Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului
Catedra de Ştiinţe Fizice şi Inginereşti

Proiect de curs
la disciplina „Mecanisme şi organe de maşini”
Tema: „Proiectarea mecanismului de acţionare a tamburului de
lustruit, ce constă din motor electric, transmisie prin curea
trapezoidală, reductor cilindric vertical cu dinţi drepţi, cuplaj
elastic, tambur”

A elaborat studentul gr. IM31R Gangu Dumitru

A verificat dr.conf., univ Beșliu Vitalie

Bălţi, 2021
 Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo”

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de Ştiinţe fizice şi inginereşti

Sarcină
la proiectul de curs la disciplina „Organe de maşini”

Studentul (a) _____________________________________

Grupa _____________________
Tema proiectului __________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
___________________________________________________.
Datele iniţiale: sarcina nr. _____, varianta ______________.
1. Caracterul sarcinii __________________________
2. Durabilitatea ___________________________
3. Tipul producerii______________________
4. Abateri admisibile ale parametrilor _____________

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
2
 Cuprinsul notei de lucru
1. Introducerea. Destinaţia şi domeniul de utilizare al mecanismului.
2. Alegerea motorului electric şi calculul cinematic a mecanismului de acţionare.
3. Calculul transmisiei prin curea.
4. Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile.
5. Calculul angrenajului (lor). Determinarea forţelor în angrenaj. Calculul de
verificare.
6. Calculul prealabil al arborilor.
7. Dimensiunile de bază ale roţilor dinţate (melcate) şi carcasei reductorului.
8. Calculul transmisie deschise.
9. Prima etapă de companare.
10.Controlul durabilităţii rulmenţilor.
11.Etapa a doua de companare.
12.Calculul îmbinărilor prin pană sau caneluri.
13.Calculul precizat al arborilor.
14.Ajustajele principalelor piese ale reductorului.
15.Alegerea tipului şi volumului de ulei.
16.Asamblarea reductorului.

Conducătorul proiectului _______________ _____

Data înmînării sarcinii ____ ____ _________

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
3
 Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
4
 Introducere

Reductorul se numeşte mecanismul ce constă din transmisii (angrenaje) dinţate

sau melcate, compus dintr-un agregat separat şi care serveşte pentru transmiterea
momentului de rotaţie de la arborele motorului la arborele maşinii de lucru. Schema
cinematică a mecanismului de acţionare, în afară de reductor, poate să conţină angrenaje
dinţate deschise, transmisii prin curea sau lanţ.
Destinaţia reductorului constă în micşorarea vitezei unghiulare şi, respectiv,
marirea momentului de rotaţie a arborelui condus faţă de cel conducător.
Reductorul constă din corpul (turnat din fontă sau sudat din oţel), în care sînt
plasate elementele transmisiei – roţi dinţate, arbori, rulmenţi etc. În unele cazuri în
corpul reductorului pot fi instalate dispozitive pentru ungere a angrenajului şi
rulmenţilor sau dispozitive de răcire.
Reductoare se clasifică după următoarele criterii de bază:
- tipul transmisiei (dinţate, melcate, etc.);
- numărul de trepte (într-o singură treaptă, în două trepte etc.);
- tipul roţilor dinţate (cilindrice, conice, conico-cilindrice, etc.);
- aranjare relativă a arborilor reductorului în spaţiul (orizontale, verticale);
- particularităţile schemei cinematice (coaxială, cu treaptă dedublată, desfăşurată
etc.).
În teza de an dată se propune a proiecta mecanismului de acţionare a tamburului
de lustruit ce constă din motor electric, transmisie prin curea, reductor cilindric vertical
cu dinţi drepţi şi cuplaj elastic, tambur.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
5
 1. Alegerea motorului electric şi calculul cinematic
1.1 Alegerea motorului electric
Determinăm puterea necesară a organului de lucru
Pol =F t∗ϑol
F t−¿ forţa periferică a tamburului F t=2,0 kN ;

ϑol −¿ viteza tamburului; ϑol −0,9 m/s

Pol =F t∗ϑol =2,0 ∙ 0,9=1,8 [KW ]

Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare:

ηma =ηtr .cur ∙ ηrul ∙ ηr . c . ∙η cuplaj elastic

unde după tab. 2.1 [1]:

η ≈0 , 98−
td pierderile transmisiei prin curea.

η rul =0 , 99− pierderile într-o pereche de rulmenţi;

η r . c . =0 , 98− randamentul reductorului cilindric;

η cup. el .=0 , 98− randamentul transmisiei într-un cuplaj elastic.

ηma =ηtr .cur ∙ ηrul ∙ ηr . c . ∙η ambr. el . =0,98 ∙0,99 4 ∙0,98 ∙ 0.98=0,90
Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric
P ol 1,8
Pnec
me = = =2,0[kW ]
ηma 0,90

Deoarece puterea necesară a motorului electric este 2,0 kW, alegem motorul
puterea 2,2 kW.
Determinăm puterea nominală a motorului electric tab. S3
Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia Turaţia
Varianta Modelul
nominală asincronă nominală
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom[min¿¿−1]¿
1 4AM80B2Y3 3000 2850
2 4AM90L4Y3 1500 1425
2,2
3 4AM100L6Y3 1000 950
4 4AM100L6Y3 750 700

1.2. Determinăm şi distribuim raportul total de transmitere al

mecanismului de acţionare.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
6
 Determinăm turaţia arborelui organului de lucru. n ol ,[min−1]
60 ∙ 103 ∙ ϑol
n ol =
π ∙ D ol

ϑol −¿ viteza organului de lucru; ϑol =0,9[m/s ]

Dol −¿ diametrul tamburului; Dol =800[mm]

60 ∙ 103 ∙ ϑol 60 ∙103 ∙ 0,9 −1

n ol = = =21,49[min ]
π ∙ D ol 3,14 ∙ 800

Determinăm rapoartele de transmitere ale mecanismului de acţionare pentru

toate variantele de motoare electrice alese. i ma ; i ma ; ima ; ima ;
1 2 3 4

nnom 2850
i ma = = 1
=132,6
1
nol 21,49
nnom 1425
i ma = = 2
=66,3
2
nol 21,49
nnom 950
i ma = = 3
=44,2
3
nol 21,49
nnom 700
i ma = = 4
=32,5
4
nol 21,49

Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor mecanismului de

acţionare;
i ma=i td ∙ i rc
i td −¿ raportul de transmitere a transmisiei prin curea;

i rc−¿ raportul de transmitere a reductorului cilindric; i rc−9,0 tab. 2.2, pag. 15

[1].
ima 132,6
i td = 1
= =14,73
1
i rc 9
ima 66,3
i td = 2
= =7,37
2
i rc 9
i ma 44,2
i td = 3
= =4,91
3
i rc 9
i ma 32,5
i td = 4
= =3,61
4
irc 9

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
7
 Deoarece raportul de transmisie cu primele trei motoare i td , itd ,i td depăşeşte
1 2 3

valoarea recomandată a raportului de transmitere a transmisiei prin curea

(tab. 2.2, pag. 15 [1]), vom alege i td . 4

Astfel, în final alegem motorul electric

Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia Turaţia
Varianta Modelul
nominală asincronă nominală
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom[min¿¿−1]¿
4 4AM100L6Y3 2,2 750 700
Transmisia prin curea i td−3,61
Reductor cilindric i rc−9,0
Mecanismul de acţionare i ma−32,5
Efectuăm calculul cinematic al mecanismului de acţionare, determinînd frecvenţa
de rotaţie, viteza unghiulară, puterea transmisă şi momentul de rotaţie a fiecărui arbore.
Calculăm frecvenţa de rotaţie:
n nom=700 [ min−1 ]
n nom 700 −1
n1 = = =194[min ]
i td 3,61
n 1 194
n2 = = =21,5[min−1 ]
i rc 9
n ol =n2=21,5 [min−1 ]
Calculăm viteza unghiulară:
π nnom 3,14 ∙700 −1
ω nom = = =73,3 [s ]
30 30
π n1 3,14 ∙194 −1
ω 1= = =20,3[s ]
30 30
π n2 3,14 ∙ 21,5 −1
ω 2= = =2,25[s ]
30 30
ω ol =ω 2=2,25[s−1 ]

Calculăm puterea transmisă de fiecare arbore:

Pme =2,2[ KW ]
P1=Pme ∙ ηtd ∙ ηrul =2,2∙ 0,98 ∙ 0,99=2,135[ KW ]
P2=P1 ∙η rc ∙ ηrul =2,135 ∙ 0,98∙ 0,99=2,072[KW ]
Pol =P2 ∙ ηambr ∙ ηrul =2,072 ∙0,98 ∙ 0,99=1,99 [KW ]
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
8
 Calculăm momentele de torsiune:
Pme ∙ 103 2,2∙ 103
T nom= = =30[ Nm]
ωnom 73,3

P1 ∙10 3 2,135 ∙10 3

T 1= = =105 [Nm ]
ω1 20,3

P2 ∙10 3 2,072 ∙103

T 2= = =920[Nm ]
ω2 2,25

P ol ∙ 103 1,99 ∙ 103

T ol= = =884[ Nm]
ωol 2,25

2. Calculul transmisiei prin curea trapezoidală

Alegem din fig. 5.2 pag. 46 [1] secţiunea curelei de tipul B.
Stabilim diametrul minim a roţii de curea tab. 5.1 şi tab 5.2 pag. 46 [1]
D1=200 [mm ]

Calculăm diametrul roţii de curea conduse D2

D2=D1 ∙i td ( 1−ε )

unde, i td raportul de transmisie prin curea (transmisie deschisa)

ε −¿ coieficient de alunecare elastică ε =0,01−0,02 , pag. 47 [1]:
D 2=D 1 ∙i td ( 1−ε )=200 ∙3,61 ( 1−0,02 ) =707[mm]

Adoptăm D2 după standart tab. S1, anexa 2, pag 151 [1];

D 2=710 mm

Determinăm raportul de transmitere real i real şi verificarea abaterii ∆ itd faţă de

raportul de transmitere ales iniţial i td.
D2 710
i real = = =3,62
D1 (1−ε ) 200(1−0,02)

|ireal −itd| |3,62−3,61|

∆ i td = ∙ 100 %= ∙ 100=0,3 %
i td 3,61

2.5 Determinăm valorile orientative ale distanţei dintre axe a ¿, [mm].

2 ( D1+ D 2 ) ≥ a ¿ ≥0,55 ( D1 + D2 ) +h

h – este înălţimean transversală a curelei tab. 5.3 pag. 48 [1]

h = 10,5 mm
2 ( D 1+ D 2 ) ≥ a ¿ ≥0,55 ( D 1 + D 2 ) +h=2 ( 200+ 710 ) ≥ a ¿ ≥0,55 ( 200+710 ) +10,5=1820 ≥a ¿ ≥511[mm]

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
9
 Adoptăma ¿=1160 [mm]

2.6 Determinăm lungimea curelei l, [mm]

2
π ( D2 + D1 ) 3,14 ( 710−200 )2
l=2 a+ ( D2 + D1 ) + =¿ 2∙ 1160+ ( 710+ 200 ) + =3805[mm]
2 4a 2 4 ∙ 1160
Adoptăm lungimea curelei după standart tab. 5,3 pag. 49, [1]
l=4000[mm]
2.7 Precizăm distanţa dintre axe conform lungimii standart a, [mm]
1 2 1
a=
8 { √ 8 } {
2 l−π ( D 2+ D 1) + [ 2l−π ( D2 + D 1 ) ] −8(D 2−D 1 )2 =¿ 2∙ 4000−3,14 ∙ (710+ 200 ) + [2 ∙ 4000−3,14 ∙ ( 71
√
Pentru întinderea curelei, este nevoie de prevăzut mărirea distanţei dintre axe cu
0,025 l.
0,025 ∙l=0,025∗4000=100[mm]
Determinăm unghiul de înfăşurare a roţii de curea conducătoare α 1 [° ].
D 2−D 1 710−200
α 1=180 °−57 ° ∙ =180 °−57 ° ∙ =157 [° ]
a 1260
Determinăm viteza curelei ϑ ,[m/s ]
π D 1 n nom 3,14 ∙ 200∙ 700
ϑ= 3
= =7,33[m/s ]
60 ∙10 60 ∙ 103
Determinarea puterii admisibile care poate fi transmisă cu o singură curea.
[ P ] t , [ KW ]
[ P ] t=[ P0 ] ∙C p ∙C α ∙ Cl ∙ C z
Unde, [ P0 ]=2,76 KW −¿ puterea admisibilă care poate fi transmisă cu o singură
curea tab. 5.5 pag. 50 [1].
C p ∙ C α ∙C l ∙C z — coieficienţi de corecţie, tab. 5.6 pag. 52 [1]

C p−0,9 – pentru caracterul sarcinii – lovituri uşoare;

C α −0,94 – coeficient de înfăşurare;

C l−1,1 – coeficient ce ia în consideraţie lungimea curelei;

C z −0,95 – coeficientul numărului de curele.

[ Pt ]=[ P0 ] ∙ C p ∙ Cα ∙C l ∙ C z =2,76 ∙0,9 ∙ 0,94 ∙1,1 ∙ 0,95=2,44 [ KW ]

Determinăm numărul de curele z;
Pnom 2,2
z= = =0,9
[ P ]t 2,44
Alegem, z = 1.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
10
 Determinarea forţei de întindere preliminară F 0 , [N ]
850∙ Pnom ∙ C l 850 ∙ 2,2∙ 1,1
F 0= = =330[ N ]
z ∙ ϑ ∙C α ∙ C p 1 ∙7,33 ∙ 0,94 ∙ 0,9

Forţa tangenţială transmisă de cureaua:

Pnom ∙ 103 2,2∙ 103
F t= = =300[ N ]
ϑ 7,33
Determinăm forţele de întindere ale ramurilor conducătoare F 1 şi condusă F 2 [N].
Ft 300
F 1=F0 + =330+ =480[N ]
2z 2∙ 1
Ft 300
F 2=F0 − =330− =180[ N ]
2z 2∙1
Determinăm forţa radială de solicitare a arborelui, generată de transmisia prin
curea F td , [N ]
α1 157
F td=2 F 0 ∙ z ∙sin =2 ∙ 330∙ 1 ∙sin =650[ N ]
2 2
Verificăm rezistenţa unei curele după tensiunile maximale în secţiunea ramurii
conducătoare σ max ,[N /mm2 ]
σ max=σ l +σ î +σ v [ N /mm 2]
σ l −¿ tensiunea de întindere, [N / mm2 ]:
F0 Ft 330 300 2
σl= + = + =3,48[ N /mm ]
A 2 ∙ z ∙ A 138 2∙ 1∙ 138
σ î −¿ tensiunea de încovoiere, [N / mm2 ]
h
σ î =Eî [ N /mm2 ]
D1

Eî =80−100 ,[ N /mm2 ]−¿ modulul de elasticitate

h 10,5
σ î =Eî =90 ∙ =4,72 [N /mm 2]
D1 200

σ v , [N /mm 2]−¿ tensiunea generată de forţele centrifuge

σ v =ρ ∙ϑ 2 ∙ 10−6 [ N /mm2 ]

ρ=1250 …1400 [kg/m3 ]−¿ densitatea materialului curelei,

σ v =ρ ∙ϑ 2 ∙ 10−6=1300 ∙ 7,33∙ 10−6=0,009[ N /mm2 ]
N N
σ max=σ l +σ î +σ v =3,48+4,72+ 0,009=8,2
[ ]
mm 2
< 10
mm2
=[ σ î ]

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
11
 Calculăm lăţimea roţilor de curea.
Br . c =( z−1 ) p+2 f ,[mm]
p=19 mm−¿ distanţa dintre axele canelurilor tab. 10.1 pag.132 [1]

f =12,5 mm−¿ distanţa dintre axa ultimei caneluri şi marginea roţii de curea

Br . c =( z−1 ) p+2 f =( 1−1 ) 19+2∗12,5=25 [mm] .

3. Calculul angrenajului cilindric al reductorului

Alegem materialul, din care vor fi confecţionate roţile dinţate.
Pentru pinion, alegem oţel 45 cu prelucrarea termică – îmbunătăţire, cu
duritatea HB 230.
Pentru roată alegem oţel 45 cu prelucrarea termică – îmbunătăţire, cu
duritatea cu 30 unităţi mai mică – HB 200.
Calculăm tensiunea de contact admisibilă pentru pinion.
σ H lim ⁡b∗K HL 530∗1
[σ ] H = = =461 MPa
[S ]H 1,15
σ H lim ⁡b - limita de rezistenţă la tensiunile de contact pentru nr. de bază de cicluri.

[2] tab.3.2 pag.34

σ H lim ⁡b=2 HB +70=2 ∙ 230+70=530 MPa

K HL−¿ coieficient de durabilitate; K HL=1 [2], pag. 33

[S ]H −¿ coieficient de siguranţă 1,15 [1], pag. 33

Calculăm tensiunea admisibilă de contact pentru roata

σ H lim ⁡b∗K HL ( 2∙ 200+70 ) ∙1 2
[σ ] H = = =409[ N /mm ]
[S ]H 1,15
Calculăm coeficientul de lăţime a roţii, ψ a−¿ coieficientul de lăţime a roţii
pe distanţa dintre axe
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
12
 ψ a=0,32 [1] pag. 22.

Calculăm distanţa dintre axe după formula

T 2 K Hβ 920∙ 103 ∙1,0
√
a w =K a ( i r .c +1 ) 3
[σ ]H2 ψ a i r .c 2
=49,5 ( 9+1 )
√
3

409 2 ∙ 0,32∙ 92
=295 [ mm ]

K Hβ−1,0 [1], pag. 22

K a −49,5 [ 1 ] , pag.22

Admitem a w=300[mm] tab. S1, Anexa A2, pag. [1], GOST 229-75 în mm.
Calculăm modulul normal
m n=( 0,01 ÷ 0,02 ) aw =( 0,01 ÷ 0,02 ) ∙ 300=3÷ 6 mm

Alegem mn=3 [mm] [1]. pag 80.

Calculăm numărul sumar de dinţi.

2 a w 2 ∙300
zΣ = = =200
mn 3

Calculăm numărul de dinţi pentru pinion.

zΣ 200
z 1= = =20
1+i rc 1+9

Adoptăm z 1=20.
Calculăm numărul de dinţi pentru roată.
z 2=z 1 ∙ i rc=20 ∙ 9=180

Determinăm raportul de transmitere real i real, şi verificăm abaterea ∆ i , faţă

de raportul de transmitere ales iniţial i rc . [1] pag. 24
z 2 180
i real = = =9
z 1 20
|ireal −irc| |9−9|
∆ i= ∙ 100 %= ∙ 100=0 %
i rc 9

Determinăm valoarea reală a distanţei dintre axe a w , [mm ]

( z1 + z 2 ) mn ( 20+180 ) ∙ 3
a w= = =300[mm]
2 2
Calculăm diametrul de divizare a pinionului şi a roţii
d 1=mn ∙ z 1=3 ∙ 20=60[mm]
d 2=mn ∙ z 2=3 ∙ 180=540 [mm]

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
13
 Controlăm disanţa dintre axe.
d 1+ d 2 60+540
a w= = =300 [mm ]
2 2
Calculăm diametrul înălţimii dinţilor.
d a =d 1+2 m n=60+ 2∙ 3=66[mm]
1

d a =d 2+ 2m n=540+ 2∙ 3=546 [mm]

2

Calculăm diametrele adînciturilor dinţilor:

d f =d 1−2 , 5 m n=60−2,5∙ 3=52,5[mm]
1

d f =d 2−2 , 5 m n=540−2,5∙ 3=532,5 [mm]

2

Calculăm lăţimea roţii şi a pinionului.

Lăţimea roţii:
b 2=ψ a ∙ a w =0,32 ∙300=96 [mm ]

După standard alegem b 2=100[mm]

Lăţimea pinionului:
b 1=b2 +5=100+5=105 [mm ]

Calculăm coieficientul de lăţime după diametru

b1 105
ψ bd = = =1,75
d 1 60

Calculăm viteza de rotaţie a roţii

ω1 d1 20,3 ∙60
ϑ= = =0,61[m/ s]
2 2∗10 3
Pentru aşa o viteză de rotaţie vom alege a 8-a clasă de precizie.
K H =K Hβ K Hα K Hϑ
K Hβ=1,0−¿ [2] tab. 3.5 pag. 39

K Hα −coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi=1,07−¿ [2] tab. 3.4 pag. 39

K Hϑ−coieficientul sarcinii dinamice=1,05−¿ [2] pag. 39

K H =K Hβ K Hα K Hϑ=1,0 ∙ 1,07 ∙1,05=1,12

Controlăm tensiunea de contact după form. 3.5 [2] pag. 31

3 3 3
310 T 2 K H (i rc +1) 310 920 ∙10 ∙ ( 9+1 )
σ H=
aw √
b 2 i rc 2
=
300 √
100 ∙ 9 2
=348[
N
mm2
]

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
14
 N N
σ H =348
[ ][]
mm 2
< σ H =409 [
mm2
]

Calculăm forţele ce apar în angrenaj

Calculăm forţa tangenţială:
F t =F t
1 2

2T 2 ∙ 103 2∙ 920 ∙ 103

Ft = = =3400[N ]
2
d2 540

Calculăm forţa radială:

F r =F r
1 2

F r =F t tgα=3400 ∙tg 20° =1240[ N ]

2 2

4. Efectuăm calculul de verificare (la tensiuni de contact şi de încovoiere)

F t ( i r .c +1 )
σ H =K
2
√ 2

d 2 ∙ b2
K H ∙ K H ∙ K H ≤ [ σ ]H
α β v 2

K – coieficient ajutător, pentru transmisiile cu dinţi drepţi K=436 pag. 27 [1]

F t −¿ forţa tangenţială din angrenaj;
2

K H −¿ coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi K H =1,07

α α

K H −¿ 1,0
β

K H −¿ coieficientul sarcinii dinamice; K H =1,05

v v

[ σ ] H =1,8∙ HB med +67=1,8 ∙ 200+ 67=409[ N 2 ] [1] pag 18, tab 3.2
mm
2

F t ( i rc+ 1 )
σ H =K
2
√ 2

d 2 ∙ b2
K H ∙ K H ∙ K H ≤ [ σ ] H =¿ 43 6
α β v
3400 ( 9+1 )
2
540 ∙100 √
1,07∙ 1,0 ∙1,05=375 ≤ [ σ ] H [
N
mm2
] 2

Verificăm tensiunile de încovoiere a dinţilor pinionului σ F şi a roţii σ F 1 2

Ft
σ F =Y F ∙ Y β ∙ 2
∙ K ∙ K F ∙ K F ≤ [ σ ]F
2 2
b2 ∙ m F α β v 2

N
[ σ ] F =1,03 ∙ HB med =1,03 ∙ 230=237 [ ]
mm2
1

N
[ σ ] F =1,03 ∙ HB med =1,03 ∙ 200=206 [ ]
mm2
2

YF
σ F =σ F ∙ 1
≤ [σ ]F
1 2
YF 2
1

K F −¿ 0,91 - coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi; tab. 4.6 , pag. 30 [1]
α

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
15
 K F −¿ 1,0 – coieficientul neuniformităţii distribuiri sarcinilor pe lungimea
β

dintelui.
K F −1,15 - coieficientul sarcinii dinamice tab. 4.5, pag. 28 [1]
v

Y F ,Y F −3,75; 3,60 – coieficienţii dintelui pinionului şi a roţii dinţate

1 2

Y β−1,0 coieficient pentru înclinaţia dintelui.

Ft 3400 N
σ F =Y F ∙ Y β ∙ 2
∙ K F ∙ K F ∙ K F ≤ [ σ ] F =¿ 3,60∙ 1 ∙ ∙ 0,91 ∙1,0 ∙ 1,13=42≤ [ σ ] F [ ]
2 2
b2 ∙ m α β v 2
100∙ 3 2
mm2
YF 3,75 N
σ F =σ F ∙ ≤ [ σ ] F =42 ∙
1
=44 ≤ [ σ ] F [ ]
1 2
YF 2
3,60
2
mm2 1

5. Calculul prealabil al arborilor

Calculul îl vom efectua la torsiune după tensiunile admisibile scăzute.

Arborele conducător.

Diametrul capătului liber pentru tensiunea admisibilă [ τ k ] = 20 MPa:

16 ∙ T 1 3 16 ∙ 105∙ 103
da ≥ 1
√
3

π ∙[τ k ]
=
√
3,14 ∙ 20
=29,9[mm]

Adoptăm d a =30[ mm] 1

Adoptăm diametrul arborelui sub rulmenţi d r =35[mm] 1

Arborele îl confecţionăm împreună cu pinionul.

Arborele condus.
Diametrul capătului liber:
16 ∙T 2 3 16 ∙ 920∙ 103
da ≥ 3
2
√ π ∙ [τk ]
=
√
3,14 ∙ 20
=61,6 [mm]

Adoptăm d a =63[mm]. Diametrele sub rulmenţi d r =70[mm]. Diametrul

2 1

arborelui sub roata dinţată d roat =75[mm]. 2

6. Dimensiunile constructive ale pinionului şi roţii dinţate

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
16
 1) Pinionul îl confecţionăm împreună cu arborele. Dimensiunile lui
constructive:
d 1=60 [ mm ] ; d a =66 [ mm ] ; d f =52,5 [ mm ] ; b 1=105[mm]
1 1

2) Roata dinţată are următoarele dimensiuni constructive:

d 2=540 [ mm ] ; d a =546 [ mm ] ; d f =532,5 [ mm ] ; b2=100 [mm]
2 2

Diametrul butucului roţii dinţate:

d but =1,6 ∙ d roat =1,6 ∙75=120[mm]
2 2

Lungimea butucului roţii dinţate:

l but =( 1,2 ÷1,5 ) ∙ d roat = (1,2 ÷ 1,5 ) ∙ 75=90 ÷112,5 [mm]
2 2

Adoptăm l but =100 [mm ] 2

Grosimea discului:
C=0,3 ∙ b2=0,3 ∙ 100=30 mm .

Grosimea obadei:
δ 0=(2,5÷4 )⋅mn =(2,5÷4 )⋅3=7,5÷12 mm .

Adoptăm δ 0 = 10 mm.

7. Dimensiunile constructive ale carcasei reductorului

3) Grosimea pereţilor carcasei şi capacului:

δ =0 , 025⋅a w +1=0 , 025⋅300 +1=8,5 mm

adoptăm δ =10 mm.

δ 1 =0 , 02⋅a w +1= 0 ,02⋅300+ 1=7 mm

adoptăm δ =8 mm. 1

4) Grosimea flanşei carcasei şi capacului:

b=b 1 =1,5⋅¿ δ =1,5⋅10=15 mm ¿

5) Grosimea brîului de jos al carcasei:

p 2 =2 ,35⋅ δ = 2, 35⋅10=23 , 5 mm

adoptăm p = 24 mm. 2

6) Diametrele buloanelor:

 de fundament:
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
17
 d 1 =( 0 , 03÷0 , 036) a w +12=( 0 ,03÷0 , 036 )⋅300 +12=19 ÷22 , 8 mm

adoptăm buloane cu filet metric М20.

 lîngă rulmenţi:

d =( 0,7 ÷0 , 75 )⋅d =( 0,7 ÷0 , 75)⋅20≈14÷15 mm

2 1

adoptăm buloane cu filet metric М16.

 care asamblează carcasa cu capacul:

d 3 =( 0,5÷0,6 d
)⋅ 1 =( 0,5 ÷0,6 )⋅20=10÷12 mm

adoptăm buloane cu filet metric М12.

7) Diametrul ştifturilor de centrare:

d =dşt 3 =12 mm.

8. Prima etapa de companare a reductorului

Companarea, de obicei, se efectuează în două etape. Prima etapa serveşte pentru

determinarea aproximativă a poziţiei roţilor angrenajului faţă de reazeme pentru calculul
reacţiilor şi controlul durabilităţii rulmenţilor.
Desenul de companare îl efectuăm într-o singură proecţie în scara 1:1 cu linii
subţiri – secţiunea după axele arborilor cu capacul scos al reductorului.
Aproximativ în mijlocul foii desenăm prima axa; a doua axa paralelă la prima o

desenăm la distanţa a w =300 mm de la prima.

Desenăm convenţional pinionul şi roata dinţată în formă de dreptunghiuri;
pinionul este confecţionat împreună cu arborele; lungimea butucului roţii dinţate este
egală cu lăţimea coroanei.
Reprezentăm peretele interior al carcasei reductorului:
1) adoptăm distanţa dintre reazemul butucului roţii dinţate şi peretele interior al
carcasei A1 =1,2∙ δ = 1,2·10 = 12 mm;
2) adoptăm distanţa dintre vîrfurile dinţilor roţii dinţate şi peretele interior A=δ=
=10 mm;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
18
 3) adoptăm distanţa dintre inelul exterior al rulmentului arborelui conducător şi
peretele interior A = δ = 10 mm;
Adoptăm prealabil rulmenţi radiali cu bile de serie uşoară luînd în considereţie
caracterul sarcinii – lovituri uşoare:
 Tipul d D B C C0
rulmentulu
mm kN kN
i
207 35 72 17 25,5 13,7
214 70 125 24 61,8 37,5
 
l 1=l 2=75 [ mm ]

l 3=40 [ mm ]

9.     Controlul durabilităţii rulmenţilor

1)     Forţele în angrenare:

 forţa periferică Ft =3400 N ;

 forţa radială Fr =1240 N ;

 forţa ce acţionează din partea transmisiei prin curea Ftd =650 N .

2)     Arborele conducător (pinionul):
Distanţa dintre reazeme l1=75 mm. Diametrul d1= 60 mm, l 3=40 mm
Reacţiile în reazeme:
 în planul xz:
F t 3400
R x 1 =R x 2 = = =1700 N
2 2 .
 în planul yz:
F td ( l 3 +2 l 1 )−R y ∙2 l 1−F r l 1=0
1

1 1
Ry = [ Ftd ( l 3 +2l 1 ) −Fr l 1 ]= [ 650 ( 40+2 ∙75 ) −1240∙ 75 ]=203 N
1
2 l1 2 ∙75
R y ∙2 l 1−F r ∙ l 1−F td ∙ l 3=0
2

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
19
 1 1
Ry = ∙ ( F r ∙ l 1+ F td ∙l 3 ) = ∙ (1240 ∙ 75+650 ∙ 40 )=793 [N ]
2
2 ∙l 1 2 ∙ 75

Pentru controlul:
R y −R y −Ftd + F r =203−793−650+1240=0
1 2

Reacţiile totale:
Rr 1 =R A= √ R2x 1 +R 2y 1 =√ 17002 +2032=1712 [ N ] ;
Rr 2 =RB = √ R2x2 +R2y 2= √17002 +7932 =1876[ N ] .
Calculul rulmenţilor:
Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h

Unde:
L=¿ 7 ani din sarcina de lucru.
K z=¿ 0,7 coieficientul zilelor lucrătoare; [1] pag. 81.

K h=¿0,66 coieficientul orelor lucrătoare; [1] pag. 81.

Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h=7 ∙ 365∙ 24 ∙ 0,7 ∙ 0,66=28330 [ ore]

Determinăm capacitatea dinamică, portantă necesară a rulmenţilor pentru arborele

pinion
Lh
√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω1
10
6
,[N ]

Unde, ω 1=20,3[s−1 ] viteza unghiulară a arborelui pinion.

R Ep−¿ sarcina dinamică echivalentă a arborelui pinion, pentru a calcula R Ep , este
necesar de calculat raportul:
Determinăm sarcinile dinamice (componenta axială nu este prezentă):

R Ep 1=X ∙V ∙ R r ∙ K s ∙ K t
1

R Ep 2=X ∙V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t
2

unde
X =1,0 coieficientul sarcinii radiale tab.7.1, pag. 82 [1]
Y =0 coieficientul sarcinii axiale tab.7.2, pag. 82 [1]
K s −1,2 coieficient de siguranţă [1], pag. 82

K t −1,0 coieficient de temperatură [1], pag. 82

R Ea1 =X ∙V ∙ R r ∙ K s ∙ K t =0,56 ∙1,45 ∙ 1388∙ 1,2∙ 1,0=1352[N ]
1

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
20
 R Ea 2=( X ∙ V ∙ Rr +Y ∙ R a ) ∙ K s ∙ K t =( 0,56 ∙1,0 ∙ 640+1,45 ∙192 ) ∙1,2 ∙1,0=764 [N ]
2 2

Lh 28330
√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω1
10
6
√
=1352 3 573 ∙ 20,3
10
6
=9338 [N ]

3. Arborele condus:
Distanţa dintre reazeme l2=75 mm.
Reacţiile în reazeme:
 în planul xz:
F t 3400
R x 3 =R x 4 = = =1700 N
2 2 .
 în planul yz:
F r 1240
R y 3 =R y 4 = = =620 N
2 2 .

Calculăm reacţiile sumare:

Rr 3 =RC =Rr 4 =R D =√ R 2x 3 +R2y 3 =√ 17002 +620 2=1810 N .

Determinăm capacitatea dinamică, portantă necesară a rulmenţilor pentru arborele

condus:
Lh
√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω2
10
6
,[N ]

unde ω 2=2,25[s−1 ] viteza unghiulară a arborelui roţii dinţate.

R Ep−¿ sarcina dinamică echivalentă a arborelui roţii dinţate.

Determinăm sarcinile dinamice:

R Ep 3=R Ep 4=X ∙ V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t
3

unde,
X =1,0 coieficientul sarcinii radiale tab.7.1, pag. 82 [1]
Y =0 coieficientul sarcinii axiale tab.7.2, pag. 82 [1]
K s −1,2 coieficient de siguranţă [1], pag. 82

K t −1,0 coieficient de temperatură [1], pag. 82

R Ea3 =R Ea4 =X ∙ V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t =1,0 ∙1,0 ∙ 1810∙ 1,2 ∙1,0=2172[N ]
3

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
21
 Lh 28330
√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω2
10
6
√
=2172 3 573 ∙ 2,25
10
6
=7206 [N ].

Durabilitatea rulmenţilor este asigurată deoarece capacitatea dinamică portantă

calculată este mai mică decît capacitatea dinamică portantă a fiecărui rulment.

Calculăm momentele de încovoiere a arborilor şi construim epura lor.

Arborele conducător (arborele-pinion).

- în planul xz:
M y =R x 1 ∙ l1 =1700∙ 75 ∙10−3=127,5[ N ∙m].
- în planul yz:
M 'x =F td ∙l 3=650∙ 40 ∙ 10−3=26[ N ∙ m].
M }x = {R} rsub {y2} ∙ {l} rsub {1} =793∙75∙ {10} ^ {-3} =59,5 [N∙m ¿.

Arborele condus.
- în planul xz:
M y =R x 3 ∙ l 1=1700∙ 75 ∙10−3=127,5[ N ∙ m].
- în planul yz:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
22
 M ❑x =R y3 ∙l 1=620 ∙ 75 ∙10−3=46,5 [N ∙ m].

10. Etapa a doua de companare a reductorului

Utilizăm desenele primei etape de companare. Etapa a doua are ca scop de

a oforma constructiv piesele principale ale reductorului – arborele conducător,
arborele condus, roata dinţată, corpul, capacul, rulmenţii ş.a. şi a pregăti datele
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
23
 pentru calculul îmbinărilor prin pană (sau caneluri) şi calculul precizat al
arborilor.
Ungerea angrenajului şi rulmenţilor este separată.
Comprimarea arborelor se face cu ajutorul garniturilor de etanşare din
cauciuc. În partea de sus a capacului carcasei instaţăm fereastră de deservire cu
răsuflătorul.
Construim pereţile corpului şi capacului reductorului. Desenăm brîul de sus
şi de jos al carcasei. Construim cîrlige pentru ridicarea reductorului.
Desenăm penele prizmatice cu capetele rotungite (anexa 2, tab.S.9.[1])
după GOST 23360-78:
Îmbinarea d, mm bh, mm t1, mm t2, mm l, mm
Capătul liber al pinionului –
30 87 4,0 3,3 22
roata de curea condusa
Roata dinţată – arborele condus 75 2012 7,5 4,9 95
Arborele condus – cuplaj elastic 63 1811 7,0 4,4 130

11. Controlul îmbinărilor prin pană

Îmbinările prin pană vom controla la strivire. Din condiţia de rezistenţă:

2⋅ Т
σ str = d⋅( h− t
1
)⋅( l− b) <[ σ str ]
,
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
24
 unde T – momentul de rotaţie ce acţionează în arborele; d – diametrul

arborelui; h, l, b, t1 – dimensiunile penei prismatice; [ σ str ] - limita de

rezistenţă la strivire (pentu oţel [ σ str ]= 100÷120 MPa; pentru fontă [ σ str ]=

50÷70 MPa).
1) Îmbinarea roată de curea – arbore conducător

2⋅ Т 2⋅105⋅103
σ str = d⋅( h− t
1
1
)⋅( l− b) 30⋅( 7−4,0 )⋅( 22−8) =97 , 2 MPa<[
= σ str ]=100 MPa

2) Îmbinarea roata dinţată-arborele condus:

2⋅Т 2⋅920⋅103
σ str = d⋅( h− t
1
2
)⋅( l− b) 75⋅( 12−7,5 )⋅( 95−20 ) =72 , 7 MPa<[
= σ str ]=100 MPa

Materialul roţii dinţate – oţel 45, îmbunătăţit; materialul arborelui condus – oţel
45, normalizat.

3) Îmbinarea arborele condus-cuplaj elastic:

Т
2⋅ 2 2⋅920⋅103
σ str = d⋅( h− t 1 )⋅( l− b) 63⋅( 11−7,0)⋅( 130−18 ) =65,1 MPa≈[
= σ str ]=50÷70 MPa

Condiţia de rezistenţă este îndeplinită.

12. Calculul precizat al arborilor

Adoptăm că tensiunile normale de la încovoiere se schimbă după un ciclu
simetric, iar cele tangenţiale de la torsiune – după un ciclu pulsant.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
25
 Calculul precizat constă în determinarea coeficienţilor de rezervă de rezistenţă s
pentru secţiunile periculoase şi compararea lor cu cele admisibile [s]. Condiţia de
rezistenţă este îndeplinită, dacă s>[s].
Vom efectua calculul pentru secţiunile periculoase.
12.1. Arborele conducător (arbore-pinion).
Materialul arborelui este acelaşi ca şi pentru pinion (pinionul este confecţionat
împreună cu arborele), adică oţel 45, prelucrarea termică – îmbunătăţire.
După tab. 3.3 [2] pentru diametrul semifabricatului pentru confecţionarea
arborelui pinion pînă la 90 mm (în cazul nostru d a1=66 mm) valoarea medie a limitei de
rezistenţă σR=780 MPa.
Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric de încovoiere:
σ −1=0,43 ∙ σ R =0,43 ∙780=335[ MPa].

Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric a tensiunilor tangenţiale:

τ −1=0,58 ∙ σ−1=0,58∙ 335=193 [MPa ].

Să cercetăm secţiunea în locul ajustării rulmentului pe arbore.

Concentrarea de tensiuni este cauzată de ajustare cu strîngere garantată a
rulmetului pe arbore.
σ k τ k
După tab. 8.7 [2] adoptăm ε =3,40 şi ε =2,44 ;adoptăm ψ σ =0,15 ; ψ τ =0,1.
σ τ

Momentul de încovoiere:
M x =26 N ∙ m.

Momentul axial de rezistenţă:

π d 3 3,14 ∙353 3 3
W= = =4,21∙ 10 mm .
32 32
Amplituda tensiunilor normale:
M x 26 ∙103
σ v =σ max= = =6,17 MPa ; σ m=0.
W 4,21 ∙103

Momentul polar de rezistenţă:

W p =2W =2 ∙ 4,21∙ 103=8,42∙ 103 mm3 .

Amplituda şi valoarea medie a tensiunii ciclului de tensiuni tangenţiale:

τ max T 105 ∙ 103
τ v =τ m= = 1 = =6,24 MPa
2 2 W p 2∙ 8,42 ∙103
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
26
 Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile normale:
σ −1 335
sσ = = =16.
kσ 3,40 ∙6,17
σ
εσ v

Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile tangenţiale:

τ−1 193
sτ = = =12,18.
kτ 2,44 ∙ 6,24+0,1 ∙ 6,24
τ +ψ τ
ετ v τ m

Coeficient de rezervă de rezistenţă rezultant pentru secţiunea periculoasă:

sσ ∙ sτ 16 ∙12,18
S= 2 2
= =9,7> 2,5=[s ].
√s +s
σ τ √ 162 +12,182

12.2. Arborele condus.

Materialul arborelui este oţel 45, prelucrarea termică – normalizare.
După tab. 3.3 [2] pentru diametrul semifabricatului pentru confecţionarea
arborelui roţii pînă la 90 mm (în cazul nostru d k2=75 mm) valoarea medie a limitei de
rezistenţă σR=570 MPa.
Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric de încovoiere:
σ −1=0,43 ∙ σ R =0,43 ∙570=246 [MPa].

Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric a tensiunilor tangenţiale:

τ −1=0,58 ∙ σ−1=0,58∙ 246=142[MPa ].

Să cercetăm secţiunea în locul ajustării roţii dinţate pe arbore.

Concentrarea de tensiuni este cauzată de prezenţa canalului sub pană.
După tab. 8.5 [2] adoptăm k σ =1,59 şi k τ =1,49.
Factorii de scară ε σ =0,775 şi ε τ =0,67 (tab. 8.8 [2]).
Adoptăm coeficienţii ψ σ =0,15 ; ψ τ =0,1 (pag. 163, 166 [2]).
Momentul de torsiune T2=920 N·m.
Momentul de încovoiere în planul axial:
M x =46,5 N ∙ m .

Momentul de încovoiere în planul vertical:

M y =127,5 N ∙m .
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
27
 Momentul sumar de încovoiere în secţiune:
M =√ M 2x + M 2y =√ 46,5 2+127,52 =136 N ∙ m.

Momentul de rezistenţă la torsiune:

2 2
π d 3 b t 1 (d−t 1 ) 3,14 ∙ 753 20 ∙ 7,5(75−7,5) 3 3
W knetă = − = − =78,28 ∙10 mm .
16 2d 16 2∙ 75
Momentul de rezistenţă la torsiune:
2 2
π d 3 b t 1 (d−t 1 ) 3,14 ∙ 753 20 ∙ 7,5(75−7,5) 3 3
W netă = − = − =36,86 ∙10 mm .
32 2d 32 2∙ 75
Amplituda tensiunilor normale:
M❑ 136∙ 103
σ v =σ max= = =3,69 MPa ; σ m =0.
W netă 36,86∙ 103

Amplituda şi valoarea medie a tensiunii ciclului de tensiuni tangenţiale:

τ ma x T2 920 ∙103
τ v =τ m= = = =5,88 MPa
2 2W k netă 2 ∙78,28 ∙ 103

Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile normale:

σ −1 246
sσ = = =32,5.
kσ 1,59
σ ∙3,69
ε σ v 0,775

Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile tangenţiale:

τ−1 142
sτ = = =10,4.
kτ 1,49
τ +ψ τ ∙ 5,88+0,1 ∙5,88
ετ v τ m 0,67

Coeficient de rezervă de rezistenţă rezultant pentru secţiunea periculoasă:

sσ ∙ sτ 32,5 ∙10,4
S= 2 2
= =9,9> 2,5=[s].
√s +s
σ τ √ 32,52 +10,42
Condiţia de rezistenţă s>[s] este îndeplinită.

13. Ajustajele pieselor principale ale reductorului şi prezentarea desenului

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
28
 Ajustajele stabilim în conformitate cu indicaţiile date în tab. 10.13 [2]:
H7
1) ajustajul roţii dinţate pe arborele condus - r6 ;
H7
2) inelele de reţinere a uleiului pe arbori - k 6 ;
H7
3) bucşele de distanţare pe arbori - h6 ;

H7
4) roţi de curea pe arbore - js 6 ;
5) inelele interioare ale rulmenţilor pe arbori cu abaterea arborelui k6;
6) inelele exterioare ale rulmenţilor în corpul reductorului – cu abaterea
alezajului Н7;
H7
7) ajustajele cuplajelor elastice pe arbori n6 .

Reductorul îl desenăm în două proiecţii pe o foaie de formatul А1 în scară 1:1 cu

înscripţia principală şi specificaţia.

14. Alegerea tipului şi volumului uleiului

Camera rulmenţilor o umplem cu materialul plastic de ungere УТ-1 (tab. 9.14

[2]). Ungerea angrenejului dinţat se efectuează prin metoda pompării în zona de
angrenare a uleiului lichid.
Volumul uleiului turnat în carcasa reductorului înainte de lucru:
V =0,25∗Pnec =0,25∗2,2 ≈ 0,5 dm3

Conform tab. 10.8 [2] stabilim viscozitatea uleiului: pentru tensiunile de contact
σ H =600 MPa şi viteza ≤ 2 m/s viscozitatea recomandată trebuie să fie egală cu
−6 2
34 ¿ 10 m /s .

Din tab. 10.10 [2] adoptăm uleiul industrial de tipul И-30А (după GOST 20799-75*).

15. Asamblarea reductorului

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
29
 Înainte de asamblare cavitatea interioară a corpului reductorului se curăţă
amănunţit şi se acoperă cu vopseaua rezistentă la ulei. Asamblarea se efectuează în
conformitate cu desenul de asamblare a reductorului: pe arborele conducător se
instalează inele de reţinere a uleiului şi rulmenţi încălzite prealabil în ulei pînă la 80-100
°C; în canalul arborelui condus se instalează pană 20×12×95 şi se presează roata dinţată
pînă la reazem cu suprafaţa laterală a treptei arborelui; pe urmă se îmbracă bucşa de
distanţare, inele de reţinere a uleiului şi se instalează rulmenţi încălziţi prealabil în ulei.
Arborii asamblaţi se aşează în baza corpului reductorului şi se pune capacul
corpului, acoperind preventiv locurile îmbinării capacului şi corpului cu lac de spirt.
Pentru centrarea capacul se instalează pe corpul cu ajutorul a doi ştifturi conice;
se strîng buloanele, care unesc capacul cu corpul.
În continuare în canalul capătului liber al arborelui conducător se instalează
pană, 8×7×22, se ajustează roata de curea şi se strănge cu piuliţă, cu fixator.
Pe urmă se înşurubează dopul pentru scurgere a uleiului cu garnitură şi
indicatorul de nivel al uleiului.
Se toarnă 0,5 dm3 de ulei de tipul И-30А în reductorul, se fixează sistemul de
ungere prin pompare şi se închide fereastră de deservire.
Reductorul asamblat se încearcă pe stand conform, cerinţelor tehnice înaintate.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
30
 Bibliografia

1. Dulghieru V., Ciupercă R., Dicusară I. Mecanica aplicată: Îndrumar de

proiectare. Chişinău: Editura Tehnica-info, 2008. 296 p.
2. Чернавский С.А. Курсовое проектирование деталей машин. Москва:
Машиностроение, 1988. 416 c.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
31