INTRODUCERE

În toată lumea dar și în țara noastră, diferitele sortimente produse din lapte (smântână,
iaurt, unt, chefir, brânză etc.) sunt foarte apreciate și solicitate.

Laptele – baza acestor produse esteun produs natural obținut de la diferite animale și
conține proteină animalădar și o serie de vitamine și complexe de vitamine, deosebit de
necesare organismului uman.

Produsele acide din lapte se obțin prin fermentația laptelui sub acțiunea directă a
bacteriilor lactice. Bacteriile lactice fermentează lactoza și formează acid lactic, aastfel laptele
devine acidulat și implicit se determină coagularea laptelui.

Toate aceste produse fermentate sunt deosebit de sănătoase pentru organismul uman,
astfel în intestine acidul lactic împiedică dezvoltarea microflorei dăunătoare , ajutând la
prevenirea și chiar vindecarea unor boli intestinale.

Alături de gustul deosebitde bun, specific fiecărui preparat, produsele lactice obținute
prin fermentație se pot conserva timp mai îndelungat decât materia primă de bază: laptele.
Acest lucru constituie un avantaj deosebit atât pentru producător cât și pentru consumator.

Industria de fabricare a produselor lactate este unul din sectoarele prioritare ale unei ţări,
datorită importanţei sale pentru alimentarea populației. Activitățile industriei de fabricare a
produselor lactate ţin de prelucrarea termică a laptelui, a produselor auxiliare şi a produselor
finite din lapte.

În Republica Moldova industria de fabricarea a produselor lactate înregistrează una din

cele mai mari progrese din industria alimentară. Întreprinderile industriei dispun de un
sortiment diversificat de produse lactate, principala caracteristică a cărora este că sunt produse
tradiţionale cu un termen de păstrare mic. Produsele lactate tradiţionale sunt orientate mai mult
la piaţa internă, foarte puţin la export.
 Trebuie menționat că nu există un proces unic de evaluare care sa fie utilizat de toți
consumatorii şi nici de un singur consumator, în toate situațiile de cumpărare. Există două
categorii de consumatori: cei care se hotărăsc în faţa raftului ce produs vor cumpăra (aici fiind
incluși şi cei care se hotărăsc acasă ce produs vor cumpăra dar se răzgândesc în magazin,
deoarece produsul nu este disponibil sau au găsit ceva mai bun) şi cei care au luat decizia
anterior.

1
 Printre factorii ce contribuie cel mai frecvent la conștientizarea nevoii de a consuma o
anumită marcă de produselactate menționăm:

 Disponibilitatea produsului. Din aceasta categorie fac parte consumatorii care nu sunt
fideli dar care, odată ajunși in fata raftului unde se găsește produsul, il vor cumpăra.
Acest fapt se datorează, intr-o oarecare măsura,disponibilității produsului in aproape
toate magazinele de profil cat şi a promovării produsului intr-un mod agresiv(reclama
tv, bannere stradale, promovare intensă in magazin).
 Grupurile de referință. De obicei, persoanele tind să imite colectivul din care fac parte,
consumand aceleași produse cu cele ale majorităţii.
 Eforturile de marketing ale ofertanților. Cei care lucrează in departamentul de
marketing al unei companiiincearcă sa inregistreze o imagine pozitiva a produsului, prin
reclamă, calitate.
 Factori situaționali. Atunci cand o persoana merge intr-un magazin şi acolo nu se
găsește decat o anumitămarcă de lactate, va cumpăra acea marca din lipsa alternativelor.
Un alt factor situațional care ar putea determina conștientizarea nevoii este reprezentată
de starea sănătății consumatorului care poate fi nevoit sa ţină regim. Deasemenea
datorită unor resurse financiare suplimentare sau măririi familiei, cantitatea de produse
lactatecumpărate o dată va creşte.
Principalii consumatori ai produselor lactate sunt persoanele de la oraş, cei din spaţiul
rural preferând produse lactate mai ieftine ale producătorilor locali.O ultimă observație
importantă este aceea că piața este insuficient dezvoltată în principal din cauza puterii reduse de
cumpărare, dar şi datorită lipsei de educație a consumatorului.
In ultimii ani, consumul de lactate in Republica Moldova pe cap de locuitor a crescut
semnificativ, însă este net inferior nivelului din Europa.

1. Caracteristica întreprinderii
Pentru fabricarea sortimentului descris în lucrarea dată, au fost folosite tehnologii de
producere larg răspândite, ce asigură pregătirea produselor de calitate înaltă.

Materia primă achiziționată conform rețeteloreste folosită rațional pentru fabricarea

întregului sortiment. Reieșind din acest fapt, se trage concluzia următoarea că producerea este
rentabilă, economic efectivă și în stare de concurență pe piață.

2
 Scopul principal în economia de piață este de a obține profit. În același timp activitatea
întreprinderii urmărește saturația pieții cu diferite mărfuri. Astfel activitatea întreprinderii
urmărește dezvoltarea progresului tehnico-științific și sporirea eficienței economice a pieței.

Pentru fabricarea sortimentului descris în lucrarea dată au fost folosite tehnologii de

producere larg răspândite, ce asigură pregătirea produselor de calitate înaltă.

Produsele lactate au o pondere 20,4 % din totalul produselor lactate fabricate, având un
spectru larg de consumatori. Pentru îmbunătățirea calității produsului finit o să aducem
tehnologii și linii performante, ce vor spori considerabil aspectul, gustul și ponderea de vânzare
a acestui produs, și nu numai. În rezultat vom obține un produs cu niște indici organoleptici mai
bunci și cu o valoare nutrutivă a produsului mai ridicată.

În lucrarea dată este descrisă proiectarea unei secții de fabricare a produselor lactate cu
următorul sortiment de produse:

1. Iaurt cu vișină 4 % - 150 kg/schimb;

2. Unt 72,5 % - 100 kg/schimb;
3. “Gingășie” brânză granulate 4 % - 100 kg/schimb;
4. Smântână 10 % - 150 kg/schimb.

Calitatea materiei prime este un factor extrem de important în fabricarea produselor noastre.

2. Capacitatea de producție. Volumele de producție

Planul de producere și realizare se elaborează în expresie naturală și valorică. În baza

indicatorilor naturali, nomenculatura și sortimentul producției se planifică necesarul în resurse
economice pentru atingerea obiectivelor prevăzute.

Volumele de producție planificate în expresie naturală trenuie argumentate în baza

capacității de producție al întreprinderii ce exprimă cantitatea de producție maximă ce se poate
fabrica într-o perioadă dată, în condițiile folosirei depline a utilajelor existente în corespundere
cu regimul optim de lucru și de organizare a procesului de producție.

Tabelul 2.1 Planul producției pe sortimente

Nr
Denumirea produselor U.M V.P/sch V.P/anual
.
1 Iaurt cu vișină 4 % kg 150,00 99000,00
2 Unt 72,5 % kg 100,00 66000,00

3
 3 "Gingășie" brânză granulată 4 % kg 100,00 66000,00
4 Smântână 10 % kg 150,00 66000,00
  TOTAL   350,00 297000,00

Întreprinderea proiectată va lucrea în trei schimburi, durata căruia este de 8 ore, într-un an
avem 220 zile lucrătoare.

Exemplu de calcul:

VP Iaurt cu vișină = 150kg/sch*220zile*3schimb = 99000 kg/an

Concluzie: În dependență de volumul de producție pe schimb – 8h și numărul de zile

lucrate în întreprindere pe an – 220, am obținut planul anual de producție pe sortimente și un
total de producție de 297000,00 kg/an.

1. Iaurt cu vișină 4 % - 99000,00 kg/an;

2. Unt 72,5 % - 66000,00 kg/an;
3. “Gingășie” brânză granulate 4 % - 66000,00 kg/an;
4. Smântână 10 % - 000,00 kg/an.

După planificarea indicatorilor naturali al programului de producție se elaborează

indicatorii valorici.

Planul Prețul
Nr
Denumirea produselor U.M anual de pentru o Suma, lei
.
produse/kg unitate, lei
1 Iaurt cu vișină 4 % kg 99000,00 20,00 1980000,00
2 Unt 72,5 % kg 66000,00 26,00 1716000,00
3 "Gingășie" brânză granulată 4 % kg 66000,00 24,90 1643400,00
4 Smântână 10 % kg 66000,00 11,80 778800,00
  TOTAL       6118200,00
Tabelul 2.2 Calculul vânzărilor nete

Exemplu de calcul:

Suma = VPanual*Preț = 99000*20 lei/kg = 1980000,00 lei

Concluzie: În urma calculelor, am obținut indicatorii valorici ai programului de producție

anual 6118200,00 lei. Cea mai mare sumă am obținut-o la iaurtul cu vișină 4 % cu preț mediu,
care au o cerere mai mare în perioada primăvară-vară.

4
 3. Resurse materialo-energetice

Acest compartiment se bazează pe calcularea necesității în unități naturale și valorice ale

resurselor materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de producție: materie
primă, materiale principale și auxiliare, apă, energie electrică etc.

Calculele materiei prime și auxiliare se efectuează în baza materiei prime și materialelor

princpipale prevăzute în schema tehnologică a proiectului. Prețurile pentru o unitate de resurse
materialo-energetice de piață la momentul elaborării proiectului.

La efectuarea calculelor pe sortimente am ținut cont de rețeta de fabricare a fiecărui tip de

produs, necesarul de materie primă și auxiliară pentru o unitate de producție 100kg materie
primă.

Calculul valoric al resurselor materialo-energetice vor fi incluse în următoarele tabele:

Tabelul 3.1 Calculul resurselor materialo-energetice a iaurtului cu vișină 4 %

Pentru o unitate Pentru tot volumul

Prețul
de produs de producție
Denumirea resurselor pentru o
Nr. U.M. Norma
materialo-energetice unitate, Suma, Suma,
de Cantitatea
lei lei lei
consum
Materia primă
1 Lapte 3,6 % grăsime kg 5,20 0,80 4,16 1320,00 6864,00
Smântână dulce 35 %
2 kg 30,00 0,20 6,00 330,00 9900,00
grăsime
3 Stabilizator kg 300,00 0,01 2,40 13,20 3960,00
Umplutură de vișină SU,
minimum 56, 6 %,
4 kg 100,00 0,10 10,00 165,00 16500,00
inclusiv zaharoză
minimum 39 %
5 Cultură starter unități 300,00 0,01 3,00 16,50 4950,00
Materialele principale, auxiliare și resursele energetice
6 Pahar polisterol 400 g unități 2,80 0,25 0,70 412,50 1155,00
7 Zahăr kg 17,00 0,03 0,51 49,50 841,50
8 Energie electrică kw/h 1,79 0,02 0,03 990,00 1772,10
9 Canalizare m3 12,50 0,03 0,33 1716,00 21450,00
3
10 Apă tehnică m 11,24 0,02 0,22 1320,00 14836,80
Total           81387,90

5
 Exemplu de calcul:

Cantitatea p/u tot volumul producției MP = Norma de consum*VP anual/Randament =

0,80*1980000,00 kg/an/120= 1320,00kg;

Cantitatea p/u tot volumul producției MA = Norma de consum*VP anual =

0,24*1980000,00 kg= 412,50 kg;

Suma totală = Preț per unitate* Cantitatea p/u tot volumul producției = 100 lei*165kg=
16500,00 lei.

Concluzie: În tabelul dat am calculat necesarul de resurse materialo-energetice și

volumul de materie primă și auxiliară în sumă de 81387,90lei pentru a produce 99000,00 kg de
iaurt cu vișină 4 %.

Tabelul 3.2 Calculul resurselor materialo-energetice a untului 72,5 %

Pentru o unitate de Pentru tot volumul

Prețul
produs de producție
Nr Denumirea resurselor pentru o
U.M.
. materialo-energetice unitate,
lei Norma
Suma, Suma,
de Cantitatea
lei lei
consum
Materia primă
1 Smântână dulce 35 % kg 30,00 0,20 6,00 385,00 11550,00
Materialele principale, auxiliare și resursele energetice
unităț
2 Pahar polisterol 200 g 2,50 0,50 1,25 962,50 2406,25
i
3 Energie electrică kw 1,79 0,02 0,04 0,04 0,07
3
4 Canalizare m 12,50 0,03 0,38 0,06 0,72
3
5 Apă tehnică m 11,24 0,02 0,22 0,04 0,43
Total           11551,22

Concluzie: În tabelul dat am calculat necesarul de resurse material-energetice și volumul

de materie primă și auxiliară în sumă de 11551,22 lei pentru a produce 66000,00 kg de unt 72,5
%.

6
 Tabelul 3.3 Calculul resurselor materialo-energetice a brânzei granulate "Gingășie" 4%

Prețul Pentru o unitate Pentru tot volumul de

pentru de produs producție
Nr Denumirea resurselor
U.M. o Norma
. materialo-energetice Suma,
unitate, de Cantitatea Suma, lei
lei
lei consum
Materia primă
1 Lapte degresat kg 15,00 0,70 10,50 2310,00 34650,00
unităț
2 Cultură starter 300,00 0,02 6,00 66,00 19800,00
i
3 Enzime coagulante ml 9,00 0,00 0,01 3,30 29,70
4 Soluție clorură de calciu l 20,00 0,00 0,04 7,26 145,20
5 Smântână dulce 20 % kg 29,00 0,19 5,51 627,00 18183,00
Materialele principale, auxiliare și resursele energetice
unităț
6 Pahar polisterol 200 g 2,50 0,50 1,25 962,50 2406,25
i
7 Sare alimentară extra kg 5,00 0,01 0,05 33,00 165,00
8 Canalizare T 12,50 0,03 0,38 99,00 1237,50
9 Apă tehnică T 11,24 0,02 0,22 66,00 741,84
10 Energie electrică kw 1,79 0,02 0,04 0,04 0,07
  TOTAL           74952,31

Concluzie: În tabelul dat am calculate necesarul de resurse materialo-energetice și

volumul de materie primă și auxiliară în sumă de 74952,31 lei pentru a produce 66000,00 kg de
brânză granulată "Gingășie" 4%.

Tabelul 3.4 Calculul resurselor materialo-energetice a smântânii 10 %

Pentru o unitate Pentru tot volumul de

Prețul
de produs producție
Nr Denumirea resurselor pentru o
U.M. Norma
. materialo-energetice unitate, Suma, Cantitate
de Suma, lei
lei lei a
consum
Materia primă
1 Lapte 3,6 % grăsime kg 5,20 0,78 4,06 429,00 2230,80
Smântână dulce 35 %
2 kg 30,00 0,22 6,60 121,00 3630,00
grăsime
unităț
3 CHOOZIT MA 11 25 dcu 300,00 0,01 3,00 5,50 1650,00
i
Materialele principale, auxiliare și resursele energetice
unităț
4 Pahar polisterol 200 g 0,50 0,50 0,25 275,00 137,50
i
5 Energie electrică kw/h 1,79 0,02 0,04 1320,00 2362,80

7
6 Canalizare m3 12,50 0,02 0,25 1320,00 16500,00
7 Apă tehnică m3 11,24 0,02 0,25 1452,00 16320,48
Total           42694,08

Concluzie: În tabelul dat am calculate necesarul de resurse materialo-energetice și

volumul de materie primă și auxiliară în sumă de 42694,08 lei pentru a produce 66000,00 kg de
smântână 10 %.

Concluzia finală: În aceste 4 tabele sunt prezentate calculele material-energetice pentru

fiecare tip de produs, cît și volumul total necesar pentru fiecare. Astfel am obținut cele mai
mari cheltuieli de resurse materialo-energetice la Valoarea Producției pe an se fac la fabricarea
produselor în următoarea ordine:

1. Iaurt cu vișină 4 % - 81387,90 lei /99000,00 kg/produs;

2. Unt 72,5 % - 11551,22 lei /66000,00 kg/produs;
3. “Gingășie” brânză granulate 4 % - 66000,00 kg/produs;
4. Smântână 10 % - 42694,08 lei/66000,00 kg/produs.

Suma totală anuală necesară pentru materia primă, materiale principale și auxiliare,
resurse energetice pentru fabricarea sortimentului propus este: 210585,51 lei.

4. Resursele umane și retribuirea muncii

În acest compartiment vom calcula personalul industrial productiv pe categorii, fondul

total de salarii și salariul mediu lunar al unui lucrator.

 Deseori managerii de vârf a organizațiilor locale nu acordă atenția cuvenită resurselor

umane de care dispune. Nu trebuie de uitat că resursele umane sunt unicele resurse din cadrul
întreprinderi care nu-şi pierd valoarea în timp, ci din contra şi-o majorează. Reieşind din o
gestiune eficientă a resurselor umane este critică pentru o întreprindere ce îşi dorește de a fi
competitivă pe piață.

Personalul - sunt toți angajații din cadrul unei întreprinderi în conformitate cu prevederea
codului muncii.

Personalul întreprinderii se clasifică în:

 personal industrial productive;

 personal neindustrial.

8
 La rîndul său personalul se divizează pe categorii:

 de bază - care influențează nemijlocit procesul de producer;

 auxiliar - care nu produc bunuri, ci doar deservesc locurile de muncă;
 conducatori, specialişti, funcționari;
 conducatori de vârf, medii;
 specialiști-tehnolog, economist, inginer, etc.;
 funcționari - casier;
 personal de deservire - deridicătoare, casangerii;
 paza - 75 % astăzi au paza din afară.

Categoriile sunt necesare pentru determinarea formei şi sistemului de salarizare și pentru

determinarea metodei de includere a cheltuielilor salariale în costul producției. În dependență
de gradul de calificare se determină şi salariul de post al angajatorului.

Tabelul 4.1 Numărul personalului industrial productiv și fondul de salarizare

Nr. Retribuții a Fondul efectiv de lucru,
Categoria de Fondul de
muncito mediei ore Salariu
calificare a retribuire,
rilor, tarifare, Pe un mediu lunar
muncitorilor În total mii lei
oameni lei/ ore muncitor
Operator la
recepție/depozit. 1 35 2240 2240 78400 6 533,33
Conducător auto
colectare lapte 1 40 2240 2240 89600 7 466,67
Laborant recepție 1 35 2240 2240 78400 6 533,33
Operator la
omogenizator 1 35 2240 2240 78400 6 533,33
Operator la separator 1 35 2240 2240 78400 6 533,33
Operator la
pasteurizator 1 35 2240 2240 78400 6 533,33
Statician 1 35 2240 2240 78400 6 533,33
Muncitori la ambalare 1 23 2240 2240 51520 4 293,33
Lucrător comercial 1 25 2240 2240 56000 4 666,67
Operator la linia de
ambalare 1 33 2240 2240 73920 6 160,00
Muncitori la pregătirea
materiei prime 1 30 2240 2240 67200 5 600,00
Muncitori la frigider 1 30 2240 2240 67200 5 600,00
Muncitori la spălat lăzi 1 20 2240 2240 44800 3 733,33
Muncitori la
depozitare 1 30 2240 2240 67200 5 600,00
Livrare 1 33 2240 2240 73920 6 160,00
Total 15 474 33600 33600 1061760 5 898,67
        Asig. soc 191116,8  

9
 Asig.
        med 47779,2  

Exemplu de calcul:

Salariul mediu lunar = Fondul de retribuire/N. Muncitorilo/Nr.luni

Fondul de retribuire = Tariful*Fondul Efectiv

Fondul e remunerare reprezintă totalitatea sumelor necesare pentru acordarea sumelor

bănești personalului în măsura în care fiecare a contribuit sub aspect calittiv și în măsura
realizării sarcinilor întreprinderii.

În cazul personalului industrial productiv, fondul total de retribuire va constitui 1061760

lei, inclusiv CAS – impozite sunt de 24%, în sumă e 191116,8 lei, asigurări medicale – 4%, în
sumă de – 47779,2 lei.

Tabelul 4.2 Lista personalului de conducere a întreprinderii și fondul de salarizare

Numărul de
Salariu Salariu total,
Funcția angajatului unități după Luni lucrate
lunar, lei mii lei
state
Director 1 23000 12 276000
Director adjunct 1 20000 12 240000
Maistru 1 10000 12 120000
Contabil 1 13000 12 156000
Șef secție prod. 1 17000 12 204000
Tehnolog 1 15000 12 180000
Hamal 1 6000 12 72000
Paznic 1 4200 12 50400
Mecanic 1 5800 12 69600
Electrician 1 4500 12 54000
Șofer 1 3500 12 42000
Deridicatoare 1 3550 12 42600
Total 12 125550 144 115892,3077
      Asig. socială 20860,61538
Asig.
      medicală 5215,153846

Exemplu de calcul:
Salariul total = Salariul lunar*Nr.luni lucrate*nr de angajați = 23000 lei*12*1=276000 lei

10
 Concluzie: În cazul personalului de conducere, fondul total de salarizare va constitui
115892,30 lei, inclusiv CAS – impozite 24%, în sumă de 20860,61 lei, asigurări medicale – 4%
în sumă de 5215,15 lei din salariul total.
Determinând numărul lucrătorilor, în continuare vom calcula fondul total de salarii.
Tabelul 4.3 Personalul întreprinderii și fondul de salarii
Fondul total de
Categoria personalului Numărul, oameni
salarii , mii lei
Personalul industrial 15 1061760
Personalul administrativ 12 115892,3077
Total 27 1177652,308

Concluzie: Anual pentru remunerarea muncii se cheltuie 1177652,308 lei, dintre aceștia
1061760 lei reprezintă fondul de salarizare pentru personalul industrial, în număr de 15
persoane; fondul de salarizare pentru personalul administrativ – 12 persoane – 115892,3077 lei.
5. Rezultatele economico-financiare

Acesta este compartimentul cheie, deoarece pe baza acestuia se determină eficiența

proiectului.

Cheltuielile ce formează costul de producție se grupează astfel:

 Cheltuieli materiale, inclusiv combustibilul și energia livrată din altă parte. În

acest element se include valoarea materiei prime, materiei de bază, materiale
auxiliare, combustibil, energie, ambalaj şi materiale de ambalaj, valoarea
resurselor utilizate.
Valoarea resurselor materiale se includ în cheltuieli după prețul real de
cumpărare şi se introduc în costul producției fără impozitul pe valoarea
adăugată.
 Cheltuieli pentru retribuirea muncii. Reflectă cheltuielile pentru remunerarea
muncii, adaosuri, premii, plata concediilor
 Cotizațiile pentru asigurări sociale de stat. Reflectă defalcările organelor
asigurării sociale.
 Uzura mijloacelor fixe, arată suma cotelor de amortizare.
 Alte cheltuieli: cheltuieli de reclamă, reparatia MF, de deplasări, representative,
pentru pregătirea cadrelor, pentru plata procentelor creditelor bancare.

Clasificarea cheltuielilor după elemente economice este necesară pentru calcularea

cheltuielilor pe întreprindere in total .

11
 Profitul reprezintă partea suplimentară a valorii care se obține in urma efectuării unui
ciclu de producție şi este sursa principală pentru dezvoltarea de mai departe a întreprinderii.

Profitul poate apărea pe 3 direcții de activitate ale intreprinderii:

1. profit din activitatea de bază sau activitatea operațională, care este cel mai
important tip de profit;
2. profitul din actvitatea investițioală;
3. profitul din activitatea financiară.

Se disting urmatoarele tipuri de profit ce se calculează astfel:

1. profit brut - acel profit care se obține prin diferența dintre vânzările nete și costul
vânzărilor;
2. profitul perioadei de gestiune acel profit care se supune impozitării;
3. profitul net - diferența dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi
cheltuielile pe impozitul pe profit, care rămâne la dispoziția întreprinderii.

Tabelul 5.1 Principalii indicatori economico-financiari ai întreprinderii

Nr. Indicatorii U.m. Perioada de calcul
1. Vânzări nete lei 6118200,00
2. Costul vânzărilor inclusiv: lei 1631802,71
  a. cheltuieli materiale directe lei 210585,21
b. cheltuieli legate de
  lei 1177652,31
remunerarea muncii
c. contribuții la asigurări
lei 211977,415
  sociale
d. cheltuieli de producție
lei 31587,7815
  indirecte
       
3. Profit brut lei 4486397,29
Cheltuieli ale perioadei,
4. lei 489540,814
inclusiv:
  a. cheltuieli comerciale lei 244770,407
b. cheltuieli generale și
lei 163180,271
  administrative
  c. alte cheltuieli operaționale lei 81590,1357

12
 Rezultate din activitatea
5. lei 3996856,47
operațională
6. Cota impozitului pe venit % 12
7. Valoarea impozitului pe venit lei 479622,777
8. Profit net lei 3517233,69

Exemple de calcul:

Profit brut = Vânzări nete - Costul vânzărilor inclusive = 6118200,00-1642331,98=

4475868,02 lei;

Cheltuieli de producție indirecte = Cheltuieli materiale directe * 15% = 210585,21*0,15

= 31587,78 lei;

Cheltuieli comerciale = Costul vânzărilor * 15% = 1631802,71* 0,15 = 244770,407 lei;

Cheltuieli generale și administrative = Costul vânzărilor * 10% = 1631802,71* 0,10 =

802632,728 lei;

Alte cheltuieli operaționale = Costul vânzărilor * 5% = 1631802,71* 0,05 = 81590,1357

lei;

Rezultat din activitatea operațională = Profit brut – Cheltuieli ale perioadei =

4475868,02– 489540,814 = 3996856,47 lei;

Valoarea impozitului pe venit = Rezultatul din activitatea operațională * 12% =

3996856,47 * 0,12 = 479622,777

Profit net = Rezultat din activitatea operațională – Valoarea impozitului pe venit =

3996856,47 – 479622,777 = 3517233,69 lei.

Concluzie: În urma calculelor efectuate în acest table am determinat profitul net al

întreprinderii 3517233,69 lei, acest profit este rezultatul activității economice-financiare după
impozitare și luarea în calcul a cheltuielilor directe, indirect, comerciale, generale și
administrative și alte cheltuieli operaționale.

Cheltuieli la asigurări sociale pot fi luate la nivel de 24 % din cheltuilile legate de

remunerarea muncii.

Cheltuielile indirecte de producție constituie 13% din cheltuielile material irecte.

13
 Cheltuielile comerciale constituie 15% din costul vînzărilor.

Cheltuielile generale și administrative constituie 10% din costul vînzărilor.

Alte cheltuieli operaționale constituie 5% din costul vînzărilor.

Rezultatele activității financiare și investiționale în cazul construcției fabricii, secției noi

nu vor fi luate în considerație.

6. Eficiența investițiilor
Tabelul 6.1 Volumul investițiilor capitale
Prețul
Cantitatea pentru o Suma
Indicatorii unități unit, lei totală, lei
Cheltuieli pentru utilaj:      
a) prețul utilajului      
Calibrorul 1 260000 260000
Mașini cu barbotare de aer 1 180000 180000
Pasteurizator cu plăci 2 514000 1028000
Tanc de depozitare 1 630000 630000
Rezervor pentru maturarea smântânii tip L5.OTN-6300 1 100000 100000
Separator 1 74000 74000

Rezervor pentru maturarea smântânii tip L5.OTN-6300 2 86000 172000

Răcitor 1 20000 20000
Putineu 1 45000 45000
Separator coagul 1 340000 340000
Mașina de ambalat 2   2509000
Total     5358000
b) cheltuieli transportare, montare     535800
Cheltuieli pentru construcția încăperilor suplimentare
de producție 14 7800 109200
Total investiții capitale     8227100

Exemple de calcul:

Pentru determinarea cheltuielilor de transportare, montare a utilajelor, de regulă se iau

10% din costul utilajului.

Cheltuieli transportare, montare = Total cheltuieli pentru utilaj * 0,1 = 5358000 * 0,1 =
535800 lei.

Suma totală = Cantitate, unități * Prețul pentru o unitate = 1 * 260000 lei = 260000 lei.

14
 Concluzie: Conform calculelor efectuate am obținut suma pentru totalul de investiții
capitale de 8227100 lei.

7. Eficiența activității întreprinderii

În acest compartiment se vor calcula indicatorii eficienței activității întreprinderii.

Tabelul 7.1 Indicatorii eficienței activității întreprinderii

Perioada de
Nr. Indicatorii U.m.
calcul
1. Rentabilitatea vânzărilor % 22,69
2. Rentabilitatea producției % 29,43
3. Rentabilitatea muncii în baza producție marfă lei 226600
4. Cheltuieli la 1 leu producție marfă lei 0,26
5. Cost unitate la 1 kg produs finit lei 20,6 
6. Preț unitate la 1 kg produs finit lei 111,64 

La calcularea indicatorilor din tabel se utilizează următoarele formule de calcul:

 Rentabilitatea vânzărilor

Pb
R v= × 100 %
VV

Pb- profitul brut;

VV – volumul vânzărilor.

R v= 4486397,29/6118200*100%=22,69 %

 Rentabilitatea producției

Pb
R pr = ×100 %
C pr

C pr- costul producției;

Pb- profitul brut.

R pr = 4486397,29/1631802,71*100% = 29,43%

15
  Productivitatea muncii în baza producției marfă, lei/om

qi ∙ p i
C m=
Ns

q i- volumul producției de tipul i;

pi- prețul producției de tipul i;

 Productivitatea muncii în baza producției marfă, lei/om

qi ∙ p i
C m=
Ns

q i- volumul producției de tipul i;

pi- prețul producției de tipul i;

N s - numărul scriptic al personalului.

 Cheltuieli la 1 leu producție marfă, bani

Ct
C m=
Pm

C t-costul total al producției;

Pm-producția marfă.

C m= 1631802,71/6118200,00 = 0,26 lei

 Costul unitar la 1kg produs finit

Cht
C u=
VP

Cht -cheltuieli totale de producție

VP – volumul producției

C u= 6118200,00/297000,00 = 20,6 lei

16
  Prețul unitar la 1kg produs finit

P=C u+TVA(20%)+ M p(10%...20%)

C u-costul unitar de producție

TVA- taxa pe valoare adăugată, 20% din cost

M p- marja de profit, 15%

P= 82,70+82,70*0,2+82,70*0,15= 111, 64 lei.

Concluzie: În acest compartiment am determinat rentabilitatea vînzărilor – 22, 69 %,

rentabilitatea producției – 29,43 %, cheltuielile la 1 leu de producție marfă – 0,26 bani, iar
productivitatea muncii în baza producției marfă – 226600 lei. Am aflat costul și prețul unitar
pentru fiecare produs în parte. Aceștia sunt pilonii ce stau la baza studierii eficienței activității
economice.

Următorul tabel va fi unul generalizator al indicatorilor tehnico-economici principali ai

întreprinderii proiectate.

8. Indicatorii tehnico-economici principali ai întreprinderii

Nr. Indicatorii U.m.  

1. Volumul vânzărilor nete lei 6118200
2. Volumul de producție:    
  Iaurt cu vișină   99000
  Unt 72,5 % lei 66000
  Gingășie 4%   66000
  Smântână 10 %   66000
3. Costul producției lei 1642331,975
4. Personalul întreprinderii inclusiv;   27
  Personalul industrial productiv persoane 15
  Personalul administrativ   12
5. Fondul total de salarii lei 1177652,31
6. Salariul mediu lunar lei 5898,67
7. Cheltuieli la 1 leu producție marfă lei 0,26
8. Productivitatea muncii lei/om 226600
9. Rentabilitatea vânzărilor % 22,69
10. Rentabilitatea producției % 29,43
11. Profitul brut lei 4475868,02
12. Profitul net lei 3505188,22

17
 Termenul de recuperare a investițiilor 2,34
13.
capitale ani

Exemplu de calcul:

T=K/ Pn,

T- termenul de recuperarea investițiilor;

K – volumul total al investițiilor;

Pn- profitul net.

T = 8227100/3505188,22 = 2,34

Concluzie:

În urma proiectării acestei întreprinderi am ajuns la concluzia ca această afacere este

destul de avantajoasă și va avea succes pe piața de desfacere a Republicii Moldova.

În urma efectuării calculului necesar am conștientizat că investițiile în domeniul dat sunt

foarte binevenite, ca argument este faptul că recuperarea resurselor bănești investite în această
afacere va dura în jur de 1,5 ani. Un alt indicator ne indică că pentru a obține un leu venit
cheltuim doar 26 bani și rentabilitatea vînzărilor este de aproximativ 25%, iar profitul net anual
al întreprinderii constituie 3505188,22 lei, ceea ce denotă faptul că întreprinderea se va putea
dezvolta cu succes și va putea să extindă gama de produse.

Respectiv, putem trage concluzie că producerea este rentabilă, economic efectivă și în

stare de a ține piept concurenței pe piața de desfacere.

18
 Bibliografie:
1. Îndrumar metodic „Managementul în industria alimentară”, Țurcan Iuliu
2. https://ru.scribd.com/doc/65923152/Marketingul-in-Industria-de-Lactate-Din-RM
3. https://madein.md/news/drumul-laptelui/varietatea-produselor-lactate-si-rolul-lor-in-
alimentarea-zilnica

19