Sunteți pe pagina 1din 14

Poezii pentru copii: versuri frumoase și haioase dedicate juniorilor!

Poeziile pentru copii, la fel ca și cărțile cu povești, au rolul de a-i ajuta pe cei mici să cunoască
tainele lumii. Prin cuvânt și joc aceștia învață să facă diferența între bine și rău, dar deprind și
multe informații despre mediul înconjurător. De exemplu, pentru fiecare anotimp în parte există
câte o poezie. Nici animalele, atât de iubite de copii, nu au cum să lipsească din versurile create
special pentru ei. Cu cât sunt mai micuți, cu atât poeziile ar trebui să fie mai scurte, spun
specialiștii în educație. Acestea ar trebui să cuprindă cuvinte simple și rime clare, pentru a-i ajuta
pe juniori să memoreze mai ușor versurile.  
Poeziile joacă un rol important în dezvoltarea  cognitivă și emoțională a copiilor. Acestea
stimulează  concentrarea și memoria, dar, în același timp, îi ajută pe cei mici să-și antreneze
simțurile și să-și dezvolte limbajul. Versurile create special pentru juniori au o rimă clară, iar
ritmul îi ajută să facă pauze de respirație. Textele, de cele mai multe ori sunt amuzante, cu scopul
de a-i atrage pe cei mici. Pentru o mai bună memorare, în funcție de vârstă, consilierii
educaționali recomandă însoțirea poeziei cu ilustrații si alegerea unor versuri hazlii. Cărțile de
colorat pentru copii, reprezintă, de asemenea, o  metodă bună pentru dezvoltarea creativității, dar
și a motricității fine a preșcolarilor. 
1.1 Poezii scurte pentru copiii de grădiniță
În cadrul serbărilor de la gradiniță copiii spun primele poezii și învață să își gestioneze
emoțiile. La doi ani, cei mici pot recita cam o strofă (patru versuri). La trei ani ar trebui să aibă
capacitatea de a reține opt versuri, iar la cinci ani pot memora chiar și patru strofe. În cazul în
care vrei ca fetița sau băiețelul tău să recite poezii, alege ceva  potrivit pentru vârsta fiecăruia.
Nu-i grăbi, pentru că vor avea suficient timp să învețe la școală din cărți și manuale auxiliare.
Apa rece de Mihai O fetiță cu fundiță Gospodina de Otilia
Negulescu O fetiță cu fundiță Cazimir 
Cu săpun mă spăl Se ducea la grădiniță O furnică duce-n spate
Și cu apă rece, Și mămica o-nteba Un grăunte jumătate.
Peste fata toată, Un’ te duci fetița mea -Încotro fugi surioară?
Mult clăbuc îmi trece. Eu mă duc la grădiniță -Ia, mă duc şi eu la moară.
Și ce dacă somnul Să mă fac o doctoriță Şi-s grăbită, şi-s grăbită,
Nu vrea ca să plece? Dar tăticu-i supărat Că mi-i casa ne-ngrijită
Eu dacă mă spăl, Că nu are un băiat Şi mi-s rufele la soar
Sunt vioi cat zece. Să îl ducă pe șantier Şi copiii-mi cer mâncare.
Să îl facă inginer. Că la noi în muşuroi
Nu e timp pentru zăbavă 
Că de n-am fi de ispravă
Ar fi vai şi-amar de noi.
Cine bea lăpticul? Furnica acrobată Prietenul de Grigore Vieru
Am o cană cu lăptic O furnică acrobată Un prieten – ştiţi voi oare? – E
Pentru cel mai mic pitic. S-a urcat pe-o ciocolată comoara cea mai mare!
Cum piticul nu-i acasă, Şi cum casă nu avea, Omul fără de prieteni 
Am să las cana pe masă. Şi-a făcut castel în ea! E ca bradul fără cetini.
– Cine bea acum lăpticul? Ca ogorul fără apă, Ca o mână
fără alta.
Căţeluşul sau pisicul?
Un prieten, ia aminte,
– Ba mai bine-l bea fetiţa,
Nu se cumpără, nici vinde!
C-a deschis deja guriţa!

Sursa foto: faceboook.com/cartea cu jucarii


1.2 Poezii haioase pentru copii
Există în literatura pentru copii numeroase poezii hazlii, extrem de atrăgătore pentru cei mici și
ușor de reținut. Iată câteva exemple:
Melcul supărat Motoşel şi Botoşel de Ana Un pitic, atât de mic
Vine melcul supărat, Blandiana (fragment) Un pitic, atât de mic
O furnică l-a pişcat, Motoşel şi Botoşel Făcea baie într-un ibric
Şi cum vine, pâş, pâş, pâş, Erau doi pisoi la fel. Pe săpun a lunecat
Întâlneşte-un cărăbuş. Nu-i recunoşteai decât Și piticul s-a înecat
Melcul strigă-n gura mare: Dup-o dungă de la gât, Va, vai, ce păcat!
-Nu te mai prăji la soare, Iar alteori, mai degrabă, Că piticul sa-necat 
Du-te-ncolo, nu-mi sta-n drum, Dup-o pată de la labă.
Că te iau în coarne-acum.            Botoşel avea în plus
Pata jos şi dunga sus.
Când voia să se prezinte,
Scotea laba înainte,
Iar când ieşea la raport,
Dădea laba paşaport.
Numai când făceau vreun rău
Era leit frate-său.
Cățeluș cu părul creț
Cățeluș cu părul creț
Fură rața din coteț,
Și se jură că n-o fură
Dar l-am prins cu rața-n gură,
La Primar pe bătătură.
Pân’ să-l duc la judecată,
Mi-a mâncat și rața toată

2. Poezii pentru copii dedicate anotimpurilor


Poeziile reprezintă cel mai bun “joc” prin care cei mici învață anotimpurile și caracteristicele lor.
Acesta este și motivul pentru care fiecare sezon este “întâmpinat” cu versuri de către preșcolari.
2.1 Poezii de primăvară pentru copii
Primăvara este anotimpul căruia îi sunt dedicate cele mai multe poezii, deoarece întreaga natură
se trezește la viață, iar odată cu ea și bucuria copiilor, care încep să petreacă mai mult timp afară,
la joacă.
Cântec de primăvară de Şt. Primăvara de Elena Dragoş Primăvara de George
O. Iosif Primăvara a venit Topârceanu (fragment)
Înfloresc grădinile, Cu alai de flori albastre După-atâta frig şi ceaţă
Ceru-i ca oglinda; Şi cu cerul însorit, Iar s-arată soarele.
Prin livezi albinele Pe meleagurile noastre. De-acum nu ne mai îngheaţă
Şi-au pornit colinda… Hai, copile, în câmpii Nasul şi picioarele!
Cântă ciocârliile Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,
Să fugim să prindem fluturi,
Imn de veselie Timpul cald s-apropie.
Galbenelor păpădii
Fluturii cu miile Primăvara asta totuşi
Pălăria să le-o scuturi.
Joacă pe câmpie. Nu-i decât o copie.
Joacă fete şi băieţi
Hora-n bătătură
Ah, de ce n-am zece vieţi
Să te cânt, Natură!
2.2 Poezii de vară pentru copii
Vara este unul dintre cele mai iubite anotimpuri, iar versurile despre acest sezon nu puteau lipsi
din poeziile dedicate celor mici.

Vara de Aurora Luchian Vara de Duiliu Zamfirescu Dragi mi-s verile, ce dragi de
(fragment) Cu firea ei cea arzătoare Aurora Luchian
De niciunde, fără veste Sosit-a vara înapoi. Vine vara pe cărare,
Veni vara ca-n poveste  Toți pomii sunt în sărbătoare, Pe umeri cu șal din soare,
Cu flori multe în panere În tei stă floare lângă floare… Și păr lung, din ploi răzlețe,
Fructe dulci ca și o miere, E dulce vara pe la noi! Strai din grâne, falduri crețe,
Spice aurite-n soare Când dimineața se ivește Flori mărunte, ca pieptar,
Și cu ploi răcoritoare Din al văzduhurilor fund, Căutând adânc, umbrar.
Cum pășește delicat Tot câmpul parcă întinerește Prin mesteacăni se afundă,
Zici că-i fiică de-mpărat! Iar, deșteptată de pe prund, Căci căldura o abundă.
Dând din genele de iarbă, Cireada satului pornește… E lipsită de putere,
Cu finețe, fără grabă, În urma ei un roi de grauri, Umbra îi dă mângaiere,
Ea presară peste lume Ca niște valuri cenușii, Și găsind un ciot uscat,
Zile lungi și zile bune. S-amestecă prin bălării. Delicat, s-a așezat.
S-așază-n coarne pe la tauri, Cu botul de zmeurică,
Fac fel de fel de nebunii. Dolofanul Ursulică,
Până ce-n zarea depărtată Plescăind că mult îi place,
Spre lacul trist se pun pe O îmbie: – Vino-ncoace,
drum. Uite, ție îți dau fragi,
Și cum se duc, – acum ș-acum Dragi mi-s verile, ce dragi!
Se mai zăresc încă o dată, Un broscoi umflat în pântec,
Ca rămășița unui fum. Incropi voios, un cantec,
Și formandu-se cântase…
Pe vară o fermecase,
Mi-a rămas, și va ramane,
Să coacă fructe și grâne.
2.3 Poezii de toamnă pentru copii
Toamna este  cel mai darnic anotimp, așa că numeroase poezii îi sunt dedicate. 
Toamna Rapsodii de toamnă de
A venit toamna cețoasă George Topârceanu
Frunzele au ruginit, (fragment)
A trecut întâi o boare
Vremea este răcoroasă,
Pe deasupra viilor,
Florile s-au veștejit
Ploi mărunte-ncep să cadă Şi-a furat de prin ponoare
Dealurile sunt pustii, Puful păpădiilor.
Cu acorduri lungi de liră
S-au sfârșit de prin ogradă
I-au răspuns fâneţele.
Jocurile de copii. 
Toate florile şoptiră,
Întorcându-şi feţele.
2.4 Poezii de iarnă pentru copii
Iarna este anotimpul poveștilor și al cadourilor, iar în semn de recunoștință, numeroase poezii și
cântece îi sunt dedicate.
Iarna pe uliţă de George Fulgul de zăpadă
Coşbuc (fragment) Primul fulg de nea, ușor
A-nceput de ieri să cadă Mi s-a pus pe obrăjor
Câte-un fulg, acum a stat, – Buna ziua, mi-a șoptit
Norii s-au mai răzbunat Și pe urmă…s-a topit
Spre apus, dar stau Eu pe loc am întrebat
grămadă  – Mamă, ce s-a întâmplat?
Peste sat. Mama mi-a răspuns din
Nu e soare, dar e bine, prag
Şi pe râu e numai fum. Cred că s-a topit de drag
Vântu-i liniştit acum,
dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,
de pe coastă vin ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând-nevrând.
Bineînțeles că din versurile dedicate iernii nu pot lipsi poeziile de Crăciun pentru copii:

Așadar, poeziile sunt o punte de legătură între inocența celor mici și lumea complicată a
oamenilor mari. Atunci când privești un copil care se joacă, sigur o să îl auzi, de multe ori,
fredonând versuri cu veselie.
sursă foto: shutterstock.com, pinterest.com, faceboook.com/cartea cu jucarii
 3. Întrebări și răspunsuri frecvente despre poeziile pentru copii
1.  Ce poezii pentru copiii de trei ani cu Moș Crăciun se pot învăța ușor?
Poeziile scurte, cu rimă clară și un mesaj frumos, care să îi stârnească interesul. Poți să alegi doar
una sau două strofe dacă poemul este prea lung.
2. Ce poezii sunt recomandate pentru copiii mici?
Dacă ai un copil de doi ani e bine să alegi poezii scurte, formate din patru versuri, astfel încât cel
mic să le memoreze ușor. De la vârsta de trei ani sunt recomandate poeziile de două strofe. 
3. Care sunt cele mai frumoase poezii pentru copii despre mama?
Toate poeziile despre mama sunt frumoase și există numeroase carți de unde îi poți citi juniorului
tău. Iată câteva exemple: Mi-e dor de tine, mamă  de Grigore Vieru, Mama de George Coșbuc,
Batista
Batista mea e mică
Glasul Păsărilor Iepurașul Și nasu-i mititel
Voi fi copil cuminte
Cotcodăcește găina Să am grija de el
Iepuraș mic și pufos,
S-o audă gospodina: cotcodac! De ce ești așa fricos?
cotcodac! Nu vreau să zica lumea:
Eu pe tine te iubesc Uite-l pe murdarel
Iar cocoșul pintenat Si cu drag te ocrotesc.
Strigă de sus de pe gard: Eu vreau sa zică lumea:
cucurigu! cucurigu! Uite-l pe curățel.
Nu o las pe vulpea rea
Să intre-n căsuța ta,
Merge rața către lac Eu te apăr de oricine,
Măcănind: mac! mac! Căci sunt prieten cu tine.
Iară gâsca după ea,
Strigă-ntruna: ga! ga! ga!

Cuţu
Cuţu ţine-n dinţi o plasă
Numărătoarea Brăduleț, brăduț drăguț Cu fasole şi verdeaţă
Şi cu ţelină din piaţă.
Ţi le duce şi acasă
O alună două, trei Brăduleț, brăduț drăguț, Dacă-i faci şi lui din oase
Veveriță tu nu vrei? Ninge peste tine Supe calde şi gustoase,
Ba vreau patru, cinci și șase Haide, hai în casa mea Că s-a săturat de ros
Că alunele-s gustoase. Unde-i cald și bine. Oase goale, fără os.
Îți dau șapte, opt și nouă Pom de Anul Nou te fac
Dacă-o să ne spui și nouă O, ce bucurie
Când o să ajungă-n coace Cu beteală-am să te-mbrac
Iarna cu zece cojoace. Și steluțe o mie.

Și fetițe și băieți
Bătând din mânuțe
Ne-om juca și ți-om cânta
Cântece drăguțe.
De ziua mamei Pisica

Mamă dragă, Miorlăilă, pisicuţa,


Ce-aş putea Tare-i tristă sărăcuţa. Ursuleţul
Să-ţi doresc de ziua ta? Ce-i cu ea de-o săptămână?
Bucurie, sănătate, N-are nici un ghem de lână de Ion Ţârlea
Mult noroc şi spor la toate, Să-l arunce şi să-l dea
Pace şi zile senine Dura, dura pe podea. Ursuleţul meu nu ştie
Să mă poţi creşte pe mine. Nici măcar o poezie.
Dar eu ştiu câte pofteşti,
Ţi le spun dacă doreşti.
Ursu-i tare mititel,
Învăţ eu şi pentru el.

Omul de zăpadă Tractorul lui Nicu


Nasu-i de ardei, Nicu are un tractor
Păpuşa Ochi-s de cărbune. Cu volan şi cu motor.
Mătura sub braţ Dar tractorul lui acum
de Maria Negrea Îi stă de minune. Merge-n casă, nu pe drum.

I-am pus oala-n cap


Am o casă mititică Melcul
În loc de pălărie,
Şi în ea o păpuşică. de Mircea Micu
Cât va sta în ger
Eu m-aş bucura de ea, Frig să nu-i mai fie. Se târăşte pe cărare
Dacă m-ar şi asculta.
Cu căsuţa în spinare;
Parcă-i frate-meu Floriţă
Harnică-i doar la mâncare
Când merge la grădiniţă.
Şi la joc şi la mâncare.
Încă nu ştie că-n viaţă
Se munceşte şi se-nvaţă. Căluţul
de A. Barto
Eu căluţul mi-l iubesc
Coada, coama-i netezesc
Şi-o să plec în goana mare
Să vă văd pe fiecare.
Tic-Tic Fluturaşul Gâsca
de Mircea Micu de Mircea Micu
Fluturaş din floare-n floare
Tic-tic-tic! Zbori bătînd din aripioare Ga, ga, ga, pe la coteţe,
Plânge-un ţurţure pitic Stai, opreşte-te o cilpă, Cine-mi dă întâi bineţe…?
Supărat că soarele Să mă sui pe o aripă. Gâsca albă şi cu moţ:
I-a muiat picioarele. Să mă duci departe-n zări Hai, opreşte-o dacă poţi.
Să mai văd şi alte ţări.
Iepuraşul
Evg. Cearuşin
„Iepuraş, ce faci aici?
Îl întreabă moş arici,
De ce plângi aşa de tare?”
„M-au speriat nişte fiare.
Stau acolo lângă lac
Şi tot strigă: oac, oac, oac.”

S-ar putea să vă placă și