Mecanismul T.V.A.

Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect plătit statului de către toate persoanele
juridice si fizice care adaugă valoare noua bunurilor, lucrărilor si serviciilor, deci este un impozit
indirect suportat de consumatorul final. Colectarea TVA se realizează prin impozitarea fiecărei
tranzacții de vânzare - cumpărare pe întreg parcursul bunurilor si serviciilor, de la producător si
pana la consumatorul final.
In cursul perioadei de gestiune, la orice achiziție si vânzare de bunuri si servicii, societățile
plătitoare de TVA trebuie sa înregistreze taxa pe valoare adăugată. TVA reprezintă 19% *
valoarea bunurilor si serviciilor care fac obiectul tranzacției. TVA nu afectează cheltuielile,
veniturile sau rezultatele, ci numai conturile de terți, calculandu-se la valoarea facturilor de
vânzare si a celor de cumpărare. Astfel, valoarea totala a unei facturi include prețul bunurilor si
serviciilor transferate, la care se adaugă TVA aferenta.
O factura cuprinde următoarele informații:
Prețul bunurilor/serviciilor P P 1.000 lei
TVA aferentă 19% * P 0,19 * P 190 lei
Total factura (preț + TVA) 119% * P 1,19* P 1.190 lei

Cota de TVA se stabileste prin Codul fiscal. Astfel cota de TVA s-a redus de la 20% la
19%, în timp ce pentru anumite livrări de bunuri şi prestări de servicii se va aplica o cotă de TVA
redusă, de 9% sau chiar 5% în anumite cazuri.
In relațiile economice dintre agentii economici putem intalni urmatoarele forme ale TVA,
regasite si sub forma conturilor cu acelasi nume:
- 4423 „TVA de plata”
- 4424 „TVA de recuperat”
- 4426 „TVA deductibila”
- 4427 „TVA colectata”
- 4428 „TVA neexigibila”

1) Contul 4426 are functie contabila de activ (creanță fiscala) si apare in momentul
cumpararii / aprovizionarii de bunuri si servicii de la terte persoane.

1
 Se debiteaza odata cu bunurile sau serviciile aprovizionate si se crediteaza la sfarsitul
lunii cu intreaga suma (debitoare), in momentul regularizarii.
2) Contul 4427 are functie contabila de datorii (datorie fiscala) si apare in momentul
vânzării către terțe persoane.
Se crediteaza in momentul vanzarii, alaturi de venitul obtinut, iar la sfarsitul lunii se
debiteaza cu ocazia regularizarii.
3) Contul 4423 are functie contabila de cont de datorii. Creditul acestui cont reflecta
diferenta de rezultate la finele perioadei intre TVA colectata mai mare si TVA deductibila.
Debitul acestui cont reflecta platile efectuate catre stat reprezentand TVA. Soldul este creditor si
reflecta TVA ce trebuie platit.
4) Contul 4424 are functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta diferentele
rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA colectata mai mica si TVA deductibila mai mare.
Creditul acestui cont reflecta TVA incasata de la stat pe baza cererii de rambursare, sau TVA de
recuperat compensata in perioada urmatoare cu TVA de plata. Soldul contului este debitor si
reflecta TVA de recuperat de la stat.
5) Contul 4428 este cont bifunctional si apare la marfurile inregistrate la pret de vanzare
cu amanuntul, la contractele in rate, la facturile nesosite sau neemise. Creditul acestui cont
reflecta TVA aferenta marfurilor / bunurilor intrate in gestiunea intreprinderii, iar debitul reflecta
TVA neexigibila, devenita exigibila in momentul vanzarii sau al sosirii facturii. Soldul creditor
reprezinta TVA inclusa in pretul de vanzare al marfurilor existente in stoc.

Conturile 4426 „TVA deductibila” si 4427 „TVA colectata” sunt conturi temporare, care
nu prezinta sold la sfârșitul perioadei. Sumele înregistrate pe parcursul perioadei in aceste conturi
se transfera in conturile permanente de TVA, la sfârșitul perioadei, in cadrul tranzacției numite
„regularizarea TVA”. Aceasta tranzacție de închidere a conturilor de TVA are scop anularea
soldului conturilor 4426 si 4427, prin:
o compensarea creanței si a datoriei fiscale, la nivelul sumei mai mici dintre cele doua si
o transferul diferenței intr-un cont permanent de TVA: 4423 „TVA de plata” (cont de
datorii fiscale) si 4424 „TVA de recuperat” (cont de creanțe fiscale).

2
 La sfarsitul lunii, regularizarea TVA presupune compararea TVA deductibila cu TVA
colectata. Astfel, apar doua situatii:
1) TVA deductibila > TVA colectata  4424 TVA de recuperat
(4426) (4427)
% = 4426
4427
4424

2) TVA deductibila < TVA colectata  4423 TVA de plata

(4426) (4427)
4427 = %
4426
4423

DE REŢINUT:
➢ toate tranzacţiile în care compania cumpără bunuri sau servicii vor fi purtătoare de TVA
deductibilă (A+)
➢ toate tranzacţiile în care compania vinde bunuri sau servicii vor fi purtătoare de TVA
colectată (D+)

Exemplu:
Se achiziționează un mijloc de transport în valoare de 5.000 lei, TVA 19%.
% = 404 5.950 lei
2133 5.000
4426 950

Se vând produse finite la preţul de vânzare de 1.800 lei (TVA inclus).

4111 = % 1.800 lei
701 1.513
4427 287

4426 > 4427

3
 % = 4426 950 lei
4427 287
4424 663

Conturile și analiza contabila privind imobilizările

Conturile de imobilizări se regăsesc in Clasa 2 “Conturi de imobilizări” din Planul de

conturi general (P.C.G), structurate pe grupe și conturi sintetice de gradul I şi II, corespunzător
naturii acestora: conturi de imobilizări necorporale (grupa 20), conturi de imobilizări corporale
(grupa 21), conturi de imobilizări financiare (grupa 26). La grupele de imobilizări corporale şi
necorporale se atașează grupa 23 “Imobilizări in curs şi avansuri pentru imobilizări”. De
asemenea, sunt reflectate, distinct in contabilitate acele imobilizări corporale cumpărate, pentru
care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa
22 “imobilizări corporale in curs de aprovizionare).
Valoarea cu care vor fi înregistrate în conturi activele imobilizate este valoarea contabilă de
intrare, care are următoarele semnificații:
costul de achiziție – pentru activele fixe si titlurile de valoare achizitionate
costul de producție – pentru activele fixe produse în cadrul întreprinderii;
valoarea justă – pentru activele imobilizate obținute cu titlu gratuit şi cele dobândite ca aport al
asociaților.
Din punct de vedere al conținutului economic, conturile de active imobilizate
înregistrează existența şi mișcarea bunurilor şi valorilor de investiție deținute de întreprindere şi
care produc beneficii economice pe o durata mai mare de un an. Din punct de vedere al funcției
contabile, sunt conturi de activ. Se debitează cu soldul inițial (valoarea imobilizărilor deținute de
întreprindere la începutul exercițiului financiar) şi cu intrările sau creșterile determinate de
tranzacțiile de achiziție, producție proprie, aport la capitalul social şi alte tranzacții sau
evenimente (plusuri de inventor, donații, reevaluare etc.). Se creditează cu ieșirile sau
micșorările, determinate de tranzacțiile de casare sau scoatere din funcțiune, vânzare şi alte
tranzacții sau evenimente (minusuri de inventor, donații acordate, reevaluare, distrugeri din
calamități etc.). Soldul final de active imobilizate este debitor şi reprezintă valoarea existenta in
momentul stabilirii lui.
4
 Conturile de amortizări privind imobilizările
Pe parcursul utilizării lor, imobilizările consuma părți din valoarea lor ce se transmit sub
forma de cheltuieli in costul noilor bunuri obținute care, la rândul lor, conțin in costul lor
beneficii economice viitoare pe care întreprinderea trebuie sa le recupereze de la clienți sub
forma de venituri.
Deci, recuperarea valorica a parții din activele imobilizate consumate in activitatea
întreprinderii, prin includerea in cheltuieli, poarta denumirea de amortizare.

Conturile de amortizări privind imobilizările sunt delimitate in grupa 28 “Amortizări

privind imobilizările”, structurate pe conturi sintetice de gradul I şi II, corespunzător naturii
elementelor supuse amortizării.
Din punct de vedere al conținutului economic, conturile de imobilizări reflecta partea din
valoarea imobilizărilor recuperata pe seama cheltuielilor de exploatare, pe durata de viată utila a
bunului supus amortizării. Din punct de vedere contabil, amortizarea este un element de calcul
cu rol rectificativ al valorii imobilizărilor, cu scopul stabilirii valorii contabile nete (valoarea
recunoscuta in bilanț). Din punct de vedere al funcției contabile, conturile de amortizări sunt
conturi cu rol rectificativ de activ. Se creditează cu soldul inițial (valoarea amortizării la
începutul exercițiului aferenta imobilizărilor deținute de întreprindere) şi cu majorările sub forma
amortizării înregistrate in cursul exercițiului. Se debitează cu reducerea valorii amortizării
aferente imobilizărilor ieșite din întreprindere prin casare sau scoatere din funcțiune prin vânzare
sau alte cai. Soldul final este creditor şi reflecta valoarea amortizărilor aferenta imobilizărilor
deținute de întreprindere la sfârșitul exercițiului.
Nota. Imobilizările sunt evidențiate in contabilitate pe durata de viată utila la valoarea contabila
de intrare. Semnificația contabila a amortizării este corectarea valorii imobilizărilor in
contabilitate si transmiterea reducerii de valoare asupra cheltuielilor exercițiului financiar.
Micșorarea valorii imobilizărilor prin uzura fizica, morala si prevederi legale se înregistrează in
conturile din grupa 28 „Amortizări privind imobilizările” (A-).
Cele mai importante metode de amortizare sunt:
a) amortizarea liniara
b) amortizarea degresiva
c) amortizarea accelerata

5
 a) amortizarea liniara presupune recuperarea in transe egale a valorii de intrare pe
întreaga perioada de amortizare, astfel:
1) amortizarea anuala = valoarea de intrare / perioada normala de funcționare
valoarea de intrare = valoarea înregistrată in contabilitate cu ocazia intrării imobilizării
perioada normala de funcționare = se stabilește de legislația in vigoare in funcție de tipul
mijlocului fix si de modalitatea de utilizare a acestuia
amortizarea lunara = amortizarea anuala / 12
2) sau cu ajutorul coeficientului de amortizare:
Kaz = (1 / perioada normala de funcționare) x 100
amortizarea anuala = valoarea de intrare x Kaz

b) amortizarea degresiva presupune aplicarea unor indici de degresie la nivelul

amortizării liniare. Astfel, amortizarea va fi mai mare in prima perioada de funcțiune a
imobilizării. Concomitent cu calculul amortizării degresive se va calcula si cea liniara, aferenta
perioadei ramase. Amortizarea degresiva se calculează pana in momentul in care aceasta devine
mai mica decât amortizarea liniara aferenta perioadei ramase.
Indicii de degresie sunt stabiliți prin raportarea la perioada de finanțare si sunt următorii:
pentru imobilizările cu perioada de funcționare intre:
1 si 5 ani, indicele este 1,5
6 – 10 ani, indicele este 2
peste 10 ani, indicele este 2,5.
c) amortizarea accelerata presupune recuperarea a 50% din valoarea de intrare in
primul an de funcționare, iar ulterior se va aplica amortizarea liniara aferenta valorii de
recuperare ramase.
Atenție! Indiferent de metoda de amortizare utilizata, amortizarea mijloacelor fixe
începe cu luna imediat următoare aferenta datei de intrare in patrimoniu.

Amortizarea reprezintă pentru întreprindere o cheltuiala de exploatare si se înregistrează:

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea imobilizării

6
 Conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
Conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor sunt delimitate in grupa 29
“Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor” structurate pe conturi
sintetice de gradul I şi II, la fel corespunzător naturii elementelor supuse deprecierilor.
Din punct de vedere al conținutului economic, aceste conturi reflecta reduceri de valoare
cu caracter reversibil (temporar) aferente imobilizărilor, generate de cele mai multe ori de
variația preturilor de piață pentru respective categorie de active. O astfel de depreciere este
specifica, de regula, imobilizărilor neamortizabile. Ca şi amortizarea, ajustarea pentru depreciere
sau pierdere de valoare are rolul de a rectifica, in minus, valoarea imobilizărilor recunoscuta in
bilanț. Din punct de vedere al funcției contabile conturile de ajustări pentru deprecierea
ajustărilor sunt conturi cu rol rectificativ de active. Se creditează cu soldul inițial al ajustărilor
recunoscute cu ocazia inventarierii şi evaluării imobilizărilor. Se debitează cu anularea sau
reducerea valorii ajustărilor, ca urmare a rămânerii fără obiect sau valoarea de inventar s-a
majorat de cea precedent. Soldul final este creditor şi reflecta valoarea ajustărilor pentru
deprecierea imobilizărilor deținute de întreprindere.

Tranzactia 1. Se achizitioneaza un program informatic la costul de achiziție 5.000 lei si

TVA 19%.
Tranzactia determina:
- cresterea valorii imobilizarilor necorporale (+A), inregistrata in contul 208 ”Alte
imobilizari necorporale” in debit;
- cresterea datoriei fata de furnizor (+D), inregistrata in contul 404 “Furnizori de
imobilizari”, in credit.
- cresterea TVA (+A), inregistrata in contul 4426 „TVA deductibila”

Formula contabila:
% = 404 “Furnizori de imobilizări” 5.950
208 ”Alte imobilizări necorporale” 5.000
4426 TVAd 950

7
 Tranzactia 2. Se obtine din productie proprie un autoturism al carui cost de productie
este de 10.000 lei.
Tranzactia determina:
- o crestere a valorii imobilizarilor corporale (+A), inregistrata in contul 2013
“mijloace de transport” in debit;
- recunoasterea unui venit (+D)/(+CP), inregistrat la contul 722 “Venituri din
productia de imobilizari corporale, in credit.
Formula contabila:
2133 ”Mijloace de transport” = 722 “Venituri din productia de imobilizari” 10. 000

Tranzactia 3. Se inregistreaza amortizarea in valoarea de 500 lei, din care 100 lei
aferenta programului informatic şi 400 lei aferenta mijlocului de transport.
Tranzactia determina:
- cresterea valorii amortizarii aferenta imobilizarilor necorporale şi corporale care
va determina reducerea valorii bilantiere a elementelor de active: alte imobilizari
necorporale şi mijloace de transport (-A), inregistrata la conturile 2808
“Amortizarea altor imobilizari necorporale” şi 2813 “Amortizarea mijloacelor de
transport” in credit;
- cresterea cheltuielilor cu amortizarea (+Ch/-CP) inregsitrate in contul 6811
“Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor”, in debit.
Formula contabila:
6811“Cheltuieli privind amortizarea = % 500
imobilizarilor” 2808 “Amortizarea altor 100
imobilizari corporale
2813 “Amortizarea mijloacelor 400
de transport”

Tranzactia 4. Se caseaza o cladire complet amortizata, costul de achizitie 50.000 lei.

Tranzactia determina:
- reducerea valorii imobilizarilor corporale (-A) inregistrata in contul 212
“Constructii” , in credit;

8
 - reducerea amortizarii corespunzatoare activului casat (+A), inregistrata in contul
2812 “Amortizarea construcțiilor”, in debit.
Formula contabila:
50.000 2812 “Amortizarea constructiilor” = 212 “Constructii” 50.000

Tranzactia 5. Se vinde un autoturism la pretul de 2.000 lei si TVA 19%, costul de

achiziție 3.000 lei, amortizarea recuperate pana in momentul vanzarii este de 500 lei.
Tranzactia de vanzare presupune doua inregistrari contabile:
1.1 Vanzarea propriu zisa, tranzactia determina:
- cresterea creantei intreprinderii asupra debitorului la pretul de vanzare (+A),
inregistrata la contul 461 “Debitori diversi”, in debit;
- recunoasterea unui venit (+V/+CP) inregistrat in contul 7583 “Venituri din
vanzarea activului şi alte operatiuni de capital” in credit
- cresterea datoriei TVA (+D), inregistrata in contul 4427 „TVA colectata” in credit
Formula contabila:
461 “Debitori diversi” = % 2.380
7583 “Venituri din cedarea activelor şi 2.000
alte operatiuni de capital”
4427 TVA colectata 380
1.2 Descarcarea din gestiune determina:
- reducerea valorii imobilizarilor corporale (-A), inregistrata in contul 2133
“Mijloace de transport”, in credit;
- reducerea valorii amortizarii (+A), inregistrata in debitul contului 2813
“Amortizari privind mijloacele de transport”
- cresterea cheltuielilor (+Ch/-CP), inregistarta la contul 6583 “Cheltuieli privind
activele cedate şi alte operatiuni de capital”, in debit.
Formula contabila:
% = 2133 “mijloace de transport” 3.000
500 2813 “Amortizarea mijloacelor
de transport”
2.500 6583 “Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operatiuni de capital”

9
 Tranzactia 6. Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea terenului detinut de
intreprindere la 31 decembrie de 2.000 lei, datorita scaderii valorii de piata.
Tranzactia determina:
- o crestere a cheltuielilor de exploatare(+CH/-CP), care se inregistreaza in contul
6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor”, in debit;
- o crestere a ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor inregistrata in contul
2911 “ajustari pentru deprecierea terenurilor şi a amenajarilor de terenuri”, in
credit.
Formula contabila:
6813” Cheltuieli privind activele = 2911 “ajustari pentru deprecierea 2.000
cedate şi alte operatiuni de capital” terenurilor şi a amenajarilor de terenuri”

Tranzactia 7. Societatea achizitioneaza titluri de participare in valoare de 5 000 lei, apoi

cesioneaza titlurile de participare prin intermediul unei societati de valori mobiliare, la pretul de
vanzare de 7 000 lei.
Tranzactia determina cresterea valorii titlurilor de participare (A+), care se inregistreaza
in debitul contului 261 „Titluri de participare” si, in acelasi timp, o crestere a datoriei fata de
furnizorul de imobilizari (D+), care se reflecta in creditul contului 404.
261 = 404 5 000 lei

Tranzactia de vanzare presupune doua inregistrari in contabilitate:

a) vanzarea propriu-zisa. Tranzactia determina cresterea valorii creantelor intreprinderii
fata de debitori (A+) si, concomitent, cresterea altor venituri din exploatare (C+). Contul 461 se
debiteaza cu cresterea de activ, iar contul 7583 „Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de
capital” se crediteaza cu cresterea de capitaluri proprii.
461 = 7583 7 000 lei

b) descarcarea din gestiune. Scoaterea din evidenta a titlurilor de participare determina

o crestere a cheltuielilor privind activele cedate (C-), care se inregistreaza in debitul contului

10
6583 si, concomitent, o scadere a valorii titlurilor de participare (A-) inregistrate in creditul
contului 261.
6583 = 261 5 000 lei.

Conturile şi analiza contabila privind stocurile

Activele circulante evidențiază bunurile şi valorile economice de folosință temporară, cu
durata de cel mult 1 an. În structura bilanțieră se găsesc următoarele forme de active circulante:
• Sub formă materială: stocuri de materii prime, materiale, produse, mărfuri
• Sub formă de creanțe în relațiile cu terții: clienți, debitori, etc.
• Sub formă bănească: lichidități şi investiții financiare pe termen scurt
Conturile de stocuri şi productie in curs de executie se regasesc in clasa 3 “Conturi de
stocuri şi productie in curs de execuție” din P.C.G: conturi privind stocurile de materii prime şi
materiale (grupa 30), productia in curs de executie (grupa 33), produse (grupa 34) stocuri aflate
la terti (grupa 35), animale (grupa 36), marfuri (grupa 36) şi ambalaje (grupa 38).
La aceste grupe de conturi se ataseaza grupa 32 “Stocuri in curs de aprovizionare”, care
reflecta stocurile cumparate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care
la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare.
De asemenea sunt reflectate distinct in contabilitate ajustarile pentru deprecierea
stocurilor şi productiei in curs de executie, (grupa 39).
La intrarea in patrimoniu a stocurilor, valoarea cu care vor fi înregistrate în conturi este
valoarea contabilă de intrare, care are următoarele semnificaţii:
costul de achiziţie – pentru stocurile procurate cu titlu oneros
costul de producţie – pentru stocurile produse în cadrul întreprinderii
valoarea justă – pentru stocurile obţinute cu titlu gratuit şi cele dobândite ca aport al asociaţilor.
Ieşirea stocurilor din evidenţa contabilă cu ocazia vânzării sau consumului se face la
valoarea de intrare. Pot să apară însă anumite probleme atunci când stocuri identice au fost
evaluate la intrare cu valori diferite (datorate fluctuaţiei pieţei). În această situaţie se vor aplica
anumite metode convenţionale de determinare a valorii stocurilor consumate sau vândute (ex.
metoda FIFO PRIMUL INTRAT – PRIMUL IEŞIT, LIFO ULTIMUL INTRAT – PRIMUL
IEŞIT, COSTUL MEDIU PONDERAT).

11
 Exemplu: Considerăm următoarele date pentru materia primă X:
• stoc inițial - 1.01.n: 200 buc. * 10 lei/ buc.
• intrări - la 10.01.n: 300 buc. * 15 lei/buc.
- la 20.01.n: 100 buc. * 17 lei/buc.
• ieșiri - la 15.01.n: 400 buc.
- la 25.01.n: 150 buc
Data (expl.) D C Sold FIFO
Cant. Preţ Val. Cant. Preţ Val. Cant. Preţ Val.
(buc) unitar (lei) (buc) unitar (lei) (buc) unitar (lei)
1.01.n - - - - - - 200 10 2000
10.01.n 300 15 4500 - - - 200 10 2000
300 15 4500
15.01.n - - - 200 10 2000
200 15 3000 100 15 1500
20.01.n 100 17 1700 - - - 100 15 1500
100 17 1700
25.01.n - - - 100 15 1500
50 17 850 50 17 850
Valoarea 7350
ieșirilor

Exemplu: Situația stocului de materii prime este următoarea:

SI 01.01.N 150 buc.* 61 lei
Intrare 11.01.N 100 buc.* 65 lei
Consum 12.01.N 190 buc
Intrare 25.01.N 200 buc.* 63 lei
Consum 30.01.N 160 buc
Sa se calculeze valoarea ieșirilor si stocul final de materii prime, conform metodelor:
a) FIFO; b) LIFO; c) CMP

a) FIFO b) LIFO
SI 01.01.N 150 buc.* 61 lei SI 01.01.N 150 buc.* 61 lei
I 11.01.N 100 buc.* 65 lei I 11.01.N 100 buc.* 65 lei
E 12.01.N 190 buc: 150 buc.* 61 = 9.150 E 12.01.N 190 buc.: 100 buc.* 65 = 6.500
40 buc.* 65 = 2.600 90 buc.* 61 = 5.490
11.750 11.990
I 11.01.N 60 buc.* 65 lei
I 25.01.N 200 buc.* 63 lei SI 01.01.N 60 buc.* 61 lei
E 30.01.N 160 buc: 60 buc * 65 = 3.900 I 25.01.N 200 buc.* 63 lei
100 buc * 63 = 6.300 E 30.01.N 160 buc.* 63 = 10.080
10.200
Total ieșiri: 22.070 lei
Total ieșiri: 21.950 lei Stoc final: 40 buc.* 63 = 2.520 lei
Stoc final: 6.300 lei (100 buc*63 lei)
12
 60 buc.* 61 = 3.660 lei
6.180 lei

c) CMP
La sfârșitul lunii
CMP = (150*61 + 100*65 + 200*63) / (150+ 100+ 200) = 63 lei
Total ieșiri = 350 * 63 = 22.050
Stoc final = 100 * 63 = 6.300

Din punct de vedere al continutului economic, conturile de stocuri inregistreaza existent

şi miscarea stocurilor detinute de intreprindere in scopul vanzarii sau utilizarii in activitatea
proprie. Din punct de vedere al functiei contabile sunt conturi de activ. Se debiteaza cu soldul
initial (valoarea stocurilor detinute de intreprindere la inceputul exercitiului) şi cu intrrile de
stocuri determinate de tranzactiile de achizitie, productie proprie, aport la capitalul social şi alte
tranzactii sau evenimente (plusuri de inventar, donatii etc.). Se crediteaza cu iesirile de stocuri
determinate de tranzactiile de vanzare, consum şi alte tranzactii sau evenimente (lipsuri de
inventar, iesiri prin donatie, distrugeri in urma calamitatilor etc.). Soldul final este debitor şi
reprezinta valoarea stocurilor detinute de intreprindere la sfarsitul exercitiului.

Tranzactia 1. O intreprindere achizitioneaza materii prime in valoare de 200 lei + TVA

19%.
Tranzactia determina:
- Cresterea valorii stocului de materii prime (+A), inregistrata in contul 301
“Materii prime”, in debit;
- Cresterea datoriei fata de furnizor (+D), inregistrata in contul 401 “Furnizori” in
credit.
- Creșterea TVA (A+), înregistrată in contul 4426 „TVA deductibila” in debit
Formula contabila:
% = 401 “Furnizori” 238 lei
301 “Materii prime” 200
4426 TVAd 38
Nota: similar se rezolva şi achizitia de materiale consumabile, matreiale de natura
obiectelor de inventar, marfuri, ambalaje

13
 Tranzactia 2. Se elibereaza pentru consumul tehnologic materii prime in valoare de 100
lei
Tranzactia determina:
- Reducerea valorii stocului de materii prime (-A), inregistrata in contul 301
“Materii prime”, in credit;
- Cresterea cheltuielilor de exploatare (+Ch/-CP), inregistrata in contul 601
“Cheltuieli cu materii prime”, in debit.
Formula contabila:
100 601 “Cheltuieli cu materii prime” = 301 “Materii prime” 100

Tranzactia 3. Se vand marfuri clientilor la prețul de 1.000 lei + TVA 19%, costul de
achiziție 900 lei.
Tranzactia determina doua inregistrari in contabilitate:
3.1 vanzarea propriu zisa determina:
- cresterea valorii creantei intreprinderii asupra clientilor (+A), inregistrata in contul 4111
“Clienti”;
- recunoasterea unui venit (+V/+CP), inregistrat in contul 707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”, in credit
- cresterea datoriei (D+), inregistrata in contul 4427 „TVA colectata”, in credit
Formula contabila:
4111 “Clienți” = % 1.190
707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 1.000
4427 TVAc 190
3.2 descarcarea de gestiune determina:
– scaderea valorii stocului de marfuri (-A), inregistrata in contul 371 “Marfuri”, in credit
- cresterea cheltuielilor la nivelul costului de achizitie (+CH/-CP), înregistrată in contul
607 “cheltuieli privind marfurile”, in debit.
Formula contabila:
900 607 “Cheltuieli privind marfurile” = 371 “Marfuri” 900

14
 Tranzactia 4. Se obtin din procesul de fabricatie produse finite in valoare de 500 lei,
Tranzactia determina:
- Cresterea valorii stocului de produse finite (+A), inregistrata in contul 345
“Produse finite”, in debit;
- Cresterea veniturilor din productia proprie (+V/+CP), inregistrata in contul 711
“Venituri aferente costurilor stocutrilor de produse”, in credit.
Formula contabila:
345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente costurilor stocutrilor de produse” 500

Remarca! Contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse este un cont bifunctional
de venituri. Acestea se crediteaza in cadrul tranzactiilor de obtinere a produselor (produse finite,
productie in curs de executie, semifabricate etc.) si se debiteaza la descarcarea de gestiune a
produselor vandute sau care parcurg stadiile ulterioare de prelucrare. La sfarsitul perioadei,
soldul debitor sau creditor al contului 711 se transfera la rezultatul exercitiului.

Tranzactia 5. Se vand produse finite clientilor la pretul de 300 lei, costul de productie
250 lei.
Tranzactia de vanzare determina doua inregistrari contabile:
5.1 vanzarea propriuzisa, genereaza:
- cresterea valorii creantelor intreprinderii asupra clientilor (+A), inregistrata in contul
4111 “Clienti”, in debit;
- cresterea veniturilor din vanzarea produselor finite (+V/+CP), inregistrata in contul 701
“Venituri din vanzarea produselor finite”, in credit
- cresterea datoriei (D+), inregistrata in contul 4427 „TVA colectata”, in credit
Formula contabila:
4111 “Clienti” = % 357
701 “Venituri din vanzarea produselor finite” 300
4427 „TVA colectata” 57
5.2 descarcarea din gestiune, determina:
- reducerea valorii stocului de produse finite (-A), inregistrata in contul 345 “produse
finite”, in credit

15
 - reducerea veniturilor din productia proprie (-B/-CP) inregistrat in contul 711 “Venituri
aferente costurilor stocurilor de produse”, in debit.
Formula contabila:
711 “Venituri aferente costurilor = 345 “Produse finite” 250
stocurilor de produse”

Conturile si analiza contabila a creanţelor

Creanţele evidenţiază relaţiile de decontare ale societăţii cu clienţii şi cu alte terţe
personae (salariaţii, statul, etc.) privind drepturile companiei constituite ca urmare a valorilor
avansate temporar acestora şi de la care se aşteaptă un echivalent valoric.
Creanţele se pot clasifica în creanţe comerciale, care apar din relaţiile comerciale ale
companiei cu clienţii săi (prin vânzarea de bunuri şi servicii) şi creanţe necomerciale, care apar
din alte relaţii ale companiei cu partenerii (în legătură cu salariaţii pentru pagube produse de
aceştia, în legătură cu statul pentru recuperarea anumitor impozite şi taxe, în legătură cu
proprietarii firmei pentru sume împrumutate acestora, etc).
Regulile de funcţionare a conturilor de creanţe sunt:
- sunt conturi de active circulante, cu funcţie contabilă de activ
- se debitează la constituirea creanţei faţă de terţe persoane
- se creditează la încasarea creanţei
- SFD reprezinta creanţele neîncasate la finalul perioadei contabile

Tranzactia 6. Din produsele finite existente în depozit, societatea vinde unui client un lot de
produse la preţul de vânzare de 900lei, TVA 19%. Costul de producţie al produselor vândute
este de 700lei. Societatea primeşte de la client un efect comercial sub forma unei cambii, cu
scadenţa la 45 de zile. Încasarea cambiei se face prin contul curent de la bancă.

1. Vânzarea produselor finite

Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
a) Vânzarea propriu-zisă sau recunoaşterea venitului din vânzare.
Tranzacţia determină creşterea creanţei întreprinderii asupra clientului (cumpărătorul produselor)
la preţul de vânzare (A+), concomitent cu evidenţierea venitului (real de data asta) realizat din

16
vânzarea produselor (Cp+) şi cu reflectarea valorii TVA specifică vânzărilor. Conturile utilizate
sunt: 411 Clienţi, cont de activ care se debitează cu creşterea creanţei faţă de cumpărător, 701
Venituri din vânzarea de produse finite, cont de capitaluri proprii care se creditează cu creşterea
veniturilor din vânzare şi contul 4427 TVA colectată, cont de datorii faţă de stat care de
creditează cu creşterea valorii TVA din factură. Formula contabilă este:

4111 Clienţi = % 1.071 lei

701 Venituri din vânzarea de produse finite 900 lei
4427 TVA colectată 171 lei

b) Descărcarea din gestiune sau derecunoaşterea veniturilor temporare aferente produselor

vândute.
Scoaterea din evidenţă a produselor vândute determină diminuarea valorii stocului de produse
finite (A-), înregistrată în creditul contului 345 Produse finite, simultan cu micşorarea veniturilor
temporare aferente costului stocurilor, înregistrată în debitul contului 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse. Formula contabilă este:
711 Venituri aferente costurilor stocurilor = 345 Produse finite 700 lei
de produse

2. Primirea cambiei de la client

Cambia este un efect comercial care circulă între comercianţi, pentru a întări obligaţia
cumpărătorului de a face o plată certă către vânzător.
Este necesară reflectarea în contabilitatea firmei a creanţei faţă de client sub un nou nume, şi
anume efecte comerciale de primit. Astfel, spunem că dispare creanţa sub numele de clienţi (A-)
reflectată în creditul contului 411 Clienţi şi îi ia locul creanţa sub numele de efecte comerciale de
primit reflectată în debitul contului 413 Efecte de primit de la clienţi. Formula contabilă:

413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi 1.071lei

3. Încasarea cambiei
Tranzacţia generează creşterea disponibilităţilor băneşti ale companiei (A+) în debitul contului
512 Conturi la bănci şi scăderea creanţei (A-) în creditul contului 413 Efecte de primit de la
clienţi.

17
 512 Conturi curente la bănci = 413 Efecte de primit de la clienţi 1.071lei

Tranzactia 7 Societatea vinde unui client, întregul stoc de mărfuri pe care îl are în depozit, la
preţul de vânzare de 12.000lei, TVA 19%, costul de achiziție al mărfurilor vândute fiind de
10.000 lei.

Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:

a) Vânzarea propriu-zisă sau recunoaşterea venitului din vânzare.
Tranzacţia determină creşterea creanţei întreprinderii asupra clientului (cumpărătorul mărfurilor)
la preţul de vânzare (A+), concomitent cu evidenţierea venitului realizat din vânzarea mărfurilor
(Cp+) şi cu reflectarea valorii TVA specifică vânzărilor. Conturile utilizate sunt: 4111 Clienţi,
cont de activ care se debitează cu creşterea creanţei faţă de cumpărător, 707 Venituri din
vânzarea de mărfuri, cont de capitaluri proprii care se creditează cu creşterea veniturilor din
vânzare şi contul 4427 TVA colectată, cont de datorii faţă de stat care de creditează cu creşterea
valorii TVA din factură. Formula contabilă este:

4111 Clienți = % 14.280 lei

707 Venituri din vânzarea de mărfuri 12.000 lei
4427 TVA colectată 2.280 lei

b) Descărcarea din gestiune sau recunoaşterea costului de achiziţie al mărfurilor vândute.

Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute determină diminuarea valorii stocului de mărfuri A-,
înregistrată în creditul contului 371 Mărfuri, simultan cu recunoaşterea în cheltuielile perioadei a
costului de achiziţie mărfurilor vândute, înregistrată în debitul contului 607 Cheltuieli cu
mărfurile. Formula contabilă este:
607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 10.000 lei

18
 Conturi de trezorerie sau de lichidităţi (disponibilităţi băneşti)
Întreprinderea îşi poate păstra disponibilităţile băneşti fie la bănci în conturi curente sau
depozite pe termen scurt, sub formă de carnete de cecuri, fie în casierie.
Aceste conturi de lichidităţi funcţionează după următoarele reguli:
- au funcţie contabilă de active circulante
- se debitează cu operaţiile de încasări
- se creditează cu operaţiile de plăţi
- SFD reprezinta lichidităţile aflate în conturi la bănci şi în casieria societăţii la finalul
perioadei contabile.

EXCEPŢIE face contul 5121 Conturi curente la bănci în lei, în cazul în care este
folosit şi ca instrument privind creditele de trezorerie pe termen scurt acordate de bancă
societăţii. În acest caz, contul are funcţie contabilă de A/D (bifuncţional), în sensul că poate
prezenta la sfârşitul lunii fie sold final debitor, care reprezintă valoarea lichidităţilor din bancă,
fie sold final creditor, care exprimă valoarea creditului de trezorerie acordat de bancă societăţii.

Conturi de investiţii financiare pe termen scurt

În anumite perioade economice, companiile dispun de surplus de lichidităţi, care nu poate
fi absorbit de activitatea curentă, operaţională. Acest surplus poate fi folosit prin tranzacţionarea
lui pe pieţele financiare, prin achiziţie de titluri financiare de valoare (ex. acţiuni, obligaţiuni).
Aceste conturi de investiţii financiare pe termen scurt funcţionează după următoarele
reguli: - au funcţie contabilă de activ
- se debitează cu operaţiile de achiziţii de titluri financiare
- se creditează cu operaţiile de cedare (prin vânzare) a titlurilor financiare
- SFD reprezinta valoarea titlurilor financiare pe termen scurt deţinute de societate la
finalul perioadei contabile

Tranzactia 8. La data de 3.09.201N societatea achiziţionează de pe piaţa de capital 100 de

acţiuni emise de o altă societate din grup, la preţul unitar de 7lei/acţiune, cu plata directă din
disponibilul de la bancă.
În data 15.11.201N societatea vinde acţiunile prin intermediul Bursei, la preţul de
vânzare unitar de 9,5lei, cu încasare imediată. Variantă: preţul de vânzare unitar este de 6lei.

19
 1. 3.09. 201N achiziţia titlurilor de valoare 100titluri x 7lei = 700lei
Tranzacţia va determina creşterea valorii activelor circulante de natură financiară şi scăderea
disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii. Forma sintetică a analizei contabile este prezentată în
continuare.
• 501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate, creşte valoarea investiţiilor financiare pe termen
scurt, A +  Debit
• 5121 Conturi la bănci, scad lichidităţile întreprinderii, A -  Credit

501 Acţiuni deţinute la entităţile = 5121 Conturi la bănci 700 lei

afiliate

2. 15.11.201N vânzarea acţiunilor la preţul de 9.5lei

Tranzacţia va determina obţinerea unui cîştig din diferenţa între preţul de vânzare şi cel de
cumpărare (9.5 lei – 7 lei = 2.5lei pe acţiune). Acest câştig se reflectă ca o creştere de lichidităţi,
A+, în debitul contului 5121 Conturi la bănci, simultan cu scăderea valorii investiţiilor financiare
ale companiei, A-, în creditul contului 501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate şi ca o creştere a
veniturilor companiei sub forma câştigului net, Cp+, în creditul contului 7642 Câștiguri din
investiții pe termen scurt cedate.

950lei 5121 Conturi la bănci = % 950 lei

501 Acţiuni deţinute la entităţile 700 lei
afiliate
7642 Câștiguri din investiții pe 250lei
termen scurt cedate

Remarca! Se constata în cazul investițiilor financiare pe termen scurt, că nu vom reflecta

vânzarea în două etape (cu recunoaşterea venitului şi a costului de achiziţie), ci vom evidenţia
direct cîştigul net sau pierderea netă.

Variantă. Acţiunile se vând în pierdere, la un preţde vânzare mai mic decât costul de achiziţie,
ceea ce înseamnă o pierdere netă de 1 leu: 6lei – 7 lei = -1leu pe acţiune.

20
 % = 501 Acţiuni deţinute la entităţile 700 lei
600lei 5121 Conturi la bănci afiliate
100 lei 6642 Pierderi din
investiții pe termen
scurt cedate

Tranzactia 9 Societatea vinde unui client produsele finite pe care le mai are în stoc la preţul de
vânzare 1.000lei, TVA 19%, pentru care primește de la client un cec bancar. Ulterior, societatea
încasează cecul prin intermediul băncii. Comisionul reţinut de bancă este de 0.5% din valoarea
tranzacţiei.

1.Vânzarea produselor finite

Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
a.Vânzarea propriu-zisă sau recunoaşterea venitului din vânzare.
Tranzacţia determină creşterea creanţei întreprinderii asupra clientului (cumpărătorul produselor)
la preţul de vânzare (A+), concomitent cu evidenţierea venitului (real de data asta) realizat din
vânzarea produselor (Cp+) şi cu reflectarea valorii TVA specifică vânzărilor. Conturile utilizate
sunt: 411 Clienţi, cont de activ care se debitează cu creşterea creanţei faţă de cumpărător, 701
Venituri din vânzarea de produse finite, cont de capitaluri proprii care se creditează cu creşterea
veniturilor din vânzare şi contul 4427 TVA colectată, cont de datorii faţă de stat care de
creditează cu creşterea valorii TVA din factură. Formula contabilă este:

4111 Clienţi = % 1.190lei

701 Venituri din vânzarea de produse finite 1.000lei
4427 TVA colectată 190lei

b. Descărcarea din gestiune sau derecunoaşterea veniturilor temporare aferente produselor

vândute.
Scoaterea din evidenţă a produselor vândute determină diminuarea valorii stocului de produse
finite (A-), înregistrată în creditul contului 345 Produse finite, simultan cu micşorarea veniturilor
temporare aferente costului stocurilor, înregistrată în debitul contului 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse. Formula contabilă este:

21
711 Venituri aferente costurilor stocurilor = 345 Produse finite 800lei
de produse

2.Primirea cecului de la client

Cecul este un instrument de plată care circulă între comercianţi, prin care se cumpărătorul face
plata certă către vânzător.
Este necesară reflectarea în contabilitatea firmei a cecului primit de la client. Astfel, spunem că
dispare creanţa sub numele de clienţi (A-) reflectată în creditul contului 4111 Clienţi şi îi ia locul
o lichiditate (A+) sub forma unor valori de încasat, reflectată în debitul contului 5112 Cecuri de
încasat. Formula contabilă:

5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 1.190lei

3.Încasarea cecului
Tranzacţia generează creşterea disponibilităţilor băneşti ale companiei (A+) în debitul contului
5121 Conturi la bănci, reflectarea comisionului bancar reţinut de către bancă, drept o cheltuială
care creşte, Cp-, în debitul contului 627 Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate, precum şi
scăderea valorilor de încasat (A-) în creditul contului 5112 Cecuri de încasat.
1.190 lei % = 5112 Cecuri de încasat 1.190lei
1.184, 05 lei 5121
5.95 lei 627

Tranzactia 10. Casierul societăţii ridică din bancă suma de 500 lei pe care o depune în
casierie.
Tranzacţia generează scăderea lichidităţii din bancă, A-, în creditul contului 5121 Conturi la
bănci, precum şi creşterea lichidităţii din casierie, A+, în debitul contului 5311 Casa.
5311 Casa = 5121 Conturi la bănci 500lei

ATENŢIE: în practica contabilă, pentru a evidenţia mişcarea unei sume dintr-un cont de
disponibilităţi băneşti în alt cont de disponibilităţi băneşti se foloseşte contul 581 Viramente
interne. Acest lucru este justificat de faptul că există o perioadă de timp în care disponibilităţile
băneşti se află în tranzit între cele două posturi de trezorerie. Pentru a reflecta acest schimb de
bani între cele două posturi de trezorerie vom avea două etape:

22
 - Ridicarea numerarului din contul bancar. Ridicarea numerarului din contul de la
bancă determină micşorarea disponibilului din bancă (A-) şi transferarea sumei în alt
element de trezorerie (A+). Conturile utilizate sunt 5121 Conturi curente la bănci,
care se creditează cu diminuarea de disponibil şi 581 Viramente interne, A+, care se
debitează cu creşterea sumei transferate temporar. Formula contabilă este următoarea:

581 Viramente interne = 5121 Conturi curente la bănci 500 lei

- Depunerea numerarului în casierie. Depunerea numerarului în casieria firmei

determină transferarea sumei din contul de trezorerie temporar (A-) şi creşterea
numerarului (A+). Conturile sunt: 581 Viramente interne care se creditează cu
micşorarea sumei transferate şi 5311 Casa care se debitează cu creşterea de numerar.
Formula contabilă este următoarea:

5311 Casa = 581 Viramente interne 500 lei

Funcționarea conturilor de cheltuieli înregistrate în avans

Cheltuielile înregistrate în avans sunt elemente care apar ca urmare a aplicării conceptului
contabilităţii de angajamente. Potrivit acestuia, cheltuielile şi veniturile trebuie recunoscute în
perioada contabilă la care se referă, indiferent de momentul la care se realizază plata/încasarea
lor. Ca urmare, este vorba despre activarea unor cheltuieli care au generat ieşiri de lichidităţi în
perioada curentă, dar pentru servicii de care compania va beneficia în perioade contabile
viitoare.
Este cazul cheltuielilor cu chiriile, cu abonamentele, cu asigurările, la care practica cere
ca plata să se facă în avans. În esenţă, ele reprezintă nişte creanţe ale companiei faţă de terţi,
pentru că a plătit acum o sumă de bani şi încă nu a primit nimic.

Tranzactia 11 În luna noiembrie compania plăteşte, pentru sediul în care funcţionează,

chiria pe luna noiembrie şi decembrie, în sumă totală de 400lei.
Noiembrie: plata chiriei pe cele două luni

23
Tranzacţia generează micşorarea lichidităţilor, A-, credit contul 5121 Conturi la bănci,
recunoaşterea cheltuielii cu chiria pe luna noiembrie, Cp-, debit contul 612 Cheltuieli cu
redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile, şi recunoaşterea cheltuielii cu chiria pe luna
decembrie, A+, debit contul 471 Cheltuieli înregistrate în avans.

400 lei % = 5121 Conturi curente la bănci 400 lei

200lei 612 Cheltuieli cu chiriile
200lei 471 Cheltuieli înregistrate în
avans
Decembrie: recunoaşterea cheltuielii cu chiria pe luna în curs
Tranzacţia generează transformarea cheltuielii în avans în cheltuială curentă cu chiria. Scade
valoarea cheltuielilor în avans, A+, şi creşte valoarea cheltuielilor curente cu chiria Cp-.

200lei 612 Cheltuieli cu chiriile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans 200 lei

Constatăm că fără să fie un flux monetar în această lună, va trebui să recunoaştem totuşi şi în
luna decembrie cheltuială cu chiria (principiul conceptului contabilităţii de angajamente), adică
fiecare lună are propria cheltuială, indiferent de momentul când aceasta a fost plătită.

24