CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.

XIX

ISTORIA ARTEI ȘI A DESINULUI

CONTEMPORAN
A

Elaborat: conf. univ., dr. Cazac Viorica

1
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

CURSUL 2

ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.XIX

2
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

CUPRINSUL
2.1 Arta academică franceză 1800-1900
2.2. Arta indigenilor din America de Nord 1800-1900
2.3. Orientalismul 1819-1896
2.4. Arta Japoneză1811-1891
2.5. Arta Prerafaelită 1848-1900
2.6. Realismul 1830-1872
2.7. Estetismul 1860-1900
2.8.Epoca Impresionismului 1861-1894
2.9.Postimpresionismul 1872-1912
2.10 Simbolismul și sintetismul 1885-1910
2.11Primitivismul 1890
2.12.Art Nouveau 1890-1915
2.13.Secesionismul 1892-1915

3
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX
BIBLIOGRAFIE
1. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012
2. E. H. Gombrich. Istoria Artei. Editura Art. 2012, 688pag.
3. Stephen Farthing. Istoria artei de la pictura rupestra la arta urbana.
Editura RAO, 2011, 576 pag.
4. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.1-3. Editura Saeculum.
5. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.4-5. Editura Saeculum.
6. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.6-8. Editura Saeculum.
7. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.9-10. Editura Saeculum
8. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.11 Editura Saeculum.
9. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.12-13. Editura Saeculum.
10. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012

4
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

2.1. Arta academică franceză 1800-1900

În 1816 Academia Regală de Pictură și Sculptură din s-au unit

cu alte 2 instituții similare și au creat Academia de Arte
Frumoase (Academie des Beaux-Arts), care a devenit cea mai
ilustră instituție de artă din Paris, devenind un model pentru
celelalte de acest tip.
Timp de două secole, arta europeană avea să fie dirijată de
academii-instituții care încurajau, evaluau și reprezentau artele.
Apărute in Italia în sec XV academiile de artă înfloriseră în
toată Europa, înlocuind sistemele de ucenicie a ghildelor
medievale.

5
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Academiile aveau drept scop ridicarea artiștilor deasupra

meșteșugarilor, care erau considerați simpli muncitori, și
puneau accent pe factorul intelectual în actul artistic.

 William Bourguereau;
 Jean-Leon Gerome;
 Alexandre Cabanel;
 Thomas Couture.

Ei îmbunai cu succes teoriile neoclasicizmului conform

căreia artiștii trebuiau urmeze lecția artiștilor din Antichitate în
ceea ce privește forma și compoziția- nu să-i reproducă pe
aceștia și să sintetizeze viziunea lor în lucrările noi și teoria
romantismului ce afirma că arta trebuie să fie subiectivă,
individuală, imaginativă și să exprime emoțiile artistului.

6
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Alexandre Cabanel, Fedra, 1880, Muzeul Fabre, Montpellier, Franța

7
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Și Gerome s-a inspirat din mitologia greacă

pentru tabloul său, Pygmalion și Galateea, care
reprezintă scena în care Galateea prinde viață cu
ajutorul zeiței Venus, îndeplinind dorința lui
Pygmalion de a avea o soție la fel de frumoasă ca și
sculptura sa. Compoziția este dramatică și plină de
emoție, iar personajul principal este realizat în
spiritul respectului neoclasicilor pentru sculptura
antică.

8
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Pygmalion și Galateea, Jean –Leon Gerome, 1890, Muzeul Metropolitan de Artă, New York, SUA
9
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Industrializarea și revoluțiile europene de la 1848 au

produs mari schimbări sociale, iar artiștii au început să
pună la îndoială autoritatea artei academice. Printre primii
rebeli s-au numărat realiștii francezi și prerafaeliții
britanici. Protestând că lustrul și detaliile picturilor
academice reprezentau o abordare mecanică, nesinceră, ei
organizau expoziții alternative, neoficiale în care își
expuneau operele neconvenționale.
Mai târziu impresioniștii au respins principiile artei
academice, afirmând că toate subiectele au statul legal și că
adevărata artă trebuie să fie reprezentarea corectă a
luminii

10
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
11
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Nașterea lui Venus, 1484, Sandro Botticelli

12
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
13
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
14
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Picioarele lui Venus

Poza lui Venus amintește
asimetria lui Botticelli. Însă
spre deosebire, această Venus
nu are atitudinea pudică, în
care mâinile ascund zona
pubiană și sânii. Ea emană
mult mai mult erotism, iar
artistul redă cu măiestrie
formele unei femei frumoase.
Pensulația fină și strălucitoare
era admirată de susținătorii
academismului, artistul
devenind cunoscut pentru
capacitatea sa de a reproduce
carnația cu mare exactitate.
Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
15
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Chipul și brațele lui Venus

Deloc intimidată de goliciunea

ei Venus ridică brațele într-un gest
languros, privindu-și cu modestie
frumusețea. Când Bouguereau a
creat acest tablou, Ingres era
considerat cel mai desăvârșit
pictor de nuduri; postura aleasă
de Bouguereau amintește de
Venus Anadyomene a lui Ingres

Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
16
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Venus Adadyomene, Ingres, 1848, Muzeul Orsay, Paris, Franța

17
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Amorași pe cer

Micii amorași grăsuți care o

admiră pe zeiță amintesc de cei
din Madona Sixtină a lui Rafael
(1512-1514). Ca în majoritatea
lucrărilor lui Bouguereau, fundalul
este pictat sumar, pentru ca tema
centrală să iasă mai bine în
evidență

Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
18
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Modona Sixtina, Rafael, 1512-1514, Muzeul Drezde, Germania

19
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Nimfe și zefiri

În mitologia romană,
zefirii, simboluri ale
pasiunii spirituale, au
împins-o pe Venus într-o
scoică din ocean, până la
Paphos, în Cipru. Pentru a
aminti de Venus a lui
Botticelli, Bouguereau
pictează foarte naturalist
zefirii și nimfele-ființe
mitice, reprezentate în
ipostaze pământești
credibile.
Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
20
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Amorași pe delfin

Pictorul înfățișează doi

amorași calare pe un delfin,
simbolul tradițional al
protecției. Academiștii
francezi includeau în
tablourile lor amorași
reprezentați aproape
întotdeauna sub forma
unor băieței cu aripi, în
semn de respect pentru
arta renascentistă italiană.
Amorașii și delfinii sunt
prezenți în mai multe
sculpturi renascentiste.
Nașterea lui Venus, 1879, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța
21
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Dragostea ia zbor, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța

22
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Mielul nou născut, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța

23
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Fecioara cu îngerii, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța

24
 CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Fecioara, pruncul Iisus, William Bouguereau, Muzeul Orsay, Paris, Franța

25