METABOLISMUL

Metabolismul reprezintă totalitatea reacțiilor biochimice din organism.

-cuprinde două tipuri de procese:
1. Anabolismul
-reprezintă sinteza substanțelor complexe, necesare refacerii macromoleculelor uzate, creșterii
și dezvoltării organismului.
-necesită consum de energie
-predomină la vârstele tinere și în perioadele de convalescență.
2. Catabolismul
-reprezintă descompunerea substanțelor complexe în substanțe simple cu eliberare de energie.
-energia produsă este depozitată în compuși macroergici (ATP)-45%, iar 55% se pierde sub
formă de energie calorică.
-predomină la vârstnici și în eforturile mari.

METABOLISMUL INTERMEDIAR (MI)

MI –reprezintă totalitatea reacțiilor biochimice la care participă produșii finali ai digestiei
absorbiți la nivel intestinal, până la forme nemetabolizabile ce sunt excretate.

I. MI al glucidelor

GLUCOZA
GALACTOZA
VENA PORTĂ FICAT
FRUCTOZA

GALACTOZA, FRUCTOZA-(în cea mai mare parte)→GLUCOZĂ-reprezintă forma preferențială de

utilizare a hexozelor de către celule.
Glucoza poate urma mai multe căi metabolice:
1. Glicogenogeneza =sinteza glicogenului din glucoză
-are loc în special în ficat și în mușchi
-este stimulată de insulină
2. Glicogenoliza =descompunerea glicogenului în glucoză
-este stimulată de adrenalină și glucagon
3. Glicoliza =descompunerea moleculei de glucoză în două molecule de acid piruvic+2ATP
-se desfășoară în citoplasmă și cuprinde zece trepte de reacții chimice succesive, catalizate de
enzime specifice.
-este stimulată de insulină
-nu necesită prezența oxigenului.
-ADP-ul este esențial pentru sinteza ATP-ului

Acidul piruvic O2 acetil Coenzima A ciclul Krebs

Acidul piruvic În absența O2 acid lactic O2 acid piruvic

 Ciclul Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici)

 -se desfăsoară în matricea mitocondrială
-produce două molecule de ATP
 Fosforilarea oxidativă
-are loc în mitocondrii
-constă în oxidarea hidrogenului produs în timpul glicolizei și al ciclului Krebs
-produce 34 molecule de ATP (95% din energia eliberată de o moleculă de glucoză)
-eficiența transferului de energie este de 66% în cazul glucozei, restul de 34% se transformă în
căldură.
 Calea pentozo-fosfaților=o cale alternativă de metabolizare a glucozei.
4. Gluconeogeneza =sinteza glucozei din precursori neglucidici
-are loc atunci când aportul de glucide este insuficient sau consumul de glucoză este prea mare
-se sintetizează glucoză din aminoacizi sau din acizi grași.
-este stimulată de glucagon și cortizol.
Între cele 4 procese există un echilibru ce permite menținerea glicemiei în limite normale:
65-110mg glucoză/100ml sânge.

Rolul glucidelor în organism

a) Energetic-primordial (1g glucoză→4,1 kcal), deoarece glucidele sunt degradate rapid
fără a obține produși reziduali, până la CO2 și H2O.
-glicogenul reprezintă o rezervă energetică de circa 3000 kcal, utilizabilă în solicitări de
scurtă durată (efort fizic moderat, expunere la frig)
b) Plastic- unele glucide intră în alcătuirea membranelor celulare și a unor țesuturi.
c) Funcțional –pentozele (riboza și dezoxiriboza) intră în alcătuirea acizilor nucleici și a
unor enzime.

II. MI al lipidelor

Chilomicronii absorbiți în limfă trec în sânge odată cu aceasta apoi sunt scindați de enzima
lipoproteinlipaza în compuși utilizabili la nivel tisular: acizi grași, glicerol, fosfolipide, colesterol,
proteine.
Acizii grași-pătrund în majoritatea celulelor cu excepția celulei nervoase.
-pot fi utilizați pentru sinteza compușilor lipidici (lipogeneză-stimulată de insulină)
-pot fi degradați prin beta-oxidare cu eliberare de energie (lipoliză-stimulată de adrenalină,
noradrenalină, cortizol, STH, hormonii tiroidieni)
-rămân în plasmă în cantitate mică (acizi grași liberi).

Rolul lipidelor în organism

a) Energetic- lipidele reprezintă principalul rezervor energetic din organism (50000kcal la un
adult normoponderal)
-1g lipide→9,3kcal
b) Plastic –lipidele intră în structura citomembranelor ex: lecitina
-lipidele depozitate în jurul unor organe și în țesutul subcutanat/hipoderm asigură protecție
mecanică și rol termoizolator
c) Funcțional –colesterolul-precursorul hormonilor steroizi
-unele fosfolipide participă în prima fază a coagulării.

III. MI al proteinelor
Aminoacizii provin din trei surse:
-de proveniență alimentară
-din catabolismul proteinelor
-sintetizați în organism din precursori glucidici sau lipidici.
Concentrația aminoacizilor în sânge: 35-65 mg/100 ml plasmă.
Aminoacizii pătrund în celule prin transport activ sau prin difuziune facilitată.
1. Anabolismul /sinteza proteinelor
-cuprinde două etape:
 Transcripția-în nucleu
 Translația-în citoplasmă la ribozomi.
2. Catabolismul proteinelor
a) Transaminare
Aminoacid A+cetoacid 2→aminoacid 2
-asigură sinteza aminoacizilor neesențiali
b) Dezaminare=eliminarea grupării –NH2 (amino-)→cetoacid+NH3
 cetoacidul→acetil Co A→ciclul Krebs→CO2+H2O
→glucoză prin gluconeogeneză
→lipide prin lipogeneză
 NH3 →uree(în ficat)
c) Decarboxilare =eliminarea grupării –COOH (carboxil)→amine biogene
Anabolismul și catabolismul proteinelor sunt echilibrate prin mecanisme nervoase și umorale:
SNV simpatic-stimulează procesele catabolice
SNV parasimpatic stimulează procesele anabolice
Hormoni anabolizanți proteici: insulina, STH, estrogeni, testosteron
Hormoni catabolizanți proteici: tiroxină, cortizol.

Rolul proteinelor în organism

a) Plastic-proteinele reprezintă scheletul ultrastructurii celulare

-proteinele intră în alcătuirea macrostructurilor: oseina, condrina
b) Funcțional-enzimele, unii hormoni
-proteinele trnsportă substanțe prin sânge, lichid interstițial, membrane celulare
c) Energetic-în cazuri extreme când depozitele de glicogen și lipide sunt epuizate 1g
proteine→4,1 kcal.