Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Energetica și Inginerie Electrică
Departamentul Electroenergetică și Electrotehnică

Proiect de curs
La disciplina ”Transportul şi distribuţia energiei electrice”

Tema: ”Proiectarea unei reţele electrice de transport”

A efectuat: Stud. gr. EE-141,

Ghervas Adrian

A verificat: Lect. univ.,

Guranda Vitalie

Chişinău 2017
 CUPRINS

SARCINA.......................................................................................................................................2

1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA UNEI REŢELE

ELECTRICE.............................................................................................................................3
1.1. Puterea activă debitată.......................................................................................................3
1.2. Puterea reactivă disponibilă...............................................................................................3
1.3. Bilanţul puterilor reactive..................................................................................................3
1.4. Puterea instalaţiilor de compensare...................................................................................4
1.5. Puterea aparentă de calcul..................................................................................................4

2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE.....................................................................6

2.1. Structura reţelei electrice...................................................................................................6
2.2. Configuraţia reţelei electrice..............................................................................................6
2.3. Fluxurile aproximative de putere în tronsoane..................................................................8
2.4. Stabilirea tensiunii nominale..............................................................................................9
2.5. Schemele electrice de conexiune a staţiilor de coborâre...................................................11
2.6. Dimensionarea transformatoarelor de forţă.......................................................................13
2.7. Dimensionarea liniilor electrice.........................................................................................13
2.8. Compararea tehnico-economică.........................................................................................15

3. CALCULUL REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE A REŢELEI ELECTRICE...................19

3.1. Schema echivalentă............................................................................................................19
3.2. Schema de calcul................................................................................................................20
3.3. Regimul normal de funcţionare.........................................................................................20
3.4. Regimul postavarie............................................................................................................25
3.5. Reglarea tensiunii...............................................................................................................27

4. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTORULUI..................................................................31

4.1. Sarcinile specifice..............................................................................................................31
4.2. Lungimile critice a deschiderii...........................................................................................32
4.3. Regimul iniţial de calcul....................................................................................................33
4.4. Săgeata maximă.................................................................................................................33
4.5. Curbele de montaj şi şablon...............................................................................................35

CONCLUZII...................................................................................................................................36
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................37

1
 SARCINA
Varianta: 4-9-29

De proiectat o reţea electrică cu tensiunea 35-220 kV menită să alimenteze o regiune cu

energie electrică, formată din 6 consumatori.
Datele necesare pentru proiectarea reţelei sunt prezentate în tabelele ce urmează.
Tabelul 1
Informaţia despre sursele de energie
Nodul A B
X 0 9
Coordonatele
Y 1 0
Puterea generată PG, MW 19 ∞
Factorul de putere cosφGi 0,8 0,8

Tabelul 2
Informaţia despre sarcini
Nodul 1 2 3 4 5 6
X 3 5 2 8 4 7
Coordonatele
Y 4 6 9 7 2 3
Sarcina maximă de iarnă Pci, MW 2 4 5 8 7 5
Factorul de putere cosci 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
Prezenţa consumatorului conform
Da Nu Da Da Da Da
categoriei de alimentare I/II

Tabelul 3
Informaţia despre reţeaua electrică
Tensiunea nominală a reţelei de joasă tensiune UnomJT, kV 11
Regim normal 1,02
Tensiunea la barele surselor de energie, %
Regim postavarie 1,07
Scara , km/cm 10
Durata de utilizare a maximului Tmax, h/an 4000
Durata anuală de funcţionare a instalaţiei Tf, h/an 8760
Perioada de studiu T, ani 10
Durata de viaţă Tsn, ani 25
Rata de actualizare i, % 11
Rata de creştere a sarcinii rs, % 0
Costul unui kW putere instalat la centrala etalon Cp, u.m./kW 800
Costul energiei electrice Cw, u.m./kWh 0,1
după presiunea dinamică a vântului III
Zona climaterică după grosimea stratului de chiciură IV
după temperatură IV
Tipul conductorului
Lungimea deschiderii, m 50  200

2
 1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA
UNEI REŢELE ELECTRICE

1.1. Puterea activă debitată

Puterea activă a surselor debitată în reţea se determină conform relaţiei:

n n

 PG  PA  PB  k s ( p )   Pci  P*   Pci

i 1 i 1

unde,  PG este puterea activă sumară a generatoarelor centralelor electrice din sistem furnizată în
reţeaua electrică proiectată, MW;
k s ( p ) - coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime active, k s ( p )  0,9  0,95 ;
n - numărul consumatorilor;
Pci - sarcina maximă de iarnă a consumatorului racordat în nodul „i”, MW;
P* - valoarea relativă sumară a pierderilor de putere pentru elementele reţelei electrice,
P*  0,05  0,075 ;

 PG  0,95  (2  4  5  8  7  5)  0, 05  (2  4  5  8  7  5)  31MW ;
1.2. Puterea reactivă disponibilă

Puterea reactivă disponibilă a surselor se determină după relaţia:

 QG  QA  QB ;
unde Q G este puterea reactivă disponibilă a surselor de alimentare, MVAr;
Q A , Q B - puterea reactivă a sursei A, respectiv a sursei B, MVAr;
QA  PA  tg A  19  0, 75  14, 25MVAr ,
QB  ( PG  PA )  tgB  (31  19)  0, 75  9 MVAr ,
Q G  QA  QB  14, 25  9  23, 25MVAr .

1.3. Bilanţul puterilor reactive

Puterea reactivă necesară pentru alimentarea consumatorilor este:

n m n

Q C  k s ( q )   Qci   (Qlj  Q j )  Q*  t   Sci ;

i 1 j 1 i 1

unde: k s ( q ) este coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime reactive, k s ( q )  0,95  1 ;

Qci - puterea reactivă maximă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVAr;
Qci  Pci  tgi ;
j - numărul de tronsoane ale reţelei electrice;
Qlj - pierderile de putere reactivă în tronsonul „j”, MVAr;
Q j - puterea reactivă, generată de linia „j”, MVAr;
Q* - valoarea pierderii de putere reactivă corespunzătoare fiecărei transformări,
Q*  0,1 ;
t – numărul treptelor de transformare, t  1 ;
S ci - puterea totală aparentă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVA;
Pci
Sci  ;
cos  ci

3
 Qc1  Pc1  tg1  2  0, 75  1,5MVAr ; Qc 2  Pc 2  tg2  4  0, 75  3MWAr;
Qc 3  Pc 3  tg3  5  0, 75  3, 75MVAr ; Qc 4  Pc 4  tg4  8  0, 75  6MVAr ;
Qc 5  Pc 5  tg5  7  0, 75  5, 25MVAr ; Qc 6  Pc 6  tg6  5  0, 75  3, 75MVAr ;
6

Q
i 1
ci  23, 25MVAr;

Pc1 2 Pc 2 4
Sc1    2,5MVA; Sc 2    5MVA;
cos 1 0,8 cos 2 0,8
Pc 3 5 Pc 4 8
Sc 3    6, 25MVA; Sc 4    10MVA :
cos 3 0,8 cos 4 0,8
Pc 5 7 Pc 6 5
Sc 5    8, 75MVA; Sc 6    6, 25MVA;
cos 5 0,8 cos 6 0,8
6

S
i 1
ci  38, 75MVA;
6 8 6

 QC  ks ( q)   Qci   (Qlj  Q j )  Q*  t   Sci  1 23, 25  0  0,11 38,75  27,125MVAr

i 1 j 1 i 1

1.4. Puterea instalaţiilor de compensare

Puterea reactivă sumară a instalaţilor de compensare:

 QIC   QG   QC  23, 25  25,96  2, 71MVAr;
Observăm că  QIC  0 ,deci rezultă că este necesar de a instala în nodurile consumatoare
surse suplimentare de putere reactivă. De regulă se instalează baterii de condensatoare.
n

Q ci  Q IC
23, 25  2, 71
tgb  i 1
n
  0, 663  tge  0, 4;
31
P
i 1
ci

Se alege: tg k  tge  0, 4;

Puterea reactivă a instalaţiilor de compensare:
Qic ,i  Pci  (tg ci  tg k );
Qic ,1  Pc1   tgc1  tgk   2   0, 75  0, 4   0, 7 MVAr;
Qic ,2  Pc 2   tgc 2  tgk   4   0,75  0, 4   1, 4 MVAr;
Qic ,3  Pc 3   tgc 3  tgk   5   0, 75  0, 4   1, 75 MVAr;
Qic ,4  Pc 4   tgc 4  tgk   8   0,75  0, 4   2,8 MVAr;
Qic ,5  Pc 5   tgc 5  tgk   7   0, 75  0, 4   2, 45 MVAr;
Qic ,6  Pc 6   tgc 6  tgk   5   0,75  0, 4   1, 75 MVAr.

1.5. Puterea aparentă de calcul

Puterea de calcul aparentă a consumatorilor se determină conform relaţiei:

S ki  Pki  jQki  Pci  j (Qci  Qic ,i );

4
S k1  Pc1  j (Qc1  Qic ,1 )  2  j (1,5  0, 7)  2  j 0,8MVA,
S k 2  Pc 2  j (Qc 2  Qic ,2 )  4  j (3  1, 4)  4  j1, 6 MVA,
S k 3  Pc 3  j (Qc 3  Qic ,3 )  5  j (3, 75  1, 75)  5  j 2MVA,
S k 4  Pc 4  j (Qc 4  Qic ,4 )  8  j (6  2,8)  8  j 3, 2 MVA,
S k 5  Pc 5  j (Qc 5  Qic ,5 )  7  j (5, 25  2, 45)  7  j 2,8MVA,
S k 6  Pc 6  j (Qc 6  Qic ,6 )  5  j (3, 75  1, 75)  5  j 2 MVA,

S А  PА  jQА  19  j14, 25MVA.

5
 2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE

2.1. Structura reţelei electrice

În dependenţa de structura schemei, reţelele electrice locale pot fi de configuraţie

arborescentă, de configuraţie arborescentă cu rezervare sau buclate rezervate (inelare, linie cu
alimentare de la două capete). În exemplul analizat se va realiza o reţea electrică structură căreia va
fi buclată rezervată, pe alocuri se va întâlni şi configuraţie arboriscentă, dat fiind faptul că există
noduri unde toţi consumatorii sunt de categoria a III-a.
Alimentarea consumatorilor de categoria III poate fi realizată cu o linie fără rezervă simplu
circuit. Conform indicaţiilor NAIE consumatorii de categoria I şi II trebuie să fie asiguraţi cu
energie electrică de către cel puţin două surse de alimentare (SA) independente.
La soluţionarea întrebărilor care ţin de alimentarea cu rezervă a consumatorilor de diferite
categorii, care sunt situaţi în aceeaşi regiune, iar în reţeaua electrică ei sunt prezentaţi ca un singur
nod, apare problema realizării alimentării separate a acestor consumatori. De aceea la alegerea
structurii reţelei, care alimentează unul sau mai multe noduri a reţelei, trebuie de executat
construcţia reţelei începând cu cea mai înaltă categorie din considerentele cerinţelor asigurării
consumatorilor cu energie electrică.
Schemele cu cele mai raţionale structuri a reţelei care au fost acceptate în procesul de
proiectare vor fi considerate când se va efectua alegerea variantelor posibile de configurare a reţelei.

2.2. Configuraţia reţelei electrice

Pentru alcătuirea variantelor de configuraţie trebuie să se respecte următoarele recomandări:

 Lungimea sumară a liniilor să fie cât mai mică.
 Transportul energiei electrice de la sursă până la punctul de consum trebuie să se realizeze pe
traseul cel mai scurt cu un număr minim de transformări.
 În regim normal de funcţionare toate liniile trebuia să fie încărcate.
 Structura reţelei electrice trebuie să fie realizată conform indicaţiilor prezentate în paragraful
precedent. În caz de regim de avarie liniile nu trebuie să fie supraîncărcate.

Centrul convenţional al sarcinilor electrice CSE a regiunii este calculată aproximativ pe baza
algoritmului de determinare a centrului de greutate pentru figuri netede de formă complexă.
Teritoriul regiunii este reprezentat printr-o suprafaţă cu noduri de consum de putere, care au drept
„forţă de greutate” – sarcina electrică. Astfel coordonatele centrului sistemului de forţe paralele –
CSE pot fi determinate după relaţia:
n n

 Pi  xi P  y i i
x0  i 1
n
; y0  i 1
n ,
P i 1
i P i 1
i

unde Pi este puterea activă a nodului „i”, MW;

xi, yi – coordonatele nodului „i”;
n – numărul nodurilor de consum de putere în reţeaua proiectată.

6
 6

P x i i
2 3  45  5 2  88  7  4  5 7
x0  i 1
  5, 258;
6
2 4587 5
P i 1
i

P  y i i
2 4  46  59  87  7  2  53
y0  i 1
  5, 226.
6
2 458 7 5
P
i 1
i

Se determină lungimile liniilor după scara indicată în sarcină   10 , conform formulei:

l ij    ( xi  x j ) 2  ( y i  y j ) 2 ;
Pentru varianta 1:
 xA  x3    y A  y3   10   0  2   1  9   82, 462 km;
2 2 2 2
l A3   

 x3  x2    y3  y2   10   2  5   9  6   42, 426 km;
2 2 2 2
l32   

 x2  x4    y2  y4   10   5  8   6  7   31, 623 km;
2 2 2 2
l24   

 x4  xB    y4  yB   10   8  9   7  0   70, 711 km;
2 2 2 2
l4 B   

 xB  x6    yB  y6   10   9  7   0  3  36,056 km;
2 2 2 2
lB 6   

 x6  x5    y6  y5   10   7  4   3  2   31, 623 km;
2 2 2 2
l65   

 x5  x1    y5  y1   10   4  3   2  4   22,361 km;
2 2 2 2
l51   

 x1  xA    y1  y A   10   3  0   4  1  42, 426 km;
2 2 2 2
l1 A   

Pentru varianta 2:
 x A  x1    y A  y1   10   0  3   1  4   42, 426 km;
2 2 2 2
l A1   

 x1  x3    y1  y3   10   3  2   4  9   51 km;
2 2 2 2
l13   

 x3  x2    y3  y2   10   2  5   9  6   42, 426 km;
2 2 2 2
l32   

 x2  x4    y2  y4   10   5  8   6  7   31, 623 km;
2 2 2 2
l24   

 x4  x6    y4  y6   10   8  7   7  3  41, 231 km;
2 2 2 2
l46   

 x6  xB    y6  yB   2 10   7  9   3  0    72,111km;
2 2 2 2
l6 B  2   

 x6  x5    y6  y5   10   7  4   3  2   31, 623 km;
2 2 2 2
l65   

 x5  xA    y5  y A   10   4  0   2  1  41, 231 km;
2 2 2 2
l5 A   

Tabelul 2.1. Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 1

tronson A-3 3-2 2-4 4-B B-6 6-5 5-1 1-A Ltot
lungimea, km 82,46 42,43 31,62 70,71 36,06 31,62 22,36 42,43 359,69
Tabelul 2.2. Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 2

7
 tronson A-1 1-3 3-2 2-4 4-6 2×6-B 6-5 5-A Ltot
lungimea, km 42,43 51 42,43 31,62 41,23 72,11 31,62 41,23 353,6
6

Fig.2.1. Schema rețelei pentru varianta 1 Fig.2.2. Schema rețelei pentru varianta 2

2.3. Fluxurile aproximative de putere în tronsoane

Calculul circulaţiilor aproximative de putere se efectuează fără considerarea pierderilor de

putere în tronsoanele reţelelor electrice. Se consideră că toate liniile au aceeaşi secţiune şi sînt
executate din acelaşi tip de material.

Varianta I:

Sk 6  l651 A324 B  Sk 5  l51 A324 B  Sk1  l1 A324 B  S A  l A324 B  S k 3  l324 B  S k 2  l24 B  S k 4  l4 B

SB6  
lB 651 A324 B
(5  j 2)  323,632  (7  j 2,8)  292, 01  (2  j 0,8)  269, 648  (19  j14, 25)  227, 222
 
359, 687
(5  j 2) 144,76  (4  j1, 6) 102,333  (8  j 3, 2)  70, 711
  4, 401  j 2, 44 MVA.
359, 687

Aplicând legea I a lui Kirchhoff:

S56  S k 6  S B 6  (5  j 2)  (4, 401  j 2, 44)  0,599  j 4, 44 MVA;
S15  S k 5  S56  (7  j 2,8)  (0,599  j 4, 44)  7,599  j 7, 24MVA;
S A1  S k 1  S15  (2  j 0,8)  (7,599  j 7, 24)  9,599  j8, 04 MVA;
S A3  S A  S A1  (19  j14, 25)  (9,599  j8, 04)  9, 401  j 6, 21MVA;
S32  S A3  S k 3  (9, 401  j 6, 21)  (5  j 2)  4, 401  j 4, 21MVA;
S 24  S32  S k 2  (4, 401  j 4, 21)  (4  j1, 6)  0, 401  j 2, 61MVA;
S B 4  S k 4  S24  (8  j 3, 2)  (0, 401  j 2, 6)  7,599  j 0,59 MVA;

8
 6
Verificare: S A  S B 6  S B 4   Ski
i 1
6

S
i 1
ki  (2  j 0,8)  (4  j1, 6)  (5  j 2)  (8  j3, 2)  (7  j 2,8)  (5  j 2)  31  j12, 4 MVA

S A  S B 6  S B 4  (19  j14, 25)  (4, 401  j 2, 44)  (7,599  j 0,59)  31  j12, 4 MVA

Varianta II

S k 5  l5 A13246  S A  l A13246  S k1  l13246  S k 3  l3246  S k 2  l246  S k 4  l46

S56  
l65 A13246
(7  j 2,8)  249,928  (19  j14, 25)  208, 697  (2  j 0,8) 166, 27
 
353, 662
(5  j 2) 115, 28  (4  j1, 6)  72,854  (8  j3, 2)  41, 231
  4,778  j 6,84MVA
353, 662

S A5  S k 5  S56  (7  j 2,8)  (4, 778  j 6,84)  11, 778  j 9, 64 MVA;

S A1  S A  S A5  19  j14, 25  (11, 778  j9, 64)  7, 222  j 4, 61MVA;
S13  S A1  S k1  (7, 222  j 4, 61)  (2  j 0,8)  5, 222  j 3,81MVA;
S32  S13  S k 3  (5, 222  j 3,81)  (5  j 2)  0, 222  j1,81MVA;
S 42  Sk 2  S32  (4  j1, 6)  (0, 222  j1,81)  3, 778  j 0, 21MVA;
S64  Sk 4  S 24  (8  j 3, 2)  (3, 778  j 0, 21)  11, 778  j 2,99 MVA;
S B 6   S56  S64  S k 6  (4, 778  j 6,84)  11, 778  j 2,99  5  j 2  12  j1,85MVA;
6
Verificare: S A  S B 6   S ki
i 1
6

S
i 1
ki  (2  j 0,8)  (4  j1, 6)  (5  j 2)  (8  j3, 2)  (7  j 2,8)  (5  j 2)  31  j12, 4 MVA

S A  S B 6  (19  j14, 25)  (12  j1,85)  31  j12, 4MVA.

2.4. Stabilirea tensiunii nominale

Tensiunea pe fiecare tronson a reţelei electrice se determină conform relaţiei lui Still:
U ecij  4,34 lij  0, 016 Pij ;
unde U ecij este tensiunea economică a tronsonului „ij”, kV;
l ij  lungimea tronsonului „ij”, km;
Pij  puterea activă a tronsonului „ij”, kW;

Varianta I:

9
 U ecB 6  4,34 lB 6  0, 016 PB 6  4,34 36, 056  4401  44, 782
U ec 65  4,34 l65  0, 016 P65  4,34 31, 623  0599  27,86
U ec 51  4,34 l51  0, 016 P51  4,34 22,361  7599  52, 07
U ec1 A  4,34 l1 A  0, 016 P1 A  4,34 42, 426  9599  60, 23
U ecA3  4,34 l A3  0, 016 PA3  4,34 82, 462  9401  66, 23
U ec 32  4, 34 l32  0, 016 P32  4,34 42, 426  4401  46,103
U ec 24  4, 34 l24  0, 016 P24  4,34 31, 623  0401  26,767
U ec 4 B  4,34 l4 B  0, 016 P4 B  4,34 70, 711  7599  60,183
S A3 11, 27
I A3   103  59,152 A  185 A;
3 U n 3 110

Deci, pentru varianta I se alege tensiunea nominală: U nom  110kV ;

Varianta II:
U ecB 6  4,34 lB 6  0, 016 PB 6  4,34 36, 056  12000  65,541 kV ;
U ec 56  4,34 l56  0, 016 P56  4,34 31, 623  4778  45,117 kV ;
U ecA5  4,34 l A5  0, 016 PA5  4,34 41, 231  11778  65, 773 kV ;
U ecA1  4,34 l A1  0, 016 PA1  4,34 42, 426  7222  54, 549 kV ;
U ec13  4,34 l13  0,016 P13  4,34 50,99  5222  50,341 kV ;
U ec 23  4,34 l23  0, 016 P23  4,34 42, 426  0, 222  29, 428 kV ;
U ec 42  4,34 l42  0, 016 P42  4,34 31, 623  41,644  41, 644 kV ;
U ec 64  4,34 l64  0, 016 P64  4,34 41, 231  11778  65, 773 kV ;

S A5 15, 22
I A1   103  79,886 A  185 A;
3 U n 3 110

Deci, pentru varianta II se alege tensiunea nominală: U nom  110kV ;

10
 2.5. Schemele electrice de conexiune a staţiilor de coborâre

Tipul schemei pe partea tensiunii înalte a staţiilor electrice se determină de categoria ei, rolul
şi poziţia în schema electrică. Schemele de conexiune ale staţiilor electrice se aleg în funcţie de
tensiunea nominală a tronsoanelor şi numărul de racordări în nod.
Pentru varianta I:
- pentru nodurile 1 – 6 se alege schema prezentată în fig.2.3;
Pentru varianta II:
- pentru nodul 6 se alege schema prezentată în fig.2.4;
- pentru nodurile 1-5 se alege schema prezentată în fig.2.3.

Fig.2.3. Schema de conexiune 110-5H ale staţiilor electrice, n=2.

11
Fig.2.4. Schema de conexiune 110-13H ale staţiilor electrice, n=4.

12
 2.6. Dimensionarea transformatoarelor de forţă

Toate staţiile electrice sunt prevăzute cu câte două transformatoare de putere.

Puterea nominală a transformatoarelor instalate în staţia „i” trebuie să respecte următoarea condiţie:
S
S nom,i  ki ;
k ss
unde, S ki este puterea aparentă de calcul în nodul „i”, S ki  Pki2  Qki2 ;
k ss  coeficientul de suprasarcină admisibilă, k ss  1,4;
Pk21  Qk21 22  0,82 Pk22  Qk22 42  1, 62
S TR
calc ,1    1,539 MVA; S TR
calc ,2    3, 077 MVA;
ka v 1, 4 kav 1, 4
Pk23  Qk23 52  2 2 Pk24  Qk24 82  3, 2 2
,3    3,847 MVA; ,4    6,154 MVA;
TR TR
Scalc Scalc
kav 1, 4 kav 1, 4
Pk25  Qk25 7 2  2,82 Pk26  Qk26 52  2 2
,5    5,385MVA; ,6    3,847 MVA;
TR TR
Scalc Scalc
kav 1, 4 kav 1, 4

Rezultatele se introduc în tab.2.3 şi se alege tipul transformatoarelor din tab.14.[1]

Tabelul 2.3
TR
S calc ,i
TR
S nom, i Tipul IT
U nom JT
U nom U sc , Psc , P0 , Q0 , Rt , xt ,
Nod
MVA MVA Tra-fo kV kV % kW kW kVar  
1 1,539 2,5 2xТМН-2500/110 110 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555
2 3,077 4 2xТMН-4000/110 110 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555
3 3,847 4 2xТMН-4000/110 110 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555
4 6,154 6,3 2xТMН-6300/110 110 11 10,5 33,5 11,5 63 16,6 220
5 5,385 6,3 2xТMH-6300/110 110 11 10,5 33,5 11,5 63 16,6 220
6 3,847 4 2xТMН-4000/110 110 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555

2.7. Dimensionarea liniilor electrice

Conform criteriului densităţii economice secţiunea economică se determină prin următoarea relaţie:
 i  I max,ij
Fecij  ;
j ec
unde,  i  coeficientul ce ia în consideraţie variaţia sarcinii în timp,  i  1,05;
A
j ec  densitatea economică, j ec  1,1 ;
mm 2
I max,ij  curentul maxim ce parcurge tronsonul „ij”,

S ij  10 3
I max,ij  ,A
3  U nom

Varianta I:

13
 S B 6 103 5, 033 103 S 103 4, 481 103
I max, B 6    26, 416 A; I max,56  56   23,519 A;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S15 103 10, 496 103 S A1 103 12,521 103
I max,15    55, 09 A; I max, A1    65, 718 A;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S A3 103 11, 267 103 S 103 6, 09 103
I max, A3    59,136 A; I max,32  32   31,964 A;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S 24 103 2, 64 103 S B 4 103 7,622 103
I max,24    13,856 A; I max, B 4    40, 005 A;
3 U nom 3 110 3  U nom 3 110

Varianta II:
S B 6 103 12,142 103 S 103 8,344 103
I max, B 6    63, 729 A; I max,56  56   43, 795 A;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S A5 103 15, 22 103 S 103 8,568 103
I max, A5    79,884 A; I max, A1  A1   44,97 A;
3  U nom 3 110 3  U nom 3 110
S13 103 6, 464 103 S 103 1,823 103
I max,13    33,927 A; I max,32  32   9,568 A;
3 U nom 3 110 3  U nom 3 110
S 24 103 3, 784 103 S64 103 12,152 103
I max,24    19,861A; I max,64    63, 781A;
3 U nom 3 110 3 U nom 3 110

Varianta I:
 i  I max, B 6 1, 05  26, 416  i  I max,56 1, 05  23,519
FecB 6    25, 216; Fec 56    22, 45;
jec 1,1 jec 1,1
 I 1, 05  55, 09  I 1, 05  65, 718
Fec15  i max,15   52,586; FecA1  i max, A1   62, 731;
jec 1,1 jec 1,1
 I 1, 05  59,136  I 1, 05  31,964
FecA3  i max, A3   56, 448; Fec 32  i max,32   30,511;
jec 1,1 jec 1,1
 I 1, 05 13,856  I 1, 05  40, 005
Fec 24  i max,24   13, 227; FecB 6  i max, B 6   38,187.
jec 1,1 jec 1,1
Varianta II:
 I 1, 05  63, 729  i  I max,56 1, 05  43, 795
FecB 6  i max, B 6   60,832; Fec 56    41,804;
jec 1,1 jec 1,1
 I 1, 05  79,884  I 1, 05  44,97
FecA5  i max, A5   76, 253; FecA1  i max, A1   42,926;
jec 1,1 jec 1,1
 I 1, 05  33,927  I 1, 05  9,568
Fec13  i max,13   32,385; Fec 32  i max,32   9,133;
jec 1,1 jec 1,1
 I 1, 05 19,861  I 1, 05  63, 781
Fec 24  i max,24   18,958; Fec 64  i max,64   60,882;
jec 1,1 jec 1,1

Se determină secţiunile economice ale tronsoanelor, rezultatele calculelor se introduc în

tab.2.4 şi tab.2.5 şi se alege secţiunea conductoarelor din tab.2[1]

Tabelul 2.4 Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta I

14
 r0 , xo , b0 , Rl , xl , Bl ,
Fec ,ij , mm 2 Tip l,
Trons.   6 S
conductor 10 km   10  6 S
km km km
15,1 15,8
B-6 25,216 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 36,06 93,03
5 7
13,2 13,9
5-6 22,45 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 31,62 81,58
8 1
1-5 52,586 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 22,36 9,39 9,84 57,69
17,8 18,6
A-1 62,731 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 42,43 109,47
2 7
34,6 36,2
A-3 56,448 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 82,46 212,75
3 8
17,8 18,6
3-2 30,511 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 42,43 109,47
2 7
13,2 13,9
2-4 13,227 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 31,62 81,58
8 1
31,1
B-4 38,187 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 70,71 29,7 182,43
1

Tabelul 2.5 Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta II

r0 , xo , b0 , Rl , xl , Bl ,
2 Tip l,
Trons. Fec ,ij , mm
conductor   6 S
 
km 10 10  6 S
km
km km
15,1 15,8
B-6 60,832 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 36,06 93,04
5 7
13,2 13,9
5-6 41,804 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 31,62 81,58
8 1
17,3 18,1
A-5 76,253 AC-96/16 0,42 0,44 2,58 41,23 106,37
2 4
18,2
A-1 42,926 AC-70/11 0,33 0,43 2,65 42,43 14 112,44
5
21,4 22,4
1-3 32,385 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 51 131,58
2 4
17,8 18,6
3-2 9,133 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 42,43 109,47
2 7
13,2 13,9
2-4 18,958 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 31,62 81,58
8 1
17,3 18,1
6-4 60,882 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 41,23 106,37
2 4

2.8. Compararea tehnico-economică

Pentru a determina soluţia optimă de alimentare a consumatorilor este necesar de efectuat o

comparare a unei serii de variante de alimentare a consumatorilor. În calculul economic financiar un
moment extrem de important este factorul timp. În majoritatea cazurilor acest lucru este realizat
prin actualizarea tuturor cheltuielilor şi veniturilor indiferente de natura lor.
În energetică, în majoritatea cazurilor, pentru a determina soluţia optimă se utilizează
metoda CTA.

15
 Varianta I. CTAI  CTA ILE  CTAIST
CTA ILE  I LE  ELE  CPW ' LE
unde I LE sunt investiţiile sumare în liniile reţelei electrice, u.m.;
ELE - coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, dar
şi de valoarea remanentă a liniilor electrice;
CPW ' LE - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m.
m
I LE   K LE  L
i 1

unde K LE este costul specific al liniei electrice (pentru LE simplu circuit K LE  50000u.m. , iar în
cazul LE dublu circuit K LE  75000u.m. );
L - lungimea liniei electrice, km;
m - numărul liniilor electrice.
8
I LE   K LE  L  50000  (82, 462  42, 426  31, 623  70, 711  36, 056  31, 623  22,361  42, 426)  17 984367,5 u.m.
i 1

ELE  1  pi , r  T   rem
unde pi , r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii
(pentru LE 110kV pi , r  1,75% , conform tab.3 [3, pag.61]).

T - durata de actualizare a perioadei de studiu;
 rem - cota procentuală din valoarea remanentă a instalaţiei.
 1  (1  i ) T 1  (1  0,11) 010
T    5,889
i 0,11
unde  este anul de actualizare, care, în majoritatea cazurilor, se acceptă egal cu zero;
T - perioada de studiu, ani;
i - rata de actualizare.
 T   10 
 rem   1    (1  i ) T  1    (1  0,11) 10  0, 211
 Tsn   25 
unde Tsn este durata de viaţă a liniilor electrice.

ELE  1  pi , r  T   rem  1  0, 0175  5,889  0, 211  0,892 CPW ' LE  P'C pw
'

unde P ' sunt pierderile variabile în liniile electrice, kW;

- costul specific al pierderilor variabile de putere şi energie, C pw  C p  K p    C w  K w ;
' '
C pw
 - durata de calcul a consumurilor proprii tehnologice de energie, h/an,
2 2
 Tmax   4000 
   0,124  4   T f   0,124  4   8760  2405h / an
 10   10 
8
P '   3  I i2  Ri  3  26, 4012 15,15  23,514 2 13, 28  55,1112  9,39  65,7132  17,82 
i 1

59,1522  34, 63  31,9642 17,82  13,856 2 13, 28  39,9952  29, 7   938, 415kW
Dacă rata de creştere a sarcinii este nulă, atunci costul specific al pierderilor variabile de putere şi
energie se determină după relaţia:

'
C pw  C p    Cw  T  800  2405  0,10  5,889  2216 u.m.
CPW 'LE  938, 415  2216  2 079527,15 u.m.
Astfel: CTAILE  I LE  ELE  CPW 'LE  17984367,5  0,892  2079527,15  18116882, 4 u.m.
CTA IST  I ST  EST  CPW ' ST CPW "ST
unde I ST sunt investiţiile sumare în staţiile reţelei electrice, u.m.;

16
 EST - coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, dar
şi de valoarea remanentă a staţiilor de transformare;
CPW ' ST - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m;
CPW "ST - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi
energie, u.m
n n
I ST   nIA  K IA   nTR  K TR
1 1

unde K IA este costul unui întrerupător (se aceptă K IA  18000u.m. );

nIA - numărul întrerupătoarelor din staţie;
K TR - costul unui transformator de putere, u.m.;
nTR - numărul transformatoarelor de putere din staţie;
n - numărul staţiilor electrice.
6 6
I ST   nIA  K IA   nTR  KTR  6  3  18000  1 2  55000  3  2  63000  2  2  72000  1100 000 u.m.
1 1

EST  1  pi , r  T   rem
unde pi , r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii
(pentru ST 110kV pi , r  3,3% , conform tab.3 [3, pag.61]).

EST  1  pi , r  T   rem  1  0, 033  5,889  0, 211  0,983
CPW ' ST  P 'C pw
'

unde P ' sunt pierderile variabile în transformatoarele de forţă din staţii, kW;
2 2 2 2 2
6
Psc 2 22  2,15  22  4,31  22  5,39  33,5  8,62  33,5  7,54 
P '    k si              
i 1 nTR 2  2,5  2  4  2  4  2  6,3  2  6,3 
2
22  5,39 
    116, 204 kW
2  4 
CPW 'ST  P ' C pw
'
 116, 204  2216  257 507, 73 u.m.
CPW "ST  P"C "
pwt

unde P" sunt pierderile constante în transformatoarele de forţă, kW;

C" pwt - costul specific al pierderilor constante de putere şi energie,

C"
pwt  C p  Tf  Cw  T
6
P "   nTR  P0  6  2  (1 5  3  5  2 11,5)  516 kW
i 1

C pwt  C p  T f  Cw  T  800  8760  0,10  5,889  5959 u.m.
"

CPW "ST  P " C "pwt  516  5959  3074844 u.m.

Astfel:
CTAIST  I ST  EST  CPW 'ST  CPW "ST  1100000  0,983  257507, 73  3074844  4 413689, 09 u.m.
Deci: CTAI  CTAILE  CTAIST  18116882, 4  4 413689, 09  22530571,53 u.m.

Varianta II. CTA II  CTA IILE  CTA IIST

17
 8
I LE   K LE  L  75000  36, 056  50000  (42, 426  50,99  42, 426  31, 623  41, 231  31, 623 
i 1

41, 231)  16 781697, 2 u.m.


ELE  1  pi , r  T   rem  1  0, 0175  5,889  0, 211  0,892
8
P '   3  I i2  Ri  3   28,1332 15,15  22, 622 2 13, 28  43, 039 2 17,32  84, 2412  17,82  73, 0092  21, 42 
i 1

45,1912 17,82  23, 6712 13, 28  25, 7712 17,32  39, 207 2 15,15)  1146,36 kW

'
C pw  C p    Cw  T  800  2405  0,10  5,889  2216 u.m.
CPW 'LE  1146,36  2216  2540340,14 u.m.
Astfel: CTAIILE  I LE  ELE  CPW 'LE  15429615,5  0,892  2540340,14  17 505 433, 26 u.m.
6 6
I ST   nIA  K IA   nTR  KTR  (5  3  1 8) 18000  1  2  55000  3  2  63000  2  2  72000  1190 000u.m.
1 1

EST  1  pi , r  T   rem  1  0, 033  5,889  0, 211  0,983
2 2 2 2 2
P 6
22  2,15  22  4,31  22  5,39  33,5  8,62  33,5  7,54 
P '   sc  k si2              
i 1 nTR 2  2,5  2  4  2  4  2  6,3  2  6,3 
2
22  5,39 
    116, 204 kW
2  4 
CPW 'ST  P ' C pw
'
 116, 204  2216  257507, 73 u.m.
6
P "   nTR  P0  6  2  (1  5  3  5  2 11,5)  516 kW
i 1

C pwt  C p  T f  Cw  T  800  8760  0,10  5,889  5959 u.m.
"

CPW "ST  P " C "pwt  516  5959  3074844 u.m.

Astfel:
CTAIIST  I ST  EST  CPW 'ST  CPW "ST  1190000  0,983  257507, 73  3074844  4502162,15 u.m.
Deci: CTAII  CTAIILE  CTAIIST  17505433, 26  4502162,15  22 007595, 41u.m.

CTAI  CTAII 22530571,53  22 007 595, 41

%  100%  100%  2,321%
CTAI 22530571,53
Din calculele efectuate mai sus reiese că a doua varianta este mai potrivită din punct de vedere
economic, însă diferența procentuală dintre cheltuielile totale actualizate pentru cele două variante
constituie doar 2,321 %. Reieșind din aceste considerente se poate accepta I variantă de configurare
a rețelei electrice.

18
3. CALCULUL REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE A REŢELEI ELECTRICE

3.1. Schema echivalentă

Fig.3.1. Schema echivalentă a reţelei electrice.

19
 3.2. Schema de calcul

Fig.3.2. Schema de calcul a reţelei electrice.

3.3. Regimul normal de funcţionare

Calculul regimului permanent de funcţionare se începe cu determinarea puterilor de calcul

ale consumatorilor în toate nodurile luând în consideraţie pierderile de putere în TR şi LEA.
Se determină pierderile de putere activă şi reactivă în transformatoare:

Psc ,i
Pt ,i   k in2 ,i ;
2
2
Psc ,1 3
22 10  2,15 
Pt ,1   kin2 ,1     0, 008MW ;
2 2  2,5 
2
Psc ,2 22 103  4,31 
Pt ,2  k 2
in ,2     0, 013MW ;
2 2  4 
2
Psc ,3 22 103  5,39 
Pt ,3  k 2
in ,3     0, 02MW ;
2 2  4 
2
Psc ,4 33,5 103  8, 62 
Pt ,4  k 2
in ,4     0, 031MW ;
2 2  6,3 
2
Psc ,5 33,5 103  7,54 
Pt ,5  k 2
in ,5     0, 024 MW ;
2 2  6,3 
2
Psc ,6 22 103  5,39 
Pt ,6   kin2 ,6     0, 02 MW ;
2 2  4 

20
 U sc ,i S nom,i
Qt ,i    k in2 ,i ;
100 2
2
U S 10,5 2,5  2,15 
Qt ,1  sc ,1  nom ,1  kin2 ,1     0, 097 MVAr ;
100 2 100 2  2,5 
2
U sc ,2 S nom ,2 2 10,5 4  4,31 
Qt ,2    kin ,2      0, 244MVAr ;
100 2 100 2  4 
2
U sc ,3 S nom ,3 2 10,5 4  5,39 
Qt ,3    kin ,3      0,381MVAr ;
100 2 100 2  4 
2
U S 10,5 6,3  8, 62 
Qt ,4  sc ,4  nom ,4  kin2 ,4     0, 619 MVAr ;
100 2 100 2  6,3 
2
U S 10,5 6,3  7,54 
Qt ,5  sc ,5  nom,5  kin2 ,5     0, 474MVAr ;
100 2 100 2  6,3 
2
U sc ,6 S nom ,6 2 10,5 4  5,39 
Qt ,6    kin ,6      0,381MVAr ;
100 2 100 2  4 

Se determină puterea reactivă generată în LEA conform relaţiei:

Bij  U nom
2

Qij  ;
2
B32 U nom
2
109, 47 106 1102
Q32    0, 662MVar ;
2 2
B24 U nom
2
81,58 106 1102
Q24    0, 494MVar ;
2 2
B U 2 182, 43 106 1102
Q4 B  4 B nom   1,104MVar ;
2 2
B U 2 93, 03 106 1102
QB 6  B 6 nom   0,563MVar;
2 2
B U 2 81,58 106 1102
Q65  65 nom   0, 494MVar ;
2 2
B51 U nom
2
57, 69 106 1102
Q51    0,349MVar ;
2 2
B U 2 109, 47 106 1102
Q1 A  1 A nom   0, 662MVar ;
2 2
B U 2 212,75 106 1102
QA3  A3 nom   1, 287 MVar ;
2 2

Se determină sarcinile de calcul precizate ale consumatorilor:

S k1  S1  (Pt1  jQt1 )  2  P0t1  j Q0t1   jQAII1  jQ15I  (2  j 0,8)  (0, 004  j 0, 05) 
2  0, 005  j 0, 0375   j 0, 662  j 0,349  2, 018  j 0, 039 MVA;
Sk 2  S2  (Pt 2  j Qt 2 )  2  P0t 2  jQ0t 2   jQ32II  jQ24I  (4  j1,6)  (0, 007  j 0,124) 
2  0, 005  j 0,0375   j 0, 662  j 0, 494  4, 023  j0, 763MVA;

21
 S k 3  S3   Pt 3  j Qt 3   2  P0t 3  jQ0t 3   jQAII3  jQ32I  (5  j 2)  (0, 01  j 0,124) 
2  0, 005  j 0, 0375   j 0, 662  j1, 287  5, 03  j 0,507 MVA;
S k 4  S 4   Pt 4  j Qt 4   2  P0t 4  jQ0t 4   jQ24II  jQBI 4  (8  j 3, 2) 
(0, 016  j 0,316)  2  0, 0115  j 0, 063   j 0, 494  j1,104  8,054  j 2,348MVA;
Sk 5  S5   Pt 5  jQt 5   2  P0t 5  jQ0t 5   jQ15II  jQ56I  (7  j 2,8)  (0, 012  j 0, 242) 
2  0, 0115  j 0, 063  j 0,349  j 0, 494  7, 047  j 2,557 MVA;
Sk 6  S6   Pt 6  j Qt 6   2  P0t 6  jQ0t 6   jQ56II  jQBII6  (5  j 2)  (0,01  j 0,194) 
2  0, 005  j 0, 0375   j 0, 494  j 0,563  5, 03  j1, 4 MVA;

Pe baza valorilor precizate a puterilor de calcul în noduri vom determina fluxurile de putere
în tronsoane precizate pentru schema echivalentă de calcul. În aceste calcule în locul lungimii liniei
se va folosi impedanţele lor.

Sk 6  Z 651 A324 B  Sk 5  Z51 A324 B  Sk 1  Z1 A324 B  S A  Z A324 B  Sk 3  Z 324 B  S k 2  Z 24 B  Sk 4  Z 4 B

SB6  
Z B 651 A324 B
(5, 03  j1, 4)  (135,92  j142,39)  (7, 047  j 2,557)  (122, 64  j128, 48)  (2, 018  j 0, 039)  (113, 25  j118, 64

151, 07  j158, 26
(19  j14, 25)  (95, 43  j99,97)  (5, 03  j 0,507)  (60,8  j 63, 69)  (4, 023  j 0, 763)  (42,98  j 45, 02)
 
151, 07  j158, 26
(8, 054  j 2,348)  (29, 7  j 31,11)
  4,509  j 4,813MVA
151, 07  j158, 26

S56  S k 6  S B 6  (5, 03  j1, 4)  (4,509  j 4,813)  0,521  j 6, 213MVA;

S15  S k 5  S56  (7, 047  j 2,557)  (0,521  j 6, 213)  7,568  j8, 77 MVA;
S A1  S k1  S15  (2, 018  j 0, 039)  (7,568  j8, 77)  9,586  j8, 73MVA;
S A3  S A  S A1  (19  j14, 25)  (9,586  j8, 73)  9, 414  j5,519MVA;
S32  S A3  S k 3  (9, 414  j 5,519)  (5, 03  j 0,507)  4,384  j 5, 012 MVA;
S 24  S32  Sk 2  (4,384  j5, 012)  (4, 023  j 0, 763)  0,361  j 4, 249 MVA;
S B 4  S k 4  S24  (8, 054  j 2,348)  (0,361  j 4, 249)  7, 693  j1,901MVA;

6
Verificare: S A  S B 6  S B 4   Ski
i 1
19  j14, 25  (4,509  j 4,813)  (7, 693  j1,901)  31, 202  j 7,536
2, 018  j 0, 039  4, 023  j 0,763  5, 03  j 0,507  8, 054  j 2,348  7, 047  j 2,557 
5, 03  j1, 4  31, 202  j 7,536
Pentru a determina tensiunile în noduri întâi trebuie de determinat pierderile de puteri în
regim maxim de funcţionare. Se determină nodurile sarcina căruia se alimentează din două părţi,
numite noduri de separare. După ce s-au determinat nodurile de separare se secţionează

22
convenţional reţeaua electrică în dreptul nodurilor de separare şi în dreptul nodului-sursă unde este
indicată tensiunea.

Schema I:

S BII6  S B 6  4,509  j 4,813MVA;

2
S BII6 4,5092  4,8132
S B 6  2
  RB 6  jX B 6     15,15  j15,87   0, 054  j 0, 057 MVA;
U nom 1102
S BI 6  S BII6  S B 6  (4,509  j 4,813)  (0, 054  j 0, 057)  4,564  j 4, 756MVA;
U B  1,02  U n  1,02 110  112,2kV

PBI6  RB 6  QBI 6  X B 6 4,564 15,15  4,756 15,87

U B 6    0, 056 kV ;
UB 112, 2
U 6  U B  U B 6  112, 2  (0, 056)  112, 256 kV ;

Schema II:

S AII1  S A1  9,586  j8, 731MVA;

2
S AII1 9,5862  8, 7312
S A1  2
  RA1  jX A1     17,82  j18,67   0, 248  j 0, 259MVA;
U nom 1102
S AI 1  S AII1  S A1  (9,586  j8, 731)  (0, 248  j 0, 259)  9,833  j8,99MVA;

S15II  S AI 1  Sk1  (9,833  j8,99)  (2, 018  j 0, 039)  7,815  j9, 029MVA;
2
S15II 7,8152  9, 0292
S15  2
  R15  jX 15     9,39  j 9,84   0,111  j 0,116MVA;
U nom 1102
S15I  S15II  S15  (7,815  j 9, 029)  (0,111  j 0,116)  7,926  j9,145MVA;

S56II  S15I  Sk 5  (7, 926  j 9,145)  (7, 047  j 2,557)  0,879  j 6, 588MVA;
2
S56II 0,8792  6,5882
S56  2
  R56  jX 56     13, 28  j13,91  0, 048  j 0, 051MVA;
U nom 1102

P56II  R56  Q56II  X 56 0,927 13, 28  6, 639 13,91

U 56    0,932 kV ;
U6 112, 256
U 5  U 6  U 56  112, 256  0,932  113,189 kV ;

23
 P15II  R15  Q15II  X 15 7,926  9,39  9,145  9,84
U15    1, 453 kV ;
U5 113,189
U1  U 5  U15  113,189  1, 453  114, 641kV ;

PAII1  RA1  QAII1  X A1 9,833 17,82  8,99 18, 67

U A1    2,993 kV ;
U1 114,641
U A  U1  U A1  114, 641  2,993  117, 634 kV ;

Schema III:

S 24II  S24  0,361  j 4, 249MVA;

2
S24II 0,3612  4, 2492
S 24  2
  R24  jX 24     13, 28  j13,91  0, 02  j 0, 021MVA;
U nom 1102
S 24I  S24II  S 24  (0,361  j 4, 249)  (0, 02  j 0, 021)  0,381  4, 27 MVA;

S32II  S I 24  S k 2  4, 404  j 5, 033MVA;

2
S32II 4, 4042  5, 0332
S32  2
  R32  jX 32     17,82  j18,67   0, 066  j 0, 069MVA;
U nom 1102
S32I  S32II  S32  (4, 404  j 5, 033)  (0, 066  j 0, 069)  4, 47  5,102MVA;
S AII3  S I 32  S k 3  9,5  j 5, 609 MVA;
2
S AII3 9,52  5, 609 2
S A3  2
  RA3  jX A3     34,63  j 36, 28   0,348  j 0,365MVA;
U nom 1102
S AI 3  S AII3  S A3  (9,5  j 5, 609)  (0,348  j 0,365)  9,848  5,974 MVA;

PAI3  RA3  QAI 3  X A3 9,848  34, 63  5,974  36, 28

U A3    4, 742 kV ;
UA 117, 634
U 3  U A  U A3  117, 634  4, 742  112,892 kV ;

P32I  R32  Q32I  X 32 4, 47 17,82  5,102 18, 67

U 32    1,549 kV ;
U3 112,892
U 2  U 3  U 32  112,892  1,549  111,343 kV ;

P24I  R24  Q24I  X 24 0,38113, 28  4, 27 13,91

U 24    0,579 kV ;
U2 111,343
U 4  U 2  U 24  111,343  0,579  110, 764 kV ;

24
Schema IV:

S BII4  S B 4  7, 693  j1,901MVA;

2
S BII4 7, 6932  1,9012
S B 4  2
  RB 4  jX B 4     29, 7  j 31,11  0,154  j 0,161MVA;
U nom 1102
S BI 4  S BII4  S B 4  (7, 693  j1,901)  (0,154  j 0,161)  7,847  j1, 74MVA;

PBI4  RB 4  QBI 4  X B 4 7,847  29, 7  1, 74  31,11

U B 4    1,595 kV ;
UB 112, 2
U 4  U B  U B 4  112, 2  1,595  110, 605 kV ;

UB U4 117, 634  110, 605

%  100%  100%  5,975%;
UB 117, 634

3.4. Regimul postavarie

Se va decupla tronsonul A3.

Schema I:

S 23II  S k 3  5, 03  j 0,507 MVA;

25
 2
S 23II 5, 032  0,507 2
S 23  2
  R23  jX 23     17,82  j18, 67   0, 038  j 0, 039MVA;
U nom 1102
S 23I  S 23II  S23  (5, 03  j 0,507)  (0, 038  j 0, 039)  5, 068  j 0,546 MVA;

S42II  S23I  Sk 2  (5, 068  j 0, 546)  (4, 023  j 0, 763)  9, 09  j1,309MVA;

2
S42II 9, 092  1,3092
S 42  2
  R42  jX 42     13, 28  j13,91  0, 093  j 0, 097 MVA;
U nom 1102
S 42I  S42II  S 42  (9, 09  j1,309)  (0, 093  j 0, 097)  9,183  j1, 406 VA;

S BII4  S42I  S k 4  (9,183  j1, 406)  (8,054  j 2,348)  17, 237  j 3, 754 MVA;
2
S BII4 17, 237 2  3, 7542
S B 4  2
  RB 4  jX B 4     29, 7  j 31,11  0, 765  j 0,8MVA;
U nom 1102
S BI 4  S BII4  S B 4  (17, 237  j 3, 754)  (0,764  j 0,8)  18, 001  j 4,554MVA;
U B  1,07 U n  1,07 110  117,7kV

PBI4  RB 4  QBI 4  X B 4 18, 001  29, 7  4,554  31,11

U B 4    5, 746 kV ;
UB 117, 7
U 4  U B  U B 4  117,7  5,746  111,954 kV ;
P42I  R42  Q42I  X 42 9,183 13, 28  1, 406 13,91
U 42    1, 264 kV ;
U4 111,954
U 2  U 4  U 42  111,954  1, 264  110, 69 kV ;

P23I  R23  Q23I  X 23 5, 068 17,82  0,546 18,67

U 23    0,954 kV ;
U2 110,69
U 3  U 2  U 23  110, 69  0,954  109, 736 kV ;

Schema II:

S AI 1  S A  19  j14, 25MVA;
2
S AI 1 192  14, 252
S A1  2
  RA1  jX A1     17,82  j18, 67   0,831  j 0,87 MVA;
U nom 1102
S AII1  S AI 1  S A1  (19  j14, 25)  (0,831  j 0,87)  18,169  j13,38MVA;

S15I  S AII1  S k1  (18,169  j13,38)  (2,018  j 0, 039)  16,151  j13, 419MVA;

2
S15I 16,1512  13, 4192
S15  2
  R15  jX 15     9,39  j 9,84   0,342  j 0,359MVA;
U nom 1102

26
S15II  S15I  S15  (16,151  j13, 419)  (0,342  j 0,359)  15,809  j13, 06MVA;

S56I  S15II  Sk 5  (15,809  j13, 06)  (7,047  j 2,557)  8, 762  j10,503MVA;

2
S56I 8,7622  10,5032
S56  2
  R56  jX 56     13, 28  j13,91  0, 205  j 0, 215MVA;
U nom 1102
S56II  S56I  S56  (8, 762  j10,503)  (0, 205  j 0, 215)  8,557  j10, 288MVA;
S6IIB  S56I  S k 6  (8,557  j10, 288)  (5, 03  j1, 4)  3,527  j8,888MVA;
2
S6I B 3,527 2  8,8882
S6 B  2
  R6 B  jX 6 B     15,15  j15,87   0,114  j 0,12 MVA;
U nom 1102
S6IIB  S6I B  S 6 B  (3,527  j 8,888)  (0,114  j 0,12)  3, 412  j8, 768MVA;

P6IIB  R6 B  Q6IIB  X 6 B 3, 412 15,15  8, 768 15,87

U 6 B    1, 621 kV ;
UB 117, 7
U 6  U B  U 5 B  117,7  1,621  119,321 kV ;
P56II  R56  Q56II  X 56 8,557 13, 28  10, 288 13,91
U 56    2,152 kV ;
U6 119,321
U 5  U 6  U 56  119,321  2,152  121, 473 kV ;
P15II  R15  Q15II  X 15 15,809  9,39  13,38  9,84
U15    2, 28 kV ;
U5 121, 473
U1  U 5  U15  121, 473  2, 28  123, 753 kV ;
PAII1  RA1  QAII1  X A1 18,169 17,82  13,38 18,67
U A1    4, 635 kV ;
U1 123, 753
U A  U1  U1 A  123, 753  4, 635  128,388 kV ;

U A  U3 128,388  109, 736

%  100%  100%  14,528%.
UA 128,388

3.5. Reglarea tensiunii

Reglarea tensiunii în reţeaua electrică proiectată se poate de realizat atât pe barele sursei de
alimentare cît şi la staţiile principale de coborâre. Numărul prizelor la care trebuie să funcţioneze
transformatorul se determină conform relaţiei:
 k  100
 i ,d   ti ,d  1  ;
 k ti , nom  a%
U
unde, k ti ,nom  raportul de transformare nominal, k ti , nom  nom1 ;
U nom 2
U nom1 , U nom 2  tensiunea nominală primară şi secundară;
U iI
k ti , d  raportul de transformare dorit, k ti ,d  ;
U c ,d
U iI  U i  U ti ;
U i  tensiunea impusă nodului „i”;
U ti  pierderile de tensiune în transformator care se determină conform relaţiei:

27
 Pri  Rti  Qri  X ti
U ti  ;
2 U i
U c , d  tensiunea
reţelei de joasă tensiune, U c ,d  11kV ;
a %  valoarea procentuală a unei prize faţă de tensiunea nominală.

Nodul 1:

Pr1  Rt1  Qr1  X t1 2, 018  46, 6  0, 039  555

U t1    0,316 kV ;
2  U1 2 114, 641
U1I  U1  U t1  114, 641  0,316  114,325 kV ;
U1I 114,325 U nom1 110
kt1, d    10,393; kt1,nom    10;
U c1,d 11 U nom 2 11
 k  100  10,393  100
1,d   t1, d  1    1   2, 209; 1,r  2;
 kt1,nom  a%  10  1, 78
   a%   2 1, 78 
kt1, r  kt1, nom  1  1,r   10  1    10,356;
 100   100 
U1I 114,325
U1II    11, 04 kV ;
kt1,r 10,356

Nodul 2:

Pr 2  Rt 2  Qr 2  X t 2 4,023  46, 6  0, 763  555

U t 2    2, 743 kV ;
2 U 2 2 111,343
U 2I  U 2  U t 2  111,343  2, 743  108, 6 kV ;
U 2I 108, 6 U nom1 110
kt 2, d    9,873; kt 2,nom    10;
U c 2,d 11 U nom 2 11
 k  100  9,873  100
 2,d   t 2,d  1    1   0, 715;  2,r  1;
 kt 2,nom  a%  10  1, 78
   a%   1 1, 78 
kt 2, r  kt 2,nom  1  2,r   10  1    9,822;
 100   100 
U 2I 108, 6
U 2II    11, 057 kV ;
kt 2,r 9,822

Nodul 3:

Pr 3  Rt 3  Qr 3  X t 3 5, 03  46, 6  0,507  555

U t 3    2, 284 kV ;
2 U 3 2 112,892
U 3I  U 3  U t 3  112,892  2, 284  110, 608 kV ;
U 3I 110, 608 U nom1 110
kt 3, d    10, 055; kt 3,nom    10;
U c 3,d 11 U nom 2 11

28
  k  100  10, 055  100
 3,d   t 3,d  1    1   0,31;  3, r  0;
k
 t 3,nom  a %  10  1, 78
   a%   0 1, 78 
kt 3, r  kt 3,nom  1  3,r   10   1    10;
 100   100 
U 3I 110, 608
U 3II    11, 061 kV ;
kt 3, r 10
Nodul 4:

Pr 4  Rt 4  Qr 4  X t 4 8, 054 16, 6  2,348  220

U t 4    2,94 kV ;
2 U 4 2 110, 605
U 4I  U 4  U t 4  110, 605  2,94  107, 665 kV ;
U 4I 107, 665 U nom1 110
kt 4, d    9, 788; kt 4,nom    10;
U c 4,d 11 U nom 2 11
 k  100  9, 788  100
 4,d   t 4, d  1    1   1,192;  4,r  1;
 k t 4, nom  a %  10  1, 78
   a%   1 1, 78 
kt 4, r  kt 4,nom  1  4,r   10  1    9,822;
 100   100 
U 4I 107, 665
U II
4   10,962 kV ;
kt 4, r 9,822

Nodul 5:

Pr 5  Rt 5  Qr 5  X t 5 7, 047 16, 6  2,557  220

U t 5    3, 002 kV ;
2 U 5 2 113,189
U 5I  U 5  U t 5  113,189  3, 002  110,187 kV ;
U 5I 110,187 U nom1 110
kt 5, d    10, 017; kt 5,nom    10;
U c 5,d 11 U nom 2 11
 k  100  10, 017  100
 5,d   t 5,d  1    1   0, 096;  5,r  0;
 k t 5, nom  a %  10  1, 78
   a%   0 1, 78 
kt 5, r  kt 5,nom  1  5,r   10  1    10;
 100   100 
U 5I 110,187
U II
5   11, 019kV ;
kt 5, r 10

Nodul 6:

Pr 6  Rt 6  Qr 6  X t 6 5, 03  46,6  1, 4  555
U t 6    4,505 kV ;
2 U 6 2 112, 256
U 6I  U 6  U t 6  112, 256  4,505  107, 751kV ;
U 6I 107, 751 U nom1 110
kt 6, d    9, 796; k t 6,nom    10;
U c 6,d 11 U nom 2 11

29
 k  100  9, 796  100
 6,d   t 6,d  1    1   1,149;  6,r  1;
k
 t ,nom  a %  10  1, 78
   a%   1 1, 78 
kt 6, r  kt 6,nom  1  6,r   10  1    9,822;
 100   100 
U 6I 107, 751
U 6II    10,97 kV .
kt 6,r 9,822

30
 4. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTORULUI
Se alege conductorul AL-OT – 70/11.
Conform raionului climateric după presiunea dinamică a vântului III se alege V  32 m s ,
conform tab.2.5.1, NAIE 2003.
Conform raionului climateric după grosimea stratului de chiciură 4 se alege bc  15 mm ,
conform tab. 2.5.3, NAIE 2003.
Date impuse:
 c  12 daN ; tm  30 C ; G  276 Kg ;
mm 2 Km
   12 daN ; tc  7 C ; FAl  68 mm 2 ;
mm 2
 exp  9 daN ; texp  7 C ; FOt  11,3 mm 2 ;
mm 2
E  8, 25 103 daN ; tm  35 C ; d  13,5 mm;
mm 2
  19, 2 106 ; V  32 m .
s

4.1. Sarcinile specifice

1. Sarcina specifică condiţionată de greutatea proprie a conductorului:

G 276 daN
 1  g 0  104  9,81  104  3, 414 103 ;
F 79,3 m  mm 2
unde g0=9,81 m/s2 – acceleraţia căderii libere;
G – greutatea specifică a conductorului, kg/km: G=276 kg/km; 
F - secţiunea sumară a conductorului:
F  FAl  FOţ  68  11,3  79,3 mm 2 ;

2. Sarcina specifică condiţionată de greutatea chiciurii:

8,829     d  bc   bc 8,829  3,14   11, 4  25   25 4 daN
2  104  10  31,83 103 ;
F 79,3 m  mm 2 

3. Sarcina specifică verticală totală:

daN
 3   1   2  3, 414 103  31,83 103  35, 244  103 .
m  mm 2
4. Sarcina specifică condiţionată de presiunea vântului asupra conductorului neacoperit cu
chiciură: 
  kc  qmax  d 0, 7 1, 2  640 11, 4 3 daN
4  103   10  7, 728  103 ,
F 79,3 m  mm 2
unde =0,7 – coeficient de uniformitate a presiunii vântului (NAIE 2003, p. 64); d
kc=1,2 – coeficient aerodinamic (NAIE 2003, p. 64);
V 2 322 daN 
qmax – presiunea maximă a vântului: qmax    640 2 ; V
1, 6 1, 6 m
V=50 m/s – viteza vântului (NAIE 2003, tab. 2.5.1 pag.220).

5. Sarcina specifică condiţionată de presiunea vântului asupra conductorului acoperit cu chiciură:

31
   kc  qc   d  2  bc  0, 7 1, 2 160   11, 4  2  25  d+2bc
5  3
10  3
10 
F 79,3
daN V 
 10, 41 103 ,
m  mm 2

daN
unde qc  0, 25  qmax  0, 25  640  160 2 .
m
6. Sarcina specifică rezultantă, care acţionează asupra conductorului neacoperit cu chiciură:
daN 
 6   12   42   3, 414 103    7, 728 103   8, 45 103
2 2
.
m  mm 2

7. Sarcina specifică rezultantă, care acţionează asupra conductorului acoperit cu chiciură:
daN
 7   32   52   35, 244 103    10, 41 103   36, 748 10 3
2 2
. 
m  mm 2

daN
8. Sarcina maximă:  67  max( 6 ,  7 )   7  36, 748 103 .
m  mm2  

4.2. Lungimile critice a deschiderii

Relaţia pentru determinare lungimii critice a deschiderii poate fi obţinută din ecuaţia de stare
a conductorului:
 n2  L2r  E  m2  lcr2  E
n  2
   E  t n   m  2
   E  tm ,
24   n 24   m
unde lcr – lungimea critică a conductorului i în deschidere (i=1, 2, 3), m;
 - coeficientul de dilatare termică a conductorului:   19,2  10 6 grad 1
conform NAIE 2003, tab. 2.5.8;

daN
 - modulul de elasticitate: E  8,25 10
3
,
mm 2
2
1 1 6 mm
  3
10  121, 2 10 ;
E 8, 25 daN
n şi m – tensiunile mecanice admisibile în conductor în regimurile „m” şi „n”, daN/mm2;
m şi n – sarcinile specifice respective, daN/m*mm2;
tm şi tn – temperaturile respective, 0C.

Din egalitatea de mai sus determinăm lcri:

 m 6    m   n     t m  t n 
lcr  2   , m.
n    2    2 
 m    m  
  n    n  
Deschiderile critice se pot calcula substituind în formula de mai sus mărimile necesare
 ,  , t , care caracterizează regimurile iniţiale, tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

32
 i=1 i=2 i=3
m e n   m  c n   m  c n e

 m  1  n  1  m   6 ,7  n  1  m   6 ,7  n  1
t m  te tn  t t m  tc tn  t t m  tc tn  te

 e  9 daN / mm 2 ;    12 daN / mm2 ;  c  12 daN / mm 2 ;

te  7C ; tmax  35C ; tmin  30C ; tc  7C - conform indrumar de proiect

9 6  121, 2 106  9  12   19, 2 10 6   7  (30)  

lcr1  2   363,556 m;
3, 414 103  3, 414 103   9 
2 2

 3 
 
 3, 414 10   12 
12 6  121, 2 106  12  12   19, 2 106   7  ( 30)  
lcr 2  2  33, 764 m;
3, 414 103  36, 748 103   12 
2 2

 3 
 
 3, 414 10   12 
12 6  121, 2 106  12  9   19, 2 10 6  7  7  
lcr 3  2  15, 7 m;
3, 414 103  36, 748 103   12 
2 2

 3 
 
 3, 414 10   9 
4.3. Regimul iniţial de calcul

Comparând mărimea deschiderii impuse “Lr=100 m” cu mărimea “Lcr” se poate de

determinat regimul iniţial.
Tabelul 4.2
Raportul deschiderilor critice şi
Raportul deschiderilor critice Condiţiile iniţiale de calcul
reale
Lr < lcr1   , 1, t
Lcr1 < Lcr2 < Lcr3 lcr1 < Lr < lcr3  e , 1 , te

Lr > lcr3  c ,  6, 7 , t c

Lr < lcr2   , 1 , t
Lcr1 > Lcr2 > Lcr3
Lr > lcr2  c ,  6 ,7 , t c

Condiţii iniţiale:    12 daN / mm 2 ;  1  36, 748 10 3 daN / (m  mm 2 ); t  7C.

4.4. Săgeata maximă

Tensiunea mecanică a conductorului se determină din ecuaţia de stare a conductorului:

 n2  L2R  E  m2  lcr2  E
n  2
   E  t n   m  2
   E  tm ,
24   n 24   m
Săgeata conductorului la aceeaşi înălţime de fixare pentru fiecare regim de calcul se determină
după următoarea relaţie:
 l2
fi  i ,
8  i
unde isarcina specifică, daN/m*mm ;
2

33
 i – tensiunea mecanică în materialul conductorului dat, daN/mm2;
l – lungimea reală a deschiderii.
Tabelul 4.3 Regimurile de calcul a conductorului
Regimul de Numărul
Enumerarea condiţiilor climaterice
calcul sarcinii
Conductorul acoperit cu chiciură, t  7 C presiunea vîntului 0,25
0
I 6,7
(dar nu mai mare de 140 N/ m 2 )
II Conductorul acoperit cu chiciură, t  7 0C vîntul lipseşte q=0 3
III Presiunea vîntului q, t  7 C , chiciura lipseşte
0
6
IV Temperatura medie anuală t e , vîntul şi chiciura lipsesc 1
V Temperatura t  15 C , vîntul şi chiciura lipsesc
0
1
VI Temperatura joasă t  , vîntul şi chiciura lipsesc 1
VII Temperatura maximă t max , vîntul şi chiciura lipsesc 1
 l 2 3
36, 748 10 100 2

Regimul I:  1  12 daN / mm2 ; f1  67   3,83 m;

8 1 8 12
 67  l 2 35, 244 103 1002
Regimul II :  2  11,584 daN / mm 2 ; f2    3,8 m;
8  2 8 11,584
 6  l 2 8, 45 103 1002
Regimul III :  3  3, 233 daN / mm ;
2
f3    3, 27 m;
8  3 8  3, 233
 1  l 2 3, 414 103 1002
Regimul IV :  4  1, 299 daN / mm ;
2
f4    3, 29 m;
8  4 8 1, 299
 1  l 2 3, 414 103 1002
Regimul V :  5  1, 266 daN / mm 2 ; f5    3,37 m;
8  5 8 1, 266
 1  l 2 3, 414 103 1002
Regimul VI :  6  1, 489 daN / mm ;
2
f6    2,87 m;
8  6 8 1, 489
 1  l 2 3, 414 103 1002
Regimul VII :  3  1,195 daN / mm ;
2
f7    3,57 m;
8  7 8 1,195

Determinarea temperaturii critice:

    3, 233  3, 414 103 
tcr  tc  3   1  1    7    1  3 
 11, 436 C ;
  E  3  6
19, 2 10  8250  35, 244 10 
Dacă t max  t cr atunci vom considera f max  f 7

4.5. Construirea curbelor de montaj şi şablon

34
 5
3.3
3.8
1.6
3.56
 0.1
 50  40  30  20  10 0 10 20 30 40 50
 1.8
3.32
 3.5
 5.2 3.08
 6.9
 8.6 2.84
 10.3
 12 2.6
 40  30  20  10 0 10 20 30 40

Fig. 4.1. Curba de montaj

Fig. 4.2. Curbele şablon

35