infecţia este prezentă sau este în incubaţie în momentul internării în spital.

Trebuiesc considerate ca nosocomiale şi infecţiile dobândite în spital, dar după ieşirea din
spital (exemplu: infecţia nou-născutului rezultată prin trecerea prin tractul genital şi diagnosticată
după externare).
Nu se consideră infecţie nosocomială , infecţia asociată cu o complicaţie sau cu o extindere a
unei infecţii prezente la internare, dacă nu s-a schimbat agentul patogen sau dacă semnele nu arată o
nouă infecţie, precum şi infecţia transplacentară la nou-născut (exemplu: herpes, rubeola, sifilis,
toxoplasmoza), şi care devine evidentă la scurt timp de la naştere.
În concluzie, fiecare caz de infecţie nosocomială trebuie dovedit că se datorează spitalizării
sau îngrijirii medico-sanitare ambulatorii şi în unităţi sanitare.
Infecţiile nosocomiale, constituie o problemă de sănătate publică, cu implicaţii deosebite pe
plan epidemiologic, clinic şi economic.
Ele crează dificultăţi importante în actul prevenţional şi terapeutic.
Infecţiile nosocomiale au fost semnalate încă din anchititate.
În România, în anul 1744, apar primele instrucţiuni privind izolarea bolnavilor contagioşi şi
primele reguli de asepsie şi antisepsie. Remarcăm implicarea unor medici de prestigiu în combaterea
infecţiilor nosocomiale, cum ar fi : C. Davilla, V. Babeş, Cantacuzino.
Etiologia infecţiilor nosocomiale:
1. prezenţa germenilor în mediul spitalicesc;
2. modul de trecere a germenilor de la un pacient la altul;
3. starea bolnavului ( receptivitatea sa), respectiv statusul imunitar;
Cei mai receptivi sunt pacienţii:
- cu vârste extreme ( nou-născuţii, în special prematurii), vârstnicii;
- imunodeprimaţii ( sero - pozitivii HIV, cei supuşi chimioterapiei);
- politraumatizaţii;
- marii arşi;
- obezii, cei cu DZ şi denutriţii.
Cele mai frecvente cauze de infecţii nosocomiale, sunt:
- sondajele urinare, 36 %, duc la infecţii urinare;
- ventilaţia asistată, 21%, duce la infecţii de căi respiratorii;
- intervenţii chirurgicale, 11 %, duc la infecţii postoperatorii;
- montarea de catetere, 6 %, duc la infecţii sanguine;
- montarea şi manipularea cateterelor, în proporţie de 4 %, pot da infecţii nosocomiale.
Germenii cei mai implicaţi în producerea infecţiilor nosocomiale, sunt:
- bacteriile - Esherichia Colli, Staphyilococus aureus, Klebsiella, Proteus;
- virusurile -V. Gripal, adenovirusuri, enterovirusuri;
- fungii - candida.
Procesul epidemiologic al infecţiei intraspitaliceşti, cuprinde:
- factorul determinant - agentul infecţios;
- factorii epidemiologici primari : izvor de infecţie, calea detransmitere, receptivitatea;
- factorii epidemiologici secundari - de mediu ,medico - sanitari şi biologici.
Izvorul de infecţie este reprezentat de :
- bolnavii cu leziuni deschise;
35
 - purtătorii de microorganisme patogene - cum ar fi personalul medical, cel de îngrijire,
studenţii, vizitatorii;
- apa;
- aerul;
- medicamente contaminate;
- materialul medical contaminat;
- lenjerie;
- deşeuri.
În 90 % din cazurile de infecţii nosocomiale este vorba de o transmitere încrucişată, prin
contact direct de la o persoană la alta.
Profilaxia infecţiilor nosocomiale
Respectarea strictă a regulilor de igienă, este primul mijloc de luptă împotriva infecţiilor
intraspitaliceşti. A ceasta se aplică la trei nivele:
- igiena mâinilor personalului de îngrijire;
- asepsia la aplicarea îngrijirilor invazive;
- securitatea mediului.
Dezinfecţia este procesul de distrugere al microorganismelor patogene, în proporţie de 99,99
% ( cu excepţia sporilor bacterieni) , dar şi un mijloc de profilaxie al infecţiilor intraspitaliceşti.
Dezinfecţia se face la:
- nivel scăzut - distruge bacteriile în formă vegetativă, virusurile şi unii fungi. Nu distruge
însă sporii bacterieni;
- nivel mediu - care nici ea nu poate distruge sporii bacterieni;
- înalt - distruge toate microorganismele, dar nu şi un număr mare de spori bacterieni;
- sterilizarea chimică - distruge toate microorganismele şi un număr mare de spori
bacterieni. Gravitatea infecţiilor intraspitaliceşti, variază în funcţie de starea pacientului şi în
funcţie de
virulenţa agentului infecţios.
Cele mai uşoare infecţii, sunt cele urinare, cele mai grave, sunt cele produse de germenii
prezenţi în sânge ( responsabili de producerea septicemiilor) şi infecţiile pulmonare, care de cele mai
multe ori se pot solda cu decese.
Atunci când s-a produs o astfel de infecţie, se trece de îndată la aplicarea măsurilor de luptă în
focar. De promptitudinea cu care se iau măsurile, depinde succesul acţiunii de împiedicare a
răspândirii infecţiei în unitatea sanitară.
Cele mai importante măsuri sunt:
- supravegherea atentă clinică a tuturor contacţilor şi a personalului sanitar;
- tratamentul antiinfecţios al bolnavilor;
- măsuri severe de dezinfecţie şi neutralizare a căilor de transmitere, ţintit pe tipul de
germene.
CIRCUITELE BOLNAVILOR ÎN UNITĂŢILE SANITARE

Funcţionarea unui spital, reprezintă din punct de vedere sanitaro-epidemic, asigurarea tuturor
spaţiilor necesare activităţii medicale şi gospodăreşti, îmbinate în circuite funcţionale separate pentru
diferitele activităţi.
36
 Principalele circuite sunt:
- circuitul bolnavului;
- circuitul personalului medico-sanitar, a studenţilor, elevilor în practică;
- circuitul şi regimul vizitatorilor;
- circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale sanitare;
- circuitul blocului operator;
- circuitul alimentelor;
- circuitul lenjeriei;
- circuitul reziduurilor.
Un circuit funcţional presupune practic separarea oricărei activităţi aseptice de cea septică,
separarea obiectelor necontaminate de cele contaminate, presupune excluderea încrucişărilor care pot
favoriza contaminarea.

CIRCUITUL BOLNAVULUI
Include spaţiile destinate serviciului de internare, destinate spitalizării şi externării.
Este evident faptul, că majoritatea spitalelor fiind clădiri vechi, arhitectonica acestora nu
permite nici măcar în cazul unor reamenajări asigurarea unui bloc de internări.
În mod normal el ar trebui să cuprindă:
- baia;
- controlul sanitar;
- magazia de rufe curate;
- spaţii pentru colectarea lenjeriei utilizate;
- garderoba pentru depozitarea echipamentului bolnavilor.
Spaţiul de spitalizare propriu-zisă
Accesul bolnavului de la serviciul de internări spre spaţiul de spitalizare, se face pe un circuit
care nu se încrucişează cu alte circuite funcţionale, şi în special cu acele circuite considerate
contaminate ( reziduuri, lenjerie murdară).
Este indicat ca saloanele separate pentru cazurile septice şi aseptice, în special pentru secţiile
de obstetrică, chirurgie, nou-născuţi, pediatrie.
Organizarea saloanelor trebuie să respecte normele sanitaro-antiepidemice de luminozitate şi
aerisire, de spaţiu şi cubaj per pat, de instalaţii sanitare, de amplasare a paturilor.
Externarea bolnavilor ar trebui să se facă pe un circuit separat de celelalte circuite.
BLOCUL OPERATOR
Obligator blocul operator va fi instituit ca o unitate complet separată de restul spaţiului de
spitalizare. El poate avea un centru de sterilizare propriu.
SALA DE NAŞTERI
Trebuie să aibă circuite funcţionale asemănătoare cu cele ale blocului operator.
Circuitul instrumentarului, al obiectelor de cauciuc, al materialului textil, trebuie să se
realizeze cu
o separare netă.
SECŢIA DE TERAPIE INTENSIVĂ
Spaţiul său va fi amplasat imediat în apropierea blocului operator. Saloanele ar trebui să aibă
37
1-2 paturi. Se vor asigura condiţii de lucru aseptice, aceasta având în vedere riscul mare al infecţiilor
intraspitaliceşti asupra acestei categorii de bolnavi.
CIRCUITUL ALIMENTELOR - cuprinde:
- blocul alimentar;
- modul de distribuire al alimentelor,
- transportul mâncării în secţii;
- oficiile alimentare din secţii;
- distribuţia şi servirea mesei bolnavului.
CIRCUITUL LENJERIEI - cuprinde:
- blocul spălătoriei;
- transportul lenjeriei curate şi depozitarea ei în secţii;
- colectarea lenjeriei murdare;
- transportul ei la spălătorie.
CIRCUITUL REZIDUURILOR
Se iau măsuri pentru evitarea contaminării mediului extern, de aceea, colectarea reziduurilor
se face în recipiente separate.
Reziduurile infectate se evacuează direct la crematoriu, în scopul icinerării lor, iar cele
menajere şi alimentare, se evacuează direct la rampa de gunoi.

38