Sere europene pentru legumele

romanesti

O investitie într-o sera de rosii si de castraveti se ridica la

aproximativ 250.000 de euro.

Banii europeni pot acoperi jumatate din costurile de înfiintare a

unei sere de legume. Investitia poate fi recuperata în maximum
cinci ani. Înfiintarea unei sere de legume cu sprijin nerambursabil de
la Uniunea Europeana face parte din masura de încurajare a
modernizarii exploatatiilor agricole (Masura 121).

Pentru a demara o astfel de investitie, a carei valoare medie este

estimata la 250.000 de euro, solicitantul trebuie sa fie înregistrat ca
societate comerciala, persoana fizica autorizata sau asociatie
familiala, având capital 100% privat. Sunt acceptate si persoanele
fizice neautorizate, cu singura conditie de-a se autoriza în termen de
30 de zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea
cererii de finantare.

Totodata, solicitantul trebuie sa dovedeasca pregatire profesionala

în domeniu sau sa se oblige sa urmeze un curs de pregatire pâna la
finalizarea investitiei. Daca solicitantul a mai desfasurat activitate în
acest domeniu, rezultatul financiar din anul precedent trebuie sa fie
pozitiv, iar la momentul depunerii proiectului nu trebuie sa se afle
în dificultate.

1.200 de metri patrati pentru rentabilitate

Foarte important este ca terenul pe care va fi ridicata sera de legume
sa fie în proprietatea solicitantului sau sa existe un contract de
comodat între acesta si proprietar. În cazul unei sere de legume,
pentru ca ea sa devina rentabila, suprafata minima destinata
constructiei si ceruta prin program trebuie sa fie de 1.200 de metri
patrati. În plus, ea trebuie înregistrata în Registrul fermelor sau în
Registrul agricol.

Pentru a ridica o sera de legume din structuri metalice, pe o

suprafata de 2.000 de metri patrati, costurile urca la 180.000 de euro,
la care se adauga 34.200 de euro – taxa pe valoare adaugata (TVA),
cheltuiala neeligibila.

Investitia în sera presupune toate dotarile necesare: structura

metalica, acoperirea cu folie de polietilena gonflabila, sistem
automatizat de control al climatului, sisteme de încalzire si irigare. De
asemenea, se vor achizitiona un tractor legumicol, un plug, o freza,
anexa centrala si depozitul si se va efectua racordarea la utilitati.

„La aceste costuri, legate strict de constructia serei, se adauga

cheltuielile cu proiectarea, obtinerea avizelor necesare si serviciile de
consultanta. Acestea pot ajunge pâna la 8% din costurile investiaiei”,
spune Dan Nicoschi, director în cadrul Companiei de Consultanta
Financiara Transilvania (CCFT). Astfel, se ajunge la un cost total eligibil
de aproximativ 195.000 de euro, la care se adauga TVA de 37.050 de
euro. Din cei 195.000 de euro, solicitantul poate obtine 97.500 de
euro (50%) de la Uniunea Europeana. Cealalta jumatate, de 97.500 de
euro, si TVA-ul de 37.050 de euro vor fi acoperite de solicitant din
surse proprii sau din împrumuturi.
Profit anual de 40.000 de euro

Cultivând, de doua ori pe an, tomate pe o suprafata de 1.000 de

metri patrati si castraveti pe cealalta de 1.000 de metri patrati,
agricultorul îsi va putea recupera investitia în maximum cinci ani. Mai
exact, cu o productie anuala de 20 de tone de tomate si 29 de tone
de castraveti, veniturile din vânzari vor fi de 248.000 de lei
(aproximativ 60.000 de euro).

Cheltuielile anuale de exploatare, cuprinzând salariile personalului,

costurile cu utilitatile si cu materialele implicate, ajung la 85.000 de
lei (aproximativ 20.500 de euro). Astfel, se va obtine un profit de
aproximativ 163.000 de lei, echivalentul a 39.500 de euro, iar
investitia se va amortiza în maximum cinci ani. „În conditiile în care
solicitantul apeleaza la un credit bancar, costurile neeligibile ale
investitiei vor creste, marind perioada de recuperare a investitiei”, a
mai spus Nicoschi.

"Daca solicitantul apeleaza la un credit bancar, perioada de

recuperare a investitiei creste." Dan Nicoschi,director Compania de
Consultanta Financiara Transilvania

Mai mult sprijin nerambursabil

Sprijinul nerambursabil oferit de Uniunea Europeana este de 50% din

valoarea eligibila a proiectului, dar se ridica la maximum un milion de
euro. Exista însa si exceptii. Valoarea sprijinului european poate
creste cu 5% daca beneficiarul investitiei este o persoana fizica sub 40
de ani sau daca persoana juridica are un asociat unic sub aceasta
vârsta.

Totodata, finantarea europeana poate creste cu 10% pentru

investitiile realizate în zone montane cu handicap natural si cu 25%
pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitriti proveniti din
surse agricole.

Acte la dosar

- Studiul de fezabilitate

- Situatii financiare ale solicitantului

- Documente care atesta proprietatea sau dreptul de folosinta a

terenului si/sau a constructiei

- Certificate si cazier fiscal

- Cazier judiciar

- Certificat constatator si certificat de înregistrare

- Avize

- Documentele aferente achizitiilor, respectiv decontarilor

La ce usi batem

1. Firma de consultanta
2. Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
(OJPDRP)

3. Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP)

4. Firma de proiectare

5. Banca

Pasi de urmat

1. Alegerea firmei de consultanta, care verifica daca sunt îndeplinite

toate conditiile

2. Întocmirea dosarului de finantare care cuprinde: cererea de

finantare, studiul de fezabilitate, calculul indicatorilor economici si
declaratii

3. Depunerea dosarului la oficiul APDRP

4. Evaluarea si punctarea dosarului; punctarea se face în functie de o

grila existenta în ghid si de care se va tine cont în întocmirea
proiectului

5. Încheierea contractului de finantare, în situatia în care proiectul

este aprobat spre finantare

6. Implementarea proiectului – realizarea efectiva a investitiei:

întocmirea proiectului tehnic, obtinerea autorizatiei de constructie,
întocmirea dosarelor de achizitii, plata furnizorilor, întocmirea
dosarelor de plati si primirea fondurilor nerambursabile

Doi banateni cultiva rosii cu bani europeni

Cristian Tuca si Rusalin Nica s-au apucat de cultivarea rosiilor în 2007

Totul a început în primavara anului 2006. Rusalin Nica, în vârsta de 37

de ani, de profesie horticultor, si Cristian Tuca, 26 de ani, silvicultor
de meserie, erau colegi la o firma de distribuit medicamente din
Timisoara. Acolo s-au împrietenit si au hotarât sa depuna un proiect
de finantare europeana prin SAPARD.

Cristian Tuca a mostenit un teren de 4.000 de metri patrasi în

localitatea timiseana Belint, recunoscuta pentru traditia în cultivarea
legumelor. Pentru a obtine finantarea europeana de 150.000 de euro
trebuia sa contribuie si ei cu aceeasi suma, bani pe care nu îi aveau,
însa Programul "Fermierul" le-a dat posibilitatea sa ia un credit
bancar în conditii avantajoase.

În martie 2006 au renuntat la serviciu, au înfiintat o firma, au luat

legatura cu o societate de consultanta si au început sa faca proiectul.
„Ni s-a spus ca, daca avem un proiect eligibil, banca ne da banii
pentru cofinantare”, a spus Rusalin Nica.

Greutati romanesti pentru banii europeni

În proiectul pe care l-au realizat, cei doi tineri au demontat un mit.

„Se spune ca este greu sa accesezi banii europeni daca nu ai relatii.
Noi nu am avut pe nimeni. Am fost, am vorbit despre ce trebuie sa
facem si am început sa lucram la proiect”, a spus Cristian Tuca.

La 31 iulie, în ultimele zile de depunere a cererilor, cei doi au depus

proiectul, iar trei luni mai târziu au primit raspuns favorabil ca au
primit finantare. Greul abia atunci urma sa înceapa, odata cu
obtinerea banilor de la banca.

„Dupa aproape un an de facut proiecte am luat-o de la capat cu

negocierile cu banca, pentru ca s-au cerut garantii, si astfel am
întârziat totul cu sase luni. Ar trebui o banca agricola, special creata
pentru asa ceva”, a mai spus Rusalin.

Întârzierea cauzata de negocierile cu banca a atras dupa sine alte

greutati. „În decembrie 2007 am primit finantarea, iar când aveam
banii si trebuia sa lucram s-a schimbat legea si a trebuit sa suportam
noi TVA, din bani proprii neprevazuti în proiect”, a mai explicat
Rusalin Nica.

La toate acestea s-a adaugat cresterea euro si scumpirea materialelor

de constructii, iar toate aceste cheltuieli nu erau prevazute în proiect,
fiind suportate din buzunar. Ca si cum toate acestea nu ar fi fost
suficiente, a venit si criza.

„Toti furnizorii vor banii jos pe timp de criza. Nu mai asteapta sa faci
plata în 30 sau 60 de zile”, a mai spus Nica. Toate aceste greutati au
fost o lovitura grea de suportat. „Uneori voiam sa dam înapoi, dar nu
am mai putut. Când cadea unul dintre noi îl ridica celalalt. Ne-am
sustinut unul pe altul”, a spus Cristian Tuca.

Asteapta primele roade

Cei doi asociati cultiva rosii pe 3.000 de metri patrati, iar sistemul de
irigat si de aerisire se face automat. De asemenea, pe baza de senzori
se calculeaza temperatura, umiditatea, lumina si vântul. „Avem trei
angajati. Singurele lucrari care se fac manual sunt ruperea
buruienilor, legatul rosilor si culesul”, a mai spus Cristian.

În februarie a fost plantata prima tura de rosii, iar în câteva

saptamâni este asteptat primul ciclu de productie. Legumicultorii se
asteapta la o productie buna, dar piata dicteaza preturile. „Ar trebui
sa putem vinde oriunde ca sa putem achita creditul. Contracte nu
putem face pentru ca pretul variaza, iar distribuitorii iau de la mine,
spre exemplu, cu 2,5 lei kilogramul si îl dau cu 3,5 lei”, a spus Rusalin.

Intermediarii sunt cei mai câstigati

Pentru a obtine un pret bun pe kilogramul de rosii, producatorii din

Belint vor fi si distribuitori. „Vrem sa ne facem clientii nostri, în
special la magazinele mai mici la care sa livram noi rosiile”, a spus
Cristian Tuca. Pentru a putea emite pretentii la un pret bun,
legumicultorii trebuie sa iasa pe piata cât mai devreme. „Noi trebuie
sa returnam creditul în noua ani. Pentru a avea un pret convenabil si
pentru a câstiga, trebuie sa vindem pâna încep sa scada preturile 80%
din productie”, a mai spus Rusalin Nica.

Cei doi cultiva în sera de la Belint pâna în toamna rosii, dupa care se
axeaza pe productia de castraveti. Terenul din sera este parcelat în
asa fel încât pe cei 3.000 de metri patrati sa poata fi produse patru
tipuri de culturi.

Sfaturi pentru viitorii fermieri

Dupa un proiect cu multe peripetii, cei doi au acumulat experienta si
au învatat din propriile greseli. „Am fost direct implicati. Am învatat si
consultanta, si constructii si am învatat din greselile facute”, a spus
Rusalin.

Tocmai din acest motiv, acestia au si un sfat pentru viitorii investitori.

„Indiferent de ce vrea sa faca cineva, trebuie sa aiba 30% din valoare,
bani proprii, pentru ca noi daca aveam nu întâmpinam greutati. Un
alt sfat ar fi sa negocieze întâi de toate cu banca pentru conditiile de
creditare”, a îndrumat Rusalin Nica.

Dupa ce vor termina proiectul început, cei doi au planuri de extindere

din fonduri postaderare. „Odata finalizat proiectul acesta, putem
depune un alt proiect de modernizare sau extindere si ne va fi mult
mai usor”, a mai spus si Cristian Tuca.