CONTACTE ELECTRICE

Definiţie - clasificare

Contactul electric este locul de atingere a două sau mai multe elemente
de contact conductoare prin care are lor trecerea curentului electric
Locul de atingere a elementelor de contact → contact electric
Suprafaţa de atingere prin care se realizează contactul → suprafaţa
de contact
Ca element de circuit contactul este o rezistenţă electrică cu 2 valori:
în stare închisă rezistenţa contactului trebuie să fie foarte mică (mΩ)
în stare deschisă rezistenţa trebuie să fie foarte mare (MΩ).
Pentru cazul particular al echipamentelor de comutaţie, contactele
electrice sunt piesele cele mai solicitate ale echipamentului,
Suportă încălzirea din timpul funcţionării
Suportă uzura prin ciocnire sau frecare
Suportă acţiunea arcului electric (în special cel care se produce la
deschiderea circuitului)

2
 CONTACT ELECTRIC
FIXE (staționare) MOBILE
piesele conductoarelor care se piesele conductoarelor care se ating se afla în mişcare
ating sunt în repaus una faţă cealaltă
Nedemontabile Demontabile De
Alunecătoare (glisante)
(nu există (calitatea întrerupere
interfață fizică contactului permit deplasarea unei piese de contact faţă permit
între piesele de este controlată de cealaltă fără a întrerupe circuitul deschiderea
contact) prin presiunea pieselor de
pe suprafața contact,
întrerupând sau
de contact)
restabilind
circuitul
asamblare
mecanică
se utilizează la
folosind diferite
asamblate prin întreruptoare,
organe de Perie colectoare Cursor Troleu
sudare sau lipire contactoare,
asamblare:
relee etc
cleme, șuruburi,
buloane, etc.
- regim de lucru ușor folosite în folosite în folosite în se deosebesc
curent < 1 A, tensiune < 250 V construcția construcția tracțiunea prin putere de
- regim de lucru mediu colectoarelor potențiometrelor electrică, rupere, curent,
curent > 1 A, tensiune < 1000 V maşinilor reostatelor, etc. etc. tensiune, etc.
- regim de lucru greu electrice
curent > 1 kA, tensiune > 1000 V
3
La toate tipurile de contacte

piesele care vin în atingere sunt apăsate cu o forţă

- la contactele fixe forța se aplică cu ajutorul şuruburilor, niturilor, etc.
- la contactele alunecătoare forța se aplică cu ajutorul arcurilor

După aspectul geometric al suprafeţelor de atingere se deosebesc:

(a) contacte punctiforme,

între doua sfere, între
sferă şi plan, între cilindri
încrucişaţi etc.
(b) contacte liniare,
drepte sau curbe, (între
cilindri şi plan, muchie de
prismă şi plan etc.)
(c) contacte de suprafaţa,
plane sau curbe

4
Clasificarea contactelor după modul deplasării pieselor de contact
care fac legătura (prezintă importanţă din punct de vedere
constructiv şi funcţional)

a) contacte frontale,
deplasarea contactului mobil în momentul atingerii cu contactul fix se
face perpendicular pe suprafaţa de contact;
b) contacte alunecătoare (glisante),
deplasarea contactului mobil, aflat permanent în atingere cu contactul
fix, se face paralel cu suprafaţa de contact;
c) contacte de rostogolire,
atingerea suprafeţelor de contact se face prin rostogolire;
d) contacte de frecare,
închiderea sau deschiderea contactelor este însoţită de fricţiunea
suprafeţelor care vin în atingere;
e) contacte cu frecare şi rostogolire

5
Contacte fixe demontabile
contact amovibil
realizat cu bulon,
şaibă şi piuliţă
Suprafata
de contact

Dacă forţa de strângere scade

apar încălziri locale

6
Înnădiri
Numărul de buloane depinde de dimensiunile barei

Asamblare demontabilă cu eclisă

Derivaţie

7
Contactele fixe pentru conductoare se realizează cu
ajutorul şuruburilor, care blochează conductorul în
locaşurile corespunzătoare, după una din variantele
constructive prezentate

8
contact fix folosit la siguranţele fuzibile de înaltă tensiune

Realizarea contactului electric

de rezistenţă mică se face între
piesele 1 şi 2 din cupru argintat

Realizarea forţei de apăsare

în contact se obţine cu
resortul 3 din oţel de arc

9
siguranţă fuzibilă cu mare putere de rupere (MPR)
PIESA DE CONTACT
Corpul siguranţei, care are la
capete contactele mobile

PIESA DE CONTACT Piesa de contact

elastică
Izolatoare
suport Piese de contact
din elastice (din oţel de
material arc argintate)
compozit sunt montate pe
izolatoare suport din
material compozit

10
ansamblul a trei siguranţe fuzibile tip MPR pentru
funcţionare în exterior

11
nituire sudare electrica placare

contacte fixe nedemontabile

obţinute prin nituire sudare sau placare

12
legătură flexibilă
curentul trece de la
elementul fix 1 la
elementul mobil 2, prin
legătura flexibilă 3.

Legăturile flexibile se
folosesc la executarea
compensatorilor de
dilatare ai barelor

13
Contact alunecător
-transmiterea curentului de
la un element la celălalt se
face prin legături
alunecătoare,
-curentul din coloanele
fixe 2 trece în tija mobilă
de contact în formă de
cuţit 1, prin contactele
deget 3.
Contactele deget sunt
presate de tija 1 şi de
coloanele 2, cu ajutorul
resorturilor 4.

Numărul de contacte deget depinde de

intensitatea curentului. Acest contact nu
are nici o legătură flexibilă şi de aceea
prezintă o siguranţă mare
14
Contacte deget
se folosesc în construcţia separatoarelor de înaltă tensiune, la
întreruptoarele cu ulei

15
cuţitul 1 al separatorului intră între două rânduri de degete 2 care sunt presate
de cuţit cu ajutorul resoartelor 7 şi 4. De fiecare deget se prinde prin nituri sau
prin şuruburi legătura flexibilă 3 formată dintr-un pachet de lame de cupru.
Legătura flexibilă uneşte degetul 2 cu partea conductoare fixă 6. Datorită
legăturii rigide dintre degetul 2, lamele 3 şi resortul 7, contactul deget nu poate
să se aşeze liber cu toată suprafaţa sa pe suprafaţa cuţitului.
La contactul din figura b acest neajuns este înlăturat prin faptul că resortul 7 nu
are legătură rigidă cu degetul 2 şi presează pe deget prin intermediul piesei
emisferice 5, dând astfel posibilitatea degetului să se aşeze liber pe cuţitul 1.
Degetul se îmbină prin nituire cu legătura flexibilă 3 şi cu brida 8, care are un
cârlig şi două aripi. Brida limitează deplasarea degetului în sus şi lateral dar nu-1
împiedică să se aşeze liber pe cuţit

16
Contacte tip deget dispuse liniar

17
Contacte tip deget dispuse liniar

18
Contacte tip tulipă (rozetă)
compuse dintr-o serie de segmente
conductoare de tip deget 1, cu profil
trapezoidal, lamelar, sau în forma literei Z,
aşezate pe periferia unui cerc şi ţinute apăsat
prin intermediul unor resoarte 5.
Fiecare deget de contact este prevăzut în zona
inferioară cu o inserţie de wolfram 2 pentru
preluarea arcului electric, în mod similar, tija 4
este prevăzută cu un vârf de wolfram 3.
În poziţia închis, reprezentată punctat,
contactul se realizează între piese de cupru
argintat dur, cu un strat de 10÷20 µm

19
Contact tulipă (rozetă) – variantă de realizare
cu degete cu profil trapezoidal
de la inelul fix 4, curentul trece la tija
rotundă 3 prin degetele 1. Fiecare din
aceste degete este legat de contactul fix 6
prin piesele 5 şi este presat de elementele 3
si 4 cu ajutorul resortului 2.
Degetele 1 se execută din cupru profilat, special
laminat şi nu cer multă prelucrare. Contactele
rozetă au o rezistenţă electrică de trecere mai
mică decât rezistenţa contactelor frontale şi
prezintă o siguranţă de funcţionare mai mare. Ele
se folosesc în mare măsură la aparatele de
întrerupere de înaltă tensiune drept contacte
principale şi drept contacte de stingere a arcului.
Dezavantajul principal al contactelor alunecătoare
este coeficientul mare de frecare al acestor
contacte, ceea ce duce la dispozitive de acţionare
mai grele.

20
Contact tulipă (rozetă)
- detaliu pentru rozetă cu degete cu profil Z

se compun din mai multe segmente, care

formează împreună rozeta şi dintr-o piesă
de contact în formă de tijă cilindrică, spre
care sînt presate segmentele prin resorturi.
De obicei tija este contactul mobil, iar
segmentele formează contactul fix
1 —corp conductor al contactului tulipă ; 2—
resort; 3—plăcuţă izolantă ; 4—contact fix şi
5—contact mobil (tija)

21
 Contact de arc mobil de tip tulipa

Contact de arc fix (tija)

Contact permanent fix

Variante constructive pentru contacte tip tulipă

22
 Contacte de arc

Două tipuri constructive de

contacte pentru întreruptoare
(CB) cu aer comprimat
CB-închis

(Fig din stânga) – întreruptor cu

aer comprimat Dell-Alsthom.
Contactul tulipă (degete din cupru
placat cu argint) este contactul
fix.
Două dintre degetele tulipei
îndeplinesc funcția de contacte
de arc și sunt realizate din
apare arc electric la

tungsten.
poziția în care

Piesa mobilă de contact este tija

deschidere

din cupru placat cu argint cu

partea superioară realizatădin
tungsten
Cele trei imagini din fiecare figură
redau poziții succesive ale
contactului pe durata deschiderii
sale
(Fig din dreapta) – întreruptor cu
CB-deschis

aer comprimat ABB din seria HPL

Atât piesa de contact mobilă cât
și cea fixă sunt masive având un
profil special proiectat pentru
asigurarea performanțelor
întreruptorului.
23
 Întreruptor cu SF6
poziția în care
CB-deschis apare arc electric la CB-închis
deschidere
24