Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATE DE ŞTIINŢE
SPECIALIZAREA – PSIHOLOGIE

DISCIPLINA
TESTARE PSIHOLOGICA

STUDIU DE CAZ

SIBIU, 2010
STUDIU DE CAZ

Subiectul: N. D.

Varsta: 22 ani

Sex: feminin

Faptele ce formeaza obiectul testarii: prezinta stare genelara alterata: stari de oboseala,
insomnie, ganduri disfunctionale, irascibilitate usoara, capacitate de concentrare redusa.

Mediul familial si social:

N.D. este necasatorita, fara copii, locuieste singura intr-un apartament cu 2


camere.

N.D. este studenta in ultimul an la o facultate din Sibiu dar in acelasi timp si
lucreaza.

Mediul familial din care face parte este unul bun, fara antecedente traumatizante
din copilarie. Are 3 frati, cu care sustine ca este in relatii foarte bune, in ciuda
diferentelor foarte mari de varsta dintre ei. Subiecul este cea mai mica dintre frati fapt
pentru care a fost si cea mai rasfatata si protejata de familie.

Subiectul povesteste ca a fost crescuta de bunici pana la varsta de 6 ani, dar


legaturile cu parintii erau foarte bune. Copilaria a fost fericita si nu a simtit lipsa
afectiunii din partea familiei.

Adolescenta de asemenea a fost lipsita de evenimente traumatizante.

In viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa in urma


despartirii de prietenul sau, fapt care i-a schimbat comportamentul si starea de spirit. A
devenit o persoana inchisa, necomunicativa, nesociabila, nervoasa, abatuta. Aspectul fizic
a fost si el modificat. Subiectul sustine ca a slabit 10 kg. in urma despartirii. Si-a pierdut
increderea in sine.

2
Subiectul prezinta si tulburari obsesiv compulsive. Subiectul sustine ca este
urmarita permanent de catre cineva in momentul in care pleaca de acasa. Este constienta
ca aceste ganduri nu au o baza reala dar nu poate scapa de aceasta senzatie.

COLECTAREA DATELOR:

Pentru observarea unor tulburari de personalitate ale pacientului s-au folosit


urmatoarele teste:

F.P.I. – inventarul de personalitate Freiburg pentru evaluarea personalitatii adulte;

Chestinarul C – chestionar de anxietate;

Inventarul de Anxietate Trasatura – Stare - S.T.A.I.

In urma aplicarii acestor teste s-au obtinut urmatoarele rezultate:

INTERPRETARE CHESTIONAR C

A>B, A=28, B=19 rezulta ca anxietatea este voalata, ascunsa, mascata.

Scorul brut obtinut la acest chestionar este de 47 iar scorul standard este de 9. Din
acest chestionar reiese ca subiectul sufera de o anxietate puternica care se caracterizeaza
print-o stare permanenta de tensiune psihica, lipsa de incredere in propria persoana,
incapacitate sau rezerve in asumarea unui risc, tremur si alte reactii neuro-vegetative,
diverse semne psihosomatice.

Interpretare pe factori:

Factorul Q3 – nota bruta este de 6, iar nota standard este de 6.

Factorul Q3 reprezinta eul social ideal. Gradul de motivatie in integrarea


comportamentului individual; sentiment de sine confuz.

Factorul C – nota bruta este de 5, iar nota standard este de 6.

Factorul C reprezinta forta eului, emotivitate. Este capacitatea de a controla


imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist scazuta.

3
Factorul L – nota bruta este de 3 iar nota standard este de 4.

Factorul L reprezinta insecuritate si tendinta paranoica. Reprezinta cota cu care


participa lipsa de securitate sociala la cresterea anxietatii.

Factorul O – nota bruta este de 17 iar nota standard 9.

Factorul O reprezinta insecuritate in directia culpabilitatii. Factorul O+ reprezinta


culpabilitatea anxioasa, depresiva si poate reprezenta o propensiune constitutionala spre
anxietate. In formele extreme se include intr-un sindrom care combina depresia,
autoculpabilizarea si anxietatea.

Caracteristica centrala este sentimental lipsei de demnitate personala, anxietatea si


depresia impreuna cu propensiunea spre tot felul de sentimente de culpabilizare.

Factorul Q4 – scorul brut este 16 iar scorul standard este de 9.

Factorul Q4 este reprezentat de tensiunea ergica. Un scor ridicat la acest factor se


caracterizeaza prin impulsuri activate sau provocate, prin necesitati nesatisfacute de orice
tip contribuie la starea de neliniste. Nivelul ridicat al tensiunii ergice se reflecta in
pulsiunea spre agresivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate.

INTERPRETARE F.P.I.

Din Inventarul de Personalitate Freiburg rezulta ca subiectul prezinta un grad


mare de nervozitate, este nesigur pe sine, este nesociabil, retinut, incordat, iritabil,
introvertit si inchis.

. In continuare se prezinta interpretarea pe fiecare scala a inventarului de


personalitate:

FPI – 1: NERVOZITATE, TULBURARI PSIHOSOMATICE

(+) Tulburari vegetative subiective: tulburari de somn, stari generale proaste,


fatigabilitate, epuizare, neliniste.

4
FPI- 2: AGRESIVITATE, IMATURITATE EMOTIONALA

(-) Stapanire de sine (autocontrol), tendinta de agresiune spontana minima.

FPI – 3: DEPRESIVITATE

(+) Stari depresive, tensionale, pesimiste, nemultumire, irtabilitate, apatie, anxietate,


singuratate, putere de concentrare redusa, complexe de inferioritate, sentiment de
culpabilitate.

FPI – 4: EMOTIVITATE, FRUSTRARE

(-) Stari de impulsivitate redusa, calm, stapanire emotionala, toleranta mare la frustrare.

FPI – 5: SOCIABILITATE

(-) Dorinta redusa pentru contacte interpersonale, preferinta pentru solitudine, retras,
rezervat, taciturn, putin intreprinzator.

FPI – 6: CALM, ECHILIBRU, INCREDERE IN SINE

(-) Iritabilitate, susceptibilitate, deceptie, suparare, descurajare, ingrijorare, pesimism,


tendinta de a se simti deranjat si pus in situatii penibile.

FPI – 7: TENDINTA DE DOMINARE, REACTIVITATE

(-) Tact, atitudine ponderata, intelegere, maleabilitate, atitudine toleranta, judecati morale
diferentiate.

FPI – 8: INHIBITIE, TENSIUNE

(+) Timiditate, inhibitie in relatiile cu altii, mai ales in colectivitate, comortament


anormal in situatii de relationare, trac, neplaceri fizice inaintea unor ocazii deosebite,

5
emotii cu importante aspecte vegetative, capacitate redusa de a actiona, nesiguranta in
luarea unei hotarari, incapacitatea de a lupta pentru realizarea celor propuse, teama,
iritare cand este privit.

FPI – 9: FIRE DESCHISA, AUTOCRITICA

(-) Disimulare, incercarea de a face impresie buna, lipsa de sinceritate si de spirit


autocritic, in anumite situatii, atitudine inchistata.

FPI – E: EXTRAVERSIE – INTROVERSIE

(-) Rezervat, pasiv, necomunicativ, nesociabil, stapanit, putin intreprinzator.

FPI – N: LABILITATE EMOTIONALA

(+) Indispozitie (stari depresive, tristete, apasare, apatie), iritabilitate (violenta,


susceptibilitate, agitatie, suparare), labilitatea atentiei, sentiment de culpabilitate,
dificultati de contact, tendinte spre reverie inutila, sentiment de neindreptatire.

FPI – M: MASCULINITATE – FEMINITATE

(-) Atitudine rezervata, timiditate, descurajare, neincredere in sine, neplaceri fizice,


tulburari psihosomatice generale, trac, oboseala, epuizare.

INTERPRETARE S.T.A.I.

S.T.A.I. este un inventar de anxietate stare trasatura , a fost elaborat de Spielberg.


Contine doua forme a cate 20 de intrebari: forma X1 – anxietate-stare, forma X2 –
anxietate-trasatura.

Anxietatea stare este conceptualizata ca o stare emotionala tranzitorie sau o


conditie a organismului uman care este caracterizata prin trairi constient percepute,
subiective ale tensiunii precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom.

6
Aceste stari pot varia in intensitate si fluctua in timp. Media la aceasta scala este de 42,11
iar scorul obtinut de catre subiect este de 64, ceea ce inseamna ca este peste medie.

Anxietatea trasatura se refera la diferentele relative stabile in tendinta de a


raspunde la situatii percepute ca amenintatoare cu cresteri ale anxietatii stare. Scorul
mediu la aceasta scala este de 41,39 iar scorul obtinut de catre subiect este de 68, ceea ce
inseamna ca este peste medie ceea ce denota ca anxietatea este defapt o trasatura de
personalitate a subiectului.

CONCLUZIE

Avand in vedere scorurile obtinute de subiectul acestui studiu de caz, putem concluziona
ca nivelul de anxietate este unul ridicat, care este nu doar cauzat de un eveniment extern
ci si de firea subiectului. Tinand cont de faptul ca mediul familial si social este unul
propice ne-am putea astepta ca singurul eveniment care a dus la starea de anxietate sa fie
acela de terminare a unei relatii amoroase cu implicare afectiva mare, insa la forma de
anxietate trasatura, anxietatea subiectului este deasemenea mare, ceea ce indica faptul ca
N.D. avea o predispozitie spre depresie fie ereditara, fie survenita in mod inconstient in
urma unui alt eveniment al existentei sale, eventual chiar un eveniment refulat din
copilarie.

Terapia este recomandata, avand in vedere scorurile foarte ridicate care depasesc
pragul patologicului, dar reactiile anxioase vor fi cel mai probabil depasite in momentul
aparitiei unei alte relatii amoroase, insa va ramane mereu in stadiu de latenta, gata sa se
declanseze de fiecare data cand apare o situatie tensionata.

7
ANEXE

1. FOAIE RASPUNS CHESTIONAR C

2. FOAIE DE RASPUNS F.P.I.

3. FOAIE DE PROFIL F.P.I.

4. FOAIE DE RASPUNS S.T.A.I.