J

5e5fi4
ti
5956 4

Ierarhia qi Illitropolia
bisericei rorndne
din

Transilvania gi Ungaria
de

V. Mangra.

Retipirire din,,Telegraful Romdn'c.

,. 3r*me
ti
^ alllml '
ielua *#lo
c-------ris--
^-.--
ht1 bt t_tL-
Tiparul Tipografiei Arhidiecezane.
.:_. 1908.
 \ _,1/i: ( "
L,r- 4. .-' i . ./, ..

59564

Ierarhia gi MitroPolia '

bisericei romine din Transilvania qi Ungaria'

Scriind O.rpr.fiafa 9i activitatea

Mitropolitului Siva II. Brancovici, am
ficut o scurti reprivire istoricl asupra
ierarhiei bisericei romAne, atingfrnd
si chestiunea mitropoliei ortodoxe a
595S 4 transilvaniei, a 'c5iei -existen{a isto-
ricl Dr. Bunea o t[gidueqte, scob.ordn-
du-o la simpla episcopie, ^numindu-l
consecuent pe Mitiopolitul S-^Yu Bran-
covici: episcoP al Belgradului-
Surprins de aceasta noui teorie
in stiinti istoriei nationale, mi-am es-
nrir-irat mituteu zicinil: "lnainte de re'
iormatiune. el (Dr. Bunea) nu admite
s[ fi 'avut Roriranii din Transilvania,
necum mitropolie, ci nici m,qc7f o epi-
scopie, pe cuvant, ci. conciliul .lateran
ll.'din l2l5 a decretat, ca bisericile
romAnegti de rit grecesc sI fie -s.upuse
eniscopilor latini in a cirora dteceze
si: aflau... Iar dupd reforma{iune' cu
tendenle de a fixh {rep,t adevf,r istoric,
cf, biserica rornatr5":'dtryJ ransllvanta
inainte de unire erit calvind' sau cal'
vinizatd., trage cu buretele peste in'
It
 4-
5
tregul trecut al v' rvql
.bisericei ortodoxe
mdne din Transilvaniaii ro_
apostrofeazi, tipirind negru pe alb,
Nu mai ,11,,n ,urp'rinr, poate,
dansul de ace'asie .oili;i;;.,-iin gi
ci spun ,rneadevdrrr. Ceci lucrul si
are tocmai invers. Dr. Bunea adeci,
tea rnea, ca si cum ar vrea s6-gi pur_ nici n'a incercat si' dovedeasci, ci pe
scrisete, mi ..a1l9ii "ia rec_ timpul lui $tefan cel Mare gi Radu
li_fice<un _ a9 ri
fpus neadeviru, zicilnd: .tnO'ata cel Mare, Romdnii din Ardeal ar fi
la inceput pt^ M";g.;';;'1'0r". avut episcopie, ci vrea si arate con-
un
neadevir. D-Sa- a iirut in
.a.- trariul, ci n'au avut absolut nici o
"iaila
titq .*.&: uVechile efirc."pii,'9i episcopie. Se.i citez propriile cuvinte:
rarhia Romdnilor> ln care am ole-
dit, ci RomAnii din Arde; ;* dove_ "Cel dintdi episcop in md.ndstirea gi
epkmpia Vadului ar fi Larion sau
episcopie indati_ dupf .;;;n; avut o Ilarion pe ls 1523",') afirmlnd cu
flo_
11tin. Incepuful .p'ir.opili'\iadului certitudine, ci numai de pe timpul
lui Rareg, adech ,,dela 1527 a existat
x::: ililf:' iai: I
*
I
1l' l$"sld:l episcopie.romdneascd ln Vad"..) Ase-
menea gi inceputul episcopiei Ceoa-
il::Ji"lblr:,3$:x: lx',ff il,, j,1 giului il pune upe timpul, cind pdr-
Cu toate
Hr.^::lotTaJtun-e. acestea, dl cllabii domnilor romAni stipineau
rvrangra tipiri negru pe alb:
cuteazt a castelul Strem{ului, intre 1508-1522,
uinainte de reformuiiune,^El precis la anul 7522, dela care incepe
(bunea)
tu admite si fi
avut 'RomAnii girul episcopilor.s)
Transilvania, necum ritropofi.l^ci Oin Acestea ar fi dar celea mai vechi
r- --'-' v' ni.i
tnicar o episcopie., ,) episcopii romAnegti recunoscute ca
. Le-am avut 9i le am la mAni existente de Dr. Bunea, nu nindati
:_.fi:,ril" citate, pe a ciror bazd, am dupi conciliul florentin" gi nici mai
racut constatarea de mai sus, apoi, pe timpul lui $tefan cel Mare
miri curajul, cu si mi
Di. B;.; mi
"ur. (1457-1504) 9i Radu cel Mare (1494-
1508), ci tocmai dupl timpul acestor
) ,,Mitropolitul Sava
II. Brancovici,. pag.2.
Bunea: Mitropolitul suu"'e;r,:oui"i, 1) Vechile Episcopii p. 23.
prdn")n.Dt'
,) ib. pag. 21.
B) ib. pag. 34.
 6- 7-

Voevozi. Caci dupi pdrerea sa, dupi In{eleg deci suPlrarea Pentr.u P[;
conciliul dela Florenta (1439) Romanii catul cd a sivArqit impotrtva tradlllunel
n'au avut decit nigtri efiscofi voiajeri, Uir.ti.ei romdne 9i a adevhrului isto-
uveniti.pe furigu, in_Transiivania.) ,i., .e.i a tlgldui existenta 9idela conti-
nuitut.u ierarfiei bisericeqti, ln-
"A$a numita Mitropolie a Bel-
gradului, o spune clar, n;a existat jna- i;;;;;;t.; cregtinismului,' la RomAnii
inte de anul 1599, iar tnainte de anul Jin .uotittsul Daciei Traiane, insamni
1556 n'a existat nici mdcar o episcopie, -ta-tit. continuitatea existentei lor
care si se fi estins peste tot ierit<irui ""ianeh"i.. locuiesc, pentruch, scrie
in
locuit de Romini. Cda dintdi episcopie i;iliutitt: ..pofi gisi cetiti neintlrite
a tuturor Romdnilor din Ardbat irtrt .u ,iauti, fhrh gTiinle de. carte, flri
n'a fost ortodoxd in insemnarea de as- resi. firi'moned5, dar popor firl tem-
tdzi, ci tn tnsemnarea de pe timnul do- ptE,' fata preo{i 9i sacrificii nu ver
mina{iunei calv ine, adecd. c'atv ineas cA,,\ sIsir.') PoPorul romAn, dacl a Per-
Ju$ece acum cetitorul nepreo- lGitr in Dicia qi duph incetarea do-
cupat, daci nu aveam dreptaie sf, minatiunei romane, el numai ca soae'
i.pul Dlui B_une;' ce in scridrile sale, ioii iitiguasd', tn biserica cregtin.d',, Ei-a
inainte de reformatiune nu admite si putut continud' 9i conzerva extstmya sa'
fi avut Rominii diir Transilvania ma-
car o episcopie,_ punAnd inceputul gi
a celor mai vechi- episcopii r'ecunos-
cute de ddnsul, a Vaduliri si Ceoa-
giului,. deodati cu reformafiunea, in
deceniul al treilea al secoluiui 16, gi
susfindnd negru pe alb, ch cea antat
episcopie a Rombnilor din Ardeal a
[o-s
t cqlv iyeas.c!,-nu ortodoxi orientalh,
facdndu-i calvini pe to{i Rominii din
Transilvania.
t) ib. p. '1, lO, 19, 14.
) Dr. Bunea: Vechile Episcopii p. 146. ') Plutarch, contra Colotes. 19.

t.
lnceputul gi existenfa ierarhiei bi-
sericegti la Romdni, pini in se-
colul al XIV-lea.
Scriitorul bisericesc Tertulian, pe
la finea secolului al doilea, mXriuri-
segte: ..S'au supus credin{ei lui Chri-
stos, Dumnezeului celui adevirat, di-
versele popoare ale Getulilor, ale Mau-
rilor, ale Ispanilor gi ale Galilor, lo-
curile Britanilor cele neaiunse de Ro-
mani, nafiunile Sarma{ilor, Dacilo,r,
Germanil-o.r, gi ale Scifilcir,') etc. Bing-
h-ap qdmite, ci vechih capitalx a Di-
ciei, Sarmisegetasa, a fost gi scaunul
arhiepiscopal, care se enumere intre
scaunele autocefale.r) Cregtinismul s,a
intemeiat intdi in centrele culturale ale
imperiului roman, gi de aici s'a ris-
pandi! qai _ departe. Sarmisegetusa,
'dup[ coloniza?e
capitala Daciei, de-
veni centrul culfurei gi civilizafiei ro-
Tanj in Dacia, sub a clror irifluinla
s'a format crqtinismul romda, dovedit
prin. term.inolbgia religioase,' pasirata
tn ttmba btsenceasca a poporului ro-
') Tertulianus contra Judaeos c. VII.
\ Bingham, Orig. Eccl. lib.IX. c. IV. $.
9--
mdn phnd azi. Biserica cregtin5 insi
se organizia in tot imperiul, pe timpul
lui Constantin cel Mare, care supu-
nAnd pe Go{i, tavorizh l5firea cregti-
nismului intre acegti barbari. La in-
tiiul sinod ecumenic dela Nicea (325)
afllm chiar un Episcop al Gothiei,
Teofil, care a subsemnat deciziunile
sinodului impreunf, cu ceialalli sfinli
pirin{i. Acestuia ii urmeaz[ ca apo-
stol al cregtinismului intre Go{i, Ul-
fila, niscut in Oltenia, care duph o
arhipistorie de gepte ani, sub perze-
cu{iunea lui Atanaric fu silit pe la 355
si pirhsasch Dacia gi cu un numir
mare de Co{i cregtini si treaci peste
Dunire in Moesia. Cregtinii bigtinagi
insi lega{i de moEiile lor remaseri in
Dacia Traiani, preferind martiriul, din-
tre cari mai 'cunoscu{i sunt sf. Sava
Gotul gi sf. Nichita Romanul.')
Inv5{atul episcop rus Porfirie Us-
penski, dupi-ce a cercetat mai mulfi
ani bibliotecile orientului a publicat
in jurnalul rusesc "Ocupatiunile Aca-
demiei spirituale de Kievu un tratat
intitulat: "Predicatorii tn Bulgaria,
Moldo-Vlachia Fi Rusia UngarS in
1) D. Onciul: Teoria lui Roesler. Convorbiri
literare- 1885 p. 595-6. Constantin Erbiceanu: Ul-
fila, viala qi tloctrina sa. ,rBiserica ort. rom." Anul
15. xxil. ({8e8-e9.)
 10-
care intemeiat Pe un document nou'
strsit iutr'una din bibliotecile Orien-
iului, scrie, intre celelalte, relativ la
via{a bisericeasci a RomAnilor din
Datia, urmitoarels: ..1 ,4 inceputul se-
colului al lV-lea, cind Dacia eri ocu-
nati de Goti, aici erir un Episcop cu
humele TeoTil, care a luat Parte la
sinodul l-iu ecumenic. Acest episcop
avea un discipul, cu numele Nichita,
care s'a ndscut pe timpul imphr5{iei
lui Constantin cel Mare, dar care a
fost educat in {ara barbarilor, numiti
Go!i, de preste riul Dunhrea '<nrPav
T ou' .[or,qo'u noruuo"?,
El era dephrtat
de ceialilti barbari, fiindci ficea parte
din numhrul piogilor <rlv euoe{)out'-
rcov i1vrr, dar chiar gi cu neam-ul, pte--
.u- gi cu avulia efa diferit de ei. .$i
cu tohte acestea regele Co{ilor, Ata-
naric, I'a ars in foc pentru c1e-dt1[a !n
Christos. . . . . Tot in secolul IV- in
Gothia, dupi episcopul Teofil, a fost
cniscoo' al Dacilor si
Nichita episcop' 9i al Be-
silor, 'sudranumit
'supranuml
$i apostolul Daciei
iiptixt
rinense $i ii lxudat d'e sf. Paulin al No-
tauout de
lei (389) etc.u')
'Deipre sf. Nichita 9i Teofil, Mi'
nologiul fmprimat in Roma se exprimi
')Sinaxarul anului intreg. Manuscript din
anul 7i+9 (giicesc). ,,Biserica brtodoxi romAntr(('
Anul V. (1880-1881-)
11
astfel: ulllud quoque traditur Nicetam
Christianis rudimentis imbutum fuisse
a Theoph.ilo, eP_isco_Po Gotiae, eo
nempe qui concilio Niceno interfuit
et subsciipsit: Gothiae Me-
'($i Theofiltts
trottolis,. aceea se spune, ci Ni-
chita a fost'ad[pat in elementele doc-
trinei cregtine de citrl Teofil, epis-
coDul Gotiei, adecl acela, care a luat
puit. la conciliul Nicean 9i a sub-
lcris: Teofil al Mitropoliei Gotiei-) ')
Tot asemenea vorbegle 9i sinaxariul
Mineiului romAnesc la 15 Septemvrie,
cind biserica noastri serbeazi amin-
tirea sfAntului Nichita: uAcesta (S.
Nichita) a fost pe vremea impir5{iei
Marelui Constantin nhscut 9i crescrrt
in tara barbarilor celor numifi Go{i
(adi:ci in Dacia lui Traian), care scrii-
iorilor grecegti le este dinbolo de Du-
nf,re, iaii noua, Rominilor, dincoace
de l)unire, care {arh pe acele vre-
muri o stipAneau Golii gi se chemir
Gotia,.... etc.
'Bolandianii ne spun, ci vechea
Dacie, unde a trdit- gi Predicat sf.
Nichiia, a fost o parte a Ungariei,
Transilvania gi provinciile vecine:
"Dacia vetus partem Ungariae,
Tran'
1) Menologion sive kalendarium Ecclesiae
Constairtinapolitanae. Romae a. 1788.

-12-
silvaniam, et vicinas aliquot provin-
cias complectabatur: ubi sub exitum
quarti, et initium quinti seculi floruit
S. Nicetas Episcopus".')
Petru Bod, bazat pe mirturia lui
Filostorg, constati, c5. in ambele Dacii
gi in Panonia erau biserici renumite
in secolul al lV-lea: uFuisse in Dacia
utraque ac Pannonia hoc tempore
celebra ecclesias palam est". ) Pe
timpul imphratului Leon cel mare,
intre anii 457-474, in locurile pe
unde se intindeau Daciile, atdt a lui
Traian, cAt gi a lui Aurelian, erau
aproape 30 de episcopi. u) Nici nu
se poate presupune, ci in Dacia lui
Traian, unde s'a intemeiat gi inflorit
cultura gi civiliza{iunea romani, nu ar
fi existat biserici creEtine, dat fiind
faptul, cl desfiin{dndu-se imperiul ro-
man, in locul lui s'a ridicat gi intarit
pr,etutindenea biserica cregtini. Nu-
mdrul cel mare al martirilor din am-
bele Dacii, cari prin predicarea evan-
geliei au st[ruit si inblinzeasci mo-
ravurile barbarilor, este dovadf, nein-
1) Acta sanctorum Ungariae ex loanis Bol-
landi operibus excerpta. Cassoviae 1744 p.5.
,) P. Bod. Historia Hungarorum ecclesia-
stica. Lugduni Batavorum 1888 p. 30.
s) G. Enaceanu: Cregtinismul in Dacii' p' 47.
-13-
doioasi .d.espre existenla bisericei gi
a ierarhiei RomAnilor. CIci ar fi ne-
natural a recunoagte, forJat de {apte,
episcopi gi martiri in epoca invauu-
nilor barbare in Dacia, gi apoi a-i
insugi la alte popoari, cari, afarl de
colonigtiilui Traian, inci nu erau
pini in secolul al lX-lea, ca
cregtine
L" Bulgari, Slavi 9i Unguri, iar nu
Rominilor, cari triiau in aceste lo-
curi.')
lati cum se exprimi, in chesti-
unea vechimei ierarhiei bisericesti a
Romdnilor, istoricul Dimitrie Filifpid :
uMai tot poporul RomAnilor'din
inceput a fost credincios dogmei ri-
shritene a vechei biserici universale,
gi. incl .tnainte de invaziunea Ungu-
rilor tsi aveau preotii si eniscooii -lor.
Romiiii gi cei'din'Binat' 9i 6ei din
Giula gi Ardeal, unde aveau stipA-
nire Ungurii, mai tofi au fost urrire-
tori dogmei rislritene gi universale,.,)
Aceastd plrere o are gi fericitul Petru
Maior in privin{a vechimei ierarhiei
Romflnilor, ch adeca RomAnii cei din-
coaci de Dunire, in veacurile cele
dintii ale cregtinitilii au avut episco-
1) C. Erbicean, Biserica ortodoxf, romAni,
an. XVII p. 537.
s) Filippid: Istoria Romlnilor (
,,Biserica ort. iom... an. XVll ltSO:-Oa
j.
I
l
I
l
14-
piile lor, cum 9i dupi aceea' zicAnd.:
usi aceea este adeverit, cl pe la mt1-
lotul sutei a zecea Romlnii in Ardeal
au avut ePiscop Pe lerotei, Pe care
nrincinele'Gila' al' Rominilor din Ar-
heal l'-a fost adus cu sine din leri-
o t) acesta, adeverit
gradr.
Fa6tul Prin mir-
turii biiantine, istoriografii nostri nu
l-au apreciat dupi toatl insemnitatea
tui. mlltamindu-se a constati numai,
.e'Oitu, principele Ardealului, pe la
951 s'a'botezai la Constantinopol 9i
de acolo a adus un ePiscoP Pentru
tara sa. cu numele leioteiu' ) Ce-
ir"nut insi relateazl' astfel faptul:
oCaeterum Turci 3) non ante
tinern tecerunt in Romanas ditiones
srassandi. quam Bolusudes eorum
Btin.eps iidim te amplecti Christia-
'nu* titulans, Co nstantinopolim v enit,
bantizatusque ibi a Constantino est
exieptus, ib eoque patricii .dignitate,
et magnis donis ornatus, dltatusque
domut?t rediit- Non multo post Gylas
ipse quoquq Turicus princeps, eodem
') P. Maior, Istoria bisericei Rominilor p'
120-124.
^"- 'ii'Const. Porphyrog' de adm'.imp' c' 40 la
Onciul I Odei;"i"- Ftiicip"atelor romine- p' 129'
") Scriitorii bizantini numeau pe Unguri la
inceput'Turci gi lara ungureasci Turcia'
*15-
se ejusdem rei causa confert: bapti-
zatuique, et eodem quo prior modo
tractatus, monachum secum abduxit
Hierotheum, pietatis fama celebrem,
quem Turciae episcopum Theophy-
lactus patriarcha designavit. Isque ut
in Turiiam venit, multos a barbarica
fraude ad Christianam religionem tra-
duxitu: Turcii, adicl Ungurii, n'au in-
cetat a nivlli asupra {inuturilor romane,
pini cdnd Bulusudes, principul lol,
ielarindu-se a primi credinfa cregti-
neasci n'a venit la lnrigrad, gi bote-
zAndu-se acolo, Constantin ii fu nag,
dela carele liind patricius gi cu mari
daruri diruit, gi imbogi{it se inturni
acasi. Nu mult dupl aceea Gila, Ei
el princip turcesc, acolo si Pentru
'gi treabl
aceeagi se duce: gi
botezAn-
du-se intru acelagi chip precum cel
dintAi cinstit, pe cilugirul Ierotei,
ce eri vestit de evlavie, pe carele
patriarhul Teofilact l-a rinduit Unga-
iiei episcop, il duse cu sine. $i acela
venind in
Ungaria, pe mul{i dela in-
gelf,ciunea cea varvariceasch i-a intors
ia credin{a cea cregtineasce., )
Din acest citat s'ar phrei, ci
Gila a importat din Constantinopol
1) Petru Maior: Istoria bisericei Rominilor
p. 15.
 16-*
pe episcopul lerotei pentru Ardeal.
InsuEi P. Maior inclini spre phrerea
aceasta. Dar piecum traducerea lati-
neascS, aga gi cea romAneasci a lui
Maior, facuti dupi cea latini, nu
redau exact infelesul textului grecesc
al lui Cedrenus. Pasagele referitoare
la Gila gi lerotei in textul original
sunf, astfel:
u h,I*'ou no)u di ,(dL I'i,]aE,
ii.qTorv ,iv xui uivoq rtDt/ T'ouqxov,
ii.oetotv tt.g rtlv paoAt.6u ::at panri(t-
ra.t, r@v ioav d,fuo1 ttg xat &.uzdg €urQ-
yr6ieov ,.dL rtpciv d.vilaPno 6-6 t"u
'B
tuutdu ,rdl' xLva p,oiraXdv, ' Itqi-
0rov toijvopa, 6o!av eiAuPr.rcq i7-
oyra, inmzonov T'ouqzmg naqd' udu
OrcEulazzou Ttigo, ovrlS'tvta. 3q czt'
r6E ytttoyt.Evog, ndtriq and fig paqlta'
Qrzngrluv4E eiE rdv ZQrortavtspdv in'
u,,nyayt.v> '): Iar nu dupi mult 9i
Gili, i:rincipe fiind gi el al Turcilor,
vine iir cetatea impiriteasci gi se bo-
teazd, invrednicindu-se gi acesta 'de
egale binefaceri gi onoruri. fi a luat
ci sine pe un oare-care monah lerotei
cu numele, care aveit renume pentru
evlavia sz, pentruca si se hiroto'
neasci episcop Turcilor de citri Teo-
filact, caie de acolo tntorcdndu'se
r) Ceorgius Cedrenus, Anales Basel
p. 57t.
17-
adus la cregtinism pe mulfi al{ii dela
eroarea barbarici." Cu alte cuvinte:
Gila mergand la Constantinopol sI
se boteze, a luat cu sine pe monahul
Ierotei din Ardeal (monachum secum
abduxit Hierotheum) pe care patri-
arhul Teofilact apoi l-a hirotonit epis-
cop, gi ca atare s'a reintors in patrie.
Ierotei eri, va s5. zici, cilughr romfin
din vre-o minlstire ardeleneasci,
poate chiar din mindstirea, care se
afla in cetatea Morisena (Muregana)
lAngh Murhg in Binat.')
In secolul al X-lea gi inceputul
celui al Xl-lea in Banatul-Timigan se
gisesc in adevir doui mlnistiri or-
todoxe, una cu hramul sftlui loan Bo-
tezltorul in cetatea Mares (Morisena)
unde azi e comuna Cenadul-nemtesc
gi alta cu hramul sftlui George, pe
locul unde e comuna Oroszlfmos.
Cea dintAi fundati de ducele Bana-
tului Achtum sau Optum, in care se
afla gi un episcop ortodox,') a doua
de Cenadin, care a dezertat din ca-
strele lui Optum in tablra regelui
Stefan, dela care apoi cetatea Mari-
sena s'a numit Cenad, gi tot {inutul
') G. Enaceanu: Cregtinizmul in Dacia p. 135.
^ ') Katona lstvin: Hist. crit. reg. Hung. I. o.
131. Balugyrinszky: Egyh[zi t6rt6netirat, p. 304.
1566.
 -18-
comitatul Cenadului. In actele sftlui
Gerard, episc. Cenadului (1 030-- I 046)
se. gisesc probe neindoioase despre
existenfa acestor aEezlminte relisioise
qi monumente isiorice, cari "atesti
existen{a ierarhiei bisericei ortodoxe
a RomAnilor. Iati cum se relateazi.
faptele in vieala sftlui Aerard:
nAccepit (princeps Achtum) au_
tem potestatem a Craecis, et constru_
xit in praefata urbe Marisena mona-
sterium in honore beati Ioanis Bab-
tiste, constituens in eodem abbatem
clm. monachis graecis juxta ordinem
et ntum lpsorum>. Adeci:
"Cu bi_
necuvA.ntarea
.Ep.iscopihr greci (orto_
oocAt)') construrse (Optum sau Ach_
tum) in cetatea Mare$iana, un mona-
steriu inchinat sftului'loan. Botezhto-
rul gi agezase intr'insul un esumen
cu cilugiri grec! dupl_ rAnduiala gi
ritul lor (grecesc)u . .I Sl dupice au-
torul expune bltilia diitre Cenad gi
Opfum, aritind cum Cenad in urma
unui vis, in cuue a vLzut un leu. face
vot sftului martir Ceorge, promifAnd
ci-i va zidi o ministirE, daci ii va
aj.fta. si invingi.pe O_ptum, adauge:
uPost haec vini6ns Chanadinus "ad
t,i"rr,uiLl$.ffT1#ll:'cu blagoslovenia Pa-
l9-
locum ubi leonem viderat, in hono-
rem beati Ceorgii martyris monaste-
rium aedificavit. Inde proficiscentes
venerunt in urbem Marisenam ubi
erant monahii graeci, qui divina se-
cundum ritum et consuetudinem suam
celebrant, Episcopus autem inito con-
silio cum comite Chanadino eundem
Graecum abbatem cum monachis suis
transtulit in Oroslanos') monasterium
vero ipsorum Episcopo cum fratribus
in eodem habita-
-donecqui
suis assignavit,
monasterium beati
verunt,
Georgii martiris perficeretur>> == Apoi,
Cenadin plecind la locul unde vizuse
leul, a edificat o minlstire in onoa-
rea sftlui martir Oeorgiu..... De aci
venirl in cetatea Marisena (Mare-
giana) unde erau cd.lugdrii greci, cafi
celebrau oficiile divine dupl ritul gi
uzan{ele lor, iar Episcopul in{elegAn-
du-se cu comitele Cinad, a strlmutat
pe egumen cu cilugirii in Oroszl6-
hos $i monasteriul l-a dat Episcopului
gi cllugirilor (fra{ilor), cari au gezut
acolo pinl cAnd s'a ficut monaste-
riul sf{lui Georgiu."') Temeliile (fun-
t) Oroslinos intre Beba-veche gi Oroszlii-
mos de asttrzi.
') Acta S. Gerhardi, Episcopi Chanadiensis,
la P. Maior: Istoria bisericei Rominilor pagina
156-157. G. Enacean: Cregtinismul in Dacia pg-
725..- 2t
 ,20-
damentul) bisericei dela ministirea
ciluglrilor greci din Maregiana s'au
gAsit in 1868, impreuni cu baptiste-
riul, agezat patru pagi dela uga despre
apus a bisericei, pu{in spre meazAzi.r)
RomAnii din {inutul Orizii-mari in
timpul domniei intdiului Stefan au
avut episcopia lor, care se numiri
intre cele 7 episcopii despre cari scrie
episcopul de Passau, Piligrin, cltri
Papa Benedict al VII-lea, ci au existat
inainte de venirea Ungurilor in Pa-
nonia.') Dar, precum in timpul Sftlui
Stefan, zice Balugyrinszky, episcopul
grecesrc din Marisena a fost scos de
acolo: "Tot astfel s'a intdmplat pe
timpul Sftlui Ladislau cu episcopul
-s'a
romAnesc din Oradea-mare, care
agezat apoi in Beiugu.o)
Cunoscute sunt inci din secolul
al Xl-lea doui mlnistiri grecegti, una
de cilugiri{e, intemeiati prin litere
fundafionale grecegti de insugi Sf.
Stefan, intAiul rege ungar Ei alta in
Visegrad pentru cilugiri, intemeiata
de regele Andrei I. Din o scrisoare
t)- Dr. Borovszky: Csanrid vzlrmegye t0rt6-
nete t. l. p. 27.
) Inchofer: Annalium eccl. regni Hung. ad
a. 980. G.{n6czy: Diserta(io de S. Ladislao p. 71.
Bal rr gydnszk y. Egyhnzi toitdnetirat p. 298--488.
t) Balugyiinszky, ib-
-21--
a regelui Bela lll. din 1177 se $tie,
ce eiiste deja pe atunci mf,nistirea
Hodog, a cerei mogie se intindei phni
la hotarul localitifii numite $ega, as-
tizi un suburbiu al Aradului. Pozi'
{iunea mdnistirei e clar precizatl prin
scrisoarea regelui Andrei al III-lea din
l0 Noemvrie 1293, in care se zice:
uterra Hudus-monostora vocata juxta
fluvium Marus existensu. Iar mLnS-
stirea Hodog-Bodrog gi asthzi Srete
pe {hrmul Murigului, intre Zadorlak
bi Fenlac.) $i au trebuit s[ fie multe
manestiri orientale, mai ales in plrfile
locuite de RomAni, p€ntruci la anul
1204 Papa Inocentiu III. autorizeazh
pe Episcopul latin din Oradea-mare
se viziteze ministirile grecegti din
Ungaria gi se cerceteze, daci din
acestea se poate formir o singuri. epis-
copie, dupf, propunerea regelui supusf,
scaunului Romei.') O mare parte inse
din acestea ministiri, in urma perse-
cu{iunei sistematice a bisericei orto-
t) Dr. Kariicsonyi lhnos:
D6lmagyarorszrigi
monosiorok p. 9, 10. Dr. Karicsonyi insi o soco-
teste mtrnAstile catolici. la inceput, ceeace este cu
toiul exclus, fiind ea astizi mtr-ntrstire ortodoxi in
dieceza Aradului, cdci nu este caz, ca ierarhia bi-
sericei romano-catolice si fi inglduit prefacerea
unei ministiri catolice in mlnlstire ortodoxi-orien-
tali.
') Hurmuzaki: Documente privitoare la Is-
toria Rominilor l. p. 39.
 _22_
doxe s'au desfiinfat ori
?_u fost pre-
ftrcute in minfutiri catolice, precum
reese din scrisoarea papei dnbriu al
III-lea, care la l22l inciviinta cererea
regelui Andrei al ll-lea, ca si intro_
duci cilugiri latini in ministirea Vi_
Sfgradului, iar celor grecegti si le
rAnduiasci obroc p1re-se vor stAnge
unul cAte unul.') 'Cu toate acestja,
precum impiri{iei Romanilor nu i_a
succes se desfiinleze
.prin persecufiu-
nile singeroase..6iseriia
ciegtini, iot
aga. nici crucia{ii apuseni prih perse_
culluntte pornrte pentru stArpirea
ticilor, gi usctiisinaticiloru hu uu pu-
tutsf,, desfiinteze biserica ortodoxl
onentali.
) E. Hurmuzaki: Fragmente din Istoria Ro-
mAnilor I. p. 5.
i*
II.
Ministire ortodoxi 9i Arhierei
locali in secolul XIV: in Mara-
mure9.
In Maramuri$ in secolul XIV-
shsim la Peri o mFtnhstire orientali
Eu hramul Sf. Arhangel Mihail, ci-
reia ii erau supuse mai multe {inu.-
turi. precum: ai Sllagiului, al Arvei,
<<ere_
al Ugocei, al Bereguiui,.al Ciceului,
al Uiguragului, al Bistrei, 9l- teritor
care sE intinded dela apusul Maramu'
risului trei comitate in sus 9i unul al
Selagiului in jos, cuprinzind-toate satele
marimurSgeirecu ilomeniul- de patru-
zeci de sate al Ciceului in Ardeal 9i o
mosie mai mici a Unguraqului.) Voe-
vozii Balila 9i Dragog') din Maramurig
se duc la'C6nstantinopol 9i o inchinl,
aclech lo pun sub juiisdictiunea Pa-
triarhului, menestirea Peri, sigur pentru
ca si-i asigureze caracterul ortodoxiei
contra pro[agandei 9i usurpa{iunei ca-
1) N. Iorga: Scrisori 9i Inscriplii ardelene 9i
maramurigene l. XL.
') ln versiunea latineascd, si de aci in cea ro-
maneaJca,-in- lo" O. Dragoq,"cum- sttr in textul
grecesc, i'a scris gi tiplrit: Drag Megter.
 *24 _
tolicilor. patriarhul Antonie, prin hri_
sovul din l3gl intiregte Ji.dt"f *i_
Ittjl:i^ u:lp.u
mlndu-o
numiteior 1i""Irri, pri_
sub ocrotirea patiiarhiceasci,
cici nu e de crezut, cd -rn?ne.tiri
stdpdnirea i,n.i
Ti putut;i;;
i1tin,Og
regatut ungar asupra unor localiteti- in
pe. cari ea nu le_ir fi avut
nainte., l3r p9 egumenul pahomie
nume$te txarh patriarhal cu drept il
gi
$ii"#Ti",' :; :l$;,
ceti gi a judeca procesele :I
viiii.
"-.X,xfu Oln
partea preo-filor, a consacri, bisericile
ce_-se vor face din nou in
acelea lo_
calita{i uin stavropighii puiriu.t i..,.,1
rr . Dupi o suti O. uni, egumenul
inaintei regelu
vlaotslau St ar5tAn-du_i hrisovul pu_i
i1?1t.,,^,fL.zentindu_se_
triarhului Antonie in. originilri' gr._
cesc ai in
traducere latinF, ceie sa_l
f,:i::g l
tru totdeaunaintqreSsci cu prtlie p.n_
in favorul seu, a urmd_
torilo-r sei gi--a ministirei 'Oin -peri.
Kegete rncuviinteazi cererea egume-
nyl-ui gi intare-ste scnsoarea privile_
giala a' Patriarhutui-Anio"i., r"ir"j"_
cAnd exemplarul latinesc iri Jififornu
r) Acta patriarhatus,Constantinopolitani
,rrlf .,, Biseri ca ort. ro m... - kl "". " iea"o"Iiilz II.
25
din 14 Maiu 7494, care a eEit la
iveali in anul 1721J) CercetAnd insi
gi comparAnd traducerea latinh cu
textul grecesc al actului patriarhal, se
constath o deosebire ezen{iall intre
cele douf, texte; se vede, zice domnul
Iorga, ci traducerea latinl e gregith,
,ri;lf o traducere "preJdcutd. cu anumite
scopurir, blnuind pe egumenul llarie
cu uaplecare cltri legea stlpAnitoare"
*.: (adeci catoliceasci 2).
Ambele document€, pe lingi c[
adeveresc existenfa unei minlstiri or-
todoxe in seculii 14 gi 15 in Mara-
murig, cu o intinsi stdpAnire spiri-
tuall, ne dau prefioase date privitoare
la starea Ei relafiunile bisericei ro-
mdne din Transilvania pe acelea vre-
muri. Clci prin mergerea Voevozilor
Balifa gi Dragog la Patriarhul din
Constantinopol gi inchinarea Ei pune-
rea ministirei din Peri sub jurisdic-
{iunea patriarhului se constati rela-
tiunile ierarhice dintre biserica orto-
doxi a RomAnilor din Transilvania gi
Patriarhia din Constantinopol, .precum
este constatat gi aceea prin scrisoa-
rea din 1391 a Patriarhului Antonie,
p g.
') P. Maior:
142-147.
Istoria bis. Romdnilor pg.
,) N. Iorga: ib. XLII. XLIII.

-26-
ci Bali{a Vodi gi Dragog nu ei au
rntemelat mintrstirea sftlui Arhangel
Mihail, ci o posedau intemeiattr udin
strtrmogi, (ano yt't',*orrlrog\: ci mai
departe RomAnii Si in timpurile mai
dinainte au avut episcopiilor, ceeace se
invedereazd, clar din cdvinteie scrisorii
patriarhale: udar gi cele de c6tr6. Ar-
hierei locat sfin{ite (biserici) si se bu-
cure de adumbrirea' gi ociotirea pa_
triarhal5 aitia ;.a,1 rd, TaQa aay
- tr Qtto t, :ra9. tt go&Eyr a, .rqg
r aQ){
Toru(..)<(o
TraxQtaQi(tztlg unolauct.y Duptvdeu-
6 tcog
_
z at a,jg Efl tg 26tl.teoJg-...
In textul latinesc nu se face
menire de uArhierei locali", dar con-
form imprejuririlor dela l4i)4 Droba-
bil egumenul llarie a intercalat pasajul
in care se vorbegte de o{1h;spiscop
sau episcop, dintre supusii pahiai-
hului, care ..daci s'ar aila'in numita
ministire sau in pertinen{iils ei si
fie. spre ajutor nuinitului '"gurn.nr.
( Jryuts rtostrorum subditorum Arclzie-
piscopus, aut Episcopus in dicto Mo-
n?sterio, aut pertinentiis ejusdem inve_
nirefur, quod ejusmodi dicto priori
esset in adjutorium etc.)
Presumpfiunea, ci' in minhstire
ori in apertinen{iile ei s'ar fi putut
agezi vre-un Arhiepiscop sau Episcop
27
--
ortodox, constitue o dovadi indirecti,
ci Rominii din Transilvania in acea
epoci aveau nu numai ePiscoPi, ci
ciiar si mitropolit, clruia- egumenul
Ilarie ii este subordinat prin diploma
regali, in care se' zice expres " "iard'
A7hienisconului din Transilvania celui
de aiun ii celor viinri, c& mai ma-
rilor sdi ia te arete cuvenita supunere
si ascultare,,. (Arhiepiscopo vero de
'Transilvania, modernis et futuris ve-
luti superioribus suis debitam subjec-
tionem et obedientiam praestare de-
beant, et teneantur).')
po- Dl N. Iorga 9i Dr. -Bunea in-
cearch si mistifice in{elesul destul de
clar al acestor doui documente isto-
rice, pentruca fiecare in felul siu si
ooulf, face concluziune duPi Plac'
Tendinta de mistificare e vlditi prin
contradic{iile, in care au cdzul ambii'
Pe motiv,'cf, voevozii Bali{a 9i Dragog
..intemeiazi gi inzestreazh mAnistirea
sf. Mihail din Peri 5i nu cer incuviin-
tarea acestui lucru dela vre-un Arhie-
ieu din Transilvania ori Ungaria, ci
dela Patriarhul Antonie din Constan-
tinonolo Dr. Bunea conclude, ch acea-
51a .lnu s'ar fi intdmplat, dach Rominii
1) Maior ib. N. Popea: Vechea Mitropolie
p.24-25.
 -28- -29-
din Ungaria 9i Transilvania ar fi avut infigerea unei cruci din partea Pa-
pe- atuncl o ierarhie bisericeascl cu tiiarhului in o ministire ori in alti
fjtllq:.11b,.), IS' eu intem.iui p. u._ institu{ie (!) sacrh, ca semn, ck aceea
rut ongrnal al patriarhului i_am ieflec_
-i-ntemeiat este nem{locit supys! pgt(arhjei, iar
tal ch,.numifii voevozi n'au nu unui episcop".') Deci abandoneazi
manastrre nouI, prin urmare nici
cer dela patriarh si le incuviinleie nu plrerea emis5. in uVechile Episcopii,,
ac.est lrrcru, ci ministirea ixistenta
cn Balifa Vodi s'a dus la Constanti-
nopol si cearh incuviinfarea Patriar-
.o inchini
pufiurf,ufui hului pentru intemeierea minf,stirei,
o1d11
pun_stlaTo$i,
sub oadumbrirea gi ocrotirea fiindcl RomAnii din Ungaria gi Tran-
ggt1lhala", spunandu-i litui bun.u, silvania nu ar fi avut pe atunci nici
ca nu e in clar cu caracterul gi in] un episcop.
semnitatea ministirilor a$a numite
ustavropighii" gi Dar nici cu ustavropighionulu dlui
senca onentali, care "inchinat6, Oin bi_ Iorga gi cu defini{ia ce-i de n'a ni-
nu se intemeiazi
cu episcopilor merit, cici ustavropighiile sunt acelea
.rncuvrrnfarea eparhioti.
cr tocmar cu escluderea ingerinlei mhnistiri, pe care fundatorul le in-
jurisdic{iunei lor, pundndulse--iirectii chini jurisdic{iunei vre-unui Patriarh
suD autontatea pi jurisdicfiunea pa- gi acesta dd binecuvdntare la zidirea
triarhului. r) mdndstirei Sit" trimite o cruce, care se
Dar ..urmind traducerea lati- pune in temelia zidindei mdndstiri,\
neasci a scrisorii patriarhului Anto- iar mlnistirea din Peri era zidith *din
cum se afli publicata in is_ strlmogi,, cAnd Bali{a gi Dragog o
lt,.: ug?
rona btserrceasci a lui p. Maior,o, dl inchinari jurisdictiunei patriarhale gi
Bune4, n_umai dupi puUii.+*iu in actul Patriarhului Antonie nu se
Iorga; orri amintegte nici cu un cuvint, cI ar fi
"scrisori $i ihscriptii'lrol.". stavropighie, chci dacl s'ar fi inte-
$r maramurigene, a gtiut, Le minesti_
rea Oln I'en e meiat ca stavropighie, atunci nu mai
"stavrOpigionr, CuVint
care .<nu insemneaze' iltceva decdt Sava Brancovici
') Vechile episcopii p. 3. p-6
') Mitropolitul Sava lI. Brancovici p. Z, g. ) $aguna: Dreptul s. 237.
 *30_ 31 -.
eri nevoie s'o inchine patriarhiei, fiind episcop je..posedeii exerciazljn. urma
prin insagi originea sa' patriarhila. consacrlrii, iar Egumenul Pahomie
,Dl lorga mai face o gresali ne_ numai prin delegare din partea Pa-
lertattr, atribuind egumenulii pahomie triarhului le-a putut exercii; dreptul
udreptul. de a imltini tolie tuncliite de a hirotoni preoJi insi nu l-a avut
episcopal!",') cu cire patriarhui nu l_a gi nu i-s'a dat, cum limurit se vede
rnvestit, fiind et numai un simplu din hrizovul patriarhal dela 1391, pen-
preot monahal (ieromonah): i_a con_ trucl el nu erh Arhiereu.' unumai cdt
ferit insi titlul d'e Exarh (iicarius in a hirotoni preo{i nu puteir Egumenul,
spiritualibus) adeci locutiitoi--ul rau deoarece nu eri sfin{it episcop. Drept
rn alacen administrative gi judeclto_ aceea il blagoslovi (Patriarhul) ca sa
::!1i. Patriarhul, noastri, poatl |inei un Arhiereu pentru hiro-
z:ce ^uNumeg.te,*.r.n'i"'
pe prea onorabilui tonirea preo{ilor, pe care il gi {inei
cgumen al acestei respectate mini_ egumenul zisei mdndstiri.,)
stiri, pe pihomie. Exarh
-Ieromonahul
asupra- localiti{ilor supuse rirenasti-
rel>. lar drepturile lui'le circumscrie
ln urnatoarele,
ce se afli in zisele:.r4 observe pe 'Si
preofii
localiti{i d;
qop-ol, si-i indemne gi si-i inriete cele
de folos, gi mdntuitoire;
.sa judLe gi
si. cerceteze procesele eclesiistice ve_
ntte dtn.p{te_a preofilor gi cele ce au
nev.ole d_e indreptare si le indrepteze
qr dupe lege gi dupa canoane.'Are
gr vore de a consacrd sfintele gi dum-
nezeEtile biserici ce se- vor dce din
nou in acele localiti{i in stavropighii
p"tti"Ir.. ".2) Toate aceste dreptriri"un
) Biserica ort. rom. ib. ') Din istoria lui P. Maior, in ,,Acte gi Frag-
,) N. Iorga: ib XXXIX. mente", de Cipariu p. 178.

i
 33 --

et obedientiam praestare debeant, et

teneantur). ')
III. Aci d-nii lorga gi Bunea nu numai
se incurci riu, dar se gi incaieri, ca
"Transal pinao ori uTransylvania,?
Sa.u: Arhiiepiscop latin -;;i Arhi- gi pe altii sh-i incurce, cici incercAnd
eptscop ortodox de Transilvania? si dovedeasci, ch Rominii din Tran-
silvania n'au avut Mitropolit pini la
Mihai Viteazul, dau de o dovadh
,. ,_Pupi cdderea imperiului bizantin neresturnabili: Archiepiscopo vero de
y.l?:l 9r a blsgricei orientale sub ju- Transylvania, din diploma regelui
gut turcesc,
_relatiunile ministirei orio_
qoxe drn Maramurig Vladislau, care atesti existen{a Mitro-
s.e intrerup cu
patriarhia din Constintinopoi. politului romin in secolul al XV-lea
Vladislau, in urma cererei Egumenului [fg.f. in Transilvania. $i aceasta dovadi
vor ei si o slibeasci gi sh o nimi-
ll1*. in1oj1{
regtata
ei inrerin;
a patriarhului Antonie,'prin
"-"il;;'.privi_ ceascl cu orice pre{.
diploma din 14 Martie iab4o-i Ed_ De aceea inlocuegte dr. Bunea
menul llarie il pune suU iu.isOi.iiun.u cuvAntul uTransylvania" din textul
Mitropotitului' ;i;d*'jin
vania,..aga. fel, ca atdt el,
"Tiunrir_ decretului regal publicat de P. Maior,
cu ..Transalpina, din cartea episco-
m_itorii lui usi dea fpilcopul,ii
ri ur-
"rrn- din pului catolic din Alba-lulia, Battyrinyi:
Muncaci cuvenita onoare, iire Arhi_ Leges Ecclesiasticae, susfindnd in ur-
epismprylui din Transiliinia,'..lui mare, ci nu Arhiepiscopului ortodox
O. din Transilvania, ci celui din Tran-
agym gi celor viitori, ca mai-iirito,
sii, si Ie arate cuueniii irpu"i. gi
salpina, adecl Mitropolitului din Jara-
ascultare,. (Ita tamen qu"a i'pr.]rut., RomAneasci a supus regele Vladislau
Hilarius Pl,gr, et sui successbres epis- pe Egumenul Ilarie dela ministirea
cop.g de Munkats sui orol"ir -i.rr._ Peri din Maramuris.
,.::jj:, yero de Transyt- Dl Iorga nu p'rimegte versiunea
lrhjlpry*po
uanlq.,modernis, et futuris, veluti iu_ actului in care sti scris, in loc de
perronbus suis debitam subjectionem uTransylvania, uTransalpipn'r, adeci,
') P. Maior ib-

rl' -
 -34-
nu Ardealul, ci Jara RomAneasci, 9i
combate astfel pe dr. Bunea: uVersi-
lnea e cuprinsi in edi{ia actului de
BattyAnyi, in Leges Ecclesiasticae, gi
eruditul maghiar, ca gi Petru Maior
al nostru, l-a cunoscut numai dupi o
copie din 1721. Dar 9i din alt punct
de vedere, verziunea Battyr{nyi, pri-
miti de Bunea, nu se poate primi.
In Jara Romineasci er2r pe atunci,
7494, un Vlidici la dreapta Oltului,
cu titlul mitropolitan, gi poate unul
in stdnga rAului, pentru Banatul de
odinioarS. Dar aceste doul scaune
arhieregti, intemeiate in secolul al
XIV-lea, nu erau organizate inainte de
vremea lui Neagoe-Vodi gi activitatea
orAnduitoare a lui Nifon patriarhul,.')
Apoi, adaugem noi, dr. Bunea nu ne
spune, ciruia anume dintre cei doi
Arhiepiscopi transalpini a fost supus
bietul egumen llarie, clci la amAndoi
de, odati nu putea fi supus, gi in
sfirgit decretul regelui numai de un
Arhiepiscop vorbegte.
. Dl lorga gisegte alta solu{iune
chestiei: nici arhiepiscop de Transal-
pina, nici arhiepiscop ortodox de
Transylvania, ci arhiepiscop latin al Ar-
dealului trebue a se in{elege prin
) N. Iorga: Sate gi preo{i.p. 314-315.
35-
cuvintele Arhiepiscopo vero de Tran-
sylvania. Incintat de aceaste desco-
perire, dr. Bunea, care a ficut atlta
iisipa de vorbi cu ..Transalpinau, de
gi ciede, ci actul publicat de Battydnyi
..trebue sl se ia- de cel mai autentic,
fafi cu orice altf, copie,, t) prime-gte
cu amdndoui minile Pererea dlui
Iorga, zicind: uPrin urnnare, ig textul
.Aihiepiscopo vero de Transylvania,
nu poate fi vorbi, decAt de ePisco-
pul-latin ude Transylvania, cu locu'
in{a in Alba-lulia". )
Cui s[ dlm acuma crezhmint ?
Nici la unul. Dl lorga numai Prin
conjecture gi subterfugii ajgnge sh
stabileasci un raport de subordina-
fiune a Egumenului Ilarie cltrh epis-
copul latin de Alba-lulia, aplicind
cuvintele veluti superioribus suis la
episcopii latini, adecS: usi asculte pe
aihiepiscopii ardeleni, pe epis_copii
ardelbni in tnsusirea hr de Arhie-
piscopi,,, t) pentrici episcopii latini
hi Ardealului n'au avut nici cAnd,
precum nu au nici astizi insugirea 9i
titlul de Arhiepiscopi. Dl Bunea ob-
r) Ierarhia Romfrnilor p. 166.
') ib p. 178.
') N. Iorga: Scrisori gi inscriplii ardelene
maramurisene. XLIV.
9i
3.
 -36_
searve gre$ala, gi-Ei de silinti s'o aco_
pere prin explica{ia aceasia, uEste
adevirat, ci in ierarhia catolicd epis_
copul de "Transylvaniau n'a fost hici
odati. uArhiepis-op,,
cu eprscopul oriental de _dar in raport
Muncaci el
putql fi gi a
IintrucAt episcopul de'Muncaii
fost (?) narhiepiscopo,
u tbsi
*pus lui, ca la arhiepiscopul siu>.,)
Dar acest "intrucAt, ipoteiic nu do-
vedegte, ch de fapt' episcopul de
Muncaci a fost _sirpus' epistopului
latin din Alba-lulia,' ca Arhiepisco_
pului siu, astfel de supunere ddcretul
din 1494 nu rAnduiegtb gi nici nu o
pyl"a rAndui, pentrucl Arhiepiscop
latrn, curn constatl qi dr. Bunea, nu
a fost nici odat[ in Transilvania, nici
inainte, nici dupi acel decret. lar
regele catolic Vladislau n'a putut da
episcopului latin de Alba-lulii cu dela
sine putere titlul de Arhiepiscop, care
nu-l avei, gi in biserica 'catofiia se
fine de prerogativele papei. CAci nu_
mai Papa are drept a c6nferi cutlrui
episcop latin demnitatea de Arhie_
pjs.c9p, gi numai cu a lui recunoagtere
g1 binecuvdntare se poate exercie ju-
risdJ.cf i unea- arh iepisco pali. Daci pu'pu
ar fi dat cdndva episbopului _
latin be
1) Dr. Bunea, ib.
37-
Alba-lulia titlul de Arhiepiscop, acela
l-ar aveir gi astlzi.
Cat de gubredi gi lipsitd de
temei este argumentafia dlui Bunea,
pe lAngi inchipuita supunere a epis-
copului de Muncaci fictivului Arhie-
piscop latin de Transilvania se vede
gi de acolo, c[. qe cind aceasta su-
punere o prezintl de o parte ca
fireasch gi necesar5, ca episcopul "s5.
nu atArne dela vre-o arhiepiscopie din
{ar[ striini", t) tot atunci, pentruca pe
egumenul llarie din mlnistirea Peri
si-l poati ariti supus unuiArhiepiscop
din u{ari striin6>, face ..Transalpinau
din "Transilvaniar, supundndu-l ar-
hiepiscopului (Mitropolitului) din Jara-
Romineasci.
Dar argumentul cel mai puternic,
cI prin 'Arhiepiscopo vero de Tran-
sylvania" trebue a se in{elege Arhie-
piscopul ortodox, nu cel latin, ni-l
dI chiar cel mai competent scriitor
in materia aceasta, episcopul latin de
Alba-lulia, Battydnyi, tipirind adeci in
decretul lui Vladislau din 1494 ,.Tran-
salpinau in loc de uTransylvania,,,
semn invederat, ci el n'a gdsit nici
un document, nici o urml despre su-
Ierarhia RomAnilor, p.
) 179.
 -38-
punerea Episcopului de Muncaci
a egumenului mtrnistirii din peri id-Ei
risdic{iunei episcopului
-ce latin din Alba-
lulia- Altfel l-ar fi indemnat, sd
lipseasctr de un titlu istoric episco-
pia latini din Transilvania, in fivorul
unei Arhiepiscopii
"schismatice, din
Jara-Romineasii? Chestiunea e clar
gi definitiv rezolviti prin chiar decre-
tul- regelui Vladislati din 1494, ori
cAt ar incerci cineva si ascundi ade-
virul. Decretul regal are doui. pe4i.
In cea dintii se cri-prinde in traducere
-patriarhului
latineasc[ hrizovul Anto-
nie din- 1391, in caie se prevede age-
zarea gi petrecerea unrli Arhiepiscop
sau epbmp, suptt;i patriarhului,' adiclr
grtodoqi, in ministirea din Peri, sau
in apertinenfele ei, cu dreptul ii in-
datorirea de a pgvq{u] gi' ajuti pe
egumenul m[niitirei in'inddplinirba
oficiului, sau a chemirii sale. In partea
a doua, cea explicativi, sau i; de-
cretul .regal, propriu zis, se spune,
c-a arnteplscopul sau episcopul orto-
dox, supus patriarhului de Constan-
tinopol, care- s'ar afli locuind in mi-
nistire, p.pate- fi numai arhiepiscopul
de.Transilvania, ori- episcopirl epar-
-
hial, Arhiereul locului, curir se nu-
megte in textul grecesc. Cici nu putei
39-
regele ungar si acoarde gi str con-
firme unui necunoscut, striin din altl
tarh. drentul de a locui in m[nlstirea
iin't"gutul s5u in calitate de Arhie-
piscop, cu atdt mai Pu{in Putei si
Supuna el pe un arhiepiscop ortodox,
caie ar ti lbcuind in ministire, unui
alt arhiepiscop, celui latin de Alba-
Iulia. Aihiepiscopul din hrizovul pa-
triarhal este deci identic cu Arhiepis-
copul.din hrizovrl! 1egal, este una gi
aceiaEi persoani
-
fizici gi morali. In
urmare "arhiepiscopo vero de Tran'
sylvania, esfu arhiepiscopul ortodox al
Romdnilor ardeleni, mitropolitul romd-
nesc de Alba-Iulia. Obiec{iunea dlui
Dr. Bunea, ci in actele oficiale nu
se gisegte intrebuin{at de citri ca-
pul-statului titlul de uarchiepiscopus>
pentru mitropolitul romin, PAnI la
Sulut 9i $aguna, se restoarni Prin
faptui, ci regele Vladislau confirmi
nrin decretuf citat titlul acesta in
iraducerea latineasci a hrizovului pa-
triarhal : nostrorum subditorum archie-
piscopus aut episcopus in dicto mo-
nasterio.
Darepiscopul Muncqciului.. lt
Egumenul din mhnastirea Peri fiind
nici pentru acest motiv
"s-chismatici,
nu puteau fi p$i sub jurisdic{iunea
 -40_
unui , Arhiepiscop catolic, care era
rmpectecat in exercifiul jurisdicfiunei
3jupre -u_schismaticilor" prin dei:retul
II alui Vladislau din t 4g'5 art.4S, prin
care se interzice episcopilor catolici
a^.l.ua dijme (bir) dela '.schismatici,,
<tundci dijmele cari sunt inchinate
i1!ru mogia lui Chris! se cer numai
1.lu credinciogii lui Christ, iari nu
dela oameni schismatici,. 1) pirerei
dlui lorga, ,-.I episcopul tvt,ln.ucirtui
gr - egumenul llarie -se invoiseri Ia
,)
lrlirg, gi ca unifi devin supusii ar_
hreprscopului latin din Alba_iulia, se
gpfn... fptyl dovedit istoriceEte, ci
Rutenii din Ungaria au fost ordodocai
in jumitatea secolului XVII, idr
F?ne.
Dtserrca romdneascl din MaramuriE
gi ministirea din peri ,'.u *.n1inui
ca.
.aqezhrninte ortodoxe pAntr li ju-
mitatea seculului Xvlll. Cei dintAi'e_
piscopi unifi in Muncaci, Vuriiiu fu_
raszovjcs partenie, nu pri
.9i .Petru 'dela
mesc hirotonia de episcoo
hiepiscopul latin
Ogtf mitropolifii"dd Tr-insytuuniu",
9!. ortodocsi, cel din_
lat .9.ll pit5opo.litul Motdovei Ia lagi
in 1633,) al doilea dela mitropolitul
) Documente istorice, Viena 1850 p.
') Iorga ib. XUII.
8) Dr. Bunea: Vechile Episcopii p. 101.
41
-
rrBelgradului. Stefan Simeon la 1651.')
,Cum s'ar fi ingiduit aceasta abatere
:.$i violare a prerogativelor Arhiepis-
:,copului latin de Alba-lulia, daci epis-
copul de Muncaci ar fi fost supus
Arhiepiscopilor latini ude Transylva-
.niau: modernis et futuris, veluti supe-
rioribus suis? Cici degi se schimba-
i',s-ertr imprejur5rile politice, duph ci-
:-derea dela Mohiics, ordinea canonici
,gi disciplina in biserica catolicl nu
.s'au schimbat.
.: Ministirea Peri inci'gi dupl u-
nire (1700) i$i
i9i pistreazi neatirnarea
gi caracterul ortodox, respingind toate
incerci.rile de a o supune ierarhiei bi-
-din
sericei romine unite Transilvania.
uPatru episcopi romineEti, zice Dr.
ts^unga
1 Stoica, Serafin, Petruvan gi
Dositeiu au impedecat la inceput con-
solidarea uniunei cu biserica' Romei
in .Maramurig, silindu-se a rumpe le-
gltur.ile acesiei provincie cu scaunul
hr_ bisericei unite,.')' ToJi acegti episcopi,
.e$llr de sigur din ministirea Peri, nu
t6cea.u altceva, decAt igi aphrau pozi-
Ita.$1 drepturile bisericei lor pe te-
meiul privilegiilor date acelei 'mInI-
48.
r<, .1), P..Maior: Istoria bisericei Rominilor p.
rcJ. Acte gi tragmente p. 1g4.
t) Vechile episcopii p. 106.
 *42-
stiri de citrtr Patriarhul Antonie la
-1991,
confirmate. prin diploma regelui
Vladislau din 1494, precum se iede
Itrmurit din inscripfiunea slavoneasc5
ce s'a gisit pe un antimis tip[rit in
acea ministire la 1693, in care epi_
scopul losif Stoica se intituleazh, uDi,
darul lui Dumnezeu epismp ortodox al
MgrgnyrgSQut, exqrh stavropighiei
p (riarltald Co nstantinop o Etane,' aZmi-
nistrator al mitropoliei i3etgradutui din
Ardeal".r) Aceadta inscripTie, zice Dr.
Bunea, aratl destul de liniSiede, ci epi-
scopii din Maramurhg nu se conside_
rau de sufragani ai dritropolitilor din
Alba-lulia, ci esempli de 'sub'iurisdic_
{irr* oricdrui episiop, ceeace dove_
{:E1. cuvdntul-
btotca igr aroagi "stiavopighia,,
iar
dreptul de a admi-
nistrd -chiar gi mitropblia A._luliei in_
tr'un timp, cdnd aceista nu eri uniti
inci cu biserica Romei.')
: Cum adeci, episcopii de Mara-
murig sunt esemp{i de -sub iurisdic-
fiunea oricdrui eiiscop? Las'c5 este
absurd a vorbi despie iurisdic{iunea
unui episcop asupra altui episc6n in
acelag rang ecleziastic, dar'd-nii' Dr.
t) Dr. Bunea itr. p. 103. Nilles: Symbolae,
I. p. 268. nota 3.
) Dr. Bunea ib,
43 --
Bunea gi lorga, cari supuseri cu dole
sute de ani in urmh Pe egumenu-l ma-
nistirei din Peri epidcopului de Mun-
caci si pe ambii aihiepiscopului latin
Oe fiansilvania, nu ne araie, cind 9i
cum au devenit ei esemP{i de sub ju-
risdictiunea acelui Arhiepiscop, chcl
Maramurigul fiind un {1nu! in circum.-
scrintiunea ministirii Peri, episcoprt
din'lbcalite{ile acestei mhnistiri inci
trebuiau s[ fie supugi iurisdic{iunei
Arhieniscopului latiir de Transilvania,
ca si 'mhnistirea. De alth parte, daci
eniscopii de Maramuri$ au fost e-
.sub
slmpti. intr'adevir, de iurisdic-
tiunbi ..oricirui episcop', unde ge-
ieste atunci Dr. Birnea-acele legituri
diritre biserica romineasc{ din Mara-
murig gi scaunul bisericei unite din
Ardeil,' care numi{ii patru episcopi
se sileau ale rumpe chiar la inceputul
unirei, chci ele trebuiau si existe ina-
inte de unire, pentru a 19 - rYryPe la
anaritiunea uniiei? InsuEi titlul de "ad-
*inisltutor al mitropoliei Belgradului
din Atd.al, ce l-a luat episcopul losif
Stoica dovedegte legitura canonici a
bisericei romAnesti din Maramurig cu
mitropolia ortodoxi a Transilvaniei,
cici humai un episcop sufragan ili
pute) insugi acesl titlu. Ce l-a deter-
 -M* . --45-
nlinll si-gi aroage fiflul acesta ? e alta unire, ca sf, salveze 9i si men{inh
cnesttune. Motivul invocat de Dr.
Bu-19g,_ci Stoica consideri scaunul mitropoliei ortodoxe a Tran-
p.olilii Belgradului de tre mitro- silvaniei, gi la aceasta avei gi drept
calvini, gi datorinlb,, ca sufragan ortodox.
gr scaunul mitropolitan"erefici
.,usurpatu din
p.arte.a oI, Din titulatura episcopului Stoica
f Ei pehtru aceea se'intituli inch se constath faptul, ch biserica
$t admmtstrator al, miiropohei Betgra-
dului din Ardeal,'y ny pbut.1iu...p_ ortodoxh gi mlnistirea sftului arhan-
tabil, pentru alt.motiv,' udul--ttt de gel Mihail din Maramurig au existat
o-sa, anume, cI udescalvinizarea fieste trei sute de ani, cu aceleagi drep-
rutor> s'a inceput inci sub Teofil si
Romi- iuri gi privilegii, cari i le-a dat patri'
s'a sivArgit sub succesorul siu At;: arhul Antonie in 1391, gi le-a intarit
n:1sre, prrn, <s. unireu,) iar. despre regele Vladislav la 1494. Patriarhul
p.rscopul Stoica, care a pastorid
e- adecl ordonh, ci dupi moartea egu-
bise_ menului Pahomie <prea nobilii fra{i,
nca romdneasci din Maiamuris dela
1692 .171-1, adece in timpui-.inO in voivodul Balifa gi Dragog, cu sfa-
scaunul.mitropolitan se uti"u ..i Ooi tul monahilor mlnistirei sh aleagl alt
egumen, gi usrZ aibd acela voie qi pu'
fr r"f"1t1,.ff 'sil?Ti,1l',ilftli;flT; tire tn nimitele localitdti ca Exarch al
rnyort cu acest fel de ioitri".1 Iosif Stoica i fost de sigur
a -bisericei romine, "descalvinizare, gi el egumen cu titlul de Exarch, care
ci ii rimase indelebil, gi dupi consacra-
chiar consolidarea uniun.i"-lrnp.i..ut
rea sa de episcop implini toate func-
\ome.i, scriind gi un t.;At;#ra
",.'6["ri.u
nruner, mult admirat de cancelarul
u_
{iunile episcopale ca vicarius in pon'
N. tificialibus al -Patriarhului, fiind adech
Bethlen.,)
.lnvederat, .e
qe admrntstrator biserica regedinfei sale episcopegti sla-
"fuluuiiittut
al mitropoliei Bel-
gradului in
{3fa tendin{elor' munifest. .
v ropighie patriarhali.
ale mrtropolitului Existenta ierarhiei bisericegti la
Teofil de a trece Ia
Romini, in toate epocele dela coloni-
'r-9. Bunea: Ierarhia rominilor p. 20g. zarea Daciei, este dovediti aga dar
)3) Dr. Bunea: Vechile episcopii i. tii. prin mbrturii, fapte gi documente is-
Dr. Bunea ib. p. 103, 106.
1) Bis. ort. rom. an. V. ib.
 -_46_
torice. In perioada nivalirilor barbare
vrea{a religioasl a Romdnilor se mani-
testi prin activitatea misionari a epis_
copilor gi martirilor, cari gi_au virsat
:.angeJe pentru luminarea si conver_
tirea barbarilor. cutropitori,' iar Oupa
incetarea invaziunilor' gi dela venirea
Ungurilor, prin agezamintele religioase_
culturale, care, celea dintii, ca lI toate
gopoarele cregtine, sunt ministirile.
Drn cilug[,rii ministirilor se recrutau
eptscopu diecezelor, Ia ministiri se
lormau.preofii gi cinthrefii bisericilor
parontate. Lucru prea natural, ci unde
este furrmi, acolb fie gi plstor,
unde erau ministiri-si gi preo{i,' acolo
:1-ll: 9i episcopi. O ierirhie'sau gu-
vernament ecleziastic fiind condifirine
{ng qqa non pentru satisfaceiea tre-
burnlelor religioase ale cregtinilor, ea
a existat Ia RomAni. chiar gi in peri_
oada nivhlirilor barbare, si s,a des_
voltat in cursul timpului 'in rna.u.u
lesvoltirii vie{ii lor sociale si poh.tic..
Lacr. este cu neputinfi,'ca Rominii,
cari in. Ardeal, ii Bariai gi Maramu-
rig, sub -regii ungari aveau un fel de
nafionali gi organizafie pro_
::lonomie
p.ffe 9u cnezi, ca conducatori gi iude_
citori nationali ai satelor romdnrJgti,)
) D. Onciul: Din Istoria Rominiei p. 12
*47--
si nu fi avut organiza{ia 9i ierarhia
lor bisericeasci. Aceasta cu atAt mat
virtos, ch in biserica ortodoxi orien-
tali, organizarea ierarhici' s'a llcut
orin sin"oadele ecumenice' care au in-
'grijit prin dispozi{iuni.a^nulne' ca
9i:
sericile particulare nlcl in tmprelurart
anormalb si nu rbminl firi episcopi'
Astfel sinodul IV. ecumenic in can'
28 hothreEte, ca Episcopii ucei ce sunt
in varvari6egtile locuriu sI se hiroto-
neasci de cf,tre Patriarhul Constan'
tinopolei, practich adeverith Ji prin
Novela impiratului Alexie Comnen
din 1093, iil care se zice: uNeimPe-
decat sii se voteze Arhierei in biseri'
cile ortodoxe std.pd'nite de strd.ini"-')
La inceputul secolului al lVJea,
resulAndu-ss marginile circumscrip-
tiulnei Patriarhatului de Constantino-
irol. si de atunci biserica Romdnilor
hin' Dacia fhcind Parte din circum-
scriptiunea acestui Patriarhat pentru
oistorirea ei. in timpul nivilirilor bar-
bur., le trimetea episcopi Patriarhul
de Constantinopol. Rinduiala aceasta
s'a observat cohstant de atunci gi sub
sthpinirea asupritoare a regilor un-
r) Manuscriptul Mitropolitului Porfirie al Ce-
sut.i iapadocieir'in ,,Biserica ort- rom." an' XVII
pag. 609.
 -48-
g:: acestia insi de reguli
tira
"lpgcopii
-
regedinfe.. stabile, fiind Silili
:l:ucauza. prigonirilor a
cttn
se muti din_
tr'un loc inh'altul, sau dintr'o regiune
intr'alta. Existenla unor ur.*.n.u .-
piscopi ortodocgi' la Romani.ri.
veriti prin scrisoarea papei C;,g;;[uO._
regete t"Ari;"B.lJlv. ain
l{r;aga
t zJ+, ln care se zice, ci in
episcopia
Cumanilor sunt nigie popouii, care
se numesc Vlachi, ^desi
tari
soco- se
tesc sub nume cregtinesg totry au
diferite rituri 9i obiciiur,, iaii se
im_
potnvesc numelui cregtinesc.
nebig6nd,.fn. spme_biserica Ror.i, "Cici
nu
deta crnstitul fratele nostru episcopul
Cumanilor, care este episcop"iio.riui,
ci .de]a !i$g pseudo_eiiiscoii,'iiri tin
obtcerunle Grecilor pi.imesc toate iai-
nele.bisericegti". (Nim Ro-rnu, .._
ctestam contemnentes non a vene_
rabili fratre nostro... episcopo Curu-
qui loci diocesahus existit, sed
loruT,
a qub.ttsdam pseudoepismpis Oraeco_
rum rfium tenentibus universa recipiunt
ecdesiastica totroiiia.". . . .' "6o.u_
menlul. continui, spunaild, ca si Un_
gu.rrr drn regatul Ungariei qi Tdutonii
pnmesc sacramentele dela 'acei epis_
copi schismatici, sau pseudo-.pirc6pi.
(Et nonnulli de' ,tgni U;;;r;;; tam
, -49-
Ungari, quam Theutonici et alii orto-
doxi, morandi causa cum ipsis trans-
eunt ad eosdem et sic cum eis, quia
populus unus facti cum eisdem Wa-
lathis, eo contempto, premissa reci-
piunt sacramentar, . .. . . . . . .t) Docu-
mentul acesta adeveregte, tntdiu, exi-
sten{a RomAnilor in episcopatul Cu-
manilor, sau a unei episcopii catolice
a Cumanilor pe teritorul RomAnilor,
al doilea, existenta mai multor epis-
copi ortodocpi la ftomdni, fiindci se
vorbegte in'plural de: quibusdam pse-
udoepiscoprs, incolo documentul nu ne
spune numele lor, nici unde anume
igi aveau scaunele sau regedinfele
acegti episcopi, nici intinderea sau cir-
cumscrip{iunea episcopiei Cumanilor.
Cu toate acestea Dr. Bunea delimi-
teaz6, episcopia Cumanilor dincolo de
mun{ii cari despart Moldova gi Mun-
tenia de Ardeal, ca si poati trage
concluzia: uPrin urmare in scrisoarea
papall nu se tracteazt de o ierarhie
episcopeasci din Ardeal gi lara-Un-
gureasci>.r)
r) E. Hurmuzaki
: Documente privitoare la
istoria Rominilor I. p. N. Dobiescu: Inte-
132.
meiarea mitropr'liilor gi acelor dintdi mAnlstiri din
!ari, p. 71,12.
p. 11.
) Dr. Bunea: Mitropolitul

Firegte, ;"tr;isoarea papari
nu se utracteazh, de ierarhia epiico_
peascf, a Rominilor din Ardeal, pen-
truci nu aceasta eri intenfiunei gi
scopul ce urmlreir Papa. Dar und'e
sunt.episcopi, acolo pbate si nu fie
rerarhre eprscopeasci?
Dieceza cumand cuprinded de
fapt
Sdcuimea, Sudul Ardealului, iai in
teorie Cumania toati, care se perdei
in gesurile. rlsdritene, ne sprne dnul
Iorga.') Prin urmare, acei episcopi or_
todocgi, pseudoepiscopi ai Papei erau
gi dincol.o, er-au -9i dincoace de munfi
in Transilvania, pe unde se intincleh
dieceza Curnanilor,- pentruci Ungurii
din regatul..ungar de sigur nu vdr fi
trecut mgntlt anume si primeasci sa_
cramentele dela episcopii ortodocai, ci
avAndu-i acasl in Ardeal gi in
turile ungurene, pr€fereau a primiiinu-
sa-
crarnentele dela acegti episcobi. decAt
dela .episcopul Cudraniior de' peste
mun{i.
. . A-ceqti opseudo-episcopi, adeve-
rifi prin scrisoarea Pabei Cjrisorie IX.
nu incape i{rdoiali, su'nt depdzitarii gi
continuatorii episcopatului ardelenesc
ortodox dela ierotdi din secolul X.,
) Studii gi Documente vol. I.-II. p. XIII.
llEa_ _
51
-
chci tn Transilvania nu existd nici o
episcopie tn secolii X. gi XI. atdrnd-
toare de Papa, insagi infiintarea epis-
copiei catolice transilvane de azi e
necunoscuti gi cei dintAi episcopi ca-
tolici cu titlul ..transylvaniensisu, cari
apar in secolul XII. nu au avut rege-
din{a in Transilvania, ci in comitatul
Silagiului, ori alt undeva in Jara-Un-
gureasci.') D" aceea, nu flrl temei
ccnclude fericitul Petru Maior, ci
oepiscopia aceasta sau din vre-o epis-
copie din cele vechi ale Romdnilor e
niscutl,.sau dela vre-un. episcop de
acel mrsronan e purceasi, cari dintre
ciluglri dupI escata intre Greci gi
intre biserica Romei impirichiare in
tiri departe spre a intoarce la unirea
bisericei Romei vechi pe cei de legea
greceascl erh datinl a se trimite dela
biserica Romei., z)
') Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 50.
pg.
) Pelru Maior: Istoria bisericei Rominilor
123.
4|
r
\-flnffi
u{na #a

lv.
Organizarea mitropoliilor rom0_
negti.
Din cele ce am expus se invede_
reaz[,, cI Romdnii din Transilvania au
avut in toate timpurile episcopii giierar_
hia lor bisericeiLscl. prin ,irrnu.. uu
avut giJVlitropoli{ii lor, pentrucl dupi
93no.nul
34 apostolesc uep;5copii fieg'te
carura
.ngam (na{ie) se cuvine a gti (a
cunoagte) pre ce! intdi intre Aan$ii gi
aJ. socoti pre el ca capu. In
episcopilor unei na{ii adec5, din "upril
cu-
'episcopul
lare tar.a sau proviricie, sta
oragului principal Q,,r1rgon.o).,s), dela
c3re, gplsgoprf oragelor principale, sau
ar caprtatelor, incep din seculul al lV_lea
1 se jlLmi mitropoli(i. Hirotonirea mi-
tropoli{ilor, dupi c6nstitu{iunea bise_
rrcer ecumenice, se flcei'prin patri_
arhul, iar delimitarea gi determinarea
caracterului mitropoliiior prin rinou_
dele ecumenice, gi varii dupi .uru._
tgru-l 1q{ional al pdpoarelor dominante.
Astfel ilr timpul- dominafiunei Go{iloi,
Dacia Traiani se numii Gotia si mi_
tropolitul provinciei, Teofil, ih ictele
r------
- 53-
sinodului I. ecum'enic (325) se sub-
scrie: Theophilus Gothiae Metropolis.
Pe ieromonahul lerotei Patriarhul Teo-
il
filact hirotonegte episcop Turciei
(Turciae episcopum designavit), adeci
Ardealului, care sthpdnit de Unguri,
la scriitorii bizantini se numegte Tur-
cia. Mihopolia bisericei romdne nu-
mai atunci primegte titlu gi numire
conform caracterului etnic al popo-
rului romAn, cind acesta se prezinti
organizat in stat politic. Este deci cu
desivirgire gregit punctul de plecare
al d-lui Bunea, care pentru lipsa do-
cumentelor oficioase de intemeiare
sau recunoagtere din partea regilor
ungari, taghduegte existinfa mitropo-
liei RomAnilor din Transilvania, pen-
truci, cum am artrtat, organizarea ie-
rarhici a bisericelor particulare in cir-
cumscrip{iunea Patriarhatului de Con-
stantinopol, duph canoane se ficea
independent, prin patriarhie. Aceasta
se dovedegte gi prin faptul, ci dupi
intemeiarea principatelor romine, Ale-
xandru, principele Jirii-Romdnegti, in-
sugi se adreseazi la Patriarhul cu ru-
garea, ca si le dea Arhiereu hiroto-
nisit de patriarh gi recunoscut de si-
nod, care le-a gi trimis in 1359 pe
Iacint, pdnl atunci mitropolitul Vit-
 -54_
3Fqi, cu titlul de mitropolit al Ungro-
Vlahiei.')
Pentru a constati existinta mi_
tropoliei romAne din Transilvania ina_
inte de Mihai-Viteazul, m'am provocat
la., catalo..gul cel mai vechid despre
Titropoliile supuse patriarhului'de
Constantinopol,-din tinipul impiratului
L.eone cel in{elept (883), in iare, am
zrs, ci se glsesc insemnate si mitro_
poliile RoqrAnilor, reproducan'd urmi-
toarele: "Posteris temporibus consti-
tuti. sunt in Ungrovlahia duo Metro_
polrtae quorum alter tenet tocum Ni-
comidiensis et dicitur exarchus totius
U_ngariae et plagenarum. Alter dicitur
Metropolita partis Ungro - Vlachiae
gentque vlces Amaseni. Et alius in
Moldovia seu Nigra. Valachia.u \ Lu
Samuil Clain se eiiplicl textul acbsta,
dupaCodinus Curopolata, asffel : usuni
in Ungro-Vlachia'duo Metropolitae
quorum alter tenet locum Nicbmidi-
ensis, et dicitur Exarcha totius Un_
gariae et plagenarum. (Acesta este cel
dela Bucure$ti _din Jara-Ro_mineasci.)
Alter dicitur Metrofrolita Ungro_Vla'_
chiae partis geritque vices
^dmaseni.
.^')^N. Dobrescu: Intemeiarea mitropoliilor,
p.4O, 43.
,) Biserica ort. rom. a. XIV. p. Sy2.
\
55-
(Acesta este mitropolitul Belgradului
din Ardeal.) Et alius in Moldova seu
Nigra-Valaihia. (Acesta este cel dela
Iagiu.') In scrierea uDe ortu progressu
conversione Valachofum> din uActe
gi fragmenteu de T. CiPariu glsim
textul-de mai sus intercalat 9i comen-
tat astfel: ..ln historia byzantina edi-
tionis venetae tomo XVII. g. 351 de
ordine thronorum Metropolitanorum
circa seculum XIV. praescriptq sgqu-
entia leguntur: usunt in Ungro-Vla-
chia duo metropolitae, quorum alter
tenet locum Nicomediensis et dicitur
Exarcha totius Ungariae et plagena-
rum (hic est Buculestiensis in Vala-
chia),' alter dicitur Metropolita partis
Ungro-Vlachiae geritque vices Ama-
seni (qui erat anle aliquos annos Me-
tropoiifa Alba-luliensis' in Transilva-
nia, hodie vero episcopatus Fogar-1-
siensis) et alius in Moldovia seu Ni-
gra-Valachia (lassiensis)u z) Fericitul P-
Maior ne spune, cumcf, "Pe MitroPo'
litul ndrtii Unsro-Vlachiei nu airea
tt toht ia-l ceicam, fd.rd tn Ardeal,
unde toate sunt pline de monumen-
turi, cu care se ad'evereazh,chRomd'nii
S. Ctain: Istoria Rominilor ms. lV. par-
')
tea 8. $. 1.
') T. Cipariu: Acte gi fragmente P. 4, 5.
 -56-
din vedte vreme au avut tn Ardeal Ar_
hiepiscopia sa gi mitropoliceas,ci vred-
ntae>-')
'dar
Nu e pirerea mea numai,
care Dr Bunea b calificl de <.cute_
z1y9 ogbi,:, .i e 9i plrerea lui S.
Clain,.P. Maior $i T. Cipariu, ce sub
una din cele doue mitrbpolii a Un_
gro-Vlahiei se_ inlelege Miiropolia Ar_
dealului. Gregala"mea, usbr de in_
{eles,
-
pentru cei'infelegatori, este a_
qeea, ci neavAnd scrieiea lui Codin
Curopolata, unde se gisesc cataloa_
gele despre mitropoliiie supuse scau_
nulll patriarhal riin Consiantinopol,
folosindu-mi de extrasele d_lui'C.
liFrbicean
din uBiserica ort romdneu
(a XIV. p. 592) unde duph -Iraza;
<t'rezenta expunere s'a ficut in anul
993. p" timpul impiratului Leon cel
infelept. gi a lui Fotie patriarhul>), ur_
meaz| imediat uDe ordine thronorum
Mefuopolitanorum, etc., cu uposteris
}:.*eqtibus constituti sunt in Ungro-
Vlachia duo Metropolitae, etc.
fo-st ispitit sI socotesc textul acesta
am _,
adaus Ia finele catalogului din timpul
impiratului Leon, pe tand de fapt se
afli la finele catatogului sau Arizarii
impiratului Androriic nl.oiogli cel
1) P.
Maior: Istoria bisericei rom. pag. 12g.
.57-
bhtrin (1282-1328) sub titlul: ,.ExPo
sitio Imperatoris Domini Andronici
Paleologi senioris, quem loc_um nunc
teneant-Metropoles, quae Constanti-
nopolitano subjectae suntr.')
Cu toate acestea, a mea gre-
gali e numai de formi, iar Dr. Bu-
nea gre$egte in fond. Dl Constantin
ErbiCeanu, cel mai bun,cunoscltor al
scriitorilor bizantini gi a istoriei vechi
a bisericei romine, care a cercetat
toate cataloagele scaunului patriarhal
de Constantinopol, publicate in dife-
rite colectiuni, mai multe zecimi de
nomocanoane manuscrise, cum gi ac-
tele patriarhatului de Constantinopol,
este in mhsuri de a fixi instituirea
mitropoliilor la Romini pe timpul im-
phratului Andronic Paleolog cel bn-
trin, scriind urmitoarele:
uln agezimdntul scaunelor. mi-
tropolitane de sub patriarhatul de
Cohstantinopol, ficut' sub impiratul
Andronic al ll-lea Paleologul, numit
gi cel bitrin, gi care a impirifit in
Orient intre anii 1282-1328, intre
Arhiepisnpiile ridicate la gr,adul de
lWitropolii, in numir de 30, la nume-
1) Georgius Codinus Curopolata: De officiis
et officialibus masnae Ecclesiae et aulae Constan-
tinopolitauae. Paris. 7625, p. 129. 130.
 -58--
rele 27,28 gi 29 cetesc c6, s,autndl-
(at Si Arhiepisnpiile din Motdova si
faia-ftomdneasia la Mitropolii. Iaie
acum textul aga cum stf, iil publica-
{ia lui.Goa.ru.') (Urmeazi texiul gre-
cesc ai traducerea latineascb, ideitic
cu cel reprodus nrai sus, dupl Codi-
nus Curopolata.) In sus{inerea acestei
afirma{iuni dl Erbiceanu citeazi din
textul lui Goar urmitoarele: et
alii Metropolitae, extra illos,"Sunt
qui ve-
teri_ descriptione comprehenduntur,
quibus cx Arhiepisco_pis- et Episcopis
honor. Mqtropolitae ciiversis femp<iri-
bus. obfigit. E{- quidem ex Archi'epis-
copis Mehopolitae effecti sunt sequ-
entes.o Adeci: usunt si alti mitio-
poliJi afar5 de cei ce-i cuprinde vechia
agezare, dintre cari din Arhiepiscopi gi
-
Epis.copi s'au onorat in diferitb timpur?,
9i- dintre Arhiepiscopi s'au ficut ace-
gtia". De aci urmeazd evident pi demon-
strat, cti Mitropoliile noastre tnainte de
a fi f.ost ridicate la acest grad ierarhic
au lost Arhiepiscopii, adeia inainfu de
1282.") In adevir, in Acta patriar-
chatus Constantinopolitani nu qisim
date referitoare la iimpul cind J'a in-
temeiat mitropolia Uhgro-Vlahiei, ci
1) Biserica ort. rom. a. XVII. p.
2) ib. p. 612.
610.
59-
numai deciziunea sinodului patriarhal
din 1359, prin care se inc-uviin{eazi
strimutarea Mitropolitului Iacint din
Vitzina in mitropblia Ungro-Vlahiei,
cluoi stiruinta lli Alexandru Vode,
ncire tinei ih mod neclintit la muta-
rea acistui mitropolit al Vitzinei, 9i
care cerei demnitatea arhiepiscopali,
nu pentru altul oarecare, ci anume pen-
tru'acest mitropolit.rr) Aci dar. nu se
lracteazh despr'e crearea unei institu-
tiuni nou5, ci Oe aranjamentul unei
institutiuni existente, in situatiunea
schimtiati prin intemeierea principa-
telor romdne. C[ci duPi canonul 28
al siuodului lV. ecumenic, in {inutu-
rile din care s'au format principatele
romdne, patriarhul Constantinopolului
hirotonizba gi trimitea mitropoli{i ; acest
drept patriarhul. se ingrijigte si 9i-l
asigure acum gi pentru viitor, . cerAnd
iurEmint in sbriS dela PrinciPe, ci
hi.i .1, nici urmitorii lui nu vor primi
mitrooolit din altl parte, decit numar
p" .dl ce-l va aleg6 gi hirotonis! pa-
iriarhul si sinodul patriarhal-') Aran-
jamentul' se face deci. intre patriarhie
ii principe, care din doui motive pu-
1) N. Dobrescu: Intemeierea mitropoliilor
din larii, p. 40, 41.
) N. Dobrescu ib. P- 42.
 -60'-
ted. si stlrue pe lAngi permutarea lui
lacrnt la mitropolia Ungro_VIahiei,
anurne, ca si se indeplineasci scau_
lul. arhieresc, care pe atunci va fi
fost vacant, ori pentrir mutarea sediu-
Iui. mihopolitan in lluntrul {[rii, cici
Vr.tztna, unde rezida Iacint riritropoli-
tul, erir in vecinittatea y oevodului hle_
xandru, dupi pirerea dlui N. Dobre_
scu e.ste oragu_l Micin din Dobrogea, r)
gi mitropolia fiind complexul unEi na'-
{iuni in in{eles bisericesc, numirea sau
titulatura de mitropolit al Ungro-
Vlahiei, in cataloag6le gi actele pa_
triarhatului de Conltantinopol, sa ia
etnografic, n' gecig'ific sau
hiillt"t
Chiar pentru
acest cuvdnt nu se
poate accepta plrerea acelora, cari
atrrmi,
,9a prin -titulatura de mitropo_
lit al uUngro-Vlahieiu
se intelese ex-
clusiv mitropolia Jirii-Romineg"ti, ca
pnncipat dependent de Ungaria, spre
deosebire de Valahia bizaitini, cea
dependenta de Bizan{,') pentruc[ in
nomenclatura bizantini 'nu existi nici
o mitropolie cu titlul "Valahieiu cei
dependente de bizantini, ca pentru
denumirea mitropoliei Teiii-Ronianegti
') ib. p. N, 45.
,) ib. p. 40, 41.
61 .-
sa fie nevoie de formatiunea titlului
uUngro-Vlahia, spre deosebirea de o
mitropolie neexistenti.
Cuvintul oUngro-Vlahiau de ori'
crini meceasci. s'a dat ca titlu colec-
iiu *itropolitufui Jirii-Romdneqti de
patriarhia din Constantinopol, care
frin hirotonisirea ieromonahului lero-
tei de episcop al Ungariei in secolul
X. iEi ciease un drePt asupra bise-
ricei' din Ungaria, .la care n'a renun-
tat nici dupi coiivertirea Ungurilor
[a catolicisrir, ci Ei-l mentine in titu-
latura mitropolitului " Ungro-Vlahieiu'
care fatl cu celalalt mitropolit al
upir{ii'Ungro-Vlahiei" (Metropolita
partis Unero-Vlachiae) primeqte titlu
de Exarh- a toati Ungaria (Exarcha
totius Ungariae). Mitropolitul Ungro'
Vlahiei adecl este Exarhul patriar-
hiei nentru mitropolia de Transilvania,
...ub" ,. adeveregte prin cuvintele
patriarhului Chrisant, care zice: uAce-
3ta lmitropolitul Transilvaniei) _a_re re-
latiuiri cu- mitropolitul Ungro-Vlahiei
fuirdate pe dispbzitiuni patriarhale 9i
dreptul de Exarh.,')
' In instrucliunei datl lui Atanasiu
cu prilegiul hirotonirei sale inhu ar-
t) lui Chrisant,,Biserica ort- rom.('
Syntagma
a. Y. p. 742.
 -62*
hiereu. (1698), de citri Dositei pa-
triarhul lerusalimului, se zice:
se va intimpla vre-o indoire, "CAnd
si se
caute la soborul eparhiei; iar de nu
se va face deslegare indoirei la so-
borul eparhiei, sh se caute la Exar-
hul obladuitor, precum este spre obla-
4yir.tq - eparligi tale Exarh' mitropo-
litul U ngro-Vlahiei."')
RomAnii de dincoace de Carpa{i
cu cei de dincolo .au format in triatb
timpurile o unitate bisericeasci, avAnd
o ierarhie comuni, in capul cireia se
afli dela organizarea mitiopoliilor ro-
m6ne Exarhul a .toatd. Ungaria gi.al
Plaiurilor (Exarcha totius- Unganae
et plagenarum) pina la 1700,-cdnd
Atanasiu, mitropolitul Belgradului, a
ficut pactul uniunei cu biserica Ro-
mei. Ne lipsegte insi firul cronolo-
gic de numele episcopilor Ei localita-
filor, pini in secolul XIV. Dar acea-
sta nu altereazl. existen{a institufiunei
ineren-te vie{ii bisericegti. Chiar dupi
organizarea mitropoliei Ungro-Via-
hiei, mitropolifii rezidau mai rnult in
Constantinopol 9i multi vreme nu-
mele gi regedinfele episcopilor sufra-
gani sunt necunoscute, degi au tre-
buit si existe neapirat, cAnd lacint
') Cipariu: Acte gi Fragmente p.249.
-63 *
se denumi mitropolit al Ungro-Vlahiei
(1359). pentruci nritropolie nu poate
ii tari' eniscottii sufragane. In Tran-
silvania hurnel. episcbpilor Ei locali-
tltilor, unde au iezidat, ies mai 9i
tiliziu la ivealh. Pentru cuvAntul, ci
biserica ortodoxi in regatul ungar nu
era recunoscuti, ci toleratl 9i prigo-
niti, in urmare nu aveir nici un fel
de relaliuni cu statul, -despre epis-
copii bi'sericei romAne lipsegte. orice
men{iune, afarh de cazurile cAnd erau
urmiri{i pentru activitatea lor, cum
s'a intimblat pe la 1456 episcopului
Ioan de Caphh din pirlile de meazizi
ale Ardealului, care fu escortat 9i
transportat la Timigoara din. po.runca
, lui loan Hunyadi.') Persecu{i-unile sis-
tematice ale ortodocEilor au ficut im-
posibill func{ionarea normali a or-
sanismului bisericei. Cu toate acestea,
RomAnii din Transilvania, in urma re-
latiunilor ierarhice cu mitropolia Un-
e--Vlutti.i gi cu patriarhia'din Con-
itantinopol, n'au incetat a aveit. epls-
copi,
'in caii li-i trimiteir, nu pe ufurigu,
ci in{elesul canoanelor, autoritatea
legall bisericeasci, pentru phstorirea
si-minsiierea lor sufleteascl, in con-
ira voiillei statului chiar, pentruci bi-
 -64-
serica ortodoxi nu a ficut pendenti
existenfa ierarhiei sale dela lecunoa-
gterea oficialS din partea statului. Do-
1a{e e- m_e_n{iunea ce o face Papa
Grigorie. IX. la .1234 despre existerila
epis.copilor schismatici (pseudo-epis-
copi) _in pir{ile ardelene ale episco-
piei Cumanilor,') apoi hrizovui din
1391 al patriarhului Antonie din Con-
stantinopol, dat minf,stirei din Peri,
prin care se adeveregte existen{a ux1-
hiereilor localiu (rnrz ron t ;:ci t, a-QZt -
.at.r-,) din timpuri anterioare in finu-
tul Maramurlgului.z)
t) Vezi mai sus p.
) Vezi mai sus.
V.:
,,Ndndor-Alba" ori,,Alba-lulia" ?
Sau: Mitropotit sdrbesc ori Mi-
tropolit romanesc?
Prima mentiune oficiali desPre
-se al RomAnilor din Tran-
un mitropolit
silvania face in decretul regelui
Matia din a. 7479, in care se zice,
ci la cererea mitropolitului loanichie
regele scutegte pentru toate timpurile
vii-toare pe to{i-preo{ii romAni de le-
gea greceasch. din comitatul Maramu-
rasului dela pl5tirea ori clror taxe
orhinur. Ei eitraordinare, pe cari le
-To{i
plateau mai 'nainte regelui. isto'
iiografii noEtri, incepAnd cu Pehu Ma-
ior, care a publicat mai intii decre-
tul regelui Matia, 1) constati acelag
lucru, ia loanichie, men{ionat in de-
cretul regal, este mitropolitul,Belgra-
dului din Ardeal. Numai N. Iorga 9i
Dr. A. Bunea, provocAndu-se la cuvin-
tele decretului, in care Ioanichie se
numegte mitropolit Ndndor-albensis,
sunt de pirerea, ci aci nu este vorbl
de un mitropolit
-
de Alba-lulia,- ci de
mitropolitul Belgradului din SArbia.
') P. Maior, Istoria bisericei rominilor p. 143.
5
 -68-
Dintre istoriografii mai noi dr.
I. Mihely reproducAnd decretul re-
gelui Matia, in merituoasa lucrare
Diplome maramurdsene dovedegte co-
rectitatea punctului de vedere a lui
Petru Maior, prin urmitoarele apre-
{ieri judicioase:
"N6ndor-Albensis (Alba-Graeca,
Belgradul sArbesc) e scris cu gregalf,
in loc de Alba-luliensis (din Transil-
vania) deoarece in Ndndor-Alba nu
se pomenegte sd fie Jost tn secolul XV
scaan arh'iepisnpesc sau mitropolitan,
Ei clerul maramurEan n'a fost supus
nicicdnd hierarhiei sdrbepti, firi a fost
supus arhiepiscopiei din Transilvania,
cum ne arat6, gi diploma din 1494.
Gregala provine de acolo, ci ambele
cet5{i, gi cea a Transilvaniei, gi cea
de ldngi Dunire, in romAnegte au
acelagi nume de Balgrad. La Alba-
lulia in, cetate eri mdnistirea sfintei
Treimi, scaunul mitropoli{ilor, pdni in
zilele regelui Carol III. cAnd s'a re-
staurat cetatea. In Alba-lulia, capitala
Transilvaniei, erau mitropolili pi tna-
inte de loanichie, in decursul secolilor,
dar document scris numai despre dAn-
sul ni-a rimas. El va fi fost un ma-
ramuregan, de oarece se ingrijd de
69-
soartea clerului de aci gi de jurisdic-
liunea sa bisericeascf,u.
1)
N. Iorga gi dr. Bunea nu admit
posibilitatea unei gregeli de cincelirie,
care ar fi schimbat Bilgradul ardele-
nesc cu Belgradul sArbesc, ci se leagi
morfig de litera decretului, sus{inind,
ci loanichie eri mitropolitul Belgra-
dului sArbesc, pentruci in decret se
numegte Ndndor-Albensis. Dar P.
Maior gi Dr. Mihdly au constatat
gregala prin dovezi scoase din fapte
istorice: intAi, cI nu se afli in toati
vechimea nici ..mf,car o sup{iricI
umbrir, ci Romdnii din Maramurig
si fi fost cindva supugi mitropoli-
tului din tselgradul sdrbesc ; al doilea,
ci in secolul XV nici n'a existat scaun
arhiepiscopesc, sau mitropolitan in
Belgradul sArbesc. Dovada cea mai
plauzibili insi, prin care se face evi-
denti greEala, este situaliunea topo-
graficd, pedecile firqti, calri exclud pu-
-tin{a de a se
fi administrat biseica
dii Maramurds dintlun centru bise'
ricesc de peste'Dundre, din Betgradul
sdrbesc. Pe de alti parte o provincie
bisericeasci (mitropolie) formeazi un
complex teritorial, ca o provincie po'
1) Dr. I. Mihr{ly, Diplome maramurtrgene
p. 536.
 70-
liticl, gi dnii Iorga gi Bunea, nici in g.e-
'nici
neral, in spicial, nu ni-au {ovedit
s[ fi existat o mitropolie in Belgra-
dul sirbesc in secolul al XV, a cirei
circumscripliune s'ar fi intins pA-nh in
Maramurig,' cici in decretul lui Matia
se vorbegt'e apriat despre preo{ii ro-
mini din'Maiarnuriq, suPugi de mai
'nainte mitropolitului. Ioanichie (praefa-
toque Metrbpolitano subjectos); in
urmare, dacf,-loanichie erl mikopo-
litul Belgradului sdrbesc trebuii sh ne
arate deiretul anume prin care ei au
fost supuEi iurisdic{iunei mitrop-oli-
tului din' Belgradui slrbesc- Dar
nu fac nici una, nici alta, ci in fata
dovezilor hotiritoare, ci'mitropoli'
tul din Belgradul sirbesc n'a admi-
nistrat si nu puteir sI administreze
biserica' ortodbxf, din Maramurig,
incearci si mistifice, afirmind ne-
ezactit[{i Ei lucruri imposibile chiar,
de pild5, ch pe acea vreme (1479)
mitrbpolitul Sarbiei supuse de Turci
<<se ina adlpostit la curtea regelui
unguresc>. r1 Un episcop uschismaticu
si fie adipostit in curtea unul re-g_q
catolic, ai cirui sfetnici erau inaltii
demnitari ai bisericei catolice, aceasta
n'o crede nimenea, nici chiar amicul
r) N. Iorga: Sate qi preoli P: 14.
71 -
dlui lorga, plrintele dr. Bunea, care
stiruindsi arate, pentru salvarea po-
ziliei orincipiale, cI loanichie a fost
mitrorjolitul' Belgradului sArbesc, in-
tortoiheazh lucrririle, riscdnd afirma-
tiuni. cari nu le Poate dovedi, Pre-
iurn, cf, episcopui
'la sirbesc al Belgra-
dului petr'ece?r curtea. despotului
Brancovici, iar cind acesta s'a retras
oe mosiile sale 9i in ceti{ile sale din
Unsarih, il va fi' urmat (?) Ei episco-
nul-ucaie n'a fost altul decf,t episco-
'nul Belpradului,, liber si locuiasci,
ii. in Eetatea Belgradului, care erir
in posesiunea Ungurilor, fie la curtea
deslpotului sirbesi- i.. p. pamlntul
unsuresc' <(un astfel de episcop 9i
-iitopolii. zice d-sa, a fost deci 9i
ii, thii, N dnd.o ralb ensis din 1 479''')
"iySpusele acestea sunt faPle., ori
nlazmrliri fantastice ? Daci sunt fapte,
'atunci trebue si fie intemeiate pe date
Ei documente autentice- Voi arhtir
ins6, ci nu sunt 'scriitorului' plis-
fapte, ci curale
m"iii ale fantaziei IntAi
ielatiunile posesionale ale despotului
Gecirgiu Brancovici in. Ungaria n'au
fost nfciodatl regulate definitiv' El n'a
petrecut aici decldt un timp scurt dupa
p'
') Dr. Aug. Bunea: Ierarhia Rominilor
154. 158.
ilrrl
 -72-,
ciderea Semendriei in mAnile Tur-
cilor (1439), cam pAni la 1443, cind
dupl strilucitele biruin{e ale lui loan
Hunyadi gi respingerea Turcilor pAni
la Sofia, despotul se intoarse defini-
tiv in Semendria, capitala sa.') Pur-
tarea lui govlitoare insi a provocat
neincrederea regelui Vladislau, care
. i-a confiscat in 1440 cetatea Mun-
k6cs, in 1441 cetatea Vildgos cu toate
apartinenfele, pentru infidelitate, prop-
ter notam. infidelitatis.') Cu loan Hu-
nyadi despotul Oeorge Brancovici a
fost vecinic in dugmlnie, l-a prins gi
inchis (1448) in cetatea Semendria,
iar duphce l-a eliberat, temAndu-se de
rlsbunarea lui, i-a trimis vorbe ame-
nin{htoare, ci dacl va cutezi si intre
in Sirbia si o devasteze, pentru fie-
care cap de giini va cidei un cap
de om. Ioan Hunyadi i-a rlspuns la
amenin{are cu confiscarea averilor
despotului din Ungaria gi cu prhdarea
totali; a Sdrbiei (1450).)
Conflictul dintre ei s'a aplanat
cu intervenirea consiliului regnicolar,
prin pacea dela Semendria (1451). Cu
r) Szalay: Szerb telepek, p. 7. Pesty: Bran-
kovics Gyiirgy r6cz Despota p. 28, 31.
) Pesty ib. p. 23.
r) ib. p. 35.
73-
toate acestea, Brancovici nu gi-a po-
tolit dugmania contra.. Hunl'adeqtilor,
dind poruncA oamenilor sai, c[ ori
unde vor ghsi un Szil6gyl pe p.imAnt
sirbesc, si-l prindi, 9i- viu ori .mort
Nu numai atit,
si-l aduca la ilAnsul.')'Szildgyi
ci aflind ci Mihai cu tra-
iele siu Ladislau, cipitanul ceta{ii
Belgradului, fac revistl in imprejuri-
mei cetltii. a pus la cale asasinarea
i;;- sciphnd numai clr fuga Mihai
Szitapivi. iar fratele slu cizAnd mort'
SzildEvi n'a lf,sat fapta criminali ne-
iesUririata. La sfar$tul anului 7455,
cAnd isi vizitd cetitile sale, Branco-
.ri.i fu'prins gi inctiis in Kupinik de
citrf, tvt'itrai Szildgyi, care in -privi-
iiu ptunurilor, ce -le avei cu Matia
p"ntru coroana ungarl, il eliberl flri
li.i o taxl de risC=umpirare-2) Qupa
iiralucita invingere refortatl de. Ioan
Hunvadi asuo;a Turcilor la Belgrad,
in t'456, Georgiu Brancovici igi re-
cistish mai toata fara, Ei in speranta
favorabile cu Sultanul
"n'.i"i*peclri
se dede Pe Partea Turcilor, - dar in
anul aceli mdri 9i el 9i marele erou
Hunyadi.a)
t) ib. 40.
') ib. 40, 41.
t) ib. p. 42.
 74- 75-

Se admitem acum pe un mo- silor lui George Brancovici in Ungaria'

ment, ch la curtea despotului Bran- :;i;;; f;k.i cu aPartinenlele,
iul.
dar si
regele
covici de pe plmintul unguresc Pe- ;;;;; o-confiscd !iStefan,I al doilea
treced un episcop sau mitropolit, sir- M;ii^ d.ia despotul
besc, care firegte nu putei fi decAt iil-; lui George Brancovici, .pentrucl
om de perfecti incredere al desPo- nu-i ..d^se niEi dupi repeiite, cererl
tului, cine va crede, avAnd scaunul cetatea Semendria' cum 9l pentru ln-
-l'omassevlcl' gl-
mintii la loc, vorba dlui Bunea, ci fidelitatea lui Stefan
regele ungar va fi incredintat acestui il;i;' d.tpotutui Lazar, antecesorul
sfetnic intim al despotului infidel gi iui Sl.tun,' .ur. a predat-o Turcilor
sperjur jurisdictiunea asupra bisericei i"'raliq.)' Astfel stind lucrurile, des-

oitodox6 din Maramurig, a supugilor rbt"i- St'.fun, plrrsit de conationalii

sdi din regatul ungar ? Dar vorba e 5ai.-i.to"iii h. toate, in 1461. iEi
de mitropolitul loanichie dela 1479, ..7.a tJt"gi" la Gegrge
-Albaniei, -
-aci
Castriota'
de tr.eci in
gi dupf inoartea lui Ceorge Branco- "ti".i"Li.
.

vici rlla{iunile au putut sI se schimbe, ituiiu,'"nAe a 9i murit in 1481'')

vor reffecti cei interesa{i. De fapt, buoa surghiunirea despotului Ste-
rela{iunile cu regatul ungar s'au schim- fan. aaeta deia 1461, Sarbii. n'au mar
avut alt despot cu putere preloga-
bat, dar in defavorul despolilor sir- ' -$l
besti, cici imensele posesiuni din ti;;" a; domnitor- Cici Vuc^George Bran-
Urigaria ale despotului George Bran- .""i.i-nepotul despotului, la
covici, dupl moartea lui (t{S6)..31 L-tun*ui.i, care venise ^in- Ungariatur-
revenit toate coroanei ungare, familiei 146'5-ttilis ain partea Sultanului
Hunyadi gi altor familii, prin dona- C.t. t" regele Matia, ca si tracteze
cu dAnsul, intrl in ser-
{iune,') incAt acum nu mal erau nlcl despre Pace
regelui, unde a rlmas
mogii, nici curte despo{ascI Pe Pa- ti.ii,t -ilitut al "vie{ii
mantul unguresc, unde s'ar fi putut ;il' iu ttatsiiul cand-va-demnitatea
sale (1.+8.5)'
adiposti vre-un episcop sau mitro- tati"ta ti exdrciat
polit din Belgradul sArbesc. O sin- J. d".pot al Sirbilor' Matia
gurl posesiune le mai rimase urma- il1lgg
t) p.ib. 57.

t) ib. p. 58. ) ib.

 76-
i-a intirit la 1471 numai titlul de des-
pot, nu l-a recunoscut insi gi nici l-a
intirit indemnitatea de despot,r) cum
firi temei afirmi Dr. Bunea, prezen-
tdndu-l ca pe al doilea despot sArbesc,
degi constatat este, cd dupi moartea
lui George Brancovici, pdni Ia Vuc
Brancovici, despo{ii SArbilor au fost:
)azar pAna la 1458, apoi Stefan pAnf,
!1 la6J, ambii {iii despotului George.
Vuc Brancovici a fost dar ostag -gi
comandantul unei p6r{i din cona{io-
nalii sii in armata regelui Matia; n'a
avut nici mogii, nici curte princiard
pe pimintul unguresc, precum n'au
avut nici cei doi Brancovici, unchii
gi antecesorii sii. Regele Matia i-a
donat pentru serviciile gi vitejia mili-
tari, dupi. unii cetatea Fejirh6, nu-
mitl gi Belasztena, in comitatul Po-
sega,_la care aparfinei gi Zaldnkemen,
sau Slancamen, iar dupi altii Berehszd
in comitatul Valkd, toate localitnfi in
Croatia.,) Dr. Bunea crede, ci Vuc
Brancovici i9i avea regedinta in Slan-
camen.s)
Iati dar, c[ din toate acelea moEii
odinioari ale despofului George Bran-
1) ib. p. 60.
) ib.
8)
Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p.
77-
covici din Ungaria, care se intindeau
dela Belgrad gi Semendria PAn-h in
cetatea Muncaciului din comitatul Be-
regului gi pAnh la Maramurlg, despo-
tul- Vuc.Biancovici de abin clpitase
din mila regelui Matia un col{u;or de
loc in Croalia, unde si';i plece capul.
Se poate acum PresuPune, ci desPo-
tul,'care numai cu titlul sau cu nu-
mele eri. despot, intr'o astfel de strim-
torare s5-gi f ermiti luxul de a. linen
episcop la iasa sa ? $i dach ;i-ar fi
p'ermis luxul acesta, nu este absurd
a presupune, ca acest ePiscoP a tre-
bujt sa'fie neaplrat mitrop-olitul din
Belgradul sArbesc, adus in Slancamen
din-Sirmiu, ca de aici si pistoreascl
eparhia sa din Sarbia, pe refugiafii
Sarbi din Ungaria
-Un gi Pe Romdnii din
MaramuriE? ePiscoP sdrbesc
(schismatic) la casa lui Vuc Branco-
vici nu pdtea fi addpostit 9i pentru
motivul, cI so{ia lui
-
eri o catolicl,
sora episcopuliri Ioan Pruisz de Ora-
dea-mare, gi fiiul Valentin asemenea
'catolic, care la 1490 devine episcop
latin de Oradea-mare.1) Afirma{iunea,
'fi sArbegti pe teritorul Un-
ci despolii
gariei hr avut obiceiul de a {inen
t) V. Mangra, Mitropolitul Sava Rrancovici,
p- 29 nota 1-
156.
 -78-
la casa lor pe uepiscopul Belgraduluiu
este lipsitl de orice temei, pentrucf,
obiceiul acesta n'a existat gi n'a pu-
tut existir. Combina{iunile ce le face
Dr. Bunea, pentru a-gi dovedi afirma-
liunea, se intemeiazi pe denaturarea
gi mistificarea tendentioasl a faptelor.
Clci iatl ce zice dAnsul: uln 1426
Belgradul a fost ocupat de Unguri
in sensul injelegerii luate intre des-
potul Stefan Lazarevici gi nepotul
George Brancovici de o parte gi in-
tre regele Sigismund de alti parte.
Episcopul sirbesc din Belgrad s'a mu-
tat atunci la curtea lui George Bran-
covici in Semendria, pentrucl pacea
incheiati la 1451 intre George Bran-
covici gi I. Hunyadi a fost inthrite gi
cu sigilul episcopului sArbesc din Se-
mendria, Atanasie (ac etiam sigillum
Reverendissimi Patris, Domini Atha-
nasii metropolitani de dicta Zendrew.
(Hurmuzaki. Doc- ll. 2. p. Mi-
-B).
tropolitul Athanasie n'a putut fi altul
declt mitropolitul (recte episcopul)
Belgradului (?) care la ocuparea ace-
stui orag prin Unguri n'a incetat a fi
adeviratul titular de Belgrad, precum
d. e. nici asthzi mitropolitul din Blaj
n'a incetat a fi adeviratul titular de
79-
Alba-lulia gi Figirag, degi nu locuegte
in nici unul din aceste oraEe>.l)
Mai intAi s[ rectificlm o gregall
cronologicl in expunerea d-lui Bunea.
Regele Ungariei Sigismund n'a ocu-
pat Belgradul in 1426, ci pe la sfirgitul
anului 1427, adeci dupa moartea lui
$tefan Lazarevici, intAmplati in 19
Iuniu 1427.') Dar, ci apoi, dupi ocu-
parea Belgradului prin Unguri, epis-
copul din Belgrad sf, se fi mutat la
cuitea despotului Brancovici in Se-
mendria, Dr. Bunea nu aduce, 9i nu
poate sI aduci nici o dovadf, intru
sprijinirea pirerei sale, dinpotrivi,
singur o combate, cici daci episco-
pul din Belgrad, mutat la curtea lui
G. Brancovici in Semendria, duplcum
afirmi, n'a incetat a fi adeviratul ti-
tular de Belgrad, atunci Atanasie,
care in actul de impiciuire dela 1451
dintre I. Hunyadi si G. Brancovici se
tituleazl .*pt6t mitropolit de Semen-
dria (metropolitani de dicta Zendrew)
nu poate fi titularul de Belgrad, cici
daci ar {i acesta, el gi-ar fi phstrat
titlul gi s'ar numi respicat mitropolit
de Belgrad, sau Ndndor-albensis, pre-
cum d. e. mitropolitul gr.-catolic de
1) Dr. Bunea j lerarhia Rominilor p. 151-3.
) Pesty ib. p. 6,7.
ii
ri
,.i
f,
 -80-
Alba-lulia, degi s'a mutat la Blaj, nu
se tituleazi al Blajului, de Baldzsfalva,
ci, pistrAndu-gi titlul de mai nainte,
se numegte mitropolit de Alba-lulia
gi Flgirag. Mitropolitul Atanasie deci
se numiir de Semendria, pentruci nu
erir titularul de Belgrad, cdci nu se
admite, ca in aceiagi circumscriptiune
mitropolitul si aibh mai multe titluri
mitropolitane, sh se numeasci odati
d. e. mitropolitul de Semendria, altf,-
dati mitropolit de Belgrad. Impreju-
rarea accentuati de Dr. Bunea, cI
' intre episcopiile intemeiate de Sf. Sava
(1219), dupl expunerea lui Nilles, nu
se glsegte episcopie de Semendria,
nu poate servi de dovadl in contra
existin{ei acesteia la 1451, adeci dupn
doul sute de ani, mai ales cl prin ri-
dicarea Arhiepiscopului de lpec la
demnitatea de Patriarh la 1346, bise-
rica Serbiei a primit o noui organi-
zare. Titulatura mitropolitului Atana-
sie: m.etropolitani de Zendrau (Szen-
d16) dovedegte clar existin{a acelei
eplscopll-
Dr. Bunea il
face cu de-a sila pe
mitropolitul Atanasie din Semendria
titularul de Belgrad, atagat la curtea
lui Georgiu Brancovici, ca si-l poati
plimbn cu despotul prin mogiile lui
81 -*
din Banat gi Ungaria pdni la Baia-
mare, gi a-l aduce in legituri ierar-
hice cu RomAnii, indeosebi cu Ma-
ramurigenii, clci *despotii sArbegti pe
teritorul Ungariei pAni la 1505 au
"familiu
fost to{i din lui G.orge Bran-
covici,'dela care au mogtenit ei gi o-
biceiul de a {ine}r la casa lor Pe e-
piscopul Belgradului, gi a fo_st- apoi
in inieresul Episcopilor din Belglad,
ca leglturile odata incopciate cu Ro-
mAnif din Banat, gi dela granila Ar'
dealului, pAna in Maramurig, si le
cultive pinl la 1479 qi Poate PAni
la moaitea lui Matia,.') In adevir
frumoasi 9i romantich escursiune, nu-
'mai
cit escursiunile romantice au un
cusur: nu pot fi luate drePt escur-
siuni istorice, pentru
-care care se cer date
gi documente, iar[gi nu Pot fi
inlocuite cu plizmuirile fantastice ale
scriitorului.
Dr. Bunea nu ne arat5, gi nu e
in stare si ne arate, micar un sin-
gur nume de episcop din Sarbia, cu
lurisdic{iune episcopall la curtea gi pe
mogiile despotului George Brancovici,
sau'altui despot sirbeit pe teritorui
Ungariei, pentruch astfel de episcop
1) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor, p. 154,
155, 158.
6
li
I
I
i
 82-
n'a existat gi n'a putut si
existe din
motive poliiice Si canonice. Canoanele
bisericei opresc adeci episcopului e-
-resideze
parhial si in afari de peri-
ieria eoarhiei rrentru care s'a hiroto-
nisit, i"u sa-$i intindi iurisdic{iunea
peste hotarile eparhiei sale. Episcopii
bi mitropolitii din Sirbia mai erau sub-
ordinatii patriarhului de lpec, iar pa-
- mai luh parte in campaniile militare
triarhatul de lpec, duPi cum arath
invi{atul teolog sArb, Arhimandritul
Dr. Emilian Radici, a rimas intact 9i
dupice {ara gi poporul sirbesc ci-
zuia sub jugul turcesc. Turcii au con-
firrnat iurisd-icfiunea sa, ne-spune acel
invitat. asuDra tuturor bisericilor' care
se uituu in' legituri cu patriarhatul.
Chiar cdnd pahiarhul Arseniu IIl. dupa
nereusita riscoalei Sirbilor in contra
Turcilbr, a emigrat in Austria cu 40.000
familii (anul 1-691) guvernul turcesc
n'a voit'a zgudui pozi{iunea patriar-
hatului. Caci dintr'un Berat, dat de
Sultanul Mahmud patriarhului Arse-
niu IV. in an, 1731, se vede, c5 Pa-
triarhul puteir si exerciteze cu toati
libertatei iurisdictiunea sa asupra tu-
turor bisericilor sale, ba chiar asupra
bisericei latine din Bosnia.')
t) Emilian Radici: Die Verfassung der or-
todox-ierbischen Particular-Kirche von Karlovitz.
Biserica ort. rom. ao. V. P- 114-
83-
Este neadmisibilh deci 9i Presu'
punerea numai, ca regele ungar sf, to-
iereze gi s[ intireasci unui mitro-polit
sirbesc' supus patriarhului din I.P.9'
supusul sriltanuiui turcesc, iurisdic{i-
unea asupra-candbisericei ortodoxe din
Ungaria, acel mihopolit eri tot-
odala gi -care despotului Ceorge
supusul
Brancovici, dupl anul 1444 nu
ale lui Ion Hunyadi in contra Tur-
cilor, ci denegindu-i expres concursul,
s'a ficut gpionul Turcilor, conspirAnd
cu ei in ibntra Ungurilor.') Dar e-
xisth Ei o dispozi{iune pozitivi, de-
cretul'regelui Albert din 1439 aft.25,
prin care- este interzis despotului sdr-
'besc sa (ind pe n199iite, in
-cetdlile ;i.
oragele slale itin Ungaria funclionari
venetici pi strdini, fdrd numai unguri,
(ne joveveny ds idegen, .hanem ma-
gyar tisztvisel6ket tartson).'9) lar prtn
Eixdi{iunile de pace, incheiati .cu lon
Hunyldi la 7451 in
Semendria, ase-
men6a se indatoreazh despotul Bran-
covici s[ {ine pe mogiile qi in ceti-
tile sale diri Ungaria cipitani iarigi nu'
mai dintre nobil"ii poseiori maghiari-')
) Pesty, ib. p. 31-fr1.
') SzalaY, A magYarorsziigi szerb telepek
pagina 7.
3) Pesty, ib. p. 37.
63
l
 -84-
Din acestea urmeazl dar Prea inve-
derat, ci dacf, despotului sirbesc nu
i-a fost permis sa jinl pe moqiile gi
in cetitiie sale func{ionari gi clpitani
oameni'striini, cu atAt mai pu{in i-a
fost permis si {ini la curtea 9i Pe
.Ungaria_
mogiiie sale din un d-ignitar
striin, cum erir mitropolitul de Bel-
grad, cu dreptul celui mai inalt dire-
Eator de a ciispune asupra supugilor
ungari de religiunea ortodoxi..
Prin urmare este o consecinth
fireascl constatarea ce o face Bohm,
ch SArbii emigrali in Ungaria, sub re-
gele Matia n'aveau episcop propriu,')
5i ceeace zice Raici, ci Sdrbii locui-
iori tn Sirmiu pe timpurile acelea nu
au avfi Arhiereul lor, cf,ci Cleorge
Brancovici, nepotul despotului cu ace-
lasi nume cilugirindu-se sub numele
dd Maxim in inul 1486 gi voind a
se preo{i, a fost nevoit s5. roage Pe
mitiopoiitul din Sofia, ca sh vini la
Kupinik (Kupinovo) cetatea dqspo-
tiloi in Sirmiu si-l hirotoneasci intru
irreot (ieromonah).2) N'a fost insi hi-
1) Bohm Lenhard: D6lmagyarorszitg, vagy az
risvnevazett Bdnsig kiilontdrt6n'ete p- 162 la Teo-
o5i V. Pacllian: Istoriografi vechi p- 85.
'r) Raici: Istoria rasnYich Slavenskich naro-
dov. Cirtea X. c. 6 in ,,Sp6ran!a" din Arad 1871
p. 145.
-85-
rotonit ca episcoP
'devirii de Sirmiu, -9i
n'a putut si episcop acolo,
nici dupi retragerea sa- din scaunul
mitropdlitan al Ungro-Vlachiei penhu
care se hirotonise Ei-l ocupase in doui
rAnduri, dela 1508 Pini la 1513, chci
regele Vladislau II. nu i-a recunoscut
de"mnitatea de episcop gi nu i-a in-
siduit si exercifeze jurisdic{iune in
Siserica ortodoxl din Ungaria. ,''Re-
sele unsar. zice PestY, nu Si-a dat
'consenti"meitut la numirea lui' Maxim
de episcop, constitulia maghiard n'a
luat'act despre aceasta, 9i astfel ori'
cdt de cu dimnitate pi'a purtat Maxim
functia de prelat(in Jard-RomAneasci)
tn s'irul eiiscopilir Ungariei nu poate
fi irecut".') Si acum' d-ace lui Maxim,
iratele dedpotului loan Brancovici (f
1503) nepotul lui George Brancovici
cel iu mbgiile intinse dela Semend{a,
Belgrad gi'prin Ungaria PSne in Ma-
ram"urig,'caie aveh 9i el titlu de des-
pot, nti i-a permis regele ungar sl
'exerciteze
iufisdicliune episcopali in
Ungaria, cum se poate !nc-hipu.i' ci
i-ar-fi permis-o aceasta altui episcop
din Siibia? Dr. Bunea mistifici 9i
intortocheazh, ca si-gi fhureasci do-
Pesty: A sz0r6nyi brinsrlg I. p. 347-3'18.
t. V. ')Pecaliai: lstoriografi vechi p. 86.
.W
 86 --
vezi pentru ficfiunea, ch loanichie a
fost mitropolit de Belgradul sirbesc,
gi cl RomAnii din Maramurig erau
supugi acelui mitropolit, zicind: uloa-
niihie a existat ca ..mitropolit, (recte
episcop) de Belgradul sArbesc pe la
7479, intocmai cum a existat unul
dintre antecesorii sii, Atanasie, pe la
1451, gi precum a existat dupl el al-
tul in Sirmiu, Maxim, intre anii 1496
gi 1516, care pe timp scurt, numai
de un .an (1507) a ocupat gi scaunul
mitropolitan al Ungro-Vlachiei (Jerii-
RomAnegti)".) Am dovedit insl mai
sus, ci Atanasie n'a fost titularul de
Belgradul sArbesc, ci mitropolit de
Semendria, precum gi aceea, c5. Maxim
n'a fost gi n'a putut fi
episcop de
Sirmiu.
El a trecut, precum spune Raici,
ca ieromonah in
Jara-Romdneasch,
unde il vedem la 1507 simplu cilu-
ger, nu mitropolit, cum niscocegte
Dr. Bunea, mijlocind pacea intre Radu-
cel-mare principele Munteniei gi Bog-
dan principele Moldovei, gi numai
dupi-moartea mitropolitului Niton la
1508 fu hirotonit episcop gi ridicat
in scaunul mitropoliei Jerii-Romd-
) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 161-2.
87-
negti.) Maxim s'a intors 1513 in la
minlstirea Crugedol din Sirmiu, in'
temeiatS. de dAnsul cu ajutorul binesc
al Voevodului romdn Neagoe Basa-
rab, unde a Ei murit la 1516 ca mi-
tropolitul lirii-RomAnegti in retra-
gere.'?)
Episcopatul de Sirmiu, intre. anii
14gO $i tSiO, a lui MgxiP cu .juris-
dictiurie asutlra bisericei romdneqti
din'regatul ungar, in special asupra
celei d'in Mara-murf,E, este o scorni-
turi a dlui Bunea,. dovedita gi Prin
contradic{ia flagrant[ in care se .Pu.le
cu o alti'scornituri, c6 Rominii din
Maramurf,g, Prin decretul lui Vladis-
tau din t494, ar fi fost supugi arhie-
piscopului latin de Alba-lulia, pentruch
Mrru*utisenii nu puteau fi supugi in
acelasi timp titularului de Belgradul
sArbe'sc Ai' arhiepiscopului latin de
Belsradul' ardelenesc.' Concluziunea
adeiarati este deci aceasta: Ioanichie
n'a existat ca mitropolit de Belgradul
sArbesc pe la 747g,intocmai cum n'a
existat inainte de el Atanasie, 9i dupi
el Maxim ca mitropoliti de Belgradul
') A. D. Xenopol: Istoria Rominilor II. p.
469, 506.
Picot. Cenealoqie de la famille Bran-
') E.
covici, V. Mrngt"t Sava" II. Brancovici P. 34
Nota 3.
d
 88-
sirbesc, deoarece cum constatS. Dr.
I. Mihrily: ,,tn Ndndor-Alba nu se
ponenepfe sd fi existat tn secolul XV.
'scaun
arhiep iscop esc s au mitropo litan",
gi n'a existat, pentruch Belgradul sAr-
-besc dela 1427 fiind ocupat de Ur.-
guri pdnl la 7521, din'cauza aceas'ta
episcopul sirbesc din Belgrad, du_pi
plrerea dlui Bunea, s'a _mutat il S.-
mendria, dar la 1459 Semendria gi
toati tara cade in mAnile Turcilor, de
aci in6olo localitatea in care s'a adi-
postit fictivul titular de Belgrad este
necunoscuth, crede insi Dr. Bunea,
ci dupi catastrofa din 1459 SArbii
pe pdmintul Ungariei au
refugia{i
avui sub regele Matia gi urmltorii
lui o organiza(ie politicd Ei religioasa
proprie,-stAnd in capul celei politice
despotul, iar in capul organizatiei re-
ligioase mitropolitul din Belgradul
sirbesc.') Dar despotului sdrbesc, cum
am ardtat, flu i-s'a ingiduit a {inei
nici mlcar functionari de alt neam
pe mogiile sale din Ungaria, decAt
Unguri; in urmare a vorbi de orga-
nizaliune politici a S?rrbilor pe pa-
mdnt unguresc, cu despoli in frunte,
este abera{iune, mai vdrtos, ci. Sarbii
re{ugiafi, ei singuri, cit gi de regii un-
1)
Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p.
89-
gari, se considerau numai provizor co'
ionisati in Ungaria. Acehsta se vede
limurit din diploma regelui Matia dela
7464, prin caie se intiresc privilegiile
acordate Sirbilor refugiati la 1404 in
Kevi (RAckeve) prin diploma lrri Vla-
dislau'din 1455,' ca si poati locui 9i
a trli cu libertifile 9i privilegiile avute
in oragul Koviir, de unde -a -venit,
insl nirmai "pdnd atunci, cdnd tnce'
tdnd frica dd Turci, se vor tntoarce tn
natrih lor, tn Kiivin."1 Diplomele pri-
vilegiale, date nu pentru Sarbii dil
alte-localiti{i, ci exclusiv pentru cel
din Kevi, sunt dovadh documentali,
cl oe atunci Sarbii nu aveau alti co-
-une constituitl Ei recunoscutl ca
corpora{iune moral5 in regatul un-
gar'; gnipuri de familii, care au emi-
Erat duph anul 1459, s'au aqezat res-
f-irati prin Sirmiu, comitatele B6cs Ei
Cscinfrrid. In Banat intllnim intdia-
oara-Sarbi la 1481 sub conducerea
lui Paul Chinez.') Regele Matia prin
decretul V. art. 3 qi 4 din acel an
(l48l) ii scuteqte de plltirea zeciuielii
insh onu pentru toate timpurile 9i nu
pentru totdeauna, ci numai in curs
. r) Szalay:
A magyarorszigi szerb telepek
P. 5,6'
') SzalaY ib. P. 7, 8.
156--8.
N
 90-
de cdlivaani,in mod interimal, anvmq
pin5'cAnd astfel de strdini 5i fugari
3e se ageze (coloniseze) cu deabinele
in Ungaria gi pe teritoriile supuse
sfintei coroane>) etc.) De aci vedem,
ci privilegiile SArbilor din Kevi nu se
intiirdeau asupra Sdrbilor in general.
Tracta{i ca shd.ini $ fugari (ide'
genek ds szokevdnyek) dupe dreptul
public ungar, SArbilor refugia{i in Un-
garia regele Matia nu le di privilegii;
regii ungari nu le ingadue nici un fel
de organizafie, nici politich, nici bi-
sericeasc5. Iati de ce in veacul XV.
n'a existat gi nu gisim nici un epis-
cop sirbesc in Ungaria. Un mitro-
polit sau episcop sirbesc refugiat, eri
gi el un strd.in Ei fugar, care nu pu-
teh si exerciteze drepturi cetifenegti,
jurisdic{iune episcopali, in statul un-
gur. De aceea in diplomele privile-
giale ale lui Ladislau V. din 1455 9i
Matia din 1464, gi in alte documente
oficiale, nu se men{ioneazi nici un
nume de episcop, care ar fi interve-
nit la regeie ungar in favorul emi-
gra{ilor shrbi. Mitropolitul lovanychik
Ndndor Albensis, intervine numai in
favorul preo{ilor romAni din Maramu-
1) Teodor V. Pdcnfan: Istoriografi vechi
p. 70,71. Szalay ib.
91 -
rA$. Despre relaliunile iui cu. Sarbii
refugia{i, sau despre. vr9-g acttune tn
favo"rul' ior, nu se gtie nimic, nu existh
nici un document, Ei nu avem nlcl o
mdrturie. $i a9a riu fhrh temei se
nune intrebarea: Dace acest mitro-
bolit a fost mitropolit al Belgradului
iatb..., ori peste'tot mitropolit sAr-
besc, cum s^e face, ci el s9 intere-
r.uth gi intervine la regele Matia
nentru usurarea sortii preof-ilor romAni
hin Mutimuriq, iar'de cona{ionalii sii
Sarbi, refugiali in Ungaria- de groaza
semilunei, iu'gi-a adus de loc aminte,
nentru ei n'a i:erut nici un favor dela
o Matia ? ')
iesele
Rispunsul este foarte natural' loa-
nichie nu eri mitropolit sdrbesc, sau
strdin Ei fugar, ci ceti{ean ungar 9l
supus crehiilcios regelui, fiq/lt nostri,
.uitt il numegte Mitia in diploma din
i+lg. Un mitropolit sdrbesc din Bel-
sradul SArbiei sau dela curtea despo-
iului de pe teritorul unguresc nu eri
cetilean $i supt s ungar,- 9i reg.ele Ma-
tia riu p,iteu'se numEasch credinciosul
sau pe eptscopul, care apartinei SAr-
bilor deciara{i'prin decretul din 148l
de "str5,iniu gi *fugz1iu in {ara ungu-
reascl, cari agteptau momentul numat
') T. V. Plcifian: Vechii istoriografi, pg'
69,70.
4
 92
pentru eliberarea patriei de sub jugul
turcesc, ca s5 se intoarci la vetrele
lor. Acel mitropolit lovanychik Ndn-
dor Albenslb, din diploma regelui Ma-
tia din 7479, nu poate fi deci altul
decit loanichie mitropolital Romdnilor
din BAlgradul Ardealului, un Mara-
murigan, cum zice Dr. I. Mihrily, care
se ingrijii de soartea clerului romd-
nesc de acolo, clci uNdndor-alba, nu-
mai din gregal6 de chncel5rie s'a scris,
in loc de "Alba-luliau cum observh
ochiul ager al lui Petru Maior, ceeace
se dovedegte gi prin imprejurarea, c[
decretul dat la mAnile arititorului
Ioanichie nu a fost descoperit in Bel-
gradul sdrbesc, ori in altl localitate,
unde se presupune a-gi fi avut locu-
in{a gi regedin{a mitropoli{ii sArbegti,
ci a fost descoperit in Alba-Iulia,
unde au rezidat mitropolifii bisericei
romAne.l) Istoriogra.ful rus Golubinski,
scriind istoria bisericei Sarbilor, pe
Ioanichie nu-l glsegte intre mitropo-
litii Sarbi, ci il pune gi el intre mi-
tropoli{ii Ardealului.,) $i Oolubinski
va gti de sigur at|ta istorie sArbeasci
cAti gtie Dr. Bunea.
') T. V. Picilian: Istorioqrafi vechi p. 71.
") E. Colrrbinsiri: Privire s"curtA asupri isto-
riei bisericei romine ort. p. 53. 54.
VI.
Mitropolie romdneasci inainte de
Mihai Viteazul in Alba-lulia.
Existenla arhiepiscopului gi mitro-
politului de legea greceasci in secolul
hl cincisprezecelea in Ardeal, despre
care regii Ungariei "cu cinste pome-
neau in hrizoavele lorr, cum zice P.
Maior, in seculul al gashsprezecelea
are continuitate dovediti in titulatu-
rile mitropoli{ilor. Intre anii 1577-8
existi un mitropolit de Ardeal care se
intituli: "I(yr Daniil, mitropolit de
Severin Si de Ardeal.') La 1580 un
alt mitroirolit se intituleazl: ,,Etf, osfin-
titul mitiopolit Kr Ghenadie al Ar-
'dealulub,,' supranumit in prefala Evan'
gheliei cu tnia(aturd a diaconului Co-
iesi "luminatul mitropolitul marele
Ghenadie din tot tinutul Ardealului si
it Oiirfi,, ') Avem verificat aga dir
titlul
archiepkcopus vero de Transyl'
vania din decretul lui Vladislau din
') I- Boqdan : Relatiile firii-Romiineqti cu
Di. Bunea: lerarhia
Bragovul 9i U-ngaria p. 3OS-
ftomdnilor p. 22.
') Bianu-Hodo;: Bibliografia romAneasci p-
84. 91.
ii8
 94-
a doi mitropoliti de
1494 prin apariJia
Ardeai in i.cotut XVI, inainte' de
Mihai Viteazul. Existen{a acestor mi-
tropoli{i este documentati, titlul lor
inctr este documentat, in consecin{i
trebue a se recunoagte existenta mi-
tropoliei insagi, cici unde e mitropolit,
acolo e gi mitropolie.
Pus in fa{a documentelor dove-
ditoare, ci Rominii din Transilvania
gi inainte de Mihai Viteazul au avut
mitropoli{i, Dr. Bunea tigiduegte a-
cum legalitatea titlului de mitropolit,
afirmAnd ci titulatura de mitropolit
a lui Daniil eri o ugrandomanie sir-
beasc5,, cI lui Ghenadie ui-au dat
oamenii titlul de mitropolit dupa obi-
ceiul abuziv al SArbilor,. Apoi adaugi:
"Gregegte deci dl Gr. G. Tocilescu,
cind din titlul abuziv de mitropolit al
lui Ghenadie din prefa{a Cizaniei de-
duce, in.contra acfulor oficiale ale po-
testd{ii de stat, cI ar fi existat din cea
mai deplrtati vechime. .. . o arhiepis-
copie a {hrii Ardealului gi a parfilor
Unguregti, pe cum a binevoit d-sa a
sus{inea in darea de sami despre "Ve-
chile episcopii, inaintea academiei ro-
mdne".')
) Dr. Bunea: Ierarhia Romdnilor.
95-
Dar dl Bunea nu dovedegte, cl
in biserica sirbeasci s'ar fi urmat in
secolul al XVI-lea nobiceiul abuziv,
ca episcopii cu dela sine putere sf, se
nurneasci mitropoli{i, gi nu dovedegte
ci obiceiul acesta ar ti trecut gi in
biserica romAneasci, in urmare, afir-
ma{iunea, ci mitropoli{ii de Ardeal,
Dairiit gi Ghenadie, s'ar {i intitulat mi-
tropoli{i' dupl uobiceiul abuzivu al
Sarbilor, este gi rimAne o curati ni-
scocire. Exemplul luat din istoria bi-
sericei sArbegti din seculul al XIV-lea,
prin care se sforleazf, ca si-;i dove-
deasci afirma{iunea, nu se Poate a-
plica. lati pentru ce. ln anul 1346
iarul Dusan a convocat in ScoPia un
sinod (sabor {arstva), la care_ au luat
parte to{i episcopii sirbi, in frunte cu
iratriarhul Bulgariei gi arhiepiscopii
din Sarbia, lpec ai Ochrida, in care
s'a oroclamai autocefalia bisericei sAr-
beqdi, gi arhiepiscopia de lpec s'a inhl-
tat' la patriarhat, di.ndu-i-se arhiepis'
iopului sArb loanichios titlul de Pa-
triarh. Patriarhii din orient insi au
considerat acest patriarhat sArbesc ca
necanonic, gi atr pronun{at asupra-i
anathemi.r) Pentru a restabili rela{iu-
') E. Radici ib.
p.2l-22.
ilt

96._
nile canonice cu biserica ecumenicd,
despotul Ugliieza adresazi patriarhului
din'Constiniinopol in 13-68 o scri-
soare, in care zice, cA' Duqan - a inte-
meiat un patriarhat anticanonic, 9i q
rlpit patriarhiei din Constantinopol
uri numhr insemnat de mitropolii, pe
care le-a supus noului patriarh (sAr-
besc). NedrePtatea aceasta el nu o
poatb toler),
'ci restitue cu 'dela sine
butere domneascl bisericei ecumenice
bin Conttantinopol toate bisericile 9i
mitronoliile si doate drepturile avute
usuprh lor.') Aci se -vo1b99!e insi de
arhiepiscop care s'a intitulat patriarh,
si do epis'cor:i cari s'au intitulat mi-
ironoliti tn'urma hotdfirei sinodului
tnti'esei biserici sdrbqti' nu cu dela
sine"nutere sau duph "bbiceiu abuzivu'
Ci batriarhul din Constantinopol a i;;h bisericei catolice in Franta, statul
.ontid.tut patriarhatul sArbesc ca ne-
canonic, ac'easta e altl chestiune' Bi-
serica iarbeasca insh gi-a men{inut
orsanizatia sa autocefali, 9i numai
Otfre uliima emigrare a SArbilor in
Urigaria sub pat-riarhul Arseniu IV'
ta ilSlguverriul turcesc a decis des-
fiinfarea -patriarhatului , dela lpec, pe
care prln un act dela 11 SePtemvrie
') Dr. Bunea: ib. p. 145. T. V' Plcilianu:
ib. p. 9). 91.
*s7-
1766 l-a unit cu patriarhatul din Con'
stantinopol.')
Pentruce ar fi greqit dar dl. To-
cilescu, iar dl Bunel ar-fi negregitor?
Pentruca urmind marilor dascili ai
'-rtrrior,romAnesc: S. Clain, $incai,
neamului
i;. Laurian, CiPariu, trtr P{i-
meste erezia istoricf,, 9i nu propovi-
dueste mincinoasa teorie prin care se
iiiiittttord existen{a mitrof o liei Rom'a-
nilor d.in Trarniliania pe mot[u., c!
mitronolitii ei n'aufost recunoscu{! pnry
iih Sfitiole ale poiesta(ii de stat'! Chci
in chipul acesti cineia poate si t[-
si existenta bisericei cregtine
"eOuidt.a
in cei dintai trei sdcoli, pentruci sta-
tul roman numai dela Cbnstantin cel
mare a recunoscut oficial religiunea
.i.tiina, poate s5 tlgiduiasci dup4 exis-
ref'uruliunea ei de stat, fiindga-
n,i -ui recunoaqte biserici giierarhie
biiericeasca. A'pretinde deci docu-
mente oficiale d-espre recunoaqterea
.l
mitropolifilor ortodocEi.in ransrlvanla
lin t'utt.h statului, in'timpuri cAndrecu-
re-
lisiuhea ortodoxi insaqi nu eri
;At;;it in stat, ci nuinai tolerati 9i
o apu-
biserica perzecutath chiar, este
t) E. Radici
ib.
tf
 98-
ctrturtr cu tenden{I de a duce in rfl-
ticire 9i a prejudeci cercettrrilor me-
nite si scoati adevirul la lumini, cf,ci
functiunea mitropolitului nu e func-
{iune de stat, ci e funcfiune gi dem-
nitate bisericeascS" care se conferi gi
i-se recunoagte unui episcop sau altei
persoane clericale de citri autoritatea
competenti bisericeasci, in {irile unde
biserica nu e recunoscutl oficial, in-
dependent, daci statul recunoagte, ori
nu recunoagte pe titularul mitropolit.
Dar Dr. Bunea nici pe mitropo-
litii institui{i de autoritatea cornpe-
tenttr bisericeasci in Transilvania nu-i
recunoagte de mitropolifi, pentruci
zice dsa; uin decretele principilor ar-
deleni, nici unul, dar nici unul nu este
numit umitropolitr, ci numai episcop,
gi nu a putut fi mitropolit gi arhie-
piscop un arhiereu, care a cipdtat
numire ,numai de episcop, insag mi-
tropolia' Bllgradului, intemeiati de
Mihai-Viteazul, nu a fost mitropolie
adafirdtd, ci o simpld epismpie, pre-
cum au numit-o corect arhiereii din
Bucuregti, cari au sfinlit in 22 lanua-
rie 1698 pe Atanasiu, zicind: "De
vreme ce arhiereului, care er?r mai di-
nainte vreme la epismpta Ardealului,
anume Teofil, i-s'a sfArgit vieala, gi
99-
episcopia a rhmas vhduvf,u etc. (Ci-
pariu: Acte gi fragmente p. 240).')
Daci Dr. Bunea n'ar'fi teolog de
Roma, aceastl teorie nebisericeasci
gi anticanonici nu m'ar surprinde. In
Condica sfdntd a mitropoliei Ungro-
Vlachiei insi, arhiereii predecesori lui
Atanasiu to{i sunt numi{i gi iscilesc
jurimAntul ca mitropolili ai sf. mitro-
polii a Ardealuluz, cu excepliunea lui
loasaf, care iscilegte grecegte "ipop-
sifiu" al prea sfintei mitropolii Albei-
Iulieiu.')
Acestea sunt dovezi neindoioase,
c[ titlul gi demnitatea de mitropolit
s'au conferit mitropolililor Ardealului
in toate timpurile prin autoritatea le-
giuitl bisericeasc5, pahiarhul din Con-
stantinopol, sau prin exarhul acestuia,
mitropolitul Ungro-Vlachiei, gi ei dupi
legea bisericeascf, s'au intitulat mitro-
politi, nu dupl obiceiul "abuziv, al
Sarbilor. Ci principii ardeleni pe nici
unul n'au numit mitropolit in decretele
lor, aceasta e foarte natural, cici re-
ligiunea dominanti in Ardeal eri cea
calvin5, gi principii calvini in docu-
mentele oficiale nu intrebuin{eazi tit-
1)
Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 10, 11.
r) Cipariu, Acte 9i Fragmente p. 234-239.
N. Popea, Vechea Mitropolie p.7-72.
7',
c
 100 * 101
lul de mitropolit, necutroscut 9i ne-
admisibit in biserica calvineasci. De
aceea ei pe episcopii 9i mitropolitii
romini ii numesc cu termln comun
de enisconus, uzitat si in biserica cal-
vinil Cl Atanasiu,' ultimul arhiereu
ardelean hirotonit la mitropolia Ungro-
Vlachiei in Bucuregti, biserica Romi-
nilor din Transilvairia este redusl la
rangul de episcopie, pentru cuvAntul,
c[ iredecesbrul iau in scaun' Teofil,
cezilse in cursele propagandei cato-
lice oentru unirea cu Roma, iar ti-
tularill mitropolit al Transilvaniei se
declari, in ialitate de Exarh al. pa-
triarhului din Constantinopol, mitro-
politul Ungro-Vlachiei, Te-odosie, care
intr'o scri5oare din 1702 scrisi in
limba latini cdtri episcopul Atanasiu
se intituleazf,: Theodosius Dei gratiq
Arhienisconus Bucurestiensis et Mt
tropoiita iransilvaniae.l) De aceea in
condica de hirotonire Atanasiu nu se
*li numegte mitroPolit, ci simPlu
eprscop.
In contra nega{iunei absolute a
'N- Iorga admite
Dr.
dlui Bunea, dl
si recunoaste existen{a mitropoliei Ar-
ilealului, iirse numai dela Mihai-Vi-
teazul incoace, zicAnd : "Mihai Voda
1) Biserica ortodoxi rom. a V. p. 91' 108.
--
a tntemeiat scaunul mitropolitan din
Belsrad si a dat bisericei romine din
Ard"eal un adndrat pi cel dintdi mi'
tronolit, pe loan dela Prislop, pentru
.ui. tiittd o mitropolie in- capitala
chiar a {hrii.') Care va si zici: Pe
cAnd Dr. Buriea tdgidueEte peste tot
- din Transilvania,
mitrooolia romAni
pentrir cuvdntul, ci mitropolilii nu
uu.uu brevetul principilor ardeleni,
dl Iorga o tiglduegte'inainte de Mi-
hai-ViTeazul, p-entru cuvAntul, cf, mitro-
rrolitii nu aveau regedinti sumptuoasi-
invederat, cl dl lorga confundl sau
identific[ institutiunea mitropolitand'
cu clddirea mitrbpoliei, ficAnd pen-
denti existen{a initituliunei dela exis-
tenta resedint'ei, care a inallat-o Mihai
chiir in caiitala {erii Ardealului-
Aceasta e o perere greqit5,- pentrucf,
mitropoliile ci ageziminte
- bisericeqti
'decretat pril
s'au 9i infiintat intAi .
conciliile ecumenice, mal apol prln sl-
noadele patriarhale, pentru anume na-
tionalithti. tiri sau piovincii, fhri a se
lvei toiti.iunu in' privire localitatea
sau sediul mitropolililor. Mitropolia
Ungro-Vlachiei s'a intemeiat firl sf,
r. iu*.uscf, sediul sau reqedinta mi-
tropolitului, care la inceput a rezidat
t) N. Iorga, Sate gi Preoli P. 33-41.

102
- -
in Constantinopol, apoi in Argeg,
Tdrgovigte gi Bucuregti, intituldndu-se
totd?auna cu numirea firii, nu cu ceea
a sediului. Tot aga gi mitropolifii din
Transilvania, in general s'au intitulat
mitropolili ai Ardealului, chiat gi dupi
intemeieiea regedin{ei celei nouh in
Alba-lulia de Mihai-Viteazul. $i nici
in diplomele date de principii arde-
leni 6piscopilor romdnegti nu se nu-
meEte- sediul sau regedin{a episco-
pului.
Institu{ia mitropoliei este deci ose-
bita de stabilimentul mitropolitan-
Voevodul Ungro-Vlachiei Alexandru
Basarab de sigur va fi avut bisericl
gi casi pentru regedin|[ mitropolitanh,
totus n'a putut si intemeieze scaun
mitrbpolitah gi sf, ageze in el mitro-
'cu
polit dela sine putere, ci a trebuit
la cearh lucrul acesta dela patriar-
hia din Constantinopol. Tot iga nici
Mihai-Viteazul nu putel si inteme-
ieze cu dela sine putere scaun mitro-
politan: in Belgrad 9i si
inalfe Pe
ioan dela Prislop la demnitatea de
rnitropolit, dar nici dela patriarhia din
Constantinopol nu aflim sa fi cerut
incuviin{area acestui lucru: perytrucd
mitropo[ia Transilvaniei existd din ve-
chimb gi loan erd. deia mitropolit dela
103
t5B5 hirotonit de cdtrd' mitropolitul
Ilnsro-Vlachiei ca Exarh patriarhal'
Mi-hai-Viteazul n'a tntemeiat scaun
mitropolitan tn Belgrad, ci a ridicat
din ienelie o resedintd noua mftropo'
7;;;;;. ;;- oios, k 'o're loan deta Prk-
lop sia instalht cu titlul mitropoliton
ai pred.ecesorilor stri, mitropoli{ii Da-
niil gi Genadie, chci tnainte. rEg(nl7
mitripolitand erd aford de ziduyilg
orasilui Alba-Iulia (estra muros crvl-
tatiS nimirum Albensis) adecf, intr'un
suburbiu.')
Despre aceasti reqedin{i mitro-
nolitanl'se face men{iune intr'un do-
lument din l6
Ianuarie 1581 dela
nrincioele Ardealului Crigtofor Bt-
ihotu. descoperit de dl N. Dobrescu
in t904 in irhiva statului din Buda-
orin care se delimiteazl. hota-
oesta.'unui
iat. pimint
alodial - (fundum
alodialem) care, zice-se in documenf
la meazhzi se invecineazh cu c&sa'
enisconului Rondnilor, din comitatul
AtU.i'- Transilvaniei "Meridionali
oarte dotnws Valachorum efhcoli
'io comitatu Albensi Transylvaniae'')
Documentatl fiind astfel existenta
r) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 184'
4 N. Dobt.scu, Fragmente privitoare la is-
toria bis. romine P- 9.
, t'i/
 104
- -105-
unei regedinte. mitropolitane intr'un
suburbiu al Belgradului la 1581, teo-
ria despre intemeiarea mitropoliei ar-
delene tntdia oard de Mihai-Viteazul,
care a domnit dela 1593-1601, ri-
mine dishusi penfuu totdeauna gi za-
darnice vor fi toate incercirile de a
o mai sus{ine}. Dar dl Bunea Jinind
mai mult la pf,rerea sa eronati decit
sI se plece inaintea adevlrului con-
statat, dup[ obiceiul shu uabuziv,,
neavAnd dovezi pentru a-gi aparir teo-
ria, neagi ci acel domus Valachorum
episcopi ar fifost regedin{a episco-
peasch sau mitropolitani, zicAnd:
uCasa episcopului la inceput nu eri
destinatf, de reEedin{i gi nici nu existi
inainte de 1577-8. . . Casa episco-
pului romAnesc s'a edificat probabil
de Cenadie, care a fost episcopul bi-
sericilor romAnegti din Transilvania
intre anii 1579 gi 1585 o casl in
-
care sd' poatd desciilecd, cAnd scobo-
rdndu-se din phdurile Silvagului, ar
veni in capitala ![rii, . . .')
Dar de unde gtie dl Bunea, ci
casa episcopului romin nu existh
inainte de 7577, gi c[ Ia inceput nu
eri destinati de regedin{h ? C[ci d-sa
r) Dr. Bunea ib. p. 18a-6.
nu aduce nici un document, nici o
mirturie contimporani ca sh ne con-
vingem despre ceeace afirmi, Ei _ este
ridiiul a tegadui existen{a regedin{ei
mitropolililol romAni in Alba-lulia, 9i
tot atunci a admite, ci mitropolitul
Genadie ave2r o casi intr'un suburbiu,
in care desclleci cind venei udin
pXdurile Silvaguluiu in capitala t5tl!.
Plrerea dlui Bunea, ci casa erh edi-
ficath de Genadie, n-o admite nici dl
lorga, pentruci casa de care vorbegte
hotlrni-cia din 15Bl <<precum se vede
dintr'un act tip[rit de dl Dobrescu,,
zice d-sa, o aveau deja fratii Tordagi,
gi prin succesiune o cipiti loan dela
Pri-slop ndacf, Genadie n'o chpitase
-e1.")
chiar Aga dar existase gi inainte
de Genadie, gi n'a fost proprietatea
fra{ilor Tordagi (1577-1582) pen-
trch proprietarul ei, cum zice dl Bunea,
este-un episcop cu jurisdic{iune peste
comitatul Albei, iar episcop Peste
comitatul Albei, cind s'a ficut hotir-
nicia din 1581, erir numai Genadie.')
$i aceasta este adevlrat. Nu este
adevhrat insi ce afirmi dl lorga, ch
actul din 15Bl in care se vorbegte
') N. Iorga. $tefan cel Mare, Mihai Viteazul
p. 8. 10.
) Ierarhia Romdnilor p. 186.
 106
- -
de casa episcopului romin l-ar fi ti-
plrit dl Dobrescu, gi cl in actul acela
3'ar spune, cf, fra{ii Tordagi posedau
acea castr, chci dl Dobrescu a dat
numai un resumat de cuPrinsul ac-
tului, exprimindu-gi'par9r-e1 indivi-
duali, cbmbltuth de altfel de dl
Bunea ..ci acel episcopus Vala'
-
chorum, care se afl) in Posesiunea
acelei case nu erir altul, decit Mihai
Torda$i, care rezidd tn Turdaq,. Dar
o casi din suburbiul Belgradului, in
care nu locui2r episcopul,
-
fiindci re-
zidit in Turdag, iar Genadie numai
ocazional descilec?r in ea' "cind se
scoboriir din pidurile Silvagului,', nu
puteir fi indeobgte cunoscut5. 9i nu-
inita de domus episcopi <casa vl5di-
cului,, pentruci inactul din 1581
casa epiicopului romin se fixeazi ca
semn de kitarnicie (meidinL) pe te-
meiul trecutului siu notoric, a exis-
ten{ei Ei numirei sale tradi{ionale pe-
strate in popor. O casi edifica-ti, ori
-dona{iune
cipitati ia intre 1577 9i
1581, adicf, cu un an doi inainte de
data actului din 16 lanuarie 1581,
in care nici n'ar fi locuit episcop, ori
ar fi fost casi privath a vre-unui
episcop, care prin moartea episcopu--
hii pr<iprietar
-
ar fi incetat de a mai
707
ti domus episcopi, nu Putei fi invo-
cati cu ac-est titlu in documentul ju-
.ridic din 1581, ca semn de hotirnicie,
pentru precizarea dreptului de pro-
prietate. Casa insh eri averea sau
ilroprietatea scaunului mitropolitan, a
LArei stlpAn permanent erir episco-
patul sau milropoli;ii romini duPi
vremi, numai faptul acesta ii da ca-
racterul de domus Valachorum epis-
coni. Si aceasta este cu adevdrat ve'
ciea iepedin{d a mitropoli(itor romdni
din Tritnsiliania, care a existat tna-
inte de Mihai Viteazul, situatd in
afard. de zidurile cetdlii (extra muros
civitatis nimirum Alb'ensis).
ln 20 Mai 1595 Mihai Viteazul
incheie un tractat de suPunere faP
de Sigismund Bfthory, prilcipele Ar-
dealului, in care se stabili invoiala,
ci: utoate bisericile romAnegti din
{ara Miriei Sal6 (lui Sigismund Cra-
iul) vor fi sub iurisdic{iunea sau dis-
po2iliunea Mitropolitului din TArgo-
vigte (sub jurisdictione vel disposi-
tione Archiepiscopi Tergovistiensis)
dupi dreptul bisericesc gi orAnduiala
!f,rii aceleia (illius regni, a Jirii-Ro-
mAnegti) gi preolii iEi vor Puteit
stringe veniturile lor indatinate 9i
I
 108
-
obisnuite.u ') Prinpetractatul acesta
un timP bise-
Mitiai Vodl'scoase -sub
rica romdneascf, de influin{a cal-
vinilor. La urmi Sigismund ii concese
si edifice o mhnistire in cetatea
Albei-luliei, care Mihai o ridici pe o
colin[ (monasterium -in colle- penes
civitatem) unde se afli astizi forth-
reafa, lariee regedin{a episcopilor ro-
mano-catolici, chiar la fereastra pa-
latului (penes ferestrum pallacii) 9i
aproape ile biserica catedrali romano-
cltolii:a (contra ecclesiam cathedralem,
cui prope est monasterium) cum ne
sDune eoiscopul romano-catolic Di-
tnitti. Nlpragy in raportul sdu din
Ianuarie 1 602",'cetra imf iratul Rudolf .')
Aceasta este re;edin{a cea nouii mitro-
politanii, tndftatd diiz temelie de Mihai
'Viteazul
tn cbtatea Belgradului.
Avem dar doui documente con-
timporane, unul prin care-- se dove-
de$te, ci regedin{a mitropoliei romAne
(d<jmus valachorum episcopi) a exis-
tat si inainte de Mihai-Viteazul, in-
tr'un suburbiu al Bf,lgradului (extra
muros civitatis), celalalt prin care se
') Hurmuzaki, Docum. lll p. 42. N. Iorga
ib. p. 6. dr. Bunea,'Vechile episcopii p- 63.
r; 11u1mu7ati. Docum. IV. 1 p. 287- Dr.
Bunea,'Ierarhia Rominilor P. 187.
109 *
adevereste mutarea sau edificarea din
temeiie a reEedin{ei mitropolitane de
Mihai-Viteazul in' chiar cetatea Bel-
sradului. Acesta si nu altul poate fi
intelesul teoriei istoriografilor noi, cari
atiibuesc lui Mihai-Vi{eazul intemeie-
rea scaunului mitropolitan din Bel-
srad. Catolicii adecl n'au Permls
Tschismaticilor, (ortodocailor) si-9i- zi-
deascf, biserici in centrble oragelor,
sau in preajma bisericilor catolice' De
aceea Rominii dela oraqe igi zideau
bisericile lor, ori in suburbii, -ori la
marginea ora$elor- Biserica Romh-
niloi ortodocgi din Beiug d- e. - e a99-
zath si azi pe un deal, in afarl de
oras.' ln Oiadea-mare existi din ve-
chime o biserici ortodoxi in subur-
biul Velen{e, sau Katonavdros. Cdnd
insi Romahii ortodocai au voit s[-gi
mai zideasci o biserich la 1784, in
centrul oragului, catolicii nu le-au in-
giduit, decat in urma unui ordin sPe-
Eiul ul' Implratului Iosif al ll-lea. Aga
si mitropcilia Balgradului prin prepo-
ienta si violen{i catolicijor a fost
resoinsh in afari de oraE, intr'un su-
buibiu, pini la Mihai-Viteazul In
raoortul i5u catri Implratul Rudolf
II.'si gi plAnge episcbpul latin Na-
prag)r,'ci' i-s'i permis trii Minai-Vodl
E_
 1t0 --
sl zicleascl mtrnlstire lflngl regedinfa
episcopului catolic, pentructr zice el,
nu se cuvine sl fie biserictr schisrna-
tica lAngi fereastra palatului, (non de-
cet penes fenestram pallacii schisma-
ticum templum fieri).r)
CAnd a ridicat Mihai aceasti mi-
nistire ? Dl Bunea pune timpul cli-
direi ei inainte de ce Mihai-Vod5. ar
fi ocupat Ardealul, intre anii 1595-99,
citAnd gi aplicAnd riu pe Napragy:
"antequam Michael Voivoda..-. Pro-
vinciam occupasset", cici prin acest
citat nu se indici timpul cdnd s'a fi-
cut clidirea, ci timpul cind Sigis-
mund a dat permisiune pentru edifi-
carea ministirei (monasterium extrui
permisserat). $i permisiunea n'a fost
cu putinJi sI urmeze inainte de anul
1597. $i chiar dach ar fi avut-o di-
nainte aceasti permisiune, Mihai eri
atAt de angajat gi absorbit in cursul
anilor 1595 gi 1596 in rlzboaiele cu
Turcii gi Titarii, incAt ii eri peste
putinfl si se mai gindeasci gi la alte
daraveri, si se ocupe cu clidirea mf,-
nistirei din Alba-lulia, cAnd el eri.
continuu in lagir, gi banii ii trebuiau
pentru cheltuielile de rizboiu. In ge-
neral insi, de o concesiune pentru
t) Hurmuzachi ib.
ill-
edificarea mtrntrstirei sau a bisericei
mitropolitane in cetatea Albei-luliei
nu putee fi nici vorbtr, citi vreme
trufagul Sigismund Bdthory il tracti
pe Mihai ca pe un vazal, care ii re-
cunoscuse suprema{ia prin tractatul
din 20 Maiu 1595, gi nu avei voie
sh-gi anine nici propria pecete pe hri-
zoavele sale.t)
Numai dupice Mihai-Vodi ari-
tase. prin strilucitele biruinte asupra
Turcilcr la Ciluglreni, Tirgovigte,
Giurgiu gi Nicopol, ce putuse, gi cres-
cuse mult peste capul pretinsului siu
stipin, cAnd el devenel groaznic ai
amenin{htor prin alianta putincioasl
ce i-o oferiau Turcii,) cerci Sigis-
mgnq B6thory si-i cigtige graJia, pri-
mindu-l la curtea sa cu cea mai mare
pompi, ca pe un suveran puternic,
in 30 Decemvrie 1596. Numai acum,
in situa{iunea schimbati ii concese
lui Mihai si zideascl minlstire in ce-
tatea Bilgradului, pe care Sigismund
insug o inzestri cu mogii, precum
spune Napragy:... Princeps SrgA-
mund, in gratian Michaelis Vaivodae,
guem a Turmrum societafu avocaverat
omnibusque benevolentiae signficatio'
) A. D. Xenopol, Istoria Romfinilor lII. 235.
!) Xenopol ib.
 lt2 -
nibus ttrosequebatur, Monasteriunt in
colle 'ptntt' civitatem sumptibus Mi-
chaelis extrui permiserat, praediisque
donaverat.') Aga dar nici minhstirea,
nici biserica mitropolitani din ceta-
tea Albei-luliei, nu erau gi nu puteau
fi clidite inainte de anul 1597- Prin
urmare: "biserica din Bdlgrad care
existd tn tr595, in care s'a ingropat
atunci Danciul BrAncoveanul, tatal lui
Matei_Vodi de mai tArziu,, dupicum
constati dl lorga dintr'un document
inedit aflat in arhiva statului din Bucu-
regti,2) nu eri biserica ministirei din
cetate, cum afirmi dl Bunea, ci de
buni seami biserica, care se afla
lAngl domus valahorunt episcopi, ve-
chea regedinle mitropolitani din su-
burbiul Bllgradului.
Dl N. Iorga invinovitegte Pe cir-
turarii ardeleni, cari men{in existen{a
unei vechi mitropolii rominegti in
Alba-lulia, ci nu tin seamX de mhr-
turia lui Napragy despre clldirea bi-
sericei din Alba-lulia, de inceperea
pomelnicului mitropolitan cu numele
ioan, de amintirea statornicl a do-
cumentelor de danie muntene despre
) Hurmuzachi. Docum. IV. 1 p. 287.
") Sate gi preoli, p, 153 nota 1.
113 *
ctitoria lui Mihai etc... In sfArgit, dsa
crede a fi gisit <ceva care va in-
chide polemica pentru orice om in-
vifat, pentru orice om cinstit,>.1) Om
invdtaf eu nu mi socotesc, dar si-mi
dee voie dl lorga, ca sh-i contestez
dreptul de a insuita 9i a-l declara de
necinstit pe acela, qlrg .llar putei
primi cu convingere linigtith pirerile
gi teoriile sale. Cici acel "cevau prin
care gAndegte sI inchidi polemica,
este povestirea transmisi prin nigte
insemniri din 1627 de mitropolitul
Petru Movila despre intemeierea mi-
raculoasl a mitropoliei din Alba-lulia,
povestire, care st5 in contrazicere cu
iaportul lui Dimitrie Napragy, clci
dupl mirturia acestuia, cum am ari-
taf mai sus, mlnf,stirea sau biserica
cea noui s'a edificat in cetate, iar in
povestirea lui Petru Movila se zice,
c[ Mihai-Vod5 a zidit biserici, dupi
invoirea tuturor locuitorilor firii Ar-
dealului, "dar nu tn cetate, ca nu
cumva cu schimbarea vremilor si o
risipeasc5, ci la marginea oragului,
ldngd zidul cetdlii, intr'un loc fru-
mos . . . 9i episcopia a mutat-o acolo,
') N. Iorga, Steian-cel-mare, Mihai-Viteazul
p- 11.
.8
 114 ---
chci mai inainte trliau in alt loc epis-
copii" etc.l)
Invederat, c[ povestirea se migch
in jurul vechei catedrale mitropoli-
tane, aqezati aiar6. din cetate la mar-
ginea 6ragului. $i dl
lorga, imPo-
tliva mirturiei ce o face episcopul
Napragy, sus{ine acelag lucru, 6f, "Mi-
hai-Vo-de, cind lui in toamna anului
1599 Ardealul, ficir din casa de
pe deal lAngh Alba-lulia, de care vor-
beqte hotirnicia din 1581, o regedin{5
de mitropolit ardelean al RomAnilor,-)
Dupi raportul lui Napragy insi, Mi-
hai-Vodi a zidit manistirea sau re$e-
din{a cea noul in cetate, gi de aci
povestirea lui Movila despre mutarea
initropoliei in stabilimentul cel nou
din licagul cel vechiu. din suburbiu,
unde locuiau mai inainte mitropoli{ii,
Ioan dela Prislop se agezh cel dintAi
ntitropolit adecd tn cetatea Balgradului,
gi este firesc lucru, ca pomelnicul ca-
tedralei cei noui din cetate si in-
ceapi cu numele celui dintAi mitro-
polit, care a servit in aceast5. cate-
ilral4 plstrindu-gi biserica din subur-
biu ale ei vechi intocmiri cu pomel-
1) N. lorga: Stefan-cel-mare, Mihai-Viteazul
gi Mitrirpolia Ardealului p. 16.
r) N. Iorga ib. p. 10.
116 *
nicul slugitorilor $i ctitorilor sli,
pentruci fiecare bisericl ili
are po-
melnicul siu. Pomelnicul publicat de
dl lorga') nu e mai complet gi nici
aga de vechiu ca dipticul publicat de
Petru Maior,,) care asemenea incepe
cu loan gi sfArgegte cu Teofil, iar po-
melnicul dlui lorga incepind cu loan
sfArgegte cu Grigorie (Maior), cuprin-
zAnd uepiscopii, ortodocgi, sau calvini,
duph Dr. Bunea, cu cei uni{i la un
loc, nelipsind nici Mihaile (Circa) din
Cembu{, care a predicat in contra
unirei pe timpul lui Atanasie. Evi-
dent, cI acest pomelnic este o alcf,-
tuire posterioar5, cel pu{in cu 90 de
ani, dupice s'a scris dipticul comu-
nicat de P. Maior.
Sunt doui documente pe care
mai ales se razimh adversarii vechei
mitropolii a Transilvaniei, combitAnd
existen{a ei inainte de Mihai-Viteazul:
hrizoavele lui Constantin Brancovea-
nul, principele Jirii-RomAnegti, unul
din 25 Maiu 1698, al doilea din 15
Iunie 1700. Aceste hrizoave s'au pu-
blicat intdi de T. Cipariu..) Pana
1) Studii gi Docum. IV. p. 6G-67.
') Istoria bisericei RomAnilor p. 159.
s)
Arhiv pentru lilologie gi istorie pag.
453-456.
8*
r4
 116
- -
atunci erl cunoscut numai un resu-
rnat latinesc din al doilea hrizov, pu-
blicat de Petru Maior.) Acestea sunt
singurele hrizoave domnegfi, care vor-
besi despre intemeierea mitropoliei
Belgradului de Mihai-Viteazul. Ele
nu sunt documente contimporane gi
nu sunt ficute cu scop de a constata
anume ctitoria lui Mihai, in urmare
nu pot servi de dovadi, ci inainte
de ll n'ar fi existat mihopolie romd-
neasci in Alba-lulia. Hrizoavele ace-
stea sunt documente de danie ficutf,
mitropoliei Belgradului de Constantin
BranCoveanul pentru a intiri, fa{tr cu
propaganda catolicilor, legitura ierar-
hici a ei cu mihopolia Ungro-Vla-
chiei, a cirei titular eri totodati Exar-
hul patriarhului din Constantinopol
pentru mitropoli{ii Ardealului. In hri-
zovul din 1698 principele Brancovea-
nul asigureazi mitropoliei din Belgrad
o subven{iune anuali de gese mii
bani. "Deci dari, zice el, dator ne
rdnduim, ca si avem a da, viitorilor
de acolo celorce vor veni dela acea-
sti sfintl mitropolie de an bani gese
mii. Care numdr sd. fie neschimbat
gi nemutal pentrucd Etiindu-o pe acea-
'sta
sfanAi mitropolie'cii stii tnvdluegte
Istoria bisericei Romdnilor p:
')
117
cao corabie tn mijlocal valurilor Mdrii,
fiind lntre multe"feluri de eretici necre-
dincioEi si sa ndpastuiaEte dela ddngii
tn multe chipuri".
Prin al doilea hrizov din 1700,
Voevodul romin diruegte mitropoliei
din Belgrad moqia Merigenilor din ju-
de{ul Argeg, zicAnd; ,,$i dupdce am
cumpirat domnia mea aceastf, mogie,
liind aceasta sfurto mitropolie de sa
tnvdluiagte ca o corabie tn mijlocul va-
lurilor Mdrii, aftdndu-se iitre multe
feluri de limbi strdine, fiind gi lipsitd
de celece sunt de ajutorul sJintei mi-
tropolii. Domnia mea am socotit de
am dat gi am miluit aceasti sfAnti
mitropolie cu aceasti mogie, ca si
aibh a {inen pe ddnsa oameni Ei alte
bucate, dobitoace, ori ce le-a fi voia.
Ca sd fie sfintei mitropolii de tntdrire
de ajutor. Iar domniei mele gi rh-
;iposa{ilor
pirin{ilor domniei mele veci-
nici pomenire. Drept aceia domnia
mea am dat gi aceasti carte a dom-
niei mele impreuni gi cu toate zapi-
sele de cumpir5toare acestei mogii,
Sfin{iei Sale plrintelui Aftanasie mi-
tropolitul gi a tot soborul sfintei mi-
tropolii, ca si aibi a finerea gi a sth-
pAni aceasti mogie din Merigeni cu
tot venitul ce ar fi din hotar pdni in
149.
 118 --
hotar" etc . . . . Dar, in urma unirei,
RomAnii ardeleni perdrlrh gi mogia
rnitropolia. Mitropolitul Teodosie scrise
lui Alanasiu, ch principele Constantin
Brancoveanul e atAt de indignat, in-
cit nu mai voegte si auzh de din-
sul, refuzAnd chiar a i-se mai elibera
veniiul mogiei.')
ln ambele hrizoave, in introduce-
rea textului, cum se atl6 tipirit la Ci-
pariu, se zice, in cel dintAi, cl sfAnta
mitropolie a Belgradului ,,dentru a sa
temehe iaste facutd si indltatd de rd'
posatul I-o UinafVobvod pbvreme cdnd
,^
'a
fost craiu tntlacea parte de loc".
In- al doilea hrizov, asemenea: ,<Care
dentra u sa temelie iaste fdcutd ;i tndl-
{atd de rdposatul I'o Mihoi-Vov." Cu'
vintele acestea, zice dl Bunea, ne
spun apriat <cI mitropolia Belgra-
dului a fost flcuti si inhltati dintru
u ri t.;.tie de Mih;i-viteizul, Ei nu
spun nici cu un cuvAnt, ch inainte de
Mihai-Viteazul ea ar fi avut in Alba-
Iulia, ori airea vre-o ,,cesii residen{iald
iuinute'piin u..ttirn.. Aga dare, ton-
tinul dsa, este fals ce ne spune ex-
trasul latinesc al hrizovulni original
la Petru Maior,.. .,) etc. Voegte doar
r) Biserica ort. romAnf, a. V. p. 109.
) Ierarhia Rominilor p. 7.
119 -
si c[ hrizovul nu spune,
zich, dl Bunea,
gi ci mitropolia, ca institu(ie, nu ca cli-
dire, ar fi avut vre-o casi residen{ial5
inainte de Mihai-Viteazul. Dar despre
aceasta nu poate si faci mhrturie un
document de danie din 1700, care ac-
cidental, 9i nurnai istorice;te gi nu ne-
mijlocit ne di cunogtin{i despre mi-
tropolia facuti gi inal{ata din temelie
de Mihai-Viteazul. Cu adevirat, hri-
zovul nu spune, dar nici nu td.gri'
due;te, cd mitropolia ar fi avut in
Albh-lulia cash residenfiali inainte de
Mihai-Viteazul, iar din cuvintele <care
dintru a sa temelie este ficutl gi
inil{at5" inca nu se poate conclude
in mod absolut, ci acolo unde se face
gi se inal{i o clidire din temelie n'ar
existir, ori n'ar fi existat inainte alti
clidire. De cAteori ni-se di prilej sh
vedem d. e., cf, cutare proprietar in
locul unei case vechi igi zidegte alta
noui, din temelie, chiar pe locul acela,
ori intr'alt loc.
Textul hrizovului se rapoarti
la donatiunea flcuti de Constantin
Brancoveanul, gi numai in treacht face
men{iune despre intemeierea mitropo-
liei din Alba-lulia de Mihai-Viteazul.
Am spus insa gi altidata,') cI extra-
) V. Mitropolitul Sava II. Brancovici p. 8.
lr
I
I
720 -
I
sul latinesc dela Petru Maior l-a f5-
cut S. Clain, care singur mi.rturisegte
lucrul acesta zicind: ,.Aceasth dona-
tie frumoash scrish pe pergamen in-
sumi o am cetit, gi mai cegti ani o
am prefticut latinepte, ci era romA-
negt6 stris5, gi o am lhsat in arhivul
episcopiei FlgAragului la Blaj. Acum
ne avAnd la mAnI cea romineasch
originalh scrisoare, de pe cea lati'
neiscA o am tdlmficit".')' In tilmhci-
rea cea romAneascd, ca gi in extrasul
cel latinesc, S. Clain redi in resumat
tntelesul, nu textul intreg al htizo-
vrilui. Duph extrasul acesta princi-
pele Brancoveanul diruegte mogia Me-
iiqenilor sfintei 9i dumnezeeqtii mitro-
poliei Belgradului, ,rs. cdreia c-as& ce&
de residenlie, care pentru vechime cd'
zuse, din'temei o a fdcut rd.posatul tn
Domnul oarecd.nd predecesorul nostru
Io Mihail-Voevod,.'\
S. Clain deci, intemeiat chiar Pe
textul hrizovului original, care !-a avut
Ei l-a: cetit, nu admite, c5. prin cuvin-
tele ucare dintru a sa temelie este
ficutl gi innl{atn de riposatul Io Mi-
hail-Vobvodr, s'ar inlelege, ch inainte
") S. Clain: Istoria Romffnilor ms- part-
$. 3 nota 1.
) S. Clain ib.
lr
I
127
-
n'ar fi existat mitropolie romAneasca
in Alba-lulia, cZr aceasti mitropolie ar
existir numai dela Mihai-Viteazul, ci
ch Voevodul romln a ff,cut altl re-
siden{ie noui, cum se zice, din teme-
lie, iri locul celei vechi.
Cumci acesta, gi nu altul este
intelesul cuvintelor de mai sus, se
ddvedeste prin
'cel faptul constatat, ci
in hrizdvul diirtai din 25 tulaiu
1698 a lui Constantin Brincoveanul,
s'a scris : >>care dentru a sutemelie iaste
t'dcutfr Si tndltatd de un prea sfdntul
'si de du*rtrbu alesul ponienitul pdrin-
iele Sava Brancovici". Agu stf, scris
in Condica cancelariei Logofe{iei cei
mari a lui Constantin Brincoveanul,
din Arhivele Statului din Bucureqti,
la pag. 273-5 unde se aff, textul hri-
zovului introdus in toath estensiunea.
Dl N. Densuganu, care a Publicat in
uArhivul, lui Cipariu din l869 copia
hrizovului dupi originalul, cale se
aflh in muzeui Bruckenthal din Sibiiu,
a constatat de Pe atunci, cI locul
unde sunt cuvintele: "rdposatul Mihai
voiv. pe vreme, cd.nd a fost Crai tn
acea'parte de locrr, e cores, se vede
risuri. foarte bine, varietatea negre-
8
lei, care a cam inceput a roqi, ba
chiar din unele litere a rimas cite o
 122
- -
coade nerasi; pe corectiunea aceea
se mai cunoagte pulberea de aur>. 1)
Este deci constatat, ci pasagiul
referitor la ctitoria lui Mihai Viteazul
in hrisovul din l698 este falsificat,
cl acel pasagiu in textul original, ne-
falsificat, spune cd mitropolia Belgra-
dului "dintru a sa ternelie este fdcutd
gi tnaQatil de un prea sfdntul gi de
'Dumnbzeu alesul ponenitul pdrintele
Sava Brancovici". Din cuvintele ace-
stea dl Bunea ar trebui si concludi,
dupa felul shu de interpretare, c[
inainte de Sava Brancovici n'a existat
mitropolie romdneascl in Alba-lulia
pentruci textul citat nu spune ci -ar
ii existat - daci n'am avei al doi-
lea hrisov, cel din 1700, prin care se
scoate la iveala ctitoria lui Mihaiu
Viteazul. Prin urmare, precum prin
cuvintele uficuth gi inalfati din te-
melieu, in hrisovul din 1698, nu este
a se intelege intemeierea unei mitro-
polii, care n'ar fi existat inainte, ci
ieconstruirea sau reedificarea regedin-
tei mitropolitane de Sava Brancovici,
ruinati de Turci si de Titari in doul
t) T. Cioariu: Archiv. p. 454. Aceasti con-
statare'o face si profesorut di. Lupaq din Sibiiu,
-o 'fotografie
care a trimis Ac'ademiei romine
hrizovului allator in muzeul Bruckenthal, in
trecut.
123
rinduri, tot prin cuvintele < care
aga,
dintru a sa temelie este ftrcutl 9i
indl{atl de riposatul Mihai-Voevod,o,
in hrisovul din 1700, este de a se
intelege chdirea din temelie a re$e-
diirlei-mitropolitane, ruinath- prin ve-
chime, clrm ne spune S. Clain.
*
**
Din cele expuse cetitorul
nepre-
ocupat, cumphnind argumentele. pro
gi iontra, va puteh judeci liber, intru
iat mi-a succes s5. dovedesc existen{a
mitronoliei Ardealului inainte de Mi-
hai-Viteazul. Eu n'am urmirit prin
studiul de fa{e scopul ca si scriu
istoria ierarhiei Ei a mitropoliei ro-
mAne din Transilvania gi Ungaria, ci
ca si apf,r, dupl puterile mele, in
contra atacurilor din l6untru, existen{a
istorici a acestor venerabile aqez5-
minte, sub a clror pav5.zh s'a inche-
gat gi s'a desvoltat poporul tomAn,
fa s6cietate religioasi gl politica. A-
tqguti am fost gi suntem noi Romi-
nii gi azi pe cAmpul istoriografiei na-
{ionale, ci'atacuriie venind din afarh'
nu ne supirf, ca atacurile, cari ne
vin dela fiafi, sub apaienfa adeviru-
a lui. S. Clain, $incai, Petru Maior, au
anul muncit toati viea{a la cartea neamu-

-126^
rintelui Bunea pare a fi scrisd ca a-
numite lendinle, ea nu voegte atdta ca
sd punii tn'lumind negti adevdruri
din istoria bisericilor romdnesti de
peste Carpali, ci mai mult sui apa-
ren(a unor cercetdri cu totul desinte-
resate, curat Etien(fice, linteEte temelia
legalA gi existen{a istoricd a Mitropo-
liei romdne din Belgrad (Alba-Iulia).
Aceasta scriere cautd sd. nimiceascd.
ideea, cd odaid Mitropolia romdnd din
Alba-Iulia a fost o biserica nalionald,
autocefald ;i" subordinatd canbnicegte
Patriirhulii din Constantinopol,'gi
ca Romdnii de peste Carpali'ou'avitt
pi ddn;ii institu[iuni nationale, reli-
gioore,' ,o atare' recunosLute.
uChiar din titlul acestei broguri
se vede, ci autorul scoboari mitro-
polia Belgradului la simpla episcopie,
punAndu-o ceva mai pe jos decdt
unele simple episcopii, ca aceea a
Vadului,' Ceoagiului, a Silvagului.
l'i
Atacdndu-se tnsd. exisfunta canonicci
,si legala a Mitropotiei' romdne de
Alba-Iulia, se atacii"maica comunei a
ambelor mitropolii romdne de peste
Carpali (Blag gi Sibiiu); se ataci
existen{a gi legalitatea tuturor episco-
piilor romine de pe teritorul Tran-
127
-
silvaniei gi Ungariei, ca mAne poi-
mine sh vini al{ii 9i si atace legali-
tatea gi a Ungro-Vlahiei gi Moldovei.
oChiar din titlul ce autorul il de
scrierii sale, de "Vechile episcopii
romAnegtir, titlu in care Belgradul
(Alba-lulia) este pus in girul numai
al unei simple episcopii, se vede spi-
ritul gi preocupa{iunea scriitorului.
"Faptele pozitive sunt, cd au exis-
tat peste Carpa{i din cea mai depar-
tatd vechime, nu numai episcopii teri-
toriale. dar si o autoritatet. biseiceascti
superioarS iomdn4
' ^ -
.
o arhiepiscopie a
ldrii. A.rdealului
reSfir. t7
;i a pdrlilor ungu-
1) Analele Academiei romine. Seria Tom.
XXV 1902-1903 pg. 412-416.