FACULTATEA DE FARMACIE

Informatică

CALCUL TABELAR

Ing.dr. Dan-Dumitru Gărăiman

1/27
 Calcul tabelar

Cuprins

1. Chestiuni teoretice
2. Formatare celule
3. Formule
4. Grafice

2/27
 Calcul tabelar

1. Chestiuni teoretice
1.1. Definiţii
Un program de calcul tabelar este un program
specializat în prelucrarea datelor sub formă tabelară.
Prin prelucrare, în acest context, se înţelege:
- editarea, înregistrarea şi formatarea informaţiei;
- efectarea de calcule automate;
- recalcularea automată a formulelor la schimbarea
operanzilor;
- afişarea sub formă grafică a datelor.
Un program de cacul tabelar este Office Excel 2007.
1.2. Organizare
Documentul de lucru al unui utilitar de calcul tabelar
este registrul de calcul format din una sau mai multe foi de
calcul (iniţial în număr de 3).

3/27
 Calcul tabelar

1. Chestiuni teoretice
1.2. Organizare
Foile de calcul sunt organizate sub formă de tabel
astfel:
- un număr de 216 coloane identificate în mod unic printr-o
literă sau grup de litere (A, B, ... Z, AA, AB, ....., ZZ, AAA, ...
etc);
- un număr de 224 linii identificate în mod unic printr-un
număr;
- intersecţia unei coloane cu o linie se numeşte celulă
identificată în mod unic printr-un nume format din
identificatorul coloanei urmat de numărul liniei.
În fiecare celulă a foii de calcul se pot introduce
informaţii (şiruri de caractere, numere, date calendaristice,
formule de calcul).
O foaie de calcul poate conţine şi obiecte (grafice,
imagini, desene, text artistic etc).
4/27
 Calcul tabelar

1. Chestiuni teoretice
1.3. Ierarhia elementelor
O foaie de calcul poate
conţine şi obiecte:
- grafice;
- imagini;
- desene;
- text artistic.

5/27
 Calcul tabelar

1. Chestiuni teoretice
1.4. Interfaţa utilizator-aplicaţie (IUA)
Principalele elemente pentru ale IUA pentru utilitarul de
calcul tabelar Office Excel 2007 sunt:
1. Butonul Office: acces la funcţii de salvare, deschidere, creare
registru de calcul, tipărire obiecte registru, setare mediu lucru;
2. Meniul principal: conţine opţiuni ce au ataşate grupuri de
funcţii înrudite în zona cu instrumente, funcţii referitoare la
operaţii specifice ce se executa în zona de lucru;
3. Zona instrumentelor: conţine instrumentele (funcţiile) ataşate
opţiunii active din meniul principal;
4. Zona de lucru: zonă organizată sub formă de tabel în care se
editează, formatează şi calculează informaţie;
5. Bara de formule: poziţionată deasupra zonei de lucru permite
editarea formulele şi a informaţiei;
6. Caseta nume: indică numele celulei active şi permite
poziţionarea în orice celulă a foii de calcul;
7. Bare de scroll: permit vizualizarea informaţiei foii de calcul ce
nu este vizibilă la un moment dat în zona de lucru. 6/27
 Calcul tabelar

1. Chestiuni teoretice
1.4. Interfaţa utilizator-aplicaţie (IUA)

1
2

3
4

5
7/27
 Calcul tabelar

1. Chestiuni teoretice
1.5. Selectare celule
Într-o foaie de calcul extistă 3 posibilităţi de
selectare a celulelor:
- selectarea unei celule cu operaţia mouse-ului Left Click;
- selectarea unei zone de celule cu operaţia mouse-ului
Drag & Drop din celula stânga-sus până în celula dreapta-
jos;
- selectarea unei multimi de celule cu operaţii succesive
ale mouse-ului Left Click şi tasta Ctrl.
1.6. Multiplicare informaţii
Multiplicarea informaţiei dintr-o celulă (zonă celule)
selectată în prealabil se realizează cu operaţia Drag&Drop
asupra butonului poziţionat în partea din dreapta jos.
La multiplicarea unei celule ce conţine formule, în
noile celule formulele îşi indexează automat referinţele.
8/27
 Calcul tabelar

2. Formatare celule
2.1. Formatare informaţie
Formatarea informaţiei conţinută de celule
presupune:
- formatare la nivel de caracter (font, stil, culoare,
dimensiune etc.) realizată cu instrumentele din zona
Home-Font;
- formatare la nivel de paragraf (aliniere faţă de marginile
orizontale şi verticale ale celulei, identare, unificare,
desfaşurare etc.) realizată cu instrumentele din zona
Home-Alignment;
- stabilire tip şi format informaţie (numerică întreagă sau
zecimală, numărul de zecimale vizibile, text, dată, monedă
etc.) realizată cu instrumentele din zona Home-Number.

9/27
 Calcul tabelar

2. Formatare celule
2.2. Formatare contur şi fundal
Formatarea conturului celulei (zonei de celule)
presupune stabilirea tipului, grosimii şi culorii liniilor de
contur (şi/sau intercelule).
Formatarea fundalului
presupune stabilirea unei
culori sau combinaţii de
culori şi/sau un model
pentru fundal.
Formatarea contururilor şi
fundalului se realizează cu
instrumentele din caseta de
dialog Format Cells ce se
deschide cu butonul de
lansare a oricărei din zonele
Home-Font, Home-
10/27
Alignment, Home-Number.
 Calcul tabelar

2. Formatare celule
2.3. Formatare condiţionată
Formatarea condiţionată are ca efect evidenţierea
celulelor care îndeplinesc anumite condiţii dintr-un grup
de celule.
Se realizează cu ajutorul funcţiilor Home-Styles-
Conditional Formating.

11/27
 Calcul tabelar

2. Formatare celule
2.4. Validarea informaţiilor
Validarea informaţiilor presupune limitarea la
anumite valori considerate corecte în momentul editării. La
inserarea informaţiilor în celulele validate se afişează un
mesaj de intrare, iar în caz de eroare se afişează o casetă
de alertă.
Validarea se realizează
cu instrumentele din
caseta de dialog
obţinută prin activarea
funcţiei Data-Data
Tools-Data Validation.

12/27
 Calcul tabelar

2. Formatare celule
2.5. Validarea de tip listă
Validarea de tip listă presupune selectarea
informaţiilor dintr-o listă de valori considerate corecte în
momentul editării. Valorile din listă pot fi definite de
utilizator sau pot fi preluate dintr-o zonă din foaia de
calcul.

13/27
 Calcul tabelar

3. Formule
3.1. Definiţii
Formula este o expresie ce realizează calcule fiind
precedată de semnul "=".
Este formată din operanzi şi operatori, se inserează
în celule fiind evaluată automat la schimbarea valorii
operanzilor.
Operatorii sunt construcţii ce identifică operaţiile
ce se realizează, putând fi matematici (+, -, *, / ), logici (not,
and, or) sau relaţionali (<, >, =).
Operanzii pot fi construcţii sintactice ce nu se
modifică (constante) sau ce se modifică (variabile).
Constantele pot fi de tip numeric (nr. intregi sau nr.
reale), de tip text (şir de caractere între ghilimele) sau
logice (true, false).
Variabilele pot fi adrese de celule sau zone(A1, B3,
AB24, A1:C4) sau funcţii (SUM, MAX).
14/27
 Calcul tabelar

3. Formule
3.2. Exemple
= 5 + 7 ; 12
= A1 - B3 ; diferenţa dintre conţinutul celulelor
= C4 > E6 ; false sau true în funcţie de conţinutul celulelor
3.3. Funcţii
Funcţia este o formulă ce realizează calcule având o
denumire specială.
Are sintaxa =den_func(arg1, arg2, ..., argn) unde
den_func() este operatorul iar arg1, arg2, ...., argn sunt
operanzii.
O funcţie se inserează cu unul din instrumentele din
zona Formulas-Function Library.

15/27
 Calcul tabelar

3. Formule
3.4. Tipuri de funcţii
În continuare vor fi prezentate principalele tipuri de
funcţii, pentru fiecare tip prezentându-se câteva exemple.
1. Funcţii matematice
1.a. COUNTIF(sursa; criteriu) numără dintr-o zonă de
celulele numai celulele ce îndeplinesc un criteriu dat.
Ex.: =COUNTIF(A1:A10; 7) numără din zona A1:A10 ce
conţine numerele 2,3,7,5,7,6,8,9,7,10 celulele ce au
valoarea 7 returnând valoarea 3.
1.b. POWER(numărŞ putere) întoarce rezultatul numărului
ridicat la o putere.
Ex.: =POWER(A2;3) returnează valoarea 125 dacă în celula
A2 se găseşte 5.
1.c. FACT(număr) întoarce factorialul unui număr.
Ex.: =FACT(A2) returnează valoarea 120 dacă în celula A2
se găseşte 5.
16/27
 Calcul tabelar

3. Formule
3.4. Tipuri de funcţii
2. Funcţii dată/timp
2.1. DATE(an; lună; zi) creează o dată din cele 3 numere.
Ex.: =DATE(13;12;26) returneză data 26.12.2013.
2.2. DAY(data) returneză ziua din data calendaristică ca un
număr întreg cuprins între 1 şi 31.
Ex.: =DAY(26.12.2013) returnează 26.
2.3. MONTH(data) returneză luna din data calendaristică ca
un număr întreg cuprins între 1 şi 12.
Ex.: =MONTH(26.12.2013) returnează 12.
2.3. YEAR(data) returneză anul din data calendaristică ca
un număr întreg format din 4 cifre..
Ex.: =YEAR(26.12.2013) returnează 2013.
3. Funcţii logice
3.1. IF(condiţie; val_dacă_adevărat; val_dacă_fals)
evaluează condiţia şi dacă este true afişează
17/27
val_dacă_adevărat altfel afişează val_dacă_fals.
 Calcul tabelar

3. Formule
3.4. Tipuri de funcţii
Ex.: =IF(A2>B2;10;2) dacă A2=15 şi B2=14 atunci returneză
10, dacă A2=14 şi B2=15 atunci returnează 2.
4. Funcţii caracter
4.1. CONCATENATE(text1; text2; ... textn) concatenează
(lipeşte) mai multe şiruri de caractere într-un singur şir.
Ex.1: =CONCATENATE("Maria";"Elena") returneză
"MariaElena".
Ex.2: =CONCATENATE("Maria";" ";"Elena") returnează
"Maria Elena".
4.2. EXACT(text1; text2) compară două şiruri de
caractere (face distincţie între caractere mici şi mari) şi
întoarce TRUE dacă sunt identice, altfel întoarce FALSE.
Ex.1: =EXACT("Maria";"Maria") returneză TRUE.
Ex.2: =Exact("Maria";"MARIA") returnează FALSE.
4.3. LEFT(text; nr_caractere) întoarce primele nr_caractere
18/27
specificate dintr-un şir de caractere.
 Calcul tabelar

3. Formule
3.4. Tipuri de funcţii
Ex.: =LEFT("Maria";2) returnează "Ma".
4.4. RIGHT(text; nr_caractere) întoarce ultimele
nr_caractere specificate dintr-un şir de caractere.
Ex.: =RIGHT("Maria";2) returnează "ia".
5. Funcţii statistice
5.1. AVERAGE(nr1; nr2; .... nrn) întoarce media aritmetică a
unui şir de valori.
5.2. SUM(nr1; nr2; ... nrn) întoarce suma unui şir de valori.
5.3. MAX(nr1; nr2; ... nrn) întoarece maximum dintr-un şir
de valori.
5.4. MIN(nr1; nr2; ... nrn) întoarce minimum dintr-un şir de
valori.

19/27
 Calcul tabelar

4. Grafice
4.1. Definiţii
Graficul este reprezentarea virtuală a uneia sau mai
multor funcţii într-un sistem de axe de coordonate. Sursa
de date a valorilor funcţiilor pe axele de coordonate este o
zonă dintr-o foaie de calcul.
Inserarea unui grafic presupune selectarea sursei
de valori şi folosirea uneia din funcţiile Insert-Charts.

20/27
 Calcul tabelar

4. Grafice
4.2. Setări generale
Setările generale ale unui grafic se realizează cu
ajutorul instrumentelor din zona Chart Tools-Design şi
presupune:
- stabilirea tipului de grafic;
- comutarea datelor de pe axele de coordonate (comutarea
rândurilor cu coloane din zona sursă de date);
- stabilirea de aspecte predefinite;
- folosirea de stiluri predefinite;
- mutarea graficului în altă foaie de calcul.

21/27
 Calcul tabelar

4. Grafice
4.3. Tipuri de grafice
Principalele tipuri de grafice şi modalităţi de
utilizare sunt:
- tipurile coloană şi bară utilizate pentru realizarea de
comparaţii între diferite elemente pe rânduri sau coloane;
- tipurile linie şi suprafaţă utilizate pentru reprezentarea
variaţiei datelor în timp sau pentru crearea de legături între
două sau mai multe variabile numerice;
- tipurile radial şi inelar utilizate pentru reprezentarea
contribuţiei relative a mai multor valori faţă de întreg;
- tipul punctual utilizat pentru reprezentarea relaţiilor dintre
valorile numerice din mai multe serii de date sau pentru
gruparea de date numerice.

22/27
 Calcul tabelar

4. Grafice
4.4. Elementele graficului
Elementele graficului şi funcţiile de inserare/editare sunt:
- titlul Chart Tools-Layout-Labels-Chart Title;
- titlurile axelor Chart Tools-Layout-Labels-Axis Title;
- legenda Chart Tools-Layout-Labels-Legend;
- etichete funcţii (serii de date) Chart Tools-Layout-Labels-
Data Labels;
- tabelul date Chart Tools-Layout-Labels-Data Table;
- axele verticale şi orizontale Chart Tools-Layout-Axes-
Axes;
- linii de ghidaj Chart Tools-Layout-Axes-Gridlines;
- fundal Chart Tools-Layout-Background-Plot Area;
- serii de date (funcţii).

23/27
 Calcul tabelar

4. Grafice
4.5. Formatare elemente
Formatarea unui element presupune selectare şi
utilizarea funcţiilor din zona Chart Tools-Format sau din
meniul contextual Right-Click ataşat mouse-ului.

În funcţie de element se pot stabili:

- caracteristici bordură;
- caracteristici fundal;
- efecte speciale;
- formatări de text.
La nivel de grafic se pot stabili:
- dimensiuni obiect;
- aranjări şi alinieri obiect. 24/27
 Calcul tabelar

4. Grafice
4.6. Histograma
Histograma reprezintă variaţia frecvenţei de apariţie
a unui set de valori într-un şir de valori.
Inserarea unei histograme se face cu ajutorul
funcţiei Data-Analysis-Data Analysis-Histogram.

25/27
 Calcul tabelar

4. Grafice
4.6. Histograma
În urma apelarii funcţie anterioare se deschide o
casetă de dialog din care se pot face setările:
- zona care reprezintă şirul de valori;
- zona care reprezintă setul de valori;
- locul unde va fi plasată histograma (aceeaşi foaie de
calcul, foie de calcul nouă, registru de calcul nou);
- modalitatea de prezentare (tabelară, sortată, cumulativă,
grafică).

26/27
Final

27/27