Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Subiecte G4 Admitere 2021 Facultatea de Drept

    Încărcat de

    Daria Radu
    46 vizualizări6 pagini
    Subiecte

    Titlu original

    Subiecte G4 admitere 2021 facultatea de drept

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Subiecte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    46 vizualizări6 pagini

    Subiecte G4 Admitere 2021 Facultatea de Drept

    Încărcat de

    Daria Radu
    Subiecte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 6
    Examen de admitere ~ 21 julie 2021 Gril wr 4 A. Marcafi varianta corecta de analiai gramaticald a cuvintelor subliniate din enungurile de mai jos: 1, Te rog si mai riméi doar 9 clip eu mine, pani vin alfii si ma ajute. a, art. nehot. / fara funcfie sintactiea; b. adj nichot., Ac. /atr. adjectival; e. num, card, cu val. adj, Ac. /atr. adjectival; d. alta interpretare, 2. intoarcerea ta acasi m-a intristat, a. subst., Ac. / att subst. acuzatival; b. subst., Ac. / compl. cire, de loc; ¢, adverb de loc, Ac. /atr. adverbial; d alt interpretare. 3. Oare cum de ni se poate fatimpla asta? a. pron. dem, Ac. / compl. direct al verbului a (se) inténppla; b. pron. dem., Ac. / compl. direct al verbulu a putea; e. pron, dem., Ac. / compl. indirect al verbului a puica; d alt interpretare. din jurul tu, far pe mine nu mi bagi in seama. a, pron. dem., Ac. / compl, direct b. pron. nehot,, Ac. / compl. direct; ¢. adj. pron. dem., Ac. / tr. adjectival; d. alta interpretare 5, MX tot intreb ce vrei si te faci, cXei nicio meserie nu pare si if fe pe plac. a. pron. int, Ac. / compl. direct; b. pron. rel. Ac./ compl, direct; €. pron. ret, N. / nutne predicativs d. alta interpretare. 6. Mi intreb dai stii ce cred eu eX se va obfine in urma demersului vostru. a. pron. rel, N./ subiect; b. pron. rel, ‘Ac. / compl, direct; e. pron. int, Ac. / compl, direct; alt interpretare, 7. Nu voi erede niciodatit cit ochii care nu se viid s¢ uitd. a. adj. pron. rel., N./atr. adjectivals b. pron. rel., Ac. / compl direct; e. adj. pron. rel, Ac. /atr. adjectival; d. alta interpretare 8. Le-am oferit cadouri tuturor, bogati sau siiraci. a. subst., D. / apozitic; b. subst, N. / apozitie; e. adj., D. / att. adjectival; d. alta interpretare, 9. Contrar asteptirilor ei, el nu # renunfat la a o riini prin purtarea sa. a. adj. pron. pos, D. / air. adjectival; b. pron. pers., D. + prep. / att. pron. prep.;e. pron. pers., G. / tr. pron. gen. d. alta interpretare. 10, Veti reusi cu totii datoriti entuziasmului acestuia al vostru. a, adj. pron. pos., G. /atr. adjectival; b. adj. pron. pos. D. Fate, adjectival; e. adj, pron. pos., N./ atr adjectival; d alti interpretare. 11, Tu chiar erezi ed nu-mi dau seama ce faci? a, pron. refl., D./ compl. indirect; b. pron. ref, D./ att. pron. datival (in dativ); €. pron. rel, D. / fara functie simactica (marca a diatezet reflexive) d. alts interpretare, 12, MA tem cH mulfi din cei dimprejuru-ti nu iti sunt prieteni adevarafi. a. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; b. pron. pers., D./ compl. cire de loc; e. pron. pers. G. + prep. ate. pron. prep. dal interpretare 13, Parei (rim ia atmosfera romanulut ,.1984” al tui Orwell. a. numeral cu val. subst, N. /alvibut substantival apozitional (apozitie neizolata); b. numeral cu val. adj, G. / ar adjectival; ¢. numeral cu val. adj., N. att. adjectival; 4. alt interpretare, 14, Ai intalnit si de-ai met printre cei prezenti la premiere? a. pron. pos. Ac. + prep. / compl. direct; b, pron. pos., G. compl. ditect;e. pron. pos., Ac. + prep. /atr. pron. prep.; d.alté interpretare. 15, Tu ai ineredere in el, dar mie mi s-a parut mereu contra fg. a. pron. pos., G. + prep. / compl. circ. de mod; b. pron, pos, Ac. / nume predicativ; . adj. pron. pos., G. / nume predicativ; d. alta interpretare, 16, Destepti cum sunteti, subiectele de gramaticl vor fi o joned! a, adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. con} subord, cauzala (cum ,cauzal”)/ flirt functie sintactica;e, adv. rel. de mod, N. / nume predieativ; d. alt interpretar. 17, Mi-ng dori si i pot cunoaste pe tofi care gindese la fel ea mine, a. adj. pron. rel., Ac. / att. adjectivals b. pron. rel, N./ subiect;e. pron. rel, N./ apoz td interpretare cum toti stfi st rezotvafi grila perfect! a. verb pred., imperativ, pers. a Ila, pL, d. activa / pred. verbal; b. inter. predicativa /fard functie sintactic; e.inter). predicativa, pers. a U-a, pl. / pred. verbal; d. alta interpretare. 19, Poate ei erai doar supdrati ci am plecat, a. adv. de mod / compl, circ. de mod; b. verb predicativ, ind., prez., pers. a Ila, sg. / predicat verbal; e. adv. de mod / rd functie sintactica (parte a Jocutiuni conj. poste 8); d. alt interpretare, 20, Nu mi pot gindi decAt ta tine. a. verb nepred., inf, prez., diateza activa / compl. indirect; b. verb pred., inf, prez. diateza reflexiva / compl. direct; e. verb pred., inf, cu val. de conj./ pred. verbal; d. alt interpretare. B. Marcati interpretarea corecti a structurti frazelor de mai jas. (Proporitiile sunt date in ordinea in care se succedi predicatele lor fexprimate sau subinfelese} in frazit,) 21. Ca i-am iertat iesirile a fost pentru ci i iubese. a. circ. conditionalé + principala + cin principal + predicativas; e. compl. directa + principala + cire, de seop; d. alta interpretare. 22, Sarifi de m& ajutafi, ei nu stiu sé inot, ci doar si predau gramatica. a. principald + cire. de mod + cire. de eauzit + compl. direct + compl. directa; b, principala + circ. de scop (finala) + cire. de cauzit + compl. direct + circ, de cauza + compl. directa: e. principal + circ. de scop (finala) + circ. de cauzi + compl. directi + compl. directa; d. alta interpretare, 4. Mereu mizezi pe tof 18, de cauzt; b. subiectivi + Examen de admitere ~ 20 tulie 2021 Crita nr 4 am suficienti bani, mii doare ci nu am profitat de acele vremuri si viziter eft n ¢ {iri, tri unde aeum nu am eum ajunge, mai ales ci restrieiile legate de pandemie par si nu se mai termine. a, circ. de timp + compl. indirect& + predicativa + principal + subicctiva + circ, de scop + atributiv + compl, directa + cire. de cauiza + predicativa; b. cire. de cauzl + Compl. directa + predicativ + compl. directa + circ. de scop + circ. de loc + cire. de mod + compl, directa; ¢. circ. de timp + compl. indirecta + predicativa + principala + compl. directa» cire. de seop + atributiva + cite. de cauza + civ de mod; d, alta interpretare. 24. Bine pregititi cum sunt, vor fi dectarati admisi toti care s-au prezentat. a. cir. de cauzi + principala + subiectivis b cite. de mod + principala + subicctiva:e. cre. de mod + principata + aributivas a alta interpretare, 25, Pe motivul ci e stare de alerti, nu-i unde pleca in concediu. a, cire. de cauzi + principald + subiectivas b, atributiva * principala + predicativa; e,atributiva + principala + subiectivay d, alta interpretare. 23. Cand imi a ic aminte cum altidata singurele griji legate de vacant erau destinatia $i C. Marcati varianta coreeti de raspuns: 26, Fie cuvintele: (1) (a) coniraface; (2) (a) contrasemna; (3) contratimp; (4) contrapaginds (5) (a) contratice; (6) contractual, Btementul de compunere ,contra-", cu sensul ,impotriva”, ,opus” si eare serveste la formarea tunor substantive, a unor adjective sau a unor verbe, se regiseste in: a toate, in afara de (1) i (6); b. numai in (I), (3), (5) si (©); & mumai in (3) gi (9); d. alta interpretare. 27. Conjunctia sz poate introduce o propocitie: (1) subiectiv; (2) predicativ; (3) atriburiva; (4) consecutiva; (5) final (de cop); (6) concesiv. Sunt corecte variantels a, num (1), (2) si (3); toate; c. numa (1), (2), (5) si (6); d alt interpretare. 28, Cuvantul ca poate fi: (1) adverb; (2) prepozitie; (3) parte componentt a unei locujiuni adverbiale; (4) parte component a unei locutiuni conjunctionale; (3) parte componenté a unei locutiuni prepocitionale. Dintre variantele date, sunt corecte: a, numai (1), (2) si (5); b. toate, in afara de (5); . toate; d. alt interpretare. 29. Fie enuntul: Du-te cit veci eu ochii, draga mea, ci fie iaseti mu-fi poate fi totuna ce se intampla si mi-i cit mi-i fi recunescitoare mai tarciu, chiar dacd nu m-I urma in profesie. Acesta confine: a. 3 ereseli; b. nicio grescalls €.2 greselisd. ltd interpretare, 30, Fie enuntul: Dupd attra carantind, ti era dor de nigte cumpardturi Ia duty-free-ul (1) din aeroport, edei se sitturase de toate mninimarketurile (2) de cartier, i lipseau coffee-breakurile (3) cu businessmenti (4) sobri care pe vremurt it lictiseau si pind si party-urite (5) cu dandyei (6) aceia pe care altédati ii ocolea, intr-un cuvint voia sa vadé lune, ‘mu doar display-ul (7) catcutatorului. Dintre cuvintele articulate subliniate, sunt corecte: a nual (1), (3), (4), (9) si (0 b. toate, in afard de (6); e. toate; d, alta interpretare. je enuntul: Cand vid revid acestefocuri, mi nipidesc aducerile aminte (1) /ducerite-aminte (2), desi azi-maine (3)/ gui mating (4) se implinese treizect de ani de cind ne-am intdlnit, i fntru catva (5) / intruccitea (6) imi e dor de vremurite de dinainte de a ne fi luat bun-rimas (7) / bun rimas (8). Dintre cuvintele sublininte, sunt corect scrise in contextele date: a, toate; b. numai (2), (3), (6) si (7): numai (1), (2), (3), (5) si (1); alta interpretare 32. Fie enun(ul: De ciind ai revenit din now in viaja mea, mi-am retras cererea de demisie $i sper cit vom putea colabora impreund o lunga perioudé de timp, mai ales ct nutresc fafa de tine un devotament sincer $i te consider talismanul ‘meu norocos. Acesta contine: a, 4 pleonasme; b. 3 pleonasme; e. 5 pleonasme; d, alt interpretare 33. Fie enuntul: Era acolo ta lume de nu puteai nici respira, dar, profitand ci erau si de-ai mei in multime, ei sirind ‘mereu in ajurorul cui mu se descurca, am reusit sa ure pe Scend. Subiectele exprimate (lexicalizate) sunt, tn ordinea din enunt, in cazurile: a. N.,N.,G.; b. Ac., Ac., N., Gs €.N.,G., N., Dy; 4. alt interpretare 34, Fie enunful: Ce (1) bine e cit mu mai trebuie si ma tntreb ce (2) vrei de la mine, clei stiu deja ce (3) om esti $i pe vi ce (4) trece sunt tot mai convins ci n-am ce (5) face decit sé te wit. Cuvintal subliniat este: a. adverb in (1), ronume in (2) $i (5), adjectiv pronorainal in (3 gi (4); b. adverb in (1), (2) $i (5), adjectiv pronominal in (3) si (4): €-adverb in (1) $i (3), promume in (2), (4) si (5); alta interpretare. 35. Fie enunful: Ceruse de mult o audienfa la (1) Ministru, dar acesta era plecat undeva prin (2) Insula Sfinta Elena unde participa la (3) Cet decal X-lea Congres al (4) Orientulul Apropiat si numai (S) Sfinta Treime stia daci avea si se intoarcét inainte de (6) Auul In secventele subliniate, este corectd scrierea cu majuscule: a. in toate; ‘b, numai in (4, (5) si (6); €. numai in (2), (4) gi (5); d. alti interpretare. 36. Fie enuntul: J se paren mereu ci este judecat yi condamnat de ceé din jur si, cum trecuserd atin ani fara a fi fost intrebat miacar 0 datii de ce e mereu tris $i ignorat, ¢ de banult de cate oricine cli va riméne si in continuare ansirat yi abandonat de tofi. Acesta contine: 2. 4 verbe la diateza pasiva, toate predicative; b. 3 verbe la diateza pasivl, toate predicative; ¢. 5 verbe la diateza pasiva, dintre care 4 sunt predicative, iar | este nepredicativ; d alt interpretare, 37. Pie enunful: Hi place si b (2) eu euvinie usturitoare pe oricine indrizneste sé i invinuiased (3) J invinuie (4), dar mu e in stare nici si isi biruie (5) / biruiasci (6) propriile resemtimente, nici sit se abjina si se destdinuie (7) / destdinuiasea (8) exact persoanelor care il desconsiderd. Formele verbale subliniate sunt corecte, jn contextul dat; a, numai (1), (2), (3), (5) si (8)s b. toate, in afara de (4); c. toate; d. alta interpretare. 2 31. Examen de admitere ~ 21 iwlie 2021 Grita ne 4 38, Pie enuntuls fir local meu, nici tu nu ai mai agreed astfel de oumeni iar, din punct de vedere al principiitor mete si ‘avind in vedere ct imi dorese decit liniste, ni grew st accept reinoirea contractului acestei persoane deosebit de conflictuald, care e yi sursa situafiet extrem de tensionate si de deranjanta pentru tofi. Acesta coutine: a. 6 greselis b. 7 greseli e.5 greseli; d. alta interpretare 39. Fie enuntul: Ma doare capul cand ma gandesc cd a reusit in viayd doar datorita eui a ajutat, sind mereu ei mu ave ce i se indmpla, orice face. Subieetete exprimate (lexicalizate) sunt, in ordinea din enunt, in cazurile: a.N., Db. D., Ni 6. D., N.;d. alt interpretare. 40, Kie enuntul: Nestiind (1) daca fit neapiirat (2) sé iti fie organicat un dineu fastuos (3), te-ain intrebat respectuos (4), dar in acetasi timp afectuos (5) cum preferi si fmi cer scuze daca deodata (6) m-am purtat ca o ficeand (7). Dintre cuvintele subliniate, contin hiaturis a, toate; b. niciunud; ¢. numai (2), (5), (6) si (7); d. alta interpretare 41. Rie enungul: Nu am avut prea mult timp de reflectic (1) / reflexie (2), dar cred ea emisia (3) / emis bancnote de un milion de lei nu mi va ajuta cu nimic in tegdturd cu decizia instanfei de ami abjudeca (5) / adjudeca (6) dreptul ta pensie. Cuvintele corecte (potrivite) pentru acest enunt sunt: a. numai (1), (4) $i (6): b. numai (1), G), (4) si (s €. cuvintele subliniate sunt, doud eéte dou’, variante opfionale, deci toate sunt corecte: d. alta interpretare. 42, Fie enuntul: Nu mai fa pe desteptul cu mine, cl, dat flind momentul si contextul, mi-nfurit repede si mi-i ed t-i supiira tu apoi, devreme ce la ora doisprezece trebuia si nu fi acasi, ca un lasi-mi-si-te-las ce esti, ci la servici Acesta confine: a. 7 greseli; b. 5 gregelis e. 4 gregelis alt interpretare. 43. Rie enuntul: Oricdt mi-ar placea, mu pot ca si nu fac nimic toaté zina, cici eu de mic vroiam sii devin avocat, iar To-le la admitere nu se obfine asa usor, find bine cunoseut ci grita i se va pirea usoara doar candidatului cel bine pregitt si al cirui muncis a fost constanta, Acesta confine: a. 3 greseli; b. 5 greseli c. 4 yreseli; alt interpreta. 44, Fie enuntul: Purdnd fn stare de orice, fusese meren ocolit, Numele predicativ este exprimat prin: a. adjectiv propriu-zis; b, locutiune adjectivala; e. adjectiv provenit din partcipius d. alta interpretare, enun{ul: Nici nervozitatea (1), nici nerecunostinta (2) yi niei nesitbuinta (3) nu re vor ajuta si if depiiestifrica (4), iar, cat timp lasitatea (5) te va impiedica si ffi recunosti propria vind (6), nu te astepta nici ta faim (7), nici la recunostinta (8) celorlaii. Dintre substantivele subliniate, sunt defective de plural: a. toate; b. numai (1), (2), (4) $i (7); e. numai (2), (3), (5), (7) si (8); d alta interpretare. 46. Se dau urmitoarele express (1) cu stimd si respect; (2) nul si neavenit; (3) a preciza clar; (4) a ecraniza un film; (9) calomnie tendensioasa. Constituie pleonasme: a. toate, in afara ce (1); b. numa (4) si (5), ¢. numai (1), (3) si (4); 4. alti interpretare, 47, Fie urmitoarele definiri si/sau expliciri de cuvinte: (1) cu dowd infelesurt; (2) suspect; (3) tndotelnic; (4) ambiguu; (5) confuz. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) euvantului echivoc? a, numai (1), (4) si (5): b. numai numai (2), (3) si (5); e toate; d. alta interpretare. 48, Fie urmiitoarele definiri sV5au expliciri de euvinte: (1) sobru; (2) circumspect; (3) stapénit; (4) distant; (S) discret, Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) adjectivului rezervat? a, numai (3) si (4); b. numai (1) $i (5); ¢. numai (1), 2), (3) si (5) d. alt interpretare, 49, Se di enunful: Din ianudrie (1) /idnuarie (2) sa mutat dintr-o suburbe (3) / subtirbie (4) in mijfocul (8) / mijlécul (6) orasuiuci si acum se intreabit cum a putut vreodatt sit locuiascit altundevd (7) / ditundeva (8) sé sii depindé mereu de vreun mifloc (9) / mijiéc (10) de transport in comun. Dintre cuvintele accentuate sunt corecte: a. toate; b. numa (1), (3), (). (1) si (10); c. toate, in afara de (2) si (8); d. alta interpretare. 50. Rie enuntul: Se pare ci am ajuns $i fa capatul epopeit (I) noastre, dar $i al nideji (2) in implinirea acestei justfe (3) de prea mult timp asteplate, chiar dacit nu pot abdica in fafa injustetit (4) yé a relei-voinge (5). Formele de genitiv subliniate sunt coreete: a, toate b. toate, in afar ce (3); e, mumai (2), (3) st (5); d altéinterpretare, 51. Se di enunful: Alo (1), stimabililor, ergdefi-ma (2) cil vb aud gi daca ru tra bdteti (3) tn perete, aga cdl mat bine ineti-mi (4) calm ce doriti si de ce stunteti (5) nervosi, iar, dacit mu, atunci ficeti (6) bine sé ticeti (7), c@ am de Invajat! Dintre euvintele accentuate sunt coreete: a, toate; b. numai (2), (3), (4), (5) si (7) toate, in afard de (3) si (6); alta interpretare, 52. Se dam seriile: (I) benzintrie, alfabetar, desfrunait, fantasmagoric; (2) proamerican, albaiulian, camilpetrescian, RATB-ist; (3) postverbal, translucid, transgresa, dinspre. Contin numai cuvinte derivate: a, toate; b. niciuna; ce. numa (1) si (2); d. alta interpretare, 53. Fie urmitoarele afirmatii despre punct: (J) este seni ortografic: (2) este semn de punctuatie; (3) in anumite situafii are ca semne echivalente bara $i cratima; (4) poute fi urmat de cratima; (5) este folosit dup’ majoritatea abrevierilor care pistreaz una sau mai multe litere din partea inigialt a cuviintului abreviat; (6) este fotosit in abrevierile care pastreazi finala cuvdntului abreviat, Sunt corecte: a. toate; b. numa (2), (3) si (5); € toate, jn afar de (6); d. alt interpretare, 4s. Examen de admitere ~ 21 iutie 2021 Grita ne 4 54, Se dau serie: (1) calin, deamierdator, ipocrit; (2) indolent, lenes, obraznics (3) insidias, perfid, insistent. Co doar euvinte sinonime: a. toate; b.niciuna; e. numa (1); data interpretare 55. Fie enuntul: Rapoartele (1) / raporturite (2) privitoare la Covid ale autoritiftor, bacate pe rapoartele (3) / ruporturile (4) de 100 ta 1 dintre mumirul erescut de noi cuzurt si cel for mai nite al vaccinarilor, ru sunt delve finigtitoare, iar asta ne afecteazi pe tofi, inclusiv in rapoartele (5) / raporturite (6) cu cei din jur, Dintre substantivele subliniate, sunt eoreet folosite in enun(: a. toate; b.rumai (1), (3) si (6); e. numat (1), 2) (3), (5) ss 4. alt interpretare. 36. Fie enunfurile: (1) Nu etristd yi nu ¢ nicl o persoand pesimista. (2) N-are nici o prietend, nici mai nue. (3) Ni una, nici alta, siva dat demisia. (4) Nu Tam tradat nici odatd, nu ft rites niet acum. (5) Nu it mai ered nici negra sub unghie. Cuviintul subliniat este: a. adverb in toate enunturile b, conjunetie tn toate enunfuife; e. adverb in (1) $i), conjuncyie im (2), (3) gi (4); a. alta interpretare 57, Fie enuntul: Sai sau nu sti ct nu-mi prit nici attudinen ta si, desi sefulul mew i i-am liudat mereu, nicl iosele de ‘ministri integra socritor tai, darorita carora era sa imi pierd slujba, ori nu eved ci se merit& sé mai tree prin asa ceva, Acesta contine: a.3 greslisb. 5 greseli . 4 greseliz dali interpretare Fie urmatoarele afirmatii despre utilizarea cratimeis (1) poate marca promunfarea fark pau a dowd, tre, patra ori chiar cinci cuvinte aliturate; (2) marchenei limite dintre silabele unor cuvinte rostite sacadat, cu valoare Silistici; (3) serveste la atasarea anumitor prefixe sau sufixe; (4) uneste elementele unor cuvinte compuse; (5) leag ‘articolul hotérit enclitic sau desinenta de cuvintele grew flexionabile. Dintre acestea, sunt corecte: a. toate; be numai (3), (4) si (5); toate, in afar de (2); dal interpreta, 59, Se dau seriile: (J) mai-mult-cacperfect, Polul Sud, preaferict, deplin; (2) numal, deasupra, aseard, parca: @) pretutindeni, deoarece, incit, iacitd; (4) despre, agadar, vrewn, doudzeet, Confin numai cuvinte compuse: 4 toate; b. numai (2) si G); €.niciuna; d. ald interpretare. 60, Se dau serile: (1) culpabil,vinovat, suspect; (2) insidios,viclean, insinuator; (3) veleltate, pretenyie,calitate. Contin doar euvinte sinonime: a, toate; b. niciuna; e,numai (1) si (2); dat interpretare. D. Marcat rispunsul corect 61. fn anul 4, intr-o economie nafionali sunt fabricate 4.000 bunuri, care sunt vandute eu 8 wm. / bucatt. In ipsa altor informatii, marimile PIB nominal si PUB real aferente anului ¢ sunt (tu aceast% ordine, in w.m.): a. 4.000; 32.000; b, 32.000; 32,000; e, 4.000; 500; d. 32.000; 256.000. 62, G, N gi R sunt agenfi economici. Daci G cumpiri resurse (Factori de productie) de la N si bunuri de consum de la R, inseamnd ci: a, G si N = binci; R ~ populatia (menaje); b. G, N si R= gospodarii (menaje, populatie) sau baci; e, G statul; N ~ gospodirii agricole (populatie): R= societate comercial (inteprindere); d. G~ populafia; N = stat, R= administratia central 63. Un actionar define 30 din cele 30.000 actiuni de tip A existente pe pia(S. Ponderea ttlurilor aflate in posesia lui {n totalul titluritor de acest tip este: a, 1%; b. 0,1%; 6, 0,01%; d, 10%. 64, Persoana Y depune o sum de 10.000 u.m. Ia banc, pe termen de 3 ani, in condiile capi lao rat anual a dobinzit egalé cu 10%, suma totali pe care Y o va prelua la fermen de ta baned este (In w.m.): a 13.000; b. 13.3105 «11.0005 d. 13.100. 65. fm anul te, venitul nai Dack multiplicatorul inve ‘economiile au creseut (in milioane um.) eu: a. 3.000; b, 500; . 4,000; d. 150, 66, Raportul dintre consum si yenit este 8/10. Nivelul venitului fiind 240 milioane u.m., mirimea economillor este: 48 mifioane u.m, b. 192 miioane wan, e. 80% din venit; d.2% din vent, 67. intr-un interval de timp, intr-o economic national, prefurile bunurilor $i tarifele serv de 2,5 ori. Rata inflaiei este: a, 150%; b. 50%; ¢, 250%; d. 25%, 68. in luna april, la 0 produetic de 4.000 buciti din bunul X, productivitatea medie a muncii a fost 80 bucifi/ angajat, {n luna iunie, acelasi producitor inregistrea7i o productivitate marginall a muneii egaki eu 100 bucsti pentru intregal interval dat, timp in care numiiral de salaria(i s-a dublat, Inseam eX in perioada respectiva, dicete produetiel a fost: a. 125% b, 100%; e, 225%; d. 25%, ali, guvernul decide sk majoreze s miirimen indicelui general al profurilor este 160 ©. 36%; 37.5%, 70, Produetia a 3 creioane automate costi 60 um. iar productia a 4 asemenea bunuri cost 64 v al fabriciri celui de-al patrutea ereion este (in u.m.,): a. 12; b. 1.3336. 13 de 4 sunt egale cu investifille, inseamny eX in lor se majoreazit le cu 60% din rata inflafiei, in condifiile in care le vor fi majorate cu: a. 100%; b. 60%; Costul marginal Examen dle admitere ~ 21 julie 2021 Grita nr. 4 tegrali a productiei de 800 bueati din bunul B, ta profitului (or realizeazit intregul siu venit din vanzarea cath, Dac rata profitului calculaté in raport cu eifra de afaceri este 10° rile totale este: a. 10%; b. 640 u.m.s e. 11,11% d. 5,762. egal cu 0,3% inseam o rati trimestrial’ a dobanzii egalA cu: a, 9%; b. 0,009; Faport cu cos rh a dobanzil 61.2%; 4.9. 73, Posesorut unei obligatiuni emise de cXtre stat are calitatea de: debitor al statuluis b. actionar; ¢, creditor al statului: d. angai 74. in termeni generali, raportul efeet economic (reultate economice, output) / éfort economic (resurse, input) ia forma: a, pretului unui bun; b, productivitiii; e. eantitati cerute dintr-un bun; d. banitor. 75. Un individ vinde 100 acfiuni la fermen de 3 luni, la 15 u.m. / tithe, Dact la seadenf, cursul actiunii devine 16 um. / tithi, rezultatul tranzacfiei pentru persoana respectivi este: a. pierdere de 100 usins b. pietdere de 1.500 um €. cfg de I usm. /titlu; d. clstig de 1.600 um. 76, Proprietarul unei mine de aur este in avantaj pe ping’, atunei efind: a, cererea pentru aur scade, jar oferta de aur reste, in urma descoperirii unor 28cAminte noi; b. pe pial au mare cautare bijuteriile din argint; e. cererea pentru aur ‘imine neschimbati, far oferta de aur creste semnificativ; d. cererea pentru aur este superioara ofertei de aur. 77. Un producitor miesoreazi preful bunului fabrieat cu 25%, iar ex urmare, cantitatea vinduti de el creste cu 25% (celelaite clemente ale piefei rimanand neschimbate). Cum evolueazi incasirile din vinzari, in acest caz: 1. rman neschimbate; b. crese cu 2,5%; €, scad cut 6,25%%; d, crese cu rata descreseatoare, 78, Eliminand influenta modificérii preturilor de In o perioada Ia alta inte-o economie nationabi, raportul PNB) / No este mai mic deeat raportul PNB: / Ni (unde N = numirul popalatiet in tara respectiva). Acest fapt reflect: a, sefiderea mortalitifi si cresterea nataliafii; b. crestere economica; e, reduccrea salariului mediu in economic; d. cresterea consumului de factori de productie. 79. Un indice al productiei egal cu 116% intr-o perioada dati (ffiri a dispune de alte informatii) inseamna: a. otesterea costurilor de producfie ou 16%; b. seiderea costuritor de productie cu 16%; e. majorarea ouput-vlui cu 116% d, cresterea productiei de 1,16 ori 80. Pe termen seurt, pentru un agent economic care produce cantitaten Q costurile totale CT sunt egale cu cele fixe CF, Notand eu CV costurile variabile, b.Q=0; « CV-Q=CF-Q;d. CV =CT=CF. 81. Venitul anului curent este mai mare cu 1/4 fata de anul precedent, end inregistra 320 milioane usm, Daci in prezent, rata (medie a) consumului este 0,8, cheltuiclile slocate consumului in perioada curenti reprezintit A. acincea parte din venit; b. 80 milioane wm; ¢. 320 milioane wn, d. egalul marimii economitlor. 82, Marcafi emunful fals: a. munca reprezinti o activate specific umana; b. cresterea productivitaii si a performanjelor capitalului are ca efect sediderea competitivtaiii agenjitor economici; e. capitalul fix nu se fnlocuieste ta fiecare now ciclu de productie; d. clementele de capital circulant se inlocuiese la fiecare nou ciclu de producte. tegrali a atributelor proprietifii: a, vanzare-cumparare; tr-un bun, inregistriim situafia in care inseamni ci: a. CV = ~ CF; b. mastenize; e. donates 84, Alegerea realizati de citre un agent economic nu este eficienti daci, fat de o perioadi anterioard, acesta: ‘a. depune un efort mai mic cu 5% gi objine un efect mai mic cu 11%; b. inregistreaza un efect mai mare cu 9% gi un mare cu 426; e. objine acelasi efect cu efort mai mic; d. Dnregistreaz un efect eu 4% mai mare si un efort eu 85, intr-un interval de timp, intr-o far, rata inflaiet determinath exctusi de cresterea generalizat& a prefurilor fn ie) este 60%. Rezulti c& in perioada dati, pe fondul unei mase monetare care a crescut cu 2/10, puterea de cumpararea banilor a sezut: a. cu 25%; b. ot 209%; eu 33,334 di 30%, ul B este dati de functia C(P) = 200 — P, iar functia ofertei este O(P) = 10 + 18-P_ Bs feta, egal cu 10 vam. B. mai mic 86. Pe o piatl, cererea pentru bu (unde P este pretul bunului). Excesu de oferti presupune ea pretul h ‘decat 10 um. ¢. preful de echilibru al piejei; d. mai mare decat 10 vm. 87. Comparativ cu nivelul dobanzilor ineasate de banca pentru creditele acordate, dimensiumea cdstigului bancar (respectiv a profiutui bancar brut) este: a, mai mica; b, mai mare; ¢. egal ca marime; d. mai mare sau cel putin egal’, 88. Bonitatea financiar’ reprezint&: a. obliga{ia agentilor economici de a elibera bon fiscal; b. 0 cale legala de a evita falimentul fra a obfine profit; e capacitatea unui debitor de asi achita le scadenfa obligatiile contractuale; 4d, modalitatea de a folosi edt mai bine resursele financiare. Examen de admitere ~ 21 inlie 2021 Grita nr 4 are, provenit de la 4 are trisituri 89, intr-o (ar, armata este unie cumpiritor al echipamentului aflat in dotarea eadrelor mil numerosi producitori de imbriciminte, incdltiminte si accesorii ale acestora. O asemenea pi de: a, monopol; b. otigopal; . concurenta perfecta; d. monopson.. 90, Dack inclinatia marginals spre economii este 1/9, iar economiile sunt egale cu investifiile, multipticatorul investitiilor: a. este egal cu 11.11%; b. este egal cu 9; ¢, este egal cu 1/9; d. nu poate fi calculat, inde’ informatie oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui 91. De ta o perioadi Ia alta, costul total mediu seade eu 85 um. / bucati, iar pretul de vanzare rimane acclasi (celetalte elemente ate pietei fiind neschimbate), astfel inca profitul unitar: a. scade cu 85 uum. / bucate b. ramane nneschimbat; ¢. ereste cu 85 u.m. / bueata; d. nu se poate determina in perioada curentd, fiindc& nu cunoastem marimea ccostului total media in perioada de bava 92, Majorarea cu 0 zecime a pretului unui bun determin pierderea uni cincimi dintre clientii producitorului (celelalte condi ale pice rimanand neschimbate). fn acest caz, avem dea face eu: n.0 cerere inelastica in raport

    S-ar putea să vă placă și