Ce se poate afla dincolo de ochii curioși ai credincioșilor? O monografie ...

Vă rog să ne vorbiți despre momentul construirii acestei biserici, precum și despre

cele două bisericuțe de lemn care s-au aflat în vechime pe aproximativ acest loc.

Biserica există de un secol și jumătate, după cum consemnează o inscripție din pridvor,
aflată deasupra intrării în pronaos, ea fiind zidită între anii 1853-1858. Actuala biserică a
fost zidită din cărămidă și piatră pe locul unei bisericuțe din lemn, existentă aici înainte
de anul 1730, bisericuță care avea Hramul “Sfinții Voievozi”, sărbătoriți la 8 noiembrie.
De asemenea, în urma lucrărilor de consolidare a actualei biserici, s-au descoperit
rămășițele unui edificiu și mai vechi decât bisericuța de lemn datat ca aparținând primei
jumătăți a veacului al XVII-lea. Prin urmare, aproximativ pe locul bisericii actuale, ar fi
existat încă două bisericuțe din lemn, una din prima jumătatea a secolului al XVII-lea și
alta din prima jumătate a secolului al XVIII-lea( 1730), care a funcționat aici până în
1852, când a început zidirea actualei biserici.

Trecutul acestei biserici este legat de breasla calicilor, o parte din ei venind să se
închine aici...

Da, Biserica Prapa Doamna a fost ocrotitoarea calicilor ieșeni. În vremurile de dinainte
de 1900 era un număr foarte mare de calici atât din cauza deselor năvăliri ale dușmanilor
țării și a bătăliilor purtate, precum și deoarece pedepsele autorităților se lăsau cu
schilodiri ale oamenilor, acestora din urmă nemairămânându-le altceva decât să trăiască
din pomeni.

Despre pictura murală a bisericii...

Biserica noastră este relativ veche, însă pictura e relativ nouă. Pictura murală este
determinată de dimensiunea relativ mică a bisericii, numărul scenelor e mai redus, dar în
esență scenele sunt aceleași. Biserica este zugrăvită în întregime, s-a optat pentru tablouri
și scene biblice de amploare, în care figurațiile să fie reprezentate în mărimi naturale, mai
ales fiind vorba de scene precum Sfânta Treime, Adormirea Maicii Domnului sau
Întâmpinarea Domnului. De asemenea, sunt prezenți sfinți mucenici ( Gheorghe,
Dimitrie- care sunt mai populari,) sfinți cuvioși ( Sfânta Parascheva) după cum avem și
sfinți români care au fost canonizați începând cu anul 1955.

O descrierea a scenelor mari... Întotdeauna în stânga este Învierea, în dreapta este

Nașterea și în centru, sus, pe boltă se află Iisus Hristos Pantocrator. În orice biserică
există așa numita Erminie a picturii bizantin, este și o carte numită astfel care aparține
lui Dionisie din Furna și în care vedem că în orice biserică se pictează după o anumită
rânduială. La Sfântul Altar sunt ierarhii care au alcătuit Sfânta Liturghie- Vasile, Grigore,
Ioan Gură de Aur. În naos sunt scenele Nașterea, Învierea, Iisus Pantocrator. Apoi
sunt o serie de mucenici pe de o parte și pe alta a bisericii Când e o biserică mare, cum e
Catedrala, permite mult mai multe scene, când este una mai mică, precum cea de față,
numărul scenelor este mai redus. Însă, în esență, scenele reprezentative sunt aceleași.

Catapeteasma

Având în vedere perioada din care datează, din veacul al 19 lea, catapeteasma e în stilul
Eustatie Altini, neorenascentist. În ceea ce privește sfinții reprezentați pe ea, sunt clasici(
icoanele împărătești, Mântuitorul, Maica Domnului, în dreapta hramul bisericii Sfânta
Cuvioasa Parascheva, în stânga Sfântul ierarh Nicolae. Deasupra, în centru, Cina cea de
taină, de o parte și de alta sfinții apostoli, iar sunt sunt proorocii.

Despre cimitirul parohial care a existat în jurul bisericii

Ca orice biserică, din cele mai vechi, și aceasta a avut cimitir în jurul ei. După cum se
știe, Cuza a emis legea cimitirelor în 1864, care prevedea ca orice cimitir să se facă în
afara comunității, la cel puțin 200 m de sat. Se interzice înmormântarea oamenilor în
biserică sau în jurul ei. Când am făcut lucrări de consolidare la biserică, dar și când s-a
făcut extinderea BCU, s-au descoperit foarte multe oseminte, confirmându-se astfel faptul
că aici a funcționat un cimitir. Avem mormântul ctitorului marcat cu o piatră mare,
inscripționată, iar restul osemintelor le-am înmormântat în jurul bisericii. Nu se știe cam
câți oameni au fost înmormântați aici, cert este că a fost pe aceste locuri a fost un cimitir.

Monumentul funerar al familiei Buzdugan

În spațiul din jurul bisericii, se află, pe lângă mormântul ctitorului, un al doilea

monument funerar, al familiei Buzdugan, constând din postament, placa funerară, o cupă
și o statuie reprezentând un înger care ține în mâna dreaptă o făclie, toate din marmură.

Despre legătura dintre Sfânta Parascheva și tânărul bogat din Evanghelie

Da, în antiteză. Sfânta Parascheva a avut o viață destul de scurtă, după unii 25, după alții
27 de ani. Făceam această paralelă întrucât tânărul bogat părea preocupat de întrebarea ce
să facă pentru a dobândi viața veșnică și, deși a aflat răspunsul, nu l-a urmat. Sfânta
Parascheva, mergând la biserică și auzind un cuvânt similar, L-a și urmat pe Hristos. Cu
toate acestea, până la urmă tânărul bogat s-a schimbat, și-a schimbat atitudinea.

Despre reprezentările sfintei în icoane

Sunt foarte multe, întrucât Sf. Parascheva e o sfântă destul de veche, de la începutul
veacului al XI-lea, de aproape un mileniu. Pe de altă parte, având în vedere că e o sfântă
care leagă țările ortodoxe( ea s-a născut aproape de Constantinopol, moaștele ei au stat o
vreme în Bulgaria, au fost mai târziu în Serbia, au ajuns din no la Constantinopol, după
care au fost oferite Moldovei, domnitorului Vasile Lupu), peste tot pe unde a fost ea a
fost reprezentată. La Catedrala Mitropolitană, unde se află baldachinul cu moaștele, sunt
câteva reprezentări ale Sfintei Parascheva. Chiar eu am scris, o să apară foarte curând
despre Sf Parascheva în evlavia și în istoria noastră. Am arătat că au și sârbii icoane
foarte vechi, foarte frumoase, și bulgarii, avem și noi. În icoane apare cu crucea în mână
ca semn al credinței ei foarte puternice. La Catedrala Arhiepiscopală din Roman, care,
potrivit celor mai mulți istorici, datează de la începutul veacului al XV-lea( de la 1408),
și care are hramul Sf. Cuvioasa Parascheva, cu mult timp înainte ca ea să fie adusă, în
1641, în Moldova se află Sf. Parascheva pe tron, ca împărăteasă.

Pentru final
Dintotdeauna am avut curiozitatea de a ști ce se află dincolo de altar, dincolo de ceea ce
vedem la slujbă, dar nu mi-am imaginat niciodată că acolo s-ar afla o carte care urma să
fie a mea.

Despre viața Sfintei Parascheva

Sfânta Parascheva s-a născut și a trăit la începutul veacului al 11-lea, așadar acum
aproape un mileniu, în localitatea Epivata, nu departe de Constantinopol ( în Turcia de
astăzi). Deoarece s-a mutat la cele veșnice la o vârstă foarte tânără se cunosc doar câteva
elemente aproximative despre ea, fiind mult mai cunoscută după ce a adormit decât în
timpul vieții. Provenea dintr-o familie de neam bun și de buni creștini, a mai avut un
frate, Eftimie, care a ajuns episcop. Primul moment mai însemnat din viața ei a fost
consemnat la vârsta de 10 ani când, mergând la biserică, a înțeles cuvintele Evangheliei
ca pe o chemare către monahism. În urma acestei întâmplări și-a schimbat hainele sale
bune cu cele ale săracilor și, la sfatul unor călugări din Constantinopol, s-a așezat, pentru
5 ani, în Heracleea Pontului. Apoi a mers în Țara Sfântă, intrând într-o mănăstire de
călugăriţe, în pustiul Iordanului, unde s-a nevoit în post şi rugăciune. Înainte de a muri a
mers în localitatea de naștere, fără însă a spune cine este, astfel că a avut parte de o
înmormântare obișnuită. Abia după înmormântarea unui marinar lângă osemintele ei s-a
descoperit că e sfântă, ea arătându-i-se în vis în chip de împărăteasă unui participant la
înmormântare, căruia i-a spus să-i mute oasele de acolo.