Sunteți pe pagina 1din 28

CUPRINS

• Cardul – definire, tipologie

• Avantaje şi dezavantaje ale utilizării cardurilor

• Carduri în România

• Tendinţe ale pieţei cardurilor

• Caracteristici ale ofertelor de carduri

1
CARDURI

CARDUL – DEFINIRE, TIPOLOGIE

1. DEFINIRE

Cardul este un instrument de plata electronica, respectiv un suport de


informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa
utilizeze o linie de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent
in favoarea detinatorului cardului, in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a
urmatoarelor operatiuni:
a) retragerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de numerar
si ATM-uri, de la sediul emitentului sau de la sediul unei institutii obligata
prin contract sa acepte instrumentul de plata;
b) efectuarea unor plati pentru bunuri sau servicii achizitionate de la
comerciantii acceptanti prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS
sau prin alte medii electronice;
c) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si
executate de institutiile financiare, efectuate prin intermediul cardurilor.

Principiul de baza care guverneaza circulatia si utilizarea acestui instrument de


plata este acela conform caruia cardul este proprietatea bancii iar detinatorul de card
are numai dreptul de utilizare. Banca poate retrage dreptul de utilizare a cardului in
cazul in care detinatorul incalca conditiile contractuale.
Cu ajutorul cardului, detinatorul poate depune sau retrage numerar din contul
sau, atat la ghiseele bancare cat si prin intermediul automatelor bancare de eliberat
numerar (ATM – uri). Cardurile imbina dezvoltarea tehnologiei cu sistemul de plati prin
care se realizeaza decontarea, conferind un plus de rapiditate si de siguranta
activitatilor de transfer al fondurilor.
Cardul este primordial un sistem functional, un ansamblu de legaturi, in primul
rand interbancare. In spatele unei operatiuni simple si facile, la prima vedere, plata prin
intermediul cardului implica o serie de prestatii comune in cadrul unui sistem amplu, la
nivel national, bazat pe interventia si cooperarea a numerosi operatori. Colaborarea

2
interbancara intr-un cadru organizatoric adecvat faciliteaza operatiunile, stimuleaza si
asigura inalta eficienta a sistemului, permite innoirea tehnologica.
Cardul, ca atare, nu este purtator de valoare in afara valorii intrinsece a
plasticului. Cardul este o cheie de acces la un cont intr-o banca iar utilizarea fondurilor
din acel cont se face in baza regulilor stabilite de banca. Solicitantul, prin semnarea
formularului tip cerere de emitere de card atesta ca a luat la cunostinta aceste reguli
si ca se obliga sa le respecte.
Din punct de vedere material, cardul este o cartela de plastic cu elemente de
identificare foarte bine determinate, respectand standarde internationale la care orice
institutie emitenta trebuie sa se alinieze. Ca elemente de identificare, cardurile
prezinta:
- pe fata: numele si logo-ul bancii sau a institutiei emitente (optional), numarul
cardului structurat pe grupe de cate patru cifre, numele detinatorului, data
expirarii cardului, elemente de identificare si securitate a marcii (holograma
si sigla).
- pe verso prezinta banda magnetica ce contine, sub forma codificata,
elementele necesare care sa permita accesul la cont al utilizatorului si
panelul de semnatura.

Participantii la o tranzactie cu carduri sunt urmatorii:


- detinatorul de card;
- comerciantul;
- banca acceptatoare;
- banca emitenta;
- organizatia internationala sub sigla careia este emis cardul.

2. EVOLUTIA ISTORICA

Exista mai multe moduri de abordare istorica a cardurilor:


1 - evolutia din punct de vedere strict istoric a acestui instrument de plata;
2 - evolutia serviciilor oferite pe masura perfectionarii suportului de plastic;

3
1. Din punct de vedere istoric
Este unanim acceptat ca locul de nastere al cardurilor a fost in Statele Unite ale
Americii. O prima referire la acest nou instrument de plata a fost facuta in lucrarea
“Looking Backward” aparuta in 1880, a scriitorului american Edward Bellany, care
imginase deja ca in anul 2000 banii vor fi inlocuiti cu carduri avand o valoare
predeterminata, ce ar permite titularilor lor sa obtina un credit.
Data de nastere a cardurilor este anul 1914, cand compania “General
Petroleum of California”, devenita apoi “Mobil Oil”, emite un credit-card pentru
angajatii sai si pentru cativa clienti selectionati cu grija. Pe cardul emis, ce se prezenta
sub forma unei placute metalice, erau inregistrate informatii referitoare la fiecare client
ce dispunea de o linie de credit. Tot atunci, Western Union a inmanat o astfel de placa
metalica clientelei sale cele mai fidele, iar in 1915 Compania Telegrafica emite placute
destinate sa-i identifice pe principalii sai clienti si sa autentifice telegramele lor. In anii
care au urmat alte magazine si companii aeriene si-au lansat propriile lor credit-
carduri.
Cardul in forma lui actuala pe suport de plastic cu inscrisuri magnetice si cu
aport major in tranzactiile financiare de mai mica sau cel mult medie importanta a
aparut incepand cu anul 1950. In 1953, aproximativ 100 de banci emiteau credit-
carduri. Ulterior, multe dintre ele vor abandona aceasta activitate, ce s-a dovedit putin
rentabila din cauza volumului insuficient al tranzactiilor, costului ridicat al unor astfel
de emisiuni, precum si din cauza investitiilor conexe pe care le presupuneau. In 1957,
26 de banci americane emiteau credit-carduri, ceea ce a facut ca 754.000 de
persoane sa fie detinatori de astfel de carduri acceptate de 11.000 de comercianti,
pentru o cifra de afaceri de 40 milioane de dolari. Principalele promotare au ramas
Chase Manhattan din New York si Bank of America din California, care prin lansarea
in 1959 a Bank Americard–ului anticipeaza aparitia cardurilor VISA.
Infrastructura organizarii si monitorizarii operatiunilor cu carduri in vederea
satisfacerii cerintelor tot mai diversificate ale clientilor, prinde contur in 1974 prin
crearea organizatiei internationale IBANCO ce devine in 1977 VISA
INTERNATIONAL. In paralel, sapte banci formeaza INTERBANK CARD
ASSOCIATION, devenind MASTERCARD si a doua principala institutie de carduri. Se
adauga in 1958 AMERICAN EXPRESS al carui card era destinat initial pentru
acoperirea cheltuielilor ocazionate de petrecerea timpului liber si al calatoriilor.

4
Franta va urma exemplul american, lansand prin DINERS CLUB un card pe
suport hartie, urmat in 1967 de Cartea Albastra. Tot in Franta in 1976 au aparut
primele distribuitoare automate de numerar (Cash Dispenser). Primul a fost instalat la
Societe Marseillaise de Credit. Un card performant permitea eliberarea sumei de 200
FF.
La sfarsitul anilor ’80, cardurile emise sub sigla VISA si MASTERCARD erau
acceptate de circa 7 milioane de comercianti din 160 de tari, pentru DINERS CLUB
un milion de comercianti din 163 de tari iar pentru AMERICAN EXPRESS 2,2 milioane
de comercianti si peste 27 milioane de detinatori.
Expansiunea franceza a Cartii Albastre a fost completata de cea a retelei
“verzilor”, creata succesiv in 1978 prin preluarea de catre Creditul Agricol a societatilor
EUROCARD FRANCE si apoi prin cedarea a jumatate din portofoliu, Creditului
Mutual. Aceasta retea internationala de plata devine operationala sub denumirea
oficiala de EUROCARD/MASTERCARD. Cele doua retele, reprezentate pe de o parte
de EUROCARD FRANCE si pe de alta parte de Cartea Albastra, pentru a nu faramita
piata utilizatorilor de carduri si a nu genera piedici in expansiunea acestora, pe baza
conceptului de interbancaritate, au standardizat suportul credit-cardurilor ca si al
aparaturii de citire si utilizare a respectivelor carduri, facand posibila deschiderea
pietelor nationale si nu numai, tuturor emitentilor de carduri care se recunosc parti ale
intelegerilor ce stau la baza definirii respectivului concept.
Amprenta europeana in crearea unui sistem ii revine din 1968 Germaniei prin
infiintarea si lansarea pe piata a Eurocecurilor ca mijloc de plata universal, oferind un
maxim de facilitati si fiind acceptat pretutindeni. Prescurtarea titulaturii in “EC”
incepand cu 1988 semnifica un alt moment important al expansiunii acestora, datorita
compatibilitatii lor cu toate retelele de folosinta generala.
Prezenta engleza se individualizeaza ca noutate pe piata prin cardul MONDEX
promovat de NATIONAL WESTMINSTER, MIDLAND BANK si BRITISH TELECOM,
avand unitatile de valoare incorporate in el, iar prin asociere cu MASTERCARD si
VISA fiind completate cu cip-urile de selectare si prelucrare a informatiilor.
In prezent, piata mondiala a cardurilor este disputata de urmatoarele institutii :
- VISA INTERNATIONAL;
- MASTERCARD INCORPORATED;
- AMERICAN EXPRESS;
- DINERS CLUB.

5
Acordul dintre EUROPAY INTERNATIONAL, MASTERCARD si VISA a condus
la elaborarea standardului EMV, care permite acceptarea de catre un anumit tip de
terminal, asupra caruia s-a convenit, a tuturor cardurilor, indiferent de emitent, cu
conditia ca acesta sa fie parte a intelegerii respective. In acest fel se va simplifica
identificarea marcilor si se va facilita efortul de comunicare al bancilor.

2. Din punct de vedere al serviciilor oferite


Din perspectiva serviciilor oferite, cardurile au cunoscut mai multe etape de
dezvoltare:
a) In prima etapa cardul era folosit doar pentru retragerea de numerar din
conturile bancare. Datele de pe card erau transmise telefonic, acceptarea se facea
dupa un anumit interval de timp in care se verificau la banca datele comunicate si
daca nu era vorba despre un card fals, furat sau expirat.
b) A doua etapa este legata de aparitia pistei magnetice, eliminandu-se astfel
etapa de citire si transmitere telefonica a datelor si receptarea telefonica a acceptarii.
Pe banda magnetica se pot include aproximativ 200 de caractere ce pot fi citite doar
de echipamente specializate (ATM – uri, POS – uri).
c) A urmat etapa cardurilor duale care foloseau atat pista magnetica cat si un
microprocesor (cip) ceea ce a presupus adaptarea terminalelor electronice pentru a
putea “citi” atat informatiile inscrise pe banda magnetica cat si informatiile
inmagazinate in cip.
d) A patra etapa o reprezinta cardurile care prezinta numai microprocesorul.
Paternitatea cipului i se atribuie francezului Roland Moreno care la mijlocul
deceniului opt a introdus in structura plasticului din care era confectionat cardul un cip
cu o memorie de zeci de mii de kilobytes. Ulterior, in Statele Unite ale Americii, a fost
imbunatatit acest tip de card, marindu-se viteza de operare. S-a realizat partajarea
memoriei pe patru zone, fiecare zona fiind destinata unui anumit tip de operatiune.
Este de mentionat faptul ca smartcardul poate fi simultan card de debit si de credit dar
poate juca si rolul de portofel electronic realizand si operatiunea de conversie
valutara. Smartcardul este cardul care prin utilizare elimina posibilitatea de frauda,
neputand fi falsificat. Dezavantajul acestui produs este ca necesita o retea de
terminale electronice in care sa poata fi utilizat ceea ce presupune un efort
investitional deosebit pentru bancile emitente.

6
3. CARACTERISTICI TEHNOLOGICE

3.1 Caracteristicile cardurilor cu banda magnetica

Data fiind componenta electronica si larga utilizare a cardurilor, emitentii de


carduri au anumite responsabilitati privind confectionarea materiala si informatiile
minime pe care trebuie sa le contina un card. Ei trebuie sa asigure urmatoarele
caracteristici comune:
a) fabricarea din material plastic cu aceleasi dimensiuni, indiferent de emitent,
in conformitate cu standardele internationale ISO 7810 si ISO 7813;
b) pe fata cardului sa se regaseasca anumite informatii despre client si despre
banca:
• denumirea si sigla emitentului (banca sau alta institutie) aplicate conform
reglementarilor in vigoare, astfel incat sa nu induca in eroare comerciantul si sa nu
furnizeze informatii false despre emitent;
• numarul de identificare al cardului, strucurat pe grupe de cate patru cifre;
• numele si prenumele detinatorului;
• data la care expira valabilitatea cardului;

• sigla organizatiei sub care a fost emis cardul (in cazul in care nu este un card
proprietar);
• elemente de securitate (de exemplu, o holograma in trei dimensiuni
vizibila la lumina naturala).
c) pe verso se gasesc urmatoarele elemente:
• banda magnetica (inregistrabila pe cel putin trei piste care respecta prevederile
ISO) pe care sunt codate datele standard referitoare la detinatorul de card;
• spatiul (panelul) de semnatura unde clientul semneaza la primirea cardului.
Panelul are un fundal de culoare deschisa, rezistent la uzura si avand elemente de
siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau modificarii
semnaturii;
• informatii despre detinatorul cardului;
• minime instructiuni in cazul pierderii cardului.

7
Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise in intreaga
lume, indiferent de marca sau de banca emitenta.
Emiterea unui card sub sigla unei organizatii internationale (VISA, EUROPAY)
impune bancii emitente respectarea unor standarde puse la dispozitie de catre aceste
organizatii. In ceea ce priveste procurarea suportului de plastic, organizatiile transmit
periodic bancilor lista furnizorilor agreati. Culorile de fundal si desenul hologramei se
aleg de fiecare emitent. In afara numelui posesorului imprimat in relief, apar cuvinte
pentru identificarea tipului cardului si simboluri ce indica tipul de posesor.
Cardul inglobeaza in banda magnetica informatii standardizate, securizate si
individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit
accesul titularului la contul sau bancar, autorizarea de plati, efectuarea de plati sau
obtinerea de numerar.

3.2 Caracteristici tehnologice in cazul smart cardurilor:

In memoria smart cardului sunt structurate patru zone de stocare a informatiilor:


• zona nonconfidentiala: cuprinde elemente de autentificare a emitentului: numarul
de cont al titularului, termenul de valabilitate, etc;
• zona confidentiala: cuprinde soldul disponibil;
• zona inaccesibila: contine valoarea codului personal de identificare (PIN) sau alte
chei de codificare, respectiv de decodificare;
• inregistrari: capteaza detalii unice, specifice fiecarei tranzactii si care sunt
sintetizate intr-o “agenda”.
De asemenea, aceste informatii mai sunt grupate si pe trei nivele logice de:
• securitate: controleaza accesul la continutul cardului;
• aplicatie: contine toate informatiile necesare unei utilizari a cardului, cum ar fi
crearea si verificarea balantelor, inregistrarea sumelor, emiterea de chitante si
transpunerea de date in “agenda”;
• operare: include modalitati de indreptare a erorilor, data si ora utilizarii, anumite
conditii (de exemplu, limita maxima de numerar ce poate fi retras).

8
4. AVANTAJELE UTILIZARII CARDURILOR
Utilizarea cardurilor prezinta o serie de avantaje pentru toti paricipantii: client,
comerciant, banca.
1) Clientul, posesor de card are trei avantaje majore: primul, si cel mai
important fiind comoditatea, detinatorul nefiind nevoit sa-si faca probleme daca are
sau nu bani asupra lui, pur si simplu intrebuinteaza cardul. Cheia succesului cardurilor
a fost usurinta cu care se poate utiliza; faptul ca se poate avea acces la cash la orice
ora din zi si din noapte de la un ATM fara sa fie nevoie sa se apeleze la serviciile unei
banci au impus cardul ca principal instrument de plata in lume.
Alt avantaj de care dispune detinatorul este faptul ca poate face cumparaturi,
cu anumite tipuri de carduri, fara a dispune de sumele necesare, in limita unui plafon
de credit, plata urmand a se efectua ulterior.
Un alt avantaj al utilizarii cardului este securitatea fizica, cunoscut fiind faptul ca
in acest fel pierderile sau furturile se micsoreaza substantial. La toate acestea se
adauga diferite servicii atasate cardurilor de catre emitenti, cu scopul de a le face
atractive.
2) Principalul avantaj al comerciantului consta in cresterea cifrei de afaceri ca
urmare a posibilitatii de a servi atat clientii care dispun de numerar cat si pe cei care
prefera cardul. In tarile dezvoltate acceptarea cardului ca metoda de plata este o
conditie de supravietuire pe o piata in competitie. Odata cu cresterea numarului
detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa accepte tot mai multe marci de
carduri, atrgand astfel mai multi clienti. Faptul ca detinatorii de carduri faceau achizitii
mult mai mari decat daca ar fi folosit numerarul este un factor care a dus la cresterea
volumului vanzarilor.
Lipsa riscului este un alt avantaj pentru comerciant. Datorita eliminarii
numerarului cheltuielile legate de manipularea sumelor mari de bani se pot reduce
sau chiar elimina.
De asemenea, punerea la punct a unui sistem de vanzare pe credit este dificila
si costisitoare pentru micii comercianti, aceptarea cardurilor eliminand aceasta
problema.
3) Avantajul bancilor de a intra in acest sistem de plata consta in eliminarea
manevrarii unei mari cantitati de numerar cu toate dezavantajele si cheltuielile legate
de acesta (securitate, numarare, depozitare, transport).

9
Bancile pot folosi cardurile si ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a
incuraja clientii sa se imprumute, dobanda la astfel de credite putand fi o sursa
importanta de venituri.
Acest instrument de plata poate atrage si clienti care nu locuiesc in apropierea
bancii. In mod obisnuit, clientii bancilor erau cei care locuiau sau aveau locul de
munca in apropierea bancilor, aparitia cardurilor eliminand acest dezavantaj. De
asemenea, detinatorii de carduri sunt potentiali clienti si pentru alte produse bancare.
Este evidenta existenta unei relatii de interdependenta intre cele trei parti
participante. Cu cat sunt mai multi comercianti care accepta carduri, cu atat ele devin
mai avantajoase pentru detinatorii acestora. Cresterea numarului de detinatori de
carduri duce la cresterea volumului vanzarilor comerciantilor. Un numar mai mare de
comercianti acceptatori si de detinatori de carduri inseamna o crestere a veniturilor
bancii emitente, prin comisioanele percepute, stabilite independent de fiecare banca

CARDURI IN ROMANIA

1. SCURT ISTORIC

Preocupate in permanenta de diversificarea produselor si serviciilor oferite


clientilor lor, precum si de adaptarea activitatii la standarde internationale, principalele
banci comerciale din Romania s-au lansat in proiectarea si dezvoltarea unor programe
ambitioase de carduri.
Anul 1992 poate fi considerat anul debutului de carduri bancare in Romania.
Tranzactii cu carduri, respectiv acceptarea la plata a cardurilor emise de banci din
strainatate, au fost derulate in Romania inca din 1972, dar acest serviciu gestionat de
Oficiul National de Turism, era destinat turistilor sau oamenilor de afaceri straini care
vizitau Romania.
Din anul 1992, banci comerciale romanesti, cum ar fi: Banca Comerciala
Romana, Banca Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca Romana pentru
Comert Exterior, Banca Comerciala “Ion Tiriac” iar ulterior din 1995 si Banc Post, au
pus bazele programelor de carduri in Romania, angajandu-se atat in emiterea
cardurilor, cat si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plata
ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc.

10
Intentiile acestor banci au fost materializate in prima faza prin aderarea lor la
sistemele mondiale de carduri VISA INTERNATIONAL si ulterior, in 1994 la
EUROPAY INTERNATIONAL, precum si prin crearea unor departamente bancare
specializate, dedicate exclusiv operatiunilor cu carduri.
Desi cerintele organizatiilor internationale impun membrilor ca dupa aderare sa
se concentreze pe emiterea de carduri si apoi pe acceptare, conditiile specifice din
Romania au condus la o schimbare a acestor strategii.
In Romania a fost organizata in prima etapa a programelor cu carduri, piata de
acceptare a acestor instrumente de plata. Bancile comerciale promotoare, constituite
intr-un veritabil forum de carduri, au pornit in 1993 programe de procesare a
tranzactiilor derulate prin carduri emise in strainatate, in primul rand sub sigla VISA si
ulterior, dupa 1994, EUROCARD/MASTERCARD si AMERICAN EXPRESS.
Pentru a evita concurenta pe o piata imatura, VISA a impus infiintarea unui
centru unic de autorizare a tranzactiilor, cu un singur punct de acces la reteaua
internationala. Astfel ca, cele cinci banci membre VISA la momentul respectiv au
inceput procedurile de constituire a societatii pe actiuni ROMCARD. In acest fel,
comerciantilor romani acceptatori le-a fost creata posibilitatea obtinerii autorizarilor in
maxim 30 de secunde si facilitatea prezentarii tranzactiilor spre decontare catre
bancile emitente din strainatate. La momentul infiintarii, in martie 1993, capitalul social
al societatii ROMCARD S.A. era de 319.000.000 lei impartit in 3190 de actiuni
nominative, fiecare in valoare nominala de 100.000 lei si era detinut in cote egale de
20% de catre cele cinci banci comerciale initiatoare ale programului cu carduri in
Romania (Banca Comerciala Romana, Banca Agricola, Banca Comerciala “Ion Tiriac”,
Banca Romana pentru Dezvoltare si Banca Romana de Comert Exterior). In urma
fuziunii dintre Banca Comerciala Romana si Bancorex din 1999, actiunile detinute de
aceasta din urma la ROMCARD au fost preluate de Financiara S.A. Fiind singura
“poarta de acces” a bancilor catre retelele internationale, ROMCARD a jucat un rol
important atat in ceea ce priveste dezvoltarea activitatii de acceptare si a fost o poarta
de acces pentru bancile romanesti care doreau emiterea cardurilor internationale.
Dezvoltarea retelelor proprii de acceptare a cunoscut un ritm ridicat, fiecare
banca incercand sa-si atraga comerciantii reprezentativi din domeniul lor de activitate.
De aceste servicii insa nu beneficiau decat detinatorii de carduri internationale. In
consecinta, reteaua de comercianti era constituita in principal din hoteluri, restaurante,

11
agentii de turism sau magazine de lux aflate in zone de interes pentru turismul
international.
In acelasi timp s-a constituit prima retea de ATM-uri (BCR) pentru a crea
posibilitatea detinatorilor sa obtina numerar.
Un alt element important, care a asigurat promovarea acestui instrument
bancar ca mijloc de plata in economia romaneasca, l-a constituit demararea
programelor de emisiune de carduri de catre bancile romanesti, aceleasi banci
comerciale – Banca Comerciala Romana, Banca Agricola, Banca Romana pentru
Dezvoltare, Banca Romana de Comert Exterior, Banca Comerciala “Ion Tiriac” care isi
dezvoltasera retelele de acceptare.
Programele de emitere preponderente la debutul acestei activitati au fost
destinate cardurilor ce pot actiona in afara granitelor tarii, carduri de tip debit emise
sub sigla VISA sau EUROCARD/MASTERCARD care asigurau proprietarilor sau
angajatilor agentilor economici romani efectuarea cheltuielilor in timpul deplasarilor in
strainatate in interes de afaceri, in deplina siguranta. Luand in considerare nevoia
oferirii unor servicii cat mai complexe clientilor lor, bancile comerciale romanesti nu si-
au redus eforturile investitionale numai la emiterea cardurilor de debit in valuta, ci au
implementat programe de emitere a cardurilor in lei.
Primul card exclusiv national a fost lansat pe piata romaneasca de catre Banca
Romana pentru Dezvoltare si a fost numit “PRIMA”. Interesant este faptul ca BRD a
reusit acest lucru printr-un sistem propriu de autorizare intrucat acest card a fost emis
sub licenta proprie, fara a beneficia de suportul material si logistic oferit de emiterea
unui card sub licenta unei organizatii internationale, ca VISA sau EUROPAY. Cardul
“PRIMA” a fost proiectat si imbraca forma unui charge-card, unde depasirile
disponibilitatilor proprii sunt permise intr-un interval de maximum 30 de zile.
Meritele majore in constituirea comportamentelor bancare de plati prin carduri
in Romania au revenit produselor nationale puse in circulatie de Banca Comerciala
Romana, Banca Agricola, Banca Romana de Comert Exterior si Banc Post. Aceste
banci au inceput activitatea de emitere de carduri apeland la organizatiile
internationale cu cel mai mare numar de carduri in circulatie, respectiv Visa si
Eurocard/Mastercard. In fiecare tara care a introdus sistemul de plata prin intermediul
cardurilor, cresterea a devenit exploziva dupa un numar de cativa ani. Aceasta
perioada de achizitionare a sistemelor informatice si a terminalelor, de instruire a
personalului si de promovare a noului instrument de plata in vederea convingerii

12
populatiei, dar si a comerciantului, a fost in medie patru-cinci ani. Desi Romania este o
tara considerata de multi ca avand o economie atipica s-a mentinut totusi in ritmul
mediu, cel putin zonal, de dezvoltare a acestei afaceri.

2. SITUATIA CARDURILOR IN ANUL 2005

La 31.12.2005, existau pe piata 26 banci emitente de carduri bancare, numarul


total al cardurilor active fiind de peste 7 milioane.

In cresterea afacerilor cu carduri au un rol important si comerciantii acceptatori,


al caror numar se cifra, la sfarsitul anului 2005, la peste 24.000. La aceeasi data,
suportul tehnic in domeniu era asigurat de aproximativ 4.000 ATM-uri si 24.000 POS-
uri instalate.
Pe piata cardurilor din Romania, clasamentul dupa cota de piata se prezinta
astfel:
1. BCR – 27%
2. Bancpost – 24%
3. BRD-GSG – 17%
4. Raiffeisen Bank – 15%

Gradul scazut de cunoastere a principalelor caracteristici ale produselor,


precum si atasamentul ridicat al populatiei fata de numerar, generat si de insuficienta
dotare cu ATM si POS, ca si de nejudicioasa lor repartizare in teritoriu, a facut ca, din
numarul total de tranzactii realizate in intervalul amintit, 97% sa reprezinte retrageri de
numerar.

3. OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA AFACERILOR CU CARDURI IN


ROMANIA

Afacerile bancare cu carduri prezinta un potential insemnat pentru obtinerea de


profituri in cazul bancilor ce se angajeaza in proiectarea si administrarea unor
programe integrate de carduri (acceptare si emitere). Avand in vedere preocuparea
permanenta a societatilor bancare romanesti in modernizarea activitatilor lor si
adoptarea tehnicilor mondiale de operare in domeniul platilor la nivelul tarii noastre,

13
este de la sine inteles ca platile prin carduri vor deveni o realitate cotidiana in scurt
timp.
Pentru a se asigura succesul acitvitatii de impunere a cardurilor ca mijloc de
plata in economia romaneasca, ar fi necesara indeplinirea urmatoarelor obiective:
a) Proiectarea si punerea la punct a unor programe de promovare publicitara a
cardului ca modalitate de plata.
Avand in vedere ca platile prin intermediul cardurilor sunt o modalitate noua de
plata in Romania, bancile trebuie sa-si asume rolul de “educatori” ai publicului in acest
domeniu. Educarea trebuie, in primul rand sa aiba in vedere shimbarea mentalitatii
conform careia este cel mai sigur sa ai banii “gheata” in buzunar si nu reprezentati de
un “simplu” obiect de plastic.
Articole concise si convingatoare lansate in presa scrisa, clipuri publicitare
sugestive prezentate de multe ori pe zi in mediul audio-vizual, precum si alte actiuni
de promovare a cardului, pot genera atragerea interesului atat a persoanelor fizice cat
si a celor juridice in utilizarea acestui produs. Este unanim recunoscut faptul ca
succesul lansarii unui nou produs este direct dependent, in proportie de cel putin 70%,
de calitatea si eficienta programelor publicitare initiate.
Avand insa in vedere costurile ridicate ale activitatilor publicitare, se impune o
directionare eficienta a mesajelor mass-media. Banca trebuie sa-si defineasca clar
produsul pe care doreste sa-l lanseze, precum si segmentul uman caruia i se
adreseaza. In acest fel, cu ajutorul unor studii de specialitate publicistica (gen
sondaje), produsul va fi receptat in special de subiectii vizati, iar succesul produsului
va fi imediat.
Un lucru ce poate fi speculat in indeplinirea acestor obiective este acela ca, in prezent,
mediul economic individual actioneaza si in virtutea “perceptelor” modei. Ca atare este
mai usor, chiar daca mai costisitor la inceput, de promovat un produs, daca el asigura
satisfacerea nevoilor intr-un mediu usor perceptibil (achitarea serviciilor de turism,
achitarea marfurilor aprovizionate). Nu trebuie uitat faptul ca moda pulbicitara
genereaza, de multe ori, dependenta fata de un produs.
Bancile romanesti trebuie sa-si propuna, si prin metode publicitare, intr-un
termen scurt, generarea unui nou comportament de plati in mediul economic
romanesc.

14
b) Propuneri legislative privind directionarea platilor din economie catre
instrumente de plata fara numerar.
Este unanim recunoscut faptul ca in prezent cel putin 65% din tranzactiile
economice din tara noastra se efectueaza in numerar. Acest fapt este consecinta
imediata a traditiei de tara “cash” a Romaniei, dar si a imperfectiunilor procedurale ale
instrumentelor aflate in circulatie in prezent. O initiativa legislativa care sa genereze
obligativitatea societatilor comerciale de a-si achita salariile direct prin conturi bancare
va genera extinderea utilizarii cardurilor in mediul economic, intrucat cardul face
legatura directa si in timp real intre contul bancar individual de salarii si comerciant.
Astfel, se elimina toate inconvenientele generate in prezent de asigurarea bilunara de
lichiditati, asigurarea si securizarea transportului de numerar, eliminarea cheltuielilor
bancare si interne de manipulare a numerarului si, cel mai important element,
eliminarea cu desavarsire a sincopelor productive generate de ridicarea salariilor.
Toate aceste inconveniente pot fi dintr-o data eliminate daca un act normativ ar statua
obligatia platilor de salarii prin conturi bancare.
Traditia pietei romanesti de mediu economic “cash” poate fi respectata in
continuare, chiar si in conditiile unei astfel de legi, prin asigurarea serviciilor bancare
de eliberare de numerar la ghisee specializate sau prin intermediulATM-urilor (cu
activitate operationala non-stop). Toate retragerile de numerar pot fi efectuate,
conform regulilor bancii, prin carduri. Pentru o banca, efectele unei astfel de initiative
legislative sunt incomensurabile, prin atragerea de noi resurse financiare. Daca banca
reuseste sa-si creeze si o retea numeroasa de comercianti acceptatori de carduri,
toate cheltuielile efectuate de o persoana prin intermediul cardurilor genereaza
venituri bancare datorita perceperii unui comision de procesare.
Pentru succesul unei astfel de initiative legislative propuse, bancile trebuie sa
fie preocupate in permanenta de perfectionarea serviciilor pentru persoane fizice si de
implementarea in scurt timp a proiectelor de ATM-uri. De asemenea, programul
unitatilor bancare trebuie prelungit si adaptat nevoilor persoanelor fizice, iar prestatia
lucratorilor bancari mult imbunatatita.

TENDINTE SI EVOLUTII PE PIATA CARDURILOR

1.TEHNOLOGII NOI IN DOMENIUL CARDURILOR

15
1.1 SMART-CARDUL

Pretutindeni in lume, industria cardurilor se revolutioneaza. Bancile migreaza


dinspre tehnologia actuala, a benzilor magnetice, catre o mai mare securitate si
usurinta in utilizare oferite de cardurile cu cip. Unul din motivele principale ale acestei
schimbari este faptul ca aceste carduri sunt foarte greu de falsificat. Mai mult, intrucat
cipul actioneaza ca un microprocesor, aceste carduri pot oferi servicii de un nivel
calitativ mai ridicat si o mai mare functionalitate. Inventata in 1974, aceasta tehnologie
revolutioneaza sistemul bancar reducand costul si viteza tranzactiilor.
Unele smart-carduri sunt proiectate pentru scopuri speciale, cum ar fi retelele
de telefonie mobila sau pentru a rula aplicatii legate de ingrijirea sanatatii.
La nivel mondial, exista doua tehnologii de smart-carduri:
- cu contact: permit ca tranzactiile sa fie initiate numai atunci cand cardul este
introdus intr-un cititor de carduri;
- fara contact: folosesc semnale radio ce pot fi captate prin intermediul unui
dispozitiv aflat in apropiere.
In timp ce cardul cu banda magnetica poate memora cel mult 200 de caractere,
cardurile cu microprocesor au o capacitate de memorare de cateva zeci de kilobytes.
Aceasta le permite sa stocheze informatii de indentificare a detinatorului, chei de
securitate, precum si informatii ce pot fi compartimentate pentru a fi accesate
independent de mai multi utilizatori. Se elimina astfel posibilitatea de frauda.
Smart-cardurile functioneaza sigur, atat on-line cat si off-line. In timpul unei
tranzactii on-line, cititoarele de carduri din magazine sunt legate direct la banca ce a
emis cardul. Intr-o tranzactie off-line insusi echipamentul de citire a cardului poate
efectua autorizarea prin intermediul cheilor de securitate. Cititoarele traditionale cu
pista magnetica pot doar sa citeasca sau sa scrie informatia, care este transmisa la un
centru e prelucrare la sfarsitul zilei. In acest caz, descoperirea fraudei este tardiva.
De la introducerea primelor carduri cu cip si pana in prezent s-a inregistrat o
crestere accelerata a gradului de utilizare a smart-cardurilor. Unul din factorii esentiali
ai acestei cresteri au fost progresul in domeniul electronic si dezvoltarea accelerata a
industriei de software, care au permis aparitia unor servicii financiare interactive: e-
banking, Internet-banking, mobile-banking; smart-cardul fiind considerat cheia de
acces catre aceste servicii moderne.

16
Relatia banca-client se va modifica radical. Intrucat cipul permite o ampla
extindere a functiilor si aplicatiilor cardurilor, exista posibilitatea ca cele doua parti sa
nu se mai intalneasca niciodata. Clientul va avea toate functiile de plata si toate cheile
de acces la propriul depozit, contul curent sau contul de card. Operatiunile de plati
sau de consultare se pot face de oriunde exista un terminal in care sa fie introdus
smart-cardul.
Eurocard-Mastercard a lansat primul sau card virtual in 2001, card destinat
exclusiv cumparaturilor prin Internet, oferind un grad ridicat de securitate; comertul
electronic fiind un domeniu in plina expansiune.
Una din cele mai importante probleme legate de comertul electronic este
securitatea tranzactiilor. Pentru a putea obtine o identificare absoluta a persoanei,
VISA si MasterCard studiaza posibilitatea folosirii tehnologiilor biometrice in platile prin
carduri. Aceste tehnologii utilizeaza
- identificatori fiziologici: amprenta digitala, structura retinei, configuratia ADN;
- identificatori comportamentali: timbrul vocal, dinamica scrisului.
In prezent, cel mai utilizat sistem pentru tranzactii electronice este SET (Secure
Electronic Transaction), care asigura identitatea partilor implicate in tranzactie,
securizarea conexiunii si garantarea platilor de catre banca. VISA si EUROPAY
urmaresc introducerea unei versiuni imbunatatite a acestui protocol: 3 D-SET. De
asemenea, pentru acceptarea unanima a cardurilor cu cip, cele doua organizatii au
elaborat standardul EMV (EUROCARD-MASTERCARD-VISA).

1.2 PORTOFELUL ELECTRONIC

Un portofel electronic este un smart-card care inlocuieste numerarul sau


cecurile si prezinta o serie de avantaje:
- este usor de purtat;
- este ieftin;
- prezinta siguranta din punct de vedere functional;
- include facilitati de debit sau de credit.

Functionarea portofelului electronic presupune:


1) Emiterea cardurilor

17
Portofelele electronice sunt emise numai clientilor care au cont deschis la o
anumita banca. Aceasta deschide un cont care concentreaza toate operatiunile din
sistemul portofelului electronic.
2) Incarcarea portofelului
Atunci cand un detinator isi incarca portofelul electronic, el debiteaza suma din
contul sau curent, folosind un ATM, un computer sau telefonul sau mobil. Banca, la
randul sau, va credita soldul contului. Deoarece incarcarea se face on-line, se poate
verifica daca detinatorul are suficient credit pentru incarcare, eliminandu-se astfel
problemele legate de garantarea platilor.
3) Achizitionarea de bunuri si servicii
Atunci cand detinatorul portofelului cumpara un produs sau serviciu, cardul sau
este debitat. Terminalul POS inregistreaza creditul comerciantului fie intr-un “seif”
electronic intern, fie intr-un card al comerciantului. Zilnic, comerciantul comunica
bancii numerarul electronic pe care l-a obtinut iar banca transfera suma
corespunzatoare din contul detinatorului in contul comerciantului.
Portofelul electronic prezinta si facilitatea de lucru off-line, putand fi folosit ca
mijloc de plata la automatele de vanzare, telefoane publice sau la automatele de
taxare pentru parcarea autoturismelor.
Un exemplu de portofel electronic este produsul Europay CLIP. Acesta este
singurul produs de acest fel proiectat sa opereze fie la nivel local, fie la nivel
international, intrucat au capacitatea de a stoca diferite valute in acelasi timp.
Valoarea inglobata in card este stocata in cip, sumele deducandu-se in
momentul efectuarii unei tranzactii. Deoarece valoarea cardului este limitata la suma
stocata, riscurile rezultate din pierdere sau furt sunt limitate. Portofelele CLIP pot fi
incarcate prin diferite modalitati:
a) incarcare din contul curent cu una sau mai multe valute, contul fiind debitat
cu suma corespunzatoare cursului de schimb fixat de banca emitenta;
b) incarcare cu numerar la o banca sau birou de schimb valutar avand
terminalul necesar si lagatura on-line cu banca emitenta;
c) incarcare initiata de card: in momentul in care un card aflat in procedura de
efectuare a tranzactiei nu contine in intregime suma necesara a fi platita,
cardul insusi va detecta acest fapt si va initia o secventa de incarcare ca
parte a tranzactiei;

18
d) incarcare card-to-card: sumele de bani pot fi transferate de pe un card CLIP
pe altul, cu conditia ca ambele sa emise de aceeasi banca si sub o
conectare on-line cu banca.
Cardul CLIP este avantajos in cazul in care se fac plati de valoare mica, se
solicita sume fixe sau in situatia in care se lucreaza cu valute nefamiliare. La sfarsitul
unei calatorii in strainatate, detinatorul are posibiliatea sa tranforme in numerar valorile
reziduale ramase in portofel sau sa transforme aceste sume in moneda locala.
VISA International ofera un produs similar: VISACASH. Acesta este un card cu
valoare inglobata care opereaza intr-un sistem deschis (este emis si acceptat de mai
multi membri) si care poate fi folosit pentru cumparaturi de valoare mica: ziare, plata
parcarii.
Cardul este dotat cu un microprocesor care contine si proceseaza bani sub
forma de date electronice. In momentul folosirii suma exacta este redusa din cip si pe
afisajul terminalului apare suma ramasa in “portofel”.
Exista trei tipuri de asfel de portofele electronice:
1) – de unica folosinta: contin o valoare prestabilita iar dupa consumarea
acesteia devin inutilizabile;
2) – reinarcabile: cardul se cumpara cu sold zero si se incarca cu valoare
electronica, iar atunci cand aceasta este consumata se poate reincarca cu
ajutorul ATM sau altor dispozitive electronice;
3) – multifunctionale: au atasate functii de debit sau credit-card, pe langa
functia initiala de portofel electronic.

Sistemul este bazat pe specificatiile comune industriei financiare, fapt care


asigura compatibilitatea cu alte produse bazate pe cip. VISA a lucrat cu operatori
majori de sisteme cu valoare inglobata, cu banci si sisteme de plati recunoscute
pentru a dezvolta standarde industriale cu aplicabiliate mondiala. Scopul este
asigurarea interoperabilitatii, asfel incat acest tip de portofel electronic sa poata
functiona oriunde in lume. In prezent, VISA lucreaza cu mai multi furnizori pentru a
oferi carduri si terminale care sa le accepte. In plus, VISA a extins reteaua VISA Net
pentru a facilita compensarea si decontarea internationala a tranzactiilor efectuate cu
acest tip de produs.
Scopul final al acestui tip de produs este comertul universal – efectuarea de
tranzactii comerciale oriunde, oricand si cu orice instrument de plata.

19
2. SERVICII NOI CE POT FI OFERITE PRIN CARDURI

2.1 PLATA FACTURILOR (BILL PAYMENT)

Cardurile sunt un instrument foarte eficient de plata a facturilor pentru diverse


servicii sau utilitati: telefonie, electricitate, gaze. Avantajele unui astfel de serviciu sunt
evidente:
- clientul economiseste timp, nemaifiind obligat sa se deplaseze la ghiseele
unde se efectueaza platile respective;
- plata poate fi efectuata in orice zi si la oriceora , singura conditie fiind cea
de functionare a automatului bancar.
Acest serviciu a fost introdus si in Romania de unele banci emitente de carduri:
astfel din cele 24 de banci emitente 15 ofera acest serviciu. In acest sens precizam ca
BCR asigur autilizatorilor sai de carduri cel mai complet serviciu

2.2 MOBILE BANKING

Detinatorii de carduri pot utiliza telefonul mobil pentru a apela la diverse servicii
bancare: interogarea soldului contului, lista ultimelor tranzactii, transfer de fonduri,
alerta in cazul unei utilizari frauduloase a cardului. Un mesaj poate fi primit automat,
urmare a unei conventii cu banca prin care clientul ii solicita sa ii semnaleze fiecare
modificare a contului sau la consultare.
Avantajele acestui serviciu sunt evidente:
- mod confidential de primire a mesajelor;
- solicitarea informatiilor privind soldul contului poate fi facuta la orice ora si in
orice zi;
- mesajele importante pot fi stocate in memoria telefonului;
- mesajul poate fi receptionat chiar daca telefonul este inchis sau nu se afla in
aria de acoperire; in functie de capacitatea retelei el poate fi pastrat mai
multe zile si retransmis.

20
2.3 REINCARCAREA CARTELELOR TELEFOANELOR MOBILE

Detinatorii de carduri pot utiliza acest instrument pentru reincarcarea valorii


cartelei din telefonil mobil.
Detinatorul introduce cardul in ATM si selecteaza aceasta optiune de pe
ecranul aparatului, indicand si suma dorita. Pe chitanta eliberata va apare un cod pe
care detinatorul trebuie sa-l transmita operatorului de telefonie la care este abonat. In
functie de performantele sistemului, noua valoare a cartelei este inregistrata automat
in momentul selectarii acestei optiuni la ATM.

TENDINTE ALE PIETEI CARDURILOR

1. Extinderea accelerata la nivel mondial a acestui instrument de plata.


In urma cu 30 de ani, foarte putini specialisti din domeniul financiar ar fi putut
aprecia impactul pe care urma sa-l aiba cardul bancar asupra inregii vieti economice
si sociale ori faptul ca acesta urma sa devina cel mai profitabil si mai utilizat dintre
produsele financiare destinate utilizatorilor.
Atat in Statele Unite ale Americii cat si in intrega lume civilizata, cardurile au
devenit un mod de viata. Astfel, acestea sunt utilizate de 90% din familiile de
americani, fiind o modalitate de plata foarte populara. Aproximativ 30% din totalul
vanzarilor in Statele Unite se faca prin intermediul cardurilor. In prezent, in aceasta
tara sunt folosite peste un miliard de carduri, suma tranzactionata anual prin
intermediul lor fiind de peste 50 miliarde USD.

2. Piata este acaparata de cinci mari organizatii.


Orice banca ce doreste sa intre in afacerile cu carduri, pentru ca produsele sale
sa fie acceptate si de alte banci, trebuie sa emita carduri sub sigla uneia din
urmatoarele organizatii:
- VISA INTERNATIONAL;
- MasterCard Incorporated;
- AMERICAN EXPRESS:
- JCB (Japan Credit Bureau);

21
- DINERS CLUB.
3. In economia contemporana, cardurile si-au depasit functiile lor esentiale, de
instrumente de plata si de credit.
Avand in vedere diversele segmente ale populatiei carora li se adreseaza, se
poate vorbi chiar de un rol educativ al cardurilor.
Cardurile pot avea o contributie importanta in educatia copiilor atunci cand vine
vorba de cheltuielile de buzunar. In acest sens, VISA si MASTERCARD pun la
dispozitia parintilor un card de debit prefinantat, special creat pentru adolescenti cu
varste cuprinse intre 13 si 18 ani. Cardul prefinantat da posibilitatea efectuarii de
cumparaturi sau retrageri de numerar in limita sumei cu care a fost incarcat. Parintii
pot ridica sau cobori suma disponibila in cont, pot verifica modul in care copilul lor isi
cheltuie banii. Cercetarile desfasurate pe piata arata ca tinerii care folosesc acest tip
de card sunt mult mai cumpatati cu cheltuielile. Asadar, acest instrument are si rol
educativ, oferind posibilitatea tinerilor sa invete mai multe despre administrarea
bugetului personal.
Cardurile au devenit o mare atractie si in campusurile universitare, nu numai
din motive financiare, ci si din motive de identitate, fiind utilizate carduri cu sigla
institutiei de invatamant respective. Multe universitati se confrunta cu probleme
financiare iar companiile de carduri le ofera ajutor sub forma diverselor servicii, cum ar
fi: programe de monitorizare gratuite sau sponsorizarea radioului sau televiziunii din
campus.
Marii castigatori de pe urma acestei afaceri sunt institutiile emitente de carduri.
Studentii care doresc obtinerea unor credite sunt de multe ori cei mai buni clienti ai
acestor institutii, in ciuda faptului ca multi nu au o slujba. Primul card de credit are o
durata mai lunga (pana la 15 ani). Studentii sunt preferati si pentru faptul ca riscul
financiar este foarte redus, deoarece parintii platesc intotdeauna datoriile. Odata
atrasa atentia studentilor, se vor oferi si alte produse financiare: primele credite
ipotecare sau imprumuturi pentru cumpararea unei masini.
Aceste carduri au devenit foarte eficiente pentru emitenti datorita loialitatii
utilizatorilor. Sigla unei universitati pe un card ii da acestuia sentimentul de
apartenenta la un club. In plus, universitatile primesc un procent din valoarea fiecarei
tranzactii efectuate cu un astfel de card, ceea ce face ca detinatorul de card sa
doneze practic bani universitatii de fiecare data cand acceseaza contul.

22
4. Dezvoltarea comertului electronic.
Cardurile reprezinta cea mai folosita modalitate de plata pentru cumparaturile
efectuate prin Internet (comert electronic). Avand in vedere potentialul si cresterea
exploziva a comertului electronic, importanta si necesitatea utilizarii cardurilor sunt
evidente; dupa cum am aratat, toate institutiile emitente doresc sa se implice in acest
domeniu, investind sume mari de bani in promovarea si securitatea acestuia.

5. Dezvoltarea continua a produselor si serviciilor.


Organizatiile internationale precum si bancile membre sunt preocupate in
permanenta pentru a dezvolta noi produse si servicii atasate pentru cresterea
volumului operatiunilor si a cotei de piata.
Asadar, cardurile au devenit elemente caracteristice ale modului de viata si a
culturii moderne, o realitate de zi cu zi.

CARACTERISTICI ALE OFERTELOR DE CARDURI

Concurenta dintre banci in domeniul cardurilor le obliga sa adauge oferte


promotionale.Aceste oferte se alatura cardurilor de fidelizare tip Altex,Metro,Sensiblu.
Analizand oferta de carduri a unuia din principalii actori de pe piata cardurilor -
BCR, aceasta cuprinde 15 tipuri de card, astfel:
- 7 tipuri de card pentru persoane fizice (BCR Maestro - lei, BCR Visa Electron -
lei, BCR Visa Clasic - lei, BCR Visa Clasic International - USD, BCR Visa
Clasic International - EUR, BCR MasterCard - lei, BCR MasterCard Gold -
EUR)
- 5 tipuri de card pentru persoane juridice (BCR MasterCard Business - EUR,
BCR MasterCard Business - USD, BCR Eurocard/MasterCard Business - lei,
BCR Visa Business International - USD, BCR Visa Business Electron - lei)
- 1 tip de card destinat atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice (BCR
Visa Virtuon - cont atasat in USD)
- 2 tipuri de carduri co-brand(BCR MasterCard-Altex,BCR Visa Depozitul de
Calculatoare).
Dintre cardurile destinate persoanelor fizice 6 sunt carduri de debit si 4 carduri de
credit.
Pentru exemplificare sunt prezentate tipuri de card de debit si de credit.

23
BCR MAESTRO - Card de debit, in lei, destinat persoanelor fizice

Caracteristici:
 Moneda de acordare: lei
 Aria de utilizare: cardul poate fi utilizat atât în ţară, cât şi în străinătate
 Mediul de utilizare: exclusiv electronic, oriunde este afişată sigla
Maestro/Cirrus. Cardul poate fi utilizat pentru:
- plata de mărfuri şi servicii la comercianţii acceptanti de carduri
- ridicarea de numerar de la ATM-uri şi de la ghişeele băncilor care
acceptă carduri
- plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilităţi/servicii
(electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă şi mobilă, TV cablu
etc.), în funcţie de convenţiile care se încheie cu societăţile furnizoare de
utilităţi/servicii
- transferuri de fonduri, prin ATM-urile BCR, din conturile de card în
conturile curente, ca şi rambursarea ratelor pentru creditele BCR în lei
(inclusiv pentru cardul de credit BCR)
- transferuri de fonduri în lei din contul de card de debit în lei în contul de
economii în lei „MAXICONT BCR”, prin serviciul Plăţi facturi la ATM
- reîncărcarea cartelelor de telefon mobil (Connex) de la ATM-urile BCR
- accesarea serviciului Mobile Banking BCR
 Posibilitatea înregistrării online a formularului - cerere de emitere card
 În cazul virării salariului lunar în contul asociat cardului, banca acordă un credit
în limita unui plafon cuprins între 75% din salariul net şi maxim 6 salarii nete
(fără a depăşi limita maximă de 5.000 EUR, echivalent în lei la cursul BNR din
data aprobării). Acesta se acordă în baza protocolului încheiat de bancă cu
angajatorul
 Suma minima necesara deschiderii contului de card 5 lei noi/50.000 lei vechi
 Sold minim de mentinut in contul de card 4,9 lei noi/49.000 lei vechi
 In cazul cardului individual: nu se acorda facilitatea de descoperit de cont

24
 La analiza capacitatii de rambursare se au in vedere tipurile de venit acceptate
de banca. Analiza capacitatii de rambursare se poate efectua fie in baza
veniturilor solicitantului fie in baza veniturilor familiei. Prin notiunea de „familie"
se intelege sot si sotie. In cazul in care capacitatea de rambursare se
determina in baza veniturilor pe familie, se va prezenta documentatia necesara
evaluarii capacitatii de rambursare a familiei.
 Dobândă:
- pentru disponibilităţile din contul de card  0,25% pe an
- pentru sume trase în descoperit de cont  24% pe an

Avantaje:
 se alimentează în lei, dar se poate utiliza şi în străinătate, în orice valută
(conversia se realizeaza automat in moneda tarii respective)
 eliminarea riscurilor pe care le presupune deţinerea numerarului
 accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din ţară şi din străinătate pentru
obţinerea de numerar
 economie de timp, prin utilizarea serviciilor:
- Plati facturi la ATM; serviciul permite plata facturilor furnizorilor de
utilitati, a ratelor pentru creditelor BCR in lei
- e-BCR; serviciul permite alimentarea prin virament din conturile în lei
şi valută, a conturilor de card de debit, obţinerea extraselor de cont pentru conturile
în lei şi valută şi pentru cardurile de debit, achitarea ratelor la cardurile de credit
 virarea în contul de card a dobânzii cuvenite pentru depozitele în lei, la
termen sau la vedere, asigurând clientului libertatea de a retrage dobânda de la
orice ATM
 părinţii pot solicita emiterea de carduri suplimentare pentru copiii cu vârste
între 14-18 ani
 accesul la sume de bani suplimentare prin descoperitul de cont (în baza
protocolului încheiat de bancă cu angajatorul)
 garantarea disponibilităţilor din contul de card prin Fondul de Garantare a
Depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta

25
In graficul de mai jos este prezentată poziţionarea cardului BCR Maestro/BCR Visa
Electron/BCR Visa Clasic după nivelul dobânzii practicat la sumele trase in
descoperit de cont la data de 31.08.2005.
Pozitionarea cardurilor de debit BCR fata de produse similare ale concurentei,
dupa nivelul dobanzii la 31.08.2005

35
29 30 29
30 27 28
24 25
25 22 22 22 23
19
20
16
15

10

0
ia

k
a
a
st

ica
c
n

s
D

a
R

an
sc
rr
ria

eu
an
se

ph
BC

BR

po

IN
te
at

ea

sb

ra
ei

lv

Ti

Al
nc

ex
rp

an

lk
iff

si

Pi
Ba

Ca

m
an

Vo
Ra

m
Ro
Tr

Ro

In functie de nivelul dobanzii pentru descoperitul de cont, BCR ocupa locul V,


principalul concurent fiind Banca Tiriac (16%/an). Se observa ca dobanda practicata
de catre BCR este mai mare decat cea a BRD, dar sub nivelul celei practicate de
catre Raiffeisen.

BCR MasterCard - Card de credit, in lei, destinat persoanelor fizice

Caracteristici:
 Moneda de acordare: lei
 Aria de utilizare: cardul poate fi utilizat atât în ţară, cât şi în străinătate
 Mediul de utilizare: electronic si manual, oriunde este afişată sigla
MasterCard. Cardul poate fi utilizat pentru:
- plata de mărfuri şi servicii la comercianţii acceptanti de carduri
- ridicarea de numerar de la ATM-uri şi de la ghişeele băncilor care
acceptă carduri
- plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilităţi/servicii
(electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă şi mobilă, TV cablu

26
etc.), în funcţie de convenţiile care se încheie cu societăţile furnizoare de
utilităţi/servicii
- reîncărcarea cartelelor de telefon mobil (Connex) de la ATM-urile BCR
- accesarea serviciului Mobile Banking BCR
 Suma necesara deschiderii contului de card 2,5 lei noi/25.000 lei vechi
 Comision de administrare a contului de card 12,5 lei noi/125.000 lei vechi
 Comision de emitere card de credit 12,5 lei noi/125.000 lei vechi
 Dobândă:  26% pe an

Avantaje:
 achiziţionarea de bunuri şi servicii, fără a dispune de numerar, de la orice
comerciant din ţară şi străinătate ce are afişată sigla MasterCard
 perioadă de graţie de maximum 50 zile pentru tranzacţiile efectuate la orice
comerciant (deţinătorul de card de credit BCR are facilitatea de a nu plăti, pe
toată durata lunii în care se fac tranzacţiile la comercianţi plus următoarele 20
de zile din luna calendaristică următoare, dobânda aferentă sumelor utilizate
din credit în luna respectivă pentru tranzacţii de plăţi, dacă aceste sume sunt
rambursate în totalitate pană la data scadenţei menţionată în extrasul de cont
pe care deţinătorul îl primeşte lunar prin poştă)
 acces la servicii conexe ce asigură un câştig de timp şi confort (Plăţi facturi la
ATM, Reîncărcare cartele telefon mobil-Connex)
 perioada mare de acordare a liniei de credit: 5 ani cu posibilitatea prelungirii
automate; pentru majorarea/diminuarea liniei de credit se intocmesc acte
aditionale
 suma minimă de plată este formată din: 100% dobânzi plus 100% comisioane
şi trebuie achitată în termen de 20 zile de la data extrasului
 accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din ţară şi din străinătate

In graficul de mai jos este prezentată poziţionarea cardului BCR MasterCard după
nivelul dobânzii practicat la data de 31.08.2005.

27
Nivel dobanda (%/an)
Pozitionare card de credit BCR MasterCard fata de produse similare ale bancilor concurente la
data de 31 august 2005 dupa nivelul de dobanda

35 29
28 28 27.75 26.5 27
30 26 26 25 26 25
25 20
20
15
10
5
0

a
ia

nk
ac

nk
nk
it
t
n
D

en
sc
R

os

an

ed
se

Ba
ri
BR
BC

Ba
ba
ea

m
p

Ti

lv
ei

Cr
nc

Ro
ns
m
an
si

a
iff

ca

ni

ph
Ba

an

ro

na
m
Ra

U
n

lo
Eu

Al
Ba

Tr

Ro

Fi

Ita
ca

a
nc

nc
n
Ba

Ba

Ba
Banca

In functie de nivelul dobanzii, BCR ocupa locul III la egalitate cu BRD si UniCredit,
principalul concurent fiind Banca Tiriac (20%/an).

In anul 2005 cel mai vandut card de debit a fosr Raiffeisen VISA Electron-
273.163 carduri iar de credit Raiffeisen MasterCard Standard Cu 41.882 carduri noi.
In categoria segmentului de piata Premium,VISA Gold de la Banca Transilvania
a fost cel mai vandut.
Au fost lansate,tocmai in scopul atragerii de noi clienti carduri cu reduceri si/sau
bonusuri.
Aceste reduceri/bonusuri se refera fie la perioada de gratie pemtru
rambursarea creditului(intre 40 de zile-Finansbank Card Avantaj si 55 de zile-Banc
Post American Expres) fie la reduceri pentru efectuarea platilor.Reducerile la sumele
platite sunt pe perioade determinate si iau fie forma unui discount(1-3% in cazul
cardurilor BCR) fie o reducere a dobanzilor(Euroline de la 26,9% la 9,9% pana la 30
iunie 2006.
Euroline Style Card ofera reduceri de 5-20% in anumite magazine.
In viitorul apropiat cordurile co-brand(proprietar vor lua o amploare deosebita.In
2005 cel mai vandut card proprietar a fost Sensiblu.
Alpha Bank a fost in 2005 emitentul cu cea mai mare medie a tranzactiilor pe
card dar si cu cea mai mare medie a rulajului pe card.
Cel mai dinamic emitent in 2005 a fost BRD-GSG cu 569 de noi contracte
pentru comercianti,2.573 POS noi,179 ATM,9 servicii/produse complet noi,din care
remarcabile 6 tipuri de card ’’editie limitata’’.

28