REVISTA ”SINAIA EXCELSIOR”

O revistă de cultură, educație și turism

Claudiu Istrate
Contextul și momentul
Revista ”Sinaia Excelsior” a apărut la sfârșitul anului 2014, ca rod al combinației dintre
necesitate și dorință. Pe de o parte, era necesar ca în Sinaia să existe o revistă de profil cultural,
unde membrii cenaclului literar ”Lucian Blaga”, alți oameni de cultură sau din mediul asociativ să
publice creațiile și ideile lor. Pe de altă parte, a existat dorința Asociației socio-culturale ”Prahova
Excelsior”, care împlinise la vremea aceea 10 ani de activitate rodnică, de a avea un vehicul media,
menit să promoveze valorile culturale locale, inițiativele, demersurile și evenimentele din domeniile
de interes.
Așa se face că ASPE a devenit editor al publicației, iar Cenaclul ”Lucian Blaga” urma să
asigure echipa de redacție și mare parte din producțiile literare și jurnalistice din paginile ei. ”Nașii” –
Claudiu Istrate și Mariana Cojoc Wisernig – au găsit un nume simbolic, agreat de toți, apoi au urmat
formalitățile obișnuite la Biblioteca Națională a României, pentru a obține numărul serial
standardizat ISSN 2393 – 0195, care ne responsabiliza și ne oferea identitatea ca revistă de cultură,
educație și turism. Mai greu a fost să găsim echipa redacțională, precum și resursele de a menține un
ritm de apariție lunar, dar entuziasmul era prea mare.
În ediția 0 (pilot) a publicației, în calitatea mea de inițiator al proiectului editorial, precizam
în articolul-program că ”Apariția unei reviste literare este un lucru de salutat și dătător de speranțe
pentru viața cultural-spirituală a orașului. Numai că publicația noastră își propune mai mult de atât,
și anume să fie o tribună a ideilor, un forum al dezbaterilor și o punte a dialogului cu instituțiile și
autoritățile locale, cu scopul declarat ca tot ceea ce publicăm să stea la baza unei veritabile strategii
de dezvoltare a urbei, având deviza “Sinaia - oraș cultural și creativ”.
Această deviză stăbate ca un fir roșu paginile publicației noastre, ea fiind și numele uneia din
rubricile permanente. În acest fel, miza revistei a crescut, iar misiunea a devenit una civic-spirituală,
care să dezvolte și să evidențieze valorile, implicarea, voluntariatul, fapta culturală, exprimarea
creativă.
Ca atare, am deschis paginile publicației pentru toți cei care au avut ceva de spus și i-am
chemat lângă noi pe cetățeni, elevi și cadre didactice, angajați și oameni de afaceri, lucrători din
turism, personalități și oameni de rând, pe toți cei care au dorit să contribuie ca acest oraș să devină
cultural și creativ.
La rândul lui, Vlad Oprea, Primarul orașului Sinaia remarca în mesajul din ediția de debut,
intitulat ”Promotor al identităţii culturale sinăiene”: ”Salut cu bucurie şi încredere apariţia acestei
reviste de cultură, educație și turism cultural… Este un efort admirabil realizat de oameni minunați și
îmi face plăcere să regăsesc în acest proiect, prin apropierea de gândirea și bucuria culturală pe care
am încercat să o promovez de-a lungul timpului în Sinaia, valorile specifice orașului nostru: respect
pentru frumos, pentru trecut și prezent, spirit civic, implicare și dedicare. Am realizat până acum
lucruri minunate împreună și, pășind mai departe în viitor, îmi doresc să aduceți în continuare un
suflu proaspăt, să fiți un promotor al identității culturale sinăiene. Cultura face parte din viața
noastră, a tuturor și ea trebuie să fie susținută pentru a-și îndeplini rolul de inițiator al evoluției spre
frumos, spre armonie, spre o înțelegere mai cuprinzătoare a lumii în care trăim. Veți găsi în mine
întotdeauna un susținător al activităților voastre, vă doresc succes și putere să mergeți mai departe și
să avem cât mai multe motive de celebrare a culturii și bunului gust la Sinaia.”
Lansarea numărului 0/pilot al revistei noastre, în 27 decembrie 2014, a avut loc în fața
librăriei “FlowerPower” din Sinaia, aparținând poetului Codruț Radi, în prezența a peste 50 membri ai
cenclului și invitați din Ploiești, Câmpina și alte localități de pe Valea Prahovei. Ca pe vremuri, când
sosea o carte bună, s-a format o îmbulzeală de toată frumusețea, sporită de vinul fiert și covrigii care
au recompensat participanții. Ca la orice naștere, cei prezenți s-au întrecut în urări, iar unii au
consemnat evenimentul în versuri inspirate, așa cum a făcut Ștefan Al.-Sașa (Câmpina): ”Pe lângă
munți și teleferic, / copaci cu-amprentă seculară, / Sinaia are pe generic / de azi, revistă literară”.
 Iată și câteva din articolele prezente în sumarul acestui număr memorabil, ce conținea 16
pagini: ”SPIRU C. HARET – portretul de neuitat de pe peretele Şcolii ,,Carmen Sylva’’ din Sinaia”, de
Radu Ghica Moise (care era și director onorific al revistei); ”Ce știți și, mai ales, ce nu știți despre
ASPE” un interviu realizat de prof. Ion Floricică cu prof. Mariana Cojoc-Wisernig, cea care a fost 10
ani președinte în exercițiu al Asociației socio-culturale ”Prahova Excelsior”; ”Un domn poet –
Nicolae Theodor Poiană”, material despre unul din corifeii cenaclului literar ”Lucian Blaga”, scris de
Roxana Manciulea. O evocare a lui Nicolae Paul Mihail, cel care a fost multă vreme mentorul
cenaclului și ne părăsise nu demult a publicat prof. Ion Floricică (senior-editor în cadrul echipei
redacționale), intitulată ”Relatare despre ultima ședință de cenaclu cu Nicomah”. Mărturia
profesorului a fost însoțită de o poezie superbă a Maestrului Nicomah: ”Decembrie”: ”Amarnică-i
morişca în natură / Pe lunga calendarului şosea / Porneşti din iarnă şi ajungi la ea / De-atâtea ori sleit
de-alergătură // În straiul lui de albă catifea / Pământu-i îmbrăcat ca-ntr-o armură / Şi, plutitori în
marea aventură, / Zugravi mărunţi trec totul prin vopsea. // În lipsa lor, anticipând o dramă, / Brăduţi
înfioraţi se-ascund cu teamă / Şi simt în fibra lor o apăsare. / Un brad înalt i-a speriat odată / Cu o
poveste, poate adevărată, / Că-n iarnă îi pândeşte-o sărbătoare.”
Din prima echipă redacțională, în afara celor amintiți, mai făceau parte: redactor-şef, Codruţ
Radi (care asigura la vremea respectivă și calitatea de manager al cenaclului); cap limpede, Claudiu
Istrate; secretar de redacţie, Florin Cezar Rădulescu; tehnoredactare și grafică, Vasi Istrate și Adi
Baciu; foto, Maria Floricică; corespondenți din străinătate, Mariana Cojan Negulescu (Franța) și
Eduard Wisernig (Canada și SUA).
Varianta electronică a circulat rapid între membrii ASPE și ai cenaclului, precum și în rândul
celor peste 100 de abonați ai buletinului informativ INFO ASPE, iar tiparul a fost realizat, gratuit, de
Editura Amanda Edit din Sinaia.
Primele căutări, primele realizări
Numărul 1 a apărut în ianuarie 2015, dedicat zilei de naștere a lui Mihai Eminescu. Este
relevată tradiția cenaclului, preluată și reverberată de ASPE, ca în ziua de 15 ianuarie, indiferent de
vreme, la ora 11.00 să aibă loc la statuia Poetului din Parcul Ghica o întâlnire a iubitorilor de poezie
eminesciană. Iată cum am relatat acest moment în primul număr oficial din ”Sinaia Excelsior”: ”ASPE
și cenaclul „Lucian Blaga” au marcat 165 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, organizând
la statuia din parc a poetului o şedinţă publică, la care au participat numeroși elevi din școlile
sinăiene. Infruntând vremea potrivnică, cei prezenți au rostit alocuțiuni emoționante, au recitat sau
au citit texte comemorative, au depus flori. Pe final, un vin fiert băut la Cafeneaua parcului i-a mai
dezmorțit și s-au putut duce acasă, cu sentimentul că au făcut un lucru minunat, având încă în urechi
îndemnul plin de patos al neobositului dascăl Ion Floricică: “Cel mai bun omagiu este să-l recitițí pe
Eminescu!”
Pentru că se împlinesc cinci ani de la apariția acestui număr, facem cadou cenaclului sumarul
ediției, spre aducere aminte: ”Eminescu pururi tânăr…”, prof. Ion Floricică / ”Cenaclul literar „Lucian
Blaga”. Tradiție și actualitate, Radu Ghica Moise/ ”Culmea Molomoţului”, Dan Manea/ ”Sinaia-Athis
Mons: 20 de ani de înfrățire”, Cezar Rădulescu/ ”Profesor, poet și mentor” (evocare Dan Rădulescu),
Codruţ Radi/ ”Nu sperați că veți scăpa de cărți”(rubrică permanentă), Codruț Radi/ ”Poezii”, Roxana
Manciulea/ ”Febra autografelor”, Dinu Grigorescu/ ”Sinaia inimii mele”, Margareta Amza/ ”Scenă în
parc”, Ion Ruxanda/ ”Liberalismul (II)”, Virgil Nicolae/ ”Cu pânzele sus! Către Alaska!”, Octavia
Floricică/ ”Biserica veche a Mănăstirii Sinaia (II)”, Dumitru Badea/ ”Cultură, știință, creativitate”,
Claudiu Istrate/ ”INFO ASPE”/ ”Calendar cultural februarie 2015”.
Primele numere aveau o rubricizare interesantă și destul de elastică, care s-a păstrat în mare
parte până azi: ”Eveniment”, ”Accente”, ”Istorie, patrimoniu, turism cultural”, ”Nu speraţi că veţi
scăpa de cărţi”, ”Voci literare sinăiene”, ”Sus cortina!”, ”Reporter în cotidian”, ”Idei în mișcare”,
”Mapamond”, ”Valori spirituale” etc. Ulterior, au mai apărut și alte secțiuni: ”Impresii de lectură”,
”Confluențe”, ”In memoriam”, ”Sinaia – oraș cultural și creativ”, ”Istorie și valori”, ”Calendarul
evenimentelor culturale” etc.
În cursul anului 2015 au avut loc și primele schimbări în componența redacției: Marius
Bratosin devine redactor-șef, iar Claudiu Istrate preia și tehnoredactarea. Cuprinsul devine din ce în
ce mai atractiv, se mărește numărul celor care colaborează cu diverse materiale, iar conținutul este
tot mai ancorat în evenimentele importante ale comunității. Exemplificăm cu numărul 8-9 din
toamna anului 2015, în care semnează Alex Axinte, Marius Bratosin, Dinu Cernescu, dr. Ştefania
Ciubotaru, prof. Octavia Floricică, Cecilia Frâncu, Dinu Grigorescu, Valeria Sanda Ioniță, Claudiu
Istrate, Liliana Manoliu, Cezar Rădulescu, Mădălina Roșu, Ion Ruxanda, Adelina Wiserning.
Articolele ilustrează prin text și imagini participarea ASPE și a cenaclului la trei din
evenimentele de vârf ale orașului: ”Festivalul Sinaia Forever”, ”Salonul de carte și muzică de la Casino
Sinaia”, Festivalul ”Enescu și muzica lumii”, dar marchează și aniversarea zilei de naștere a regelui
Ferdinand, cu două articole, care ne dezvăluie trăsături inedite ale personalității sale. Spre exemplu,
în articolul ”150 de ani de la nașterea regelui Ferdinand”, dr. Ştefania Ciubotaru de la Muzeul
Naţional Cotroceni arată că ”Regele Ferdinand avea o vastă cultură, ştia limbile latină, elină,
germană, română, engleză, franceză şi chiar rusă. În toate aceste limbi avea un accent surprinzător
de bun. Îşi scria singur discursurile. Era pasionat de botanică.” Iar Liliana Manoliu de la Muzeul
Naţional Peleş, în materialul ”Un hobby al regelui Ferdinand: botanica” ne dezvăluie care a fost
floarea preferată a regelui Ferdinand, Polygala Chamaebuxus și cum s-au zbătut specialiștii vremii să
o găsească în locurile din România indicate de rege.
În numerele revistei de la începutul anului 2016 s-a marcat un moment cultural cu alură
europeană: ”Centenarul DADA”. Cel mai bine a surprins momentul dramaturgul Dinu Grigorescu :
”Centenarul mișcării Dada a fost marcat sâmbătă, 6 februarie, de membrii Cenaclului literar „Lucian
Blaga“ și de alți oameni de litere din Ploiești, Câmpina, Comarnic, Breaza, Bușteni și, desigur, Sinaia.
Locul întâlnirii pe Autostrada Culturală a fost la Cafeneaua Muzeului Orașului Sinaia, ca simbol al
întâlnirii de acum un veac de la Cafeneaua „Cabaret Voltaire“ din Zurich. Au avut intervenții
pertinente și savuroase prof. Ion Floricică, Dinu Grigorescu, Valeria Sanda Ioniță, prof. Felicia Mîrza,
Horia Barna și, desigur, Codruț Radi și Florin Dochia, amfitrionii evenimentului. Participanții au vizitat
muzeul și au făcut o fotografie de grup cu primarul Vlad Oprea, care s-a arătat interesat ca Sinaia să
găzduiască tot mai multe evenimente cultural-artistice și creative. Redăm în paginile revistei
atmosfera evenimentului, poezii, fotografii si alte materiale despre dadaism și influența lui în secolul
ce s-a împlinit de la întemeierea sa.”
Continuă în 2016 și în anii următori galeria portretelor evocatoare ale personalităților care și-
au pus amprenta asupra evoluției Văii superioare a Prahovei, seria de articole despre destinul și
contribuția Casei Regale, episoadele din istoria și evenimentele actuale ale orașului Sinaia și din
localitățile apropiate. Sub semnăturile dr. Narcis Dorin Ion, Liliana Manoliu, Dan Manea, Radu Ghica
Moise, Gabriel Ciorbă, Grigore Constantinescu, Roxana Manciulea, Dumitru Badea ș.a. apar zeci de
articole, multe cu informații inedite despre personalitățile, obiectivele de patrimoniu sau
manifestările evocate.

Cenaclul și revista
Cenacliștii din Sinaia au fost prezenți în fiecare număr al revistei cu lucrări proprii: poezii,
proză scurtă, fragmente din cărți, precum și cu articole jurnalistice privind lansări și prezentări de
carte, cronici și alte texte critice, semnale editoriale, note de lectură etc. Practic, nu există vreun
cenaclist care să nu fi putut publica în paginile revistei și nu s-a întâmplat ca vreo lucrare să fie
refuzată a intra în sumarul edițiilor. Realitatea că unii cenacliști au mai multe semnături în revistă se
datorează faptului că au furnizat la timp și constant producții literare și jurnalistice. Este de remarcat
că mulți cenacliști și-au făcut debutul literar sau publicistic în paginile revistei ”Sinaia Excelsior”: Virgil
Nicolae, Cristina Nicolae, Elisabeta Bianu, Daniela Mîrza, Felicia Mîrza.
Tot aici au apărut sistematic fragmente din viitoarele cărți ale cenacliștilor, precum și cronici,
semnale, referințe după apariția lor. Exemplificăm: „Pretexte în favoarea poeziei”, “În…treimea
ocultă”, ,,Celălalt, hotar cu mine”, de Codruț Radi; ”Scriitori în labirint: Eminescu, Blaga, Voiculescu,
Cărtărescu” și „Ghid pentru turiști deștepți. Beijing –Turism și metaturism.” (Octavia Floricică),
“Exilat în România” (Valeria Sanda Ioniță); volumul de teatru ”Trei comedii” de Cezar Rădulescu;
”Brațe de apă” de Ioana Sandu; ”Suspinul tăcerii” de Iulia Badea; ”Pietrele care rămân” și ”Dor de
Europa” de Radu Cosma etc.
 Totodată, au fost semnalate și proiecte editoriale ale altor creatori de pe Autostrada
culturală Comarnic-Brașov: ”Sinaia-orașul elitelor. Arhitectură și istorie” și ”Sinaia la pas în 60 de
minute”, de Dan Manea, apărute la editura Princeps Publishing; albumul de fotografie “Sinaia 365”,
de Maria Floricică; „100 de pași în timp. Un altfel de ghid despre Valea Prahovei și Parcul Natural
Bucegi.”, de Adrian Ciorbă și Mariana Frățilă; "Enigme pe portativ - Rebusuri din versurile cântecelor
artiştilor români" (Editura Propeller), de prof. Alexandra Veronica Stroe; ”Catalogul manuscriselor din
Mănăstirea Sinaia” de protosinghel Mihail Harbuzaru și conf. univ. dr. Dragoș Șesan, ”Breaza,
drumeție și cunoaștere” și ”Breaza, drumeție și camaraderie temerară” de Sergio Alexandru
Peștișanu etc.
O rubrică consistentă și mult apreciată în revistă a fost cea a corespondențelor și mesajelor
din străinătate sau cu referință la evenimente, realități culturale, educaționale sau turistice din alte
țări. Spre exemplu, Adelina, fata lui Adrian Wisernig (un sinăian care n-a uitat meleagurile natale și le-
a insuflat copiilor lui aceeași dragoste față de orașul iubit), ne trimite o corespondență din Pacific
(insula Guam, arhipelagul Marianelor de Nord), unde 10 membri ai Americorp (printre care și ea), au
fost trimiși să ajute sinistrații și să înlăture urmele dezastrului provocat de Taifunul Soudelor. În alt
număr, Cecilia Frâncu ne scrie din Grenoble (Franța), dezvăluindu-ne activitatea febrilă dintr-o
bibliotecă de cartier, care lucrează pe proiecte culturale și educaționale cu copiii. În fine, într-o ediție
de colecție, scriitorul Petru Popescu, stabilit în SUA, aflând de moartea lui Dumitru Berindei, unul din
ultimii veterani de război sinăieni, ne trimite un mesaj impresionant: ”Îmi pare rău, Dumitru Berindei,
că nu te-am cunoscut mai bine, vreau să zic un timp mai îndelungat. Îmi pare rău că între cei pe care
i-am putut petrece pe ultimul drum doar prin gânduri calde şi triste, o listă în care sunt înscrişi fratele
meu geamăn şi tatăl meu, eşti şi tu. Poate şi de aceea te simt apropiat şi ştiu că n-am să te uit. Îţi
doresc drum bun, şi veşnic, paşnic, printre stele”.
În 2017 și 2018 apar mai multe informații despre orașele înfrățite cu Sinaia și creații
jurnalistice de la fața locului, în special din Thame (Marea Britanie) și Athis Mons (Franța), realizate
de Felicia și Daniela Mîrza, respectiv de Mariana Cojan Negulescu și Cezar Rădulescu.
Strategii, evenimente, regrupări
Din punct de vedere al realității culturale și sociale surprinse în paginile revistei, strategia
editorială a funcționat impecabil, pe ideea de a surprinde evenimentele principale culturale, de
educație din comunitate și din realitatea înconjurătoare sau având legătură cu Sinaia și oamenii ei.
Uneori, din păcate, a trebuit să reacționăm și la evenimente tragice care ne-au marcat
existența. Astfel, incendiul catastrofal de la Clubul ”Colectiv” din București (în care a murit și un tânăr
sinăian, Alexandru Hogea, proaspăt absolvent al Colegiului ”Mihail Cantacuzino”), ne-a reținut
atenția câteva numere la rând, iar materialele au ilustrat durerea și preocuparea noastră și a
societății pentru a trăi într-o Românie curată, fără corupție. La fel, munca și viața echipei redacționale
și a întregii comunități intelectuale din Sinaia a fost afectată de dispariția, în anul 2017, mult prea
rapidă și cu atât mai nedreaptă, a mentorului cenaclului și al revistei, inegalabilul profesor și
animator cultural Ion Floricică, care ne-a fost dascăl, ghid și exemplu pe toate planurile.
Mărturisesc că am strâns cu greu rândurile și am continuat moștenirea culturală a ilustrului
Profesor, care apare mai pregnant în lumina amintirii, cu cât ne-am apropiat de împlinirea în 2019 a
60 de ani de la înființarea cenaclului literar ”Lucian Blaga”, eveniment ce a deschis o rubrică specială
și a reunit zeci de articole (mărturii, mesaje, creații literare și jurnalistice etc.). Încă de anul trecut
paginile revistei s-au deschis pentru această aniversare, care va fi marcată de un program de
manifestări (expoziții, festivități, lansarea Antologiei cenaclului și a altor cărți, întâlniri ale
cenacliștilor cu publicul, spectacole de muzică și poezie etc.).
Conform programului inițial, revista ”Sinaia Excelsior” a fost atentă și a reverberat la
inițiativele culturale ale autorităților locale, evenimentele de tradiție ale orașului și ale structurilor cu
preocupări în domeniu – Centrul Cultural ”Carmen Sylva” (aflat de peste 10 ani în slujba comunității),
Casino Sinaia (gazda selectă și perfectă pentru marile evenimente culturale, Muzeul Orașului (a cărui
inaugurare a prilejuit un superb articol al Octaviei Floricică) –. Reporterii și fotografii revistei au fost
mereu prezenți la evenimentele orașului, despre care au relatat în reportaje memorabile. N-au lipsit
articolele despre manifestările și evenimentele inaugurate/susținute de ASPE sau de structurile
culturale aflate sub egida sa: spectacolele de teatru și de muzică organizate de trupa de teatru
”Zamora” (în parteneriat cu Fundația ”Spirit românesc – Pro Arte și Caritate”) și de Grupul coral
”SinArmonia”, Salonul de carte și Muzică de la Casino Sinaia, Autostrada Culturală Comarnic-Brașov,
manifestările ”Punți între arte” și ”Copii pentru copii”, întânirile cu alte cenacluri și publicații (din
Ploiești, Câmpina, Comarnic, Oltenița etc.).
Privind retrospectiv asupra echipei de redacție, remarcăm că ea a avut fluctuații. Astfel, în
perioada 2015-2016 Marius Bratosin aduce noi coechipieri: la tehnoredactare vine Camelia Iorcic,
care dă o nouă alură revistei; în redacție apar Valeria-Sanda Ioniță și Gabriel-Adrian Ciorbă,
fotografii Narcis Badea și Tiberiu Leurzeanu aduc un plus de culoare peisajului cultural, iar la
publicitate și secretariat activează A. Apostol, H. Bârleanu, I. Tamaș și Ionela Găgenel. După câteva
luni, contribuția lor s-a subțiat și, treptat, au renunțat. Trebuie să recunoaștem că e greu să motivezi
oamenii, în lipsa unor remunerații sau a altor compensații, iar revista ”Sinaia Excelsior” nu a avut un
buget, nu au existat subvenții, sponsorizări, iar pachetul de publicitate nu a fost tentant pentru
întreprinzătorii de pe Valea Prahovei. Așa se face că după 2017 revista este editată de o echipă
redacțională mult simplificată: redactor-șef: Claudiu Istrate, secretar de redacție: Marius Bratosin,
tehnoredactarea și grafica fiind asigurate gratuit de SC. Amanda Edit srl. În consecință și ritmul
aparițiilor devine mai încet, inițial prin cuplarea a câte două numere în aceeași ediție, apoi prin
apariții trimestriale, toate în format electronic. Marius Bratosin a mai reușit, cu fonduri proprii sau
din sponsorizări, să tipărească unele ediții, în tiraje reduse, iar micile venituri obținute din vânzarea
unor exemplare sau din contribuții personale au intrat în bugetul ASPE, având ca destinație
susținerea unor evenimente culturale.
Trebuie să recunoaștem că nu am reușit să atragem, cum am fi dorit, oamenii școlii – cadre
didactice și elevi – în activitatea publicistică. Deși am încercat inițierea unor cluburi de jurnalism
pentru juniori și am preluat materiale realizate de elevi și cadre didactice (a se vedea și capitolul
destinat revistelor școlare din Antologie), nivelul colaborării a rămas sporadic, cu toate că există
potențial (vezi articolele scrise de prof. Alexandra Stroe (”Un regal de muzică, umor şi poezie”,
”Spectacol de poezie şi muzică folk la Colegiu”) și prof. Alina Bobeică (”Sărbătoarea Francofoniei la
CMC”)
În schimb, cenaclul și revista și-au făcut mulți simpatizanți, colaboratori, persoane fizice
sau juridice, care au participat cu entuziasm la activități (soții Reveica și Marian Nedelescu,
Florentina Stan, Andrei Mădălin Mocanu) sau chiar le-au găzduit: Centrul Cultural ”Carmen
Sylva”, Casino Sinaia, Muzeul Orașului, Cafeneua ”Kalimtzakis”, Hotel ”Anda”, Vila ”Retezat”,
Marieta Pietroșanu și familia Ene etc.
După cinci ani de activitate, revista ”Sinaia Excelsior” are un bilanț pozitiv, care oferă
premisele să fie considerată, așa cum aprecia primarul Vlad Oprea, un veritabil ”promotor al
identității culturale sinăiene”.

Sinaia, decembrie 2018