Lucrarea de laborator nr.

Tema: Sinteza circuitelor logice combinaţionale

Scopul lucrării: studierea practică şi cercetarea procesului de sinteză a circuitelor logice

combinaţionale.

Sarcina lucrării

1. Să se efectueze minimizarea funcţiei logice y1 conform variantei din tabelul 1.1 şi să se determine
forma disjunctivă minimală (FDM) şi forma conjunctivă minimală (FCM).
2. Să se efectueze sinteza circuitul logic în setul de porţi logice ŞI-NU (NAND) şi sinteza circuitul
logic în setul de porţi logice SAU-NU (NOR).
3. Pentru circuitele asamblate să se determine costul şi timpul de reţinere.
4. Funcţia y2 să se reprezinte în cele 2 forme canonice.

Tabelul 1.1
Nr. Funcţiile logice
Var.
1 2
1 y1=(0,1,2,4,5,7,9,10,11,14,15)
y2=(2,3,4,5,8,9,12,13)
2 y1=(1,3,4,7,8,10,12,13,14)
y2=(3,4,5,7,9,11,13,14,15)
3 y1=(0,2,4,5,8,10,12,14)
y2=(1,2,3,4,7,8,9,12,13,14)
4 y1=(0,2,3,5,6,7,9,11,12,13,14)
y2=(1,2,4,5,6,8,9,11,14,15)
5 y1=(2,4,5,7,8,9,12,14,15)
y2=(0,1,2,7,8,10,11,14)
6 y1=(1,2,4,5,6,8,10,14,15)
y2=(0,1,2,5,6,7,9,11,12,13)
7 y1=(0,1,5,6,7,8,10,12,14,15)
y2=(1,2,4,8,9,10,11,12)
8 y1=(0,1,2,4,6,8,11,12,15)
y2=(0,1,2,5,6,7,8,9,12,13)
9 y1=(0,2,4,5,7,8,10,12,15)
y2=(2,3,4,5,7,8,9,11,12,14)
10 y1=(0,3,4,5,6,8,10,12,13)
y2=(4,5,6,7,9,11,12,13,14)
11 y1=(1,2,4,5,8,9,10,12,13,14,)
y2=(3,4,5,7,8,9,11,12,13)
12 y1=(0,1,2,4,5,8,9,12,14,)
y2=(1,2,3,5,6,8,10,11,12)
13 y1=(0,2,4,5,6,7,9,12,13,15)
y2=(2,3,4,5,7,8,9,10,11,)
 14 y1=(0,2,3,4,6,9,10,11,13,14,15)
y2=(3,4,5,7,8,10,11,14,15,)
15 y1=(0,1,4,5,7,8,10,11,12)
y2=(1,3,5,6,7,9,10,12,15)
16 y1=(0,2,3,4,6,7,9,11,12,13)
y2=(3,4,5,8,9,11,12,14)
17 y1=(0,3,4,5,7,8,12,13,14)
y2=(2,4,5,6,8,10,11,15)
18 y1=(1,2,3,4,6,7,8,9,10)
y2=(2,3,5,6,7,10,12,15)
19 y1=(0,1,2,5,6,7,14,15)
y2=(2,3,4,7,8,9,10,12,13,14,15)
20 y1=(3,4,5,6,7,8,10,12,13)
y2=(0,1,2,5,6,8,9,11,12,14)
21 y1=(0,1,3,4,6,7,8,12,13,15)
y2=(0,2,5,6,8,9,10,11,12,14)
22 y1=(0,1, 2,3,4,6,9,10, 13,14,)
y2=(1,3,4,5,7,8,10,11,14,15)

Desfăşurarea lucrării

1. Se alcătuieşte tabelul de adevăr al funcţiei y1

2. Se minimizează funcţia y1 după “1” logic şi se obţine forma disjunctivă minimală Y1 FDM
3. Se minimizează funcţia y1 după “0” logic şi se obţine forma conjunctivă minimală Y1 FCM
4. Utilizând proprietăţile De Morgan, se transformă Y1 FDM având ca operaţii logice doar ŞI-NU (NAND)
5. Utilizând proprietăţile De Morgan, se transformă Y1 FCM având ca operaţii logice doar SAU-NU (NOR)

6. în LogicWorks 4.0:

- Din biblioteca de elemente Simulation Gates.clf se selectează elementele NAND cu numărul

corespunzător de intrări. Din biblioteca Simulation IO.clf se selectează dispozitivele de intrare-ieşire
Binary Probe şi Hex Keyboard
- Se asamblează circuitul logic combinaţional în Fereastra de lucru şi se verifică corectitudinea
lui. Se studiază diagrama de timp. Un exemplu al circuitului asamblat este prezentat în fig. 1.1.

7. Pentru circuitele asamblate se determină costul C şi timpul de reţinere Td

8. Pentru funcţia y2 determină Forma Canonică Disjunctivă (FCD) şi Forma Canonică Conjunctivă
(FCC)
 x1

x2

0 1 2 3 0
4 5 6 7
8 9 A B F
C D E F

x3
x4

1
0

x1
x2
x3
x4
F

Fig. 1.1. Un circuit logic combinaţional asamblat în LogicWorks şi diagrama lui de timp.

Întrebări

1. Care sunt particularităţile care caracterizează circuitele logice combinaţionale?

2. Care sunt etapele de sinteză ale circuitelor logice combinaţionale?
3. Cum se calculează timpul de funcţionare a unui circuit logic combinaţional?