Sunteți pe pagina 1din 10

U.S.A.M.V.B.

TIMISOARA
FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA CADASTRU

R E F E R A T

Privind utilizarea informaţiei pedologice in


realizarea funcţiei economice a cadastrului la comuna
UIVAR

Disciplina: Cartarea, bonitarea si evaluarea terenurilor


Îndrumător: Prof.univ.dr. Dorin Ţărău

Student:

Anul III, grupa

Anul universitar 2010-2011


Modul I
Cuprins:

Capitolul I - Scopul, obiectul si sursa informatiilor din referat…..…2

Capitolul II - Descrierea cadrului natural al comunei Uivar….…..2

Capitolul III - Bonitarea terenurilor apartinand comunei Uivar.…5

Bibliografie ……………………………………………………………………….…6

Fisele de calcul manual al notelor de bonitare ………………………………..7

1
Capitolul I

Scopul, obiectul si sursa informatiilor din referat

- Scopul acestui referat este de a forma autorului deprinderea necesara


in utilizarea informatiei pedologice pentru realizarea functiei economice
a cadastrului.

- Obiectul referatului consta in evidentierea si realizarea functiei


economice a cadastrului la comuna Uivar.

- Informatiile necesare au fost extrase din lucrarea „Panoptic al


comunelor bănăţene din perspectivă pedologică“ - Dorin Ţărău şi
Marcel Luca, Editura Marineasa, Timişoara, 2002, precum si din
lucrarea „Cartarea, bonitarea si evaluarea terenurilor” - Dorin
Ţărău, Editura Eurobit, Timişoara, 2006.

Capitolul II

Descrierea cadrului natural al comunei Uivar

- Comuna: Uivar
- Judeţul: Timis.
- Situare: in partea de vest a judetului Timis,la frontiera cu Serbia, pe
DN 58B, localitatea Uivar,resedinta comunei cu acelasi nume, se afla la o
distanta de 42,6 km de municipiul Timisoara si 30 km de orasul Jimbolia
- Intindere: comuna Uivar se intinde pe o suprafata de 18055 ha, din
care 17196 ha reprezinta terenul agricol.

2
- Componenţa teritoriului administrativ: Uivar, Ionel, Otelec,
Pustinis,Rauti si Sanmartinu Maghiar.
- Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei face parte din
marea unitate Campiei Banato-Crisane, teritoriul apartine sectorului de
campie joasa.
- Forme principale de relief: caracteristic prin absenta unei denivelari
care sa separe luncile principalelor rauri(cu numeroase meandre,despletiri si
cursuri parasite)de interfluvii, fapt care favorizeaza, adeseori, confundarea
acestora cu luncile raurilor respective, cu o altitudine sub 100 de m.
- Reţeaua hidrografică: apartinand bazinului hidrografic Timis-Bega,
cursurile mai importante sunt raul Bega (canalul navigabil), paraurile
Beregsau si Timisat, canalul Teba-Timisat (Bega Mica), carora li se adauga o
densa retea densa de canale de desecare
- Climă: temperat-continental moderat, intr-o zona de interferenta a
doua sectoare de provincie climatic, unul cu influenta oceanic si altul sub
influenta submediteraneana, prezinta ierni mai blande, pimaveri timpurii,
scurte si cu mari variatii termice, veri dominate in lunile iulie-august de mase
de aer tropical, toamne mai lungi, cu temperature mai constant.
Temperatura medie multianuala este de 10,6 grade C (statia
Timisoara), iar precipitatiile medii multianuale prezinta valori intre 631,0 mm
(statia Timisoara) si 585,8 mm (statia Rauti), existand conditii favorabile
pentru dezvoltarea plantelor de cultura, atunci cand repartitia lunara a
temperaturilor si precipitatiilor este corespunzatoare.
- Vegetaţia: se caracterizeaza printr-o variatie foarte mare de asociatii
si specii de plante adaptate la conditiile de mediu extreme, intr-un evantai ce
merge de la exces pana la deficitul sever de umiditate si saruri solubile.
Astfel, in formele depresionare, in care apa stagneaza cvasipermanent, se
intalnesc asociatii de Phragmites communis( stuf), Calamagrosis
pseudophragmites ( trestie de camp), Carex spp. (rogoz), Juncus spp.
(rugina), in zonele cu drenaj moderat si cu specii mezofile intre care Festuca
sulcata (paius), Koeleria gracilis, Salvia austriaca (jales), Centaurea
micranthos (pesma, maturi), ca si specii precum Agropyron cristatum (pir),
Lolium perenne (raigras), Bromus inermis (obsiga), Poa bulbosa (firuta),
Cynodon dactylon (pir gros), Euphorbia glareosa (laptele cainelui), iar pe
suprafetele cu soluri saline si alcalice sunt frecvente specii ca Festuca
pseudovina (paius), Aster tripolium (steluta), Atriplex littoralis (loboda), Poa
annua (hirisor), Statice gmelini (limba pestelui), Artemisia monogyna (pelin),
Trifolium fragiferum (trifoi), Hordeum histrix (orz), Matricaria chamomilla
(musetel).
Vegetatia lemnoasa, practic pe cale de disparitie, se mai regaseste sub
forma de palcuri razlete formate din Quercus robur (gorun), Fraxinus
excelsior (frasin), Ulmus foliacea (ulm), Pirus piraster (par paduret),
Ligustrum vulgare (lemn cainesc), Morus alba (dud alb).
Speciile cultivate uzual sunt graul, porumbul, orzul, floarea soarelui,
soia, sfecla de zahar si furajera, lucerna, rapita, meiul.
3
Solurile de pe teritoriul comunei au aparut si, desigur, evolueaza urmand un
curs specific de solificare, datorat influentei dominante a regimului hidrologic,
a materialelor parentale si in mod determinant datorita interventiei omului,
manifestata odata cu primele movile I valuri de pamant si continuand cu
lucrarile hidroameliorative sistematice incepute cu peste doua secole si
jumatate in urma.
Prin gruparea unitatilor de teren (U.T.) din cartograma alaturata rezulta
urmatoarele tipuri dominante de soluri:
1. Aluviosoluri, 96-104, (molice, gleizate): 4,8%
2. Cernoziomuri, 1-19 (tipice, gleizate, saraturate, vertice ): 14,1% -
3. Cernoziomuri cambice, 20-34 (gleizate, saraturate):
4. Eutricambosoluri, 35-38 (molice, gleizate): 2,1%
5. Gleisoluri, (tipice, vertice, saraturate): 7,5%
6. Vertosoluri, 57-95, (gleizate, gleice, saraturate, cu soluri relicte): 50,7%
7. Soloneturi si solonceacuri, 50-56 (gleizate, gleice): 1,0%
8. Asociatii de cernoziomuri cu vertosoluri si soloneturi, 105-109: 4,1%.

Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte: arabil


1564 ha (90,9%), pasuni 1248 ha (7,26%), fanete 287 ha (1,7%), vii 8
ha (0,055) si livezi 12 ha (0,09%).
Referitor la incadrarea in clase de calitate (fertilitaea), pentru categoria
de folosinta “arabil”, situatia se prezinta astfel: cl. I 1138 ha (6,6%), cl.a II-a
3775 ha (21,9%), cl.a III-a 6022 ha (35,0%), cl a IV-a 5200 ha (30,3%) si cl.a
V-a 1061 ha (6,2%).
Intre principalii factori limitativi se inscriu excesul de umiditate (freatic,
din precipitatii si baltiri), care afecteaza cca 32% din suprafata, in stransa
dependenta de porozitatea totala, care prezinta valori mici si foarte mici pe
aproximativ 90% din areal. Numai excesul de umiditate manifestat prin baltiri,
ce se constituie ca factor restrictiv pe 14,2% din terenul agricol, impune
folosirea de masini cu adaptari speciale si eforturi de evacuare a apei.
Reactia solului, un indicator ce exprima conditiile in care se realizeaza
procesele biochimice din sol, prezinta valori limitative pe 6,5% din suprafata.

4
Capitolul III

Bonitarea terenurilor apartinand comunei Uivar

- Bonitarea este un model matematico-euristic ce inglobeaza sinteza


cunostintelor din acest domeniu a diferitelor scoli de bonitare in vederea
aprecierii capacitatii de productie a terenurilor avand in vedere cele mai
importante conditii din intreg ansamblul factorilor de mediu si anume:
conditii legate de relief, de resursele climatice, de hidrologie si de
insusirile solului, in anumite conditii socio-economice de dezvoltare a
societatii in general si a agriculturii in special.
- Pentru calculul notelor de bonitare s-au ales cele mai importante
conditii de mediu, usor si precis masurabile, numiti indicatori de
bonitare si anume:

 Ind. 3C – temperaturi medii anuale (valori corectate)


 Ind. 4C – precipitatii medii anuale (valori corectate)
 Ind. 14 – gleizare
 Ind. 15 – pseudogleizare
 Ind. 16 sau 17 – salinizare sau alcalizare
 Ind. 23A – textura in Ap
 Ind. 29 – poluarea
 Ind. 33 – panta
 Ind. 38 – alunecarile
 Ind. 39 – adincimea apei pedofreatice
 Ind. 40 – inundabilitatea
 Ind. 44 – porozitatea totala
 Ind. 61 – continutul da CaCO#
 Ind. 63 – reactia in Ap
 Ind. 69 – gradul se saturatie in baze
 Ind.133 – volumul edafic util
 Ind. 144 – rezerva de humus in stratul 0-50 cm
 Ind. 18 – excesul de umiditate la suprafata

La bonitarea terenurilor agricole pentru conditii naturale, fiecare


indicator de mai sus, cu exceptia ind. 69, care intervine indirect,
participa la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient cu valori intre
1 si 0 in functie de valoarea elementului limitativ (cf. tabelelor).

Sunt prezentate anexat fisele de calcul manual al notelor de bonitare


pentru patru tipuri de sol apartinand comunei Uivar si anume:

5
- TEO: 251.01 : Vertosol gleic (gleizat foarte puternic, nesalinizat,
nesodizat , nestagnogleizat, argila lutoasa /argila lutoasa )
- TEO: 247.01 : Vertosol gleic (puternic gleizat, argila lutoasa / argila
lutoasa)
- TEO: 249.01 : Vertosol stagnic (stagnogleizt moderat, lut argilos mediu/
lut argilos mediu)
- TEO: 276.02 : Aluviosol gleic (gleizat moderat, lut mediu / lut mediu)
- TEO: 58.01 : Cernoziom cambic gleic (gleizat moderat, nesalinizat cu
sodizare , lut argilos mediu / lut argilos mediu)
- TEO: 29.02 : Cernoziom gleic (gleizat moderat, nesalinizat cu sodizare,
lut argilos mediu/ lut argilos mediu)

- Concluzie: din calculul notelor de bonitare prin cele trei metode (4


culturi cele mai favorabile, 8 culturi cele mai favorabile si 8 culturi date
de OMAA 223/2002) rezulta din notele de bonitare pentru o campanie
agricola buna si pentru a obtine un profit cat mai bun din culturiile de pe
aceste terenuri cel mai indicat ar fii sa cultivam culturile: fanete, pasuni,
canepa, si trifoi.

Bibliografie:

- Panoptic al comunelor bănăţene din perspectivă pedologică - Dorin


Ţărău şi Marcel Luca, Editura Marineasa, Timişoara, 2002,
- Cartarea, bonitarea si evaluarea terenurilor - Dorin Ţărău, Editura
Eurobit, Timişoara, 2006 .

6
Media notei de bonitare ponderata:
(ptr. cele 4 culturi principale)

Teo 58: 15%


Teo 29: 20%
Teo 249: 20%
Teo 276: 15%
Teo 247: 15%
Teo 251:15%

Pentru Grau (Gr):


51 x 15% = 8.7
52 x 20% = 10.4
30 x 20% = 6
90 x 15% = 13.5
28 x 15 % = 4.2
45 x 15% = 6.8
M= 49.6

Pentru Fasole (Fs):


65 x 15% = 9.8
58 x 20% = 11.6
21 x 20% = 4.2
90 x 15% = 13.5
24 x 15% = 3.6
36 x 15% = 5.4
M= 48.1

Pentru Porumb (Pb)


57 x 15% = 8.6
51 x 20% = 10.2
21 x 20% = 4.2
100 x 15% = 15
24 x 15% = 3.6
35 x 15% = 5.3
M=46.9

Pentru Soia (So)


58 x 15% = 8.7
52 x 20% = 10.4
21 x 20% = 4.2
90 x 15% = 13.5
22 x 15% = 3.3
36 x 15% = 5.4
7
M=45.5

Clasa: I 81-100 -> foarte favorabila


II 61-80 -> favorabila
III 41-60 -> favorabila mijlocie
IV 21-40 -> putin favorabila
V 1-20 -> nefavorabila

GR – 49.6 cl a III-a
PB – 46.9 cl a III-a
FS – 48.6 cl a III-a
SO – 45.5 cl a III-a

Stabilirea producitei pe hectar:

GR: 50 x 60 = 3000
0.38 x 3000 = 1140
1140-1280 = - 140
PB: 47 x 75 = 3525
0.38 x 3525 = 1269
1269 – 1315 = -46
FS: 49 x 30 = 1470
0.65 x 1470 = 955.5
955.5 – 1500 = -544.5
SO: 46 x 35 = 1575
0.56 x 1575 = 882
882 – 1380 = -498

Determinarea valorii terenului:

Vt = Vp x R x D

R - 17%
D – 10%
Valoarea productiei medii: (1140 + 1269 + 956 + 882) :4 = 1062

Vt = 1062 x 17% x 10% = 1805.4 lei

8
Evaluarea calitativa si valorica a
terenurilor

1.1 Introducere :
Beneficiarul raportului tehnic de evaluare este ............... din municipiul
Timisoara,str. Macului, nr:42, judetul Timis, identificat prin CI seria TM
nr.257845
Bunuriile imobile sunt formate din:
A – teren intravilan extins neconstruit (agricol)
1.2 Expertiza:
Raportul tehnic de evaluare a fost intocmit de catre ing: ....................
1.3 Situatia juridica:
Terenul supus evaluarii este situat in intravilanul extins al localitatii
Uivar, jud. Timis. Cele 2 nr top 254/3 si 256/2 sunt inscrise in cartea
funciara nr: 1124 si CF nr: 1151, regasinduse in planul de situatie in
urmatoarele parcele cadastrale: A 254/3 si A 256/2
2 Amplasarea:
Terenul supus evaluarii este in suprafata de 2 ha, este situat in
intravilanul extins al loc. Uivar
3 Conditii fizico-naturale
Din punct de vedre geomorfologic perimetrul studiat se incadreaza in
campia de Vest al Banatului, ce prezinta un aspect plan cu numeroase
forme poztive (grinduri) si negative (microdepresiuni).