Standardele de Invatare Tipar

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Standarde
de învăţare şi dezvoltare a copilului
de la naştere până la 7 ani
(variantă revăzută/dezvoltată)
Chișinău, 2019
Standardele de înv are MECC.indd 1 25.01.2019 9:37:03

373.2.015
S 76
La revizuirea și dezvoltarea acestui document au participat cadre didactice, metodiști și manageri din IET,
specialiști din cadrul mediului academic.
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1592 din 25 octombrie 2018)
Coordonatori naționali:
Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC
Valentin CRUDU, doctor în științe pedagogice, șef Direcție Învățământ General, MECC
Experți-coordonatori naționali:
Vladimir GUȚU, doctor habilitat în științe pedagogice, profesor, USM
Maria VRÂNCEANU, psiholog, consultant principal, Direcția Învățământ General, MECC
Echipa de elaborare:
Mihaela Pavlenco, doctor în științe pedagogice, lector, UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Efimia MUSTEAȚĂ, metodist, grad didactic superior, IET nr. 52, mun. Chișinău
Nadejda STRATAN, metodist, grad didactic superior, IET nr. 43, or. Bălți
Svetlana ȘARGAROVSCHI, educator-metodist, grad didactic I, IET, s. Ermoclia, r. Ștefan Vodă
Liudmila LUȚIC, educator-metodist, grad didactic I, IET nr. 1, or. Cupcini, r. Edineț
Angela PALADICIUC, educator-metodist, grad didactic II, IET nr. 3, or. Cupcini, r. Edineț
Ecaterina PREPELIȚĂ, specialist principal, Direcția Învățământ Călărași
Svetlana Ușurelu, grad didactic II, grad managerial II, director IET, s. Pitușca, r. Călărași
Tatiana Spânu, grad didactic II, director IET nr. 3 „Lăstărel”, or. Călărași
Viorica Arman-Rotaru, grad didactic II, director IET, s. Tuzara, r. Călărași
Au colaborat:
Liuba MOCANU, doctor în pedagogie, conferențiar, UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Stella DUMINICĂ, cercetător științific, IȘE
Cristina STRAISTARI-LUNGU, cercetător științific, IȘE
Viorica PELIVAN, master în psihopedagogie, grad didactic I, director interimar IP Școala primară-grădiniță nr. 199, mun. Chișinău
Valentina BODRUG-LUNGU, doctor habilitat în științe pedagogice, USM, consultantă UN Women în egalitatea de gen
Standarde de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani : (varianta revăzută/dezvoltată) / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova ; coord. naţ.: Angela Cutasevici,
Valentin Crudu ; experţi-coord. naţ.: Vladimir Guţu, Maria Vrânceanu ; echipa de elab.: Mihaela Pavlenco [et al.] ; au colab.: Liuba Mocanu [et al.]. – Varianta rev./dezvoltată. – Chişinău : Lyceum, 2019
(F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 92 p. : fig., tab.
Referinţe bibliogr.: p. 91(18 tit.). – 2500 ex.
Redactor: Natalia Cimpac

Editura Lyceum
Chișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7
tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: + (373) 69177975, +(373) 76770175
e-mail: editura.lyceum@mail.ru, www.lyceum.md; fb.editura lyceum
ISBN 978-9975-3285-6-2. © Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

2

Cuprins
Introducere 4
1. Noțiuni generale despre Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani 5
2. Principii aferente conținutului Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

de la naștere până la 7 ani 6
3. Cerințe pentru implementarea Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

de la naștere până la 7 ani 8
4. Structura Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani

pe domenii de dezvoltare 9
5. Corelarea domeniilor de dezvoltare cu standardele, indicatorii și practicile de sprijin 10

A. Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătăţii 13
B. Dezvoltarea personală, emoţională și socială 29
C. Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii 57
D. Dezvoltarea cognitivă 75
Bibliografie 91

Introducere
Prezentul proiect de Standarde de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani este varianta revizuită/dezvoltată a Standardelor de
învățare și dezvoltare a copilului1 de la naștere până la vârsta de 7 ani din 2010. Această revizuire a fost efectuată pentru:
 racordarea Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani la cerințele societății actuale;
 asigurarea unei treceri armonioase de la o vârstă la alta;
 acoperirea tuturor domeniilor de activitate;
 promovarea valorilor naționale și internaționale;
 respectarea diversității etnoculturale.
Documentele care au stat la baza procesului de revizuire/dezvoltare sunt:

1. Rapoartele anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind implementarea Instrumentului de monitorizare a pregătirii copilului
pentru școală în baza Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la vârstă de 7 ani (2015-2018);
2. Studiul analitic Aspecte ale politicilor educaționale în educația timpurie, realizat de Institutul de Științe ale Educației, 2018;
3. Studiul de evaluare a situaţiei curente privind procesul de educaţie timpurie în Republica Moldova, realizat de către Institutul de Științe ale
Educației, 2015;
4. Studiul de evaluare a utilizării documentelor reglatoare: Curriculumul educației copiilor de vârstă timpurie și preșcolară (1-7 ani) în Republica
Moldova (2008), Standardele de învățare și dezvoltare pentru copil de la naștere până la 7 ani, Standardele profesionale naționale pentru cadrele
didactice din instituțiile de educație timpurie, realizat de UNICEF-Moldova, 2012;
5. Studiul național Validarea de vârstă a standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la vârsta de 7 ani, realizat de către Cen-
trul Național pentru Educație Timpurie și Informare a Familiei (CNETIF) din fondurile Proiectului Parteneriat Global pentru Educație, administrat
de Banca Mondială, 2010.
1
Noțiunea „copil” cuprinde „fete” și „băieți” de vârsta abordată.

1. Noțiuni generale despre Standardele de învățare și dezvoltare a copilului
de la naștere până la 7 ani
Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani reprezintă un document oficial, ce reflectă un cadru de referință privind aşteptările
despre ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să facă. Ele au menirea de a orienta actorii actului educațional în creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intra-
rea în şcoală, atât în mediul familial, cât şi în cadrul altor instituții de educaţie timpurie.
Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani recunosc:
 unicitatea copilului;
 caracterul global şi integrat al dezvoltării lui;
 rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări;
 importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului;
 rolul fundamental al adultului în îngrijirea, creşterea, dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie.
Acest document este destinat cadrelor didactice, părinţilor şi adulţilor care participă la creşterea, dezvoltarea şi educaţia copiilor și informează despre premisele
de dezvoltare a copilului în perioada timpurie și preșcolară.
Standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la naştere până la 7 ani se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 7 ani. Orice demers educaţio-
nal trebuie să aibă o finalitate. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc finalitățile cu caracter general. Întrucât există diferenţe individuale importante
între ritmurile de dezvoltare ale copiilor, standardele sunt flexibile, permiţând mici variaţii de la un copil la altul.
Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp, alţii înregistrează o dezvoltare gradată în acelaşi interval de timp. În ambele
cazuri, dezvoltarea lor este normală. De aceea, este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil. Prin
formularea lor, standardele doar orientează adulţii în procesul de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a tuturor copiilor, fiind niște
repere generale ale dezvoltării acestuia, și nicidecum trasee strict individuale de dezvoltare.
Standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la naştere până la 7 ani promovează o abordare personalizată a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare
şi dezvoltare, însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie, îngrijire şi dezvoltare timpurie.
Pentru cadrele didactice, standardele reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din Instituțiile de Educație Timpurie (IET). Potrivit
caracterului general, Standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la naştere până la 7 ani sunt relevante doar la nivel de grup de copii, însă nu la nivel indivi-
dual, în sensul diagnosticării nivelului de dezvoltare a copilului. Aceste standarde au fost concepute pentru a crea un sistem global comun de referinţă în educaţia,
îngrijirea şi dezvoltarea copilului. În acest context, scopul lor este de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă, instituție de educație timpurie,
raion, sistem, dar nicidecum dezvoltarea individuală a copilului, pentru care există instrumente psihologice speciale. Observarea copiilor, în baza standardelor şi a
indicatorilor, oferă cadrului didactic posibilitatea distingerii domeniilor de dezvoltare mai puţin integrate în activităţile desfăşurate în IET, pentru a interveni cu unele
modificări în proiectarea activităţilor ulterioare.

Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani reprezintă o premisă în elaborarea unui întreg sistem de standarde, vizând resur-
sele umane, serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia, îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere până la 7 ani. Aceste standarde au multiple utilizări,
evidente în următoarea schemă:
Utilitatea Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

îmbunătăţirea monitorizarea îmbunătăţirea

dezvoltarea şi evaluarea şi
procesului îmbunătăţirea îmbunătăţirea progresului la nivelului de
îmbunătăţirea îmbunătăţirea
educaţional din curriculumului calității formării și nivel de sistem cunoaştere publică
programelor de programelor
Instituțiile de destinat nivelului 0 pregătirii cadrelor educaţional destinat asupra importanţei
educaţie destinate educaţionale oferite
Educație Timpurie „Educaţie timpurie” didactice copiilor de la naştere şi valorii perioadei
părinţilor de creşe şi grădiniţe
de orice tip până la 7 ani copilăriei timpurii
Prin urmare, rolul esențial al standardelor este de a contribui, prin multiplele utilizări pe care le presupun, la o educaţie, îngrijire şi dezvoltare cât mai sănătoasă a
copilului, în acord cu ceea ce ne-ar plăcea să ajungă copiii când vor creşte. Ele se adresează tuturor părinţilor, instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie
a copiilor, instituţiilor care formează resurse umane ce vor lucra cu copiii, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie, îngrijire şi sănătate. Înțelegând
cum ne dorim să fie copiii noştri, vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările.
2. Principii aferente conținutului Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

În formularea și ajustarea Standardelor de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani s-au luat în considerare următoarele principii:
1. Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale ale copiilor
Fiecare copil este unic în modul în care creşte, se dezvoltă şi își formează competenţe. Din acest motiv, individualitatea fiecăruia trebuie recunoscută
şi tratată în acord cu necesitățile sale. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare, dar în ritmuri diferite. În consecință, aceștia nu vor atinge aceleaşi
standarde, la acelaşi nivel de performanţă, în acelaşi timp. Astfel, conţinutul standardului vizează aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la fiecare
perioadă de vârstă.
2. Principiul învățării active
Copiii sunt participanţi activi ai învăţării. Ei învaţă prin metoda ludică, prin implicare activă, angajare, explorare şi exploatare a simţurilor. În acest sens,
standardele propun o gamă largă de oportunităţi de învăţare, ce implică nemijlocit copilul.

3. Principiul abordării holistice a dezvoltării copilului
Învățarea reprezintă un proces complex și global, care angajează în totalitate copilul, iar dezvoltarea lui apare în rezultatul traversării simultane a tuturor
domeniilor de dezvoltare – cognitivă, fizică și emoțională, a fortificării sănătății, personală și socială, a limbajului şi comunicării – fapt ce demonstrează
că între domeniile de dezvoltare din standarde există o intercorelare și intercondiționare.
4. Principiul parteneriatului familie – comunitate
Familia și comunitatea constituie factori semnificativi în dezvoltarea şi învăţarea copilului. În standarde, se evidențiază faptul că toţi copiii se dezvoltă şi
învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care aceștia le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei – părinţii, apoi – comunitatea apropiată
şi mediul în care trăiesc. Astfel, standardele se centrează pe demersuri educaţionale corelate cu nevoile familiilor, comunității, în scopul creării unui par-
teneriat, incluzând participarea părților la organizarea și desfășurarea activităţilor.
5. Principiul echităţii şi non-discriminării

Trăim într-o lume diversă şi, de aceea, este important ca diversitatea să fie recunoscută şi apreciată într-o manieră pozitivă. În acest sens, standardele
pun accent pe incluziune, recunoscând dreptul tuturor copiilor de a fi educaţi, asigurând accesul egal la educație pentru toți. Totodată, ele sunt univer-
sale, sprijină creșterea și dezvoltarea tuturor copiilor, indiferent de cultură, statut socio-economic, de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de
învăţare.
6. Principiul interculturalităţii
Standardele vizează recunoaşterea şi respectarea valorilor naţionale şi ale celorlalte etnii, diversitatea mediilor și valorifică experienţa culturală şi
educaţională, cu care copilul vine din familie şi comunitate.
7. Principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare

Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor. Standardele reflectă diverse modalităţi şi experienţe
de învăţare, desfășurate în vaste medii de învăţare.
8. Principiul continuității
Pentru realizarea unei dezvoltări continue a copilului și pregătirea acestuia pentru școală, standardele asigură continuitatea la nivelul celor 4 perioade
de vârstă, precum și la nivelul 0 și 1 al sistemului de învățământ.

3. Cerințe pentru implementarea Standardelor de învățare și dezvoltare
a copilului de la naștere până la 7 ani
Pentru implementarea Standardelor de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani, trebuie să fie respectate următoarele cerințe:
1. Standardele trebuie să fie utilizate în așa mod, încât acestea să respecte bunăstarea copiilor şi familiile lor.
Familia reprezintă primul şi cel mai important educator, decident şi suport în viaţa copiilor. Implicarea acesteia în creșterea armonioasă și educația corectă
a copilului trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor.
2. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor, proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale
din familie.
Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta copiii, familiile, educatorii şi programele educaţionale să exceleze. Ele nu trebuie utilizate ca instrumente pen-
tru criticarea, excluderea sau sancţionarea copiilor, cadrelor didactice sau a familiilor.
3. Standardele trebuie utilizate judicios, în scopul pentru care au fost create.
Standardele trebuie să sprijine familia, care rămâne prima școală în care se lucrează și se educă copiii. Este important ca familia să constituie un mediu
favorabil dezvoltării armonioase a copilului, fără forțări, limite sau presiuni.
4. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani.
Pentru ca standardele să fie relevante, sistematice, ele trebuie revizuite periodic, printr-un proces interactiv.
5. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura aplicarea lor adecvată de către familie, unități de educație timpurie și
comunitate.
Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare eficace a acestora.
6. Utilizarea și implementarea optimă a standardelor necesită un suport tehnic şi resurse corespunzătoare.
Familiile, cadrele didactice şi adulţii implicaţi în educarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor pentru a se
asigura dezvoltarea copilului în toate domeniile indicate de acestea.

4. Structura Standardelor de învăţare şi dezvoltare a copilului
de la naştere până la 7 ani pe domenii de dezvoltare
Copiii învață prin explorarea lumii înconjurătoare care le stimulează dezvoltarea încontinuu, sub toate aspectele. În acest sens, Standardele de învăţare şi dez-
voltare a copilului de la naștere până la 7 ani sunt structurate pe 4 domenii de dezvoltare a copilului. Prin interacţiune cu mediul (fizic şi social), copiii trăiesc ex-
perienţe ce au un impact incontestabil asupra dezvoltării lor complexe. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc și se dezvoltă implică atât procese
cognitive, operaţii mentale, cât şi trăiri afective şi motricitate. Pentru astfel de experienţe, copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport fizic, cognitiv,
socio-emoţional, lingvistic.
Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate, adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu, iar experienţele de
învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului, cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. Ritmul dezvoltării fiecărui dome-
niu este diferit de la copil la copil.
Fiecare domeniu de dezvoltare are o anumită specificitate. De aceea, există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu, dar a căror rea-
lizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. De exemplu, dacă obiectivul este de a-l învăţa pe copil să mănânce de sine
stătător, acesta implică, pe lângă motricitate, coordonare oculo-motorie, atenţie şi reacţii emoţionale, prin modul în care adultul îl ajută, îl încurajează în mişcările
pe care le realizează, comunicând cu el, numind felurile de mâncare și obiectele cu care mănâncă. La fel, dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiu-
nile sociale ale copilului cu ceilalţi.
Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi, totodată, urmărirea dezvoltării holistice a copilului.
Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi, după caz, aspecte specifice ale subdomeniilor. Scopul acestui mod de structurare de a cuprinde toate
aspectele importante, de a evita suprapunerile, precum şi omiterea anumitor dimensiuni esențiale ale dezvoltării, conturează ideea completă a pregătirii copilului
pentru şcoală şi pentru viaţă.
Structura documentului este:
Domeniu de dezvoltare
Subdomeniu de dezvoltare
Aspect specific
Standard
Indicatori
Practici de sprijin

5. Corelarea domeniilor de dezvoltare cu standardele,
indicatorii şi practicile de sprijin
Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de reper. Pentru fiecare indicator, sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare,
pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standard. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard, iar, la rândul
său, toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic, în funcţie de
complexitate. Mai jos, sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomenii, apoi fiecare domeniu este prezentat sintetic prin standard, urmate de tabelul în care
se realizează corespondenţa între acestea, indicatori şi practici de sprijin. Domeniile sunt caracterizate:
Domeniul a. Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătăţii
Sănătatea, bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a acestora în perioada timpurie. Creşterea
şi dezvoltarea reprezintă procese complementare, chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic, precum: masă corporală, înălţime, dimensiuni
ale corpului. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau mai puţin aceiaşi pentru toţi copiii, ritmul schimbărilor variază puternic.
Dezvoltarea fizică normală, sănătatea, motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare, pentru un stil de viaţă activ și sănătos. Mişcarea şi
bunăstarea fizică sunt indispensabile dezvoltării creierului, oferind energie, echilibru şi disponibilitate de a fi implicaţi în experienţe de învăţare.
Dezvoltarea motricităţii favorizează dezvoltarea limbajului, a proceselor cognitive, a competenţelor sociale şi emoţionale. Atât motricitatea grosieră, cât şi cea
fină, precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător, dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp.
Capacitatea copiilor de a implica, a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea mişcărilor de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp,
exerciţiu şi sprijin. Mișcările de bază – mersul, alergarea, săritul, căţăratul, rostogolitul – precum și operaţiile mai complicate – utilizarea instrumentelor de scris, de-
sen, tăiere sau dezvoltarea deprinderilor de îmbrăcare şi mâncare – constituie un proces plin de încercări, dar şi reuşite, dacă i se oferă copilului susținerea necesară.
Activitățile artistice dețin un rol hotărâtor în dezvoltarea motricității fine, inclusiv a tuturor proceselor psihice ale preșcolarului.
Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor, motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. Ceea ce înso-
ţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de securitate personală. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un stil de viaţă sănătos. Deprinderile de
somn, igienă, nutriţie, îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor.
Vulnerabilitatea copiilor cauzată de fragilitatea acestora necesită dezvoltarea deprinderilor de securitate personală. Copiii trebuie să înveţe să evite situaţiile
periculoase, de manipulare sau mișcare inadecvată, în care s-ar putea accidenta, răni sau îmbolnăvi. De asemenea, copiii trebuie să înveţe când, cum şi cui să ceară
ajutor atunci când au nevoie, trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol.
Domeniul B. Dezvoltarea personală, emoțională și socială
„Oamenii sunt fiinţe sociale. În toate etapele vieţii, oamenii interacţionează unul cu celălalt. A învăţa cum să fii împreună cu ceilalți este esențial. Într-adevăr,
copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. În toate culturile, copiii dezvoltă ataşament faţă de adulţii importanţi pentru ei” [1, p. 41].
10

Dezvoltarea personală, socială și emoțională reprezintă fundamentul relațiilor și interacțiunilor care dau semnificație experiențelor copiilor de acasă, de la
grădiniță, din comunitate. Ea influențează semnificativ succesul copiilor în viață și la școală.
Încă din primele clipe ale vieții, copiii stabilesc interacțiuni cu părinții2, alte persoane din familie, cu alți copii și adulți. Calitatea acestor interacțiuni stimulează
dezvoltarea personală și socio-emoțională adecvată a copiilor. Specificul acestui domeniu ține de corelația dintre planul social și cel emoțional. Aceste dimensiuni se
completează reciproc și sunt interdependente. Interacțiunile sociale reușite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă și asigură autocontrolul.
Capacitatea copiilor de a-și recunoaște și exprima propriile sentimente, de a le stăpâni, controla, înțelege și de a răspunde la emoțiile altora favorizează dezvolta-
rea emoțională a acestora. Rolul primordial îl deține dezvoltarea percepției, conceptului și imaginii de sine a copilului: trăsături, capacități, motivații, dorințe, nevoi,
preferințe, roluri sociale, inclusiv roluri de gen. Treptat, copilul va ajunge să-și răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. La fel de importantă în ecuația dezvoltării
emoționale este încrederea în sine, convingerea în reușită, independența și responsabilitatea personală, sentimente care alimentează și susțin dorința naturală a
copiilor de cunoaștere, explorare, descoperire.
Exprimarea și înțelegerea propriilor emoții și ale celorlalți, de la primare (bucurie, frică, mânie) la cele mai complexe (mândrie, rușine, vină), constituie competențe
specifice domeniului emoțional. Copilul învață să le simtă, învață să le exprime și să le recunoască.
Relațiile sociale pozitive se formează atunci când copiii înțeleg semnificația diferitelor comportamente, când sunt capabili să se adapteze diverselor contexte
sociale și sunt implicați în activități de grup. Interacțiunile cu cei apropiați sunt imperative pentru „sănătatea” personală și socio-emoțională a copilului, oferind sen-
timentul de stabilitate, securitate, apartenență (familie, etnie, religie, gen etc.) și, astfel, stimulând învățarea copilului. Relațiile pe care le stabilește copilul cu ceilalți
necesită siguranță, receptivitate, disponibilitate și confort emoțional. În consecință, copiii își dezvoltă multiple abilități: de cooperare, de negociere, de a conduce și
a fi conduși, de a lega prietenii, de a-și exprima sentimentele într-o manieră acceptată social.
Relațiile sociale ale copilului cu adulții vizează capacitatea de a avea încredere și de a interacționa cu ușurință, precum și de a recunoaște rolurile sociale ale
acestora.
Copilul, prin interacțiune cu alți copii, exersează cooperarea, capacitatea de a stabili și de a menține relații de prietenie, învață să țină cont de dorințele și nevoile
celorlalți, învață să respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalți copii este o sursă importantă pentru a observa diferențele și asemănările
dintre oameni, diversitatea acestora. Adaptarea la diversitate, respectarea ei prin stabilirea relațiilor pozitive, precum și empatia reprezintă competențe importante
ale dezvoltării sociale.
Domeniul C. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, dar și a
înțelegerii semnificației mesajelor), a comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare orală și scrisă, non-verbală și verbală), cât și preachizițiile pentru
scris – citit.
Acest domeniu asigură stăpânirea exprimării orale și scrise, ca abilitate de a înțelege comunicarea verbală și scrisă. Se susține că, prin ascultare și exprimare
în situații de grup, preșcolarii devin capabili să exploreze experiențele altor persoane și să-și extindă, astfel, propriul repertoriu de experiențe semnificative. Se
urmărește ca aceștia să vorbească cu încredere, clar și fluent, utilizând modalități de exprimare adecvate, în funcție de interlocutor. Prin acest domeniu, se recoman-
dă tuturor cadrelor didactice să furnizeze contexte în care preșcolarii să se poată exprima și să utilizeze activ mijloacele de comunicare. Din această perspectivă, se
consideră că studiul operelor literare specifice vârstei rafinează gândirea și limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a înțelege situațiile interpersonale complexe
și aduce o contribuție importantă la dezvoltarea capacităților de evaluare.
În calitate de părinți se subînțelege și mama, și tata, pentru a depăși stereotipul de responsabilizare exclusivă a mamelor pentru îngrijirea și creșterea copilului, pentru a oferi oportunități și taților de a se implica activ în acest
2
proces.
11

În cadrul acestui domeniu se include și primul contact al copilului cu o limbă străină sau regională. În acest sens, copilul va fi obișnuit, sistematic, să asculte so-
noritatea specifică limbii auzite, să o recunoască, să reproducă ritmul, fonemele și intonația acesteia. De asemenea, copilul va fi ajutat să învețe cuvinte care îi vor
permite să vorbească despre el însuși și despre mediul înconjurător, care îi vor facilita relațiile/contactele sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective și care
îl vor ajuta să participe la viața comunității. Activitățile cele mai potrivite pentru această învățare sunt: memorarea de cuvinte/propoziții/expresii, cântece și jocuri
muzicale; imitarea ritmurilor diferite, prin acompanierea frazelor auzite și repetate cu o tamburină; jocuri de limbă; comunicarea gândurilor/mesajelor simple în
limba respectivă. Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat să învețe elemente ale culturii țării/regiunii respective (istoria locurilor, creații artistice specifice, mâncăruri,
activități tradiționale etc.).
Limbajul, comunicarea și deprinderile de citit – scris sunt puternic intercorelate, de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. Dezvoltarea limbaju-
lui vizează dezvoltarea vorbirii și a formelor vorbirii, a vocabularului, a culturii sonore a vorbirii, a structurii și formelor gramaticale corecte. Achiziționarea treptată
a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă și cu sens a limbajului în contexte sociale.
Premisele citit – scrisului vizează abilități comportamentale precursoare formelor convenționale de scris și citit. Ele includ receptarea mesajului scris, conștientizarea
mesajului cuprins în materiale tipărite, abilități de seriere, de comunicare prin mesaj scris.
Domeniul D. Dezvoltarea cognitivă
În primii ani de viaţă, se petrec schimbări spectaculoase în structurile operatorii ale copilului. El ajunge să cunoască şi să înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială
şi îşi dezvoltă gândirea, imaginaţia, observarea, abilitățile de rezolvare de probleme. Domeniul dezvoltării cognitive vizează dezvoltarea gândirii logice, formarea
reprezentărilor matematice, precum şi a cunoştinţelor despre lume. Conexiunile dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului, ce nu se limi-
tează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală.
Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă la procesele prin care copiii dobândesc capacitatea de a gândi, de a asimila şi de a utiliza
informaţia pe care o receptează. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social, prin care copiii își construiesc
mental noi concepte, ce urmează a fi descoperite. Totodată, copiii învaţă multe lucruri atât de la adulţi3, cât şi de la alţi copii. Acest proces de învăţare prin învăţare
şi descoperire se realizează prin multiple căi: comunicare, explorare a lumii înconjurătoare, mișcare, muzică etc. De aceea, este oportun ca, prin activităţile în care
sunt implicaţi, copiii să fie solicitaţi:
• să analizeze relaţiile între obiecte, evenimente, persoane (asemănări, deosebiri, asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea, pentru a-și dezvolta gândirea criti-
că și capacitățile de rezolvare a problemelor;
• să utilizeze numerele şi numeraţia, operaţiile aritmetice, operarea cu mulțimi, orientarea în timp și spațiu, formele geometrice, unitățile de măsură în viaţa de
zi cu zi;
• să înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii;
• să se familiarizeze cu mediul înconjurător prin utilizarea metodelor și instrumentelor de investigare;
• să înţeleagă modul de interacţiune a oamenilor (femei și bărbați) cu mediul înconjurător, condiţiile necesare vieţii.
3
În calitate de educatori, îndrumători, cadre didactice se subînțeleg și femei și bărbați, pentru a depăși stereotipul de responsabilizare exclusivă a femeilor pentru îngrijirea și educarea preșcolarilor, pentru a oferi oportunități
și bărbaților de a se implica activ în acest proces.
12

Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului.
Domeniul Capacitățile și Atitudinile de învățare

– curiozitatea și interesul, persistența, creativitatea și independența –
este abordat în prezentul document în cheia competențelor transversale. Din această perspectivă, se asigură funcționalitatea tuturor domenii-
lor de învățare și dezvoltare: fizică, socio-emoțională, cognitivă și de limbaj. Indicatorii care vizează competențele transversale sunt prezenți în
cadrul celor 4 domenii nominalizate.
Domeniile și subdomeniile în baza cărora au fost organizate standardele sunt structurate astfel:
A. Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății
Subdomeniul 1: Dezvoltarea fizică

A.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea motricității grosiere
Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze diverse mișcări și activități fizice.
A.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricității fine

Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze obiecte pentru dezvoltarea motricității fine.
Standard 3. Copilul va fi capabil să realizeze compoziții plastice (desene, picturi, modelaje și aplicații).
A.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie

Standard 4. Copilul va fi capabil să-și controleze și dirijeze propriile mișcări prin utilizarea adecvată a simțurilor.
Subdomeniul 2: Fortificarea sănătăţii

A.2.1. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia
Standard 5. Copilul va fi capabil să recunoască beneficiile unei alimentații sănătoase.
A.2.2. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală

Standard 6. Copilul va fi capabil să aplice regulile de menținere a sănătății și igienei personale.
A.2.3. Aspect specific: Securitatea personală

Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte regulile de securitate personală.
13

A. Domeniul: Dezvoltarea fizică şi fortificarea sănătăţii
De la naștere până la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 de luni)
Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin
1. Îşi ridică capul şi pieptul, fiind pe Oferiţi copilului, în perioadele
 14. Merge/aleargă cu uşurinţă, Oferiţi copilului posibilitatea de a

burtă. când e treaz, momente în care să schimbând ritmul şi direcţia alerga, de a sări, de a se căţăra, de a
2. Dobândeşte control al mişcărilor stea pe burtă. Supravegheaţi-l. (înainte, înapoi, în linie dreaptă, se târî.
mâinilor şi picioarelor. Puneţi-i la dispoziţie obiecte care
 circular, inclusiv cu muzica). Puneţi-i la dispoziţie jucării, diferite

3. Se rostogoleşte. să poată fi trase, împinse, ridicate. 15. Urcă şi coboară din pat/de pe scaun materiale şi echipamente, care să-l
4. Îşi caută picioarele şi le aduce Acordaţi-i spaţiu pentru a se mişca
 sau de pe alte obiecte de mobilier implice în activităţi de mişcare (căluţi
către gură. liber, pentru a încerca să meargă, accesibile. pentru a fi călăriţi, cuburi pe care se
5. Stă în şezut. să se ridice, să se caţere. 16. Loveşte/aruncă mingea cu control poate urca, căsuţe din piese mari de
6. Se leagănă înainte şi înapoi, Asiguraţi-vă că mediul în care se
 redus al direcţiei şi al vitezei. Lego).
ajutându-se cu mâinile şi află copilul este sigur şi securizat 17. Sare pe loc, păstrând echilibrul. Implicaţi copilul în activităţi care să-i

genunchii, şi mai târziu se pentru a avea libertate de mişcare. 18. Stă într-un picior; se ridică solicite echilibrul, poziţii diferite ale
târăşte. Jucaţi-vă cu copilul, faceți diferite
 în vârful degetelor. corpului.
7. Se împinge ca să se ridice în activități în care să cântați împreu- 19. Urcă şi coboară scări, nealternând Oferiţi copilului cel puţin 60 de mi-

picioare, sprijinindu-se de ceva nă și să exersaţi mişcările mâinilor picioarele. nute de activitate fizică în fiecare zi și
sau cineva. şi picioarelor („Tăpuşele-tăpuşe- 20. Încearcă activităţi noi, care necesită momente de odihnă după acestea.
8. Merge, ţinându-se de mobilier. le”, „Picioruşe-picioruşe” etc.) și mişcări fizice. Propuneți copiilor exerciții care să

9. Se apleacă pentru a explora realizați diferite activități fizice. 21. Participă activ la jocuri, dansuri, implice genunchii și gâtul (pentru for-
obiectele aflate pe covor. Etc.
 activități fizice și alte momente de marea ținutei corecte).
10. Încearcă să urce scările. regim. Lăsați copilul să umble şi să se joace

11. Duce obiecte în mâini în timp ce 22. Redă caracterul vesel al melodiei de desculț, atât în casă, cât şi în grădină,
merge. dans prin mişcări simple. într-un loc curat, acoperit cu nisip şi
12. Încearcă să realizeze diferite miş- 23. Se deplasează în mâini și genunchi. îngrădit.
cări. 24. Se târăște pe sub funia întinsă. Propuneţi jocuri cu mişcări însoţite

13. Execută acţiuni de joc din folclo- 25. Poziționează membrele și corpul, de cântec („Iepuraşul”, „Băsmăluţa”).
rul copiilor. demonstrând o ținută corectă (ține Etc.

gâtul drept, ține genunchii în față,
fără să-i împingă înapoi).
14

De la 3 până la 5 ani (37-60 de luni) De la 5 până la 7 ani (61-84 de luni)
26. Merge/aleargă circular, în Puneţi la dispoziţia copilului echipamen-
 38. Coordonează părțile Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor, de

jurul unor obstacole, obiecte. te de joacă pentru a alerga în jurul lor, a propriului corp în realizarea descoperire a personajelor pe baza mişcă-
27. Merge/aleargă desculţ prin se târî pe sub ele, a se căţăra pe ele. unor mişcări. rilor.
iarbă, nisip, pietriş. Propuneţi copilului rostogolirea mingii
 39. Poziţionează corpul Încurajaţi imitarea de mişcări ale animale-

28. Se târăşte prin tuneluri. mari; exerciţii cu mingea mică. Jucân- şi membrele în mod lor, ale personajelor din poveste, realizarea
29. Se caţără pe echipamente de du-vă împreună, demonstraţi-i mişcări corespunzător, pentru a imita de forme împreună cu alt copil (un pod, un
joacă pentru copii. noi şi îndemnaţi-l să le încerce şi el. ceva sau pe cineva, pentru a cerc, un pătrat), creează forme cu ajutorul
30. Prinde/aruncă cu ambele Jucaţi-vă cu copilul, imitând animale
 executa o mişcare. degetelor (un cerc din degete etc.).
mâini o minge mare. care sar. 40. Aleargă, schimbând tempoul Exersaţi-i viteza, forţa, precizia.

31. Lovește/prinde mingea care Supravegheaţi copilul când coboară
 după semnal. Propuneți copilului să se deplaseze pe di-

sare de pe diferite suprafețe. scările, când merge cu tricicleta/bici- 41. Merge graţios, lent, prin ferite suprafețe, folosind diverse tipuri de
32. Sare pe ambele picioare cleta. schimbarea ritmică de pe un mers (pentru formarea ținutei corecte și
şi peste obiecte mici, Implicaţi copilul într-o varietate largă
 picior pe altul, prin săritură. profilaxia piciorului plat).
păstrându-şi echilibrul. de activităţi fizice şi de mişcare, în di- 42. Merge pe un teren denivelat, Solicitaţi copilului să ia/să aducă lucruri, ju-

33. Pedalează corespunzător verse momente ale zilei (cel puţin 60 pe vârfuri, pe partea cării din casă/din sala de grupă, când ieşiţi
când merge cu tricicleta/ de minute zilnic). exterioară a pantei. în spaţiul de joacă de afară.
bicicleta. Propuneți copilului exerciții care implică
 43. Urcă şi coboară scările, ţinând Puneţi la dispoziţia copilului mingi de dife-

34. Urcă şi coboară scările, mai multe mișcări în timpul deplasării. un obiect într-o mână sau în rite mărimi. Implicaţi-l în jocuri cu mingea.
alternând picioarele. Supravegheați copilul când atinge pe-
 ambele mâini. Implicaţi copiii în activităţi casnice simple:

35. Poziționează membrele și retele, observați dacă reușește să-l 44. Loveşte/aruncă mingea către măturat, adunarea rufelor, aranjarea jucă-
corpul, demonstrând o ținută atingă cu diferite părți ale corpului un punct anume cu oarecare riilor sau a mesei, mutarea unor obiecte,
corectă (atinge peretele cu (pentru formarea ținutei corecte). precizie. strângerea frunzelor uscate, scoaterea gu-
umerii, fesele și călcâiele). Faceţi ca activităţile fizice să fie distrac-
 45. Participă, în mod regulat, la noiului etc.
36. Participă, cu entuziasm, tive, amuzante. activităţi fizice de alergare, Oferiţi copilului, în permanență, oportuni-

în diverse activităţi fizice: Cântaţi cu copilul, asociind cântecul cu
 dans, jocuri sau chiar sporturi. tatea de a se mişca în aer liber şi învăţaţi-l
alergare, căţărare, aruncări, mişcarea. 46. Participă la activităţi casnice, noi mişcări, supuneţi-l noilor provocări.
rostogoliri, dans, proceduri Dansați, faceți jocuri și dramatizări
 care implică mişcare: Efectuaţi elemente ale dansului popular:

de călire ș.a. pentru a pune în mișcare toate părțile măturatul, adunarea rufelor, hora, sârba. Propuneţi copilului să execute
37. Execută mişcări corpului. aranjarea jucăriilor, mutarea însărcinări de tip creator, să însceneze, in-
corespunzătoare conţinutului Propuneți copiilor activități în care să
 unor obiecte. dependent, cântece.
frazelor muzicale (cântece, utilizați jucării interactive. 47. Improvizează mişcări de dans Utilizați jucării interactive în activități.

jocuri, dramatizări). Etc.
 după muzică. Etc.

15

48. Prinde degetele adultului.  Puneţi obiecte în jurul copilului, 55. Frunzărește paginile unei cărţi una  Antrenați copilul în activități ce per-
49. Caută cu ambele mâini jucăriile, pentru ca el să ajungă la ele, să le câte una. mit prinderea obiectelor în mâini.
obiectele şi sticluţele din jurul prindă, să le ridice. 56. Manipulează obiecte (mozaic,  Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte
său, le apucă.  Încurajaţi copilul să se joace cu bizibord, joc sorter etc.). din gospodărie cu părţi care se înşu-
50. Imită cu mâna gestul de „La jucării în timp ce face baie (să le 57. Execută mișcări cu degetele și rubează/deşurubează (de exemplu,
revedere!”, de aplauze. scufunde, să le umple cu apă, să le palma după conținutul textului borcane din plastic cu capac, pirami-
51. Transferă obiecte mici dintr-o golească etc.). audiat. de etc.).
mână în alta.  Puneţi la dispoziţia copilului cărţi 58. Deschide/închide atent uşa.  Propuneți copilului să realizeze
52. Goleşte/umple cutii de/cu cu pagini groase, cartonate. 59. Utilizează corespunzător unele mișcări după textul poeziei, al jocului,
conţinut.  Încurajați/îndemnați copilul atunci tacâmuri. al cântecului în care se solicită mişca-
53. Frunzărește paginile unei cărţi când dorește să se descurce de sine rea mâinilor şi a degetelor (baterea
mari, deseori – mai multe pagini stătător în momente de rutină. din palme, cântatul la pian, imitarea
odată.  Etc. toboşarului, a ploii, a moriştii etc.
54. Face singur, cu ardoare, anumite  Urmăriți copilul în momentele când
lucruri (mănâncă, bea, se închide/deschide ușa, ca să nu-și
îmbracă). prindă degetele.
 Oferiţi copilului cărţi cu poveşti, ima-
gini şi daţi-i libertatea să le explore-
ze. Încurajaţi activităţile de lecturare
individuală, în perechi sau în grupuri
mici.
 În timpul mesei, puneţi la dispoziţia
copilului tacâmuri personale (lingu-
ră și furculiță cu vârfuri rotunjite) și
încurajați-l în autoservire.
 Etc.
16

60. Mănâncă cu tacâmuri (lingură,  Oferiţi copilului seturi de jucării: 63. Îşi pune pantofii şi îşi leagă Exersaţi abilităţile copilului de auto-

furculiţă). veselă, mobilă, haine pentru pă- şireturile. servire în fiecare situaţie potrivită.
61. Încheie nasturi, fermoare mari. puşi şi timp pentru a se juca cu ele. 64. Se îmbracă/dezbracă. Demonstraţi copilului, în caz de ne-
62. Manipulează obiecte mici  Demonstraţi, prin propriul exem- 65. Utilizează obiecte de diferite cesitate, acţiunea corectă şi acordaţi-i
(şiruri de mărgele, puzzle etc.), plu, metode de utilizare a veselei forme și dimensiuni, revenind ajutor s-o însuşească.
persistând în rezolvarea unei și, în caz de necesitate, atenţionaţi asupra sarcinii, chiar dacă are Oferiţi costumaţie în Centrul de joc

sarcini. asupra folosirii acesteia. dificultăți. simbolic și învățați copiii să-și încheie
 Organizaţi activităţi în centrul de şi descheie nasturii.
jocuri de masă manipulative. Acordați, zilnic, timp activităţilor

 Utilizaţi Centrul de joc simbolic de dezvoltare a motricităţii fine,
pentru a exersa îmbrăcarea şi dez- valorificând situaţii de rutină: aranja-
brăcarea păpuşilor. rea mesei, aranjarea jucăriilor, pregă-
 Vorbiți cu copilul despre acțiunile tirea materialelor distributive etc.
care i-au reușit și care au eșuat, Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi ni-

ajutați-l să pună în aplicare mai sip pentru antrenarea degetelor.
multe alternative de rezolvare. Oferiţi ajutor în soluţionarea proble-

De exemplu: să facă un puzzle mai melor şi susțineți copilul, sporindu-i
dificil, să finalizeze un turn din cu- încrederea în forţele proprii.
buri. Discutaţi individual sau în grup sar-

 Etc. cina și examinaţi alte posibilităţi de
abordare a acesteia. Propuneţi copi-
lului să reflecteze asupra sarcinii şi să
revină la soluționarea ei.
Oferiţi timp suficient activităților de

joc/sarcinilor complexe, pentru a le
finaliza.
Etc.

17

66. Lasă urme prin apăsare în Asigurați copilului un spațiu
 68. Mâzgălește cu creionul,  Puneţi la dispoziţia copilului materiale pentru
plastilină, în coca de modelat; pentru activități cu creioane începând să imite semne desen şi încurajaţi-l să deseneze. Apreciați-i
lasă amprente colorate cu de ceară, creioane mai groase, longitudinale și circulare. permanent efortul.
ajutorul degetelor pe coli de guașă, plastilină, cocă de mo- 69. Utilizează instrumente și  Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poa-
hârtie. delat și desenaţi/modelați cu materiale de desenat: creioane tă observa poziţia corpului și a instrumentelor
67. Rupe și mototolește bucăți el pe foi mari (tip A3). simple, creioane cerate, pentru desen. Explorați utilizarea a cât mai
mari de hârtie. Puneți la dispoziția copilului
 markere, pensule etc. multor instrumente.
șervețele de bucătărie, hâr- 70. Colorează nerespectând  Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru
tie colorată, pentru a rupe din conturul. exersarea desenului (la masă, pe şevalet, pe
acestea bucăți, apoi propuneți-i 71. Desenează oameni – capete și plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, cu apă
să le lipească, pentru a obține o membre care pornesc direct de pe timp de vară etc.).
compoziție plastică. la cap.  Nu insistaţi asupra respectării coloratului în
Etc.
 72. Trasează linii, desenează contur la această etapă de vârstă. Oferiți-i copi-
puncte, urme, pete. lului, pentru desen, foi A3 sau suprafeţe mari.
73. Rulează și întinde plastilina  Ajutaţi copilul să deseneze, pornind de la con-
(în formă de inel, bilă, turtă, turul mâinii; în locul degetelor, desenați feţe cu
balonaș). diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe etc.).
74. Aranjează pe foaie și încleie  Inițiați activități cu plastilina/coca de modelat.
imagini din 2-4 părți (un om de Observați-l cum frământă boțul de plastilină în-
zăpadă, o băsmăluță, o farfurie tre palme, prin mișcări liniare și circulare, ca să
sau o aplicație decorativă). obțină forma obiectelor cunoscute.
75. Rupe bucăți mici dintr-o bucată  Propuneți copiilor forme (cerculețe, pătrate,
mai mare de hârtie. dreptunghiuri) și observați ce ar putea obține
din ele prin aranjarea lor pe foaie.
 Inițiați activități cu hârtie creponată/colorată.
De exemplu: hrană pentru puișori, ploiță.
 Etc.
18

76. Utilizează diverse materiale din  Oferiţi copilului variate materiale 85. Utilizează materiale, ustensile și  Elaboraţi împreună cu copiii compo-
centrul de artă (creioane, pensule, pentru desen. tehnici pentru a picta, modela, ziţii plastice din puncte, linii; aplicaţii
bureţi etc.).  Propuneţi copilului activităţi de de- decupa. din frunze; ornamentări ale obiecte-
77. Copiază, conturează, decorează cupare, alcătuind ozoare și lipindu- 86. Modelează obiecte de diferite lor, pe care le veți descrie, utilizând
diverse forme. le consecutiv. forme, respectând structura limbajul plastic.
78. Taie în linie dreaptă sau curbă. De exemplu: confecţionarea hăinu- proporțională.  Experimentaţi împreună desenul
79. Lipeşte fragmente din hârtie, ţelor pentru personajele preferate. 87. Aplică motive ornamentale în prin diverse modalități (cu degetele,
elemente din natură şi materiale  Exersaţi regulile de utilizare a in- compoziții plastice. bureţi, vată, pensulă, markere, cre-
reciclabile, pentru a crea o strumentelor, asigurând copilului 88. Face construcții din hârtie, folosind ioane, cretă etc.).
imagine. un mediu securizat. diferite tehnici cunoscute.  Implicaţi copilul în activităţi de mo-
80. Desenează schiţa corpului uman  Puteţi desena corpul omenesc, fo- delare, elaborând împreună compo-
cu mai multe detalii (cap, corp, losind oglinzi mari, atât pentru ob- ziţii plastice.
degete etc.). servare, cât şi pentru pictarea pe  Susțineți copilul în inițierea modalită-
81. Reprezintă, prin desene, poveşti şi oglindă a conturului unei păpuşi, ților de stilizare a formelor, de aplica-
experienţe personale. de exemplu. re a îmbinărilor armonioase, folosind
82. Colorează imaginile, respectând  Apreciaţi efortul copilului de a co- diferite materiale.
conturul acestora. lora în contur; folosiţi imagini pe foi De exemplu: încondeierea ouălor,
83. Modelează obiecte din câteva A4. colaje din materiale textile, reciclabi-
părți, folosind diferite procedee  Exersați modelarea obiectelor din le etc.
de înfrumusețare (o ceașcă sau câteva părți.  Propuneți copilului să confecționeze
castron, pe care, ulterior, le va  Propuneți copiilor activități creati- din diverse materiale (hârtie albă, co-
putea decora cu mărgele sau orice ve cu hârtie colorată, hârtie crepo- lorată, glasată etc.), combinând teh-
alt material). nată. nici diferite de rupere, tăiere, lipire,
84. Pliază hârtia de formă De exemplu: crearea jucăriilor/de- îmbinare, pliere, împletire, quilling,
dreptunghiulară/pătrată în două, corului pentru brad, realizarea unei origami.
felicitări etc. De exemplu: păpuși pentru teatrul
pe mijloc, unind colțurile. Desfășurați activități cu copilul în
 de masă/teatrul degețelelor, semn
care sunt integrate jocuri interacti- pentru carte, covoraș.
ve.  Propuneți copiilor jocuri interactive.
 Etc.  Etc.
19

A.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie
89. Răspunde, întorcându-se după Verificaţi nivelul de zgomot din apro-
 95. Ţine cana şi bea din ea fără ca să Încurajaţi copilul să bea singur din

sunetul sau atingerea percepută. pierea copilului. Evitaţi expunerea lui verse din lichid. cană.
90. Focalizează vederea asupra la sunete puternice. 96. Realizează mişcări artistice, Oferiţi oportunităţi pentru activi-

obiectelor din apropiere sau Stimulaţi vederea copilului cu jucă-
 după modelul adultului, cum ar tăţi fizice, care integrează mişcarea
depărtare. rii care pendulează, pe care le poate fi dansul pe fon de muzică sau cu utilizarea simţurilor (jocul um-
91. Explorează mediul cu mâinile şi prinde. Numiți obiectele din preajma mişcări ritmice. brelor, pictura cu picioarele, miş-
gura. copilului. 97. Demonstrează coordonare cări la auzul unor semnale etc.).
92. Realizează coordonarea oculo- Legănaţi uşor copilul, în braţe, în ba-
 oculo-motorie în jocurile Ghidați mişcările copilului, reali-

motorie în cadrul anumitor lansoar sau alte echipamente de joa- de construcţie, în realizarea zând anumite activităţi împreună:
mişcări. De exemplu: pune că. puzzleurilor, în înşirarea de dansul, bătutul la tobă, cântatul la
obiecte mici într-un recipient mai Oferiţi copiilor obiecte din materiale
 obiecte pe aţă etc. pian etc.
mare. şi texturi diferite. 98. Utilizează, în joc, obiecte din Oferiţi jucării şi obiecte din mate-

93. Reacţionează la texturi şi Numiţi, când vorbiţi cu copilul, culori-
 texturi diferite (nisip, apă, frunze, riale şi texturi diferite. Numiţi-le.
suprafeţe diferite. le, forma, mirosurile, gusturile, tem- pluş, plastic, burete etc.). Etc.

94. Aruncă, loveşte diferite obiecte peratura aerului etc.
pentru a scoate sunete. Explicaţi-i copilului regulile de sigu-

ranță alimentară, când mâncarea e
prea fierbinte (inclusiv tacâmurile)
sau, dimpotrivă, prea rece.
Jucaţi-vă zilnic cu copilul.

Folosiţi păpuşi de pluş pentru a le

transforma în personajele unei mici
scenete.
Etc.

20

A.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie
99. Imită animale/personaje din  Utilizaţi jocuri care solicită simţu- 104. Recunoaşte, prin atingere/pipăit,  Desfășurați jocuri de recunoaştere a for-
povești prin mişcare, sunete, rile şi mişcarea corpului: jocuri de obiecte ascunse, fără să le vadă. melor, materialelor, sunetelor prin im-
îmbrăcăminte etc. imitaţie, cântece cu indicații etc. 105. Răspunde la diverse semnale de plicarea simţurilor (auz, pipăit, miros).
100. Demonstrează o mai bună  Înscenați jocuri în care copilul imi- natură diferită (culoare, sunet, De exemplu: Jocul „Ce-i ascuns în săcu-
coordonare oculo-motorie. tă mişcările și sunetele animalelor simboluri grafice). leţ?”
De exemplu: rostogolește favorite/cunoscute, inventează ro- 106. Manipulează cu păpuşi.  Organizați jocuri/exerciţii de tipul Stop-
mingea printre obiecte. luri. De exemplu: păpuşi care pot fi Start.
101. Împinge obiecte către o  Oferiţi oportunitatea de a utiliza îmbrăcate pe mână, marionete  Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcări-
destinaţie, se balansează echipament special pentru spaţiul etc. lor la semnal, după ritmul muzicii; jocuri
în scrânciob, alunecă pe de joacă în aer liber. 107. Demonstrează o mai bună cu schimbarea direcţiei şi a vitezei de
tobogan.  Realizaţi trasee cu obstacole pe coordonare oculo-motorie, care mişcare.
102. Îndeplinește mișcări care trebuie să le ocolească, să le presupune acțiuni minuțioase  Realizați jocul „Roboţelul cu telecoman-
corespunzătoare fragmentului escaladeze. (să facă Lego, să aranjeze cuburi, dă”. Solicitaţi copilului să redea, prin
muzical audiat.  Propuneți copilului să asculte mu- să înșire mărgele, să țintească mişcări, comenzile auzite.
103. Imită ritmul, folosind, în zică, să danseze, făcând mișcări cu- mingi în obiecte etc.).  Realizaţi un teatru de păpuşi.
jocuri, instrumente muzicale. noscute, sau să improvizeze. 108. Duce o cană cu apă plină dintr-o  Implicaţi copilul în acţiuni de ajutor reci-
 Stimulați copilul să folosească în parte într-alta a camerei, fără să proc: la aranjarea mesei, la curăţenie, la
jocuri zornăitoarea, clopoțeii, tam- o verse. locul de depozitare a materialelor.
burina, tobița. 109. Coordonează mișcările în  Organizați și practicați activ jocuri muzi-
 Etc. colectiv, respectând caracterul cale și dansuri cu caracter diferit.
muzicii. De exemplu: Hora, Sârba, Alunelul etc.;
110. Improvizează scurte motive jocuri muzicale din folclorul copiilor:
ritmico-melodice la instrumente Paparuda, Drăgaicele etc.
muzicale pentru copii.  Propuneți copilului diverse instrumen-
te muzicale (jucării) cu care ar putea să
repete sau să improvizeze scurte motive
ritmico-melodice individual și în ansam-
blu cu alți copii. Observați copilul în tim-
pul improvizării.
 Etc.
21

A. 2.1. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia
111. Se hrăneşte prin alăptare. Creaţi un mediu relaxat, propice
 115. Recunoaște şi mănâncă o mare Vorbiţi cu copilul despre importanţa

112. Îşi reglează viteza şi intensitatea alăptării. varietate de produse alimentare. alimentaţiei şi a apei pentru sănăta-
cu care mănâncă. Urmăriţi copilul pentru a observa
 116. Face diferenţa între lucruri tea organismului.
113. Consumă o varietate de când îi este foame şi când este să- care se mănâncă/comestibile Încurajați copilul să bea apă pe par-

mâncăruri/produse din toate tul. şi cele care nu se mănâncă/ cursul zilei.
grupele de alimente. Faceţi din momentul mesei o plă-
 necomestibile. Oferiţi copilului posibilitatea de a ale-

114. Explorează mâncarea cu cere şi un prilej de a-l învăţa pe co- 117. Încearcă noi feluri de mâncare, ge între câteva feluri de bucate.
degetele. pil să mănânce independent. atunci când îi sunt oferite. Introduceţi, treptat, alimentele noi,

Supravegheați copilul în timpul me-
 împreună cu cele preferate de copil.
sei, pentru a observa dacă nu înghi- Propuneți copilului produse ce fac

te bucăți mari de hrană. parte din diferite grupuri de alimen-
Urmăriţi reacția copilului atunci
 te: 1: cereale; 2: legume și fructe; 3:
când îi propuneți produse alimen- carne, pește, ouă, lactate și 4: dulciuri
tare noi, în cantități recomandate și grăsimi.
de medici. Etc.

Oferiţi feluri de mâncare ce permit

explorarea ei cu degetele (cereale,
biscuiţi mici).
Etc.

22

A. 2.1. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia
118. Participă, cu interes, la  Organizaţi activităţi de preparare 122. Explică beneficiile sau daunele Implicaţi copilul în prepararea, servi-

pregătirea unor gustări a unor salate şi implicaţi-l pe copil anumitor alimente pentru rea şi degustarea unei mese sănătoa-
sănătoase. în pregătirea lor. Discutaţi despre organismul uman. se.
119. Alege produse alimentare fiecare produs utilizat şi despre 123. Recunoaşte produsele Discutaţi despre cele mai sănătoase și

sănătoase dintr-o mulțime de importanţa igienei alimentare şi a alimentare sănătoase dintr-un nutritive alimente.
feluri de mâncare. unei alimentaţii sănătoase. grup. De exemplu: beneficiile consumului
120. Îşi apreciază porţia de mâncare  Observați copilul cum se compor- 124. Optează pentru consumarea de apă și riscurile consumului de bău-
după necesitate. tă în timpul mesei, în cât timp ia fructelor și legumelor. turi îndulcite etc.
121. Cunoaște importanța fructelor masa, cum mistuie hrana. Realizaţi activităţi de joc privind ali-

și a legumelor pentru sănătatea  Organizaţi activităţi în care să dis- mentaţia, servirea mesei şi compor-
omului. cutaţi despre fructele și legume- tamentul sănătos în timpul mesei, în
le preferate ale copiilor şi despre care copilul interpretează diferite ro-
importanţa igienei alimentare şi a luri.
unei alimentaţii sănătoase. De exemplu: „La restaurant”
De exemplu: importanța spălării Organizați împreună jocuri didactice:

și modul de spălare a fructelor și „Vitaminele”, „Unde s-au ascuns vita-
a legumelor (cum se spală corect minele?”
fructele/legumele şi de ce este ne- Etc.

cesară spălarea lor).
 Etc.
23

A. 2.2. Aspect specific: Îngrijirea și igiena personală
125. Face baie cu plăcere. Respectaţi programul de igie-
 130. Foloseşte şerveţele pentru a-şi  Discutaţi despre regulile de igienă și
126. Reacţionează la stimulii verbali nă a copilului. Faceţi momentele şterge nasul. cultivați-i copilului aceste deprinderi
în timpul activităților zilnice de igienă personală agreabile: vor- 131. Își poate controla necesitățile încontinuu.
(schimbării scutecelor, alăptării, biţi cu copilul, cântaţi-i în timp ce îi fiziologice, le conștientizează și De exemplu: respectarea bunelor ma-
băiței, plimbărilor etc.). faceţi baie, îi schimbaţi scutecele, îl merge de sine stătător la toaletă. niere – „De fiecare dată când strănu-
127. Îşi spală şi îşi usucă mâinile cu îmbrăcaţi, îl alăptați etc. 132. Începe să-şi perieze dinţii. tăm sau tușim, punem mână la gură.”
plăcere. Arătaţi-i periuţa lui/ei şi pasta de
 133. Îşi spală și își usucă mâinile ori  Modelaţi deprinderile copilului de-a
128. Acceptă spălarea dinților. dinţi pentru copii, precum şi cele de câte ori e necesar. utiliza olița, WC. Apreciaţi-l perma-
129. Lasă să se înţeleagă dacă ale adulților. nent.
scutecul este ud sau plin, Dezvoltați deprinderile copilului de
  Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi efor-
arătând spre el sau trăgând de a se spăla pe mâini şi a se şterge, de turile lui de a se spăla singur pe mâini,
el, când este atins de adult. a utiliza toaleta. Apreciaţi-l perma- de a-şi peria dinţii etc.
nent.  Numiţi stările de disconfort fizic, cau-
Etc.
 zate de simptomele unei boli.
De exemplu: „Mă doare burtica.”,
„Simt că mi-e cald/mi-e frig.”
 Etc.
24

A. 2.2. Aspect specific: Îngrijirea și igiena personală
134. Foloseşte şerveţele pentru a-şi Puneţi mereu la dispoziţia copilului
 141. Demonstrează independenţă Oferiţi, zilnic, copilului posibilitatea

şterge nasul şi le aruncă după şerveţele pentru orice eventualita- în igiena personală (se spală de a-şi exersa deprinderile de igienă
utilizare la coş. te. şi se şterge singur pe mâini, personală.
135. În majoritatea situaţiilor, duce Supravegheaţi permanent respec-
 îşi acoperă gura cu mâna Încurajaţi copilul să respecte igiena

mâna la gură când tuşeşte. tarea igienei (spălatul mâinilor, pe- când strănută/tuşeşte, merge personală şi amintiţi-i permanent
136. Folosește WC la necesitate. riatul dinţilor etc.). independent la toaletă, foloseşte despre importanţa acesteia.
137. Îşi spală și își usucă mâinile Creaţi un loc în care copiii să-şi poa-
 batista, se spală pe dinţi). Realizaţi cu copilul cărticele despre

înainte de masă şi după tă păstra obiectele de igienă perso- 142. Respectă regulile igienice sănătate.
utilizarea WC. nală (săpunul, pieptenele, periuţa colective. Încurajaţi-i să realizeze desene, afişe,

138. Își periază dinții. de dinţi etc.). 143. Demonstrează abilități poezioare sau cântece despre regulile
139. Spune când simte unele Propuneţi jocuri, precum „La cum-
 elementare de prevenire a sanitare.
simptome de boală. părături”, în care copiii pot utiliza bolilor (protejarea capului, Propuneți jocuri cu păpușile, cum

140. Utilizează corect obiectele de produse de igienă personală (să- gâtului). ar fi: „În vizită la medic”. Înscenați o
igienă personală. punuri, şampoane, geluri de duş, posibilă situație-problema de îmbol-
paste de dinţi, bureţi de baie etc.). năvire a unei persoane imaginate și
Apreciaţi de fiecare dată copilul, discutați despre măsurile de preveni-
dacă pune mâna la gură când ture.
şeşte sau strănută şi foloseşte şer- Evidențierea asemănărilor și deose-

veţelul. birilor între igiena locuinței și igiena
Realizaţi jocuri în grup mic, în care
 sălii de grup. Exersarea, prin joc, și
unii copii sunt medici, iar alţii – pa- încurajarea aplicării deprinderilor de
cienţi. igienă colectivă.
Discutaţi despre simptomele unor
 Realizați activități în care să aplicați

boli. softuri educaționale și jocuri interac-
Propuneți copiilor jocuri interacti-
 tive.
ve. Etc.

Etc.

25

144. Reacţionează la atenţionările  Supravegheaţi permanent copilul şi 148. Evită pericolele (aragazul, fierul  Folosiţi jucăriile din centrul de joc
adulţilor privind o situaţie folosiţi modalităţi de atenţionare în de călcat, cuţitul etc.). simbolic sau alte centre pentru a dis-
periculoasă. situaţii periculoase. 149. Respectă regulile de protecţie cuta despre obiectele periculoase.
145. Se distrage de la un  Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a adecvate nivelului de înțelegere.  Discutaţi despre accidentele care pot
comportament periculos prin obişnui copilul cu semnificaţia lor. 150. Acceptă indicaţiile privind avea loc (pe stradă, în locuri publice,
semnale, vorbe.  Observați copilul atunci când inte- situaţiile periculoase. în parcul de joacă, în timpul discuțiilor
146. Face diferenţă dintre adulţii care racționează cu persoanele străine De exemplu: „Dă-mi, te rog, cu persoane necunoscute etc.) şi con-
îl îngrijesc şi străini. și cele apropiate. mâna când traversăm strada.” secinţele grave ale acestora.
147. Urmează unele dintre reguli  Explicaţi copilului necontenit mo- 151. Spune adultului când cineva îi  Utilizaţi povestiri pentru a pune ac-
stabilite. tivul pentru care-i interziceţi un face ceva rău. cent pe regulile de securitate perso-
anumit comportament, care este nală, în diverse contexte (pe stradă,
pericolul pe care îl evitaţi/căruia i în magazine, în locuri publice, în par-
se expune. cul de atracțiuni, pe terenul de joacă
De exemplu: „Acolo nu e voie, pen- etc.).
tru că ...”  Învăţaţi copilul să vorbească despre
 Etc. experienţa sa personală în cazul unui
eventual pericol sau intimidări.
 Etc.
26

152. Comunică adulţilor sau  Utilizaţi imagini pentru a ilustra situaţii de 158. Nu se lasă ademenit (prin cuvinte/  Folosiţi povestiri pentru a discuta despre
colegilor faptele rele/ risc (atingerea flăcării/fierului de călcat obiecte) de către persoanele pericole şi căi de acţiune în situaţii de risc.
situațiile periculoase la conectat, consumul de lichide necunos- necunoscute şi nu le urmează.  Asiguraţi-vă că copilul înţelege care sunt
care a fost martor. cute etc.). 159. Știe cui, unde şi când trebuie să se persoanele în care poate avea încredere
153. Diferențiază  Provocați copilul să vă spună ce ar face adreseze după ajutor, identificând și cărora se poate adresa după ajutor în
comportamentul sigur într-o eventuală situație de pericol/ adulţii care pot să-l sprijine în situaţii situații excepționale.
de cel periculos. urgență. periculoase.  Realizaţi un joc de rol relevant, cu diverse
154. Explică regulile de  Citiţi poveşti, povestiri ce prezintă situaţii 160. Înţelege că unele comportamente personaje, care pot oferi ajutor în situaţii
siguranţă în sala de periculoase și discutaţi despre posibilita- (jocul cu chibriturile/cuțitul, fumatul, de risc: medici, pompieri, poliţişti etc.
grupă/grădiniţă şi acasă tea evitării lor sau a riscurilor pe care le consumul de substanțe nocive etc.)  Utilizaţi exemple din viaţa personală a co-
(nu ia medicamente în presupun. sunt dăunătoare organismului. piilor și a unor personaje artistice pentru
absenţa adultului, dar  Oferiţi materiale, păpuşi, hăinuţe, simbo- 161. Respectă regulile de comportament a discuta despre comportamentele dău-
ştie că medicamentele luri în centrul de joc simbolic, prin care la grădiniţă, acasă, pentru a evita nătoare și periculoase.
sunt utile în anumite copiii pot demonstra conștientizarea peri- accidentele, situaţiile periculoase  Înscenați situații posibile pentru a obser-
situaţii). colelor, inclusiv și a celor ce țin de abuzul (nu deschide balconul, ferestrele, nu va comportamentul copilului în situații de
155. Explică regulile de sexual. folosește nesupravegheat obiectele risc.
siguranţă în stradă şi  Implicați-vă, alături de copil, în jocuri care pot fi periculoase). De exemplu: mama e plecată la magazin,
anticipează consecinţele interactive. 162. Recunoaște situațiile de abuz și dar cineva sună la ușă.
nerespectării acestora  Menţionaţi permanent care este graniţa violență și solicită ajutorul adultului  Propuneți copiilor activități în care să
(priveşte în stânga între siguranță și pericol. cunoscut/persoanei de încredere în integrați softurile educaționale și jocurile
şi în dreapta când  Folosiţi ieşirile în locuri publice pentru a caz de pericol. interactive.
traversează strada, discuta despre regulile de protecţie şi evi- 163. Conștientizează pericolul utilizării  Prezentați povești, povestiri, discuții,
respectă regulile de tare a pericolelor. excesive a gadgeturilor (tableta, desene animate, în care copilul ar recu-
siguranță în transportul  Observați cât de ușor se desparte copilul telefonul mobil, televizorul și noaște situațiile de violență și abuz sexu-
public, regulile de de gadgeturi. Oferiți-i activități alterna- calculatorul). al.
circulație cu bicicleta). tive, cum ar fi: sportul, pictura, desenul, 164. Respectă regulile de circulație și de  Organizați discuții individuale și de grup
156. Acceptă să petreacă cititul împreună cu părinţii sau semenii. comportament în stradă (traversează la tema: „Jocul: unde, cu cine și cum ne
nu mai mult de 30 de  Apreciaţi, de fiecare dată, respectarea re- corect strada, se joacă în locuri jucăm?”
minute pe zi în faţa unui gulilor. permise, merge doar pe trotuar etc.).  Discutați cu copilul despre pericolele la
ecran de orice fel.  Propuneți copilului să analizeze diferite 165. Respectă regulile de comportament care se expune atunci când utilizează
157. Cunoaște obiectele situații de utilizare a obiectelor periculoa- sigur în natură (nu atinge animalele, timp îndelungat gadgeturile.
care necesită o utilizare se. insectele, ciupercile, plantele  Discutați despre pericolele provocate de
prudentă (cuțitul,  Organizați jocul didactic: „Ce se va întâm- necunoscute etc.). calamitățile naturale și regulile de com-
furculița, foarfeca, acul pla dacă ...”; „Сăsuța obiectelor pericu- 166. Identifică pagubele provocate de portament/măsurile de protecție în ca-
etc.). loase” calamitățile naturale asupra sănătății zuri excepționale.
 Etc. omului.  Etc.
27

28

B. Dezvoltarea personală, emoțională și socială
Subdomeniul 1: Dezvoltarea personală
B.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine

Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă în mod pozitiv ca persoană unică cu caracteristici specifice.
Subdomeniul 2: Dezvoltarea emoțională
B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoțional

Standard 2. Copilul va fi capabil să-și adapteze trăirile și să-și controleze pornirile impulsive.
B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea expresivității emoționale

Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii.
Subdomeniul 3: Dezvoltarea socială
B.3.1. Aspect specific: Abilități de interacțiune cu adulții

Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste încredere în adulții cunoscuți și să interacționeze cu aceștia.
Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor când are nevoie.
B.3.2. Aspect specific: Abilități de interacțiune cu copiii de vârstă apropiată

Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze pozitiv cu copiii de vârstă apropiată.
B.3.3. Aspect specific: Acceptarea și respectarea diversității

Standard 7. Copilul va fi capabil să recunoască, să aprecieze și să respecte asemănările și deosebirile dintre oameni.
B.3.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului prosocial

Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă regulile și efectele acestora.
Standard 9. Copilul va fi capabil să-și asume responsabilități, să negocieze și să participe la luarea deciziilor.
Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze.
Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste empatie.
29

B. Domeniul: Dezvoltarea personală, emoțională și socială
Subdomeniu 1: Dezvoltarea personală
167. Îşi explorează propriul corp.  Îngrijiţi, cu afecţiune, copilul. 171. Își spune numele mic și vârsta,  Adresați-vă pe prenume persoanelor cu
168. Reacţionează când îşi aude Răspundeţi la toate nevoile lui, dacă e întrebat/ă. care interacționați.
prenumele. pentru dezvoltarea ataşamen- 172. Se recunoaște în fotografii,  Facilitaţi copiilor preocuparea de a se auto-
169. Se observă și se recunoaște în tului; acordaţi-i timp pentru a-şi se privește în oglindă, evalua.
oglindă. explora corpul. recunoscând apartenența de De exemplu: „Sunt frumos.”, „Sunt murdar.”,
170. Manifestă propriul „Eu”, prin  Adresați-vă copilului pe prenu- gen: „Sunt fetiță/sunt băiat.” „Sunt puternic.” etc.
controlul asupra acțiunilor me, în timpul interacţiunilor. 173. Îşi recunoaşte propriile obiecte  Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă,
celorlalți. De exemplu: când  Oferiți-i copilului posibilitatea („al meu”). evitând stereotipurile de gen, cum ar fi: „Fe-
îi spune/arată adultului „Stai de a se privi în oglindă, de a se 174. Se joacă singur/ă, îşi găseşte tiţele sunt drăguţe.”, „Băieţii sunt puternici.”
aici!”, îl trage de mână etc. juca, supravegheat, în fața ei. activități pentru perioade  Fiţi conştienţi de această etapă firească de
 Faceți-vă timp să interacționați scurte, de 10-15 minute. dezvoltare și ajutaţi-l pe copil să înceapă,
afectiv cu copilul și să-i ghiciți 175. Conştientizează că poate fi treptat, să împartă obiectele cu alţii.
intențiile de comunicare. observat/monitorizat.  Oferiți copilului, pentru perioade scurte,
Când copilul face ceva bine, 176. Testează limitele propriilor posibilitatea de a se juca de sine stătător, în
exprimați-vă aprecierea. Chiar și posibilităţi, în raport cu mediul/ medii sigure.
un zâmbet sau un cuvânt îl vor situația creată (ce poate, ce nu  Evitați criticile, abțineți-vă de la replici;
face să se simtă important. poate face). încercați să răspundeți adecvat și cu interes,
 Etc. 177. Își exteriorizează propriul „Eu”, după necesitate, îndrumând acțiunile copi-
răspunzând „Nu!” la cererile lului.
adultului sau insistând „Eu –  Oferiți copilului posibilități de a experimen-
singur.” ta, de a explora mediul înconjurător, stabi-
lind, în prealabil, limitele și regulile de rigoa-
re.
 Lăsați copilul să facă tot mai multe lucruri
independent, stimulați-i dorința de a fi de
sine stătător, de a se simți important și res-
ponsabil.
 Etc.
30

178. Îşi spune și utilizează  Oferiți copilului ocazia de a fi 185. Cunoaşte ziua, luna, oraşul  Înscenați jocuri dramatice pentru a exersa diverse
corect prenumele şi nu mai prezent în diferite situaţii: la şi ţara în care s-a născut, comportamente. De exemplu: apeluri de urgență la
vorbește despre sine de la joacă, la grădiniţă, la medic, la numărul de telefon, adresa. salvare sau la pompieri, cu indicarea numelui, adre-
persoana a III-a. întâlnirile cu vecinii etc. 186. Vorbește/descrie ceea ce sei, telefonului.
179. Își folosește toate simțurile  Dataţi toate lucrările copilului vede, aude, miroase, atinge  Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de
naştere pentru a pregăti, din timp, un mesaj de feli-
pentru a cunoaște și a și treceți-i numele pe ele. și simte. citare.
înțelege mai bine lumea  Construiţi oportunităţi pentru 187. Face o simplă clasificare  Încurajați copiii să-și examineze și să-și caracterize-
înconjurătoare. a vorbi despre sine şi despre a sunetelor, melodiilor, ze verbal exteriorul, să se autocaracterizeze după
180. Se autoidentifică ca ceilalţi, cu referire şi la carac- ritmurilor, mirosurilor gen și vârstă; după preferințe, interese.
persoană care gândeşte teristici lingvistice şi culturale și aromelor, culorilor și  În timpul gimnasticii matinale, al jocurilor dina-
(„Eu cred”), are corp şi diferite. formelor preferate. mice, discutați cu copiii despre schimbările care
simţuri („Mi-e frig”, „Mi-e  Facilitaţi descrierea vieţii în fa- 188. Își caracterizează aspectul apar în propriul lor corp, în timpul efortului fizic:
foame”...). milie, valorificând diferenţele exterior. transpirația, înroșirea feței, dificultățile de respi-
181. Descrie membrii familiei privind structura familiei (fa- 189. Recunoaște și descrie rație, încălzirea corpului etc.
(părinţi, bunici, fraţi) şi milie monoparentală, părinţi schimbările fiziologice ale  Propuneți copiilor să-și facă, dacă doresc, autopor-
relaţiile de rudenie. divorţaţi etc.), caracteristicile corpului său. tretul.
182. Alege activităţile pe care economice, profesionale, cul- 190. Împărtăşeşte celorlalţi  Adresaţi-vă copiilor pe prenume şi cereţi-le să se
doreşte să le realizeze turale, lingvistice sau mediul informaţii despre sine adreseze unul altuia pe prenume; folosiţi jocuri
(desen, lectură, joc de masă de rezidenţă. Invitaţi membrii (numele, prenumele, luna și pentru a memora prenumele celorlalţi colegi.
etc.). familiei în activităţile de la gră- ziua de naștere, oraşul şi ţara  Învățați-i să se prezinte, de exemplu: „Mă numesc
183. Se simte împlinit/satisfăcut diniţă. în care s-a născut, numărul Ionel Șaga. M-am născut pe data de ..., în anul ...
când adultul observă și-i  Încurajaţi-l să povestească sau de telefon etc.) și despre Locuiesc în orașul Chișinău, pe strada ... etc.” și să
apreciază reuşitele. să deseneze propria familie. părinții și bunicii săi (vârsta, povestească despre părinții și bunicii săi.
 Oferiţi-i posibilităţi de a alege meseria etc.).  Propuneţi-le copiilor să-şi aleagă activităţi în grădi-
şi ajutaţi-l să conștientizeze 191. Dă dovadă de încredere în niţă, reflectând la ce preferă și ce pot face ei mai
consecințele alegerii făcute. propriile abilităţi, acționând bine; discutaţi, individual şi în grupuri mici, despre
 Etc. în mod independent când preferinţele lor; organizați convorbiri pe teme „Ac-
realizează ceva. tivitatea mea preferată”, „Locul meu preferat”, Jo-
192. Se implică, cu ușurință, cul meu preferat”, „Cel mai mult îmi place …”
în activități și relații noi.  Etc.
31

184. Numește orașul/satul și  Apreciaţi succesele copiilor, iar 193. Manifestă deprinderi de Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi

strada unde locuiește. pentru a extinde activitatea, autodirijare în activităţi. ale copiilor în general; discutaţi despre ce
provocați-i și motivați-i să încerce 194. Își motivează alegerea pentru poate face fiecare dintre ei. Implicaţi fete-
ceva suplimentar. ceea ce îi place și ceea ce nu îi le în jocuri care dezvoltă nu doar abilităţile
De exemplu: „Să vedem ce se în- place. verbale (prin jocul cu păpuşile), ci şi abilită-
tâmplă, dacă mai …” 195. Solicită linişte şi spaţiu (preferă ţile cognitive şi motorii, oferindu-le oportu-
 Antrenați copiii în jocuri cu între- un loc în care să se retragă nitatea de a se simţi competente în diverse
bări: „Cum te numești?”, „Unde e pentru a se odihni sau a sta domenii de activitate. Acordați/manifestați
casa ta?” singur, îşi creează astfel de atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a con-
 Etc. spaţii). statat că fetele sunt lăudate şi apreciate
196. Are o imagine pozitivă despre mai frecvent decât băieţii şi primesc mai
sine (are încredere în propria puţine penalizări din partea adulţilor).
persoană, știe că reuşeşte, îşi Încurajaţi adresarea de complimente.

cunoaște calităţile, nu se teme Încurajaţi realizarea experimentelor într-un

să încerce ceva nou etc.). mediu securizat.
197. Descrie cum își imaginează Amenajaţi, în sala de grupă, un colţ în care

armonia în viitoarea sa familie. copilul s-ar putea retrage când se simte
obosit/ă, trist/ă (puteţi pune perne pe jos
și crea un spațiu de audiere a muzicii în
căşti); respectaţi nevoia de intimitate a co-
pilului.
Consolidaţi imaginea de sine pozitivă, prin

evidențierea calităţilor copilului, a faptelor
bune pe care le face.
Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă”, prin

intermediul căruia fiecare copil se va pre-
zenta, va povesti despre sine, familia sa.
Etc.

32

Subdomeniu 2: Dezvoltarea emoțională
197. Încetează să semnaleze prin Asiguraţi confortul copilului, stând
 200. Caută sprijin emoţional când Discutaţi cu copiii despre emoții,

sunete și mișcări că are un aproape de el și oferind sprijin. trăieşte emoţii intense. sentimente, oferindu-le susținere
disconfort sau dorește ceva după De exemplu: adultul vorbește calm, 201. Începe să-şi controleze pornirile/ și înțelegere. În consecință, copi-
ce adultul l-a sesizat. ia în brațe copilul, îi schimbă scutecul impulsurile (spune „Nu!” când lul va conştientiza mai bine stările
198. Îşi găseşte singur/ă alinare când sau îl alină ca să se liniștească. i se interzice să ia anumite emoţionale pe care le poate avea și
este obosit/ă (de exemplu: ţine Manifestaţi grijă şi preocupare pentru
 obiecte). va fi deschis în comunicare.
o jucărie sau pledul preferat). nevoile copilului, comportaţi-vă astfel Organizaţi jocuri cu mişcare la sem-

încât el să simtă că-i sunteţi aproape, nale.
în special, atunci când schimbaţi me- Încurajaţi copiii să-şi amâne reali-

diul (de exemplu, când plecaţi de aca- zarea dorinţelor pentru un timp.
să). Etc.

Puneţi la dispoziţia copilului obiecte

cu care este obişnuit şi care îl liniştesc
(jucăria preferată, suzeta, oglinjoara,
plapuma).
Etc.

33

202. Îşi aşteaptă rândul.  Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas, o clepsidră, după care s-ar 207. Îşi controlează  Încurajați autoevaluarea copilului şi nu faceţi
203. Se calmează cu orienta în cadrul jocului, pentru a respecta timpul sau rândul al- exteriorizarea comparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei
ajutorul adultului. tui copil de a se juca cu o anumită jucărie. sentimentelor înşişi în caz de eşec.
204. Face faţă sarcinilor  Folosiţi în mod repetat îndemnuri, cum ar fi: „Acum aşteptăm …”, (mai ales a celor  Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă,
dificile fără să „Întâi faci …, apoi faci …”, „Facem rândul, apoi …”. negative). construind o imagine corectă despre tipurile de
manifeste frustrări.  Transmiteți emoţii pozitive pentru a le cultiva copiilor un comporta- 208. Încearcă să rămână expresii emoționale adecvate și eficiente în di-
205. Are răbdare până i ment pozitiv în relație cu cei din jur (părinţii, care exprimă emoţii ne- calm, când situaţia verse interacțiuni sociale, indispensabile pentru
se oferă atenţie sau gative, construiesc abordări ostile, agresive, cu dereglări de compor- se modifică sau eficientizarea autoreglării trăirilor interioare.
o recompensă. tament). Când copilul este trist sau agitat, oferiți-i atenție, afecțiune, când nu reuşeşte să Părinţii îşi pot învăţa și informa copilul despre
206. Face trimitere la propunându-i să răsfoiți o carte frumos ilustrată, să construiți ceva realizeze ceva (îşi regulile de exprimare a emoţiilor şi strategiile
dorințele și gânduri- împreună – un garaj, o căsuță pentru iepuraș – sau să urmăriți un controlează furia). de reglare emoţională. Acest antrenament pa-
le celorlalți când le filmuleț interesant, să vă jucați cu jucăria preferată etc. 209. Se controlează/ rental va spori abilitatea copiilor de a-şi stăpâni
interpretează com-  Discutaţi cu copiii atât despre emoţii pozitive, cât şi despre emoţii rămâne calm în emoţiile negative, de a le atenua, de a-şi focali-
portamentul. negative. Sentimentele negative și discuția despre acestea nu tre- momentele de za atenţia şi regla propriile trăiri.
buie reprimate, pentru că, în consecință, copiii vor tinde să crea- dezamăgire, fără  Construiţi situaţii în care copiii să recunoască
dă că ele nu se exteriorizează și, astfel, se va afecta capacitatea de a se răni pe sine, valoarea socială a mesajului emoţional.
reglare emoțională. pe alții sau a strica  Daţi, deopotrivă, fetelor şi băieţilor posibilita-
 Sugeraţi copiilor activităţi, sarcinile dificile realizați-le împreună, lucrurile din mediul tea de a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat
într-un mod plăcut. apropiat. că mamele şi taţii acceptă mai ușor exprimarea
 Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor, modelaţi, prin 210. Are un sentiment de furiei la băieţi, decât la fete). Învăţaţi-i pe băieţi
propriul comportament, disponibilitatea copilului de a face ceea regret atunci când să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi.
ce se cere, îndrumaţi-l în coordonarea acţiunilor pentru atingerea nu s-a comportat Atât mamele, cât şi taţii, discutați cu băieţii des-
scopului. corespunzător. pre emoţii pozitive şi despre tristeţe.
 Creaţi, în mod regulat, situaţii în care copiii să fie motivaţi să 211. Îşi modifică  Discutaţi cu copiii despre comportamentul anu-
amâne o recompensă imediată, dar mică, pentru o recompensă expresia facială şi mitor personaje, care ilustrează faptul că inter-
ulterioară unei activităţi, dar mai substanţială. comportamentul în pretarea greşită a mesajului emoţional atrage
De exemplu: „Tu poţi să te uiţi la desene animate, dar, dacă nu îţi funcţie de situație. după sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile
strângi toate jucăriile acum, nu mai avem timp să mergem la Zoo”. sociale.
 Selectați situații din viața copiilor și demonstrați-le că fiecare co-  Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emo-
pil are propriile dorințe și nevoi. Valorificați momentele relevante ţiile în baza componentei non-verbale – după
din situațiile cotidiene, pentru a-i ajuta pe copii să țină cont și să expresia facială, postură – şi să comenteze co-
respecte dorințele și nevoile altora. relarea acestora.
 Etc.  Etc.
34

212. Strigă, îşi exprimă emoţiile 
Reacţionaţi pozitiv (verbal sau 215. Își exprimă emoțiile, cum Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă/să conștientizeze cuvin-

prin expresii faciale şi prin expresii faciale) la plânsul ar fi (gelozia, afecțiunea, tele care exprimă emoţii; să știe să-și exprime stările
mişcări corporale, cerând copilului sau la alte comporta- mândria, rușinea, teama, emoţionale neobservabile prin cuvinte.
să i se satisfacă dorințele/ mente prin care acesta se expri- bucuria, tristeţea etc.). Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii, prin care

nevoile. mă. 216. Manifestă emoţii faţă copiii să simuleze o expresie de bucurie, entuziasm,
213. Se încruntă, se supără când  Jucaţi-vă cu copilul, provo- de persoane cunoscute, tristeţe, frică etc.
nu reuşeşte să facă ceva. cându-i reacţiile prin grimase, animale sau jucării, Analizaţi/comentați expresiile personajelor din dese-

214. Îi place să se joace şi se mişcări neobişnuite sau sunete folosind expresii ne animate.
poate indispune/să plângă amuzante. non-verbale şi verbale. Insistaţi pe exprimarea verbală şi non-verbală a emo-

când jocul ia sfârşit. Încurajaţi copilul prin sintagme,
 217. Își descoperă propriile ţiilor trăite, mai ales în cazul copiilor care sunt frus-
cum ar fi: „Foarte bine! Ai băut stări emoționale și traţi, furioşi sau irascibili.
tot laptele!”, „Bravo!”, „Aproa- înțelege că este firesc să Stimulați copiii să vorbească despre emoțiile lor, să

pe ai reuşit!” şi arătaţi-i cum fii, uneori, trist, supărat redea, verbal și prin mimică, emoțiile personajelor
să rezolve problema cu care etc. din filme și cărți.
se confruntă (dacă, după mai 218. Manifestă emoții pozitive Utilizați jocuri de selectare a cuvintelor referitoare

multe încercări, nu reuşeşte de când este îmbrăcat într-o la emoții din poezii, povești elocvente în acest sens.
unul/una singur/ă). haină nouă de sărbătoare Analizați, în cadrul activităților, elementele costu-
Etc.
 (o rochie nouă, o cămașă mului național pentru femei și bărbați. Spuneți-le că
modernă, costum național e o mândrie să porți costumul popular.
etc.) pentru a participa la Vorbiți-le copiilor despre alegerea corectă/adecvată

un eveniment special. a vestimentației (pentru o zi obișnuită, pentru o zi de
219. Manifestă emoţii şi sărbătoare), dezvoltați-le gustul estetic în alegerea
plăcere în executarea culorilor, în selectarea corespunzătoarea a acestora
mişcărilor conform în funcție de anotimp.
conţinutului muzical. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii.

220. Exprimă emoţii, Solicitați-i copilului să-și descrie emoțiile pe care le-a

sentimente în intonarea avut atunci când a interpretat o piesă muzicală, a
unor piese muzicale realizat mișcări în baza unei melodii.
simple. Etc.

35

221. Foloseşte jocul de  Fiţi partenerii copilului în jocuri de 228. Îşi exprimă emoţiile prin  Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor, a culori-
rol pentru a înţelege, rol, astfel încât să însușească stilul de joc şi activităţi artistice lor, a mişcărilor cu diverse emoţii.
exprima şi răspunde la expresivitate facială, comportamen- (cântec, dans, desen,  Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţi-
emoţii. tul verbal şi non-verbal. modelaj etc.). ilor.
222. Asociază corect emoțiile  Folosiţi reflectarea sentimentelor, în 229. Împărtăşeşte celorlalţi  Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii.
cu expresiile faciale și faza în care copiii învaţă despre emo- (copiilor de vârstă  Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pic-
cuvintele. ţii şi încă nu le ştiu denumirea: nu apropiată, adulţilor din tură, dans, muzică) şi întrebaţi-i cum se simt în
223. Are mimică adecvată întrebaţi copilul cum se simte, ci în- anturaj) trăirile/emoţiile momentul dat, ce fac sau își propun să facă. Dacă
sensului emoțiilor cercaţi să identificaţi emoţia copilului sale. încep să vă descrie un eveniment, un vis sau o
transmise de altcineva. şi apoi să o transmiteţi acestuia sub 230. Reacţionează emoţional emoţie simţită, ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le
224. Își exprimă starea de spirit formă de întrebare sau afirmaţie. într-o manieră adaptivă sprijin, spunând „Înţeleg” sau „Și apoi?”
și sentimentele, utilizând  În conversațiile zilnice cu copiii nu şi flexibilă în contexte  Încurajaţi, în permanenţă, copiii să utilizeze cuvin-
o gamă variată de cuvinte faceți doar referiri directe la emoții, sociale şi fizice variate. te şi expresii ce denumesc stări emoţionale. Adre-
și expresii („Sunt fericit/ ci și interpretări ale emoțiilor apă- 231. Își verbalizează saţi copiilor întrebări: „Cum te simţi?”, „Ce emoții
trist/supărat/speriat”). rute în interacțiunile sociale. Oferiți frustrarea și spune „Nu!” îți trezește acest moment?”, „Cum te simţi atunci
explicații pentru aceste interpretări presiunilor din partea când ...?”, pentru a-i ajuta să-şi identifice propriile
ale emoțiilor, deoarece ele transmit semenilor, copiilor mai trăiri. Copiii vor învăţa, astfel, că este normal să
copiilor o teorie cauzală implicită și mari sau adulților. aibă diverse emoţii şi să vorbească despre ele.
împărtășită cauzal.  Cultivaţi flexibilitatea emoţională, care presupune
 Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii. reevaluarea rapidă a situaţiilor ce provoacă emo-
 Dați copiilor posibilitatea să discute ţii, accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea
despre faptul că unele comportamen- scopurilor propuse. Acordaţi sprijin suplimentar
te expresive emoțional se folosesc copiilor care sunt nevoiţi să se adapteze la medii
pentru a substitui, masca, diminua dificile sau stresante (copii expuşi la violenţă în fa-
sau spori expresivitatea emoțională milie sau în comunitate, care trăiesc cu părinţi de-
în concordanță cu anumite situații și presivi, care au o vulnerabilitate temperamentală
în scopul autoconservării. la stres).
 Utilizați softuri educaționale despre  Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activi-
varietatea de emoții ale copiilor. tăţile din grup (vizionarea filmelor, audierea muzi-
cii, exersarea dansului, audierea poveştilor etc.).
36

225. Folosește reguli de exprimare De exemplu: atunci când un co- 232. Își exprimă sentimentul  Examinaţi împreună poze și propuneţi copiilor să
emoțională, adecvate pil, pentru a câștiga atenție sau de mândrie față de portul identifice emoţiile persoanelor fotografiate. Apli-
cultural. a primi un răspuns din partea popular, obiceiuri și tradiții. caţi jocuri, de pildă: „Omul vesel, omul trist”.
226. Reacţionează emoţional la adulților, recurge la plâns, exa- 233. Manifestă bucurie și interes  Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru expri-
perceperea operelor de artă gerând în exprimarea stării sale pentru valorile creațiilor marea propriilor emoţii, păreri, aşteptări.
prezentate de către adult afective, reacționați astfel încât populare, cunoașterea De exemplu: în loc de „Tu m-ai supărat”, puteţi
(texte artistice, fragmente acesta să perceapă că i-ați deco- tradițiilor, frumusețea spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”,
muzicale, opere de artă dat corect trăirile emoționale: folclorului, dansului, astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în
plastică). „Să înţeleg că eşti supărat, pentru cântecului și portului acelaşi mod, cultivându-le un comportament co-
227. Manifestă interes și plăcere că …”, „Vrei să spui că ești bucu- popular, casei părintești, rect.
pentru activitățile muzicale. ros/fericit/trist/ţi-i frică?” obiceiurilor și tradițiilor  Stimulaţi copiii să-și numească emoţiile provo-
 Propuneţi copiilor diverse jo- naționale. cate de un eveniment sau comportament, ca să
curi, activităţi, creaţi situaţii 234. Împărtășește emoțiile devină o etichetă verbală în exprimarea trăirilor.
în care aceștia să-și exprime celorlalți despre locurile  Încurajaţi copiii, apreciindu-i ori de câte ori aceștia
verbal ori non-verbal trăirile şi pitorești vizitate în Moldova. s-au descurcat în situații frustrante, evidențiind
emoţiile cunoscute. 235. Exprimă sentimente de exact ceea ce au făcut, în acest fel le veţi cultiva și
Relatați expresiv povești, utilizând dragoste și respect pentru dezvolta un comportament pozitiv și adecvat.
timbrul și intonația vocii în funcție limba și cultura poporului  Promovați și mențineți tradiția, specificul și iden-
de rolul interpretat: rolul lupului, său, pentru semnele titatea națională.
al vulpii, al ursului etc. Dramatizați specifice țării – simbolurile  Oferiți copiilor oportunitatea de a înțelege imen-
diverse opere literare. de stat și sărbătorile sitatea tezaurului folcloric, în care arta populara
 Propuneți copiilor jocuri in- naționale. este o deosebită reflectare a frumuseții plaiului
teractive. 236. Își redă sentimentele, în natal, a istoriei și, în special, a sufletului neamu-
 Organizați excursii, ieșri la baza operelor literare, lui.
spectacole, discutați despre despre valorile universale:  Prezentați copiilor simbolurile de stat, unele date
cele vizionate. Bine, Adevăr, Frumos, Sacru, istorice, sărbători naționale, dezvoltându-le sen-
 Etc. Toleranță. timentul de patriotism și de dragoste pentru lim-
ba și cultura poporului nostru.
 Propuneți copiilor activități în care să integrați
softuri educaționale.
 Etc.
37

Subdomeniu 3: Dezvoltarea socială
Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia.
237. Copilul se linişteşte în prezenţa  Manifestați dragoste și afecțiune 240. Se ataşează de un adult, altul  Oferiţi copilului posibilitatea de a inte-
adulţilor cu care este obişnuit. în comportament. decât persoana care l-a îngrijit. racţiona cu alţi adulţi de încredere, cu
238. Iniţiază şi menţine interacţiuni Comportaţi-vă afectuos şi calm cu 241. Îşi exprimă nevoia de securitate excepția celor care îl îngrijesc.
cu adulţii care îl îngrijesc. copilul. în situaţii de disconfort  Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă
239. Face mișcări corporale, gesturi,  Adresaţi-vă copilului pe numele (neplăcute) sau periculoase, de reacţiile copilului.
exprimându-și preferința mic, zâmbiţi-i, vorbiţi-i, îmbrăţi- căutând adulţi în care are  Încurajaţi copilul şi oferiţi-i variate mode-
pentru unii dintre adulți, şaţi-l mai des etc. încredere. le de comportament, care să evite repro-
inițiind interacțiuni sociale.  Încurajaţi-l și provocați-l să imită 242. Imită activităţile adulţilor, se ducerea unor stereotipuri, dar să-l învețe
gesturi şi sunete produse de adul- comportă similar acestora (se cum să acționeze în diverse situații.
ţii cu care interacționează. preface că citește sau gătește  Manifestaţi receptivitate la mesajele
De exemplu: zâmbeşte, gângu- lângă adultul care face acest verbale şi non-verbale ale copilului, ju-
reşte, dă din mâini, atinge uşor lucru, ajută la strângerea caţi-vă împreună. Lui îi place când adul-
cu palma pentru a atrage atenţia, jucăriilor etc.). tul face și se implică activ, în comun, în
întinde mâinile pentru a fi luat în 243. Interacţionează şi se joacă cu realizarea diferitor lucruri: umflarea ju-
braţe. adulţii. căriilor, lecturarea cărților, construirea
 Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frec- 244. Oferă sprijin adulţilor când este puzzle-ului, confecționarea unui colaj
vent, mai ales atunci când îl hră- solicitat. etc.
niţi sau îi schimbaţi scutecele, 245. Se desparte de adulții cu care  Discutaţi cu copilul despre ce înseamnă
haina. este obișnuit, fără a arăta foarte a oferi şi a primi ajutor (când apar situa-
 Reacţionaţi la gesturile copilului. multă teamă. ţii relevante pentru acest subiect).
 Asiguraţi-i un mediu familiar, cu 246. Numește membrii familiei.  Utilizați expresii, mesaje pozitive și com-
persoane de încredere, oferindu-i portament afectuos, atunci când vă des-
siguranţă. părţiţi de copil.
 Ajutaţi-l pe copil să îşi depăşească  Adresaţi-vă copiilor pe numele mic;
temerile. urmăriți și insistați să renunțe la utili-
 Etc. zarea excesivă a pronumelor personale,
care generează ambiguităţi („ei”, „ea”,
„el”).
 Etc.
38

Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia.
247. Se desparte de  Ca educatori, întâmpinaţi copiii cu o atitudine 253. Interacţionează ușor cu Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în diverse contexte sociale

membrii familiei caldă, prietenoasă. Iniţiaţi conversaţii despre persoanele cunoscute şi încurajaţi comunicarea cu aceştia, precum și participarea,
cu uşurinţă şi lucruri care îi interesează, îi fac plăcere. Permi- (părinţi, bunici colegi, implicarea în diverse acţiuni (de exemplu: să ceară infor-
interacţionează teţi copiilor să aducă de acasă un obiect care le amici de joacă, vecini, maţii, să răspundă la întrebări, să facă cumpărături simple).
cu alţi adulţi (de este drag, pentru a le asigura transferul afectiv educatoare, medic pedia- La grădiniţă sau în familie, jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi
exemplu: educatoarea, la mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni, por- tru sau medic de familie, vânzătorul, medicul şi pacientul etc.
personalul grădiniţei). nind de la lucrurile care îl interesează. vânzătorul de la magazi- Manifestaţi respect şi încredere faţă de copil, discutaţi des-

248. Utilizează cele mai  Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor mo- nul din cartier etc.). pre relaţiile lui cu ceilalţi, despre activităţile zilnice şi eveni-
simple formule de mente ale zilei şi situaţii sociale şi atrageţi aten- 254. Interacționează cu mente semnificative pe care le-a trăit.
ţia asupra utilizării lor în variate circumstanțe: în Oferiţi un model adecvat de comunicare, evitând întreru-

politețe („Mulțumesc”, adulții, adresându-li-se la
parc, la grădiniţă, în alte medii sociale. perea copilului atunci când acesta vorbeşte.
„Poftim”, „Cu plăcere” necesitate.
 Încurajaţi şi lăudaţi copilul pentru comporta- Discutați și demonstrați copiilor regulile de comportament,

etc.). 255. Acordă ajutor adulților
mentul pozitiv și adecvat în relaţia cu adulţii. încurajați respectarea lor. Discutați despre întâmplări coti-
249. Își exprimă verbal Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii, indife- cunoscuți în realizarea diene sau povestiri în care copiii s-au comportat sau nu s-au
sentimentele faţă de rent de genul lor: să nu aveţi aşteptări mai mari diverselor activități. comportat respectuos cu membrii familiei, cu alte persoa-
anumiţi adulţi (de de la fete în ceea priveşte controlul emoţional 256. Identifică legăturile și ne cu care interacționează.
exemplu: „Îmi place şi utilizarea unor strategii de reglare a senti- gradul de rudenie (rea- Invitați adulți în sala de grupă (cadre didactice, părinți, alte

de ...”, „O iubesc pe …”). mentelor mai eficiente decât la băieţi. lizând arborele genealo- persoane-resursă), salutați-i și vorbiți-le politicos de fiecare
250. Exprimă mesaje  Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive gic). data când vă adresați acestora. Apreciați copiii care utilizea-
de mulțumire (de faţă de adulţi, oferiţi oportunităţi de a inte- 257. Conștientizează menirea ză formulele de politețe.
exemplu: „Mulțumesc racţiona respectuos cu adulţii. casei ca loc de trai și Organizați plimbări în locuri publice, vizite și excursii.

mamă/tată pentru ...”)  Angajaţi copiii în sarcini cotidiene (de exemplu: obligațiile pe care le po- Atrageți atenția asupra modului de adresare al copiilor.
251. Ajută, din propria-i udatul florilor, aranjarea mesei etc.) şi coope- sedă fiecare membru al Organizați jocuri relevante în acest sens. De exemplu: „Cu-
iniţiativă, adultul în raţi, evitând reproducerea stereotipurilor de familiei. vinte magice”.
realizarea sarcinilor gen. 258. Foloseşte formule de po- Oferiţi exemple şi modelaţi comportamentul copilului, in-

simple.  Demonstraţi că, pentru realizarea unei sarcini, liteţe în diverse contexte. teracţionând respectuos cu ceilalţi; repetaţi cu copilul for-
252. Fac lucruri care ştiu adeseori, este nevoie de contribuţia mai multor 259. Utilizează în situații de mulele de politeţe, de exemplu în jocuri, cum ar fi: „La doc-
că vor plăcea și-i vor oameni. Argumentați că fiecare implicare con- urgență numărul de tor”, „La cumpărături”, „La teatru” etc.
bucura pe adulţi. tează. telefon 112 (în cazul acci- Propuneți copiilor un studiu de caz cu referire la identifica-

 Facilitaţi copilului punerea în practică a unor rea situațiilor de risc în care s-ar putea regăsi.
dentărilor personale sau
comportamente ce constituie premisele abili- Exersați, prin intermediul jocului de rol, al unui telefon-ju-

ale membrilor familiei în
tăţilor sociale, care, în viitor, îl vor ajuta să fie cărie sau, poate, al unui telefon funcționabil, modul de a
condiții casnice; în caz
eficient în interacţiunile cu ceilalţi, astfel încât apela la serviciul 112, urmăriți dialogul pe care îl va construi
să-și atingă scopul stabilit. de calamități naturale; copilul în acest caz.
 Etc. situații de abuz, agresiuni Oferiți copilului atenție, dragoste, îngrijire.

fizice etc.). Etc.

39

Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor adultului când are nevoie.
260. Indică prin sunete, mişcări, plâns,  Oferiţi cu promptitudine şi răbda- 263. Cere ajutorul adultului atunci  Răspundeţi pozitiv la întrebările
faptul că are un disconfort şi vrea re ajutor şi atenţie copilului atunci când întâmpină o dificultate (de copilului şi la solicitarea ajutorului,
atenţie sau necesită ajutor. când acesta are nevoie. Faceţi dis- exemplu: nu poate deschide o susțineți-l mereu în momente difici-
261. Anticipează/testează, prin diverse tincţia între comportamentele sale cutie cu jucării, nu poate asigura le.
comportamente, reacţiile celor ce reflectă o nevoie reală şi cele stabilitatea turnului de cuburi  Urmăriţi, cu atenţie, activitatea co-
care îl îngrijesc (de exemplu: prin care doar vrea să atragă atenţia etc.). pilului, încurajaţi-l şi lăudaţi-l pen-
când vrea să ia un obiect interzis, adultului. 264. Începe o activitate după ce tru ce a reuşit să facă; asiguraţi-l că
se uită spre adult și-i urmărește  Reacţionaţi constant şi ferm, de fie- primeşte sugestii sau indicaţii din îl veți sprijini ori de câte ori va avea
reacţia). care dată, când copilul manifestă un partea adultului (de exemplu: nevoie.
262. Solicită verbal sau non-verbal comportament inadecvat, folosește să găsească o piesă care lipsește  Puneți la dispoziţia copilului obiec-
sprijin în realizarea unor acţiuni. obiecte interzise sau periculoase. unei jucării, cum să țină corect te, jucării şi ajutaţi-l să înceapă o
 Manifestați-vă atitudinea față de lingurița, să folosească șervețelul anumită activitate, stimulându-l
comportamentele adecvate/ina- etc.). prin întrebări și explicaţii.
decvate prin reacţii verbale sau  Etc.
non-verbale de aprobare și, respec-
tiv, de respingere.
 Etc.
40

Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor adultului când are nevoie.
265. Adresează frecvent  Răspundeţi direct, cu claritate şi răb- 270. Cere ajutor adulţilor  Oferiţi sugestii copilului pentru a-l orienta și ajuta să se
întrebări adulţilor dare, la întrebările adresate de către cunoscuţi din descurce singur, în soluționarea unei situații, încurajaţi-l
pentru a obţine copil; încurajaţi-l să adreseze întrebări comunitate, nemijlocit să rezolve problema.
informaţii. pentru a obţine informaţii. în situații de pericol.  Înscenați situații prin care copiii ar conștientiza impor-
266. Urmează indicaţiile  Stabiliți niște limite rezonabile și alter- De exemplu: în caz tanța comportamentelor sociale adecvate, prin acorda-
adulţilor în ceea ce native de comportament acceptabil al de calamități, leziuni rea și primirea, de exemplu, a unui ajutor.
priveşte comporta- copilului. corporale etc., se  Faceți exerciţii de descriere a situaţiilor de risc, de elabo-
mentul adecvat în  Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi adresează vecinului, rare a regulilor de prevenire şi comportament adecvat în
diverse situaţii. comportamentele negative, care vor bunicilor prietenilor situaţii de risc.
267. Urmează fi preluate de către copil. De exemplu: de joacă ș.a.  Utilizați imagini cu ilustrarea situaţiilor de risc (consu-
instrucțiunile unui dacă educatoarea este încruntată de 271. Adresează întrebări mul produselor, lichidelor necunoscute, atingerea unui
adult cunoscut. fiecare dată când vorbeşte cu un copil adultului în cheia fier de călcat conectat, apropierea de o flacără etc.) şi
268. Semnalează adulţilor care are un comportament negativ, subiectului discutat. elaborarea de către copii a regulilor de comportament în
situaţii problematice copiii se vor comporta similar ei, de- astfel de situaţie.
simple pentru oarece educatoarea reprezintă o auto-  Lecturați poveşti, povestiri de conștientizare a situaţiilor
a interveni (de ritate pentru ei. periculoase și discutați despre posibilitatea evitării lor
exemplu, atunci când  Descrieţi şi discutaţi cu copilul diver- sau a riscurilor pe care le presupun.
un copil s-a lovit sau se situaţii problematice simple, aju-  Realizați postere, campanii despre impactul pericoleleor,
are nevoie de ajutor, tându-l să coreleze ideea de pericol situațiilor de risc.
când se aud zgomote cu solicitarea ajutorului din partea  Oferiţi copilului şansa de a participa la conversațiile adul-
suspecte, când arde celorlalţi; comentaţi situaţii concrete, ţilor; discutaţi despre importanța bunelor maniere – ce
mâncarea pe aragaz, văzute la grădiniţă sau în parc, la tele- înseamnă să nu vorbeşti în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi
etc.). vizor sau în filme. aştepţi rândul, să ai un ton potrivit.
269. Apelează la adulţii  Daţi copiilor posibilitatea de a-şi ex-  Când copilul greșește, discutaţi cu el/ea despre situația
care îl îngrijesc pentru prima nevoia de a primi sprijin emo- creată și interpretați greşeala copilului ca pe o oportuni-
sprijin emoţional. ţional, ajutaţi-i să se simtă confortabil tate de învăţare.
când au această nevoie; prin compor-  Învățați-l pe copil să obișnuiască să se adreseze adultului
tament verbal şi non-verbal, dovediţi- în orice situație dilematică, înainte de a devia de la reguli.
vă empatia şi disponibilitatea şi încu-  Arătaţi deschidere faţă de copil, pentru ca acesta să se
rajaţi-i să se exprime. simtă confortabil, să vă ceară ajutorul.
 Etc.  Etc.
41

B.3.2. Aspect specific: Abilități de interacțiune cu copiii de vârstă apropiată
272. Transmite prin zâmbet, sunete, Zâmbiţi-i des copilului.
 274. Preferă să se joace cu copiii pe Petreceţi timp cu copilul jucându-vă,

gesturi, expresie facială, bucuria Reacționați pozitiv la ţipetele, ges-
 care îi cunoaște. daţi-i posibilitatea să se afle în com-
de a se juca împreună cu alți turile copilului, prin comportamen- 275. Imită comportamentul altui pania altor copii, indiferent de vârstă.
copii. te verbale şi non-verbale. copil. Facilitaţi contactul copiilor din medii

273. Îşi exprimă interesul faţă de alţi Oferiţi copiilor posibilitatea de a
 276. Iniţiază interacţiuni sociale cu socio-culturale, lingvistice diferite,
copii, urmărindu-i cu privirea şi se juca şi interacţiona cu alţi copii copiii de aceeași vârstă. dezvoltându-le empatia, toleranța
imitându-le comportamentul (atât din familie, cât şi din medii 277. Se joacă și se bucură de etc.
(de exemplu: comportamentul culturale diferite). compania altor copii. Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu

fraţilor, părinților). Etc.
 care se pot juca 2 sau 3 copii deodată.
Creaţi oportunităţi de a se juca împre-

ună cu copii din medii diverse, ceea ce
va facilita dezvoltarea interacţiunilor
care presupun interdependenţa pozi-
tivă, schimburile culturale (în timpul
jocului, copiii sunt mult mai deschiși,
mai sociabili și interacționează mai
rapid).
Oferiți-i copilului ocazia să se joace, în

mod regulat, cu 1 sau 2 copii cu care,
deja, se cunoaște.
Etc.

42

B.3.2.Aspect specific: Abilități de interacțiune cu copiii de vârstă apropiată
278. Preferă să se joace și să inițieze Oferiţi copiilor variate oportunităţi
 282. Interacţionează, din proprie Oferiţi copiilor posibilitatea de a se

activități comune cu alți copii. de joacă (joc în aer liber, joc drama- iniţiativă, cu copii apropiaţi ca juca în grupuri mici, în care fiecare
279. De cele mai multe ori, îşi tic, activităţi artistice, lecţii de dans vârstă, în diferite contexte. copil are un rol şi o responsabilitate
exprimă dorinţa de a se juca sau de arte marţiale etc.). 283. Cere şi oferă ajutor altor copii concretă.
împreună cu alţi copii. Ajutaţi-l, învățați-l pe copil să se
 (de exemplu: îl ajută pe alt copil 
Monitorizaţi zilnic, încurajaţi şi lăudaţi
280. Se împrieteneşte şi menţine alăture altui/altor copil/copii care să găsească o jucărie pierdută, comportamentele prin care copiii se
prietenia cu cel puţin un copil. se joacă. să îşi adune lucrurile, să-și facă ajută reciproc.
281. Recunoaşte greşelile în relaţiile Conversați cu copilul cât mai des,
 patul). Numiţi, în mod regulat, comporta-

cu alţi copii şi încearcă să astfel încât să înveţe să asculte şi să 284. Propune, dar şi urmează regulile mentele pozitive de întrajutorare,
le corecteze, cerând scuze, comunice cu alţii. jocului stabilite cu prietenul de astfel încât copiii să le identifice sin-
propunând alte soluţii. Oferiţi asistenţă/monitorizați copi-
 joacă. guri și să fie motivaţi să le repete pe
lul în timp ce se joacă cu alţi copii, 285. Se identifică drept prieten al viitor. Comentaţi şi sancţionaţi ime-
intervenind în caz de conflict. unor copii din diverse medii diat comportamentele negative, de
Asiguraţi copilului ocazia de a se
 apropiate (la grădiniţă, acasă/ intimidare sau excludere, manifestate
întâlni cu prietenii, de a comunica la bloc, la bunici). faţă de anumiţi copii.
cu aceștia, dezvoltându-și senti- Încurajaţi copilul să îşi exprime păre-

mentul de încredere și simţindu-se rea, să identifice mai multe variante
mai puţin vulnerabil atunci când îşi de rezolvare a unei situaţii sau de
exprimă dificultăţile într-un anumit continuare a unui joc.
context/domeniu. Lăudaţi copilul când acceptă sugestii-

Etc.
 le celorlalţi copii şi se ajută reciproc.
Daţi copiilor ocazia de a participa la

diverse activităţi de grup, în contexte
sociale diferite (la grădiniţă, acasă/la
bloc, la bunici), pentru a se identifica
cu alte grupuri, pentru a obține încre-
dere şi a-și dezvolta spiritul de cola-
borare în medii diferite.
Etc.

43

286. Se observă în oglindă. Plasaţi în casă oglinzi mici, în care copilul
 289. Se joacă în prezenţa altor Daţi copilului posibilitatea să se joace

287. Observă/percepe să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglin- copii, diferiţi ca vârstă, gen, cu copii din medii diferite, în contexte
trăsăturile fizice ale dă, pentru a-și percepe propria imagine. limbă vorbită sau cu cerinţe variate (parc, familie, creşă), oferind
celorlalţi (de exemplu: Îndrumaţi-l cu întrebări – „Cine este aco- educaţionale speciale. asistenţă pentru facilitarea interacţiu-
atinge mâna sau părul lo?” – şi ziceți prenumele lui, precum și al 290. Se interesează de alţi copii nilor (în cazul diferenţelor de vârstă, de
unei alte persoane). dvs. sau adulţi din anturaj, punând limbă vorbită, de nivelul de dezvoltare a
288. Interacţionează cu Daţi copilului posibilitatea de a intra în
 întrebări simple, de exemplu: abilităţilor).
persoane diferite ca contact cu diferite persoane, altele decât „Unde este Ionel?” Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pen-

gen, vârstă, limbă cele care îl îngrijesc. 291. Remarcă diferenţele de gen între tru jocul dramatic, care să reflecte di-
vorbită. Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă
 el/ea şi ceilalţi. versitatea.
a copilului. Folosiţi cuvinte care descriu Familiarizaţi copilul cu persoane, expe-

diverse părţi ale corpului (cap, picior, rienţe, medii sociale prin intermediul
mână), ale feței (nas, gură, obraz, ochi), cărţilor, cântecelor, interacţiunilor cu
precum și încurajări verbale, gesturi. oameni din medii diferite.
Participaţi la întruniri de familie şi la eve-
 Încurajaţi copilul să-şi perceapă propri-

nimente culturale din comunitate pentru ile caracteristici identitare. Discutaţi cu
a-l familiariza pe copil cu propria cultură, el despre deosebirile şi asemănările pe
dar şi cu alte culturi. care le-a remarcat. Puneţi-i la dispoziţie
Informați-vă şi practicaţi, în creşă, meto-
 fotografii și cărţi despre corpul uman
de de îngrijire a copilului, specifice famili- corespunzătoare vârstei.
ei şi grupului din care face parte. Utilizaţi Etc.

cuvinte şi semne cu care copilul este fa-
miliarizat.
Etc.

44

292. Inițiază jocuri simbolice,  Diversificați jocul copilului, pretindeţi 296. Identifică asemănări şi Organizaţi activităţi în care copiii să se fa-

asumându-și diferite că sunteţi anumite personaje. deosebiri dintre persoane după miliarizeze cu varietatea de tipuri umane,
roluri.  Folosiți obiecte care să reflecte diver- diferite criterii (gen, aspect meserii, cărți, medii sociale etc.
293. Se compară cu cei din sitatea, să stimuleze învăţarea inter- exterior, vârstă, profesie, mediu Comentaţi, împreună cu copiii, caracteris-

jur, diferențiind culoarea culturală (înregistrări, etichete cu me- cultural şi lingvistic etc.). ticile fizice şi preferinţele, ca aspecte ale
părului, înălţimea etc. saje scrise în diverse limbi, obiecte de 297. Recunoaşte abilităţile altor identităţii.
294. Se joacă împreună cu artă), pe care copiii le pot utiliza în joc. copii în diverse domenii (de Organizaţi activităţi prin care se aprecia-

copii diferiţi ca vârstă,  Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie exemplu: „Ion cântă bine la ză diferenţele şi capacităţile oamenilor,
gen, limbă vorbită, etnie, propriile caracteristici fizice şi cultura- pian.”/„Ionela aleargă repede.” de exemplu, arătând copiii cu dizabilităţi
inclusiv cu cei cu nevoi le. Îndrumaţi-l să perceapă deosebiri- etc.). într-o lumină pozitivă, indicând dexteri-
speciale. le şi asemănările dintre oameni, por- 298. Manifestă toleranță, bunăvoință tățile artistice deosebite pe care le au sau
nind de la propria persoană. Ajutaţi-l și acordă ajutor copiilor cu valorizând bilingvismul etc.
să interpreteze aceste deosebiri astfel dizabilități. Organizați reuniuni cu membrii familiei

încât să nu aibă valoare evaluativă. 299. Numeşte şi acceptă diferenţele care să împărtăşească din tradiţiile specifi-
De exemplu: atunci când copilul spune şi similarităţile ce țin de ce etniei (mâncare, muzică, dansuri, jocuri,
„Eu sunt mai înalt/ă decât Ionel/Ione- mâncăruri sau jocuri preferate sărbători) şi desfășuraţi cu copiii activităţi
la.”, puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă atât de el/ea, cât şi de alţi copii. în care să le valorificaţi.
decât Ionel/Ionela, pentru că eşti mai 300. Remarcă faptul că unii copii Încurajaţi copiii să vorbească în limba ma-

mare cu 1 an.” folosesc cuvinte diferite pentru ternă, precum şi să însușească limba de
 Facilitaţi jocul între copii diferiţi din acelaşi obiect (de exemplu predare din instituție, pentru a numi acţi-
punct de vedere al genului, limbii vor- pentru jucărie etc.). uni şi obiecte din mediu, pentru a comuni-
bite sau necesităților speciale. 301. Participă, cu plăcere, ca eficient.
 Încurajaţi copiii să se implice în dife- la activități cu caracter Folosiţi etichete cu mesaje în mai multe

rite activităţi/jocuri, considerate, în intercultural. limbi.
mod tradiţional, „specifice” genului – Cultivaţi respectul pentru diversitatea lin-

fie pentru băiat sau fată – şi oferiţi-le gvistică şi interveniţi ferm atunci când apar
feedback pozitiv imediat ce aleg să comportamente ofensatoare pentru copii
exerseze aceste activităţi. (de exemplu: când în mod intenţionat nu
 Etc. este pronunţat corect un nume).
Etc.

45

295. Formulează întrebări despre Daţi o sarcină comună pentru a sti-
 302. Dă dovadă de interes și apreciere Pregătiți, pentru diferite ocazii, îm-

caracteristicile fizice ale mula interdependenţa pozitivă; fa- față de diversitatea culturală. preună cu copiii, surprize persoane-
celorlalţi, despre familie, etnie, cilitaţi asumarea de sarcini realiste De exemplu: ascultă, cu plăcere, lor de altă cultură, etnie sau cu nevoi
limbă vorbită, cultură. de către fiecare copil şi oferiţi asis- istoria diferitor culturi. speciale; atrageți atenția copiilor să
tenţă (atunci când sunt dificultăţi de 303. Numește câteva asemănări și remarce emoțiile pozitive, trăite de
comunicare într-o limbă sau când diferențe dintre cultura sa și alte cei care au sărbătorit împreună cu ei
copilul cu CES are nevoie de sprijin). culturi. și au simțit că fac parte din aceeași
Citiţi împreună cu copilul cărţi
 304. Observă că aceeaşi persoană comunitate.
şi analizaţi imagini care prezintă poate avea mai multe roluri Audiați cântece și prezentați ima-

oameni din culturi diferite, abilităţi sociale (mama lui este fiica gini ale diverselor popoare și țări.
şi caracteristici fizice diferite. bunicii lui, este sora mătușii, este Manifestați interes pentru cunoaș-
Discutaţi despre personaje, eroi,
 prietenă pentru tanti ..., este terea caracteristicilor altor culturi și a
sărbători, cântece, care reflectă di- angajată la ... etc.). frumuseții acestora.
versitatea. 305. Caracterizează chipul și Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în di-

Puneţi la dispoziţia copilului obiecte
 trăsăturile mamei și ale ferite limbi.
şi imagini care exprimă diversitatea tatălui. Povestește despre Oferiţi copilului posibilitatea de a

culturală. comportamentul responsabil, contacta/comunica cu o persoană din
Etc.
 grijuliu al mamei, al tatălui. perspectiva mai multor roluri, în di-
306. Descrie calităţile colegului de verse contexte sociale. Realizaţi vizite
grădiniţă sau ale prietenului de la diferite instituţii pentru a se fami-
joacă (de exemplu: „Ionel este liariza atât cu diverse profesii, cât şi
sincer, onest, bun, responsabil, cu varietatea rolurilor specifice mem-
prietenos, amabil, iubitor de brilor familiilor, copiilor (de exemplu:
animale” ). vizite la bibliotecă, la spital, la coafor,
la inspectoratul de poliție, la fabrica
de panificație sau conserve etc., unde
lucrează părinţii).
Etc.

46

47

307. Urmează reguli și rutine simple Stabiliţi şi respectaţi rutine cu refe-
 309. Urmează reguli simple. Stabiliţi rutine şi reguli care să fie

referitoare la hrană și somn. rire la programul de hrană, igienă şi De exemplu: pune jucăriile la loc, respectate în mod regulat, ţinând
308. Asociază anumite somn, ţinând cont atât de particula- nu strică construcţiile altor copii, cont şi echilibrând, în mod flexibil,
comportamente ale adulţilor cu rităţile individuale ale copilului, cât nu lovește și nu mușcă alți copii, nevoile individuale ale copilului.
propriile comportamente (de şi de caracteristicile culturale ale fa- are comportament adecvat la Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucă-

exemplu: e dispus să adoarmă miliei. masă etc. riile în ordine, puneţi-i la dispoziţie
când este pus în pătuţ, ridică Manifestaţi, în mod constant, dis-
 310. Recunoaște consecințele cutii şi spaţii de depozitare.
mâinile, anticipând să fie luat din ponibilitate şi sensibilitate faţă de comportamentelor negative. Repetaţi regulile simple: „Trebuie

pătuţ şi hrănit). copil, dar şi consecvenţă în respec- să ne spălăm pe mâini înainte de a
tarea rutinei specifice. mânca.”; „Înainte să ieşim în curte,
Etc.
 strângem jucăriile.”
Lăudaţi copilul pentru respectarea

rutinelor şi regulilor de comporta-
ment.
Prin observare directă şi prin formu-

lare verbală, puneţi-i pe copii în si-
tuaţia de a învăţa că fiecare context
social are anumite reguli (de exem-
plu: „Dacă vrei să te dai pe tobogan,
trebuie să stai la rând.”, „Dacă nu
respecți rândul, ne lovim.”).
Echilibraţi limitele comportamentu-

lui cu o serie de alternative. În ace-
laşi timp, respectaţi, consecvent,
regulile pe care le-aţi comunicat şi
stabilit cu copiii, de exemplu: „Ieşim
afară doar după ce adunăm jucării-
le.”
Etc.

48

311. Respectă reguli Reamintiţi copiilor regulile şi ru-
 315. Stabilește și respectă reguli simple Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice, identificând

simple în diferite tinele, afişaţi-le pe pereţi într-o în activitatea de joc. De exemplu: elementele de noutate faţă de rutina obişnuită.
contexte sociale. formulă grafică accesibilă. se joacă sau lucrează fără să îi Pentru respectarea timpului de joc/rândului, puneţi

312. Anticipează Afişaţi, în locuri vizibile, ele-
 deranjeze pe ceilalţi, acceptă să la dispoziţia copiilor un ceas şi, împreună, alegeți un
activitățile din mente specifice programului fie și alți copii lideri sau să dețină responsabil de managementul timpului.
programul zilnic, zilnic şi regulilor de urmat, rolul principal, își așteaptă Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în diverse

dacă există un orar într-o manieră sintetică şi acce- rândul – „Când intrăm la teatru, grupuri mai mari sau mai mici. Acordaţi atenţie spe-
clar şi respectat. sibilă. prezentăm biletul.”, „Dacă la cială integrării în joc a copiilor-problemă, care se
313. Recunoaşte Faceţi liste (pe înţelesul copii-
 Grădina Zoologică este inscripția comportă agresiv; au un comportament timid, sunt
comportamentul lor) sau desenaţi comporta- Închis, nimeni nu intră.” etc.). introvertiți; suferă de sindromul de deficit de aten-
pozitiv al altor copii. mente pozitive, apreciate la 316. Îşi adaptează comportamentul ţie şi hiperactivitate; sunt anxioşi; aparţin unui grup
314. Explorează, copil; Obişnuiţi-i pe copii să le în funcţie de diferite situaţii, de etnic diferit de cel al majorităţii; prezintă imaturi-
exersează şi înţelege identifice şi să le aprecieze. exemplu: vorbeşte în şoaptă la tate în dezvoltarea fizică, au o înfăţişare mai puţin
rolurile sociale prin Motivaţi-i pe copii prin mesa-
 bibliotecă, la spital, la muzeu etc. plăcută sau sunt îmbrăcați modest; au dizabilități de
intermediul jocului. je: „Înainte de a merge la masă, 317. Îşi exprimă dezacordul faţă ordin fizic, handicap motor, deficient de vorbire sau
vreau să vă apreciez/compli- de comportamente incorecte limbaj etc.
mentez pentru faptele bune, pe („Nu este corect!”, „Așteaptă-ți Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introver-

care le-aţi făcut azi”, nominali- rândul!” etc.). tiţi, cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi,
zând persoanele. După câteva 318. Utilizează corect adresările – Dvs. fie că nu au fost suficient stimulaţi, nu li s-a oferit
zile, veţi observa că unii copii vă Dumnealui, Dumneaei etc. – oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau
vor reaminti să notaţi gesturile salutul, rugămintea etc. au trăit într-un mediu autoritar.
frumoase, comportamentele po- 319. Participă la activităţi în grupuri Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu alți

zitive, pe care le-au înregistrat. mici sau mai mari, uneori – în copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. Valorifi-
Daţi copiilor posibilitatea să se
 rol de conducător, alteori – caţi, în mod flexibil, diferenţele culturale.
angajeze în jocuri, oferindu-le executant. Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de con-

costume, jucării, timp, sugestii 320. Aplică independent reguli în duită.
de teme. situații noi, le explică, totodată, Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat

Utilizați, în activități, jocuri in-
 celorlați din familie sau de în familie sau acasă, din perspectiva relaţiei dintre
teractive. la grădiniță, prezentând și reguli şi consecinţele lor în viaţa socială.
Etc.
 consecințele nerespectării lor. Etc.

49

321. Acceptă intervenţiile adulţilor Creaţi oportunităţi pentru ca împăr-
 323. Menţionează preferinţe şi intenţii 
Creaţi oportunităţi şi încurajaţi co-
pentru a negocia disputele ţirea jucăriilor să reprezinte primul simple. pilul să îşi exprime intenţia de a re-
privind jucăriile. pas în învăţarea comportamentelor 324. Vorbeşte cu alt copil pentru a aliza anumite lucruri, comunicând-o
322. Negociază cu alți copii în timpul prosociale. Valorificaţi această regu- rezolva un conflict, cu ajutorul celorlalţi.
jocului pentru a obține ceea ce lă de conduită, care apare frecvent adultului. Realizaţi convorbiri la diverse teme:

dorește. în familie, dacă sunt mai mulţi fraţi, „Mâncarea mea preferată”, „Jocul
pe terenul de joacă ori la grădiniţă. meu preferat” etc.
Modelaţi, prin propriul exemplu,
 Daţi copiilor suficient timp pentru a

acest comportament. discuta şi negocia, înainte de a in-
Etc.
 terveni, atunci când apare un con-
flict. Explicaţi importanţa rezolvării
pozitive a conflictelor, de exemplu:
„Ce bine ne pare când un copil ne
dă şi nouă mingea!”, „Ne jucăm fru-
mos împreună!”, „Şi noi putem oferi
altor copii jucăriile noastre!”
Etc.

50

325. Ia decizii simple. Prezentaţi copiilor mai multe alternative
 329. Ţine cont de dorinţele şi  Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil, atunci când
326. Utilizează diverse de comportament. nevoile altor copii. alţi copii nu vor să împartă jucării cu el, pentru a-l face să
strategii pentru Discutaţi cu copilul despre activităţi co-
 330. Folosește multiple conştientizeze mai bine consecinţele negative ale acestui
a participa la un mune, de exemplu: „Ce vrei să facem strategii pentru comportament.
joc (negociere, azi?” sau „Ce mâncare gătim?” rezolvarea conflictelor  Propuneți copiilor situații/exerciții de descriere a faptelor/
schimb). Construiţi situaţii sociale, în care copiii să
 (inițial, vorbeşte, apoi, acțiunilor, pentru a-i învăţa să vorbească despre comporta-
327. Aplică strategii se simtă confortabil (unii copii se simt in- cere ajutorul adultului). ment şi nu despre persoană, evitând blamările şi etichetările.
simple pentru a comodaţi în prezența mai multor copii). 331. Evită situațiile de  Îndrumați copiii, valorificând, în mod repetat, răspunsuri
rezolva probleme. Invitaţi, acasă sau la un teren de joacă,
 conflict, căutând soluții adecvate pentru rezolvarea conflictelor. Încurajaţi tentativele
328. Explică motivele unul sau doi copii cu care copilul să exer- pentru aplanarea/ de soluționare a conflictelor, cerându-le părerea: „Ce credeţi
comportamentului seze abilităţile sociale. rezolvarea acestora în că ar trebui să facem, ca să rezolvăm această problemă?”
său în situații de Oferiţi copilului sugestii pentru rezolva-
 interacțiunea cu copiii,  Realizați activităţi, cum ar fi: joc dramatic, joc de rol, con-
conflict. rea problemelor, de exemplu „Dacă ne fără a-l implica pe adult. strucţii, folosirea de costume specifice diverselor comunităţi
jucăm pe rând, va ajunge fiecare la calcu- 332. Acceptă/își asumă etnice etc., care să permită copiilor să negocieze rezolvarea
lator.” responsabilităţile şi le conflictelor.
Cereţi copilului să rezolve singur sarcini
 respectă.  Discutaţi cu copiii alternative de comportament pentru di-
în care ştiţi că va avea succes pentru a-i 333. Recunoaște și verse situaţii.
da încredere în forţele proprii. Dacă el nu corectează consecințele  Oferiți copiilor suficient timp pentru a discuta, a negocia şi a
este pregătit, se va simţi speriat şi cople- distructive ale dobândi sentimentul de control.
şit de această situaţie şi există riscul să comportamentului său  Daţi copiilor posibilitatea de a alege și a-și trece numele de
refuze, pe viitor, implicarea în activitate. inadecvat. sine stătător pe panoul responsabilităţilor pentru realizarea
Oferiţi-i sprijinul când cere.
 334. Își asumă responsabili- unor activităţi libere.
Citiţi copiilor poveşti şi povestiri, inven-
 tatea pentru acțiunile și  Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împre-
taţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care deciziile sale. ună cum poate fi rezolvată o sarcină.
personajele rezolvă conflictele în mod 335. Ia decizii simple, cu  În situaţiile când au comis o greşeală, familiarizaţi copiii cu
constructiv. minimă supraveghere modele de conduită, comentând diverse exemple din po-
Documentaţi-vă în legătură cu modul în
 din partea adultului (de veşti, poezii, filme.
care se rezolvă disputele în familia şi în exemplu: în alegerea  Valorificaţi situaţii cotidiene, pentru a demonstra copiilor
comunitatea din care vine copilul. felului de mâncare, modele de remediere.
Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar co-
 îmbrăcămintei, jucăriei,  Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere.
piilor care au dificultăţi de vorbire. cărții etc.).  Susţineţi copiii în alegerile proprii, propunându-le mai multe
Etc.
 oportunităţi.
 Etc.
51

Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze cu ceilalți.
336. Își exprimă bucuria de a fi în Manifestați, în mod constant, res-
 338. Arată entuziasm pentru compania  Oferiți copilului posibilitatea de
prezența altor copii sau adulți. pect față de ceilalți copii și adulți din altora (copii, adulți). a fi în compania altor persoane și
337. Cooperează cu adultul în acțiuni anturajul copiilor. 339. Începe să se joace în paralel cu lăudați-l pentru entuziasmul mani-
de rutină (de exemplu: întinde Apreciați verbal și non-verbal
 alți copii. festat.
mâinile sau picioarele ca să ajute intenția copilului de cooperare. 340. Împarte și returnează jucării altor  Demonstrați, prin propriul compor-
adultul, când este îmbrăcat/ Dați copilului posibilitatea să
 copii. tament, ce înseamnă să cooperezi
încălțat). interacționeze și să se joace alături 341. Conștientizează importanța cu celălalt, atunci când vă jucați cu
de dvs. și de alți copii. respectului, își așteaptă rândul copilul; puneți la dispoziția copilului
Oferiți exemple de cooperare în
 etc. jucării cu care se pot juca, în același
timpul activităților cotidiene (de timp, 2-3 copii.
exemplu, în pregătirea mesei și în  Oferiți sprijin pentru împărțirea jucă-
alte activități casnice). riilor. Puteți întreba: „Te mai joci cu
Etc.
 jucăria de pluș? Poate acum să o ia
Ionel sau vrei să o păstrezi?”
 Modelați comportamentul copii-
lor, realizând o activitate împreună
cu aceștia, de exemplu: desenatul
pentru care aduceți doar o singură
cutie de culori. În timpul activității,
rugați-l pe copil să vă dea creionul
cu care desenează și lăudați-l pen-
tru gestul său (de exemplu: „Dă-mi,
te rog, și mie creionul galben.
Mulțumesc!”, „Uite ce desen fru-
mos facem împreună!”).
 Jucați-vă în mod regulat cu copilul,
exersând respectarea rândului.
 Etc.
52

Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze cu ceilalți.
342. Caută compania altor Lăudaţi copilul când manifestă in-
 346. Inventează activităţi care Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de

copii, alăturându-se unui teres de a se juca împreună cu alţi implică mai mulți copii. interes şi încurajaţi interacţiunile între copii.
grup cu care intenționează copii. 347. Cooperează pentru a-și Aveți grijă ca, în fiecare zi, toți copiii să fie
să se joace. Citiţi cărţi, folosiţi jocuri cu ma-
 exprima ideile și a le susține. implicați în diferite jocuri de rol. Fiecare tre-
343. Respectă regulile stabilite rionete, pentru a demonstra, 348. Cooperează, ajutându-i și buie să aibă o funcţie reală în aceste „grupuri
și adeverește așteptările prin intermediul personajelor, ce ascultându-i pe cei din jur. de lucru”.
din grupa frecventată. înseamnă să împarţi lucrurile/ 349. Înțelege importanța Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit. Res-

344. Se conformează deciziilor obiectele/jucăriile cu ceilalţi, să îţi respectului față de alții și față ponsabilizaţi copiii acasă/la grădiniță, oferin-
de grup. aştepţi rândul şi să cooperezi. de ideile acestora. du-le sarcini care contrazic stereotipurile de
345. Face schimb de obiecte în  Facilitaţi implicarea copilului în joc 350. Participă la proiecte colective, gen.
timpul jocului. şi motivați-l să contribuie la desfă- de exemplu: în scenete, De exemplu: băieţii ajută la gătit.
şurarea acestuia. spectacole; la decorarea Oferiți copiilor situații minuțios planificate,

Formați grupuri mixte de joc, cu
 sălii de grupă; la elaborarea structurate și repetați activitățile, pentru ca
implicare echitabilă atât a fetelor, albumelor, expozițiilor; la toți copiii să înțeleagă/conștientizeze situația
cât și a băieților. Supravegheaţi interpretarea cântecelor, și să progreseze. Este nevoie de varietate și fle-
grupul de joc şi interveniţi atunci dansurilor etc. xibilitate: o gamă largă de activități (libere sau
când fetele sunt mai puţin antre- 351. Oferă, voluntar, ajutor celor dirijate) – competiții sportive, starturi vesele,
nate în joc, din cauza băieţilor din jur. joc de rol etc.
care domină. 352. Manifestă admirație pentru Realizați cu copiii diverse activități comune,

Lăsați copiii să-și împartă materi-
 succesele colegilor obținute de tip proiect (inclusiv, cu implicarea fami-
alele și oferiți oportunităţi de a-şi în realizarea unui produs liei), în care ei să poată să-și exprime ideile
expune părerea/de a propune (desen, compoziție, modelaj, și să le susțină prin contribuții reale („Cum
modalități de desfășurare a jocu- interpretarea unui cântec, dans îmbunătățim curtea grădiniței?”, „Cum fa-
lui. etc.). cem reparație acasă: ce fel de tapete vrei
Etc.
 353. Înfruntă greșelile, critica și în camera ta, cum vrei să-ți mobilezi came-
eventualul eșec, implicându-se ra …?”, „Cum împărțim cheltuielile familiale pe
pozitiv în progresul grupului. luna viitoare?”, „Ce trebuie să facem, ca să fie
354. Respectă regulile jocului, de localitatea noastră mai curată?”).
exemplu, în sport. Etc.

53

Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.
355. Urmărește persoanele care îl Oferiți copilului o varietate de medii
 357. Remarcă dacă ceilalți copii sunt Folosiți, în conversațiile cu copiii,

înconjoară. sigure, pe care să le observe/explo- triști sau veseli. cuvinte care descriu emoții (de ve-
356. Reacționează când o persoană reze. 358. Demonstrează conștientizarea selie, de supărare, de furie sau bu-
manifestă bucurie sau suferință. Puneți la dispoziția copilului oglinzi
 stărilor emoționale diferite, prin curie), încurajați copiii să fie atenți
care nu se sparg și ocazii pentru a jocul de rol (de exemplu, alină la cei din jur.
vedea fețe, manifestări emoționale păpușa care plânge). Oferiți oportunități de identificare

diverse. a emoțiilor, prin folosirea imagini-
Manifestați respect pentru varieta-
 lor, afișelor, oglinzilor, jocurilor cu
tea trăirilor emoționale în grupuri păpuși, care reflectă culturi diferite.
culturale diferite. Construiți sau descrieți situații ima-

Etc.
 ginare, în care copilul să identifice/
perceapă, în diverse contexte, pro-
priile emoții, precum și emoțiile al-
tor persoane.
Încurajați copilul să își recunoască

emoțiile, modelați prin propria ex-
presivitate emoțională comporta-
mentul copiilor.
Etc.

54

Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.
359. Arată empatie față de Încurajați copii să înțeleagă
 361. Se oferă să acorde ajutor în Oferiți explicații simple referitoare la compor-

suferința fizică sau emoțională emoțiile, ideile și acțiunile celor- rezolvarea unei probleme, tamentul celorlalți copii, deoarece, când copiii
a celorlalți copii și îi alină, lalți, prin citirea unor cărți, urmă- fără să acționeze în locul sunt capabili să recunoască indicii verbali și fizici
îi mângâie, după exemplul rirea unor desene animate sau celuilalt. ai emoțiilor celorlalți, ei își pot dezvolta empatia
adultului sau la propria-i filme. 362. Vorbește despre emoțiile și compasiunea față de ceilalți.
inițiativa. Atunci când apare un conflict
 celorlalți. Creați situații în care copii să își împărtășească și

360. Exprimă sentimente, emoții și între doi copii, arătați empatie 363. Alină și consolează să discute despre trăirile emoționale.
atitudini faţă de personajele față de ambii. Numiți și discutați membrii familiei sau Încurajați copiii să deseneze chipul unui prieten

din poveşti (de exemplu: ţin la despre emoțiile și trăirile avute: semenii în situații dificile. vesel, trist sau singuratic.
fata moşului; o/îl compătimesc „Ești trist/ă pentru că …” 364. Începe să înţeleagă Discutaţi despre comportamentul, reacția unui

pe biata capră/sărmanul cocoş  Demonstrați expresivitate pozi- impactului activităţii personaj într-o anumită situație din poveste,
etc.). tivă în comportamentul cotidian umane asupra mediului ţinând cont de diferenţele dintre diverse culturi.
atât în familie, cât și la grădiniță. natural şi social. Motivați copiii să recunoască emoţiile celorlalţi

Astfel, copiilor li se va dezvolta şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce sim-
sentimentul de securitate, de te un alt copil, adresându-i întrebări: „Cum crezi
control și încredere în mediul că se simte acum Ionel?”
înconjurător; se va reduce preo- Construiţi momente speciale şi valorificaţi situa-

cuparea sau îngrijorarea lor, spo- ţiile apărute spontan în activitatea copiilor, bine-
rind probabilitatea ca aceștia să venite pentru dezvoltarea abilităţii de a fi inte-
ia în considerare și să răspundă resat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi; folosiți
la emoțiile celorlalți. gesturi şi cuvinte relevante.
Citiți poveşti în care personaje-
 Prezentaţi imagini cu oameni care locuiesc în

le trec prin situaţii neplăcute și zone sărace și bogate ale lumii, discutați despre
atenționați copiii asupra com- economisirea resurselor naturale (apă, gaze, lu-
portamentului personajelor, de mină etc.) şi despre consumul echilibrat al aces-
exemplu: „Vedeți ce face ariciul tora. Exemplificați diferite situații de manifestare
atunci când e necăjit de iepu- a grijii faţă de mediu, comentând efectele anu-
raş?” mitor comportamente asupra mediului natural
Etc.
 şi social.
Etc.

55

56

C. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Subdomeniul 1: Dezvoltarea limbajului și a comunicării orale
C.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă)

Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și să înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare (comunicarea expresivă)

Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă progresiv vocabularul.
Standard 3. Copilul va fi capabil să se exprime corect din punct de vedere gramatical.
Standard 4. Copilul va fi capabil să pronunțe corect sunete, cuvinte ale limbii materne.
Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de comunicare verbală, non-verbală și paraverbală.
Standard 6. Copilul va fi capabil să înțeleagă și să se exprime, la nivel elementar, într-o limbă străină.
Subdomeniul 2: Formarea premiselor citit – scrisului
C.2.1. Aspect specific: Participarea în experiențe cu cartea; cunoașterea și aprecierea cărții

Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze interes față de carte și lectură.
C.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă

Standard 8. Copilul va fi capabil să efectueze corespondența dintre sunet și literă.
C.2.3. Aspect specific: Conștientizarea mesajului scris/vorbit

Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească limbajul scris/tipărit în activitățile zilnice.
C.2.4. Aspect specific: Însușirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmitere unui mesaj
Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de grafism: desene, semne, forme, pregrafisme.
57

C. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Subdomeniu 1: Dezvoltarea limbajului și a comunicării orale
Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și să înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
365. Recunoaște vocile persoanelor  Realizați cu copilul jocuri de etiche- 372. Localizează și identifică obiecte,  Folosiți un vocabular cât mai divers,
cunoscute și se întoarce pentru a tare a părților corpului, de localiza- persoane și acțiuni după atunci când vorbiți și citiți cu copi-
localiza vorbitorul. re a persoanelor din familie, obiec- denumire. lul, explicați cuvintele necunoscute
366. Preferă sunetele vocii umane faţă telor din apropiere. 373. Repetă un mesaj verbal simplu și introduceți cuvinte noi prin po-
de alte sunete sau înregistrări. De exemplu: „Unde sunt ochii tăi?”, atunci când îl aude. vestirea/descrierea a ceea ce expe-
367. Râde în hohote când i se vorbeşte „Unde este bunica?” etc. 374. Participă la jocuri/cântece/poezii rimentează copilul zilnic.
cu afecţiune.  Dialogați cu copilul despre eve- însoţite, iniţial, de gesturi. Cereți copilului să transmită un me-

368. Se întoarce, privește și indică, nimente, activități zilnice, oferin- 375. Ascultă poveşti şi povestiri scurte, saj verbal scurt în timpul jocului.
la cerere, persoane și obiecte du-le posibilitatea de a răspunde simple. Implicați copilul în rezolvarea unor

familiare. non-verbal, apoi verbal, prin „Da”, 376. Răspunde și îndeplinește situații simple și răspundeți, întot-
369. Îndeplineşte comenzi simple, „Nu”. o comandă care include deauna, la întrebările adresate de
însoţite de gesturi.  Organizați pentru copii un mediu substantive, adverbe, adjective. către el.
370. Încetează o activitate atunci când bogat în stimulări auditive (muzică, Propuneți copilului sarcini pe care

i se spune „Nu!” jucării muzicale), cântați cântece să le poată realiza treptat, doar câte
371. Înțelege mesajul și răspunde împreună și vorbiți cu el perma- una pe rând.
afirmativ sau negativ la întrebări. nent. De exemplu: „Dă-mi, te rog, mingea
 Încurajați copilul să îndeplinească cea roșie de pe etajera de jos.”
diverse comenzi. Etc.

De exemplu: „Dă mânuța!”, „Arată
masa!”
 Etc.
58

Standard 1. Copilul va fi capabil să înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
377. Ascultă interlocutorul și înțelege Valorificați participarea copiilor în
 382. Ascultă, cu atenție, interlocutorul Oferiți copilului șansa de a participa

mesajul scurt. discuții pe diverse teme de interes pe o durată de 10-20 de minute în activități de grup și de a împărtăși
378. Demonstrează înțelegerea și încurajați-i să povestească despre și execută sarcinile propuse. colegilor evenimente din viața per-
vocabularului uzual, răspunzând activitățile și experiențele lor zilni- 383. Ascultă, cu plăcere, povești și sonală sau de a povesti, de sine stă-
la întrebări, folosind limbajul ce. povestiri citite de către adult, tător sau cu un coleg, o/un situație/
verbal. Folosiți cuvinte complexe în contex-
 înregistrate pe CD etc. eveniment.
379. Înţelege şi aplică unele te diferite și extindeți încercările co- 384. Solicită ajutorul adultului atunci Creați copilului oportunități de a

instrucţiuni. pilului de a le folosi. când nu înțelege un cuvânt sau asculta diferite înregistrări în orice
380. Ascultă povești și povestiri scurte Adresați întrebări scurte, pe înțe-
 un mesaj. moment al zilei.
relatate în baza imaginilor sau lesul copiilor. 385. Urmează instrucţiuni cu 2-3 Oferiți-i posibilitatea de a viziona

dramatizate (teatrul de păpuși). Cereți copiilor să ofere, de fiecare
 etape necorelate, fără trimitere la povești interactive.
381. Înțelege mesajele cu referire dată, un răspuns complet. contexte cunoscute. Răspundeți la întrebările copilu-

la obiectele sau persoanele De exemplu: „Maria/Ionuț se joacă lui, prezentându-i cât mai multă
cunoscute, le recunoaște: jucăria cu mingea.” informație.
preferată, membrii familiei etc. Relatați povești scurte, în baza ima-
 Organizaţi activităţi de repovestire,

ginilor. în baza imaginilor din poveşti, selec-
De exemplu: „Gogoașa”, „Ridichea tate de către copil.
uriașă”, „Foișorul” etc. Organizați excursii la bibliotecă, la

Propuneți povești interactive.
 muzeu, pentru a le prezenta deta-
Etc.
 liat despre simbolurile, istoria țării
noastre.
Etc.

59

C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare
386. Gângurește, folosind mai multe  Utilizați, în discuție cu copilul, 391. Foloseşte cuvinte bisilabice, Utilizați diferite modalități de a ex-

sunete sau gesturi, pentru a propoziții scurte, simple; vorbiți trisilabice. prima aceleași lucruri și extindeți
transmite un mesaj. rar, clar, modelând limbajul copi- 392. Utilizează cuvinte noi în propozițiile construite de către co-
387. Articulează vocalele. lului, repetând corect cuvintele experienţele/activitățile zilnice. pil, transformându-le în propoziții
388. Repetă sunetele emise de către pronunțate greșit de către acesta. 393. Verbalizează experienţele dezvoltate.
alte persoane. Extindeți încercările copilului de a
 senzorial-gustative (acru, dulce,  Desfășurați jocuri de împărțire a
389. Pronunță cuvinte şi le combină cu utiliza cuvinte prin intermediul jo- amar, sărat), auditive (încet, tare) cuvintelor în silabe și de dezvol-
gesturi. curilor de cuvinte. sau vizuale (roșu, mare, mic etc.). tare a capacității de exprimare a
390. Folosește cuvinte și onomatopee  Asiguraţi copilului un mediu bogat 394. Întreabă, se interesează despre experiențelor senzoriale.
ușor de decodificat. în stimuli auditivi (muzică, comuni- denumirea obiectelor, evenimen-  Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu
care interumană). telor noi, pentru a le cunoaşte. imagini care reprezintă diferite ca-
Puneți la dispoziția copilului ima-
 395. Foloseşte cuvinte care tegorii (de exemplu: cărţi cu imagini
gini și cărți ce emit sunete. desemnează animale, jucării, ale animalelor şi puiul lor, obiecte
Etc.
 mâncare etc. de uz casnic, jucării etc.).
Antrenați copiii în jocuri didactice

de determinare a gestului, sunetu-
lui emis de diverse obiecte, instru-
mente muzicale etc.
Încercați, cât mai frecvent, să intro-

duceți în vizorul copilului obiecte
noi, care să-l intereseze.
Etc.

60

396. Înţelege şi utilizează Utilizați dicționarul în ofe-
 401. Utilizează cuvintele însușite în Implicați copilul în activități de povestire a

cuvinte care exprimă rirea explicațiilor, folosind formularea diverselor tipuri de propoziții. unor experiențe din viața lor, care au tangență
grade de rudenie. sinonimele cuvintelor. 402. Întrebuințează cuvinte cu caracter cu subiectul activității desfășurate.
397. Memorizează cuvinte Organizați jocuri cu sinoni-
 generalizator (veselă, mobilă, animale, Oferiți jocuri de grup mic, care solicită utilizarea

noi, însușite în baza me și antonime. păsări etc.). unor cuvinte noi (de exemplu: nume de obiec-
lecturii poveștii/ Citiți poezii copilului;
 403. Creează noi cuvinte prin derivare/ te, persoane, stări, acțiuni etc.), în formularea
povestirii de către explicați cuvintele necu- sufixare „casă-căsuță”, prefixare „bătrân- propozițiilor, fie pornind de la unele imagini,
adult. noscute cu ajutorul sinoni- îmbătrânit”. cărți, materiale sau valorificând contexte din
398. Adresează frecvent melor. 404. Denumește obiecte, însușiri, acțiuni, în activități precedente, ori prin exploatarea unor
întrebări pentru De exemplu: „Cum spu- diverse contexte. situații spontane din activitatea zilnică.
satisfacerea curiozității nem altfel?”, „Găsește cu- 405. Demonstrează înțelegerea unui Apreciați folosirea cuvintelor noi în vorbire;

întru extinderea vântul geamăn”, „Găsește vocabular specializat în anumite domenii, extindeți discuțiile, utilizând aceste lexeme.
vocabularului. cuvântul cu sens opus” etc. de exemplu: meserii, unelte etc. Puneți întrebări suplimentare, solicitaţi expli-

399. Înțelege și utilizează Acționați empatic și ajutați
 406. Folosește în vorbire cuvinte noi, creații caţii când copilul vă povesteşte o întâmplare/
antonime pentru a copilul să-și exteriorizeze verbale, sintagme deosebite. o situație/un text. De exemplu: „Dar de ce s-a
evalua acțiuni sau trăirile, emoțiile și să le 407. Dezleagă ghicitori, rebusuri, creează supărat ...?”, „Dar tu cum crezi că era mai bine?”
situații (de exemplu: exprime prin intermediul rime. etc.
„A cântat bine/rău”, cuvintelor. Folosiți jocuri 408. Utilizează în vorbire sinonime, antonime. Motivați copilul să povestească ceea ce a me-

„S-a comportat urât/ tematice, pentru a dezvol- 409. Alcătuiește cuvinte noi, utilizând sunete, morat. Lecturați împreună din revistele pentru
frumos”). ta inteligența personală, silabe; construiește fraze. copii și încurajați-l să creeze povestiri.
400. Recunoaște și numește astfel copilul va începe să 410. Schimbă sfârșitul unei povești/povestiri Propuneți copilului să alcătuiască povestiri,

obiecte, ființe ce sunt conștientizeze propriile cu un final vesel/trist/fericit. povești cu început dat sau, dimpotrivă, să pro-
prezentate în baza sentimente, gânduri, lu- 411. Alcătuiește propoziții în care un cuvânt pună un deznodământ pentru o poveste, să-i
imaginilor. cruri care îi fac sau nu plă- este plasat la începutul, mijlocul și schimbe conținutul.
cere. sfârșitul enunțului. Motivați copilul să construiască propoziții în

Etc.
 412. Introduce personaje noi în texte care un anumit cuvânt să fie plasat în diferite
cunoscute. poziții. De exemplu: „Cartea este interesantă.
413. Alcătuiește propoziții cu lexeme care Această carte îmi place. Bunica mi-a dăruit o
încep cu același sunet. carte.”
Etc.

61

De la nașterepână la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 de luni)
414. Foloseşte cuvinte cu valoare de Când vă adresaţi copilului, utilizaţi
 417. Utilizează în vorbire structuri Stimulați copilul să utilizeze în vor-

propoziţie, de exemplu: prin propoziţii simple, corect construite gramaticale (substantiv şi verb, bire structuri gramaticale.
cuvântul „sus” comunică faptul din punct de vedere gramatical. substantiv și adjectiv, substantiv De exemplu: „Mama spală.”, „Min-
că vrea să fie luat în braţe. Lăudaţi copilul pentru încercarea
 și pronume posesiv, pronume gea e roșie.” etc.).
415. Foloseşte propoziţii laconice, sa de a se exprima în propoziţii. personal și verb etc.). Folosiţi, în mod constant, în vorbire,

de exemplu: „Mama, tata, pa!”. Reluaţi propoziţia în forma com- 418. Foloseşte pronumele posesiv descrierea rutinelor zilnice:
416. Îmbină cuvintele cunoscute cu pletă – „Mama/tata a plecat…” – și „al meu”/„a mea” şi, apoi, De exemplu: „După somnul de
onomatopee pentru a transmite stimulați-l pe copil să continue. pronumele personal, la persoana după amiază, ne pregătim să mer-
un mesaj, de exemplu: „Uite Utilizaţi, în discuții cu copilul, un
 I, singular – „Eu”. gem la joacă.”, „Mai întâi mergem la
mac-mac/co-co/pui-pui” etc. limbaj simplu, fără diminutive. 419. Foloseşte negaţia „Nu!” în baie, ne spălăm, apoi ne schimbăm
Etc.
 vorbirea spontană. hainele ...”
420. Folosește pluralul substantivelor. Angajaţi copilul în conversa-

421. Adresează întrebări. ţii şi adresaţi întrebări deschise,
422. Formulează propoziții simple. obișnuiți-l să evite răspunsurile mo-
423. Foloseşte verbe la timpul nosilabice.
prezent, modul imperativ („Dă!”); Organizați cu copilul jocuri, cum ar

timpul trecut, perfectul compus fi: „Eu spun una, tu spui multe.”
(„Tata/mama a plecat.”). Reformulați întrebările în mod co-

rect.
Utilizaţi propoziţii dezvoltate în

comunicarea cu copilul. Încurajaţi
exprimarea copiilor prin propoziţii
complete.
Când adresaţi copilului întrebări,

alocaţi timp suficient, pentru ca
acesta să vă răspundă.
Etc.

62

424. Foloseşte pluralul Organizaţi jocuri de prezentare despre
 430. Utilizează în vorbire acordul Organizați jocuri cu suport concret (ima-

substantivelor în vorbirea sine, prin asocierea prenumelui cu anu- de gen, număr, persoană, gini, obiecte), care solicită utilizarea
curentă. mite calităţi/interese personale, cum ar timp. acordului gramatical: „Copilul bea apă/
425. Foloseşte corect pronumele fi: „Ce ştii despre mine/noi?” 431. Întrebuințează în vorbire copiii beau apă”, „Maşina e albă/maşi-
personal („eu”, „tu”, „ei”, Implicaţi copilul în relatări despre eve-
 articolul hotărât în nile sunt albe”, „Mama e tânără/tata e
„voi”). nimente, fapte care să includă exersa- funcție de genul, numărul tânăr” etc.
426. Folosește și exprimă în rea folosirii adverbelor. substantivului („mama/ Valorificaţi povestirea după imagini, ex-

vorbirea curentă adverbe de Puneţi la dispoziţia copilului imagini, co-
 mamele”, „copilul/copiii”). plicarea unor experimente, explorarea
timp („azi”, „ieri”) și acțiuni mentaţi imaginile, creaţi scurte poveşti 432. Descrie obiecte, ființe, unor substantive animate și inanimate,
viitoare. pe baza lor sau daţi copilului posibilita- recurgând la gradele pentru utilizarea acordului gramatical.
427. Utilizează corect unele tea de a crea propriile desene, pentru de comparație ale Valorificaţi orice moment al zilei pentru

adjective în funcție de genul și a ilustra poveşti imaginate. Desfășurați adjectivului („frumoasă”, a solicita construirea propoziţiilor sim-
numărul substantivelor. diferite jocuri, de exemplu: „Unde este/ „mai frumoasă”, „cea mai ple sau compuse, insistând asupra acor-
428. Recurge la propoziţii era ...?” frumoasă”). dului gramatical. Modelaţi exprimarea
dezvoltate şi fraze pentru a Ascultaţi copilul atunci când doreşte să
 433. Foloseşte corect adverbul de corectă a copilului printr-o comunicare/
descrie evenimente curente, vă transmită ceva, să vă facă părtaş la timp („ieri”, „azi”, „mâine”). un limbaj corectă/corect a/al dumnea-
oameni, locuri, folosind verbe experienţele sale de învăţare. Acceptaţi 434. Utilizează în vorbire timpul voastră în întrebări, răspunsuri, comen-
la timpul trecut. ritmul copilului, nu îl grăbiţi şi apreciaţi prezent, trecut și viitor. tarii, observaţii.
429. Descrie un produs al procesul de realizare prin care a trecut 435. Respectă ordinea părților de Fiți model pentru copil, încercați să

activităţii, un proiect. copilul. vorbire în propoziții. îl determinați să își corecteze singur
Organizați jocuri cu imagini pentru con-
 greșeala de exprimarea.
solidarea utilizării corecte a prepozi- Faceți activități de potriviri ale cuvinte-

ţiilor. De exemplu: „Spune unde se află lor.
iepuraşul?” De exemplu: „Descurcă cuvintele” sau
Antrenați copiii în jocuri de exersare a
 „Răspunde repede şi bine”.
numărului singular/plural. Urmăriți exprimarea orală a copiilor,

De exemplu: unu-mai mulți („copac- respectarea ordinii corecte a părților de
copaci”, „masa-mese”). vorbire în propoziție (subiect, predicat).
Etc.
 Etc.

63

436. Imită sunetele emise de către Vorbiţi cu copilul într-un ritm mode-
 440. Continuă versurile cunoscute. Improvizați jocul karaoke sau încer-

alte persoane. rat, în scopul inteligibilităţii pronun- 441. Fredonează fragmente din caţi împreună să fredonați versurile,
437. Face diferenţa dintre sunete ţiei. versuri, având la dispoziție linia având la dispoziție doar linia melodi-
şi reacţionează la acestea, de Puneți la dispoziția copilului jucării
 melodică. că (negativul).
exemplu: sunetul clopoțelului muzicale, zornăitoare și jucaţi jocuri 442. Recită sau cântă rime familiare. Puneţi la dispoziţia copilului casete

sau a telefonului. pentru dezvoltarea capacităţii de 443. Pronunță clar unele sunete. În de muzică pentru copii. Ascultaţi şi
438. Rosteşte ultimele cuvinte din diferențiere auditivă. alte cazuri omite, substituie, fredonați împreună.
rime uşoare. Fredonează o De exemplu: jocuri cu sunete pro- inversează sunetele etc. Improvizați cântece, utilizând cuvinte

melodie împreună cu adultul. duse de diferite instrumente muzi- 444. Imită ritmul și tempoul unor în rimă.
cale: „Batem la tobe, suflăm la flu- modele sonore (bate din palme Exersați pronunțarea cuvintelor și

ier, cântăm la orgă.” mai repede sau mai încet, corectați copilul de fiecare dată, de-
Recitaţi copilului versuri simple sau
 vorbește mai repede sau mai oarece, la această vârstă, el poate
cântaţi împreună cântece pentru încet). omite sunete când sunt mai multe
copii. consoane alăturate: „caun” în loc de
Etc.
 „scaun”, „crie” în loc de „scrie”; nu
pot pronunța sunetele [s], [z], [ș], [j]
și le omit complet sau le pronunță
doar în combinație cu vocalele; sub-
stituie sunete: sunetul [r] cu [l] –
„rață/lață”, „primăvară/primăvală”,
„jucării/jucălii” sau a sunetului [d] cu
[t] – „pădure/păture”, „drum/trum”;
înlocuiește sunete șuierătoare [ș] și
[j] cu siflantele [s] și [z]; inversează
sunetele (schimbă ordinea firească
a fonemelor din cuvinte: „Ogluța” în
loc de „Olguța”, „stlică” în loc de „sti-
clă”.
Etc.

64

445. Rostește toate sunetele limbii  Antrenați copiii în jocuri cu ono- 448. Rosteşte corect grupuri de sunete  Organizaţi jocuri cu onomatopee
materne. matopee care implică rostirea din cuvinte în diverse poziții. care implică rostirea combinaţiilor
446. Identifică sunetele inițiale ale combinațiilor dificile de consoane. 449. Identifică și alege obiecte din mai dificile de vocale și consoane:
unor cuvinte și înțelege că sunt  Organizați jocuri/activități în care imagini, denumirea cărora începe „fisssssss”, „psst”, „cra-cra-cra”,
mai multe cuvinte care încep cu copilul ar trebui să diferențieze sau finalizează cu același sunet. „fâl-fâl-fâl” etc.
același sunet. anumite sunete, prin intermediul 450. Creează cuvinte noi prin  Puneţi la dispoziţia copilului, în tim-
447. Pronunță într-un tempou lent diferitelor jocuri, cum ar fi: „Spune înlocuirea sunetului inițial sau pul jocurilor de clasificare, de co-
frământări de limbă după adult. cu ce începe …”. final (de exemplu: lac – rac, sac – respondenţă, jetoane cu obiecte a
 Puneți la dispoziția copilului jucă- sar, cal – cap). căror denumire este mai dificil de
rii, materiale, imagini cu obiecte, 451. Pronunță în ritmuri diferite pronunţat: „extraterestru”, „sufra-
ființe, animale denumirea cărora frământări de limbă. gerie”, „enciclopedie”, „castravete”
începe cu același sunet. 452. Identifică rime ale cuvintelor etc.
 Propuneți activități bazate pe sof- familiare în jocuri, cântece,  Valorificaţi permanent unele mo-
turi educaționale. poezii. mentele de rutină, cerând copiilor al
 Etc. căror nume începe cu un anumit su-
net să aranjeze tacâmurile pe masă
sau să împartă niște materiale.
 Audiaţi poezii cu rimă şi cântece
scurte. Încurajați construirea de
rime prin asocierea lor cu mişcarea
ritmică, cu dansul. Încurajaţi compu-
nerea de poezii şi cântece scurte.
 Faceţi jocuri de rime: oferiţi prima
silabă a cuvântului, pentru care co-
piii o vor găsi pe cea de-a doua: „ma-
să”, „ca-să”, „pan-tof”, „car-tof”.
 Propuneți copiilor jocuri interactive
și softuri educaționale, ce vizează
pronunția corectă a sunetelor și a
cuvintelor.
 Etc.
65

453. Gângureşte, vocalizează ca Răspundeţi la gânguritul copilului
 459. Este atent, urmărește persoana Oferiţi copilului posibilitatea de a

răspuns la vorbirea altei şi menţineţi cu el contactul vizual, care vorbește, chiar dacă pentru se prezenta în diverse contexte (la
persoane. ajutaţi-l să înţeleagă un lucru esen- o perioadă limitată. grădiniță, la medic, vecinilor etc.).
454. Răspunde prin sunete, cuvinte și ţial despre comunicare, ca schimb 460. Recunoaşte după intonaţie tipul Vorbiţi cu copilul pe parcursul zilei,

gesturi la întrebări simple. de mesaje. de mesaj transmis (o întrebare, avându-l alături când vă ocupaţi de
455. Imită intonaţia vocii altora. Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea
 un îndemn, o bucurie, un ordin gospodărie, când serviţi masa, la
456. Rosteşte cuvinte monosilabice şi ce spune prin gesturi sau expresii etc.). plimbare etc.
bisilabice cu sens pentru a atrage faciale; transformaţi răspunsul său 461. Foloseşte gesturi şi limbajul Modelaţi tonul, intonaţia copilului

atenţia celor din jur. non-verbal în unul verbal. corpului pentru a-și exprima în vorbire, acţionând, în comunica-
457. Asociază cuvinte cu onomatopee Vorbiţi expresiv pentru a stimula in-
 nevoile şi sentimentele, de re, ca o persoană-exemplu.
pentru a imita animalele, unele teresul şi reacţiile copilului. exemplu: îmbrățișează spontan Când citiţi poveşti copilului, folosiţi

fenomene sau a le denumi. Arătaţi şi numiţi, în faţa copilului, di-
 membrii familiei. diferite marionete, păpuşi, pentru
458. Comunică prin cuvinte, expresii ferite obiecte familiare; invitaţi co- 462. Se adaptează diferitor situații a-l învăţa să descifreze şi să utilizeze
faciale sau gesturi care exprimă pilul să repete sau să iniţieze acest de comunicare în funcție de limbajul non-verbal.
acţiuni. joc. interlocutor, de exemplu: unui Oferiți copilului posibilitatea de a

Oferiți copilului posibilitatea de a
 copil i se adresează pe numele comunica cu alţi copii, adulţi în di-
completa povestea pe care o citiţi mic. ferite contexte (familie, vecinătate,
sau o spuneţi. comunitate, instituţii).
Faceți exerciții de exersare a ono-
 Etc.

matopeelor, atunci când răsfoiţi/
citiţi cărţi despre animale sau feno-
mene cunoscute de către copil.
Iniţiaţi/familiarizați, de timpuriu, co-

pilul cu folosirea normelor de com-
portament civilizat. Salutaţi şi invitaţi
copilul să salute, să mulţumească ori
de câte ori e nevoie.
Etc.

66

463. Vorbeşte suficient Oferiţi copilului posibilita-
 470. Iniţiază şi participă la conversaţie, Oferiți copilului oportunitatea de a comunica atât cu

de clar pentru a fi tea de a iniţia conversaţii cu adaptându-și discursul în funcție alți copii, cât și cu adulții (părinți, personalul grădiniței,
înţeles de către toţi persoane din afara familiei de interlocutor. invitați). De exemplu: la grădiniță, în timpul activităților,
interlocutorii. (la grădiniță, pe stradă, la 471. Respectă regulile de comunicare organizați întâlniri cu părinții și alte persoane-resursă
464. Respectă unele cumpărături). cu ai săi colegi și adulții. etc.
reguli în procesul Fiţi un model pentru copil în
 472. Folosește mesaje complete în Utilizați orice oportunitate din timpul zilei pentru a so-

de comunicare (nu calitate de ascultător atent, discuțiile cu colegii. licita formule de salut, de politețe, de adresare respec-
întrerupe vorbitorul, care manifestă interes şi res- 473. Îşi exprimă o idee prin mai multe tuoasă din partea copilului.
ascultă mesajul până pect pentru interlocutor. So- modalități. De exemplu: sosirea la grădiniță, intrarea în sala de
la sfârșit). licitaţi opinia copilului şi ară- 474. Descrie o imagine, un tablou. grupă; momentul gustării, la prânz; utilizarea în comun
465. Relatează întâmplări, taţi că vă este interesantă. 475. Foloseşte intonaţia adecvată a materialelor la activități în grupuri mici, strângerea
nevoi, idei, acțiuni Stimulaţi copilul să îşi amin-
 rolurilor personajelor, inclusiv în lor; plecarea de la grădiniță etc.
sau sentimente din tească şi să povestească ex- jocurile simbolice. Folosiţi imagini cu personaje ce reflectă stări diferite,

experiența zilnică, perienţe trăite în absenţa 476. Caracterizează și apreciază pentru a stimula formularea de întrebări şi răspunsuri
utilizând diverse membrilor familiei (într-o comportamentul personajelor ce implică limbajul verbal şi non-verbal.
tipuri de propoziții vizită, la o activitate, la o din textele literare. Utilizați orice oportunitate din timpul zilei pentru a so-

dezvoltate. aniversare). 477. Dramatizează o poveste, utilizând licita respectarea regulilor de comunicare.
466. Răspunde cu explicaţii Ajutaţi copilul să-şi constru-
 în vorbire gestul, mimica, De exemplu: „Vorbim pe rând, respectăm colegul și-l
la întrebarea „De ce?” iască argumente pentru a pantomimica. ascultăm până își expune gândul.” etc.
467. Îşi exprimă propriile explica un fapt, un feno- 478. Adresează urări, felicitări, Propuneţi un joc prin care copiii adresează întrebări şi

opinii prin gesturi, men. Acceptaţi, „rafinaţi” dedicații colegilor, cu ocazia răspund prin limbaj non-verbal.
diferite semne sau explicaţiile copilului. diferitor sărbători. Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbirea în public,

cuvinte, utilizând o Încurajaţi copilul să-şi ex-
 479. Relatează corect, logic, unele mai întâi în grupuri mici, în familie, cu prietenii.
intonație adecvată. prime verbal sentimentele evenimente (de exemplu: cum Adresaţi copilului întrebări deschise şi, respectiv, răs-

468. Relatează o poveste/ de teamă, frică, tristeţe. Nu a trecut ziua de duminică, pundeţi întrebărilor adresate de către acesta.
povestire, respectând negaţi aceste trăiri, ajutaţi sărbătoarea, vacanța etc.). Organizați ieșiri la teatru, vizionați împreună spectaco-

consecutivitatea copilul să folosească cuvinte 480. Compune povești, povestiri, le pentru copii; încurajaţi copilul să folosească obiecte
evenimentelor, cu adecvate pentru exprima- ghicitori. din gospodărie drept recuzită pentru spectacolele ju-
ajutorul adultului. rea lor. 481. Vorbește coerent, utilizând cate în casă, la grădiniță.
469. Enumeră și Implicaţi copilul în jocuri,
 expresii artistice/plastice, figuri Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în con-

caracterizează unele cum ar fi: „Telefonul fără de stil, frazeologisme, comparații, versaţii semnificative atât în limba română, cât şi în
personaje dintr-un fir”. epitete, repetări etc.). limba maternă.
text literar. Etc.
 Etc.

67

Standard 6. Copilul va fi capabil să înțeleagă și să se exprime, la nivel elementar, într-o limbă străină.
4
Acest standard este predestinat părinților și cadrelor didactice care desfășoară activități opționale, ce vizează studierea unei limbi străine în diverse instituții și
prestează servicii de educație timpurie.
De la 5 până la 7 ani (61-84 de luni)
Indicatori Practici de sprijin
482. Percepe cuvintele unei limbi străine, spuse în enunţuri scurte.  Organizaţi pentru copil un mediu lingvistic bogat în stimuli auditivi în limba străină
483. Descoperă intonaţia specifică unei limbi străine. (muzică, jucării muzicale, interacţiuni).
484. Înţelege mesajul unor texte scurte, formulate de către alte persoane.  Organizați jocuri didactice, lingvistice sau motrice, care solicită înţelegerea (în lim-
485. Pronunță cuvinte, enunțuri scurte după adult sau bandă desenată ba străină) a regulilor jocului.
(model).  Vizionați împreună cu copiii desene animate în limba străină și cereți copiilor să
486. Formulează enunţuri simple, comprehensibile semantic. recunoască cuvintele/expresiile învățate.
487. Întreţine scurte dialoguri în mediul formal şi informal.  Propuneți copiilor să asculte de pe CD „Engleza ca un joc”, partea I , povestiri mici,
povești etc.
 Organizaţi jocuri sau cântaţi, recitați poezii în limba străină, în care mişcarea şi
gesturile însoţesc versurile; jucaţi-vă, înscenați împreună versurile cântecelor.
 Creați situații în care copiii repetă, după model, unele cuvinte, sintagme, propo-
ziţii. Puneți la dispoziția copiilor obiecte, pe care le-ar putea arăta atunci când le
denumesc.
 Folosiţi imagini, cărți cu ilustrații, pentru a stimula pronunția corectă a cuvintelor.
 Oferiți copilului șansa de a răspunde la diverse sarcini.
 Realizați dramatizări cu adăugarea activităţilor psihomotrice, de mimică și gest.
 Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal scurt în limba străină, în timpul jocu-
lui sau al activităţilor zilnice.
 Propuneţi activități în perechi, construiți dialoguri simple, prin care copiii adre-
sează şi răspund la întrebări.
 Încadrați copiii în activități bazate pe jocuri interactive și softuri educaționale.
 Etc.
68

69

Subdomeniu 2: Formarea premiselor citit – scrisului
C.2.1. Aspect specific: Participarea în experiențe cu cartea; cunoașterea și aprecierea sunet-literă
488. Explorează cărţile cu toate Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi car-
 495. Vorbește și răsfoiește cu Puneţi la dispoziţia copilului diferite mate-

simţurile (vizual, auditiv, tactil, tonate, din material plastic sau care plăcere cărți. riale tipărite (cărţi de poveşti cu/fără ima-
olfactiv). combină diferite texturi (material 496. Alege cărţi pentru a fi gini, manuale, reviste, albume de fotogra-
489. Se bucură când atinge sau lucios, suprafeţe netede etc.). citite. fii), răsfoiţi şi discutaţi împreună.
frunzărește/duce cărţi. Asiguraţi camera copilului cu o
 497. Dorește ca povestea Acordați copilului, în fiecare zi, timp pen-

490. Aduce adultului cărţi pentru a-i fi minibibliotecă pentru acesta. preferată să fie citită/ tru lectură. Propuneți copiilor sarcini în
citite și ascultate cu atenție. Țineți copilul confortabil, faţă în
 vizionată de mai multe ori. grup mic sau individuale, care solicită utili-
491. Își exprimă preferința pentru faţă sau pe genunchi, urmărindu-i 498. Redă cuvinte, expresii zarea de cărți, enciclopedii, reviste etc.
anumite cărți. gânguritul în timpul interacțiunii cu simple din povestea, Citiţi copilului în fiecare zi timp de 30 de

492. Exprimă stări de spirit când i se cartea. poezia preferată. minute.
citeşte (gângureşte, zâmbeşte ...). Alegeţi cărţi cu rime simple, text
 Oferiți, zilnic, copiilor posibilitatea de a-și

493. Indică imaginile din carte, dacă predictibil (prezis, dedus), cu doar alege o carte preferată și de a se retrage
acestea sunt denumite. câteva cuvinte pe o pagină. într-un loc liniștit al sălii pentru a o răsfoi.
494. Răsfoiește cărți. Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini
 Când citiţi copilului, schimbaţi rolurile, ast-

în care sunt copii şi adulţi; cu foto- fel încât copilul să devină povestitor, iar
grafii ale obiectelor similare mediu- adultul – ascultător.
lui imediat al copilului. Satisfaceți rugămintea copilului de a reciti

Denumiţi imaginile cărţilor, ale re-
 povestea preferată.
vistelor pe care le răsfoiţi împreună Folosiţi, în vorbirea curentă, fraze, expresii

cu copilul şi încurajaţi-l să facă ace- din poveşti; amintiţi copilului din ce poves-
laşi lucru. te sunt extrase.
Creaţi o carte/niște imagini în care
 Citiţi povești, poezii din folclorul copiilor,

personajul principal să fie copilul cărți care aparţin autorilor clasici autoh-
antrenat în activitățile zilnice; folo- toni, din literatura pentru copii.
siţi fotografii ale copilului pentru a Etc.

ilustra cartea sau imaginile.
Etc.

70

C.2.1. Aspect specific: Participarea în experiențe cu cartea; cunoașterea și aprecierea sunet-literă
499. Numește și prezintă cartea Când citiți copilului, prezentați
 505. Este interesat de diferite Citiţi copilului atât poveşti, povestiri, basme sau

preferată. titlul cărții, autorul, discutați categorii de cărți și discută poezii, cât şi cărţi de ştiinţă (despre funcţionarea
500. Aduce și împrumută cărți. despre coperta cărții (prima și cu colegii despre ele. obiectelor, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor
501. Demonstrează interes a patra). 506. Identifică autorul cărții și şi a animalelor ...).
pentru cărți cu poezii, Încurajați copilul să-și realize-
 numește titlul acesteia. Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica pe teme

povești, povestiri. ze propriile cărți ilustrate, pe 507. Demonstrează că știe cum de interes comun cu fete și băieți de aceeaşi vârstă.
502. Simulează citirea poveștilor teme interesante. să utilizeze și să păstreze Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi într-o li-

în fața păpușilor, colegilor. Încurajați copilul să împrumu-
 cărțile. brărie, la bibliotecă, la magazinul pentru copii, pentru
503. Creează sfârșitul unei te, să restituie și să folosească 508. Manifestă interes pentru a-şi cunoaște interesele.
povești, poezii. cărțile în comun. lectură și încearcă să Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante

504. Citeşte cuvinte cunoscute, Discutați cu copilul despre
 relateze, în baza imaginilor, pentru copil („Cartea despre mine”, „Cartea despre
etichetate în sala de grupă, conținutul textelor citite, des- o poveste favorită. familia mea”, „Cartea vacanţei”, „Enciclopedia noas-
bibliotecă, magazin etc. pre personajele principale și 509. Creează, în baza imaginilor, tră despre case/animale”, „Cartea despre excursiile
calitățile lor. noi povești, povestiri. grupei” etc.). Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să
Ajutaţi copilul să înţeleagă că
 510. Diferenţiază un text scris în scrie autorul şi să o ilustreze.
se citeşte de la stânga spre proză de unul – în versuri. Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte și

dreapta, de sus în jos, urmă- 511. Ascultă un text fără să îngrijește corect cărțile.
rind uneori textul atunci când deranjeze, rezistând până Oferiți copilului cărţi cu text scurt, pe care acesta îl

citiţi. la finalul lecturii. poate citi sau memora.
Etichetaţi lucrurile copilului,
 Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre copii care

lucrările sale, produsele activi- arată şi trăiesc la fel/diferit, despre cum ne facem pri-
tăţii sale ca şi diferite spaţii din eteni, despre bucuria de a avea fraţi/surori.
sala de grupă (bibliotecă, col- Citiţi copilului poeziile preferate de mai multe ori; in-

ţul păpuşii, masă pentru scris). dicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi; subliniaţi
Etc.
 faptul că între cuvinte există spaţii libere, că unele
cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere.
Utilizați softurile educaționale cu povești interactive

pentru a le auzi și a le vedea.
Etc.

71

C.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de discriminare fonetică
Standard 8. Copilul va fi capabil să efectueze corespondențe între sunet și literă.
De la naștere până la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 luni)
512. Se amuză când răsfoiește  Citiţi copilului cu bucurie, râdeţi 514. Înțelege sunetele produse de  Puneți la dispoziția copilului cărți, imagini care emit
cărți tridimensionale sau împreună, învăţaţi-l că lectura cărțile sonore și le repetă cu sunete.
care emit sunete. produce satisfacție, amuzament. plăcere.  Propuneți copiilor activități cu jucării interactive.
513. Răsfoiește, cu plăcere,  Citiţi copilului cărţi diferite. Faceţi  Etc.
albume cu poze ce repre- trimiteri, conexiuni cu experienţa
zintă mediul familiar (ser- de viaţă a copilului.
virea mesei, spălatul etc.).  Etc.
515. Înțelege că limbajul  Realizaţi împreună mesaje pentru 518. Deosebește sunetele vorbirii de  Propuneţi copiilor să realizeze felicitări, invitaţii
scris are forme diferite ceilalţi membri ai familiei. Folosiţi cele din natură. membrilor din familie sau persoanelor cunoscute,
(semne, litere, texte mesaje de întâmpinare a colegi- 519. Face diferența dintre sunet și pentru a participa la un eveniment sau pentru a le
în ziare/reviste/cărţi/ lor/colegelor în colectivitate. literă. oferi de ziua lor de naştere.
meniu, mesaje prin  Utilizați rețete scrise de membrii 520. Recunoaște literele mari de tipar.  Explicați copiilor că sunetul îl pronunțăm și îl auzim,
internet). familiei și realizați-le în sala de 521. Citește propriul nume, precum și iar litera o scriem și o vedem.
516. Identifică mesaje scrise grupă pentru a găti în comun cu al unor colegi, în diferite contexte.  Realizaţi împreună cu copiii etichete pentru diverse
sub formă de semne sau copiii. 522. Citeşte câteva cuvinte din mediul locuri şi materiale din sala de grupă.
simboluri.  Identificaţi/discutaţi cu copilul ambiant (grădiniţă, spital,  Realizaţi cărţi de mici dimensiuni, în care copilul să
517. Înțelege că literele despre semnele de circulaţie ilustreze paginile, să scrie titlul şi autorul, dacă este
muzeu…).
compun cuvinte. sau alte simboluri remarcate în posibil, şi să numeroteze paginile.
523. Pronunță sunete din componența
timpul plimbărilor. De exemplu:  Exersați împreună divizarea cuvintelor în părți (sila-
cuvintelor monosilabice.
Stop, T – troleu, taxi, farmacie, be) prin diverse modalități.
semnul pentru toaletă etc. 524. Cunoaște termenii: sunet, cuvânt,  Când citiţi copilului, urmăriţi textul şi identificaţi,
 Organizați jocuri cu câteva litere propoziție. uneori, titlul, semnele de punctuaţie de bază (punct,
cunoscute, fie că sunt din jetoa- 525. Înțelege că un mesaj se scrie/ semnul întrebării).
ne, fie magnetice; încurajaţi co- citeşte de la stânga spre dreapta.  Oferiții copilului materiale scrise cu propoziții scur-
pilul să le aranjeze, rearanjeze; 526. Percepe că limbajul rostit poate fi te; cartonașe cu lexeme, alfabet.
citiţi-le împreună. scris şi, apoi, tipărit.  Încurajați formarea de cuvinte și propoziții.
De exemplu: CAR/ARC/RAC 527. Înţelege că propoziţia constă din  Încadrați în activități softuri educaționale și jucării
 Utilizați, în activitățile cu copii, cuvinte. interactive.
softuri educaționale. 528. Identifică mesaje scrise sub formă  Propuneți copiilor activități bazate pe jocuri interac-
 Etc. de semn, simboluri, imagini. tive.
 Etc.
72

C.2.3. Aspect specific: Conștientizarea mesajului scris/vorbit
Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească limbajul scris/tipărit în activitățile zilnice.
529. Frunzărește cărţi specifice  Adultul reprezintă un model pen- 530. Poziţionează corect  Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în care susţine
vârstei (din material textil, tru copil în modul în care poziţi- cărţile când le cartea. Reluaţi conceptele de autor, titlu, copertă,
carton tare sau plastic) şi onează cartea, întoarce paginile, explorează. arătându-le.
învaţă să le poziţioneze corect. întreţine/respectă cartea.  Etc.
 Etc.
531. Identifică şi foloseşte o  Arătaţi copilului şi răsfoiţi îm- 535. Identifică mesaje scrise,  Încurajaţi copilul să identifice şi să transmită
varietate de materiale tipărite preună materiale diverse, care etichete diferite, în semnificaţia unor simboluri sau mesaje.
(cărţi, reviste, ziare, reţete, transmit informaţii, cum ar fi: mediul familiei sau  Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scri-
prospecte, cutii de jucării, cutii cartele telefonice, manuale de în sala de grupă, care se.
de alimente). funcţionare a obiectelor casnice, facilitează înțelegerea  Oferiți copilului un mediu în care este prezent tex-
532. Înţelege sensul unui mesaj pliante, bilete de teatru, chitanţe acestora. tul scris. Atrageți-i atenția asupra lui și citiți-l îm-
tipărit. de cumpărături. 536. Utilizează imagini ca preună.
533. Își exprimă ideile prin desene,  Asamblaţi împreună o jucărie, surse de informaţie  Realizaţi un calendar, pentru a vă ajuta copilul să
melodii, cuvinte create de urmărind instrucţiunile de pe pa- și semne pentru îşi reamintească evenimentele speciale ale familiei
copii, prin mișcări. chet/cutie. completarea sau ce aţi lucrat anterior (ieri, săptămâna trecută
534. Foloseşte semne/simboluri,  Permiteţi copilului să cheme calendarului naturii. etc.).
din mediul ambiant, pentru liftul, apăsând pe buton, să fo- 537. Scrie bilețele cu diverse  Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îm-
decodificarea unui mesaj. losească telecomanda televizo- mesaje, recurgând la brăcăm, urmărind prognoza meteo la TV sau în ziar.
rului sau tastele unui telefon mo- desene, simboluri etc.  Propuneți copiilor să realizeze felicitări, invitații
bil/computer. 538. Cunoaște și explică membrilor familiei sau persoanelor cunoscute,
 Etc. semnele grafice de pe pentru a participa la un eveniment sau pentru a le
obiectele de artă. oferi de ziua lor de naştere.
 Concepeţi împreună bilete pentru intrare la spec-
tacolul preferat, îmbinând desenul cu scrierea lite-
relor și cifrelor.
 Oferiți copilului oportunități de cercetare a obiec-
telor de artizanat (vase, costume).
 Etc.
73

Subdomeniul 2: Formarea premiselor citit – scrisului
C.2.4. Aspect specific: Însușirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de grafism: desene, semne, forme, pregrafisme.
539. Apucă și ține în mână  Puneți la dispoziția copilului materiale care 540. Descrie ceea ce a desenat/scris sau  Scrieți pe lucrarea copilului comentariile și
diferite instrumente să permită exersarea musculaturii fine. ce a reprezentat. descrierea pe care o face acesta.
de scris: creioane, Încurajați copilul să mănânce cu lingura.  Desenați împreună, astfel încât copilul să
markere, creioane  Asigurați copilului un spațiu cu instrumente poată observa poziția instrumentelor de
colorate mai groase. pentru scris și foi mari (tip A3). scris și a corpului.
 Încurajați copilul atunci când dorește să utili-  Explorați utilizarea unei diversități de in-
zeze instrumente de scris. strumente.
 Etc.  Etc.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)
541. Experimentează  Scrieţi prenumele copilului cu litere suficient 543. Scrie cuvinte familiare (prenumele,  Implicaţi copilul în dezvoltarea de proiecte
scrisul cu o varietate de mari şi uşor de citit; număraţi împreună mama, tata etc.), data calendaris- colective, care presupun activități de scris
de instrumente de literele care compun prenumele; ajutaţi co- tică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei re-
scris (creioane, pixuri). pilul să rostească fiecare sunet; scrieţi pre- 544. Alcătuiește cuvinte cu literele din viste pentru copii, a unor colaje din benzi
542. Copiază sau îşi poate numele dvs. sub cel al copilului și motivați-l cadrul jocurilor de masa (scrabble, desenate).
scrie numele. să observe prin ce se aseamănă/deosebesc cuvinte încrucişate, rebus).  Responsabilizaţi copilul cu referire la pro-
acestea. 545. Utilizează semne, desene, jocuri priul portofoliu. Explicaţi importanţa dată-
 Puteţi exersa să desenați corpul uman, fo- etc., pentru a reda gânduri, idei, rii şi etichetării lucrării.
losind oglinzi mari, atât pentru observarea sentimente.  Ajutaţi copilul să aleagă o persoană speci-
corpului omenesc, cât şi pentru pictarea pe 546. Conturează după model. ală şi discutaţi împreună mesajul pe care
oglindă a conturului unei păpuşi. 547. Hașurează desene, litere cu doreşte să îl transmită; încurajaţi copilul
 Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme linii orizontale, verticale, ovale, să ilustreze felicitarea şi să scrieți cuvinte,
şi/sau tălpi – copiilor le place să compare di- circulare etc. dacă este posibil, independent sau cu aju-
mensiunile – şi, apoi, propuneţi copilului să 548. Decorează literele desenate/ torul dvs.
le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a decupate cu diverse materiale  Implementați jocuri cu litere din diferite
colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. (hârtiuțe colorate, petale de flori materiale. Încurajaţi copilul să copieze con-
 Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri, etc.). turul literei, să o descrie.
pe care copilul le face înainte de a merge la 549. Respectă indicațiile verbale ale  Stimulați copilul să deseneze diferite
culcare; completaţi prin imagini pentru a ilus- adultului privind direcția de trasare obiecte, ce conțin unele elemente grafice
tra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi (spații mari și mici), modul și locul (decorarea șervețelului de masă, a ulcioru-
un titlu; desenaţi o imagine pe copertă. de amplasare a pregrafismelor. lui, desenarea și decorarea umbrelei).
 Etc.  Etc.
74

D. Dezvoltarea cognitivă
Subdomeniul 1: Dezvoltarea gândirii şi a capacității de rezolvare a problemelor
Standard 1. Copilul va fi capabil să identifice relația cauză-efect în urma unor interacțiuni cu obiecte, fenomene, oameni.
Standard 2. Copilul va fi capabil să observe, să compare și să evalueze acțiuni, evenimente și experiențe.
Standard 3. Copilul va fi capabil să valorifice experiențele acumulate în diverse contexte.
Standard 4. Copilul va fi capabil să genereze soluţii pentru diverse situații, probleme, întrebări.
Subdomeniul 2: Formarea și dezvoltarea reprezentărilor elementare matematice
Standard 5. Copilul va fi capabil să realizeze operaţii cu mulțimi de obiecte (grupare, clasificare, sortare, triere, comparare, ordonare, seriere).
Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze cu numere și șiruri numerice.
Standard 7. Copilul va fi capabil să utilizeze unitățile de măsură la determinarea înălţimii, lungimii, lățimii, grosimii, masei, valorii și capacității
unor corpuri.
Standard 8. Copilul va fi capabil să identifice formele geometrice în modele date și în mediul înconjurător.
Standard 9. Copilul va fi capabil să se orienteze în timp și spațiu.
Subdomeniul 3: Cunoașterea și înțelegerea mediului înconjurător
Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și să descrie caracteristicile lumii vii și ale celei nevii.
Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode și instrumente de investigare a mediului înconjurător.
Standard 12. Copilul va fi capabil să descopere relațiile dintre om – mediu înconjurător – om.
75

D. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
Subdomeniul 1: Dezvoltarea gândirii și a capacității de rezolvare a problemelor
Standard 1. Copilul va fi capabil să identifice relația cauză-efect în urma unor interacțiuni cu obiecte, fenomene, oameni.
550. Repetă și efectuează  Puneţi la dispoziţia copilului jucării care emit su- 552. Observă efectele  Oferiţi copiilor diverse materiale, sigure şi adec-
mişcări, sunete, nete. propriilor acţiuni vate vârstei, pentru a le putea utiliza.
gesturi, pentru a  Răspundeţi la acţiunile copilului, stimulându-l şi asupra obiectelor  Demonstraţi și explicați diferite experimente, ce
observa impactul încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. şi asupra celorlalţi. vizează relaţia de cauză-efect.
asupra interacţiunii  Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi 553. Remarcă efectele De exemplu: „Dacă stingi lumina, se face întune-
lor cu mediului. fenomene. acțiunilor celorlalți ric.”
551. Acţionează asupra De exemplu: „Ce se întâmplă, dacă aruncă jucăria asupra obiectelor  Explicați acțiunile dumneavoastră în cadrul unor
obiectelor pentru a din pătuţ?” și persoanelor. activități de exemplificare a relației cauză-efect.
obţine un sunet, o  Oferiţi copilului experienţe care pun în valoare 554. Se joacă cu  Oferiţi-i diverse jucării. Supravegheaţi permanent
mişcare, care îi face relaţia cauză-efect. anumite obiecte – copilul şi fiţi consecvent în a-i permite să se joace
plăcere. De exemplu: „Dacă lovesc cu mingea un obiect, cu care are voie doar cu anumite jucării şi a-i interzice să foloseas-
acesta se răstoarnă; dacă se apasă pe un buton, sau nu are voie – , că altele.
se aprinde lumina.” ştiind că va atrage  Etc.
 Etc. atenţia adultului.
555. Identifică obiecte Oferiţi copilului posibilitatea de a experimenta,
 558. Explică efectele Realizaţi împreună cu copiii experimente pentru

care influenţează sau sub supravegherea adultului, pentru a înţelege apărute în urma a surprinde relaţia de cauză-efect. De exemplu:
au efect asupra altor efectele acţiunii sale asupra obiectelor: să ames- unor interacțiuni plasați gheaţă în apă pentru a vedea cum se to-
obiecte. tece făină cu apă, zahărul cu apă, să planteze se- cu obiecte, peşte; îngheţați diferite obiecte în apă; puneți
556. Adresează minţe, să ude florile etc. De exemplu: „Dacă pun persoane, lăstare în apă pentru a vedea cum dau rădăcină;
întrebarea „De zahăr în apă, acesta se topeşte.” fenomene. introduceți obiecte în apă pentru a observa că
ce?”, manifestând Însoţiţi permanent experimentele de explicaţii.
 559. Argumentează unele corpuri plutesc şi altele se scufundă etc.
interes pentru Solicitaţi mereu explicaţii din partea copilului în
 din ce cauză se Utilizați în activități expresia: „Dacă ... atunci ...”

stabilirea relaţiei de exemplificarea relaţiilor simple de cauzalitat. De produc anumite Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru a sur-

cauzalitate. exemplu: „De ce s-a uscat aşa de tare pământul evenimente. prinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai
557. Determină și explică florii?”, „De ce este atât de întuneric în sală/ca- puţine farfurii la masă?”, „De ce trebuie să ne
relații/interacțiuni meră?”, „De unde a apărut acest firicel de plan- spălăm pe mâini?” etc. De exemplu: „Mihai a lip-
care cauzează tă?”, „Cum ai făcut?” sit ieri, pentru că a fost bolnav.”
anumite efecte. Etc.
 Etc.

76

Standard 2. Copilul va fi capabil să observe, să compare și să evalueze acțiuni, evenimente și experiențe.
560. Urmărește acțiunile  Jucați-vă cu copilul cântând, 563. Constată asemănări  Valorificați orice moment al zilei, pentru a surprinde comparații în-
celorlalți. gesticulând, emițând sunete. sau deosebiri tre acțiuni, evenimente.
561. Explorează obiectele,  Oferiţi copiilor jucării diverse, dintre două acțiuni, De exemplu: „Să te joci cu mingea este la fel de amuzant, ca și când
ducându-le la din materiale diferite, care evenimente de te-ai juca cu niște cuburi.”
gură, mişcându-le, emit sunete prin anumite ac- același tip.  Apreciaţi eforturile copilului de a încerca, prin imitare, acţiuni noi,
aruncându-le. ţiuni asupra lor. Comentați jo- 564. Imită acţiuni văzute văzute în diverse contexte.
562. Imită mişcări, gesturi cul copilului, oferiți explicaţii. în alte momente sau  Etc.
şi sunete emise de  Arătaţi-i copilului obiecte din contexte.
alţii. jur, indicându-le cu mâna.
 Etc.
565. Recunoaște carac-  Solicitaţi copiilor să vă poves- 567. Compară evenimen- Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici şi discutaţi cu copiii

teristicile unui eve- tească evenimente din viaţa te şi acțiunile perso- despre acțiunile realizate de către personajele din povești. Acordați
niment, unei acțiuni lor şi întrebaţi-i cum a fost najelor din poveşti. întrebări cu referire la caracterul acțiunii.
(lung/ă, amuzant/ă, momentul, cum li s-a părut 568. Descrie evenimente, De exemplu: „Care sunt acțiunile realizate de fata babei pe parcursul
gălăgios/oasă etc.). experiența etc. acțiuni, experiențe, poveștii?”, „Comparați-le, inclusiv și cu cele ale fetei moșneagului.”
566. Compară evenimen-  Participaţi cu copiii la specta- utilizând cuvinte ce Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat la grădiniţă, solicitând

te, acțiuni cu ajutorul cole şi comentaţi-le împreună indică o comparaţie. comparaţii ale activităților din zilele anterioare.
adultului, utilizând cu ei. Folosiţi astfel de prile- 569. Identifică importanța Propuneți diverse jocuri, în care copiii să distingă scopul desfășurării

cuvintele „la fel/dife- juri pentru a realiza compara- unor acțiuni, eveni- unor acțiuni sau evenimente, evidențiind importanța lor pentru co-
rit”. ţii între evenimente, acțiuni. mente pentru socie- pil, familie, societate, țară.
 Utilizaţi jocuri, poze, pentru a tate, om/copil. Introduceți situații de învățare în care copiii să distingă evenimen-

stabili asemănări şi deosebiri 570. Argumentează și ge- tele solemne, ordinare, de familie etc.
între acțiuni, evenimente. neralizează propriile De exemplu: activitățile desfășurate de Ziua Drapelului, Ziua Limbii
 Solicitați copiilor să utilizeze, decizii. sunt sărbători solemne și au rolul de a le dezvoltă patriotismul; Ziua
în compararea evenimente- de naștere este un eveniment/sărbătoare de familie etc.
lor/acțiunilor cuvintele „la Provocați copiii, de exemplu: „Hai, să construim în clasă un parc

fel” sau „diferit”. de distracţii, folosind doar materialele pe care le avem aici; Cum
 Etc. credeţi că ar fi bine să facem?”
Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. Discutaţi argu-

mentele Pro şi Contra ale unei decizii.
Etc.

77

Standard 3. Copilul va fi capabil să valorifice experiențele acumulate în diverse contexte.
571. Acționează cu obiecte Oferiţi copiilor jucării diverse, din ma-
 572. Generalizează idei, por- Explicaţi acţiunile dumneavoastră, pentru ca

sau jucării care ştie că teriale diferite, care emit sunete prin nind de la experienţele micuțul să le înțeleagă și să le urmeze/aplice.
emit sunete, pentru a se anumite acţiuni asupra lor. anterioare. De exemplu: copilul observă cum adultul suflă în
face auzit. Etc.
 573. Distinge, din propria mâncare pentru a o răci şi repetă acțiunea.
experienţă, funcţionalita- 
Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi
tea/utilizarea unor obiec- pentru ce le folosiţi.
te cotidiene. Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utili-

za diverse obiecte, evidențiind destinația lor, din
propria experienţă.
De exemplu: mătura este pentru a mătura, um-
brela este folosită pe timp de ploaie.
Etc.


574. Utilizează informaţia Organizaţi activităţi în grupuri mici şi
 575. Explică o nouă situaţie Supuneţi-i la soluționarea unor probleme noi, ce

dobândită într-un alt propuneţi sarcini care necesită transfe- sau o problemă, pornind necesită răspunsuri pe care le construiește pe
context sau mod. rul de informaţie şi experienţă. de la experienţele sale baza experienţei lor anterioară.
De exemplu: „Să facem un magazin anterioare. Utilizați tehnologiile informaționale în colec-

cu etaje, unde sunt numai produse tarea de informație și răspunsuri la întrebări.
pentru copii. Construieşte din cuburi Implicați copiii în aceste activități.
un castel, aşa cum l-ai văzut într-o Solicitaţi explicaţii sau argumente pentru soluţii-

carte cu poveşti.” le pe care le propune copilul sau alţi copii.
Utilizați jocuri interactive pentru a inte-
 De exemplu: „Facem aşa, pentru că şi mie mi s-a
gra noțiunile însușite în alte contexte. întâmplat la fel, când eram …”.
Etc.
 Etc.

78

Standard 4. Copilul va fi capabil să genereze pentru diverse situații, probleme, întrebări.
576. Ajunge la o jucărie  Puneţi la dispoziţia copilului obiecte 578. Rezolvă probleme prin  Provocaţi copilul să rezolve probleme, fără să-l ajutaţi.
sau un obiect care securizate, adecvate vârstei lui, pe încercare şi eroare. Lăsaţi-l să încerce singur.
s-a îndepărtat, care să le poată manipula. 579. Foloseşte obiectele ca  Vorbiţi cu el sau demonstraţi, după multiple încercări, po-
rostogolindu-se.  Plasaţi obiectele în apropierea lui mijloc pentru atingerea sibile soluţii.
577. Caută să rezolve o pentru a se putea îndrepta către ele. unui scop.  Desfășurați jocuri care solicită mai multe soluţii.
problemă, utilizând  Reacţionaţi întotdeauna la semna- 580. Încearcă/aplică De exemplu: construcţia unui castel pentru un personaj
sunete, gesturi, lele copilului, prin care doreşte să modalităţi diverse preferat; utilizarea unui camion pentru transportarea cu-
expresia feţei, pentru vă transmită un mesaj. pentru soluţionarea burilor; ținerea corectă a lingurii pentru a ajunge la mân-
a atrage atenţia.  Puneţi la dispoziţia copilului jucării unei probleme, înainte care etc.
pentru a le utiliza (camioane cu re- de a cere sprijin.  Apreciaţi acţiunile noi ale copilului, pe care le întreprinde
morcă, cărucior pentru păpuşi). independent, pentru a atinge un scop.
 Etc.  Etc.
581. Caută sprijin la alţi Propuneţi sarcini individuale de re-
 583. Lucrează în grup pentru Propuneţi sarcini de grup mic, care să necesite rezolvarea

copii sau adulţi zolvare de probleme diverse. soluţionarea unei de probleme.
pentru a rezolva Fiţi alături de copil, când încearcă
 probleme, manifestând Interveniţi, ca moderator, pentru a ajuta procesul de solu-

probleme. să găsească soluţiile unei probleme. inițiativă proprie. ţionare a problemei.
582. Se reorientează în Provocaţi-l cu întrebări. Vorbiţi cu 584. Explorează mai multe Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi

soluţionarea unei el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile căi de soluţionare a ajutaţi copilul să găsească soluţia oportună.
probleme când alese, de exemplu: „Cum ai reuşit?” unei probleme şi alege Încurajați participarea fiecărui copil în cadrul rezolvării

intervine un element  Introduceţi elemente noi în situaţii- una dintre ele. sarcinilor.
nou. le de problemă. 585. Identifică situații pro- Înaintați situații de probleme care să dețină soluții diverse.

De exemplu: un nou personaj, un blematice, provocatoa- Propuneți copiilor probleme simple de adunare și scăde-

nou obiect, un nou eveniment etc.; re și propune soluții re, desprinse din viața reală a acestora, pentru a le rezol-
găseşte un obiect sau ființă care creative. va.
îl/o poate ajuta în soluționarea pro- 586. Rezolvă probleme ma- Compuneți probleme simple de adunare și scădere.

blemei. tematice, simple, în Utilizați softuri educaționale în activitățile de rezolvare și

Etc.
 formă intuitivă. compunere a problemelor simple de adunare și scădere.
Etc.

79

Standard 5. Copilul va fi capabil să realizeze operaţii cu mulțimi de obiecte (grupare, clasificare, sortare, triere, comparare, ordonare, seriere).
587. Identifică obiectele  Cereţi copiilor să adune jucăriile care-i 588. Grupează, la solicitare,  Oferiţi copiilor obiecte de culori și mărimi diferite
preferate, pe care le plac. obiectele după un pentru a le grupa și compara după mărime și cu-
grupează.  Implicați copiii în jocuri de grupare a ju- criteriu. loare.
căriilor preferate. 589. Identifică, cu sprijin,  Introduceți jocuri de clasificare a obiectelor.
 Etc. categorii de obiecte, De exemplu: pisica, vulpea, câinele sunt animale.
fiinţe.  Etc.

590. Formează mulțimi  Puneți la dispoziția copiilor materiale di- 594. Clasifică obiectele după  Utilizați, în activitățile didactice, diferite obiecte,
de obiecte, după 1-2 verse pentru a forma mulțimi după for- 2-3 criterii. pentru a le clasifica după mai multe criterii (utili-
criterii. mă, mărime și culoare. 595. Compară mulțimile tate, specie, mediu de trai, dimensiune, poziție în
591. Compară mulțimile  Propuneți copiilor diferite mulțimi, pe de obiecte, utilizând spațiu etc.).
de obiecte, utilizând care să le compare, folosind expresiile: semnele de comparație.  Propuneți copiilor activități de comparare a
expresiile „mult/unu”, „multe/puține/tot atâtea”. 596. Sortează obiectele mulțimilor de obiecte cu ajutorul semnelor de
„mai mult/tot atât/mai  Oferiți copiilor obiecte diverse, care au în funcție de diferite comparație (>, <, =).
puțin”. caracteristici comune (culoare, mărime, criterii (mărime, culoare  Implicați copiii în jocuri de sortare a obiectelor
592. Sortează obiectele în forme geometrice, creioane, mingi, cu- etc.). după caracteristici comune (culoare, mărime, for-
funcție de un criteriu. tii, nasturi, chei, mașinuțe etc.). 597. Explică de ce anumite me geometrice etc.).
593. Ordonează cu insistență  Încadrați copiii în jocuri care solicită obiecte sunt ordonate  Lăsați copiii să propună criterii de grupare, clasifi-
obiectele în șir aranjarea obiectelor în ordine crescă- sau grupate într-un care.
crescător/descrescător toare/descrescătoare în funcție de un anumit fel.  Oferiți preșcolarilor diferite situații de a plasa
după un criteriu, criteriu. 598. Seriază obiectele după o obiectele în șir, după o regulă distinctă.
utilizând încercarea și  Propuneți copiilor activități în care să anumită regulă.  Implicați copiii în jocuri interactive.
eroarea. integrați softuri educaționale.  Etc.
 Etc.
80

Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze cu numere și șiruri numerice.
599. Demonstrează, în  Vorbiţi cu copilul, utilizând termenii „mai mult”, 601. Repetă după adult  Utilizaţi în activităţile cotidiene numeraţia şi numere-
timpul mesei sau „mai puţin”, în timpul mâncării sau jocului. numărarea până la 3. le.
jocului, înţelegerea  Indicați, prin gesturi, o anumită cantitate. 602. Intonează cântece şi  Cântaţi cu copiii, faceți pauze dinamice cu numărători
semnificaţiei  Etc. rime cu numere. ce vizează numerele naturale.
expresiei „mai mult”.  Etc.
600. Utilizează gesturi
pentru a arăta
cantitatea.
603. Raportează  Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va 609. Stabilește raporturi  Solicitaţi frecvent copiilor să numere câţi colegi sunt
cantitatea la număr. spună câţi sunt la număr. între numere și obiecte prezenţi în grupă, câţi lucrează la măsuţă, câţi au ter-
604. Determină ordinea  Propuneţi copiilor jocuri, exerciții, care vizează în limita 1-10. minat o sarcină etc.
numerelor în şirul efectuarea unor corespondențe între cantitate 610. Identifică poziția  Propuneți copiilor să realizeze corespondențe între
1-5. și număr. numerelor în șirul număr și diferite cantități.
605. Numără până la 5.  Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe care 0-10.  Puneţi la dispoziţia copiilor materiale manipulative,
606. Utilizează numerele le utilizaţi. De exemplu: două cărţi, patru cre- 611. Numără până la 10/20, cât mai diverse, cu ajutorul cărora se poate realiza
şi număratul în ioane, trei păpuşi etc. în ordine crescătoare/ numărarea.
diverse activităţi.  Utilizaţi numărul/numerele şi numeraţia (limita descrescătoare.  Utilizați numeralul ordinal în procesul de numărare.
607. Compară cantități, 1-5) în diferite activități. De exemplu: numă- 612. Compară numerele, De exemplu: primul copil, al doilea copil, al treilea co-
utilizând expresiile ră câți copii sunt în grup, câte farfurii sunt pe utilizând semnele de pil … sau prima fetiță, a doua fetiță …
„tot atât/mai mult/ masă, câte scaune, câte coşuri cu pâine etc. comparație.  Propuneți jocuri care solicită identificarea poziției nu-
mai puțin”.  Încurajaţi utilizarea numerelor în jocurile simbo- 613. Identifică și scrie cifre. merelor în șir.
608. Recunoaște și lice, de exemplu: la magazin – inventarul produ- 614. Efectuează operaţii  Introduceți în activitățile integrate situații de
modelează unele selor, la farmacie – numărul pastilelor etc. simple de adunare și învățare, care presupun determinarea numerelor
cifre.  Încurajaţi copiii să numească numărul străzii, scădere cu 1-2 unități. vecine; numărului precedent/următor.
numărul apartamentului în care locuiesc etc.  Oferiți copiilor activități în care vor compara numere-
 Încurajați copiii să modeleze cifre din plastilină, le naturale, în baza mulțimilor de obiecte.
bețișoare, ață ș.a.  Implicați preșcolarii în scrierea cifrelor pe hârtie, ta-
 Propuneți copiilor diferite mulțimi, pe care să le blă, suprafețe ș.a.
compare, folosind expresiile: „unu/mult”, „mai  Integrați copiii în activități de compunere și descom-
mult/tot atât/mai puțin”. punere a numerelor naturale, pe bază de mulțimi de
 Oferiţi oportunitatea de a alege un obiect obiecte.
dintr-un şir de obiecte, numindu-i poziția aces-  Utilizaţi situaţii cotidiene pentru a stimula copilul să
tuia. realizeze operaţii simple.
 Propuneți copiilor activități ce abordează sof-  Propuneți copiilor jocuri interactive.
turi educaționale și jucării interactive.  Etc.
 Etc.
81

Standard 7. Copilul va fi capabil să utilizeze unitățile de măsură la determinarea înălțimii, lungimii, lățimii, grosimii, masei, valorii și capacității unor corpuri.
615. Se joacă cu jucării  Descrieţi copilului obiecte/ 616. Compară, cu ajutorul  Implicaţi copiii în activităţi de aranjare a cuburilor pe raf-
de diverse mărimi şi persoanele în funcţie de mări- adultului, mărimea unor turi.
forme. me, masă, lungime. corpuri, utilizând cuvintele  Solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii.
 Etc. „mare/mic”.  Antrenați copiii în jocuri care implică compararea și ordo-
617. Ordonează, cu susținerea narea obiectelor în funcţie de mărime. Descrieţi copilului
adultului, cel mult trei obiectele după diferiți parametri.
obiecte după mărime.  Etc.
618. Compară și  Implicaţi copiii în activităţi 621. Măsoară, cu ajutorul  Utilizaţi diferite unități de măsură (cotul, șchioapa, pangli-
ordonează obiectele de comparare a mărimii unor unităților standarde de ca, cana, borcanul, lingura, căușul etc.), pentru măsurarea
după mărime, obiecte, a înălţimii tuturor măsură sau altele, cum corpurilor solide, fluide și friabile.
înălţime, lungime, copiilor din grupă, a lungimii ar fi o cană/linguriță  Efectuați măsurări cu ajutorul unităților standarde și a in-
lățime și grosime. pantofului, a lungimii părului. etc., lungimea, masa și strumentelor de măsură a lungimii (metru, rigla), a masei
619. Estimează masa  Utilizaţi procedee de suprapu- capacitatea diferitor corpuri. (cântarul), a capacității (cana gradată).
unor corpuri. nere și juxtapunere în compa- 622. Utilizează unitățile de  Implicaţi copiii în activităţi de măsurare, cântărire, estima-
620. Utilizează cuvinte rarea obiectelor. măsură în activități re în Centrele Apă și Nisip și Joc simbolic.
ce vizează mărimea,  Solicitaţi copiilor să facă esti- cotidiene.  Realizaţi cu copiii prepararea unor gustări simple, pentru
lungimea, lățimea, mări ale masei unor corpuri: 623. Estimează valoarea unor care să măsoare cantităţi ale ingredientelor în baza reţetei.
înălțimea, grosimea De exemplu: „Care obiect corpuri.  Oferiţi copiilor oportunitatea de a estima valoare unor
și masa unor dintre cele expuse este mai 624. Utilizează gradele de obiecte. De exemplu: determină cât costă un pix, o carte;
corpuri. greu?” comparație în activitățile fac schimb de obiecte după valoarea lor etc.
 Solicitați copiilor să descrie practice de măsurare.  Oferiți copiilor posibilitatea de a-și gestiona bugetul,
acțiunile sale prin intermediul reieșind din banii ce îi au în cadrul jocului de rol. Ajutați-i
cuvintelor ce denotă: mărimea să-și facă un plan de cheltuieli.
(mare/mic), lungimea (lung/  Utilizați în activități practice de măsurare a lungimii, lățimii,
scurt), lățimea (lat/îngust), înălțimii, grosimii, masei, capacității și valorii unor corpuri
înălțimea (înalt/scund), gro- următoarele perechi de cuvinte: „mai lung/scurt”, „lat/în-
simea (gros/subțire) și masa gust”, „înalt/scund”, „gros/subțire”, „greu/ușor”, „plin/gol”,
(greu/ușor). „scump/ieftin”, „cel mai lung/scurt”, „scump/ieftin”.
 Etc.  Utilizați softuri educaționale în activitățile de formare a re-
prezentărilor despre unitățile de măsură.
 Etc.
82

Standard 8. Copilul va fi capabil să identifice formele geometrice în modele date și în mediul înconjurător.
625. Potrivește forme  Puneţi la dispoziţia copilului ju- 626. Potriveşte, cu insistență,  Utilizaţi jocuri de asamblare a unor puzzle-uri.
diferite, chiar dacă nu cării care se bazează pe formă. forme simple în puzzle-uri.  Exploraţi lumea înconjurătoare.
reuşeşte întotdeauna. Identificaţi şi numiţi diferite 627. Determină forma unor  Vorbiţi copiilor despre forma obiectelor din mediul în-
obiecte, de diverse forme, din obiecte. conjurător.
mediul copilului.  Propuneți activități în care să distingeți forma unor cor-
 Etc. puri (de exemplu: rotunde, pătrate ș.a.).
 Utilizați în activități jucării interactive.
 Etc.
628. Recunoaște diferite  Utilizaţi corect cuvintele, pentru 632. Identifică figuri și corpuri  Organizaţi jocuri în care copiii să identifice figuri geome-
figuri geometrice: a reda numele diferitelor figuri geometrice: triunghi, trice în modele date și în mediul înconjurător (triunghi,
cerc, pătrat, triunghi, geometrice. cerc, pătrat, dreptunghi, cerc, pătrat, dreptunghi, cub, sferă).
dreptunghi.  Puneţi la dispoziţia copiilor mo- cub, sferă.  Realizaţi cu copiii postere, afişe, pentru a sărbători un
629. Compară figuri geo- dele de figuri geometrice pentru 633. Recunoaşte formele eveniment sau pentru a încheia o activitate tematică, uti-
metrice, evidențiind a fi recunoscute, comparate. geometrice în forma lizând diferite forme geometrice. Încurajaţi copiii să cre-
asemănările și deose-  Evidențiați mărimea lor. obiectelor din mediul eze noi forme. De exemplu: combină două triunghiuri,
birile dintre acestea.  Propuneţi sarcini în care copiii să înconjurător. pentru a realiza un pătrat, un dreptunghi.
630. Creează, copiază şi utilizeze figuri geometrice pentru 634. Combină figuri  Utilizaţi în Centrul Apă și Nisip formele pentru a stimula
construieşte forme. a realiza construcţii sau modele geometrice pentru copiii să creeze noi forme prin combinarea lor.
631. Ordonează în șir artistice (cartonaşe pentru colaje, a realiza alte forme  Creați cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte
crescător/descrescător piese din lemn, din plastic etc.). geometrice. (hăinuțe, vase, felicitări etc.).
figurile geometrice  Încurajați-i să finalizeze orice lu- 635. Realizează imagini și  Încurajaţi-i să creeze compoziţii artistice din forme geo-
de acelaşi tip, după crare începută. construcții din forme metrice (tehnica Tangram ș.a.).
mărimea acestora.  Realizaţi împreună trenuleţe, şi- geometrice în mod  Propuneți copiilor sarcini prin care vor determina regula
raguri, piese ornamentale, utili- creativ. de ordonare și vor continua șirul.
zând forme, ordonându-le de la 636. Alternează formele  Oferiți-le posibilitatea copiilor de a-și forma competențe
mic la mare sau de la mare la mic. geometrice după o de recunoaștere și creare a formelor geometrice în ca-
 Propuneți copiilor activități în anumită regulă. drul jocurilor interactive.
care să integrați softuri educa-  Utilizați tehnologiile informaționale în formarea reprezen-
ționale și jocuri interactive. tărilor despre formele geometrice.
 Etc.  Etc.
83

Standard 9. Copilul va fi capabil să se orienteze în timp și spațiu.
637. Urmărește obiectele  Solicitați copiilor să vă arate jucăria preferată. 639. Determină poziția  Cereți de la copiii să va aducă un obiect.
ce se deplasează. Puneți în mișcare diferite jucării și dirijați copi- unor obiecte în  Ajutați-l să se orienteze în spațiu.
638. Începe să distinge lul spre urmărirea mișcării acestora. spațiu cu ajutorul  Propuneți activități în cadrul cărora vor stabili
timpul/momentele  Evidențiați/numiți partea zilei atunci când vă adultului. acțiunile pe care le vor exercita pe parcursul zilei.
zilei, prin prisma jucați, luați masa împreună. 640. Stabilește  Etc.
activităților  Etc. succesiunea zilei cu
desfășurate. noaptea.
641. Stabilește raporturi  Solicitați copiilor să identifice poziția lui în 645. Determină poziția  Propuneți copiilor situații variate de amplasare
spațiale dintre spațiul, precum și poziția obiectelor în raport cu unor obiecte în ra- a unor obiecte în spațiu. Cereți să descrie poziția
el și obiectele sine, utilizând schema corporală (sus/jos, stân- port cu alte obiecte. lor cu ajutorul prepozițiilor și adverbelor de loc.
înconjurătoare. ga/dreapta, înainte/înapoi, în față/în spate). 646. Identifică poziția  Introduceți, în activitățile integrate, situații în
642. Se orientează pe o  Vorbiți, în cadrul activităților, despre faptul că unor obiecte în care copilul determină locul sau amplasează
suprafață plană (foaie orice suprafață plană – tablou, imagine, foa- raport cu alte ființe. unele obiecte în raport cu alte ființe (animale,
de hârtie, tablou, ie de hârtie – este constituită din patru părți: 647. Se orientează și copii).
imagine etc.). sus, jos, stânga și dreapta. amplasează în  Propuneți dictări grafice pentru a se familiariza
643. Identifică părțile  Propuneți copiilor să citească imaginea de la spațiul foii imagini, cu structura unei foi de hârtie: partea de sus/
zilei și succesiunea stânga la dreapta. simboluri, corpuri, partea de jos, dreapta/stânga foii, mijlocul foii,
zilelor, în baza  Integrați elementele de regim: poziționa- respectând structura colțul stâng de sus/de jos al foii, colțul drept de
activităților zilnice și a rea soarelui și apariția lunii și stelelor în acesteia. sus/de jos al foii. .
schimbărilor existente înțelegerea succesiunii părților zilei. 648. Folosește corect  Propuneți copiilor activități ce vizează enumera-
în natură.  Motivați copilul să distingă succesiunea zile- unitățile de măsură rea zilelor săptămânii, lunilor anului, anotimpu-
644. Utilizează noțiunile de lor, prin prisma acțiunilor desfășurate de el. a timpului (zilele rilor, determinarea orei exacte.
„acum/mai apoi”, în De exemplu: „Ieri ne-am cunoscut cu albina, săptămânii, lunile  Distingeți, în activitățile zilnice, unitățile de măsu-
descrierea acțiunilor astăzi am făcut cunoștință cu buburuza.” anului, anotimpul, rare a timpului și stabiliți succesiunea lor logică.
sale.  Descrieți orice acțiune de regim efectuată cu ora).  Propuneți activități ce presupun utilizarea ca-
copiii. Implicați-i și pe ei în aceste activități. 649. Utilizează lendarului și a ceasului în măsurarea unor inter-
De exemplu: „Acum mâncăm, după aceea ne instrumentele de vale de timp. Comparați diferite evenimente și
jucăm.”/„Acum strângem jucăriile, mai apoi măsurare a timpului stabiliți diferențele dintre ele.
plecăm la baie.”/„Acum ascultăm, mai târziu pentru a stabili  Propuneți copiilor activități bazate pe softuri
colorăm.” durata unor acțiuni/ educaționale.
 Etc. evenimente.  Etc.
84

85

Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și să descrie caracteristicele naturii vii și ale celei nevii.
650. Recunoaște în mediu existența Facilitați observarea de către copil a
 654. Face diferența între corpuri vii și Propuneți jocuri copiilor în care să

unor plante, animale și a diferitelor plante, animale, precum inerte din mediul înconjurător. distingă corpuri vii/nevii, de sorta-
oamenilor. și interacțiunea cu oamenii – alții 655. Identifică 2-3 animale, plante. re și clasificare după diferite criterii
651. Denumește, prin cuvinte sau decât membrii familiei. 656. Caracterizează starea vremii. (după mediul de viață: animale săl-
onomatopee, plante, animale, Stimulați copilul să identifice și să
 657. Observă, îndrumat de adult, batice/domestice, păsări de curte/
oameni. denumească obiectele și ființele în- corpuri cereşti. sălbatice etc.).
652. Interacționează cu animalele, tâlnite. 658. Numește părțile de bază ale De exemplu: piatra este un corp ne-
plantele. Introduceți jocuri care solicită iden-
 corpului (cap, trunchi, membre) viu, iar pisica este un corp viu.
653. Reacționează atunci când i tificarea onomatopeelor produse şi unele organe de simţ. Oferiți copilului șansa de a observa

se cere să deschidă gurița, să de unele animale. plante înflorind în diferite momente
închidă ochii. Înlesniți interacțiunea copilului cu
 ale anului.
plantele, animalele, insectele din Cereţi copilului să denumească fe-

mediul înconjurător. nomenele naturii şi discutaţi despre
De exemplu: atinge râme, observă efectele acestora asupra activităţi-
furnici, privește și arată animalele lor zilei.
de companie sau din curte, admiră De exemplu: „E soare.”/„Ninge.”/
florile, adună frunze sau crengi. „Plouă.”
Vorbiți cu copiii când faceți diverse
 Ajutați-l pe copil să observe soarele,

activități. Explicați-le acțiunile. luna, stelele.
Etc.
 Organizați jocuri de identificare a

părţilor corpului.
Etc.

86

Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și să descrie caracteristicele naturii vii și ale celei nevii.
659. Recunoaște 3-4  Propuneți activități în care pre- 667. Clasifică corpurile din  Propuneți copiilor activități de repartizare a corpurilor în două
corpuri vii/nevii. școlarii identifică și denumesc diferi- natură după diferite categorii vii/nevii, terestre/cosmice ș.a.
660. Identifică categorii de te plante, animale din diferite clase/ criterii.  Acordați posibilitatea copilului de a interacționa cu diferite cate-
animale (domestice/ specii, corpuri nevii (apă, pământ, 668. Denumește corect gorii de animale (domestice/sălbatice/exotice, păsări/mamife-
sălbatice/de la Zoo, aer, foc, pietre etc.) ș.a. 4-6 plante și animale re, sedentare/călătoare, erbivore/carnivore/omnivore) și plante
călătoare/sedentare),  Oferiți copilului posibilitatea de a (insecte, pești, amfibii, (de câmp, pădure, grădină, decorative, de cultură, medicinale,
plante (de grădină/ observa ființe prin vizite la: Zoo, păsări, mamifere). de cameră etc.).
cameră/pădure), ferme de animale, ferme de păsări, 669. Explică relația dintre  Urmăriți împreună filme scurte sau secvențe din filme de
legume, fructe. cabinetul unui medic veterinar; sau animale, plante și animație, precum și cărți cu imagini despre modul de viață al
661. Distinge mediul de plante/arbori: într-o livadă, grădină mediile lor de viață și diferitelor specii. Oferiți-le posibilitatea de a-și exprima părerea
trai al unor animale/ etc. argumentează legătura proprie.
plante.  Propuneți copiilor activități de iden- dintre ele.  Vorbiți-le despre adaptările specifice fiecărui animal/plantă la
662. Recunoaște semnele tificare a semnelor caracteristice 670. Participă, cu interes, mediul lor de trai și rolul fiecăruia în natură, despre lanțul trofic.
convenționale,a timpului de afară (soare, nor, ploaie, la îngrijirea unei/unui  Dați copilului posibilitatea de a întreține o plantă sau de a parti-
utilizate în aprecierea vânt, ninsoare etc.). plante/animal. cipa la îngrijirea unui animal de companie sau din gospodărie.
stării vremii.  Provocaţi copilul la discuţii despre 671. Utilizează semnele  Oferiți-le filme, cărți despre plantele și animalele rare din țara
663. Evidențiază semnele caracteristicile anotimpurilor, în re- convenționale, pentru noastră.
caracteristice fiecărui laţie cu activităţile sale fundamenta- ilustrarea stării vremii.  Realizați jocuri de rol, în care copilul prezintă prognoza meteo cu
anotimp. le sau evenimentele semnificative. 672. Identifică succesiunea simboluri concepute anterior.
664. Identifică diferite  Permiteți copilului să se joace pe anotimpurilor și  Încurajaţi copilul să conceapă calendare, cărţi despre anotim-
suprafețe ale diferite suprafețe și să le denu- caracteristicile puri, în care să îmbine desenul și colajele de imagini cu textul.
pământului (iarbă, mească. Susțineți copiii să-și expri- specifice.  Oferiți copiilor imagini, filme, excursii pe baza cărora să explicați
nisip, noroi, apă etc.). me senzațiile pe care le trăiesc. De 673. Recunosc diferite noțiunile de „câmpie”, „deal”, „munte”, „râu”, „iaz”, „mare” şi
665. Recunoaște unele exemplu: „Eu sunt pe iarbă. Ea este forme de relief și extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor, atunci când este
corpuri cerești moale.” bazine acvatice. posibil, cu vizite, excursii, în medii necunoscute.
(soarele, luna, stele).  Creați situații de joc în care copiii 674. Identifică și descriu  Propuneți copiilor filme, mulaje, modele ale diferitor corpuri
666. Identifică și descrie determină corpurile cerești, soarele corpurile cerești cerești, pentru a le numi și descrie.
părțile corpului, și luna. (planetele, stelele,  Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc, or-
organele de simț.  Propuneți activități în care pre- sateliții – luna). ganele interne şi funcţionarea lor. Invitați, în astfel de discuţii,
școlarul să determine structura cor- 675. Identifică unele persoane-resursă (medic, sportiv etc.).
pului uman. organe interne (inimă,  Propuneți copiilor activități în cadrul cărora li se vor dezvolta
 Încadrați în activități softuri edu- plămân, stomac) şi competențele cognitive prin prisma softurilor educaționale și a
caționale și jucării interactive. funcţiile lor. jocurilor interactive.
 Etc.  Etc.
87

Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode și instrumente de integrare a mediului înconjurător.
676. Întoarce capul spre surse Asiguraţi copilului un mediu bogat în
 680. Observă asemănări și Examinați cu copiii diferite fenomene,

de stimulare (sunete, voci, obiecte/jucării şi surse de stimulare vi- deosebiri între obiecte, ființe, pentru a observa asemănările și
miros, lumină puternică). zuală, auditivă, tactilă. fenomene, ființe. deosebirile dintre ele.
677. Urmărește obiectele din Denumiţi obiectele din mediu, carac-
 681. Folosește simțurile în Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi

mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor, şi stimulaţi examinarea corpurilor și dirijați-l să le identifice şi să le descrie
perioade scurte de timp. copilul să repete denumirile, să indice jucăriilor preferate. după diferite proprietăți (mărime, culoa-
678. Explorează un obiect, prin obiectele întâlnite. 682. Formulează întrebări simple re, formă, suprafaţă).
mai multe simțuri (tactil, Faceți plimbări în aer liber şi descrieţi
 despre lumea vie în urma Satisfaceți curiozitatea copilului şi răspun-

olfactiv etc.). evenimentele, fenomenele trăite. unor observări. deţi la întrebările despre obiectele propu-
679. Investighează fenomene ale Permiteți copilului să exploreze, în
 se.
naturii împreună cu adultul. siguranță, mediul înconjurător. Răspundeți curiozității naturale a copilu-

De exemplu: atinge picături de ploaie, lui, prin consultarea diverselor surse de in-
zăpada, nisipul, pământul. formare (lecturarea cărților; desfășurarea
Etc.
 experimentelor simple; organizarea vizite-
lor, explorărilor în natură).
Etc.

88

Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode și instrumente de integrare a mediului înconjurător.
683. Foloseşte simțurile, Propuneți copiilor activități senzoriale pentru a
 688. Foloseşte instrumente Puneți la dispoziţia copilului diferite

pentru a obține înțelege noțiuni, fenomene, procese existente în de investigaţie (lupa, instrumente şi oferiți-i posibilitatea
informaţii despre lumea natură. microscopul, paharul gradat, de a le utiliza independent; cereți
înconjurătoare. De exemplu: pentru înțelegerea noțiunii de măr, pipeta, cântarul etc.) în copilului să organizeze informaţiile
684. Utilizează, ghidat, utilizați activități în care copilul analizează vizual activitățile de descoperire obţinute.
metoda observației în mărul, apoi îl pipăie, îl miroase și îl gustă. a lumii. Stimulaţi copilul să facă predicţii

perceperea diferitor Propuneți copiilor activități ludice, desfășurate
 689. Face predicţii şi generalizări înainte de derularea unui experi-
componente ale atât în aer liber, cât și în sala de grupă, pentru a în baza celor observate, fiind ment, să estimeze rezultatele pe
mediului/proceselor/ observa: ghidat de către educator. care să le poată compara, ulterior,
fenomenelor/relațiilor. • plante/animale din zona grădiniței; 690. Se documentează din cu cele obţinute în urma experi-
685. Participă, cu interes, • corpuri nevii (apă, aer, sol); diferite surse (de la adulţi, mentului.
la experiențe simple, • fenomene ale naturii caracteristice fiecărui din cărţi, de pe internet) Încurajaţi copilul să înregistreze in-

alături de adult. anotimp; despre componentele formaţiile obţinute în urma obser-
686. Descrie ce a observat în • etapele de evoluție a unor corpuri vii; mediului înconjurător. vării sau experimentelor; ţineţi un
activitățile desfășurate • influența schimbărilor din natură asupra ani- 691. Explorează mediul jurnal al experimentelor copilului/
cu adulții. malelor, plantelor și a omului; înconjurător prin grupei.
687. Construiește corpuri din • impactul apei, hrănii, luminii asupra creșterii intermediul activităților Propuneți copiilor diverse ex-

diferite materiale. și dezvoltării ființelor; experiențiale. periențe referitoare la proprietățile
• activitatea oamenilor. 692. Înregistrează sau apei, formele apei în natură, aer,
Implicați copiii în activități experiențiale simple.
 consemnează datele mișcare, sol, plante, animale, fizi-
De exemplu: dizolvarea sării/zahărului în apă, obținute în urma ologia și igiena copilului, procesele
înghețarea apei, scufundarea unor corpuri în apă, observărilor/activităților ecologice, fenomenele naturii etc.
fierberea apei etc. experiențiale executate. Acordați copiilor materiale natura-

Încurajați copiii să descrie ceea ce au observat în
 693. Creează diferite modele din le, reciclabile, pentru a confecționa
cadrul activităților experiențiale. diverse materiale. modelele unor corpuri vii, nevii,
Propuneți copiilor activități în care vor realiza
 cerești.
modelele unor corpuri vii/nevii. Utilizați softuri educaționale pentru

De exemplu: confecționează un soare din polisti- realizarea activităților de explorare-
ren, făină de porumb și spaghete. investigare a mediului înconjurător.
Etc.
 Etc.

89

Standard 12. Copilul va fi capabil să descopere relațiile dintre om – mediu înconjurător – om.
694. Deosebește  Prezentaţi copilului persoanele 695. Sesizează diferenţa  Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenenţa sa de gen.
ființele umane cu care dvs. interacţionați. între cele 2 genuri:  Încurajaţi copilul să vă ajute în întreţinerea unui mediu ordonat.
cunoscute/  Vorbiți cu copiii despre masculin/feminin.  Etc.
necunoscute, persoanele cu care el 696. Întreţine în ordine
copiii/adulții. interacționează. mediul înconjurător,
 Etc. fiind ajutat de un
adult.
697. Participă la  Promovaţi responsabilizarea co- 700. Descrie schimbările  Creaţi oportunităţi de discuție despre ciclul de viaţă al plantelor, animalelor,
îngrijirea pilului acasă, la grădiniță. care se produc odată despre viaţa oamenilor. Creaţi un grafic cu caracteristicile copiilor din grupă
mediului.  Discutaţi despre nevoile de bază cu dezvoltarea cor- (înălţime, greutate, preferinţe) la începutul/sfârşitul fiecărui an, pentru a se-
698. Recunoaşte ale fiinţei umane (apă, lumină, purilor vii (plante, siza evoluţia.
condiţiile hrană, adăpost). animale, om).  Discutaţi cu copilul despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni
de bază ale  Puneţi la dispoziţia copilului, în 701. Identifică condiţiile geografice sau spaţii culturale, utilizând diferite imagini, secvențe de film.
supravieţuirii Centrul de Joc simbolic, obiec- specifice vieţii uma-  Analizaţi o hartă a lumii, a continentului, pentru a înţelege existenţa mai
omului ca fiinţă te, echipamente, materiale care ne şi semnificaţia lor multor ţări, a mai multor culturi, a modului de organizare a vieţii sociale (de
vie. exemplifică diferite meserii. (mediul fizic/cultu- exemplu, după tipul de aşezări: sat, orăşel, municipiu etc.).
699. Identifică  Stimulaţi înţelegerea fenomenu- ral/social).  Organizaţi călătorii imaginare, utilizând cărţi, hărţi, enciclopedii, imagini vi-
caracteristicile lui artistic ca unul specific omu- 702. Participă la îngrijirea deo, pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice, sociale, culturale, în
specifice lui, organizând ateliere artistice şi protecţia care trăiesc oamenii pe tot globul.
omului ca fiinţă și valorificând diverse abilităţi – mediului, reciclarea  Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conşti-
socială: meserii, cântatul, dansul, pictura, dese- materialelor. entizarea importanţei protecţiei mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului.
limbaj, mijloace nul, colajul, olăritul etc. –, exem- 703. Identifică rolul omu-  Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi, împreună, un plan de ac-
de locomoţie, plificate de către persoane din lui în protecția me- ţiune, cu activităţi adecvate vârstei copilului, prin care să se valorifice econo-
invenţii, artă. diferite țări. diului înconjurător. misirea energiei electrice (de exemplu: „Nu lăsăm lumina aprinsă dacă este
 Angajaţi copiii în descoperirea zi.”/„Nu lăsăm aparate electrice conectate când nu suntem acasă.”/„Mergem
diversităţii mijloacelor de loco- pe jos sau cu bicicleta, dacă avem de parcurs un drum scurt.” etc.).
moţie, utilizate de către om, şi  Realizaţi un proiect despre evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care
exploataţi conţinutul din punct acestea au influenţat viaţa omului. Evidențiați atât avantajele, cât şi dezavan-
de vedere ecologic. tajele lor pentru prezent şi viitor.
 Utilizați softuri educaționale în  Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice.
activitățile de protecție a mediu-  Propuneți copiilor activități și jocuri interactive de distingere a normele de
lui comportament în mediul înconjurător.
 Etc.  Etc.
90

BibliogrAfie
1. Boţiş A., Mihalca L. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până în 7 ani. Ghid pentru cadrele di-
dactice din învăţământul preşcolar. Bucureşti: UNICEF, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2007.
2. Ionescu M. (coord.), Anghelescu C., Boca C. Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. București:
Vanemonde, 2010.
3. Kagan S.L, Rebello P. ș.a. Washington State Early Learning and Development Benchmarks. A Guide to Young Children’s Learning and Development:
From Birth to Kindergarten Entry, The State of Washington, 2005.
4. Kagan S.L., Rebello P. Early Learning & Development Standards: An Overview, ELDS Orientation Workhop. UNICEF, 2007.
5. Landers C. Pediatrie axată pe dezvoltare. Chişinău: Epigraf, 2004.
6. Piaget J., Inhelder B. Psihologia copilului. Chișinău: Cartier, 2005.
7. Stan L. Educație timpurie. Probleme și soluții. Iași: Polirom, 2016.
8. Tomşa Gh., Oprescu N. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Bucureşti: V&I Integral, 2007.
9. Woodhead M. Changing Perspectives in Early Childhood Theory, Research and Policy. Global Monitoring Report. Paris: UNESCO, 2007.
10. *** Early Learning and Development Standards. Macedonia: UNICEF, 2007.
11. *** llinois Early Learning Standards, Illinois State Board of Education, Division of Early childhood Education, 2002.
12. *** Missouri Early Learning and Development Standards, Misssouri Department of Elementary and Secondary Education, Early childhood Section,
2005.
13. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten, Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare, 2005.
14. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten, Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare, 2006.
15. *** Strong Foundations. Early Childhood Care and Education. Education for All Global Monitoring Report. Paris, UNESCO, 2006.
16. *** Starting Strong II. Early Childhood Education and Care. Paris, OECD, 2006.
17. Шaрон К. Л. и Пиа Р. Б. Стандарты раннего обучения и развития (СРОР) и Проэкт „Глобализация”: часто задаваемые вопросы.
Региональный офис Детского Фонда ООН (ЮНИСЕФ) по странам Цетральной и Восточной Европы и СНГ.
18. *** Федеральный государственный стандартдошкольного образования. Министерства образования и науки, Москва, 2014 г.
91

Pentru note
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
92

Standardele de Invatare Tipar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standardele de Invatare Tipar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Standardele de înv are MECC.indd 1 25.01.2019 9:37:03

Referinţe bibliogr.: p. 91(18 tit.). – 2500 ex.

Redactor: Natalia Cimpac

ISBN 978-9975-3285-6-2. © Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Standardele de înv are MECC.indd 2 25.01.2019 9:37:03

2. Principii aferente conținutului Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

3. Cerințe pentru implementarea Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

4. Structura Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani

5. Corelarea domeniilor de dezvoltare cu standardele, indicatorii și practicile de sprijin 10

Standardele de înv are MECC.indd 3 25.01.2019 9:37:03

Documentele care au stat la baza procesului de revizuire/dezvoltare sunt:

Standardele de înv are MECC.indd 4 25.01.2019 9:37:03

Standardele de înv are MECC.indd 5 25.01.2019 9:37:04

Utilitatea Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

îmbunătăţirea monitorizarea îmbunătăţirea

2. Principii aferente conținutului Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului

1. Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale ale copiilor

2. Principiul învățării active

Standardele de înv are MECC.indd 6 25.01.2019 9:37:04

4. Principiul parteneriatului familie – comunitate

5. Principiul echităţii şi non-discriminării

7. Principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare

Standardele de înv are MECC.indd 7 25.01.2019 9:37:04

3. Standardele trebuie utilizate judicios, în scopul pentru care au fost create.

4. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani.

6. Utilizarea și implementarea optimă a standardelor necesită un suport tehnic şi resurse corespunzătoare.

Standardele de înv are MECC.indd 8 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 9 25.01.2019 9:37:04

Domeniul a. Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătăţii

Domeniul B. Dezvoltarea personală, emoțională și socială

Standardele de înv are MECC.indd 10 25.01.2019 9:37:04

Domeniul C. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii

Standardele de înv are MECC.indd 11 25.01.2019 9:37:04

Domeniul D. Dezvoltarea cognitivă

Standardele de înv are MECC.indd 12 25.01.2019 9:37:04

Domeniul Capacitățile și Atitudinile de învățare

A. Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății

Subdomeniul 1: Dezvoltarea fizică

A.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricității fine

A.1.3. Aspect speciﬁc: Dezvoltarea senzorio-motorie

Subdomeniul 2: Fortificarea sănătăţii

A.2.2. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală

A.2.3. Aspect specific: Securitatea personală

Standardele de înv are MECC.indd 13 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 14 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 15 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 16 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 17 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 18 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 19 25.01.2019 9:37:04

Standardele de înv are MECC.indd 20 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 21 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 22 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 23 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 24 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 25 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 26 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 27 25.01.2019 9:37:05

Standardele de înv are MECC.indd 28 25.01.2019 9:37:06

Subdomeniul 1: Dezvoltarea personală

B.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine

Subdomeniul 2: Dezvoltarea emoțională