Sunteți pe pagina 1din 29

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul

Afacerilor
Master Managementul Calităţii

MANAGEMENTUL SERVICIILOR

PROIECTAREA ŞI OPTIMIZAREA SISTEMULUI DE FURNIZARE


A SERVICIULUI DE EXECUTARE SILITA IN CADRUL BIROULUI
EXECUTORULUI JUDECATORESC IULIAN COSOREANU

Coordonator:
Conf.dr.ing.ec. Gheorghe Militaru

Masterand:
Ing. Paciurea Andreea Brindusa
2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1 - APLICAREA METODEI QFD PENTRU FURNIZAREA


SERVICIULUI DE EXECUTARE SILITA.................................. 3
1.1 – Descrierea metodei QFD................................................................ 3
1.2 – Etapele metodei QFD..................................................................... 4
1.3 – Aplicarea metodei QFD pentru serviciul prestat de Biroul
Executorului Judecatoresc............................................................................ 6
CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA SERVICIULUI PRESTAT DE BIROUL
EXECUTORULUI JUDECATORESC..................................................................... 16
2.1 - Prezentarea Biroului....................................................................... 16
2.2 - Servicii oferite................................................................................. 16
2.3 - Clientii ............................................................................................ 17
2.4 - Acte necesare.................................................................................. 17
2.5 - Onorarii.......................................................................................... 18
2.6 - Echipamente pentru furnizarea serviciului ..................................... 20
CAPITOLUL 3 – DESCRIEREA PROCESELOR SI A ACTIVITATILOR
NECESARE...................................................................................... 21
3.1. Prezentarea subproceselor necesare furnizarii serviciului de
executare silita.................................................................................. 21
3.2 Activitatile subproceselor.................................................................. 21
3.3 Reguli necesare.................................................................................. 22
3.4 Elaborarea diagramei blueprint.......................................................... 23
3.4.1 Analiza diagramei blueprint........................................................... 24
CAPITOLUL 4 – ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A SISTEMULUI
DE FURNIZARE A SERVICIULUI DE EXECUTARE
SILITA .......................................................................................................................... 25
4.1 Cheltuieli de infiintare....................................................................... 25
4.2 Cheltuieli de dotare a spatiului in vederea functionarii serviciului... 25
4.3 Cheltuieli de functionare.................................................................... 26
4.4 Cheltuieli cu intretinerea, promovarea, abonamente, alte facturi..... 27
4.5 Cheltuieli cu salariile si obligatiile sociale catre stat........................ 27
BIBLIOGRAFIE 29

2
CAPITOLUL 1

APLICAREA METODEI QFD PENTRU FURNIZAREA SERVICIULUI DE


TRADUCERI LEGALIZATE

Descrierea metodei QFD

Noţiunea de QFD „Quality Function Deployment” poate fi tradusă ca “Instrument


de planificare şi dezvoltare a funcţiilor calităţii conform proprietăţilor de calitate cerute
de client”. Această metodă mai este cunoscută şi sub denumirea de „casa calităţii”.
Metoda permite elaborarea unui proiect pentru un produs care să corespundă în
mod optim solicitărilor clienţilor. Este o metoda sistematica de dezvoltare a produselor
sau serviciilor luand in considerare dorintele clientilor, situatia pe piata, precum si
eficienta produselor sau serviciilor.
Metoda a fost lansata in 1969 de catre japonezul Yoji Akao fiind folosita pentru
prima data de firma Mitshubishi in 1972. Incepand cu anii ’80 metoda capata o larga
aplicabilitate atat in SUA cat si in Europa. Principiul de baza al metodei il reprezinta
satisfacerea dorintelor si asteptarilor clientilor in fiecare din etapele traiectoriei
produselor sau serviciilor. Caracteristic pentru aceasta metoda este faptul ca toate
activitatiile de dezvoltare a produselor sau serviciilor sunt privite din perspectiva
clientului.
QFD este o metoda de grup fiind aplicata de o echipa de 6 – 8 persoane ce provin
din toate departamentele firmei. Se face mai întâi o anchetă care să stabilească care sunt
funcţiile produsului pe care le aşteaptă clienţii, precum şi importanţa acestora. Apoi se
elaborează caracteristicile şi se corelează cu funcţiile. Totodată, se fac şi comparaţii cu
performanţele altor firme.
De asemenea, caracteristicile sunt analizate una în raport cu celelalte, pentru a
vedea care se susţin şi care se contrazic. Apoi, de la caracteristici, se trece, în mod
similar, spre performanţe tehnice măsurabile şi de aici, spre materiale, tehnologii.
Metoda are la bază diagrama specială, numita “casa calităţii”. Zona centrală a
diagramei este o matrice a relaţiilor cu ajutorul căreia se pot stabili deficienţele privind
caracteristicile de calitate specificate. Matricea are forma unui tabel (matrice) cu 2 intrări.
Pe linie sunt menţionate cerinţele clienţilor, iar pe coloană caracteristicile de calitate ce
acoperă aceste cerinţe. La intersecţia liniilor cu coloanele este pusă în evidenţă
corespondenţa dintre aşteptările clienţilor şi caracteristicile de calitate ale
produselor/serviciilor. Această matrice, denumită “matricea relaţiilor” reprezintă punctul
central al diagramei.
Datele care sunt analizate în acest tabel sunt:
• toate datele funcţionale ale produsului;
• toate datele soluţiilor deja utilizate, avute în vedere şi reţinute pentru satisfacerea
funcţiilor de îndeplinit.

3
Rezultatele aşteptate sunt:
• reprezentarea şi evaluarea satisfacţiei funcţiilor de către soluţii;
• structurarea, comunicarea şi compararea cu concurenţii sau cu situaţia existentă.

1.1 Etapele metodei QFD

Construirea unei case a calităţii are şase etape de bază:

- Identificarea nevoilor clientului.


Vocea clientului stă la baza procesului QFD. Iată câteva abordari esenţiale în
colectarea informatiilor de la clienti :
a. Sondaje oficiale
b. Focus grupuri
c. Contact direct cu clientul
d. Analiza reclamaţiilor
e. Monitorizare online

2. Identificarea nevoilor tehnice


Nevoile tehnice sunt caracteristici ce descriu nevoile clientilor în limbajul
designerului. Trebuie sa fie măsurabile, întrucât rezultatul este controlat şi
comparat cu obiectivele ţintă. Acoperişul casei arată relaţia dintre orice pereche de nevoi
tehnice. Aceste relatţii sunt redate printr-o serie de simboluri. O schemă tipica foloseşte
simbolul ,, ◊ ‘’ pentru a prezenta o relaţie foarte solidă, simbolul ,, ○ ‘’ pentru o relaţie
solidă şi simbolul ,, □ ‘’ pentru o relaţie şubredă.

3. Se face legatura dintre nevoile clientului şi nevoile tehnice.


Nevoile clientului se scriu în coloana stânga iar cele tehnice în vârf. În matrice
simbolurile indică tipul de relaţie, într-un fel asemănător celui folosit în acoperisul casei
calităţii. Scopul acestei matrice este acela de a arăta dacă nevoile tehnice finale
îndeplinesc nevoile clientului. Această evaluare se bazează de obicei pe experienţa
experţilor, reacţia clientului sau experimentelor controlate.
Lipsa unei legături solide între nevoile clientului şi cele tehnice arată fie că nevoile
clientului nu sunt împlinite, fie că produsul final le va îndeplini cu greu. De asemenea,
dacă o nevoie tehnică nu afectează o nevoie a clientului, poate fi inutilă sau designerii au
uitat o nevoie importanta a clientului.

4. Adăugarea evaluării competitive şi a punctelor de vânzare cheie.


În aceasta etapă se evaluează importanţa fiecărei nevoi a clientului şi se cercetează
produsele şi serviciile concurenţei care îndeplinesc aceste nevoi. Aceste evaluari sunt
foarte importante şi arată aşteptările clientului. Evaluarea competitivă scoate în evidenţă
punctele tari şi cele slabe ale produselor concurenţei. Datorită acestei etape, designerii pot
descoperi metode de ameliorare a produselor, iar metoda QFD şi viziunea strategica a
companiei arată priorităţile procesului respectiv.

4
5. Evaluarea nevoilor tehnice ale produselor şi serviciilor concurente şi stabilirea
ţintelor.
Această etapă are loc de obicei pe baza informaţiilor adunate sau a produselor testate.
Aceste evaluari se compară cu evaluarea competitivă a nevoilor clientului pentru a
determina discrepanţele dintre nevoile clientului şi nevoile tehnice. Dacă se dovedeşte că
un produs concurent satisface nevoile clientului, dar evaluarea nevoilor tehnice arată
altceva, atunci fie măsurarea a fost greşita, fie există o diferenţă de imagine (fie pozitivă
pentru concurenţă, fie negativă faţă de produsul companiei) ce afectează percepţia
clientului. Pe baza evaluării importante acordate de client şi a punctelor tari şi slabe ale
produsului existent, se stabilesc ţinte pentru fiecare nevoie tehnică.

6. Selectarea nevoilor tehnice ce urmează a se modifica în proces.


În această etapă se identifică nevoile tehnice ce au o legatură solidă cu nevoile
clientului, cele cu performanţă competitivă scăzută sau cele care constituie puncte de
vânzare cheie. În restul procesului se va ţine cont de vocea clientului. Trăsăturile care nu
sunt considerate critice nu necesită atenţie sporită.

Cele şase etape sunt doar începutul procesului QFD. Se folosesc încă trei case ale
calităţii pentru a dezvolta principalele părţi ale nevoilor clientului, planul procesului şi
controlul calităţii.
A doua casă este asemănătoare cu prima, dar se referă la subsisteme şi componente.
În producţie, majoritatea activităţilor QFD reprezentate de primele două case ale calităţii
se desfaşoară prin dezvoltarea produsului şi funcţiile de inginerie. Etapa următoare
necesită supraveghetori şi operatori de linie. În casa a treia, planul procesului face
legatura dintre caracteristicile componentelor şi operaţiile cheie. Aceasta face trecerea de
la plan la punerea în practică.

La baza metodei QFD se află Casa Calităţii, un set de matrice folosite pentru a
face legătura între vocea clientului şi necesităţile tehnice ale unui produs, planurile de
control al procesului şi operaţiile de producţie (fig.1).

5
Fig.1. Structura casei calitatii

Practic, casa calitatii ofera un cadru pentru translatarea satisfactiei clientului în


specificatii de conformitate identificabile si masurabile pentru proiectarea serviciului.
Asteptarile clientilor au fost initial formulate in raport cu cele cinci dimensiuni ale
calitatii serviciilor : incredere, solicitudine, siguranta, tangibilitate si empatie.

1.2 Aplicarea metodei QFD pentru serviciul prestat de Biroul Executorului


Judecatoresc Iulian Cosoreanu

Descrierea serviciului de executare silita

Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, aprobat prin


Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 :

Somaţia
Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în termen de 15 zile de
la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.

6
Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu.
Somaţia cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2) din O.G. nr.
92/2003, următoarele: •numărul dosarului de executare; • suma pentru care se începe
executarea silită; •termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în
titlul executoriu; •indicarea consecinţelor nerespectării acesteia.
Formele de executare silită aflate în competenţa organelor fiscale sunt:
1.Executarea silita prin poprire;
2. Executarea silita a bunurilor mobile ;
3. Executarea silita a bunurilor 7mmobile ;
4. Executarea silita in ansamblu.

1. Executarea silita prin poprire :


Executarea silită a sumelor ce se cuvin debitorilor sunt supuse executării silite
prin poprire, orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi
în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu
orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau
deţine in viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.Sumele reprezentând credite
nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru
derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse executării silite prin poprire, în cazul
în care împotriva beneficiarului acestora a fost pornită procedura executării silite.
În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută,
băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără
consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua
respectivă. Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate
ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie
specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Restricţii : pentru persoane fizice : 1/3 din drepturile salariale sau maxim ½ când
sunt mai mulţi creditori ; pentru persoane juridice : nu se pot popri conturile din care se
efectuează plăţi salariale.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se
înfiinţează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă prin scrisoare
recomandată, cu dovada de primire, terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe
titlul executoriu. Totodată va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi. Poprirea
nu este supusă validării.Poprirea înfiinţată anterior, ca măsură asigurătorie, devine
executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută terţului
poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului.
Poprirea se consideră înfiinţată din momentul primirii adresei de înfiinţare de
către terţul poprit. În acest sens, terţul poprit este obligat să înregistreze atât ziua, cât şi
ora primirii adresei de înfiinţare a popririi.
După înfiinţarea popririi, terţul poprit este obligat :
- să plătească, de îndată sau după data la care creanţa devine exigibilă,
organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de
executare ;
b) să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, înştiinţând despre
aceasta organul de executare.
În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori,

7
terţul poprit îi va anunţa în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea
sumelor potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la art. 170 din O.G. nr. 92/2003.
Pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi
urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare. În acest caz, odată cu
comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, făcută debitorului potrivit art. 44 din O.G.
nr. 92/2003, o copie certificată de pe acest titlu va fi comunicată băncii la care se află
deschis contul debitorului. Despre această măsură va fi înştiinţat şi debitorul. În măsura
în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, sumele
existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în
valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora
primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor
proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor
debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a
obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia sumelor necesare
plăţii drepturilor salariale.
Dacă debitorul nu dă curs popririi şi încalcă dispoziţiile legale atunci se poate
atrage nulitatea oricărei plăţi şi răspunderea solidară a terţului poprit cu debitorul, în
limita sumelor sustrase indisponibilizării. Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut
în somaţie, organul de executare va înştiinţa de îndată în scris băncile pentru sistarea
totală sau parţială a indisponibilizării conturilor şi reţinerilor. În caz contrar banca este
obligată să procedeze la efectuarea viramentelor din conturile bancare ale debitorului.
În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, băncile vor urmări
executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.

Executarea silită a terţului poprit


Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo sumă de
bani debitorului urmărit, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind
înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau
sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, pe baza
probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi. Judecata se face
de urgenţă şi cu precădere. Pe baza hotărârii de menţinere a popririi, care constituie titlu
executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terţului poprit, în
condiţiile prezentului cod.

2. Executarea silită a bunurilor mobile :


Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepţiile
prevăzute de lege. În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite,
fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale:
a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor şi la formarea
profesională, precum şi cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupaţii cu
8mmobile8 permanent, 8mmobile8 cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum
sunt uneltele, seminţele, îngrăşămintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei
sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;
c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale 8mmobil de două luni, iar dacă
debitorul se ocupă 8mmobile8 cu agricultura, alimentele strict necesare până la

8
noua recoltă;
d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru
prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor
bolnave;
f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale.

Executorul fiscal, la începerea executării silite, este obligat să verifice dacă


bunurile se găsesc la locul aplicării sechestrului şi dacă nu au fost substituite sau
degradate, precum şi să sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite
la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanţei.Bunurile nu vor fi sechestrate
dacă prin valorificarea acestora nu s-ar putea acoperi decât cheltuielile executării silite.
Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfăşurării activităţii de comerţ nu sunt
exceptate de la executare silită.
Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea şi valorificarea
acestora, chiar dacă acestea se află la un terţ. Sechestrul se instituie printr-un proces-
verbal.Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsură asigurătorie nu este necesară
o nouă sechestrare.
Prin sechestrul înfiinţat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândeşte un
drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul
de gaj în sensul prevederilor dreptului comun. Dreptul de gaj se înregistrează la Arhiva
Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (organizată pe lângă Oficiul Naţional Registrul
Comerţului).
De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt
indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste
bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea
acestei interdicţii atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă.
Actele de dispoziţie care ar interveni ulterior indisponibilizării sunt lovite de
nulitate absolută.
În cazurile în care nu au fost luate măsuri asigurătorii pentru realizarea integrală a
creanţei fiscale şi la începerea executării silite se constată că există pericolul evident de
înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmăribile ale
debitorului, sechestrarea lor va fi aplicată odată cu comunicarea somaţiei.

Procesul-verbal de sechestru
Procesul-verbal de sechestru va cuprinde :
a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei şi a orei când s-a
făcut sechestrul ;
b) numele şi prenumele executorului fiscal care aplică sechestrul, numărul
legitimaţiei şi al delegaţiei;
c) numărul dosarului de executare, data şi numărul de înregistrare a somaţiei,
precum şi titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită;
d) temeiul legal în baza căruia se face executarea silită;
e) sumele datorate pentru a căror executare silită se aplică sechestrul, 9mmobile9
cele reprezentând majorări de întârziere, menţionându-se şi cota acestora, precum şi actul
9mmobile9 în baza căruia a fost stabilită obligaţia de plată;

9
f) numele, prenumele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori, în lipsa
acestuia, ale persoanei majore ce locuieşte împreună cu debitorul sau denumirea şi sediul
debitorului, numele, prenumele şi domiciliul altor persoane majore care au fost de faţă la
aplicarea sechestrului, precum şi alte elemente de identificare a acestor persoane;
g) descrierea bunurilor mobile sechestrate şi indicarea valorii estimative a
fiecăruia, după aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea şi individualizarea
acestora, menţionându-se starea de uzură şi eventualele 10mmob particulare ale fiecărui
bun, precum şi dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii,
custodia ori ridicarea de la locul unde se află, sau de administrare ori conservare a
acestora, după caz;
h) menţiunea că evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare,
în cazul în care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită
cunoştinţe de specialitate;
i) menţiunea făcută de debitor privind existenţa sau inexistenţa unui drept de gaj,
ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile
sechestrate;
j) numele, prenumele şi adresa persoanei căreia I s-au lăsat bunurile, precum şi
locul de depozitare a acestora, după caz;
k) eventualele obiecţii făcute de persoanele de faţă la aplicarea sechestrului;
l) menţiunea că, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii
procesului-verbal de sechestru debitorul nu plăteşte obligaţiile fiscale, se va trece la
valorificarea bunurilor sechestrate ;
m) semnătura executorului fiscal care a aplicat sechestrul şi a tuturor persoanelor
care au fost de faţă la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu
vrea să semneze, executorul fiscal va menţiona această împrejurare.
Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se predă debitorului sub
semnătură sau I se comunică la domiciliul ori sediul acestuia, precum şi, atunci când este
cazul, custodelui, acesta din urmă semnând cu menţiunea de primire a bunurilor în
păstrare.
În vederea valorificării, organul de executare este obligat să verifice dacă bunurile
sechestrate se găsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru, precum şi dacă
nu au fost substituite sau degradate.
Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru
realizarea creanţei fiscale, organul de executare va face investigaţiile necesare pentru
identificarea şi urmărirea altor bunuri ale debitorului.Dacă se constată că bunurile nu se
găsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru sau dacă au fost substituite sau
degradate, executorul fiscal încheie proces-verbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu
prilejul investigaţiilor efectuate se va încheia procesul-verbal de sechestru.
Dacă se sechestrează şi bunuri gajate pentru garantarea creanţelor altor creditori, organul
de executare le va trimite şi acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.
Executorul fiscal care constată că bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va
consemna aceasta în procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de
sechestru respective. Prin acelaşi proces-verbal executorul fiscal va declara sechestrate,
când este necesar, şi alte bunuri pe care le va identifica.
Bunurile înscrise în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se consideră
sechestrate şi în cadrul noii executări silite.

10
În cazul în care executorul fiscal constată că în legătură cu bunurile sechestrate s-
au săvârşit fapte care pot constitui infracţiuni va consemna aceasta în procesul-verbal de
sechestru şi va sesiza de îndată organele de urmărire penală competente.

Custodele
Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a
creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul
fiscal, după caz, ori vor fi ridicate şi depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt
lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii şi când se
constată că există pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica
sigiliul asupra bunurilor.
În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută,
titluri de valoare, obiecte de metale preţioase, pietre preţioase, obiecte de artă, colecţii de
valoare, acestea se ridică şi se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unităţile
specializate. Cel care primeşte bunurile în custodie va semna procesul-verbal de
sechestru.
În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul,
organul de executare îi va stabili acestuia o remuneraţie ţinând seama de activitatea
depusă.

3.Executarea silită a bunurilor imobile :


Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului. În situaţia
în care debitorul deţine bunuri în proprietate comună cu alte persoane, executarea silită se
va întinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului în urma partajului judiciar,
respectiv asupra sultei.
Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii
bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât
odată cu imobilul.În cazul debitorului persoană fizică nu poate fi supus executării silite
spaţiul minim locuit de debitor şi familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în
vigoare. Această restricţie nu este aplicabilă în cazurile în care executarea silită se face
pentru stingerea creanţelor fiscale rezultate din săvârşirea de infracţiuni.
Executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, în aceleaşi
condiţii ca şi la executarea silită a bunurilor mobile, prezentată mai sus. Sechestrul aplicat
asupra bunurilor imobile constituie ipotecă legală.
Dreptul de ipotecă conferă creditorului fiscal în raport cu alţi creditori aceleaşi
drepturi ca şi dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun.
Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul
va solicita de îndată biroului de carte funciară (înfiinţat pe lângă oficiile judeţene de
cadastru şi publicitate imobiliară) efectuarea inscripţiei ipotecare, anexând un exemplar al
procesului-verbal de sechestru. Biroul de carte funciară va comunica organelor de
executare, la cererea acestora, în termen de 10 zile, celelalte drepturi reale şi sarcini care
grevează imobilul urmărit, precum şi titularii acestora, care vor fi înştiinţaţi de către
organul de executare şi chemaţi la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil şi
distribuirea preţului.
Creditorii debitorului, alţii decât titularii drepturilor înregistrate la biroul de carte
funciară, sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la înscrierea procesului-verbal de

11
sechestru al bunului imobil în evidenţele de publicitate imobiliară, să comunice în scris
organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.
Instituirea administratorului-sechestru
La instituirea sechestrului şi în tot cursul executării silite, organul de executare
poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru
administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei şi a altor venituri obţinute din
administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.
Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizică sau
juridică. Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate la unităţile abilitate şi
va depune recipisa la organul de executare. Când administrator-sechestru este numită o
altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remuneraţie
ţinând seama de activitatea depusă.
Suspendarea executării silite a bunurilor 12mmobile. După primirea procesului-
verbal de sechestru, debitorul poate solicita organului de executare, în termen de 15 zile
de la comunicare, să îi aprobe ca plata integrală a creanţelor fiscale să se facă din
veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.
De la data aprobării cererii debitorului, executarea silită începută asupra bunului imobil
se suspendă. Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită
imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni. Dacă debitorul persoană juridică
căruia i s-a aprobat suspendarea se sustrage ulterior de la executare silită sau îşi provoacă
insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 27 din O.G. nr.
92/2003, referitoare la crearea insolvabilităţii cu rea credinţă şi atragerea răspunderii
solidare a terţilor care concură la crearea insolvabilităţii.

4. Executarea silită a unui ansamblu de bunuri :


Bunurile mobile şi/sau imobile, proprietate a debitorului, pot fi valorificate
individual şi/sau în ansamblu dacă organul de executare apreciază că astfel acestea pot fi
vândute în condiţii mai avantajoase.Organul de executare îşi poate schimba opţiunea în
orice fază a executării, cu reluarea procedurii.Pentru executarea silită a bunurilor mobile
şi/sau imobile organul de executare va proceda la sechestrarea acestora, potrivit
prevederilor codului de procedură fiscală, similar cu sechestrarea bunurilor mobile sau
imobile prezentată mai sus.

Aplicarea metodei QFD

Cerinţele clientului:
a) Solicitudinile serviciilor oferite.
b) Încrederea acordată către clienţi.
c) Siguranta furnizarii.
d) Variabilitate.
e) Tangibilitate

Luând în considerare aceste informaţii, echipa QFD a stabilit caracteristicile de


calitate care acoperă aceste cerinţe.

12
Caracteristici:
C1. Capacitatea serviciilor oferite. (note de la 1-10 date de clienţi)
C2. Echipamente (note de la 1-10 date de clienţi)
C3. Instruirea personalului. (note de la 1-10 date de clienţi)
C4. Informatii referitoare la modul de furnizare. (note de la 1-10 date de clienţi)

Gradul de acoperire al cerinţelor prin serviciul prestat de Biroul Executorului


Judecatoresc a fost supus spre analiza clienţilor prin chestionar.
Rezultatele au fost trecute în matricea satisfacţiei clienţilor ( puncte de la 1 la 5 ),
1 punct pentru “nemulţumiţi” şi 5 pentru “foarte multumiţi”.

+ +

Fig.2. Matricea satisfactiei clientilor

13
EVALUARE PERCEPUTA

DOMENIILE IN CARE SE EXECUTA TRADUCEREA


CERINTE CLIENTI

CAPABILITATEA TRADUCATORILOR
BIR

EXPERIENTA TRADUCATORILOR
OUL
EXE

INFORMATIILE OFERITE
CUT
ORU
LUI
JUD
ECA ALTI
IMPORTANT TOR FURNIZORI
A ESC LICENTIATI NIVEL TINTA
INCREDERE 6 7 8 9 9 6 -3
SOLICITUDINE 4 7 6 5 8 8 9 1
SIGURANTA 8 7 6 8 2
VARIABILITATE 7 6 5 8 8 -
TANGIBILITATE 9 5 6 2 5 3
12
Medie Ponderata 70 81 128 1
Gradul de dificultate
pentru imbunatatirea 1 3 2 4
calitatii serviciului
Evaluarea elementelor
serviciilor furnizate de
EXECUTORUL
JUDECATORESC 2 4 3 4
Evaluare elementelor
serviciilor furnizate de
concurentI 4 3 4 4
Nivel tinta 2 - 1 -

Descrierea rezultatelor obţinute

Din diagramă se observă că serviciul prestat de BIROUL EXECUTORULUI


JUDECATORESC a obţinut punctaje egale sau chiar mai mari pentru cerinţele 3, 4 şi 5,
iar în cazul cerinţelor 1 si 2 a fost obţinut un rezultat mai mic, de unde rezultă necesitatea
îmbunătăţirii caracteristicii ce acoperă Solicitudinea si Incredere.

14
Luând în calcul rezultatele din matricea satisfacţiei clienţilor precum şi datele din
matricea specificaţiilor tehnice rezultă necesitatea modificării valorilor caracteristicii 4,
pachetul de Informaţii.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA SERVICIULUI PRESTAT DE FIRMA SC MONANDRE SRL

15
2.1 Prezentarea Biroului Executorului Judecatoresc
Biroul Executorului Judecatoresc Iulian Cosoreanu este competent sa efectueze
acte de executare silita în circumscriptia Judecatoriei Cornetu.Executorul judecatoresc
Iulian Cosoreanu a fost numit în functie prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.
1449/C/07.06.2007.
Biroul Executorului Judecatoresc Iulian Cosoreanu a fost înregistrat la pozitia nr.
69/E/2007 din Registrul executorilor judecatoresti detinut de Curtea de Apel Bucuresti.

2.2 Servicii oferite


În conformitate cu prevederile Legii 188/2000, executorul judecatoresc are
urmatoarele atributii:
• Punerea în executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii.
- Executari directe:
Evacuari
Încredintarea minorului sau stabilirea domiciliului minorului
Vizitarea minorului
Puneri în posesie, granituiri, servituti, predari de bunuri etc.

- Executari indirecte:
Urmarirea mobiliara a creantelor
Urmarirea imobiliara a creantelor

- Popriri

• Notificarea actelor judiciare si extrajudiciare.


• Comunicarea actelor de procedura.
• Recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante.
• Aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca.
• Constatarea unor stari de fapt în conditiile prevazute de Codul de procedura
civila.
• Întocmirea proceselor verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de
consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
• Întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin
si a cecurilor, dupa caz.
• Consultatii în legatura cu constituirea actelor executionale.
• Orice alte acte sau operatiuni date de lege în competenta executorului
judecatoresc.
Acte de executare silita în circumscriptia Judecatoriei Cornetu, judetul Ilfov prin
biroul executorului judecatoresc Iulian Cosoreanu.

In vederea desfasurarii activitatii biroul va ocupa un apartament constitut din trei


camere, in Sos. Alexandriei, nr.138, Bl. D2, Sc. 3, Parter, Cornetu, Ilfov.

2.3 Clientii

16
Prin activitatea pe care o desfăşoară, biroul se adresează tuturor categoriilor de
persoane (atât persoane fizice cât şi juridice) care au nevoie de solutionarea dosarelor si
recuperarea bunurilor.

2.4 Acte necesare


In vederea alcatuirii dosarului de executare silita, creditorul trebuie sa depuna la
biroul executorului judecatoresc urmatoarele acte:

1. cererea de executare silita;


2. titlul executorului în original;
3. taxa de timbru;
4. timbru judiciar.

Pentru comunicarea unei notificari prin agent procedural, din cadrul biroului de
executare silita sau prin posta, notificantul trebuie sa depuna:

1. notificarea în 3 exemplare;
2. cererea adresata executorului judecatoresc;
3. taxa de timbru;
4. timbru judiciar

2.5 Onorarii

Onorariile MINIMALE și MAXIMALE pentru serviciile prestate de executorii


judecătorești

Nr Activitatea prestată Onorariile Onorariile maximale


. minimale

17
crt
.
Notificarea şi
1. comunicarea actelor 20 lei 400 lei
de procedură
Executări directe:
2.200 lei pentru debitor persoană fizică
evacuări 150 lei 5.200 lei pentru debitor persoană
juridică
încredinţarea
minorului sau
stabilirea 50 lei 1.000 lei
domiciliului
2. minorului
vizitarea minorului 50 lei 500 lei
puneri în posesie,
2.200 lei pentru debitor persoană fizică
grăniţuiri, servituţi,
60 lei 5.200 lei pentru debitor persoană
predări de bunuri
juridică
etc.
desfiinţarea de 2.200 lei pentru debitor persoană fizică
lucrări sau 150 lei 5.200 lei pentru debitor persoană
construcţii juridică
3. Executări indirecte:
- 60 lei pentru
- pentru sume mai mici de 50.000 lei,
creanţe până la
onorariul poate fi până la 10%
1.000 lei
- pentru sumele cuprinse între 50.001 lei
- 60 lei plus 2% din
urmărirea mobiliară şi 80.000 lei, onorariul este de 3%
suma ce depăşeşte
a creanţelor - pentru sumele cuprinse între 80.001 lei
1.000 lei, pentru
şi 100.000 lei, onorariul este de 2%
creanţe a căror
- pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei,
valoare depăşeşte
onorariul este de 1%
1.000 lei
urmărirea - 150 lei pentru - pentru sume mai mici de 50.000 lei,
imobiliară a creanţe de până la onorariul poate fi până la 10%
creanţelor 1.000 lei - pentru sumele cuprinse între 50.001 lei
- 150 lei plus 2% şi 80.000 lei, onorariul este de 3%
din suma ce - pentru sumele cuprinse între 80.001 lei
depăşeşte 1.000 lei, şi 100.000 lei, onorariul este de 2%
pentru creanţe a - pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei,
căror valoare onorariul este de 1%

18
depăşeşte 1.000 lei
- 60 lei pentru
- pentru sume mai mici de 50.000 lei,
creanţe până la
onorariul poate fi până la 10%
1.000 lei
- pentru sumele cuprinse între 50.001 lei
- 60 lei plus 2% din
şi 80.000 lei, onorariul este de 3%
4. Poprire suma ce depăşeşte
- pentru sumele cuprinse între 80.001 lei
1.000 lei, pentru
şi 100.000, onorariul este de 2%
creanţe a căror
- pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei,
valoare depăşeşte
onorariul este de 1%
1.000 lei
Protestul de neplată
5. la cambie, bilet la 150 lei 400 lei
ordin şi cecuri
Constatarea unor
situaţii de fapt şi
2.200 lei pentru debitor persoană fizică
inventarierea unor
6. 100 lei 5.200 lei pentru debitor persoană
bunuri (art. 239 din
juridică
Codul de procedură
civilă)
Vânzarea la licitaţie
publică a bunului ce
7. 150 lei 2.200 lei
face obiectul
împărţelii judiciare
1.200 lei pentru debitor persoană fizică
Sechestrul
8. 100 lei 2.200 lei pentru debitor persoană
asigurător
juridică
1.200 lei pentru debitor persoană fizică
9. Sechestrul judiciar 100 lei 2.200 lei pentru debitor persoană
juridică
1.200 lei pentru debitor persoană fizică
Poprirea
10. 100 lei 2.200 lei pentru debitor persoană
asigurătorie
juridică
Proces-verbal de
11. 50 lei 350 lei
ofertă reală
Orice alte acte sau
12. operaţiuni date prin 50 lei 200 lei
lege
10% din valoarea
13. Confiscări 10% din valoarea realizată
realizată
14. Consultaţii în 20 lei 200 lei

19
legătură cu
constituirea actelor
execuţionale

2.6 Echipamente pentru furnizarea serviciului

- Mobilier

- 2 PC-uri

- 1 telefon

- 1 telefax

- O multifunctionala

CAPITOLUL 3

DESCRIEREA PROCESELOR SI A ACTIVITATILOR NECESARE

20
Prin detalierea procesului de executare silita echipa incearca sa ofere clientilor sai o
imagine cat mai clara si transparenta asupra muncii si resurselor implicate in cladirea si
gestionarea unui proiect de acest gen.

3.1. Prezentarea subproceselor necesare furnizarii serviciului de executare silita

S1 – Preluare dosar
S2 – Formalitati pentru punerea in executare a titlului executoriu
S3 – Punerea in executare a titlului executoriu
S4 – Inchiderea dosarului

3.2 Activitatile subproceselor

Subprocesul 1:
A.1.1 – Sosirea clientului la birou.
A.1.2 – Intampinarea clientului de catre persoana de la receptie.
A.1.3 – Vizualizarea documentelor de catre un specialist, in prezenta clientului.
A.1.4 – Stabilirea onorariului si plata acestuia

Subprocesul 2:
A.2.1 – Intocmirea cererii de incuviintare silita
A.2.2 – Trimiterea cererii de incuviintare silita
A.2.3 – Inregistrarea cererii de incuviintare silita

Subprocesul 3:
A.3.1 – Intocmire adrese DITL,DGEP, DRPCIV si AJOFM
A.3.2 – Somatie
A.3.3 – Poprire
A.3.4 – Sechestru
A.3.5 – Licitatie

Subprocesul 4:
A.4.1 – Intocmirea procesului verbal pentru inchiderea dosarului
A.4.2 – Citatie
A.4.3 – Distribuire sume

TABEL 3.2.1 – Calculul estimativ a subproceselor serviciului de executare

Subproces Timp (in minute)/zi Costul Capacitatea postului/h

21
A 1.1 1 3 60

A 1.2 2 1 30
A 1.3 40 2 1.5
A 1.4 10 4 6
A 2.1 3 1 20
A 2.2 2 1 30
A 2.3 3 1 20
A 3.1 10 4 6
A 3.2 10 4 6
A 3.3 420 105 0.14
A 3.4 1 2 60
A 3.5 15 2 4
A 4.1 15 1 4
A 4.2 20 1 3

A 4.3 1 0.5 60

3.3 Reguli necesare

1. Achitarea onorariului de catre client.


2. Efectuarea unei chitante in care sa se specifice suma platita, numele complet si
CNP-ul clientului, precum si data solicitarii serviciului, in dublu exemplar,
originalul catre client, iar copia catre firma.
3. Respectarea normelor si regulilor de ordine interioara.
4. Atitudinea angajatilor fata de clienti trebuie sa fie bazata pe respect.
5. Respectarea cerintelor clientului.
6. Asigurarea nivelului de calitate prestat de serviciu.

3.4 Elaborarea digramei blueprint

22
A 1.1 A 4.3
Actiuni A 2.3
client

Linie de
interactiune
A 1.2

Linie de
vizibilitat

A 1.3 A 2.1 P
P
A 2.2

A 1.4

Linie de
interacti
une A 4.2
A 3.1 A 3.2 E

A 3.3 A 3.4 A 3.5 A 4.1

P – puncte critice

E – puncte inguste

Fig.4. Diagrama flux BLUEPRINT


3.4.1 Analiza diagramei blueprint

23
Diagrama blueprint este alcatuita din front – office ( operatiuni ale personalului de
contact vizibile pentru client) si back-office (operatiuni ale personalului de contact aflate
in afara ariei vizuale a clientului).
Analiza diagramei ofera posibilitatea de a identifica punctele critice si inguste ale
serviciului cu scopul de a imbunatatii performanta sistemului prestator.

Punctele critice observate in diagrama blueprint sunt:

1. A 1.3 – Daca in subprocesul de vizualizare a documentelor nu sunt prezentate


toate actele necesare, intregul proces va fi inutil.

2. A 2.1- Acest subproces se poate efectua numai daca unitatea este alimentata cu
energie electrica, deoarece presupune utilizarea unor calculatoare, intreruperea
energiei electrice ducand la amanarea procesului.

Solutii prentru diminuarea punctelor critice:

1. O solutie in rezolvarea problemei este adaugarea de catre client a documentelor


lipsa

2. Intreruperea cu energie electrica poate fi impiedicata de utilizarea unui generator


propriu, ce poate fii folosit numai in cazul in care este intrerupta alimentarea cu
energie electrica.

Puncte inguste:

Cod activitate A 3.3 A 3.4 A 3.5


Manopera [Ron/h] 3 2 2
Timp 420 60 15
activitate[min]
Rez max/ora 0.14 * 1 4

Costul serviciului = 8 / 0.14 = 57.14 Ron/zi.


Punctul ingust este reprezentat de activitatea A 3.2 – Trimiterea somatiei de plata catre
debitor inaintea efectuarii oricarui alt subproces de punere in executare a titlului
executoriu precum poprirea sau sechestrul, in caz contrar procedura fiind nula.

Solutii pentru diminuarea punctului ingust:

Pentru a intampina tergiversarea solutionarii dosarului de executare se va desemna o


persoana responsabila cu inregistrarea incuviintarilor executarii silite si evidenta
somatiilor de plata.

24
CAPITOLUL 4

ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A SISTEMULUI DE FURNIZARE A


SERVICIULUI DE EXECUTARE SILITA PRESTAT DE BIROUL
EXECUTORULUI JUDECATORESC IULIAN COSOREANU

4.1 Cheltuieli de infiintare

Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau


dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli
privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această
natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).

Nr. Cost
Denumire
Crt. - lei -
1. Rezervarea denumirii firmei (Registrul Comerţului) 10
2. Statut depus la Registrul Comerţului 20
3. Cazier fiscal 10
4. Dovada depunerii capitalului social 400
5. Copie C.I. 1
6. Taxă depunere dosar la Registrul Comerţului 30
7. Autorizaţie de funcţionare 50
8. Declaraţie de asociat unic 10
9. Taxa judiciară de timbru 5
10. Taxa pentru publicarea în Monitorul Oficial 20
11. Total 556

4.2 Cheltuieli de dotare a spatiului in vederea functionarii serviciului

Cheltuielile cu dotarea spaţiului în vederea funcţionării sunt reprezentate de


cheltuielile efectuate pentru utilarea biroului cu cele necesare desfăşurării activităţii şi
funcţionării corespunzătoare.

Nr. Preţ/bucată Total


Produs Cantitate
Crt. - lei - - lei -

1. Calculator 2 2.500 5000


Multifuncţional Lexmark X9575,
2. 1 900 900
Imprimantă, Copiator, Scanner, Fax
3. Sistem operare Windows XP Professional 3 500 1500
4. Microsoft Office 2007 1 200 200

25
5. Telefon 2 100 200
6. Birou 2 150 300
7. Scaun 3 100 300
8. Dulap 2 150 300
9. Filtru cafea 1 100 100
10. Cuptor microunde 1 300 300
11. Dulap bucătărie 1 150 150
12. Masa bucătărie 1 100 100
13. Scaun bucătărie 4 50 200
14. Coş gunoi 1 10 10
15. Total cheltuieli - - 9560

4.3 Cheltuieli de functionare

Cheltuielile de funcţionare sunt acele cheltuieli ce se realizează lunar cu materiile


prime, salariile angajaţilor, plata facturilor curente, abonamente, licenţe, brevete, datorii
la stat şi alte cheltuieli fixe ce trebuiesc onorate lunar.

Nr. Unitate de Preţ/unitate Total


Produs Cantitate
Crt. măsură - lei - - lei -

1. Hârtie scris Top 3 15 45


2. Hârtie fax Buc 3 8 24
Cartuş Lexmark No.44
3. Buc 1 75 75
negru
Cutie (10
4. CD-uri 15 10 150
buc/cutie)
5. Post it-uri Top 3 10 30
Set (3
6. Pixuri 10 2 20
buc/set)
7. Creioane Buc 15 0,2 3
Set (4
8. Markere 3 7 21
buc/set)
9. Total cheltuieli - - 368

26
4.4 Cheltuieli cu intretinerea, promovarea, abonamente, alte facturi

Cost
Nr. Crt. Denumire
- lei -

1. Chirie 1.500
2. Întreţinere1 50
3. Lumină 150
2
4. Telefon + internet 100
5. Cheltuieli protocol 50
6. Promovare3 200
7. Săpun lichid 20
8. Pronto pentru mobilă 15
9. Ajax pentru podea 10
10. Domestos 10
11. Prosoape hârtie 30
12. Hârtie igienică 10
13. Total cheltuieli 1.945

4.5 Cheltuieli cu salariile si obligatiile sociale catre stat

Nr. Cotă Total


Denumire cheltuială
Crt. % - lei -

1. Salarii - 4.500
2. Cotizaţii şomaj 1 45
3. Cotizaţii C.A.S. 19,5 877,5
4. Cotizaţii C.A.S.S. 5,5 247,5
Cotizaţii fond de accidente de muncă şi boli
5. 0,5 22,5
profesionale
6. Contribuţii la concedii şi indemnizaţii de asigurări 0,85 38,25

1
Costul întreţinerii variază în funcţie de anotimp, astfel în timpul iernii poate creşte cu
până la 150 lei (5 luni aproximativ 200 lei pe lună)
2
La internet abonamentul are un preţ fix, iar traficul este nelimitat. La telefon
abonamentul include minute gratuite atât în reţeaua proprie cât şi în celelalte reţele de
telefonie fixă; de asemenea include minute şi în reţelele de telefonie mobilă.
3
Promovarea firmei se realizează cu ajutorul fluturaşilor şi a pliantelor.

27
sociale de sănătate
7. Contribuţii la fondul de garantare a plăţii salariilor 0,25 11,25
8. Comision cărţi de muncă 0,75 33,75
10. Total cheltuieli - 5.775,75

Total cheltuieli de funcţionare pe lună = Cheltuieli cu materialele consumabile +


Cheltuieli cu întreţinerea, promovarea, chirie, abonamente + Cheltuieli cu salariile şi
obligaţiile sociale către stat = 368 + 1.945 + 5.775,75 = 8.088,75 lei/lună
Total cheltuieli de funcţionare pe an = 8.088,75 * 12 = 97.065 lei/an

Total cheltuieli în primul an de activitate

Nr. Valoare
Denumire cheltuială
Crt. - lei -

1. Cheltuieli de înfiinţare 556


2. Cheltuieli dotare a spaţiului în vederea funcţionării 9.560
3. Total cheltuieli de funcţionare pe an 97.065
4. Total 107.181

28
BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Militarul – Managementul Serviciilor, Ed. C. H. Beck,


Bucuresti, 2010

2. Ionica M. Minciu, R. Stanciulescu, G. – Economia serviciilor, Ed.


Uranus, Bucureşti, 1998

3. Marieta Olaru – Managementul Calitatii, Ed. Economica, 1999

4. www.executaresilita.ro

5. www.just.ro

6. www.juridice.ro

7. www.executori.ro

8. www.inm-lex.ro

9. www.cabuc.ro

29