Sunteți pe pagina 1din 6

c  

  

     
 

Nastase Petronela
????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?
? 
?
? ? ?
’acultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, anul II
master: Politici Educationale

 ???? ?? ? ?? ?? ? ? ?  ?  ??  ?
??

1.Mass-media-Instanta educatiei
2.Mass-media-Sistem de valori
3.Presa-Mijloc de comunicare
3 1.-Puncte slabe
3 2.-Puncte tari
3 3.-Amenintari
3 4.-Oportunitati
4.Educatia pentru schimbare
5.O noua "noua educatie"

1.Mass-media-instanta a educatiei
Una din cele mai importante instante ale educatiei sau cea mai importanta instanta a educatiei,
este mass-media. Pornind de la varietatea situatiilor de invatare si de la gradul diferit de
intentionalitate actionala, educatia se poate obiectiva in trei ipostaze: educatie formala,
nonformala si informala, mass-media facand parte din educatia nonformala ce cuprinde
totalitatea influentelor educative ce se deruleaza in afara scolii sau prin intermediul unor
activitati optionale sau faculatative. Termenul nonformal desemneaza o realitate educationala
mai putin formalizata sau neformalizata din totdeauna cu efecte formative. Actiunile incluse in
acest perimetru, se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si vin in intampinarea intereselor
variate. Educatia de acest tip a existat dintotdeauna ceea ce este nou astazi in legatura cu aceasta
maniera de a educa rezida in organizarea ei planificata. In unele situatii acest tip de educatie
poate fi o cale de ajutor pentru cei care au sanse mai mici de a accede la anumite informatii sau
la o scolarizare normala: tineri in deriva, persoane cu nevoi speciale, locuitori din zonele retrase,
saraci, izolati.
Exista mai multe circumstante de formare si de informare a tinerilor. Actiunile acestui mediu
educogen, ca si ale celorlalte medii: scoala, familie, biserica, institutii culturale, trebuie sa se
conjuge pentru a modela adecvat comportamente si constiinte in acord cu marile idealuri ale
epocii.
Mass-media. Reprezinta acea grupa de factori ai educatiei, acea instanta mediatica chemata sa
amplifice, sa constituie sau sa diversifice experientele cognitive si comportamentale ale
persoanelor.
Intr-o societate informatizata(cu virtuti benefice dar si malefice) stimuli explicit educogen
trebuie sa fie prezenti si la acest nivel.
Mass-media impreuna cu ceilalti factori: biserica, scoala, familie, institutii culturale si altii, ar
trebui sa actioneze simultan, corelat prin impletirea functiilor lor si nu independent, izolat.
Important este ca intre aceste medii ale educatiei sa se instaureze relatii de mutualitate si
coerenta, actionala, si nu raporturi de concurenta sau inconsecventa valorica (ce se spune in
biserica, de pilda sa se nege in scoala, familie, etc.). Numai printr-o ingemanare a actiunilor si
functiilor edcuative,se poate spera la reformare spirituala autentica a omului si a comunitatii.

Mass-media si fenomenul educational


± educatia pentru informare-

Mass-media-sistem de valori
Mass-media s-a impus ca o componenta esentiala a lumii moderne. Sistemul comunicarii in masa
s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, modeland celelalte subsisteme ale
societatii. Are o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie.
Mass-media poate actiona asupra: indivizilor, grupurilor, institutiilor, intregii societati. Totodata
ea poate afecta personalitatea umana in:
-dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume)
-dimensiunea afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente)
-dimnesiunea comportamnetala (schimbari ale modului de actiune ale indivizilor si fenomene
de mobilizare sociala)
Sistemul de valori pe care mass-media afirma ca le promoveaza sunt: dreptul la informare a
publicului, libertate de informare, si accesul la informatie. Rolul ei educativ in constituirea unor
societati democratice si a societatii civile in apararea drepturilor cetateanului, lupta impotriva
abuzurilor puterii si a coruptiei. Aflarea adevarului si promovarea dreptatii, sunt atribute
obligatorii, definitorii ale mass-media. Adevarul din perspectiva teoriei liberale, se poate obtine
prin confruntarea libera a ideilor si opiniilor. ’aptele pot fi insotite de opinii si comentarii care
implica personalitatea jurnalistului cu conditia ca acesta sa nu distorsioneze prezentarea
intamplarilor prin formulari subiective sau rau intentionate-acesta constituie traditia vechiului
jurnalism european.
Alteori, i se reproseaza ca ar da nastere unor produse culturale lipsite de valoare, fiind un
puternic mijloc de manipulare a maselor si de distrugere treptata a perosnalitatii individului. Din
aceasta perspectiva, mass-media, creand false nevoi si oferind publicului placeri artificiale
transformandu-l pe nesimtite in sclavul lor.
"Acesta doreste sa fie alimentat continuu cu false nevoi cu produse mediatice chiar si atunci cand
se convinge de lipsa lor de substanta".
De aici amintesc zicala populara: "-Ce porti lele chelbi in cap!?
"-Daca-i moda ce sa-i fac."
Informatiile in sine nu au practic nici o valoare pentru subiectul educatiei daca acesta nu este
antrenat sa le judece, interpreteze in contexte diferite(L. Antonesei)
Un individ neinformat sau mai putin informat, este un cetatean mai usor de manevrat de catre
grupuri de interese, birocratie.
Dreptul la infromare al cetateanului, presupune si posibilitatea persoanei de a avea acces
neingradit la toate sursele de informare.
Sensul dat de articolul 31 din Constitutia Romaniei notiunii de informatie: ³cetatenii au acces
doar la informatii de interes public, nu si in cele cu caracter secret´ este clar.
-alorile informative si educative, se afla intr-o dinamica si o permanenta interrelatie. Ele pot
produce si valori derivate cu diferite forme de manipulare sau se pot chiar degrada ori pot
produce contrariile lor. Un ideal al modernitatii este si aspectul educativ cu caracterul sau
suficient de larg si elastic care permite promovarea idealurilor culturale individuale(ex.
respectarea identitatii etnice), un ideal "al formarii armonioase si echilibrate a individului, in
cadrul Cetatii "-adica individul format in spiritul valorilor clasice ale umanismului in
concordanta cu valorile medernitatii in toate mediile sale cu care vine in contact si cu respectarea
unor criterii: filosofic, ideologic, epistemologic, sociologic, psihologic, etic si pedagogic.
Scopul educatiei in materie de valori il reprezinta accederea fiintei umane catre autonomie si
competenta profesionala.
Mass-media nu are putere de comanda asemeni institutiilor statului dar impactul asupra societatii
este covarsitor, ele informeaza dezvoltand spiritul critic, creeaza curente de opinie, lanseaza
mode si propulseaza personalitati. Dar nu tot ce se vehiculeaza prin mass-media poarta pecetea
valabilitatii si relevantei valorice(de ex.: un film de prost gust, un produs nefolositor, un
medicament promovat de mass-media ±Contergan- care s-a dovedit daunator sanatatii noilor
nascuti (grave malformatii congenitale), motiv pentru care a fost scos din circulatie de pe piata
din farmacii [evenimentul a avut loc in Europa in anii '70]).
Tocmai aceasta educatie, duce la modelarea personalitatii individului pana la o fina cizelare care
permite acestuia integrarea cu succes in mediul ambiant, social, cultural, profesional.

3.Presa mijloc de informare si comunicare.


Si presa in acest domeniu are un cuvant ferm de spus.
In ultimul secol mass-media a cunoscut o dezvoltare impresionanta, covarsitoare, multiforma in
exprimare, manifestare, comunicare. Pe acesta linie s-a inscris si presa care astfel a devenit o
putere in stat.
In secolele trecute presa se afla in sfera "seriozitatii", a unui cerc restrans de initiati, pe care
ganditorii iluministi au descoperit-o ca pe o necesitate in vederea iluminarii reprezentantilor
claselor populare printr-un efort de cultivare, de formare a unei gandiri autonome, elevate si
chiar critice. Astazi caracterul serios pierde din teren prin faptul ca se constata o orientare tot mai
marcata catre tratarea in termeni de spectacol a tuturor subiectelor abordate de mijloacele de
comunicare in masa (daca regele Midas tot ce atingea se transforma in aur, astazi, tot ce atinge
televiziunea dar si alte organizatii mediatice, se transforma in show.
3.1. Presa-puncte slabe:
-presa in ultimii ani a devenit o afacere infloritoare turnand informatia cu nemiluita fara
posibiltate de verificare a cititorului daca sunt adevarate sau false (C.Salavastru)
-mostenirea comunista care influenteaza puternic natura mijloacelor de comunicare actuale
-lipsa unui sistem politic clar definit, controlul de la nivel central
-mentalitatile unor jurnalisti formate in cei cincizeci de ani de regim comunsit: de a pastra
sistemul vechi (exceptie Silviu Brucan ca fost director la "Scanteia" iar actualmente d-l profesor
la "Chestiunea zilei" - "Chestiunea saptamanii" - "Chestiunea chestiunilor" adica "Profetii despre
viitor".
-"ramane mai curand un instrument politic decat unul informational" conform observatiei lui
Peter Gross, "perpetuand entuziasmul comunist pentru manipulare si nicidecum familiarizarea cu
temele si evenimentele zilei, o unealta) pentru control mai degraba decat pentru educare,
alaturandu-i-se T-. care prefera dintre o greva a unor studenti si o expozitie a unui ministru, sa
difuzeze expozitia ministeriala (repercursiunea acestor dezinformari si manipulari, este starea de
infantilism "civic si politic" in care romanii sunt intretinuti - L.Antonesei.
-manipularea jurnalistilor
-la polul opus ipostazei agresive si mereu amenintatoare, imaginea unei prese supuse si
controlate de putere. -"Lap-dog"- cainele care linge mainile oricui.
-limitari restrictive ale mass-media in sfera de actiune, controlul asupra fabricarii stirilor duce la
pierderea credibilitatii.
3.2. Presa - puncte tari.
-reprezinta si garantia functionarii corecte a Puterilor statului (puterea legislativa, executiva,
judecatoreasca) pe care le supreavegheaza asemeni unui "caine de paza".
-ca cea de-a patra putere in stat pe care o are, de a urmari modul in care este respectata si aparata
constitutionalitatea statului de drept.
-puterea pe care o transfera cetateanului pentru a-l ajuta sa se impotriveasca abuzurilor Puteri.
-libertatea de exprimare.
-"la vremuri noi oameni noi", tineri profesionisti.
-reprezinta categorliile care dintr-un motiv sau altul nu isi vad aparate interesele sau problemele
specifice in structurile Puterii.
-vorbeste in numele celor "fara putere", "fara voce publica", al categoriilor defavorizate, al celor
pe care viata politica ii ignora, ii ascunde sau ii dispretuieste si marginalizeaza.
-ca un "caine de paza" ("watch-dog") - ipostaza agresiva si mereu amenintatoare - "actioneaza in
numele publicului pentru a-i atrage atentia asupra abuzurilor Puterii" (M.Coman.
-de la forta alternativa se transforma in instanta adversativa, nu mai reprezinta locul de dezbatere
sau de exprimare a opiniei publice, ci o institutie de critica si de control care urmareste
comportamentul Puterii, convinsa(obsedata) ca acesta este incorect sau (macar) suficienat de
responsabil fata de masa.
-ce nu reuseste scoala, familia, poate presa, influenteaza societatea in chip voit in urma unei
strategii dinainte stabilite puse la cale sau intamplator.
-ofera un bagaj comun de idei si imagini.
-efectele pot avea schimbari dorite sau nedorite cetatenii depinzand in chip diferit de mesajul
presei in functie de variabilile socio-culturale prin care sunt definiti si indeosebi de gradul in care
au nevoie de informatie.
-este un factor de solidaritate globala,raspunde nevoii indivizilor de: comunicare, insertie in
comnitate, perpetuare a valorilor comune si de identificare cu acele modele pe care o comunitate
le considera a fi "repere de actiune".
-oglindesc societatea romaneasca, contribuie la apararea status quo-ului.
-eforturile depuse pentru schimbarea vechii identitati:
(de a face educatie ideologica, sa practice indoctrinarea, sa mobilizeze populatia, sa practice
cultul personalitatii, sa indeplineasca rol constrangator atribuite de societatea marxist-leninista,
operarea pe baza unei teorii a presei ca in doctrinarea soviectica), crearea unei noi imagini,
obtinerea credibilitatii exercitarea unui rol nelimitat: educativ, formativ, astfel incat sa nu ise mai
atribuie mass-mediei rolul de substanta narcotizanta (adormea constiinta oamenilor, spiritul
critic, discernamantul).
3.3 Presa-amenintari
-formele clasice de limitare si influentare: cadrul legislativ si regulamentele rigide, presiuni
economice, conventii politice prin hegemonie (impunerea si neutralizarea unei ideologii)
culturala, prin blocarea accesului la informatie sau manipularea jurnalistilor.
-limitari ale sferei de actiune,devenind un suport si un intermediar intre clasa politica si audienta
(M.Coman).
-goana duapa profitul facial, presa risca sa dispara sub presiunea economica (solutie: trebuie sa
apeleze la alte institutii din alte zone de activitate, capabile sa-i asigure existenta prin forme
alternative de finantari).
-problema ticurilor, limbajului de lemn, care nu uramresc informarea ci imbrobodirea
receptorului printr-o incantatie golita de continut, plasarea brumei de informatie transmisa in
coada unor enunturi kilometrice care debutau cu banalitati superflue, inutile (asemeni oratoriei-
redundanta).
-primejdia de ordin moral, a acelei atitudini de orientare, transformare in show a oricarei situatii
pe care o infatiseaza, ce rezida in riscul de a cultiva in receptor o anume detasare estetica in
raport cu problemele grave ale realitatii nepercepute in dimensiunile lor veritabile tocmai din
pricina prezentarii lor pe cordonatele spectacolului, modalitate ce tinde sa estompeze granitile
dintre realitate si
fictiune.

3.4. Presa-oportunitati
-"un pas pozitiv pentru viitorul jurnalismului roamnesc daca, dar numai daca tinerii vor fi in
masura sa influenteze profesiunea si societatea in mai multe feluri decat ar dori sa le schimbe
confratii lor mai varstnici" (P.Gross)
-libertatea ei- "o piata libera a ideilor", adica a unui spatiu concurential, un spatiu echilibrat doar
de logica cererii si a ofertei (intelectuale) "un spatiu unde se pot confrunta curente diferite de
opinie" (Thomas Jefferson)
4.Educatia pentru schimbare, schimbarea educatiei, acceptarea schimbarii
’enomene comsecutive accelerarii schimbarilor pe care le parcurg si le vor parcurge
ansamblurile socio-umane si umanitatea in intregul sau.
Este necesara o alta educatie, si anume: "una care poate aduce schimbare, reinoire, restructurare
si reformulare de probleme pe care o vom numi invatare inovatoare, capabila sa contribuie la
eliminarea a ceea ce se numeste decalajul uman.
Educatia asa cum este ea conceputa astazi, axata pe trecut. trebuie transformata intr-una centrata
pe viitor, reorientarea centrului de interes - "ca obiect al actiunilor noastre", un viitor ce nu
trebuie asteptat si intampinat ci construit.
Intreaga istorie a vietii este o istorie a adaptarii.
Educatia este pentru om ceea ce este dresajul pentru animale.
Scopul amandurora este adaptarea - ca o maniera de supravietuire, ca o cerinta obligatorie asupra
vieturii.
"Omul nou; este produsul acestui proces de formare beneficiarul unui cod "cultural" simplificat
menit sa-i asigure adaptarea intr-o lume pe dos, artificializata.
5.O noua "noua educatie"
Este adevarat ca marile schimbari existentiale se produc pe baza unor viziuni
inovatoare.Progresul se face nu prin respectarea traditiilor, ci prin contestarea caii batatorite.
Istoria progreseaza prin partea proasta a lucrurilor-spunea Hegel.
In perspectiva, o posibila evolutie a educatiei va avea loc prin centrarea acesteia si pe baza
exploatarii capacitatii de cunoastere holistica (ratiune, sentiment, vointa) a creierului uman. Se
stie ca educatia traditionala se opune, mai mult sau mai putin, tendintei holistic-
integrative(Wurtz,1992).
Educatia pentru comunicare si mass-media - isi propune sa formeze personaliteatea pentru a
gestiona corect si adecvat mesajele mediatice, pentru a decripta operativ sensurile diferitelor
informatii mediatice, pentru a selecta si adecva sursele informationale.
A sti sa ne relationam la sursele emitente, a insusi noi coduri de lectura, a ne racorda simultan la
emitenti alternativi, a amenda si neutraliza informatiile false, a activa competentele proprii de a
comunica cu semenii, toate aceste conduite se pot forma si prelucra prin diferite exercitii si
practici educative.
?

Bibliografie:
Coman Mihai,Introducere in sistemul mas-media,Ed.Polirom,1999
Dinu Mihai,Comunicarea,Ed.Stiintifica,Bucuresti,1999
Gross Peter,Colosul cu picioare de lut.Aspecte ale presei romanesti post-
comuniste,Ed.Polirom,Iasi,1999
Rosca Luminita,’ormarea identitatii profesionale a jurnalistilor,Ed.Polirom,2000
Antonesei Liviu,Paideia,’undamentele culturale ale educatiei,Ed.Polirom Iasi,1996
Cucos Constantin, Pedagogie, Ed.Polirom Iasi 2003
Carmen Cretu, Psihopedagogia succesului,Ed.Polirom,Iasi 1997
?