Formate pentru Fisiere Grafice

Facultatea de Automatica, Calculatoare, Inginerie Electrica si Electronica

Specialzarea: Calculatoare

Abstract. Lucrarea contine informatii despre diferite formate ale imaginilor.

Referatul are in componenta sa o scurta prezentare a notiunii de pixel,
informatii privind 4 formate de imagini: JPEG, GIF, PNG, TIFF impreuna cu
imaginea aferenta fiecarui format, un tabel cu avantaje, dezavantaje si
utilizari ale formatelor de imagini si o concluzie din perspective calitate-
dimensiune.

1 Introducere

Pixelul este un element component, de obicei foarte mic, al imaginilor grafice

(fotografii, desene etc.) digitale. Cuvintul provine din engleza de la PICture
ELements (elemente de imagine). Se prescurteaza prin "px", uneori si cu "p". Un
multiplu des intrebuintat este 1 Mpx = 1 megapixel = 1 milion pixeli. Distanta
dintre pixelii dintr-o imagine va determina rezolutia imaginii. Acest lucru se
masoara in “pixels per inch”, sau “ppi”, prescurtat.
Cu cit rezolutia este mai mare, cu atit exista mai multi pixeli intr-o imagine. O
rezolutie mare inseamna ca o imagine va contine mai multe informatii, iar detaliile
sau tranzitiile dintre culori vor fi mai detaliate, astfel cu cit intr-o imagine exista
mai multi pixeli, cu atit imaginea tiparita poate fi mai mare fara a pierde din
calitate. Altfel, la o rezolutie mica, unde nu s-au inregistrat destule informatii, o
imagine poate aparea pixelata. Numarul de pixeli dintr-o imagine este fix, si de
aceea daca o imagine este largita, va scadea rezolutia.
Monitoarele au o rezolutie de 72 dpi, si de aceea majoritatea elementelor grafice
de pe internet sunt produse la aceasta rezolutie. De asemenea, imaginile cu o
rezolutie mai mica pot fi descarcate mai repede. Rezolutia de 72 dpi nu este
potrivita pentru imaginile pentru tipar. Unele reviste se vor tipari la o rezolutie de
minimum 300 dpi, dar tipariturile de calitate pot ajunge si la rezolutii de 450 dpi,
600 dpi, sau chiar mai mult.
Pentru imagini reale, tiparite sau afisate pe un ecran, are importanta si numarul
de pixeli raportat la lungime, masurat de exemplu in pixeli/mm. Rezolutia optica se
exprima cel mai des totusi in pixeli pe inch ("ppi", un inch = un tol = 25,4 mm). De
exemplu, imaginile redate grafic pe calculatoare cu sistemul de operare Mac OS au
de obicei 72 ppi, iar cele pentru Windows 96 ppi.

2 Prezentarea diferitelor formate de imagini

Fotografia digitala utilizeaza numeroase formate de fisiere, fiecare dintre ele

adaptate unei anumite utilizari: captura, prelucrare, arhivare, imprimare, publicare
in presa scrisa sau pe Internet, etc. Cele mai frecvent utilizate tipuri de fisiere de
imagine sunt: JPEG, TIFF, GIF, PNG, RAW, DNG, etc.
Spre deosebire de imaginile vectoriale (care sunt de fapt fisiere de coordonate din
care, de exemplu pleaca si se termina o linie, sau codul unei culori care umple o
anumita suprafata), imaginile fotografice fac parte din categoria celor matriceale
(bitmap). Acest gen de imagine este alcatuita de pixeli.

2.1 Formatul JPEG

JPEG este un algoritm de compresie, propus de Joint Photographic Expert Group

(J.P.E.G.) si care a fost destinat comprimarii imaginilor alb-negru sau color luate
din realitate. Algoritmul de comprimare se bazeaza pe sensibilitatea crescuta a
ochiului uman la variatiile mici de luminanta si sensibilitatea mai redusa la
variatiile mici de culoare. In aceasta idee, algoritmul acorda mai multa atentie - deci
mai multi bytes, pentru modificarile fine de luminanta si o pondere mai mica pentru
culoare, intrucat imaginea comprimata este destinata observarii de catre oameni, iar
nu determinarilor colorimetrice.
Comprimarea JPEG se face cu pierderi de informatie ("lossy compression
scheme"), adica o parte din informatiile detinute de imaginea initiala sunt inlaturate
definitiv. Daca aveti nevoie de toate informatiile din fotografia initiala, alegeti o
metoda fara pierderi (lossless), cum este TIFF; dar in aceasta situatie, fisierul va fi
mult, mult mai mare.
O proprietate foarte utila a algoritmului jpeg este capacitatea acestuia de a avea
un grad variabil de comprimare, ales de utilizator. Aceasta inseamna ca daca doriti
obtinerea unui fisier de imagine cat mai mic, se poate alege o rata mare de
comprimare, in dauna calitatii; invers, pentru a mentine calitatea la o cota ridicata,
se alege un grad redus de comprimare.
La prima comprimare a imaginilor, chiar si pentru un grad mediu, pierderea de
calitate este minora. Asa se face ca toate aparatele fotografice digitale, pentru a
realiza economie de spatiu pe cartela de memorie, prezinta posibilitatea de a
comprima imaginea descarcata de pe CCD in imagine comprimata JPEG in diverse
rapoarte (1:5 - 1:20), fara o alterare semnificativa. Daca insa fisierul JPEG este
deschis, prelucrat, salvat, apoi din nou deschis, prelucrat ... de mai multe ori,
pierderile de calitate devin tot mai evidente.
 Cat de mult se poate comprima o imagine? Daca plecam de la un fisier imagine
de tip TIFF de 1 MB (sa presupunem), putem obtine un fisier jpg de 100 K (rata de
compresie 1:10), fara alterari importante ale calitatii vizibile a imaginii. O
comprimare la o rata de 1:40 - 1:50 aduce fisierul-imagine la 20 - 25 K cu pierderi
perceptibile dar moderate. Este posibila comprimarea de pana la 1:1000, imaginea
obtinuta avind doar 1 K si pastreaza mai multe detalii decat ofera multe programe
de manipulare a imaginilor in modul "thumbnail".

2.2 Formatul GIF

Mai vechi decat JPEG, pentru unele tipuri de imagini, GIF (Graphic Interchange
Format) este superior in privinta calitatii imaginii, a ratei de comprimare sau a
ambelor, dar are un pacat: o paleta redusa de culori, deoarece, prin conventie, GIF
are maximum 256 culori (codificare pe 8 biti). De exemplu, arii largi cu exact
aceeasi culoare, sunt comprimate foarte eficient de algoritmul GIF. Dar, pentru o
imagine fotografica, transpusa digital prin scanare sau inregistrata cu aparate
fotografice digitale, adancimea de culoare este de cel putin 24 biti (16 milioane de
culori), ceea ce determina o alterare severa a pozei.
Imaginile optime pentru comprimare prin metoda GIF sunt cele cu linii si cu
suprafete uniform colorate, cum sunt cele desenate cu programe de grafica (de
exemplu Microsoft Paint). Cu cat imaginea contine mai multe nuante, cu atat JPEG
se descurca mai bine. GIF comprima bine marginile netede, cum ar fi chenarele
fotografiilor sau conturul literelor aplicate peste o imagine, pe care JPEG le reda
mai difuz, datorita rotunjirilor inerente in calculele matematice pe care le efectueaza
algoritmul de compresie.
 In plus, formatul GIF permite animatii simple.Formatul GIF este foarte folosit
pentru realizarea site-urilor Internet (butoane, bare de defilare, logo-uri, etc).

2.3 Formatul PNG

In incercarea de a corecta deficientele fisierelor de tip GIF, a aparut formatul PNG

(Protable Network Graphic) si care prezinta codificare pe 8 biti (PNG-8) sau pe 24
biti (PNG-24), inclusiv gestionarea transparentei pe 256 nivele. Formatul PNG este
recunoscut de practic toate programele moderne de prelucrare si nagivare pe
Internet. Pentru aceeasi imagine, fisierele PNG sunt mai mici decat cele in varianta
GIF. Formatul PNG-24 suporta si imagini cu tonuri continue, dar dimensiunile
fisierelor sunt mai mari decat cele JPEG.
2.4 Formatul TIFF

Tagged Image File Format (TIFF) este un format de fisiere de imagine, creat de
compania Aldus si a devenit rapid suportat de toate programele de prelucrare si
vizionare a imaginilor digitale, atat sub Windows cat si pe MacIntosh. Initial a fost
creat pentru transmiterea faxulurilor, ulterior a fost utilizat pentru toate imaginile
digitale.
Calitatea imaginii digitale in format TIFF este foarte buna. Fisierele TIFF pot
suferi prelucrari repetate, fara alterarea calitatii, deoarece informatia este stocata
fara comprimare si fara pierderi ("lossless").
Dezavantajul major al formatului este dimensiunea enorma. Teoretic, o imagine
de 3000 x 2000 pixeli ar avea 18 MB in format TIFF! Fiserele TIFF pot fi
comprimate prin algoritmul LZW, realizat de Abraham Lempel, Jacob Ziv si Terry
Welch (care permite compresie fara pierderi), dar reducerea dimensiunilor fisierului
este doar de cateva procente. Codificarea se face, de regula pe 24 biti (8 biti/canal)
dar TIFF permite stocarea pana la 64 biti.
Formatul TIFF este recomandat ca fisier de salvare intre etapele de prelucrare ale
imaginilor pe calculator (unde spatiul nu este o problema), deoarece permite salvari
repetate, fara alterarea calitatii imaginii. Poate fi folosit si pentru stocarea sau
arhivarea imaginilor, desi dimensiunile mari ale fisierelor il fac cam nepractic (30 -
40 imagini pe un CD).
 Table 1. Avantaje, dezavantaje si utilizari ale principalelelor formate de imagine
AVANTAJE DEZAVANTAJE UTILIZARE
JPEG
Format universal, fara copyright,
recunoscut de orice program de
vizionare si prelucrare a
Format cu pierderi, Format implicit
imaginilor
datorita algoritmului de utilizat in toate
Foarte bun raport calitate -
compresie aparatele foto digitale
dimensiuni
Fisiere prea mari pentru Arhivarea imaginilor
Cel mai folosit format utilizat
grafice Afisarea imaginilor pe
pentru arhivarea fotografiilor,
Nu gestioneaza straturi Internet sau expediere
Utilizat aproape exclusiv pentru
Alfa (transparenta). prin e-mail.
afisarea fotografiilor pe internet
Codificare pe 24 biti (pana la 16
milioane de culori).
GIF
Format universal, fara copyright, Codificare doar pe 8 biti. Internet (butoane, bare
foarte folosit pentru Internet, Reproducere de calitate de meniu, animatii
recunoscut de orice nagivator, redusa a imaginilor simple).
fara sa aiba nevoie de plugin-uri. fotografice.
Comprima imaginea fara pierderi
de calitate, pana la dimensiuni
foarte mici.
Posibilitate de animare.
Poate gestiona transparenta
PNG
Format universal, folosit pentru
Incompatibil cu
Internet, recunoscut de orice Internet (butoane, bare
versiunile vechi de
nagivator modern, fara sa aiba de meniu, animatii
navigatoare Internet.
nevoie de plugin-uri. simple).
Fotografiile sunt
Comprima imaginea fara pierderi Folosit in documente
comprimate mai putin
de calitate, pana la dimensiuni (logo-uri, simboluri,
decat formatul JPEG.
foarte mici. histograme, tabele,
Fara posibilitate de
Poate gestiona transparenta mai etc).
animare
bine decat formatul GIF.
TIFF
Format universal, recunoscut de
majoritatea programelor.
Calitate foarte buna a
fotografiilor.
Fisierele de imagine au
Compresie (optionala) prin
dimensiuni foarte mari.
protocol LZW.
Nu este adecvat pentru Arhivarea imaginilor
Format ideal pentru stocarea
utilizarea in camerele fotografice.
imaginilor in curs de prelucrare
foto digitale. Utilizare in tipografie.
sau prelucrate.
Nepotrivit pentru
Codificare pana la 64 biti.
utilizare pe Internet.
Permite gestionarea transparentei
(strat alfa).
Conversie in orice alt format fara
pierdere de calitate.

2.5 Concluzii.

Din punct de vedere al calitatii, formatul TIFF este foarte recomandat datorita
calitatii foarte bune a fotografiilor, conversiei in orice alt format fara pierderi de
calitate. Pe de alta parte acest format are si un dezavantaj considerabil si anume ca
fisierele de imagine au dimensiuni foarte mari.
Din punct de vedere al utilizarii, formatul JPEG este cel mai raspandit pentru
arhivarea fotografiilor, detine un raport foarte bun calitate-dimensiune.
Bibliografie

1. http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2007/09/
formate_de_fisi.html
2. http://imprint.md/articole/28.html
3. http://www.scribd.com/doc/37284668/Grafica-Pe-Calculator