu loc· ·r~tr
_care ii
1 - o ta··ce•·o, ·~·_ a,-!,5-n-,-,~k
P '•·in t, Li Il•: f• <..if.-"'"'~~, He """·
înmormântare.
.. Din sala de dans se~ auzea zvon de
muz1ca.
În liniştea adâncă cineva exclamă teatral:
- Norocu! lui Sunderfand nu se _dezminte.
Drumul vieţii !ui e presărat cu aur." şt lacrimi.
Cuvintele acestea care voiau să fie o simplă
butadă, făcură o mare irr.presie aGL:pra !ui R~chard
care · surâse stingherit. Deodată avu serzaţia că
sângele i se urcă vijelios În obraji. Tâmpieie îi
zvâcniră dureros. Se clătină. Puse mâna pe ·masă,
căutil.nd un sprijin. O lovitură ca de ciocan îl izbi in
creştet. Cu un geamăt se prăbuşi, trăgand peste el
mas nu rrl!'a' Jd.v de ;ior. Tr'rn'•Jţ
, ,.; ' "" • 0 fernAie
>.c.,~
~,..a~n-1
' ..,., , ,_"_. l"u qp ,,. - tiF>;?,t
:•1'-'""''
isteric. ca şi când ar fi muşcat,,<? un şarpe. Do:-n:nând
 V!NTILĂ CORBUl

zgomotul de voci, bancheru! Ansperg care nu-şi

pierduse cumpătul, rosti flegmatic.:
- După prinţul de ligne, se pare că şi Richard
Sunderland vrea să ofere Congresului spectacolul
inmormântării sai~L,.
 Capitolul douăzeci şi şapte

p r~feţ~a ~ancheru!ui Ansperg pu sere.aliză. D.cuă

~ saptamam ·se zbatu R1cllard mtre vraţa ş1 moarte.
·spre uimirea rnedtciln·r~ ·otganlsmuf său v:iguros tz::butL
în cele din urmă să înfrângă criza, Dar vindecarea nu
.era deplină. Jumătatea dreaptă a corpului rămase
parE!Iîzată, Urmare firească a atacului de congestie
cerebrală, care pe alţi oameni cu constituţie fi:cică
mai debilă, jcar fi şi trecut 1n rândul odhniţi!or intru
DomnuL
· Două luni rămase Richard ţintuit în pat.
In acest Hmp, evenimentete politice îşi .urmaseră
. .:;ursul. La nouă .iunie se redactase actul final cart:r
1ncheia şedinţele Congresuicd de la Viena. .Câteva zile.
mai târziu, ·· \fl/e!Hngton zdrobise pe Napoleon · ia
.Waierl()ţL Bităl.ia' aceasta fusese uNm"..pâlpâire a:.
strălucite! aventuri imperiale.. Aliaţii se :îndreptau în
rria~ş forţat .spre Paris·.... În urma Coiocinef9r .arrnatet
britaniCe victorioase, vene·a în pasul cailor echipajul.
regelui Ludovic al XVU !-lea care abia aştepta să-şi
reia tronul: · ·
Richard ·. habar n-avea. de aceste evenimente.
Potrivit strictelor prescripţli ale medicilor care voiau
 l/INTILĂ CORBUl

.să-i evite emoţiile, nu i se a.dusese la cuno'?tinţă

. nimic.din transfonnările ce zguduiseră Europa în acel
început de secpl. Abi.a către mijlocul lunii iunie, când
mediCii sodotira pericolul înlăturat, JiJI său Robert ii
vorbi' cu· ocoluri şi menajamente despre marile
schimbări. ·
. Ptlrna întrebare a lpi Richard fu în l~gătură .cu
proiectata conferinţă de '" 15 mai, la care. urmau să
participe conducatorii întreprinderilor controlate de
-1~
casa Sunderland-
. .
Beauclair.
... -
'- . .. . .. ·
Nu! Şedinţa nu se ţiouse din cauza. războiulyi.
Spectaculoasa lrrlrângere a lui Napoleon şi iminenta
.ocupare a Parisu.lui, ele către aHaţ{ vor parmite se a
.fixa o nouă şi apropiată dată· a conferinţele În orice
caz, şeful.casei Sunderland clU e~a în situaţia de a o
prezida. Starea sănătăţii sale nuci pf3rmitea eforturi
fizice sau intelectuale:
... -· Cu .alte cuvinte, 'avelhie.gân!d să mă scoat"i.ti in
factor comun, se revoltă Richard. Nu .renunţ la luptă.
Am . de gând să mor pe baricadă.
Diplomatul farni.llei ,nu găsi. argumente contrarii.
Dar acol.o unde el dădu .greş, reuşiră me(jicii.
·~DaCă nu ,vă menajaţi, veţi suferi un nou atac de
congestie, cu sfârşit fataJ. Da, da. Nu vă faceţi Iluzii.
Organismul, Hiîrr Sunderland, este ca şi o maşină.
·Daoă. H forţaţi; ,se uzează •îoainte d.e .vreme. Acest
<.abuz ;jcaţî săvâr$it · dmnneavoastr~. Nu e vorba. de o
de.finitivă retragere din viaţa publica Aveţi . însă
nevoie ·de·. un foarte. lung r.epause. Oacă. nu veţi
. respe0tâ.'prescripţiile noastre, nu Mă garantăm ca veţi
Jrăi până. la sfârŞitul acestei luni. v-am vorbit;cu toată
sinceritatea:. Rarnâne ca. dumneavoastră să decideţi.
· După plecarea ;rnedicilo~ Ricl:lard reflectă. adânc.
Nu 'Şi"ar fi, inchipuit că era .atât de bolnave În
ultimii anl TI supăraseră .de. atâtea ori ameţeli le, Dar
nu le· dăduse:.)'Jmpor,tanţă. Nu consul.tase pe nimeni..
deoarece,,se. socotise pe deplin sănătos,
 Ridică resemnat din umeri; Nu te poti •mpotrivi
soarh3i'.- Bin~e cei- puţin c'ă:--suprav!eţ_u!eSc -C'ongestleL
,_Dacă at fL mu-rit; în urma· : ar r:âma.s: haos t -n
Niciodată .nu se gândise să";;>i facă testamentul.
Fusese încredinţat că va atinge cenferJarul. Acum
trebuia să mediteze <serios asupra ultimelor
dispoziţitmL
Din fericire,. îl avea la !ndemână pe. avocatul.
sanders, carecj .însoţise la Viena. într-una dfrr zile, :se
închise.· cu :>cesta in ..apartamentuf.c.său. t.ucrară
împreună până noaptea târziu. Rezultatul discuţiilor fu
cristalizat· în două documente. Primvi. · care avea
carac~etul unui cocntract comercial. enumera
î'ltr~prinderHe bancare$ industriale~' miniere- şi de
transport, 'î·ncorponite în -·sânuf ·casei - Sunderland.
Capitalul de două spte de miH::>ane ge dolari, :;·westit
în .aceste firme era repaf'tizat . astfel: optzeci de
milio>ln·ef apărtineau lui Richard Sunderland-Beauclair.
Restul se împărţea în . mod egal fiilor săi. . Fiica. sa
Georgina nu era menţionată in contract:. Ultimilor doi
copil minori ai răposatu!ui Adrian d;a Beaulieu li ·se
rezervase suma de douăzeci de milioane. de dolari,
;care urma să le fie .înmânată. fără dobândă. la majorat
Tot atunci vor fi şi ei cooptaţi ca părtaşi, cu drepturi
egale. O clauză importantă.interzicea participanţilor să
scoată' din. afacere vreun .tian, în· afara·.beneflciilor
·an,·u· a,v-
-'•~ ,.;
y-, a · ,- s' "m"Jo··
<..~•• .-..:.,- ·r. '"o~esare· .pentru
_,f.__,;V ;,,_.- l"t·eflnerea·
.•_li l , ,

famiiiiior respective. Richard · Sunderland îşi păstra

drepturlle de. şef al casei.. Numai el lua hotăr.âri de la
sine putere. De asemenea; .avea facultp.tea să facă
oricEH;chimbări 'în ':personal -.· angajări sau concedieri
- şi să scoată din casă orice sumă de bani ar socoti
necesar ,fără a: cere cuiva autorizaţia. Soţiile fiilor săi,
·copiii acestor<~, sau eventualii lor tutori, nu aveau
dreptul să cerceteze registrele de afaceri şi nici
corespondenţa comerciala Oricare dintre. asociaţi ar
aduce vreun prejudlcid' casei, prin proGese ori 'prin
 ---····~-~

orice alt mijloc, erş obligat să achite ·în ·douăzeci şi

;patru de ore; :drept pedeapsă, un milion de.•dolari, care
urma să fie vărsat ·in fondul comun.. Cea mai
importantă :c:!auză a documentului prevedea zonele de
influenţă .rezervate fiecărui asociat. Richard
· SWider!and îşi păstra ·puterile discrejionare asupra
întregii case. Lui Henry Sunderland i. se încredinţa
administrarea
' . . .firmelor
- -· . din. Statele.. Unite, lui Robert
'

. ''Sunderland firmele din · Auşltia şt Europa. centrală,.

Jnc(iJsili }talia, Jui .. Cbarle.s Sj,Jndedand' întreprinderile
· 'din America de Slld ... si Indii le Occidentale, lui
Francls-Andrew Sunderland, lord Eastleight, flr.mele
din Marea Britanie si lui Gerald Sunderland. duce de
· UJsignan"Valois, tinnele din Franţa şi Spania. Până la
:majbmtul :acestuia, contele Amaury de. Cha!iais va
dirija afacerile casei din .ultimele două state. In ziua în
care Raymond de Beaulieu va ·atinge majoratul, i se
vor încredinţa firmele din. Spania. în cazul morţil:fără
.descendenţi, a vreunuia din asociaţi, supravieţuitorii
vor decide cui se va. încredinţa· ·zona rămasă fără
stăpân.
Acest d.oc.ument secret, care urma să fie semnat
de fiii luiRichard avea .rostul să le. acorde o iniţiativă
mal largă, şi .să, limiteze perturbări le care ·· s·ar
produce ;eventuaJ la moartea actualului şef al casei.
· Al doilea. act, pe câre îl intocmi · Richard, fu
propriul liH testament. După moarte, lăsa
moştenitorilor, Jo porţiuni egaJe, intreaga sa .âvere,
mobil.ă .Şi impbilă, evualuaţă la cdnci milioane de
· dolari.. PreţUirea aceasta~ inferioară valorii reale a
succesiunii, avea rostul să · reducă· taxele de
·.•...•. rnoŞfeliite, care s-car fi fidlcat Aaitfal la citre fabuloase.
Capitalul .ihVestit În numeroasele firme înfiinţate de
·. casa ;Sunderland•Beauclair pe. cele .trei continente,
făceau iluzoriu un control al fiscului.. Testamentul
·menţiona. actuL.pi'in care Georgina de Beaulieu,
năilcufăSundedand, rent:Jnţa în numele ei.personal şi
 453

?!·copiilor din afara căsătoriei cu Adrien de Beaulieu,

la .orice pretenţii asupra. succesiunii.
·Acest document reînnoia .dispoziţia iui Richard
Sunderland, .de. a se exclude din întreprindere orice
descendenţă de sex feminin, cu excepţia Cyn!hi.ei de
B.eaufieu, căreia 1 se recomanda !J se Căşători cu un
descendent in linie bârtlătească .aJ capl.liui fa(lJ)JlÎ'ii?
Sunderland-Beauclair,
.. ' . . -
·. i" ,·.-•''
~

b clauză draccmică era 1n'3ci!sa către stâri;i'llt\J?

testamehfului Oricare dilltre urn,aş'i şi~ar manifestâ ·
intenţia de a se retrage din 'afacere, s-ar vedea
aut()mat redus la pil.rtca sa legitima. calculată numai.
asupra celor două milioane .. Această .cetă i se va plăti
în bani lichizL Acţiunile, imobi!els, ori participările la
diferite. firme, nu vor .fi înstrăinate sub nici o Jormă. ·
Într-o ·anexă secretă, se prevedea că principiu!
· primogeniturii va fi .respectat în privinţa admimstrării
a·Jerii şi in legăturile dintre fraţi. După moartea lui
Ri-chard Sunderh:.md. fiu? său Henry va moşteni titlul
de marcniz şi va ii şeful familiei. In · cazu! morţii
;;cestuia, şi a descendenţii ar săi ln linie bărbăteascii,
RobertSunderland va deveni şeful familiei şi aşa mai
departe.·
În lncheiereji testameniu.iui, Hicl1ard !ă,să zece mii
de dolari diferitelor instituţii .de binefacere din Statele
Unite~ SUJna aceasta urmâil'd_ a Jl dls-tribuită potriv·it
·indicati·!Lo-r ·unui CJ>mltet rnez~dat de ·-Henry
Sundeilarid . şi alcătuit <lin câteva personalitati
cunoscute pentru actele lor !iiantropic;e. Faţă de
uriaşa avere lăsată de Richard, suma aceasta era
derizorie.
In sfârşit.· nu uită niţi pe colaboratorii sa1
' -+' 1c:ege t e !mpo.
.apropra,~c ' rt arne
' pnmeau
• con t Ec,e
J ,.;maury
A

de Challais, Guy VVragby,. avo.eatu! .Joic:" <:Jarrders,

Wilbur Morrison, Jul.es Lafont ş~ Antf•rrny Temp'"'
 ;Seâetan.d Nonnan McKreely, · care~l · l;ărltise cu
devotament o i!ll'!ţă. întreagă; riu primea: nimic fiindcă
aVusese o data nenorocur· să~i indispună .
.. c.lntrcaltă .an.exă a testarnentul.ui, Richard prevedea
. ca: palatele Şt o(ice .alt.e imobiie, achizhiori'ate de el în
în
cursul vieţii, .vor fi folosite indivi;dune de succesorU
s'ăi şi de... descendi:Jnţii los:. J>,ce;;tia vor fi liberi să
cllmpere. pe viitor oricâte imobife Vor gasi de cuviinţă,
care. să fie folosite în;exclusivltate de membrii famil.iei
r~speciive. GolecţiHe de te[)louri $.1 obiecte de artă,
. :fduf\âte' de .el; vof â\iea '#eea$i .soarta;
·. Dupâ reclactareil. acestor documente, Richard
respiră' liniştit. $1 după. moarte voinţa. sa va dirija
d!;!spofit'relaţiile dintre urma$l. Îi legase atât de bine .
îrt<chingile dispoziţîilor testamentare,'încât nici Unul
?<'âiin er nu va putea .manife.sta veleităţi de
' 'irdependi:mţa. Toate acest.ea aveâu lln singur scop.
•• Goi1solîdarea
' { . .. -- . . . d.inastiei
-
Su.nderland-Beauc!airC,~care
. ·nu
· trebuia să:-şLpiardă coeziunea prin .piecanismlfl firesc
al succesiunilor.
După plecarea f!vocatului, Richard sa lăsa .să cadă
aproape fără suflu .pe perne. Redactare~'!
d6.cumenteior îl extenuase. Abia acum işi .dădu
seama ca medicTL nu. se înşeiaseră când· îi
prescriseseră un înd!llungat repaos. In nici un caz nu.
scarmai f.i încumetat a prezida conierlnţa directorilor.
'Era un om sfârşit? Tritrebatea aceasta îf prilejui un
trist ·exâmen sufletesc. f'ara!izi&: !1 ţintuia în pat
Medicii afirmau că ·îşi va. recâştiga treptat uzul
braţului şi al picie)rahii ibolnav .. 'Şi vorbirea lui !le.
resimţea, 1 se 'împleticea limba $i se exprima cu
greutate. Această;;neputinfă 1l înne.bunea:. · · .
. Sfâtşltul fur Abercromt:Jie îi revenise în minte; .li
peqepsea Dumnez~u fiindcă îş'i asuprise cumnatul.?
Fiindcă il doborâse, când .ăr fi pwtut ~ă-i dea o mână
de ·aiutor?
'' ' :;
'

·Richard sidlcă dintr"Lih. singur u.măr.

 DINASTIA SUNQ!;RLAND BEAUCU\IR 455
--'--··-···
·- Prostii! oolborosi .el ·rnciuda.t. Dumnezeu are
trebt;rl m<!i lmp.ortante.
Nopţile treceau cu enervantă încetineală. Ore
intregi stătea cu ochii deschişi, orivind in intuneric.
tot felul de gânduri îi tr:eceau prin minte. · /şi
recapitula yiaţa, succesele,, îhfrângwih:J. Opnelia eŞi
Andreea îi popQiau visele. ,.Qphelia; Jer;neia . cara.<îi
adu1;;ese IJogăţia; şi . Andree!l, filnt!l .cil~e+ adus8$e
dragostea. · •.. . ,;>
< , •. • ·.·.• ·· · . '. · .'. I • '/ <
·.· Cât 11r ,fi .fost de Ieri.cit să d ai,tiă p~ Anotee'iliî6< i
preajma lui. Poate ca $car :U slmţlttstingherit ş'ă ,se ·.
înfăţişeze inaintea ei în aceastij stim5 de sărmană
n v,
~o"t'n'a~
u , __·El ,. m"rwlrul
rl.~ - R'~"'~rd·
·-~--=-·-·!
1\,.,."t:l .\Suna'c.rlan•<
__.-, tv ,_ '-•, m-r,..·h,··r
na_,..,. ,,_-
de. Beau~l~ir. nu ma1 era d_eCăt o.- ru~r:ă.. Gândut 'fi
exaspera:. Dar revoltele erau Z;:ii.larnice.
După--lrei_ iufli qe z:ăcere Tn .pa~, med ii n T~găduiră
să stea lnirctnl fotp!iu. Acest .progres ii făcu o bucurie.
c;opllărească. . . . . .. · . . . . .
lritr-o zi~ în Vrenie ce sora de Cadtatr~- lipse~ din
cameră, înce.rcă să se scoale din fotoliu.
Sprijinindu-se de scaun, se ridJcă în picioare. Se
menţinu câteva.secunde, <jpoi se orăbuşi ca un copac
1'e"'za• P'!C'"r"'
J.V " ~. hr
, U!.bnln-" . "'" '"s.o-""
_ ''.,/ }\J
, ;:;;;.,; l ,:._.., ''rl ar· C;l.,
yi;';<V _, ··r~
;:) \-:i;
i;)aa"-1
susţină. In cădere; se lovi de o măsuţă pe care o
răsturM cu. tot ce se afla pe ea. Sora de caritate şi·
servitorii. ,îi aşezară din·· nou. If1 . f"l.tl'lli 0." Richard .•s9
ales.e cu o vânătaie .înJrunte. După această. tristă
păţania se cuminţi. Nu-Şi mai incercă forţele. Nu
.. abandon ase. lupta, dar se temea de repetc:.rM unui
lnsucces •.. I-ar fi zdrob.it moralul. · ·
. Spre a"si qmorT timpul şi a.,şi izgoni gândurile
negre, pus<:; să. i se citească romane .. Literatura nud
. preocl!pase niciodată. Cunoştinţele lui 1n · acest
domeniu erau neglijabile. Cărţile pe . care le
aohiziţionase erau alese doar pentru raritatea şl
scumpetea lor. Ore intregi secretarii îi ,citeau romane
franţuzeşti
.
şi englezeşti, de mare. succes, Richard le.
 asculta distrat ori atent, după dispoziţie>, Când
întâlnea câte o carte cu subiect. palpitant, se plasa in
pielea unuia .din personaJ!!, Jrăindu~i aventurile,
Această ocupaţie îl făcu i;ă mai uite de supărări.
·. ·• .p dată pe săptămână} prim!>!! rapoarte. >sumare
asupra mer~ului . afacerilor· casei sal.e. De cdmtm
acord .CU JUies.Lafont; Robert înlăturca <!.in dările de
seamă tot ce l-i•r fi p!JI.Ut indispune tatăl. Situaţia era
prezentată trandafiriu, beneficiile se n)enţineau la un
~!nivel invariabil înal(, Jar .c;ombin<Jţiile;.de burs.ă erau
veŞnic încunUnat€! 'de . sui::&s. .. .
· ·· La început, Ric'hard nu bănuise că e victima unei
mistifipării. RliD dfY uimire< şi într-o oarecare măsură
de.tristeţe, ..îŞi :zicea. că perso<\na sa incetase de a mai
• fi necesară .. Copiii se descurcau şi "Singuri. ·
i Jr.tt'~o zUi căzu însă in mână un jurnal londonez,
· care,q;~ll!!ta cu lUx de amănunte criza economică şi
mizeria ;<:lin Anglia. Gravele di!'l docurile Lon(jrel şi
· .· tulburările din regiurlile industriale din vestul Angliei
e~au descrise pe la~g. în ·acest chip .află că uzinele
Sunderland-Montorgueil din Câfdiff erau paralizata
de douii săQtămâni de. o grevă care . generase
·tulburări. sângeroase. Şi aceasta în ziua în care i se
citise un raport din Anglia care menţiona creşterea­
producţiei în uzin!!le de armament şi infloritqarea
. .

situqţi0 , e.conomică, a tării. ·· •, •

Abia acum înţelese Richard ·Că fusese înşelat ·
săptămâni <ie-a. râ8du!, numai .spre a fi apărat de
emoţii. .. .
·. Jn ci ada acestui ţonsjderent, Ci'lre ar li tre.buit să
·. pledeze in favqarea~autorilor săi, Richard se înfurie la
· cul.me .. Blestemă>· JUnă, ;-.fulgeră şi ameninţă pe
.; vinovaţi cu> trăsneţele 1ui. · D.in iil.la aceea, i se
··. pfezentară dări .de seamă reale: ..Richard soGoti că
..obţinuse un mare succes, · •· . .
.· În ultima săptămână a lui iulie sosiră la Viena toţi ·
fiii ·săi. Semnară.fărăa crâci\i documentele prezentate
'_.DINASTIA SIJNDERLAIIID, BEAUCLAc.ci__.R_ _ __ 451

de Sandere;, apoi câteva. ore , in şir rări)aseră ~ă

asculte o.bserlia\iile 'şi poyeţele şefului familiei. In,
eluda aten1iet !or aparente; Ri.chard avea i!1)presia că
e urmărit fără interes, şi că ;9~ndurile lor rătăceau
aturea. ~~
,.Am devenit atât de in,util?'' se tntrebăel, când
.observă un căscat.;:discret al>luî Charles.i
în noaptea aceea îl tortută d Qervoiftate careX .i
alarmă pe toată lumea, Arun.6ă :o. sticlă du~
~medlpamente după infirmiera de seiyi\;fu,jş'l izgq!)ji. '
secretarii şi copiE)şi cu înjurături pe simiitof'i. , ,
A doua z,i de .dimineaţă ,îşi convocă din nou fiii şi
pe principalii colaboratori. Le anunţă notărărea sa de
a numi în fruntea Băncii Sunderland din Londra pe
Francis-AndrÎ;lw, :apoi .le comunică ultima sa decizie,
In curând avea .să plece la Veneţia.
Robert si Francis-Andrew, eate îl iubeau sincer;
' ~- '- • - ••• "'' ·- - • -'· w-' .----• . --
protestara. cu energJe, MediCi.! 11 mterz1ssssra once
deplasate. O ·călătorie în actuala stare i-ar primej.dui
viaţa,
Richard .rămase neclintit.
. - Nu voia
. să mai rămână
·la Viena.. Simţea că se Înăbuşă în oraşul acesta
blestemat. La Veneţia se va însănătoşi. Voia să facă şi
un drum până la Roma. t:ra nerăbdător să intre în
stăpânirea palatului Castelfranco, câştigaf'la cikţL . ·
Actele de transmitere ale propr1etăţii fuseseră
încheiate .a doua zi după accident. Era urmărit de o
idee fixăc Să locuiască şi în aceâs!ă reşedinţă.
RichaJtl respin.se protestele feciorilcr să(
,-.'·Credeţi că: am âjuns să nu mai ies ditr cuvântul
vostru? Nimeni nu mă poate împiedica să plec la · ·
Roma. Am scris lui Wragby •a Londra, ·mgându~l să
~rină neîntârziat Indată după sosirfia !ui voi pleca in
Italia.. E. limpede? ·
Spre a~l linişti, Robert şi fratele său Tnc!inară
resernnaţi fruntea.
 , ', Câteva zile rnai târziu sosi şLGuy. Wragby .. Pe'
Richard Il~ recogfl?\tâ . .prezen;ţ!'l fpstul}{i '· c:oleg ~e
faoultate. Incerca sa cJteasc.a pe .ch1pul ac!:lstula
impreŞia pe carei;.'o fac('la: acurn d!Jpă .ceH dă.râmase
, qoala.wrabgy se comportă ca şi când nimic nu s-ar
· fi schimbat. Vorbi .despre Napoleon, .despre regent,
despre lună; despre soare, da nu rosti nii::i un cuvânt
despre bo.â.la !tii .Iiichard. ·
.,Acesta rămase oaret.:um descurnpănJt, Deprins să
·,:istorisească fieeăhJi vizitator fazele crizei din .care
.}ioi{l Teşişe, şi să .·;;.e. îqdl,li(')şeie •qşupr<'Jc pro;prieL tU:i.
soarte, îi păru ciudat că Wragby tYecea cu<uşurinţă
.··peste acest suqiect La 'Inceput se'supării hîdifi.renţa
• prietenului ii. paru lipsită • .de eleganţă. După . o
cl'1ibzuire .mai adâncă, îşi dădu seama Că Dolofarwl
)rcerca •;să-! facă a-şi Uita suferinţele. · ·
Wragby .avea talentu 1 .să de& .şripi timpului. .·ore
·..•. întregi vorbea . despre tab!oud, despre. expoziţii,
ct~pre ca,ncanuri!e dig lumea artiştilor. Spiritul. lui
n:esecat, vorpirea cn!orfltă,
tonul glumeţ,
considerentele filozofice, 1mpletite abil cu spicuiri.din
viaţa inaril.or capitale; Ti .distrau pe· Richard. care
·ajunsese a nu l!;'e mai putea lipsi de amicul..său.
7 Ai hotărât. să Petreci câteva luni la Veneţia. Te
felicit, îi .spurvaa wragby, risipind!,J-i ultimele îndoieli,
pe care i le. stre.cur:asE;ra obiecţiile medici]or şi. ale
feclotilo~:săL Te.vei '0\JiiÎ\lni, te,.veLîntrem,a ..!.n .cu. rând
îţi veirelua.ocur>caţiile: E fi.dicol s.ă te .indispună acest
repaos forţat Gând~Şte-te că . şi să te. întorci în
mijlocul comorilor tale de artă, .că ai să guşti i!!răşi
farmecul.. pei$aje!or . ve~;~eţieoe ..... Vre! să .;mergi . la ·
Roma: PeFfecL Vei călători î!) et!jpe mici, puţin.
obos!.toare. Ah, !talia! suspină cu .incâotare Wragby.
Am devenit. li fie! Gândrostesc cuvântulltaiia, sufletul
mi ş~ umple.dE;.Iumină, in nări simt miresmele subtile
.a.fe florilor ide. câmp, jar imaginaţi,a începe să
gatqpeze. \făd monumente romane, colţuri .de grădini,
peisaje in care·marea şi munţii. îşi fac reciproc ţurte.
 Ricliard îl ~sculta transporta[ Tablourile zugrăvite.
cu înflăcărare. de Wragby îi evocau 'călătoriile llli
italiene, î.i aminteau cie Andreea. De cea mai fericită
-_epocă 'din viaţa lui Reconstu,u;no..:o. sirnţ6a, 0
-_me!EUlC:OHe: ae!âncă ş'i p;ăcută~ 'î-tl care se Cufunda ca
întrco baie caldă.
. ·- Lasâ cifrele .pe.i seama altora.. Fecioiii;tăi sunt ..
în
azi oameni toată firea. t.a$aci,sa mu66easbă:, Sii -se .. •
dea· cu capul de pfagu'l de sus;.Şă. îriveţe;a, se':\i
conciuce·singuri. Toată viaţa lor'iaksă le'.dirijei:i pa;;lirt •
Argumentele lui Wragoy nu 'îngăduiau replica.· . '
·_ Câtă. plăcere ai să faci lui. Raymonci şi Cynthiei,
J;:ontinuă Dolof~mu!. Sunt sigur că îi vei lua cu tin.e.
Tu eşti acum părintele l.or. Soarta ţi i•a încredinţatţie,
Ai obligaţii faţă de ei. Le trebuie şi lor aer, mişcare,
libertate, soare. Italia le întruneşte pe toate. Poţi să
spui că >nu~i .adevărat?
-a La ts a-ugust R1ctu~rd părăsi vtena_ -E-ra 7nsoţit de
Guy Wragbv, de copiii lui Adrien tie Beaulieu, do
.plutonul său de secretari şi de trei medici.
Parcurseseră drumul în pasul .cailor. Făceau opriri
des.e 1n oraşe, prin sate şi neori Chiar ln rnij!oc 1
naturii. · · '
-. Mă si.mt în vacantăl exclamă Wraobv -Doi o-
, ~ o

fa nul, aspirând ·cu nesaţ aerul fmbăisămat de cetinL

PentrU prhna :dată-,-, Rfch;:,~:rd -prBtui <~pitores-ctrî"
p!lisajeior' Tirolului. Abia la 10 septembrie cortegiu!
sosi la Veneţia: Palazzo Andreea care stiituse inchis
atâţia ani, zumzăi iarăşi ca un stup.
Richard angajase. un nou preceptor pentru nepoţii
.săi. După restauraţi!î,. Madame · de· Vigrreaux se
îliapoiase .la rudele ei, în Franţa. . ·
Prec-eptcru!- -,era- cln tânăr' scriitor' itâHa.n,, :Glovani
Bardollno recomandat. de nunţiul papal. Tolerant,
· Richar.d nu se. temea de .influenţa .pe•.care Bardolino
ar putea s-o. ·. aibă asupra educaţiei religioase a
copiilor săi, •
 !Dacă Raymond sau .Cynthia ar vrea să
.îmbrăţişeze catolicismul, n•aş . avea nimic, împotrivă,
. deci eră într-o zi Jui. .Wragby. Străb~h(cullor matern
n-a fost catolic? · · ·
Wragby ·.nutrea • mare simpatie Cy[lthiei. Acest
celibatar Jncorijibil des;coperea)ri sufletul .său tezaur
· de .taQdreţe pentru rrepoţeii prietenului. ·Cele mai
frumoase păpuşi .er"u pentru'; Cynthi'a. !.ar lui
·• Raymond îi cunlPără o colecţie. de. so.ldaţi de plumb,
demni să. figurezl"!.într-un rnuzeu;e. ·
. Stareasănăfăţij .lui Richard se ~mei iota sensibil. Yn
..octombrie. obţinu autorizaţia să. umble în baston.
Graiul i se limpezise, se simţea Viguros şi dornic de
·viaţă.
' Carnavalul şiei petrecu la Veneţia. Din balconul
palatului Andreea; urmărea •regatele de pe Canale
Grande, :retragerile cu torţe, iluminaţiile. feerice, cşre
dădeau Veneţiei înfăţi$area unui oraş de b.asrn. Dar
această strălucite era numai. ·.de faţadă. Veneţia şi
·.însufleţi rea de aftădată:pi,eriseră. Lumea petrecea fără.
tragere de inimă. CarnavaJu! nu mai era decât o
parodie •a trecuhllui. Umbra vulturului blcefal aostriac
plutea~ asupra Veneţiei, creând An sânul populaţiei
localnice o psihoză de teamă şi ură impotriva
:•ocupanţilor; ·. ., .... ·, •· · • ,·. ·
lrnpăratlil Franz al H·lea declarase .lombardo-
. veneţieqilor,: ",mi aparîineţi prin <:Jreptul cuceririi, aşa
. ca ţje ·aoum înainte t~:ebu{e să uitaţi. că aţi fost
' ' 'd'ata'.;. ~J,alierH
vreo. ,,~ . - -. u , --
. .' . -

Proclamaţja aceasta imperioa~ă, dar lipsită de

.··logică, îndârjise'.pe.verieţieni care nu numai că nu se
· socoteau austrieci, daf nu pierdeau ocazia. să
•. dQYedească a.cE!:';t lucru. Printr-o reacţiune firească
..împ()triva,agresiunii imperial<'!, .răsăriră ca ciupercile
· societăţi . secrete. .Pi)llţi~,i, sprijinită de. o legislaţie
draconică, :.se străduia 'zadarnic să le înăbuş€!:
 Atmosfera aceasta nu era prielnică serbărilor şi
mascaradelor. Palafele· nobilHor isi închiseseră
porţile. Burghezia rwţlonalistă şi · muncitor!mea
actival:J .subersiv împotriva autqrttăţilor. Poliţia opera
arestări ·printre patrioti. în aceste .conditii, carnavaiul.
se ,!)tinse înainte de vreme, ca un focde paleude.
Intr-o zi, poliţia. bătu la porţile palatului Andreea.
Zbirli veniseră sa-I. aresteze pe Giovani Bardoii.no., .
învinuit c.ă. făc:ea parte. dinir- 0 grupare •.
antiguvernamentală. Numai o.datorită interventiei !u'F
Richard pe lângă guvernatorul• Veneţiei,. 'scăp:'i
.Bard.olino de puşcărie. Autorită1ile <Wstrlece
,pr:miseră ·ordine Jormale să.. se· comPorte ·cu .roat'ă
considerâţia faţă cte ·acest străin, bine văzut de.
Cancelariatu! Imperiului.. Richard făcuse acel demers
numai din comoditate. Nu voia. să mai caute un nou
preceptor pentru nepoţeii săL.
În 1& februarie. 1816 primi de la Londra o i1este
tristă, .care - paradoxal - îl bucură.. · ·· ·
Gera!d, duce <.le Northland, îşi dăduse duhul, după
o boală grea care îl ţintuise ani de-a rândul pe un
1'otoiiu cu rotile. În urma morţii saie, Francis~Andrew
mcştenea titlul ducal.
O .iună mai târziu Richard primi o scrisoare
amănunţită din partea fiului său, care-i descria cu
legitimă mândrie ceremonialuLprimirii sale'în Camera
Lorzilor. · .
Francis•Andrew devenise uri per"onaj de prim
rang. Ric.hard ar .fj. avut toate motivele să fie înc2niat,
. dacă o trăsătură a. caracterului luî Frahcls~AnGlrew nu
i-ar fi dat serios da gândit. Atâtrapoartele 'primite din
partea lui Jules Lafont, cât şi ziarelesosite din Anglia
relatau viaţa uşuratică a acestui nou Cressus, cara
uimea Londra cu. petrecerile şi orgiile. sale. De îndată
ce se văzuse în fruntea averii duciior de North!and si
a casei Sunderland din Marea Britanie, se limsase 1n
cheltuieli nebuneşti; În fiecare seară pierdea la
 4_!\2 _ · · -· -·..:· -· · · ··•· ••• VINt! LA CORSl!L
·-·- · · - · - · · - - - ··- --~~-~ -----'--------·

\1\/hlte'sori !a.Jockey Club sume fabuloase.1ntreţinea

princiar câtev-a actriţe şi dartsaţoare de -la Operă .
.G(ajd!.ltile s.ale cuptindeău o suta de cai.. de curse. La·
.pE;ltrecerile &feritE). de el. se Inghesuia o lume pestriţă
care cuprindea pe lângă membri al înaltei aristoda-
ţii; figuri dubioase ·de aventutieri şf escroci interna-
iUonaiL
,',, ' -
· . • '
.
·· Scrisorile prin .care Rich_ard îi recomanda
cumpătare şi o .aţittldihe rnai demnă:, compatibilă ţu
. nume.le şi •rangul.său, . J'ămâneau fără ·-răspunş,
.
·. .· - În ritmul acesta Î"a[ .aîiJnge nici .averife nu
:reginei. dir'l .Saba! ex_clama RicHard exasperat,-ori de
'câte . ori primea . d_e ·la Londra veşti· despre
nesâpuinţe!e. fiul.ui său, De la cine_ a moştenit -
naravuri le' acestea? în viaţa mea am cheltuit mulţi
bani.. oar neam >depăşit niciodată .marginile. Faptele
lui Francfs-Andrew ating .nebuni<L ·
Fiindcă lecţiile sa!e de morală Au aveau succes,
. Richard porni să bombardeze cu scdsori pe Anthony
· Temoie, căruia îi .atribui.se''rolul de mentor al fiului
• V O • •• '

sau.-
"Sunt prOfund indignat de faptele lui
Francis-Andrew. Se comportă ca un parvenit, speriat
de un belşug cu care nu a fost deprins. În parte, te
consider şi pe dumneatav!novat Ştiu că dobândise$i
-IJ1Fmaf'e• aseelident asup''ra illl. '[}Ei :ce rlll' folosesti
• • 1 •

ace?stă influenţă spre a;,l Indrepta? Dacă nu-şi va

sehimba fei o[; .de., viaţă, ln scurt timp, voi · v.eni la
londra, Prtlzeoţa mea. nu-l va bucura pe
Francis4\nd!'ew. •Li! nevoie, ş_tiu să iim şi măsuri tari.
PQVăţtiieşte·i si:H;,i pună fr~nă ?liântu!ui. Inainte de a
fi' dUGl3 c:le North1and estE! .fiul meu. Şi În această
calitate imi datoh,a.ză aş_cultate. A.minteş_tlH că sunt
·.î'ncă ..seful. casei Sunderland. ''
-- _, - - . - - - - -i
- ~ ->

Richatj:l realiz_a cu amărăciune că ameninţările

sale nu av.eatJ e'fec.t. Averea ·mostenita
' .
de
. DiNASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR .. 463

Francis-Andrew o .dată cu ducatui · de Northland ii

asigura o independenţă deplină. Chiar dacă Richard.
ar încerca. să folosească mijloace drastice. fiul. său
.şi-ar putea continua nestingherit viaţa deşucheată.
Ce era de făcut? Niciodată autoritatea lui Richard mJ
suferise .o eclipsă rn.ai gravă. Francis,Andrew·'nu-1
'infrunta -·. Îl nesocotea. ·
' ' ' '
.c

Ce anume determinase
' . dezechilibrul
. .. - său moral?
-· --
Anturajul nesănătos, fei'Jleile,. banii, lipsa unui control
sever,·. educaţia greŞită? Dar ce rost aveau>aceste
tardive recriminăfi?
Către. inceputul verii, Rich'ard decise să ~lece la
Londra. Era o hotărâre eroică. Medicii îl. preveniseră
să se ferească de supărări. Dar Franc:i3-/\ndrow
trebuia salvat cu orice sacrificiu .. , · · . · · ·
..-· Se -pregătea
- .
de
.
drum,
·- . -
când
- .
primi de la Anthony
. . -
Temple o scrisoare, care-i domoli in parte temerile,
şi-1 determină săcşi amâna călătpria. Fostul său prim
· secretar îl anunţa că Fmncis-cAndrew se logodise cu
_Lady ·Grace -Alde.r.ney, :mea Jo·rdulul =Blencal:hra. Lady
Grac·e- era ,o 'făptură -gingaşă-, care -după prezentar'ea
ni It. - G_urte, cuceiise ·socleta~tea londoneză-.
' ' ' -
' '

Franc.is-Andrew se îndrăgostise .de la prima vedere.

Richard nu av"a .înc_redere in. adâncimea
senlirnentelor
' - " - '
fiului său. 11 stia
' ' ' - - atât dedlusturatic.
' ' ' ' ' '

încât aceasţă iubire îi .păr_u un _capriciu.

Anthony Temple ii mai scria că. tânăra fată
impărtăşeil,. simţămintele lui Francis-Andrew ş1 că
· lordul.'. Blencat.hra. îşi 'dăduse consimţăr(l ântul..
"Cred Şi eu,
îşi. zise Richard. Nuci displace să-şi
căsătorească !ata cu cel, maT bogat om din Anglia. Mă
tem că- .
si
' Blencathra
.. . si
. fiica
·- sa vor
.. .suferi s.mare
.
· deziluzii.'Dacă aş avea o fată n-a$ da-o pe rnâna lUi
Francis-Andrew ... " ·
La 15 septembrie urma să fie celebrată căsătoria.
 VINTILA CORBUl.

Francis-Arrdrew scrise tatălui-său·, cerând1:H

cqnsimţământut R[chard înţelese . că îndeplinea o
slmp!ă · formalitate. Pentru a sa.lva aparenţele, îi
trimise In sctis binecuvântar.ea sa. Nu ştia nimic
d~spre viitoarea .soţie..a>fi.ului ·său, în afară de
d.e~crierea lui Anthohy, Spera că această căsătorie îl.
\ia;mai·:adunape Fţancis-Andrew de prin cluburi şi de
.• peUerenurjle•de curse... • · · · .. .
,. E,:ta 20 al:lgust plecă la Lond(ţic Voia să asiste Ja
/}(:;ăs?tori a vi ăst.a ru(u i ·. său :p-reJ!'lra.t. Me di cU
' p(Î)testaseră .împotriva acestei lungi călătorii, dar
Bi~i:laro fuse~e neînduplecat. Se socotea restabilit.
? 'Al:îla .. ;dacă mai Jo!osea bastonul. .Călătoria dură
âociăz~î
- __"__,- _____ , -
.de- ---zile. --·
'
· · .
La .10 septemrbie, sosi- la Londra, unde rămase
peste noapte. A dqua zi îşi continuă drumul spre
castelul Blencathta, din Northumberland, · unde
fre_buia să aibă loc ceremonia religioasă.- ·
Străbătând Anglia de la un capăt la altui,. Richard
avu prilejul să se documenteze asupra marasmului in,
care se zbătea ţara după anii războiului. Gei care se
aşteptaseră la· o epocă de· belşug !;ţi ini!orire, după
încheierea păc.;ii, se îr;şelaseră. O criză cumplită se
abătuse .asupra Angliei. Rapoartele. asupra situaţiei
economice a ţării. nu .zugrăveau .nici pe departe
mizeria po!i'ulaţiei nevoiaşe: · · · · · · ••·. · . . <
.. Pe. uliţele târgudlor Şi ale .sate!or·rătăceau bmnen_i
.în zdrenţe, descămaţi, .sfra:Vezii, desprinşi.din pânze!e
lui Goya. În .taţa porţilor închise ale fabricilOr,
.. adăstau pâicuri de lucrători posomocr\î:\i. GerŞ~torii se
rnrnulţiseră .ca lăcustele,,Gând trăsura lui Richa(d
opreajr(faţa vreunl.)i har1, '<>Răreau.c~;~.diri senin feme.i .
· sărmane, cu privir'l disperate şi copiHamelici, cu qchi
m"ari, aprinşi de febră. Cu,mâinile întinse, cerşeau un
gbfogan sau o bucată de pâine. .
Richard avea. 'impresia că se .· află în Franţa
prerevoluţionară. într-un târguşor .din Warwickshire,
DiNASTIA SUNDERi.AN!) B.EAUCLAIR 465

remarcă străzHe ,:leşarte, ob!oanele tn:l&e_ ln pHnq_ zL

Străbăte!l. parcă u.n oras părăsit Deodată se auziră
daugăte de ciQpot După i;n colţ _apăru o col cană de
oameni. Din altă stradă. ieşlră soldaţi. şi poiiţişti
inarmaţi. Sub prhrirHe consternate a!~- lui R!e-hnrc( se
încinse o. incăierare straşnică. Manifestanţi! aruncau
., "ţ'1 cu t"o t ce gaseau
"m au t or~ta " 1a "m"<5mana.
rl " . !:! l .
LO ovanL.. .
cărămizi, scoase de cine ştie unde, ;;:burau prin. aer(.
plesnind capete, spărgând ferestre, smulgând ut!â.f~
de durere. CMv.oiu! lui Richard fu · imobl!lzat it, ..
mijlocul luptei de stradă. Caii speriaţi de vacarm şi de
învălmăşeală cabrau, nechezau, gata să porf'lească Tn
galop' Vizitiu! abia îi strunea. Richard se afundase în
colţul -cel ma!. întunecat al trăsuriL Nu vo-ir.:t să rnaj
audă huiduielile şi bleste!,.ele oamenilor, iritaţi. de
specfacolul ostentativei opulenţe a ech'pajuiul său O
piatră sparse geamul portierei din dreapta.
Armata reuşi, îrl cele din urmă, să risipească pe
manifestanţi .. Caravana de trăsuri îşi reluă călătoria.
Abia după ce se văzu afară din târguşor, Richard
respiră uşurat. Trecuse printr-o emoţie straşnică. La
Birmingham,- t.nrde ·ajunseră spre seară, i se pt "SE:<: --t::!t
geam la portieră.
Contrar ebiceiu!ui, rămase să"şi petreacă noaptea
in oraş. Un constable îl avertizase că după apusul
soarelui drumurile nu mai erau sigure. A doua zi de
dimineaţă îşi continuă călătoria.
Dar peripeţiile nu se încheiaseră. La periferia
oraşului- Harrogate, văzu o moară în flăcăxL Af!ă de la
un trecător că un grup de- 1ărani dfn îrPpr6juri:tt~ .
. ,... ţ' d t . •. .. r! ~d " f .. .
trL,,tgna 1 e· scuMpe ea pamH, '-"'a JJsera oc morH Ş!
dtwastaseră brutii.riile din târg.
La· Harrogate îşi întrerupse călătoria. Un ofiţer,
care asigura: .. cu compania sa paza oraşului, îl înformă
că drumurile care cluceau spre nord erau blocate de
ta··~~·l'
1 <<;At> t
ra·~c"'~t'
.;;:. '" 'or'"~""
Md;
t ..ihQ: '- ..."_/1n ''"r-~g"'e
,u::&;;,.", rl n~_;v â-:., 1n•·ate <n
1.i,I ,,

panică, so!icitară- no-i întărir! -militare.· Ofiterul declară

 466 VINTILĂ CORBUL
-·~·~-·~·- --··-·--·-·--~-··

calm că situaţia nu ·era excepţional de gravă, dar că

se impuneau măsuri de prudenţă. ·
Rfchard poposl !a hanul "The Royal Crown" _unde
se mai aflau câţiva călători în situaţia sa. Fiindcă era
trecut' de ora unu, ceru' să i se servească prânzul.
Alese. o masă plasată Jânga .o fereastră deschisă. De.
.afară pătrundea în sală o răcoare plăcută. Se auzea
de undeva zgomoţul ritmat al unui baros izbit de
nicovală. ·
De la locul său, Richard putea urmări discuţia
aprinsă, încinsă între patru bărbaţi aşezaţi la o masă
apropiată.
-· Dacă guvernul nu ia măsuri energice, declara
ritos . un· 'individ cu ceafă· triplă, vom asista la o
··· reeditare ·'! Revoluţiei de dincolo .de Canal.
~ Trebuie să recunoaşteţi, gentlemen, interveni
onctuos ·un pastor cu figură de ascet; că lordul
Sidmout!;l , c,oi)ibat,e, •.. c.u, to,ată vigoarea excesele
populare. ·Rareori, a avut Anglia urî rniriistru de
Jriterrie . ciue ,să~i. egaleze energia. .Fiţi siguri că
t?f'ltoma, ,revol{lţiei''.tulbură. v)!>ele tuturor. membrilor
•guvernulpL " • ·. . . >" . " ..
·... --,.. Pre.stii,.replică tipul cu tr.ei .rândurL!'Ie. cefh Cu
jumătăţi .'de măsuri nu se>Cbţin rezultate bUne. Numai
mijloacele radicare •dau .soluţii radicale.
· · · Â:l treilea · conviv, un .bătrân cu nasul roşu,
îmbrobOnat de .sudoare; pleca din cap în semn de
incuviintare. ·
- Să nu exagerăm, gentlemen, declară pastoruL
~. Exagerez? se revoltă tipul cel gras Nu ştiţi .
probabil ce se petrece în ţară. Domneşte anarhia.
Muncitorii distrug. maşir;~ile, ţăranii dau foc fermelor
înstărite, asediază castelele. Brutăriile, .grânare!e, sunt
luate cu asalt Comerţul .lâncezeşte. Viaţa noastră nu
mai e sigură. Da, gent/emen, repetă el izbind cu
pumnul în masă, viaţa noastră nu mai e sigură!.
~D~Ii'IASTIA SUNDE~·1'1~U\~.ND BEAUCLAIR=-=--~ 467

Numai o represiune severă ne · mai poate salva.

Suntem în ceasul al doisprezecelea, gentlemen!
Al patrulea_ bărbat, care ascultase irt'::necat
această- "d1scuţie, -interveni tu en_erg·i,e:
--"- Preconizaţi represruni Severe! t: o__·greşeală. fJ
mare greşeală. Înlăturaţi cauzele Şi vor dispare
efectele; Puneţi capăt mizeriei, crizei şi populaţia va ...
reintra în legalitate. .
.Iluzii! il contrazise coie.ricul cu !rei rândt;ri de
- -- --- --- - ---------:-----~- --- """/ --:-.·-, -~-- ~---:-~-_-,,-_-
Nu, nu! Dacă aţi anaiiza mai temeinic situaţia,
aţi constata că am dreptate. Guvernul se mulţumeşte
să pedepsească pe pamfletar!, să suprima asociaţiile
şi să arunce în inch:isori pe grevişti, fără să inţeleagă
că forţa nu poate. înăbuşi revendipările uoei lumi
mizere. Răul este. adâncJnrădăcinat atât la sate, cât şi
la oraşe. Despuierea, ţăranilor de piJmâpt, în fblqsql
fermi?ril9rbogaţi şi a latifunâîar116r. a creat' o pafufă
'de oameni . lipsiţi . de. mijiO(lCe de trai. Concurenţa
marE)i industrii a ruinat ateliefele ţărăneşti; iăsand pe
drumuri un mare nurhăr de zilien; cărora nu ie rrfâi
ramâne decât să cerseasca. 1n oraşe .răul e· mai
vizibil\ ·Lucrâtorîi ·atras( de industria care se dezvoltă
.cu paşi giganţi, s1.:mt găzduiţi in cor;ioabe infecte,
focare de boli contagioase. Pivniţele pestilenţiale. de
la Liverpool, folosite drept locuinţe pentru muncitori,
au îngrozit pe anchetatorii. care au. incercat să
descopere cauzele · nemulţumirilor. La Londra, în
cartierul St George, sute de familii dispun numai de
câte o cămăruţă. In Whitechap-:1 mizeria e şi mai
ingrozitoare. Într-o promiscuitate de nedescris, dorm
!a un loc fraţi şi surori, ajunşi la vârsta pubertăţii. Vă
închipuiţi care sunt urmările ..
Pastorul ridică privirile spre cer, intr-o implorare
mută. ·
Tipul cu ceafii_ etajată se răsuci pe .scaun.
 4611 VINTI!.Ă CORBUl
--····-·····-··

Pretindeţi, poate, să punem la dispoziţia

muncitorilor, propriile noastre locuinţe?
,, _,Nu merg până JICCJio. Nu este însă mai. puţin
adevărat . că sunt şi ei oameni. Şi aceasta îi
[ndritu!eşte ia b viaţă maJ bună. Salariile .fluctuează
de la o· zi la alta. kovite de criză, tal:lricile îşi
.concediază oouncit0 riî. Maşinismui concurează mâna
dţ> lucru, Şomajul creşte. Da, gentlemen, acesta este
adevăruL Să-I privim cu: toată. seriozitatea. Suntem
;'mandri Că Anglia este prima jâră industrială din. lume. ·
Dar să nu uităm ,(;ă această situaţie implică şi. un
revers al medaliei. Depindem de pieţele străine. O
.inundaţie a Garigelui, o .răscoală xenofobă în China,
o recoltă slabă de bumbac In Statele Unite, aduc
ioamete şi boiiin cartierele .sărace din Birmingham,
Manchester sau Sheffield.
:__ Vedeţi lucrurile prea in negru.
- Negrul este, din păcate, .culoarea potrivită.
Femeile şi copiii sunt exploataţi sângeros Jn fabrici şi
ateiiere. Muncesc câte zece şi douăsprezece ore, pe
tin saiarfu. de mizerie. Ştiţi dumneavoastră că unii
pjîrinţi, împinşi de mizerie, işi vând copiii de patru
sau. cjnci ani fabricanţHor, care-i cresc. în condiţii
infernale; spre fH. foibsi ma! târziu. ca pe nişte
animale de povară? Bărbaţi. şi. femei, istoviţi după
munca grea de ş<;~isprezece sau optsprezece ore, îşi
găsesc 'O .factice alinare sâmbăta, .în beţii crunte sau
în orgii greu de imaginat. Fetiţele de zece anl se
prostituează pentru câteva pence. Nu vă miraţi că în
condiţiile acestea. se. cteează in ·marile oraşe un
proletariat mizer, .gata să iasă din pasivitate şi să
trl:laeă
.. !a ce!e mai violente
. excese. Tineţi
, minte,
.
gentiemen: este prea mare contrastul dintre mizeria
muncitorilor industriali şi buna stare a burgheziei,
care şi-a consolidat. priVilegiile: cu tot felul de legi.
· Individul ·cu ceafă triplă se ridică brusc de pe
scaun.
DINASTIA SUNDER!..ANO BEAU.C!..A_I_R~··-~-·-- 4_6_9.

-Pe legea mea, Mister, vorbiţi ca un radical

primejdios.~ Dacă nu aş şti că sunteţi om de legi, aş
jura că faceţi parte dintre agitatorii care ·sapă
temeliile. acestei ţări.
- Mister, nu sunt , agitator. Văd însă mai departe
de lungul nasului.
- Pardon, nu admit...
- Gentlemen, gentiemen,. i!iterveJli .pastonJl, vă .. ··
rog, pace! .
Richard nu mai ascultă restul . discuţiei.
.
Lăsa p.e .·
secretar să achite ~arv3umaţîa Şl se retrase în camera
sa.
Cele auzite Ti indispuseseră. Îşi dădea seama că
lumea nouă ce se făurea ln acest îoceput de seco!
era alta decât aceea pe care o cunoscuse el, Se
puneau probleme noi, îngrijorătoare, pe care " .. ar l'
ştiut să fe- rezolve. Îi în.spă!mânta rnunci~or~mea
aceasta tot mai numeroasă, care se umfla ca apele
unui fluviu in. creştere. ~1. Richard, crease o-
formidabilă forţă economică, pe. care o pusese in
slujba casei sale, a dinastie! sale,· Şi tocmai acum.
când se credea mai aproape de izb~ndă se ndică o
lume _cenuşiE:, pe care 'până attnlci n nesocot!se. O
lume nouă ii ameninţa puterea. Richard se pricepea a
se război cu bancheri şi cu industriaş;, dar nu ş.Ua
să·i stăpânească pe aceşti rn uncitori fără cămaşă în
spate şi cu o liotil de copiL S;mţea instinctiv că forţa
crescândă a maselor ·era mai primejdioasă pentru
opera lui decât concurenţa rivalilor din marea finanţă.
în seara aceea .Richard rămase la Harmgate,
Somnul r fu tulburat de coşmaruri cumplite, Nici a
doua zi de .dimineaţă nu obţinu încuviinţarea sa
plece. Primejdia era incă mare. Abia spre ora
prânzului izbuti, graţie prestig.iull)i său, să obţină o
es'cortă militară călare, care săcl scoată dm zona
periculoasă. Era dornic să ajungă la Blencathra
 470
~~~-···-··

.Cl:lstle, . înainte de ora fixată pentru ceremonia

religioasă. Nu voia să Jntârzie nunta din cauza luL
··· Deşi .nu era .rec;omandabil pentru sănătatea sa,
!dădu poruncă . vizitiului să mâne în galop. La
douăzeCi de mil.e de Harrogate; o ciocnire între un
grup de .ţărani înarmaţi Şi escorta sa il sili să mai
piatdă ·p oră. Restul drumului Il .parcurse 1n linişte.
· în ciu.da eforturilor oamenilor săi, nu ajunse la
- • • ·- • •• A' 'A •o

•
Blencathra Castle decât seara. la ool. lntarztase cu o
-· • - • • , •• • ,. - • r • -

. Qf,it,Şpe(a c(l. Va ff ·aŞteptat. Avusese grijă să-I anunţe

' pe 'F'ranCis:Andr~w·· cil_tinea·· neapărat· să asiste· ia
ceremonia . nunţii. Câhd lrăsura apăru in faţa
peronului.
.. . . de piatră. . al. .castelului, . il întâmpină
·.
un
r:rH'Iiordom. · .· . . .. . . . . . .
'· --.Unde e fiul meu? întrebă Richarq în vreme ce
·· cobora <:Jln trăsură, · .· . ·. · . . .
, .. ?âmbea,,.feri.::!t ia ,gândul că. Jl·· va vedea pe
· Francis-An'drew
- - -
iÎ11 ·bai ne
_,- "----- '.- •de·mire,·alăturLde
---
-~-- '"
tânăra
....... , . lui
-

••.·SOţie,,, 'c , .o , . • . . , • . .. .. . . •
• > :·.·~:·. Jrkcapelă, ÎIJfilţi mea v.g;1str:ă •. In ..acest m.of(lent,
:reveref)!:Jul .. V\lalt§l.rs e>Jiciaz~ ;\O cap~l~, ceremonia
. ···vupţiaJih . • .•, ";..• , ,. . . ;;:· T''· , .. . ,;.;;.
· · ·.Lui :flic;.har,d )i . îngtieţă z~mbetul .,pe. , buz~- .·.Nu
fusese.. aşteptat. ·Făcu. se. dr.umul degeaba, Nuci fusese
. J.lat .să·, asiste la nunta fiului .său preferat. Cobori pe
peron. Picioarele .ii tremurau .de .oboseală şi emoţie.
Dezamăgirea îl copleşise. · ·
·- Înălţim.ea·voastră, doreşte .să meargă la capelă?
.·Richard. ezită câteva clipe. .
.-·· Nu. Aş prefera să mă odihnesc puţin. M-a
istovit drurnul,
. - înălţimea voastră, să binevoiasc.ă a mă urma,
· rosti .majorodmul.
Cu. capul ,.plecat, stors oe oboseala ·care ii
îngreuna picioarele, Richard porm pe urm.ele
servitoruluL..
•
 '
DINASTIA SUI\!DERLAND BEAU(:LAIR 411

Nu rămase decât două zile la Blencathra Castle.

Sub pretext că il aşteptau urgente afaceri la Londra,
părăsi a treia zi superba reşedinţa a cuscruiui său.
Richard ră.mase douăzeci şi patru de ore 1n
. capitală, A:'pOi- se îmbai-că pe nEmpre_ss of China<~. n
era -scârb3 de e!l de -iume, de afacerl Lui Anthary.
7

Templ,e, carecl condusese pănă la debarcatier, nu·l

dezvăluise găndurile sale. .
Se. înapoia in Italia pe drumul mărilor. Nu mal
avea rost să se grăbească. După o escală de o
. săptămână la Madeira, "Empress of China" s{răbătu
Gibra!tarul, pătrunzând !n Mediterana. în cursul
traversării Richard asistă ia un· apus de soare care
avea să aibă o mare inrâurire asupra vieţii sale.
Starea lui sufletească trecea printr-o serioasă
criză: Ajunsese să aibă simţământuf propriei lui
inutilităţi. Boala, care îi crease un firesc complex de
inferioritate, îi accentua impresia de zădărnicie. După
contractol :încheiat cu fiii săi, aceştia îşi luaseră rolul
· în serios. Manifestau chiar o supărătoare veleitate de
independenţă. Poate că ar fi trebuit să'-'1 bucure. Casa
Sunderland rămânea pe mâini bune: Îl irita totuşi
faptu 1 că fi ii, săi se dispensau de poveţele, de
dire'Ctivelesale: Lipsa lui de la cârmă pe timpul bolii H
învăţase să se bizuie pe propriile lor puteri:
, Aufocratul şef al familiei, nu se resemna la un roi
şters. Zi de zi creştea dorinţa sa de a-şi impune iarăşi
autoritatea. Gestul lui Francis-Andrew, care nu
catadicsise · s.ă întârzie cu o oră nunta, îi răn~se
amorul propriu. Se impunea să restabiliească vechea
ordine. Ajunsese să vadă în feciorii săi nişte rivali .
.,N-au aşteptat să mor şi mi-au şi luat sceptrul".
gândea el cu amărăciune.
In vreme ce "Empress of Ctl!na" naviga pe apele
albastre ale Mediteranei, Richard făcea tot felul de
planuri, împotriva pigmeilor care TI nesocoteau. În
după-amiaza aceea de pomină care avea să însemne
 o mare cotitură în viaţa lui, chemă în cabina sa pe
comandantul vasului.
··- La ordin! rosti marţial căpitanul Anderson,
lipind călcâie!e.
·· Rici)ard stătea În piciqare lângă masa de lucru.
Drept, mândru, cu pieptul bombat şi cu autoritate în
pnvm.
- Ne intollrcem .din drum, Mr. Anderson. Vreau
să mă înapoiez în Anglia. Trecuse in sfârşit la
'
actiune.
' ' - -
În
-- câte
- -
zile debardim
-
la Londra?·
- În patru zile, Sir, zise căpitanuL
- În regulă. Poţi dispune, Mr.. Anderson .
..Empress of China" iăcu drUmul intors. Pe intinsul
mării, pupa .lăsa. o urmă lată de spumă albă,
.semicirculară. .Pânzele umflate de v.ântul prielnic,
sporeau iuţeala corăbiei, care înainta impetuos,
spărgând 1n cioburi albastre valurile de sticlă.
Balearele se profilau la ori"-ont In lumina
puternică a soarelui, coastele lor a.urii se reliefaU pe
fundalul limpede al cerului. Pescăruşii se roteau
deasupra corăbiei, scoţând strigăte ascuţite care se
impleteau cu scârţâitul parâmelor şi foşnetul mării.
Soarele cobora leneş spre asfinţit, aşternând purpură
pe intim;ul mării.
.Când soarele şi marea se îmbrăţişară, peste
întreaga fire pogorî o feerie de tonuri ro'şietice, calde,
mângâietoare. O pace adâncă, minunată, se lăsa ca o
cortină de basm, De pe dunetă, Richard priv'<)a cu
nesaţ tabloul de o exa!tantă frumuseţe. Pacea aceea
deplină,. profundă, era balsam pentru sul!etul său
t u1'b ura<,
1 P. ace... L'1111ş
. t e.... Od...1nna" ...
Asfinţitul acela provocă un brusc reviriment în
· .cugetul lui .Richard. Ce .ros! avea să se mai avânte
iarăŞi în vâltoarea meschină a afacerilor, când soarta,
atât de 'darnică, îi îngăduia să se bucure de toate
comorile e1. ·
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR 473

Vorbele lui Wragby ii reveniră în minte. "Gustă din

· plăcerile vieţii cât mai e timp. Lasă grijile pe seama
altora. Marea artă e .să ştii a te opri la vreme!..."
. ' d repe._t:\
Rrcnar T
f - uuma f, raza. -

-"Marea artă e .să ştii a .te" opri la vreme ... •:

Cu sufletul pacificat, se apropiE!;
. . de căpitanul .

Anderson care stătea. alături de cârmaqi. ....·.·.. · ..

. - l\iir. Anderson, renun\ sămăînapoiez ît:i Anglia.·
Intoarce. Debarc. !a Ostla. După o. pauză adaugă:/
Să nu te grăbeşti... E o călătorie de plăcere,
_..,. Am înţeles, .Sir, zise căpitţmul impasibiL
- ~l înca"
;:ţ)1 .,_ ~·>•<%' F\1\,,
v!VYU, }n(j"'"''C'~
'''T _ _?1!1 c;; mi
'-'l-e' Hl, '.::<1 , , .S8 p<•ni\
_.,. c !'fl.
-f

hamac pe- punte, In noaptea aceasta vteau să dorm

sub cerul Hber, În cabină e prea tnăbuşjt;:_;,are
· căldura ...

Richard îşi petrecu iarna la Roma, în palatul

Castelfra eo. Era încântat de acJ3astă bijl)~erie ·
arhitectonioă, ··creată de GiacofV!o delia Porta, iri
ultimele decade ale secolului. al Xlfi-lea
O 1<1~aMnif'l"",
1:J''' v - ,y Ing~'~
~rCt cu r'1nri
.,, ""-''• fere<:t-e'
• -...,. f 'n•rer"""'a
r1Jc, ,.\;"""-'

unita_tea -gr~ndloasă a faţadei,-_ 1licoronată de- o

Co ,.n;!'e- '"l"'~""'st~;t-6 o·e l\!\fl, V ,ter~sa~'HOC!ta' "iAv>-, P"
1 icht.">J'\"lr'H'?ff'O
ti~>•f. ld.V di~;:;t ,,v •• ,..,
~,;tt::j'-"1 ,_(1_ ,...

Cara fnfl.oreau grădini luxurianta, s·e- desfăşura spre

Tibru.
Interiorul se armoniza cu măreţia faţadei. Din
vestlbului de marmură. verde, î:r1podobit cu oglinzi şt
statui antice, se intra în salenul imperial, o fr:căpere
vastă, înaltă
' .. de. cincisnrezeCe ' -
metrl. îmoodobită cu ' '

bu~turi aie irrtrt~kaţHc-r to:nanil adă_postite Tn r<!şe

oveJe, încadrah~ \'L aur. T::±piseriile de Beauvais şi
Gobelin, CR .şi frascel;a de deasupra uşHnr, 'fnfă.ţişau
Acene
.;:t H , d'n·; fJ""'f"'-;<"''5
J--''-.;vCt f'1VH-·",-l t:;1L-"",--- ·1 -J\<
""'""'~r.:~ '""""+i""A '"" .-.,;!!'>"\in ?{a. f"\_;o..,ri:i
yQ-Uld '--""" (""""''"'""'

~~~da.ţ:y-;,.-,
t fCH1 l'J,!\J riA
'-"'"" j--+,.·'ot'l
,:-~;,_dq_,
.!,nC"""t"'(>bt·;
f<>'it.,,;:;, C,(.,_ ,...,,,
,__,...., O>H'4"''1-Jl ••t:::>""dU ,
!!"f<,nr~t·ra"' y-t;J•, er·~
,n

?n ton cu pardCseaia a!cfituită din moza:c de

marmură albă, verde şi albastră.
 474 lfiNT!i.Ă CORBUl
~--·-·-·-·-·-·---·-·-·-· -
P~ripeţiile lui Ulisse, c®nstituiau tema tapiseriilor
din salonuf călătoriilor. De inspiraţie marină erau şi
sculpturile ore îmj:lodobeau mobile masive.
Camera de lucru a lui Richard era onorată cu
fresce de Zu.ccarl şi Salvjatr, care înlăţişau triumful lui
Jupiter•. Motivele ·create de sculptorul.. Antonio de
Sangallo pe .bârnele aparente aie tavanului, se
{~petau şi pe masa din epoca Renaşterii, ce serv~a de
birou şi pe fo.toliJie din lemn aCJrit
.., O serie de. fresce de Michelangelo, ce glorificau
frumqseţeaVenerei şi triumful ei asupra Minervei şi a
Junonei, .dădeau .o înaltă valoare artistică unei galerii
. . '
. de .treizeci de metri, folosită drept sală de mâncare.
Masa era cioplită . In
.
marmură tran·daflrie, ca şi .
consolele. care susţineau candelabrele de bronz aurit
Marele salon, domi.nat de şase lampadare
monumentale. din prdf.ir roşu, incrustat cu aur,
expunea privirilor q colecţie. de tablouri din epoca
8enaşte~iL Mobilele Empire . Şi imensul covor de
Savonnerie ·desăvârşe!!.U somptuozit?tea ans,amblului.
·. Mareat galerie ·a palatului, <lungă de patruzeci .şi ·
nouă d.e·imetri; se remarca prin· sobrietatea pereţilor
de marmură sidefie. Singura lor podoabă erau
cornişefe In stil grec. Arcaturile .porţilor şi pilaştrii
erau de marmură verde. lus!rele şi. aplicele de
Murano îşi reflectau la infinit luminile în suprafeţe
1ucii. .
Elementele de căpetenie ale decoraţiei CaJ1lerei de
Culcare; erau draperiile âurîi, .pictate de D.anie! de
Volterra. Vofterra decorase şi tavanul cu o frescă ce
înfăţişa triumful lui Orfeu. ·
·.Majoritatea saloanelor care se înşiruiau de-a
lun~;~ul faţadei etajului nobil. erau 'mobilate cu piese
'Empire, achiziţionate din Franţa d.e fostul propietar ai
aiatului.
 DINASTIA. SUNDERLANO BEAUCLAIR
--
475

Richard. era încântat de noua sa reşedinţa. Nu

trecea 'săptămână .să nu o cerceteze din pod şi până
în pivniţă. Ceruse unui mare arhitect să~i renoveze
încăperile de !a parter, care suferiseră .de pe urma
igrasiei. Exigent,· nu tolera un fir de praf. Servitorii
erau exasperaţi de severitatea stăpânului.
,,Ne-a o.morât cu munca. ·Pentru'·· cine ·tol
dereticăm? De ce atâta lustr1;ială'? Nici ut~.străin nu~i ...
calcă pragul. Nl! pofteşte pe nime~;~i, I)!J se duce nt: •
nimeni. Toată ziua umblă prin caSă,.\tânând praful Şi
căscând ochii. la tabfou;·i. Pe semne că au înoeput
să-i cânte păsărelele în cap.". · . ·
Comportarea· lui Richard trezea şi comentariile
societăţii romane. Izolarea sa ispitea pe mulţi să-I
acuze de zgâr.,cenie. "Nu invită lumea, ca să. nu-i.
tocească pardosel.ile." Lui Richard nu-l păsa de
bârfeli. · ·
Viaţa lui. ·se deslăsura cu regularitatea unui
• · ·•• ' · ·· · ·•· · -, ···_r • ·-···""d··-r
ceasornic. Dimineaţa se trezea din·somri 'lif"ora opt.
foaletâ ·si· m'icul· ·dejun·. îi · furau două ceasuri: b
jumătate de Oră şi.:o<pierdea făcând pasienţe, asistat
de:Wragby; Apoi ·îşi.vizita nepoţeiF.cta.•11i'ieşeauJîn
·oraş:.· ColiDdil'u magazinele .ctr antichităţi şi palatele
nobililor .scapătaţi; care îşi vindeau obie.ctele de artă.
De la unu şi jumătate până !a trei se s<;;rveaprânzuL
După amiază, se retrăgea în cabinetul său de..lucru,
unde citea sau lucra până !a şase. Până.la ora opt,se
plimba prin grădină. După cină, se aşeza la masa de
joc. Partenerii săi erau Guy Wragby, secretarui de'
serviciu, şi abatele Fernando Fuga, parohul bisericii
San lsidoro, singurul om care reuşise_ să-i câştige
simpatia. La miezul nopţii, . se retrăgea în
apartamentul său.· Citea romane o oră sau două, apoi
. se culca.: ..
Carnavalul anului 1817 şH pelrecu la Veneţia. În
aprilie se inapoie la. Roma. Richard intrase iarăşi
într-o fază ae cvasisihăstrîe. Relaţiile sale cu lumea
 476 lfiNTîi...Ă CORBUL
-···-~-~--~·

exterioară erau restrânse la mi.nimi.Jm. <în af1lră de

rapoartele primite. cu regularitate de la New···vork,
Paris, Londra şi Viena, ii:ltreţinea corespondenţa cu
prin\ul de Talleyrand şi .CL! două sau. ttei personaje
din Anglia şi Statele. Unite. . ··. · ..
Îl afectase profund căderea în dizgraţie a prinţului
.de Bl!mevent, care coincisese cu prop'~iajui retragere
din afaceri. curând după înlăturarea sa de la
preşedinţia guvernului franca'>'; fqslul · episcop de
A:utun îi scrisese:

·,,A şti săte retragi în plină glorie, ;;ste un act de

înţelepciune. După serviciile pe care le-am adus
J::ranţei şl dinastie! legitime la Congresul de la Viena,
· am .înţeles să las local meu altora. Afacerile publice
îiTii apăsau .prea greu umerii, Sirnţeam nevoia să mă
odihnesc, să meditez. În singurătatea de la Valen<;:ay,
îmi desfăt mintea şi spiritul .cercetând documente
vechi, consulrându-mi ·cartile din bibliotecă,
întreţinând dîscuţii. interesante cu vizitatorii care .îmi
cal.că uneori. pragul." .

Cu t{)tul .alta .era versiunea' pe car!! 1-o prezentase

Jules,La:font în rÎ\poarte!e sale săptămânale.
"Monsieur de Talleyrand, prin graţia lui Napoleon, .
prinţ de Benevent, a fost izgonit ca o slugă rea de
Către regele Ludovic al XVIII~Iea, pe sub pielea căruia
încercase
- să - se strecoara.
- . Ultima trădare nu i-a mai
folosit. .cameleonul politic, care s-a lăsat cumpărat
de toate regimurile, şi:..a primit pedeapsa meritată.
Bourbonii au memoria tenace. N-au uitat serviciile pe
care nobilul prH'iţ de Ta!leyrand le-a adus Revoluţfei,
Directoratuluî şi lui Bonaparte.
După ce s-a folosit de acest apostat pentru a.:Cşi
recâştiga tronur, Ludovic î-a acoYdat un concediu
nel imita!.
 DINASTIASUNDERLAND BEAUCLAIR

rostul episcop de Autun

--------------
n~a
primit cu resemnare
477

creştinească această lovitură. În faţa prietenilor

declară cu seninătate că retragerea din viaţa publică'
era demult un deziderat al său. Dizgraţie in care a
căzut îl roade însă cumplit. Când veninul îl îneacă, se
dezlănţuie l:i insulte, si invective, la adresa celor care
i-au luat loCul. Pe dL1cele de Riche!'eu, succesorul
sau, care s-a în~poiat de _curând ·dl~ Rusia). l-a
caracterizat răutăcios: .,Este cel ma1 competent
m.irdstrlt Jrancez ·rn probr:emele Cri'men"~ Lui Decazes,
·aJt _r[v_a! politic, 1-a găsa cusurul că a_re inut;a unui
foarte frumusel frizer.
'
Zvârcolelile lui Talleyrand sunt zadarnice. Cariera
sa. politică este definitiv lncheiată, mi"a afirmat
deunăzi, un personaj din anturajul regelui. Şi
cercurile diplomatice împărtăşesc· această opinie.
«Prinţul. de Talleyrand nu mai e decât o ruină",
·declara zilele trecute von Goltz, ministrul
pienipotenţi'ar al Prusiei. Wel!infrton s-a. expnmat în
termeni mai dur!; «Prinţul este un om care nu mat.
reprezintă niric". Tânăru: James Galiaiin, fiul
ministrului amerîcan ,nu s-a sflit--să facă asupra lui o
aprecfere şi_ rnai trtstă-: --·Printul cir:; Ta!leyrand este un
mtriganf de înaltă clasă. " atât de fals,. încât nici
prietenii nu se mai încred in eh. Şi eu ie împărtăşesc
părerea.- îr,cheia Lafcnt._ Tal!eyran9 este: un sfârşit."

. h~ard
RlC cunoş t ea--opHt!Le
. "1 1egmm1ste
' .. . . a 1e ,w
1 • ' + +
!....a.crh,
aşa că -nu=i fuă in nume de rău aprecie-rHe.
indelungata şi rodnica
. . lui colaborare, cu. fostei!
·m'n's''U
,_, , ~· tic oxter~e
:- ..... ...., ,, a:~1 Fr"n'e·l
u. -~ !, : :x· ce~"
'mper·l~'e 1 " 'hu'!se
:,ut..., ...
la închegarea une.i prietenii care nu era întemeiată
numai pe împlinirea unor interese comune.
În semn de solidarizare cu omui acesta, at<'n de
hulit după ce căzuse în.dlsgraţie, 11 anunţă în sens ca
în cursul anului
. viitor îl va vizita la Valencay. . Dar
proiectul acesta nu avea sa se realizeze.
 '
In toamnă, Richard primi două ştiri. Una bună,
alta rea. Prima îl vestea naşterea unsi perechi de
.gemeni pe care tânăra oucesă de Nor!hiand îi
adusese pe lume, · spre marea satisfacţie a lui
Hancls-Andrew; A doua veste, consemnată întf,tJn
' ' ' ' .
raP,ort a ,lui talon!, ·dezv.ăluia: ultima aventură
amor()asă a t/inăruiui duce,· .care se îndrăgo;stise
nebui)eşte de o oarecare· Frimces Parkâr, persoană
de mora\turi nu tocmai austere. Potrivit datelor culese
· de''agenţii>!uî bafont; l\lliss Parker îşi făcuse debutul
Tntrcun obscur· ;teatru londonez,' în tQ'amna anului
1815. Talentul nu fusese la îriăiFmea frumuseţii ei
prodigioase.· în. primăvara· <Jnului următor,· renunţase
la cariera teatrală şi 'devenise intretinuta . .iordului
Boxbury. Extravaganţele şi luxul ei aveau să uluiască
Jr. curânp Capitala. Cheltuielile· ei exorbitante
rulriaseră în c:âteva luni pe prodigul Roxbury .
. 'Senlinientalis'rnt:JI' nu era ·O n'a din trăsăturile
·carabti9rOiui ei. 'Daduse cu piciorul amântcil.tl i decavat,
schfm,bâhdu~Pog ducele de Nortf\umberlandi,' •frât!He
tegentufuic Revolfată ue ,zgâreenii.! acestuia îl. părăsise
fară ezll'are, oferinau~se lord.tilui' Benwys, 'on''oătrân
ramoritKcare:cn'i:ilttJI§e, pentr:u,;e'a într-o:'singlfi•a .HJria
două ':Sflte ''de'mii ,de guiheE!'. PamiliaYrascoptului
;;trnorez,< afarmată .de c<istisitoarea ' $1'" senila• lui
pasiune, reuşise să-I puoa sLib. interdicţie. Miss
Parker se. văzu Iarăşi .lipsită de. protector. Din fericire,
se găse;3u destui candidaţi dispUf;'i să-i asigure un trai .
demn de regala e: frumuseţe.
·Patru .lorzi, un· ambasador. un ministru $1 un
negustor âe grâne, îşi puseseră inima şi milioanele la
picioarele Venerei britanice. Ne.gustor,ul de grâne,
mai .bogat decât toţi ceilalţi . concurenţi. la. un loc,
ajunsese pe. Pl..\nctul de a fi agreat, Când
Frahcis-Andrew o întâlnise. pe Miss Parker la un bal
de, binefacere: O 1ingură schimbare de· priviri şi
tânăru.l: .duce ciÎzL ' în lesa curlezanei. ·îndrăgostit
 DINASTIA SUNDERLAND BEAllCLAlR
----
nebuneşte, 1J puse Ja dispoziţie toate- resursele sale
de . nabab.Intervenţia l~;i aruncase ·in umbră pe
nefericitul negustor de grâne, care într-un moment de
disperare încercase să se sinucidă. Scăpase cu viajă.
Soarta, m.ai capricioasă oecât o femeie cochetă, avea ...
să-i .ofere în curând o revanse.
Pe scurt, Francis,Andrew r<n.işise să. câştige
favorurile frumoasei Frances Parker. O instalase
· într-o somptuoasă casă din Regent's Street, ji
ang(!jase dou~e.ci :de servitori, îi cumpărase ooua
trăsuri aurite şi o. acoperise cu diamante.
Puterea de seducţie a fostt1i actriţe era atât ·de
mare, încât .Francis-Andrew ajunsese să~ş1
nesocotească familia. Se afişa cu noua lui amantă la
curse, la teatru, prin restaurante, în localurile de
petrecere, fără a se .gândi că se discredita. Uitase că
nu mai era un simplu particular, şi că rolul său de şef
al. grupului de întreprinderi britanice ale casei
S(lnderland-Beauc!air, îi impuneau .o seriozitate
. deosebită. Frivolitatea, exlravaganţele, . cheltuielile
sal.e nesăbuite făcură .. vâlvă, dâRd . naştere. la
cprnentarii şell,ere. D,epqnenţii Băncii.Sunde.rlaod di.n
,Qiţy, alarmşţi .de risiPI' c.lui Mînfrântă,. începuseră
, să;:şJ ··retragă' .pe nesimţite depozitele. Acţiunile
întreprin<;lerilor controlate de casa ,Sunderland,
inregistrau fluctuaţii lngrijorăto1,1re.
Francis-Andrew reuşise să .semene . n::1ncrederea
printre proprii săi acţionari. Conducătorii băncii se
temeau de. izbucnirea unei panici.
Ştirile acestea TI consternară pe Richard. Lafont,
care cunoştea preferinţe marelui patron pentru
Francis-Andrew, se. straduise a .îndul i termenii
raportului, Adevărul era Insii mai limpede. Se citea cu
_uşurinţă _printre rândurL
Lafont mai scria că Francis-Andrew refuza sa ţl'1a
seama de $ugestii!e directorilor din subordine - . ·
oameni vârstnici, cu experienţă -· pe care-i redusese
 ~····

ia un rol pasiv de simpli executanţi. Orgolios, nu

admitea cenzura nimănui. Intrase in conflict cu,
preşedinţii consiliilor de administraţie. La •Jz.inele din
. Carcliff scăzuse salariile unor categorii de muncitori,
J>rovccând o grevă care du rase tn:li săptămâni.Numai
intervenţia armatei .sugrumase tuiburările iz.bucnite la
marile furnale.. ·
O s.crisoare. din. partea: Jui Anthony Temple
confirma .fapteJearătatede lafont Richard se întrebă
dacă. nu·· era cazul .să 'iasă din re.zervă si să facă
ordine la Londra. În dragostea sa pateină,. găsea
uneori scuze lui Francls"Andrew. Tinereţea, lipsa de
<cixperienţă, influenţa anturajului, stricaseră· fpndul
caracterului bun al fiului său preferate În cele cdin
urmă,Juă .o mare hotărâre: Va piepa la Londra. Era
:dator .să îndrepte lucrurile. Dator faţă. de
FranciscAndrew, dator faţă de casa Sunderland-
·~ Beauclair, opera lui, care nu trebuia să. sufere din
cauza uşurinţelor unu.ia dintre membrii ei.
In prima zi a .lunii octombrie, părăsi Roma.
, Înfrfgurarea carE;. ti făcea .odinioară să parcurgă
aproape fără opxfre sute de mile, îl cuprinsese şi de
data aceasta: Go.nvoiul săli 'străbătu în opt .zile,
distanţa de la .Roma ta Paris ..
ln capitaJa Franţei nu făcu decât un popas de
douăzeci şi patru de ore, Îşi găsi timp să viziteze pe
prinţul ·de Talleyrand, care sosise tocmai de.. la
Vaienqay. Întrevederea a11ea un caracter strict amicaL
De când căzqse de la putere, Ta!leyrand nu mai
dispunea de informaţii politice de prima mână.
La 11 octombrie, Richard debarcă in Anglia Era
emoţionat. Îşi relua activitatea după o eclipsă de un
an. il munceau multe întrebărL Cum îl va întâmpina
Francis-Andrew? Ce primire îi vor face foştii săi
colaboratori? Cum vor reacţiona oamenii de afaceri
din Gity, .când vor auzi de reintrarea lui în arenă?
 DINASTIA. SUNDERLAI\!1:1 BEA!JCLAIR

Incerca o. stranie exaltare. Dolce!e:-farniente, spunea

el, te mucezeşte, te imbecilizează.
Străbătu in patru ore drumul de ia Brighton la
Londra. Era nerăbdător să aibă o explicaţie cu
. Francis-Andrew. Spera că lucrurile se vor limpeZi cu
uşurinţă. Francis-Andrew va înţelege că pornise pe
un făgaş .greşit ·
Se însera,. când trâsura .ttaversă podulc
W.estminst-er: ta Montenuovo House află că >
Francis•Andrew plecase in ajun l.a Bath. Mâjodormu1.•· .
. care îi dădu .această ştire, ii mai aduse la •cunoştinţă>
că nici· ducesa de Northland nu se alia la Londra: Cu
câteva zile mai înainte, plecase 1mpreună cu copiii la
castelul Blencathra.
Richard s'ir:ntea ipstinctiv că ,personalul îl privea cu
·teamă si .
. curiozitate. Avea !moresia că !e stricase
socqteliiR Nu- recunoscu pe nJci unu_! d1n servitori.
Francis-Andrew se descotorosise de vecniu! personal,
angajând oameni noL Şi în casă se facusera
schimbări., Mobilele noii Chippendale~ nepotr!vite cu
stilul e!izabetan al clădirii, covoarele persane,
obiectele de artă chinezeşti, dădeau Jncăperilor un
aspect fals orier:~tal de . bazar înjgheba! in grabă:
Richard trecea din cameră in cameră, strâmbând din·
·nas, spre- s·candaHzarea nemărt-u·risită a
majordomului, care îl urma la distanţă, intrebându-se
ce rost mai avea şi vizitaoacestui nepoftit membru al
.
famiHeî. Mare fu mirarea si revolta servitoru!uf_ când ~

r.:ţrchard SundeJiandr care intrase înt:-unul din

Q,....!:!r'~mer.tfllo.
,.,~.t--:;"-1
U::-.t, Ht,.,-1\-·· a, QJL V;. 1 -;;tl Î"""~'?"Oh;;; ra'"'.;;:ti+·
SÎ~QA""ii'"VI'
<iJ~,s:;-ua. "--"~'''

~ .Cine a fjicut schimbările acestea? Unde sunt

mobilele yechi, covoarele, tablourile?
Cu 'inimitabila. obrăznicie a servitorului stijat, care
îşi ascunde aroganţg sub pojghiţa unei politeţi
impecabile, majordomul îi răspunse răspicaţ:
~ Schimbările au fost făcute din porunca lnălţimH
sale, Mobilele vechi sunt depozitate în pod~ Tot acolo
 au fost urcate şi tablourile şfpovi:larele care nu se
mai potriveau · cu ·nO'ua. ambianţă., .
Tonul vag superior> ill majo(domolui, irită pe
Richard: · •· ; .
.·- Fostii'
servitori
-- -
unde sunt1
• - --- - - < - '> -
··
-
· -. Din ordinuiJrtâlţimii sa.le; aU fost transferaţi la
Sunderland House. · 'i · ··. •...· · · ·
.· ~· Mâine de dimine~ţă, să4teGHemi ai.ci . iar până
seara apartamentul met,Lşlal pr:intis~i Andreea, şiUie
repus în starea iri care $<:! afl;.ţulliainte de plecarea
· mea în !tal.ia. ·in noaptea aceastţ~, voi dormi· la
Suhderl.arîd Hou;se.
Enormitatea acestor ordine, tulbură calmul
majordomului, care înghiţi în sec:
_ , ·r·em·
-.- ·Ma" ct·ln. ·a"'ţimna
<::1·, 1 _ c'"
___ ,~1: !.,.:-.; ·s·a l-u ! ·v"-......!el· uv.
rb acnrr'
<,.,-.~}.,.

Replica ·ac~asta dezarmă mân !a lui Richard.

Opoziţia servitorului îi păru deodată rizibilă.
- Lasă acordul ducelui p€! .se"'ma mea .. Pe
dumneata să ·nu te preocupa decât executarea
promptă a poruncilor mele. Sper că m-ai înţeles? Nu
sunt .deprins să repet ordinele. ·
Ultimele fraze erau încărcate· de ameninţări.
Majoraomul î$1 dădea seama Că avea de a 1ace cu un
om ·c:ârEf n·u _ g-iumea--." ·'Între -autoritatea _biajină,
indulge.nlă, a înălţimii sale $i auiorifatea tăioasă a ·
marchizului, socoti mai intelept Să o· recunoască pe
cea a celui din urmă. ·
în definitiv,. tatăl $1 fiui n-aveau .decât să se
• răfuiască mai târziu între ei. eu aceeaşi politeţe rece,
dar tte data aceasta foarte supusă,. servitorul rosti
ceremonios:
~ Până maine, ordinele .:dumneavoastră vor n
executate, Sir.
În seara ·aceea, ·Richard 'repurtase prima lui
victorie. Victorie de proporţii n1ărunte, dar care le
preliesfea pe cefe mari de mai târziu.
 Richard era nedumerit De ce nu se stabilise
r-rancis·Andrew la Northland House? Nu voie să
locuiască. sub aceiaşi acoperiş cu ·străbunica ·sa,
_băîtâna ducesă·· văţ:JQvă,. care. ·ati~sese venerabH-a
vB.rstă d_e nouăze-ci- de ani1 -Nu puse {ntrebări
·_-major-(1omuiul c·ăci nu se CU'ienea _să:.._şi
1_,_ rate·
ignoranta. ·
1\nthony Temple, pe · care i! găsi a doua zi !a •
baocă. îl lămuri. Reşed.inţa oficială a ţui
Francis-Andrew era la Northla(id Hous.e. Acolo îş'i
· · • pz:imea · oaspeţii simandicoşi· pe uriH membri ai
" l ...,_- 1·egal"
-;·tam'l'.l".l .-... 1 corp•<'J
u rl 1 "·' •• , 7n~lta
YJ'i:-•Jiomatlc· ,, d:t"~ ~d~'"c:r~·~·o
r.:c. ·""'"'"~ -~ o.&;.""'

reprezentanţii marei finanţe şi industrii. La

Montenuovo. House locuia în mod practic împreuna
cu .ultima sa. amantă, căreia ii afectase .apartamentul
locuit · qdinioarii de prinţesa de Montenuovoc ·
Richard r.ămasc înmărmurit... Fra:ncis-Andri'lw
~săvâ'rşea un sacrilegiu~ inStalându,~şi iubtta '1n casa
locuită odinioară de mama lui.
Anthony îl mai -sp1,1sese Că'- relaţiile cHntre
,francis-Andrew şi sOţia sa erau ca~- şi :rupte. Ducesa,
părăsise casa Northland şi se stabilise jmpreună cu
.copiii la Biencathra Castle. Voia să fie cât mai
.deoarte de Londra si 'de . . Francis•Andrew.
Nici relaţiile aces!tlia cu Miss Parker nu erau
lipsitede tguduiri. Miss Parker avea un temperament
vulcanic, un spirit auroritar şi o voinţă de nefn7rânt
_-Cara;;;:;terul lui -Francis_":Andre_Vif nu _era rrrai- comod. in-
.aceste . condiţiî ciocnirile devene13u inevitabile .
. Violenta. 101' atingeau uneori proporţii furtunoase .. ·
Invectivele, ameninţările, loviturile, plouau deoparte.şi
· de alta. Francîs~ţ,ndrew 6 plesnea cu sete, iar Miss
Parker riposta scuipâhdu.-1, zgârâir.du-1, ca o pisică
,turbată;. După ce spărgeat1 cristale şi porţelanuri,
făc;ând să mie casa de zbierete şi înjurături, se
.\mpăcau. ·· Francis-Andrew nu se putea Jigsi de
îmbrăţişările. experte .ale arnanteî sale, iar aceasta nu
 434 'Jil\iTILĂ CORBUl

se încumeta sa renunţe la aurul Jn care se băl_ăcea

patorită lui.

-
Arfthony- Tempie - . fusese rJn bun prieten al lui
FranciscAndrew, Apoi: re!aţlile lor se răciseră: Miss
-Pa-r-ker r:u :înci~ddia. .iubitului. ei să aibă- prietent" Se
__ temea ·c_ă:_ ,irrflu-enţa ac-estora <Să -nu fie cQ_n-trară·
intereselor ei. i\llai grav era faptul Că Miss Parker avea
un aman't'· ·de Jrrrm·ă_, ·ţ~n ofiţer de. dr3gonî_~ · reformat
:pe_n{ru 'Pllttâri.- >jrh:~ompafibi_IC:·. ·Cti ţJniforma m~ii!fară.
·.· ·J uTfHl ~:.a·f:cnt ·-,d.~_Scd:R-~r:S-_e -~C.;aastă__ te-g_:ă.t~r.ă: _ ş î
înce·rc-a·se ·să deschid~. oChii -lui ·Pn.:trH.:ifs~Andre~;;vj dar
·cu"CJ,~ta
-'-:-...·"'~
rn.fu7as
-<;;;;-.-
0 ..-~- 1 d. (a G7e"-""'
.'-' - -u.>. ..... -,~
,Q4,Cl;;;;,.

Ricih-fH'd era consteniat Tot ce_ auzea, îi p_ărea

mot!StrLios. Francis-Andraw ii dezamăgi se. Spe;anţe!e
Îl\ __ această .m-iăd_iţă a Andreei,_ .fUseseră ,_smarn.lc
înşelate. Juleş Laiont, îi confirmă ir totul.spusel'' lui
''remple. , · · ·
. Înainte .de a cuno,aşte ·pe )vliss Pari<er,
Fr:ancis-Andte.w.. p-unea -mare tetn_ei pe L.afon_t, .care.
·. câştigase "Supra• lui un puternic ascendent După ce
;;e prinsese in Jnreje!e !(ne rei ramei, Laforrt căzuse· în
diz!;Jraţi_e, Francis-Andrew e.Vlta să-I. mai îotâlnească.
Jn ziua în cara Lâfont îi de<:vă!uise legătura dintre
Mlss Park;er şi ofiţerul .de dragoni, Francis-Andrew se
invineţise de mânie, ' ' '' '
· _ 10.um îţi permiţL să spionezi pe Miss .Parker?
Te-ai aliat cu Tem}:>le. Vreţi .să mă despă;1iti de
Frances .. Af!ă,•.scurooe Mr: Lafont, că aţi det amândoi
• greş: Miss ·paf'ker est€) sirrguia liinţ!'î carema iubeşte
cu adevărat. :Singura> care ·nu-ml. vânea;!ă banii, spre
deosebire de toţi ceilalţi. · ·
-. În cee:a pe. mă priveşte, vă înşelaţi, rep!lcase
. Lafont cu răceală_, După cum prt;!a bine ştiţi, serviciul
meu de informaţîi. depir).de direct de părintele
cţumneavoastră. , .. . .
: .. fra(lciscAndrevv îl privise eli d.ispreJ,
 .-:::·'Stiu. Eşti spionul -tatălui meu,_ duşmanul meu
plătit. ·. .
- v-a -lnŞlil l"'i
""' _,,'"'ons;eJr.
· ,
-,Pentru dumneata, sunt Ît7ălţimee voastră.
- V_ ; ri·,are.· l\;'{-am fiiaCUL• d e,_.a~
a_, ce,,. ,e, 1 ""' ~t """"
cdl ma ··

confonnez dispoziţiunilor tatălul.dumneavoastră, care •.

ne-a recomandat în rrtod expres, sâ nu folosim .·•
titulaturi. de nobleţe În .relaţiile de servicili. •..
- Dispoziţ1a .nu- se extinde şi asupra.• mea, ·Mro ..·
lafont Sunt _ducele de Nortt;ll<;ind. -Fiiţă<dŞ mine
protocolul impune o ·comportare. .deosebită.
L~ftHH s·e 'înc!ină· ·ironic.
_ -Voi ţine seama de 9ceste recomandări,
lnălţimea voastră. . / . .
- Şi nu uita, reluase Francis-Andrew. Pe viitor; iţi
interzic să te mai ocupi de Miss Parker. Dupa o
.pauză, adăugase tăios. 'Nu mă îndoiesc că mă vei
încondeia într-un raport corilidenţial adresat tatălui
meu, Eşti liber s-e faci, Mr. Lafont, deşi c<ed că ar fi
mai cuminte să· te abiiL · .
Şeful .serviciului de informaţii, se inclinase iarăşi,
fără a da vreun răspuns. Fnmcis"Andr.ew îi întoarse
spatele; părăsind , incăperea... . ,
în noaptea agBea, Richard cugetă profund asupra
noii situaţii. Pe Francis-Andrew îl îmbătaseră rrrăririle,
aşa cum îl imbata pe. afpinişti, lnălţimi!e. Din toate
acestea mai trăgea o _concluzie. · Descentralizarea
reglementată prin contractul comercial incheiat cu fii
săi, işi arăt<! roadele. .Le acOrdase prea multă
independenţă.
In aceeaşi noapte, deşi se făcuse târziu, chemă pe
primul său sfetnic juridic. Avocatul Sanders, ·deprins
. cu c:;iudăţenille marelui· patron, răspunse imediat la
. a;)el . . .
Fară nici o introducere, Richard Îi ordonă:
.. - Mr . .Sanders, ta te rog loc şi redactează un act.
Vei da o· no:uă formă asociaţiei pe care am
"•
 -····
'

constituit,o· cu fiii mei. Dupa. moartea mea; doresc .ca

.şeftll familiei; 1n speţă f,jenry,. să deţină .o putere mai
Jatgă, în ceea .. ce p'riveş.te conducerea c.asei
Sun!lerland în detrime.ntul fraţilor săi. mai mici, ale
căror. drepturi Je. vei .restrânge..
Avocatul. Sande.~s rE)p!ică ·.resp,ectuos:
-:- Îm.i permit să vă amintesc, Sir, că
. primogenitura nu mai e protejată. de lege. Fraţii au
drepturi E!gale.:. ·
Richard îl, întrerupse- nerăbdător:
i-Nei găsi dumneata o formă juridică adecvată.
N-al decât să stlpulezi Că acest ac} rămâne secret. i<JJ
cel care-I va încălca, va fi. sancţionat• .cu o amendă
de ... .să zicem ... cinci milioane dolari şi cu exclu.d.erea
din asociaţie;
-· Credeţi că fiii dumneavoastră vor semna'L Şi
că mal târziu nu vor incerca să o denunţe ca ilegală?
- In privinţa semnării n-ai grijă. Îi convin@ eu.
'1\lici pe viitor nu ·vor . fodrăzni . să tacă. oostrucţie.
Numai un tâmpit ar ataca un astfe'f'de. contract in faţa
triotmalelor. Orice omcu scaun la . cap îşi poate da .
seama·ccă.numai in unire stă puterea casei
. Sunderland. Dacă vre(Jnul dintre fii mei ar săvârşi
. nesocotinta de as.e revolta impotriva capului familiei,
toţi ceilalţi memb.ri scar coaliza· împotriva· lui spre a~l
. zdrobi .. Interesul •colectiv al ca.se.i Sunderland este·
mai presus d~ irÎlereseîe meschine ale vreunuia dintre
.
· conduci)toril ei. - Numai-- .dumneata, Mr. Sanders,
-~ . să ai
abilifatea de a găsi o formulă juddică. Cred că m-ai
înţeles? .
- Pe. deplin, Sir.
- AtunCi, Ja lucru! • . . . .
Reuacfarea actului care avea să fie piatra
unghiulară a ~xistenţei casei Sunderland dUpă
moartea· cteat(!rUiui <;li ceru un timp îndeh:mgat.
Richard respiose.mai multe proies:te, sub. motiv că nu.
prezentiu:l. suficiente '\;iaranţiL Forma la care, se opri,
~
DINASTIA-SUNDERLAND-!ilEAUClAIR 487
·---- ------------~~--- --------~---------

~corda
-;..~. ·se$pJU,;
1 hAl '
f,.,milie'l
_,;~-~ ,~, rio-·o,p&p! "''""
;..,:,'-" _t,.fil
tic ,:..;~. rl~-v;·,.,. d"S 4 :n.--fa
. ,_ ;..,d<JU q.H:;:t""
li,:;;

casei
- Sunder!and din Statele Unite, si . de a. controla-
'intreprinderile din afara graniţelor acestei ţări. Ceilalţi
m "'m'or'' .... ; t~m:
_.l· __ ~_.a_, .:x 1 'i·P.;
'•~··; ,..;;:,r:op!'"de:.
\'o·r _•du ;:.;>c>- ""'!Z"'"'')n-:<i
!·""".-,:;:,"'_ . .-;;., f~t"
,,.,,,.;,~ de·
_
căpstenia casei, chi~r .dacă ntffiţion:;l!tatea l9r va fi aJtti
decât a acestuia din uuna.
Rerllul
'-'
V' ' ·c.:.n+.,;,::.l
\;Of, lJ ;;;.;.;
':'<i
CI- c~e:c~
'*'"''"")<0 -"'ve~
.C( U s;:,
CC t"ă:--n--5;"';;
+Gh>;~ JQ.
1".,:,
ta N·t::HJ!i.J·
v,QCţjţ

York. Prfn ppZi_ţia -sa. geOgrafica.- -Ne;.AJ :vorJ<:"_ut._ ;er2r terit-:: _

d.e -tronflagra·ţwe jfî:terrratlonal-6~ cara ·în general~ ~şJ_}:
aveau obârşie in Europa_ · · ··
Acest docum~r:t avea să_ t~e ţ:tăSttat în arfti1{8le,-
secrete a:ie -c-~sei ·sund~riaricL ·P\,;hHcare.a fu; Sr3
lnterzisft-' sPre a 11!-J cădea su i!îddenţa .vreunej ie_gf
-potrivniCe .grupărilor de·_:firme- .bci.nca.re şi indUstria~ej
precum şi. spre a ascunda mecanismul conducerii
susmenţionatef case, şi cuantumul capitalurilor de
care dispurlea.
După ce -cHr pentru ultima qară documentui care
avea să pună capăt .descentraîizâri'. trimise mesagii
prin_ care fşî conyocfi fil; !a Londra.

Franci,s-Andrew -se afla pe domeniu! ~U)thirne dîn

Comitattii 1 incoi_n, când 1! ajunse _din urmă mesajut·
tatăJui ·său,
Petrecus-e câ.teva: --zHe_ !·a 8ath1 !mpreurfă cq r'-~iss
;-:J~"..v~- .... ·, w!!
;,:; n0f ~. "· t'•·n"'c_:
'"'""' _".cii., !~n Wt: _ ' -;;;:;< l -c: ..- ':J\.a_}S, '"'"''"e
""r',sto.._.~.."-'~ y-o_, _ -~r,'
!;,>' ·j-;;,....
qv'C'u. ...... "!!.L'.
U • de"'te;.-;:;r;a"j,.:q--·-,
;-4'111 . l';i,r;;:\"'' _;;;J.;-';:o __ qn
VJ",
r•;-!r;ril'
f.c' •-~·"}
r-.::l0,;4'1tor
-/,;A_\(.;,;.;;&.>-,'•
7n
-1
'II'Qt-'i ''l""'r-~i
'•.~,"71 Ci;-"-'1

1'){-,-~r.nae
--:--""''- -CP .u tQ5vfii:
-- ~-'-'-' tr'll-z1S.-
._.-...r k.; __ n,,,Jhirn~ -~~ftttf? l_i{H·.., ;iintrA
•V '1'~-; ---··"-" -~o:'V, "> ·-- ,". '-·'· -~

propdetăţ!!_t:lfami;iei Nar·~~~!;.y;-;d. P_e d_o_merH !, acesta

se- orgEinlzatJ toamna vanători monstrer --soldate cu
llecatortfbe :de t ulpi, iep:J(, căprioa~e şi a !te cfletăţi
umbfiUoare _sau zbL-frătcare .
. în această !mosfera es'::vală cazu ca o bomba
cornr_o~f,ltea- 1ui R-ichard. ln JJii_ mLj_i moment,
Francis,-Ahdrew e-rpzu c-ă e -.;orba d? o glumEt Y! ştia
pe tatăl său în Italia. Dar cine ar fi îndrăznit siH joace
o .asemenea farsă? După. o analiză mai serioasă a
 481! VINTILĂ CORBUl
'
mesajului, se înclină în faţa evidenţei. ScrisuiJto!ărât,
cu .trăsături energice, stiful sobru, lapidar, ai
mesajului, semnătura etalată pe un sfert de pagină,
hu-i mai lăsară umbră de îndoială. Tatăl său sosise la
Londra. Supărător era în special tonul imperios al
convocării, · care făcea abstracţie de schimbările
intervenite în· ultimii doi .ani.
După retragerea lui Richard dip afaceri, şi după ·
semnarea contractului de asociaţie, Francis-Andrew
ajunsese a se sqcoti, pe drept cuvânt, şeful casei
Sunderland din Anglia. Tatăl său. uitase probabil
acest lucru, de vreme. CE! îl chema la ordin .
. în. sinea lui se simţea îngfijqrat. Nu cumva
·rapoartele spionului Lafont îşi făcuseră efectul? Sau
· poate c\;1 .Richard. Sund.erland .se săturase .de viaţă
inactivă de rentier, pe care i-o impuseseră medici.i?
Oricare ar fi fost motivul,· hotărârea lui. era
inoportună. Asupra unei abdicări nu se mai revine.
Uitase oare ·tatăl său că îmbătrănise, că boala îi
mînase. organismul, că orice. s~ar spune, era un om
sfârşit? La şaizeci şi trei 'de ani era ridicol să pretindă
. a păstra o responsabîlitate care-i depăşea puterile.
l"rebuia să înţeleagă imperativele vârstei, şi să se
retragă definitiv din Viaţa publică; ·lăsând. copiilor
'sarcina ele a-i .continua. opera..
tncontestahil, înfăptuirile sale erau mari. Însă
misiunea. lui, se 'incheiase. A-şi relua atribuţiile, era
nu numai inoportun, dar şi imprudent. Oboseala i-ar
pune la grea incercare sănătatea. Un nou atac de
apoplexie cu urmări fatale, n-ar fi exclus.
Bineinteles, considerentele umanitare atârnau mai
· puţin iri' balanţă. Francis~Andrew nu se mai. putea
lipsi .de puterea. dobândită în d~;~b!a sa .calitate de
dQce şi de. şef al casei Sunderland din Anglia. ·
Îngrijorat, împărtăşi jmediat vestea amantej .sale, .
care reacţionâ cu violenţă:
DINASTIA SUNDERLAIIID BEA~U::....C::..:lA=.·.::c!R:.c__ _ _ ____:.c41l:c::.9

- fngrozitori mai .sunt şi bătrâni! ăştia!. ..

Ramolismentul le ia minţile. Fac numai prostii. Faţă
de tatăl' tău să fii ferm. FiH să inţeleagă că e de
prisos la Londra. Că loc.ul lui e Intr-un fotoliu, pe un'
balcon, la soare;· ori intr-o grădinţă cu flori. Cu o
pătură cadrîlată pe .genunchi, care să-! ferească de
reumatisme, să asculte cât e ziua de mare, cântecui.
păsărelelor .. O ocupaţie potrivită pentru eL De, da!
Să-i vorbeşti fără menajamente. :Să fH .dârz, şi nu sa
te Jaşi înduioşat Dacă face nazuri, săcJ orei într~o
trăsură şi să-I trimiţi pachet în Italia. ·
Francis-Andrew se scărpina gânditor dupa ureche.
- Nu e chiar atât de uşor, scumpa mea. Tatăl
meu are anumite ciudăţenii: Îl cunosc mai bine.
- Să faci cum tţi spun eu. N-ai să regreţi. Cu
.bătrânii şi copiii tre.buie să te porţi la. fel. Numai aşa. îi
pui cu botul pe labe.
.
Comparaţia. nu-i păru potrivită .
iui Francis-Andrew.
Nu-l vedea· PE:! tatăl său în- postura unui dulău
domesticiL.
l.a câteva ore după sosirea convocării. îşi făcu
apariţia la Guyhirne Castle un mesager al lui William
Simpson, majordomul casei Montenuovo, pe care
Richard îl. transferase la Sunderlan.d House.
Veştile mesagerului o făcură pe Mlss Parker să ia
foc .. Ca o furie dezlanţuită, năvăli in camera lui
Francis-Anrlrew, care se schimba pentru cină.
-;: Asc,ultă, Francis, ce obrăznicie şi-a permis
bătrânul. Indată ce- s-a instala.! la Montenuovo House,
a transferat 'in bloc personalul de serviciu ales de
mine, a go[it apartamentele amenajata potrivit
Instrucţiunilor mele, relnstalând boarfele invechite ale
maică-tii.
Lui r-rancis-Andrew nu-i plăcea a i se vorbi Tn
acest fel de .Andreea. Miss Parker era însă atât de··
orbită de mânie, încât nu-i observă schima.
 490.

-·· Mâine de .. dimineaţă plecăm lâ Londra. De

îndată. ce vei da ochii. cu • bătrânul, să•i tragi o
.săpuneală ::;traşnlcă. Apoi să-i trimiţi val-vârtej 1<~
. S.underland House, r<:;comandându-i;să .nu-i mai calce
,p'icJorul. in casa mea. · . . · · · . . ···
. . ·. -·.· Scumpo, chiar atât .de drastic neam să fiu ...
· . MTss Parker izbi cu. piciorul· Jn parchet.
· - Să faCi aşa cum îţi dictez. Altfel, ţi se urcă in
cap. . . . .
· .Franchs~Andnlw strâmba iarăşi din nas ..
- Ce expr!]sii!
·. -- Dacă'-ţi place, bine! Dacă nt~. tot oi ne! Tn orice
caz, eu nu îngădui să fi.IJ călcată tn picioare. Vrei să
râd~ ..toată. ! ondra. de mine? N de gând să permiţi
zaharisitului. să mă izgoneascii din casa pe care mi-ai
pus-•o la dispoziţie. ·
. . --' It: cel mai rău caz, te vei instala iaNorthland ·
House.
~-Nu m·a·i .sPune!··şui că aJ Maz?· Să }dorm· ·îr. -patul
nevestei tale? Pffl! exClamă ea·. dezgustată.
Ftancis-Andrew. o privea pierdut de ·admiratie.
, Mânia 0 · făcea si mai frumoasă. Ochii ei mari·
scăpărau ca nişte diamante negre·; Obrajii catifelaţi. se
:împurpurasent ca· peta!elâ -urieL Cu~hidee.
- Îţi cumpăr cea mai frumoasă. casă din Londra,
mcerca el• s-o "'1mouneze.
"' ~ 1- -
. .
Miss Parker .Ţşi incleşiă pumnii mici.
=. Nu vreau să, dau <ZF!harisitului satisfacţie. Dacă
ai_- -.da gând -:Să -filă-_ Jfişi .Jnstt!tată,- te, :pără5e$!C. Îţ~ zic,
pa, puişorulal Arn destui adoratoJ:i. Abia aşţeaptă
să-mi săr1)te poala ro~;:hiei. ··
Francis-An(jrew îngl'!iji un nod, li îngrozea
.perspectiva unei .rup:w(i.Viaţa fără Frances affi fost
mai îngheţată decât. o noapte de iarnă. ·
- . Voi face tot ce-mi stă în putinţă, scumpa mea.
'""""""'.Să faci imposibil).ll, Francis. Altfel, mă pierzi.
SîHÎ bagi. bine 1n ·cap ...
 1!91

Întâlni rea dintre Fnmcls-Ahdrew. şi tatăl său fu mal

.naturii.
soectaculoasă decât
- . o. ciocnire
- între elementele
. .

Şeful casei Sunde.rland~Beauclair . se afla ln

cabinetul .său de lucru, când Francis-Andrew intră
ţanţoş in anticameră. Fă.ra .să dea bună. zilla
sf;lcretatului de serviciu şi persoanelor care aşteptaiJ, ·
se îndreptă spre uŞâ biroului .marelui. patron, ·•·· ·
Secretarul
-- -- .
îi ..tăie
--
.alarmat
--- '-•<-
drumul.·
. ·------
· "-··. ·· . < ·•"
.· -·/ ;f::.
- Nu intraţi, Sir. Mr. Sunderland a ofl:lonat să ni:J <
fie .tulburat de nimenL Vă. rog, aşteptaţi. · ·
Francis-Anclrew se opri uimit de îndrăzneala
1 _- • • • -

_pigmeu lui.-
·- Să aştept, eu? Eu? Ducele de Northland? E o
impertinenţă. •
· - Otdinele sunt formale, Sir. Nu mi-e îngăduit să
fac excepţii.
/
Francis-Andrew, care. sosise montat de Miss
Parker, începu să fiarbă: Şi titulatura 'de Sir era o
obrăznicie.
- l::şti american, Mister? întrebă el cu·
.superioritate.
- Da, Sir.
- Atunci, nu mă miră ignoranţa dumltale, în
privinţa obiceiurilor acestei ţări. · Unui duce i te
adrE*Sezi cu fcrrnula }nălţimea voastră.
~ Ştiam acest lucru, Sir. Însă Mr. Sunderland a
poruncit ca în timpul serviciului să .se facă abstracţie
de titlurile nobiliare ...
- Această dispoziţie nu mă priveşte pe mine. Am
mai spus-o şi altora.
-··. Regret! Mr. Sunderland a dat instrucţiuni
precise .în acest scop. Nici fiii săi nu fac excepţie.
Francis~Andrew îşi muşcă bţ~zele. ·· ·
- Anunţă-mă imediat tatălui meu, ordonă el.
~ Imi pare rău, daL..
 · Cu un gest de nerăbdare Francis~Andrew îl. dădu
brusc la o parte şi inttă în cab.inetul de lucru al Jui
. Fli.t:han:L ·.. · • ...
•Acesta era Singur. la. intrarea fiului său, ridică
p"rl\!irile de deasupra unui raport pe care"! studia.
Ochii· lui avea\] lu.ciri .de oţel. Chipul Ji era
impenetrabiL Franc.is-Anârew sa~ută cu un rece
fcmnalism. Richard abia făspunse c.u o înclinare a
ca:puluL . · . . ·
...· ..•.·•.• - N.u ţi s-a spus să âştepţi.? .
. T-rancis-Anctrew simţi ca se sufocă de indignare.
. -.,.Mi ·s-a .sp(ls. Dar nu mi-am închipuit că aceas1ă
oprelişte mă. privea şi pe mine. . • .
.-.· Voi pedepsi P!3 secretar. fiindcă. nu.mi-a
·.· respe9taf ordinul. Dumrieata, aşteaptă, până termin
';deea c;e am de · făcut. .. . .
· Richard .se- cufundă iarăşi in lectura rapprtului. Nu
catadiCsi niCi să ofere un scaun fiuluT său. Acesta se
fileu pământiu .. Nu. ştiacutn să reacţioneze .. Trecu ia
fereastră, spre a:şi ·ascunde tulburarea.
Pe. stradă se încrucişau în trapul cailor trăsuri, ale
caror roate. încinse .cu fier, făceau mare zgomot pe
caldarâm. . . . :.. . •
Richard urmărea. pe sub sprâncene agitaţia fiului
său. Deşi îl iubea ni. ai muitdecât pe toţi ceilalţi feciori·
ai săi, Şi îl durea· umîlinta<la care îl expu$ese, îşi zicea
că .lecţia era necesară. 'bupă. un sfert de oră de
aşteptare, FranciS·4\ndrew se. întoarse spre tatăl.său:
·· ·-. Sir; Vă rog s.ă nu uitaţi că am şi eu ocupi!ţiile
mel_e. Nu-mi pot plen:le >vremea ... · ·
· Richard ridică. iarăşi ochii asupra lui.
.....: Serios? Dacă n-âi ~imp de pierdut, pleacă! Er;îti
liber! ·
· Francis-Andrew d~mase descuf11pănit. .
- Aveam d~ discutat lucruri importante. De. la
sosirea· durruieavoastră la Lotldra.<ati l.uat o serie de
 .
O!NAST.!A.$UNDERLAND BEAIJCi..AlR
- - - - - -493
-
.- Care !ţi sunJ · dezagreabiie, îi întrerupse
RiChard. Ştitk -Te-au ;ndispus, Dar nu_ arr: C'?Fti late,
-· Poteaţi să-mi .cereţi părerea.
_,...._ r'"areJi_iil '1 e cer ni.Hna!• canG .e socotes-c
11-1- ., -.~!)

necesare,_ !n privinţa dur(îitalet' am avut re·gretui s·?:,

-.constat_ .că ni_x-rrti eşti de· _ni oi 'Jn folo:;;,
-..-~.

- .vJr._ ..
·_ Da, dB:. '·Ace.sfa e tri ttd adevăr. Ţi 7 ;art(
·tncretHnta.t o -sarcină;_ de cars' te-ai achitat iamentabH.
·oin aceSt rnomSnt :îţi ridic de'iegat:a. dB rePrl3z8n·tSnl
aJ ·tneu pentru AngHa-. Vei trece -într-un poSt m·aî
ma· 'U11*
'>"·' ,._ t, ->;ţyTriH1t·
J•·•d~;,.,ţ
pos; Y.,! (; }~j l tr»
#. }~,tr.•S,lit/•
y T
·-:::{\ ., i4 l""'
Q"U!,''<l'\_.l,t;;
*" .-::1 A~ lj:;"Jâ
t;!Jy<.""::X.e>.
l') ll
,-..,J,~

·t!_mp~JL vel ~urca iarăşi tre_pte_le ienu_h{;:;j, bjne!nţe!es '!n

-·rnăQ"u·r;.
"' -~-
)'n carP'""' 'Itir vA',·
".._.. T"'!s; 'Sl "' '~"~""'-":ffnt-_o
1·~--', --"""
si ·v'"' .~---·~
"'"""f~·-•-t'-' ,·-
~~'lfne:v~-Prrtf.J
",_.,~::;·;•

corespunzi:itoa!~e.- _ _
Franciş-~L\nd_rew _se 1ng8Jb_eni. "FleaHtate-a era. -rnai
gravă decâ:~- şJ-o î'nchfpnlse. :ratăi· _iu'l se în;,eYo d'~_ca
.i$i -fnchipui? că i se va supuna fără luptă. O- poziţ'ie
.~-·
$Uţ)~f{0lf!1a·r rfa gr~tBsJ::! C~-1:n s-.t-1\ -n -î făţ!şat ?n .fa-ţn
y' !>' -- .__ .

functfonarl!or
- -- -
-c:ase; Sun(Wd.ancL- :a
...,..;·l·e+rt".,;)1nr'J !\.Ll 'l""rl"';;:,--,-~;::;"'' ""J.('l ~,.,
}·'' ~~;:;f fll_~.;. ; - l'S\ - , ·~,; uL' 'vei. 'i ; _;::;,,_.,

Rtchard Sunderl~_nd n prf;) nre4:enţa sa.. pun~a

Când Ti _ştiuse depart~, îl soc<:ttlse _mal utl trrensht~
o !
concamna . b''- '.,. __,.'""'''"""' A
!;:J, -C"'-''''-!l,UCA
int-~ansigent tatăL. Te-ai î.n hăitat cu o '"'m"'·te ''e•. ~.V''· V \..iJ

moravuri -ieftine,.:

·îngădui. ..,
·-. Nu ma· i.nteresează ingăduinţc* :l;i""'j+sj<o t""", '-"'; "'!'-";~,

-Francfs-Andrt?w. Spun ce -am de spus, Gf'liEH -dacă

adevă.rul e dureros.. .Ai devenit scJavul unei femel
,.."".d:cr.
""'·
?A îti rr"~f"i.li~"?(
111 : ... , -·~· ·'--"-' _ ", ._ ·t+·~
_, ... .:.., ·f"'rn,Y1a·.-_
~'"0
rtPq0c:t··te~+~
r-t• '--v'"'"'""''-<1 ''f'\'
'""~...-,~i·.:.·i-t:;:. -.."'ţ.,;l~.·._P.!y

în_credi,nţate._ -Te-aî · remarcat -_prin c f.:d'tui_eii

extravagante. Al ajuns de_ râsui ·:w-njt _Şi Mai aştepţi
lndu!genţ_ă- din_ .partea mea? _P+1ă 'lntreb dacct_ va fi
·.posibil·
să te îndrepţi vreodată, .Firea tF~ e de vin.ă.
Franc ·s-:And~e~v se 'intepeni_ într-o atltud1ne
. . l .
băţoasă, mso snta.
 ~ În cazul acest, nu-mi rămâne d.ecât să suport
conşepinţele. Duce.le de Northland nu poate deroga,
accepfând un post subaltern .. Dacă am 'primit să ..
conduc gwpul .de .întrepiincteri. britanice ale casei
SU:rll:leda(ict, nu am tăcut,o decât pentru a vă. fi de
•folos, Recomper)sa am văzut~o. f.aţă de situaţia care
s'a creaţ 1 vă prezinJ demisia mea..Administrarea
. a\lefii casei mele îmi .cere destule eforturi.
. _,_ După 'felul cum. itf administrezi averea, mă
înl:ldiesb că va mai G!lra>mult. . ·• _ . .·.
· ·· · · - Aceasta, .Sir,. este ·o ţhesttune- care ma pr'lve7te
• trr exclusivitŞte.
·· . Richard clătim!· (jin cap cu tristeţe.
.. >-.· Ai dreptate. Nl:l eşti pe degeaba un autentic
' NorthlaHtl: De'• această nem>rocire nu' .esti însă numai
z,dul'lmeata vinovat. Greşeala îniţială'.arn făcut"o. eu,
acceptânq . să moşteneşti titlul şi averea acestei·
· famiHi. Neatârnarea {i•a stricat caract('lrul. ln sfârşit,
.acum totul e consumat. · ·
· FranciscAndrew se
înclină cu· ironic ceremonia!.
·~ fn urma acestei clarificări; imi permiteţi să"mă
retrag. · · ·
Abia acu·m înţelesese că tatăl său suferea cumplit.
Această constatare îl bucura: Îi a.corda o strălucită.
revanşă. . .
După plecarea lui Francis-Andrew, Richard se lăsă
pe spătan.ll· jeţulul său. Oftă adânc. Obţinuse un·
succ.es â la Phyrrus: Gâştigase· bătălia, dar pierduse
victoria... · · ·

Din ziua aceea, relaţiile

. dint.re .Richard şi
Fr<~:ncis-Alîdrew în~tarăc ;tânăru! duce )şi continua
viaţa .desfrânată, .clire-1 măria spre prăpastie,. intr-o
frenetică galopadă. Miss Parker il seconda de .·
· rnillune: ·Nu era seara în canil el şi. iubita lui să hu
<piardă lâ masa vetcle sume fantasti.ce: Veniturile
!atifundiilor nu~! rnai ajungeau pentru acoperirea
 495

cheltuielilor. Francis-Andrew ajunse să facă datorii.

Ni-meni_ nu-f refuza -credituL Reputaţia· averilor casei
North!and şi persp.ectiva mdştenlrii miiioan6ior itri
Richard Sunderl~.nd, determinau pe cel ai bănuitori
cămătari să-şi deschidă larg baierele pungiL qln car;:!
Francis~1v1drew scotea pumni de aur. îşi ipoteca.
domeniile, îşi· gaja bijuteriile,. cu o mponştlenţă•
revoltătoare. Casteiui QUyhirne. fu primul .imobil care ..
.schhnbă- stăpânul. Fra:Acis-i\ndrew ----n. v8:hdu unuh-
măcelarl care făcuse_ a.vere- pe Spfnarea poptil~ţief
•

urmatea deoarts de
.rl~~ .... ,.,.,rr
'
;,!v'-'i_.,,,}
o"'o~ ~ase·l
!"'\
:Îj.;;U'lt-1\JC\ '-" _ 'NCl•,;~~·b\,?nf'1 ·4'-" ".. h ,;, .
'-" ••' ''""''''""' ~-,;tl-~:;'"'aga·ntP',-,-""
t,.,_,,~ '""""'" •v'

t:Jands~:;;.,ndrevl ·aJlmet:tac din belşug rub:icile·

fiţuh:;ilor de şc:u:daL_ Cor:~portarea faste! actrlţe care
;-a:xş:se -sB.-Ş! traducă a?rlantui de ini;nă Tn
intimitatea
bat!ocoritoare.
,
Chester Russell, fostul ofiţer de dragoni, devenise
un fie! de oaspete permanent ai casei North!and. ~n
toate călătoriile însOţea pe Francis-Andrew~ şi pe Miss
Parker, 1\ceastă convie1u~r& Tn tre-i -a_iunse să facă

"""
~ranCJS-Anare'H
•, t>.- < A
preţw_a prtt3t.en1q
•. • aezrr;,.s\resa
' , f t e• .a
!~tt' Rl!~~0'i, 1
i
--V-.,.'-'••
ţ':v~
-·0, ~,lnt;ttrn'
"'''""''"'""' r--;<tr.~
-"1'-;,;i;)t;,;"
rn;
-·U'
bi'tn
._11
ÎP
.,\J
;"";.
i
it,
,.,_. ••
'>"
- - -""' . -
:dWct.\1 ttlurtghl ~i-ar f: co:~:tmuat în Hn~~te exiStGntal
' . Hn ,,~'t\!0'
r-nr~
..
>~-'-'- ·~•
.
•.4V.,
'! ""-"'
'V I n-~r
'- -·
f'·~' .<:.;rnt"f
- .n--.Y
. 1t': • i- . -•-• . ' '
o..<• -~.-r!1riC'1;:·-:--~"f"'r&vv
,•li;)- "''~V'

a~·e"'"'""" ... .,,,,_-i ... ,.".., /~25

'-Y· 9""--"'-" ,u..,_. ;..!;''':;:;,. La ,,'"',...a""'-''.&
~ .. m.· 0ta~t .-,, l, r· 1 ·,·~·>;._.,
"•"'"""< -c;'..-<..-f.J-""'d., \_",- ~;r;; 1 6 ·'--"~..._a;:-:.r: ·PH

-creadă. Fuses·e -chiâr ~spitit să· arate rnisi·1a ceior doi

învîrrpiţi
DaT s~~ rfi::f1â:-tdle-ţ:\ j\!~! 11 0j~~ să o _ir;=rlk[r• ,!nă
''" """"''
•• ""' ';:i ·' '"-'-· "- ~ ·-·~ -·:-'-"·---· ~- " "

niCi pe ea şr n!cl pe- Rus·sen, care-i arŞJ:::r devotament

şi prietenie. Aruncă scrisoarea in foc, promiţând u-şi.
să o dea uitării.· Dar uitarea are prostul obicei de a se ·
. refuza acelor care o doresc, Rândurile
corespondentului anonim i se gravasară în minte.
 VIIIITILĂ CORBUL .

Fără să-şi dea seama•. începu săci spioneze pe c.ei

doi. Vigilenta 1 se ascuţise pe nesimţite. Era atent la ·
toate gesturile .lor. .!a cuvintele ce-şi adresau, la
privirile pe care le schimbau. Cu încetul, le prinse
taina. IntreFrances şi fostul ofiţer de dragohi exista o
î[lţelegere, care lui îi rămăsese până atunci ascunsă.
Scrisori . care până mai ieri îi păruseră fără
semnificaţie,. vorbe aruncate în vânt, cărora nu le-ar fi
dat altădata nici .o importanţă, li păreau ;lCUm pline
de s.ensuri. . . . ~ .
PranciscAndrew înţelese 1n sfârşit, · pentru . ce
amanta HJ.Lstăruise a nu locui sub acelaşi acoperiŞ cu
el. După ce Richard Sunderland o izgonise de la
.· Montenuovo House, Miss Parker refuzase să .se mute
la Northland House.. · pretextând că Francis~Andrew
era Încă însurat. Credul, ducele îi c.umpărase o casă
luminoasă pe Regent's · Str.eet. Acolo· era primit în
taină Ch.ester Russeil. Personalul i::le serviciu angajat
de ea îi acoperea escapadele. ·
, Francis-Andrew rămânea un biet încornorat, pe
care Frances si ' ..Chester
. îl·. duceau de nas. ·
Spionii puşi pe urmele ei confirmară scrisoarea
anonimă. Când FranciscAndrew nu înnopta la
r-rances, aceastll. il primea pe Chester, care rămânea
în alcovul .. ei până în zori.
În ziua în care socoti tă dispunea de probe
îndestulătoare, !';.rancis-Andrew provocă o .explicaţie.
Miss .. Parker se jură pe .dragostea care i-o purta, se·
jură pe viaţa ei, pe Dumnezeire, pe mormântul
mamei, că era nevinov.ată. Neînduplecat, el pretinse
îndepărtarea lui Russe!.!. · Pretenţia fu întâmpinată. cu
proteste. Se îndoia oare de iubir.ea pe care i-o
închinase? O insulta atribuindu-i o vină imaginară?
Când văzu că defensiva .nu dă.rezuitate, Miss Parker
trecu la contraofensivă. Din moment ce nu mai avea
încrede~e in ea, nu le rarnânea decât să se despartă.
DINA$TIA SU.NDERLAND BEAUCLAIR 497

Frances rostis,e aceste vorbe cu un ton tragi_cJ

definitiv.
Fatalitatea vru. ca în acelasi timp, să apară şi
Chester Russeil. Nu se .• putea o intrare mai
inoportură. La vederea acestuia, Francis-Andraw
simţi că i se urcă. sângele În cap. Se repezi ia fostul
ofiţer, îl impută perfidia, îl ameninţă, apoi îi pofti să
nu-i mai calc.e piciorul în casa iui Francesc · .
Russefl avea o bo.gată eJ>perienţă In .materie. Şţia .•
că furtuna cea mai violentă trece ca. orice furtună, .
Declară cu demnHate c.ă nu •e Vinovat, că
sentimentele sa!e pentru ducele de Northi<omd şi
pentru Miss Parker au fost întotdeauna de o
corectitudine exemplară. OeŞl nu avea a-şi rep; oşa
nimic, înţelegea să se retragă, spre a nu întuneca prin
prezenţa sa o iubire atât de sublimă, ca aceea dintre
· Frances Parker şi nobilul ei protector.
După plecarea fostului ofiţer de dragoni, Miss
Parker .făcu. o criză de nervi. O nouă discuţie se
incheie cu un armistiţiu. Frances îşi luă angajamentul
să nu-l mai vadă .Pe Chester Russell, iar
Francis-Andrew tăgăduia să nu mai ridice această
chestiune. Nici unul n•c1 celălalt nu vo•au să
provoace o ruptură definitivă.
·Pacea încheiată in aceste condiţii, · avea un
caracter precar. Frances Parker continua- să-i
primească în taină pe Russell, iar Francis-Andrew să
dezlănţuie scandah.;ri tot mai violente.
Ecoul conflictelor ajungea până la Richard, care
1şi măcina în -taină nerviL Il eXaspera neputinla sa de
.a da o dezlegare in!rigii, în care fiul său se încurcase
-ca într-o pânză de păianjen
. .....
într-o noapte în care Richard, indispus de c
migrenă, se culcase mai devreme ca deobicei. il trezi
aproape de ;'niezul nopţii o discretă bătaie in uşa.
+ '1 . •. e 1, .
- 1rhra. mormat
 V!NTJLĂ COIUJI.Jl .
--····-·~-·· ...

Durerea de cap .il mai lăsase. în schimb, o sudoare

fierbinte îi umezea părul şi gâtui, ii năclăia gulerul
cămăşi! de no<tpte.
.Majordomu!, care îşi aruncase ln grabă pe umeri.
un halat de casă, intră cu teamă.
· ;-. . Mă ie:rtaţi, · Sir. Tnălţimea sa ducele de
'Northland vă. roagă• să-I primiţi de Indată.
- Ce vr.ea-la o ta asta? bolborosi'Rithard supărat.
()acă are să-tQL voroească, s.ă vină, mâine dimineaţă.
. Presupunea că Francis~Andrew venea beaf de la .
vreun chef, ori că pierduse la cărţi, şi voia să ceară
tin împrumut.. t:ra hotărât · să nuci dea )1ibi un
golpgan. Fiul său n•avea âecât să-şi spui bere averea
maternă.· Tot· ce adunaseră du cii de Northland \n
doUăzeCi de generaţii, era risipit aqum in cele patru
. vânturi
. - .de cei mai
. .
· nevolnic urmas a! ,lor..
Majordomul se retrase, .<;far se inapoie după câteva
.minute. ·
-• Cer iertare, Sir. lnălţirnea sa stăruie a vă ruga
să~l primiţi. Spune că este o cflestiune de viaţă şi de
nda ·
mo
- (;1.1 l'V. ,
tîichard se ridică în capul oaselor.
·- Să intre.
·T âmpieie începuseră iatăş! să-! doară.. ·1i- vâjâiau
urechile şi vinele gâtului îi zvâcr:eau puternic.:
Pe măsuţa Louis XV de la capătul patului ardea o
lumânare groasă, calculată să dureze pârră dimineaţa.
Majordomu! aprinse lumânările dintr~un lampadar,·
apoi îl rugă. pe F!:iancis-Andrew să ··intre. ·
Richard era încă nedumerit.
. . Ce rost avea. această
vizită · nocturnă?... O chestiune . de viaţă . şi de
moarte!.., Ciudat! 'Paşii lui' Francis•Andrew se auziră
strâbătând aproape în fugă. anticamera. Richard simţi
o, instinctivă strângere .de inimă, Avu deodată
senzaţia 'că deasupra casei Sunderiand · pluteşte o
ameninţare grea. Tanărui. duce intră în grabă; Se opri
in prag apoi şe avântă spre patul tatălui său.
 Dli\JÂST.!A SUNPERLAND BEAUCLA!R 499

Era cadaveric, Ochii îi luceau febril. Mâimle se

incl!3ştau şi se desc!eştau spasmodic. .
- Sir! -~xciamă et, opil~;du-se- 'tn dreptu! patutuL
s· '
. . . Jrt ...
..GI.asu l sau . . avea o 1mona"!e
. ' -~· k-"'4
a;lh A
ue. i -
l.l:Jraroasa,.
încât P,Jchard Simţl --o .săgetart:Y -tn infm_it Vt-ăstarul.8ăU
preferat suferea, .Suferea . îngrozitor" Părintele. nu.
. putea rămâne intliferent la durerea copi!ujui, oricât
· .de grave i-ar fi fost greşeiiie.
"o Jac.rJmă se rc.stogdn> pJ" .obrazl,/1 lui>
Francis"Anctrew.
- Ce e cu tine1.întrebă alarma! Richard. Ce s-a
·întâmplat?
- A căzut năpasta pe capul meu, tată! i1otiotl
sugrumat Francis-Andr.ew. prăbuşindu-se pe t.m
scaun.
·Fli.chard. făcu semn majordomul f să se retragă.
Apoi lşi interogă_ dln nou_ nuL
- Spune. o dată, ce s-a întâmplat?
Abia- se stăpâni să nu.. şi_ cuprtndă feclpruf -la p!ept,
..- Am ,avut. cu frances o discuţie .ingrozitoare! Ah,
îngrozitoare! rosti ducele .gâtuit de emoţie.
·.- Nu e prima şi nici ultima, rosti supărat Rich'ard.
· Pentru aceas.ta m-ai trezit din somn!
- Tată! S-a întâmplat o .nenorocire: O mare
nenorocire.
Richard simţi iarăşi un fior de teamă. ta disperare,
.
Francis-Andrew rostea cuvântul tată, la· fel c.a ş1
.

fratele său Robert.. Această intonaţie tragică li

.. înduiosă.
'
.~. Vorbeşte o dată!. axpiodă eL Spune-mi ce ai pe
-stifiet? __ N-:ai- -venit -în miez de noapte,. să-mi sp i că
te-ai certat. cu .amanta.
Francis-Andrew făcu un efort.
· · - ' S•a întâmplat o mare nenorot:ire, repetă eL
Acum câteva ore am avut o discuţie aprinsă cu
Frances. M-a lovit. Am lovit-o si ' eu. Deodata .s-a
 VlNTILĂ CORBUL

prăpuşit. Am crezuţ că a, leşinat ~a.u .Că se prefacea.

Câiva timp; nu m-am apropiat. de ea .. Voi ani să văd ce·
face. la ;.m moment dat, ·nemişcarea ei m-a pus pe
.···gânduri. M~am apropiat de ea. Am atins-o cu mâna .
.Am plecat urechea: Nu mai respira. Am luat-o .în
braţe -şi ar!) aşezat-o pe oat Am ascultat-o ia piept.
Inima încetase .să-i. mai oată. )ngtijorat,. am .lua! o
oglinjoară şi i-arn.. pus-o Ta gură. Ogi}njoara nu s-a
abur'it. . . .
· Richard cobori ..din pat: Tmt.tăcă la repezeală.
J1aJ8tţJJ der_mătas_e:·-Intlnş· p·e· un:_ScaUnl ·apOi se _apr.opie
de :nul sau. • ·
,.M; -, ,, - - • ' ,..-,-- '.
· ,-_ Fr.ancw! -Rasp1Jnde- smc_;::-r! ::>a şnu ·ce rna_sun sa
0 O -- ,, -

Ontorât~O- _·tu? - · "',

Jau> -IX!·
Duc~re tzbuc_ni I:n ·plâns.
_ _-~ Nu1 Nu· i-arn · fă_~_ut niFJiic. Cred ca a avut o
sincopă. . ·· . .... . ... .
Mintea lui . Richard. iucia febril. Trebuia evitat
_Sqaridal!JC ·
-:;...;.. Spun.e-:m.i, a n1ai aflat dn:eva despre ·mnartea...
acestei . ·fem!')L
-·. ·8t7tVitoriL.
·~· Destul .de rău:
Chem imediat pe medicul .meu
curent E necesar ca .prima constatare să .o facă un ~

om de incredere.
Richard agjjâ Cll putere clopoJelul· d~e argint de pe
noptieră. ~ . . ,
Majordomul Î(?.i făc.u ap<triţia.. . . . .•
~.Trimite .imedia.t trăşura după doctorul
Wpodcock. J;l cei rn,u!f un sfert de oră:să fie ?iCi.
·. Servitorul dispăro. Richard încePI,! .sâ se plimbe
netvo;! în lungul încăperii. Paşii lui nu iăceau zgomot
pe covonil de Sarrrarkand.
-
.sau._
.
J"
Se opri.
brusc în faţa fiului
. -
·- EşH sigur că .rn.l ai omorât-o tuJ
N-am omb.rât7oL Crede"mă, tatăl
Bine. Vom vedeâ ce ne rămâne de făcut. ...
. DiNASTiA
.. SUNDERI..AND BIEAUClA!R 501
-·
După o jumătate de oră, care-i păru un sece!,
doctorul Woodcock, un personaj rubico'ld şi jovial îşi
făcu apariţia,
- Ce S"a întâmplat, Sir? întrebă el, !ntrând
degrabă în dormitor: . · · .
·-.Un accident, Mr.· woodcock. Miss Parker...
. prietena .fiului. meu, a avut o sincopă. Se pare că, nu
- -şi;..a--_ mal revenit Du~te' te 'r6g, -C.V ·tit)J rneuj_ -!a
căpătâiul ei . . · ..• ....
Medicul aruncă pe deasupra oclielarlior o privire
în!reb.ătoare spre Franc:lf!-Andrew. .· · ·. ·
- Să mergem, .Sir. In asemenea cazuri, orice
minut e preţios.
a
Inainte de .părăsi încăperea, Francis-Andrew se
întoarse ·Sp~e tatăl său. ,.. . . .
·- Mâine de dimineaţă, imi permiteţi să vă aduc la
cunoŞtinţă_ tot ce .a mai intervenit? "
. Francis-Andrew. redevenise. copilul supuş,
cuminte, de odinioară.' Richard simţi iarăşi o
strângere de inimă..
· - Desigur. Poţi să vii oricând. Te: aştept. Nu-i
nevoie să laşi până mâine dimineaţă, Să te înapoiezi
de îo.dată ce · doctorul . Woodcock .îşi va spune
cuvântul. Poate să· fie un simplu leşin.,,
Francis-Andrew · r1.u răspunse.· Zâmbî trist,
descuraja!, apoi ieşi pe urmele medicului. . .

În Jumea elegantă · ş>i frivolă a Londrei,. vestea

morţii. subite a superbe'· Frances Pnrker: căzu ca un
trăsnet Concluziile doctorului Woodcock si ale unui
.medic legist câre certificară cătânăra femeie încetase
din viaţă în urma. unul .atac .de cord, nu convinse
decât Pe puţini oameni, ilvonli•ile umb1an'din gură în
gură:
- A omorît-o zevzecu! de No.rthlan.d:
- Desfrânatul ăSta era de o gelozie rnor.bid:'t
·. - Cu. puţin timp înaintea morţii ei, se pare că a
descoperit o· intrigă între. actriţă: şi un· oarecare
,_
Ghe$ter
' .
'
RusseL . .N-ar
. fi exclus
. . .s-o,f.i
. ucis. într-o. .criză
) ·de. gelcn:ie furioasă. ··
-· Familia .lui a. muşamalizat afacerea.
-... E şi ··firesc. Lor,zii· nu ajung la Newgate,
Spâ:nzurătorile suht pentru. oamenii de rând,
· · -· Spânzurătol'ile şi foamea; ..
- Crimele nobilllor sunt rareori pedepsite.
- Evident. Nobilii conduc ţarş.
-·· Mergt f;; .jnmormântare? ..
-·. Sigur.. O sa fie.. puho( de !oameni. '
·-.· Ha," ti.a! Culmea ar fi să .izbucnească tulburări
din pricina :unei femei · uşoşre. · ·
- $i .'(J femeie uşoară are. drept la viaţă. Ucigaşii ·
trebuiesc pedepsiţi. Oricare ar Ji condiţia lor soc[ală.
~ Credeti
. . . - ' că ·'Frances . Parker
. . a fost a.sasinată?
- -

-·. E q certitudine. însa autorităţile sunt oarbe.

-· Familia. ei nu intervine? Nu cere.,·să se- facă
dreptate?. .
-.Familia nu matvrea.săşfie dErea. Nimeni nu se
bucură când are:"în n.earn. o curtezană publică ..
-• Era. o ~emeie frqmoasă. · ··
- Frumuseţea nu i•a contestat-o nimeni. Nea avut
îns~ noroc. · · , · . .
lnmormântarea .avu Loc într-o zi senină de
primăvară. O mare de. oameni. o conduse până la
.. îocul 'Cle veci. lumea . obse(vă că nici du cele de ·
J\lorthlan·d şi n.i.ci . Chester Russell nu se aflat:r in
cortegiul mortuar. Col1)entatiiiE' pe seama lor fură
aspre.
- Au lăşat~o singură,. ticăloşii.
~ N.urnai ser;vitdrii e.i Îi urmează sicriut.
·-· Se zice că: avea .o inimă t:le aur:
- Cameristele et. o, adora o:
- Şi era frumoasă! ... Frumqasă ca o zeiţă...
. . Rudele ei .nu as!stară. la. ceremonia · funebră.
Burghezi in:stăi"iţi Ctl '·o= frumoasă: po~iţie socială· în
City, ntl. concepeau să meargă:i:ot la cot cu sutele ·de
 503
. .
curtE;zane s_c_u-mpe sau _;eftine, care- se -adunaseră de
prin toate -colţuri!"e- LonctreL spre_ a ţju_ce la cimitk p_e
una de-a lor.
. Judecătorul Stillman, unchiul defunctei, şi cel mai
insemnat membru .al familiei, se scuturase cu scârbă
când i se voroise de. inrnormânt.are, .
- H\ră. familie i-a plăcut să trăiască, fără familie
.să fie dusă şi .il" yrp<;~pE); • . · · . . .
În seara zilei. in care trup.ul .neinsufletit al. !tA·
Frances Pari\ ar fu· ar.;operit da pământ, c19ată el~,·< o
ilec:unoscL;ţi se a;:iun-ă în. Jata ·pttlafUhzr -Nortbia_ns:L'
}·:luiduiră_- pe ducel care. se feri .să aţ1ară !a f1.0reastră şi
aruncară cu pietre_ Tn geamuri,- JăcBndu-h?, tăn""
da.n .... _
,Pe~•ru
Ht ~;'""h"""'"l
l""ll'-' ,ct,U s·:,.-..~Le.;,··l·"'r.rl
\.d•V-<.,-f,a,:...,t ffi""'""..+P.""
. (\Jn;;. .. ~. ~"-l'~'-t07$~'"<f:',;
"., !; ,y..,. :1_V_1

avea ,serfmificeţ:a unLi1 act prt;'-tîdenţi;;,;, a unei

(fez!egări mit'8Ct:!6as_-e ce ?nsenir:a -atrn:::sfer~ mof:~ică
~,-
!J ~are
"-'"+r?iise
v1.,h
. ~a"~a~ u,t..;,,",_,
-n*,.,.,~,-1
<j "~
.f;,"î -Qi5l;
,,,;, ....,...,..__,,
O foarte p!ăcutii surpriză avyrii şi r •. rdefe
defunctei. După inventarierea bunuriior succesoriil)",
consta!ară r.;ă le rămânea o avere ulr1itor de mare. In
noaptea m_orţiî -ei, se:Vit~rn avuseserâ tlu1p -să
f<:Jfuiască ·o _.-casetă cu bîJ\:teriL inainte de _sosirea
autorităţî!OL .Cele mai scumpe p~ese- -se aftau însă
ferecate . în _safeu! unei_ ,bănci Jordoneze. S~veri}_
burgJ:tezil_ 1n frunte _cu -judecătOn.J~ .Stn!man, înc~rc-~ră
-_un s-ubit :~~-e\iiriment tn- favoarea--lut Frances, de îndată
Ce Se vazură În. Stăpânirea .. unei lăzi. CU bijuterii,
evaluată !a -peste cln~i - sute_ d~ rri-ii de_ Hvre -Ster"'
line.
Puritanei;:: mătuşi începură .să-i cânte osanale. Nu
·pierdeau o.cazia să nu aduc,ă. !aude talentului.•
generozitătîi, fondului bun al carac!eru!ui ei..
Totodată, deplângeau stricăciunea bărbalilor 1n
general şi a. ducelui de Northlan;i in specie;.!. care
iărâseră
-
Tn- noroiul viciului
• c
acest' crin
-
de ' o ouri<:atg
•

· excepţională.
 .504 VINTILA CORBUL

Judecătorul Sti liman, care până la cincizeci de ani

dusese un trai modest, drămuit cu precizie
farmaceutică de .zgârcita sa consoartă, se pomeni
·peste noapte posesorul unui capital de o sută de mii
· de iivre. În "ciuda opoziţiei nevestei, care opinase
pentru păstrarea ve.chiului mod de viaţă, achiziţiomise
o splendidă casă pe Gerrard Street şi un echipaj
princiar cu care • îŞi 'plimba zilnic trupul uscat.
Judecătorul era de o .slăbiciune fenomenală şi de o
urâţenie şi mai fenomenală. Un coleg cu imaginaţie
bogată,. declarase că at fi primejdios .pentru Sti liman
să fac o căl.ătorie în .Egipt; deoarce ar risca să fie. luat
drept mumia unei maimuţe, StiHman nu avea să-i
ierte niciodată gluma. Spre a dovedi lumii că urâţenie
era numai o apreciere subiectivă, îşi luase o amantă
tânără şi frumoasă, care-i dădea în public semnele
unei calde. afecţiuni. Ceea. ce nu era greu,· dacă se
ţinea seama de farmecul baniior !uL... Moartea tinerei
femei adusese astfel numai belşug şi fericire.
·Un singur om rămăsese neconsola·t.
Francis-Andrew .. A doua zi după înmormântare se
retrăsese la Hardwicke (~astle; .spre a-şi plânge in
singurătate. nenorocirea. Richard Sunderland avea de
.. gând să realizeze o reconciliere între fiul său si soţia·
.acestuia, bineînţeles, după ce se vor. mai liniştiapele;
"Raţionamentul lui nu era gre$il. Nici un scandal, nu
rezistă uzurii timpului. JnteresuJ pasionat al pu'blicu!ui
.se toceşte treptat. Vâlva treziM. ' .de cazurile mai
.proaspete, fură interesul .lumii. veşnic însetate de
afaceri senzaţionale noî.
.În aşteptarea acestei limpeziri, Richard luase
efectiv ·conducerea . casei. Sunderland-Beauc!air.
Opoziţia lui Francis-Andrew încetase. ·Revenirea lui
'Richard la cârmă, fusese. acceptată fără murmur şi de
.ceilalţi feciori.
Activitatea îl înviorase, il întinerise. Nu mai era
animat de .acel îndrăzneţ spirit de aventură care-I
'DINASTIA.SUNDERLAND BEAIJC!..AIR 505
~~~~~==~~==~~--------··--

făcea odinioară să se avânte în cele mai primejdioase

combinaţii financiare. Experienţa sa vastă suplinea
insă ace<tstă timorare pe care o încerca pentru întâia
oară ... Vârsta îi înfrânase avântul.
Îşi .asumase misiunea de a· consolida casa pe care
o crease cu atâtea riscuri şi sacriJicii: Marile bănci,
crescute ca ciupercile în uiti.mele două decade, îi
impuneau o pru.depţă sporită, :RivaHi se inmulţiseră, ŞI
o dată cu ei şi pericolele. Casa .Rotschild luas.e uit.
extraordinar avânt în vremea dir:J urmă, tinzândi,.să·
monopolizeze marile tranzaqţii" financiare ;ale epocit'• .
intr-o serie de bătălii financiare spectaculoase,
Nathan Rotschild .şi fraţii săi, reuşiseră să înlăture ·
concurenţa altor bănci, pe care le neutralizaseră, fie
doborându•le, fie aruncându-le o fărârn"ă din
beneficiile . realizate de ei.
între casele Sunderland şi Rotschild nu se
angajaseră încă ostilităţile. Richard Su.rrder!and şi,
Nathan Rotschlfd ştiau insă că această neutralitate
armată nu .avea să durezemult Casa Rotschild era în
plină ofensivă. Ex'pansiunea ei nu avea să fntârzie a
încălca domeniile Suderlandzilor, care vor riposta,
pentru a-şi păstra supremaţia. Şi unii şi alţii, se
pândeau, se ·spionau. se studiau, In aşteptarea
dec_l!'lnsării unUl conflict imposlpl! de evitat
In prevlzlunea. acestui eveniment, Richard
Sunder!and se pregătea. Capitaiurile sale aveau să
constituie ·armata pe care o va manevra mai târziu
. impotriva Rotschildzilor. Nici aceştia nu stăteau
inactivi. Dar ora H nu sunase încă.
A

.In epoca acelor preparative, primi Richard o veste,

care avea să-I zguduie mai cump!itdecât un cutrem r
de gradul. zece. Tntr-o dimineaţă, pe când se afla in
cabinetul .său de lucru; îşi făcu apariţia Jules Lafonl.
Şeful serviciului de. informaţii avea fruntea .înourată.
- Ce v.ânt te aduce, Lafont? întrebă Richard. Nu
pan În apele dumitale.
 ·~~
VINTILĂ CO~BU.l

Vă.cer iertare, Sir. Am mo.tive temeini.ce să fiu

îngrijorat. .
Richard 'încreţi sprâncenele.
- Geva 'orav? ·
- se·pare că da. Vă mărturisesc, nu ştiu cum să
· Jncep ...
- Verbe$te, Lafont. M-am deprin;; cu neplăcerile.
- Acum dou.ă zile,. Katnerlne. Thompson,
g_<irderqbiera ,răposatei Fî'ances Patker, a făc.ut un
denunţ î'mpotriy.a fîuiui durnneavoastr.ă,
Franqis-Andrew, înl,iinuirtdu-1 .că şi-a asasinat amanta.
Purnn.ii lui Richard se înc!eştară.. ·
- E .o acuzaţie stupidă, Lafont. .Francis-Andrew ·
nu e .în stare să ucidă. Doctorul Woodcock a
.certificat că decesul acelei femei· sca ctatorat. unui
atl!c qe cord. . . . .
- hT denunţui ei, Kahterine. Ţhompson afirmă că
treci\nd întâmplător .prin ~faţa uşii dormitorului
,ştăpânei. sa!e, a. auzit cearta dintre aceasta şi du cele
de Norţh!and. Creşterea· diapazonuiui discuţiei a
făcutco să, se oprească. şi să tragă ,cu urechea.
certurile erau monedă curentă. Scandalul pe care-i
auzea de · data. aceea, păr.ea să depăşească în
proporţii pe toate c(;lleialte. La un !TI.oment dat, Miss
Parker a strigat înspăimântată: .,;Nu .m" omori! Ai să
,Jnft:.rnti,· puş-c~riaV\Gia_sul ·ef_ela JngroiitJ Ca 1n preajma-
unei. primejdii iminente. 'Deodată, s'a auzit un ·lipăt
prelung, asc.uţit, apdi "gomotul unui·.corp care cade.
A: -urmat -O -tăcere JJJ:iJSCă:.- :Nişte 'p:aşl care -se indreptau
spre coridor au fîj<;:utco pe Katherine Tl1ompson să
fugă spre a nu, fi surprinsă ascultând. ia uşA
. . Richard urmărea relatările lui Lafont cu atenţie
îm:;ordată. · · ·
-.,.... Gine dă impdrlanţă unui denunţ atât de.. stupidi
exclamă el, ii bind. cu pumnul în masă. Va fi aruncat
!a coş .. Nici .un .. judecător 'CU mintea intreagă ne;-i va
da ascultare:
 DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI..AIR 507

- păcate, Sir, s-a întâmplat tocmai corrtrar!ut

Din
Judecătorul Stillman, care a primit derumţul, a
· ordonat. deshumarea cadavrului şi o not~ă ·autopsie.
-· Curată ·nebunie! strigă• Richard Sunderland,,
rldicându-se brusc de pe scaun. Nu.urmăreşte decât
discreditarea casei no!j.stre.. Cine e şi acest judecător
Stillman?. Faceţi presiuni, asupra lui. ..
-·· Greu, Sir! Stillman este .uncbiul lu.i Franc<\s
Parker. Se;~ pare c;ă e foţ~rfe .in(Jârjîf Impotriva fi1Jiyi..·•
dumneavoastră.. ·•· · ·.·. ·.·• . ·. .. •·· .
Richard îndeobşte rH,1-şl ·pierdea calmul ..Aml\fi••
însă.era întrlgumt de emoţie, Se afla în joc rep:utaţfa>
şi poate libertatea fiultii săl.l preferat. ·
- Voi vorbi cu Lordul Cancelar. Da.că va fi
nevoie, chjar cu primul ·ministru. •
- Puterile lor sunt limitate, Sir. .Cu toată
autoritatea de care ('jispun, nu pot zăgăzt.ii l'l]'ersul
justiţiei. Cred că în momentul de faţă, pn::sa. a luat
cunoştinţă. de (jenunţul Katherinei Thqmpson şi de
hotărâreâ judecătorului Stillman. Un scandal ele.
asemenea proporţii e o mană cerească·pentru fiţuici le
de senzaţie.
Richard işi sună secretaruL
- Să se înhame caii la t(âsură. Cei rnai iute atelaj.
Repede. în cinci minute să fie gata. Ba nu! Cinci
. minute e mult Timpul e foarte preţiosc. Latom, zise el
întorcându"se spre şeful serviciului de informaţii.
împrumută-mi faetonul dumita!e.. Şfi<.t că ai cai buni..
Îţi las trăsura mea la dispoziţie.
- La . ordinele dUmneavoastră, <
Sir.
- Plec .la
. Lordul Cancelar. Intre timp,. urmăreşte
/

mersul anchetei. .
Spre uimirea secretarilor săi, care nti-1 văzuseră
niciodată atât de turburat, Richard părăsi ca o .
furtună clădirea băncii. • ,
· . · Misiunea pe care .şho .au mase părea sortită
eşecului. Lorduf.Cancelar nu se afla 1<! Londra. În
 VINTILĂ CORI!IJt ·
-~--'---"--::·

ajun, plecase la Manchester. Nu avu noroc nici în

Downing Street PrimUl ministru, lord"! Liverpoole, ·
lus!)se cHemat ·la Windsor Castle de primul regent.
Disp!!rat, .Ri.chard se. gândi· să . a:!erge. la lordul
Sidmouth, Secretarul de st1;t de la interne il primi
· imediat.. Plin de. solicitudine, ii f:ăgădui că va încerca.
să,pună capăt scandalului. Se grăbiinsă a adăuga că
posfbî!ităţîie lui. erau, în .:aserrţJrjea. cazuri, limitate.
Justiţia r1u depinqea de el.. Va lua însă imediat
\eg'ătuta cu colegii săi de cabinet, car.e ar .putea să
.exercite presiuni .directe asupra judecătorului
St_l(hnan. - - -
.. Richard pleca nemulţumit de la Sidmouth.
"Promisiuni)e vagi r[U erau de na:tură a-i linişti
temerile. lşi dadea. seama că. tîmptll .se scurge
.. Vertiginos şi Că ancheta era susceptibilă să aducă
·. 'Surff:rize neplăcute. Simţea instinCtiv că
F.ranciscAndrew .era piindif de o mare primejdie. În.
.sinea sa băr1Uise .încă de la inceput că moartea
amantei ·fiulUi său era suspectă.·
Trecuse de'ora patru când ajunse la f0onter'llievo
House. Avu surpriza să-I găsească în hol pe Jules
Lafont, . carecl aştepta de un ceas.
·-· Sir; lucrurile au luat . o întorsătură gravă ..
Autopsia a dat rezultate .. , hm .... uluitoare. Nu-mi vine
să' cred.~. ' .· . . .
- Vorbeşte! zise Richard apăsat Lasă oco[urîle.
Lalont şqVăi câteva clifJ.e, apoT rosti cu greutate:
-·· s-a găsit unc ac· qe pălarie 'infipt in inima
cadavrului. . . . .
- Idiot!;. .. Un ac de piilărie?"Cum de nu 1-a văzut
doctorul Woodcock?
. - C<~Pul acului efa ru'pt. Woodcock nu 1-a
. d.bservat fiindcă a ,făcut un e>:amen superficial. Acul a·
J.osf înfipt· cu atâta putere, inca1 a străpuns inima, ·
.intrând in îmregilni'1 dedesubtul sânului. în aceste
condiţii ... ~ ·
 ---···-
.
Ricjlard rămase. cLf privirile aţintite in geL
- ingrozitor!,.. Ingrozitor!.,. •
MâiîiUe îi căzură ·a descurajare,_ .de·~_n lungtil
corp!JIUL ·
Deodată ,., ··- lMnord~ n"
li)\" --- •"1
••afa
::; -
.. r'~
d%:.-
ilj~ta'
' • jJ . •

--- N1~-i ias SR-ml- oom-prnmjtă fiuL E o maş~n3ţie

- ' ~ r.: ' ."_ )f - ' · j ·r,-ţ,.,_o:o•·'nd j --..,_:o
murca;:.c:c l·~ranc:s·.:.;\ll;d~'f'W nu e ·c·nrrnn~ ..J''---';.a'~<-A:. ~<v:
~oyvl~ndscrt... Voi mqb.Hiza pe .?.ei tnai .J'llari a\fQ;~~\t!
Lin 'OtJJiJa. , _ ;_,"\ _ - __ _----, -- - / ;_ -:,,;\:-;_
_.:,-~?1 '\!">a"'"
1:."'t;··
f'reieF'I
_.. • _ u_ lui RldJ"rd
! --::a.. 1 "-'',:,{.:\ _,,·'n""'I'l~
·.'u,.;"" _____l":"'_•_':':o'·-· ·lf,i•·' _ -'"-. ~,~--<~->- :.
Fr3ncfS--t~·rfdrew 1'!) ·taţ$ .anţi:fietfiţofJh~r _ŞJ ~a c·aril·~~fei
Lorzrîorl întrunite ·rn Curte de ,:Jus~Iţie ... }~fxt(tH,
îns_f.răfr(Yântat1 ~de~onor~t .. Pqş~e ca ·ia capi:itul_ acestor
încercări îl aştepta eş'afod_ul .. ~-- Tr~buia să-l Jere:Ciscă.
cie a_o_es-t IJ1artiraj. -Avea 9ator.~a să. :r·ăstoarne 9erut şl
Pa~·m~ntul.-
_. •""'- ~r).Y(.l- a-s'
-·':''f.i''" ,1 Stli'!?
_,,,;;,; ?iJ il - - /-.-"11,,:1.
'''-"'··· ""';:;;---a- ~,.-~
l:h îr-··r U"""'v ~·i r:('t!""'+
Q,-~•- ;_,, "''(>,,,
.-· ""' '

Dax era vinovat? Dacă săvârşrse- crirna -- ceea -ce-

Părea de riec~H-_lcepuf ---o f:~cu_se d_esigur .. sut>
impulsul unui acces de geiozieL h1. .aqest c,qz ave~ O-
P{'l'fa~ Î\!Ji '1-::..r·"' rt ,.-.rjY;-) ,.> 1 rfA r<'lnd l\}iJ'Î i'!' ;•t-?;t'> f.J.
''V\
0-._·d~ < !""-~ _q,Q ' ' '-'• , , , ,..f '-"··' t>•·;v• l..~J ,.-U
(.7-.i • .. v(1 . •
··a·'""
P1...1· tv 'J. .-a' _ Fr"'"'"'iQ Andrc··· .,_.ţ;,:},
{:lo!<:.;,V:~T\il'->--f'f-"1 --~--..-}:"-rt"'
O"""' V~' -~c~ -~>"'"""'"'\
.. t.:,_;r;;,. ;,):_[,.'-';; <><Jfi
·jwdlc!are. Niciodată acasta nu-l- m~rtuhs.1se ca e
făptaşul crimei. Nici nu -lăsase a se. înţa~egs c~ -ar il-
vinovat. O singură concluzie 5:e impunea .
. Francis-Andrew ,trebuia feri.t de . încercările greie,.
inerente unui proces de acest 'fet proces care i se·)la
deschide,. fără nici un lei de .îndoială.
~- Laldnt; pisc- la Hardwtctct:e Casţie·, c~p:J_se _ei
smu-lg-âr-Jdu-se din gitndurL _Trebuie:- să:--1 previ pe·
..--... ..,..,c·ls - Afhr!·o
t:"l.t'4~<.
' .......
... t,..,\JY, -::>a-! ~""""
.::;. ' ·;t•_,c:p. n~;··~""""·l·:-,"-
t..n.l•.n
1 -·""' /}"1
d~\1c ,,1
?n""r~·,~;, .. L.e.z Cl.
.,-,..,~_e-~t'.:_·t'?' .. ~-

' . cnre.
misiune de· mare- 1i1credere sj '
cere •'
totodâta o
discreţie desăvărşită,
-·--;1\Aă- -c.Unoaşteţi. înde'ajuru> SiL 1

~- Du-te irnediat 1n port. .;".Ordonă .capitanului

Anderson sa pornească, fără lntâr;:::iere., cu "En1press
of· -China.~·-- spre .Hastings. Să -nu ·intre în ·port c:_ sâ
anc:oreze la aproximativ o miiă de coastă. Să trimeată
·.. ·o barcă în golfuleţlil· Saiot~John, .din. apropierea
castelului .. Hiif,dWi<:>ke şi. sa. aştepte ordinele mele.
RE)comandă !.u.!Anderson să păstn:ize cel.mai strict
secteţasuprarnisiunif. Nici un ofiţşr din s!Jbordinele
. · sau~, ;;:ici tin membtu al !'l.chipajului, nu trebuie să
.·.· . cvnoască ;ade\(ărata .destinaţie .a r~aveL Va declara
autorităţih:1r .că. pleacă ·în Statele l/.nite. ·
. ·<Jules lafont zâmP.i imperceptibih lnţelesese planul
.pâţronuluL lpstn,J~ţi.llnile lui Bichafd fură exe.outate
· cu ştriqteţe: .lrt du'pă' âmiaza;acel.!'laŞi zile "r=mpress o.f
· Chiha"• părăsi · .p 0rţul LO:hdrei, cu . (jestinaţ!a - .
··•. măl'tur!sită ·-. New York. A .doua zzi, inainte de
răsăritUl soan'li!Ji, aruncă ancora la punctul convenit.
O barcă se deş;prinse de ii:Orablfil, Vâslind cu iuţeală
şpre golful Salnt-J.ohn. -în. barcă se afla ·şi
· .comandanjuf coră~JieL O peaţă prielniCă se lăsase în
,<•,;timpul .;popţih Căpitanul Anderson era . încântat de
aCeastă .împrejurare, care ii uşura sarcina. Oprirea
· navehsale în .larg, ar fi dat de bănuit pazei de coastă,
veşnic cu ochii în patru după confr.abandiŞti. Datorită
Mgurei, staţionarea avea. sorţi să treacă neobservata:
· n<'.lgurei, staţionarea avea sorţi să treacă neobser~
vată. · . . . ·· · . ,
aşteptau doi oameni... Siluetele lor se profilau pnn
· ceaţa side(ie. Căpitanul Anderson .sări. din barcă şi se
-· îndreptă spre cele .. două. sîluete. Când ajunse în
. apropierea lor, rtlcur1oscu pe Richard .Sunderland şi
.. pe Hul său, Fram;is-Andrew. .· . , ·
· · . între· Richard •şi căpi!a!'IUI Anderson · urmă. o
·. cconvorbire• scurtă dar cuprinzătoC~re. >Comandantul.
· .navei• .,t:mpress .of •China" primi o misiune de mare
încredere .• Avea să fi:r pe bordul 11avei:sale un singur~
pasager. Pe du cele de · Northland. qorabia va plec13.
.' într·o Jungă călătorie spre>Oţlehtul Jndepărtat · Pâna
la•Golorila Capului va reduce escalele ia minimum .
. Nu Se va opri decilfpentrU aprovizionâre. Spre a se
:· evita· discuţii . cu localnicii; care at putea duce la
divulgarea· numelui unicUIUr pasager al. navei, nici un
 om din echipaj nu va căpăta permisiunea să coboare
pe uscat· .
"Empress oi Chir) a" va naviga pe o rută cunoscută
numai lui liichard,fiului său şi căpitanului Anderson.
Această. rută~ care avea să străbată Oceanul indian,
.Marea Chinei şi Oceanul Pacific, cuprindea un număr
de escale fixe, în lndiilec Orientale şi. ln ,arhipelagul
F'olînezian. Căpitanul Anderson va)Eig13 aceste escale
de o serie de date hotărâte din liinp, jistfei ca: ,lâ· .· .·
nevoie,
- Richard
.
Sunderland .
.sâ.-i dea .
de urmă. · · .. ··
. ce inmână comandantului
D.uoă .. un dosar" cu . -
instrucţiuni scrise, Richard îşi îmbrăţişă fiu!, apoi le
dădu poruncă să se îmbarca. După câteva minute,
barca .se pi_erdu în negură. Ramefe piescăiau uşor în·
dp~
v. -ii>
ll'n'~~-i+~ ,..".~- '1t"' ·;a·"
,, 'Y~'"a ..... u. ~,.: :o: ""' ?Q('lrt'it":_i-·--,1
"-·- C"n·~ "--;::<v'-''""'~u_ ,rHmiro ::;:;._, +on'-
,,__ ,_,/ ""C> --~ f"'
1 în învelişul -pLrfas ·ai celei~ RJchard respitâ adânc.
Francis-Andrew scăpa:s~? din . ghearele· justiţiei'.
Reputaţia,. moralul său, vor suferi. Dar persoana !ui
fizică nu va avea nimic de îndurat. Rfchard va şti să ··
infrunte furtuna. t:ra mai bine inarmat p~?ntru viaţă
decât Francis-Andrew.

Sunderle.nd".
Când se af1il rezultatul autopsiei, ziarele ceruri;î în
C-f1t'
".,...,
r;;odbpSir<c.,...,
,-:'"-' '0." ' ' ·~-~
6vc:.v<or.l':'))r,?:
"-'""';_..'''f-i!V, ('., ~
<o
·riut"'.c>l•d-
,.J """"'''--"'
"'Ssd:~ - Cof!e
(:1 ţ"tv•• • \ f

radicale atacau cu violenţă desfrâu! claselor

conducătoare, al căror reprezentant era
Francis··Andrew Sunderland, duce de Northland.
Dispariţia acestuia ie sporr vehementa:. TltiurHe
vesteau -cU Jitere groase:,

"UN MEMBRU AL ÎNALTEI AR;STROCRA ŢII,

ÎNV!N.UIT DE ASASINAT, FUGE CA UN
RĂUFĂCĂTOR DE RÂND!"
 Vii\ITILACORBIJL
--~----~--------~

"SENZATIONALELE REZULTATE ALE UNEI

AUTOPSII. \JN DUCE IMPLICAT iNTR-O CRIMĂ
O.DIOASĂ!"
,;AUTORITĂŢILE SUNT ÎN URMĂRIREA UNUl
~~~K~~~ZATDE UCIDEREA ACTRIŢEI FRANCES
."JUDECĂTORUL STIU MAN A DECLARAT CĂ
JUSTIŢIA BfjiTANICĂ VA PEDEPSI' PE CRIMINAL,
INDlF:ERENîDACĂ ACESTA ~;·. LOl=!D .SAU OM DIN
POPOR"
.· .. "MĂR1"URHLE PERSONALULUI DE SERVICIU AL
ACTRIŢEI FRANCES PARKER SUNT TOT ATÂTEA
.·.ACTE DE ACUZARE ÎMPOTRIVA DUCELUI DE
NORTHLAND."
. "UN NUME !LUSTRU TÂRÂT ÎN NOROI,
. l"RANCIS-ANDREW, DUCE· Dt NORTHLAND,
. îNVINUIJ:. DE OMUCIDERE." .
,;DUCELE DE NdRTHLAND Şi-A UCIS AMANTA
CU UN AC DE PĂLĂRIE:." .
"FIUL MARELUI FABRICANT DE ARMAMENT,
RICHARD SUNDERLAND-BEAUCLAIR, JUDECAT
.ÎN LIPSĂ, SUB ÎNVINUiREA DE CRIMĂ."
,.PROBE ZDROBITOARE .ÎN SARCINA DUCELUI
ASASIN." . . .
. .,DUCELE DE NORTHLAND vA FJ CONDAMNAT
LA MOARTE ÎN CONTUMACIE?" . . .
· ,.UNOE 8-A. ASCUNS DUCELE DE NORTHLAND?"
· ,;FAMILIA ACTRITEI FRANCES PARKER OFERA
CINCI MII DE LIVRE RECOMPENSĂ CELUI. CARE
VA INDICA. LOCUL UNDE SE AFLĂ DUCELE
.ASASIN ... "

. O .serie de fiţuici de senzaţie, se întreceau să

de.zvăluie în lungi articole de scandal, viaţa intimă. a
· .ducelui de Northland, şi a .celorlalţi mebri ai familiei
sale. Duşmanii l.ui Richard Sunderland profitau de
 DINASTI,A. SUNOERI.AND BEAUCI..AIR 513

acest prilej, ·spre a se de.danţui în atacuri 1ndârjite ·

împotriva lui.

"RICHARD SUNDERLAND-BEAUCLAIR NU E
STRAIN DE FUGA FIULUi SAU." . .
"BANCHERUL SUNDERLAND PUNE BETE ÎN
'
ROTILE JUSTITIEI. .. "
,:TURPITUDINEA CLASt:LOR AVUTE IESE 'LA
LUMINĂ. .. " . . .
"ÎNCERCĂRILE DE PRESIUNE .fli~LE .UJf,:
RICHARD SUNDERLAND AsUPRA JUSTITiEI
BRITANICE!..." . . ·. . . .·· ..· .
"SĂ FIE PEDEPSIT CU MOARTEA UCIGAŞUL
ACTRIŢEI FRANCES PARKER"

.In primele zile, Richard încercase .să facă faţă ·

atacurilor furibunde <~le presei. Plăttse încoace şi
încolo, acţionase în justiţie pe ziariştii recalcitranţi,
dezminţise prin unele ziare ştirile publicate în attele.
În cele. din urmă renunţase la luptă. Avalarişa veştilor ·
adevărate sau· mincinoase, a. . însultelor şi
.

destăinuirilor scandaloase era atât de copleşitoare·, ·

încât
. :ar. fi fost .o nebunie să încerce a rezista,
- .
Avocaţii săi, în frunte cu consilierul Rowlandson,
· făceau eforturi disperate spre a stabili nevinovăţia lui
Francis-Andrew şi a~i spăla reputaţia .. -Trecuse . trei
luni de când rezultatele autopsiei stârniseră acest ·
ciClon. Camera LorzilOr se constituise in Curte de
Justiţie, spre a-1 judeca pe ducele de Northland.
Richard· era tot mai Intunecat, mai încovoiat de griji.
Avea o singură bucurie. Franc!s~Andrew rămăsese
liber.·· ·
. Probele vinovăţiei fiului său erau atât de
zdrdbitoare, încât cei mai buni. prieteni . ai casei
Surtderland, nu mai aveau curajul să intefllină în
favoarea lui. .La rugăminţile lui Richard, ducesa de
· Northland acceptase să se înapoieze cu copii la
 514 VINTII..Ă CORBUl
"----------c-~· --------~

Northland House. Acest gen de solidarizare cu soţul

ei, făcu oarecare vâlvă. Furtuna atinsese paroxismul.
într-o seară, tânăra ducesă sosi la Montenuovo
f-{ouse. Richard rămase surprihs<de neaşteptatavizită.
P!ângând, ducesa pă!rulis$ in camera sa de lucru.
- lată_ ce arn găsit în sertarul biroul.ui !ui
Francis-Andrew, spuse ea, aru_ncând pe masa
socrului. ei un medalion ~ncrustat cu diamante, care
înfăţişa .'chipul lui Frances Parker. Pe dos, era gravat
. In aur: Dri/Jnai Frances. Detlesubt, semnătura:
Francis-Andrew. ·
.Richard luă medalionul, îl privi îndelung, .apoi îl
lăsă pe masă. Nora! sa c_ăzuse pe un .scaun şi plângea
cu faţa in palme .. "" _ . _ "
- Nu mai pot să îndur viaţa aceasta. Prin sertare,
prin cărţi, găsesc câte o ciornă de scrisoare de
dragoste. adresată de Francis-Andrew aceleaşi...
creaturi. Sunt hotărâtă să mă înapoiez la Blencathra.
Nu:-'mai pot suporta atmosfera · casei din londra.
· Nu-m_i .aminteşte decât de. iubirea iui Francis-Andrew
pentru ... pentru .. ,
.Richan::l îl luă mâna -întrca lui.
__,_ Nu _pleca _la Blencathra, Grace .. Ar fi o
dezertare. Prezenţa ta la Northland House e mai
necesară .ca oricânr.J. Nu-i~da lovi.tura de graţie. Ar
lăsa să. se înţeleagă că şi dumneata eşti înoredinţată
de 'vinovăţia !uL Gânâeştecte! în :curând se va _da
hotărârea de care atârnă viitorul soţului dumitale.
Ţi-ar plăcea să- se spi,mă _că băieţii dumitaie sunt
copiii unui __ crim.inal? Dacă Francis-Andrew va fi
condamnat, pata vac dăinui În veci asupra numelui
familiei
• ,,
vo·astre,
- * '
Gândeste-te
,,
bine, Grace,
•
inainte de a
!ua o notarare... c

În ziua aceea, ducesa- nu dădu un răspuns

definitiv. '
·După plecarea ei, Richard rămase incruntat şi
abătut_. Mil_ioanele lui nu-i puteau salva fiuL Dacă
 DINASTIA SUN.DERlAND_B_EAU~Cl~AI~R _ _ __ 515

şi-ar fi .dăruit averea lntreagă, r;-ar fi astupat gura

celor care se Jnverşunau irnpotriva casei iui.
Pe când se afia. fn această stare de sp1rii, se
anunţă Jules Lafont Eficient, solid,·plin de încredere
in sine şi în măreţia casei Sunderland, pe care o
· servea cu devotarnent, Lafont . intră cu fruntea sus.
- Ce noutăţi îmi aduci Lafont?
·- Dezbaterile procesului încep săptămâna.
Viitoare. · ·
-·. Ştiam, rosti Richard obosit M-a informat
Rowlandson de .dimineaţă
Privirile lui · Lafont căzură întâmplător asupra
medalionului rămas pe birou. ·
- E o miniatură a actriţei, pe care nora mea a
găsit-o într-un sertar, la Northland House, explică
Richard -cu indiferenţă. Probabil un dar pe~ care fiul
meu intenţionase să-I facă amantei sale, inainte de ...
Lafont luă medalionul. Diamantele irizau flăcările
luminilor.. Chipul frumos .· al. tinerei femei era
înconjurat de un nimb scânteietor. Deodată, Lafont
tresări. TI fulgerase o ideie.
- In afară de ducesa de North!and şi de
dumneavoastră, mai ştie cineva că acest portret a fost
găsit la Northland House?
- Cred că nu. Nora mea mi 1-a adus de îndată ce
1-a găsit
- Puteţi, Sir, să îmi făgăd.uiţi că· nici
dumneavoastră şi nici ducesa de Northland nu veţi
pomeni nimănui de existenţa acestui portret? ·.
· - DesigurL. ·· Dar... nu ştiu ce importanţă ar
avea.... ,
~ Are .mare importanţă.
Lafont strecură meda!ionul în buz.unar.
· - Începând din clipa d.e faţă, atât dumneavoastră
c.ăt şi ducesa de Nmihland, trebuie să uitaţi că v-a
trecut prin mână această· miniatură. Puteji cere
ducesei să păstreze 'lfiina?
 Dacă socoteşti •necesar, · 11 vorbesc chiar în
seara aceasta. Dar la ;ce ţJcar folosi?
Ochii lui Lafont iuceau ciudat
..,..... ,:-Pentru mcfment, _nu· vă··-pol -~pttt1e-- nimic.- Tot ce
vă . cer; e să-mi. garanta ţi că ducesa nu a votl:lit
nimănui despre .acest medalion. Socotesc acest lucru
atât de însemnat, încât imi permit să vă rog a pleca
imediat la Nort.h.land 1-1o4se, spre a lua legătura cu
nora· dumneavoastra. •Este în joc viaţa şi onoarea
duceJui. · ·
Hichar.d îl privi cu uimire. şi neincredere.
-· Vorbeşti .seriOs; . Lafont T
- Foarte serios, Sir.
~· Atunci, plece Plec de îndată. Aşteaptă-mă aici,
--~- ~-- -,_,
pana ma Jl)apolez.
Cu renăscuta energle, ieşi din birou. Lafont Îl auzi
dând poruncă să . i se pregătească trăsura, apoi
înoreptănducse spre scară.. . .. , .· ·
Şeful servic:iUiui de. informaţii nu avu mult .de
aşteptat Peste o jumătate de oră,. Richard se înapoia
sures<:.:itaL.
· - .Am . vorbit cu nora m<;a, Nu a discut;ll cu
.nimeni (jespre medalion. Ai toată libertatea de
- aqiune.
Lafont se înclină; ·
- Vă mulţ\Jmesc, Sir.· De acum înainte nu vă cer
decât să aşteptaţi. ..
· --. Nu .poţi să-mi. spui ce pregăteşti?
'- Mă ietli>ii 1 Sir, sunt deprins să lucrez smgur.
Cu acelaşi aer misterios, TI ură bună s-eara, apoi
părăsi întăperea... . , ·.

. Pentro Richard- si' .oen'tru :âucesa de Northland

"•' '

urmară zile de încordată aşteptare. Ce masina Jules

Lafont?· Va "reu--si-
- ''
Să -usU,reze
. siru·atia
'
lui
Francis-Andrew? Pregătea o lOvitură de teatru?
 PINAST!A SUNDERLAND BEAUCl_AlR"'--.-'---~ 517

Procesul. duce lui. de Northalnd incepuse. 3oarta

.lui Francis-Anprew parea. pecetluita Probele acuzării
erau zdrobitoare. Nu mai· 'incăpea indoiala că
asasinase pe Frances Parker. Fuga lui era interpretată
unanim ca o recunoaşteh> a vinovăţiei.
. Richard era exasperat. Din ziua in care plecase cu
medalionui, Latent nu mai ,. călcase pragvi casei
Montenuovo .. Richard .trimisese [n mai rnliH\9 .rânduri
după: şeful serviciului său de informatii; însă acesta
.se topise parcă in aer. . · .•· ,
· Ziinic, avea lungi cohsfătuiri..cu armata sa de.
·· avocaţi. Aceştia pierduseM speranţa de obţine a' mal
achitarea. Op.inia publică era 1ndarjltă.1ntav:e'rne şi in
saloanale aristocraţi!or, în lumea interlopă şi in
cercuri.!e ponderate .ale burgheziei, 'in Mayfai• şi in
East End, Interesul pentru dezbaterile procBsu!ul
creşte_ a.
Richard Sunderland . era atât de amărât de
amploarea .scandalului, incat nu se mai interesa de
afaceri. Casa Suncteriand pierduse .câteva . poziţii
Importante pe piaţa internaţională. Familia Hotschild
reuşise să .. lanseze două împrumuturi pentru Prusia şi
.pentru Sardinia, pro:fitând de eclipsa casei
Sunderland.
Richard era omul extremelor. Puterea lui de
muncă de. odinioară lăsa uneori locul unei apatii
inexplicabile .. În acele momente de deprima re·
suttetească se înGhtdt:a- in cabinetul său de~ lucru şi
·nu maj primea· pe imenL Ajunsese -s-ă aiba oroare de
Ogur'fe noi: Rupsese 1n mod pract~c şl_ !egături!e cu
~oc":etate·a. 1onQo:1eză. Nu mal ::-ferea recepţii .şi refuza
sistematic> .toate invttaţiHe.
.- Ursul s-a ascuns '7"' ","'

·sat.!~fâcută răatater dt.işrr:ardL-

- Nu va bucuraţi !'rtaint·e de: vrem-e. H!berneazt:L
- \.:ă · 1nşe!aţi'. Richa.rd ·Sunderland _e un G'm
;;.n.r'ml'nat
L~'·:t J •
r-,_.·!mR; s;"!q;_
,__,_ ,.f:~
~5·· <
;,u-."'1 ""._""_w -~~a- ·'-".
4 'at dL-a.
""'"--l)'"" A _ 0>"1Î'H">~' ,-.,
1\.• ·-~ _'-·
_epava.
 518. VINTILĂ CORBUL
~~---'-'-'-·

- Aveţi dreptate. L-am văzut acum câteva zile,

ieşind din casă. A sl(ibit, are privirile rătăcite, mâinile
Ji tremură.
-.Ce vreţi? Acum doi. sau trei ani, a suferit un
atac de paralizie.
- Pedeapsa dumnezeiască, gent/emeil!
.-·· De ·tret Juni nu· i-a mai călcat piciorul pe la
bursă.. . . . .
- ..· •. !n curân.d. se va retrage .<:lin afaceri. .Ştiu din
'· sursîj, autorizata că ,Anthoriy 'Temple, fostul ..său
prim-secretat; va trece .in fruntea casei Sunderland
din Anglia.
-· Bătrânul ·Sunderland
. nu se· mai
.
decât .ae procesul fiului său şi de educaţia copiilor lui
.
Interesează

Beaulieu. ·
.,... Are remuşcări fiindcă şi-a lăsat copiii la voia
întîmplăr.ii. ·
· · - Da, da. Încearcă să-şi răscumpere greşelile
. trecutului. · · '
. - Da, Doamne, omului mintea dih urmă ..
. Lwnea nu se înşela. Richard se. dedicase lui
Gerald, care işi sărbătorise cei nouăsprezece·. ani, şi
copiilor lui Adrien de 'Beaulieu, Raymond şi .Cyrithia,
care împliniseră respectiv patrusprezece ·Şi opt ani.
.. Dacă: cei doi nepoţi primeau cu bucurie atenţiile şi
darurile. bunicului, nu se putea spune aceiaşi lucru
despre Gerald Sunderland, care ar fi preferat să aibă
mai. m"uită libertate. Dragostea Şi grija pe 'care i le
. purtâ părintele său îl oboseau. Poveţele lui îi păreau
banale. . ,.__ "
Seara, după ce terminau cina, Richard îl chema in
bibliotecă şi acolo,· într~ patfu ochi, îi turna
sentenţios sfaturi şi învăţăminte. ·
- Să nu te laşi nicipdată stăpânit de pasiuni.
Faptele săllâr;>ite la mânie le regreţi o viaţă întreagă.
Gândeşte-fe la fratele tău. lată unde 1-a dus pasiunea
 DINA$TlA SUNOERI..AND BEAUClAIR 519

1ul bolnăvfcioasă pEmtru o femeie pierdută şi excesele

unei geiqzH oarbe ... _ - --.
Gerald il asculta cu privirile plecate îri pămant,
numărând 'ffortie de pe covbr, ori 13sând gândurne
să-i zboare aiurea.
- Să nu iaşi pe ni.m<;lnl săcţ, cunoasc;ă punctele
slabe, căci acolo. vei fi lovit... Să nu faci cârdăsie cu
oameni nenorocoşi, căci .ghinionul care-i urmăreşte
ne eî,. s-ar putea agaţa şi de tine .., Să nu provo.ci
conflicte, decât în momentul în care eşti sigur că toţl
sorţii de izbândă sunt de partea ta. Cu a.lle cuvinte,
Sa~ n:; n!aC·I '!Il ..-c2i .... ba·l 'in~'n"'e ""a s·ti CU certitL•dir-p
eU ţ"' ,a.~;;.. J !,..,;,!,Jl VJV , • '"'' >-1"' ca·
''

armele· tale sunt mai puternice de.cât ale

adversarului..: Adeseori, e primejdios să spui
adevăruL O m'inciună rost!t'8 la momentui potrivit, 'îţi
procură mai multe . avantaje decât o sinceritate
prostească. În diplomaţie şi 'in marea finanţă,
· minciuna e cea mai utilă armă, căci induce In eroa.re
pe rivali... Să nu scapi un cuvânt despre proiectele
· tale. Jucătorul carecşi. dezvăluie cartea, pierde la
sigure .. Să hu faci confidenta. A-\i da pielea pe mâna
altuia, lnseamnă.să intri cu bună ştiinţă la stăpân,..
Să nu ai scrupiJle... Scrupulele sunt aoanajui
oamenilor mediocri...
Gerald isi zicea olictislt că. adevărurile .acestea
erau atât de elementare, încât nu meritau a fi
menţionate. Nu se sinchisea nici de. pilda rea a
fratelui său. Francis-Andrew era sclsvul unei singure
femei, pe când preferinţe!;;; lui erau foarte variate.
·Privirile lui Gerald căzură !!Supra imagine! saie
reflectate iri cristalul· unei biblioteci. Tânărui care-i
apăru pe fondul aurlt al cărţilor, ii prilejui un moment
de legitimă satisfacţie. Fără să fie frumos, avea o
siluetă impecabilă şi o înfăţişare de grand prince,
care 11 prindea de m)nune. Trăsaturi.le lui aspre, îi ·
dădeau un aer de . bărbăţie, care· se împerechea
 520 VINTILĂ CORBUL
.
an:nonios cu costumul gris perle, tăiat ,de cel mai bun
croitor ljin Londra. . _ . .. .
'"' Un om abil, continuă Richard, trebuia să ştie
a"si schimba pf!alea de leu: cu aceea de vulpe. Fineţea
şi o oarecare doză de şiretenie nu strică Qiciodată...
Eştt1 o mare .. artă să ştii aoţi face prieteni şi aer folosi
cum treb)Jie, Legăturile mele cu pl'inţl,ll de Talleyrand,
de pildă,. mi-au fost ;de nepreţujt folos ... Sileşte-te a
câştiga şi stimula .afecţiunea celor cara te înconj9ară.
Fără afecţiunea ducelui de Queensberry, fără sprijinul
ll.d, măJndoiesc că aş: fi putut ieşi învingător din lupta
cu viaţa ... E o mare îndemânare să te retragi la timp, ·
Călătorul înţelept nu caută adăpost pentru noapte
după scăpătatul soarelui, căci riscă. să se rătăcească
în beznă... Când simţi că te părăsesc puterile,
încredinţează altuia hăţurile, ca să nu· ajungi jucăria
atelajului...
. ·.Ultima povaţă .il făcu pe .Gerald să reflecteze: "De
. ce nu te· retragi şi dumneata?. Am .auzii pe uniic .
colaboratori ai dumital.e spunând că nu mai eşti .la
înălţimea vremurilor pe care le trăim. Te foloseşti de
tipare învechite, de sisteme anacrorlice, care ieri au
părut îndrăzneţe azi sunt copilăreşti ... "
. Ric.hard simţi instlnpUv că nu era urmărit cu
atenţie. Constatarea aceasta il intristă. Nici copiii nu•i
mai acordau respect~ Sfaturile sale 1! oboseau pe
.Gerald. Constata aceasta din privirile lui absente, <lin
expresia de ironie care-'1 plutea pe chip.
Da, daf Ajunsese să Qlictisească· lumea. Deşi nu
avea decât şaizeci şi cinci. de ani. ·
.,Cu toate acestea, mă,simt încă tânăr", ref.lectă el.
Surâse trist: "Tânăr? Mai sunt oare tânăr"? Sau încerc
siâ mă înşel pe mine însumi.? Minte~ mi•e încă
limpede•. D:ar nu e destuk CoriJill t!tl'l!;'\:2 bJestemat
refuză să rnă mai servească, Abia am scăpat de
.~paralizia care rn-a lagat atâta vrem$ de. ;pat. Un mot!
atac mă va râpune. D(){O!O<:fl r.~<..;ău ~revenit ij\1}11
 DINASTIA. SUNDERLAND BE~UCLAIR 5~1

ocoluri. Şi eu, în loc . să-i ascult, am luat iarăşi

hăţurile în mână. N-am făcut-o de bună voie. Dacă ·
Francis-Andrew n-ar fi căzut victima. acelei creaturi,
alta ar fi fost azi .viaţa mea şi a fuL Poate că merg cu
. paşi repezi spre moarte. Clne . ştie?"
Hitase să mai vorbească. Se aşternuse o .tăcere pe
care n-o .t.ulpura nici Gerald.
Richard reveni brmlc · la real.itate. Avu aceeaşi
senzaţie neplăcută pe care o încearcă. un neînotător,.
aruncat fără veste într"un. ·bazi.n cu ap'ă. rece. Un
ciocănit !n J.l\le, 11 făcu să stri'ge iritat: " . :·• : :
- Intră!
Majordomul apăru· cu un ziar împăfurit, purtat ca
nişte moaşte pe o impunătoare tavă de argint.
-,- Mr. Lafont, vă trimite acest jurnal, o datâ cu
salutări!e sale, Sir.
Richard· se uită nedumerit la gazetă, apoi la
majordom. Înnebunise lafont? De jurnal6' li ardea
lui? Deodată avu o tresărire. Lafont nu i··! trimisese
pe degeaba. li luă de pe tavă şi 1!. despături. Pe prima
pagină văzu un titlu €)taiat cu litere. groase:

"LOVITURA DE TEATRU· IN A t-ACEREA

. NORTHLAND,. SE PARE CĂ A FOST DESCOP~'=R!T
ADEVĂRATUL ASASIN AL ACTRIŢFI FRANCES
PARKER"

Richard simţi că inima începe să~i bată .cu p;;tere.

Avid, citi mai departe:

. .,UN CĂRUŢAŞ· DIN BLACK ·_aoy ALLCY. PE

NUME B.UCK MOONEY, S·/> PREZEN ii\ T IERI or:.:
D'ii.A'N-ATll LA 8'ROUL P"'' IT'EI f1!N BO\N
S~RI::~T.' ~UNDE t  FĂCUT Ui\1
DE N NT
SEK!ZATlCNAL. CU C SEARĂ ÎNAINTE·,
AFl:ÂNDU-SE CU TREI PRIETEN! ÎN TAV~"RN.J\ RED
LION, D!N.'CHICK LANE WEST, SMlTHFIELD, A
 522 VIIIITILĂ CORBUL
--·· ~-~· -···~ --~·~··~··~···~·~··

·AUZIT PE INDIVIDUL BEN HICKEY ZIS STINKER.

CARE SE AFLA ÎN. STARE DE BETIE: .
· •uiXubÂNDu-SECA A UCIS PE FRANCES PARKER.
JUDECĂTORUL BIRNfE, SESIZAT DE ACEASTĂ
AF"ACERE, . A EMIS. UN MANbA T DE ARESTARE
îMPOTRIVA LUi BţN HYCNEY. LA. PERCHEZITIA
EFECTUATA .LA DOMICILIUL ACPSTUIA, DIN
FlELD LĂNE, s~A GĂSIT UN MEDALION CU
CHIPUL LUI FRANCES F'ARKER INCONJURAT DE
DIAMANT!::~ ÎN CIUDÂ DEPQZIŢIILDR CĂRUTAŞU-
• 1..01 MOONEY~ŞI .A CELORLALŢI TREI MARTORI

'~fiGT ~~ ~g~-n~M~~ ~~u~~~u~u81~~~NJ~~

HICKEY ÎŞI PROCLAMĂ, CU ÎNDÂRJIRE
NEVINOVĂŢIA. SUSPENDAREA PROCESULUI
INTENTAT DUGELUI DE NORTHLAND ESTE
IMINENTA. JUDECĂTORUL BIRNIE A DECLARAT
.
·c· ""
,"""\. .. .. _
.,
*'- - - .

Richard işî înfrerupse lectura: Jurnalul îi scăpă din

mâ11ă. Gu privirile aţintite în gol, reconstituia Yn ·
închipuirea lui·. !up!a disperată a _lut Ben Hickey
pentru a•şi dovedi inocenta. Medalionul cu diamante
găsit de poliţie în locuinţa sa, .şi care avea să
constituie cea mai importantă. prob'ă împotriva lui
· .fiickey fusese înmânat · de el, Richard, lui .Jules
Lafcint Totul era deci o înscenare. Spre a salva pe
Francis~}l.ndreow, năpăştuia pe un nevinovat. ·
JuTes Lafont era diabolic ..Lucrase magistral. Va
reuşi maşinaţia lui să ducă până Ja ~rmă la .scoaterea
din cauză a lui Francis.=Andrew?... Ce importanţă
avea că tln oarecare Ben Hickey;zis Stinker, va ispăşi
o crimă pe -care n-o săvârşise? · ··
în aceeaşi seară, avocatul Rowlandson .se
prezenta la Montenuovo HouS;e. Aducea .la cunoştinţă
lui FHchard Sunderlano,. senzaţior~ala înto'rsătu.ră
intervenită
.
în afacerea.
·. - --
Northland.
·. - -~.

Richard Îl·privi calm.

 DINASTIA SUNDERLAI\ID BEAIJCLAIR 523
.. ~·-··-~··~ ~- -~~..___.C

- Cunoşteam vestea; ML. Rowlandson, răspunse

el, după ce avocatul îşi descărcă sacul cu ştiri. Am
citit~o în· ziar acum două ore. Sunt ,bucuros că
înocenţa fiului meu va .fi stabilită. !:ram sigur că
adevărul va ieşi 111 lumină. Aştept liniştit hotărârea
justiţiei. ..
Liniştea lui Richard era numai. aparentă.
Îndrăzneţul eşafodaj. al lui Jules t,afont putea fi
oricând dat peste cap. Atunci, scandalul ar filost
irnens. :Comportarea lui Richard Sunderland ar f!'tras
după sir\e năruirea casei sale. Dar aşa ceva nu se
putea întâmpla.· Nu trebuia .să se întâmple. Richard ·
era curios ·să ·afle amănunte. Se feri însă a pune
întrebări care ar fi dat de bănuit.
" - N-ar fi exclus ca până la ora aceasta, Ben
Hickey să fi făcut mărturisiri complete, zise e!.
- Nici să nu vă gândiţi, ·Sir, că îşi va recunoaşte
·vina. Individul acesta e de o încăpăţânare de catâr În
pofida evidenţei, susţine că e nevinovat. Din fericir<;J',
declaraţiile lui·. Mooriey şi ale· prietenilor săl sunt
. categorice. în ·seara cu pricina, . Hickey a povestit
amănunţit felul în care a săvârşit ·crima.
- La beţie. omul face multe prostii, zise Richarq
sentenţios.
-. Beţia aceasta a fost providenţială pentru
limpezirea situaţiei fiului dumneavoastră. Potrivit
depoziţiîlor lui Mooney şi a celorlalţi martori, care au
repetat aproape cuvânt cu cuvânt imprudentele
. declaraţii ale Jui Hlckey, acesta urmărea de mai multă
vreme să pună mâna pe bijuteriile victimei. Printr-o
femeie de serviciu a acesteia, ramasă încă
necunoscută, a aflat" că victima îşi ţinea bijuteriile
într-o casetă ascunsă după un tablou din dormitor. in
.noaptea crimei, s-a strecuratîn locuinţa fostei actriţe,
prin spargerea geamulul unei ferestre de la subsol. ·
Neobservat de nimeni, a' reuşit să pătrundă în
dormitor. Se pregătea să scoată; caseta din dosul
 52.4 VINŢilĂ .CORBU.l

tabloului, câno.zgomotul unor paşi care se apropiau

.pe coridor 1-a tăcut să se .ascundă după o draperie
grea.'· Era şi· timpuL· Frances ParKer 9i duc.e!e de
. Northlan.d, care se înapoiau de. la .un spectacol, au
intrat în dormitor. Di.n ascunzătoarea. sa, Hickey a
asistat la cearta ace.stora şi la leşinul actriţ!'JL în
vre~:ne c:e.-ducele a pl$'icat după doctor):Jorf&şul a .ieşit
de după 'ora perie şi proHtâ!:id . d.e ,starea de
Jp<ponştienţă a'stăpâriei casei, a Incercat să umble
iaj'ăşi la .cas!;ltă. .In .monwntul. acela s-a .întâmplat
tragedi&. Miss F'a(ker ttezit.ă .din leşin, a început să
ţipe, Speriat, Hickey. a ucis-'o,. împlântându-i în piept
un. ac de pălărie, găsit la îndemână pe masa de
toaletă:. Pentru .c;ă nu. mai era timp să opereze .caseta.
a Juat câteva bijuterii pe care victima şi. !e scosese,
ihdaţă .după intrarea ei Jn dormitor. Printre acestea se
afla: şi faimosul medalion, singurul pe care Hickey nu
a .înd~:ăznit să,! înstrăineze, căCi I-ar ·fi incriminat cu
uşurinţă. Acestea sunf. împrejurările în care. a ~ost
asasinată Frances Parker. După cum vedeţi, şi beţia e
uneori. de folos, zise Howlandson zâmbind: .
- Adevărul mH;>i alege mijloac;ele, spre a .ieşi la
l,umină, rosti Ri.charcl.
· -. Aveţi. dreptate. Adevărul triumfă în pofida
obstacolelor ....
· · Gerald asculfase convo.rbirea fără să· scoată un
cuvânt. Evenimentele acestea erau atât de uluitoare,
încât rămăsese fără glas.
Vorbele grave, pline de încredere ale tatălui său, îl
scoaser.ă. din transă. ··
- Gerald; . poţi să f!J mândru de fratele tău.
Francis-Andrew nu e un Criminal. Richard îşi .trecu
mâna peste frunte .. Acum. lăsaţi~m~ · singur. Suni
al:losit. J\ie .. vedem. mâine, Rowlandson, spuse el
::;trângâ~J,:iu-1 rnârta., Ai făcui treat;ă bună .. Dumitale ţi
se datoreşte În . mar.e măsură a:cest succes.
 DINASTIA
.
SUNDERlANO BEAUCLAlR
. -~
525

- N-am fost decât unealta providenţei. Sir, zise

avocatul strângându-i cu profesională emoţie mâna.
- Ne ·vedem mâine. Te roo ' ,-... să urmăresti '
cu
.atenţie procesul acestuL. Ben Hickey ..
După plecarea avocatului, Richard se intoarse.
spre fiul său. ·
-Pe- .mâine, -GereJd. Pe fTH~~nEL. - ---'<'
Gerald iesi la rândul său, h~u.c înc.ă .după această
uluitoare răsturnare a situaţiei. Richard nu rămase.
multă vreme singur. Majordomul îl. anunţă •Pe ,Jtiles'
Lafont · · · ··
- Să intre. porunci stăpârlUL Îi aştept
Lafon~ intră tăcut Era îm brăeat in rlegru. Cămaşa
şi dantelele de la gât şi de la .rrianşete erau de o
albeaţă strălucitoare. Calm, drept ca o lumânare,
evoca figura unui executor implacabil, din epoca· de
glorie a inchlziţiei spaniole./Cafont rămase 1n picioare
lângă biroul lui Ricbar.d, care stătea cu capul plecat.
Tăcerea se prelungi câteva clipe,• O tăcere grea, ta o
lespede. Se auzea doar tic-tacul unui orologiu.
Richard ridică încet fruntea. Privirile lui se
încrucişară cu ale lui Lafont, care nu clipi.
,. -· Crezi că vei reuşi? întrei:)ă Richard sugrumat
de emotie. Spune,· Lafont, crezi că vei reuşi?
- Trebuie Să reusesc, Sir. Oamenii mei sunt
siguri. Ben Hickey nu 'are nici o şansă .să scape viu
din afacerea aceasta .
... Richard zăbovi să răspundă.
- E îngrozitor, Lafont!
- In cariera . mea am văzut · lucruri ş1 mai
tng.ro..,.ltr.ar"' ·
,_ ' """" y ..... ,

.....,.. Îţi dai saama? Săvârşim cu bună ştiinţă un

. asasinat· juridic. ·
· Seful serviciului ele Informatii ridică fafalist d!'l
' -' . '-
umeri.
- Nu- avem: altă alternativă. ·scopul scuză
mijloacelt!. ·
 526 VINTILĂ CORBUl..

-. Este totuşi un . <:~sasinat..

- Războiul, Sir, nu este tot un asasinat? Şi încă
un. aşasihat în masă! Da:, da! Un asasinat in .masă. Şi
câţi îndrăznesc .să. cârtească împotriva .lui? Dacăn-ar
fi războiul, uncje am ajunge? Pe .Ben Hickey il plâng.
Dar ce pot .săci fac? !şi ispăşeşte acum, toate
. găinăriile din trecut. ·
· ~ Şi .le ispăşeşte cu vârf şi îndesat.
-.Război lărâ mor:ţi, nu se poate, .Sir. Ben Hickey
a a11ul nenorocul .săcmi iasă în cale, tocmai când
•· .aveam nevoie de un. ţap ispăşitor. Credeţi. că
nenorocitul acesta este şingurul •om care plăteşte
oalele sparte?~·· ·. · · ·
·- E adevărat, Lafont, dar, ..
C'C'· Nu rirai putem da înapoi, Sir. Dacă aveţi totuşi
• mustrări _grave de conştiinţă, pot face ca martorii să
.dispară. In lipsa acestora, procesul lui Hickey va fi
clasat, iar fiul dumneavoastră .îşi va .primi· pedeapsa.
· Richard s~ uită alarmat la omul. acest cinic, careci ·
făcuse un .serviciu nepreţuit.. ·
- Nici vorbâ că instruirea cazului Hickey trebuie
să-şi urmeze cursuL Se impune ca. Francis~Andrew să
scape...
- Sunt de aceeaşi părere, Sir ..
Richard aruncă prin cameră o privire rătăcită.
...., Mă tem, .Lafont, să nu :intervină .ceva, care să
ne dejoace planurile. ·
· -· Nu va interveni. Martorii acuzării sunt oamenii
mei de încredere. Mooney e un vechi agent pe care
l-am folosit .în misiuni grele: .Cărăuşia este un pretext.
Ceilalţi trei martori sunt de asemenea, elem.ente pe
care mă bizui. l-am verificat spărgând cu ei greve,
puoându-'i să execute misiuni p.rimejdiaase ....
inavuabiie... ·
- Dacă vorbesc? întrebă Richard cu îngrijorare.
-. Nu vor .vorbi, SiL {lupă executarea lui tlickey
vor aveatotinteresul.să tacă. Un martor care îpşeală
 DINASTIA SUNDER!.AND BEAUCI..AIR. __ ·527

ou bună· ştiinţă justiţia şi . trimite un. nevinovat la

ştreang, nu se poate aştepta la un tratament bun din
partea soCietăţii. Afară .de aceasta, voi lua şi şlie
măsuri. de prevedere. Pe Mooney Şi pe camarazii săi îi
voi- trfm_ite. in misiuni înQepărtate._.. şi prfmefdtoase."
Poate că nu se vor mai ·înapoia. Jungla braz·iiiană a
.
veni! de hac multor îndrăzneţi. Cred că i"n"aţi înţeles, .

nu?
- T.e-am 1n•"i~s
. }(""" N • i=sli
-:-. ~bn
-a ~b·1'1. Tot••si
_;-h. _F·oarte _a ..,u_-,. 1-·· )m<'i
-1,+

tem.,. .
- Să . nu vă temeţl. Garantez succesul. Per)lru
mine, afacerea aceasta est_e lichidată.. Am limpezit
situaţii· maiAu!buri. Da; da, Dormiţi fără grijă. Jules
Lafont veghează.. Ben Hickey va atârna curând in
ştreang, iar dupele de Northland îşi va relua, cu toate
onorurile, locui 1n Camera Lorzilor.
'Richard nu răspunse. Plecă {arăşi fruntea, Cu·
... braţele rezemate de, birou, părea să cugete adân.c.
· Mai aveţi nevoie de mine, Sir? întrebă' Lafont'. '
-·
~ Pentru moment nu. Vreau numai să-ţi
mulţumesc pentru tot ce .al făcut pentru mine şi
p_entn.i fiul meu,
~ Mi-am făcut numai datoria., Sunt olătit pentrct
aceasta, spuse Lafont cu brutalitate. ·
- Ceea ce ai primit până acum din partea casei
S~.;nderland, este nimic faţă de ceea. ce vei primi pe
"t~
\!II,Of.
La"font se 1ncHnă. -
t ,_ iJ- ,....,,
- \ ,a _mt..L:,upre~c. ~:r_

ieşi apoi. tOt atât de JăclH 1 ~precu!ll intrase.

 528 . VINTILĂ CORBUL
~~--~~·~·-·~·-·~·-·~ .. ~.~-·--··

Dar probele acuzării erau atât de ·zdrobitoare, încât

·· sbarta procesului nu mai constituia un serrm de
întrebare. în afara celor patru martori care susţineau
cutărle. că îl. auziseră pe Hickey lăudându-se la ,,Red
Liorr Ţavern '' 'că o ucisese .•pe Franc~s Parker, şi de
medalionul găsit la percheziţie în doin!ci!iul .acestuia,.
aparu la oara martorilor un cămătar din cartierul
W€lstminster, care afirmă că Hickey îj\lânduse câteva
· [)i]Gterii de preţ; la câteva săptămâni după crimă: tJrr
marinar, ieşit. ca din pământ, dech'lră.sub prestare de.
jurământ că în noaptea ·asasinatului îl · văzose pe
Hickey umblând In apropierea locuinţei victimei.
Richard ·sunderland . urmărea cu· ingrijorare
ş<;dinţele tribunalului. Îl rode!'l o curiozitate morbiclă
să"i vadas·pe Hickey. Pe omul care avea să moară,
. p~ntru a spăla prin jertfa sa onoarea. lui
Francis-Andrew. . . . .
Apariţia lui în sala de şedinţe, fu întâmpinată cu
un' murmur de simpatie. Asistenţa ţinea să-şi
manifeste Jn acest chip irileresul pentru tatăl unui
inocent, căruia i se· făcuse în sfârşit dreptate.
Elementul de atracţie al dezbaterilor· din :acea ..zi;
erâ·".cdnfrt.fntarea ·dioţre·'.Buck Mooney, martorul de
căpetenie al· acuzării, şL inculpatul Hickey.
Apariţia lul Hickey în bo~ă. .stârni murmure.
Preşedintele .agită dopoţe'lul, cerând să se facă linişte
.în ·csală. · lliculpafut era ::pământiu. c Avea o privire.
stfanie de anim'al Jncolţit ·
/ .. confruntarea dintt:e Hickey şi căruţaşul Mooney fu
:dramatică. În ciuda declaraţiilor categorice ale
·martorului, Hickey stăruia .să afirme· că e nevinovat,
că n"a vorbit la ;,Red Libn Tavern'' despre Frances
F'arker, :şi că în . posesia !tii nu s•.a a{lat niciadată
medalionul cu prielha. Moc>n·ey era un uriaş cu faţa
roşie, ca o lună în asfinţit. Avea un pumn mare; greu
şi păros. pe Care-I ridica şi.~l c<rbara după fiecare
frază. ·
' .
 DINA$TIA StiNDERtANO BEAUCLAIR 529

- Te-ai lăudat că ai ucis-o ptl r-rance Parker. Ai

descris amănunţit :chipul în care ai înţepat-o în inimă
cu acu 1 de p'ăl ărie. .·. · .
- Nu-i .<1devărat! strigă Hickey. Nu.-i adevărat! 1 se
um1laseră vinele de la tâmple .şi ·11 ieşiseră ochU din
orbita. Nu .e adevărat. · · ·
. -· Ba e adevărat! sti!ruia Mooney dârz. Necal
. arătat şi. un brel.oc de. aur, sp.Unăr:Jd <:;ă e uoa din ..
bijuteriiie \aCtriţei pe 0 are ai/omorât:o.. ·· ·· },•.y
- NIJ-1 . ~devărat! ·.urlă . 1-li(:kay,i :fnele~tâqdJ.icŞi,·•·••••
mâinile de balustrada boxei, Srelocul ·nu .era al et•
· - Dar al cui era? Tntrebă prompt judeCătoruL
Hickey ezită o clipă. •
- L~am furat. L~am furat de la .un călugăr, în
staţia de âiiigenţe de la ,.King's Crown". O singură
d.ată. l-am purtat asupra mea.
- Şi ce-al făcut cu el?
- Nu ştiu. Mi-a dispărut de acasă. Mi i-a furat
cineva.
- Şi ţica lăsat fn loc medali6nui cu diamante, .râse
ironic procurorul. . ." ' ·
. "- Da! Aşa .s-a !lltîmplat. Madalio.nul ăsta despre
care. spuneţi .că a fost ·găsit· la percheziţie, nu !-am
furat eu. Nici nu ştiu de eL Vă jur că nu ştiu. Vă jur!
Vă jur! 'Vă jur!.. · ·
Richard se uita la judecătorul grav 'Şi solemn, care
prezida şedinţa, la procurorul "sarcastic şi ascuţit ia
faţă, la juriul alcătuit din oameni simpli, plini de
însemnătatea. ro'lului pe care~! jucau, la acuzatul care
se zbătea în boxă, făcând să răsune lanţurile de la .
picioare, la publicul care urmărea cu aitidă curiozitate
mersul dezbaterilor, la Jules Lafont, care stătea
nemişcat în fundul salii, dirijând din umbră procesuL
Ben Hickey era iremediabil pierdut Avea duşmani
prea puternici. În lupta lui disperată pentru libertate,
avea senzaţia că se află în fundul unui puţ. Oriunde
 530
::..::.::_ _- - 0 c - · - - · - - VINTILĂ CORBUL
. >,~ -~·

lşi îndrepta privirile, întâlnea aceiaşi pereţi reci, umezi

şi inospitalier!. Pentru el, toate ieşirile erau închise ...

Şâptezeci şi două -de .zile după memora!Jil.ele

oezbateri la care asistase Richard Sunderland,
con.damnatul. Ben Hickey urcă treptele eşafodu!uL
Regele refuzase să-i acorde graţiere. Oficial,
soci$'tatea pedepsise sliprimatea actriţei Frances.
Parker... În ziua ·execuţiei, Richard cercetă itinerari.ul
pe c;are-1 stabilise împreună .CU căpitanUl Anderson
pentru ,;Empress of Ch,ina". La· acea dată, nava
trebuia
.. · să -· fa Calcuta.
. se afle . În .luni!e.următoare
. avea
să navighe:<;e în apele arhipelagului malaez, Malaca,
Sumatra, Bomeo, Celebes, Molucele, Amboina ...
Trimise după ,,Empress of China" cea mai iute
corabie din flota sa comercială. Era nerăbdător să
anunţe lui Ftancis7Andrew fericita dezlegare a
procesului. Se abţinuse să-şi ·.cheme fiul în Anglia,
înainte de execuţia .lui Hickey. Se temuse să nu
intervină
. . în ultimul moment. . . o răsturnare de situatie.
. ' .
care· să. com.promită definitiv cauza lui
FranciscÂndrew.
Acum, după ce Hickey fusese lichidat, ducele de
Northland putea, reveni · cu fruntea. sus, în patrie.
Richard era nerăbdător să-I revadă: Să se. plimbe
impreună pe stradă, să. privească lumea în ochi şi să
sfârâme cu dispreţul lor pe duşmanii cara dotiseră
pieirea .lui Francis-Andrew şi ruina casei Sunderland.
După socotelile .lui ·Richard "Empress of China"
'trebuia.. să se inapoieze. în Anglia după aproximativ ·
trei luni. însemna că prin febr(,larie îşi va îmbrăţişa
f. '
·.IV.-.
..
. . ,· .
Perspectiva acestei buqurii ţ'lra întunecată de
.umbra lui Ben Hickey, care de dii]colo de mormânt H
urm~irea, -turburându-i nopţUe. Spre a_;ş-î fntrânge
'Inso-m-nia, iz:vot de -.gânduri- negre; muncea cât patru,
;~DINASTIA SIJNOERlANOBEAUClAIR
' " ' ' '
531

· C.olab.oratorii săi erau uimiţi de activitatea lui.

,_
-:neobosită.
-- - .
Secretarii nu mai oridideau
-
cu lucrul Până
,; noaptea târziu, Richard le dicta scrisori de afaceri. 'In
.aşteptarea lui Francis-Andrew, .răscumpără casteJui
' Guyhirne, pe care acestaîl vânduse pe când se aflase
ia mare ananghie, .şi achită toate datoriile şi ipoteci!e .
.. ce grevau. domeniile casei Northland. Fr.ancis-Andrew
.· .. avea să găseaşcă terl;lnul neted. După înapoierea sa
·. In Anglia, va duce o viâţa nouă, demnă, spre. cinsti rea
.··rangului său şi spre bucuria autorului zilelor luL .
.··· Zile.le treceau·· cu exasperantă încetii'Je.ală pe.ntn.J
·•· Richard, care ar ri dorit ca timpul să .zboare:.
Decemebrie... Ianuarie... Februarie.... ·
Richard d.ăduse ordin să i se comunice 1de indată · ·
sosirea în port .a navei /"Empress of Cbinâ": Voia să ·
iaS'ă primul în întâmpinarea lui Francis-Andrew' A
fiului rătăcitor care se înapoia .Tn sânul farnilleL ·Avea
gânduri mari pentru Francis-Andrew. Îi ·va re.da
·., conducerea casei Sunderlar!d din Anglia· şi ii va
asigura un important rol in consiliul· executiv pentru ·
·~ .

· c:uropa.
. lntrco dimineaţă ceţoasă de iarnă, .pe când
Richard prezida un consiliu de administraţie al băncii,
' sosi un mesager.
- ,,Empress. of Chi.nl'l" a intrat
. in port, Sir.
Richard se ridică transfigurat de la masă .
.- · Gent/emim, sunt nevoit sa întrerup şedinţa.
· Trebuie să ies În lnfâmpinarea fiului meu, Mantaua,
•. Hargraves, .se adresă el unuia dintre secretari. Mt.
Temple, zise ei întorcându-se spre Anthony, mi-ar
·.. face plăcere să mă însoţeşti.
îşi îmbrăcă la repezea.lă mantaua, îşi puse. pălăria, .
' apoi l1;1ă nastonul şi mănuşile din mâna .lui Hargraves.
' Între timp, se îmbrăcase şi Anthony Temple,
Mai repede, Anthony, îl zori. Richard, ieşind pe
uşă.
 532
----V!NTII..Ă CORBUL

· Străbătu aproape in fugă coridoarele lungi, coborî

in bol, apoi se· îndreptă ·spre ieşfce, urmat
îndeaprot~pe de Te:mple şi de 1-largraves. În vreme ce
cobora treptele, spre trăsura c:are îl. aştepta la scară,
f!părli după colţulstrăzii u11 cupeu in trâpu! întins al
. calior. Cupeul trase în faţa bănciL Port.[ era se dechise
şi 0 apitam.i! Anderson co&qrî pe trotuar: Richard .se
opri nedwnerit în m îj(ocul sc.liriL De ce îl preceda
Ander!)on pe ..Francis"Andre\1\1? Ce însemna 'figura
ace.eâ lungă, de cobe? Anderson urcă sc.ăril.e. în
grabă, qprindu,se in Jaţa marelui patron .. Figura .lui
era gravă, aspră, gănditoare. Se descoperi, întt-.u n
salut scurt ·
_: Bine· ai veh'it, Anderson. Unde e fiul meu? Te
urmează? A plecat direct la Northland House? ·
Căpit,anul Anderson plecâ .fruntea~
- - V~rbeşte '.o dată, omule! porunci. Richard. E
bolnav Franci~H\ndrew? ·
, Co(nandal}tul lui "Empress of China" rosti
st~p âriit: '
. - ·ouce!e .de Northland nu mai . este. Acum trei
!uni, laCalccita, l-a răpus ciuma .. : Fatailtatea, Sir.
Richard ; îşi dus:: mâna la gură.
- Nu se poate, Anderson!
Deodata, simţi ca se rupe . un - resort lăUntric.
Scânci:
·· ....::· N!.i se •poate, Anderso.n! Nu e adevărat!
1 • • - • - ' -

Spune-mi că nu e adeVărat! Nu-i'aşa, Temple, că nu-l

adevărat? bolborosi el, intorcându-se spre Anthony
Temple, care se uita buimăcit .când la Anderson, .
când la '.patrqn ..
· Richard îşi scoase pălăria, lăsând-o săci cadă din
mânJi Încarcă s.a~şl · desfacă cravata. Simţea că se
inăbuşe, O transpiraţie rece îi imbrobonas? fruntea. -
. ·-·· Nu e adevărat;. Anderson! Spune~mi ca nu e
adevărat!
" DIN.AST!A SUI\lPERLAND BEAUCLAIR

, . Aruncă o privire înspăimântată In jur: O greutate

, m11re, ca un pi<otroi, i se lăsă. în creştet Scar<:~ începu
• să i se legene sub picioare. In jur se aştemu deodată
'intunericul, ca şi când s-ar fi stins soarele, ..
•-·• Nu se poate, And11r. ..
. Horcăi, întinse !::lraţele, căutând un sprijin
inexistent şi şe prăbuşi pe scări, rostogolindu-se
• până la picioarele ..capitaiHJ!ui.
... .Anderson şi Temple Yi luară Pe braţe şi 11 du;,eră
••· înapoi, .in hoL . ·
·-· Un doctor! porunci Antbony Temple. imediat,
· un. doctor! ·
. . li întinseră pe o banca. li secaseră. mantaua. Ochil
.lui larg deschişi, puternic co!oraţi, ca.ai unei fi.gurine
egiptene, fixau in r1eştire tavanul.· Obrazul .ii er·a
ţ;enuşiu. Gura incremenise 'într-un râs grotesc, de ,
clovn. Medicul, care sosi peste .câte\la. minute,
'îngenunche lângă trupul răsturnat. pe.. bancă, Ji luă
·pulsuL După câteva momente se. ridică în picioare;
lăsând. mâna. lui Richard să cadă inertă ..
-·. Tot.ul sca sfârşit. Mr. Sunderland e mort. Un
'l."'C de'
a.""' _·. cong·
_,,_ estiA cerebra·•a-
~·'-" L, ,.-. r, o:..•"-1-'- sa-I
Dpmne~"" :,~doi lv.~u;

zise doctorul, punând u-şi . mănuşile ..

Mulţimea care se imbulzea -;·n jurut marelui patron,
• se trase impresionată 'napo! .
·-Eşti sigur, doctore, că nu .mai e nimic.de făcut?
întrebă emoţionat Anthony Temple.
--oo-ctonJ~ Jşj înpheia _na-studi de ta- mănuşi
-:- PE1trcm~lui dum!ta!e n~J-i- m·ai poate folos!
ajutorLd m_edicutui. A trecut Tn şternitate. rv1isiunea
.mea s-a încheiat.
~ - -
Pentru certificatul '
de deces. st . U '
unde 'să mă g?siţL_ Bună ziua.-
---Îşi- puse_ păJ13na 1naJtă, apoi ieşi cal_m, Ga un b:onz.
'Unl o-o'on;u
r ,, 'd· ~t:u ,-z""'.,a~n-o
r:t::. ace·
"-'"'·-"·•u--~·~,r.",z'", ,ov,
c' t_ ~ ;t:~v·-
""" 1 gr~n-~e ··-

" " ' " !'\f·::.nh?t"an.

Ba- r·:r,ii ,.,j(,,_, d~- t " d;.-_
dl \ N'8"'
! <('1

;n şedinţă _ex_traor ;;.r t;arâ

 VINTILA CORBUl

conducătorii. tuturor întreprinderilor controlate de

casa Sunderland. La şedinţa' participau toţi directorii
generali, preşedinţii consiliilor de adrrlinistraţie şi
.principalii lor consilieri..
Hem:y Sunderland. şi fraţii săi, nu îşi făcuseră încă·
apariţia. .
· În aşteptarea acestora, participanţii la conferinţă
fumau, discutau şi mai âlt')s, comentau sfârşitul tragic
al marelui' pâfron,. dela moartea căruia se împliniseră
două lunl. Privirile erau atrasa fără voie de portretul
cernit al lui Richard Sunderlahd, atârnat deasupra
căminului. Nici acum, după .moartea lui, nu scăpau
de ochii .săi pătrunzători. Deodată, se făcu linişte.
Cele două .canaturi fură larg deSChise de secretarii' de
serviciu ai marelui patron.
· Ai marelui patron, care azi se numea Herrry
Sunderland-Beauclairc
Palid; înveşmântat în. negru, ,fiul cel mare al lui
Richar.d Sunderland, . intră cu solemnitate.
Slăbiciunea-i de ascet, Chipuci prelung, osos, cu
Orbite adânci, nasul cârn, barbia proeminentă şi dinţii
albi, ce se întrevedeau printre buzele subţiri, lipsite
de culoare, îl .făceau ,să semene· izbitor t:U un schelet
în haine negre. . .

·. Henry .S.underland era urmat la distanţă

respectuoasă de fraţii săi. Robert Sunderland~
rvlontorgueil, CharTes Sunderland, şi Gerald
Sunderlahd-Lusignan. Copiii· l.ui Francis-Andrew
Sunderland, duce de 1\!orthland, decedatla Calcuta,
erau reprezentaţi de Anthony Temple. ·O escortă· de
scribi încheia corte_giul. Henry Sunderland se aşeză
·în .capul mesei. li lipsea prestanta tatălui . său.
Urâţenia lui îngrozitoare îi împrumuta o fascinaţie
stranie .
.. !::rau prezenţi la această şedinţă· şi · Amaury de
Beaumont-Chal!ais, directorţJI Băncii Sunderland din ;'
P;iris, şi Wilbur Morrison, directorul Băncii Manhattan '
 DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAIR 535

din . New York, şi William Gordon Drake, şeful

grupului de ziare al casei Sunderland . din Statele
Unite, şi comandorul Townley, Şeful fioteior
comerciale r::;unite ale casei Sunderland, şi bătranul
Chastellux,. directorul uzfnelor de armament de la
Nantes· şi Herbert Hutchinson_, care reluase .
.conducerea uzinelor âe armament de .la Cardi!L Se
mai- aflau acolo şi Al gernon· Travers, d.irectorul.lui.
Urylţed Wheat şi inginerul William Lamon!, noul. .
director al. şantiarelor navale din zo.n<J americană, ·şi ·
Edward Lowdon, şi Witl Hays şi Reed . Sincleir şi
Hugh Dorsey, directorii minelor carbonifere din
Anglia şi Statele l)nite, si consilierii iuridici John
Sanders, şi Stuart Rowlandson, şi Gilbert Radigu;;!, şi
·'
J u.es L.a f on.t ş1. mu lţ'1 a;,tL
't,. .
·. Dintre cei care CQntribuiseră !a durerea gloriei
casei Sunderland lipseau de lfi apei dueei~:! .de
Queensberry, William McFee, Joe Phipps. Alexander
Hamilton şi chiar măruntul secretar Norman
McKreely. Un loc de cinste îl ocupă Geoffrey
Homcastle, fostul coleg de la Oxford. al lui Richard
Sunderland. Bătrân, Cochet in ciuda vârstel, acoperit
d€' dantele şi brelocuri, ajunsese un lei de simbol al
casei. Sunderland. Nu era el ultimul prieten. al
fondatorului casei Sunderland-Beauciair? Pe Guy
Wragby · Jl uitase toată lumea. Acest. om care
dispreţuia banul şi puterea pe- care aurul o
împrumută stăpânilor lui, era socotit nebun, sau cel
puţin dezechilibrat . · ·
· Henry Sunderland, .se ridică in picioare. in liniştea
profundă care se aşternuse peste sală, nu se auzea
decât bâzâitul unul muscoi aventurat printre braţele
de cristal ale candelabrului de deasupra mesei.
- Gentlemen, inainte de.a deschide şedinţa, rost1 ·.
---Henry Sunderland grav, să păstrăm un minut de
tăcere în memoria lui Richard Sunderlando marchiz
de_ Beauclair, creatorul casei noastre.
 536 lllNTilA CORBUl
'
Asistenta se ridică în picioare împinsă parcă de
acelasi . resort..
Insensibil la acest omagiu adus unui om care
crease una din cele mal formidabile averi pe care le
cunoscuse vreodată ·luinea, muscoiul explora bn>ţele
prăfuite ale candelabrului, lumânările stinse, pe care
ceara topită lăsase d âre paralele, mgcurile negre, urât
miJ·ositoare... ·
· ..·· ·. ..!... Gentlemen, rosti Henry Sunderland, declar
·•· ·•· •deschisă. şedinţa}

SFÂRŞIT