MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ORGANUL LOCAL DE SPECIALITATE CĂUȘENI

APROBAT
Decizia Consiliului raional
nr. 341 din 26 octombrie 2015

PROGRAM
DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI –
2015-2020

Document realizat de Direcţia Învăţămînt

1
 CUPRINS:
Nr. d/o Denumire Pagina
CAPITOL I ARGUMENT 4
1.1 Definirea Programului 4
1.2 Actualitatea Programului 5-6
1.3 Scopul Programului 6
1.4 Misiunea 7
1.5 Viziunea strategică 7
1.6 Cadru normativ de politici educaționale 8
1.7 Funcțiile Programului 9
1.8 Beneficiarii 9
CAPITOL II ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE: ACCES, RELEVANȚĂ, CALITATE 10-40
2.1 Pașaportul sistemului educațional raional 10-40
2.1.1 Amplasarea geografică a raionului, condiții naturale și de mediu 10-11
2.1.2 Structura administrativ-teritorială 11
2.1.3 Activită țile economice de bază 11
2.1.4 Rețeaua instituțiilor de învă ță mînt 12-14
2.1.5 Resurse umane 14-26
2.1.6 Resurse curriculare, materiale tehncice, logistice și informaționale 27-30
2.1.7 Rezultate ale procesului educațional 31-38
2.1.8 Resurse financiare 38
2.1.9 Relații de parteneriat 39-40
2.1.10 Analiza PESTE 40-46
2.1.11 Analiza SWOT 47-58
2.1.12 Definirea problemelor 59

2
 Nr. d/o Denumire Pagina
CAPITOL III ACȚIUNI ȘI ORIENTĂRI STRATEGICE 60-76
3.1 Scopul major 60
3.2 Obiective, acțiuni, indicatori- Rețeaua instituțiilor de învă ță mînt 61-62
3.3 Obiective, acțiuni, indicatori- Resurse curriculare 62-65
3.4 Obiective, acțiuni, indicatori- Resurse financiare 65-69
3.5 Obiective, acțiuni, indicatori- Resurse umane 69-75
3.6 Obiective, acțiuni, indicatori- Relații de parteneriat 75-76
CAPITOL IV MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 77-78
4.1 Monitorizare 77
4.2 Evaluare 78
4.3 Anexe 79-84

3
 I Argument
1.1 Definirea Programului:

Programul de Dezvoltare a învățămîntului în raionul Căuşeni, pentru perioada 2015-2020, constituie un

document de politică educațională locală, ce promovează schimbările și asigură o dezvoltare durabilă a
sistemului educațional local în conformitate cu documentele de politici ale statului, necesitățile social-
economice, demografice și educaționale locale, fiind elaborat în parteneriat și cooperare cu diverși factori
educaționali și sociali.
Reprezintă instrumentul prin care se întreprind activități cu caracter ameliorativ, ce materializează
demersul anticipativ la nivel de sistem și care include, în vederea atingerii obiectivelor prestabilite, un
ansamblu de strategii, resurse, modalități, tehnici și proceduri de implementare, monitorizare și evaluare;
demonstrează imagine asupra viitorului, flexibilitate,acțiune, schimbare, durabilitate și axare pe rezultatul
final.

4
 1.2 Actualitatea Programului:
A fost elaborat ca ră spuns la necesitatea identificată de a aborda intr-o manieră strategică , coerentă activitatea
managerială pe termen lung, în dependență de direcțiile prioritare de dezvolare a învă ță mîntului din țară şi în
directă corelaţie cu scopurile prioritare ale învă ță mîntului din raion, resursele existente, elementele de cultură
organizaţională , finalită ţile educaţiei racordate la standardele naționale, în contextul european contemporan.

 E axat pe schimbă rile socio-educaționale , tendința de compatibilizare a învă ță mîntului la cel european,
modern;
 se promovează un management strategic ce presupune un proces amplu ,complex, dinamic în scopul
adaptă rii permanente a sistemului de învă ță mînt din raion la modifică rile din sistemul național și se
constituie dintr-un ansamblu de decizii și acțiuni manageriale prin care se definesc direcția și
rezultatele pe termen lung al sistemului;
 asigură anticiparea schimbă rilor și modifică rilor ce trebuie operate în cadrul sistemului de învă ță mînt
din raion pentru a evita producerea unor situații în care serviciile oferite de sistem să devină depă șite;
 contribuie la formarea uniei gîndiri manageriale moderne,coordonează ritmul de dezvoltare a tuturor
componentelor procesului de modernizare, a tuturor subiecților ce dirijează acest proces și a acțiunilor
respective;
 eficientizează managementul sistemului, fiind axat pe cercetarea prospectivă (diagnoză /prognoză );
 abordează probleme generale și complexe;
 este orientat spre atingerea unor obiective de dezvoltare a învă ță mîntului în raion pe termen lung,vizează
un șir de acțiuni justificate, reprezintă niște decizii;
 are menirea să producă o schimbare, să promoveze o inovație la nivel local;
 oferă formare continuă , incluzînd toate aspectele specifice sistemului educațional din raion, modelarea
progresului și a finalită ților scontate, evaluarea impactului acțiunilor realizate;

Acest Program promovează schimbă rile și asigură o dezvoltare durabilă a sistemului educațional local
printr-o planificare managerială prin care se evidențiază problemele majore ,se trasează direcțiile de dezvoltare
strategică a sistemului educațional raional,acțiuni, termene de realizare și se precizează finalită țile așteptate.

5
 Programul de Dezvoltare a învă ță mîntului în raion este elaborat pentru o perioadă de 5 ani;
structurat pe 5 dimensiuni: reţeaua instituțiilor de învățămînt; dezvoltarea curriculară; resurse umane;
resurse financiare și materiale; relaţii de parteneriat.

1.3 Scopul Programului :

Abordarea intr-o manieră strategică, coerentă a activității manageriale pe termen lung, în

dependență de direcțiile prioritare de dezvolare a învățămîntului din țară şi în directă corelaţie cu scopurile
prioritare ale învățămîntului din raion, resursele existente, elementele de cultură organizaţională, finalităţile
educaţiei racordate la standardele naționale, în contextul european contemporan;

6
 1.4 Misiunea:

Organul local de specialitate Căușeni este parte componentă a administrației publice locale de nivelul
Doi, ce promovează politica de stat în domeniul educației și formării profesionale, racordată la tendințele
naționale și internaționale moderne, asigurănd formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de
autodezvoltare, care să posede cunoștințe, competențe, independență de opinie și acțiune , deschise pentru
dialog intercultural în contextul valorilor naționale și universale prin: satisfacerea cerințelor educaționale a
tuturor celor implicați în procesul educațional;dezvoltarea potențialului uman, a culturii naționale;
promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranță, a nedescriminării și incluziunii sociale;
dezvoltarea potențialului uman pentru a asigura calitatea vieții, creșterea durabilă a economiei și bunăstarea
poporului.

1.5 Viziunea strategică:

Direcția Învățămînt Căușeni promovează politica de stat în domeniul educației și formării profesionale,
racordată la tendințele naționale și internaționale moderne, fiind determinată de asigurarea accesului,
relevanței și calității în educație prin: racordarea instituțiilor de învățămînt din raion la standardele de
calitate, sporirea randamentului formării continue a cadrelor didactice și manageriale în baza standardelor
profesionale/manageriale, promovarea unui învățămînt modern, ce asigură formarea personalității cu
spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, deschise pentru dialog intercultural în contextul valorilor
naționale și universale și contribuie la stimularea procesului educațional centrat pe copil, adaptat la
necesitățile educaționale specifice a fiecărui copil, axat pe învățarea activă și promovarea spiritului de
toleranță, incluziune socială, dezvoltarea potențialului uman pentru a asigura calitatea vieții.

7
 1.6 Cadrul normativ și de politici educaționale
Prezentul Program de Dezvoltare a învățămîntului în raion s-a elaborat în conformitate cu
documentele de politici ale Guvernului Republicii Moldova, acte reglatorii ale Ministerului Educației:

 Constituția Republicii Moldova

 Codul Educației al Republcii Moldova.
 Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020,,Educația-2020”.
 Concepția Națională de dezvoltare a învățămîntului din RM.
 Strategia națională,,Educație pentru Toți -Inițiativă de Acțiune Rapidă”
 Strategia consolidată de dezvoltare a învățămîntului pentru anii 2011-2015
 Strategia cu privire la optimizarea rețelei instituțiilor de învățămînt secundar general din RM (2008-
2015).

 Programul de dezvoltare a educației incluzive în RM pentru anii 2011-2020.

 Cadrul de Buget pe Termen Mediu.
 Acte normative ale ME ,privind reglementarea procesului educațional
 Raportul anual al DÎ Căușeni privind starea sitemului de învățămînt în raion.

8
 1.7 Funcțiile Programului

 funcția prospectivă /anticipativă: proiectarea dezvoltării învățămîntului pe termen lung, conform

tendințelor naționale și internaționale de dezvoltare, anticiparea problemelor;
 funcția ameliorativă:oferirea soluțiilor la problemele existente, remedierea situației existente;
 funcția de reglementare a activității: stabilirea priorităților, activităților oportune, precizarea
resurselor necesare pentru desfășurarea optimă a activităților în diverse domenii de activitate.

1.8 Beneficiarii:
Elevi, părinți, cadrele didactice și manageriale, comunitatea, instituțiile superioare de învățămînt.

9
 II Analiza situației actuale: acces, relevanță, calitate
2.1. Pașaportul sistemului educațional raional

2.1.1 Amplasarea geografică , condiții naturale și de mediu:

Raionul Că uşeni este situat la sud – estul ţă rii, formînd o parte din frontiera de stat cu Ucraina,
astfel 4 localită ţi din raion sunt regiuni de frontieră . În teritoriul raionului este plasat un post vamal - Să iţi.
Raionul se învecinează la nord cu raionul Anenii Noi, la nord-vest cu raionul Ialoveni,  la sud cu Ucraina,
la sud-est- raionul Ştefan Vodă , la est- cu Regiunea Transnistreană şi la vest- cu raionul Cimişlia.
 Suprafaţa totală a raionului este de 1310,58 km².
 Clima este temperat-continentală , izotermele lunii ianuarie ne indică -3grade C, iar a lunii iulie +21grade
Conform reliefului republicii în timpul anului invazia maselor de aer pe teritoriul raionului duc la zile cu
temperaturi foarte ridicate pînă la +40 grade C și temperaturi minime -25grade C. Cantitatea de precipitații
variază între 500-550mm pe an.Deseori sunt ani ce bîntuie seceta.
 Reţeaua hidrologică prezintă ape curgă toare ale rîurilor Botna, afluent de dreapta a rîului Nistru și rîul Ceaga,
afluent de stînga a rîului Cogîlnic, la fel sunt și lacuri artificiale-iazuri unde se crește pește,se odihnește
populația în timpul liber.
 Relieful raionului Că uşeni este accidentat, fiind situat pe Cîmpia Moldovei de Sud , o cîmpie deluroasă cu
latitudinea de la 50-200m , în lunca rîului Botna, chiar şi denumirea localită ţii vorbeşte despre forma reliefului
– că uş, care este mă rginit de dealuri.
 Cele mai ră spîndite soluri pe teritoriul raionului Că ușeni sunt soluri de cernoziom carbonatice și cernoziomuri
tipice, slab humifere. Terenuri agricole -93,7 mii ha ( pă mâ nturi arabile - 70,6 mii ha, livezi – 4,3 mii ha, vii – 5,2
mii ha), plantaţii forestiere- 14,7 mii ha, pă șunele alcă tuiesc doar 5%. Pe teritoriul raionului se gă sesc
ză că minte de nisip, argilă ,calcar cochilifer.
 Populaţia raionului : 92.304 locuitori, ceea ce constituie 2,6% din populaţia Republicii Moldova;populația
rurală -67.841(73,5%); populația urbană -24.463 (26,5%); densitatea-68 locuitori/ km² 
10
 Componenţa etnică a localită ţii este constituită preponderent din moldoveni – 90,8%, minorită ţile etnice
deţinînd doar 9,2%, dintre care ponderea o constituie ruşii, urmaţi de ucraineni şi bulgari.
Cu privire la confesiuni religioase: populaţia raionului este constituită 98,5% din creştini, dintre care: creştini
ortodoxi - 97.1% ; protestanţi - 1.4% ; baptişti - 0.7% ; pentecostali - 0.5%, adventişti de ziua a şaptea - 0.1%,
evanghelişti - 0.1% , alții-0,9%.

2.1.2 Structura administrativ-teritorială:

 Centrul rezidențial al raionului este orașul Că ușeni, cu o populație de 17,6 mii, reprezentînd 19 % din întreaga
populație a raionului.
 Populația raionului este amplasată în 2 orașe și 48 localită ți rurale. Localită ţile mari în raion sunt prezentate de
satele: Copanca, Tocuz, Fîrlă deni, Taraclia, Să lcuţa, Zaim; cele mai mici- Baurci, Pervomaisc, Ursoaia- Nouă ,
Marianca de Sus, Să lcuța-Nouă , Tricolici, Plop, Florica, Ș tefă nești, Valea Verde, Leuntea, Surchiceni.
 În raion sînt 27 primă rii.

2.1.3 Activitățile economice de bază:

 Industria prelucră toare şi agricultura sunt ramurile dominante în economia raionului, de care în mod hotă rîtor
depind veniturile bugetului şi asigurarea progresului socio-economic;
 micul business, unde predomină sfera de comerţ cu ridicata şi amă nuntul.

11
 2.1.4 Rețeaua instituțiilor de învățămînt:

Numărul și tipologia instituțiilor de învățămînt:

12
 În raion  32 instituții preșcolare; 2 Centre comunitare de educație timpurie ( instituții preșcolare cu
sînt: instruire în limba româ nă -26; cu instruire în limba rusă -6)
 33 instituții școlare (14 licee teoretice și 19 gimnazii); instituții școlare cu instruire în
limba româ nă -28; în limba rusă -5; din ele – 9 școli de circumscripție: LT,,A.Mateevici”
Că ușeni, LT,,A.Mateevici”Că inari, LT,,M. Sadoveanu” Fă rlă deni, LT,,M.Manole” Să lcuța,
Gim. Tă nă tarii-Noi,Gim.Cîrnă țenii-Noi,Gim. Chircă ieștii-Noi,Gim. Constantinovca,
Gim. Coșcalia.
 2 instituții complementare: Centrul de Creație al Copiilor și Adolescenților cu 2 filiale:
Fîrlă deni și Că inari (118 cercuri),extindere a activită ții extrașcolare în 17 instituții din
raion; Ș coala sportivă ( 11 probe de sport, 50 grupe ), extindere- în 11 IȘ .
 Serviciul de Asistență Psihopedagogică (31 Centre de resurse)

 78 % din IP dispun de să li festive, cantine, cabinete medicale,terenuri de joacă amenajate,22( 69 %) -de să li

pentru sport, în 40% din IP sînt amenajate cabinete metodice, 20% din IP -conectate la internet; s-au deschis 7
Centre de resurse ;
 necesită renovare 12,5% din instituțiile preșcolare ( din localită țile Tocuz, Tă nă tari, Baimaclia, Zaim );
reparație capitală a sistemului termic în gră dinițele de copii nr.2, nr.7, Că ușeni; gazificarea IP nr.2 Că inari și
Gră dinița; reparația capitală a sistemului de canalizare și apeduct în gră dinițele de copii nr.2,4,6, Că ușeni.
 În IȘ sînt create condiții eficiente de activitate: dispun de spații pentru studii, 33 biblioteci cu o suprafață de
1750 m.p, condiții sanitaro-igienice,cabinete medicale, asigurate cu strictul necesar de medicamente, cantine
școlare; 85,3% din IȘ dispun de să li de sport, laboratoare la fizică , chimie, biologie, cabinete de informatică , în
100% din IȘ - cabinete metodice, 24 Centre de resurse.

 s-au creat condiții eficiente pentru transportarea elevilor la cele 9 instituții de circumscripție, fiind asigurați
cu 11 autobuze școlare

 numă rul de elevi raportat la capacitatea instituțiilor școlare denotă faptul că la un elev corespunde 1,84
locuri; este utilizat spațiul –loc pentru elevi - 54,5%; neutilizat- 45,5%;
 instruire simultană în 5 instituții școlare, treapta primară (gimnaziile: Grigorievca, Gră dinița, Constantinovca,
Tă nă tarii-Noi, Surchiceni);
13
  instituțiile de învă ță mînt asigură securitatea și protecția tuturor angajaților și oferă servicii de suport pentru
promovarea unui mod să nă tos de viață .

 Necesită optimizare rețeaua instituțiilor de învățămînt: (fuzionare prin absorbție/ lichidare a IȘ din
satele: Grigorievca, Grădinița și Surchiceni); reorganizarea prin transformare a Liceelor teoretice:
,,D. Cantemir”, or. Căușeni, ,,Pantelemon Erhan”, s. Tănătari, ,,V. Alecsandri”, s. Copanca, ,,M. Viteazul”, s.
Chircăiești, ,,M.Sadoveanu”, s. Fîrlădeni, ,,G. Grigoriu”, s. Cîrnățeni - în gimnazii; LT ,,Ion Creangă”, transformat
în liceu cu profil sportiv, iar LT,,A. Mateevici”, or. Căușeni- în liceu clasic;
școală primară-grădiniță în s. Grădinița, Grigorievca, Surchiceni.

2.1.5 Resurse umane:

A. (elevi)
copii în IP  instituționalizați 3771 copii (cu 41 mai mulți decît în anul precedent)
elevi în IȘ  un contingent de 9127 elevi, (cu 418 mai puțini decît în anul precedent)
instituții  1688 elevi își dezvoltă competențele în Centrul de Creație al Copiilor și
complementare Adolescenților;
 764 elevi (50 grupe de instruire la 11 probe de sport) - în Ș coala sportivă
Centre de resurse  299 elevi din IȘ ; 70 copii din IP

 Efectivul de elevi pe medii de rezidență și trepte de școlaritate:

Anul de Nr. total de elevi pe trepte de școlaritate Total

Mediu de rezidență
studiu Preșcolar(1) Primar(2) Gimnazial/liceal(3) (2,3)
2012-2013 Urban 1159 929 1959 2888
rural 2297 2829 4239 7068
14
 Total 3456 3758 6189 9947
2013-2014 Urban 1139 934 1835 2769
rural 2591 2825 3951 6776
Total 3730 3759 5786 9545
2014-2015 Urban 1263 760 929/524 1689/524
rural 2508 2936 3578/400 6514/400
8203/924
Total 3771 3696 4507/924
=9127

 În ultimii 5 ani numă rul de copii de vîrstă preșcolară e în creștere, în schimb e în descreștere numă rul de elevi
din treapta gimnazială / liceală ;
 au acces la educație de calitate 59% din copii cu vîrsta de 3-6 ani; 99,5% copii cu vîrsta de 6-7 ani; 100% de
elevi- clasele V-IX; înmatricularea elevilor în licee- aproximativ 50% anual;
 în ultimii 5 ani rata de școlarizare a elevilor constituie 100%, cu excepția anului de studiu 2014-2015-99,9%;
 în ultimii 10 ani s-a înregistrat o scă dere a ratei abandonului școlar, la finele anului 2013-2014, rata
abandonului în învă ță mintul primar și gimnazial a fost de 0,02%;

 40-45% din elevi avansează anual spre niveluri superioare de învă ță mînt; 20- 25%-spre niveluri
medii speciale; 20 % -spre școli profesionale; 10 % -se încadrează în cîmpul muncii;
 în scopul prevenirii riscurilor ce ar atenta viața și să nă tatea copiilor/elevilor și pentru a gestiona situațiile de
criză ce pot apă rea, în raion se desfă șoară anual activită ți privind comportamentul responsabil în caz de

15
 situații de risc sau excepționale sub formă de ore de dirigenție, discuții, careuri tematice, ore extracurriculare,
concursuri, etc;

 Număr de elevi ce se vor înmatricula în clasa I-a în perspectivă

Localități 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020

Urbane 263 282 254 208 258
Rurale 744 734 719 716 661
Total 1007 1014 973 924 919

 în perspectivă se înregistrează grad de descreștere a contingentul de elevi.

B. Resurse umane (cadre manageriale, didactice, personal didactic auxiliar) Direcția învățămînt:

16
 Angajații DÎ își axează activitatea pe calitatea formă rii continue,
evaluarea/monitorizarea activită ții cadrelor didactice și manageriale din perspectiva
17
priorită ților sistemului educațional, ce derivă din cadrul de politici naționale și sectoriale
cu referire la promovarea politicii de stat în domeniul educației și formă rii profesionale ,
racordată la tendințele naționale și internaționale moderne ,asigură nd formarea
personalită ții cu spirit de inițiativă ,capabile de autodezvoltare, care să posede cunoștințe ,
competențe și independență de opinie și acțiune , deschise pentru dialog intercultural în
contextul valorilor naționale și universale prin:
/satisfacerea cerințelor educaționale a tuturor celor implicați în procesul educațional;
/dezvoltarea potențialului uman,a culturii naționale;
/promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranță , a nedescrimină rii și
incluziunii sociale;
/echipa managerială, angajații DÎ, evaluează/ monitorizează randamentul de
implementare calitativă a întregului sistem funcţional de activităţi metodice la nivel de
instituţie în scopul formării competențelor profesionale și asigură rii unui management
calitativ în implementarea curriculumului centrat pe competenţe şi a educaţiei centrate pe
cel ce învață .
 Număr total de personal în învățămînt:
Trepte de Cadre Personal didactic
Cadre didactice
școlaritate manageriale auxiliar
Preșcolar 32 257 -
primar 6 190
gimnazial/licea 94 612 65
l
complementar 4 61 1
Total 136 1120 66
 Gradul de acoperire a disciplinelor de studiu cu cadre didactice la moment
alcătuiește - 98,4% (18) , în perioada 2016-2018 ,reieșind din procentul cadrelor
didactice de vîrstă pensionară și celor ce au o vechime în muncă de peste 30 ani
(23,5%), necesitatea de logopezi, psihologi , gradul de acoperire a disciplinelor de
studiu se va micșora cu 15,9% ( e problematic randamentul de acoperire cu cadre
didactice calificate la disciplinele de studiu: matematică, fizică, geografie, educație

18
muzicală, educație plastică, psihologi, logopezi, învățămînt preșcolar).

 Ponderea cadrelor manageriale calificate:

Instutuții Total cadre Cadre manageriale/ calificări (grade manageriale)

managerial Superior Întîi Doi Masteranzi
e
Instituții
32 8 2
preșcolare
Instituții școlare 100 2 40 7
Instituții
4 1
complementare
Total 136 2 49 9

 Ponderea cadrelor didactice calificate(anul de studii 2014-2015):

Trepte de Total Cadre didactice/calificări (grade didactice)

școlaritate cadre Superior Întîi Doi fără masteranz
didactic gra i
e d
Preșcolar 257 - 1 67 189 9
primar 190 1 15 118 56 16
gimnazial/
612 7 26 326 253 20
liceal
complementa 61 12 49 -
r
Total 1120 8(0,7%) 42(3,8% 523(46,7% 547 45
) )
19
 Ponderea cadrelor didactice cu grad didactic:

20
  Ponderea cadrelor didactice cu grad didactic (pe trepte de şcolaritate):

Treapta
Treapta Treapta Învă ţă mînt
gimnazială Fă ră Total,
preşcolară , primară , complementar,
/ liceală , grad, % %
% % %
%
6,08 11,9 32,1 1,1 48,82 100

21
  Ponderea cadrelor didactice calificate:

Cadre didactice Cadre didactice fă ră

Total, %
calificate, % calificare, %
93,13 6,87 100

22
 Sistemul de învățămînt în raion este asigurat cu cadre manageriale și
didactice calificate:

Cadre  136 cadre manageriale activează în cele 67 instituții din raion;

manageriale  cadre manageriale cu grade manageriale- 37,5 %; masteranzi- 6,62 % ( cu staj
managerial pînă la 5 ani- 18,4 %; 5- 10 ani- 26,5%; 10-15 ani-21,3%; 15-20-11,0%;
20 și mai mult- 22,8%;
 cadrele manageriale sînt formate în domeniul managementului educațional prin
cursuri de perfecționare (93,8%) ;
 diverse activită ți de formare continuă la nivel local-100% ,în ultimii 5 ani activită țile
de formare continuă , evaluare /monitorizare s-au axat pe:
 accentele unei școli eficiente (eficientizarea procesului educațional orientat spre
formarea personalită ții elevului);
 direcțiile strategice pentru implementarea eficientă a curricula modernizate
( proiectarea/realizarea unui plan managerial de acțiuni în vederea implementă rii
curricula din perspectiva formă rii competențelor și a centră rii pe copil);
 asigurarea calită ții educației prin dezvoltarea curriculumului la Decizia școlii;
 studierea și implementarea standardelor de calitate din perspectiva școlii
prietenoase copilului;
 promovarea educației incluzive în scopul asigură rii accesului copiilor cu CES la
instruire;
 studierea și implementarea standardelor de eficiență a învă ță rii în învă ță mîntul
secundar general; a standardelor educaționale și profesionale în învă ță mîntul
preșcolar;
 s-a creat și s-a dezvoltat un sistem de asistență metodică pentru responsabilii de
procesul de atestare la nivel de instituție în vederea respectă rii Regulamentelor de
atestare a cadrelor didactice și manageriale, managementul gestionă rii finanțelor, etc.
 cadrele manageriale din raion dirijează procesul educațional în baza actelor
normative ce contribuie la modernizarea învă ță mîntului, asigură funcționalitatea
sistemului educațional, contribuie la identificarea și soluționarea problemelor
23
 actuale;
 realizează politicile de stat în vedrea asigură rii învă ță mîntului obligatoriu, prevenirii
abandonului școlar și a menținerii contingentului de elevi;
 dirijează /evaluează / monitorizează acțiunile cadrelor didactice în contextul
proiectă rii și realiză rii unui proces educațional eficient;
 contribuie la minimalizarea fenomenului de fluctuație a cadrelor didactice;
 contribuie la crearea condițiilor favorabile de dezvoltare și promovare a imaginii
instituției, aplicînd standardele din perspectiva unei școli prietenoase copilului:
 asigură la maxim securitatea și protecția tuturor elevilor;
 oferă servicii de suport pentru promovarea unui mod de viață să nă tos (servicii
medicale, condiții fizice,mă suri de prevenire a surmenajului, a stresului);
 promovează respectul diversită ții culturale,etnice, lingvistice,religioase prin
activită țile realizate;
 aplică politica statului cu privire la educația incluzivă ;
 realizează prevederile Hotă rîrii Guvernului RM ,,Cu privire la Programul
național-,,Alimentația copiilor”( anual se alimentează 100% elevi din treapta primară
din bugetul de stat;3,0 % elevi din familii dezavantajate- din soldul disponibil; 30%
elevi din treapta gimnazială și 14-15 % elevi din treapta liceală -din
financiare oferite de pă rinți);
 în IP se respectă normele financiare conform legislaţiei - 16,55 lei în zi pentru
alimentaţie, media pe copil o constituie 14,60 lei;
 se organizează anual odihna elevilor în sezonul estival, la tabă ra raională de
odihnă ,,Ghiocel”, unde își întremează să nă tatea circa 500 elevi ;
Cadrele didactice  Din 1120 cadre didactice 1043 (93,1%) sunt calificate, certificate prin diplome de
studii superioare, medii speciale;
 în anul de referință comparativ cu anul 2012-2013 s-a înregistrat o tendință pozitivă
a ponderii personalului didactic calificat (de la 84,8% la 93,1%);
pronunțată creștere este în învă ță mîntul primar, învă ță mîntul preșcolar a ră mas cu
ponderea cea mai mare a cadrelor didactice necalificate. Diferențele pe medii de
rezidență a ponderii personalului calificat se mențin încă în defavoarea mediului
rural (- 5,1%)

24
  cadre didactice dețină toare de grade didactice- 51,2 %
 masteranzi -45 (4,01%), urmează ca pînă în anul 2017, obligatoriu, să susțină
masteratul la disciplina de studiu 46 cadre didactice din licee;
 formare continuă prin cursuri de perfecționare -(99,2% ; anual-33-35 % );
 178 (15,9%) cadre didactice -de vîrstă pensionară ;
 s-a asigurat accesul tuturor cadrelor didactice (pe discipline de studiu) la noută țile
din domeniul pedagogiei, în scopul promovă rii elementelor de noutate în domeniul
educațional (cîte 3-4 activită ți de formare la nivel raional).
 În rezultat e un randament înalt de implementare a curricula modernizate:
 cadrele didactice din raion proiectează /realizează demersul didactic în baza cadrului
de gîndire și învă țare ERRE;
 se axează pe diferențiere și individualizare în proiectarea/realizarea demersului
didactic ;
 promovează accentele evaluă rii moderne ( autoevaluare, coevaluare/reevaluare,
evaluare în perechi, în grup; evaluare prin proiect, poster, investigație, interviu,) și
tehnicile interactive de predare-învă țare;
 inițiere în modelul nou de instrumente- Referențialul de evaluare, care include :
domeniul învă ță rii;standardul de eficiențî a învă ță rii; competența specifică ; produsul
așteptat; criteriile de evaluare a produselor; descriptori/note;
 este un progres în competenţele profesionale ale cadrelor didactice şi de conducere
privind sporirea calită ţii procesului educaţional prin prisma cerințelor curriculare;
 sporește randamentul cadrelor didactice cu competenţe digitale în domeniul
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei : de la 37 % ( anul de studii 2010-2011) la
79 % la moment;
Personal didactic  în instituțiile școlare și preșcolare activează 66 cadre auxiliare (ceea ce alcă tuiește
auxiliar/persona 5,89 % din numă rul personalului didactic);
l nedidactic  1002 personal nedidactic ( ceea ce alcă tuiește 89,5 % din numă rul personalului
didactic).

25
 Raportul elevi/ per cadru didactic:
Anul de Mediu de Elevi/per cadru didactic
studiu rezidență Preșcolar Primar Gimnazial/liceal Total
2012-2013 Urban 13,8 22,7 10,2 12,7
rural 14,2 19,1 8,4 11,5
Total 14,0 19,9 8,9 11,9
2013-2014 Urban 12,4 28,3 9,8 12,5
rural 15,5 18,6 10,5 13,5
Total 14,4 20,3 10,3 13,2
2014-2015 Urban 17,1 20,5 7.9 7.5
rural 13,6 19,2 8,0 8.4
Total 14,7 19,5 8,1 8,1

 Raportul elev/ per cadru didactic indică valori scă zute (-3,8) în comparație cu anul școlar 2012-2013,
cu excepția învă ță mîntului preșcolar ,unde indicatorul are o valoare relativ constantă .
Cel mai scă zut raport (7,5 elevi/per cadru didactic) continue să fie în învă ță mîntul gimnazial/ liceal,
în timp ce în învă ță mîntul primar acesta denotă cea mai ridicată valoare (19,5 elevi/ per cadru didactic).
Mediul de rezidență continuă să fie un important factor de diferențiere al acestui indicator, cu excepția
învă ță mîntului liceal (unde diferența e de 0,83 elev/ per cadru didactic ).
 Această situație de fapt demonstrează că mă surile recente de optimizare a rețelei instituțiilor de
învă ță mînt n-au reușit pe deplin să schimbe valorile acestui indicator.

 Acest aspect rămîne astfel o provocare pentru politicile curente ale raionului privind asigurarea calității și
de stimulare a performanței instituțiilor școlare, care școlarizează un număr mic de elevi și cu oportunități
reduse.

26
  În perspectivă urmează:

 maximalizarea gradului de acoperire a disciplinelor de studiu cu cadre

didactice calificate;

 calificarea cadrelor manageriale prin studii de masterat în domeniul

managementului educațional;

 calificarea cadrelor didactice din licee prin studii de masterat la disciplina de

studiu;

 recalificarea cadrelor didactice din IP, cu studii pedagogice la o altă disciplină

de studiu;

 mărirea procentului cadrelor didactice și manageriale deținătoare de grad

didactic Superior, Întîi, Doi

2.1.6 Resurse curriculare:

Resurse  instituțiile școlare sînt dotate cu documente curriculare necesare;

curriculare:  se realizează Planul cadru clasele I-IX; X-XII, sînt repartizate orele opționale solicitate
de elevi,pă rinți: 8441(92,5%) elevi studiază cel puțin o disciplină opțională ;
 obiectivele procesului educațional se bazează pe prevederile curriculumului
național/ școlar modernizat;
 conținuturile cursurilor “Securitatea traficului rutier” și “Protecția civilă și apă rarea
împotriva incendiilor ” se realizează în baza principiului integrat la orele de
dirigenție, fizică , chimie, geografie, educație tehnologică , educație civică , educație
fizică , formînd la elevi atitudini și deprinderi de comportament responsabil în diferite

27
 situații de viață , utilizîndu-se seturile de materiale didactice și varietatea
tehnologiilor educaționale; în scopul prevenirii riscurilor ce ar atenta viața și
să nă tatea copiilor/elevilor și pentru a gestiona situațiile de criză ce pot apă rea, în
raion se desfă șoară anual activită ți cu referință la comportamentul responsabil în
caz de situații de risc sau excepționale sub formă de ore de dirigenție, discuții, careuri
tematice,ore extracurriculare,concursuri, etc;
 200 (2,2%) elevi -studiază în baza PEI, 19 (0,2%) –curriculum adaptat,97,6%-
curricula generală ;
 831elevi din treapta primară studiază în baza Programului educațional,,Pas cu Pas”;
 187 elevi, treapta primară , din gimnaziile: Grigorievca,Gră dinița, Constantinovca,
Tă nă tarii-Noi,Surchiceni sînt supuși instruirii simultane;
 se realizează eficient conexiunea dintre activitatea colaboratorilor Direcției
Învă ță mînt ,a Centrului metodic şi instituţiile de învă ţă mînt în procesul
implementării curricula modernizate (IȘ )și curriculumului integrat (IP);
că tre colaboratorii direcției învă ță mînt, managerii instituțiilor și alt personal implicat,
se determină situația reală , privind implementarea curricula modernizate la
disciplinele de studiu;
 se efectuează activită ți eficiente pentru a asigura realizarea finalită ților curriculare
de majoritatea elevilor, se determină periodic succesele elevilor și acțiunile de
ameliorare a situației depistate prin: teste de evaluare, pretestă ri, teze,examene,etc;
procesul de evaluare a randamentului implementă rii curricula școlară , preșcolară
are un caracter planificat,analitic, activ, stimulativ, adaptabil și permanent;
Resurse material –  instituțiile din învă ță mîntul preșcolar sînt asigurate cu curriculum, ghiduri
tehnice,logistice și metodologice,standarde profesionale și educaționale;
informaționale  instituțiile din învă ță mîntul preuniversitar (treapta primară , gimnazială / liceală ) din
raion au fost asigurate cu manuale,ghiduri metodologice,acte reglatorii- (100%);
fondul de manuale constituie 298.848 de exemplare;
 fondul de literatură artistică , în conformitate cu cerințele curriculare,la moment,
constituie 380.643 de exemplare;
 un rol important în asigurarea calită ţii procesului educaţional îl au manualele de
alternativă (4384 exemplare) de care dispun, practic, profesorii și elevii la toate

28
 disciplinele şcolare ;
 în scopul asigură rii diferențierii și individualiză rii procesului educațional se
utilizează caietele de teste pentru elevi;
 sistemul tehnologic informațional parțial contribuie la realizarea calitativă a
curriculumului școlar, deoarece e o rată scă zută de acoperire cu calculatoare, e
aplicare limitată a metodelor și dispozitivelor interactive TIC în scopuri didactice, în
scopuri de management situația e mai favorabilă , îndeosebi în IȘ
educaţional în instituţiile din raion este asistat de că tre 866 calculatoare şi alte
unită ţi ale tehnicii de calcul (printere, scanere, copiatoare) în numă r de 468
unită ţi,din ele funcționale în raport de 82,09%;
În contextul informatiză rii invă ță mîntului, fiecare instituție școlară din subordine
dispune de o sală de computere, dotată cu tehnica de calcul necesară bunei desfă șură ri a
procesului educațional nu doar la orele de informatică (434 unită ţi), ci și la alte ore,
celelalte unită ţi fiind amplasate în birourile managerilor şcolari, anticamere, cabinete
metodice, bibilioteci şi altele.
Din toate instituţiile de învă ţă mînt preuniversitar din raion doar 64,7% utilizează
tehnica de calcul la alte ore decît informatica (limbi stră ine, fizică , chimie...), două
instituţii fiind înzestrate cu soft-uri educaţionale ale platformei AEL: LT "Ş tefan cel Mare
și Sfînt", Taraclia (2007) şi LT "A. Mateevici", Că uşeni (2010).
În instituțiile preșcolare e mai problematic, cu tehnică informaţională de calcul sunt
asigurate doar 23 (72%) instituţii, 34,4% din instituţiile preşcolare sînt conectate la
internet, ceea ce îngreuiază mult activitatea managerială .
Activități  s-au repartizat un numă r respectiv de ore extracurriculare destinate activită ților
extracurriculare sportive: în clasele I-IV- 44 ore; V-IX-183 ore; X-XII-107 ore.
 din cele 33 instituții școlare din raion s-au repartizat ore pentru activită țile
extracurriculare în 20 instituții (58,8 %): 274 de cercuri la care participă 3590 (37,6
%) de copii.Din ei: 537 de copii activiază în cercurile de muzică , 276 copii sunt
implicați în cercuri coregrafice,306 copii- în cercuri teatrale,430 copii- în cercuri arte
plastice și tehnologii, 230 copii- în cercuri etnografice, 852 copii -în cercurile
sportive,47 copii- în cercurile de turizm și studiere a ținutului natal, 152 de copii- în

29
 cercurile de creație tehnică , 115 copii- în cercul de studiere a naturii, 645 de copii
sunt inplicați în cercuri cu alt interes.
 În perioada 2011-2015 la activitățile extrașcolare și sportive Centrul de Creație al
Copiilor și Adolescenților/Școala Sportivă au obținut următoarele rezultate:
a) la nivel internațional: 21 locuri premiante (I-III) / 7 medalii de aur;12 medalii de
argint; 9 medalii de bronz;
a) la nivel național: 55 locuri premiante (I-III) / 49 medalii de aur;30 medalii de
argint;46 medalii de bronz.

 Randamentul de realizare a curriculumului modernizat demonstrat prin

rezultat:
 Rata de promovabilitate la sfîrșitul treptelor de învățămînt (2013-2014)

Promovați
Nivelul de învă ță mînt Înscriși 5-6,99 7-8,99
Nr. elevi Rata %
Primar(I-IV) 3759 3748 99,70 490 2341

Gimnazial(V-IX) 4574 4495 98,30 1215 2449

Liceal(X-XII) 1212 1197 98,76 199 806

9545 9440 98,89 1904 5596

 Din cei 9545 elevi din clasele I-XII au fost promovați 9440 (98,99%). Se observă o rată
a promovabilită ții mai scă zută în localită țile rurale. După treptele de școlaritate cea
mai bună situație este la treapta primară , pe cînd la treapta gimnazială procentul
promovabilită ții este mai scă zut. Se constată o creștere procentuală a promovabilită ții
la treapta primară și liceală comparativ cu anul precedent. În școlile mici procentul

30
 promovabilită ții alcă tuiește 100%.
 Se constată o creștere procentuală în intervalul de medii-7-8,99 şi o scă dere în
intervalele de medii -5-6,99, comparativ cu anul precedent . Creşterea procentuală a
intervalului de medii 9-10 (cu 1,3%) se datorează învă ţă mâ ntului primar.
 Comparativ cu anul şcolar precedent, nu se constată fluctuaţii considerabile în privinţa
ponderii rezultatelor pe medii școlare.

2.1.7 Rezultate ale sitemului educațional

 Rezultatele anuale pe instituții școlare:

Instituția de Nota medie anuală % calității % promovabilității

Învățămînt 2012-2013 2013-2014 2012-2013 2013-2014 2012-2013
LT„A.Mateevici” Că uşeni 8.34 8.38 69.7 61.97 97.3
LT”M.Eminescu” Că uşeni 7,75 7,60 39,7 31,26
LT,,I.Creangă ” Că uşeni 7,75 7,63 59,0 56,65 98,88
LT „Dm. Cantemir” Că uşeni 7,4 7,4 23,3 26,0
LT „A.Puşkin” Că uşeni 8.14 8.05 48.65 38.2
LT,,M.Viteazul”Chircă ieşti 7,46 7,6 44 46
LT,,P.Erhan” Tă nă tari 7.94 7.90 35.11 33.02 99.24
LT,,M.Sadoveanu”Fîrlă deni 8,04 7,96 64,8 61,94 99,25
LT,,Gr.Grigoriu”,Cîrnă ţeni 7,9 7,9 39,3 29,6 99,2
LT,,V.Alecsandri”,Copanca 7,68 7,47 41,5 34,65 99,8
LT,,Prometeu” Copanca 7,5 7,6 32 28,0
LT,,A.Mateevici” Zaim 7,89 7,58 41,51 51,17 92,08
LT„M.Manole” Să lcuţa 8.32 8.44 46.57 46.35 99.7
LT ,,Ştefan cel Mare” 8,0 7,8 57 63,8 99,1
LT „A.Mateevici” Că inari 7,84 7,95 55 62,0 98,85
Gimn. Baccealia 8,18 8,14 49,49 40,79 99,75
Gimn. Gră diniţa 7,75 7,8 34,9 31,5
31
Gimn. Grigorievca 7,8 7,8 55,6 48,4
Gimn. Hagimus 8,02 7,98 69,93 66,76
Gimn. Plop-Ştiubei 7,4 7,3 52,4 48,6 95,1
Gimn. Să iţi 7,8 8,0 50,2 59,0 98,0
Gimn. Să lcuţa 7,6 7,9 46,95 98,31 98,62
Gimn. Opaci 7,68 7,9 62,48 35,63 96,45
Gimn. Tă nă tarii- Noi 8,1 8,1 36,8 63,1 99,2
Gimn. Tocuz 7,53 7,50 31,2 25,6 99,75
Gimn. Ucrainca 7,8 7,8 63 63,0
Gimn. Ursoaia 7,75 7,64 63,6 62,9
Gimn. Baimaclia 7,54 7,72 70,25 67,41 98,68
Gimn. Coşcalia 8,1 8,0 22,7 16,0
Gimn. Chircă ieştii- Noi 7,89 7,51 39,5 31,0 97,5
Gimn. Cîrnă ţenii -Noi 7,48 7,67 54,80 61,66 99,61
Gimn. Ciufleşti 7,82 7,83 69,37 67,75
Gimn. Constantinovca 7,9 8,0 38,8 43,3
Gimn. Surchiceni 7,7 7,9 49,9 50,9
Total: 7,81 7,81 48,79 48,59 98,9
Urban 7,87 7,83 49.22 46,01 99,17
Rural 7,80 7,81 48,70 49,14 98,89

 Cele mai înalte rezultate s-au înregistrat în Liceele teoretice: ,,A. Mateevici”
Că ușeni; ,,A. Pușkin”Că ușeni; ,,M. Manole” Să lcuța; ,,Ș tefan cel Mare și Sfînt”,
Taraclia, ș.a

32
  Analiza situației școlare din școlile de circumscripție denotă următoarele
rezultate:

Rezultate anuale Rezultate la examen, 2014

%
Instituții de învățămînt Nota medie % calității Nota
promovabilit.
medie
2013 2014 2013 2014 2013 2014
LT„A.Mateevici” Că uşeni 8,34 8,38 69,7 61,97 97,3 98,2 7,4
LT,,A.Mateevici”Că inari 7,84 7,95 55,00 62,00 98,85 99,4 7,3
LT,,M.Sadoveanu”Fîrlă den 8,04 7,96 64,8 61,94 99,25 98,99 7,5
i
LT„M.Manole” Să lcuţa 8,32 8,44 46,57 46,35 99,7 100 7,7
Gimn. Tă nă tarii- Noi 8,1 8,1 36,8 63,1 99,2 100 7,8
Gimn. Coşcalia 8,1 8,0 22,7 16,00 100 99,6 7,5
Gimn. Chircă ieştii -Noi 7,89 7,51 39,5 31,00 97,5 100 7,6
Gimn. Cîrnă ţenii -Noi 7,48 7,67 54,80 61,66 99,61 99,17 7,4
Gimn. Constantinovca 7,9 8,0 38,8 43,3 100 100 7,7

 Nota medie în școlile de circumscripție variază între 8,44 ( LT,,M.Manole”Să lcuța)

și 7,51 ( Gimnaziul Chircă ieștii-Noi), iar procentul calită ții –între 63,1 (Gim.
Tă nă tarii-Noi) și 16,00 ( Gim. Coșcalia); nota de la examene-7,8 (Gim.Tă nă tarii-
Noi)-7,3 (LT,,A.Mateevici”Că inari); procentul calită ții la examene- 55,0 (Gimnaziul
Constantinovca)-35,57 (LT,,A.Mateevici”, or. Că ușeni)
33
  Rezultate la finele treptei preșcolare:
Perioada Foarte bine Bine Satisfă că tor
2011-2012 48,0,% 39,5% 4,0%
2012-2013 49,2% 40,0% 3,2%
2013-2014 51,0% 47,0% 2,0%

 Rezultatele examenelor (testării naționale) la finele treptelor de școlaritate

a) nota medie: Perioada 2011-2012 2012-2013 2013-2014
I-IV 7.3 6.9 7.2
IX 7.5 7.1 6.3
XII 7.8 7.12 5.82

34
b) procentul calității Perioada 2011-2012 2012-2013 2013-2014
I-IV 48 34.6 37.5
IX 49 35.9 20.8
XII 51 34.5 14.2
35
c) procentul nereușitei
Perioada 2011-2012 2012-2013 2013-2014
I-IV 0.1 3.4 2.8
IX 0 3.3 10.35
XII 0 0.69 24.06

36
 Notele medii la examene variază între 6,83-7,32( comparativ cu nota medie anuală -7,12-7,64 ); cea mai
joasă notă medie e la limba rusă (alolingvi), cea mai înaltă -7,32 -limba și literatura româ nă (alolingvi),fiind urmată
de limbile moderne (7,28), limba și literatura româ nă -7,12; procentul calită ții variază între 19,8% (limba și
literatura rusă )-43,83 % (limba și literatura româ nă , alolingvi), se înregistrează o mică creștere a notei medii și
descreștere nesemnificativă a procentului calită ții comparativ cu anul precedent.

37
  Rezultatul compară rii notei medii anuale cu cea de la examene denotă urmă toarele: se observă un decalaj
semnificativ între nota medie anuală și nota medie la examen în LT ,,M. Sadoveanu” Fîrlă deni, LT ,,P. Erhan”
Tă nă tari, Gim. Plop-Ș tiubei, Gim.Surchiceni, Gim. Tă nă tarii-Noi, Gim. Coșcalia, Gim. Gră dinița, Gim. Grigorievca;
 e o scă dere a ratei de promovabilitate a examenului de BAC comparativ cu anii precedenți, rata de
promovabilitate constituie 75,94 % ,însă este cu 19,84% mai mare decît rata de promovabilitate pe republică ;
 rezultatele înregistrate la sesiunea de BAC-2014 plasează raionul pe locul trei între raioanele din
republică (alături de colegii noștrii din Criuleni și Nisporeni);

 Rezultatele la olimpiada republicană:

Anii Locul I Locul II Locul III Mențiune Total
2012-2013 0 1 2 2 5
2013-2014 1 2 4 6 11
2014-2015 - 1 2 5 8

 în IȘ se lucrează cu lotul olimpic în cadrul demersului didactic, orelor opționale,decadelor pe obiecte, se

organizează și se desfă șoară concursul ,,Tineri și dotați”, Showu-ri intelectuale, victorine, concursuri raionale
la disciplinele de studiu, etc.

rezultatele la olimpiada republicană e unul din indicatorii de calitate, desigur, rezultatele sînt modeste și
denotă faptul că necesită modernizare activitatea didactică cu elevii dotați, cu grupul olimpic din fiecare instituție.

 Cadrele didactice și manageriale urmează să analizeze situația, să evidențieze cauzele decalajului, să

implementeze tehnici activ-participative și interactive de predare-învă țare-evaluare, tehnologii informaționale,
modelul nou de instrumente- Referențialul de evaluare, care include: domeniul învă ță rii, standardul de
eficiență a învă ță rii, competența specifică ,produsul așteptat, criteriile de evaluare a produselor; descriptori/
38
 note; să formeze/ dezvolte competențele transversale, să obțină performanțe- să asigure calitatea în procesul
educațional.

2.1.8 Resurse financiare:

 Bugetul instituțiilor preșcolare este gestionat de administrația publică de nivelul Întîi;

 Conducă torii celor 33 instituţii preuniversitare sunt ordonatori secundari de credite şi gestionează bugetul
conform legislației, începînd din 01.01.2013.
 Bugetul instituțiilor școlare e planificat conform formulei de finanțare, în dependență de numă rul elevilor
ponderați
Buget (mii lei) 2013 2014 2015
-planificat 84413,68 92983,9 100205,2
-executat 81302,34 91007,7
-sold 3111,34 1609,6
 bugetul aprobat acoperă parțial necesită țile pentru instituțiile cu un numă r mic de elevi ponderați
(Gimnaziul Surchiceni, Gimnaziul Tă nă tarii-Noi, Gimnaziul Grigorievca, Gimnaziul Gră dinița, Gimnaziul
Constantinovca, LT,,V. Alecsandri”, s. Copanca).
 În anul financiar 2014 soldul componentei raionale a constituit 6069,3 mii lei (s-au repartizat 5889,3mii lei):
pentru reparații capitale-4541,4 mii lei; transportarea elevilor le școlile de circumscripție-740,0 mii lei,
întreținerea că minului pentru liceenii din localită țile rurale -607,9 mii lei,etc.

2.1.9 Relații de partenereat:

 la nivel raional/local:
 DÎ, instituțiile din învă ță mîntul preuniversitar din raion colaborează cu: APL-urile de nivelul I, II; Centrul de
Să nă tate Publică , Serviciului Protecției și Situații Excepționale, Asistența socială , Centrul de Drept, Centrul
Pentru Prevenirea Traficului de Ființe Umane , Centrul Maternal-Pro Familia”, ,,Asociația psihologilor
Tighina”, etc.

39
 la nivel național/internațional:
 cu instituțiile superioare ce prestează servicii de formare continuă a cadrelor didactice și
manageriale(Institutul de Ș tiințe ale Educației, Universitatea Pedagogică de Stat ,,I.Creangă ”, Universitatea de
Stat din Tiraspol (cu sediul în Chișină u), Universitatea de Stat Educație Fizică și Sport, Centrul Educațional Pro
Didactica, Programul Educațional,,Pas cu Pas”, Centrul de Formare continuă Farmaceutică și Medicină , Centrul
Republican de Instruire al Serviciului Protecției și Situații Excepționale) .
 Parteneriate cu ONG-uri locale, regionale, republicane, proiecte naționale/ internaționale: Asociația
Psihologilor Tighina, Keystone Moldova, ce are drept scop formarea aptitudinilor pedagogilor în promovarea
incluziunii educaționale; Caritas Moldova- Luxemburg, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, AGIro MD
(cercul pedagogic- ,,Evocarea-cadru de învă țare și motivație); Parteneriat Global pentru Educaţie”; Proiectul
internațional ,,ALTAIR”-2013, Tabă ra Specializată de Dezvoltare Personală pentru o Carieră de Succes,
Costinești, Româ nia; Consiliul American din Moldova ( care realizează selecția candidaților pentru Programul
de Schimb Academic al tinerilor Lideri ,,FLEX”, studioul teatral francofon ,,TACT”, Moldova- Franța;
 Cadrele didactice și manageriale se inițiază în proiecte internaționale pe platforma eTwinning Plus : proiecte
educaționale cu SUA ( Savanna High School, Los Angeles și Sunny Hills High School Fulerton, California,
Columbia College Cicago; Programul italian Pestalozzi prin colaborarea cu Centrul Național al Tineretului din
Moldova ,,Dialog intercultural”, ,,Academia de vară ” din Varșovia în colaborare cu Ministerul Educației din
Polonia,Centrul European WERGELAND, Norvegia și Consiliul Europei;

Proiectul ,,Tinerii în acțiune”,unde ală turi de colegii din Turcia, Bulgaria, Suedia, Ucraina elevii și cadrele
didactice debutante din raion au participat la forumuri internaționale;
 Proiecte investiționale: ,,Agenția de eficiență a energiei”; ,,Energie și Biomasă în Republica Moldova” ; ,,FISM-1;
FISM-2”; ,,Centrul de Parteneriat pentru Dezvoltare”,etc.
 parteneriatul cu părinții: în 42 % din instituții activează ,,Universitatea pentru pă rinți” ; în 100% din
instituțiile raionului actvează Comitetul pă rintesc ; în 67% din instituții este creată APP.

40
 Unul din obiectivele de dezvoltare durabilă a institițiilor din învă ță mîntul preuniversitar ține de implicarea în
Proiectele investiționale, avînd susținerea APL și acordul Asociației Pă rinților și Profesorilor de a oferi
contribuția financiară .

2.1.10 Analiza PEST(E)

 Factorul politic
Existența legislației specifice care reglementează organizarea și funcționarea sistemului educational raional:
 Codul Educației al Republicii Moldova;
 Strategia ”Educația 2020”;
 Strategia de Dezvoltare Durabilă a Raionului Că ușeni 2012-2022;
 Strategia de dezvoltare a învă ță mîntului vocațional pentru anii 2013-2020;
 apropierea instituțiilor de învă ță mînt de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în
administraţie, finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare, care valorifică potenţialul instituțiilor de
învă ţă mâ nt;
 Programul de dezvoltare a educației incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020;
 existenţa planurilor de perfecţionare a cadrelor didactice şi manageriale, a standardelor ce indică finalită ţi ale
educaţiei şi formare profesională , liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existența unor
programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională ;

cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea

infrastructurii învă ţă mîntului;
 sporirea resurselor materiale şi informaţionale prin programe finanţate de stat sau de că tre organismele
europene;
 activitatea partidelor politice - politica de coeziune și integrare europeană .

 Factorul economic
41
 Bugetul raionului este format în proporţie de cca 70% pentru perioada analizată din transferurile de stat,
condiţii în care Consiliul raional dispune de o capacitate financiară insuficientă .
 Autorită ţile locale, depinzînd de transferurile de la bugetul de stat, bugetul raional nu poate servi drept o sursă
semnificativă de finanţare a proiectelor de dezvoltare raională .
 O sursă importantă de finanţare a proiectelor de dezvoltare raională este asistenţa acordată de donatori
externi, atâ t prin programele de cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, cît şi prin programe disponibile
autorită ţilor regionale şi locale.
 Descentralizarea mecanismelor financiare referitor la finanţarea învă ţă mâ ntului, astfel instituțiile şcolare pot
valorifica potenţialul financiar, uman şi material de care dispun (în rezultatul implementă rii Proiectului – pilot
,,Educație de calitate în mediul rural din RM” directorii a 33 instituții școlare sînt ordonatori secundari de
credite).
 Raionul are o reţea de drumuri auto şi feroviare de importanţă naţională şi internaţională , care acordă un şir
de avantaje pentru dezvoltarea de perspectivă . Pe teritoriul raionului se extinde o reţea de drumuri cu
lungimea totală de 384,5 km, inclusiv 190,4 km drumuri modernizate.
 Economia raionului înregistrează : 68 Societă ţi cu Ră spundere Limitată ; 13 cooperative agricole; 2 kolhozuri;
3 Societă ţi pe Acţiuni; 28.259 Gospodă rii Ţă ră neşti.
 În rezultatul privatiză rii pă mâ ntului au devenit proprietari 35.407 cetă ţeni, ceea ce reprezintă peste 38,4% din
toată populaţia raionului.
 Ponderea populaţiei economic -active din numă rul total este de 58,4%. Din toată populaţia ocupată în
economie 71,3% se regă seşte în agricultură şi silvicultură , 6,2% - în comerţul cu ridicata şi amă nuntul, 3,1% –
în industrie, 8,1 – în învă ţă mâ nt, 5,0 % - să nă tate şi asistenţă socială , alte activită ţi – 6,3%.

Industria prelucră toare şi agricultura sunt ramurile dominante în economia raionului, de care în mod
hotă rîtor depind veniturile bugetului şi asigurarea progresului socio-economic.
 În structura ramurală a industriei raionului cota majoră revine industriei prelucră toare (vinificaţia,
prelucrarea laptelui, produse de panificaţie), ramura care se bazează pe materia primă locală .
 Dezvoltarea micului business în raion este bazată pe activitatea a 1977 agenţi economici (preponderent în
activitatea micului business predomină sfera de comerţ cu ridicata şi amă nuntul) din ei contribuie activ la
dezvoltarea învă ță mîntului în raion doar 123 agenți economici (or. Că ușeni, or. Că inari, s. Baccialia, s. Să iți,
s. Taraclia, s. Chircă iești, s. Ucrainca, s. Copanca, s. Coșcalia, Chircă ieștii-Noi, s.Plop-Ș tiubei, s. Surchiceni).
42
 Formarea de parteneriate a instituțiilor de învă ță mînt cu Asociațiile Pă rintești, cu unii agenți economici din
localită ți, Asociațiile Obștești, cu Autoritatea Publică Locală de nivel I și II.
 Insuficiența resurselor financiare alocate învă ță mîntului.
 Agenții economici nu sunt suficient de sensibili la nevoile financiare ale școlii, lipsa unei legislații motivaționale
pentru agentii economici astfel încît sponsoriză rile pentru școală să fie mai facile;
 Orientarea actuală impune translarea interesului instituțiilor şcolare spre o cultură a proiectelor, atragerea
investițiilor extrabugetare externe prin obținerea de Grant-uri oferite de alte ță ri;
 Scă derea potențialului economic al zonei, dezvoltarea preponderent comercială ;

 Factorul social
 Consiliul raional Că uşeni a întreprins şi continuă să întreprindă un şir de mă suri organizatorice privind
redresarea situaţiei social – economice din raion, asigurâ nd ritmuri relative de creştere economică , ceea ce
permite soluţionarea treptată a problemelor sociale.
 Pe teritoriul raionului Că uşeni sunt înregistrate cca 130 organizaţii nonguvernamentale, cu diverse domenii de
activitate: mediu, tineret, sport, servicii publice, dezvoltare locală , drepturile omului, asistenţă socială ,
promovarea voluntariatului, dezvoltare informaţională , dezvoltarea afacerilor, susţinerea veteranilor, ş.a.
(aceste organizaţii activează în special pe bază de voluntariat, sporadic accesează fonduri pentru soluţionarea
unor probleme locale,inclusv și cele a învă ță mîntului).
 Asistenţa socială este asigurată de Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei şi Fondul de Susţinere
Socială a Populaţiei, prin intermediul asistenţilor sociali din primă rii şi lucră torilor sociali.

Servicii sociale specializate în raion : Centrul ”Pro Familia” din or. Că uşeni - instituţie publică de protecţie
a cuplului mamă -copil în scopul prevenirii abandonului copilului şi asigură rii formă rii, menţinerii şi
consolidă rii legă turilor familiale; Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din
or. Că uşeni; Centrul de zi pentru copii în situaţie de risc ”Casa în care mă simt copil” din satul Taraclia –
instituţie publică de asistenţă socială ce furnizează sevicii în regim de zi în scopul prevenirii separă rii copiilor
în situaţie de risc de mediul familial; Asistenţă parentală profesionistă din satele Opaci, Grigorievca, Tocuz –
oferă copiilor îngrijire familială substitutivă în familie; Casa de copii de tip familie din satul Fîrlă deni, Centre
multifuncţionale în satele: Chircă ieşti, Ucrainca, Baccialia.

43
 Sînt înregistraţi 25 de meşteri populari. Pe parcursul anilor unii din meşteri participă la diferite expoziţii
republicane (Nona Ţ ulea, Cemortan Leonid, Tocan Ion ş.a.). Genurile practicate sunt: prelucrarea artistică a
lemnului, arta dantelei, broderia artistică , feroneria artistică , ţesutul artistic: 28% din ei sînt încadrați și în
calitate de conducă tori de cercuri în instituțiile școlare.
 Situaţia pe piaţa muncii ră mîne să fie tensionată , se observă un decalaj între cerere şi oferta forţei de muncă ,
insuficienţa creă rii noilor locuri de muncă , nivelul scă zut de remunerare a muncii, profesionalismul şi
experienţa de muncă celor instruiţi în instituţiile de învă ţă mînt.
 Fluctuaţiile demografice influenţează datele privind şcolarizarea în instituțiile de învă ţă mâ nt, se remarcă o
continua scă dere a populației școlare, cu efecte pe termen lung, asupra întregului sistem de învă ță mînt din
raion.
 Scă derea motivației elevilor pentru studiu, ca urmare a perturbă rilor apă rute în sistemul de valori ale societă ții
presupune dezvoltarea parteneriatului familie – copil – școală .
 Delecvenţele juvenile: la evidenţă sunt luaţi 150 minori ce au să vîrşit diverse infracţiuni şi încă lcă ri a legii. Cel
mai des au probleme de comportament copiii lă saţi fă ră supravegherea pă rinţilor, copiii pă rinţii că rora sunt
plecaţi la muncă peste hotarele ţă rii.Cei mai dificili copii sunt amplasaţi în centrele „Alter-Ego” şi „Casa în care
mă simt copil”.
 Lipsa locurilor de muncă înregistrează tendința creșterii numă rului populației care migrează la muncă în
stră ină tate, copii lă sați la întreținerea rudelor sau a unui singur pă rinte, creșterea ratei divorțurilor, a
numă rului familiilor monoparentale.

Problemele din societate, cererea crescâ ndă venită din partea comunită ţii pentru educaţia elevilor şi pentru
programe de învă ţare pe tot parcursul vieţii, transformă instituțiile de învă ţă mâ nt în furnizori de servicii
educaţionale.
 Influența nu totdeauna pozitivă a mass – mediei.
 Nivelul de trai scă zut, starea materială și financiară precară a unor pă rinți.
 Implicarea administrației locale în activitatea instituției.

 Factorul tehnologic

44
 Cei mai importanţi furnizori în domeniu este Moldtelecom, locuitorii raionului au acces în proporţie de 80% la
telefonia mobilă (Orange, Moldcell, Unite), posturi radio regionale şi naţionale, mai multe posturi TV regionale
şi cu acoperire naţională . Raionul Că uşeni de asemenea dispune de pagina web: www.causeni.md; 100% din
instituțiile școlare sînt conectate la internet și numai 37,5 din instituțiile preșcolare.
 Studiu efectuat denotă faptul că 69 % din populația școlară este asigurată la domiciliu cu calculator și acces la
internet; calculatoarele și conectarea la Internet au devenit disponibile, practice pentru toți elevii și cadrele
didactice, extinderea instruirii asistate la calculator (procesul educațional din instituțiile școlare este asistat de
866 caluclatoare și alte unită ți ale tehnici de calcul; 2 instituții sînt înzestrate cu softwarele educaționale
(LT,,Ș tefan cel Mare și Sfînt” Taraclia”, LT,,A. Mateevici”, or. Că ușeni), 72% din instituțiile preșcolare dispun de
cîte 1-2 calculatoare.
 Civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele să fie actualizate şi
impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice, din punct de vedere al
tehnologiilor informaționale și asigurarea cu tehnică de calcul , dar sînt probleme ce țin de finanțe.
 Rata în dinamică a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii, şi
necesită formare/ dezvoltare a competențelor digitale a elevilor la fiecare treaptă de școlaritate;

Factorul ecologic
 Debitul de apă potabilă de care dispune raionul nu este suficient pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În
mediu, pe cap de locuitor zilnic revine circa 60-70 l de apă , media pe republică fiind de circa 100 l. În anii
secetoşi, majoritatea fîntînilor din localită ţi seacă , iar apa din majoritatea fîntînilor este poluată (94 la sută la
fâ ntînile din raion apa nu corespunde normelor sanitaro-epidemologice), ceea ce influențează inclusiv
să nă tatea elevilor.
 Sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi celor subterane sunt cauzate, în cele mai multe cazuri, de sectorul
gospodă riei comunale (staţiile de epurare a apelor uzate, deversă rile din sistemul comunal al apelor
neepurate, managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide, sectorul agrar (dejecţiile animaliere,
depozitele de pesticide inutilizabile şi interzise) şi sectorul energetic (staţiile de alimentare cu petrol).
45
 Pentru eficientizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare s-au atras investiții stră ine (s-au
realizat 15 proiecte investiționale)
 În raion există 99 iazuri cu o suprafaţă de 920,6 ha, din care 97 sînt în gestiunea primă riilor (671 ha) şi 2 (230
ha) sînt administrate de Concernul Republican "Apele Moldovei": 7 bazine nu corespund normelor de
exploatare; 66 necesită reparaţii curente; 22 prezintă pericol de accident al barajului (menţionă m că cele mai
multe obiecte acvatice se află în localită ţile:or. Că uşeni – 15 obiecte; s. Să iţi – 14 obiecte; s. Să lcuţa - 14 obiecte,
s. Opaci – 9 obiecte, com. Baccealia – 8 obiecte; s. Grigorievca – 7 obiecte; com. Zaim – 7 obiecte). Apa folosită în
scopuri potabile este un factor care determină pînă la 15-20% din cazurile de boli diareice acute şi hepatită
virală A, preponderent în zonele rurale, 20-25% din bolile somatice, 100% - în cazul fluorozei dentare.
 Volumul noxelor degajate în atmosferă este sub nivel mediu, reieşind din faptul că pe teritoriul raionului nu
este dezvoltată industria, pesticidele din depozitul din s. Gră diniţa au fost evacuate. Principalele surse de
poluare a mediului constituie transportul auto, gunoiştile autorizate şi neautorizate, gazele eliberate de
cazangeriile instituţiilor publice, arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodă riile personale, arderea
ilegală a miriştii şi deşeurile de la animale din gospodă riile personale.
 Suprafaţa pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră, în zona de activitate a Întreprinderii Silvice
de Stat Tighina, raionul Căuşeni constituie 2711,28 ha (cea mai mare suprafaţă împădurită o deţin
localităţile (ha): com. Ucrainca – 302,4; com. Zaim – 263,01; s. Taraclia – 233,12; s. Chircăieştii- Noi –
169,89; or. Căuşeni – 150,9; com. Cîrnăţenii- Noi – 143,72; com. Pervomaisc – 139,1; s. Chircăieşti –
128,95), ce contribuie la purificarea aerului din regiune, influențînd direct la menținerea sănătății
copiilor.

Administrația publică locală a majorarat investiţiile pentru protecţia mediului ( aceasta constituie suma
de 9,3 mln. lei), ce contribuie la îmbună tă ţirea mediului ambiant, protecţia şi restabilirea pă mînturilor,
construcţiilor hidrotehnice, îmbună tă ţirea calită ţii apei, reducerea degajă rii substanţelor dă ună toare.
 Conform unui plan de acțiuni, elaborat de autorită țile publuce locale de nivelul I, în comun cu serviciul ecologic,
pesponsabilii de la Protecția muncii, Centrul de Să nă tate Publică se monitorizează periodic situația nocivă din
instituțiile de învă ță mînt ( calitatea apei potabile, cazangeriile instituţiilor publice, gunoiştile autorizate şi
neautorizate ; s-a interzis arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodă riile personale, arderea ilegală a
miriştii şi deşeurile de la animale din gospodă riile personale), etc..

46
 Responsabilitatea pentru viața și sănătatea copiilor, educaţia pentru sănătate, educația ecologică-sînt
direcții prioritare în instituțiile de învăţământ din raion;

 reabilitarea termică a edificiilor instituțiilor școlare; economisirea la maximum a resurselor de energie

termică, electrică, apă etc., trecerea la încălzirea unor instituții școlare cu produse obținute pe biomasă,
astfel încât să se protejeze mediul înconjurător.

2.1.11 Analiza SWOT

S-puncte forte W-puncte slabe
Rețeaua instituțiilor de învățămînt.
 32 instituții preșcolare; 2 Centre comunitare de  Reorganizarea rețelei școlare în corespundere cu
educație timpurie ( instituții preșcolare cu instruire politicile naționale și europene de dezvoltare a
în limba româ nă -26; cu instruire în limba rusă -6) educației:
 33 instituții școlare (14 licee teoretice și 19  numă r exagerat de licee, din ele ( 5 licee cu un
gimnazii); singur profil: LT,,A.Pușkin” Că ușeni,LT,,I.Creangă ”
instituții școlare cu instruire în limba româ nă -28; Că ușeni, LT,,M. Manole” Să lcuța, LT M. Sadoveanu”
47
 în limba rusă -5:din ele -9 școli de circumscripție: Fîrlă deni, LT,,G. Grigoriu” Cîrnă țeni);
LT,,A.Mateevici”Că ușeni,LT,,A.Mateevici”Că inari,LT,,  capacitatea instituțiilor de învă ță mînt mai mare
M.Sadoveanu” Fă rlă deni,LT,,M.Manole” Să lcuța, decît numă rul de elevi (45 % spațiu neutilizat);
Gim.Tă nă tarii-Noi,Gim.Cîrnă țenii-Noi,  clase cu instruire simultană ;
Gim.Chircă ieștii-Noi,Gim. Constantinovca,
Gim. Coșcalia ;
 2 instituții complementare:
 Centrul de Creație al Copiilor și Adolescenților și 2
filiale a acestuia(Că inari, Fîrlă deni); extindere în
55% din IȘ ;
 existența unei Ș coli sportive, nou construită ,
conform standardelor europene (cu 11 probe de
sport, 50 grupe),extindere a secțiilor sportive în
33% din IȘ ;
 Serviciul de Asistență Psihopedagogică (31 Centre
de resurse: 24 în IȘ ; 7-în IP)
 Inventarierea tuturor spațiilor instituționale;
 desfă șurarea procesului educațional intr-un singur
schimb în toate instituțiile de invă ță mînt;
 acces la Ș coala de arte; Centrul ALTER-ego.
O-oportunități T-amenințări
 Implementarea proiectului,,Educație de calitate în  disfuncții birocratice care încă mai predomină ;
mediul rural din RM”  decizii neeficiente ale administrației publice locale
 acte normative privind reforma structurală în de nivelul I;
instituțiile din învă ță mîntul preuniversitar  viziunea pă rinților și elevilor.
 gradul de autonomie instituțională a școlii;  regresul demografic avînd drept consecință
 promovarea strategiei privind Educația incluzivă . scă derea numă rului de elevi;
Dezvoltarea curriculară
S-puncte forte W-puncte slabe

48
 proiectarea/realizarea unui plan managerial de
acțiuni în vederea implementă rii curricula din
perspectiva formă rii competențelor și a centră rii pe
copil;
 Implementarea curriculumului de educație timpurie
în concordanță cu standardele de dezvoltare a
copilului;
 implementarea noilor generații de curriculă
școlară ,manuale și ghiduri metodologice, a noilor
tehnologii didactice activ-participative , interactive,
informaționale și comunicaționale;
 asigurarea accesului la internet a cadrelor
manageriale,didactice,elevilor în scopul realiză rii
eficiente a curriculumului școlar;
 promovarea unei educații centrate pe elev în scopul
realiză rii calitative a curriculumului școlar;
 evaluarea/monitorizarea procesului de
implementare a curriculumului la toate treptele de
școlaritate și disciplinele de studiu la nivel
național,raional, local;
 activită ți eficiente pentru asigurarea finalită ților
curriculare de majoritatea elevilor;
 dezvoltarea curriculară prin discipline opționale,
reieșind din interesele elevilor, specificul
comunită ții, orientate spre formarea competențelor
transdisciplinare și transversale; asigurarea calită ții
educației prin dezvoltarea curriculumului la Decizia
 Plan de învă ță mă nt realizat parțial (orele opționale,
numă r minum de actvită ți extracurriculare);
 Relevanța competențelor achiziționate pentru viață ;
 necorelarea fondului de carte al bibliotecii cu noua
curriculă școlară ;
 minimalizarea importanței activită ților individuale și
diferențiate în cadrul demersului didactic ;
 implementarea redusă a soft-urilor educaționale menite
să asigure calitatea în realizarea curriculumului școlar;
 limite în resursele materiale și informaționale
ce ar contribui la dezvoltarea curriculară ;
 rezerve în axarea pe rezultat și evidența progresului
fiecă rui elev în realizarea curriculumului;
 accentele evaluă rii modrerne: tehnici alternative de
evaluare, autoevaluare/reevaluare/coevaluare;
 calitate în implementarea instrumentelor de
evaluare în baza:
 standardelor de dezvoltare a copilului de la naștere
pînă la 7 ani;
 standardelor de eficiență a învă ță tii/ referențialului
de evaluare;
 accesul a 100% de elevi din școlile cu un numă r mic
de elevi ponderați la ore opționale și
extracurriculare în dependență de interese;
 asigurarea relevanței și calită ții în realizarea și
dezvoltarea curriculumului în clasele cu predare
simultană .
49
 școlii;
 îmbună tă țirea ofertei educaționale și personalizarea
acesteea prin programarea și realizarea activită ților
extrașcolare,diversificate în funcție de interesele
elevilor;
 promovarea educației incluzive în instituțiile de
învă ță mînt din raion;
 elaborarea și implementarea curriculumului
adaptat/ modificat,individualizat (pentru elevii cu
CES);
 realizarea curriculară în baza Programului de
alternativă ,,Pas cu Pas”
 randamentul de realizare a curriculumului prin
prisma rezultatului obținut;
 nivel mediu ( comparativ cu media pe republică ) în
ceea ce privește rezultatele anuale ale elevilor;
 locul III în republică la testarea națională
(învă ță mînt primar);
 locul III în republică în ceea ce privește rezultatele
elevilor la BAC ;
 performanțe la concursuri și olimpiade republicane;
 realiză ri în domeniul culturii fizice și sportului în
cadrul competițiilor republicane și internaționale,
etc...
O-oportunități T-amenințări
 Acte normative și reglatorii ale Ministerului
Educației în conformitate cu orientă rile de nivel  suprasolicitarea Planului cadru;
european;  grad înalt de teoretizare a curriculumului școlar;
50
  ofertă bogată de auxiliare curriculare pentru toate
disciplinele de studiu;
 proiectele educaționale promovate în RM:
,,Educație pentru Toți-Inițiativă de Acțiune
Rapidă ”; ,,Educația Incluzivă -Centrul Național
pentru Educație Timpurie și Informare a
Familiei”; ,,Educație de calitate în mediul rural din
RM”; ,,Educație centrată pe cel ce învață ”;
,,Educația incluzivă ”.
Resurse financiare, material- tehnice, logistice și informaționale
S-puncte forte
 gradul de autonomie financiară a 52,2 % din
instituții de învă ță mînt: (33 instituții școlare și 2
instituții complementare din învă ță mîntul
preuniversitar-ordonatori secundari de credite);
 estimarea costurilor pentru activită țile incluse în
proiectele de buget și repartizarea bugetului în
dependență de priorită ți;
 conținuturile curriculare nu asigură relevanță pentru
dezvoltarea competențelor acțional-strategice ce ar
contribui la afirmarea personală ,socială și
profesională a beneficiarilor procesului educațional;
 suport metodic și unele manuale pe
discipline,ajustate la curriculumul modernizat;
 baza tehnico-materială depă șită la unele arii
curriculare;
 soft-uri educaționale, menite să asigure calitatea în
realizarea curriculumului școlar;
 prevederile curriculare, sistemul de evaluare nu sînt
racordate la rigorile internaționale de evaluare;
 situația demografică și impactul ei asupra asigură rii
calită ții în dezvoltarea și realizarea curriculumului
racordată la șarja didactică și personalul didactic
calificat în instituțiile școlare cu un efectiv mic de
elevi.
W-puncte slabe
 insuficiența de fonduri bugetare alocate pentru
reconstrucție, renovare, dotare;
 Bugetul realizat parțial de că tre instituțiile
preșcolare și cele din învă ță mîntul gimnazial și
secundar general
Bugetul aprobat:
 acoperă parțial necesită țile pentru instituțiile cu un
51
 monitorizarea și evaluarea situației economico-
financiare în instituțiile învă ță mîntului
preuniversitar;
 în 32 instituții preșcolare- buget gestionat de
autorită țile publice locale de nivelul I;
 acoperirea cheltuielilor pentru retribuirea muncii,
energie electrică , gaze, rechezite de birou și uz
gospodă resc;
 72% din instituții de învă ță mînt reparate și
modernizate, fiind create condiții eficiente de
activitate: dispun de spații pentru studii, biblioteci,
cabinete medicale, grupuri sanitare, să li de clasă ,
cantine școlare, să li de sport, laboratoare la fizică ,
chimie, biologie, cabinete de informatică , cabinete
metodice, etc.
 instituțiile din învă ță mîntul preșcolar sînt asigurate
cu acte reglatorii, curriculum, ghiduri
metodologice, standarde profesionale și
educaționale; ghiduri metodologice, manuale (100%)
 manuale de alternativă -4384 exemplare;
 sistemul informațional:
 (TIC) în 100% din IȘ și 37,5% în IP ce oferă o
conexiune inversă permanentă (afișiere, ședințe de
informare,anchetă ri ciclice cu scop de diagnosticare
și prognoze);
 procesul educațional din instituțiile școlare este
asistat de 866 calculatoare și alte unită ți ale tehnicii
numă r mic de elevi ponderați (Gim. Surchiceni, Gim.
Tă nă tarii-Noi, Gim. Grigorievca, Gim. Gră dinița, Gim.
Constantinovca LT,,V.Alecsandri”);
 în 9,2 % din IȘ anual nu se planifică surse financiare
pentru reparații curente;
 9,0 % din cadrele manageriale n-au posibilitatea de
a-și planifica mijloace financiare pentru achitarea
cursurilor de formare continuă ,pentru procurarea
mijloacelor fixe, etc.;
 modernizarea tehnicii de calcul și conectarea la
internet în bandă largă a instituțiilor de învă ță mînt
(62,5 % din instituțiile preșcolare nu sînt conectate
la rețeaua Internet);
 în 28% din instituții nu sînt condiții eficiente pentru
realizarea procesului educațional de calitate (baza
materială necorespunză toare în laboratoarele de
fizică , chimie, biologie; dotarea să lilor de sport; lipsa
utilajului medical în IP,etc);
 5 instituții școlare și 7 instituții preșcolare nu dispun
de să li pentru sport;
 în 80% din IP terenurile de joacă nu sînt dotate cu
echipamentul necesar ;
 în 40% din IP sistemul de canalizare și apeduct
necesită renovare;
 resurse financiare extrabugetare pentru dotarea și
utilarea instituțiilor din sponsoriză ri și parteneriate;
52
 de calcul;
 2 instituții sînt înzestrate cu soft-uri educaționale
(LT ,,Ș tefan cel Mare și Sfînt Taraclia, LT ,,A.
Mateevici” Că ușeni);
 72% din instituțiile preșcolare dispun de cîte 1-2
calculatoare;
 Moldtelecom, telefonia mobilă (Orange, Moldcell,
Unite);
 posturi radio regionale şi naţionale;
 raionul dispune de pagina web: www.causeni.md
 biblioteci publice - 45, inclusiv 9 filiale pentru copii
(din ele 33 biblioteci școlare, fondul de literatură
artistică , în conformitate cu cerințele curriculare,la
moment, constituie 380.643 de exemplare);
 transportarea elevilor la cele 9 instituții de
circumscripție;

O-oportunutăți
 Legi și acte normative cu referire la bugetul
sistemului educațional;
 consolidarea interacțiunii procesului de elaborare a
politicii economice cu procesul bugetar;
 elaborarea politicilor economico-financiare în
domeniul educației și corelarea acestora cu plafonul
de buget;
 estimarea costurilor incluse în documentele de
T-amenințări
 situația economică precară a zonei, a ță rii;
 actualizarea normativelor funcționale, sanitaro-
igienice și de securitate;
 resurse financiare limitate pentru asigurarea
cerințelor instituțiilor de învă ță mînt din raion;
 rata demografică descendentă ;
 migrația pă rinților în stră ină tate;
 estimarea costurilor per/elev și aprobarea unui

53
 politici în dependență de priorită ți și elevi buget real pentru sistemul educațional în
ponderați; dependență de varietatea prețurilor și necesită țile
instituțiilor de învă ță mînt ;
Resurse umane
S-puncte forte W-puncte slabe
 93,1% cadre didactice calificate, certificate prin  Diversificarea serviciilor educaționale în învă ță mîntul
diplome de studii superioare, medii speciale; preșcolar;
 cadre didactice dețină toare de grade didactice-  eficientizarea managementului educațional raional în
51,2 %; baza tehnologiilor informaționale și comunicaționale;
 analiza,promovarea și implementarea documentelor  integrarea sistemului raional de evaluare școlară în
de politici educaționale de stat; cel internaţional prin implicarea directă în evaluă rile
 respectarea prevederilor actelor normative ce respective (PISA,TIMSS)
asigură funcționalitatea instituțiilor de învă ță mînt;  asigurarea educației formale adaptată forțelor/cererii
 implementarea și monitorizarea sistemului pieței economice și sociale raionale;
managerial de asigurare a calită ții din perspectiva  transformarea dezvoltă rii profesionale într-o
unei instituții de calitate ; obligație a întregului personal și într-o
 randamentul de implementare a cadrului legal și responsabilitate a managerilor școlari;
curricular din perspectiva realiză rii tratatelor  îmbună tă țirea climatului motivațional al învă ță rii;
internaționale: Convenția pentru drepturile Omului;  recalificarea tuturor cadrelor didactice ce sînt
Convenția ONU ,privind drepturile persoanelor cu nespecialiști la disciplina de studiu sau în domeniu;
dizabilită ți;  lipsa unui sistem în domeniul managementului
 formare managerială generală și pe domenii în educațional cu referire la,,Rezervele cadrelor de
cadrul programelor UPS,,I.Creangă ”, Institutul de conducere”;
Ș tiințe ale Educației , Institutul de Stat de Formare  procent mic de cadre didactice formate în domeniul
Continuă , Universitatea de Stat din Tirspol (93,8%); educației incluzive;
 formarea cadrelor manageriale și didactice la nivel  cadre didactice formate multiaspectual în scopul
de raion (proces de formare racordat la necesită țile acoperirii intereselor elevilor la solicitarea
profesionale a cadrelor didactice și manageriale, disciplinelor opționale;
54
 schimb de bune practici);  nivelul de includere a pă rinților în activitatea
 accesul cadrelor didactice și manageriale la instituției, în procesul decizional;
noută țile din domeniul pedagogiei, didacticii,  asigurarea calită ții proceselor de evaluare a
metodicii predă rii disciplinelor de studiu; rezultatelor școlare (studierea și implementarea
 s-a elaborat și s-a dezvoltat un sistem de asistență modelului nou de instrumente- Referențialul de
metodică pentru responsabilii de procesul de evaluare, care include : domeniul învă ță rii; standardul
atestare la nivel de instituție în vederea respectă rii de eficiență a învă ță rii; competența specifică ;
Regulamentelor de atestare a cadrelor didactice și produsul așteptat; criteriile de evaluare a produselor;
manageriale; descriptori/note)
 monitorizarea eficentiză rii procesului educațional
orientat spre formarea personalită ții copilului;
 condiții favorabile de dezvoltare și promovare a
imaginii instituției, aplicînd standardele din
perspectiva unei școli prietenoase copilului;
 dezvoltarea sistemului de evaluare a rezultatelor
școlare din perspectiva curriculară ;
 realizarea politicii de stat în vedrea asigură rii
învă ță mîntului obligatoriu, prevenirii abandonului
școlar și a menținerii contingentului de elevi;
 sporirea randamentulului cadrelor didactice/
manageriale cu competenţe digitale în domeniul
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei : de la 37 %
(anul de studii 2010-2011) la 79 % la moment;
 promovarea Experienței pedagogice avansate;
 progres în competenţele profesionale ale cadrelor
didactice şi de conducere în scopul sporirii calită ţii
procesului educaţional prin prisma cerințelor

55
 curriculare;
 dirijarea/ evaluarea/ monitorizarea acțiunilor
cadrelor didactice/ manageriale în contextul
proiectă rii și realiză rii unui proces educațional eficient;
 40-45% din elevi avansează anual spre niveluri
superioare de învă ță mînt;
 anual aproximativ 6388 elevi (70 %) participă la
diverse cercuri pe interese ;
 realizeazarea prevederilor Hotă rîrii Guvernului RM
Cu privire la Programul național-,,Alimentația copiilor”
 organizarea anuală a odihnei elevilor în sezonul
estival, la tabă ra raională de odihnă ,,Ghiocel”, unde
își întremează să nă tatea circa 500 elevi ;
O-oportunități T-amenințări
 promovarea consecventă a vectorului european în  instabilitate și incertitudine politică la nivel
dezvoltarea sistemului de învă ță mînt; central/local;
 elaborarea și promovarea politicilor de stat în  intervenția factorilor politici în procesele de
domeniul educației de Ministerul Educației; administrare a învă ță mîntului;
 elaborarea de acte normative în educație;  scadența numă rului de specialiști în domeniu din
 estimari și analize ale indicatorilor de performanță cauza lipsei de atractivitate în sistemul de învă ță mînt
în sistemul educațional de că tre Ministerul Educației; pentru tinerii absolvenți;
 posibilită ți de implementare a unor proiecte  instituțiile superioare, ce prestează servicii de
naționale/internaționale, susținute de donatori formare continuă ,nu vor avea posibilitatea de a
externi; acoperi solicită rile cadrelor didactice, cu referire la
 gama variată de cursuri pentru perfecționarea curriculumul disciplinelor integrate și orele
cadrelor didactice și manageriale la nivel național; opționale;
 autonomia instituțiilor de învă ță mînt cu privire la  migrația pă rinților și elevilor din țară ;
selecția și angajarea personalului didactic;  creșterea numă rului familiilor defavorizate;
56
 oferirea posibilită ților pentru studii postuniversitare  respectarea obligațiilor de că tre elevi, pă rinți și alți
pentru cadrele didactice și manageriale; reprezentanți legali ai copiilor;
 facilită ți pentru cadrele didactice la debutul în carieră ;  angajarea absolvenților instituțiilor superioare de
 asigurarea de stat a mobilită ții academice (facilită țile învă ță mînt în cîmpul muncii;
și dreptul la studii în stră ină tate).

Relații de parteneriat

S-puncte forte W-puncte slabe

 Poziţia activă şi deschisă a factorilor de decizie şi a  Colaborarea activă şi multidimensională cu
personalului din instituţiile de învă ţă mînt cu privire la organizaţiile investiționale, inclusiv în
promovarea cooperă rii în domeniul parteneriatului social;
implementarea proiectelor: transparenţă ,
 antrenarea instituțiilor școlare în proiecte
conlucrare, parteneriat;
investiționale;
 interesul pă rinţilor pentru crearea condiţiilor adecvate  experienţă în elaborarea şi implementarea
de instruire a copiilor; programelor de colaborare în domeniul
 relaţii interpersonale bazate pe colaborare, deschidere, educaţional în baza intereselor comune a
comunicare; instituţiei de învă ţă mînt şi serviciile raionale
 realizarea parteneriatelor interinstituționale, privind implicate în optimizarea şi modernizarea
schimbul de opinii cu referire la promovarea unui procesului educaţional;
învă ță mînt de calitate;  insuficienţă de personal care ar efectua auditul
 colaborare cu : APL-urile de nivelul I, II; Centrul de intern şi ar monitoriza cheltuielile din buget
Să nă tate Publică , Serviciului Protecției și Situații pentru realizarea unui proiect în parteneriat;
Excepționale, Asistența socială , Centrul de Drept,  nivelul scă zut de motivare şi de responsabilizare
Centrul Pentru Prevenirea Traficului de Ființe Umane, pentru rezultatele muncii în domeniul relaţiilor
Centrul Maternal-Pro Familia; de parteneriat;
 parteneriat cu instituțiile superioare ce prestează  gradul redus de autonomie a angajaţilor în
servicii de formare continuă a cadrelor didactice și realizarea atribuţiilor funcţionale şi
manageriale (Institutul de Ș tiințe ale Educației, parteneriatului social;
Universitatea Pedagogică de Stat ,,I.Creangă ”,
57
 Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în
Chișină u), Universitatea de Stat Educație Fizică și
Sport, Centrul Educațional Pro Didactica, Programul
Educațional ,,Pas cu Pas”, Centrul de Formare continuă
Farmaceutică și Medicină , Centrul Republican de
Instruire al Serviciului Protecției și Situații Excepționale;
 parteneriate cu ONG-uri locale, regionale, republicane,
proiecte naționale/ internaționale: Asociația
Psihologilor Tighina , Keystone Moldova, Caritas
Moldova- Luxemburg, Centrul Parteneriat pentru
Dezvoltare, AGIro MD , Proiectul internațional
,,ALTAIR”-2013, Tabă ra Specializată de Dezvoltare
Personală pentru o Carieră de Succes, Costinești,
Româ nia; Consiliul American din Moldova,studioul
teatral francofon,,TACT”, Moldova- Franța;
O - oportunități
 Implicarea partenerilor sociali în procesul de
elaborare a politicilor educaţionale, în baza cerinţelor
Codului Educaţiei;
 deschiderea sistemului de învă ţă mînt că tre valorile
naţionale, general-umane şi cele profesionale,
concepte ale Strategiei 2020;
 implicarea organismelor internaţionale/ donatori;
disponibilitate de a oferi asistenţă și surse financiare
pentru realizarea unor noi proiecte de dezvoltare a
învă ţă mîntului;
 parteneriatele şi colaborarea externă cu agenţii
economici în vederea schimbului de bune practici;
 insuficienţa resurselor financiare pentru
acoperirea cheltuielilor necesare implementă rii
acţiunilor propuse şi planificate;
 capacită ţi reduse de coordonare şi modernizare a
acţiunilor de implementare;
 acțiuni și interes minim în atragerea sponsorilor
în susținerea proiectelor.
 resurse financiare extrabugetare pentru dotarea
și utilarea instituțiilor din sponsoriză ri și
parteneriate;
T- amenințări
 instabilitate şi incertitudine politică la nivel
național, raional, local;
 lipsa mecanizmelor eficiente de stimulare a
agenţilor economici, motivare pentru dialog şi
parteneriat social;
 implicarea insuficientă a societă ţii în soluţionarea
problemelor cu care se confruntă instituţia de
învă ţă mînt;
 lipsa partenerilor de afaceri în mediul rural;
 lipsa resurselor financiare pentru alocare în
scopul realiză rii proiectelor investiționale;
 interes redus în finanţarea activită ţilor
58
  elaborarea, promovarea şi dezvoltarea mecanismelor programate din partea factorilor externi ;
de realizare a actelor normative, privind  resurse umane insuficiente pentru volumul de
parteneriatul pentru educaţie de calitate. muncă existent privind Proiectele investiționale
şi suprasolicitarea angajaţilor.

2.1.12 Definirea problemelor:

1. Declinul demografic și exodul peste hotare conduce la scăderea semnificativă a populației cuprinsă în
procesul de educație și generează probleme de supradimensionare a rețelei școlare ceea ce conduce la
utilizarea ineficientă a resurselor și nu permite realizarea de investiții în modernizarea și dotarea
instituțiilor, influențînd în mod direct sporirea eficienței sistemului educațional, extinderea și diversificarea
ofertelor educaționale.

2. Competențele digitale a resurselor umane sînt limitate din cauza ratei scăzute de acoperire cu
calculatoare, de formare în domeniu și de aplicare limitată în scopuri didactice și de management, ceea ce nu
59
permite atingerea obiectivelor de calitate, incluziune și eficiență, care i-ar pregăti pe tineri să răspundă
cerințelor pieții muncii și pentru o viață socioeconomică satisfăcătoare.

3. Sistemul de monitorizare, evaluare și asigurare a calității rezultatelor școlare nu este pe deplin

racordat la prevederile curriculare privind formarea de competențe, la rigorile programelor internaționale
de evaluare.

III ACȚIUNI și ORIENTĂRI STRATEGICE

3.1 Scopul major

Promovarea politicii de stat în domeniul educației și formării profesionale, racordată la tendințele

naționale și internaționale moderne în scopul asigurării accesului la educație de calitate prin racordarea
instituțiilor de învățămînt din raion la standardele de calitate, sporirea randamentului formării continue a
cadrelor didactice și manageriale în baza standardelor profesionale/ manageriale, promovarea unui
60
învățămînt modern, ce asigură formarea personalității cu spirit de inițiativă, cu abilități și competențe
pentru realizarea succesului personal și profesional în contextul social actual.

Rețeaua instituțiilor de învățămînt

Termeni
Nr.
Obiectivele specifice Activități/ acțiuni de Indicatori de performanță
crt.
realizare
1.1 Îmbunătățirea 1.1.1Cartografierea instituțiilor de 2015 – Baza de date ;
planificării și a învă ță mînt; 2020 cartografierea instituțiilor de
managementului rețelei 1.1.2. Renovarea gră diniței – creșă din învă ță mînt;
instituțiilor de satele Tocuz și Baimaclia. încadrarea a 400 copii în
învățămînt în 1.1.3 Extinderea numă rului de grupe în programele educaționale
corespundere cu programe educaționale pentru copii cu preșcolare;
politicile naționale și vîrsta timpurie din IP: Taraclia, rata de înrolare în educația
61
 europene de dezvoltare Cîrnă țeni, Fîrlă deni, Opaci, Plop
a educației: -Ș tiubei și Ursoaia
1.1.4 Îmbună tă țirea planifică rii și
a) asigurarea condițiilor modernizarea rețelei instituțiilor de
optime privind accesul la învă ță mînt.
ediucația timpurie și
1.1.5 Optimizarea instituțiilor de
majorarea ratei de
înrolare în programele învă ță mînt din satele: Grigorievca,
preșcolare a copiilor de Gră dinița și Surchiceni;
3 – 6 (7) ani 1.1.6 Reorganizarea prin transformare:
b)reorganizarea și a) a gimnaziilor din s. Grigorievca,
optimizarea instituțiilor Gră dinița și Surchiceni în școli
de învă ță mînt în scopul primare-gră dinițe de copii în scopul
promovă rii unui moderniză rii rețelei de instituții;
management financiar b)LT ,,A. Mateevici” Că ușeni- în liceu
eficient și asigură rii clasic;
calită ții în procesul
c)LT ,,Ion Creangă ”- în liceu cu profil
educațional
sportiv;
d)Liceele teoretice: ,,Dm. Cantemir”,
Că ușeni, LT ,,Pantelemon Erhan”,
Tă nă tari, LT ,,V.Alecsandri”, Copanca,
LT ,,M.Viteazul”, Chircă iești,
LT ,,M. Sadoveanu” Fîrlă deni,
LT ,,G.Grigoriu” Cîrnă țeni -în gimnazii
1.2 Divesificarea 1.2.1 Implementarea Programului 2015
structurilor de educație național de dezvoltare a învă ță mîntului -2020
complementară extrașcolar;
1.2.2 Extinderea rețelei Centrului de
Creație a copiilor și Adolescenților;
timpurie de la 59 % în anul 2015
pînă la 80 % în anul 2020 și
înrolarea copiilor de vîrsta 6-7 ani
pînă la 100 % în anul 2020;
grad de dezvoltare a copiilor;
satisfacerea solicită rilor pă rinților;
management financiar eficient;
numă r de școli de circumscripție
cu infrastructură dezvoltată ;
numă r de școli primare-gradiniță ;-
raportul capacitate instituție/ elev
de la 54,5% la 70%;
raportul cadru didactic/elev;
numă r redus de clase cu instruire
simultană ;
ponderea elevilor din învă ță mîntul
general încadrați în școlile de
circumscripție;
cheltuieli medii pentru instruirea
unui elev;
numă r de filiale/cercuri;
numă r de copii implicați în
activită ți educaționale;
dezvoltarea copiilor prin
promovarea valorilor naționale;
62
 1.2.2 Extinderea rețelei Ș colii sportive;
1.2.1 Crearea Centrelor de resurse în
instituțiile școlare/ preșcolare
3.3. Dezvoltarea și implementarea curriculară
2.1 Promovarea unui 2.1.1 Asigurarea, studierea și 2015-2020 Acte normative ce asigură
management eficient în implementarea documentelor
dirijarea procesului curriculare, actelor normative,
educațional în scopul elaborate de Ministerul Educației.
dezvoltă rii și
implementă rii 2.1.2 Proiectarea/realizarea unui plan
curricula modernizate, managerial de acțiuni în vederea
realiză rii unui proces implementă rii curricula modernizate
educațional de calitate. 2.1.3 Implementarea curriculumului
pentru educația timpurie și
standardelor de dezvoltare a copiilor
de la naștere pînă la 7 ani.
2.1.4 Monitorizarea gradului de
dezvoltare a copiilor în conformitate cu
standardele de dezvoltare a copiilor de
la naștere pînă la 7 ani
2.1.5 Extinderea implementă rii
Programului de alternativă ,,Pas cu Pas”
Centre de resurese, create în IȘ : de la
73 % în 2015 pînă la 100 % în 2020;
100% elevi cu CES instituționalizați;
Centre de resurse create în IP: de la
22 % în 2015 pînă la 88 % în 2020;
elevi/copii dezvoltați în ritm
propriu, în conformitate cu
posibilită țile reale, interesele lor, în
dependență de CES;
funcționalitatea sistemului
educațional în raion
program de dezvoltare
instituțională ;
plan operațional;
Proiecte didactice de lungă și
scurtă durată ;
instumente de evaluare, elaborate
în baza standardelor;
note informative, rapoarte;
instumente de evaluare ,elaborate
în baza standardelor;
indicatori de performanță la finele
treptei de școlaritate;
gradul de încadrare a copiilor în
treapta primară ;
numă r de instituții, ce activează în
baza programului;
63
în scopul realiză rii calitative a
cerințelor curriculare
2.1.6 Elaborarea și implementarea PEI,
curriculumului adaptat/ modificat în
activitatea didactică pentru copiii cu CES;
2.1.7 Asigurarea relevanței și calită ții în
realizarea și dezvoltarea curriculumului
în clasele cu predare simultană .
2.1.8 Stabilirea componentei locale a
curriculumului pentru instituțiile din
raion de autorită țile publice locale de
nivelul al doilea ( CE 28/91)
2.1.9 Dezvoltarea curriculară prin
discipline opționale, reieșind din
interesele elevilor, specificul
comunită ții orientate spre formarea
competențelor transdisciplinare și
transversale; asigurarea calită ții
educației prin dezvoltarea
curriculumului la Decizia școlii;
2.1.10 Îmbună tă țirea ofertei
educaționale și personalizarea acesteea
prin programarea și realizarea
activită ților extrașcolare, diversificate
în funcție de interesele elevilor;
2.1.11 Asigurarea accesului la servicii
de consiliere educațională pentru o
ponderea elevilor ce au susținut
testarea națională la finele treptei
primare;
performanțele elevilor la finele
treptei de școlaritate;
evaluă ri, rapoarte ale SAP;
rezultate anuale și la finele treptei
de școlaritate;
rezultate anuale și la finele treptei
de școlaritate;
Pondere de cel mult 5% - din cota
disiplinelor opționale-în învă ță mîntul
primar/ gimnazial și cel mult 10%
din cota disiplinelor opționale-în
învă ță mîntul liceal;
gradul de încadrare a elevilor;
Cerințele stipulate în Plan-cadu;
numă r de solicitanți;
discipline opționale solicitate;
competențe mă surate prin proiecte
individuale și de grup, investigații;
Ponderea cercurilor pe interese;
numă r de elevi ce participă la
activită țile extrașcolare;
locuri premiante la nivel local,
raional, național, internațional;
Numă r de solicită ri;
prestare de servicii calitative de
64
 carieră de succes al fiecă riu elev
2.1.12 Optimizarea procesului de
predare/ învă țare/ evaluare prin
utilizarea unor tehnci/ instrumente
moderne, compatibile cu nivelul actual
al sistemelor educaționale
2.1.13 Elaborarea și implementarea
soft-urilor educaționale la disciplinele
de studiu, menite să asigure calitatea în
realizarea curriculumului școlar
2.1.14 Asigurarea calită ții proceselor
de evaluare a rezultatelor școlare în
baza standardelor de eficiență a
învă ță tii/referențialului de evaluare ;
implementarea evaluă rii criteriale
(descriptori/note) în scopul evită rii
supraaprecierii nivelului de dezvoltare
a elevului.
2.1.19 Sporirea și evidența progresului
fiecă rui elev în realizarea
curriculumului;
3.4. Resurse financiare, material- tehnice, logistice și informaționale
3.1 Practicarea unui 3.1.1 Implementarea mecanismelor de
management de autogestiune financiară în sistemul
autogestiune financiară educațional
eficientă în domeniul
consiliere
Asistențe la ore;
Proiecte de surtă durată ;
inspecții/control, note informative,
rapoarte;
pondrea cadrelor didactice cu un
înalt profesionalism, chestionare,
discuții, analize.
existența soft-urilor educaționale
în instutuție;
randamentul de implementare la
ore (asistențe)
analiza conținuturilor, pă rților
componente și rezultatelor
probelor de evaluare;
evaluarea selectivă a grupului de
elevi în dependență de gradul de
dezvoltare și specificarea
performanțelor individuale în
raport cu competențele urmă rite;
grad de diminuare a diferenței
între rezultatul anual și examen.
Evidență în format electronic a
progresului fiecă rui elev în baza
probelor de evaluare sumativă
(semestriale, anuale, etc)
rezultate reale de tip cost-
performanță ;
actele contabilită ții;
condiții optime de activitate;
65
 proiectă rii și realiză rii 3.1.2 Planificarea eficientă a bugetului
bugetului în scopul anual, ținînd cont de priorită țile
sporirii eficienței educaționale
utiliză rii resurselor și
optimiză rii cheltuielilor
publice
3.1.3 Promovarea autonomiei
financiare în instituțiile preșcolare.
3.1.4 Verificarea cheltuielilor/
veniturilor în conformitate cu
procedurile de control financiar
acceptate;
3.1.5 Stimularea acumulă rii resurselor
suplimentare în sprijinul instituțiilor de
învă ță mînt.
3.2 Asigurarea condițiilor 3.2.1 Gazificarea gr./c nr. 2 din 2015-2020
necesare pentru or.Că inari și a gr./c din satul Gră dinița
extinderea accesului la
3.2.2 Reparația capitală a sistemului de 2016- 2017
educație de calitate
canalizare și apeduct în gr. /c nr.2, nr.4,
nr. 6 din or. Că ușeni
3.2.3 Reparația capitală a sistemului de 2016-2018 Asigurarea condițiilor de
existența unui buget axat pe
obiective prioritare care se
realizează în conformitate cu
normativele în vigoare și în
termeni legali (realizarea bugetă rii
pe programe 2015-2017).
servicii educaționale îmbună tă țite;
Deciziile Ministerului Finanțelor, a
autorită ților publice locale de
nivelul al doilea;
acces direct și responsabilizare a
100% de manageri în gestionarea
finanțelor, ținînd cont de
priorită țile educaționale;
evidență contabilă a cheltuielilor și
veniturilor;
acte ale organelor cu funcție de
control
numă r -APL, APP, sponsoriză ri de
că tre agenții economici;
cote de investiții naționale,
internaționale
Asigurarea condițiilor de
funcționare a instituțiilor
Asigurarea condițiilor de
funcționare a instituțiilor
66
încă lzire în gr./c nr. 2 și nr. 7 din
funcționare a instituțiilor
or. Că ușeni
3.2.4 Schimbarea ferestrelor, izolarea 2015 -2020
termică a pereților:
LT,,A.Mateevici”, Că inari, LT,,M.Manole” Asigurarea condițiilor de
Să lcuța, LT,,Ș tefan cel Mare și Sfînt”, funcționare a instituțiilor
Taraclia, LT,,M.Sadoveanu”, filiala nr.1,
Fîrlă deni, LT”Gr.Grigoriu”, Cîrnă țeni
3.2.5 Reparația capitală a acoperișului 2015 -2017
la LT,,M.Manole”, Să lcuța, Asigurarea condițiilor de
LT ,,Dm. Cantemir”, Că ușeni, funcționare a instituțiilor
gimn.Coșcalia
3.2.6 Reconstrucția sistemului de 2015 -2020
încă lzire: LT ,,A. Mateevici”, Că inari,
LT,,M. Manole”, Să lcuța, LT ”Ș tefan cel
Mare și Sfînt”, Taraclia , blocul A și B,
blocul central, LT ,,M.Sadoveanu”;
Asigurarea condițiilor de
modernizarea centralelor termice:
funcționare a instituțiilor
LT,,M.Eminescu” Că ușeni, filiale:
gim. Chircă ieștii-Noi, gim. Gră dinița,
gim.Constantinovca, Centrul de Creație
al Copiilor și Adolescenților,
LT ,,M. Sadoveanu”.
3.2.7 Reparația și înnoirea utilajului în 2015-2020 Fortificarea să nă tă ții copiilor
cantinele IȘ și IP
3.2.8 Reînnoirea fasadei și pavarea 2016-2018 Asigurarea condițiilor de
curții LT,,I.Creangă ” Că ușeni funcționare a instituțiilor

67
 3.2.9 Reconstrucția terenului sportiv a 2018 Oprimizarea condițiilor de
LT,,I. Creangă ” funcționare a instituției de profil;
fotificarea să nă tă ții și dezvoltarea
fizică ;
numă r de elevi pregă tiți la diverse
probe sportive;
3.2.10 Asigurarea parțială cu mobilier numă r de complete de mobilier;
a 42% din IȘ și 31,3 % din IP asigurarea condițiilor de
funcționare a instituțiilor
3.3 Sporirea accesului la 3.3.1 Asigurarea și dotarea 2015 - Numă r de mijloace tehnice;
educație de calitate instituțiilor de învă ță mînt (IȘ și IP) cu 2020 competențele digitale ale
prin dotarea tehnologii informaționale (calculatoare, personalului;
instituțiilor de printere, scanere, copiatoare, proiectoare) softuri educaționale la disciplinele
învă ță mînt cu 3.3.2 Elaborarea și implementarea de studiu;
echipament și tehnică soft-urilor educaționale la disciplinele sistem informațional, ce oferă
modernă , utilă de studiu, menite să asigure calitatea în conexiune inversă permanentă
procesului de studii realizarea curriculumului școlar (OLS-IȘ -IP);
softuri la disciplinele de studiu;
3.3.3 Asigurarea metodico-didactică a 2015-2020 exemplare de manuale, ghiduri,
instituțiilor de învă ță mînt și complete de materiale, manuale de
dezvoltarea timpurie a copilului, alternativă , caiete de teste, etc
conform standardelor în vigoare; grad de realizare a cerințelor
Dezvoltarea schemei de închiriere a curriculare;
manualelor performanțe ale elevilor;
3.3.4 Proiectarea și realizarea numă r de (personae) publicații în
programelor de achiziție de publicații presa periodică în scopul
didactice și biletristică , abonarea la promovă rii bunelor practici;
publicații periodice și asigurarea numă r de ziare, reviste pedagogice;
accesului la baza de date a bibliotecilor baza de date;
68
 școlare.
3.3.5 Dotarea Centrelor de resurse din 2015 -2020 Centre de resurse funcționale,
instituțiile de învă ță mînt școlare și asigurate cu mobilier, materiale
preșcolare cu materiale didactice și didactice, echipament tehnologic,
echipamente școlare adaptate la etc., adaptate la necesită țile
necesită țile persoanelor cu dizabilită ți; persoanelor cu dizabilită ți ;
3.3.6 Dotarea să lilor de sport cu 2015 -2020 Liste de inventariere;
inventar sportiv realizarea eficientă a
curriculumului școlar;
fortificarea să nă tă ții copiilor;
3.5. Resurse umane
4. Menținerea unui 4.1.1 Echilibrarea cantitativă , 2015- Baza de date; prognoză reală în
1 echilibru cantitativ și structurală între ofertă și cererea de 2020 perspectivă a necesarului de
structural între ofertă cadre didactice la toate treptele de cadre didactice/ manageriale;
și cererea de cadre școlaritate. acoperire cu necesarul de cadre
didactice la toate 4.1.2. Menținerea unui registru de de la 18 la 40 (matematică , fizică ,
nivelurile sistemului evidență al cadrelor manageriale/ geografie, învă ță mînt primar,
educațional , astfel didactice pe niveluri de învă ță mînt și educație muzicală , educație plastică ,
încît procesul de discipline de studiu. psihologi, logopezi);
învă ță mînt să fie 4.1.3 Asigurarea cu cadre didactice/ mă rirea procentului de
asigurat integral cu manageriale calificate. masteranzi în domeniul
cadre didactice 4.1.4 Constituirea în sistem a managementului educațional de
/manageriale calificate clubului ,,Rezerve ale cadrelor de la 8,0% la 50%;
conducere”. resurse de cadre manageriale
calificate;
4.1.5 Extinderea serviciilor 2015- IȘ și IP asigurate cu psihologi,
logopedice și psihologice. 2020 logopezi (de la 24,2% instituții la
60%);
accesul copiilor la serviciul
psihologic, logopedic ;
69
4. Formarea continuă a 4.2.1 Recalificarea cadrelor didactice, 2015- ponderea cadrelor didactice
2 cadrelor didactice/ nespecialiști la disciplina de studiu 2020 calificate: de la 93,0% la 100%
manageriale prin sau în domeniu pedagogic
diverse tipuri de
formare continuă și
racordarea
permanentă a
nivelului de calificare
la renovarea
conceptuală
metodologică ,
curriculară și
tehnologică în funcție
de cerințele sistemului
educațional
4.2.2 Întocmirea și realizarea unui Plan perspectiv de perfecționare;
plan perspectiv pentru perfecționare registru de evidență ;
2015-
la nivel național a cadrelor didactice 2018
100% cadre didactice și
manageriale, formate în baza
și manageriale în baza programelor
programului multimodular de
multimodulare/ monomodulare în lungă durată , în conformitate cu
dependență de noile politici noile politici educaționale (150
educaționale în scopul asigură rii ore, cel puțin o dată la 3 ani,
accesului relevanței și calită ții 33,3%-anual);
educației. numă r de cadre didactice și
manageriale formate anual în
baza programelor monomodulare
în dependență de nevoile
pedagogice (30 ore);
evaluarea/ monitorizarea
randamentului de creștere
profesională a cadrelor/
70

4.2.3 Perfecționarea cadrelor 2015-
didactice în baza alternativelor 2020
educaționale în treapta primară .
4.2.4 Asigurarea calită ții procesului 2015-
de evaluare a rezultatelor școlare în 2020
baza standardelor de eficiență a
învă ță tii/ referențialului de evaluare;
4.2.5 Studierea și implementarea
evaluă rii criteriale, efectuate prin
descriptori
4.2.6 Monitorizarea gradului de
dezvoltare a copiilor în conformitate
cu standardele de dezvoltare a
copiilor de la naștere pînă la 7 ani
4.2.7 Perfecționarea cadrelor
didactice în domeniul TIC și aplicarea
tehnologiilor informaționale și
comunicaționale în procesul
educațional
didactice/ manageriale;
progresul elevilor;
numă r extins de cadre didactice
din învă ță mîntul primar, formate
în baza alternativei
educaționale ,,Pas cu Pas”;
100% cadre didactice și
manageriale participante la
activită țile de formare continuă ,
privind standardele de eficiență
a învă ță rii/ referențialul de
evaluare;
randamentul de aplicare a
instrumentelor de evaluare;
numă r de învă ță tori instruiți;
Probe de evaluare sumativă ;
nivelul performanțelor
individuale ale elevului în raport
cu competențele urmă rite;
evidența grafică și individuală în
dezvoltarea copilului de la
naștere pînă la 7ani; Rapoarte.
ponderea cadrelor didactice ce au
urmat cursuri de formare în
domeniul TIC și aplicarea TIC în
procesul de management
educațional;
evaluare/monitorizare a
71

4.2.8 Dezvoltarea învă ță mîntului la
distanță pentru elevi, cadre didactice
și managerial (online/ e-learning)
4.2.9 Elaborarea și implementarea
soft-urilor educaționale;
4.2.10 Proiectarea și realizarea
procesului de formare continuă a
cadrelor didactice și manageriale la
nivel de raion în dependență de noile
politici educaționale și nevoile
pedagogice a acestora.
4.2.11 Racordarea permanentă a
nivelului de calificare la renovarea
conceptuală metodologică ,
curriculară și tehnologică în funcție
de cerințele sistemului și axare pe
rezultatul obținut.
4.2.12 Formare continuă în domeniul
proiectă rii, realiză rii și monitoriză rii
PDȘ și a Planului operațional de
activitate
4.2.13 Formarea continuă a cadrelor
implementă rii TIC;
cota instituțiilor raionale incluse
în învă ță mîntul la distanță ;
cota cursurilor educaționale
oferite;
numă rul elevilor ce au acces la
resursele educaționale online;
2015- Soft-uri la disciplinele de studiu;
2020 frecvența implementă rii la clasă a
tehnologiilor informaționale și
comunicaționale (a soft-urilor
educaționale)
2015- harta diagnostico-prognostică pe
2020 discipline de studiu/ trepte de
școlaritate;
numă r de cadre didactice/
manageriale formate;
medii dinamice de dezvoltare
profesională promovate de OLS;
diverse activită ți planificate și
realizate de OLS;
inspecții, rapoarte, note
informative;
progresul elevilor;
2015- 100 % cadre manageriale din IȘ
2020 și IP performante privind
managementul proiectă rii și
dirijă rii, procesului educațional;
2015- 100% cadre manageriale formate
72
manageriale în domeniul gestionă rii 2018
economico-financiare.
4.2.14 Atestarea cadrelor didactice și 2015-
manageriale printr-un sistem de 2020
evaluare modern axat pe
performanțe cu scopul avansă rii
profesionale în cariera didactică .
4.2.15 Promovarea cadrelor didactice
și manageriale la grade
didactice/manageriale
4.2.16. Formarea continuă a cadrelor 2015-
didactice /manageriale,specialiști ai 2020
OLS în problema elaboră rii PEI și a
curriculumului adaptat în scopul
realiză rii eficiente a incluziunii
școlare
4.2.17 Implementarea PEI și a
curriculumului adaptat în scopul
realiză rii eficiente a incluziunii
școlare
4.2.18 Promovarea activită ții de 2016-
mentorat; instituirea sistemului de 2020
mentorat la două niveluri:
a)mentoratul de inserție
profesională ;
b)mentoratul de dezvoltare
profesională ;
pentru eficientizarea gestionă rii
finanțelor;
Ponderea cadrelor didactice cu
grad didactic: de la 51,2 % la 80%
( din ele cel puțin 30%,
dețină toare de grad didactic
Superior, Întîi);
competență profesională a
cadrelor didactice/manageriale
,dețină toare de grad didactic, în
conformitate cu standardele
profesionale/ standardele
manageriale;
numă r de cadre didactice /
manageriale, specialiști ai OLS,
instruiți în problema
implementă rii PEI și a
curriculumului adaptat;
Rapoarte SAP;
nivel de dezvoltare a copilului în
dependență de CES
unită ți de mentorat în 100% din
instituții;
integrare și dezvoltare
profesională a cadrului didactic
debutant;
favorizarea dezvoltă rii
profesionale și achiziția de
73

4.2.19 Monitorizarea/ evaluarea /
autoevaluarea progresului cadrului
didactic/ managerial în formarea
continuă comparativ cu dinamica în
dezvoltarea elevului/ copilului
4.2.20 Intensificarea lucrului cu elevii
dotați
4. Sporirea atractivită ții 4.3.1 Promovarea imaginii și
3 profesiei de pedagog și statutului cadrului didactic prin
menținerea cadrelor mass-media, ghidarea elevilor în
didactice în sistem profesia dată .
4.3.2 Respectarea normei activită ții
didactice pe niveluri și diminuarea
normei didactice la început de
carieră .
4.3.3 Insistență în realizarea
sistemului de beneficii sociale pentru
cadrele didactice.
4.3.4 Organizarea și desfă șurarea
concursului,,Pedagogul anului”.
4.3.5 Promovarea experienței
pedagogice avansate a cadrelor
didactice și manageriale.
competențe a 100% din
personalul didactic al instutuției
și avansare în carieră
2015- evaluare/ monitorizare ;
2020 note informative/ rapoarte;
cadre didactice / manageriale
racordate la schimbă rile din
sistem;
progresul elevilor/ copiilor;
Rezultate la examene, concursuri
raionale, naționale,
internaționale.
2015- publicații, schimb de opinii,
2020 promovarea imaginii pedagogului
;
numă r de elevi înmatriculați la
universită țile de profil;
2016- cadre didactice menținute în
2020 sistem;
vîrstă medie scă zută cu cel puțin 3
ani;
2015- abandon timpuriu al activită ții
2020 didactice diminuat cu 10%;
2015- numă r de participanți; gradul de
2020 motivare pentru perfecționare/
autoperfecționare
sistemul de promovare a EPA;
numă r de cadre didactice și
manageriale performante
74
4. Asigurarea unui mediu 4.4.1 Respectarea Codului eticii al
4 școlar protectiv prin cadrului didactic.
implementarea 4.4.2 Implementarea suportului
politicilor de protecție metodologic referitor la organizarea
a personalului instituțională și intervenția
didactic/managerial și lucră torilor instutuției de învă ță mînt
a copilului la toate în cazurile de abuz, neglijare,
nivelurile din exploatare, trafic al copilului.
învă ță mînt 4.4.3. Instruirea cadrelor didactice și
manageriale pentru prevenirea
violenței față de copii și integrarea
politicilor de protecție a copilului în
demersul educațional.
4.4.4 Respectarea obligațiunilor de
că tre pă rinți și copii
4.4.5 Promovarea educației parentale
la nivel de formare inițială și
continuă .
4.4.6 Eficientizarea pregă tirii
cadrelor didactice pentru oferirea
serviciilor de educație parentală .
4.4.7 Formarea capacită ților de
elaborare/proiectare, coordonare a
Proiectelor educaționale și
investigaționale
4.4.8 Promovarea și realizarea
proiectelor educaționale și
investigaționale
3.6. Relații de parteneriat
5.1 Promovarea 5.1.1 Dezvoltarea mecanismelor de 2015-
parteneriatelor și a constituire a parteneriatelor. 2020
2015- numă r de copii abuzați;
2020 situații de conflict aplanate la
maxim;
cazuri de violență față de copii/
elevi identificate prompt ,
asistența imediată a copiilor
victime ai violenței;
cadru didactic/ managerial, elev/
copil protejat;
relații eficiente, de colaborare
profesor-elev-pă rinte; elev-
profesor-pă rinte; copil-pă rinte;
2015- numă r de cadre didactice/
2017 manageriale, formate în
domeniu;
servicii oferite elevilor;
2015- numă r de cadre manageriale/
2020 didactice participante anual la
stagii de formare; abilită ți de
proiectare, comunicare și
negociere pentru crearea
parteneriatelor; proiecte
implementate;
relații de parteneriat extinse cu
75
dialogului social 5.1.2 Crearea condiţiilor şi parteneri locali, naționali,
motivarea, cointeresarea internaționali;
comunită ţii, societă ţii civile şi
agenţilor economici spre colaborare condiții optime de activitate în
cu instituţiile de învă ţă mînt general; rezultatul dotă rii IȘ și IP ,ce
5.1.3 Implicarea creativă a contribuie în mod direct la
partenerilor sociali în dezvoltarea asigurarea calită ții în procesul
învă ţă mîntului în localitate, în educațional.
modernizarea procesului
educaţional;
5.1.4 Participare la programele și
proiectele de cooperare la nivel
raional,național, internațional.
5.1.5 Promovarea dialogului cu
societatea civilă și cu mediu de
afaceri pentru stabilirea domeniilor
de inters comun și pentru rezolvarea
problemelor educaționale și
comunitare.
5.1.6. Desfă şurarea activită ţilor 2015- numă r de copii din familii
comune cu actorii sociali din 2020 defavorizate încadraţi în
localită ţi: primă rie, agenţi programe educaţionale;
economici, biserica, Centrul de
să nă tate, Asistenţa Socială , Centrul
de Drept pentru încadrarea sporită a
copiilor din familii defavorizate în
programe educaţionale;
6.6 Instituirea și menținerea 2015- numă r de asociații;
Asociaţilor pă rinteşti în IȘ și IP 2020 mediu educaţional îmbună tă țit;
6.7 Realizarea parteneriatelor 2015- bunele practici preluate în scopul
interinstituționale, privind schimbul 2020 sporirii calită ții în procesul
de opinii cu referire la promovarea educațional;
76
 unui învă ță mînt de calitate; numă r cadre didactice și
6.8 Promovarea schimbului de manageriale formate anual,
experiență cu DÎ din raioanele conform noilor politici
vecine, instituții de învă ță mînt din educaționale și nevoilor
republică , de peste hotare. pedagogice;
6.9 Relații de parteneriat cu 2015-
instituțiile superioare din 2020
republică ,ce prestează servicii de
formare continuă .

IV Monitorizarea și evaluarea implementării

Programului

4.1 Monitorizare
Programul de dezvoltare a învățămîntului din raion pentru anii 2015-2020 va fi implementat prin
intermediul Planului anual de activitate al organului local de specialitate, care se va axa pe obiective stipulate
în PDS, va include acțiuni și rezultate anuale concrete, constituind instrumentul principal pentru organizarea
operațională a activității OLS, dar și pentru monitorizarea și evaluarea anuală a PDS.
Monitorizarea realizării planului anual de activitate va viza ,implicit, și implementarea PDS la etapa
respectivă, va identifica cauzele eventualelor insuccese, precum și necesitatea unor acțiuni corective pentru
îmbunătățirea performanței operaționale.
77
 Pentru monitorizarea activității se vor utiliza sistemele interne de rapoarte, deja existente în cadrul OLS,
incluzînd rapoarte anuale, semestriale, trimestriale, lunare sau chiar săptămînale.

4.2 Evaluare
Evaluarea implementării PDS se va efectua după finalizarea unei perioade de implementare, prin:
autoevaluare anuală, efectuată de OLS, în baza planurilor anuale de activitate, rezultatele respective
fiind incluse în Raportul anual de activitate/evaluare al OLS, iar în baza obiectivelor prevăzute în PDS și
performanța obținută în anul precedent se va elabora planul anual de activitate pentru perioada ulterioară;
evaluare finală, realizată în ultimul (al cincilea) an de implementare a PDS, rezultatele fiind incluse în
Raportul de evaluare finală și servind drept suport pentru actualizarea PDS ; Raportul de evaluare finală va fi
aprobat de Consiliul Consultativ concomitent cu proiectul noului PDS și plasat pe pagina WEB oficială a
Consiliului raional;
evaluare neplanificată, efectuată numai în cazul unor schimbări majore în Programul de activitate al
Ministerului Educației și în alte documente de politici educaționale naționale și sectoriale.
78
 Anexe
Planificare bugetară, 2015-2017 în instituțiile școlare:
I. 2015 2016 2017
proiect aprobat estimat estimat
Total mii lei 91083,5 90792,7 97721,8 100824,0
Retribuirea muncii 75357,9 75321,9 79788,1 81011,4
Plata mărfurilor și serviciilor 15529,9 15194,1 17249,4 18927,0
II.
Energie electrică 1460,6 1457,6
Gaze naturale 3796,2 3786,2
Rechezite de birou, material de uz gospodăresc 2019,8 2017,8
Materiale didactice 235,0 224,0
Alimentația 4750,8 4743,8
Reparații curente a clădirilor 780,0 7330,0
Reparații curente a utilajului 81,1 81,1
Formare profesională continuă 733,0 733,0
Combustibil 80,0 273,0
III.Mijloace financiare din component raională 7114,2
79
către repartizare
Investiții capitale
Procurarea mijloacelor fixe 43,5 79,5 553,3 740,6
Reparații capitale 45,0
Alte cheltuieli 152,2 152,2 130,0 145,0

Planificare bugetară, 2015-2017 în instituțiile preșcolare:

2015 2016 2017
I.
proiect aprobat estimat estimat
Total mii lei 50075,6 500075,6
Retribuirea muncii 35273,1 35273,1
Plata mărfurilor și serviciilor 14522,5 14522,5
II.
Energie electrică 1718,2 1718,2
Gaze naturale 2845,2 2845,2
Rechezite de birou, material de uz gospodăresc 666,4 666,4
Materiale didactice 99,5 99,5
Alimentația 6689,8 6689,8
Reparații curente a clădirilor 463,7 463,7
Reparații curente a utilajului 50,6 50,6
Formare profesională continuă 29,5 29,5
Combustibil 282,0 282,0
III. Mijloace financiare din component raională către repartizare

80
Investiții capitale
Procurarea mijloacelor fixe 58,0 58,0
Reparații capitale 100,0 100,0
Alte cheltuieli 122,0 122,0

Planificare bugetară, 2015-2017 în învățămîntul complementar:

2015 2016 2017
I.
proiect aprobat estimat estimat
Total mii lei 9600,2 9612,2 9077,0 9292,2
Retribuirea muncii 5448,9 5448,9 5460,0 5560,0
Plata mărfurilor și serviciilor 2157,7 2157,7 2350,0 2550,0
II.
Energie electrică 200,1 200,1
Gaze naturale 355,0 355,0
Rechezite de birou, material de uz gospodăresc 107,3 107,3
Materiale didactice 76,0 76,0
Alimentația 65,0 65,0
Reparații curente a clădirilor 23,0 23,0
Reparații curente a utilajului 27,0 27,0
Formare profesională continuă 30,4 30,4
Combustibil
III.Mijloace financiare din component raională către repartizare
Investiții capitale
81
Procurarea mijloacelor fixe
Reparații capitale
Alte cheltuieli 1759,2 1771,2 1267,0 1182,2

Consolidarea bazei tehnico materiale (2015-2020)

Cost Termen de
Acțiuni Responsabili
(mii lei) realizare
Direcția construcții,
Gazificarea gr. /c nr. 2 din or. Că inari 854,0 2017-2018
Consiliul raional
Direcția construcții,
Gazificarea gr./c din satul Gră dinița 482,7 2018-2019
Consiliul raional
Reparația capitală a sistemului de canalizare și apeduct în Direcția construcții,
590,0 2016-2017 Consiliul raional
gr. /c nr.2, Că ușeni
Reparația capitală a sistemului de canalizare și apeduct în Direcția construcții,
570,0 2016-2017
gr/c. nr.4, Că ușeni Consiliul raional
Reparația capitală a sistemului de canalizare și apeduct în Direcția construcții,
570,0 2015-2016
gr/c nr. 6 din or. Că ușeni Consiliul raional
Direcția construcții,
Reparația capitală a sistemului de încă lzire în gr./c nr. 2 670,0 2017-2018
Consiliul raional
Direcția construcții,
Reparația capitală a sistemului de încă lzire în gr./c nr. 7 570,0 2017-2108
Consiliul raional
Schimbarea ferestrelor, izolarea termică a pereților: LT ,,A. Direcția construcții,
1 459.0 2018-2019
Mateevici”, or. Că inari. Consiliul raional
Schimbarea ferestrelor, izolarea termică a pereților LT ,,M. Direcția construcții,
1500,0 2018-2020
Manole” Să lcuța. Consiliul raional

82
Schimbarea ferestrelor, izolarea termică a pereților la Direcția construcții,
1900,0 2018-2020
LT,,Ș tefan cel Mare și Sf”, s. Taraclia. Consiliul raional
Izolarea termică a pereților la gimnaziul “Ioan Vodă ”, s. Direcția construcții,
1300,0 2015-2016
Hagimus Consiliul raional
Schimbarea ferestrelor, izolarea termică a pereților la Direcția construcții,
1234,0 2017-2018
LT,,M.Sadoveanu”, filiala nr.1, s. Fîrlă deni. Consiliul raional
Schimbarea ferestrelor, izolarea termică a pereților la Direcția construcții,
1100,0 2019-2020 Consiliul raional
LT”Gr.Grigoriu”, or. Cîrnă țeni.
Direcția construcții,
Schimbarea ferestrelor la LT,,I.Creangă ” Că ușeni 70,0 2015
Consiliul raional
Direcția construcții,
Reparația capitală a acoperișului la LT,,M.Manole” 895,0 2020
Consiliul raional
Reparația capitală a acoperișului la LT ,,Dm.Cantemir”, Direcția construcții,
870,0 2020
Că ușeni. Consiliul raional
Direcția construcții,
Reparația capitală a acoperișului la gimn.Coșcalia. 720,0 2019
Consiliul raional
Reconstrucția sistemului de încă lzire: Direcția construcții,
950,0 2015
LT ,,A. Mateevici”, Că inari. Consiliul raional
Reconstrucția sistemului de încă lzire Direcția construcții,
950,0 2015-2016
LT,,M. Manole”, Să lcuța. Consiliul raional
Reconstrucția sistemului de încă lzire LT ”Ș tefan cel Mare și Direcția construcții,
987,0 2017
Sfînt”,Taraclia , blocul A și B,blocul central. Consiliul raional
Modernizarea centralelor termice, LT ,,M. Eminescu” or. Direcția construcții,
860,0 2017
Că ușeni, filiale Consiliul raional
Direcția construcții,
Modernizarea centralei termice, gim.Chircă ieștii-Noi 540,0 2018
Consiliul raional
Direcția construcții,
Modernizarea centralei termice, gim.Gră dinița, 540,0 2018
Consiliul raional
Direcția construcții,
Modernizarea centralei termice, gim.Constantinovca. 218,0 2015
Consiliul raional

83
Modernizarea centralei termice Centrul de Creație al Copiilor Direcția construcții,
625,0 2015
și Adolescenților, Consiliul raional
Modernizarea centralei termice LT ,,M. Sadoveanu” nr.1/ b. 530,0/ Direcția construcții,
2015
central 650,0 Consiliul raional
293,5/ Direcția construcții,
Reparația și înnoirea utilajului în cantinele IȘ și IP 2015-2019
280,3 Consiliul raional
Reparația acoperișului, reînnoirea fasadei și pavarea curții Direcția construcții,
1970,0 2018-2020
LT,,I.Creangă ” Că ușeni Consiliul raional
Direcția construcții,
Reconstrucția terenului sportiv a LT,,I. Creangă ” 645.0 2018
Consiliul raional
294.0/ OLS, Consiliul raional
Asigurarea parțială cu mobilier a IP și IȘ 2016-2020
205,0
Asigurarea și dotarea instituțiilor de învă ță mînt (IȘ și IP) cu Managerii școlari OLS,
781,680/
tehnologii informaționale (calculatoare, printere, scanere, 2015-2020 Consiliul raional
576,0
copiatoare, proiectoare)
Asigurarea metodico-didactică a instituțiilor de învă ță mînt și Managerii școlari, OLS
dezvoltare timpurie a copilului, conform standardelor în 239,0 anual
vigoare;
Proiectarea și realizarea programelor de achiziție de Managerii școlari, OLS
publicații didactice și biletristică , abonarea la publicații 128,0 anual
periodice
Dotarea să lilor de sport cu inventar sportiv 198,0 anual Managerii școlari, OLS

Elaborat: V. Molodilo, şef Direcţie

E. Musteaţă, şef CM
E. Canţîr, specialist principal
TIC

84