Ascaridoza păsărilor

Helmintoza (nematodoza) produsa de parazitii din

genul Acaridia.
Galinacee si anseriforme – Ascaridia Gali
Columbifome – Ascarridia columbae
Viermii masaoara 2-10 cm
Gura prevăzuta cu 3 buze iar pe fiecare buza sunt
prezenti cite un rind de denticuli
Masculul mai mic ca femela

Femelele depun oua in lumenul intestinal , iar de aici

cu excrementele ajung in exterior iar la temp de 19- 34
grade si umiditate de 80 % in ou se formeaza o larva
care care dupa ce napirleste devine infestatnta
Elementul infestatnt L2
Embrionarea 8-10 zile
 Cisticercoza la iepuri
Este o cestodoza ordinul Cyclofilidea
Produs de Cysticercus pisiformis forma larvara a
Teniei pisiformis ( care paraziteaza la cîinii de
vinatoare in special , pisica vulpe, lup).
Cîinele de infesteaza prin consumul viscerelor de
iepure infestati cu cisticerci.
Se mai numeste cisticercoza hepato peritoneala sau a
seroaselor.
Cisticercii sun localizati pe ficat.
Tenia este alcătuita dintr-un scolex la partea anterioară și strobila
(corp).Pe scolexul  parazitului, există patru ventuze și două verigi de
cârlige. Acestea sunt utilizate pentru a ajuta vierme la prinderea de peretele
intestinului gazdei primar.
Strobila este alcătuită din segmente numite proglote. Este posibil ca o tenie sa
aiba mii de oua. Acele proglote imature sunt situate la partea anterioară a
viermelui. Ele sunt scurte si largi, și nu conțin organe diferențiate. Viermii
maturi conțin un complet sistem de reproducere (organe de sex masculin și
feminin), împreună cu un sistem excretor și nervos. Femelele, la posterior, conțin
ouă care vor infecta noua gazda. Dimensiunea proglotelor crește, deoarece se
apropie de partea posterioara.
 Parascaridoza la cabaline
Produus de Parascaris equorum
Masculul 15-28 cm
Femela 18-37 cm
Are corpul galben tare si elastic. In jurul gurei are trei
buze cu margini dintate.
Frecvent afecteaza tineretul cabalin 3 luni pina la 12 luni
sau 2 ani.
Parazitii maturi se afla in intestinul subtire, dar au
prorpietate de a migra in special in pulmoni, ficat.
Se manifesta prin colici anemie ,stari nervoase, icter
Perioada de incubatie 12-20 zile
 Trichomonoza bovinelor

Este un flagelat unicelular, care paraziteaza in tractul reproductiv

al VMC, precum si in tractul intestinal al pisicilor.
Are corpul piriform, oval, para, prevazut cu 4 flageli, din care
unul delimiteaza o membrana ondulata(fig.1, fig.2).
Dimensiunile sunt de 5-25 µm.
Inmultirea se realizeaza prin diviziune directa binara.
Nutritia se face cu secretiile mucoaselor si lichidelor seroase
parazitate.
 Ascaridoza suinelor
Ascarius sum
Ascaridioza porcului este o parazitoză foarte răspândită,
produsă de viermi cu corpul cilindric de dimensiuni mari,
care ajung şi până la 25 cm lungime. Aceştia poartă
denumirea ştiinţifică de Ascaris suum, dar în limbajul
popular sunt numiţi limbrici

Se înmulţesc prin ouă, care se elimină odată cu fecalele în mediul extern,

unde, în condiţii de umiditate în adăposturi sau în jurul lor, pot rezista chiar
şi cinci ani.
Ascaridioza poate să apară în orice anotimp, la orice vârstă a porcilor, în
toate sistemele de exploatare. Mai predispuse spre îmbolnăvire sunt animalele
tinere, de 4-5 luni.

monoxen.Parazitii aduști traiesc si se dezvolta in intestinul subtire,nefiind

fixati de mucoasa.Gratie mobilitatii mari,ascarizii se pot deplasa,ocupind
locuri de electie cum ar fi canalul coledoc,canalele biliare
hepatice,colecistul,stomacul.
Ajunse in intestinul porcului se pun in liberatate larvele L2 dupa circa
48h,sub influenta sucurilor digestive.Acestea prezinta
histiotropism,traversind peretele intestinal si prin circulatia sangvina si
tesuturi migreaza prin ficat,unde napirlesc iar de aici dupa 4-6zile ajung in
cord prin mica circulatie in pulmon.
Traversind canalele sangvine napirlesc la 12-15zile dupa ecloziune
transformindu-se in larvele L4
Trecind prin alveolele pulmonare in bronhii ajung in faringe,sunt deglutite si
revin in intestin dupa circa 15zile unde are loc ultima napirlire devenind larve
L5 in 5-10zile.
Maturizarea adultilor se face in 75-90zile post infestant
Migratia este de tip entero-pneumo-traheo-enterala dar este posibila si o
migratie limfo-hematogena.
 Prostogonimoza păsărilor
Este o biohelmintoză cu evoluţie sezonieră estivală şi caracter focal la păsările
ouătoare crescute în preajma lacurilor – galinacee si palmipede – manifestată prin
tulburări grave ale ouatului,determinată de trematode din familia Plagiorchiidae

Speciile - Prosthogonimus pellucidus (P.cuneatus)

- Prosthogonimus ovatus
Prosthogonimus pellucidus (P.cuneatus) are corpul plat,piriform cu partea
posterioară lăţită,de culoare roşietică,avănd dimensiunile de 5-9 mm lungime pe
4-5mm lăţime.Este prevăzut cu spini cuticulari.Porul genital se deschide în
apropierea ventuzei bucale
Ciclul evolutiv – triheteroxen,ce se realizează cu participarea a doua GI – gastropode acvatice din
genul Bithinia,Amnicola şi larve de libelulă.Adulţii patazitează în cloacă,bursa lui Fabricius si
oviduct la găină,curcă,biblică şi rareori la palmipede.Ouăle dispersate odată cu excrementele
păsărilor în apă sunt ingerate de GI la care se dezvoltă după eclozarea miraciziilor – sporocişti şi
cercari – lipsind stadiul de redie.Utimii prevazuţi cu stilet,sunt de tip xifidiocercari – ies din apă şi
pătrund în gazdele complementare,formate din arhiotere – libelule,în care se transformă în
metacercari,care rămîn viabili în toate stadiile de dezvoltare ale libelulei,de la cel larvar la adult.

Ciclul biologic se realizează in aproximativ 45 zile,stadiile neavînd nevoie de faze de dezvoltare in

mediul exterior.

Contaminarea galinaceelor se produce obişnuit dimineaţa înainte de răsăritul soarelui şi după

încetarea ploilor,cînd libelulele nu pot zbura şi sunt uşor ingerate.În intestin se eliberează forme
tinere de paraziţi,ce migrează în aparatul uro-genital şi se transformă în adulţi.

 tetraclorura de carbon,per os,in capsule gelatinoase sau cu sonda

ingluviala,in doza de 2-3ml/pasare,cu rezultate bune,mai ales in prima
faza,fara complicatii-peritonite.
 Diclosamid 50-60 mg/kg
 Rafoxamid
 Oxyclozanid

Masurile terapeutice vor fi asociate cu cele de ordin profilactic,privind

evitarea contactului pasarilor cu biotopurile,populatiilor de gazde
intermediare.,colectarea si depozitarea pentru biotermosterilizare a
excrementelor.
 Singamoza păsărilor (boala viermilor rosii)
Helmintoze produse de viermi din familia singamidae
Afecteaza galinaceele și anseriformele
Localizare in trahee și bronhii
Agentul Syngamus tracheaa – nematod de culoare rosie – capsula bucala
puternica care are 8-9 dinti.
Mascul 2-6 mm
Femela 30 mm
Larvele dn mediu sunt ngerate direct sau se ingera riele care contin larve
Pasarile au ciocul deschis permanent , mucus tuse , horcaituri

Cyatostoma bronchialis – la anseriforme

 Echinocococza
Agentul etiologic: Echinococcus granulosus
Este de tip polichistic, policefalic, de dimensiuni variabile, de diametrul de 1–2 cm, la
circa 15–20 cm.
La exterior, chistul prezintă o membrană cuticulară, albicioasă, multistratificată cu
grosimea de 1 mm. Pe faţa internă a acesteia se află membrana proligeră sau germinativă,
foarte subţire, uşor aderentă primei, cu rol în formarea veziculelor poligere; sau la un
număr însemnat de protoscolecşi. Aceştia, de formă ovoidă, au dimensiunea de circa 200
mcm; avînd scolexul deja cu dublă coroană de cîrlige şi ventuze.
Prin ruperea membranelor proligereale veziculelor se desprind protoscolecşii formînd
“nisipul hidatic”, datorită aspectului argintiu, fin, grisat.
E. granulosus
Cîinele (alte canide) G.D., infestate cu E. Granulosus elimină proglote ovigere, prin
fecale, care pe sol se distrug, iar ouăle eliberate sunt ingerate de G.I., rumegătoare
domestice şi sălbatice, cabaline, suine, rozătoare şi omul. Este posibilă şi contaminarea
transplacentară. Embrionii hexacanţi dispersaţi pe cale hematogenă, se dezvoltă în cele mai
diverse organe: ficat, pulmon, miocard, splină, ş.a.
G.D. se contaminează consumînd organe cu chisturi hidatice.
Omul se poate contamina preluînd ouă de pe blana cîinilor.

În unele sindroame tabloul clinic este mai expresiv

- În forma pulmonară apar: dispnee, tuse, pneumotorax, raluri buloase, crepitante,
suflu amforic, la auscultaţie; evoluţie cronică, afebrilă, oboseală cu evoluţie
neameliorată consecutiv antibioterapiei sau terapiei generale;
- În forma hepatică: apetit capricios, diaree, tulburări ale rumegării, anemie, slăbire,
-
mărirea ariei hepatice la percuţie, submatitate, subicter;
În forma cardiacă: modificări ale bătăilor cordului, sufluri, oboseală în deplasare, crize de
sufocaţie.

Moartea poate surveni brusc prin ruperea peretelui chistic, la alergarea animalului,
la saltul taurilor în timpul montei, prin şoc anafilactic

În forma osoasă: deformări neregulate ale razei osoase în zona afectată şi iminenţa
fracturii
 Trichocephaloza suinelor
Speciile genului Trichocephalus se caracterizeaza prin inegalitatea corpului; partea
anterioara este filiforma si lunga iar cea posterioara, scurta si mai ingrosata. Aspectul
morfologic al speciilor este foarte asemanator: corpul este de nuanta albicioasa;
dimensiunile corpului,la mascul cat si la femela, variaza intre 4,5-7,5 cm, din care partea
anterioara, filiforma, reprezinta ¾; latimea are 150µm anterior si 0,5 mm in partea
posterioara

• Organele interne ocupa partea posterioara a corpului. Gura este simpla. Partea
posterioara a femelei este dreapta si usor curbata; vulva este situata la limita dintre
partea filiforma si cea ingrosata. Masculii se recunosc usor avand partea
posterioara rasucita, in forma de carje; prezinta un spicul terminal, lung de 2-6
mm, prevazut cu o teaca cu solzisori in partea proximala.
• Ouale au forma de lamaie, ovale, busonate la ambele capete, cu busoanele
transparente si proeminente la exterior. Coaja cu pereti dubli este neteda si de
nuanta maronie. La ponta sunt neevoluate; dimensiunile variaza intre 55-65/26-30
µm (T.suis) si cele mai mari 74-90/32-36 µm (T.vulpis).

• Trichocephalus suis (mistret)

• Trichocephalus vulpis
• Trichocephalus ovis
• Parazitii in forma adulta se fixeaza cu extremitatea anterioara
in mucoasa, patrunzand pana in submucoasa cecumului,
colonului si intestinul gros, fiind hematofagi. Femelele elimina
ouale care ajunse in mediul exterior, in conditii de umiditate,
caldura, aerobioza evolueaza in 3-5 saptamani pana la stadiul
de oua larvate (oua infestante).
• Contaminarea se produce prin consumul de oua embrionate,
odata cu hrana sau apa. Faza prepatenta este de cca 42-80 zile.
•