Sunteți pe pagina 1din 868

' VOLUM TIPĂRIT DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI IAŞI

prin hotărârea Consiliului Municipal Iaşi nr. 6 7 din 29 martie 1999

ISBN 973-8108-40-3
VOLUMUL V I I

ACTE INTERNE
(1771-1780)

editate d e

IOAN CAPROŞU

EDITURA „DOSOFTEl'
IAŞI, 2005
INTRODUCERE

Volumul al Vll-lea de Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi


cuprinde 519 acte interne dintre anii 1771 şi 17HO, transcrise din fonduri
arhivistice din România .şi din străinătate, din cîteva colecţii particulare şi din
unele publicaţii de specialitate privitoare la vatra veche a oraşului, hotarul
(moşia) acestuia şi partea din teritoriul fostului ocol domnesc al tîrgului
medieval ce a continuat să rămînă legată în această perioadă de evoluţia
capitalei Ţării Moldovei.
în afara celor 12 acte greceşti, transcrise şi traduse de colega Olga
Cicanci de la Facultatea de Arhivistică din Bucureşti, căreia îi mulţumim încă o
dată şi aici, documentele din acest volum se păstrează în original, în copii,
rezumate sau menţiuni în limba română, fiind editate în chip firesc după cea
mai bună formă de păstrare a lor; în acelaşi mod au. fost reluate aici şi actele
cunoscute numai din publicaţiile de specialitate, păstrîndu-se, ca de obicei,
particularităţile fonetice ale textelor respective şi menţionîndu-se caracte-
risticile lor arheografice.
Numărul acestora este însă ca şi în volumul precedent destul de mic; a
crescut însă şi în acest tom nkniărîâ documentelor conservate în arhivele
mănăstirilor de la Muntele Athos (Grecia), cărora le-au fost închinate în
secblele XVII şi XVIII inai multe aşezăminte religioase ieşene.
Aduse în ciriiuitul istoriografie: prin rezumatele greceşti publicate în
Urrtia investigaţiilor întreprinse cU cimsecvenţă în ultimii ani de colegul Florin
Marinescu1 de la Centrul de Cercetări Neogreceşti din Atena, documentele
athonite sînt, în număr destul de mare, de o importanţă particulară pentru
istoria laşilor; prin bunăvoinţa colegului din Atena, căruia îi aducem şi aici
mulţumirile noastre, textele complete ale tuturor acestor acte privitoare la
intervalul 1771-1780 au fost integrate în volumul de faţă.
Nu au putut fi incluse însă nici în acest volum documentele istorice ale
altor mănăstiri ieşene, precum Golia şi Bărboiul, închinate la mănăstirea
athonită Vatoped, al cărei fond documentar ca şi al altor mănăstiri de la
Muntele Athos, se află în curs de catalogare la acelaşi Centru de Cercetări
Neogreceşti din Atena2.
Din păcate, au rămas şi în afara volumului de faţă3 numeroase copii de
documente privitoare la istoria oraşului Iaşi din condicile lui Gheorghe

' Vezi secţiunea Bibliografie-Prescurtări, din acest volum, p. XI.


2
Cf. Introducerea de la voi. IV al acestor Documente..., p. VI, nota 5.
' C f . lbidem, voi VI, p. V.

V
Ghibănescu (Ms. Surele şi izvoadef, aflate în colecţie particulară, unele acte
în limba armeană sau în traducere ' privitoare la mahalaua medievală a
Armenimii5, documentele mănăstirilor din Iaşi închinate celor din Orientul
Apropiat şi,, aşa cu am mai menţionat6, actele ce s-au mai păstrat în fonduri
particulare greceşti (de la Atena) din ceea ce a fost cîndva Arhiva Metohului
din Constantinopol al Sfîntului Mormînt.
Dincolo de aceasta, trebuie să reluăm şi aici constatarea că
„precaritatea instrumentarului arhivistic publicat pentru această perioadă
istorică va continua să determine, în general, regretabile omisiuni din orice
colecţie românească de izvoare spre paguba cercetării istorice "1. Aceasta cu
atît mai mult cu cît la unele Arhive, precum cele de la Iaşi, care interesează în
chip special colecţia de faţă, se perpetuează de zeci de ani pînă şi lipsa
inventarelor de sală pentru unele fonduri sau părţi de fonduri importante de
documente istorice.
Principiile de editare şi normele de transcriere a textelor chirilice ale
documentelor româneşti din acest volum sînt asemănătoare celor de la tomurile
anterioare;8 că şi la volumul precedent, spaţiul tipografic limitat nu ne-a mai
îngăduit însă facsimilarea documentelor originale din volum.
Indicii de nume şi de materii au fost întocmiţi cu acribia necesară de D-l
Mihai-Cristian Amăriutei. >

După criteriile de la aceleaşi volume am grupat şi la sfîrşitul celui de


faţă în Cuvinte şi expresii slavone din documentele în limba română
slavonismele şi cuvintele şi expresiile slavone ce se repetă în actele emise de
cancelaria domnească.
Pentru completarea, la solicitarea noastră a unor informaţii arheografice
privitoare la unele acte transcrise de noi mai demult la Arhivele Statului din
Bucureşti îi mulţumim şi aici colegului Constantin Burac, decanul Facultăţii de
Arhivistică din Bucureşti.
>

Tipărirea volumului de faţă decisă de Primăria laşilor a fost posibilă, ca


şi în cazul tomurilor anterioare, datorită alocării sumei necesare prin hotărîrea
unanimă a membrilor Consiliului Municipal, cărora le exprimăm şi pe această
cale întreaga noastră gratitudine.

4
Ibidem, nota 3.
5
Ibidem, notele 3 şi 4.
6
Ibidem, voi. V, p' VI.
7
Ibidem.
8
Cf. Ibidem, p. VI-VII.

VI
BIBLIOGRAFIE-PRESCURTĂRI

Andreescu, C., Iniţiative particulare Andreescu, Constantin C., Iniţiative particulare de


aducere a apei potabile în laşi, în „Arhiva românească",
tom. VI, Bucureşti, p. 311-323.
Andreescu, C., Ştiri noi asupra Andreescu, Constantin
•• C., Ştiri rund asupra aducerii
aducerii apei în laşi apei în Iaşi în cursul sec. XVIII şi la începutul sec. XIX,
în „Arhiva românească", tom. 111(1939), p. 193-273.
Antonovici, Documente hîrlădene, IV = Antonovici, Ioan, Documente bîrlădene, voi. IV, Bîrlad,
1924; voi. V, Huşi, 1926.
Antonovici, Documente • Antonovici, Ioan, Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", fasc. 5 (1925), p. 122-129.
.Arhiva românească" „Arhiva românească", subt redacţia lui Mihail
Kogălniceanu. Tom. I, II, ediţia a doua. Iaşii, 1862.
Balan, Documente bucovinene : Balan, Teodor, Documente bucovinene, voi. V, Cernăuţi,
1939; VI, Bucureşti, s.a.
Băileanu, Gh., Evoluţia juridică = Băileanu, Gh., Evoluţia juridică a Epitropiei Sf. Spiridon
de la 1757 la ISOO, II-III, Iaşi 1929.
Băileanu, Gh. ş.a., Istoricul spitalului : Acad. V. Răşcanu, Proî. dr. Gh. Năstase, dr. Şt. Bîrsan,
„Sf. Spiridan" - Iaşi, I Gh. Băileanu, Istoricul spitalului orăşenesc clinic de
adulţi în cadrul evolutiv al fostelor aşezăminte Sf.
Spiridon, voi. I, Ed. Medicală, Bucureşti, 1956.
Băleanu, Documente ; Baleanu, Alex., Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 258-259; fasc. 5 (1925),
p. 146-151;fasc. 6(1926-1927),p. 181-183.
Benjamin, L. ş.a., Izvoare, II, ; Benjamin, L., Spielman, M., Stanciu S., Izvoare şi
mărturii privitoare la evreii din România, voi. II2,
Bucureşti, 1990.
Berechet, Documente vechi, II = Berechet, Ştefan Gr., Documente vechi, 1490-1827, II,
Chişinău, 1928.
Bianu, Catalogul tns. rom., I = Bianu, Ioan, Catalogul manuscriptelor româneşti, tomul
I, întocmit de ..., Bucureşti, 1907.
Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. = Bianu, Ioan, Nicolaiasa G., Catalogul manuscriptelor
rom., III româneşti, III, Craiova, 1931.
Bobulescu, Pr. C., Documente = Bobulescu, Pr. C., Documente, în „Miron Costin", An.
VII (1919), nr. 1-4 (ian.-apr.), p. 3-14.
Boga, L.T., Doc. din Basarabia, II = Boga, L.T., Documente din Basarabia, publicate de ...,
n, Chişinău, 1938.
Bogdan, N. A., Comerţul moldovenesc = Bogdan, N. A., Din trecutul comerţului moldovenesc şi
mai ales al celui ieşean, Iaşi, 1925.
Bogdan, N. A., Documente = Bogdan, N. A., Documente comunicate de ..., în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 85-90; fasc 2 (1922),
p. 260-266; fasc. 4 (1924), p. 120-123.

VII
Bogdan, N. A., Imaşul tîrgului laşilor = Bogdan, N. A,, Imaşul Itrgului Iaşilor, în „loan Neculce",
fasc. 4 (1924)', p. 46-80.
Burada, T, T„ Documente Burada, T. T.,' Documente comunicate de . în „loan
Neculce", fasc. 2 (1922), p. 266-268.
Burghelea, M., Documente = Burghelea, M„ Documente comunicate de .... în „loan
Neculce", fasc. 3 (1923), p. 73-78, fasc. 5 (1925),
p.151-159.
Caproşu, Documente ist. oraş. laşi, ; Caproşu, loan, Documente privitoare la istoria oraşului
III, IV, V, VI laşi, voi, 111, Acte interne (1691-1725), editate de ...,
Iaşi, Editura „Dosoftei", 2000; voi. IV, Acte interne
( 1 7 2 6 - 1 7 4 0 ) , Iaşi, Ed. „Dosoftei", 2000; voi. V, Acte
interne ( 1 7 4 1 - 1 7 5 5 ) , Iaşi, Ed. „Dosoftei", 2001; voi. VI,
Acte interne ( 1 7 5 6 - 1 7 7 0 ) , Iaşi, Ed. „Dosoftei", 2004.

Caproşu, Documente rom. = Caproşu, loan, Documente romîneşti din arhive străine
(secolele XVI-XVIIl), în „Analeie ştiinţifice ale
Universităţii „Al. I, Cuza", din Iaşi (serie nouă), istorie,
tom. XXXVII-XXXVIII (1993), p.' 253-278.
Caproşu, loan, şi Ungureanu, Mihai- = Caproşu, loan, şi Ungureanu, Mihai-Răzvan, Documente
Răzvan, Documente statistice, I statistice privitoare la oraşul laşi, editate de . . v o l u m u l I
(1755-1820), Editura Universităţii „Alexandru loan
Cuza"-Iaşi, 1997.
Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. C. I. = Chipurici, Nicolae şi Răţoi, Tudor, Colecţia Dr. Constantin
Istrati I. Istrati ( I 4 2 9 r l 9 4 5 ) , Bucureşti, 1988.'

Ciubotar» şi Zară, Comuna Horle.pl = Ciubotaru, Mircea, şi Zară, Petroliana, Comuna Horleşti.
Cadre istorice, sociale şi culturale, Ed. „Performantica",
Iaşi, 1999.
Codrescu, Uricariul = Codrescu, Teodor, Uricariul, voi. I, Iaşi, 1852; ed. a Il-a,
Iaşi, 1871; voi. II, Iaşi, 1852; ed. a Il-a, Iaşi, 1875; voi.
III, Iaşi, 1853; voi. IV, Iaşi, 1857; voi. V, Iaşi, 1862; voi.
VI, laşi, 1875; voi. VII, Iaşi, 1876; voi VIII, Iaşi, 1886;
voi IX, Iaşi, 1888, voi. X, Iaşi, 1888; voi. XI, Iaşi, 1889;
voi. XII, Iaşi, 1889; voi XIV, Iaşi, 1889; voi. XVII, Iaşi,
1891; voi XIX, Iaşi, 1891; voi. XX, Iaşi, 1892; voi
XXIII, Iaşi, 1893; voi. XXV, Iaşi, 1895.

Colecţia de doc. Bacău. înv. arhivislic = Colecţia de documente de la Arhivele Statului Bacău
(1424—1848). Inventare Arhivistice; 7, «întocmit de>:
Dumitru Zaharia, Emilia Chiriceanu, Corneliu
Cărămidaru, Bucureşti, 1976.
Colecţia de doc. Bacău. Catalog — Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului
Judeţului Bacău (1400-1864). Catalog întocmit de
Dumitru Zaharia, Bucureşti, 1986.
Costăchescu, Documente = Costăchescu, Mihai, Documente comunicate de ..., în
„loan Neculce", fasc. 1(1921), p. 95-105; fasc. 2 (1922),
p. 269-285; fasc. 3 (1923), p. 78-90 şi 108-116; fasc. 4
(1924), p: 176-186; fasc. 5 (1925), p. 160-170; fasc. 6
(1926-1927), p. 167-181; fasc. 7 (1928), p. 131-138;
fasc. 8 (1930), p. 61-71.

vin
Costăchescu, Sîneştii •• Costăchescu, Sîneştii, cu trupurile sale: Onişcanii,
Podobiţii, Bătărăştii, Storneştii şi Pleşeştii (din jud.
Iaşi), Schiţă istorică, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924),
p. 1-45.
Creşterea colecţiunilor ; Biblioteca Academiei Române, Creşterea colecţiunilor,
pe anii 1907-1942, No. I-Lffl, Bucureşti, 1907-1942.
Doc. Oraşe şi tîrguri, A, voi II : Documente privitoare la istoria economică a României.
Oraşe şi tîrguri, Moldova, Seria A, Voi. II, Bucureşti, 1960.
D. R. A., II : Documente privind relaţiile agrare în veacul al
XVIII-lea, voi. II, Moldova, <publicate de> Vasile
Mihordea (redactor resp.), Ioana Constantineascu <şi>
Cornelii) Istrati, Bucureşti, Ed. Academiei, 1966.
Erbiceanu, Documente : Erbiceanu, C., Documente comunicate de ..., în „Arhiva"
- Iaşi, An. XI (1900), nr. 7-8 (iulie-august), p. 382-384.
Erbiceanu, Istoria Mitropoliei = Erbiceanu, C., Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi
Moldovei a catedralei mitropolitane din Iaşi, Bucureşti, 1888.

Furnică, Băcănia = Furnică, Dumitru Z., Din istoria comerţului la români,


mai ales băcănia, Bucureşti, 1908.

Furnică, Documente = Furnică, Dumitru Z., Documente privitoare la comerţul


românesc. 1473-1868, Bucureşti, J931.

Furnică, Industria = Furnică, Dumitru Z., Industria şi dezvoltarea ei în ţările


româneşti, Bucureşti, 1926.

Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi = Ghibănescu, Gh., Academia Română şi documentele ce


vorbesc de Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p.
204-206; (II),'fasc. 4 (1924), p. 281-282; (III), fasc. 4
(1924), p. 296-298; (III şi IV), fasc. 5 (1925), p. 321-
329; (VI), fasc. 6 (1926-1927), p. 313-317; (VII), fasc.
8 (1930), p. 215-218.

Ghibănescu, Actele caselor Institutului • Ghibănescu, Actele caselor Institutului Gregorian,


Gregorian > Maternitatea, Str. Cuza Vodă (fostă Str. Golia), în „loan
Neculce", fasc. 9, (1931), p. 129-147.
Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. = Ghibănescu, Gh., Arhivele Statului din Bucureşti şi
Iaşi documentele ce vorbesc de Iaşi (I), în „loan Neculce", fasc. 5
(1925), p. 292-2%, şi (II), p. 299-302.
Ghibănescu, Başoteştii şi Iaşii = Ghibănescu, Gh., Başoteştii şi Iaşii, în „loan Neculce",
fasc. 8 (1930), p. 141-152.
Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei = Ghibănescu, Gh., Biserica Sf. Andrei - Iaşi, Iaşi, 1934.

Ghibănescu, Biserica Sf. Nicolae = Ghibănescu, Gh., Biserica Sf. Nicolae Domnesc —zis
gospod, cel Mare şi cel Bogat, Iaşi, Tipografia .Presa
Bună", 1934-
Ghibănescu, Biserica Tălpălari = Ghibănescu, Gh., Biserica Tălpălari, cu hramul Naşterii
Maicii Domnului, Iaşi, 1934.
Ghibănescu, Breasla mişeilor = Ghibănescu, Gh., Breasla mişeilor şi locul calicilor din
Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 81-111.

IX
<Ghibănescu>, Casele lui Ştefan i <Ghibănescu, Gh.>, Casele lui Ştefan Petriceicu vodă în
Petriceicu vodă Iaşi, în „Ioan Neculcc", fasc. 4 (1924), p. 272-273.
Ghibănescu, Documente = Ghibănescu, Gh., Documente comunicate de ..., în „Ioan
Neculce", fasc. 1 (1921), p. 106-119; fasc. 2 (1922), p.
286-291; fasc. 3 (1923), p. 90-99; fasc. 4 (1924), p. 134-
148); fasc. 5 (1925), p. 195-233; fasc. 6 (1926-1927), p.
112-165; fasc. 7 (1928), p. 96-118 şi 125-126; fasc. 8
(1929), p. 71-119; fasc. 9, (1931), p. 83-156; fasc. 9„
(1933), p. 263-268.
Ghibănescu, Documentele caselor = Ghibănescu, Gh., Documentele caselor Başotă (azi
Başotă Gimnaziul Ştefan cel Mare), în „Ioan Neculce", fasc. 6
(1926-1927), p. 112-166.
Ghibănescu, Ispisoace = Ghibănescu, Gh., Ispisoace şi zapise, voi. 1V| ; , Iaşi,
1914, 1915; V,, Iaşi, 1921; VI,'.,, Iaşi, 1925, 1926."
Ghibănescu, Ms. Surete = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade. Manuscrise, voi. I,
ii, iv-vni, x i v , x v i , x x i , x x i v , x x v - x x v n i ,
XXXI, XLIV, XI.IX, LII (colecţie particulară), ;
Ghibănescu, Spiţa fainii iei Ganea = Ghibănescu, Gh., Spiţa familiei Ganea, în „Ioan
Neculce", fasc. 3 (1923),p. 139-164.
Ghibănescu, Spiţa neamului Bădărău = Ghibănescu, Gh., Spiţa neamului Bădărău, în „Ioan
Neculce", fasc. 5 (1925), p. 234-257.
Ghibănescu, Surete = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, voi. IV, Iaşi, 1908;
voi. VII, Iaşi, 1911; voi.' IX, Iaşi, 1914; vol.'x, Iaşi,
1921; voi XI, Iaşi, 1922; voi. XII, Iaşi, 1924; voi, Xlil,
Iaşi, 1925; voi. XIV, Iaşi, 1926; voi XXI, Iaşi, 1929;
voi. XXII, Iaşi, 1931; XXIV, Iaşi, 1932; XXV, Iaşi, 1933.
Ghibănescu, „ Theodor Codrescu" = Ghibănescu, Gh., „Theodor Codrescu", Iaşi, An. I
(1916); An. IV (1935) şi VI (1936).
Ghibănescu, Uricarul ţi doc. Iaşi = Ghibănescu, Gh., Uricarul (XXV volume) şi documentele
ce vorbesc de Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p.
255-262.
Giurescu, Const. C., Istoricul = Giurescu, Constantin C., Istoricul podgoriei Odobeştilor.
podgoriei Odobeştilor Din cele mai vehi timpuri pînă la 1918 (cu 124 de
documente inedite - 1626 - 1864 - şi 3 reproduceri),
<Bucureşti>, Ed. Academiei, 1969.
Hurmuzachi-Iorga, Documente = Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria românilor,
Voi. XI, Bucureşti, 1900; voi. XIV, Documente greceşti...,
publicate de N. lorga, voi. XIV, partea a Il-a (1716-1777),
Bucureşti, 1917, voi. XV, partea a Il-a, Bucureşti, 1913.
Ichim, Traian, Documente = Ichim, Traian, Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 295-296; fasc. 3
(1923), ,p. 95-104; fasc 4 (1924), p. 171-176; fasc. 5
(1925), p. 182-1903; fasc. 6 (1926-1927), p. 183-202 şi
329-332; fasc. 7 (1928), p. 118-125.
„Ioan Neculce" = „Ioan Neculce". Buletinul Muzeului Municipal - Iaşi,
An I, fasc. 1, p. 169; fasc. 4 (1924), p. 126-131; fasc.'â
(1^27), p. 314; fasc. 9„ (1933), p. 316.

X
lorga, Anciens documents Iorga, N., Anciens documents de droit roumain, voi. I,
Paris - Bucureşti, 1930; voi. II, Paris-Bucureşti, 1931.
Iorga, Condica de hirotonii Iorga, N., Condica de hirotonii a Mitropoliei Moldovei,
publicată după original de..., în „Buletinul Comisiei
Istorice a României", voi. 3 (1924), p. 1 —43.
lorga, Doc. Callimachi Iorga, N., Documente privitoare la familia Callimachi,
voi. 1-11, Bucureşti, 1903.
Iorga, Scrisori de meşteri Iorga, N., Scrisori de meşteri, în „Literatură şi artă
română", VI, p. 690.
Iorga, St. şi doc. Iorga N., Studii şi documente cu privire la istoria
românilor, voi. I-II, Bucureşti, 1901; voi. IV-VII,
Bucureşti, 1902-1904; voi. XVI, Bucureşti, 1908; XXI,
Bucureşti, 1911.
Marinescu, Florin, Protaton Mapivecncot), <J>Xopiv, Pov/javiica eyypcupa TOV Ayiov
Opovg. Apzeio FlpanaTov, AOrjva (Marinescu, Florin,
Documente^ româneşti de la Sfintul Munte. Arhiva
Protaton, Atena), 2001, 658 p.

Marinescu, Florin, Sfîntul Paul MapivecncoD, 4>Xopiv, Pov/taviica eyypaipa tov Ayiov
Opovg. Ap%eio lepag Movig Ayiov IfavXov, A6t|va
(Marinescu, Florin, Documente româneşti de la Sfintul
Munte. Arhiva sfintei mănăstiri Sfîntul Paul, Atena),
2002, 600 p.
Marinescii, Florin, Xiropotamu, I MapiveoKovi, <M.opiv, PovftavtKa eyypcapa TOV Ayiov
Opovg, Ap/eto lepag Movtg Siponoxanov, Tofiog npanog,
A9riva (Marinescu, Florin, Documente româneşti de la
Sfintul Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Xiropotamu,
tom. I, Atena), 1997, 748 p.
Marinescu, Iulian, Acte moldoveneşti Marinescu, Iulian, Acte moldoveneşti felurire, în
felurire „Buletinul Comisiei Istorice a României", voi. VIII
(1929), p. 69-150.
Melchisedec, Episcopul Dunării de Jos, Chronica
Melchisedec, Chronica Huşilor Huşilor şi a episcopiei cu asemenea numire, Bucureşti,
1869.
Melchisedec, Chronica Romanului şi a Episcopiei de
Melchisedec, Chronica Romanului Roman, partea I (1392-1714), Bucureşti, 1784; partea a
Il-a (1714 pînă în zilele noastre), Bucureşti, 1875.
Mihail, Paul, Contribuţii documentare la istoria oraşului
Mihail, Contribuţii documentare Iaşi, în „Anuarul Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi,
tom. XXtV (1(987) „ p. 415-478.
Mihail, Doc. Constantinopol Mihail, P a u l D o c u m e n t e şi zapise iholdoveneşti de la
Constantinopol (1607-1806), Iaşi, 1948.
Mihailovici, Regeşte Constantinopol Mihailovici, Diacon Paul, Regestele actelor moldoveneşti
din arhivă de la Constantinopol a Sf. Mormînt,
Chişinău, 1934.

XI
.„Miron Costin" = „Miron Costin", Bîrlad, An. III (1915) şi VII (1919).
Pamfile, T. = Pamfile, T„ Documente, în „Miron Costin", An. VII
(1919), nr. 1-4 (ian., apr.), p. 16.
Pavlescu, Economia breslelor = Pavlescu, Eugen, Economia breslelor în Moldova,
Bucureşti, 1939.
Pungă, Zamfira, Documente (I) = Pungă, Zamfira, Documente privitoare la comunitatea
armeană din laşi aflate în patrimoniul Muzeului de istorie
a Moldovei (sec. XVII-XIX) (I), în „Ioan Neculce".
Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei (serie nouă),
Vm-IX (2002-2003), <Iaşi>, p. 255-278.
Răşcanu, Petru, Lefile şi veniturile = Răşcanu, Petru, Lefile şi veniturile boierilor Moldovei în
boierilor Moldovei 1776. Documente de la Grigorie A. Ghica w „ publicat
cu o introducere de .... Teză de licenţă, Iaşi, Tipografia
naţională, 1887.
, .Revista istorică", An. I (1915) = „Revista istorică", An. I (1915), nr. 11-12 (nov.-dec.), p.
220-221.
Samarian, Pompei, Ciuma în trecutul = Samarian, Dr. Pompei Gh., Ciuma Din epidemiologia
românesc trecutului românesc, Bucureşti, 1932.
Sava, Doc. Orhei = Sava, Aurel, Documente privitoare la tîrgul şi ţinutul
Orheiului, publicate cu un studiu introductiv de ...,
Bucureşti, 1944:
Spielimin, Izvoare, II, = Spielman, Mihai, Izvoare şi mărturii privitoare la evreii
din România,' voi. II,.i»Bucureşti,
i * 1988.
Stoicescu, Dicţionar = Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara
Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971.
Stoicescu, Repertoriul = Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al
localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova,
Bucureşti, 1974.
Stoide şi Caproşu, Relaţiile economice = Stoide, Constantin A., Caproşu, Ioan, Relaţiile economice
ale Braşovului cu Moldova ale Braşovului cu Moldova. De ta începutul secolului al
XVUI-lea pînă la 1850, Chişinău, „Universitas", 1992.
Stoide şi Turcu, Doc., şi regeşte din = Stoide, C.A; şi Turcu, Constantin, Documente şi regeşte
ţin. Neamţ. Sec. XVI-XVIII din ţinutul Neamţului. Secolele XVI, XVII. XVIU. Extras
din revista .Apostolul", Nr. 9-11, Piatra-Neamţ, 1935.
Tezaur sucevean = Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente,
1393-1849, întocmit de Vasile Gh. Miron, Mihai-Ştefan
Ceauşu, Gavriţ Irimescu <şi> Sevastiţa Irimescu,
D.G.A.S., Bucureşti, 1983.
Turcu, C., Cărţi, tipografi şi tipografii = Turcu, C., Cărţi, tipografi şi tipografii în secolul XVIII, în
în secolul XVIII „Mitropolia Moldovei şi Sucevei", An. XXXV (1960),
nr. 1-2, p. 21-31.
Urechia, V. A., Arhimandritul = Urechia, V. A., Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul,
Vartolomei Măzăreanul (1720-1780). Notiţă biografică şi bibliografică, în
,Analele Acad. Rom.", Menţ. secţ. ist., seria a Il+a, tom
X (1887-1888).

XII
Urechia, V. A., Istoria românilor = Urechia, V. A., Istoria românilor, (1774-1786), tom I,
Bucureşti, 1891; (1774-1786), tom II, Bucureşti, i 892.
Urechia, V. A., Istoria şcoalelor = Urechia, V. A., Istoria şcoalelor, de la 1800-1864, tomul
I, Bucureşti, 1892: IV, Bucureşti, 1901.
Urechia, V. A., Memoriu . - Urechia, V. A., Memoriu asupra perioadei din istoria
românilor de la 1774-1786. Extras din ,Analele Acad.
Rom.". Mem Secţ. Ist., Seria a Il-a, tom XII, Bucureşti,
1893.
Ursăcescu, V., Documente = Urşăcescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5
(1925), p. 193-194.
Vitencu, A., Documente = Vitencu, A., Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4
(1924), p. 205-206.
Zotta, Documente =Zotta, Sever, Documente comunicate de.,,, în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 296-300; fasc. 3
(1923),p. I35-I38;fasc. 4(1924),p. 166-170.

Balan, Teodor, Satele dispărute din Bucovina. Extras din Omagiu lui Ion I. Nistor, Cernăuţi, 1937.
„Buletinul oficial" al României. Partea I, anul IV, nr. 163 -165, vineri, 20 decembrie 1968.
Caproşti, Ioan, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, voi. II, Acte interne (1661-1690)
editate de..., Iaşi, Editura „Dosoftei", 2000.
Caproşu, Ioan, şi Zahariuc, Petronel, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, voi. I, Acte
interne (1408-1660), editate de..., Iaşi, Editura „Dosoftei", 1999.
Cernovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1977.
Coduri poştale ale Republicii Moldova în noua organizare administrativ-teritorială, Chişinău,
1999.
Dicţionarul geografic al Basarabiei, de Zamfir Arbore, Bucureşti, 1904; <ed. a II-a>; editor: Iurie
Colesnic, Chişinău, 2001.
Dicţionarul geografic al Bucovinei, de Em. Grigorovitza, Bucureşti, 1908.
Documente privind istoria României (DIR), Introducere, voi. I-II, Editura Academiei,
<Bucureşti>, 1956.
Eremia, Anatol, Nomenclatorul localităţilor din Republica Moldova, Chişinău, <Editura> Civitas,
2000.
Ghidul drumurilor din România, lucrat sub direcţiunea lui Ion Cămărăşescu, Bucureşti, Editura
Cultura Naţională, 1928.
Gonţa, Alexandru I.,' Documente privind istoria României, A. Moldova, veacurile XIV-XVII.
Indicele numelor de locuri, ediţie îngrijită şi prefaţă de I. Caproşu, Biucureşti 1990.
Grămadă, Nicolai, Toponimia minoră a Bucovinei, voi. I-H, ed. Ion Popescu-Sireteanu, Editura
Anima, 1996.
Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar. Coordonatori: Ovid Sachelarie şi Nicolae
Stoicescu, Bucureşti, Editura Academiei, 1988.
Iordan, Ion, Gâştescu, Petre, <şi> Oancea, D. I., Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti,
Editura Academiei, 1974.
Istorija mişti sil Ukrainskoi R.S.R., Cerniveţ'ka oblast', Kiiv, 1969.
Legea nr. 292-XIV din 19 februarie 1999..., în „Monitorul oficial" al Republicii Moldova, nr. 30
din 27 martie 1999, p. 2-22.

xm
Marele Dicţionar Geografic al României, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe,
de George loan Lahovari, general C. .1. Brătianu şi Grigore G. Tocilescu, voi. 1-V,
Bucureşti, 1898-1902. '
Matasă, Preot C., Cîmpul lui Dragoş. Toponimie veche şi actuală din judeţul Neamţ, Bucureşti,
Casa Şcoalelor, 1943.
Moldova în epoca feudalismului, voi. VII; partea 1-TL. Recensămintele populaţiei Moldovei din
anii 1772-1773 şi 1774. Alcătuirea, cuvînttll introductiv si comentariile de P. G. Dmitriev,
<Dimitriu>, Chişinău, Editura "Ştiinţa", 1975.
Nicu, Vladimir, Localităţile Moldovei în documente vechi, voi. I (A-L) şi II (M-Z), Chişinău,
Editura „Universitas", 1991.
Obreja, Alexandru, Dicţionar geografic al judeţului Iaşi, Iaşi, Ed. „Junimea", 1979.
Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, voi. 3. (secolele XIX şi XX), Bucureşti,
1994.
România. Atlas rutier, de general maior ing. Dragomir Vasile, col. ing. Balea Victor, Col. ing.
Mureşanu Gheorghe <şi> Epuran Gheorghe, Bucureşti, Editura Sport-Turism, <1981>.
Tezaurul toponimic al României. Moldova, volumul I. Repertoriul istoric al unităţilor
administrativ-teritoriale. 1772-1988. Coordonatorul seriei: Dragoş Moldovanu; partea I,
A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), A-O, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1991;
partea a 2-a. A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), P-30 decembrie; B. Unităţi complexe.
Editura Academiei Române, 1992; partea a 3-a; Toponimia Moldovei în documente scrise
în limbi străine (exclusiv slavona). 1332-1850, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru loan
Cuza", 2004.
Republica Moldova. Harta generală, Scara 1:500.000, Chişinău, Editura I.M.C.O., 1993.
Republica Moldova. Harta fizico-geogrqfică, Scara 1:400.000, Bucureşti, 1994.
Republica Moldova. Harta teritorial-administrativă, Scara 1: 400.000, Institutul „Ingeocad" şi
Editura „Iulian" - Chişinău, 2000.
Republica Moldova. Topograficeskaia Karta. Masştab, 1:200 000, Format 55/56, VS Ukrainî,
1992.
Zagal'no geografi crui Karta. Cernoviţ'ka oblast', Masştab 1:200 000, Ukrgeodezkartografia.

Arh., arh. = Arhiva, -ele foto. = fotocopie


Arh. St. = Arhivele Statului fr. = francez
Bibi. = Bibliotecă germ. = german
Bibi. Acad. Rom. = Biblioteca Academiei gr- = grecesc
Române Inst. de Ist. = Institutul de Istorie
cca = circa inv. = inventar
descr. arheogr. = descriere arheografică m.p. = mânu propria
dezv. = dezvoltat m-re, m-ri = mănăstire, i
diam. = diametru Ms., ms. = Manuscrise (fond),
doc. = document manuscris, -e (piesă arh.)
ed. = ediţie, - i n. = notă
f. = fila nr. = numărul
facs. = facsimil op. = opis
f.d. = fără dată orig. = original
fasc. = fasciculă P- = pagina, paginile
% = figura perg. = pergament
fond. = gondul rez. = rezumat

XIV
rom. = românesc supl. = supliment
rus. = rusă, rusească, -esc Tr. tr. = Transport, transport
s. = sat (arhivistic)
sec. = secol trad. = traducere
semn. = semnătură ţ. = ţinut
Sf. = Sfinta, ul urm. = următor, -oare
sig. = sigiliu V. = verso (după numere)
si. = slavon voi. = volumul
subl. ns. - sublinierea noastră
* * *

() = marchează în text întregirea prescurtărilor.

< > = delimitează întregirile editorului în cazul rupturilor, ştersăturilor şi omisiunilor, precum
şi echivalarea cronologică în anii erei de la Hristos.

[] = indică ceea ce este de prisos în text.

XV
DOCUMENTE
1 1771 ianuarie 1, Iaşi
Ianis Carapiperis vinde lui Gheorghe tăbăcăr baş şi fratelui său Vergu o vie la Socola cu
150 de groşi.

t Aia xot> Ttapooxoq nou ypanaxoq (pavepoixo icai pnoXxyyco eyco o icop
riaviq Kapa7cen7tepi<; oxi itoţ exovxaq eva ap,jteXri 8iKop,ou Kai eva
cttcittj £iq tov Tonov TT)Q ZokoXou; axov Iaciov Kovxa xo e7toi>A.iaa xod icop
xa
riopyn \*- unaxap \ntam. Kai TOV aSeXyov TOV TOV Bepyvou |j.e xo 0£lTip,a
(j,cxq ypooxa EKaxov nevivxa [ie xo <mxri |xe tiv Kpoqxa ne Kaxotx; |xe jio^oixoki
|xe xoktko |xe xacnco nE xov 7ca%x^exou xo Kaxa, xo anavro TOV aixTteX.io'o 8ev
eXT| Kavevaq va Ka^r) p.ovov o icop reopyiq KavrceXrn; o Kovaxaq a ţ îaxpuv (iia
apa8a KÂ.Tmaxapio ano xo aiteariov icai aţ Kajxri Ka^rj Kaxto Siica xo\) Kai
Kaxa KOC, Baaxa xo ap,7ceXri nE xtjv oXa xoo ano xov avxooXto eoq xov iaxv>
8ev £%t] Kavevaq va Kap.ri Kotpe noxe 9eA,ri Kaveva va aucoBr] a7ZO xt|v yiveica
nou, xtq aSeAxpeq 1 oiyyEvu; va exn xo avaGqia Kai xpe^i eiq Kptaeoq va e^ti
va aTrofiEvri evxppmafieri Kai 5ivr) Kai xa e£o8a xiq Kpiaeoq ejtiSi x-qţ uxave
e[i7cpoţa0ev ovxaq xo emyoXiaa Kai 5ev 0e5u.ae Kavevaq va xo rtaprţ i&nq Kai
criKoOo'ov Kai avaKaxoaouv va e%ouv xnv opyriv xov Xpiaxot) Kai xxiţ
navayiaq xai va exouv va 8oaouv yoXov ev opa Kpiaeoţ etciSi xriţ xo xutoeq
evai §iko n o t ) Kai 71a auxo (îe|ieovo xiq aX.i9i.aq e8oaa xrjv mxpooaav
o(xoA.oyiav era, xipaţ auxtov xov icop Teop/ri p,Jtpoaxa ne aE,iomoxo-oq napxipaq.
1771 yevapiou a eiq T i a a i .
Ico Kapanri7repiq pe^ecovo x a avoQev <m.p.>.
K a i eyco Icoav ytxovaţ Kai riax^avaKoţ e n o v X i a a jxe xo QeA/rma napxiţ 1 .
Eyco Aourca yiveica aSeAxpt t o n eSoae n e xo OeXina n 0 ^ -
Eyco E^Bifiia yiveica aSeicpi xou eSoae ne xo 0eX.ina nou 1 .
H a n a eeoSoaioţ o r)yoi>|i,£vo<; a n o xov a y i o v K a v a x a v x i v o v n«ptipto eK
aDîtonaToi; a u t o u .
<Pe Versb>: Eyco o T i a v r i ţ Kapa7ti7tepi<; £7touA,iiaa xto anTC£?a xov icop
r e o p y i Kai xcov aSetapco xou xov Bepyo ne t o G e t i c e n 0 " 0 K O a M-e ^ot) pesaariSeq
not> aavxDXoq, pe^aaiq Kovoxavxriq pe^acru; Fiovi Eko\) v a t o q n o u pe^aoicf.

t Prin prezentul meu înscris aduc la cunoştinţă şi mărturisesc eu, chir Ianis
Carapiperis, precum că avînd o vie ca proprietate a mea şi o casă pe locul Socolei, la
Iaşi, în apropiere, am vîndut-o lui chir Gheorghe tabacar-baş şi fratelui său Vergu, cu
voia noastră, pentru 0 sută cincizeci de groşi, cu casa, cu crama, cu poloboc şi teasc jos
şi cu şopron (?) din susul viei, să nu aibă nimeni să facă ceva în afară de chir Gheorghe
Kanpelis Constas să taie un rînd din bolta de viţă de vie din vie şi să-şi facă mai jos pe a
sa. Şi precum deţine via cu toate celea, de Ia Sandul pînă la Ion, şi să nu voiască
vreounul să taie să se ridice dintre ai mei: nevasta mea, surorile sau rude, căci vor avea
blestem. Şi dacă vor alerga la judecată, să rămână ruşinaţi şi să dea şi cheltuielile pentru
judecată, pentru că au fost de faţă cînd l-am vîndut şi nu a voit nici unul să-1 cumpere. Şi
dacă se vor ridica şi se vor amesteca, să aibă a da socoteală la timpul judecăţii, pentru că
nimic nu mai este al meu; şi de aceea mărturisesc pentru adevăr şi am dat şi prezenta
mărturie,la. mîna acestora, lui Gheorghe, în faţa martorilor demni de crezare.
1771 ianuarie 1, la Iaşi.
Eu, Carapiperis, adeveresc cele de mai sus <m.p.>.
Şi eu, loan vecin 1 , şi Paţanakos am vîndut cu voia mea, martor'.

1
Eu, Lupa, femeia, sora lui, am dat cu voia mea 1 .
Eu, Evthimia femeia, soră lui, am dat cu voia mea
<Pe verso>: Eu, Ianis Carapiperis, am vândut via lui chir Gheorghe şi fratelui său
Vergo, cu voia mea şi cu răzeşii mei: Sandul răzeşul, Constantin răzeşul, Ionescu (!)
Nastos, răzeşul meu.
Arii. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCCLIX/5. Orig. gr., hîrtie di toi io
(20,5 x 14,4 cm.), cerneală neagră, cinci amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Scriitorul actului nu cunoaşte regulile ortografice şi nici gramatica limbii greceşti (nota traducătoarei).

2 1771 februarie 6
Aniţa, soţia răposatului Costandin, lasă bisericii Naşterea Maicii Domnului o casă pe Uliţa
Strîmbă.
1771 fev(ruarie) 6.
O scrisoare de danie a Aniţei răposatului Costandin, care lasă bisericii Naşterii
Precistei o casă la Uliţa Strîmbă, de la deal de drum, care să hotărăşte pe din sus cu
casele lui Mihalachi, pe din gios cu casele lui Vasile blănariu şi în fund casăle lui
Costandin Gîndu şi a Paraschivei Sturzoai.
Arh. St. Iaşi, Divanul de Apel al Ţării de Sus, Tr. 812, opis 926, dosar 33, f. 2, nr. 11. Rez.

3 1771 februarie 12
Mărturia lui Grigoraş Stanos şi a altora dată lui Anton prefectul Bisericii Catolice din Iaşi
că locul din acest tîrg de lîngă Locman spiţer, de lîngă dughenile lui Foti şi de lîngă alte locuri,
aparţine Bisericii Catolice din Iaşi.
Dat-am mărturie a mea la mena părintelui Anton prefectul din Iesi prekum noi
stim si am appukat acest lok cum ch'jest dat acest loc de stramosul nevesti mele Elinki,
fata a lui Miscos, ce au fost strămos[c]u seu vatav de aproz, si jeste dat de la Jirisman
pena en gardul Naltului ce stapuneste akum Veninoja si pe din dossul dughienelor ce se
otarid ku locul Kokoranului ce stepunesc acum Lokman spizierul si pe din gios se
ottareste cu lokul Trei Sfetitelor, ce sent acmu dughienele lui Foti. Şi eu, Grigoras Janis,
sorrul Elinchi feti lui Miskos a Petri, ce sent om de 85 de ai, marturisesk ku sufletul
mieu che de kend m'am radikat au stapunit tot Biserica ungureska si-m spune şi nevasta
a me Elinka, fata Petri Miskos, au dat danie locul acest Bisserici din strâmos[c]ul seu ce
au fost si vatav de aproz; si m'am iscălit.
Grigoras Stanos bercar.
1771 feb(ruarie) 12.
Si jeu, Nikolai blanarul, ficiorul lui Anton Vorova din Jesi, ce sent om de 53 de ai si
de kend m'am radicat din kopilarie a me au stăpunit tot Bisserica unguraska si am auzit si
din batrini cum c-au stăpunit tot Bisserica unguraska; si marturisesk ku suffletul mieu.
Si jeu, Constantin sin Nikolai pisar, am auzit de la tat<ăl> mieu spunind che jeste
tot locul Biserici, ce sent om de saizece di doi de ani, aseia am auzit si marturisesk.
Jeu, Marco croitorul, om batrin de sieptezece si opt de ai, marturisesk cu suffletul
meu prekum ch'acest lok tot preuzzi unguresk 1 -au stapunit pena akmu.

2
Jeu, Safta femeja batrina de cinczece de ai, marturisesk cu suffletui mieu prekum
ch'acest loc tot preuzzi unguresk l-au stapunit penakmu.
Asia stiu si jeu, Josef Trenkul, ca acel loc jeste a Biserici din Jesi, care sent om de
septezece de ai; si am iscălit jeu, Josef Frenkul ot Kotnar.
< 0 notă scrisă de altă mînă>: Copia delle fedi di Gregori i Josef di Kotinar,
segnata A .
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/30. Copie cu caractere latine de pe la sfârşitul sec. XVÎ11 (redată aici
cu păstrarea întocmai a ortografiei acesteia).
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 242, nr. CL (aceeaşi copie cu
aceleaşi caractere).

4 1771 februarie 17
Neculai, fiul lui Petcu, şi Agafiţa vînd lui Ghedeon egumenul mănăstirii Cetăţuia patru
pogoane de vie pe dealul Cetăţuiei cu 250 de lei, iar un pogon de vie îl dăruiesc aceleiaşi mănăstiri.
Adec(ă) eu, Neculai sîn Petcu, şi Agafiţa făcut-am zapisul mieu la mîna părintelui
arhimandritului şi egumenului chir Ghedeon ot Cetăţuie precum să s(e) ştie că avînd 5
pogoane de vie pe dealul Cetăţui, pe locul mănăstirii, cu cas(ă), cu crama şi cu livadă, şi
am tocmit cu părintele pentru 4 pogoane să-m(i) de 250 lei şi pentru un pogon au dat
danie la mănăstire pentru ca să s(e) pomeneasc(ă) sufletele lor, care vii neavînd altă
putere pentru ca s(ă) plătesc datoriile am scos la vînzare. Şi cît au dat alţîi, am dat şi
părintele. Şi aşe s-au dat acest(e) vii: 4 s-au vîndut şi 1 s-au dat danie la mănăstire pentru
ca să-i pomeneasc(ă) în veci. Şi banii am luat deplin, adcc(ă) 250 lei, întrebând şi pe
rudenii. Şi nime neavând putere pentru ca să ie viile şi Ie-am vîndut părintelui.
Şi acest zapis s-au făcut denaint(ea) a oameni buni, care să vor iscăli mai gios,
marturi. Şi cît(e) scrisori am avut vechi de la părinţîi miei, toate le-am dat Ia mîna
părintelui.
Şi de aice înnaint(e) să aibă părintele a stăpîni viile în veci cu pace. Iar de s-ar
scula cinevaş(i) din rudele mele sau alţîi ori cine ca să fac(ă) vro supărare părintelui, nici
o ascultare să nu aibă ori la ce judecat(ă), căci eu am întrebat şi pe rudenii şi pe răzeş(i)
şi nimene n-au vrut să cumpere. Iar părintele, fiind viile pe locul mănăstirii, le-au
cumpărat. Şi cu acei bani am plătit datoriile părinţilor miei şi i -am şi grijit.
Şi, pentru adevărat(ă) credinţă, m-am iscălit cu mîna me.
Iaş(i), 1771 fev(ruarie) 17.
Nr|KoÂ.aoq FlexK'U fJepeovu TOC avoQev <m.p.>'. ,
2
Ayrţv Gxpfkx, |xapxr|<; <m.p.>'.
2
, laocpxrjpaq <m.p.>. ,
Şt(e)fan Anastas(ie), post(elnic) m-am întîmplat <m.p.>.
NrjKoXa xv Mrix"U, ^apripcx; <m.p.>.
2
Icoocvvd (lapxriq <m.p.>4.
Vasile Nichita am scris zapisul cu zisa lui Neculai.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XVII/38. Orig., hîrtie difolio (21 x 15 cm.), filigran,
cerneală neagră.
1
Nikolaos Petcu adeveresc cele de mai sus <m.p.>.
2
Semnătură neclară.
3
...Sfîntul Savva, mărturisesc <m.p.>:,
4
Nicola al lui Mihu, martor <m.p,>. Ioannu..., mărturisesc <m.p.>.

3
5 1771 februarie 20
Ştefan Fătul, soţia sa, Lupa, şi sora lui, Sofronia, vînd lui Andrei Alaci şi soţiei acestuia
Măranda o casă în mahalaua Feredeelor, cu 80 de lei.
Adecă eu, Ştefan Fătul, dinpreună cu soţul meu Lupa şi cu sora mea Sofronia,
făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna lui Andrei Alaci şi a soţului său Măranda,
precum să s(e) ştie că, de nimi sîliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, am vîndut o
casă, cu preţ drept optzeci lei, care este la mahalaoa Feredeilor, şi cu tot locul ei, ce să
hotărăşte despre soare răsare cu locul casei preotului Vasile şi din gios cu Andrei Tocu,
şi dinainte cu locul lui Vasile Fuştăşan, şi pără în uliţă, care bani, făcîndu-ne plata deplin
în mînule noastre, i-am dat şi noi acest zapis la mîna lor, ca să o stăpînească cu bună
pace; însă să să ştie că 50 lei am luat bani deplin în mâna noastră, iar 30 lei i-am iertat,
fiindcă pe fratele meu Toader Fătul l-au grijit pînă la moartea lui şi l-au şi îngropat, şi pe
baba Sofronie, sora Fătului, iarăşi au grijit-o; şi pentru această facere de bine i-am dăruit
si
» noi aceşti
> treizăci de lei, de bunăvoia noastră.
Pentru aceea să aibă a stăpîni casa cu bună pace, el şi tot neamul lui. Iar de ar avea
cineva ă să scula ca să ia casa, să nu fie volnic.
Şi, pentru mai mare credinţa, am pus degetul, iscălind şi alţi oameni buni care s-au
tîmplat martori.
Let 1771 fevruarie 20.
Eu, Ştefan Fătul, am vîndut cu bună voia mea'.
Eu, Lupa, soţ, tij1; Sofronie, sor(a) Fătului, tij1.
Eu, Constant(in) de Tălpălari, mart(or)1; eu, Andronache Ţăruş,'mart(or)1; eu,
Pană, tij1; eu, Neculai tij1; eu, Pinteleiu1; eu, Lupu, tij1; eu, Andronache Alaci, tij1; eu,
Ion Constantin (?), mart(or) <m.p>; Costantin dascăl, mart(or) <m.p.>; eu, Sandul vel
dascal, martur <m.p.>; şi eu, preotul Toader, mart(o)r <m.p.>.
Eu, ierei Mihai, am scris cu zisa lor si-s martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, CXXV/2. Orig., hîrtie difolio (20 x 14 cm.), cerneală neagră, zece amprente
digitale.

1
Amprentă digitală.

6 1771 (7279) martie 28


Ioniţă Brandaburul şi soţia sa, Dafina, vînd lui Sava băcan o casă de la capul Podului de
Piatră peste Cacaina, cu 75 de lei.
Adică eu, Ioniţă Brandaburul, împreună cu soţul meu, anume Dafina, şi împreună
cu fii mei dat-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru la mâna dumisale Sâvii băcalului
şi soţului dum(i)sali şi fiilor d(u)m(i)sali, precum să s(e) ştie că am vîndut o cas(ă) cu
locul ei, cari cas(ă) este la capul Podului di Piiatră, ce este piste Căcaina, ce s(e) numeşti
Podul Moimăscului, cari cas(ă) ne-au fost şi noao cumpărătură de la un Gheorghi, anumi
Mărgineanul, drepţi bani 75. Şi noi, văzînd plata deplin în mîinile noastre, am vîndut-o
dumilorsale cu voia noastră şi cu înştiinţare a tuturor neamurilor noastre, de nimeni siliţi,
nici asupriţi, ci cu a noastră bunăvoie, ca să fie d(u)m(i)sali ocină şi moşie, d(u)m(i)sali,
fiilor, nepoţilor, strenepoţilor d(u)m(i)lorsale şi în veci moşie, neclătit. Şi nimene din
neamurile noastre să nu aibă cuvîntu a răspundi înpotriva vînzării noastre, căci că <am
vîndut>' cu voie şi cu înştiinţare a tuturor neamurilor noastre şi a răzăşilor noştri.

4
Şi la această tocmală a noastră s-au întîmplat omeni de cinsti, bătrîni şi tineri, cari
mai gios s-au şi iscălit.
Şi noi, pentru mai adevărată credinţa, ne-am pus şi degetele.
7279 < \ 1 1 \ > martie 28.
Eu2, Ioniţ(ă) Brandaburul, am vîndut şi am pu(s) degetul.
Eu2, Dafina, soţu lui Ioniţă Brandaburul, am vîndut şi am pus degetul.
Eu2, Vasili Nucă siman gospod, m-am întîmplat la această vînzare şi sîntă martor.
Eu2, Mărie Ţărnoai, m-am întîmplat.
Eu2, Macovei Vîlcul, m-am întîmplat şi eu.
Eu2, Toma siman, m-am întîmplat.
Eu2, Gheorghe Ţărnă, m-am întîmplat.
Eu2, Neculai Mărdare, m-am întîmplat faţă.
Eu2, Moisii, văr lui Ioni<ţă>' Brandabur(ul), m-am tîmplat şi am pus degitul
<m.p.>.
Eu, Gligoraşu odobaşe de simeni, m-am tîmplat.
Eu, Costantin Bogu, m-am tîmplat <m.p>.
Şi eu, Costandin logofăt, am scris cu zisa d(u)m(i)sale şi am iscălit.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XCV/62 b. Orig., hîrtie ditolio (22 x 16 cm.), cerneală neagră, nouă
amprente digitale.

' Omis. , ,
- Amprentă digitală.

7 1771 aprilie 7
Tudosca, fiica lui Ene Păpuşoiu din Iaşi, şi soţul ei, Costin, vînd lui Iane grecul din
mahalaua Cheryăsăriei o vie la Miroslava, în Valea lui Ştefan Voievod, cu 70 de lei.

t Adecă eu, Tudosca fata lui Ene Păpuşoiu din Tîrgul Făinii, şi dinpreună cu soţul
mieu Costin, dat-am această adevărată carte a noastră la mîna dum(nealui) Iane grecul
din mahalaoa Chervăsărie fiind cum că avînd noi o vie la Miroslava, Valea, lui Ştefan
Voievod, şi această vie iaste dată mie zestre de la părinţii miei ca să o stăpînesc eu şi cu
fiii miei vecinică ocină şi moşie, iar alţii din rudele mâle să nu aibă voie a să apropiia de
această vie nimic de nimic. Şi întîmplîndu-se moarte părinţilor miei şi eu fiind la
scăpăciune, de a mea bun(ă)voie, împreună cu soţul mieu şi de nimeni siliţi, nici asupriţi,
ce de a noastră bunăvoie i-am vîndut-o dum(nealui) giupînului Iane grecul ca să-i <fie>'
dum(nealui) şi fiilor dum(nealui) în veci ocină şi moşie; care s-au preţuit drept 7 0 lei,
adecă şaptezeci lei, bani gata. Şi mi-au dat aceşti bani toţi gata cînd i-am vîndut viia
aceasta. Iar alţii din rudile mele de s-ar scula asupra acestui cumpărător mai sus numit să
aibă a-i da bună pace, iar cu mine să-şi caute, fiind a, mea moşie şi eu, de a mea
bun(ă)voie, nici silit, aşa nici asuprit de nimin(i) aşenici fii noştri să nu aibă voie ca să
s(e) apropie sau să răscumpere viia aceasta; care vie să hotărăşti despre răsărit cu viia
părintelui mitropolitului şi despre apus cu Sandul sin Andronache; şi viia iaste 2
pogoane şi jumătate.
Şi cînd s-au vîndut această vie au fost şi alţi negustori împreun(ă), carii s-au şi
iscălit şi ş-au <pus>' dăgetele pentru buna şi adevărat(ă) credinţă.
Let 1771 mis(eţa) ap(rilie) 7 d(i)n(i).

5
Eu2, Coste, dinpreun(ă) cu soţul meu Tudosca2 am vînd(u)t via aceasta şi i-ani dat
cartea aceasta,, puindu-ne şi degetel(e).
Eu2, Lupul Păpuşoi seiman în Curte, am fost faţi şi martor.
Eu2, Sandul sin'Andronache, mi-am pus deget(ui) şi-s martor.
Eu2, Lupul sin Păpuşoi, martor, mi-am pus deget(ul).
Eu2, Dumitrache Păpuşoi, me-am pus degetul cu voie me.
Icoavriq Mavoq, |xaptr|po <m.p.>'.
Eu, Trifan, martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMD/9. Orig., hîrtie (30,8 x 21,9 cm.), filigran, cerneală neagră.
lhidem, MMD/35, nr. 9 (rcz. de la începutul sec. XIX).

1
Omis.
2
Amprentă digitală.
3
Ioanis Mănos, mărturisesc <m.p.>.

8 1771 aprilie 7
Tudosca, fiica lui Ene Păpuşoiu din Tîrgul Făinii, şi solul ei, Costin, vînd lui Iane grecul
din mahalaua Chervăsăriei o vie la Miroslava, în Valea lui Ştefan Vodă, cu 70 lei.

f Adecă eu, Tudosca fata lui Ene Păpuşoiu din TîrguMaşilor, din Tîrgul Făiniei
(sic), şi dinpreun(ă) cu soţul mieu Costin, dat-am acestă adevărat zapis al nostru la
mîna dumisale giupînului Ene grecul din mahalaoa Chervăsărie şi a dumisale
giupîncsii Măriei, soţul dum(isale), precum să s(e) ştie că avînd noi 2 pogoane şi
giumătate de vie la Miroslava, în Valea lui Ştefan Vod(ă), pe locul sfintei măn(ă)stiri
Galata, care vie mi-au fost dată de zestre de la părinţii miei ocină şi moşie. Şi
întrebînd pe mahalagii ce sînt hotărnici cu această vie şi nevrînd ei ca să o cumpere ce
să hotărăşte cu viile sfintei Mitropolii şi cu Sandyl sin Andronache, noi, de a noastră
bun(ă)voie, nefiind de nimini siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bun(ă)voie, am
vîndut-o dumisale Ene grecul şi dum(neaei) Mariia soţul dum(nealui), drept 70 lei,
adecă şaptezeci lei; şi noi, văzînd deplin toţi banii întru mîinile noastre, i-am dat acest
adevărat zapis al nostru la mîini<le>' dumilorsale mai sus numiţi ca să le fie dc bun(ă)
şi adevărată credinţă ca să stăpînească dreaptă ocină şi moşie, dumnealor şi l"ii<lor>'
dumilorsale, şi nepoţii şi strănepoţii dumilorsale. însă această vie au avut şi zapise de
cumpărătură, şi pe vremea ciumii s-au prăpădit zapisile; iar de să vor găsi, să le dăm la
mîna dumisale, iar negăsindu-se, cu acest adevărat zap(is) al nostru să stăpînească ca pre
o dreaptă ocină şi moşie.
Iar din fii noştri sau din rudele noastre de să vor scula asupra acestui zapis al
nostru ca să supere numitul acesta să fie supt blestemul lui Dumnezeu şi de 318 Sfinţi
Părinţi <din>' sfîntul sobor de la Nichea şi sufletele lor să s(e) giudece înpreun(ă) cu
sufletul nostru înnaintea lui Dumnezeu. Iar numitul acesta să stăpînească în veci cu
pace. -
Şi cînd am făcut acest adevărat zapis al nostru au fost mahalagii şi alţi oameni
buni, cupeţi; care pentru adevărat(ă) credinţă, ne-am pus şi degetile ca să fie întărită şi
neclătită în veci.
Leal 1771 april(ie) 7 d(i)n(i).
Eu2, Tudosca fata lui Ene Păpuşoiu, am vîndut această vie cu voia mea şi am pus
degetul.

6
Eu2, Costin soţul Tudoscăi, am vîndut această vie cu voia mea şi am pus
degetul.
Eu2, Lupul Păpuşoiu, am fost faţi cînd s-au făcut acest zapis şi sînt martor, am pus
deget(ul).
Eu2, Sandul sin Andronache, am fost la facerea acestui zap(is) şi sînt martor şi am
pus deget(u)I.
Eu2, Lupul sin Păpuşoiu, am fost la facerea acestui zap(is) şi sînt martor şi am pus
deget(u)l.
Eu2, Dumitrache Păpuşoiu, nesilit de nime, cu bunăvoie me, am iscălit şi am pus
degetul.
Şi am scris Ioan dascal cu zisa dumilorsale.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMD/10. Orig., hîrtie difolio (35 * 21,7 cm.), filigran, cerneală neagră,
şase amprente digitale.
Ibidem, MMD/35, nr. 10 (rez. de la începutul sec. XIX).

1
Omis.
2
Amprentă digitală.

9 1771 aprilie 11
Toma arnăut vinde lui Ispir Dinu o casă din vale de Curtea domnească.

1771 aprilie 11.


Zapisul lui Toma arnăutu pentru o casă de vale de Curtea gospod, ce au vîndut-o
lui Ispir Dinu.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 434, nr. 13. Rez. într-o condică a Bisericii Banu din Iaşi
din 1891 ianuarie 15.

10 1771 aprilie 22
Chipriian monah de la mănăstirea Dragomirna vinde lui Costandin Căsîian din Iaşi un loc
în mahalaua Cacainei, de la vale de Drumul Făinii.
Adecă eu, Chipriianu monah de la sf(î)nta mănăstire Dragomirna ot Ciuceava1,
dat-am adevărat zapisul meu la mîna dumisale giupînului Costandin Căsîian din Ieşi pe
cum să să ştii că avînd eu un loc în mahâlaoa Căcăinii, de la vale de Drumul Făinii, şi
după acel loc de la vale eşte2 şi un budăiu, cari loc îi pări<n>1ţesc al meu şi l-am vîndut
dumnealui, şi dumnealui să aibă a-l stăpîni, iară di ară răspunde ceneva să aibu eu a da
samă, cari şi hotarnica să aibu a o da dumnealui. Şi, pentru credinţa, m-am iscălit.
Let 1771 april(ie) 22.
Chipriian de la sfînta mănăstire.
Dragomirna ot Ciuceava'.
Eu, .. . 4 m-am întîmplat la tocmala aceasta şi-s martur < m.p.>.
Eu, Lupul, am fost faţi şi marturi(sesc) <m.p.>.
Costantin şlicariul, martur <m.p.>.
...5 naptrpo <m.p.>6.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Chipriian monah de
un loc ce am cumpărat de la dînsul.

7
Arh. St. laşi, Documente, DCGXCIir/3. Orig., hîrtie, difolio (22,5 x 16,2 cm.), filigran, cerneală
neagră.

1
în loc de: „Suceava".
2
în loc de: „este"*
3
Omis.
4
Nume transformat, neclar.
5
Semnătură neclară.
6
... mărturisesc <m.p.>.

11 1771 (7279) aprilie 28

Ioniţă, nepotul Ilăşcesei, vinde lui Gheorghi fiul lui Holban şi soţiei acestuia Anastasia o
casă, cu 30 de lei.
Adică eu, Ioniţ(ă), nepot Ilăşcesii, făcut-am adivărat zapisul mieu la mîna
dum(i)sali lui Gheorghi sin Holban precum să s(e) ştie că, de nimene silit, nici asuprit,
am vîndut dum(i)sali şi soţului dum(i)sali, anumi Anastasie, şi a copiilor dumilorsali, şi a
nepoţilor dumisali o casă ce este mai la vale de Sfeti Panteleimon, ce este cu locul ei
hotărit din hotar în hotar, ce să hotăreşte cu locul Trii Sfetitilor în capul de la vale, ca să
fie dumilorsale ocină şi adevărat(ă) moşie. Şi i-am vîndut-o dumilorsali drept 30 lei,
adic(ă) triizeci lei. Iar de <se>' vor scula cineva din neamuri; ca să n-aibă voie a să scula
nici la giudecat(ă), nici oriunde.
Şi la acest zapis s-au tîmplat oameni bătrîni mahalagii. Şi, pentru credinţa, m-am
şi iscălit.
Let 7279 <1771> aprilie 28.
Eu, loniţ(ă), nepot Ilăşcesii, am vîndut şi am pus şi degetul
Eu, Mărie Galaiţoaie, m-am priimit.
Eu, Pascal, m-am tîmplat2.
Eu, Grigoraş Toma, m-am tîmplat2.
Eu, Mărgărit(a), m-am tîmplat2.
Eu, Ilii, martur.
Eu, preutul Condrat, m-am tîmplat <m.p.>.
Eh, Zamfir(a), m-am tîmplat.
Eu, Sava, m-am tîmplat.
Şi eu, ierei loan ot Sfeti Arhangheli, am scris acest zapis cu zisa lor.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, cinci amprente digitale.

EDIŢII: Fiorin Marine'scu, Protaton, p. 256, nr. 451 (rez. gr. după orig., hîrtie ditolio (28,2 x 21,1
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 211).

1
Omis.
- Amprentă digitală.

12 1771 mai 25
Sandul, fiul lui Andronache Corbul, vinde lui Andrei diacon armean un pogon şi jumătate
de vie la Miroslava, cu 30 de lei.
npoKomocF <xpOTH<xv8piiTia rbcAmri <m.p.>.

8
f Adică eu, Sandul sin Andronache Corbul, dat-am adevărat zapisul mieu la mîna
dumisale Andrei diiaconul armenesc precum să să ştie că i-am vîndut un pogon şi
jumătate de vie la Miroslava, drept 30 lei, adică treizeci de lei, şi am dat împreună şi cu
zapisele cele vechi pentru ca să-i fie de moştenire, fiindcă am vîndut de voia mea şi
nesilit de nimen(i). Iar de s-ar întîmpla cinevaş a să scula ca să o întoarcă, să aibă a-ş(i)
întreba cu mine, fiindcă această vie care am vîndut-o acestui mai sus arătat cumpărător
au fost părăgină de şase ani.
Şi, pentru adevărată credinţă, am iscălit mai gios ca să să crează.
1771 mai 25.
Eu2, Sandul sin Andronache Corbu, adeverez.
Eu2, Lupul brat Andronache, martur.
Şi am scris eu, Costandin, cu zisa lui Sandul vînzătorul <m.p.>.
Eu2, Andronache si manul, martor.
Eu2, Lupul săman în Curtie şi răzeş cu Sandu, m-am tîmplat şi mărturisăscu.
Arh. St. Bucureşti, A. N„ MMD/11. Orig., hîrtie difolio (30,8 x 21,1 cm.), filigran, cerneală neagră,
patru amprente digitale.

1
Semnătură neclară.
2
Amprentă digitală.

13 1771 iunie 18
Ioana, soţia protopopului răposat'Grigorii vinde preotului Petru de la Sfîntul Spiridon o
casă din mahalaua Muntenimii de Mijloc, cu 170 de lei, bani noi.

t Adecă eu, Ioana, soţul răpăosatului protopopului Grigorii, dat-am adevărat


zapisul mieu la mîna sfinţii sale părintelui Petru, preot de la Sfeti Spiridon, precum să
s(e) ştie că i-am vîndut sfinţiei sale o casă a mc de aice din Iaş(i), în mahalaoa
Muntenimea de Mijloc cu loc cu tot; însă locul cuprinde, adecă treizăci de stînjini lungul
locului, iar faţa locului curmezîş pe dinainte casii doisprăzeci stînjini şi dosul opt
stînjini, după cum arată şi zapisele vechi, fiindu-ne şi nouî cumpărătură acest loc de la
Lupul şi de la soţul său Mărie, şi cu casa drcptu o sută şaptezăci lei, bani noi.
Drept aceasta, şi eu am vîndut această dreaptă ocină şi mosîie părintelui Pătrii,
dreptu triizăci lei, bani noi, casa cu loc cu tot, fără de nici o pricină, ce de a me
bunăvoie, de nimene silită, nici asuprită.
Şi, luîndu preţul deplin de la sfinţie sa, i-am dat această scrisoare a me la mîna
sfinţii sale, împreună şi cu zapisăle vechi. Iar alţii nimine, ori din neamul mieu, or(i) din
neamul răpoosatului părintelui Grigorii, să n-aibă treabă, fiind dreaptă a me, ce să-i fie
sfinţii sale dreaptă ocină şi <cumpărăt>'ură şi fiilor sf<inţii sale şi ne>'poţilor,
strănăpoţilor săi, neclătită şi nestrămutată, stăpînind în veci cu pace.
Şi la făcutul acestui zapis s-au tînplat şi alţi oameni buni şi de cinste, carii mai
gios s-au iscălit şi ş-au pus şi degetele. Iar, pentru mai adevărată credinţă, mii-ami pus şi
degetul.
1771 iuni(e) 18.
f Eu2, Ioana preoteasă, cu voie me mii-am pus degetul.
t Eu, preotul Andrii, martur;
t Eu, Toader, martur.

9
Şi eu am scris acest zapis cu zisa *preotesii loanii şi sînt martur. Nechifor
ierodiiacon <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme >: Zapis de cumpărătura casii.
<Scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 12; 1771 iuii 18.
Arh. St. laşi, Documente, CDXVI1/154. Orig., hîrtie difolio (30 x 21 cm.), rupt, lipit, cerneală cafenie,
o amprentă digitală.
1
Şters.
' Amprentă digitală.

14 1771 iunie 19
Divanul Moldovei confirmă hotărîrea mitropolitului Gavriil al Moldovei privitoare la
averea rămasă după moartea Ioanei din Iaşi.
De la boiarii Divanului Cnejiei Moldovii.
f Să face ştire cu această cart(e) a Divanului că dînd jalbă Catrina Botezata, mama
Mariuţii, femeia lui Prieopie din Cuculeni, că avînd Catrina sor(ă) pe Ioana unguroanca din
Ieşi, cum la toate neputinţile ei ar fi căutat-o şi murind soru-sa Ioana unguroanca după jalbă
ce au dat la Divan cerînd să clironomisască pe soru-sa, nerămîindu-i nici copii, nici altă
rudenie, fără numai ea şi fiică-sa Mariuţa, care sor(ă) a ei avînd o ladă în Trei Sfetitile, din
poronca Divanului s-au rînduit pe văt(a)f(ul) de copii de au luat lada din Trei Sfetitile, din
poronca Divanului s-au rînduit pe văt(a)f(ul) za copii de au luat lada din Trei Sfetitele, ca
dispecetluindă-o să ia în scris cele ce să vor afla, fiindcă pricinuia preotul ungurescu a face
părţi unor feciori ce i-au crescut soru-sa de suflet, din carii unul au murit, iar pe unul l-au
însurat dîndu-i al său; o fată măritîndu-o i-au dat al său. Şi la aceasta pricinuite fiind între
dînşii, s-au rînduit pe văt(a)f(ul) de copii de i-au dus preoosfinţiia sa părintele mitropolitul
să le facă alegere după sfînta pravilă pe care cercetîndu-i ne-am înştiinţat de gura lui
Cos(tan)d(in) isprav(nic) de copii că le-au hotărît preaosfinţiia sa într-acesl chip: adecă
Ioana unguroanca murind în legea sa şi alt(e) rudenii nu i-au rămas fără cît numai soru-sa,
Catrina, în lege pravoslavnică căzîndu-isă a moşteni clironomiia surori-sa i s-au hotărît pi
sfînta pravilă să le clironomisască Catrina împreună cu fiică-sa Mariuţa.

Hotărîrea
După cercetarea preaosfinţii sale părintelui mitropolitului şi după alegerea ce
le-am făcut hotărîmu şi noi asemenea după sfînta pravilă să s(e) urmeze şi cele ce va fi
poprit preotul ungurescu dintr-ale loanii unguroancii, neavînd nici o treabă să meargă
dum(nealui) văt(a)f(ul) de copii să i le împlinească, iar pentru o dugheană a loanii
unguroance ce iast(e) la poarta Trii Sfetitilor, fiind dugheana pe locul mănăstirii Trii
Sfetitelor, de vr6me că numita Catrina şi fiică-sa Mariuţa au rămas clironoame pe toate
ale surori-sa loanii unguroance să aibă pentru bezmănul locului a să învoi după cum se
vor putea.
Aceasta.
Iunie 19 1771.
Gavriil mitropolit Moldaviei <m.p.>.
lnst. de ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 256, nr. 452 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (27,5 x 20,5
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-iii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 227).

10
15 1771 iunie 20
Dolcuţa armeanca, soţia lui Sava staroste de băibărăcari, adevereşte că a primit de la
Athanasie egumenul mănăstirii Sfîntul Sava din Iaşi 57 de lei şi 88 de bani, cu care cumpărase o
dugheană din mahalaua Băibărăcărie încălcînd dreptul de preemţiune al mănăstirii.

t Adecă eu, Dolcuţa armanca, soţie Savii starost(e) de băibărăcari, dat-am această
adevărată mărturie <a>' me la mîna sfinţii sale, părintelui egumănului de la Sfeti Sava
din Iaş(i), chir Athanas(ie), ca să să ştie precum cumpărând eu şi cu soţul meu, Sava
starost(e), o dugheană aice, în Băibărăc(ă)rie, ce est(e) pe locul mănăstirii Sfeti Savii, di
la un Iordachi băibărăcariul. Şi la ace cumpărătoare a noastră, neîntrebîndu-să egumănul
şi nefiind această vînzare cu ştire şi cu pecete mănăstirii, s-au sculat părintel(e)
egumănul şi cu giudecata Divanului me-au întors banii de pe casa aceasta, după cum
s-au preţuit cu meşteri şi cu alţi oamin(i) credi<n>'cioş(i).
Deci, eu adiverez cu acestu zapis al meu cum că me-am luat toţ(i) banii de pe
această dugheană din mîna p(ă)rintelui egumănului de Sfeti Sava, chir Athanasie, 57 lei
88 ban(i), adecă cineizăci şi şăpti de lei şi optzăci şi opt de ban(i), toţ(i) deplin, după
cum s-au preţuit această dugheană. Şi n-am a mai cere de la sfinţie sa nici un banu. Şi să
o stăpînească sfinţie sa cu pace, şi despre mine şi despre tot neamul meu.
Şi, pentru credinţa, am dat la mîna sfinţii sale această adiverinţă a me.
1771 iuni 20 2 .
Manole băibărăcariu, martur <m.p.>.
Costandin .. .3, martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea SC. Sava - Iaşi, LVI/2. Orig., hîrtie difolio (24,4 x 17,8 cm.), filigran,
cerneală neagră.

1
Omis în orig.
3
Urmează o semnătură în limba armeană.
3
Un nume neclar.

16 1771 iunie 22
Catrina şi fiica ei, Măricuţa, vînd egumenului Xanthu al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi o
dugheană de la poarta mănăstirii, cu 35 de lei.

f Adică eu, Catrina cu fiica-me Măricuţa, sora loanii unguroncii, făcut-am zapisul
nostru la mîna sfinţii sale părintelui Xanthu, egumenului de Trei Sfetitel(e), precum să
s(e) ştie că i-am vîndut o dugheană la poarta Tri Sfetitelor, pe locul sfintei mănăstiri,
ce-au fost a surori-me, a Ionii. Şi mi-au dat bani 35 lei, adică treizeci şi cinci de lei, ca
s(ă) fie şi pentru pomenire ei. Şi i-am dat şi o scrisoare, ce-au fostu a egumenului Neofit,
pentru bezmen, după cum arată.
Iar la această scrisoar(e) s-au întîmplat şi alţi omeni car(e) mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi degetul mai gios ca să s(e) credză.
1771 iuni(e) 22.
Eu, Catrina, am pus degitul1.
Eu, Măriuţa, fiica-me, am pus degit(ul) 1 .
Cum şi o carte de giudecat(ă) de la preosfinţie sa, părintel(e) mitropolit, am dat-o
la părintel(e) egumenul.
Coslanas, martor <m.p.>.

11
Şi eu, Vasile copil în cas(ă), am scris cu ;'îsa lor.

<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Zapis pentru un loc de case de pe Uliţa
Mare.
lnst. de Ist; „A: D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig,, hîrtie, două amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 256-257, nr. 453 (re/., gr. după orig., hîrtie difolio (20 x 14
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 229).

1
Amprentă digitală.

17 1771 iulie 12
Ileana, soţia lui Thoma blănar, dă preotului State de la Sfîntul Spiridon bordeiul din
mahalaua Muntenimea de Mijloc lăsat pentru aceasta de răposata Antimiia.

t Adecă eu, Ileana soţul Tomei blănariu, adeverez cu această scrisoare la mîna
preotului State ot Sfete Spiridon că rămîind un bordeiaş cu locul lui de la răposata
Antimiia babă, ce iaste în Muntenimea din Mijloc, care loc iaste lîngă casa numitului
preot, pentru care loc au lăsat cu limbă de moarte numita Antimiia la mîna mea acest
loc, neavînd ea pe nimenea din neamuri la neputinţa ei, ca, după moartea ei, să-1 dau
danie pentru pomenirea ei.
Deci şi eu, după jurămîntul ei, n-am vrut să întunec această puţină danie, ci am
dat-o numitului preot State ca să aibă a o pomeni şi a-i purta grija sufletului ei şi eu ca
să plinesc rugămintea şi jur(ă)mîntul ei am dat această scrisoare la mîna preotului
State şi a preoteasii sfinţii sale şi a copiilor lor. Şi, pentru credinţa, am pus degetul ca
să s(e) crează; şi i-am dat şi zapesul locului. Şi la această danie s-au în(tîmplat) şi alţi
oameni.
1771 iul(ie) 12.
Eu, Elena soţ(ul) Thomii, adeverez1;
Şi eu, soţul ei, Thoma, am voit1.
Şi eu, Vasilii (?) preut din S(ven)tii Spiridon, m-am tîmplat.
Şi eu, Sandul sîn Dumitru daşcal, m-am tîmplat la acest(ă) danii şi sînt martur.
Şi eu, Constandin Chiricea, am scris cu zisa ei şi sînt martur.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de danie pentru locul
babii Artemii.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVI1/155. Orig., hîrtie difolio C 19,2 x 14 cm.), rupt, cerneală cafenie,
două amprente digitale.

Arh. St. Bucureşti, A.M, MMCMV/35; nr, 12 (re/. înUvun opis de doc. de la începutul sec. XIX).

1
Amprentă digitală.

18 1771 (7279) august 1


Gligori blănar ia pentru trei ani de la preotul Anton de la Biserica Catolică din Iaşi o
dugheană cu pivniţă pe Uliţa Mare, cu condiţia să plătească pe an cîte 35 de lei.

t Adică eu, Gligori blănariul, dat-am adivărat şi încredinţat zapisul meu la mîna
părintilui Anton cel ungurescul precum să s(e) ştie că am luat o dugheană1 cu pivniţă pi
Uliţa Mari, caii este alăture cu giupînul Gote lipţăcanul dugheana; şi tocmala ni-u fostu

12
pînă în trii ani, cari tocmala ni-u fostu să-i dau pi an cîte 35 lei, adică triizăce şi cinci lei.
Dar, di ar trebui ceva pe lîngă dugheana din afar(ă) di făcut, ori di acoperii, ori la
pivniţă, să aibă părintele a purta di grij(ă); dar în(ă)untru în dugheană, oriei aş face, să
nu aibă părinteli trebuinţă Ia acele.
Şi, împlinindu-să aceştie trii ani, să fii volnicu părintile Anton cel unguresc să s(e)
stăpînească dugheana. Dar neîmplinindu-să aceştia trii ani şi s-ar întîmpla ca să vii altu
preot şi ar îmbla ca să mă scoată din dugheană, să nu fii volnecu ca să mă scoat(ă) pînă
s-ar împlini aceştie trii ani.
Dar împlinindu-să aceştie trii ani, să fii volnicu să-şi stăpînească dugheana. Cari,
pintru credinţa, m-am iscălit mai gios, ca să s(e) crează.
Let 7279 < 1771 > avgust 1.
t Eu, Gligorii blănariul, am iscălit, pintru credinţa2.
Eu, Mihălachi sin Enachi, martur; şi eu, Vasile blănariul Rugină din Tri Sfetitile,
am scris cu zisa dumilorsale şi mărturisăscu <m.p.>.
Tij avgusta 1. Am arătat cele ce s-au cheltuit în dugheană pînă acu şi de acu ce s-a
faci în dughenă înuntru să nu aibă părintel(e) trebuinţă.
Eu, Gligori, m-am iscălit <m.p.>.

<Pe verso, rez. mai tîrziu în limba italiană şi o socoteală cu cifre arabe >.
Arh. St. laşi, Documente MLXXVHI/239. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22,5 cm.), filigran, cerneală
neagră.

1
în orig. „gugheană".
2
Urmează patru rînduri şi jumătate cu caractere latine, greu de descifrat.

19 1771 august 10

Safta, preoteasa preotului Mihălachie de la Sfinţii Theodori, vinde lui Arghirie ban casa lui
Neculai vătaf din Mahalaua Sîrbească, potrivit diatei acestuia din urmă, cu 210 lei.
Adecă eu, Safta, preoteasa preotului Mihălachie de la Sveti Teodor, făcut-am
adivărat zapisul mieu la cinstită mîna dum(nealui) banului Arghirie precum să s(e)
ştie că din viiaţă, cînd trăia vătaf(ul) Neculai şi cu soţul dum(isale) Mărie, şi neavînd
copii din trupul lor s-au socotit între dînşii şi au lăsat clironom pe preotul mieu, cu
diiată, purtător de grijă la toate ce au rămas pe urma lor cum şi casa cu locul ei, cari
cas(ă) este lîngă Sfeti Ilie, în Mahalaoa Sîrbească. Şi după orînduiala creştinească
grijîndu-i preotul mieu dinpreună şi cu mine pînă la anul s-au cuprinsu acea cheltuială
157, deosăbit de 60 lei ce au fost ei datori din viiaţa lor. Şi apueîndu-mă datornicii pe
mine ca s(ă) plăteşcu datorie,şi eu fiind fimei săracă, neavînd de unde plăti, am scos
ca(să)le la vînzare şi strigîndu-le telal, şi au agiunsu pînă la 180 lei, mai mult n-au
vrut să dea nime; şi nedîndu-le eu cu atîţa au dat dum(nea)lui banu Arghirie 210 lei şi
cu atîta m-am priimit şi eu şi di a mea bunăvoe le-am vîndut dum(nealui) casăle şi cu
locu lor; şi am dat dum(i)sale şi zapisăle celi vechi a casălor şi diiata răposaţilor. Şi eu
mi-am luat plata în mînule mele deplin şi să fie dum(isale) dreaptă ocină şi moşie şi a
tot neamul dum(i)şale.
Şi, pentru credinţa, am pus şi degitul ca să s(e) crează.
1771 av(gust) 10.
Eu, Safta preoteasa preotului Mihălachi di la Sveti Teodor.

13
Iereu Nicolai ot Sveti IIie m-am tîmplat.
Arh. St. laşi, Fond personal M. Costăcheseu, 1265, voi. I. p. 420 - 422, nr. 146. Transcriere de M.
Costăchescu, eu indicarea ierurilor, după orig. de la Biblioteca Universitară din Iaşi, IV/15 nr. 37 (fond predat
cu vreo 50 de ani în urmă Arhivelor Statului laşi - în prezent de negăsil!)

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", t'asc. 3 (1923), p. 87-88, nr. LV (aceeaşi
transcriere). ^

20 1771 a u g u s t 16

Sava eclesiarhul mănăstirii Dragomirna vinde Magdaiinei stareţa mănăstirii Socola două
pogoane şi jumătate de vie, cu 150 de lei.
Dat-am adevărătă scrisoare noastră Sa mîna sf(i)nţiei sale maicii stareţii de la
sf(î)nta mănăstire Socola, anume Magdalina, precum să se ştie că i-am vîndut doao
pogoane şi jumătate de vi<5, carele sînt date danie de la a noastră mănăstire de dumneaei
Mariia jicniceroie, sora preaosfinţiii sale părintelui mitropolitul Moldovii chiriu chir
Gavriil, drept o sută şi cincizeci de lei; însă aceasta scrisoare am dat sfinţii sale precum
să să ştie că am luat banii şi i-am dat sf(i)nţiei sale vie întru stăpînire, iară adevăratul
zapis de mănăstire cu pecete mănăstirii şi zapisele dumisale jigniceroaia să i le trimitem
de la mănăstire.
Avgust 16 1771.
Ieromonah Savva eclisiarhul sfintei mănăstiri Dragomirnei <m.p>.
Arh. St. laşi, M-rea Socola, VI/69. Orig., hîrtie difolio (28,2 x 20,5 cm.), cerneală neagră.

21 1771 august 25
Mărturie hotarnică privitoare la o uliţă ce o închide Arghirii ban lîngă biserica Sfîntul Ilie
din Iaşi.
înştiinţăm cu această mărturie a me hotarnică că, din poronca Divanului, am fost
rînduit cu carte dum(i)lorsale boierilor di am măsurat o hudiţă ce o închidi dumnalui
banul Arghirii, cari hudiţă vine pe lîngă zăplazii dumisale banului şi mergi alăture pe
lîngă casăle lui Neculai vătaf înspre Sfetii Ilie.
Şi fiindcă uliţa aceasta au închis-o dum(nealui) banu cu locul casălor lui Neculai
vătaf ce l-au cumpărat iarăş dumnalui banu, s-au măsurat întăi hudiţa vechi, pe lîngă
zăplazii dumisale banului şi s-au găsit de 9 palme latul, fîincă dintru începutul hudiţii
aceştie tot hudiţi mică au fost aceasta, numai cît mergi omul pe gios. Şi închizîndu-s(e)
hudiţa această vechi, am măsurat iarăş 9 palme din locul lui Neculai vătaf margine pe
din sus, alăture cu locul lui Tănas(e) cam(a)raş, şi s-au deschis uliţi tot de 9 palme şi am
stîlpit-o cu pietre începîndu-s(e) capul hudiţii întăiu din drum di la ţintirimu bisăricii
Sfeti Ilie şi mergi pintre locul lui Tănase căm(ă)raş şi pintre locul lui Neculai vătaf la
deal pără să înpreună cu locul Ganii şi di acolo purcedi în gios hudiţa alăture cu zăplazii
dumisale hătmănesii Rusătooae şi pe lîngă locul Străzăscului, ce iarăş este al dumisale
banului Arghirii şi mergi pe lîngă zăplazii dumisale hăt(manului) păr-la un loc, apoi
mergi alăture cu locul lui Vasile Purici ot vist(ierie) pără unde dă în uliţa vechi ce merge
alăture cu cărcima Mîrzăi băcal, ginerile Cîrstei Buzîl(ă), şi iesă această hudiţi la drumul
ce vin(e) di la Hagioaie şi mergi înspre Sfeti Ioan, pe dinainte cîrcimăi lui Mîrza băcal.

14
însă să s(e) ştie şi aceasta: că între locul lui Purice, la fundu, şi între locul
Străzăscului ne-au arătat dumn(ea)lui ban(ul) că au lăsat hudiţi din locul Străzăscului,
dar nefiind faţi Vasile Purici ca să ne arăţi pără unde îi mergi locul său la acest loc ne-am
pus pietre hotar ci am lăsat deci după cum am aflat, fiind faţi cîţva megieşi, anume:
preotul Neculai de la Sfeti Ilie, şi Alicsăndrii baş ceauş, şi Hagi Tănas(e) făclier, şi
Gheorghii ungur blănar, şi Toader Gostaşcu făclier şi alţi care s-au iscălit. Eu încăş am
făcut această mărturie şi am iscălit.
1771 av(gust)25'
Pascal isprav(nic) za copii; iereu (preot) Nicolai Ioanovici ot Sfet(i) Ilii; Toader
Gostaşcu făclier.
Arh. Sl. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. 1. p. 414 - 417, nr. 143. Transcriere de M.
Costăchescu, cu indicarea ierurilor, după orig. de ia Bibloteea Universităţii din laşi, IV/15, nr. 26 (fond predat
cu vreo 50 de ani în urmă Arhivelor Statului Iaşi - în prezent de negăsit).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce". fasc. 3 (1923), p. 88, nr. LVI (aceeaşi
transcriere).

22 1771 august 29
Gligoraş împarte cu fratele său Vasile croitor casa şi locul moştenite de la părinţi.

t Adică eu, Gligoraş fratile lui Vasile croitoriu, dat-am adivărat zapisul mieu la
mîna dum(nealii)i frăţini-mieu Vasile precum să se ştie că rămîindu-mi o cas(ă) cu
loc(ul) ei de la părinţi osăbit de Ioc(ul) surorii noastre ce-au fost de zăstre pîn(ă) în talpa
casii cii vechi, şi ne-am învoit loc(ul) în doî, frăţăşti; şi part(ea) frăţini-mieu Vasile este
dispre apus lîngă zăstră surorii noastre, iar part(ea) mea este dispre răsărit.
Şi aşea ne-am învoit amîndoi şi ne-am priimit şi o part(e) şi alta, însă scoţînd
zăstrea morţilor.
Şi, pintru credinţa, m-am iscălit mai gios ca să s(e) crează aceasta.
1771 av(gust)29.
Eu, Gligoraş brat lui Vas(i)li, am iscălit <m.p.>.
Şi eu, Andreiu Răzmiriţ(ă) cupeţ, am fost faţ(ă) la această învoială şi am iscălit.
Şi eu, Aniţa sora lui Vasile i a lui Gligoraş, am fost faţ(ă) la această învoială şi au
fost cu voia mea.
Arh. St. iaşi, Documente, MXXVI/7. Orig., hîrtie (22 x 17,3 cm.), cerneală cafenie.

23 1771 (7280) septembrie 1, Iaşi


Neculai şi soţia sa, Maria, vînd preotului Mihai de ia biserica de la Vamă o casă în Iaşi, cu
70 de lei, bani gata.
Adică eu, Neculai, şi cu soţul meu, Maria, scriem şi mărturisim cu acest adevărat
şi încredinţat zapisul nostru la mîna molitviei sale preotului Mihai de la biserica ot
Vamă, să să ştie că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce din bunăvoia noastră, am vîndut
molitfei sale o casă de aice din tîrgu din Iaşii, cu locul ei, care casă este din vale de
casăle răposatului Dumitraşco Racoviţă hatman. Şi am vîndut-o molitfiei sale drept
şaptezăci de lei, bani gata; şi ne-au făcut plata deplin în mînule noastre. Deci să-i fie
molitfiei sale şi preutesei sale Aniţei, şi cuconilor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor săi
dreaptă ocină şi moşie în veci. Şi nime alţii din rudele mele să n-aibă treabă nici să să

15
amestece, căci şi nouă ne-au fost cumpărătură de la Ion săponariul şi de la soţul său
Ilinca şi de la cumnata lor Iftinca. Şi iram dat molitfiei sale şi zapisul cel de cumpărătura
noastră.
Şi Ia vînzarea noastră s-au întîmplat boieri şi neguţilori şi preoţi şi mulţi oameni
buni, care văzînd de bună voie tocmala şi plata deplin în mînule noastre toţi s-au iscălit
mai gios şi ş-au pus degetele ca să fie de bună credinţă.
Eu, Neculai, am vîndut.
Eu, Maria soţ lui Neculai, am vîndut.
V Me, K% ACT(O) x 5cn chiiTe<v\RpYe "a.
Şi eu, Simion Cheşco uricariul, am scris zapisul cu zisa lor, şi sint şi martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLIV/6. Orig., hîrlie.

24 1771 octombrie 18
Panaiot blănar vinde lui Coste Avram patru dugheni şi, deosebit, loc de alte dugheni, cu
2400 de lei.
1771 oct(omvrie) 18.
Zapis de la Panaiot blănar dat la mîna lui Costea Avram, în care scrie că avînd el o
casă cu 4 dughene şi cu loc osăbit de alte dugheni în rînd, cu loc cu tot, le-au vîndut
drept 2400 lei lui Coste Avram de la mezat. Şi acel zapis l-au luat Neculae de la Costea
Avram dîndu-i bani; şi măcar că au luat anafora de la boieri la anul 1775 ca să nu-i dea
lui Coste nici uri ban, dar, nefiind întărită, i-au dat bani şi anaforao au rămas acum la
Necolae ca să tragă judecată cu Coste după ce va veni, iar celelalte scrisori ce s-au arătat
aşăzare adecă i-au dat Panaite din acei 70 lei capetele 200 lei, şi pentru 600 lei ce mai
rămîn să aibă a da în 4 ani cîte 150 lei pe an, iar dobînda i-au iertat-o.
Şi scrie în dos că s-au plătit deplin.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/10, nr. 10. Rez. într-un „perilipsis" din 1782 august 11 „de pe
scrisorile dughenilor... <de> la poarta Sfintei Vineri, despre răsărit".

25 1771 noiembrie 11
Divanul Moldovei confirmă dreptul lui Andrei bacal-baş de a stăpîni o vie cumpărată cu 13
ani în urmă de la mama Aniţei din Iaşi.

De la Divanul Cnej(iei) Moldovei. Să face ştire cu această carte a Divanului de


giudecată că Aniţa din Ieşi au dat jalobă la Divan cum că muma ei, avîndu o vie, au
pus-o zălog la Andrei băcal-baş dreptu 14 iei, care vie mai pe urmă fratele mîne-sa au şi
vîndut-o lui Andrei băcalul; şi ar cere Aniţa ca să dea acei 14 lei, fiind viia zălog, şi să ia
viia suptu stăpînireâ ei.
Andrei băcalul faţă fiind la Divan au arătat 2 zapise de vînzare a mumii Aniţii, iar
nu dă jălojîtur(ă), fiind şi vînzare de 13 ani, care vii mai nainte au fost vîndut(e) la alte
doî mîini, şi la mîna lui iaste a treia vînzare1, am hotărît: de vreme ce s-au dovedit din
zapisele ce s-au arătat la Divan cum că iaste vînzare iar nu zălojîtură şi vînzare de 13 ani,
după hotărîrea pravilii n-au nici o dreptate ca să întoarcă banii şi să ia viia, şi Andrei
băcalul să aibă a stăpîni viia cu bun(ă) pace după zapisele ce are ca pe a sa dreaptă ocină
şi cumpărătur(ă) dîndu-i-se şi cart(ea) Divanului de giudecată şi hotărîrea ce s-au făcut.
1771 no(ie)m(vrie) 11.

16
Balş log(o)f(ă)t <m.p.>; Sturza vor(nic) <m.p.>; Arghire ban <m.p.>; Alexandru
pah(arnic) <m.p.>.
IlpWMHT B€rt nWCT(eAHMK).
177 J2 noiem(vrie) 11.
"S-au trecut la condic(ă).
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/70. Orig., hîrtie difolio (29 x 20,3 cm.) filigran, cerneală neagră.

' De la „care vii..." pînă aici, completat pe margine de aceeaşi mînă.


2
Cu cifre arahe.

26 1771 noiembrie 30
Năstasie vornic de Socola se învoieşte cu Ioniţă c ă r ă m i d a r ca, în s c h i m b u l a 3 0 d e lei,
acesta din u r m ă să stăpînească o vie ce a fost a unui copil al verei sale Stanca.

f Adec(ă) eu, Năstasie vornicul ot Socola, adeverez cu acest zapis al mieu la mîna
lui Ioniţ(ă) căr(ă)midariul precum să s('e) ştie că avînd noi pricină de judecată pentru
partea de vie' <a> unui. copil ce rămăsese Stâncăi, vara mea, dup(ă) moartea ei; şi fiind
acea parte de vie supt stăp(î)nirea lui Ioniţă cît au trăit Stanca vara mea.
Iar dup(ă) moarte Stancăi, vară mea, am căutat acea parte de vie a copilului. Şi
nevrînd ca să mai mergem la judecată,1 ne-am învoit noi, fiind şi alţi oameni streini între
noi mijlocitori, însă şi copilul fiind faţ(ă), care să vor şi numi mai jos marturi, şi copilul,
şi ne-am hotărît să-mi dea Iotiiţ(ă) pe acea parte treizeci de lei.
Şi de acum înnâinte să avem pace între noi şi Ioniţ(ă) să-ş(i) stăpînească acea vie
cu bună pace de cătră mine şi de cătră copil. De care, pentru mai adev(ă)rata credinţă,
am întărit zapisul, şi cu pecetea sfintei măn(ă)Stiri Socola, fiind pe moşiia măn(ă)stiri. Şi
noi încă ne-am pus numele şi degitile mai jos pentru credinţa.
Noiem(vrie) 30 din(i), 1771.
Eu2, Năstasie vornicul ot Socola, adeverez.
Eu2, Chiriiac copil, nepot(ul) lui, adeverez.
Eu, Ion sin Tănasie, mart(or).
Eu, Gheorghe sin Bălan, mart(or).
Eu, Ion Ţîrul, mart(or).
Eu, Vasile morariul, mart(or).
Eu, pop(a) Ion ot Socola^ am scris <m.p.>.
Arh. Sl. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXI/119. Orig., hîrtie difolio (22,1 x
15,9 cm.), filigran, cerneală cafenie, două amprente digitale, sigiliul în fum al mănăstirii Socola (3 cm diam.),
avînd în cîmp icoana hramului, iar în cxergă legenda: t G%u neiar(h) c(ka)t('I>h) meiucTHp Cokojm.
AOk)T(o) AeK(emBpTe) .(t Aceasta este pecetea sfintei mănăstiri Socola. Anul 7104 <I595>

decembrie)'.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 195, col. I (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în
„loan Neculce", fasc! 6 (1926-1927), p: 314 (rez.).
1
„de vie", adăugat de aceeaşi mînă.
- Amprentă digitală.
' Cu erori, la Petronel Zahâriuc, Note de sigilografie ecleziastică moldovenească, în „Herb. Revista
română de heraldică", 1(VI), 1999, Ar. 1-2, p. 180, unde şi actul pe care se află sigiliul este menţionat greşit ca
fiind din „30 iulie 1781" (data de zi nu există în orig.), întocmai ca şi alt document cu pecetea mănăstirii citat
la nota 69, care nu este din „21 mai 1781" ci din 21 mai 1782.

17
27 1772 ianuarie 1
Venitul anual al mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi încasat de epitropii acesteia.
Venitul măn(ă)sth ii Sfîntului Spiridon ce s-au luat de rînduiţii epitropi într-un an,
din let 1771 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la anul, let 1772 ghen(arie) 1, precum arată mai gios:
Lei bani
1605 102 din venit(ul) ocnii pe I i luni bez 143 lei pol pe luna lui ghenar a
anului acestuiia, care s-au încărcat la sama anului trecut pe 13
lun(i), fiind vrem(i) tulburate, şi au rămas pe acest an să să
încarce 11 lun(i) după izvoadile şăt(rarului) Costandin, însă
lei bani \

162 30 pe fevruari
14 99 pemart(ie)
40 108 pe april
58 66 pe maiu
209 27 pe iun(ie)
256 117 peiulii
119 33 peav(gu)st
97 51 pe săpt(emvrie)
144 117 pe oc(tomvrie)
105 63 pe noiem(vrie)
95 111 pe dec(henivrie)
670 din mortasipiia ce mare a laşului, ce s-au vîndut lui Gheorghii ban
pe un an: din let 1771 fev(ruarie) 1 şi pînă la let 1772 februarie I
352 60 din pîrcălăbiia Sorocăi pe trei ciferturi: mart(ie), apr(ilie),
iun(ie), av(gust), sept(emvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie), cît(e)
11 pol la un cifert, vînzîndu-să pe un an drept 470 lei, din let
1771 mart(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1772 mart(ie) 1, la Neculai
Sîrghii căp(i)t(an) i la alţii, bez 117 pol lei pe un cifert,
dec(hemvrie), ghen(arie) şi fevruarie, rămîn să să încarci la
an(ul) viitoriu
21 60 ce au rămas din pîrcălăbia Tîrgului Frumos din an(ul) trecut
după cum arată sama
35 - tij din pîrcălăbiia Tîrgului Frumos pe trei lun(i): mart(ie),
apr(ilie), mai, let 1771, din mîna Lupului văt(av), după samă
iscălită şi de Ia zi întăi a lunii lui iunie let 1771 s-au vîndut
într-un an drept 350 lei
204 20 din 350 lei s-au vîndut pîrcălabie Tîrgului Frumos Lupului
văt(av) într-un an şi s-au încărcat pe şapte lun(i): iun(ie), iul(ie),
av(gust), săpt(emvrie), oc(tomvrie), noie(mvrie) şi
dec(hemvrie), let 1771, cîte 29 lei 20 bani pe lună, iar 145 lei
100 bani rămîn să să încarci la sama an(u)lui viitoriu pe cinci
lun(i): ghen(arie), fevr(uarie), mart(ie), apr(ilie) şi maiu
204 - din venit(ul) vămii cazacliilor ce s-au luat într-acest an, let 1771,
după izvodul iscălit de cămăraş(ii) de izvoade.
2293 60 din vînzarea moşiilor,
*
let 1771,
.
însă
lei

18
300 Borşa ţin(u)t(ul) Iaşii, lui Chiriiac Cîrstiian
200 Dumeştii ot ţin(u)t(ul) Vasluiului, lui Anastas(ă)
bacalbaşa în patru ani, cîte 200 lei pe an
300 Blăgeştii ot Bacău, lui Ion văt(av)
350 Hîrlău i Cotnariul, lui Gheorghi banu
260 Hreaţca i Şărăuţii ot Cemăuţ(i), ţăranilor ot tam
75 bani la ot tam, lui Costachi Cocoran
120 Crăiniceni i Avrămeni i Sîrbii ot Dorohoi, şăt(rarului)
lacomi
250 Chitrosul ot Soroca, ţăranilor ot tam
20 Şăptlicenii ot tam, păh(arnicului) Darie Donici
40 Hălceni la Hîrlău, Iui Coste Papafil
100 Bălţile ot Soroca, başa Sandul Panaite
25 Tîrgul Frumps, Lupului
18 din livezile metohului de la Lieşti ce s-au vîndut lui
Ian(e) grecu drept 30 Iei bez 12 Iei ce s-au dat preotului
care păzeşti schitu.
110 cîrşma cu o dugheană de lîngă zidiul măn(ă)stirii, lui
Gheorghii ban, i bez trei dughen(i) cu o pitărie ce au
şazut marghitanţii făr(ă) nici o plată pe un an pînă la lei
1771 ghen(arie) 1
30 scuteala cîrşmii ot Dima suiulgiu, pe un an pîn(ă) la let
1772 ghen(ârie) 1
20 pe o dughean(ă) ol Tîrgul de Sus, de la Vasile blănar,
din let 1771 mai I şi pînă Ia let I77J mai 1
15 tij o dughean(ă) ot tam de la dum(nealui) vist(iernicul)
Canta, lui 3 tălmaci jîd(ov) tij de la maiu
6 bezmănul pe un loc de dughean(ă) ot Tîrgul Făinii ot
Marco jîd(ov)
3 60 pe o dughean(ă) ot Botoşani, de la un lipovan, pe trei
lun(i) ce au şăzut
12 - tij chirie aceştii dugheni pe un an, 1771 iun(ie) 1 şi pînă
Ia let 1772 iun(ie) 2
9 bezmănul pe trei dugheni de la poarta măn(ă)stirii, ot
Gheorghii banul, după simfoniia ce are cu măn(ă)stire.
3Q ,• chiriia crîşmii ot Cucorani pe an(u) trecut 1770 ce au
fost asupra lui Ursachi ciubotariul şi la sama n-au
intrat, iar pe anul acest(a), 1771, fiind stricate, n-au fost
vin într-însa; şi tocmindu-să acum cu cheltuiala
măn(ă)stirii s-au dat cu chirie lui Gheorghi ban, cîte
zăci lei de but(e) pe cît(e) buţi va pune, începîndu-să
an(u) de la let 1771 oc(tombrie) 23, bez Balotina ot
ţin(u)t(ul) Iaşi, ce nu s-au vîndut fiind asupra lui
Neculai căp(i)t(an) carele le-au arătat că au strîns malai
şi popuşoi, dar pînă acum stă netrierat, i bez Cîrhana ot
Grecen(i), asupra pah(arnicului) Vasil(e) Ros(e)t, şi ce

19
va arăta să va pun(e) Ia sama viitoare, bez i moşiia ot
Tîrgului Orheiuiui care nu s-au luat nimic,
i bez moşiia Dopceni ot Lăpuşna, asupra pah(arnicului)
Ros(e)t, şi ce va arăta să va pun(e) la sama viitoare i
bez i locul dughen(i)lor lui Ian căp(i)tan de lîngă
haznaoa noao
cotăritul ce s-au vîndut lui Gheorghi banul pe un an, 1771 mai 1
şi pînă la anul 1772 mai 1
din venit(ul) cîntariului ce s-au strîns în credinţă de Ian(e)
mumgiu, din let 1771 ghen(arie) J şi pînă la anul 1772
ghem(arie) 1
di pe opt ved(ri) vin ce au ieşit din 13 pogoan(e) vie ot
Priponeşti, cu mîna dicheului Nichifor. iar vinul di pe alt(e) vii
ce au ieşit s-âu adus aicea la crîşma măn(ă)stirii şi s-au pus să să
vîndă şi să arată în gios cîtă samă de vii, care văzîndu-să să să
socotească cheltuielile crîşmii şi scăderea vinului şi ce va ieşi să
să arate la sama anului viitoriu, cîte doi lei pe vadră, însă
ved(re)
252 ot Odobeşti, din 8 pol pogoan(e)
73 ot Gîrli, din 3 pogoan(e)
52 ot Cruci, din 4 pogoan(e)
60 ot Bucium, din 4 pogoan(e)
98 de cumpărătură
535 ved(re) fac
din vama cazacliilor ce-au adus Toader biv is(pravnic) de copii
di pe carăle cu lipţcătiii, cîte 15 lei de car ce s-au luat într-acest
an, 1771 ghen(arie) 1, însă
lei bani cară
22 60 1 pol Dumitru Săndulachi
45 - 3 Tudoran
20 ot Trei Sfet(i)t(e)le, cu mîna lui başa Coste
15 - 1 Iani ot dugheana lui bâşa Vasile
din postajile jid(ovilor) cu Pascal is(pravnic), fiind în credinţă
din let 1771 fev(ruarie) şi pîn(ă) la let 1771 săp(tembrie) 1 şi de
aicea s-au vîndut pe un an după cum să arat(ă) din ceea parte
din veriit(ul) postajilor ot jid(ovi) ce s-au vîndut pe un an drept
400 lei lui Fii, din let 1771 săpt(emvrie), oc(tomvrie),
noie(mvrie), dec(hemvrie), ghen(arie) şi fevr(uarie), iar 200 lei
pe şas(e) luni să să încarci la anul viitor
milă Ot Anton spiţăriul
tij milă de la un Spiridom prapoştic ce s-au îngropat la măn(ă)stire
di pi 6 ved(re) 4 ocă miere, ce s-au vîndut cu mîna lui Nichifor
din stupi ce au vîndut Ia Dumeşti şi s-au dat cît(e) 3 lei 5
par(ale) văd(ra), bez peci de sămînţă
s-au de la oamenii ot Priponeşti tij cu mîna dicheului, care bani
i-au fâst'dat dascalului Costandin să puie vie la viile măn(ă)stirii
şi n-au pus.
41 80rădieătura goştinii pe 500 oi
6671 82fac veniturile pe un an, adică şasă mii saşă sute şapt(e) zăci şi
patru lei 82 bani
830 au dat părintelui Irinopoleos din venit(ul) metoh(ului) Precisla
ot Roman pe un an şi giumătat(e), din care 530 lei s-au dat cu
zapis şi cu dobîndă la un neguţători să fie pentru tocmitu
măn(ă)stirii Prorocu Samuil
7507 82 fac pist(e) tot'
Iordache Balş vist(iernic) <m.p>.
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 2665,1". lr.-5v. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.

1
Urmează un foarte scurt text în limba greacă şi o semnătură grecească neclară.
3
Neclar.

28 1772 ianuarie 1
Cheltuielile mănăstirii Slîntul Spiridon pe anul 1771.
Cheltuiala măn(ă)stirii Simţului Spiridon ce s-au făcut de epitropi într-acest an, let
1771 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) Sa an(u) let 1772 ghen(arie) 1, precum să arată anume:
Lei bani
397 112 s-au dat lui başa Costa Avram, care i-au avut cheltui(ţi) de la
dum(nealui), după cum arată sama anului trecut
lei bani
162 30 pe fevruari
2877 Lefile ce s-au dat, însă
lei bani
1380 - doftorului Dracachi, însă
lei
500 pentru leafa anilor trecuţi,bez ce au mai
luat rînduri i
40 pe luna lui dechemvrii 1770 înnoind
mărie sa feldmarşal hrisovul, bez 30 lei
ci au luat mai înnâint(e)
840 pe un an cît(e) 70 lei, din let 1771 ghen(arie)
1 şi pînă la let 1772 ghen(arie) 1
280 - spiţăriului pe 8 lun(i): mai, iun(ie), iul(ie)
av(gust), săpt(emvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie) şi
dec(hemvrie), cît(e) 35 lei pe lun(ă), let 1771
ghen(arie) 1
15 - lui Dumitru slug(ă) ot spiţării pe 2 lun(i): iun(ie)
şi iul(ie)
30 lui Necolai slug(ă) ot spiţărie, pe 5 lun(i):
av(gus)t, săp(temvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie) şi
dec(hemvrie), cîte 6 lei pe lun(ă),
10 lui Ilie slug(ă) tij pe 2 lun(i): noiem(vrie) şi
dec(hemvrie), cîte 5 lei

21
lei bani lei bani
70 • gerah(ui) ot ocnă pe 7 lun(i): iun(ie), iul(ie),
av(gus)t, săpt(emvrie), oc(tomvrie), noie(mvrie) şi
dec(hemvrie), cît(e) zăci lei pîn(ă) la let 1772
ghen(arie) 1
1092 simbrie preoţilor şi a oaminilor bisăricii, însă
lei
75 popii lui Lavrentie, grec, pe 5 lun(i):
ghen(arie), fevr(uarie), mart(ie),
ap(rilie) şi mai, cîte 15 pe lună, let
1771, şi au lipsii
77 popii Petrii pe 11 lun(i): fev(ruarie),
mart(ie), apr(ilie), mai, iun(ie), iul(ie),
av(gus)t, săpt(emvrie), oc(tomvrie),
noie(mvrie) şi dec(hemvrie), pînă la let
1772 ghen(arie) 1
42 popii lui State pe şas(ă) lun(i): iul(ie),
av(gus)t, săpt(emvrie), oc(tomvrie),
noie(mvrie) şi dec(hemvrie), pîn(ă) la
let 1772 ghen(arie) 1, tij cît(e) 7 lei
45 eclisiiarhului Toader pe 9 Iun(i):
ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
săpt(emvrie), oc(tomvrie), noie(mvrie)
şi dec (hem vrie), cîte 5 lei pe lun(ă)
pîn(ă) la let 1772 ghen(arie) 1
140 diiacon(u)lui Nechifor pe 9 lun(i) şi 10
zile: din mart(ie) 20 şi pîn(ă) la
sfîrşit(u)l lui dec(hemvrie) let 1771,
cît(e) 15 lei pe lun(ă)
150 lui Mareş psalt pe 10 lun(i): mai,
ap(rilie), iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
săpt(emvrie), oc(tomvrie), noie(mvrie) şi
dec(hemvrie), pîn(ă) la let 1772
ghen(arie) 2
15 un postav lui Mariş psalt pe un an
1770, ce nu i s-au dat
360 sameşului măn(ă)stirii pe un an, let
1771 ghen(arie) 1 şi pînă la let 1772
ghen(arie) 1, leaf(a) şi emiclic
60 lui Scarlat milă pe un an, let 1771
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la an 1772
ghen(arie) 1
25 mila lui Mihai psalt, brat Mariş, pe trei
lun(i): ghen(arie), fevr(uarie) şi
mart(ie) şi au lipsit
5 lui Gheorghii Chioru ce au păzit la
poarta măn(ă)stirii pe luna lui ghenar(ie)

22
40 călugărilor ot schitu din Codrul Iaşi din
60 lei ce au să ia pe an, începîndu-să anul
de la let 1771 fev(ruarie) 1 şi pîn(ă) la
anul let 1772 fev(ruarie) 1
20 călugărilor ot Stavnic tij pe acest an 1771
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la an(ul)
6 la un popă ot Lieşti pe pol an din zî întăi
a lui săpt(embrie) 1771
32 doao benişlicuri sameşului şi lui Mărio
psalt
329 107 cheltuiala bisericii şi a doao schituri, însă
lei bani
27 - s-au făcut lumin(i) la Paşti din ceara măn(ă)stirii
cu 9 ocă ceară ce s-au cumpărat
26 39 20 ocă undilemn într-un an
8 30 3 ocă tămîie tij într-un an
9 75 lumin(i) de ceară i tămîie undilemn la praz(nicul)
Vovideni a schit(u)lui Stavnicul
12 68 lumin(i) tămîi undilemn i peşti la praz(nicul)
Adormirii Precistii a Schitului din Deal
228 45 la praznicul Sfîntului Spiridon, însă
lei bani
24 - s-au făcut făclii şi s-au cumpărat şi 9
oc(ă) ceară
- 6 smirnă
3 60 1 bc(ă) confeturi
4 45 2 oc(ă) vutcă
3 - 4 oe(ă) horilcă
1 60 i curup dulceţ(i)
12 30 7 oc{ă) zahar peşcheşuri
12 - 4 oc(ă) cafea
12 6 500 pîini
150 milostenii la săraci
4 90 s-iau spălat argint(u)rile şi candile ce s-
au cumpărat
2 - 1 an timiş la biserica ot Cotnar
90 o căţuie de her la măn(ă)stire
15 - s-au cheltuit la pomenirea ceauşului
Ianachi
859 59 cheltuiala viilor, însă
lei bani pog(oane)
236 21 8 de la Odbbeşti dezgropat, hărăgit,
prăşit i de îngropat i cheltuiala
culesului, după izvodul lui Nechifor
95 18 4 pogoani ot Gîrle, asămine
108 99 4 ot Cruce, asămini tij cu izvodu lui
Nichifor

23
109 105 12 ol Priponeşti, care bani s-au cheltuit
" prin mîna nepoţilor dascalului Coste
59 20 4 ot Bucium, asămini, ce s-au cheltuit cu
Gheorghii ban
113 96 - chiriia cărăuşilor, însă
lei bani
18 60 călăraşu Toma Obătlagă (?)
34 lui Ştefan cărăuş pe o but(e)
60 - la doi oameni ot Petros(u) pe
o but(e) i doaă poloboace
108 de păzit buţile
48 de le-au descărcat gios
100 60 pe 98 ved(ri) vin ce s-au cumpărat de umplut
vasăle
3 - ban(ii) podului
13 90 la mahali
3 - la un lipscan ce au dus bani în gios
16 30 cheltuiala căm(ă)raş(ului), în gios, în 5
săptămîn(i)
251 - mile ce s-au dat
lei
34 giupînesii căp(i)t(anului) Vasile Roş pe 4 lun(i):av(gus)t,
săpt(emvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie) cîte 6 lei şi pe
dec(hemvrie) 10 lei, pînă la let 1772
15 mumii Nicolii tij pe acest(i) lun(i): av(gus)t săpt(emvrie),
oc(tomvrie) noiem(vrie) şi dec(hemvrie), cîte 3 lei
10 Mani, fata lui Nicolai porocicul, şi pe acest(i) luni cît(e)
doi lei pîn(ă) la let 1772 ghen(arie) 1
100 care bani s-au dat prin mîna lui Gheorghi Pitala pentru
pîine ce s-au luat de la pitar şi s-au dat la ungurenii ce au
şăzut închişi.
50 casei lui lanachi Sava să-ş(i) mărite o copilă
7 s-au cumpărat 4 saci făină şi s-au dat la nişte fămei săraci
5 la îngropare unui preot săracu
602 34 doftorii ce s-au cumpărat după izvod iscălit de başa Coste
152 - : s-au cheltuit cu o pio ce s-au făcut la spiţărie
212 87 cheltuieli mărunte ce s-au făcut la trebile măn(ă)stiri,
însă
lei bani
25 112 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) doft(orul)
Dracachi peşcheşuri pentru înoitul hrisoavilor
91 60 vinul ce s-au cumpărat şi s-au băut la măn(ă)stire
cu oaspeţii, cu oamenii casii şi cu ce s-au dat
peşcheşur(i)
18 chelt(uiala) mîncării părint(e)lui Irinopoleos fiind
astă vară la Iaşi, cîtă vreme au şăzut

24
pentru un temnic ce s-au făcut la Dumeşti
s-au dat la un popă ot Soroca cu poronca dum(nealui)
vistiernicului) pentru vama cazacliilor ce s-au luat şi
n-au trecut vinul în ceea parte
9 90 trei cară fîn astă iarnă la cai părintelui Irinopoleos
3 75 hîrtie, ceară tare pentru treburi(le) casii
2 60 cinci lăcăţi
1 90 her ce s-au luat şi s-au tocmit taximu
1 15 de s-au curăţit spiţărie
12 51 pe 95 ştubei ce s-au cumpărat la Dumeşti cu 70
parale cibote prisăcariului
3 15 s-au cheltuit la pitărie din colţul zidiului
6 - 4 cară lemni la oaminii casii pe dec(hemvrie)
- 15 şoriceas la stupi
3 - s-au dat pe o condică de scris veniturile mănăstirii
10 _ popii lui Mihai pentru tălmăcire hrisovului
91 75 s-au cheltuit prin mîna lui Gheorghii ban cu meremetul pivniţii
de la Cocoran ot Tîrgu de Sus.
46 - s-au cheltuit cu acoperemînt(ul) porţii mănăstirii, cu mîna lui
Gheorghii
25 - s-au cumpărat un cal pentru treaba măn(ă)stirii
10 s-au ţinut în sam(a) Pistrugăi, ce i-au cheltuit la moara Petrosul
40 s-au dat lui başa Cost(e) Papafil din căpiţele banilor ce-i
mănăstirea datoare
50 - lui Gheorghii ban dobînda banilor a 500 lei ce au dat la
măn(ă)stire
5 - doao roţi ce s-au făcut la moara ot Petrosul
200 - lui Antonie ce au rămas să ia din igumeniia Pr(e)cistii, după
sama lui, care bani i-au plătit părint(e)le Irionopoleos din
venit(ul) mănăstiri Pr(e)cistii
100 - lui Serafim tij ce au rămas să-i ia fiind igum(en) la mănăst(i)rea
Precista şi i-au plătit iar părintele IrionOpoleos din venit(ul)
măn(ă)st(irii)
6249 112 fac cheltuiţi, adică şasă mii doaă sut(e) patruzăci şi noao 112 bani,
care scăzîndu-să din suma veniturilor, prisosăsc 1257 lei 90 bani.
... 1 <m.p.>; Iordache Balş vist(ier)nic <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 2665, f. 6r. - 9v. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.

'Neclar.

29 1772 (7280) ianuarie 4


Gligoraş Gurgiu vinde lui Toader ispravnic şi soţiei acestuia Aniţa o casă cu loc în
mahalaua Muntenimii de Mijloc, cu 25 de lei.
Adică eu, Gligoraş Gurgiu, ficiorul Chilinii, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul
meu la m<îna>' dumisali ispravnicului Toader şi a soţului dumisale Aniţii pen(tru) ca să
să ştie că am vîndut dumilorsali o cas(a) cu locul ei şi stîlpit, dreptu 25 lei, bani gata, de

25
nime.silit, nici asuprit, ci de a me bunăvoie, ca să fie draptă ocină şi moşie dumilorsale
în veci de veci; şi i-am dată şi zapisile cele vechi ale casii şi cu o carte de judecată. Şi
nime din neamurile mele să nu fie volnic a se scula ca să o întoarcă; care cas(ă) este în
mahalaoa din Muntenimea de Mijloc, precum arată şi în zapisile vechi.
Şi, pentru credinţa, m-am şi iscălit; şi la acestu zapis s-au întîmplat şi alţi
oa<me>'ni buni şi mahalagii.
Let 7280 < 1772> ghenar 4.
Eu, Gligoraş, m-am iscălit, vînzătoriul <m.p.>.
Eu, preutul Ion ot Prapadoamna, m-am tîmplat faţe <m.p.>.
Eu, preutul Toader ot Sfeti Nicolaiu, m-am tîmplat la această vînzari < m.p.>.
Şi eu, Lupul dascal de la Sfeti Nicolae, am scris cu zisa lui Gligoraş vînzătorului
<m.p.>.
M-am întîmplat şi eu, Ştefan Muşte, şi sînt martur <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, DVH/8. Orig., hîrtie difolio (34 x 16, 5 cm ), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Antonovici, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 127, nr. x (orig.).

'Omis.

30 1772 ianuarie 14
Ianache din Rumelia ia de la mănăstirea Agapia un loc de dugheană din Iaşi, în Tîrgul de
Sus, cu bezmen de 10 lei pe an.

t Adecă eu, Ian(a)che de la Rumele, făcut-am adevărat zapisul mieu la mîna


sfinţii sale părintelui Anton egum(en) de la slînta măn(ăs)t(ire) Agapiia şi la tot săborul,
precum să să ştie că am luat un loc de dugheană din Tîrgul de Sus, cu tocmală de la
mănăstire cîte 10 lei pe an să dau bezmăn. Iar dugheana să mi-o fac eu cu cheltuiala mea
dupe cum îmi va plăcea. Şi cît voi trăi eu să o stăpînesc, iar dupe sfîrşitul vieţii mele sau
a ducerii mele din Moldova, atunci să rămîie dugheana a sfintei mănăstiri. Iar cît voi
ţine-o să am a da pe tot anul cîte 10 lei sfintei mănăstiri.
Şi la această tocmală s-au tîmplat şi alţi mahalagii, care mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit şi eu greceşte.
1772 ghenar 14 <m.p.>.
Eyo, Tiavriţ Pt)fieXr|a)Xîiq, pepecovux; avoQev <m.p.>.
CTe<pavT|<; KoCTxavnvu, (xaprrpo <m.p.>'.
Sofronie proin vierşan... 2 , martor <m.p.>.
Ioniţi..}, m-am tîmplatu <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Agapia, X/8. Orig., hîrtie difolio (21,9 x 15,5 cm.), filigran, cerneală
neagră.

' Eu, lanis Rumelioti.s, adeveresc cele de mai sus <m.p. >; Stefanis Costanlinu mărturisesc <m.p.>.
1
Neclar.

31 1772 (7280) ianuarie 15


Catrina şi fiica ei, Safta, vînd lui Ioniţă, fiul lui Toma, o vie părăginită <de la Miroslava>,
cu 20 de lei.

26
f Adecă eu, Catrina a răposatului Gorghie sîn Gligoraş neguţătorul din Ieşu,
înpreună cu fiică-me Safta dat-am încredinţatu zapisul- nostru la mîna dum(nealui)
nepotului nostru Ioniţă sîn Tomii fratelui lui Gorghie soţului meu, precum să s(e) ştie că
i-am vîndut dum(nealui) a noastră dreaptă moşie, o viişoară paragină cu levad(ă), [cu]
care este pe locul mănăstirii...1, de mine sîliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bun(ă)voie
cu tocmală drept doăzăci de lei; şi am făcut naintea a neguţători şi mahalagii, cari mai
gios s-au iscălitu.
Şi, pentru mai mare credinţa, mi-am pus şi eu degetul ca să s(e) cradză.
Let 7280 < 1772> ghen(arie) 15.
Eu2, Catrina a răposatului Gorghie sîn Gligoraşu, împreună cu fiică-me, Safta... \
Eu, . . . a m scris cu zisa dumisale.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXV/X7. Orig., hîrtie difolio
(27,3x 19,9 cm.), filigran, cerneală neagră diluată, o amprentă digitală.

EDIŢII: Creşterea cotecţiunilor, 1911, aprilie - sept. p. 141. col. I (re/..).

1
Loc liber.
2
Amprentă digitală.
3
Numele şters al unui martor.

32 1772 ianuarie 20

D i v a n u l M o l d o v e i c o n f i r m ă scutirile a 12 posluşnici de la Iezereni ai mănăstirii Socola.

De la boierii Divanului Cnej(iei) Moldov(ei)

Să face ştire cu această carte a Divanului pentru svînta mănăstire Socola de la ţinutul
leşului, undi sîntu călugăriţi, pentru care mănăstire după ordirul1 mării sale preînălţalului
graf ce ne porunceşti pentru să s(e) îndestulezi această mănăstire după hrisoavile ce are de
la trecuţii domni, pentru aceasta ială s-au dat carte aceasta a Divanului cu care poroncim
pentru 12 oameni ce şed la Izăreni, pe moşie măn(ă)stirii, la ţin(u)tu leşului, aceşti oameni
să fie scutiţi şi apăraţi de toate rînduielile ce vor fi a Divanului întru nimică să nu fie
supăraţi aceşti oamini din Izăreni: Lupul sîn Grigor, i Ion sîn Irimii i Sofroni sîn Tofanii,
Lupul sîn Andrii, i Toader sîn Timoftii i Mihăil(ă) sîn ...2, i Tănas(e) sîn Savii, Ioniţi brat
Tănas(e), Gheorghii cioban, Costandin Bejinar, Ilii brat Lupul, Ioniţi Timofti şi pentru
aceşti oameni să (?) fie (?) dum(nealui) ispravnic de ţin(u)tu Ieşi aceşti oameni întru nimic
să nu-i superi, ţăsîndu-i numai pentru posluşanie sfinţii măn(ă)stiri.
L(upu)l Balş log(o)f(ă)t <m.p.>; Vas(i)le R(o)s(e)t hat(man) < m p > ; loan
Cant(acuzino) ...3 <m.p.>; ...3 Cant(acuzino) spatar <m.p.>; Arghire ban <m.p.>; Alexandru
pah(arnic) <m.p.>.
17724 ghen(arie) 20.
S-au trecut la condică de Ion Ghindă log(o)f(ă)t <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Pentru 12 oameni posluşnici lâ
Izereni.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/71. Orig., hîrtie difolio (33,2 x 20,6 cm.), filigran, cerneală neagră.
1
Aşa în orig.
2
Loc liber.
' Neclar.
4
Cu cifre arabe.

27
33 1772 aprilie
MSriuţa, fiica Nastasiei, vinde lui Alecu Psiia cinci pogoane de vie cu livadă în Dealul
Buciumilor, cu 300 lei. *

t Adică eu, Măriuţa sin(!) lui Nastasiie, ce m-au ţinut Necolai ceauş Moraitu,
dat-am adevărat zapisul meu la mîna dumisale Alecu Psiia, ce ţine pe vară-me Todosiica
fata Procăi, precum să să ştie: de nimeni silită, nici asuprită, ce de a me bunăvoie am
vîndut dumilorsale cinci pogoane ş-o firtă de vie, cu livadă de pomi <în> îngrăditura vii
ş-afară de îngrăditură pînă în Drumul Chitrii şi trii căzi şi un jgheabu şi o masă de
jgheab, care şi mie mi-au fostu cumpărătură de la alţii după cum arată şi zapisele de
cumpărătură ce i-am dat la mînă; şi i-am vîndut-o dumilorsale dreptu trei sute de lei. Şi
am luat toţi banii deplin în mînule mele; ş-această vie se numeşte în Deal(ul)
Buciumilor.
Deci să le fie dumilorsale şi coconilor şi nepoţilor dumilorsale în veci nestrămutat.
Şi, pentru mai adevărat(ă) încredinţare, am pus şi degitul mai gios ca să să craze.
Şi cînd am făcut acestu zapis s-au întîmplat şi alţi megieşi.
1772 ap(rilie).
Eu1, Măriuţa vînzătoare2.
Eu', armaş(ul) Hurmuz, m-am întîmplat.
Şi am scris eu, Vasile Ciorneiu, cu zisa dumilorsale.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Zapis; vii de la Bucium.

Arh. St. Iaşi, Documente, CDXIX/151. Orig., hîrtie difolio (31 x 22 cm.), filigran, cerneală cafenie,
un sigiliu inelar octogonal foarte slab imprimat în aceeaşi cerneală (se disting doar doi lei rampanţi), două
amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.

34 1772 aprilie 27
Divanul Moldovei întăreşte mănăstirii Sfintul Sava din Iaşi stăpînirea asupra dughenilor de
lîngă zidul mănăstirii ale lui Partenie dascăl, care a plecat din Iaşi de noM ani.
De la boierii Divanului a Cnej(iei) Moldovei

Să face ştire cu această carte că la Divan au dat jalbă sfinţiia sa, chir Athanasie
igum(enul) măn(ă)stirei Sfîntului Savei, arătîndu cum că dup(ă) ce au intrat la
igum(e)niia aeeştii măn(ă)stiri au găsit nişte dughene făcute aproape de poarta
măn(ă)stirii, afar(ă), lîngă zidul măn(ă)stirii, pe Podul Vechiu, de un Parthenie dascalul.
Şi dup(ă) trecirea a unii săptămîni, vrîndu Parthenie ca să vînză măn(ă)stirii dughenile şi
neputîndu-s(ă) tocmi igum(enul) cu dînsul, dup(ă) puţin(ă) vreme, ce au trecut la mijloc,
Parthenie de aicea s-au dus. Şi de cîndu s-au dus sîntu 9 ani, rămîindu aceste dughene în
stăpînirea Costii cughiumgiul de atuncea şi pîn(ă) acmu.
Şi acestu Parthenie nemaiviind la Iaşi şi igum(enul) socotindu cum că dughenile
sîntu vîndute lui Coste, l-au întrebat în cîteva rînduri cu ce chip stăpîneşte el aceste
dughene ce sînt pe locul măn(ă)stirii: cu epitropiia, au cu cumpărătură? Şi cerîndu-i ca
s(ă) arate cart(ea) de epitropie de la Parthenie, Costea n-au arătat, pentru care pricină a

28
?

dughenilor acelora, igum(enul) fiind cu totul la prepus cum că el ari dughenile


cumpărate; dup(ă) jalba ce-au dat la Divan igum(enul) cerîndu dreptate, s-au adus pe
Coste la Divan. Şi cercetîridu pricina, i s-au zîs ca s(ă) arate Coste carte de epitropie, de
la Parthenie ori să arate adevărul de le-au cumpărat.
Şi Costea au răspunsu cum că el dughenile de la Parthenie nu le-au cumpărat, dar
epitrop iaste ca s(ă) ia chiriia dughenilor pe tot anul de la acei ce şăd într-însăle. Şi Coste
nearătîndu cart(ea) de epitropie, şi Divan[n]ul au socotit că poate să fie la mijloc chip de
meşterşug. Şi aşa s-au hotărît de la Divan ca s(ă) dea Costea cughiumgiul scrisoare la
mîna sfinţii sale ig(u)m(enul) de Sfete Savva întru care să arate cum că acele dughene a
lui Parthenie nu sîntu cumpărate de dînsul, ce numai cît iaste el epitrop de ia chiriia. Şi
dîndu scrisoare ca aceca igum(enul) va fi odihnit. Şi Coste au priimit ca s(ă) dea
scrisoare igum(enului) ca aceasta înnainte Divan[n]ului.
Şi trecîndu dup(ă) hotărîrea Divan[n]ului aproape de trei luni de zîle, Coste n-au
mai dat scrisoare ig(u)m(enului) dup(ă) făgăduinţa lui şi dup(ă) hotărîrea Divanului.
Deci, igum(enul) dîndu jalbă de al doilea rîndu la Divan şi arătîndu cum că Costea
cughiumgiul dup(ă) hotărîrea Divan[n]ului scrisoare nu i-au dat, s-au dai poroncă prin
răvaşul cel de jalbă cătră văt(aful) de aprozi ca s(ă) zică Costii ori să dea scrisoare ca
aceea ce s-au arătat mai sus la mîna igum(enului), ori să vie la Divan. Şi nici scrisoare au
dat, nici la Divan au venit ca să arate de are cevaş(i) a mai răspunde.
Deci iată, de la Divan s-au dat această carte la mîna igum(enului) de Sfete Savva
cu care să fie volnică măn(ă)şlirea a ^ f i g m i j d e ^ u m ^ m a i n l e dughenile lui Parthenie
dascalul ce sîntu suptu rnînjnja lu^ din stapmirea dughenilor să
lipsască, fiindcă el: întîi, cart(ea) de epitropie de la Parthenie n-au arătat; al doilea, că
hotărîrii Divan [n]lui nu s-au supus ca s(ă) dea cart(ea) la mîna igum(enului) dup(ă) cum
el însuş(i) s-ati priimit ca s(ă) dea cart(ea) cum că nu sînt cumpărate dughenile de dînsul.
Şi la al doilea poroncă ce i s-au dat de la Divan ca ori să dea scrisoare, ori să vie la
Divan şi el la nici lină n-au urmat, s-au cunoscut cum că iaste chip tăinuit asupra
dughenilor, adec(ă) le are cumpărate şi nu-i dă mîna ca s(ă) dea scrisoare.
Peritru aceea, fiindcă acele dughene sînt pe locul măn(ă)stirii, să le stăpînească
măn(ă)stirea,
Şi cine ce va avea îş(i) va căuta cu igum(enul). Aceasta. Iar dovedindu-s(e) că
sintu vîndute, igum(enul) să fie volnic a întoarce banii.
1772' ap(rilie) 27.
L(upu) Balş log(o)f(ă)t <m.p.>.
Arg(hir?) post(elnic) <m.p.>.
Const(antin) Balş stol(ni)c <m.p>.
llpWIHT BT(opUn) AWI'(c)4»(e)T.
S-au trecut la condic(ă).
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - laşi,..LII/9. Orig., hîrtie difolio (28,7 x 20,3 cm.), filigran,
cerneală cafenie.

' Cu cifre arabe.

35 1772 (7280) mai 7


G h e o r g h e butnar v i n d e Măriei Panaitoaie un loc de casă < d i n I a ş i x

29
t Adică eu, Gheorghi butnar, ficiorul Petri butnar, nipot lui Calil Poloboc,
făcut-am zapisul meu la mîna dumisale, giupînes(ei) Marii Panaitoi, picum să ştie că
puind tată-meu şi cu unchiu-meu zălog un loc di cas(ă) din Tîrgul Făini, şi mi-au mai dat
dumn(e)aii cinci lei, şî am făcut acestu zapis la mîna dumisal(e) di vînzare ca s(ă) fie di
istov vîndut şi di min(i), ca s(ă) fie dum(i)sal(e) moşie în veci, dumisal(e) şi cuconilor
dumisal(e).
Şi la această tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi oameni buni, care mai gios s-au şi
iscălit.
Let 7280 <1772> mai în 7.
Eu, Ghiorghi, am pus1 degitul.
Eu, Tomas, martor.
Eu, Castruz(?) blanar, martor <m.p.>.
S-au trecut deplin la condică2.
Aiti. St. Bucureşti. Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLI1/4. Orig., hîrtie difolio (21,6 x
16,5 cm.), cerneală cafenie, o amprentă digitală.
1
Amprentă digitală.
1
Scris pe margine de altă mînă.

36 1772 mal 9
Profira şi fiul ei, Ştefan Canano condicar de divan, vînd Uincăi şi lui Mihai o dugheană din
Ciubotărie, în Tîrgul de Sus, pe locul mănăstirii Golia, cu 150 lei şi cu condiţia să dea bezmen
mănăstirii menţionate cîte 6 lei pe an.

t Adică eu, Profira, împreună cu fiiul mieu Ştefan Canano condicar de divan,
făcut-am zapisul nostru la mîna Ilincăi şi Mihaiu... 1 precum să s(e) ştii că le-am vîndut o
dughean(ă) drâpt 150 lei, adică una sută cincizăci de lei, carea dughean(ă) iaste pe locul
mănăstirii Golăii, în Tîrgul de Sus, în Ciubotării; la care văzînd bani deplin în mînule
noastre, le-am dat-o ca să le fie dreaptă ocin(ă) şi moşii, lor şi ficiorilor lor, să
stăpînească cu pace.
Carea la acestă zapis s-au întîmplat neguţitori şi oameni buni, car6 mai gios s-au
iscălit. Şi noi, pentru credinţa, ne-am pus degetul şi am iscălit ca să să creaz(ă).
însă bezmănu, pe anu cîte şas(e) Iei să de măn(ă)stirii Golăi.
1772 mai 9.
Eu2, Prohira, am vîndut cu voia me.
Eu2, Ştefan, am vîndut cu voia me şi am iscălit.
Ştefan Canano, condicar <m.p.>.
Eu2, Ursul ciobotar, mah(alagiu), m-au tîmplat la această tocmală.
Eu2, Ştefan Nasoia, mazîl şi mah(alagiu), răzăş, m-am tîmplat.
Eu 2 , Aslan băibărăcar, mahalagiu şi răzăş, martur.

Arh. St. Iaşi, Societatea de binefacere şi ajutor „Fraterna română", dosar 1/1772, f. Ir. Orig., hîrtie
difolio (29 x 20,5 cm.), f. 2, tăiată la legarea dosarului), filigran, cerneală cafenie, patru amprente digitale.

1
Loc Hber,
2
Amprentă digitală.

30
43 1772(7280)iunie4
Divanul Moldovei îl împuterniceşte pe Sachelarie Papadimitrie Duca să stăpînească
moşiile, viile, casele, pivniţa şi ţiganii lui Ştefan Buhăiescul comis cumpărate după ce au fbst
scoase la mezat pentru neachitarea unei datorii băneşti celui dintîi.

De la boierii Divanului Cnejii Moldovei


Să face ştire cu această carte a Divanului pentru sfinţiia sa hagi Sachelarie
Papadimitrie Duca, carele, viind la Divan, ne-au arătat un zapis din vălet 1764
ghen(arie) 9, de la Ştefan Buhăiescul, întru care arată că s-au îndatorit de la hagi
Sachelario pentru a sa şi părinţască trebuinţă cu 6 000 lei, adecă şase mii lei, cu dobînda
lor cîte zece lei de pungă pe lună şi cu vade într-un an, pentru care bani i-au pus şi zălog
moşiile, viile, casele, pivniţa şi ţigani, atît a lui cît şi cei părinteşti. Ş-au mai arătat şi altu
zapis din vălet 1765 ghen(arie) 1, pe 1655 lei, iar şi cu dobîndă cîte doi lei pe lună de
sută, cu vad6 într-o lună, care pentru aceşti bani la zapisul cel dintăi a lui scrie că de n-ar
da şi n-ar plăti bani la vade toate amaneturile de mai sus arătate să aibă voie a le scoate
la mezat ca să să vîndă şi să-şi ia banii cu dobânda lor deplin, pîn(ă) la cea desăvîrşit(ă)
plată; însă arată şi aceasta: că de nu să vor plăti toţi banii din preţul amaneturilor
făgăduieşte ca să-i plătească deplin, iar de vor prisosi Ia Sachelarie din amaneturi, să
aibă a?i da com(isului).., 1 . Arătîndu Sachelarie că la vadeoaoa ce ş-au pus com(isul) ca
să-i plătească banii după zapisul lui nu i-au plătit.
Şi văzîndu că trece vreme la mijloc şi banii nu-i plăteşte, nevoia l-au silit de au
înştiinţat domniia; şi Divanul cu jalba sa şi.aducîndu pe com(isul) la Divan, s-au întrebat
de iaste dator după zapisele lui şi n-au tăgăduit; şi întrebîndu-se de are putinţă să
plătească bani ori să-i vîndă zăloagele la mezat, el au răspuns că cu bani nu poate să
răspundă, ce numai să-i vîndă amaneturile, că altă putere n-are. Şi din poronca
domnească şi a Divanului acele amaneturi s-au strigat la mezat 30 de zile de Nicola
telalul, după cum pre largu adeverează mărturia lui ce iaste din vălet 1766 martie 3, care
la mezatul acesta de 30 de zile toate amaneturile cu ce preţ au ieşit fiiştecare la mărturiia
lui le arată anume, fiind şi Sachelarie la acestu mezat, ca unul din muşterii adăogitori;
care mărturie a telalului iaste intărită şi cu alte iscălituri a obraze de cinste, rămîindu
amaneturiie toate asupra lui Sachelarie cu adăogire ce au adaos ne aflîndu-să alţii ca să
dea mai mult. După săvîrşirea mezatului neodihnindu-se muma com(isului), Mariia
păh(ămiceasa), şi cu giupîneasa lui Ileana comisoaia au cerut divan, arătînd întăi mumă-
sa că casele sîntu ale ei de la părinţi, iar comisoaia zicîndu că moşiile sîntu cumpărate pe
banii zestrii ei şi pe numele ei cum şi pivniţa. Şi după jalba lor s-au rînduit cu giudecata
la preaosfinţiia sa părintele mitropolitul şi la dumnealor cinstiţii boieri ai Divanului. Şi
stîndu aceste giupînese la giudecata cu com(isul) şi cu Sachelarie, după to(ate) arătările
şi răspunsurile şi unei' părţi şi alteia şi după multa cercetare ce-au făcut părintele
mitropolitul şi cu veliţii boieri au giudecat şi după pravile au hotărît cu multe capete şi
după cum au aflat adevărul şi dreptate prin anafora au înştiinţat domniia socotindu casele
ce le cere mumă-sa să rămîie a comisului şi moşiile cum şi pivniţa să rămîie iarăş a lui,
fiind cumpărate de dînsul; întru care anafora au arătat cătră domnu pre largu toată
pricina care s-au şi întărit de domnu rămîindu toate amaneturile iar şi la Sachelarie după
mezat cu preţul ce-au dat.
Deci Sachelarie, avîndu trebuinţă ca să margă la Ţarigrad, au lăsat epitrop pe toate
amaneturile de mai sus arătate, pen ştirea domnii, pe Coste Avram şi pe fiiul său
Diiamaiidi, ca pe hotărîrea giudecăţilor să ia şi hrisoave pe amaneturi de stăpînire, după

31
cum pre largu arată cartea ce de epitropie a lui Sachelarie ce au dat la Coste Avram şi la
fîiul său în ce chip să urmeze, care iaste adeverinţă şi cu iscălitura părintelui
mitropolitului. După purcesul lui Sachelarie prin răvaş de jalbă ce-au dat epitropii la
măriia sa Grigorie 'vodă Ghica cerîndu hrisoave pentru stăpînirea moşiilor după
giudecăţiile ce-au avut Sachelarie şi scrie sîngur Grigorie vodă cu mîna sa în răvaşul
epitropilor ca să să facă hrisoavele ce cer, care s-au şi făcut şi le-au luat Diiamandi fiiul
Sachelarului.
După aceasta întîmplîndu-să de-au făcut o primejdie fiiul lui Sachelarie cu o calfă
din dugheana lor şi fugindu el noaptea, au rămas toate scrisorile şi alte lucruri ce au fost
pe mîna lui la nici o stăpînire sau chivernisală, iar mai vîrtos la mîna vrăjmaşilor viind
acmu şi Sachelarie şi cercetîndu lucrurile şi scrisorile lui n-au găsit nici de unele, nici
mişcătoare, făcîndu şi cărţi de blăstăm asupra celor ce vor avea lucruri şi scrisori de ale
sale, să i le dea şi nimic altă n-au putut afla făr(ă) numai aceste mai sus numite zapise şi
cărţi, care acestea văzîndu-să şi de noi şi Sachelarie încă cerîndu-şi dreptatea lui ca să
aibă a stăpîni lucrurile cele pre amanet de la comisul Ştefan Buhăiescul după dovezile ce
are, care cu judecată le-au luat pentru a sa datorie, iată i s-au dat această carte a
Divanului, ca să aibă a stăpîni moşii, vii, pivniţă, dughene, casăle şi ţiganii ca pe ale sale
drepte ocini şi moşii, ce le-au luat de la mezat şi cu giudecăţi pentru datoriia sa, iar mai
avîndu cevaşi a răspunde cinevaşi asupra acestor amaneturi şi mai cerîndu giudecată cu
hagi Sachelarie să vie la Divan.
17722 mai 12; 1772.
L(upul) Balş logofăt <m.p.> ...3 vor(nic) <m.p.>; Arghirie post(elnic); Costantin
Balş stolnic <m.p.>;.. .3 <m.p.>.
NPWMHT BT(OPKLH) AU>r(o)4>(e)T.
S-au trecut la condică.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVI/36. Orig., hîrtie difolio
(28,5 x 20 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Loc liber.
2
Cu cifre arabe.
3
Nume neclar.

38 1772 mai 22
Smaranda, soţia preotului răposat Petre, şi fiii ei vînd preotului State o casă din mahalaua
Muntenimii de Mijloc cu 100 de lei.
Adecă eu, Smarada soţul răposatului preotului Petre, împreună cu fii miei:
Paraschiva, Mariia, Vasile, Zoiţa, carii mai jos vom pune degetele, dat-am adevăratu
zapisul mieu la mîna sfinţii sale părintelui State precum să să ştie că i-am vîndut sfinţii
sale o casă a noastră de aici din Iaşi cu loc cu totu în mahalaoa Muntenimii din Mijloc,
însă locul cuprinde adică treizeci stînjini lungul locului, iar faţa locului curmeziş pe
dinainte casii stînjini doisprezece, iar dosul stînjini optu, după cum arată în zapisele
vechi, care toate, le-am datu în mîna preotului, fiindu-ne şi noao cumpărătură această
casă dimpreună cu tot locul ei, de la Ioana soţul răposatului Grigore prot(opop?), drept
treizeci lei, drept aceasta şi noi am vîndut această casă dreaptă ocină şi moşie, drept o
sută lei şi dintr-aceşti bani am luat şaptezeci în mîna noastră, iar pentru treizeci lei şi
ce-au făcut mai sus casa, aceia am lăsat sfinţii sale danie pentru pomenirea noastră,

32
îndatorindu-să a ne pomeni în toată viaţa, care casă am vîndut-o de nimeni siliţi, nici
asupriţi ce de a noastră bunăvoie, preotului şi soţului său, fiilor, nepoţilor, strănepoţilor
si a tot neamul sfinţii sale ca să stăpînească cu bună pace de cătră tot neamul nostru,
neclătită şi nestrămutată în veci. Şi cîndu s-au făcut acest zapis, fost-au mulţi oameni de
cinste carii mai gios să vor iscăli. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus şi degetele,
ca să să încredinţeze.
1772 mai 22 d(i)n(i).
Eu1, Zmaranda soţul preotului Petre, împreună cu fii miei: Paraschiva1, Maria1,
Vasiie1, Zoiţa1, adevărăm.
... 2 , martor <m.p.>; şi eu, Ghiorghi banul, martor <m.p.>; ... 3 ; To(a)der Şărbul,
martor <m.p.>; Nicoară ierodiiacon, martor <m.p.>.
Eu1, monah Sava, tată preotesii.
Şi am smş_eJU^-Mareş dascalul ol Şfeti Spiridon, cu zisa preotesii şi-s martor
<m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 9 ; 1772 mai.
Zapisul de cumpărătura casii.
Arh. St. Iaşi, Documente, GDXVH/156. Orig., hîrtie ditolio (31,5 x 22,5 cm.), rapt lipit, cerneală
neagră.

'Amprentă digitală.
2
Nume neclar.
3
Două semnături greceşti autografe.

39 1772 mai 22
Mănăstirea Sfintul Sava dă lui Simeon, fiul lui Lupul ciubotar, un loc de dugheană în
Tîrgul de Sus, cu bezmen de 8 lei pe an.

Copie adivărat(ă)

Adiverez cu această scrisoare pentru că avînd mănăstirea Sfintei Savii din Iaş(i)
un locu de dugheană pe uliţă în Tîrgul de Sus, care locu iaste danie la măn(ă)stire de la
dum(nealui) logofăt Tanas(e) Goian, acestu locu l-am dat lui Simeon sin Lupul ciobotar
ca să-ş(i) facă el dugheană pe dînsul şi să aibă a da la mănăstire bezmăn pe tot anul la
început cîte opt lei, iar nedîndu aceşti bani după cum scrie zapisul, să aibă mănăstire a-i
preţui dugheana şi să-ş(i) ia băzmănul cît i s-a face.
Şi, pentru credinţă, i s-au dat această mărturii iscălită şi cu pecetea mănăstirii
întărită.
L(ea)t 1772 mai, 22.
Pecetea Sfîntul(ui) Gheorghe'.
Pecetea Sfîntul(ui) Sava1.
Ma... 2 Sfîntu Sava.
însă locul cît ţine dugheana, iar cu locul cel din dos să n-aibă tre(a)bă.

<Pe verso>: Această copie este întocma după zapisul cel adeverat a mănăstirii
Sfîntului Savvi, care zapis să allă la mine amanet.
Şi am adeverit copie fiindu întocma după zapis.
1812 iunie 7.

33
Răşcan cam(i)n(a)r <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - laşi, LVI1I/10. Copie din 1812.

1
într-un cerc desenatele copist..
1
0 semnătură grecească imitată, neinteligihilă.

40 1772 mai 23
Ioniţă, fiul lui Gheorghe Munteanul şi al Tofanei, dăruieşte schitului <Brătcşti> de lîngă
Paşcani, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, o casă cu cîrciumă şi pivniţă şi un loc din Iaşi.
f Adică eu, loniţe fîcior(ul) lui Ghiorghi Muntean şi al Tofanii fimei lui di la Iaşi,
car(e) s-au călugărit maică-me, iar lată-meu au murit, Ghiorghii Munteanul, iar
maică-mea s-au călugărit la Prepodoabna Parascheva în Ieşi şi am rămas la maică-me eu,
loniţe, şi soru-mea, Sanda.
Pe soru-mea o au măritat maică-me dup(ă) obiceiul lumesc, iar pre mine m-au dat
Ia schitul Paşcani, la părintele Sinîion stareţ, ca să învăţ carte, care am şi învăţat pînă la
vremea moscalilor, la carele tîmplîndu-s(e) o ciumă foarte grea la Iaşi n-am putut să viu
să văd pe maică-mea şi pe soru-mea, ce-am vinit numai pînă ce-am trecut la Podul Iloaie
şi acole m-am tîlnit cu nişte oameni conoscuţi ce cunoşte pe maică-mea; şi au fost avînd
soru-me doi copii şi au murit şi aceia dinpreună cu părinţii lor şi eu m-am scîrbit foarte
tare şi m-am întors la mănăstire bolnav şi am zăcut mai un an Ia părintele duhovnicul la
schit; şi văzîndu-mă bolnav la mare slăbăciune am dat adivărat zapisul meu la mîna
părintelui Simion stareţ pentru o cas(ă) a me de la părinţii mei cu crîşmă, cu pivniţe cu
tot ce este alăture cu crîşma lui Pascal zaraf, cu tot locul ei, pomană sfîntului schit unde
să prăzmuieşte hramul Adormire Precistii pen<tru>' sufletul meu şi al părinţilor mei.
Şi am dat un loc de dugheană ce este lîngă dughenile Madanii, la Păscărie Vechi, tot
aceştii sfinte mănăstiri iar pomană; şi zapisele pentru aceste locuri au fost la maică-mea; să
s(e) întrebe de-amăruntul şi aflîndu-l(e) la cineva să nu s(e) ţie în sam(ă) nici pentru o
pricină, ce să s(e) iei să s(e) de sfintei mănăstiri ca s(ă) stăpînească în veci cu pace.
Iar ispitindu-să cineva a strica această danie a noastră să fie blăstămat de Domnul
H(ri)s(tos) şi de Precurata sa Maică a cărie este hramul şi trei sute şi optsprezece Oteţi de
la Nicheia.
Acest zapis de danie l-am dat eu, loniţe fecior(ul) lui Ghiorghie Munteanul şi al
Tofanii şi frate al Sandii.
Şi am scris înainte a toţi părinţii; şi, pentru mai mare încredinţare, m-am şi iscălit
eu, loniţe ficiorul celor mai sus numiţi,
Leat 1772? mai 23.
Ierosh(i)monah Simeon.
Ieromonah Ghenadie <rn.p.>; monah Ghervas(ie) am pus degetul; monah Ilarion
m-am iscălit; monah Serafim am pus degetul.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDVIII/37. Orig., hîrtie difolio (28,5 x 21 cm.), rupt, lipit, filigran, cerneală
cafenie.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 106, nr. XXXVIII (orig.,
după idem, Ms. Surete, I, f. 77).

1
Omis.
2
Ultimele două cifre, transformate.

34
41 1772 (7280) iunie 1
împărţeala moştenirii preotului Ioan Banu.
7280 <1772> iunie 1.
înipărţala între clironomii preutului Ioan Banu.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 427, nr. 19. Menţ. din 1808,

42 1772 iunie 1
Safta, soţia răposatului Iani Mîrza negustor din Iaşi, şi fiul ei, Mihai, vînd lui Trifan abăger
două locuri de dugheni pe Uliţa Hagioaiei, cu 400 de lei, bani noi.

f Adică eu, Safta a răpoosat(u)lui Iani Mîrzii cupeţ din Ieş(i), dimpreună cu fiiul
meu Mihaiu, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumnealui giupînului Trifan
abăgeriul precum să să ştii că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am
vîndut dumisale douî locuri de dugheni, cu tocmală drept 400 lei, adică patru sute de lei,
bani noi, care locuri îmi sînt şi mie date de zăstre de la părinţii mei; şi locurile sînt în
Tîrgul de Sus, pe Uliţa Hagioaiei, între locuL unei dugheni a fiicei mele Rucsandrii, din
gios, iar din sus între locul unei dugheni a gineri-meu Gavril uricariul, şi locurile sînt în
frunte dispre Uliţa Mare... 1 , iar lungul locurilor sînt... 1 , carile mergu şi aceste locuri tot
într-o potrivă cu locurile dughenijor Ionciului abăgerului, ginerile Apostului blănar,
după hotarul a dumilorsale dugheni şi într-acest chip am făcut tocmală cu dumnealui
giupîn Ştefan: ca să aibă voie a ieşi şi a întră cu căruţe s-au care pe locul pivniţii mele ce
este din dos de la deal, ca să nu fii oprit nici odinioară. Deci şi noi, văzînd plata deplin,
am dat acest zapis al nostru la mîna dumnealui şi giupînesii şi cuconilor dumisale,
nepoţilor şi strănepoţilor ca să fii dreaptă ocină şi moşie în veci.
Şi la această tocmală a noastră s-au întîmplat şi alţi oameni buni, neguţitori de
cinste, cari mai gios s-au iscălit marturi. Şi noi, pentru mai mare credinţa, ne-am iscălit
şi ne-am pus degitile; însă şi pentru zapisele cele vechi, neaflîndu-să acum la noi, cînd
s-or găsi, să le avem a le da dumnealor, oricînd s-or găsi.
Cu aceasta adeverim.
L(ea)t 1772 tuni1.
CocGoc . . } Mripsa... 1 Mtixâîi Mtip3a < m . p > ; P v ^ a v 6 a ...; Mt|p3<x ...; Icoava
. . } <m.p.>; . . } <m.p.> 4 ; eu, Toma Balica starosti, martur <m.p>; Costandin Ion Loiz
martor şi cu voie me <m.p.>. •
Andrii Docipal diiac de divan am scris cu zisa giupînesii Saftii i a lui Mihaiu
<m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de 2 dughene de
cumpărătură de la Safăta Mîrăzoaia. 1772 iunie 1.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVI/52. Orig., hîrtie difolio (33 x 22,5 cm.), cerneală cafenie, două
amprente digitale;

1
Loc liber.
2
Neclar.
5
Amprentă digitala.
4
Safta... Mîrza...; Mihai Mîrza <m.p.>; Ruxanda...; Mîrza...; ioana... <m.p.>.

35
43 1772 (7280) iunie 4
Safta şi Iiinca vînd lui Ştefan o casă, cu 17 lei.
Adică eu, Safta, şi eu, Ilinca, împreună cu fiicile: Maria, Ilinca, Safta, dat-am
adevărat zapisul nostru la mîna lui Ştefan, precum să să ştie că, nesiliţi, nici asupriţi de
nimene, ci muri<n>'d Mărie, ne-am sculat noi, surorile, împreună cu copilele şi am
vîndut casa, în şaptesprezăci lei, cu locul ei, care scrie zapisul cel vechi.
Şi la această vînzare ne-am tîmplat noi, aceşti oameni, ca să să crează, anume să
s(e) ştie.
Eu2 Safta, şor(a) Măriei.
Eu2, Neculai, cumnat Marii.
Eu2, Ilinca, sora ei, Marii.
Eu2, Ilinca, fiica Marii.
Eu2, Safta, fiicaMarii.
Eu, Ilie blănar, soţu Marii.
Eu, Iftimie, m-am tîmplat faţă.
Eu, socru lui Ştefan.
Eu, Ilie Mărgineanul, m-am tîmplat faţă, cumnat lui Ştefan.
Eu, preotul Ioan de l(a) Pre<po>'doamna, am scris cu zisa lor.
Let 7280 <1772> iuni(e) 4.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXVI/9. Orig., hîrtie difolio (27,2 x 15 cm.), cerneală neagră, cinci
amprente digitale.

1
Omis.
2
Amprentă digitală.

44 1772iuni<;5
Parthenie ieromonah vinde lui Athanasie egumenul mănăstirii Sfîntul Sava din Iaşi patm
prăvălii.
f Aia xof) rcapdvxoq |^ov 5r|X<6v> yive<xe>, oxi 6%©vtac; xtecrepa
epyacrapia eiq xov xcmov xcu Aytov Xa(3pa f^e xo 0e?vr||ia ţxov xd emyuÂ/riaa eîţ
xov aytov Ka9r|yo'6fi£vov ic5p 'A9avdmov, Kai ă%o xr|v afi)ie7tov Sev ex® va
Kd|xco. 'AXk' Etv<ai>fţ Ttavooiotriq xov voiKOKtynv;, Kai dve^ovalotoq, KaOâx;
eycb npoxepov rtpoţ xo-uxoiţ eSoOri eiq Xâpaq, aiixcu, Kai xo ypdjxjaa xo 6rtol<ov>
eîxov drco, xov 7iptbTţv iiyoij^evov. Tâ orcoi<av> xd enovA,rioav 8id 240 yp6<otoc>
fjxoi SiaKoatav aapdvxa, Kai âaxco eu; pefkxtcoatv,
oăjrcry Povm<ov> 5.
riocpQevioq iepo^i6vax<o<;> <m.p.>.
Apxt(xav<8pm> rXvKov (?), [iâjpxic, <m.p.>.

t Prin prezenta mea fac cunoscut precum că patru prăvălii pe locul Sfîntului Sava,
prin voinţa mea le-am vîndut sfîntului egumen chir Athanasios, şi de astăzi să nu mai am
de-a face cu ele, căci este preasfinţia sa proprietar şi stăpîn, precum eu mai înainte; i-am
dat în mîna sa şi scrisoarea pe care am avut-o de la fostul egumen. Acestea le-am vîndut
pentru 240 groşi, adică două sute patruzeci. Şi aceasta pentru adeverire.
1772 iunie 5.
Parthenios ieromonah <m.p.>.

36
Arhimandritul Gluku martor <m.pr>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, lill/l(). Orig , hîrtie difolio (21,4 x 15,2 em.), filigran,
cerneală neagră.

45 1772 iunie 17
Gavril cantaragiu şi soţia sa, Catrina, vînd lui Pavel Bantăş un loc de casă, cu 60 de lei.

t Adic(ă) eu, Gavril canterigiu, împreună cu soţia me, Catrina, făcut-am adevărat
şi încredinţat zapisul nostro la mîna dumisale giupunolui Pavul Bantoş, precus' si s(e)
ştie c-am vindut un loc de cas(ă) al nostro, care loc ne este ocină-moşie, drept 60 lei,
care Ioc estî în dosul casele 2 dum(i)sale. Ş(i) am dat şi hotarneca în mîna dumisale.
Şi aceasta vinzare am fucut neselit, nici asuprit de nemin(i), nomai de bunăvoie
noastră, ca s(ă) fie dumisale, şi cocoane(lor) dum(isale) şi nepoţ(ilor) despre nepoţ(i)
oacină-moşie.
Şi bani am luat toţ(i), por la un băni, de la dumnealui.
Şi, pent(ru) mai adevărată credinţa, ne-am pus degetile, ca s(ă) crază.
Vel(e)t 1772' iun(ie) 17.
1
Eu4, Gavril canteregiu, am vîndut.
Eu4, Caterena, soţia lui Gavril, vinzătoara.
Ş-am scris eu, Ursul ceavuş de jid(ovi), cu dzisul dumnealorsale şi sînt şi martor
<m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, CLX/30. Orig., hîrtie (28 x 20 cm.), cerneală neagră, două amprente
digitale.

1
Greşit, în loc de: „precum".
2
In loc de: „caselor".
' Cu cifre arabe.
4
Amprentă digitală.

46 1772 iunie 20
Catrina, soţia răposatului Ioniţă Tuduri negustor, vinde ginerelui ei Ilie Cîrste fost mare
şetrar satul Stroeşti, din ţinutul Roman, cu 700 iei, primind şi un loc de dugheană din Iaşi, în
Tîrgul de Sus.

t Eu, Catrina răpoosatului Ioniţ(ă) Tuduri cupeţ, făcut-am adevărat zapisul mieu
la mîna dumisale ginerelui Ilie Cîrste biv vel şat(rar) precum să s(e) ştie că avînd eu o
moşie, anume Stroeştii, la ţinutul Romanului, cumpărată de răpoosatul soţul mieu de la
cumnaţii mei de veri primari, anume: de la dumnealui Gligoraş Buzne, şi de la soţul
dumisale Tofana, şi de la dumnealui Gheorghie Arap, şi de la soţul dumisale Bălaşe, şi
de la dumnealui Ştefan Cuza şi de la soţul dumisale Catrina, fieştecare vînzînd cîte o a
trie parte de satu s-au închiet tot satul, care au cuprinsu 700 lei, adecă şapte sute, după
cum mai pre largu arată zapisele dumilorsale vînzătorilor.
Ce fiindcă după răposare soţului mieu rămîind datorii şi această moşie fiind pusă
amanet la unul din datornici şi apucîndu-mă de bani şi eu neavînd nici o faciri, am scos
această moşie la vînzari. Şi fiindcă această moşie să hotărăşte cu Laiul, moşie dumisale
ginerelui Ili6, l-am întrebat, şi dumnealui ca o rudenii şi ca un răzăş au priimit să o
cumpere. Deci, stînd la tocmală mi-au dat soma banilor de mai sus arătată, 700 lei, adecă

37
şapte sute; şi mi-au dat şi schimbu un loc de dugheană în Tîrgul de Sus, care loc este
alăture cu alte locuri de dugheni a mele, pe care loc este şi dugheană făcută de un Necula
vutcar. Deci de acum înainte să fie dumisale, şi soţului dumisale, şi fiilor dumisale
dreaptă ocină şi. moşie*şi să o stăpînească în veci cu pace. Şi i-am dat şi zapisele
numiţilor de mai sus vînzători, iar alte scrisori mai vechi nu i-am dat, fiindcă nici
răpoosatul soţul mieu n-au luat, fără numai să-i dau un suret di pe împărţala Buhuşeştilor
în care arată că această moşie s-au venit în parte Marii fiicii lui Dumitraşcu Buhuş,
soacra numiţilor de mai sus vînzători.
Şi la această de a mea bunăvoie vînzari şi schimbătură ce am făcut cu ginirile Ilie
s-au întîmplat şi boieri de divan şi alţi boieri, care mai gios s-au iscălit. Şi pentru mai
adevărată credinţă m-am iscălit însumi eu, cu mîna mea, puindu-mi şi pecete. Şi mi-au
dat şi zapisul dumisale de stăpînire pe locu cel de dugheană ce l-am luat schimbu.
1772 iunie 20.
Catrina Tudurioai <m.p.>'.
L(upu)l Balş log(o)f(ă)t, martor <m.p.>; Iordache Costache (?) <m.p.>; Costandin
Arapul, mart(or) <m.p.>;... 2 vel vor(nic), mart(or) <m.p.>; ... 2 <m.p.>; ... 2 vist(iernic)
(?) <m.p>.
La această vînzari şi schimbătură am fost şi am scris zapisile cu mîna mea şi sîntu
şi martur. Şt(efan) Hermeziu <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, A. N„ MMDCXXIV/18. Orig., hîrtie difolio (31,4 x 21,6 cm.), filigran, cerneală
neagră, un sigiliu inelar rotund, aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.
Ibidem nr. 55/2 (rez. din prima jumătate a sec. XIX).

1
Sigiliu inelar.
1
Nume neclar.

47 1772 iunie 22
Divanul Moldovei confirmă hrisoavele de scutire de dări pe care Ie are Popa Dimitrie
Sachelarie de la Grigorie Calimah voievod şi de la Grigorie Alexandru Ghica voievod.
De la boierii Divanului a Cnej(iei) Moldovei.
t Să face ştire cu această carte a Divanului că hagi Popa Dimitrie Sachelarie au
adus de la Divan cartea preaînălţatului feldumarşal întru care poronceşte ca să aibă â ţine
întocma şi neschimbat hrisoavele domnilor: a lui Grigorie vod(ă) Calimah, ce iaste din
vălet 7271, întru care hotărăşte ca s(ă) aibă a scuti la desetină 1000 stupi, la goştină 1000
oi,( la vedrit 1000 vedre vin, la vr6mea văcăritului şi a cuniţii 100 cai, boi, iape, vaci, şi o
dughean(ă) de lipscănie să fie scutită de agititorinţă şi de mucarcr, cum şi calfele
dughenii să fie scutite.
întru altu hrisov, de la mărita sa Grigorie Alecsandru Ghica vod(ă), ce iaste din
7272, milă ca s(ă) aibă a lua de tot drobul de sare cîte unul pol ban pentru o şcoală
elinească ce-au făcut Sachelarie la Primcti, la o măn(ă)stire stavropighion a Sfîntului
ierarh Nicolae.
Deci, după hrisoavele ce are şi dup(ă) cartea luminatului, s-au întărit şi cu această
carte a Divanului lui hagi Popa Dimitrie Sachelarie cu care să aibă a scuti toate aceste de
mai sus, arătate şi de cătră toţi să să păzască, după poroncă şi cartea feldumarşalului.
1772 iunie 22. 1772

38
L(upul) Balş log(o)f(ă)t <m.p.>; . . } vorn(ic) <m.p.>; Vasile Roset hat(man)
<m.p>; • 2 vornic <m.p>; Arg(ghir?) postelnic <m.p.>;... 2 <m.p.>; Alexandru(?)
pah(arnic) <m.p.>; Gostache Balş stol(ni)c <m.p>.
IIpwMHTOx bt(opwh) Awr(o)<jk(e)T <m.p>.
Muzeul Naţional de Istorie.-Bueureşti, Documente, Nr. 108657. Orig., hîrtie.

1
Anul repetat eu cifre arabe.
2
Nume neclar.

48 1772 iunie 22
Divanul Moldovei porunceşte lui Manolache Bogdan ban să lucreze cele 12 pogoane de vie
lăsate în paragină pe moşia mănăstirii Socola pentru ca aceasta să-şi poată lua venitul viilor.

De la boierii Divanului a - Cnej(iei) Moldov(ei) cătră dum(nealui)


Manolachi Bogadan banu.
Poroncă

La Divan au dat jalobă stanţa de Socola că pe moşie mănăstirii Socolii ai


dum(neta) 12 pogoane de vie păragină, care de cînd au murit părintile dum(itale) le-ai
lăsat viile de s-au părăginit nelucrîndu-le; şi fiindcă să păgubeşti mănăstir(ea) di vinitul
său, au cerut stariţa dreptati ca după hotărîre pravilii să aibă voie să ia viile la stăpînire
măn(ă)stirii şi să le dei altora să le lucrezi să nu s(e) păgubască măn(ă)stire de vinitul
său.
Şi pentru aceasta iată să scrii dum(itale) de la Divan cu hotărîre de vei vre să pui
dum(neta) acum în vara aceasta să le lucrezi să le ţii, iar de nu le vei lucra să ştii
dum(neta) că să va da voi măn(ă)stirii de va da viile la stăpînire altora şi le va lucra şi
dum(neta) vei fi lipsît de vii.
Şi să avem răşpunsu de la dum(neta).
Balş !og(o)f(ă)t <m.p.>; Sturza vorn(ic) <m.p.>; Arg(hir?) postelnic <m.p.>;
Alexandru pah(arnic) <m,p.>;IordacheCantacuz(ino) <m,p.>;...' <m.p.>.
17722 iuni 22.
S-au trecut la condică.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Carte de jalobă de viile cele
părăginite a lui Bogdan ban.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/73. Orig., hîrtie difolio (20,5 x 16,3 cm.), filigran, cerneală
cafenie.

'Neclar. .
2
Cu cifre arabe.

49 1772 iunie 23
Boierii Divanului Moldovei poruncesc ispravnicului de ţinutul Iaşi să nu-i tragă la
„orînduieli" pe cei 12 scutelnici de la Iezereni ai mănăstirii Socola.

De la boierii Divanului a Cnej(iei) Moldovei cătră dumnealui


isprav(nicul) ţin(u)t(ului) leşului.
Poroncă

39
Să face ştire dum(nealui) pentru mănăstiri Socola că la rînduiala scutelnicilor ci
s-au făcut pentru alte măn(ă)stiri s-au dat şi măn(ă)stirii Socolii 12 oameni posluşnici din
satul Izărenii cu carte Divanului în care vi s-au poroncit acii oameni să nu-i supăraţi
întru nimică la rînduielile Divanului. Iar acum iarăş(i) jăluieşti stariţa de Socola că
dum(nevoastră) nu urmaţi poroncii şi supăraţi pe oameni luîndu-le carăle şi oameni la
orînduiele.
Dum(nevoastră), ispravnici, căutaţi de nu supăraţi întru nimică pe acei 12 oameni
ca să nu ni supărăm noi şi nici alţii mai mari, că apoi vă viţi supăra şi dum(nevoastră); şi
mai mult nu lungim a scrie.
1772' iuni 23.
Balş log(o)f(ă)t <m.p.>; Arg(hir?) postelnic <m.p.>; Iordache Cantacuz(ino)
< m . p . > ; . . } log(o)f(ă)t <m.p.>.
S-au trecut la condică.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/72. Orig., hîrtie difolio (20,4 x 16,2 cm.), cerneală neagră.

1
Cu cifre arabe.
2
Neclar.

50 1772 iunie 30
Aniţa şi rudele ei vînd lui Ioniţă Corbul din Iaşi o parte dintr-un loc din Tîrgul de Sus, cu
50 de lei.

t Adică eu, Aniţa, nora Măriei şi a lui Strătulă, şi [a lui] Gavril dinpreună cu
Safta, nepoata de fată Măriei, surori lui Stratulă şi lui Niculae şi Gavril, şi dinpreună cu
nepotul meu, Ispir, iar nepot de fecior Măriuţ(ii) şi lui Neculae şi lui Strătule şi lui
Gavril, făcut-am adevărat şi preîncredinţat zapisul nostru la mîna dumisale Ioniţă
Corbului ot Iaş(i) precum să se ştie că rămăind una parti dintr-a triia parte de loc
nevîndută, şi la această parte sîntem 4 veri, şi dintr-acee una parte am vîndut dumisali,
mai sus numitului Ioniţă Corbul, numai trii părţi, fiindcă o parte au fost a dumisale fiind
noi 4 veri, care loc iaste din dosul Tîrgului de Sus şi să hotăreşte cu dumnealui Chiriiac
Scobi... 1 despre apus; iar despre răsărit, să hotărăşte cu Uliţa Hagioaiei, dispre Sfîn(tul)
Feodor. Şi acest loc l-am vîndit însă cu preţul acesta drept 50 de lei, însă drept cinzăci de
lei. Şi văzînd noi plata deplin în mîinile noastre pe aceli trei părţi de loc, am vîndut
dumisale, mai sus numitului Ioniţă Corbul, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie dum(i)sale,
şi fiilor dumisale, nepoţîlor şi strănepoţilor dumisale în veci, neclintiţi.
Şi la această tocmeală şi vînzare s-au tîmplat şi alţi omeni buni şi mahalagii, carii
mai gios s-au şi iscălit. Şi noi, pentru mai adevărată credinţa, am iscălit ca să se creâză şi
ne-am pus şi degitile.
1772 iunie 30.
Eu, Aniţa, am vîndut de bunăvoia me şi am pus şi degetul 2 .
Eu, Safta, nepoata Măriei, de faţă am vîndut de bunăvoia me şi am pus şi degitul 2 .
Eu, Ispir, nepot Măriei, am vîndut de bunăvoia me şi am pus degitul 2 .
Eu, Catrina, sora Saftii, am vîndut şi am pus degitul2.
Eu, Mihăilă zăt Aniţăi Măndricesăi, sînt martur şi este cu voia me şi am pus
degitul2.
Eu sînt martur şi am iscălit, preut Moisăi ot Sfete Theodor(i).
Eu, Neculai Nedelcul, m-am tîmplat martur.

40
Eu, Anastasî sin a Savii blănar din Iaşi, m-am tîmplat şi am pus degetul 2 .
Şi eu am scris cu zisa şi cu voia dum(i)lorsale, Toader Iacov.

S-au scris de mine şi s-au posliduit din slovă sau din cuvînt în cuvînt întocma cu
orighinalul, Costac(he) Vasile.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXXXV/4. Copie din prima jumătate a sec. XIX.

1
Cîleva litere neclare.
2
Locul amprentei digitale.

51 1772 iulie 8
Ştefan fiul lui Coste Slănină vinde lui Costandin fiul lui Gheorghii negustor patru pogoane
de vie părăgiriită la Şorogari, cu 60 de lei.

Adică eu, Ştefan sîn Coste Slănină, dat-am scrisoare me la mîna dum(nealui)
Costandin sîn Gheorghii cupeţu precum să s(e) ştii că, di nime sîlit, niţi (sic) asuprit, ce
de a me bunăvoie, am vîndut patru pogoane di vii la Şorogar(i) cu doaî livezi: una din
deal şi alta din vale; şi viile sîntu paragin(ă), stricate. Şi luîndu dum(nealui) şi viile
cumnat(ului) Gheorghiţă şi fiindu şi aceste la un loc şi mie fiindu-mi peste mînă, trăindu
cu casa me la ţară, i le-am vîndut dum(nealui) de bunăvoie me şi am luat plata deplin
întru mînule mele 60 lei, bani, adică şes(ă)dzăci di lei. Şi i-am dat această scrisoare a me
la mîn(a) dum(nealui) ca să fie ocină şi moşie în veci; şi de s-or găsî niscariva scrisori
vechi să aibu să le dau.
Cari mai gios m-am iscălit şi s-au tîmplat şi martur(i) car(e) s-au iscălitu.
1772 iule 8.
Ştefan s(î)n Coste Slăn(ină) am vîndut cu voie me <m.p.>.
Vas(i(le sin Ion Lupaşcu <m.p.>; Toader Hristod(o)l mărtir (sic) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Zapisul
giup(î)nului Ştefan Slănină di pi paragină de la Şorogari ci am cumpărat-o 65 lei, bani
turceşti am dat.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDXLIII/14. Orig., hîrtie ditbiio
(33,8 x 21,fi cm.), filigran, cerneală neagră.

52 1772 august 15
Grigorie, egumenul mănăstirii Barnovschi, dă lui Petru un loc spre a-şi face cuptor sau
băcănie, cu bezmen de 40 de lei pe an.

Copii
Adivirez cu aceasta precum că am dat voi lui chei Petru ca locul ce au ţenut
răposatul Coste plecentaru să facă iară ei euptbri or băcanii şi orice dugheană a vre ci şi
o binfc să aibă a face de dedesupt aistor (?), cu tocmală Ca să dei înnaiente la fieştecari an
la mănăstiri 40 [lei] di lei bezmertiil pentru acestă loc tot; şi cînd va da aceşti patruzăci
de lei să nu fii supărat, nice de la nime nici de alt igumen ce va fi după; mene.
Şi cu aceasta adeverez.
1772 avgust 15'.

41
Grigorii egumen de la Bărnovschei.
Arh. St. Iaşi, Divanul de Apel ai Ţării de Sus, Tr. XI2, opis V 926, dosar 136, f. 3. Copie din prima
jumătate a sec. XIX.

1
Urmează menţiunea: ,,L(ocul) peceţ(ii)".

53 1772 august 15
Mănăstirea Barnovschi dă lui Iordache Hrisolos un loc de prăvălie <în Iaşi>, cu bezmen de
5 groşi pe an.

AiXoo Y'voaixai 8iâ xo napowoq mx, |xe aSeiav jiod EKafiev o riop&xicnţ
XpwoXoq eKotfiev ăva ep^aaTipiao coconi jtMioiov xoi) 8pyaaxipt<o\)> orari)
fjxe Ttpoxepov fie aujxcpfflviav on vot 5i5rj icoex' exoţ eiţ to (j.ovcxatrpi ypoaia 5
rjxoi jcevxe Kai eq»' ocrov xa eîvai dvevoKĂ.T]xoq xoaov ano e|ieva, xoaov Kai arco
xofiţ |iex' E(IE fiYo'On.evotx;, f)5e jnî vot artopaXExai o0ev yzyovz XO Jtapov EU;
ev5et^ivotX T)9eî<a>.
oăjfăy âvyo,6cîx<o'U> te1.
Se face mărturie prin prezenta precum că Iordache Hrisolos a făcut o prăvălie
chiar în apropierea prăvăliei pe care o avea de mai înainte, cu înţelegerea să dea în
fiecare an mănăstirii 5 groşi, adică cinci, şi dacă i-a dat să fie netulburat atît de mine, cît
şi de către egumenii de după mine; şi să nu fie alungat.
Astfel s-a făcut prezentul pentru a arăta adevărul.
1772 august 15'.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/53. Copie din prima jumătate a sec. XIX.

1
Urmează menţiunea: f) jkrffttt (pecete).

54 1772 septembrie 3
Toader, fiul lui Costandin Canila din Iaşi, vinde lui Ion Ţapul ciubotar şi soţiei acestuia
Adriana doi stînjeni de Ioc de lîngă casa lor din Iaşi, cu 20 de lei.

t Adecă eu, Toader, fecioarul lui Costandin Canila din Ieşi, făcut-am adevărat şi
încredinţat zapisul mieu la mîna dumnealui Ion Ţapul ciobotar precum să să ştie că, de
nimerea silit, nici asuprit, ci de a mea bunăvoie, i-am vîndut dumisale doi stînjăni de
locu ci iaste alăturea pe lîngă casa dumisale, de la deal, care să aibă dumnealui a-1 stăpîhi
drept cît ţine şi starea locului dumisale lungul, iar curmezişul sînt 2 stînjăni drepţi. Şi
văzînd eu plata deplin în mînule mele i-am vîndut duthisale şi giupînesii dtimisale
Andrienii drept 20 lei, însă cîte 10 lei stînjănul, fiind dumnalui şi răzăş vechi.
Şi de-acum înnainte să aibă dumnalor după hotarnica vechi a-1 stăpîni în veci atît
dumnalor cît şi fii, şi nepoţii dumilorsale ca pe, o dreaptă ocină,şi moşii nerăşluită. Iar de
s-ar întîmpla de ar ieşi locul cu vreo pricină eu să aibu a răspundi. La care zapis, cînd
l-am făcut, s-au întîmplat şi alţii.
Şi eu, pentru mai bună credinţă, m-am iscălit singur cu mîna mea.
1772 săpt(cmbrie) 3.
Teodor Canilă <m.p.>.
Şi eu, Ştefan diiac, am scris cu zisa dumisale.
Arh. St. Iaşi, Documente, XV/57. Orig., hîrtie difolio (28,5 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

42
43
1772 (7280) iunie 4
Gligori conduragiu, Gavril mindirigiu şi Isac jidov iau zece stînjeni de loc pe Podul Vechi
de la Ştefan Năstase postelnic, eu bezmen de 63 de lei pe an.

î Adecă eu, Grigori conduragiu, nepot lui Andriiu Iancul, şi eu, Gavril
minderegiu, fecior lui Gheorghii Munteanul, şi eu, Isac jîdov, fecior Cerbului jîdov, dat-am
zapisul nostru Ia mîna dum(i)sale postelnicului) Ştefan Năstas(e). Adecă să s(e) ştie că
am luat de la dum(nea)lui zeci stînjăni de loc din locul ce are pe Podul Vechi, dinainte
porţii Sfetie Savii, cu bezmănu cîte şezăzăci şi trii lei pe anu, pe care loc să avem a face
trii dughene cu a noastră cheltuială cum ne-a plăce şi să lăsăm şi loc de poartă cît a
umbla carul pentru trebuinţa dughenelor şi locul de largu să fie cum la uliţă aşa şi din
dos; iar lungul locului este din Uliţa Podului Vechi şi pînă în zăplazîi Sfentii Viniri, pe
cum umblă hotarul acestui loc.
Şi pe cîtă vreme vor sta dughenile pe locul acesta, or cu oameni de vor fi, or
deşerţi, datori să fim noi a plăti pe tot anul bezmenul locului cîte 63 lei, adică pe trii
dugheni, cîte 21 lei de o dugheană, şi nici să s(e) mai adaogă bezmănul, nici să s(e)
scadă. Iar de s-ar strica dughenele sau de vreun foc de ar arde, atunce locul dum(i)sale să
fie slobod; şi începutul anului este de la Sfete Gheorghie let 1773 aprilie 23 de zîle. Şi
am dat acum înainte, noi, aceşti trii oameni, triizăci lei, iar triizăci şi trii de Iei să-i dăm
la începutul anului, la Sfete Gheorghii, şi pe fieştecare anu tot la începutul anului să
avem a da toţi banii bezmănului înainte, pe tot anul 63 lei, noi, aceşti trii oameni, adecă
cîte 21 lei de om pe anu.
Iar de nu ne-am ţîne de cuvînt şi n-am da banii la vade şi s-ar întîmpla a mergi la
vro giudecata, cîtă cheltuială şi împlineală s-ar face să fie toată dispre noi şi nici un
cuvînt de răspuns să nu avem mpotriva aceştii aşăzăr(i) ce-am făcut cu dum(nea)lui. Şi,
pentru credinţă, ne-am iscălit; şi care n-am ştiut carte ne-am pus degetul şi numele.
L(ea)t 1772 săpt(emvrie) 151.
Eu, Gligore conduragiu, platnic2.
Eu, Gavril mindiregiu, platnic 2 .
Eu, Ion Gîndu, am scris cu zîsa lor şi sînt şi martur.
Toader Şărbul, martor <m.p.>.
Gligore conduragiu s-au lăsat de tocmală şi n-au vrut să facă dugheană şi acel loc
l-am dat î(m)preună cu alt loc ce era stărpu alăture lui Necola Lambu uşer cu bezmăn şi
au făcut dughene, iar Gavril mindirigiu şi Isac jîdov au făcut dughene după tocmală.
Ştefan Anastas(e) biv vel clucer.
<Pe v e r s o : Zapisul pentru bezmănul locului de 3 dughene ce să fac pe locul meu,
denaintea porţii Sveti Savii, cîte 21 lei pe an de o dugheană bezmăn.
L(ea)t 1773 aprilie 23.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/2I8. Orig., hîrtie difolio
(32,9 x 20,3 cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 217 (rez.).

' Urmează o semnătură evreiască.


2
Amprentă digitală.

43
56 1772 septembrie 15
Ştefan Năstasă postelnic îi dă Iui Gavril mindirigiu lin loc de dugheană pe Podul Vechi, cu
bezmen de 21 de lei pe ân.

Copie
Ştefan Năstasă post(elnic) adevirez cu această scrisoare ia mîna lui Gavril
minderegiu, ficiorul lui Gheorghe Munteanul, precum să să ştie că i-am dat trii stînjăni 2
pol palme loc de dugheană din locul ce am pe Podul Vechiu dinaintea porţii Sfintei Savii
cu bezmăn cîte doîzăci şi unul de lei pe an şi să aibă a-şi face dugheană cu a sa cheltuială
cum i-ar plăce şi cum la uliţă aşa din dos de larg, iar lungul locului este din Uliţa Podului
Vechi pînă în zăplazii mănăstirii Sfintei Vineţi precum umblă hotarul acestui loc şi pe
cîtă vreme va fi dugheană pe locul acesta, ori cu oameni, ori deşartă, să aibă a plăti
bezmănul locului pe tot anul cîte 21 lei, după cum scrie mai sus, nici să să mai adaogă,
nici să să mai scadă. Iar de s-ar strîca dugheana sau de vreun foc de ar arde, atunce să fie
locul slobod. Şi la trii dughene ce să fac acum odată să aibă a-şi lăsa loc de poartă cît a
umbla carul pentru trebuinţa lor.
Şi începutul anului este de la Sfîntul Gheorghie l(e)t 1773 apr(ilie) 23 zîle; şi au
dat acum înnainte zăce lei, iar unşpreuăce lei să-i de la începutul anului la Sfîntul
Gheorghie şi pe fieşticare an tot la începutul anului să de toţi banii bezmănului înainte pe
tot anul.
Şi am iscălit.
1772 săpt(embrie) 15.
Iscălit; Ştefan Anastasie post(elnic).
Pentru întocmai, Arghiropolu.

Giudecătorie ţîn(u)t(u)lui Iaşii


După pOslăduire ce din cuvînt în cuvînt s-au făcut copii de faţă găsindu-să
întocmai cu orighinalul să încredinţazi după cuviinţi potrivit ceririi ce şi prin diosăbit
înscris au făcut a epitropiei casăi răp(osatului) spat(ar) Enachi Negruţi'.
No. 1488.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/217. Copie din prima
jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şt doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 217 (rez.).

' Urmează trei semnături indescifrabile şi un sigiliu oval cu legenda: „Prinţipatul Moldoviei ...
Ţinutul Iaşi. 1841".

57 1772 decembrie 10
Andrei Răzmeriţă negustor din Iaşi vinde lui Dima Bere blănar o dugheană pe Uliţa
Hagioaiei, cu 500 lei.

t Adică eu, Andriiu Răzmiriţ(ă) cupeţ din Ieş(i), făcut-am adevărat zapisul meu, Ia
mîna dum(nealui) Dimii Beri blănar din Ieş(i) precum să să ştie că eu, de nimi silit, nici
asuprit, ce de a mea bunăvoie, am vîndut dum(nealui) o dugheană cu loc cu ţot, şi cu
cerdac, făcut pe temelii de piatră, din dosul dughenii, cari dugheană iasti la Uliţa
Hagioai, din rindul di la vale, dispre biserica Vovidenie, alăturea, între dugheana lui
Sandului Andronăchioai, din gios, şi din sus esti între dugheana dum(nealui) Andrei

44
Docipalădiiac de divan, ginerile lui Grigoraş Raţ. Ş-această dugheană, cu locul ei, încă şi
mie îm(i) iasti cumpărătură de la Mărie soţ(ia) răposatului Ioniţ(ă) Cacarecu blănar, cu
zapis la velet... 1 , împreună şi cu alte zapise vechi ale dughenii, carile i le-am dat şi aceli la
mîna dum(nealui). Şi eu încă iarăş(i) am vîndut-o dum(nealui), cu tocmală drept 500 lei,
adică cinci suti şi patru galbini ug(hi), bani noi, cari bani toţ(i) deplin mi i-au dat întru
mînule mele. Şi de aciia înnainte i-am vîndut-o dum(nealui) cu toată voie mea. Şi să o
stăpînească dum(nealui) şi soţul dum(nealui) şi fii dum(nealui), cu bună paci şi în veci.
Şi la această bună tocmală a noastră s-au întîmplat şi alţi oamini, neguţitori de
cinsti, cari mai gios să vor iscăli martori.
Şi eu încă, pentru mai adevărată credinţa, am iscălit, punîndu-mi degitul.
L(ea)t 1772 dec(he)m(vrie) 10.
Eu2, Andriiu Răzmiriţ(ă) cupeţ, am vîndut.
Andrii Grigori Docipală diiac, am scris cu zisa diun(neahii) Andriiu Răzmeriţ(ă).
Eu Alixandru.. . 3 , martor <m.p.>; Xax^erţ AOavaţi, (i,apxrpa <m.p> 4 ; Ioniţă Iancul,
martur <m.p.>; Ioan (?) cupeţ, martor <m.p.>; Dumitraş (?) Sănson m-am întîmplat
<m.p.>; şi eu, Sava, m-am iscălit < m . p > ; şi eu Na...5.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXVI/18. Orig., hîrtie difolio,
filigran, lipsă 1/2 din fila a doua, cerneală neagră, o amprentă digitală.

' Loc liber.


2
Amprentă digitală.
1
Un nume neclar.
4
Hagi Athanasi mărturisesc <m.p.>.
5
Rupt.

58 1773 ianuarie 1
Venitul pe un an al mănăstirii Sfintul Spiridon din Iaşi.

Venit(ul) măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon, ce s-au luat de rînduiţii epitropi într-un


arii din let 1772 ghen(arie) 1 şi pîn-la let 1773 ghen(arie) 1, precum să arată mai gios.
Lei bani
1257 90 ce au prisosit din anul trecut 1771, însă cu lei 500, ce sînt lăsaţi
bani pentru acoperit(ul) măn(ă)stirii Prorocului Samuil i cu 745
lei 89 <băni>, ce sînt datorie la Cost(andin ?) Ţigara cu zapis
115 - s-au luat dobînda pe aceşti 500 lei pîn-la let 1772 dic(hemvrie) 15
2300 - din venitul ocnii pe acest an, 1772 ghen(arie) 1 şi pîn-la anul
1773 ghen(arie) 1, fiind vîndută dum(nealui) hat(manului)
Vasil(e) Răz(u), cîte 191 lei 80, banii lui
1000 - din mortasipiia cea mare a laşului, ce s-au vîndut într-acest an, din
1772 fev(ruarie) 1 şi pîn-la anul 1773 fev(ruarie) 1, poroşnicului
Gozmaban1
117 60 un cifert din pîrcălăbiia Sorocii pe trei luni; dec(hemvrie),
ghen(arie), feb(ruarie), ce au fost de an să să încarce, de an, la sama
aceasta
600 -- din pîrcălăbiia Sorocii pe un an 1772 mart 1 şi pîn-la an 1773 mart
1, ce au fost vîndută lui Neculai Sîrghii căp(i)tan şi tovarăşilor lui.
145 100 din pîrcălăbiia Tîrgului Frumos ot Lupul văl(af), ce-au rămas
den an 1771 să se încarce la sama aceasta pe cinci luni:

45
ghen(arie), fev(ruarie), mart, ap(rilie) şi mai, din 350 lei vînzare
din 1771 iun(ie) 1 şi pîn-la anul 1772 iun(ie) 1
550 - din pîrcălăbîia Tîrgului Frumos pe un an, din let 1772 iun(ie) 1
• şi pîn-la anul 1773 iun(ie) 1, ce s-au vîndut Lupului văt(af)
594 - din vinit(ul) vămii cazacliilor ce s-au luat într-acest an 1772,
după izvod iscălit de cămăraş
2544 - din vînzarea moşiilor pe acest an, 1772, mart, însă:
lei
230 Borşa, ţin(utul) Iaşi, ot Ian(e) Nicolau bez moara i adet
. . } ior '
200 Dumeştii, ţin(u)t(ul) Vasluiului, ot Anastasi bacalbaş
300 Blăgeştii, ţin(u)t(ul) Bacăuluiot Ion văt(af)
350 Hîrlău i Cotnariulot Gheorghii ban
300 Şărăuţii ot Cernăuţi, Leibii jid(ov)
150 Hreaţca la ţărani, tij ot Cernăuţi
120 Bănila ot tam, la Costache Cocoran
130 Crăinicen(i), Avrăm(i) i Sîrbii ot Dorohoi, la jic(nicerul)
Manolachi
320 laPetros ot ţin(u)t Sorocii, la ...'arman
20 Şăp<te>3liceni ot tam, la Ursachi vor(nicul)
40 Hălceni ot Hîrlău, la Cost(e) Papafil
100 Bălţile ot Sandul Panait, ţin(utul) Sorocii
20 Tîrgul Frumos, Lupul văt(af)
60 crîşma cu o dugheană de lîngă zidiu mă(nă)stirii ot
Gheprghe ban într-acest an 1772 ghen(arie) şi pîn-la
an(ul), bez trei dughen(i) cu o pitărie ce au şăzut
marghitanţii şi n-au dat nimică; şi s-au dat pitărie pe pol
an să o tocmească şi chirie să nu dea, începîndu-să acest
pol an de la let 1772 fev(ruarie), mart, ap(rilie), mai,
iun(ie) şi iul(ie)
30 di pe această pitărie ot laţcu pit(ar) pe pol an, din let 1772
pe av(gust), săpt(emvrie), oc(tomvrie), dec(hemvrie) şi
ghen(arie) 1773 şi de aicea păn(ă) s-a împlini un an pe pol
an să de iar 30 lei
30 • scuteala crîşmii Dimii suiulgiului pe acest an 1772
ghen(arie) 1 şi pîn-la anul 1773 ghen(arie) 1. De aicea s-
au scutit crîşmile măn(ă)stirii, de pe aceast(a) nu s-a mai
luat nimică
20 de pe o dugheană ot Tîrgul de Sus, de la Vasile blănar
pe acest an 1772 mai 1 şi pîn-la anul 1773 mai 1
12 de pe o dugheană ot tam de la Dima vist(iernic), pe
acest an 1772 mai 1 şi pîn-la an(ul) 1773 mai 1 ot
tălmaci jid(ov)
60 bezmănul de pe o dugheană ot Tîrgul Făinii, de la Marco
jid(ov) pe acest an 1772 mai 1 şi pîn-la let 1773 mai 1
15 de pe o dugheană ot Botoşani ot Calistru ig(u)m(en), pe
acest an iuni(ie) 1 şi pîn-la an(ul) 1773 iuni(ie) 1
9 bezmănul pe trei dugheni de la poarta mănăstirii ot
Gheorghii ban, după simfoniia ce are pe acest an 1772
40 chiriia crîşmii ot Cucoran pe acest an 1772 ghen(ar) 1
şi pîn-la an(ul) 1773 ghen(ar) 1, de la Gheorghii ban pe
4 vase cu vin, cîte 10 lei de vas
30 de pe pitărie din Tîrgul Făinii, pe acest an 1772 iun(ie)
1 şi pîh-la let ,J773 iun(ie) 1
J2 de pe o dugheană ot tam pe acest an, let 1772 iun(ie) 1
şi pîn-la an(ul) 1773 iun(ie) 1
moşie Balotina, ţin(utul) Ieş(i), pe an(ul) 1772 s-au
cosit fîn împărătesc
moşiia Cărhana ot Greceni să de bani păh(arnicului)
Vasile Ros(e)tpe 3 ani: 1771, 1772, 1773, ghen(arie) 1
moşie din Tîrgul Orheiului să de samă pe an(ul) acest(a),
1772 ghen(arie) 1, iar pe an(ul) 1773 s-au vîndut: 18 lei
moşiia Dopcenii ot Lăpuşna să de samă dum(nealui)
Vasile Ros(e)t tot pe trei ani, pîn-la let ghen(arie) 1
- locul dughenilor lui Ian(e) căp(i)t(an) să de samă de bezmăn
fămeia lui, din let 1769 şi pîn-la let 1774 ghen(arie) 1
din venit(ul) cotăritului, fiind vîndut lui Costandin ban poroşnic
i tovarăşilor lui pe acest an 1772 mai 1 pîn-la l(e)t 1773 mai 1.
din venitul cîntariului pe acest an, 1772 ghen(ar) 1 şi pîn-la an
1773 ghen(ar) 1, însă
lei bani
637 60 din cîntariul leşului ot Ian(e) mumgiu, fiind în
credinţă, let 1772 ghen(arie) 1 şi pîn-la let
, 1773
42 60 diq cîntariul Romanului ot Pascal grec, fiind în
credinţă pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn-la
let 1773 ghen(arie) 1
2,6 - din cantariul Sucevii ol Coste grec, fiind în
credinţă pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn-la
let 1773 ghen(arie) 1
50 - din venit(ul) cîntariului Sorocii i Movilău i
Raşcoyul pe acest an 1771 dec(hemvrie) şi
pîn-la let 1772 dec(hemvrie) 1, fiind vîndut lui
Sîrghii căp(i)t(an)
. 150 - de pe pe carăle cu lipţcănii, cîte 15 lei de car
într-acest an, 1772 ghen(arie) 1 şi pîn-la an(ul)
1773 ghen(arie) 1, însă:
lei hani car(e)
15 - 1 Gheorghi ot Golăie
37 60 2 pol Toma Săndulache
15 - 1 , ,Cpst(e) Avram
22 60 1 pol Dimitrii Ciornei
60 - 4 Cost(e) Papal ii
din venit(ul) postajilor ot jid(ovi), ce au fost vîndut de an lui Fii

47
în 400 lei pîn-la zi întăi a Iui săpt(emvrie) let 1772, bez 200 lei
ce sînt arătaţi la sama an(u)lui trecut şi de la săpt(emvrie) lot
] 772 şi pîn-la let 1773 ghen(arie) 1 nu s-au luat nimică, iar de la
•acest vălet 1773 ghen(arie) 1 s-au vîndut lui Ştefan Feştilă în
350 lei, cu care se s(e) încarce la sama viitoare
45 45 de pe 11 ved(re) miere ce s-au vîndut Leibii jid(ov), vadră cîte 4 lei
J5 bani, pe acest an 1772, pcele ce s-au bătut, bez pcele de sămînţă
652 - de pe vinul ce s-au vîndut într-acest an 1772, bez 1 poloboc ce
s-au dat părintelui i bez 2 poloboace ce s-au băut la măn(ă)stire,
'pe 326 ved(re) cîte doi lei, bez 180 ved(re) 3 poloboace ce s-au
băut, i bez 29 ved(re) scăderea
41 80 rădicătura den goştina pe an(ul) 1772 pîn-la let 1773.
53 - de la Ocnă, din venit(ul) rachiului i a horilcii, cu mîna
căp(i)t(anului) Gavril Dorobăţ, fiind în credinţă pe acest an
1772 şi pîn-la let 1773 ghen(arie) I, şi s-au dat în sama
cămăraşului de ocnă Papandenopulo pe an(ul) viitoriu.
253 60 din venit(ul) cerii ce s-au luat pe acest an 1772, cîte I pol bani
de oca, îrisă:
lei bani
102 105 din 137 lei 20 bani ce au cuprins, cîte 2 bani
de ocă, 1 pol bani a Slîntului Spiridon, pol
bani a Sinaii, parte Slîntului Spiridon
= 102 lei 105 bani i
= 34 lei 35 bani parte Sinaii i, bez
= 60 lei pe 4 lun(i), ce au dat horecilor ce au
păzit la vamă, după sama ce au dat mili de
11830 ocă ceară
59 75 pe 4770 dcă ceară ot Toader braşov(eanu) i
91 - tij ce au dat de mili de care să dei izvod de cîtă ceară şi a cui
11 675 75 fac, adecă unsprezece mii şase sute şaptezăci şi cinci lei şi bani
şaptezăci şi cinci noi.
.. , 4 axpp <m.p.>; Iordache Balş vist(iernic) <m.p.>.
Arh. St. laşi, Ms, nr. 2665, f. 10r.-13r. Orig., hîrtie(29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagra.

EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XXI, p. 353 - 358 (text, cu unele erori, după ziaiul „Balcanii", nr. 23 şi
24 din iulie 1892).
1
„poroşnicului Cozma ban", scris de altă mînă pe loc liber.
2
Cîteva litere neclare.
' Omis.
4
Semnătură grecească neclară.

59 1773 ianuarie 1
Cheltuiala pe un an a mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.

Cheltuiala rnăn(ă)stirii Slîntului Spiridon ce s-au făcut de rînduiţii epitropi


într-acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1, precum să arată

48
Lei
Hacul şi cheltuiala oamenilor măn(ă)stirii
102 preotului State pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(a) la an(ul)
1773 ghen(arie) 1
lei
42 pe 6 lun(i), cît(e) 3 lei pe lun(ă)
60 pe 6 lun(i), cît(e) zăci lei pe lun(ă)
90 la al doilea preot tij pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1773 ghen(arie) 1, însă:
lei
42 popa Petre cu o lun(ă), popa Bălan pe pol an, cît(e) 7 lei
pe lun(ă) i
48 popa Vasil(e) pe pol an, cît(e) 8 lei pe lun(ă)
75 lui Nechifor dijacon, pe 5 lun(i) let 1772: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie) şi mai, cît(e) 15 lei pe lun(ă)
Lupului diiacon pe 7 lun(i) let 1772: iun(ie), iul(ie), av(gust),
35
săpt(emvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie) şi dec(hemvrie) pînă la
let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei pe lun(ă)
lui Mariş psalt pe acest an 1772 ghcn(arie) I şi pîn(ă) la an(ul)
180
1772 ghen(arie) 1 şi pînă la let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei, pe
lun(ă)
lui Toader eclisiiarh pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn-la let
60
1773 ghen(arie) 1, cîte 5 lei pe lun(ă)
65 lui Scarlat pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1773
ghen(arie) 1, cîte 5 lei pe lun(ă) i cu 5 lei ce i s-au dat la vremea
ciumii
20 preotului Vasilie, afară din hacu lui pentru imiclicu ce au păzit
biserica la vremea ciumii astă vară
10 diiaconului Lupul tij imiclic fară din hacu lui cît(ă) vreme au
fost ciumă păzind biserica astă vară 1772
26 pîine ce s-au cumpărat la oamenii casii din iun(ie)l let 1772 pînă
la ghen(arie) 1 let 1773
5 mîncare lui Neculai băiet ieşit fiind afară astă vară vălet 1772 la
vrem(ea) ciumei
58 îmbrăcăminte băiet(u)lui lui Neculai într-un an, 1772 ghen(arie)
1 şi pîn-la an(ul) 1773 ghen(arie) 11: strai, cibote, papuc(i) i
bani de ras.
20 Marii, fămeii din cas(ă), ce face bucat(e) la oam(e)nii casii pe
acest an, 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la an 1773 ghen(arie) 1,
cît(e) 1 pol leu pe lun(ă) cu 2 pol(i) lei cibot(e) o părechi ce s-au
luat
600 sameşului măn(ă)stirii pe acest an, 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 50 lei pe lun(ă).
40 călugărilor ot schit(ul) din Codrul Iaşii, însă
lei
20 rămaşi din an 1771 şi
20 pe acest an 1772 pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1

49
20 călugărilor ot schit(ul) Stavnicul pe an(ul) 1772
ghen(arie) 1 şipîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1
52 4 benişlicur(i): 1 şam(e)şului, 1 lui psalt, ! ladiiacon 1 laeclisiarh
35 'Nicolii dascalul ce au învăţat pe băiet, , pe Nicolai, pe 7 lun(i):
ap(riîie), mair™"iun(ie), iul(ie), av(gust), săpt(emvrie),
oc( tom vrie) let 1772, cît(e) 5 lei pe lun(ă)
10 s-au cumpărat o psaltichie pentru învăţătura băietului
6 60 pe doao cădelniţe: 1 s-au dat la "Krgul Frumos i 1 la schit(ul) ot Lieşti
14 60 s-au cheltuit cu o faţ(ă) de prestol ce s-au făcut la măn(ă)stire
dintr-o belacoas(ă) ce era i cu-n cot atlaz cu fir ce s-au cumpărat
43 pe doi boi şi un car pentru treaba mân(ă)st(i)rii
1568 60 fac.

lei bani Cheltuiala bisericii pist(e) an şi a doao schituri, let 1772


ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1
29 pe 9 pol oc(ă) ceară ce s-au cumpărat şi plata ce s-au dat de au
făcut lumin(i)le. toate în biserică la Paşti
45 60 undilemn ce au ars la candile într-un an, let 1772 ghen(arie) şi
pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1, însă 28 oc(ă)
10 4 oc(ă) tămîie tij pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1773 ghen(arie) 1 la mănăst(i)re
11 lumin(i) de ceară, tămîie, undilemn pişti an şi la praznic(ul)
schitului ot Stavnic pe an(ul) 1772 ghen(arie) 1 şi pm(ă) la
an(ul) 1773 ghen(arie) 1
12 lumin(i) de ceară, tămîie, undelemn pişti an şi la praznic(ul)
schitului din Codrul Iaşii, pe acest an 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă)
la an 1773 ghen(arie) 1
107 60 fac.

lei bani
Cheltuiala ce s-au făcut la praznic(ul) Sfîntului Spiridon, an
1772 dec(hemvrie) 12
54 26 pol oc(ă) de ceară ce s-au cumpărat şi plata ce s-au dat de făcut
lumin(i)le
1 zmirnă
3 60 1 pol oc(ă) confeturi
8 3 3 oc(ă) vutcă
2 60 4 oc(ă) horilcă
2 60 un curup dulceţ(i)
6 60 2oc(ă)cahfe 1
la gram(atici)
8 40 5 oc(ă) la gramatici J
3 30 1 oc(ă) cahfe 1
la Mitropolie
4 60 2 pol oc(ă) zahăr J
3 30 1 oc(ă) cahfe pentru cas(ă)
12 60 500 pîini la săraci
15 vlădicăi de Huşi
4 oamenilor sfinţii săli
10 lui Parfenie
200 s-au dat bani milostenie la săraci cu izvod rînduit de epitrop(i)
338 100 fac.

Lefile ce s-au dat pe acest an, 1772 ghen(arie) 1 şi pînă la let


1773 ghen(arie) 1:
840 dum(işale) doftorului Dracachi pe acest an, 1772 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 70 lei pe lun(ă)
280 s-au dat lui Hristodul spiţăr pe 9 lun(i), let 1772 ghen(arie),
fevruarie, mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), avg(ust),
săpt(emvrie) tot let 1772, cît(e) 30 lei pe lun(ă)
102 90 tij lui, imiclic pe cinci lun(i), let 1772 mai, ap(rilie), mai,
iun(ie), iul(ie) tot let 1772 pe 4 luni cît(e) 20 lei pe 1 lun(ă) 22
lei 90 bani
105 spiţăriul de la Ocnă pe un an, let 1772 ghen(arie) 1 şi pînă la let
1773 ghen(arie) 1
360 şăt(rarului) Gioan(ă) pe 9 lun(i), din let 1772 mart(ie) ap(rilie),
mai, iun(ie), iul(ie), av(gust), săp(temvrie), oc(tomvrie),
noie(mvrie) şi dec(hemvrie) pîn(ă) la let 1773 ghe(narie) 1, însă
pe 120 spiţăriul de la ocnă pe un an, let 1772 ghe(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1, doao lun(i): mart(ie) şi ap(rilie),
cît(e) 30 lei pe lun(ă), i pe opt lun(i), cît(e) 40 lei pe lun(ă)
1807 90 fac.

Mili ce s-au dat pe an(ul) 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1773


ghen(arie) 1
540 răposat(u)lui ban-Negel pe 9 lun(i) let 1772: ap(rilie), mai,
iun(ie), iul(ie), av(gust), săp(temvrie), oc(tomvrie), noie(mvrie)
şi deche(mvrie) pîn(ă) la let 1773 ghe(narie) 1, cîte 60 lei pe
lun(ă)
105 gramaticiţii pe 8 lun(i) din let 1772: mai, iun(ie), iul(ie),
av(gust), săp(temvrie), oc(tomvrie), noie(mvrie), dec(hemvrie)
pînă la let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 15 lei pe lun(ă)
32 Tolanesii sora Pafli pe 8 lun(i) din let 1772: mai, iun(ie), iul(ie),
av(gust), săpt(emvrie), oc(tomvrie), dec(hemvrie), pînă la let
1773 ghen(arie) 1, cîte 4 lei pe an
120 căp(itanu)lui Vasil(e) Raţ(ă) pe un an 1772 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 10 lei
36 mumii lui Neculai, băiet ce au fost la spiţării, pe un an 1772
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1, cîte 3 lei pe lun(ă)
24 Marii fata poroşnicului Neculii pe un an, let 1772 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 10 lei
120 Marii Botezatu pe un an, 1772 ghen(arie) I şi pînă la let 1773
ghen(arie) l, cîte zăci lei pe lun(ă)
21 mumii băiet(u)lui lui Neculai pe 7 lun(i) din let 1772: iun(ie),
iul(ie), avg(us)t, săp(temvrie),, oc(tomvrie), noie(mvrie),
dec(hemyrie) pînă la let 1773 ghen(arie) 1, cît(e) 3 lei pe lun(ă)

51
50 milă prin mîna lui Grigor(i) ceauş la o fată săracă
30 stol(nicului) Coste prin mîna lui vtori log(o)f(ă)t
20 milă pit(ăresei) Marii Cucorăniţii
20 * milă lui Hrisi
20 la doao fet(i) sărace, prin mîna lui vtori lo(go)f(ă)t
10 Ilincăi a lui Panait, milă
16 60 la îngroparea popii Petrii
20 milă casii preot(u)lui acestuia
60 Ilinca roabă cu trei fet(i) pe 6 luni din let 1772: iul(ie), av(gus)t,
săpt(emvrie), oc(tomvrie), noie(mvrie), dec(hemvrie), pînă la let
1773 ghen(arie) 1, cîte zăci lei
7 60 lui Theodos(ie) călugăr bolnav
15 agiutoriu Ia 2 clopot(e) ce s-au cumpărat Ia Tîrgul Frumos.
12 milă la săhăstrie Ursoaie
5 Iui Lefter capichehaia
15 17 s-au cheltuit cu doi bolnav(i) în trei lun(i): mîncare, cămeşi,
astar păn(ă) s-au tămăduit
12 Rucsandii sărăc(ă) cu patru copii pe 6 lun(i) din let 1772: iul(ie),
av(gust), săpt(emvrie), oct(ombrie), noiem(vrie), dec(hemvrie)
pîn(ă)Ta let 1773 ghen(arie) I, cîte 2 lei pe lun(ă)
12 la doao fămei săraci cu mîna lui Gheorghii ban
9 Ilincăi fămei Sărac(ă) cu doi copii li s-au făcut înbrăcăminte
fiind goală
10 la o fimei cu trei fet(e), milă
1342 17 fac/
513 s-au dat lui başa Cost(e) Papafil, însă
500 lei capete ce au înprumutat pe măn(ă)stire cu zapisul
părint(e)lui Irinopoleos la lucrul zidiului mân(ă)stirii din vălet
1764 şi 13 lei din dobîndă, bez alţi bani ce i s-au dat dobînda
acestor bani care sînt arătaţ(i) la sămile an(i)lor trecuţ(i) şi s-au
scos zapisul

Cheltuiala lucrului viilor şi culesul lor într-acest an, 1772


222 18 pe 8 pog(oane) de la Odobeşti: dezgropat, hărăgit, praş(i)t,
îngropat i cheltuiala culesului după izvodul lui Calotă, iscălit
81 pe 4 pogoan(e) ot Gîrli asăminedupă izvod iscălit de Calotă ce
au dat la măn(ă)stire
62 15 pe 4 pogoan(e) de la Cruce asăm(i)ne după izvodul lui Calotă ce
au dat la măn(ă)stire, iscălit
12 doao căz(i) ce s-au cumpărat
2 30 doao ciubară
60 o pîlnie
22 90 de cercuit doao căz(i) i 4 buţ(i)
28 trei buţi noao ce s-au cumpărat
18 60 chirie de adus 4 buţi ol Iaşi i trei buţ(i) ot Faraoan(e)
4 60 patru saci de vie
2 21 ort stărostesc i ţidule de drum la 6 vas(e) cu vin

52
60 de au făcut un şopron la viile ot Odobeşti
călugărului ce au mers cu <bu>ţile pîn(ă) la Ieşi
pe doao putini
Ia doi ficiori ce au păzit la vama cazăcliilor
24 ved(ri) vin de umplut buţile
4 cară fîn la cai
60 3 merţă orz
pentru măn(ă)stire cămăraş(u)lui şi a oamenilor lui în cinci
săpt(ă)m(ă)ni la Odobeşti
lui Calotă, ce-i pristav pe vii, un benişlic
chirie pe şas(ă) yas(ă) ot Odobeşti, însă
lei
90 . 3 vas(ă), cît(e) 30 lei
95 3 vas(ă): doao cît(e) 20 lei i un vas 25 lei
60 cheltuiala culesului viilor ot Priponeşti cu mîna lui Toader
clisiarh după izvod iscălit ce au dat, iar lucrul viilor să lucrează
cu vieri... 1
51 lucrul piste vară şi de cules 4 pog(oani) vie ot Bucium după
izvod iscălit de căm(ă)raş
96 lucrul a cinci pog(oani) de vie ot Copou ce ş-au tăiet din pămînt
şi s-au şi îngrădit vie după izvod iscălit de cămăraş
60 la mahal pe 6 buţ(i) i pe 6 poloboci cu vin ce le-au pus la pivniţă
de au păzit casa de la viile ot Miroslava
27 fac.

Cheltuiala mănuntă ce s-au făcut la trebiie mă(nă)st(irii) pe


an(ul) 1772 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la an(ul) 1773 ghen(arie) 1
s-au dat lui Ion Ciornei log(o)f(ă)t cumpărînd el într-acest an
venitful) Ocnii şi piste o lun(ă) de zile s-au dat afară din slujbă,
pentru cheltuiala ce au făcut la Ocnă s-au găsit cu cale şi i s-au dat
aceşti bani vînzmdu-s(e) şi slujbă la dum(nealui) hatmanul cu preţ
mîncare părint(e)lui şi oamenilor preasfiinţii sale astă vară la
iun(ie) let 1772 cît(ă) vreme au şăzut lâ Ieş(i)
la doi sluj(i)tori ce au păzit doao lun(i) Schit(u) din Deal
oct(omvrie) şi noiem(vrie)let 1772, fiind cium(ă)
60 de au grijit odăile în măn(ă)st(i)re
s-au cumpărat un cantariu şi s-au dat la Ian(e) mumgiu cu
celilalt(e) cîntare măn(ă)stireşti
un cîntar tij s-au cumpărat la Soroca şi s-au dat la sama lui
Neculai Sîrghii căp(i)t(an)
30 pe o cergă băiet(u)lui lui Neculai
60 pe un poloboc
60 chirie la un poloboc cu vin ce s-au dus afară să să vîndă
lui Ştefan bucătar(ul) măn(ă)st(i)rii
lemne ce s-au cumpărat pe acest an 1772 ghen(arie) I şi pîn(ă)
la an 1773 ghen(arie) I , la măn(ă)stire, la oamenii casei
90 pol bucată de hîrtie

53
I ceară tare i cerneală
7 un sipet pentru scrisorile măn(ă)stirii
222 60 fac.

S-au cheltuit la moara mănăstirii ot Borşa


36 60 morarilor pe tuspatru roatile şi grindeile şi pentru alt lemnu ce
au trebuit
4 60 mîncare lor, a meşterilor
5 60 her şi criţ ce s-au cumpărat
4 ţig(anilor) de lucru
1 s-au dat meşterilor dacă au găsit moara
51 60 fac
50 S-au dat lui Gheorghii ban dbbînda 1 - 500 lei ce au dat
măn(ă)stirii după simfonie ce are pe an(ul) 1772 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1773 ghen(arie)
Bani ce s-au scăzut din răm(ă)şiţurile veni(tu)rilor
măn(ă)stirii care s-au încărcat din an în an la supuşi
neîmplinindu-se s-au rădicat
90 Scutelnicii ot vist(ierie) de 3 lun(i): oc(tomvrie) noieni(vrie) şi
dec(hemvrie) din let 1768
10 la fiiul stol(nicului) Toma Luca de pe nişte fîn
33 30 Marco jid(ov) ot Oc(nă) fiind mort
22 ot hagi Tanas(e), care bani din poronca epitiopilor i-au dat la
milostenie
155 30 fac, iar piste tot cheltuiţi fac 7074 lei 18 bani, adică şapt(e) mii
şăptezăci şi patru lei, 18 bani, însă
1568 60 hac i cheltuiala oamenilor măn(ă)stirii
107 60 chel(tuiala) bisericii i a doao schituri
338 100 chel(tuiala) praznicului măn(ă)st(i)rii
1807 90 lefile
1342 17 milile
917 21 lucrul viilor
222 60 chelt(uiala) mănuntă
51 60 chelt(uiala) morilor
513 datorie ce s-au plătit
50 dobîndă ce s-au dat
555 30 s-au scăzut din rămăşiţuri o samă de condei fiind ră.
Şi rămîn 4601 lei 55 bani, adică patru mii şas(ă)
sut(e) un leu şi 55 bani care să să încarce la
venit(ul) an(u)lui viitor
. . ? OKpp <m.p.>; Iordache Balş vist(iernic)
<m.p.>
Rămăşiţă unde iaste precum să arată:
1284 20 la dum(nealui) hat(manul) din venit(ul) Ocnii 1772, care sînt să
înplinească i bez 1015 lei 100 bani ce au dat
300 la dum(nealui) vist(iernicul) pentru moşie Blăgeştii an(ul) 1772,
sînt să s(e) înplinească

54
69 tij la dum(nealui) pentru 31 vieri ot Cotnari un leu i pentru 154
stoguri fîn dijma cît(e) 30 bani de stog, care să s(e) scrie carte să
să apuci pe Vasil(e) Mereacre să să împlinească tot din let 1772
90 ot Gheorghii ban tij di pe Hîrlău din an(ul) 1771 îi popreşti tot
pentru aceşti 31 liudi i pentru 150 stoguri fîn, care şi pentru
aceşti să să apuce cu cart(e) pe Meriacre să răspundă
15 la Ioniţ(ă) vor(nic) ot Petrosul din cumpărătura moşii din an(ul)
1771 să s(e) scrie carte să să împlinească
15 Ia Tudurachi biv iuzbaş(ă) din mortasipiia Ieşii din an(ul) 1772
să s(e) apuce cu zapciu să s(e) împlinească
14 la başa Sandului Panaite di pe moşiia Bălţile din an(ul) 1772.
41 80 din ridicătura goştinii din an 1772 să s(e) apuce pe Sandul Bosie
să de bani
615 sînt bani gata a Prorocului Samuil
745 89 rămăşiţă la Cost(e) Ţigara
1411 108 sînt cheltuiţ(i) la sama an(u)lui viitoriu let 1773
4601 57 fac.
Arh. Şt. Iaşi, Ms. nr. 2665, f. 13 V.-2I v. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.

EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XXI, p. 358-367 (text, cu unele erori, după ziarul „Balcani", Iaşi, nr. 26
din august i 892).

1
Un cuvînt neclar.
2
Semnătură grecească neclară.

60 1773 ianuarie 11
Maria, fiica lui Mihai şi sora lui Leonte ungur, vindes preotului Anton, prefectul Bisericii
Catolice din Iaşi, 0 vie la Miroslava, cu 97 de lei.

Adic(ă) eu, Mărie, fata lui Mihaiu, sora lui Lionte ungur, făcut-am zapesul meu în
mîna sfinţii părintelui Anton, preut la mănăstire ungurească şi prefectus, precum se s(e)
ştie că i-am vîndut o vie la Miroslava, un pogon şi giumătat(e) cu livad(ă) îngrădit(ă), cu
cas(ă) şi cu cramă, cu doao căzi, doao ciuber(e), un teascu, o călcătoare, o laviţi şi o
mas(ă), drept 97 lei, adic(ă) noaozeci şi şepte lei. Car(e) vie, murindu frate-meu Leunte,
şi fiindu sterpu, am stăpînit eu cu giudecata dum(nealui) ispravnicului ban Negel, Şi s(ă)
plătescu datorie frăţini-meu şi să n-aibă supărar(e) [supărare] părintele de nimene;
oricine ar ave ceva cu Leonte frate-meu, să răspund eu. Şi, de ar vini şi frate-meu, să
n-aibă a supăra pă părintele. Care vie am vîndut de bunăvoie me, nesîlit de nime şi cu
voie răzeşilor s-o stăpînească cu pace.
Şi, pentru credinţa, m-au rugat Mărie, neştindu e să s(e) iscălească, am iscălit eu
mai gios şi o pus e deget(ul).
1773' ianuarie II 1 .
.... Mărie2 fata lui Mihaiu ungur şi sora lui Leonte, de bunăvoie.
Eu, Costandin Tene. am scris cu zisa ei şi mărturisescu.
<Adaugat între rînduri de altă mînă>: 1773 ianuarie 11. Eu, Ianaş dascalul al
besericii ungureşti, am fostu de faţă că s-au plinit toţ(i) banii.

55
<Pe recto-ul filei a doua, scris de altă mînă>: Denaint(ea) me s-au făcut această
vînzare cu voia Măriei. Vasile Ghindă (?) ban <m.p.>\
Art». St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/241. Orig., hîrtie difolio ( 20.9 x 15,2 cm ), filigran, cerneală
cafenie, două amprente digitale.

1
Cu cifre arabe.
3
Amprentă digitală.
3
Urmează un rînd neclar în limba italiană urmai de o amprentă digitală şi o semnătură indescifrabilă.

61 1773 ianuarie 15
Divanul Moldovei judecă pricina dintre Costantin croitor din Iaşi şi Caraonl'il grec din laşi
pentru neachitarea unei datorii băneşti din 1766 a celui dintîi.

De la boierii Divanului Cnej(iei) Moldovii.


Să face ştire cu această carte a Divanului că s-au giudecat de faţă, la Divan,
Costantin croitoriul din Ieş(i) cu Caraonfil grec iarăş(i) din Ieş(i), pentru o pricină ce au
între dînşii, care pricină într-acesta chip s-au dovedit precum s-au arătat în gios.
Caraonfil grecul au arătat la Divan 2 zapisă a lui Costantin croitoriul, tot dintr-un
valet: unul 7274, de 40 lei, altul din 1765, de 12 lei, cu care bani au îndatorit Caraonfil
pe Costandin croitoriul, arătînd în zapisul acel de 40 lei cum că Costandin croitoriul au
luat banii aceştie păr-într-un an, făr-de dobîndă; şi pentru dobînda banilor au dat lui
Caraonfil o cas(ă) în Tîrgul Făinii, să şadă într-un an făr-de chirie, adică nici Caraonfil
să ia dobîndă pe acei 40 lei într-un an, nici croitoriul să ceară chirie pe cas(ă).
Deci acum au cerut Coraonfil să i s(e) înplinească banii de Ia croitor cu dobînda
lor, fiindcă de 7 ani i-au dat banii şi păr-acum nu i-au mai plătit, pentru care au avut şi
giudecaţi la Divanele domnilor în cîteva rînduri cu croitoriul, şi tot l-au dat platnic şi
nicidecum nu va să-i plăteasc(ă); şi au cerut dreplati.
Deci s-au întrebat pe Costantin croitoriul ce răspundi; ş(i) el cît pentru zapisălc
amîndoaî n-au tăgăduit că nu sînt a lui, numai această pricină au arătat: întăi pentru
zapisul cel de 15 lei au giurat la Divan că numai 12 lei au luat, iar nu 15 lei; cum şi
pentru zapisul cel de 40 lei iarăş(i) au răspunsu croitoriul că el au dat lui Caraonfil casa
numai într-un anu făr-de chirie, după cum scrie zapisul, dar Caraonfil au şezut trii ani în
casă si» nu-i »tine în samă chirie nici un ban.
Deosăbit au arătat croitoriul că banii ce-au luat, acei 40 lei, de la Caraonfil toţi i-
au cheltuit la cas(ă) di au făcut grajdiu şi altele ce-au trebuit, după învăţătura lui
Caraonfil, şi acum ieşind Caraonfil din cas(ă), i-au luat cîtiVâ lucrur(i) a casăi, de care
nici o samă nu-i dă, si acum îi ceri si banii.
Ce dar la aceasta, luînd sama cu amăruntul aşa li s-au hotărît giudecata: ca să s(ă)
taie gîlceava dintre dînşii, întăi pe un an ce-au şezut Caraonfil în cas(ă), să nu-i de nici
chirie, nici dobîndă pe bani să nu ia, după cum le scrie zapisul croitoriului cel de 40 lei.
Iar pe 2 ani ce-au şăzut Caraonfil în cas(ă) mai mult, pest(e) un anu ce scrie zapisul,
pe acei 2 ani să aibă Caraonfil a plăti chirie pe cas(ă). Cum şi croitoriul încă să plăteasc(ă)
dobînda lor pe acei doi ani cîti din zăei 11, iar nu dup(ă) zapis, care pe 52 lei în 6 ani să fac
89 lei. Şi cît pentru chirie casai trimeţîndu-s(e) acolo la mahala pe Gheorghie isprav(nic) di
aprozi, să cercetez(e), au adus mărturie de la mahalagii în scris cum că alt(e) casă ce sînt
înpregiur cu casa croitorului şi deopotrivă înblă chirie 30 lei pe anu, care în 2 ani să fac 60
lei. Şi scăzîndu-să chirie casăi într-acei doi ani 60 lei, mai rămM croitoriul dator lui

56
Caraonfil cu 29 lei, cu care s-au dat platnic pe croitor să-i plătească. Mai mult să nu-1
supere, nici să-i ceară Caraonfil. Şi cele ce-au luat Caraonfil din cas(ă) să plătească.
1773' ghen(arie) 15. '
L(upul) Balş log(o)f(ă)t<m.p>; Arg(hir?) post(elnic) <m.p>;C. Balş stolnic <m.p>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIV/15. Orig., hîrtie difolio (28 x 19,2 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 101, nr. XII (orig.).

'Transformat din cifra arabă „2" sau invers.

62 1773 (7281) ianuarie 25

Vasile Purice vinde Ilincăi Bosîiasa un loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei, cu 250 lei.

t Scriu ş(i) adeveresc cu aceast(ă) adivărată scrisoare me la mîna dum(i)sale


jitniceroiei Ilincăi Bosîias(a) să <se>' ştie că eu, d6 bunăvoie, i-am dat un loc de cas(ă)
ce iast(e) la Uliţ(a) Hagioaie, care loc l-am cumpărat ş(i) eu de la Măriuţa fămeia lui
Chiriiac croitoriul. Ş(i) i l-am dat dum(i)sale pentru 250 lei, fiindcă i-am fost dator. Ş(i)
i-am dat ş(i) hotarnica acestui loc, care hotarnică est(e) cu pecet(ea) Porţii domneşti ş(i)
cu iscălitur(i)le vornicilor di poartă ce-au fost ca să hotărască. Ş(i) arat(ă) ş(i) toat(e)
sămnile locului. Deci, după ace hotarnică să aibă dumneei a stăpîni ş(i) cuconii ş(i)
nipoţii dum(i)sale.
Iar zapisul Măriuţăi croitoriţăi ăcmu nu s-au putut găsî, dar cînd s-a găsî, să aibă a
să da iar la mîna d(u)misale jicniceroie Ilincăi. Ş(i) de acmu înnaint(e) nimi din ficiorii
mei sau din alt neam al meu să nu mai fii volnici a înto(a)rce aşăzare me.
Iar fiindcă n-au iscălit nici ficiorul meu, nici alt(e) rude â mele, care dintr-înşi a
vre ca să puie vro pricină, aciluie i-am dat şi eu voie întorcînd banii aciştie pără în şesă
luni să aibă a lua locul, iar de ar trece mai mult, atunce să n-aibă nime nici o voie, ce
dumneei să stăpîneşc(ă) locul cu bună pace.
Ş(i) aceşti bân(i) s-au scris în dosul zap(i)sului.
Ş(i) pentru credinţa am ş(ţ) iscălit
7281 <1773> ghen(arie) 25.
Vas(i)le Purice i-am dat locul.
Şt(e)fan Anastas(e) post(elnic) m-am tîmplat <m.p>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/145. Orig.. hîrtie difolio (28,2 x
20,2 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia ţi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (rez).

1
Omis în orig.

63 1773 februarie 25
Maria, soţia lui Gavril tălpălar, şi fiica ei, Catrina, vînd lui Andrei vornic de Buciumi un
pogon şi jumătate de vie din Dealul Coroiului, pe locul mănăstirii Socola, cu 140 de lei.
t Adică eu, Mariia, nevasta lui Gavril a tălpălariului, şi copila me, Catrina,
precum să s(e) ştie că am vîndut un pogon şi giumătaţe de vi6 pe Djealul Coroiului, pe
moşiia stariţei de la Socola, drept[r]u 140 lei, adic(ă) o sută patruzăci de lei; şi am
vîn<dut>' dum(i)sale vornicului de la Buciumi, Iui Andreiu, de rtimerie siliţ(i), nici

57
asupriţ(i), de me bun(ă)voie, ca s(ă) fie dr(e)ap(tă) ocin(ă)-moşie dum(i)lorsale şi
cuconilor dum(i)lorsale.
1773 fev(ruarie) 25.
Eu2, Ion staroste de tăl(pălari), m-am tîmplat cîndu s-au făcut acestu zapesul.
Eu2, Mihălache sin Duică, m-am tîmplat.
Eu2, Lazor Şirbul cizmar, m-am tîmplat.
Eu2, Toader bărbier, cumnat lui Andreiu vornicului de la Buciumi, m-am tîmplat.
Ş-am scris şi eu Ilie(?) sin Ion Ivlog(hie), am scris zapisul cu zisa dum(i)lorsale.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/66. Orig.. hîrtie difolio (35.2 x
20,7 cm.), filigran, cerneală neagră, patru amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 43, col. II (rez.); Ghibănescu, Academia fi doc. laşi, în
„loan Neculce", fasc." 6 (1926-1927), p. 314, nr. 23 (rez.).

1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.

64 1772 martie 11

Neagul, fiul lui Necula seimen domnesc, şi soţia sa, Maria, vînd lui Coste cuingi-baş o casa
din Iaşi, cu 88 de lei.

t Adică eu, Neagul sin Neculei siman g(o)s(po)d, împreună cu soţul mieu. Mărie,
scriim şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mîna d(u)m(isale) giupînului
Costa cuingi-başa precum să s(e) ştii că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră
bunăvoie, i-am vîndut dum(i)sale o casi cu loc cu tot, cu tocmală drept 88 lei, adic(ă)
optdzăci şi opt de lei, cari cas(ă) este supt Gunoiul domnesc din gios de casil(e) lui Mitri,
alăture. Şi eu încă vădzind plată deplin(ă) în mînule mele, i-am dat acestu zapis la mîna
dum(i)sal(e) ca si stăpînească cu bună pace în veci. Iar sculîndu-să cineva cu vreo
pricină, eu să aibu a răspunde.
Şi eu, pentru mai adevărată credinţa, mi-am pus degitul împreună cu soţul mieu,
Mărie.
1773 mart(ie) 11.
Eu1, Neagul sin Neculii siman g(o)s(po)d, neştiind carte, am pus degitul.
Eu1, sor(a) Neagului, am pus degitul cu voie me, Marii.
Eu', soţ Neagului, am pus degitul cu voie me, Mărie.
Aiovunoq iepoiiovaxoq, ixaprnq <m.p.>2.
reopyioq ... 3 , p a p u q <m.p:>4.
Eu, Costandin bulbaşe, am iscălit şi sint mart(or) < m . p > .
Eu, Gheorghi sin Ion sumănar, am scris şi sint martor.
Arh. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XVIII/156 a. Orig., hîrtie difolio
(30,3 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale; ibidem, nr. 156 b (copie din prima
jumătate a sec. XIX).

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. iaşi, „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 282, nr. 21 (menţ.).

1
Amprentă digitală.
2
Dionisios ieromonah, mărturisesc <m.p;>.
1
Un cuvînt neclar.
4
Gheorghios,.., mărturisesc <m.p.>.

58
65 1773 martie 20
Două împrumuturi băneşti cu dobîndă acordate de mănăstirea Sfintul Spiridon din Iaşi.

Lei
500, adică cinci sute, care bani era lăsaţi de părintele Irinopoleos, bani
mănăstireşti, să să de cu dobîndă şi cînd va fi de acoperit pe Sfeti SamuiI să s(e) dea cu
dobînda lor pîn(ă) la let 1773 ghen(arie) 31 s-au făcut dobîndă 70 lei şi sînt bani a
măn(ă)stire<i>.
Iar tot de la acest vălet mart(ie) 20 s-au dat pe pol an cu dobîndă Iui Ianachi uricar
şi au pus amanet scrisorile locului lui cel părinţăsc dennaintea porţii măn(ă)stirii cu
poronca dum(nealui) virst(iernicului) s-au dat bani(i) şi scrisorile s-au pus în scrisorile
măn(ă)stirii şi s-au socotit dobînda lor 60 lei pe 8 lun(i), care s-au făcut piste tot bani
630.
530 sînt încărcaţ(i) la sam(ă), după aceea s-au mai luat 40 lei dobîndă şi s-au făcut
70 lei.
Arh. St. iaşi, Ms. nr. 2665, foaia de gardă, r. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm), cerneală neagră.

66 1773 aprilie 10
Vasilie Rugină blănar vinde lui Ioniţă Codre o casă de pe Uliţa Strîmbă, cu 100 de lei.
Adecă eu, Vasîle blănar di Tri Sfetitele, sîn Ion Rugină, dat-am adevărat şi
încredinţat zapisul meu, dinpreună cu alte scrisori ce am avut de casă, am dat zapisul
meu la mîna d(u)m(nealui) log(o)făt(ului) Ioniţ(ă) Codre, precum să să ştii că i-am
vîndut o Casă, ce iaste pe Oliţa Strîmbă, între casa d(u)m(nealui) post(elnicului)
Costandin şi între casa d(u)m(neaei) banesăi Marii; iar de în sus să hotărăşte cu locul
d(u)m(neaei) giupînes[s]ăi Paraschivii, soră cu băneasa Marii, iar de în gios să hotărăşte
cu numit(a) Uliţa Strîmbă, carele casă am dat-o eu surori-me, Marii, de zăstre. Şi murind
soru-me şi cumnatul meu, Toder blănariu, au rămas casa iar în mîna me, fiind şi pitrop.
Şi acu am vîndut-o d(u)mn(ealui) Iog(o)făt(ului) Ioniţ(ă) Codrea. Şi casîle fiind cu loc cu
tot, şi să-i fii d(u)m(nealui) dreaptă ocină moşi£ d(u)m(nealui), şi cuconilor
d(u)m(nealui), şi nepoţilor şi strănepoţilor d(u)m(nealui). Şi eu am vîndut-o de a me
bunăvoie, de nimene sîlit, nici asuprit. Şi tocmala ne-au fost ca să-m(i) de 100 lei, adecă
o sut(ă) de lei, carele pent<r>'u credinţa am şi iscălit mai gios.
Let 1773 ap(rilie) 10.
Vas(î)lii Rugin(ă) am vîndut-o di a me bunăvoii [me] <m.p.>.
Adi. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, C/116. Orig., hîrtie difolio (35,5 x
22,1 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (re/..).

'Omis.

67 1773 aprilie 14
Divanul Moldovei judecă pricina dintre Costandin din Buciumi şi Duca negustor pentru
stăpînirea unei vii din Dealul Vămăşoaiei dînd cîştig de cauză celui de al doilea.

59
De la boierii Divanului Cnej(iei) Moldov(ei), cart(e) de giudicat(ă).
1773 april 14
Jăluitoriul

Costandin ficiorul de la Buciumi au jăluit în Divan că un Gheorghie bărbieriul,


carile au fost fraţi cu tatăl lor, avînd doao pogon(e) di vie cu livadă la Dealul Vămăşoai
şi murind moşul lor au rămas vie la stăpînire fimei sale Paraschivii, cu care n-au făcut
copii; pe urmă s-au sculat Paraschiva ş-au vîndut vie lui Matei Bantăş neguţitoriul făr(ă)
di ştire lor. Şi au cerut dreptate ca să răscumpere vie, cu aceste pricini: întăi că ei n-au
ştiut cî(n)id s-au vîndut vie, iar mai pe urmă au ştiut, dar fiind pricina ciumii ci era în
Ieş(i), n-au putut să tragă giudecată păr-acum. Al doile că lor li să cadi a cumpăra, fiind
vie a moşului lor.

Răspunzătoriul

Duca neguţitoriul zăt Matei Bantăş au arătat întăi un zapis den let 1769, de la
Gheorghie bărbieriul, iscălit de dînsul şi de duhovnicul său, preutul de la Sfet(i) Neculai,
şi de Ilie Misire log(o)f(ă)t, ce-au făcut la mîna fimei sale Paraschivii, arătînd ca s-au
învoit cu Paraschiva de au vîndut o cas(ă) a Paraschivii, ce-au avut în Ieş(i). Şi luînd
Gheorghie bărbieriul banii di au lucrai vie aceasta, au lăsat cu hotărîre ca dup(ă)
moart(ea) lui să rămîie vie(a) desăvîrşit a fimeii sale Paraschiva ş-a ficiorilor ei ce-i ave
făcuţ(i) cu alt bărbat mai întăi, iar neamurile sale să n-âibă treabă nici sa s(e) amesteci.
Au mai arătat Duca alt zapis di la Paraschiva, cu iscălitura sa şi a ficiorilor săi, Sămion
şi... 1 . Şi s-au iscălit marturi Costantin Ranga şi alţii, în care scrie Paraschiva cu ficiorii
săi c-au vîndut lui Mâţei neguţitoriul vie aceasta drept 8 lei, la let 1770 mart(ie), ce-au
trecut pără acum 3 ani. Mai răspunzînd Duca că aceşti au fost de faţi şi au ştiut şi n-au
zis nimic pîr-acum, iar acum s-au rădicat să răscumpere.

Hotărîre

De vreme că Gheorghie bărberiul arată însuş(i) la zapisul său ce-au făcut fimei
sale că vie fiind păragină, au lucrat-o cu banii ce-au luat cînd au vîndut casa Paraschivii
şi au lăsat cu hotărîre că vie să o stăpînească Paraschiva şi ficiorii săi, iar să nu s(ă)
amesteci alt(e) neamuri a lui. Cu aceasta să cunoaşti că vie(a) au ieşit din protimisîre
neamurilor lui Gheorghie bărbier, întrînd la alt(ă) stăpînire. Apoi că Paraschiva cu
ficiorii săi au vîndut vie(a) aceasta lui Matei neguţitoriul de trii ani. Şi măcar că numiţii
jăluitori arată că n-au ştiut cînd s-au vîndut, nici le-au dat mîna pîr-acum a răscumpăra
[păr-acum], fiind şi boala ciumii atunci. Dar aceasta trebui să o arat(e) cînd ar fi vîndut
vie însuş(i) Gheorghie bărbieru, moşul lor, iar nu Paraschiva, car(e) era stăpînă asupra
viii. Al doile că de cînd s-au vîndut vie sînt trii ani. Şi frica ciumii au fost numai 3-4
luni. Şi Divanul au fost pe urmă tot dişchis, şi n-au tras giudecat(ă), trăind Matei Batăş,
cel ce cumpăras(e) vie. S-au socotit că numiţii jăluitori n- au nici o dreptate a răscumpăra
vie, mărturisind însuş(i) că ei sînt rudenie cu Gheorghie bărbieriul, iar nu cu Paraschiva,
vînzătoare viii. Şi după dreptat(i) dîndu-s(ă) rămaş(i) din giudecata Divanului s-au dat
aceast(a) carte de giudecată la mîna Ducăi neguţitoriul să stăpînească vie această cu paci,
precum au cunpărat-o socrul său Matei neguţitoriul.
Arghire post(elnic) <m.p.>; Alixandru pah(arnic).
1773 anul, april(ie) 14.

60
S-au trecut la condica di giudecăţi.
Arh. St. laşi, CCCLIX/51. Orig., hîrtie difolio (34 x 21 em.), filigran, cerneală neagra.

' Loc liber.


2
Un nume neclar.

68 1773 aprilie 20
loan Codreanu logbfăt dă preotului Toader de la biserica Tălpălari o casă pe Uliţa Strîmbă
în schimbul unui loc de casă şi a 30 de lei.

t Adiveresc cu acestu zapis al mieu la mîtia svinţii sale, preutului Toader ot


Tălpălari, precum să s(e) ştie că avîndu eu o cas(ă) cu locul ei ce iasti pi Uliţa Strîmbă,
între casa post(elnicului) Costandin şi între casa diumisale bănesii Marii, iar din sus să
hotărăşti cu locul dumisale giupînesii Paraschivii şi din gios să hotărăşte cu Uliţa
Strîmbă, cari cas(ă) am cumpărat-o şi eu di la Vasil6 Rugin(ă) blănar din Tri Sfetitile
dreptu una sut(ă) di lei. Şi avîndu şi preutul Toader un loc di cas(ă) lîngă casa mea,
ne-am învoit cu preutul cu voie mea şi a preutului şi i-am dat eu casa aceasta cu loc cu
tot. Şi preutul mi-au dat locul di lîngă casa mea, cari loc îl ari danii şi cumpărătură di la
Ilii, şi Ileana, şi Dumitru şi Gafiţa, fraţi(i) preutului Gavril Boboc şi di la fii lor.
Şi ne-au dat şi zapisul di danii şi cumpărătură di la numiţii mai sus. Şi eu încă
i-am dat zapisul lui Vasile Rugin(ă) de vînzarea casii vechi şi o carte de întăritură de la
mărita sa Gligori Alixandru Ghica voievod, cari cas(a) şi loc să fii svinţii sale, şi
preutesii, şi fiilor si a tot neamul svinţii sale dreaptă ocin(ă) şi moşii, în veci.
Dar fiindu că locul ce l-am dat eu svinţii şale fîindu că are şi casă pe dînsul şi cu
oarecă esti şi mai mult în lungu, am avut tocmală cu preutul şi mi-au mai dat şi triizăci
de lei bâni. Şi, pentru credinţa, m-am iscălit.
L(e)t 1773 ap(rilie) 20.
loan Codreanu log(o)f(ă)t <m.p.>.
Cost(an)din Pîrvul am scris şi zapisul cu zisa dum(i)s(ale) < m . p > .
Arh, St, Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, C/117. Orig., hîrtie difolio (30,7 x
22,1 cm.), filigran, cerneală neagră.

69 1773 aprilie 23
Egumenul mănăstirii Barnovschi dă lui Apostol Ieniti o casă <de pe Uliţa Racoviţă>, cu
bezmen de 6 lei pe an.

t AîiÂxmoidj 8tâ t e u Ttapovxoţ iribq gScoca âSeiav tov Ki>p 'AKOOTOXÎ]


Vuvixt] oxi TO cnâxi onox> enfjpev dt7to x6v â8âp.î] va e%ei v a x6 avarniviari icai
eâv 0eA.ii v a xo tcapri epyaoxfipi 6p,ox; rcijmx^av .jţâxpivryu, irj (po'Opvov
\|/to|j.otxiK6v v â pf|v e%ei aSoetav vot Kdp.rţ, e â v K&|xri ^epvtKov vot e t v a i
^uXivov icâi 8 i â xo rcecTfxevov xau xâitov vâ 8i8r| eic; xâ (xovaaxfipi Kax'gxcx;
7pom<a> 6 TJXOI ypooia eţr] Kai Jteptooxepov e â v 8& Kai rjOeXsv rcepâaoDv
8vo f| t p e î a xpovoi Kal Sev 7cX,r|pa>aei Kaxa xrjv avpxpamav v a ^exip.âxai fj
TBAT. J xov am/tiou xov Kal v â dîiofkxXtexai SGev Kai eiq (tepauboav yeyovz xo
7tapov.
^oâjToy âjtpiAAiot) tcy.

61
rpi7<opri(?) ...' < m . p > .

EXjocpov xo-6 jtapovxcx; exouq x6 7tâa^evov |xexpt xoti ayioix; retbpYiq


a\jîo§.. *

t Fac cunoscut prin prezenta că am dat voie lui Apostol Ieniti precum că, casa pe
care a luat-o de la Adam să o reînnoiască dacă va voi s-o facă prăvălie, însă pivniţă de
piatră sau cuptor de pîine să nu aibă voie să facă, dacă face zemnic să fie de lemn. Şi
pentru bezmenul locului să dea mănăstirii în fiecare an 6 groşi sau şase groşi şi nu mai
mult. Dacă vor trece doi sau trei ani şi nu va plăti potrivit cu înţelegerea să se preţuiască
materialul casei sale şi să se elimine astfel. Şi, spre adeverire, s-a făcut prezenta.
1773 aprilie 23.
Grigori (?)...' <m.p.>.
A primit în prezentul an bezmenul pînă la Sfîntul Gheorghe 1774.
Arii. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/54. Orig., hîrtie difolio (21,5 x 16 cm.), filigran, cerneală
cafenie.

1
Neclar.

70 1773 mai 7
Evreii Pasca, Chiva şi Ursul iau un loc de trei dughene de la Mitropolia din Iaşi cu bezmen
de cîte.45 de lei pe an.
<Act> de la mitropolitul Gavril... din 1773 mai 7, prin care arată că 9 st(injeni) în
lung şi 2 pol st(înjeni) în lat la faţa Uliţei denaintea Mitropoliei s-au dat Ia 3 jidovi:
Pasca, ChiVa şi Ursul să-şi facă trei dughene acoperite cu oale, cu hrubă, urmînd a plăti
bezmăn pe an cîte 45 lei.
După Ghibănescu, Biserica Sf. Nicolae, p. 33, Anexa S. Rezumat.

71 1773 mai 17
Egumenul mănăstirii Barnovschi vinde lui Petru o plăcintărie din Iaşi.
Konia
t Aia xco jcocpovxcx; EVUTCoypoupou |xou YP&H+MXXoq SqAov ytvexai moţ xfjv
•8A,t]v xfjq jtXax^ivxaplaq oitox> e%ei x6 jxovaaxiipi eig rr|v T^e<xr||-iocptav, â o a v
orcoT) fixov <TECTa0p«(xevn tfiv e7ta>Xîiaa xov Kt>p n£xpou 8 i a tpXopia owypijcâ
SeKotEjtxdt (ropxpcovlav oxt v a 8ei8r| Kai Kax'exoţ 7ieou8v6v eiq xo laovocaxipi
Ypocria 40 8 i â x6v xonov O9EV Ytyove x6 rcapov eiq e^vBr&nv.
onjfory n a K o i »
re8efflv<oq> p.rcappvo<pcncT|, |te|teoy6(o oxi x6 napov e î v a i 8p,oiov |te xo
mpoxoxwto.
Eyo> eypaxj/a x6 Jtccpovxoq jcapl|xiov, Icoavvr)<; Xax^fj p-apiccot».

Copie
Prin prezenta scrisoare mai jos semnată se face cunoscut că materialul plăcintăriei
pe care o are mănăstirea la Cesmărie, cît a fost adunat, l-am vîndut lui chir Petru pentru

62
saptesprăzece florini ungureşti cu o înţelegere că va da şi în fiecare an bezmen mănăstirii
40 de groşi pentru locul pentru care se face prezenta spre dovedire.
1773 mai 17.
Ghedeon <de la> Barnovschi adeveresc că prezenta este asemănătoare
prototipului.
Eu am scris prezentul, asemănător, loannis Hagi Marcu.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/55. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

72 1773 mai 28
Nicola Lampu uşar ia de la Ştefan Anastase medelnicer opt stînjeni de loc pe Podul Vechi,
cu bezmen de 7 lei de stînjen pe an.
Nicola Lampu adeverez cu acestu zapis al meu la mîna dum(nealu)i Ştefan
Anastas(e) med(elnicer) precum să să ştie că am luat de la dum(nealui) optu stînjăni de
loc la faţa uliţii Podului Vechiu, din locul ce ari drăptu poarta mănăstirii Svîntului Savii,
lîngă dugheana de piatră, ce esti braşovenie cu bezmen, cîte şepti lei pe un stînjîn pe anu.
Şi pe cîtă vremi vor sta dugheni, casă ce aş vre să fac pe acestu loc, tot cu acestu bezmen
să înble pe tot anul, nici să să mai adaogă, nici să să mai scadă, cari să faci să dau pe tot
anul cîte 56 lei. Şi acum, pe anul dintăi, am dat bani înaint(e), la tocmală, pe giumătate,
adic(ă) doaozăci şi optu lei; şi la 6 Ioni să dau şi ceilalţi 28 lei. Şi începutul anului să fie
la zi întăi a lui avgust let 1773. Iar după înplinire anului acestui dintăi, pe alţi ani viitori,
pe fieşticari anu, să dau bezmenul arătat toţ(i) banii anului odată, la începutul anului. Şi
acestu loc să aibu eu a-1 stăpîni din uliţa Podului Vechiu pără în zăplazii mănăstirii
Svintii Viner(i), pi cît ţini locul după hotarnice ce sint. Şi pentru poartă, au lăsat
dum(nealui) loc un stînjîn şi giumătat(e), pe lîngă pivniţa lui Anastas(ie) lipscanul, ca să
fie de trebuinţa a toat(e) dughenile, să îmbie cu carul. Şi să ferească Dumnăzău de vro
întîmplări de vor arde dughenile de foc şi vrînd eu ca să le fac iar cum au fost, să
plătescu bezmenul tot pe tocmala ce scrie mai sus, iar de n-aş vre ca să le mai fac, să
rămîe locul dum(nealu)i slobod, să facă ce ar vre cu dînsul.
Şi asămini scrisoare mi-au dat şi dum(nealui) la mîna me.
Şi, pentru credinţa, am iscălit; şi s-au iscălit şi alţ(i) boieri şi oamini de cinste, cari
s-au întîmplat la tocmala noastră.
1773 mai 28.
HiKwJtfx Aoqj,7tY Vaap ... 1 .
Cost(antin) Arap mart(or) şi am scris cu zisa dum(nealui) <m.p.> .. ,2.

<Stris de altă mînă>: Pentru aceşti opt Stînjini de loc ce i-au fost dat dumn(ea)lui
cluceriul Ştefan Năstas(e) dum(i)sale Necolii Lambu uşer, de au făcut dughene cu
bezmăn cît(e) 56 lei, adecă cinzăci şi şesă, aceşti dughene ieşindu la vînzare, le-am
cumpărat eu, Carab6t, şi cu frateli meu, Marut, ficiorii lui hagi Mogîldici, la v(ă)l(ea)t
1775 mart(ie) 1. Şi la toat(e) să s(e) urmeze întocma, după cum scrie mai sus, pe aşezare
ce au fost întîi cu NeCola uşeriul. Şi de la zi îritîi a lui avgust, anul 1775, să avem noi a
plăti bezmănul locului la dumnealui cluceriu Ştefan cît(e) cinzăci şi şesă Iei pe tot anul.
Şi pe fieştecare an să avem a da toţi banii înnainte, la zi întăi a lui avg(us)t, la începutul
anului. Şi asămine scrisoare ne-au dat şi dum(nealui) la mîna noastră. Şi, pentru credinţa,
am iscălit cu mîna noastră.
1775 mart(ic) 1 zîlc

63
HiK«>A,a w a p (iapTripco xa avo9£v <m.p.>4.
.. ,5 |iapxripo <m.p.>6.

<Pe verso-ul filei a* doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul dum(nealui), Necolii
Lampu uşar pentru bezmănul locului ot poarta Svetii Savii, opt stînjini, să facă dughene,
cas(e), cîte 56 lei pe an. Let 1773 mai 28.
Arh. St. Bucureşti, Fonii Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/219. Orig., hîrtie difolio
(31,1 x 21,8 cm.), filigran, cerneală cafenie.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 217 (rez., cu ziua
greşită: 18).

I
Un cuvînt neclar.
- Urmează o semnătură armenească şi două semnături greceşti.
5
Urmează treirînduriîn limba armeană.
II
Nicola uşar mărturisesc cele de mai sus <m.p.>.
5
Semnătură neclară.
6
... mărturisesc <m .p.>.

73 1773 mai 28
Ştefan Anastase medelnicer dă lui Nicola Lampu uşar opt stînjeni de loc pe Podul Vechi,
cu bezmen de 7 lei de stînjen pe an.

Ştefan Anastas(e) medelnicer adeverez cu această scrisoare a me la mîna dumisale


Nicola Lampu uşar, precum să să ştie că i-am dat duhi(i)s(ale) optu stînjăni de loc la faţa
uliţii Podului Vechi, din locul ce am dreptu poarta Sfenti Savii, lîngă dugheana de piatră
ce este braşovenie, cu bezmăn pe anu cîte şepte lei pe un stînjăn [pe anu]. Şi pe cîte
vreme vor sta dugheni, -casă, ce ar vre să facă dum(nealui) pe acestu loc tot cu acestu
bezmen să înble pe tot anul, nici să să mai adaogă, nici să să mai scadă, cari să faci să de
dum(nealui) pe tot anul cîte 56 lei. Şi acum, pe anul dintăi, au dat bani înainte la tocmală
pe giumătate, adecă doaozeci şi optu lei, şi la 6 luni să de şi ceilalţi 28 lei. Şi începutul
anului să fie la zi întîi a lui avgUst leat 1773. Iar după înplinire anului acestui dintăi pe
alţi ani, viitori, pe fieşticare anu va da bezmenul arătat toţi banii anului odată, la
începutul anului.
Şi acestu loc să aibă dumnealui a-1 stăpîni din uliţa Podului Vechi pără în zăplazii
mănăstirii Sventii Vineri după hotarnice ce sînt; şi pentru poartă am lăsat loc un stînjăn
şi giumătate pe lîngă pivniţa lui Anastas(e) lipscanul, ca să fie de trebuinţa a toate
dughenile să înble cu catul.
Şi, pentru credinţa, am iscălit; şi s-au iscălit şi alţi boieri şi oamini de cinste cari
s-au întîmplat la tocmeala noastră.
1773 mai 28.
Şi să ferească Dumnăzău de vreo întîmplare de or arde dughenile de foc şi vrînd
dumnealui ca să le facă iar la loc, să plătească bezmenul tot pe tocmeala ce scrie mai sus,
iar nevrînd să le mai facă, să rîmîie locul slobod al meu, să fac eu ce oi vre cu dînsul. Şi
asămini scrisoare me-au dat şi dum(nealui) la mîna me.
Ştefan Anastas(e) Biv vel med(elnicer) priimescu <m.p.>.
Cost(an)d(in) Arap rnârt(or) şi am scris cu zisa dum(i)s(ale) < m.p.>'.
<Scris de altă mînă>: Pentru aceşti opt stînjeni de loc ce i-am fost dat de au făcut
dughene dum(nealui) Necola Lambu uşar cu bezmăn cîte cinzăci şi şesă lei pe an şi după

64
ce au făcut dUghenile, scoţîndu-le la vînzare le-au cumpărat dumnealui Carabet şi cu
frate-său Marut, ficiorii Jui hagi Mogîldiciu. Şi de la zi dintăi a lunii lui avgust, anul
1775, să aibă a plăti Carabet şi Marut bezmănul locului cîte cinzăci şi şesă lei pe an şi pe
fieştecare an să de toţi banii înainte pe un an la zi întăi a lui avgust, Ia începutul anului.
Şi asămine scrisoare mi-au dat şi dumnealor la mîna me.
Şi, pentru credinţa, am iscălit..
1775 martie 1 zîle.
Ştefan Anastas(e) biv vel clucer <m.p.> 2 .
HIKCOA.OK; wrapriq papxrpo) x a avoQev <m.p.>\
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/220. Orig., hîrtie ditolio (31
x 22 cm.), cerneală cafenie.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, îri „loan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 217 (re/.).

' Urmează o semnătură armenească şi trei semnături greceşti neclare.


2
Urmează o semnătură grecească neclară şi două armeneşti.
Nicolas uşer mărturisesc cele de mai sus <m.p.>.

74 1773 iunie 2

Ştefan Feştilă şetrar face schimb de locuri de dugheni de pe Podul Vechi cu Ştefan
Anastase medelnicer.

f Ştefan Feştilă şătrar adeverim cu această scrisoare a me la mîna dum(i)sale


cuscrului Ştefan Anastas(e) med(elnicer) pentru doi stînjini loc de o dugheană ce au
fostu datu danie răpousatu) părintele Viniamin Năstas(e) monah, fratele dumisale
cuscrului Ştefan Năstas(e) med(elnicer) fiicei noastre Zoiţii; care loc este în tîrgul Ieşi pe
Podul Vechiu, în dreptul mă(năs)tirii Sfite Sava, cari locu am făcut schimbu cu
dum(nealui) cuscrul Ştefan Anăstas(e) med(elnicer) de i-am dat aceşti doi stînjini de loc
ce scriu mai sus şi dum(nealui) mi-au datu patru stînjini şi trei pol palme, iarăşi loc de
dugheani tot la uliţa Podului Vebhiu, după cum arată zapisul dum(i)sale. Pe care loc este
si o casă gata, pentru cari casă m-am învoit cu dum(nealui) şi i-am datu doîozeci de lei şi
au rămas să fie si» 'casa a me.
Deci de acum înainte, aceşti doi stînjini loc ce arată mai sus în frunt(ea) locului, la
uliţă; să fie a dumisale şi să-i stăpînească cu pace în veci.
însă să se ştie şi aceasta că aceşti doi stîn(jeni) de loc, şi stînjănul de optu palme,
ce i-am datu dum(i)salc fiindu mai multU decît locul cari mi-âu datu dum(nealui)
socotindu-să ca să vie deopotrivă, mi-a dat dum(nealui) 4 stînji(ni) şi 3 p(o)I palme la
uliţă şi lungul locului 8 stînjini şi 4 palmi de la uliţă şi pără în fundu cum şi fundul iarăşi
4 stînjin(i) 3 p(o)l palmi ca şt la uliţă.
Şi, pentru credinţă, am iscălitu.
L(et) 1773 iu(nie) 2.
Ştefan Feştilă şat(rar) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul di la cuscrul Ştefan
Feştilă pe locul de dugheană ot Podul Vechiu, ce l-am luat schimbu.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVIII/41. Orig., hîrtie difolio (36 x 22,5 cm.), filigran, rupt, lipit,
cerneală cafenie.

65
116
1774 iunie 27
Ileniţa dă egumenului Sîrghie de la Sfintul Nieolae nişte odăi din incinta mănăstirii, cu 70
de lei. «

t Adecă eu, Ileniţa [f(a)t(a)], sora lui Mihal bacal, dat-am zapis al mieu la mîna
părintelui igum(enului) Sîrghie ot Sfetii Nicolai precum să să ştie că avînd neşte odăi în
Sfet(i) Nieolae ale frăţini-mieu şi le-m dat mănăstiri(i). Şi mi-au dat şi mie lei 70, adecă
şept(e)zeci. Şi de acum înnaint(e) nu mai am nemic să mai ieu. Şi sîtit bune[a] ale
mănăstiri(i); şi de neme supărare să nu aibă mănăstire; sau oricine din neamul mieu
sculîndu-să şi;trăgînd şi la judecat(ă), să nu i să ţie în samă, fiindcă le-m dat de voia mea,
de nime silit(ă). Şi ce ar trece mai mult, să fie pentru sufletul răposatul[l]ui. Şi aceasta
am dat-o înnaint(ea) a mulţ(i) oameni de censte.
Şi, pentru mai adevărat(ă) credinţă, am pus şi degetul, ca să să crează. ..
1773 iuni(e) 10d(i)n(i).
Eu1, Eliniţ(a), am dat cu voia mea.
<Am> 2 scris eu, Nicolai Prepeleiac <m.p.>.
f Sava Nicolaevici, mart(or) <m.p.>.
t Ioocvtq ... 3 , mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCV1/65. Orig., hîrtie difolio (22,1 x
15,6 cm.), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilar, XXXI - XLIII (1920-1932), p. 117, col. II (rez.).

1
Amprentă digitală.
2
Omis.
3
Un cuvînt grecesc neclar.

76 1773 iunie 12
Lupul Balş logofăt porunceşte Iui Vasile Carp sulger şi lui Ilie Tomiţă vameş să
cerceteze locul de dugheni al lui Ştefan Anastasă medelnicer din faţa mănăstirii Sfîntul Sava
din Iaşi.

Di la boierii Divanului Moldovii


Dum(neata) sulger(e) Vasîle Carpu, dum(neata) vameşe Ilie Ţomiţp, să mergeţ(i)
la un loc de dugheni a med(elnicerului) Ştefan Anastasă, ci este denainte(a) Sveti Savii,
şi să cercetaţ(i) dupe scrisori, şi de va fi acel Ioc de dughene a med(elnicerului) Ştefan să ;
s(ă) închidă poarta dascalatui Teodosie dispre locul dugbenilor. Iar de v a f i într-alt chip
pricina şi are dascalul a răspunde, să vie la Divan să răspundă. Şi după alegire ce viţ(i) :
face, să daţ(i) dum(e)av(oastră) şi mărturie la parte ce s-a căde.
1773 iun(ie) 12
L(upu)l Balş log(o)făt <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Poronca
log(o)f(ă)tului cătră d(umnealui) sulgeru(l) Vasili Carpu şi vameşu Ilie Tomiţă ca să
cercetezi locul de dugheni a medel(nicerului) Ştefan Anastasi de lîngă Şfîntu Sawa,
care, fiindu al său după scrisori să s(ă) închidă poarta dascălului Teodosie despre locul
dughenilor medel(nicerului) Anastasie.

66
1773 iun(i) 12.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXIX/138. Orig., hîrtie difolio (35,5 x 11,5 cm.), filigran, cerneală
iieagri

1
Anul şi ziua, cu cifre arabe.

77 1773 iunie 15
Grigori conduragiu ia de la mănăstirea Galata o dugheană în mahalaua Cizmăriei urmînd să
dea pe an bezmăn de 12 lei şi o ocă de ceară la praznic.
Adică eu, Grigori conduragiu, dat-am zapisul mieu la mîna sfinţii sale părintelui
arhimandritului .şi igumenului de Galata, precum să să ştie că luîndu eu o dugheană a
mănăstirii, fiind stricată, ca să o facem, m-am tocmit cu sfinţie sa ca să aibu a da
mănăstirii din an în an cîte doisprezece lei, însă şasă lei la Crăciun şi şasă lei la Ispas şi o
ocă de ceară la praznic, carii dîndu-i după tocmală cum scrie mai sus, mai mult să nu fie
supărat de cătră mănăstire.
Iar de să va tîmpla vreodată să scot eu sau copii mei dugheana la vînzare să aibu a
da înştiinţare la mănăstire.
Şi, pentru credinţă, me-am pus şi degetul.
Let 1773 iun(ie) 15.
Eu, Grigori conduragiu, am pus degetul1.
Şi eu, iereu Ioan, am scris cu zisa dum(nealui).
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, XIV 74. Orig. hîrtie difolio (21,5 x 15 cm.), filigran, cerneală
neagră, o amprentă digitală,

1
Amprentă digitală.

78 1773 iunie 18
Mărturie privitoare la locurile de dugheni de pe Podul Vechi ale lui Ştefan Anăstase
medelnicer.
Di poroncă Divanului, fiind noi orînduiţi ca să mergem la neşti locuri de dugheni
a dum(nealu)i med(elnicerului) Ştefan Anastase, ce sînt pe Podul Vechi, drept
mănăstirea Sfeti Sava, şi să cercetăm dupe dovezti) şi scrisori vechi, şi de va fi acel loc
de dughene drept a med(elnicerului) Ştefan şi poarta ogrăzii dascalului.Theodosie va fi
făcută pe locul med(elnicerului) Ştefan, umblînd peste locul cel de dughene la pod, să să
închidă poarta de nu va avea dascalul scrisori-dovez(i) că ar fi avut locul său uliţă la
pod. Deci, dupe poroncă, mergînd la numitul loc, am chemat şi pe dascalul Theodosie şi
am văzut starea locului, şi căutînd toat(e) scrisorile med(elnicerului) Ştefan ce Ie are pe
aceste locuri de dughene cum şi hotarnica care încheie toat(e) locurile cîte le are
med(elnicerul) Ştefan tot într-un hotar, scriind anume măsura locurilor cu stînjinul,
arătînd ş(i) semnele hotară, anume fiind iscăliţi într-acea hotarnică Ştefan Popăscul şi
Tănasie Meleghie vornici de poartă, la veleat 7263 <1755> iun(ie) 22, s-au aflat poarta
dascalului Theodosie făcută pe locul med(clnicerului) Ştefan şi cu trei stînjani de loc
scoasă din locul său şi de la hotarul vechi pe locul medelniceriului Ştefan, precum s-au
văzut hotarul că este şi acum în ograda dascălului theodosie.

67
Ne-au arătat şi dascălul Theodosie un zapis de la un vînzători, neam lui
Marmarino, scriind că au vîndut o casă cu locuşorul ei Lupului stol(nicul), din locul lui
Loiz, scriind într-acel zapis vînzătorii că şi lor le-au fost cumpărătură de la Loiz
neguţătoriul şi să aibă voie de ieşit la pod pe la gura pivniţăi lui Loiz, cît umblă carul cu
doi boi. Şi într-acel zapis sînt iscăliţi numai vînzătorii; iar alţi martori sau răzăş(i) nici
unul nu sînt iscăliţi, nici zapisul acel vechi ce-au vîndut Loiz lui Marmarino nu l-au scos
să să vază de scrie să aibă uliţă pe la gura pivniţăi sau de nu scrie, şi pivniţa ace s-au
numit a Iui Loiz, acum o stăpîneşţe (sic) ficiorii lui Anastase lipscan.
Şi s-au citit şi hotarnica lui Anastase lipscanu din veleat 7263 <1755> mai 7, în
care hotarnică sînt iscăliţi patru vornici de poartă şi cîţiva martori, arătînd şi în hotarnica
aceea toată măsura: locurilor lui Anastase şi toate semnele hotară pe unde sînt pusă ş(i)
arată că locui lui Anastase lipscanu să înpreunâ cu locul med(elniceriului) Ştefan
Anastase, iar de uliţă că au fost pintre locurile acestea nu să pomeneşte. Iar de va socoti
Divanul că zapisul dascalului Theodosie ce-1 are de la neamul lui Marmarino, din locul
lui Loiz, îri care scrie să aibă uliţă pe la gura pivniţăi este bun, atuncea are dascălul
Theodosie să-ş(i) cee loc de uliţă de Ia ficiorii lui Anastase lipscahu, că ei stăpînesc
pivniţa lui Loiz, cu locurile. Şi de au fost uliţă pe la gura pivniţăi la Anastase lipscanu au
rămas, căci între locul lui Loiz şi între locul lui Costandin Năstase, tatul
med(elniceriului) Ştefan, au fost un loc de dugheni al unui Adăm Costanda neguţătorul,
care loc l-au vîndut lui Costandin Năstase, la velet 7241 <1733> mai 20, fiind locul în
lat 5 p(o)l stînjăni la faţa uliţăi, despre Podul Vechi. Şi peste un an au apucat Ioniţă Loiz
neguţătoriul pe Costandin Năstase să-i întoarcă banii pe giumătat(e) de loc şi i-au ş(i)
întorsu, înpărţind locul în doao, cîte doi stînjăni 6 palme, pe cum s-au văzut şi zapisul. Şi
pe aceasta să cunoaşte că n-au fost uliţă pintre locul lui Loiz şi pintre locul lui Adam
Costanda de la Costandin Anastase, nu putea să saie Loiz peste uliţă să ia giumătat(e),
locul lui Adam Costanda de la Costandin Anastase.
Au mai arătat dascalul Theodosie şi aceasta: de nu au avut stol(nicul) Lupul uliţă
pe acolea să iasă peste acele locuri la pod, cum I-au îngăduit med(elniceriul) Ştefan că
stoI(nicul) Lupul au avut alte doao părţi la ograda sa, una despre uliţa Sfintei Vineri şi
alta despre Biserica Armeneasca. Şi fiind poporan la Sfeti Sava, ca să-i fie mai cu lesnire
de mersu la beserică, fiindu unchi şi ca un tată, şi med(elniceriul) Ştefan încă aflîndu-să
în casa stal(nicului) Lupul i-au învoit ca unui părinte.
Noi dupe cum am aflat, pentru încredinţare, am făcut această mărturie la mîna
med(elniceriului) Ştefan.
1773 iun(ie) 18.
Ilie Tomiţ(ă) vam(eş) <m.p.>; Vasile Carp sluger <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/221. Orig., hîrtie difolio
(31,4 x 21,4 cm ), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 217 (re/.).

79 1773 iulie 1
Ştefan armăş, soţia lui şi fiii lor, Ion şi Safui, vînd lui Toma Săndulachi lipscan o casă din
Uliţa Fînăriei, cu pivniţă de lemn, cu beci şi cu cerdac.

f Adecă eu, Ştefan armas biv văt(av) za copii, împreună cu giupîneasa me şi cu fii
mei Ion i Safta pecum să să ştii că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce di a noastră bunăvoie

68
am vîndut o cas(ă) cu locul ei cu tot ce-am avut aice în Ieşi, pe Uliţa Eînării, dumisale
giupînului Tomii Săndulachi lipţcanului. Şi pentru mult bine ce me-u făcut mai înnainte
cum şi cînd ciuma m-au înprumutaţa cu o pungă de bani, adică cu 500 lei, şi i-am ţinut
pînă acum, care să face dobînda banilor 400 lei. Şi tîmplîndu-să de au cumpărat
dum(nealui) casele mele după tocmala ce-am avut amîndoi peste dobînda banilor ce
avem să-i dau mi-au mai dat o mie şi cinci sute de lei, bani gata, şi i-am dat şi eu casili
cu loc cu tot şi cu pivniţă de lemnu cu gîrliciul de piatră şi cu beci şi cerdac despre
grădină şi cu toate cîte sint făcute; însă locul esti despre drum(ul) ce esti la uliţ(ă) din
zăplazii răpăosatului Costandin Coce şet(rar) şi în sus pînă în locul răpăosatului Ilie(?)
log(o)f(ă)t şi alăture spre răsărit pînă în piatra ce este hotar şi spre amiazi şi pînă în
zăplazii iar a şet(rarului) Costandin Cocii şi de acolo alăture pe lîngă zăplazi pînă iarăşi
în uliţă. Deci, făcîndu-mi plata deplin în mînule noastre, noi încă i-am dat acest adivărat
zapiş al nostru, împreună cu 12 zapisă vechi ce-am avut pe tot locul acesta ca să
stăpînească dum(nealui) cu pace în veci împreună cu giupîneasa dum(nealui) şi cuconii
dumilorsali.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
1773 iulie 1.
Ştefan arm(a)ş biv văt(av) za copii <m.p.>. Bălaşa, giupîneasa dum(nealui)
arm(a)ş(u)lui'; t Safta, fiica dumilorsali1.
t Ion Ştef(a)novici <m.p.>; la vîn/.area aceasta m-am tîmplat şi eu, cu cari
mărturisăscă, Mano... 2 Chirilos <m.p.>; şi eu, martur şi m-am iscălit, Costandin... 2 ; eu,
Alexandra Sturzasca m-am iscălit şi am pus şi pecet(ea) 3 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/298. Orig.. hîrtie difolio (28,3 x
19,8 cm.), filigran, eeneală neagră, un sigiliu inelarrotund,neclar, şi două amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi d<x. Iaşi, în „loan Neculte", fasc. 3 (1923), p. 207 (rez.).

1
Amprentă digitală.
1
Nume neclar.
3
Sigiliu inelar rotund, neclar.

80 1773 iulie 22
Divanul Moldovei îl împuterniceşte pe Varlaam egumenul mănăstirii Copou să ia dijma şi
boierescul de la locuitorii de pe moşiile Ursule şi Copou, care nu se supun mănăstirii.
De la boiarii Divanului Cnejiei Moldovei
De vreme ce la Divan au jăluit Varlaam egumenul de la sfînta mănăstire Copoului
arătîndu că mănăstire pe moşie Copoului şi moşiia Urşoale pe care moşii oameni
lăcuitori ce sînt săz(ă)tori'de să hrănesc nu să supun a da obicinuita dejmă a numitelor
moşii şi să pricinueşte păgubire mănăst(i)rii şi cerîndu egumenul dreptate la Divan, iată
dar că s-au dat volnicie prin carte aceasta a Divanului cu care să fie volnic egum(enul) şi
vichilul pe care va rîndui egumenul a lua şi a strînge din toate a zece pe obiceiu şi
hotărire ponturilor din ţarini cu pîne, di fînaţi şi din tot locul cu venitul pe obiceiu cum şi
venitul de pe casă iarăşi să aibă a lua după hotărîre ponturilor de la tot gospodariul, iar
carii s-ar arăta înpotrivitori şi nu s-or supune a da obicinuita dejmă, pentru unii ca aceia
scriem şi dum(ne)v(oastre) ispravnici să-i supuneţi şi şă pliniţi pîn-la cel puţin; iar care
vor ave a răspunde mpotrivă, cu scrisori ce vor ave să vie Ia Divan.
1773 iuli 22.

69
Balş log(o)f(ă)t < m . p . > ; v e l pah(arnic) <m.p.>; Balş stolnic <m.p.>.
lnst. de Ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie.
Arh. St. Bucureşti, Ms. ijr. 578, f.' 154 r. (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi scrisă în prima jumătate
a sec. XIX).
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 257, nr. 454 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (35,2 x 23,8
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 314).

EDIŢII: D.R.A., II, p. 455-456, nr. 455 (copia din Ms. nr. 578).

1
Neclar.

81 1773 august 3
Ioan Aslan paharnic al doilea vinde lui Ioan Cantacuzino mare vistiernic un' loc de casă de
pe Uliţa Strîmbă, cu 400 de lei.
1773 august 3.
Zapisul lui Ioan Aslan ftori paharnic prin care trece în vînzare un loc de casă di la
Uliţa Strîmbă, d(umi)sale Ioan Cantacuzino vel vistiernic, în preţul de 400 lei.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXV1. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul di pe Uliţa Sf. Ilie. cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăse, cuvenite după testamentul răpousaiului logofăt Costache Cantacuzino nevrîsnicei fiice a
răposatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

82 1773 august 18
Ioana, femeia lui Costandin Turiatcă, vinde lui Chiriac meserciul o casă, în Ţigănime, cu
85 lei.

t Adică eu, Ioana fămeia lui Costandin Turiatcă, şi dinpreună cu fata noastră
Maria făcut-am adivărat zapisul nostru la mîna dumisale giţipînului Chiriacu meserciul
precum să să ştie că i-am vîndut o casă cu locul ei, cari esti în Ţigănime, trepum (sic) 85
lei, adică optuzăci şi cinci de lei, de nimene silită, nici supărată, i-am vîndut-o de
bunăvoie noastră ca să-i fii lui dreaptă şi ocină (sic) moşie neam de neammul dumisale;
şi pămîntul esti în lungu 12 stînjin(i) şi giumătate şi faţadispre Drumul lui Ştefan Vodă
stînjini 12. Şi aceştie i-am vîndutu înpreună cu casa; Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi
degitele.
Let 1773 a(v)g(ust) 18.
Eu, Ioana fămeia Iui Costandin Turiatcă, am pus degitul 1 .
Eu, Măria fata lui Costanţin şi a lbanii, am pus degitul
Eu, Leondi, m-am înlînplat martur1.
Eu1, Vasîlachi, m-am întînplat martur1.
Eu, Iordachi Gulinutn, m-am întîmplat martur1.
Eu, Dumitrachi Caişu, m-am înlînplat martur'.
Eu, Vasile Dorinu, martur1.
Eu, Ion logofătu, am scris cu zîsa amîndurora şi martur sîntu.
EY<O, Iaxxvrţq Kovaxav8t|v, |xotpTrpto <m.p.>.
EYOO, HT]KOAJXTI ... 2 , ^otpTTpco <M.p.>3.

70
Arh. St. laşi, Documente, DCLIV/15. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră,
şapte amprente digitale.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 138, nr. LXV (orig.).

1
Amprentă digitală.
..3 Cîteva cuvinte neclare. . • • •
' Eu, loanis Constantin, mărturisesc <m.p.>. Eu, Nicolai tcllal..., mărturisesc <m.p>.

83 1773 august 25
Diata lui Lupaşco Covrig staroste de ciocli.
Dat-am diiata mea la mîna soţului mieu Anastasiei şi ceale ce le am să s(e) ştie i
după cum oi poronci eu să urmeză că şi izvod de ceale ce am şi cui ce să i dea anume să
s(e) şţie.
' L(ea)t 1773 avg(ust) 25 d(i)ni.
- 500 lei bani gata, cu banii aceştia să m(ă) grijască şi să facă ceale poroncite.
- 1 3 6 stupi.
- 5 vaci fătătoare.
- 4 boi tineri.
- 1 cas(ă) cu pivniţă di piatră cu locul ei,
- 1 moşie, anume Tatomireştii, la ţinutul Vasluiului, ştîlpită în patru părţi şi întru
această moşie are nepotul mieu Nicolae Covrig doaozăci paşi şi Lupul Trinca doaozăci
paşi.
- 1 dugheană din vale de casa mea cu beciuri de piatră cu dugheni şi hotărît locul
ei de a casii meale.
Să s(e) ştie anume cui ce dau:
- Casa cu pivniţă de piatră cu locul ei dau soţului mieu Anastasiei.
- 136 stupi tij soţului mieu.
1 pogon pol vie la Odobeşti, tij soţului mieu.
- 5 vaci fătătoare tij soţului mieu.
- 4 boi tineri tij soţului mieu.
Aceaste toate le dau ca să-i fie de schiverniseală ei şi pentru ca să m(ă) grijască şi
să m(ă) pomenească cît a trăi ia, iar după moarte, toate să aibă a le stăpîni gineri-mieu
Ioan împreună cu fiica me Ecaterinâ.
- 1 moşie, anume Tatomireşti, la ţinutul Vasluiului, am dat-o gineri-mieu, lui Ioan
şi Catrinii.
- 1 dugheană de vale de casa me cu beciu de piatra cu tot locul ei tij d(umnea)lui.
10 sărindare.
1 fîntînă.
1 pod şi să mă grijască bine cum să cade şi copii mie pîn-la anul.
100 lei sint daţi fiicii mele Catrinii, să i să dea pentru o bute de vin.
Şi la diiata mea s-au tîmplat şi duhovnicul mieu şi alţi preoţi, carii mai gios s-au şi
iscălit.
Eu, Lupaşco staroste de ciocli, am pus degitul
Eu, preutul Vasilie ot Curalari, duhovnic, m-am tîmplat faţă.
Eu, preutul Moiseiu ot Sfeti Theodor, m-am întîmplat.
Eu, preutul Neculai ot Vulpd, m-am tîmplat.

71
Eu, preutul Nicolae, am scris cu zisâ starostelui Lupaşco2.
După T. T. Burada, Documente, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 127, nr. XXIII. Orig.

1
Şe indicii locul amprentei digitale.
2
La sfîrşttul actului, o observaţie a editorului: „După 12 ani, în 1785, Nastasia Covrigeasă lasă aceste
averi nepoţilor săi Costandin şi Neculai, ficiorii fetii sale Catrina, măritată cu Ion poruşnicul. (Surete, ms.
XLIII, f. 147)". . ..

84 1773 septembrie 15

Ştefan Năstasă postelnic dă lui Gavril mindirigiu un loc de dugheană pe Podul Vechi cu
bezmen de 21 lei pe an.
Copie
Ştefan Năstasă post(elnic) adeverez cu această scrisoare la mîna lui Gavril
minderegiu, ficiorul lui Gheorghe Munteanul, precum să să ştie că i-am dat trii stînjăni 2
pol palme di dugheană, din locul ce am pe Podul Vechiu, dinnaintca porţii Sfintei Savii,
cu bezmăn cîte doăzăci şi unul de lei pe an, şi să aibă a-şi face dugheană cu a sa
cheltuială cum i-a plăce, şi cum la uliţă aşa şi din dos de larg, iar lungul locului este din
uliţa Podului Vechiu pînă în zăplazii mănăstirii Sfintei Vineri, pe cum umblă hotarul
acestui loc. Şi pe cîtă vreme va fi dugheana pe locul acesta, ori cu oamern ori deşartă, să
aibă a plăti bezmănul ldcUlui pe tot a[a]nul cîte 21 lei, după cum scrie mai sus, nici să să
mai adaoge nici să să mai scadă, iar de s-a strica dugheana sau de vreun foc de ar arde,
atunce să fie locul slobod. Şi la trii dughene ce să fac acum o dată să aibă a-şi lăsa loc de
poartă cît a umbla carul pentru trebuinţa lor, şi începutul anului este de la Simţul
Gheorghie, l(ea)t 1773 apr(ilie) 23 zile, şi au dat acum înnainte zăce lei, iar unsprăzăce
lei să-i de la începutul anului la Sfîntul Gheorghie; şi pe fieştecare an, tot la începutul
anului să de toţi banii bezmănului, înnainte, pe tot anul, şi ăm iscălit.
L(ea)t 1773 săpt(embrie) 15.
Iscălit: Ştefan Anastasie post(elnic).

Pentru întocmai, Arghiropulu.


Giudecătorie ţîn(u)tului Iaşii.
După poslăduire ce din cuvîntu în cuvîntu s-au făcut copie de faţă, găsindu-să
întocmai cu orighinalul, să încredinţează după cuviinţă, potrivit ceririi ce şi prin diosăbit
înscris au făcut Epitropie Casăi răp(o)s(atului) Enachi Negrul.
No. 1488...' Timcovschi <m.p.>2.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/217. Copie de la mijlocul
sec. XIX.

1
Două semnături indescifrabile.
2
Sigiliul judecătoriei ţinutului Iaşi din 1841.

85 1773 septembrie 24
<LupuI> Balş logofăt şi alţi boieri poruncesc vădrarilor din ţinutul Iaşi să nu perceapă
vădrăritul de la viile Bisericii Catolice din Iaşi pentru că estefrecutămrîndulmănăstirilQir,

72
Dumn(e)v(oa)stră vădrari de ţinutul Iaşii, fiindcă la ponturile cu care aţ(i)
cumpărat slujba vădrăritului într-acest an hotărăşte ca mănăstirile şi schiturile şi
neamurile boiereşti pe vinul ce va ieşi din drepte viile sale, să nu se supere cu vădrărit,
drept aceea, fiindcă şi viile prefectului ce are la ţinutul Iaşii, carile fiind în rînduiala
mănăstirilor, pe cît vin va ieşi din drepte viile sale, să nu să supere de vădrărit, urmînd
după hotărîre ponturilor.
Balş log(o)f(ă)t <m.p.>;...' vor(nic) < m . p > ; v i s t ( i e r n i c ) <m.p.>; Alexandru
(?) pah(arnic) <m.p.>;Ba!ş stol(nic) <m.p.>.
1773 săpt(emvrie) 24 2 .
<Pe verso-ul filei a doua, rez. în limba italiană>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/243. Orig., hîrtie difolio (20 x 14 cm.), cerneală neagră.

1
Nume neclar.
2
Anul şi ziua, cu cifre arabe.

86 1773 octombrie 27
Boierii Divanului confirmă lui Ioan Cantacuzino mare vistiernic stăpînirea asupra locului
<din Iaşi> cumpărat de la Ioan Aslan paharnic al doilea.

1773 oct(ombrie) 27.


întăritura boerilor Divanului Cnejiei Moldaviei pentru stăpînirea locului cumpărat
dc d(umnea)lui Ioan Cantacuzino vel visternic de la Ion Aslan ftori paharnic.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce, fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVI. Rez. într-un „opis
de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite după testamentul râpousatului logofăt Costache Cantacuzino nevrîsnicei fiice a
răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

87 1773 noiembrie 2
Evaluarea unei vii de la Miroslaya de cştre Alexandri baş-ceauş.

Din poroncă dum(nealor) boierilor Divanului Cnejii Moldovii, fiind eu rînduit cu


ţidulă de ăm mersu la Miroslava, la o vie ce au foslu a protopopului Lupaşcu, care vie,
fiind zalojită de un Ilie blănariul, ce o âve luată de zăstre de la socrul său prot(o)popa
Lupăşcu, la Ion Aslan pah(arnic), drept opluzăci şi cinci de lei, ce au fostu rămas Ilii
blănariul dator di pe nişte vin pah(arnicului) Ion Aslan, ce vîndus(e) la crîşma sa în anii
trecuţi aici, în Ieşi, carii pentru Ilie blănariul fiind chizăş şi platnic cumnatu-său Ioniţ(ă)
lancul. Şi peste cîtăva vreme acel Ilie blănariul, după ce-şi pusăsă viia zălog, au şi
vîndut-o tot el, la vreme ciumii, cu osăbit zapis, drept triizăci şi cinci lei, Vărvarii, ce-au
ţinut-o Costandin Leşencul blănariul. Şi pah(arnicul) Ion Aslan, avînd viia zălojită mai
dinainte la dînsul şi avînd chezăş şi platnic cu osăbit zapis pe Ioniţ(ă) lancul, l-au tras la
giudecată pe loniţ(ă) lancul, la Divan. Şi l-au dat Divariul platnic lui Aslan. Şi să ia viia
de la Vărvara, ce au fostu rău vîndută de acel Ilie după zălojitură şi făr(ă) de ştire lui
Aslari şi făr(ă) de ştire landului. Şi, Zicînd Vărvara că ea ău făcut gardu la vie şi au lucrat
o păragină ce este tot într-un hat cu viia şi are şi nişte căzi, au rămas să s(e) preţăluiască
şi gardul şi lucrul păraginii şi căzile.
Deci eu, după poroncă mergînd acolo, la vie, am strîns pe Chiriiâc Barbăverdi
mazil şi pe Toma copil din cas(ă), megieşi, şi acolo am făcut cercetări din giur

73
împregiurul viii, întăi pentru gard, cît iaste făcut. Şi, fiind gardul prost făcut, cu pădure
din vie, s-au socotit precum iaste acum drept 25 lei preţul gardului şi 7 p(o)l lei pe 3
căzi; cîte 2 p(o)l Iei cada şi 2 lei pe un şopronâş ce est(e) făcut în vie cu lemnu din vie,
carii peste tot s-au făcut cu 10 lei, ce s-au socotit cheltuiala păraginii fac 44 p(o)l lei.
Carii, după cum am socotit, în frica lui Dumn(e)zău, una cîte una, toate aceste de măi
sus arătate, împreună cu numiţii mazili ce sintu megieşi de acolo, am preţăluit şi am
făcut această mărturie la mîna dum(nealui) logof(ătului) Ioniţ(ă) Iancul.
1773 noiem(vrie) 2.
AAi^avSpriq pnaq ...' <m.p.>2.
t Chiriiac mazil, am pus degetul1.
t Toma copil de casă, am fost faţ(ă) ş(i) am pus degit 3 .

<Pe verso-ul filei a doua, de altă mînă din aceeaşi vreme>: Iarăşi hotarnica vii de
la Miroslava.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/244. Orig., hîitie difolio (21,6 x 15,2 cm.), cerneală neagră,
două amprente digitale.

1
Un cuvînt neclar.
2
Alexandris baş ... <m.p.>.
3
Amprentă digitală.

88 1773 noiembrie 5
Divanul Moldovei confirmă stăpînirea lui Ioniţă Iancul asupra unei vii de la Miroslava.

De la boierii Divanului a Cnejii Mpldovei


înaintea noastră au avut giudecată dum(nealui) Ion Aslan biv ftori pah(araic) cu
loniţ(ă) Iancul diiacul şi cu Varvare vătăvoaie, arătîndu pah(arnicul) Aslan cum că un
Ilie blănariul, cumnatul Iancului, i-au vîndut nişte buţi cu vin şi pe urmă, din toată
socoteala ce-au avut cu acel Ilie blănarul, din poronca domnească şi cu vornic de poartă,
i-au rămas dator cu 85 lei, pentru care bănii neavîndu Ilie cu ce-i plăti, au dat zapis la
mîna pah(arnicului) Aslan, puindu-i şi zălog 3 pogoane de vie în deal la Miroslava, 2
pogoane lucrătoare şi un pogon de loc sterpu şi cu livadă, puindu-i şi vadea şi dîndu-i şi
chezeş şi platnic pe Ioniţ(ă) Iancul, cumnatul său, ca, de n-ar da banii Ilie blănar sau
cumnatul său la vadea, viile să rămîie de istov la pah(arnicul) Aslan. Apoi întîmplîndu-
s(e) turburările vremii aceştiia, Ilie blănarul au fugit de aicea şi bani pah(arnicului)
Aslan n-au plătit nici el, nici chezeşul. Şi încă Ilie blănar au vîndut viile ce era puse la
pah(arnicul) Aslan zălog pe ascunsu Varvarii vătăvoai, neştiind nici Aslan nimic, ţiici
Ioniţ(ă) Iancul de vînzarea viilor.
Acum, pah(aţnjcul) Aslan, aflîndu de vînzarea viilor, au cerut dreptate, ca Ioniţ(ă)
Iancul chezăşul să-i plătească, b$ni, acei.85 lei.
De faţ(ă) fiindu Ioniţ(ă) Iancul, au răspunsu că el, fiind chezăş şi platnic dup(ă)
dreptate bani pah(arnicului) Aslani-a plătit, dar, fiindcă viile ce-au luat Vărvara sîntu
date de zestre de socrul său cumnatului său, lui Ilie blănariul, şi el îi iaste cumnat.şi
iast(e) şi chezăş platnic pentru dîjisul şi el viile le-au yîndut Vărvarii pe ascunsu şi el n-a
ştiut nemică, au cerut dreptate, ca viile cumnatului său să le răscumpere şi să plătească şi
bani pah(arnicului) Aslan,

74
Fiind de faţi şi Varvara, am arătat zapis de la acel Ilie blănariul şi de la fim£ia lui,
cum că acel(e) vii le-au cumpărat în 35 lei şi, fiind şi păragin(i), le-au cumpărat şi au
făcut şi gardu, fiindu dezgrădite.
Ioniţ(ă) Iancul au răspunsu cum că Varvara pe vii n-au dat atîţea bani cît arată
zapisul, ce au dat mai puţini şi va dovedi.
Deci, dup(ă) cercetarea ce am făcut, fiindcă Ioniţ(ă) Iancul întîi că iaste cumnat cu
vînzătoriul viilor, al doilea iaste şi chezăş şi platnic, şi viia cumnatul său au vîndut-o pe
ascunsu, am hotărît: aceste trei pogoane de vie, 2 lucrătoare şi unul stărpu şi livada să 16
ia Ioniţ(ă) Iancul suptu stăpînirea lui şi să plătească întîi dâtoriia pah(arnicului) Aslan şi
să plătească şi bani Varvarii, cîţi s-a dovedi că au dat pe vie, cum şi 25 Iei facerea
gardului, dup(ă) cu arată mărturiia lui Alexandri baş-ceauş şi altor mazîli ce-au fost
de-au prăţăluit. Iar pentru căzi şi alte ciobăi ce vor mai fi la vie, de să va putea învoi
Varvara cu Ioniţ(ă) Iancul ca s(ă) le ia, bine, iar de nu s-ar putea învoi, Varvara ş(i)-a lua
căzile. Şi Varvara din stăpînirea viilor să lipsască.
Şi nici Ioniţ(ă) Iancul să cear(ă) roada viilor de la Varvara, nici Varvara să cear(ă)
cheltuiala viilor, de vrăme ce au luat roadă dintr-însele şi ş(i)-au întorsu cheltuiala. Iar
cît pentru pogonul cel stărpu, de vreme că Varvara au arătat că l-au lucrat şi de
Alexandri baş-ceauş, cum şi de mazîl(i), s-au socotit 10 lei lucrul acelui pogon, să dea
Ioniţ(ă) Iancul şi aceşti 10 lei. Şi s-au priimit şi Ioniţ(ă) Iancul, dîndu-s(e) şi această
carte de giudecată la mîna lui Ioniţ(ă) Iancul, cu care i să întăreşte stăpînirea pe viile ce
s-au arătat mai sus.
Arg(hir?) post(elnic) <m.p.>.
Alexandru pah(arnic) <m.p.>.
1773 noiem(vrie) 5.
npwMMT ? Awr(e>)<|>(e)T.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Cârti di giudecată di la Divan
cu Ion Aslan pentru viile di la Miroslava.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXV1II/245. Orig., hîrtie difolio (34 x 22 cm.), cerneală cafenie.

89 1773 n o i e m b r i e 20

Ştefan Purice diac de vistierie vinde cu 300 de lei lui Arghirie mare postelnic un loc de
casă pe care i-1 pusese amanet pentru un împrumut bănesc.

Adecă eu, Ştefan Purice diiacu de visterie, dat-am adevărat zapis(ul) meu la
cinstită mîna dum(i)sale Arghirie vel post(elnic) precum să s(e) ştie că avînd eu trebuinţă
de bani m-am rugat dum(i)sale de mi-au făcut bine cu una sută cinzăci lei şi i-am pus
amanet un loc de casă ce am avut de la tată-meu unde au fost casăle părinţăşti. Şi
apucîndu-mă dumnalui ca să-i dau banii la vade m-am rugat dum(i)sale de au primit
locul casălor drept 300 lei şi l-au primit şi mi-au mai dat 75 lei bani gata, ce-au prisosit
peste banii ce am fost dator, fiind banii cu dobîndă.
Şi acest loc să hotărăşte din sus cu casăle dum(i)sale hătmănesii Safta Rusătoae şi
din gios cu crăcima lui Mîrza băcal şi din sus, despre apus, cu grădina dum(i)sale vel
post(elnic). Şi oricine din niamul meu s-ar scula ca să-1 întoarcă să nu fie volnic, căci
dumnalui vel post(elnicul) la nevoe me mi-au făcut bine cu aceşti bani. Şi de acum
înainte să fie driaptă ocină şi moşie dum(i)sale, şi giupănesii, şi cuconilor, şi nepoţilor şi
strănepoţilor dum(i)sale în veci. Şi, pentru credinţa, am iscălit.

75
1773 noem(vrie) 20.
Ştefan Purice ot vist(ierie). •
Arh, St. laşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi, I, p. 418-419, nr, 144. Text după orig: ce se
afla pe la 1925 la Biblioteca Universităţii din laşi, IV/15, nr, 27.
EDIŢII: M, Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 88-89, nr. LVII (acelaşi
text). '

90 1773 noiembrie 20
Toader Huiban vinde un loc cu bezmen pe Uliţa Mare, lîngă Mitropolie.

20 noerribre 1773.
Vînzare din partea lui Toader Huiban a unui loc al «agăi lui Rămădan, ci are la
Uliţa Mari, lăngă Mitropoliia Vechi, şi l-au dat dum(nea)lui acel loc cu bezmăn la
neg(u)ţitori,,, Era o arge de pivniţi vechi.» Va da bezmăn.
După lorga, St. fi doc., VII, p. 95, nr. 24. Re/., după o copie.

91 1773 noiembrie 23
Raportui lui Angheluţă vornic de poartă asupra unui loc al bisericii Sfîntul Nicolae din
Muntenimea de Mijloc dat cu bezmen de 5 lei pe an lui Leiba jidov.

La Departament(ul) Giudecăţîi
Di la Angheluţă vor(nic) di poartă, raport,
t Să face ştire la Divanu că fiind orînduit prin ţădula Divanului ca să mergem la
biserica Sfîntului Nicolai, ci este la mahalaoa Muntenimii di Mijloc, după porunca ce am
avut am mersu ş(i) am cercetat pricină ce are preut(ul) Toader cu Leiba jidov ş(i) cu
femeia lui Mendel. însă pricin(a) lor este într-acestaş chip: Aron jid(o)V, bărbat dentăi
aceştii jidovcii, a Mendelii, au dat zapis la mîn(a) preoţilor di la Sfet(i) Nicolai, di i-au
dat preoţii loc de o dugheană pe loc(ul) bis(e)ricii, 3 pol stînj(eni), adică trii pol
stînjin(i). Şi pe acest loc avînd tocmala ca s(ă) de pi tot anul cît(e) cinci lei bezmanul
locului.
Şi, diupă poruncă, mergînd eu acolo am făcut stînjin di opt palmi, om di mijloc,
ş(i) amă măsurat loc(ul) dughenii ce l-au dat preoţii ci ş-au făcut jid(ovi)i cas(ă) i
dugheană. Şi am găsit 3 p(o)l stînj(ăn)i tot după cum au dat preoţii întăiu, mai făcînd
jid(ovul) alăţur(i) di cas(ă), pi din gios, ca un loc di dugheană, şi măsurîndu-o şi pe
aceea au ieşit doi stînjăni şi,o palmă. Şi cercetînd pricin(a) cu amărunt(ul), ce-am găsit
cu caii şi cu drepţati, înştiinţăm Divanu(l) şi Divanul va giudeca.
1773 noiemv(rie) 23
Ang(heluţă) vor(nic)<m.p.>.
Arh. S t Iaşi, Documente, DCCXCI1/4. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagriL
1
Anul şi ziua, cu cifre arabe.

92 1773 decembrie 1
Leiba jidov sticlar şi soţia sa, Mindele, se angajează faţă de Ilie Tomiţa vameş şi preotul
Toader de la biserica Sfîntul Nicolae din Muntenimea de Mijloc să le plătească 7 lei bezmen
pentru o dugheniţă făcută fără voia celor de mai sus, pe care vor strica-o la Sfîntul Gheorghe.

76
t Adecă eu, Leiba jidov steclar, şi dimpreună cu femeie me Mindele dat-am
adevărat zapişui nostru la mîna dumisal(e) giupînului Ilie vameş Tomiţa şi la mîna
preotului Toader ot Sfeti Nicolaiu, ce este la mahalaua Muntenimii din Mijloc, precum
să să ştie că avînd noi un loc dat mai denainte de vreme de preotul Vasile Vartic de la
Sfeti Nicolaiu pe locul sfintei beserici, trei pol stînjeni şi tocmala ne-au fostu să dăm
bâzman pe acei trei pol stînjini cîte cinci lei bani noi pe tot anul bisericii.
Şi acum, întru acest an, ne-am sculat şi am făcut alăturea cu dugheana, pe din
gios, o dugheniţă mai mic(ă), doi stînjini şi o palmă. Şi nesuferindu-ne dumnalor numiţii
ctitori a sfintei biserici, cum şi preotul Toader a sfintei biserici, s-au sculat şi au dat
jalobă la Divan şi Divanul au orinduit boieru vornic de poartă; şi viind aice la numitul
loc, măsurindu ace dugheniţe, au găsit doi stînjini ş-o palmă. Şi după zapisul nostru ce
am mai avut denainte vreme dat la preoţii besericii, ne-au dat judecata în rămas. Şi vrînd
dumnealui vornicul de poartă, după poronca Divanului, să ne strice dugheniţă, n(e)-am
rugat dumilorsale boierilor ctitor(i) cum şi preotului de beserică ca să ne lase pînă în
primăvară pînă la Sfeti Gheorghie cu această tocmal(ă): să dăm păr-la ziua însemnată,
adecă pîn Sfeti Gheorghie, să dăm şepte lei bani noi pe acea dugheniţă, iar de la ziua
însămnală să nu mai aşteptăm mai multe vorbe său pricină dc judecată, ci să stricăm
dugheniţă noi; iar de s-ar tîmpla a nu o strica noi şi a mai aştepta pricină sau judecat(ă),
să fie dumnalor numiţii cătitori volnici a o strica.
Şi, pentru credinţă, ne-am şi iscălit1.
Angheluţi Tăbîrţă vor(nic) depocţtă) <m.p.>;...'.
Şi eu, soţul Leibei, Mindela, am pos degitul2.
Let 1773 dec(hemvrie) 1.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXCIJI/5. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cemelă neagră,
o amprentă digitală.

1
Urmează o semnătură în ebraică.
2
Amprentă digitală.

93 1773 decembrie 16

Mărturia lui Costachi Povinschi medelnicer al doilea pentru un loc al lui Neculai
Ciorneiu.

1773 dech(em)v(rie) 16.


O mărturie a lui Costachi Povischii vt(ori) med(elnicer) pentru casili cu tot locu
lor a lui Neculai Ciorneiu.
Arh. St Iaşi, Documente, XXVI/6, f. Ir. Rez. într-o listă de doc. ale lui Iordache Balş căminar, din
1799 februarie 4.

94 1774 ianuarie 1
Venitul mănăstirii Sfîntul Spiridon încasat într-un an de epitropii acesteia.
E-. 22 r.
Venitul măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon, ce s-au luat de rînduiţii epitropi într-un an,
din let 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) I, precum să arată mai gios

77
Lei ban(i)
2300 din venitul Ocnii pe acest an 1773 ghe(arie) 1 şi pîn(ă) la an(ul)
1774 ghen(arie) 1, fiind vîndut dum(isale) polcovnicului
- Papandinopul
1250 din mortasipija cea mare a laşului într-acest an 1773 fev(ruarie)
1 şi pîn(ă) la anul 1774 fev(ruarie), fiind vîndut lui Costandin
ban poroşnic i tovarăşilor lui
750 din pîrcălăbia Sorocii pe acest an, 1773 mart(ie) 1 şi pînă la
an(ul) 1774 mart(ie) 1, fiind vîndut(ă) căp(i)t(anului) Nicolai
Sîrghii i tovarăşilor lui
600 din pîrcălăbia Tîrgului Frumos pe acest an 1773 iun(ie) 1 şi pînă
la let 1774 iun(ie) 1 fiind vîndut Lupului căp(i)t(an)
880 din venit(ul) vămii cazacliilor pe acest an 1773 ce au fost vîndut
dum(isale) ban(u)lui Gheorghi Beldiman
610 din venit(ul) cotăritului într-acest an, 1773 mai 1 şi pîn(ă) la an
1774 mai 1, fiind vîndut lui Pascal ispravnicului
lei bani
230 Borşa, ţin(u)t(ul) Iaş(i), ot Ian(e) Nicoletu bez
moara i adet(ul) cas(e)lor
200 Dumeştii, ţin(u)t(ul) Vasluiului, ot Anastasă
Bamaz basa
20 Hălcen(ii), ţin(u)t(ul) Hîrlăului, başa Coste
Papafil

F, 22 v.

300 Blăgeştii, ţin(u)t(ul) Bacăului, ot Ion văt(af?)


370 Hărlău i Cotnariul ot pah(arnicul) Nicolai
Aslan
300 - Şărăuţii \
150 - Hreaţca ţ i n ( u ) t ( u l ) Cernăuţului ot Apostoli
150 - Crăinicen(ii), Avrămen(ii) i Sîrbii, ţin(u)t(ul)
Dorohoiului, ot jit(nicerul) Manolache
20 - Şăptlicenii, ţin(u)t(ul) Sorocii, ot Ursache vornic
45 - Chetrosul ot tam, prin mîna lui Mihalache slug(er),
însă:
lei bani
14 - di pe 56 cas(e) adet(ul), cîte 10
par(ale)
20 - di pe 8 stoguri fin, cîte 10 par(ale),
bez
finul de Paşti ce l-au făcut şi au plătit
11 - di pe nişte hanos ce s-au vîndut de
dijmă, iar dijma griului i a mălaiului
iaste să să vîndă de acum şi să să
arate la sama anului viitoriu
100 - Bălţile ot tam, la başa Sandul Panaite
9 - Balotina, ţin(u)t(ul) Iaşi, dijma di pi

78
nişte fîn ot Ioniţ(ă) sîn lan(e), fiind
dată asupra lui
moşie de la Orhei, 1000 stînjini la
tîrgoveţ(i)
moşie de la Tîrgul Frumos ot Lupul
văt(af?)

crîşma cu o dughean(ă) de lîngă


zidiul măn(ă)stirii pe şas(ă) buţ(i) cu
vin ot Gheorghi ban, cît(e) zăci lei de
bute, chirie pivniţii şi scuteala
cam(ă)nii, bez vinul măn(ă)stirii ce
s-au vîndut tot într-această pivniţă pe
an(ul) 1773
chirie crîşmii de la Cocoran ce-i în
Tîrgul de Sus pe acest an 1773
ap(rilie) ot Ursul jid(ov), dîndu-i-să
pe doi an(i), cît(e) 40 lei pe an şi să o
tocmească pe unde va fi stricată bez 3
lun(i) ce au şăzut pustie
chirie pitării din colţul zidului
măn(ă)stirii pe acest an, 1773 ap(rilie)
23 şi pîn(ă) la let 1774 ap(rilie) 23, ot
Cuciue pitar, iar pe fev(ruarie) şi
mart(ie) şi pîn(ă) la 23 ap(rilie),
murind pitariul păn(ă) s-au pus alt(ul)
nimică nu s-au luat
chirie pitării ot făina într-acest an,
1773 iun(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1774
iun(ie) 1, vîndut(ă) fiind lui Iani
pit(ar)
pe o dughean(ă) ot tam într-acest an,
1773 iun(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1774
iun(ie) 1, de la Safta armaneă
chirie di pe o dugheană ot
dum(nealui) vist(iernicul), ce-i în
Tîrgu de Sus pe acest an, 1773 mai 1
şi pîn(ă) la let 1774 mai 1, vîndută
Leii jid(ovcă)
chirie di pe o dughean(ă) ot tam ot
Vasil(e) blăn(ar) pe acest an, 1773
mai 1 şi păn(ă) la let 1774 mai 1, ot
Haina jid(ovcă)
chirie di pe o dughean(ă) ot Botoşan(i)
pe acest an, 1773 iun(ie) 1 şi pînă la let
1774 iun(ie), ot Petre bărbier

79
6 ' - bezmănul pe un loc de dughean(ă) ot
* Tîrgul Făinii pe acest an, 1773 iun(ie)
1 şi pînă la an 1774 iun(ie), 1 Marco
jid(ov)
9 - bezmănul pe trei dughen(i) de la poarta
măn(ă)stirii pe acest an, 1773 ap(rilie)
23 şi pîn(ă) la an(ul) 1774 ap(rilie) 23,
ot Gheorghii ban
i. bezmănul locului dughen(i)lor lui
Ian(e) căp(i)t(an) să să apuce pe
fimeea lui să de samă de bezmăn de la
let 1769 pînă la let 1774
i moşie Cîrhana ot Grecen(i) să de bani
ce s-a faci pe trii an(i), let 1771 i let
1772 i let 1773 pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1, dum(nealui) păh(arnicul)
Ros(e)t
i moşiia Dopcenii ot Lăpuşna tij asupra
dum(isale) păh(arnicului) să de bani tot
pe aceşti trei an(i) pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1
i moşie de la Orhei pe an(ul) 1772 să
de sam(ă) Ciorbă ruptaş iar pe an(ul)
acest(a) 1773, fiind vîndută, iast(e)
arătată mai sus
i moşiia Bănila i Răstoacile ot
Cernăuţ(i) pe acest an 1773 poprit
venit(ul) ei de Cocoran

F. 24 r.

350 - din venit(ul) postajălor ot jid(ovi),


într-acest an 1773 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, fiind
vîndut şăt(rarului) Ştefan Feştilă
532 12 di pe carăle cu lipţcănii, cît(e) 15 lei de cas(ă)
pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
an(ul) 1774 ghen(arie) 1, însă
lei bani cară
30 - 2 Toader Petrov
90 - 6 Panaite Concet
22 12 1 pol Sandulache Anastas(e)
45 — 3 başa Coste Papafil prin mîna
Tomiţii
75 - 5 Dimitri Ciornei post(ă)var
90 - 6 Toma Sandulache
60 - 4 Ian(e) Criti
22 60 1 pol Panaite

80
52 60 3 pol [car(ă)] Nicolachi Avram
4 5 - 3 başa Foti
718 87 din venit(ul) cîntariului pe acest an, 1773 ghen(arie) 1
şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, însă
lei bani
585 87 din cantar(ul) Iaş(ilor) ot Ian(e)
mumgiu, fiind în credinţă pe acest an
1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1
60 - din cîntariul Rom(a)nului, fiind în
credinţă la Pascali grec pe acest an,
1773 ghen(arie) 1 şi pînă la let 1774
ghen(arie) 1

F. 24 v.

23 - din cantariul Sucevii pe acest an,


1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1, fiind în credinţă la
Costandin grec
50 din cantariul Sorocăi i Mov(i)lău pe
acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă)
la let 1774 ghen(arie) 1, vîndut fiind
căp(i)t(a)nului Nicolai Sîrghii
127 80 din venitul cerii, cît(e) un pol bani de oc(a) pe acest an,
1773 ghen(arie) 1 şi pînă la let 1774 ghen(arie) 1, ce
s-au luat prin mîna Tomiţii vameş, însă
lei bani oc(ă) ceară
19 5 1660 Rigas
7 20 600 Panait(e)
6 90 540 Pantazi
6 116 550 Toader Petrov
34 27 2738 Dumitru Pavli
22 60 1800 Năstas(ă) Vin(i)ţiian
4 20 335 Dima Stamati
26 102 2146 Chiriiac Anastas(ă)
48 di pe 16 ved(re) mieri, adică şas(ă)sprezăci, ce s-au vîndut lui
Anastas(ă) bacalbaş(ă), cîte 3 lei vad(ra), pi acest an 1773 di pe
27 pfice(li), ce s-au bătut, bez 78 stup(i) ce au rămas de sărnînţă
F. 25 r.
1035 - di pe vinul ce s-au vîndut într-acest an 1773, însă
lei
915 pe 610 ved(ri), cît(e) 1 pol lei
120 pe 120 ved(ri) vin de loc cît(e) un leu, bez
165 ved(ri) ce s-au băut la măn(ă)stire i bez
50 ved(ri) un poloboc cu vin ce l-au spart
moscali şi l-au băut

81
49 ved(ri) ce s-au socotit hac(ul)|
crîşmariuiui i mîncare lor şi scădere
. vin(u)lui
42 * s-au luat di pe făclierie ot Botoşani de la Ioniţ(a)
făclieriul pe acest an, 1773 mai 1 şi pîn(ă) la anul 1774
mai 1
75 s-au luat bezmănul di pe locul dughenilor căp(i)tan(u)lui
Ian(e) pe cinci an(i), din let 1769 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) 15 lei pe an
4601 57 - care bani au prisosit din venit(ul) anului 1772 şi
s-au făcut venit la anul acest(a) 1773
16.141 116 adică şasăsprezăci mii o sută patruzăci şi unu lei 116
bani fac

t ... 1 cocpp <m.p.>; Iordache Balş vist(iernic) <m.p.>.


bez venitul casălor de doi an(i), let [bez] 1772 şi let 1773, ot moşiia Borşa şi
scuteala pe o cîrşmă a măn(ă)stirii ce au fost vin şi s-au scutit şi venit(ul)
rachiului ot Ocnă.

Arh. St. Iaşi. Ms. nr. 2665, f. 22r. - 25v. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.
1
Neclar.

95 1774 ianuarie 1
Cheltuielile făcute într-un an de epitropii mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.
Cheltuiala măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon ce s-au făcut de rînduilii epitropi
într-acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pînă la anul 1774 ghen(arie) 1, precum să arată
Lei ban(i)
Hacul şi cheltuiala oamenilor
120 preotului State, pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1774 ghen(arie) 1, cît(e) 10 lei pe lun(ă)
96 preotului Vasilie, pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1774 ghen(arie) 1, cîte 8 lei pe lun(ă)
180 ieromonahului Leonti, pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă)
la let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) 15 lei
81 diiaconului Lupul pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi păn(ă) la
let 1774 ghen(arie) 1 pe 5 luni, cîte 5 Iei i pe 7 lun(i) cît(e) 8 lei
180 lui Mariş psalt, pe acest an, .1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1774 ghei^^lL.âtfe)„I5Jei.
60 lui Toader eclisiiarh, pe acest an 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
an(ul) 1774 ghen(arie) 1, cîte 5 lei
68 lui Scarlat, pe acest an 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei pe lun(ă) cu 6 lei un antereu i 2 lei
50
ap(rilie), maţi, iun(ie), i(u)l(ie), av(gu)st, săpt(emvrie), oc(tomvrie).
noiem(vrie) şi dec(emvrie) pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1

82
600 sam(e)şulur măn(ă)st(i)rii, pe acest an 1773 ghen(aric) 1 şi
pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, cîte 50 lei pe lun(ă).
80 90 îmbrăcămintea) lui Neculai băietu într-acest an 1773
ghen(arie) 1 şi. pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) I: bîrfi, cămeş(i),
papuci, ciubote i bani de ras
68 72 pîini ce s-au luat pentru oam(e)nii măn(ă)st(i)rii într-acest an,
1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, fiind mare
sc(u)mpete
69 39 mîncarea oamenilor măn(ă)stirii în şapt(e) lun(i) dintr-acest
an, 1773: iun(ie), iul(ie), av(gu)st, săpt(emvrie), oc(tomvrie),
noiem(vrie) şi dec(emvrie) pîn(ă) Ia let 1774 ghen(arie) 1 tij.
19 90 lemni ce s-au c(u)mpărat la măn(ă)stire într-acest an 1773
ghen(arie) 1 şi pîn(ă),la let 1774 ghen(arie) 1, tij.
20 60 Marii, fămei din cas(ă), ce au făcut bucat(e) oam(e)nilor pe
acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, tij
60 lui Calistru preot ot schi(tul) din Codrul Ieşi pe acest an, 1773
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei, dup(ă)
tocmal(ă).
35 lui Ghenadii preot ot schit(ul) Stavnic pe acest an, 1773 iun(ie)
1 şi pîn(ă) la let 1774 iun(ie) 1, dup(ă) tocmală
3 s-au dat pentru acoperit(ul) predvorul(u)i acestui schit
52 patru benişlicuri: 1 sâm(e)ş(ului), 1 lui psalt, 1 diiacon(ului), 1
eclisiarh(ului) pe acest an, 1773
113 114 doao poali ce; s-au făcut: 1 la proschintar, 1 la analoghiu i
chelt(uiala) la un t'elon i 5 petrahil(e), însă:
lei bani
42 2 coţ(i) 5 rup(i) stof(ă), cît(e) 16 lei cot(ul)
42 5 coţi 2 rupi stof(ă), cît(e) 8 Iei cot(ul)
F.27r.
il 96 2 coţ(i) 5 rup(i) can(o)veţi, cît(e) 4 pol lei
cot(ul)
6 90 3 bogasie : 2 Ia poali i 1 la petrahil
3 54 ibrişin aţ(ă) găitan(?) i cănaf(i) la petrahil
5 60 lucrul meşterului pe acesta
1957 105 fac-
Chel(tuiala) besericii şi a doao schit(u)ri pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1774 ghen(arie) 1
56 90 pe 21 pol oc(ă) ceară ce s-au cumpărat la Paşti, cît(e) doi pol
lei oca, i cu trei lei de fac(u)t liimin(i)le din ceara măn(ă)st(i)rii
56 pe 35 oc(ă) Un<t> de lemn la măn(ă)st(i)re ce au ars
într-acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1,
cît(e) 65 par(ale) oca.
12 pe 4 oc(ă) tămîie tij pe acest an, cît(e) 3 lei oca.
23 60 lumin(i) de ceară, tămîie, un<t> de lemn pist(e) an şi la
praznic(ul) schit(u)lui din Codrul Ieş(i) pe acest an, 1773
ghen(arie) 1 i pîn(ă) la let 1774

83
20 90 lumin(i) de ceară, tămîie, un<t> de lemn şi chelt(uiala) la
praznic(ul) schit(u)iui Cocoran(u)lui pe acest an, 1773
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 gheh(arie) 1
2 60 * doao sfeşnice de alam(ă) păntru prestol la măn(ă)st(i)re
171 60
F. 27 V.

Cheltuielile) praznicului Sfînt(u)lui Spiridon pe acest an


1773 dec(emvrie) 12
6 60 3 oc(ă) vutcă
3 72 6 oc(ă) horilcă
4 30 2 oc(ă) confetur(i)
7 2 oc(ă) cahfe pentru măn(ă)st(i)re
2 - 1 oc(ă) cahfe j la mitropolit
4 115 2 oc(ă) 3 lit(re) zahăr J
13 60 : 540 pîini la săraci
25 10 oc(ă) lumin(i) ceară la pom(e)nirc ctitorilor
12 60 de lucrul lumin(i)lor bisăricii
4 30 de au spălat argint(ă)ri(i)le'
73 64 cheltuiala milii ce s-au făcut la praznic şi
părint(e)lui Irinopoleos cît au şăzut aice dup(ă) izvod iscălit de
părint(e)le
468 s-au dat milostenie la săraci i la cas(e) scăpătat(e) după izvod
acum iscălit de părint(e)le
25 s-au făcut cheltuială cu pom(e)nirea Păşcanului după obicei
la zioa Sfinţilor Apostoli.
650 11 fac.
F. 28 r.

lei bani Lefile ce s-au dat pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1774
840 dum(nealui) doftorului Dracache pe acest an, 1773 ghen(arie)
1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, cîte 70 lei pe lun(ă)
400 şăt(rarul) Geoan(ă) pe zăci lun(i) let 1773 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la noiem(vrie) 1 tot acest vălet, cît(e) 40 lei pe lun(ă)
120 gerah(ul) ot Ocnă pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) zăci Iei pe Iun(ă)
60 lui Neculai sluger ce au păzit spiţărie pe zăci luni, din let
1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) zi întîi a lunii lui noiem(vrie), tot
acest vălet, cît(e) 6 lei
15 80 pe zăci cară lemni i 4 oc(ă) lumin(i) său tij la spiţării de s-au
făcut foc să nu s(e) strice doftoriile.
1435 80 fac

Miliie ce s-au dat pe acest âri 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la


let 1774 ghen(arie) 1

84
med(elnicerului) Ion Botez
răposat(u)lui ban Negel pe 4 lun(i): ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie) şi ap(rilie) 1773, cît(e) 60 lei pe lun(ă)
pit(ăresii) Marii Cocorăniţii pe acest an 1773 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la 1774 ghen(arie) 1, cît(e) zăci lei

şăt(rarului) Cocii pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la


let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) 10 lei pe lun(ă)
căp(i)t(anu)l(ui) Vasil(e) Raţ pe acest an 1773 ghe(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) 10 lei
gramaticiţii pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1774 ghen(arie), cîte 15 lei
lui Hrisin pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1, cîti 15
Marii Bot(e)zat pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1774 ghen(arie) 1, cîte zăci lei
Ilincăi roabă pe acest an, 1773 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1774 cît(e) 10 lei
Mumii, fata poroşnicul(u)i[i] Neculii pe acest an, 1773
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) doi lei.
mumii lui Neculai băiet, cît(e) trei lei pe acest an, 1773
ghe(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1
Tofănesii, sora Pafului arhiereu, pe acest an, 1773 ghen(arie)
1 şi pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, cîte 6 lei
Roxandii sărac(ă) cu cinci copii, cît(e) doi lei pe acest an
pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1
Zoiţii Izbăşoai, cît(e) zăci lei pe 5 lun(i) pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1
mumii Nicolii ot spijărie, cît(e) 3 lei pe acest an, 1773
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la Jet 1774 ghen(arie)

proig(u)m(enului) Melet(ie) pe şas(e) lun(i) let 1773 iul(ie),


av(gu)st, săpt(cmvric), oc(tomvric), noiem(vrie) şi dec(hemvrie)
pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, pe 2 lun(i), cît(e) 15 lei i pe 4
lun(i) cît(e) 20 lei
milă la un arhimandrit cu pecet(luit)
la o jid(ovcă) botezat(ă) ot başa Cost(c)
popii l(u)i Dum(i)tru ot Suceavă, milă
la doi săraci cu răv(aş) başa Cost(e)
îmbrăcăminte lui Gioan(ă) sărac, tij ot başa Cost(e)
la doao sărace bote(zate) tij
la un neguţitoriu ce-i sînt copii robi tij
popii lui Neculai pt Bptoşan(i), milă
la o fată săracă prin mîna lui başa Săndulache
mumii proig(u)m(enului) Iosaf

85
20 la doi sărăci cu pecet(luituri)
200 milă vornicUlui Ibvan ca să mărit(e) o fată
100 milă lui Mariş cînd s-au însurat
100 * milă clisiarh(ului) măn(ă)st(i)rii cînd s-au însurat
10 la doi săraci ot Bărboi prin mîna l(u)i Parthenie eg(u)m(en)
12 Ilincăi sărace ce i s-au înbrăcat copii fiind goli, cu Gheorghii
ban
5 60 îmbrăcăminte la un călugăr ot schit(ul) măn(ă)st(i)rii, Lieştii,
viind de la ţară l-au dezbrăcat cazacii
3 la îngropare lui Vasil(e) armaş
60 stol(nicului) Cog(ă)lnicean(u)lui pe 4 luni: săpt(emvrie),
oc(tomvrie), noiem(vrie) şi dec(emvrie), pîn(ă) la leat 1774
ghen(arie) 1, cît(e) 15 lei

F, 29 v.
75 s-au iertat fămei căp(i)t(anului) En(i) pentru bezmăn(ul)
locului dughen(i)lor ce ave să de de 5 an(i) pîn(ă) la let 1774
ghen(arie) 1, fiind fămei sarac(ă) şi bolnavă de doi an(i).
3380 9 fac.

Cheltuiala viilor lucrul(ui) pist(e) an i culesul let 1773 şi


pîn(ă) la let 1774
203 60 pe 7 pogoan(e) ot Odobieşti de tot lucrul într-un an, bez 1
pogon ce să lucrează de un scutelnic după cum arată izvodul
iscălit de Dumitraş, care bani s-au dat prin mîna l(u)i Calotă
căp(i)t(an)
45 60 pe un pogon ot Gîrli pist(e) tăt an(ul) de lucru cu 10 lei de
pus Viţ(ă) 2 pol pogoan(e) i cu 9 lei ce s-au făcut o bucat(ă) de
gard, bez 3 pog(oane) ce le lucrează doi vieri, tij prin mîna lui
Calotă căp(i)t(ăn) după izvodu iscălit de ... 1
65 pe doao pogoan(e) ot Crucea lucrul pist(e) an, bez 2
pogoan(e) ce să lucrează de doi vier(i), după cum arată izvodul
iscălit de Calotă
88 60 pe 4 pog(oane) ot Bucium lucrul pist(e) an, în care ban(i) să
cupri(n)de şi cheltuiala culesul(u)i, tij după izvod iscălit
F. 30 r.
45 pe 4 pog(oane) ot Miroslava ce s-au tăiet din pămînt i
l(u)crul pist(e) an după cum arătă izvodu iscălit
94 pe 5 pog(oane) ot Copou lucrai pist(e) tot an(u)l, care vii era
de ari, tăiet(ă) din pămînt şi puţină roadă ce făcus(e), dînd
peatra, nimica n-au rămas după cum arată izvodu(l) iscălit
67 60 pe 1000 ved(re) de-cules i de călcat la 8 pog(ane) ot
Odobcşti. cîte 6 lei 90 bani suta
16 60 pe 316 ved(re) ot Gîrli din 4 pog(oane) de cules cîte 5 pol lei
1
sută
35 pe 520 ved(re) ot Cruce(â) din 4 pog(oane) cît(e) 3 lei suta

86
de cules, bez 20 ved(re) ce s-au dat milă la părintele Sila
15 pe 60 saci de vie, cît(e) doi pol lei sacu
22 108 mîncare culeg(ă)torilor la toate viile acest(e) după cum
arat(ă) izvodu
6 45 celor ce au făcut de mîncare Ia lucrători
77 pe 12 vas(e) de cercuit, cît(e) 6 lei 45 bani i cu spălat cu tot
28 s-au cumpărat'4 buţ(i) de doagi, într-acest(e) 12 buţi
4 mîncare vinarilor
20 s-au dat chirie de la Ieş(i) pîn(ă) la Odobeşti pe 8 buţ(i) cît(e)
doi pol lei de bute
15 s-au cumpărat doao căz(i) noao la Odobeşti
4 s-au acoperit şopronul la viile cele din deal, de la Odobeşti

F. 30 v.
318 108 s-au dat chirie pe 11 vas(e) cu vin de la Odobeşti pîn(ă) la
Ieş(i), însă:
lei bani
216 8 vas(e) cît(e) 27 lei
25 1 vas
23 1 vas
11 48 1 but(e) largă de 70 vedr(e)
43 60 pe 10 vas(e) de pus în pivniţ(ă), cît(e) 4 lei
30 bani i un leu pentru o bute ce s-au deşărtat
de afar(ă)
3 3 ort(ul) stârostesc
1 60 2 putin(i) pentru poam(e)
12 90 1 pol chilă orz la cai
14 fîn tij la cai
28 mîncare căm(ă)raş(u)l(ui) i a oamenilor lui în 5 săptămîn(i)
6 la un ficior ce au mers cu cărţi în gios
36 s-au dat lui Calotă căp(i)t(an) ostineala l(u)i într-un an de zile
ce au fost zapcii la lucrul viilor ot Odobeşti
178 103 s-au făcut cheltuiala la cules(ul) viilor ot Priponeşti prin mîna
lui Toader clisiarh(ul) cu c(u)mpărat(ul) a şapt(e) poloboace i
chirie i cules după cum arată izvodu iscălit, iar lucrul viilor a
zăci pogoan(e) să lucrează pist(e) tot an(ul) cu scutelnicii
măn(ă)stirii
1458 97 fac

/•". 31 r.

Cheltuiala măruntă ce s-au făcut la mănăstire, an(ul) 1773


ghen(arie) 1 pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1
16 45 celor ce au strîns venit(ul) cerii, prin mîna vam(e)şul(u)i Tomiţii
3 90 500 cărămiz(i) pentru o sobă în cas(ă) la oam(e)nii măn(ă)st(i)rii
30 chirie de adus cărămidi
1 60 var la sobă

87
6 lucrul chetrariul(u)i
5 60 pentru o sobă ce s-au făcut la odaia dascalul(u)i
9 45 12 coţ(i) mac'aţi în odaia părint(c)l(u)i
4 60 -30 coţ(i) pînză pentru mindirur(i)
3 60 lucrul mindirurilor
3 90 de au strîns lemnul casălor la un loc care au căzut de furtun(ă)
2 30 de au scos zăci oc(ă) cuie de draniţă şi s-au dat la făcut crîşm(ă)
12 60 papucii la Paşti popii l(u)i Leon, clisiarh(u)l(u)i Costand(in)
das(căl) i babii din cas(ă), poroncă vlăd(icăi)
1 30 cerneală i ceară tare
5 60 o bucată de hîrtie
2 75 trei lăcăţi
4 60 lemnul clopotniţii
1 60 la oam(e)nii ce au tocmit la clopotniţă
2 gerah(u)l(u)i ce au slobozit sînge clisiarhul(u)i fiind pre bolnav
2 60 cibot(e) pris(ă)car(u)l(u)i ot Dumeşti

F. 31 v.

2 60 de au legat un minei măn(ă)st(i)resc


1 60 sopon i criţ la moară
60 humă i plata de muruit la cas(ă)
4 90 la un butnar pist(e) an de au cercuit poloboacele cu vin în
măn(ă)st(i)re cu cercurile l(u)i
1 lui Ştefan bucăţar(ul) măn(ă)st(i)rii
8 60 s-au cumpărat ştiubei la stupii ot Dumeşti
18 s-au cumpărat un cîntar la Soroca şi cu alt(e) cantar(e) ce să
arată la sama an(u)l(u)i trecut să fac doao cîntare, care
amîndoao sînt date Ia mîna lui Neculai Sîrghii căp(i)t(an)
7 60 pe trii părec(hi) cibote la doi ţig(ani) ot Borşa i la Gheorghii
Chiorul din măn(ă)stire, cît(e) doi pol lei păreche(a)
2 30 de cercuit o cadă i s-au făcut un ciubăr de scos ap(a)
12 celor ce au curăţit puţul din man(ă)stire
2 60 de au curăţit pivniţa
14 60 lui Cost(e) tălmăci peritru scris(ul) cărţilor măn(ă)st(i)rii la
vrem(ea) ghen(e)rariului) Stofil prin mîna lui başa Cost(e) şi la
sămi n-au întrat
164 75 fac
F. 32 r.
50 S-au dat lui Gheorghii ban dobînda a 500 lei ce au dat
măn(ă)st(i)rii după simfonie ce are cu măn(ă)st(i)re pe acest an
1773 ghen(arie) 1 pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1
276 105 s-au cheltuit cu Caisa crîşmii măn(ă)st(i)rii din Surlărie cu toată
gătire ei din şi Cu curăţit(ul) pivriiţii, fiind astupată, şi cu ogradă
ce i s-au făcut, după cum arată izvodu iscălit de căm(ă)raş
326 105 fac, iar piste tot fac:
9545 lei 62 bani, adecă noao mii cinci sute patruzăci şi
cinci lei, 62 bani

88
1957 105 hacul i chelt(uiala) oam(e)nilor măn(ă)stirii
171 60 măn(ă)stirii i a doao schit(u)r(i)
650 11 chelt(uiala) praznicului
1435 80 lefile
3380 9 milile
145& 97 cheltuiala viilor
164 75 chel(tuiala) măruntă
276 105 o cas(ă) ce s-au făcut la o crîşmă
50 - dobîndă pe 500 lei şi rămîn
6596 lei 54 bani, care să să încarce la anul
viitoriu.

t ...2 oxpp <m.p.>; Balş vist(iernic) <m.p.>.


Arh. St. laşi, Ms. nr. 2665, f. 26 r. - 32r. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.

1
Loc liber.
2
Neclar.

96 1774 ianuarie 20
Divanul Moldovei confirmă lui Lupul Balş fost mare logofăt stăpînirea asupra locului ce îl
are cu zapis de la Necola comis.

1774 ghen(a)r(ie) 20.


O carte a Divanului din cea dintîi trecută bătălii prin care să dă stăpînire asupra
unui loc ce au avut dum(nea)l(ui) Lupul Balş biv vel logo(fă)t cu zapis di la un Necoala
com(i)s.
Arh. St. laşi, Documente, XXVI/6, f. Ir. Re/. într-o listă de doc. ale lui Iordache Balş căminar, din
1779 februarie 4.

97 . 1774 ianuarie 29
Maria şi copiii săi, Uinca şi Anastasie, vînd egumenului mănăstirii Frumoasa o casă cu
cinci firte de vie cu livadă pe locul mănăstirii Cetăţuia, drept 90 de lei, bani de argint.

t Adică eu, Mărie, şi cu fiica mea, Ilinca, şi cu fiiul mieu, Anastasie, dat-am
adivăratu şi încredinţat zapis(ul) nostru la mîna sfinţii sale părintelui egumenului a
mănăstirii Frumoasei, precum să (se) ştie că, di nirne siliţi, nici asupriţ(i), şi de ă noastră
bunăvoie, am vîndut sfinţii sale a noastră o casă şi cu cinci fîrte de vie şi eu livadă, care
dreaptă vie şi livadă este pe locul mănăstirii Cetăţui, cari loc să cheamă în Poiană. Şi
această vie să hotărăşti de o parte cu vie mănăstirii Frumoasii, ce este cumpărătură de la
socrul mieu, iară dispre pădure să hotărăşti cu a Lupului croitoriului, şi mergi pîn(ă) în
zare dealului pe drumul ce merge pe muche, însă 2 hirti sîntu lucraţi şi 3 hirte sint
părăginite şi dizgrădite. Şi tocmala ne este 90 lei, adică noîzăci, bani de argint; însă
şas(ă)zăci de lei am luat în mînulc noastre, iar triizăci de lei i-am lăsatu la mănăstire,
întru pomenirea sufletilor socrului mieu şi soţului mieu şi pe mine. Şi de acum înainte să
fii dreaptă moşiie a mănăstirii, să stăpînească cu pace. Şi nime din rudile meii ori dintr-a
bărbatului mieu, ori altciniva streini să nu s(e) amestici la această vînzare a noastră. Şi
pentru bună credinţă am dat acest zapis la mîna părintelui.

89
Şi ia această vînzare ne-am întîmplat şi noi faţă, care mai gios am pus şi degitile.
Şi eu, fiindcă n-am ştiut carte, să mă .iscălescu; am rugat pe Iogofăt(ul) ce-au scris
zapis(ul),. şi au scrisu numele şi eu am pus degitul.
Eu, Mărie, şi cu fii miei, Anăstas(ie) şi Ilinca, am vîndut
1774 ghen(a)r(ie) 29.
Eu, Ioniţi cărămidar, m-am întîmplat.
Eu, Panait Lazul, m-am întîmplat!
Eu, Voicul Munteanul, m-am întîmplat.
Eu, Bucur Munteariu, m-am întîmplat.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCV/58. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.

1
Amprentă digitală.

98 1774 februarie 5
Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc <al Iui Lupul Balş fost mare
logofăt».
1774 fev(ruarie) 5.
O mărturie hotarnică a acestui locu de sus arătat', iscălită de Angheluţi Agăric
vor(nic) de poartă i Ion Gordul vor(ni)c de poartă, cu peceti Porţii, cum au cercetat din
mahalagii şi au hotărît locu acesta.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6, f. Ir. Rez. într-o listă de doc. ale lui lordache Balş căminar, din
1799 februarie 4.

1
Vezi doc, din 1774 ianuarie 20.

99 1774 februarie 18
Angheluţă Tăbîrţă vornic <de poartă> dă lui Vasile Razul hatman o jumătate de pivniţă cu
cîrciumă de pe Uliţa Hagioaiei din Tîrgul de Sus în schimbul a trei pogoane de vie la Spărieţi şi a
1100 lei.

Adiverez cu această scrisoare a me la cinst(itită) mîna dumisale Vasîli Razul


hatman precum să să ştii că avînd eu o giumătat(e) de pivniţă cu crîşmă deasupra şi cu
tot locul ei în Tîrgul de Sus în cap(ul) podului, pe Uliţa Hagioai, care această pivniţă au
fost a lui Costandin sîn Lupaşcu, carele au ţînutu pe o soră a me, anume Catrina, şi
murind cumnată-mieu, Costandin, au rămas soru-me cleronoamă pe toate; şi murind şi
soru-me, au rămas nepoţii mii, anume lordache şi Costandin iarăşi cleronomi pe toate;
şi murind şi nepoţii mii amîndoi holtei şi ieşind eu la Divan cu nepoţii cumnatului mieu
cerşind rămăşuţurile nepoţilor şi după hotărîre svintii pravile şi după giudecata
Divanului mi-au dat să fiu eu cleronom la toat(e) rămăşiţurile nepoţilor mii: Şi atşale-am
luat toate Ia stăpînire me. Şi m-au aşăzafu cu nepotu cumnată-mieu: din toate
rămăşiţurile să ieu eu giumăţate şi el giumătate pentru sufletele morţilor cum şi această
giumâtate de pivniţă au rămas draptă a me şi după ctthi arată carte de giudecat(ă) ce am
avutu şi izvod de înpărţală de la boierii Divanului şi dup(ă) svinta pravilă.

90
Deci şi eu, de a me bun(ă) voie, de nime sîlit, nice asupritu, am vîndutu această
giumătate de pivniţă cu casă de crîşmă deasupra şi cu tot locul ei dumisale Vasîl(e)
Razul hat(man) şi dîndu-mt dumnalui trii pogoane de vii la Spărieţi şi bani 1100 lei,
adică o mie o sută lei, trecînd piste mezatul ce s-au strigatu aceste trii pogoan(e) de vii.
Deci văzînd şi eu plata deplin în mînule mele am dat şi eu această giumătate de pivniţ(ă)
cu tot locul ei ca să o stăpînească dumnealui şi giupîneasa dumisale, şi cuconii dumisale,
şi nepoţii şi strănepoţii dumisale ca pe o dreaptă ocină şi moşie, să o stăpînească în veci
neclintită.
Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit dînd şi toate scrisoril(e) cel(e) vechi.
1774 februarie 18.
Angheluţă Tăbîrţă v(ornic) <m.p>.
...'; Moisi Tăbîrţă <m.p.>; Inochentie episcop Huşului <m.p.>; ...' C. Bantaş (?)
ban <m.p.>; Costandin vel spatar <m.p.>; Balş ban mărturi(sesc) <m.p.>; Da...'
pah(arnic) <m.p>; ...' Cant(acuzino) spăt(ar), martur <m.p.>; ...' vornic <m.p>; Leon
(?)..., martor <m.p.>; S a n d u l s t o l n i c <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, A. N„ CCXXX1I/3. Orig., hîrtie difolio (33,6 x 20,9 cm.), filigran, cerneală
neagră.

1
Neclar.

100 1774 februarie 25


Ene Gheorghiu Crechi vinde jupînesei Bălaşa o dugheană pe Podul Vechi, pe locul
mănăstirii Trei Ierarhi.

t A d i c ă eu, E n e Gheorghiu Crechi, făcut-am zapisul m e u la m î n a dumisale


giupînes(ei) Băl aşii precum să s(e) ştii că i-am vîndut o dugheană pe Podul Vechi, carii i
este făcută p e locul mănăstirii Trii Sfetitelor, cari dugheană şi mii î m i este cumpărătură
după zapisul ce arată; deci după tocmală ce-am făcut cu dumniei giupîneasa Bălaşii
mi-au dat plata deplin. Ce dar şi dumneei să aibă a stăpîni dugheana cu paci fără de nici
o pricină despre nimeni; şi tot bezmen(ul) locului ce a fi să de la sfînta mănăstire Trii
Sfetitelui, după c u m au fost şi mai înnainte.
Şi la această tocmală s-au tîmplat şi alţi negustori marturi, cari mai g i o s s-au
iscălit. Şi, pentru adevărată credinţă, m - a m iscălit.
1774 1 feb(ruarie) 25.
Icoavriţ Fecopyui KpeKTjţ Jtefkcovo2 <m.p.>.
|a.apTTipocţ a v o O e v < m . p . > ; n a v a y r i o c m v ; Ttparcepaq (aapxripocq o i otvoGev
< m . p . > ; Aia(a.avtiiq A i i | x a v t ^ a q <m.p.> 4 .

lnst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.

EDIŢII: Florin Marineseu, Protaton, p. 258, nr. 456 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (34,2 x 21,1
cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 226).

1
Cu cifre arabe,
2
loanis Gheorghii Krekis adevei'ez.
5
O semnătură grecească neclară.
4
Panaiotis Tiraperas, martor <m.p>; Diamantis Dimantzas <m.p.>...

91
101 1774 martie 1
Athanasios, egumenul mănăstirii Sfîntul Sava, cumpără patru dugheni pe Podul Vechi, pe
care le Vîndusc fostul egumen al aceleiaşi mănăstiri, Agapie.

t Aia xcu Tcapovxcx; yivexai 8fjta>v n(bq xa xeoapa epyaaxripia 6myG


>
rfyopoa <3tn6 xo"6 îipwrjv -rţyo'un.Evov toi) ayl<ot» Eafipa nană io6p Ayarnov,
xpia xfjq T^anpayaplx^aţ ical eva xot> OiXi7C7to'o ZeriSaicapr), eiq to MTtoSoBfeia,
TOC Eno'OXriaa llaXiv tou vov fiyo'uji.evot) xo\> A y i c o t » Xdppoc nană rup
A9avaleu, 8ia ypoa<ia> 150 Kai Ttpoq evei^iv EypacpOri xo Jtapov ev firivei icai
ev xp6via (bţ keit qaj/i;5 |xapTi<oi» ot1.
... \iajpxr% <m.p.>.
t Prin prezenta se face cunoscut precum că cele patru prăvălii pe care le-am
cumpărat de la fostul egumen al Sfîntului Sava, papachir Agapie, trei ale ceapragăriţei şi
una a lui Filippos Seidacaris, de la Podul Vechi, le-am vîndut iarăşi actualului egumen al
Sfîntului Sava, papachir Athanasios, pentru 150 groşi.
Şi pentru dovedire, s-a scris prezenta în luna şi în anul 1774 martie 1
. . } mărturisesc cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava, CI V/l 3. Orig. hîrtie difolio (22,2 x 17,2 cm.), cerneală neagră.

1
Semnătură indescifrabilă.
'Nume neclar,

102 1774 martie 6


Mărturie hotarnică privitoare la un loc <al lui Lupul Balş fost mare logofăt>.
1774 mart(ie) 6.
Altă asămine hotarnică iscălită iarăşi de Angheluţi Agărie şi de Andrei Docipală
diiac de divan, tot pe locu acesta1.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6, f. Ir. Rez. într-t) listă de doc. ale lui lordachc Balş căminar, din
1779 februarie 4.

' Vezi doc. din 1774 ianuarie 20.

103 1774 martie 6

Preotul Neculai de la biserica Vulpe, fiul preotului răposat Ion, vinde lui Toma ciubotar un
loc de casă în Mahalaua Sîrbească.

Adică eu, preotul Necolaiu ot Vulpi sîn răposatului preotului Ion, înpreună cu
soţul meu Mariia, făcut-am adivărat zapisul nostru la mîna dum(nealui) Tomii ciobotar
şi soţului dum(nealui) Catrinii precum să să ştii că, de nimine şîliţi ni<ci>' asupriţi, ci di
a noastră bunăvoie, le-am vîndut un loc di casă în Măhălao Sîrbaşeă2, carile loc şi
tatăl(ui) meu îi iaste din cumpărătură de la Catrina Buchinoia; şi văzînd plata deplin în
mînuli noastre l-am vîndut dumilorsale drept o sută de lei, bani di argint.

92
însă2 locu să hotărăşte cu locu Catrinii Ghermăneşii2 dinspre răsărit şi din faţă să
hotărăşti cu Uliţa Sîrbască, iar dinapoi iasti hotaru pîrîu şi ruptura Rîpii cei Mari.
Şi după dresuri şi scrisori hotarnice să aibă dumnealor a stăpîni cu pace în veci
nestrămutat.
La care tocmală şi vînzare s-au întîmplat şi alţi răzăşi şi obraze de cinste. Şi,
pentru credinţa, ne-am iscălit2 ca să să creadă.
1774 marţii 6.
Eu, preotu Necolaiu, am vîndut cu voia me; eu prioteasa Mariia, soţ preotului
Necolaiu, am vîndut şi am pus 2 degitul.
Eu, Petcu odobaşi, martur; eu, Neculai martur; eu, Hariton...3, martur; eu,
Ursu croitor, mahalagiu, martur.
Eu, Iani, am scris2 zapisul cu zisa preotului Necolaiu <ot>' Vulpi.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXV/83. Orig., hîrtie difolio (24
x 17 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1911, aprilie - septembrie, p. 141, col. II (rez.).

'Omis.
2
Aşa în orig.
3
Un cuvînt neclar.

104 1774 martie 8


Mărturie hotarnică a lui Anghel vornic de poartă privitoare la un loc de casă din mahalaua
Podului Vechi a Hagioaiei al Tasiei uşeroaie.

Facem ştiri cu această mărturii hotarnică a noastră că fiind noi rînduiţi, pin ţidula
dumilorsale veliţilor boeri ai Divanului Cnejiei Moldovei, ca să mergim la un loc de casă
a Tasăi uşeroae din mahalaua Podului Vechiu a Hagioaei, care acestu loc este pus zălog
de Tasăia uşeroae la Gheorghiţă Chiper drept triisprezăci Iei bani cu zapisul numiţii
Tasăi uşeroae, dîndu-i şi zapisul cel vechiu a locului la mîna lui Gheorghiţă Chiper cînd
s-au dus la Bucureşti, îri Ţara Muntenească.
Şi acuma dînd jalbă dumnialui Iordachi Papa căpitan za dărăbani cum că acel loc
a Tasăi să răzăşeşti de două părţi cu locul casălor dumisale Iordachi Papei, după poroncă
am mărsu la mai sus numitul loc, şi am adus faţă pe mahalagii înpregiuraşi acestui loc
anume pe Vârtan armanul, şi pe Iliana femee săracă a Lucăi armanului, şi pe alţăi care
s-au mai întîmplat; fiind şi Gheorghiţă Chiper de faţă, am întrebat pe Gheorghiţă Chiper:
acestu locu a Tasăi cu ce pricină este la stăpînire lui; el au arătat cum că avînd să meargă
Tasăe uşeroae în Ţara Muntenească, s-au pus acestu loc de casă zălog dreptu triisprăzece
lei, dîndu atît zapisul ii cît şi zapisul casi cu locul ii cel vechi, căci nu că i I-am vîndut de
istov.
Deci noi am făcut stănjenu de opt palme şi întăi am măsurat faţa locului dispre
Podu Vechi şi s-au găsit un stînjăn i pol şi am pus şi douî pietri hotar: una la mijlocul
locului şi alta în capul locului în colţul de la vale dispre soare răsare lîngă gardul lui
Vărtan armanul, care acestu loc să răzăşeşte de Ia vale dispre Podul Vechiu giumătate cu
locul Lucăi armanul şi giumătate cu locul <Iui> Gheorghiţă Chiper. Şi măsurînd şi
fundul locului tot în lungu s-au găsit un stînjin şi una palmă, care loc să răzăşeşte dînd
coate cu locul casălor dum(i)sale Iordachi Papa. Şi am măsurat locul şi în curmeziş şi
s-au găsit opt stînjini, iar capul locului dispre soare apune să răzăşeşte tot cu locul a

93
dum(i)sale Iordachi Papa, iar capul locului dispre soare răsare se răzăşeşte cu Vîrtan
arman. Şi aşa am încheiat tot locul cu hotărîre; şi după cum am găsit cercetînd aciastă
pricină, am dat această mărturie hotar'nică a noastră la mîna dumisale Iordachi Papa
căpitan de dărăbani, întru care mărturie ni-am iscălit şi noi, şi am pus şi pecete Porţii
gospod.
1774 mart 8.
Anghel vornic de poartă.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. 1, fasc. 2 (1922), p. 294 - 295, nr. CXL1V.
Orig.

105 1774 martie 16


Andrei diacon armean şi soţia sa, Dochiţa, vînd grecului Eni două pogoane de vie la
Miroslava, în Valea lui Ştefan Vodă, cu 80 de lei, bani de argint.

t Adică eu, Andrii diiaconul armenescu, dinpreună cu soţul meu, Dochiţa, dat-am
adivărat zapisul meu la mîna dum(nealui) giupînului Eni grecul, precum să s(e) ştii că
i-am vîndut 2 pogoani de vii la Miroslava, unde să cheamă în Vale lui Ştefan Vod(ă). Şi
i-am vîndut acest(e) vii de a noastră bunăvoie, de nimine sîliţi, să-i fii drept ocină şi
moşii dumnilorsale şi copiilor dum(nealui). Şi tocmala me-au fost optudzeci lei, bani
albi, şi i-am luat deplin în mînule noastri toţi banii.
Iar di s-ar scula cineva din neamul nostru ca să le răscumper(e) să nu fii volnicu a
le lua, că aceşti vii le am cumpărător(ă), după cum arată zapisele celi vechi cari i s-au dat
în mînă dum(nealui); care vie esti întru hat cu a dum(nealui), şi între Lupu Păpoşiu. Şi,
pentru credinţa, am pusu dejetul.
Mart(ie) 16, let 1774.
Eu1, Lupul Păpuşiiu răzeş, am pus dejitul.
Eu, Neculai Covrig, m-am întîmplat la aceast(ă) vînzare <ih.p.>.
Eu, . . } tu, m-am tîmplat la această tocmală <m.p>.
Eu, .. . 2 achi a scrisu cu zisa [cu zisa] lui, sînt mart(or) <m.p.>.
Ş-al doil(ea) rînd iar(ă)şi m-am iscălit eu, Sandul Andrunachi, ş(i) m(i)-am pus
degitul1 ca si s(ă) cr<e>az(ă), de bunăvoia me, de nime silit, de nime asuprit, ce din a me
bunăvoia. Şi n<e>-am tîmplat mulţi oamini la ace tocmal(ă), cari mai gios iscăliţ(i),
anume:... 3 ; eu, Toder .., 2 <m.p>; eu, Ioniţă Iuraşcu sin Apostul fuştaş <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMD/12. Orig., hîrtie difolio (31 x 21,6 cm.), filigran, cerneală neagră,
două amprente digitale.

1
Amprentă digitali.
2
Nume neclar,
' Semnătură grecească neclară.

106 1774 mai 5


Divanul Moldovei îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Copou să ia zeciuiala de la cei
care locuiesc pe moşia din jurul mănăstirii.
De la boierii Divanului Cnej(iei) Moldovii
De vr&ne ce sfinţiia sa chir Elisei arhimandritul şi egum(enul) de Trei Sfetitele au
arătat la Divan cum că măn(ă)stirea de la Copou avîndu moşiia sa înpregiur sîntu trăitori

94
34 de oameni înpregiurul măn(ă)stirii Copoului: vieri, grădinari şi alte bresle de la carii
măn(ă)stirea n-are nici un folos, nedîndu la mănăstirea nimică. Şi cerîndu
arhimandrit(ul) dreptate de la Divan şi ca să nu s(e) păgubască măn(ă)stirea de
obicinuitul venit al moşiii, iată printr-această carte a Divanului să dă volnicie
egume(nu)lui carele iaste la măn(ă)stirea Copoul ca să aibă a lua de la toţi acei ce sînt
şăzători şi trăitori pe moşiia Copoului: ori vieri, ori grădinari ori ce breaslă a fi de a zece
din toate dup(ă) obiceiu şi să lucreze cîte 12 zile într-un anu la măn(ă)stire, iar de n-a
avea igum(enul) ca să lucreze zîlile obicinuite cu dînşii să fie volnicu a lua cîte 2 lei de
tot gospodarul, după hotărîrea ponturilor, iar cărei n-ar vrea ca să-ş(i) dea dejma sau să
lucreze sau să dea cîte 2 lei de gospodar,igum(enul) de Copou să vie să dea ştire
Divanului şi Divanul îi va supune la toate şi va înplini.
1774 mai 5. '
L. Balş log(o)f(ă)t <m.p.>; Balş stol(nic) <m.p.>; Iordache Cantacuzi(no) <m.p>.
IIpWHIl(T) B6A AWr(o)4>(e)T.
S-au trecut la condecă.
InsL de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.

Arh. SL Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 154 v., nr. 19 şi Ms. nr. 579, f. 63 v. (copie, cu multe abateri, în
condicile M-rii Trei Ierarhi scrise în prima jumătate a sec. XIX).

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 258, nr. 457 (rez. gr. după orig. rom., difolio (34,2 x 21,2
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 313); D.R.A., II, p. 456, nota 1
(rez).

107 1774 mal 6


Preotul Neculai, fiul preotului Ioan <de la biserica Sfîntul Nieolae de Sus>, vinde lui
Gavril ciubotar un loc de la vale de această biserică.
... Care loc1, la anul 1774 mai 6, un preot Neculai, ficior acelui preot Ioan1, prin
zapisul său 1-ău vîndut lui Gavril ciubotariu şi de la Gavril ciubotariu au rămas cu
ciironbmie la numita nepoată-sa Ruxanda Corboaie....
. . Arh. St. Iaşi, Documente, DVII/26 şi 29. Rez. identic într-o mărturie hotarnică (orig.) din 1807 iunie
25 şi, respectiv într-un doc. (orig.) din 1807 august 8.

EDIŢII; N. A, Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 140, nr. XXIX/7 (rez. din
1807 august 8) şi p. 144, nr. XXX (rez. din 1807 iunie 25).

1
Vezi voi. precedent al acestei serii, nr. 857, p. 752.

108 1774 mai 7


Iacob armean şi fiii .-jăi_yînd_ Bisericii Armeneşti din Iaşi o casă cu dugheană pe locul
acestei biserici, cu 192 de lei.

Adecă eu, Iacop Sănablău aramean, împreună cu ficiorii mei, Grigorii şi Donig,
dat-am adevărat şi încredinţat a nostru zapis bisăricii arameneşti, precum să s(e) ştii că,
de nimine sîliţî, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut o casă cu dugheană
bisăricii arameneşti, a cării casă şi dugheană loc nu esti al meu, ce o ţînem cu băzmăn, ce
esti a bisăricii arameneşti, iar eu şezîndu în ţară streină şi nefiindu-mi trebuincioas(ă) ăm
scos-o la vînzări; şi văzînd că ne dă plată bună bisărica a cării esti locu au vîndut-o
bisăricii, cari casă esti pe Podul Vechiu, între Hriste băcalul şi între dughenile bisăricii

95
arameneşti, ş-am vîndut-o drept 192 lei, adecă o sută noăzăci lei, şi bani i-am luat înainti
deplin din mîna.dum(nealui) giupînului Lucăi arcariul, pitropul bisăricii, şi pe urmă de
ne Vom întoarci din tocmala cari am făcut, tîmplîndu-să pre la vro giudecat(ă), să fim de
mari ruşini şi mari gloabă.
Şi la această tocmală s-au tîmplat şi alţi negustori de cinste moldoven(i), cari mai
gios s-au iscălit; şi, pentru mai bună credinţă, ne-am iscălit şi noi arameneşti ca să s(e)
crează.
Let 1774 mai 7'.
Eu, Mătăi, m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, Enachi sîn Grecul Ştefan, m-am tîmplat <m.p.>.
E u , . . } dascal aramenesc, am scris cu zîsa lui Iacop şi a ficiorilor lui şi-s mart(or).
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10469. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), cerneală
neagră.
1
Urmează cinci lînduri de text în limba armeană şi 12 semnături armeneşti.
2
Semnătură cu slove chirilice indescifrabilă.

109 1774 mai 9


Fiii preotului <Ion> Banu de la Biserica Banu din Iaşi îşi împart moştenirea.

Adecă noi, ficiorii popii Banului, care mai gios ne vom iscăli, făcut-am această
adevărată scrisoare, precum să să ştie că după morte<a> părinţilor noştri, cele ce au
rămas de la părinţi, stătut-am noi, fraţii, şi am căutat toate rămăşuţurile şi, după dreptate,
făcîndu împărţală şi au luat fieştecare partea sa dupe cum arată împarţala ce s-au făcut.
Dar fiind unii din fraţi cu prepus asupra lor, că ar fi luat din averile părinţăşti mai
mult pe ascuns şi făr(ă) de dreptate, acum după moartea părinţilor trecînd 13 ani, iarăşi
de iznoavă am căutat şi am făcut împărţală, adecă 4 000 lei să ia; rămîind noi 4 fraţi, am
luat fieşcare cîte 1 000 lei, însă 1 000 părintele Vasiian, 1 000 lei preotul Grigorie, 1 0 0 0
lei Luca, 1 000 lei Daniel monah, cum şi 3 locuri de casă ce au rămas s-au dat: un loc
despre Costandin ciubotariu - părintelui Vasiian, un loc de casă despre Cărăcaş
med(elnicer) s-au dat părintelui Grigorie, casăle părinteşti s-au dat Lucăi, pentru partea
sa şi pentru banii ce au cheltuit mai mult de au grijit răpăusaţii, iar lui Daniil, pentru
partea caselor ce avea să ia, i s-au dat o moară pe apa Prutului şi altele; cum şi 4
pogoane de vie în dealul Miroslăvii, iarăşi am luat fieştecare frate cîte un pogon de vie.
Pentru o bucăţică de moşie la Proselnici iarăşi cu toţii să o stăpînim. Sţraile cum şi alte
mărunţuşuri şi dobitoacele părinteşti, unele s-au dat pentru sufletul răpăusaţilor, iar cîte
au rămas s-au împărţit pe fraţi după cum ne-am învoit şi ne-am primit cu toţii.
După întîmplare vremilor şi la trebuinţele ce am avut eu, monah Vasîian, locul
mieu de casă şi un pogOn de vie la Miroslava şi parte me de moşie dih Proselnici, ce au
fost aceste parte me de la părinţi, le-am vîndut fratelui meu Lucăi cu bani, dîridu-i şi
scrisorile, şi dumnealui să le stăpînească, iar alţii nimenea din neamul mieu să nu aibă
treabă.
Cum şi eu, monah Daniil, iarăşi parte me, un pogon de vie în dealul Miroslăvii,
iarăşi l-am vîndut fratelui meu Lucăi şi eu să nu mai aibu treabă, dum(nealui) să-1
stăpînească cu pace, cum şi pentru casale părinţeşti eu să nu aibu cuvînt de răspundere,
ci dum(nealui) bade Luca să le stăpînească cu pace.

96
Tîmplîndu-se primejdii fratelui nostru preotul Grigori de au murit de ciumă, la
anii 1770 mai 29, cum şi preutesei sale, iarăşi mai pe urmă curînd i s-au tîmplat moarte
şi rămîindu 4 copii: Zoica, Ion, lordache şi Mihălache, fiind fratele nostru Luca epitrop
pentru creştere copiilor, am luat sama fratelui Lucăi de bani copiilor ce le-au rămas de la
tatăl lor, preotul Grigorie (adecă) 668 let bez uri zapis de 70 lei ce au împrumutat preotu
Grigorie pe cumnatul său Andrii i bez 250 lei ce i s-au ţinut în samă la îihpărţală banii ce
au cheltuit tatăl nostru de I-au căsătorit.
Şi ne-au dat fratele nostru Luca sama, cum el numai aceşti şase sute şasezeci şi opt
lei au întrat în mîna sa, şi dinti-aceştie cheltuind cu grijile preotului Grigoraş şi a
preutesei sale Saftii, cu îngroparea ei, plătind şi datorii după ce au murit fratele Grigorie
care ea îi luase, preuteasa, în datorii pentru hrana lor, măritîndu şi pe nepoata Zoiţa, cum
şi <pc> o slujnică din casă; au rămas bani 400 lei, adecă patru sute lei, şi dintr-aceştia
s-au mai dat J 00 lei Zoiţei zestre şi au rămas trei sute de Iei. Aceşti 300 lei să fie a Iui
Ion şi a lui lordache şi a lui Mihalache, cum şi un pogon de vie şi casa părinţilor lor,
iarăşi după ce s-or ridica copiii, să se împartă cu dreptate şi banii aceştia să ste la Luca
pîr s-or ridica copiii, iar alte mărunţuşuri ce au fost a preotului Grigori, strai şi altele s-au
dat toate Zoiţii.
Deci, de acum înainte pentru aceste toate după cum mai sus arată, aşe să se
urmeze, iar de s-ar mai scula vreunul din fraţi de acum înainte şi ar mai căuta să ceară
socoteală d6 clironomii şi ar mai faci pricini după aşezările ce am făcut într-atîte rînduri,
acela oriunde ar arăta şi ce ar grăi să nu i se ţie în samă şi să fie de ruşini, căci pentru
toate ne-am aşezat şi nu mai este cuvînt de răspundere.
Şi, pentru adevărată credinţă, am iscălit cu toţii.
1774 mai 9 zile.
Vasiian monah <m.p.>; Luca<m.p.>;Dănilă monah <m.p.>.
Şi încă după socoteala aceasta mi-au dat Luca o sulă de Iei, adică 100 de lei,
fiinducă ne-au aşezat de tot, ca şi nepoţii noştri să nu mai aibă cuvîntu de răspundere nici
la o vremi, ce după această aşezare ce am făcut să să urmeze.
1775 dec(hemvrie) 14.
Vasiian monah <m.p.>; ierei Gheorghi, martur <m.p.>'.

<Pe verso>: Carte de împarţală ce am avut cu fraţii mei fii pr(eotului) Banu. 1785
dec(hem)v(rie) 14, No, 26.
Arh: St; laşi, Fond personal M. Costăeheseu, 1265, voi. I, p. 540 - 545, nr. 20. Text după orig. din
Actele Bisericii Banu- Iaşi.

EDIŢII: M, Costăchescu, Documente, în foan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 159 - 160, nr. LXXI/I
(acelaşi text); Mihail, Contribuţii documentare, p. 434 - 436 (text, cu multe abateri, după orig. şi cu stîrşitul
actului facsimilat - p. 435).

1
Toate semnăturile sînt autografe (cf. faes. la Mihail, loc. cit.).

110 1774 mai 20


Athanasia vinde mănăstirii Sfîntul Spiridon o casă de lîngă mănăstire, CU 70 de lei.
încredinţăz cu această scrisoare a mea la dum(nealo)r epitropii mănăstirei Sfîntul
Spiridon pentru o casă ce am alăturea cu mănăstirea, din sus, care casă este cu locul ei şi
se hotărăşte de la deal cu locul dum(nealui) Iordachi Canano şi din dos cu locul

97
gramaticului Ioniţă Raţi, iar de la vale sa hotărăşte cu locul măn(ă)stirii, deci fiindu-mi
de vînzare de nimenea silită, nici asuprită, ci de a me bunăvoie, am vîndut sfintei
mănăstiri, drept 70 lei, adecă şaptezăci lei, bani de argint curaţi; Şi de acu înainte să aibă
a o stăpîni pe casă măn(ă)stirea cu pace, iar feciorii mei sau surorile mele sau alte
neamuri să nu aibă nici odănăoară a să rădica ca să o .întoarcă de la sfînta mînăstire, de
vreme că i-am întrebat mai înainte de vînzare şi au fost cu voia tuturora ca să o vîndzu
cui voi găsi. Iar scrisori nu amu pe locul casii, fiind noi doao surori, au vîndut sora mea
cea mai mică, Safta, partea ei locul ce i-au fost dat zestre, fratelui nostru Antohie şi
Antohi pe urmă l-au vîndut dumisale Iordachi Canano; şi scrisorile ce au fost sîntu la
mîna dumisale. Deci văzînd plata deplin în mănule mele am dat şi eu această scrisoare la
mîna dum(nealor) epitropilor mănăstirii şi pentru credinţa am pus degetul.
L(ea)t 1774 mai 20.
Eu, Athanasiia1, am vîndut cu voia tuturora.
Eu, Safta, cu voie me s-au vîndutu <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, de mîna scriitorului actului>: Zapisul casii Mărculesii
ce-am cumpărat-o cu 70 lei. 1774 mai 20.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: Pentru o casă ce iaste alăture cu mănăstire
sfîntului Spiridon; de Ia deal.
1774 mai 20. No. 4.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XCV/107. Orig., hîrtie difolio (318, x 21 cm.), filigran, cerneală
neagră, o amprentă digitală.

EDIŢII; Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 87, nr. X (orig.); Gh. Băileanu
ş.a., Istoria Spitalului „ Sf. Spiridon " - Iaşi, I, p. 168, nr. III (text după Ghibănescu).

111 1774 iunie 4


Costandin Arapul face schimb de ţigani cu mitropolitul Gavriil.
Adiverez cu scrisoare me pentru Catrina ţiganca, fata lui Costandin ţigan herar al
nostru, ce era văduvă, pe care ţigancă au luat-o Lupul Ciuhuranul ţigan a svintii
Mitropoliei cu care au făcut şi doi copii gemeni. Şi pentru ca să nu rămîie să să mai
împartă rodul lor am făcut schimbătură cu preosvinţiia sa părintele mitropolitul chiriu
chir Gavriil şi în locul Catrinii ţigăncii mi-au dat pe Mărie fata Sandului porcariului în
stăpînire me; şi părintele mitropolitul să stăpînească pe Catrina ţiganca ce s-au
schimbatu pentru numita Mărie, fată, cu tot rodul ce să va naşte dintr-însa cu Lupul
Ciuhoranul.
Şi am iscălit, Costandin Arapul <m.p.>.
1774' iunie 4.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de schimbătură de la
Costantin Arap(ul) pentru o ţigancă. 1774 iunie 4/7282.
Arh. S t Bucuroşii, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/159. Orig., hîrtie (31,7 x
21,7 cm.), filigran, cerneală neagra.

EDIŢII: Creşterea colectiunilor, XXXI-XLIII (1920 - 1932), p. 118, col. I (rez.).

1
Anul, cu cifie arabe.

98
116 1774 iunie 27
Toader Chelbi şl soţia lui, Sanda, vînd lui Sandul Echem o casă <din Iaşi>, cu 120 de lei,
bani de argint.

f Adic(ă) eu, Toader Chelbi, dimpreun(ă) cu soţul meu Sanda şi cu alti


n(e)amur(i) aii noştri cari s-au întîmplat dam adivărat zapis(ul) nostru la mîna
dum(nealui) Sandului Echem, precum să s(e) ştii că i-am vîndut dum(nealui) o cas(ă) în
rîndul uliţii, din sus di casa me a socru-meu a lui Ion cojocar, şi casa cu pivniţ(ă) şi cu
locui ei, adic(ă) din talpa casii 3 stînjin(i) domneşti, adic(ă) trii stînjen(i) domneşti, în
sus şi din gios cît ţin(e) streşina casii, şi i-am vîndut drept una sut(ă) şi doăzeci lei, ban(i)
di argint; şi noi i-am vîndut-o dum(neălui) di bun(ă)voie nostră, di nimine siliţ(i) nici
asupriţ(i), ci di a noastră bun(ă) voie, ca să-i fii drapt(ă) ocină şi moşii dum(nealui) şi
fiilor dum(nealui) în veci. Iar cini s-ar scula, or(i) din n(e)am(ul) nostru or(i) din
rudenii[i]le nostre, să fii afurisit şi di noi şi di Domnul Hristos şi să aibă locu cu Iuda şi
dr(i) la ce giudecat(ă) ar mergi să fii, di l-ar globi, şi di certar(e) înnainte(a) giudicăţii cu
| 0 0 la tălpi.
Şi, pentru mai bun(â) credinţa, i-am dat acestă zapis şi n(e)-am pus şi degeteli
anum(e); şi la acesta zapis s-au întîmplat şi alţi omin(i) bun(i), car(e) mai gios ş-au pus
numeli şi n(e)-am pus şi degetil(e).
1774 iun(ie) 5. '
Eu, Toader Chelbi, am vîndut di bun(ă)voie me dinpreun(ă) cu soţul meu Sanda
sili cojocar.
Eu, Toader Stahi, mart(or); eu Costantin căldărar, mart(or) eu, Ion sin Postolachi,
marK'orj; eu, monah Adămoaie; Enachi Vczur, mart(or); Toader Cătana, mart(or);
Ândreju Curgios, martur; Vladă zăt Ion Tărăbuţ, mart(or); Gheorghi sin Aiionii,
măritor).
Şi eu am scris zapisul cu zisa lor şi sint şi mart(or) şi am iscălit <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXI V/l 33. Orig., hîrtie difolio (21x 16 cm.), rupt, lipit, cerneală neagră.

113. 1774 iunie 10


Ioan C a n t a c u z i n o m a r e vistiernic v i n d e nepotului său Iordache Cantacuzino mare c o m i s un
loc <din Iaşi> cu 4 0 0 de lei.

1 7 7 4 i u n i 10.
Zapisul d(umi)sale vel vistiernicului Ioan Cantacuzino prin care trece în vînzare
locul cumpărat de la ftori paharnicul Ioan Aslan, către nepotul d(umi)sale Iordache
Cantacuzino vel comis, în preţ de 400 lei. <>
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 184, nr. CXV1. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
' Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

114 1774 (7282) iunie 15


Fraţii lui Vasile Banu se învoiesc asupra unei case <din Iaşi>.
învoiala urmată între fraţii lui Vasîli Banu pentru arătata casă

99
După Mihail, Contribuţii documentare, p.' 427, nr. 20. Menţ.

1
cumpărată de Vasile Banu de la Antt>hi căpitan (cf. şi doc. din. 1774 mai 9 din acest volum nr. 109).

115 1774 iunie 24


Mărturia vornicului de poartă Angheluţi Agarici privitoare la litigiul dintre breasla
armenească din laşi şi mănăstirea Bărboiul pentru două case de pe Podul Vechi.
La Departamentul Giudecăţii,
de la Angheluţi Agărici vor(nic)
de poart(ă), riportu
De la Divan, fiind eu orînduit ca să mergu eu la doao casă ce sint pe Podul Vechi,
carii locuri sint a breslii armeneşti şi au pricin(ă) cu igumenul de la mănăstire Bărboiul,
eu, după poroncă am mersu la locul de pricini şi am strînsu oamin(i) bătrîni mahalagii di
prinpregiur carii ştiu de cine s-au stăpînit aceste doa locuri păr-acum: Ioniţă Anăbani
casap, om de 60 şi mai bin(e) de ani, i Vasîl(e) Roşea iar casap, om de 50 de an(i) şi mai
bini i într-acestu chip mărturisescu: că ei în viiaţa lor aceste doao locuri le-au stăpînit tot
breasla armenească şi după hotărîrea ce au hotărît armeni aceste 2 locuri cu boieri
vornici de poartă la v(ă)let 7270.
Şi au pus troncuri aceşti 2 casap(i) de mai sus arătaţ(i) pe locul Bărboiului, din
sus, alăture cu hotariul; şi cît(ă) vreme au ţînut ei locurile acel(ea) au dat dejmă
Bărboiului, iar pe cîţi an(i) au ţinut ei trunchiurile acole n-au trecut peste hotar nici au
ajuns zîcînd cum că are pricin(ă) de giudecat(ă) pentru aceste 2 locuri.
Aşijdere, au mai ieşit înaint(ea) noastră şi un Iftimie staroste de băibărăcari, om
de 50 de an(i) şi mai bin(e), ce trăieşti în Băibărăcărie, aproape de aceste locuri, şi într-
acesta chip au mărturisit: cum că el în viiaţa sa au apucat tot brasla armenească stăpînind
aceste locuri a mănăstirii Bărboiului.
Aşijdere, aii mai vinit înaint(ea) noastră Dumitrache Crap şi Ştefan Crap
mărturisind într-acesta chip cum că într-acestu an au mersu la egumen(ul) de Bărboiu şi
au cerşut cu tocmală ca să le de 2 locuri de dugheni fiind locuri slobode, carii locuri sînt
alături cu locurile aceste a bresli lor. Şi sîngur egumenul au mersu de au arătat locurile
Bărboiului păr-în piatra hotarnică, arătînd şi aceasta zîcînd că din piatră la vale iaste loc
armenesc.
Şi după mărturisanie acestor oamen(i) de mai sus arătaţi mărturisindu în frica lui
Dumnezeu înaintea noastră înştiinţăm Divanul şi Divanul va hotărî.
Angheluţi Agariciu vor(nic) de poartă < m.p.>.
1774 iunie 24.
<Pe verso-ul filei a doua, două rînduri în limba armeană şi însemnarea de la
mijlocul sec. XIX>: No. 3. Mărturia vornicului de poartă Angheluţă Agar(i)ci, din let
1774 iunii 24.
<De altă mînă>: Lit. C.
Muzeul de Istorie a Moldovei - laşi, Documente, Inv. nr. 10233. Orig., hîrtie difolio (22,5 x 35 cm.),
filigran, cerneală.

EDIŢII: Zamfira Pungă, Documente (I), p. 267 (rez.).

100
116 1774 iunie 27
Divanul Moldovei judecă pricina dintreJşreaşljyinM Bărboiu
pentru un loc de casă de pe Podul Vechi dînd cîştig de cauză breslei armeneşti.

Copie
De la boierii Divanului Cnejii Moldaviei
Carte de giudecata
Să face ştire cu această carte a Divanului că în dipartiment(ul) de giodecată s-au
giudecat de-o parte breasla armenească de aice din Ieşi cu svinţiia sa părintele Nicodim
egu(menul) mănăstirii Golii, cari au ieşit vechil din partea egumenului de la mănăstire
Bărboiu, pentru un loc de casă de pe Uliţa Podului Vechiu, ce-1 stăpînesc armenii.
Şi pricina într-acestaş(i) chip iaste: breasla armenil(o)r au jăluit că ei stăpînesc
acest loc de cîtăva sumă de ani, de pe cari strîcîndu-să casăle cele ce au fost vechi s-au
apucat acum să facă alte case tot pe locul acesta şi acum egumen(ul) de Bărboiu nu
îngăduieşte. Şi la aceasta au cerut armenii dreptate.
Deci, fiind de faţă svinţiia sa Nicodjm egumen(ul) de Golia s-au întrebat ce
răspunde şi cu ce trage locul acesta la stăpînire mănăstire Bărboiu şi de are niscaiva
scrisori să arăţi, Egumenul au răspuns cum că scrisori pe locul acesta nici;întru chip nu
ari mănăstirea ce numai s-ar fi înştiinţat de la unii din mahalagii precum că locul ar fi
fost a Bărboiului mai înainte şi din pricina egumenilor ce au stătut la mănăstire l-au
cuprins armenii; şi au cerut ca să arăţi armenii dovadă asupra locului acesta.
Deci, breasla armenilor au scos la Divan întîiu un zapis vechiu din 7243 <1734>
săptenibrie 26, ce au trecut pînă acum 39 ani, încredinţat cu iscăliturile a cîţiva
boierenaşi ai Curţii: Grigori Cucoran, Vasile Carp vornic de poartă, şi Simion Cheşcu, şi
Tănasă uricariul şi mai sînt iscăliţi marturi cîţiva din armeni, în care scrie că un Criste
arman, feciorul Petrii arman, au vîndut lui Lohan arman negustoriul un loc de casă şi cu
o casă făcută pe loc, cari loc iaste pe Podul Vechiu, între casa lui Cărăcaş arman şi
alăture eu locul mănăstirii Bărboiul, drept 75 lei, arătînd numitul Cristea arman că şi el
l-au avut locul acesta de parte lui de pe tată-său, Petre arman. Şi după zapisul acesta au
răspuns breaslă armenilor că locul acesta l-au stăpînit Lohan pîn(ă) cînd au murit. Pe
urmă au rămas la feciorii săi. Şi iar l-au stăpînit cu pace, şi ficiorii lui Lohan l-au dat
bisăricii lor armeneşti şi iar l-au stăpînit tbtfcupace, fără supărare. Au mai arătat numiţii
armeni o mărturie hotarnică de la loan Meleghii şi Tănase Meleghii şi Lupul Hadîmbul
vornici de poartă şi Antohi Luţi diac de divan din 7270, ce âu trecut pînă acum 12 ani, în
care scrie că din poronca răposatului loan Bogdan vel logofet au mers de au cercetat
pricina între locul armenilor şi între locul Bărboiului; fiind sfadă; şi răposatul Gherasim
mitropolitul Savastie, ce era la mănăstirea Goliei, împreună şi egumenul de Bărboiu şi
alţi călugăraşi, şi cercetînd au aflat locul deplin a armenilor după zapis şi l-au stîlpit cu
pietri hot(a)r(nice) de cătră locul mănăstirii Bărboiului dîndu-1 să-1 stăpînească armenii,
fiind dreapt a lor; asupra cărora scrisori şi dovezi singur egumen(ul) de Golăie n-au mai
avut altă arătare fără numai au cerut ca să scoată armenii alte scrisori mai vechi decît
zapisul de vînzare şi să arăte de unde l-au avut locul Petre arman, tatul Hristii
vînzătoriul. La cari ceriri a egumenului arătat au răspuns breasla armenilor că la mîna lor
aice scrisori mai vechi nu au, fără decît aceste ce le-au arătat la Divan şi deosăbit că şi
[astăpînit] au stăpînit pîn-acum fără supărare, după cum au zis că au şi oameni mahalagii
marturi, care ştiu că tot ei au stăpînit locul acesta; după care zisă a armenilor,
orînduindu-să de la Divan pe Angheluţă Agărici vornic de poartă de au mers la

101
mahalagii, cari cercetînd ne-au adus mărturie scriind că au ieşit cîţva mahalagii şi au
mărturisit cu sufletul lor că ştiu că tot armenii au stăpînit locul acesta, nu mănăstirea
Bărboiu.
Deci dar, de vremi că egumenu întăiu nici o dovadă n-au arătat că locul iaste a
mănăstirii, iar la armeni să află dovadă de 40 ani zapisul Cristii arman, cel de vînzare, cu
care au stăpînit pîn-astăzi neclintit, deosăbit de cîtă sumă de ani a fi stăpînit mai înainte
Petre arman, tatul Cristii vînzătoriului; al doile că la vremi cînd l-au hotărnicit locul cu
vornicii de poartă dispre locul Bărboiului au fost faţă atunce, la hotărît, răposatul
Gherasim mitropolit Savastie, epitropul Goliei şi a Bărboiului, înpreună şi egumenu de
Bărboiu şi alţi şi n-au pomenit că locul iaste a Bărboiului, ce numai pentru hotar le-au
fost gîlceava; al triile, că şi acum cercetînd vornicul Agărici hotarăle ce s-au pus alăture
arată în mărturie ce-au dat că sînt toate hotarăle faţă şi cum că au ieşit atăţa oamini
bătrîni mahalagii care cu toţii mărturisăsc că ştiu: alţii de 50 de arii, alţii de 60 ani, alţii
de 70 ani că tot armenii au stăpînit, iar nu Bărboiul, care după atîta stăpînire vechi să
cunoaşte că locul iaste al armenilor şi că mănăstirea Bărboiu nu are nici o dreptate ca să
ie locul la stăpînirea sa stăpînindu-să de armeni într-atîţia ani şi faţă fiind lîngă
mănăstire, căci egumenii niciodată n-au lipsit din mănăstiri şi într-atîţia ani de ar fi fost
locul a mănăstirii pute să ceară egumenii ce au fost mai înainte. Ce cu toată dreptate s-au
hotărît: breasla armenilor să stăpînească locul cu pace după dovezile ce-au fost la mîna
lor şi de către mănăstire mai multă supărare sau înpresurare să nu aibă.
Iscăliţi: Lupu Balş log(o)f(ă)t şi alte doaă iscălituri.
Maiuru Zirilov.
Procit 2 log(o)f(ă)t.
1744 iuni 27.
S-au trecut la condică.
Mu/eul de Istorie a Moldovei - Iaşi. Înv. nr. 10275. Copie din prima jumătate a sec. XIX.

EDIŢII:. Zamfira Pungă, Documente (I), p. 275 (rez. după aceeaşi copie considerată original!).

117 1774 iunie 29


Ştefan croitor ia de la epitropii BişgriciLAHneneşti doi stînjeni de loc pentru o dugheană,
cu bezmen de 7 lei şi jumătate pe an.

Adecă eu, Ştefan croitoriul, dat-am adevărat zapisul meu la mîna dum(isale)
giupînului Lucăi ar[a]meanu ipitrop bisăricii arfajmeneşti şi a altor ipitropi cari s-au
iscălit în zapisul loru, precum să s(e) ştii că mi-au dat 2 stînjîn(i) de locu, adecă doi
stînjîn(i) de o dugheană, cu băzmăn de anu cîte 7 lei pol, adecă şepti pol lei bani de
argint, însă bani să-i dau înainti. Şi bani acestui anu am dat înainti deplin. Şi cu această
tocmală nici să mă adaogă, nici să mă scadă; plătindu-m(i) băzmănul, să şedu cu paci. Şi
după săvîrşire me, să şadă şi copii mei. Iar nedăndu-m(i) mîna ca să mai şedu şi voi vre
ca să vînzî, iarăş(i) bisăricii să o vîndu, iar nu altuie. Şi anul să începi de la Sm Petru,
iuni 29. Şi ne-am dat zapis unul la mîna altuie.
Şi, pentru mai bună credinţa, m-am iscălit.
1774 iuni 2 9 ,
Eu, Ioniţi Corbul, m-am ta<m>plat'martor <m.p >.
Eu, Ştefan sin Lupul, m-am tîmplat şi-s martur <m.p.>.

102
Eu, Grigorii, am scris moldovineşti, m-am iscălit armeneşti... 2 <m.p.>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10250. Orig., hîrtie difolio (21,5 x 16 cm.), filigran,
cerneală neagră.

EDIŢII: Zamfira Pungă, Documente (I), p. 271 (rez., cu unele lecţiuni greşite).

1
Greşit pentru „tîmplat".
2
Semnătură armenească.

118 1774 iunie 29


Dumitrache croitor ia de la epitropii Bisericii Armeneşti doi stînjeni de loc pentru o
dugheană, cu bezmen de 7 lei şi jumătate pe an.

Adecă eu, Dumitrache croitorul, dat-am adevărat zapisul meu la m(î)n(a)


dum(i)s(ale) giupînului Lucăi ar[a]meanu ipitropului bisăricii ar[a]meneşti şi a altor
ipitropi cari sînt iscăliţî în zapis(u)l dumilorsali, precum să s(e) ştii că mi-au dat 2
stînjîn(i) de locu, adecă doi stînjîn(i), di o dugheană, cu bezmăn de anu cît(e) 7 pol lei,
adecă şepti lei giumătate, bani de argint; şi ban(ii) înainti să-i dau. Şi bani acestui anu am
dat înainte deplin. Şi cu această tocmală, cum că nici să mă scadă, nici să mă adaogă;
plitindu-m(i) băzmănul, să şedu cu paci şi eu şi copii(i) mei. Iar nedîndu-m(i) mîna ca să
şedu şi oi scoati-o din vînzari, să aibu a o vindi iarăş(i) bisăricii, iar nu altuie. Ş(i) anul
să începi de la Sîn Petru, iuni 29. Şi ne-am dat zapis unul la mîna altuie. Şi, pentru
credinţa, m-am iscălit ca să s(e) crează.
Let 1774 iuni 29.
Eu, Dumitrachi croitor, m-am iscălit, sentu priimit <m.p.>.
Eu, Ioniţi Corbul, m-am tî<m> 'platî şi-s martur <m.p.>.
Eu, Ştefan sin Lupul, m-am tîmplat şi-s martur <m.p.>.
Eu, Grigorii dascal, am scris moldovineşte, m-am iscălit arameneşte, cu zîs(a)
Iui Dumitrachi. ;

<Pe verso-ul filei a doua, însemnări armeneşti şi, din prima jumătate a sec. XIX>:
Locul lui Caţichi vîndut lui Garabet fiul lui hagi Lohan.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi. înv. nr. 10251. Orig., hîrtie difolio (43,5 x 30 cm.), filigran,
cerneală neagră.

EDIŢII: Zamfira Pungă, Documente (I), p. 271 (rez., cu lecţiuni greşite).

1
Omis.
2
Semnătură armenească.

119 1774 iunie 29


Preotul Gavril ia de la epitropii Bisericii Armeneşti din Iaşi un loc de două dugheni cu
bezmen de 15 lei pe an.

Adecă eu, popa Gavril sîn Vasîlică peviţ, dat-am adevărat zapisul meu la mîna
dum(i)s(ale) giupînuliu Lucăi arcariul ipitropul bisăricii ar[a]meneşti[i] ş-altor ipitropi
cari sînt iscăliţi în zapisu cari mi l-au dat precum să s(e) ştii c-am luat un loc a bisărici
ar[a]meneşti, loc de 2 dugheni, 4 stînjăn(i), cu bezmăn de anu cîte 15 lei, adecă
cincisprăzeci lei1; cu această tocmală: nici să mă adaogă, nici să mă scadă. Şi bani

103
acestui anu am dat înainti deplin; şi bani. băzmănului să aibu a da tot înainti, la începutul
anului; plătindu-mi băzmănul să şed şi să stăpînesc cu paci, şi fii şi nepoţi şi strănepoţi
mei. Şi anul să începe de la Sîn Petru; iunie 29; şi ne-am dat zapis unul la mîna altuia.
• , Şi la această bună tocmală s-au tîmplat şi alţi oameni de cinste moldoveni şi
armeni cari, mai gios s-au iscălit. Şi pentru mai bună credinţă, m-au iscălit ca să s(e)
crează,
1774 iunie 29.
Eu, iereu Gavriil, i presvit[r]ira Catrina i [i] sin ego (sic) Paraschiva 2 .
3
Eu, Gligori dascal, am scris <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, o scurtă însemnare în limba armeană >.


Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi. Înv. nr. 10191. Orig., hîrtie difolio (23 x 18 cm.), filigran,
cerneală neagră,
EDIŢII: Zamfira Pungă, Documente (1), p. 260 (rez,, cu anul greşit: 1784 şi alte erori).

1
în text urma: „hani de argint", cuvinte tăiate.
s
în orig, urma: „Adecă Cerchez cizmar sîn Gligorii", care a fost tăiat.
3
Precedat de o semnătură armenească.

120 1774 iulie 2


Vasile Potorac, soţia sa, Ilinca, şi fiul lor, Damaschin, vînd lui Coste staroste de plăcintari
şi soţiei acestuia, Aniţa, cinci firte de vie cu livadă, casă şi teasc, drept 200 de lei.

t Adică eu, Vasili Potorac, şi înpreun(ă) cu soţul meu, Ilinca[i), şe înpreun(ă) cu


fii[i]ulu nostru, Damaschin, dat-am âdivărat zapisul nostru la mîna dum(isale) giupînului
Costei, staroste di plăcintar(i), şi dum(i)s(ale) giupînesii Aniţi, soţul său, precum să s(e)
ştii că de a noastră bunăvoi, de nimeni siliţei, nice asupriţii, i-am vîndut cinci firte de
viie cu livad(ă), cu cas(ă), cu căz(i), cu tascu, drepîtu doo sut(e) lei, adecă dooa sut(e)
lei, ban(i) gata[i], să fii draptă moşii şi ocină dum(isale) şi copiilor dum(isale), şi
nepoţilor, şi strănepoţelor, nemeni să nu fii volnici a s(e) ridica[i] după zapisul nostru ca
s(ă) o înto(a)rcă înnapoi.
Şi, pentru mai adivărat(ă) credinţe, n(e)-am pus şe degetili mai gios.
1774 iul(ie) 2.
Eu1, Vasili Pătorac, ş(i) eu, Ilinca, soţul lui Vasil(e) 1 , ş(i) eu, Damaschin, fii (sic)
lui Vasil(e) Potăracu.
Şe eu, Vasili Corne, m-am întîmplat.
Ş(i) eu, Costantin Corne, m-am întîmplat.
Ş(i) eu, Enachi siman, m-am întîmplat.
Eu, Eni staroste de plăcintar(i), m-am întîmplat la tocmală.
Eu, Todorî Sirbul, m-am întîmplat.
Eu, Gheorghe Tacul văt(af) ot mănăstire Socola, am scris zapisul cu zisa lui
Vasil(e) Potorac ş(i) a soţului său, Ilincăi.
Eu, Ţănas(e) Sîrbul, m-am întîmplat.
Eu, Paraschiv plăcintar, m-am întîmp<d>2at.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/81. Orig., hîrtie difolio (34,2 x
21,4 cm.), filigran, cerneală cafenie, două amprente digitale.

104
EDIŢII. Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 43, col. II (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în
„loan Neculce", fasc." 6 (1926 - 1*927), p. 314, nr. 24 (rez.).

1
Amprentă digitală.
2
Omis.

121 1774 iulie 10


Timofti fost staroste de ciocli şi soţia sa, Catrina, vînd lui Vasile Haută blănar o casă mare
şi o căsuţă de lîngă mănăstirea Barnovschi, cu 180 de lei.

t Adică eu, Timofti biv starostii de ciocli, dimpreună cu soţul mieu Catrina, fiica
preutului Ion, nepoată preutului Vasîlc, dat am adivărat şi încredinţat zapis(ul) nostru la
mîna dumisali giupînului Vasile Haută blănar, precum să să ştii că, de nime siliţi, nici
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut dumisali o casă mare şi cu altă căsuţă, mai
mică, şi cu toati celi ce vor fi cît cuprinde ograda, drept 180 lei, adică una sută optzeci
lei, care casă iaste lîngă zăplazul mănăstirii Barnovschi, în dreptul caselor
Măzărăchioaie, piste drum, pe locul căpitanului Grigăi (?) de la Covurlui, care case se
trag soţii meii Catrinii di la unchiul său, preotul Vasîli; şi unchiului nostru, preutului
Vasîli, încă Ie ari cumpărătură de la Iordachi dascalul, după cum prelargu arată 2 zapise
vechi pe această casă ce le-am dat dumnealui iarăşi în mîna dumisali Vasăli Haută
cumpărătoriu. Deci di acum înainte dumnealui să aibă a stăpîni casa şi cu toati celi ce
vor fi în ogradă ca pi o dreaptă ocină ce i-am vîndut, însă dumnealui să li stăpînească
giupîneasa dumisale, ficiorii, nepoţii, strănepoţii în veci. Care luînd plată deplin ce scrie
mai sus întru mînule noastre, am dat acest zapis de la noi. Şi pentru mai mare credinţă
am şi iscălit. La care tocmală s-au mai întîmplat şi alţi şi au iscălit ca să s(e) crează.
1774 iulie 10.
Eu, ,Timofti biv starosti de ciocli 1 , am vîndut.
Eil, Catrina, nepoata preutului Vasîle 1 am vîndut, rămîind din neamul preutului
Vasăli eu neamul cel mai de aproape.
t .. ? |le(kuov' <m.p.>.
.., Şi eu am scris cu zisa lui Timofti şi a soţii sali Catrinii... 2 <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-tea Barnovschi, V/57. Orig., hîrtie difolio (31,2 x 21,2 cm.), filigran, cerneală
neagră, două amprente digitale.

Idem, Ms. nr. 645, f, 9 r., nr. 10 (copie în Condica mănăstirii Barnovschi scrisă de Costandin Polimaz
Ia 1796 decembrie 12).

1
Amprentă digitală.
2
Semnătură neclară.
1
... adeveresc <m.p.>.

122 1774 iulie 12


Vasile Lupul, soţia sa, Irodia, şi fratele lui, Constantin, vînd lui Ioniţă Negel blănar două
pogoane de vie pe moşia mănăstirii Socola, cu 320 de lei.

Adică noi, eu, Vasili Lupul, şi eu, Irodiia, soţul lui Vasili, şi eu, Costandinu, brat
lor, ot Socola dat-am adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dumisale jupînului
loniţl Negel blenar precum să să ştii că, di nimene siliţi, niţi asupriţi, ci di a no(a)stră
bunăvoie, am vîndut dumisali doî pogoani di vii cu livadă, cu casă, cu cramă cu toate

105
cele a vii, făcută di minile noastri, dreptu trii suti doîzăci Iei, cari viia iasti pi dealul
Coroiului pi moşiia mănăstirii Socolii, din vali di Vasilachi păharn(i)cul, alăture cu viia
lui Toadir Potorac di<n>' sus şi pi din jos drumul disparti.
Şi cîndu am vîndut această vii, am întrebat di toate neamurile şi rudeniile, şi
nimere nu s-au găsit ca s-o cumpere.
Şi am vîndutu dumisale ocina, moşie în veci, dumisali şi fiilor dumisali şi să
stepinăas<c>lă cu pari.
Şi cîndu am vîndut această vii, s-au mai întîmplat şi alţi oamin(i) faţi la făcutul
zapisului, cari mai gios s-au iscălit. Şi pentru mai adivărată credinţa, ne-am iscălit şi
ne-am pus numele şi degitile, niştiindu a scrii.
1774 iuli(e) 12.
Eu2, Vasili Lupul, vînzătoriu2.
Eu2, Irodiia, soţul lui Vasili, vînzătoari2.
. Eu2, Costandinu, brat lui Vasili vînzătoari2.
Şi eu2, Gheorghi aprodul, martur2.
Şi eu2, Neculai dărăbanul, m-am întîmplat faţi martur2.
Şi eu, dascalu Vasili, am scrisu cu zisa dumilorsali.
Arh; St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/88. Orig., hîrtie difolio (23,3 x
17,8 cm.), cerneală neagră, cinci amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 44 col. I (rez.); Ghibănescu, Academia şi dac. Iaşi, în „Ioan
Neculce", faSc. 6 (1926 - 1927), p. 314, nr. 25 (rez..).

'Omis.
1
Amprentă digitală.

123 1774 iulie 15


Nicolaos stolnic vinde lui Gheorghe Marcu un cuptor <de pîine> de lîngă Biserica
Catolică, cu 9 0 de lei şi obligaţia cumpărătorului de a da preotului catolic, pentru loc, cîte 4 lei pe
lună.

t Aioc TQV napownq P.ou op.oX.oyi<ot> (pavepmvco eydb O ESGJGEV


-b7toy£Ypap4t£v<co>, ori ejroi>X.Tiaa xo yevqvq (?) xo\) <pa\>pvov> owyu e&picKautai
|a,exa EIC, ttţo «yoynpteq ttţo eiacX.Tica<a> 8ia ypo<cn.a> 90 fjţoi ewevnvra xoo
K\>p redjpyi Motpiayo,rcpoqxatmv va otnoKpive'Coa npoq xeaoapa ypocna x&v
Ka0 EKOCOXOV eiq xov nană xov otfvypov 8ia xov xorcov, icai 8ia xb Pefteov x^q
âX.r|0i(xq ESOXTOC XOrcapovfioi) eiţfivSei^ivKai âatpaXîav.
1774 i o u M c o t » 15.
Eyo, Ni%okaoq oxoXvixioţ), pepeovo xa avo0ev<m.p.>.
riap8<Evoq> ÎEp<eoq>, pxxpxipâ) <m.p.>.
<kornq Tep£n ^Jtaaiq, fxapxipo <m.p.>.
YTtoariij.Eio'Ovxai ev xfj itapcoori, oxi xov SiaîirupBEvxoţ
<De altă mînă>: Yo6pv<ou> xo yevro^i eraoX.uaev o Feopyvq eiq xov
riexpriv Avxcoviot» tcai elafia aâîj xa eiteipa (?) -cypoaux 115> Kai 8£v exet
rtXiov eiq xo e^eîq xiva ţxexoxiiv âXX gţieivev etc, xoi) SeotTtoxTţ nâxpi |aapKOD
(?), p.apxt>pfi).
t Prin prezenta mea mărturie fac cunoscut eu, cel de aici iscălit, precum că am
vîndut cuptorul lui Genis (?), care se află după aceea în colţul bisericii, pentru 90 de
groşi, adică nouăzeci, lui chir Gheorghe Marcu.

106
Pentru aceasta să dea cîte patru groşi în fiecare lună preotului ungurilor pentru loc.
Şi pentru confirmarea adevărului, am dat prezenta ca dovadă şi asigurare.
1774 iulie 15.
Eu,jNicoIaos stolnic, adeveresc cele de sus <m.p.>.
Părthenos iereu, mărturisesc <m.p.>.
Fotis terzibaş, mărturisesc <m.p >.
<De altă mînă>: însemnez prin prezenta precum că desfiinţatul cuptor 1-a vîndut
Gheorghe lui Pătru Antoniu şi am primit 115 groşi şi i-am luat (?). Şi de acum încolo să
nu mai fie metoh, dar a rămas în stăpînirea lui Petre Gheorghe Marcu (?), mărturisesc.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/246. Orig., hîrtie difolio (28 x 20,5 cm.), cerneală neagră.

124 1774 septembrie 3


Divanul Moldovei încuviinţează ca suiulgiii Dima şi Constantin să închidă locul din jurul
cişmelei vechi pentru a se păstra curăţenie în jurul acesteia.

De la boerii Divanului Cnejiei Moldovii.


De vreme ce Dima suiulgiul au avut multă pricină cu unii din mahalagii pentru o
hudicioară ce era de mergea pintre dughiana Sandului Panaite şi pintre hazniaoa cea
veche a răpăosatului domnu Grigorie voevod Ghica, cerăndu mahalagii acei din dosul
dughenilor celor în şăru cum şi cei din faţă ca să fie deschisă acea hudicioară şi Dima
sughiulgiul pricinuind au arătat hrisoavele luminaţilor şi răposaţilor domni, cum şi
hrisovul răposatului domriu Scarlat Ghica voevod şi mărturiia preaosfinţii sale chirie chir
Iacov proin mitropolit al Moldovei, întru care toată parte bisericească şi politiciască,
boeri mari şi mici săntu iscăliţi, întărită fiind şi cu blăstăm arhierescu, pe locurile ce s-au
dat danie şi miluire Dimii şi fratelui său, lui Costandin şătrarul, sughiulgii, pentru slujba
cea de mulţi ani, cum şi mărturii hotarnice ce s-au făcut din porunca domnilor, întru care
hrisoave şi mărturii arată luminat cum şi în ce chip s-au hotărăt locul haznalelor şi locul
ce li-au dat domnii danie şi miluire lor şi ce loc s-au lăsat ca să fie pentru înblat, care loc
de înblat îl .arată luminaţii domni ce au fost mai înainte de răposatul Scarlat voevod
Ghica, cît şi cei după Scarlat voevod stăpînitori domni.
Şi zăc în hrisoavele lor aşă: iar loc de înblat să margă la casa preotului Iftimie şi la
pivniţa lui şi la dosul dughenilor suiulgiilor s-au socotit să fie din uliţa ce trece pe
dinaintea lui Sveti Nieolae, din podeţul ulucioarii lui Stoian şi pe inaintea crâşmei şi a
dughenii lui Enachi blănariul, lăşăndu 2 stănjini domneşti în lat loc slobod deschis din
locul domnescu, care nu s-au dat nici popii lui Eftimie, nici suiulgiilor, nici altora nici să
să dea, hotărăndu pentru locul acesta să fie de-a pururea loc deşchis de înblat la casile şi
pivniţa numitului preot şi la dosul dughenilor numiţilor suiulgii şi nici o parte, nici alta,
niciodată să nu cuteze a eşi piste hotarul locurilor sale şi a închide locul acesta ce s-au
lăsat deşchis, nici a-1 strâmta, ce să fie drum de înblat.
După care Iffisoave ce au arătat Dima au arătat şi aciasta: că acel loc ce iaste
deşchis asupra lagumului apei şi a haznelii să află multă necurăţie asupra lui, care
necurăţie şi scârnăvie din ploi şi din noroae cură înăuntru în apa haznelii şi iaste lucru cu
păcat ca să fie acel puţintel loc deşchis, ce să se închidă (fiindcă pe acolo hrisoavele nu
scriu a fi hudici(oară)' pentru curăţeniia apei şi a haznelii. Pentru care pricină a hudiţii şi
a necurăţii, de cătră noi s-au socotit şi au mersu fraţii noştri cinstiţi dumnealor Ioan
Sturza vel vornic i Grigore Crupenschi vel vornic şi Constandin Greci(anu)1 vel ban şi

107
cercetăndu dumnealor au văzut acea necurăţie şi acel murdalăc ce se facea pe acea
bucăţea de loc fiind deschis şi dumnealor au găsit cu cale ca locui acela cu dreptate iaste
ca să fie închis şi hudicioara pe acolo să nu fie.
Deci de la Divan S-au socotit atăt după hrisoavele domnilor ci au arătarea a cinstiţi
fraţilor noştri dumnealor boerii şi s-au hotărăt prin cartea aciasta a Divanului dăndu-să
toată volniciia Dimii şi fratelui său Costandin suiulgii ca să curăţă locul acela foarte
bine, atăt din dosul haznelii, cum şi din faţă, dinaintea Uliţii cei Mari, să li închidă, drum
pe acolo să nu fie. Şi după hotărârea aceasta aşa să urmează.
1774 septembrie 3.
Lupul Balş logofăt; loan Sturza vornic; Vasile Razu hatman; Cropinţchi vornic; I.
Canta spătar; Costandin Grecianu ban; Costandin Balş stolnic; lordache Canta;
Alexandru pah(arnic); maior Kirilof.
Procit vtori logofăt.
S-au trecut la condică.
După C. Andreescu, Ştiri noi asupra aducerii apei tn laţi, p. 264-265, nr. 13. Orig. în Colecţia fostei
Fundaţii culturale M. Kogălniceanu, dosar Ape - laşi, no. 13. cafenie.
1
Aşa în textul editat

125 1774 septembrie 24


Lupul, fiul lui Vasile Bălan, şi fratele său, Tănasie, vînd lui Neculaiu, fiul lui Şuşti, două
pogoane şi o firtă de vie la Miroslava, pe moşia Rusetoaiei, cu 35 de lei.

f Adică eu, Lupul sin Vasili Bălan, şi eu, Tănasii brat lui, făcut-am adevărat zapisul
nostru la mîna dum(nea)lui Neculaiu sin Şuşti, văr(ul) nostru, precum să s(e) ştii că noi, de
nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ci de a noastră bunăvoie; i-am vîndut dumisali 2 pogoane şi o
firtă de vie care vie este la Miroslava pe moşie dumisal(c) Rusătoai. Şi tocmala mi-au fost
cu dumnalui 35 lei, adică treidzăci şi cinci de lei, cari această vii şi părinţilor miei le-au fost
cumpărătură de la Pavâl Turtilă tălpălariul, precum arată zapisăle cele vechi de
cumpărătură mai pre largu. Şi noi încă vădzind plată deplin(ă) întru mîinile noastre, i-am
datu acestu zapis la mîna dumisali ca şi stăpînească cu pace în veci, fiindcă i-am vîndut...1.
...' <tocmeala>' noastră s-au întîmplat <oame>'n(i) buni şi neguţitorî, cari mai
gios să vor iscăli. Şi noi, pentru mai bună credinţa, ne-am pus degitele.
1774 sep(temvrie) 24.
Eu, Lupul văr lui Neculaiu Şuşti, am vîndut cU voie me şi mi-am pus degitul 2 .
Şi eu, Tănas(e) brat Lupului, am vîndut cu voie me şi mi-am pus degitul 2 .
Xa5ava5r| |xotpxupco <m.p.> 3 ;...'' potp-tipaq <m.p.>5.
<Pe verso-ul filei a doua, rez. din prima jumătate a sec. XIX>: 1774 sept(e)m(vrie)
24. Zapisul lui Lupul sîn Vasile Bălan şi a lui Tănasie brat lui, ce vînd lui Neculai sîn Şuşti,
vărul lor, doaî pogoane şi o firtă vie pe Miroslava, moşîia Rusătoaiei. No. 13.
Arh. St. Bucureşti, AN, MMD/13. Orig., hîrtie difolio (34 x 21,8 cm.), filigran, cerneală cafenie.

' Cîteva cuvinte rupte şi şterse.


2
Amprentă digitală.
1
Hadanadi mărturisesc <m.p.>.
4
Şters, neclar.
5
... martor <m.p,>.

108
126 1774 o c t o m b r i e 10

Divanul Moldovei îi împuterniceşte pe epitropii bisericii Sfîntul Nicolae din Muntenimea


de Mijloc să dărîme dugheana lui'Lciba jidov sticlar de pss locul bisericii.

De la boierii Divanului Cnej(iei) Moldovei.


De vrdme ce Leiba jidov steclar şi cu fim&a lui, Mindila, dup(ă) zapisul lor, n-au
stricat dugheana cea de alături ce iasti pe locul bisericei Sfîntului Neculai, din
Muntenifnea de Mijloc, şi au trecut giumătate de an piste vadeaoa zăpisului, şi epitropii
bisericii, dup(ă) zapisul jidovului, cer ca s(ă) strice dugheana cea de alăturea, iată să dă
volnicie epitropilor ca numaidecît acea dugheană alăturea pe care au dat ei zapis să strice
dugheana şi n-au stricat, epitropii să fie volnici ca să o strice şi să o răspască, că aşa să
poronceşte de la Divan.
L(upul) Balş log(o)făt <m,p.>; <Ioan> Sturza vor(nic) <m.p.>; Cropiţchi vor(nic)
<m.p>; Alexandru pah(arnic) <m.p.>; Iordache Canta (?) <m.p.>; maior Kirilof <m.p.>.
npWHHT a(e)rt Awr(0)<jieT.
1774 oct(ombrie) 10.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXCIII/6. Orig., hîrtie difolio (21,8.x 17,5 cm.), filigran, cerneală
cafenie.

127 1774 octombrie 16


Anghelachi pitar, fiul lui Ştefan Mimteati, adevereşte că a primit de la preotul Dumitru de
la biserica Sfîntul Nicolae suma de 580 de lei, cu care cumpărase fără drept nişte dugheni de pe
locul acestei biserici.

Adecă eu, Anghelachi pit(a)r, ficior(ul) lui Ştefan Muntean, făcut-am adevărat
zapisul mieu la mîna sfinţii sale părintelui Dumitru, iconomul epitrop ot [ot] Sfete
Neculaiu, precum să s(e) ştie că cumpărînd eu 3 (?) dughene de la Toader blănariul, care
dughene sînt pe locul mănăstirii lui Sfet(e) Neculaiu, care dughene cumpărîndu-le eu de
la acest Toader făr(ă) de ştire preosfinţii sale părintelui mitropolitului şi neputînd eu să
mă tocmesc pe urmă şi să mă aşăz cu tocmala ce mi-au arătat, acum au mersu sfinţiia sa
părintele iconomul înpreună cu mine şi cu căpitanul Dimitru de podari înprcună şi cu
calfa lui şi cu ceauş cu Ispan şi au luat sama şi au socotit cu dreptate cheltuiala ce am
cheltuit eu cu dughenile. Şi după socoteala lor şi învoiala nostră, le-am priimit şi mi-au
întorsu sfinţiia sa părintele iconomul cinci sute optzăci lei. Şi luînd eu banii toţi în
mîinile mele, i-am dat acest zapis la mîna sfinţii sale ca să nu mai fie între noi pricină.
Care la această aşezare a noastră s-au tîmplat şi alţi oameni buni, care mai gios să vor şi
iscăli. Şi, pentru credinţa, am pus şi degetul.
1774 oct(omvrie) 16.
Eu, Anghelachi am pus degetul1.
Şi eu, Sandul dascal, am scris zapisul cu zisa lui Anghelachi.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCLXXX1X/31. Orig., hîrtie
difolio (31 x 21,6 cm.), filigran, cerneală cafenie.

EDIŢII: Iorga, Şt. iţi doc., V, p. 110, nr. 149 (rez. cu.ziua citită greşit: 17).

1
Amprentă digitală.

109
128 1774 decembrie 4
' Constantin, fiul lui Dumitraşcu ciubotar, şi alţii vînd lui Toader dascăl o casă din mahalaua
Broştehi, rămasă de la răposata Maria Hulpoaia.
Adică eu, Costantin sin lui Dumitraşcu ciubotar, dinpreună cu Vasîli şi cu soţul
dumisale Mărie şi cu Dumitru şi cu soţul dumisale Simonie pr6cum să să ştie că am făcut
acest adivărat zapis al nostru la mîna dumisale Toader dascal precum să ştie că i-am
vîndut o casi în mahalaoa Broştenii, cari casă au rămas de la răposata Mărie Hulpoai şi
au lăsat-o cu limbă de moarte, după cum arată şi în diiată ca să-i fie pentru comîndul ei
şi a tot neamul ei drept lei 130, adică o sută treizăci lei ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie
dumisale şi copiilor dumisale în veci. Şi văzind noi plata deplin, i-am datu acestu zapis
al nostru ca oricine din neamul nostru să n-aibă a să scula ca să răspunze mai mult. Căci
cînd au fostu această tocmală între noi au fost şi alţi oameni buni de cinste, carile mai
gios s-or iscăli. Şi noi, pentru credinţa, ne-am pus degetile.
1774 dechemvr(ie) 4.
Eu, Costantin sin lui Dumitraşco ciubotar, am vîndut şi am pus degetul.
Eu, Vasîle, dinpreună cu soţul meu, Mărie, am vîndut.
Eu, Dumitru, dinpreună cu soţul meu am vîndut.
Eu, preutul Filimon, am scris cu zisa dumilorsale şi martur.
Eu, Tudora, mahalahită, martură.
Eu, Hrisanth sotnic, mahalagiu, martor.
Eu, Dumitru căpitan di podari, mahalagiu, martor.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXL/88. Copie din prima jumătate a
sec. XIX.

EDIŢII: Creşterea cotecfiumlor, 1911, p. 226, col. II (rez.).

129 1775
Condica Vistieriei Ţării Moldovei de veniturile şi lefurilor dregătorilor şi slujbaşilor
domniei şi ale slujitorilor Curţii domneşti.
F. 48 r.
Condica Visterii g(os)pod de veniturile boieriilor i altor dregători i mortasipiia,
pîrcălăbiia, camăna şi alte precum s-au hotărît să să urmeză, iar alte avaeturi ce era date
pe la une mănăstiri i altora, şi obiceiuri ce au fost mai înnainte, aflîndu-să cu mare
nedreptate şi asupritoare lăcuitorilor, toate s-au rădicat, hotărîndu-să ca afară din condica
aceasta nime să nu cuteză a lua şi a urma pe obiceiurile vechi, ce fieştecarele să ia
venitul său cu carte gospod, scoasă de pe rîriduiala condicii aceştii, iscălită de Doimnu,
socotindu-să a fieştecăruia venitu pe lună din soma venitului în cîta vreme va sta
fieştecarele în dregătoria sa, cum şi, de să va vinde vre un venit, cumpărătorii să de banii
pe fieştecare lună, urmîndu toţi la toate după hotărîre condicii aceştiia.
(Pecetea g(os)pod)1
Aceasta este scrisă după altă condică, mai veche decît cea din urmă, ot l(ea)t 1775,
tot a Ţării Moldaviei, pentru orînduiala veniturilor boierilor ţării şi altor dregătorii de
acolo, precum înlăuntru să coprinde şi, fiindu şi aceasta scrisă întocmai după cea
adevărată, ce era cu pecetea domnului Ţări Moldovii, spre a fi crezută ori în ce vreme că

110
este întocmai, s-au adeverit cu pecetea vornicii obştirilor Valahiei la toate foile înnainte,
precum au fost şi cea adevărată, acum în vorniciia dumnealui vel vornic de obştiri
Nicolae Văcărescu.
<1>820 noiemv(rie) 15.
F. 49 r.

Mortasipiia precum s-au aşăzat să să urmeză, luîndu-să numai pe marfa ce s-a


descărcat pre la tîrguri, de alijveriş, şi pe vitele ce să vor vinde la tîrga i Ia iarmaroace.
Lei bani noi
- 40 de cal, iapă ce să va vinde în tîrg şi la iarmaroace, iar de
strîjnicu pe giumătate, însă giumătate să de cumpărătoriul şi
giumătate vînzătoriul.
24 de bou, vacă ce s-a vinde în tîrgu şi la iarmaroace, iar de
mănzat pe giumătate, însă giumătate să dea cumpărătorul şi
giumătate vânzătorul.
- 10 de mascur, ce s-a vinde în tîrgu şi la iarmaroace, însă
giumătate să dea vânzătorul şi giumătate cumpărătorul.
- 6 de oaie i de capră ce s-a vinde în tîrgu, sau s-a tăia Ia trunchiu,
numai pe la tîrguri şi la iarmaroace.
3 de miel ce s-a vinde sau s-a tăia la trunchiu pe la tîrguri şi
iarmaroace, însă de la Ispas înnainte.
15 de carul cu sare ce s-a descărca la tîrgu i la iarmaroace.
2 - de butea cu horilcă ce vine din Ţara Leşască şi s-a descărca la
tîrguri, iar de poloboc pe giumătate.
- 4 de păreche de roate, adică cîte un ban de roată ce s-a vinde la
tîrguri i la iarmaroace.
6 de carul cu şindrilă sau dfaniţă ce s-a descărca la tîrgu i la
iarmaroace.
15 de carul cu cofe ce s-a descărca la tîrguri sau la iarmaroace,
iar de căruţă de giumătate.
10 de carul i căruţă ce s-a vinde la tîrgu i la iarmaroace, iar care
va trece peste hotar să de pe giumătate.
40 de carul i căruţă cu orice fel de marfă ar trece piste hotaru, iar
la intrat de piste hptarU să nu de, căci va plăti unde va
descărca la tîrgu, după hotărîrea condicii de fieştecare
marfă.
40 de. tot carul i căruţă cu orice altu feliu de marfă s-ar descărca
pe la tîrguri de vîrtzare. Iar la iarmaroace, neguţătorii
% pămînteni să de pe giumătate.
Iar neguţătorii streini vor da şi la iarmaroace deplin, cîte 40 de
bani.
F. 49 v Insă această mortasipie va fi afară din zahere, făină, grîu,
orzu, mălaiu, popuşoi, bobu, mazire, linte, fasole, curechi,
fîn, lemne, peşte proaspăt şi vin, şi afară de alte legumi şi
verdeţuri, şi afară de cherestei i de piiatră şi varu.

111
Pîrcălăbie precum s-au aşezat să să urmează numai la
marginea ţării.
20 . de totu carul sau căruţa sau car mocănescu, ori cu ce fel de
marfă ar fi, să de numai la margine, unde a intra în ţară, de
peste hotar, ori de a descărca acolo, ori de a trece, şi cu ace
cărţulie să fie nesupărat în toată ţara unde va înbla, şi
20 să d& de tot carul sau căruţă sau car mocănesc, orice feli de
marfă a fi, să de la margine unde a ieşi din ţară piste hotar,
afară din zaherea, mucaesea şi afară din cele ce să vor
discărca pe la orice tîrguri de pe la margine, pentru
îndestularea norodului, fiindcă nu iese din ţară.
10 de carul i căruţa cu orice feli de cherestea va trece piste
hotăra, să dea cărăuşul.
F. 50 r.
Camăna precum s-au aşăzat să să urmeze
2 (pol) - de toată bute cu vin ce s-a vinde numai pe la crîşmile di pe la
tîrguri. Iar de poloboace pe giumătate, cum şi unde n-a fi
cărăme şi or vinde pe la casă în târguri, asemene să să
urmeze, dînd de bute 2 pol lei şi de poloboc pe giumătate.
- 3 de toată bute cu horilcă ce s-a discărca la tîrguri, atăt horilcă
ce vine din Ţara Leşască, cît şi horilcă ce să face aicea în
ţară, iar de poloboc pe giumătate.

Erudina Dunării ot Galaţi


20 de cal, bou la caru i căruţă încărcată, iar, de vor trece cai sau
boi în[n]ot, să dfe giumătate pentru povară.
15 de cal, bou la caru i căruţă deşartă, iar, de vor trece cai sau boi
în[n]ot, să dfc pe giumătate.
15 de omul călare ce va trece în podu, iar de omul pedestru 6
bani.
10 de orice vită slobodă ce va trece un podu.
3 80 pe 1.000 de oi ce vor trece , în podu, din oile mumbaelii
înpărăteşti.
5 - pe 1000 de oi ce vor trece în pod, oi neguţitoreşti.
Brudina Nistrului
15 De cal, bou, la car, şi căruţa încărcată; iar de vor trece cai sau
^ boi înfnjot, să di pe giumătate pentru povară.
10 De cal, bou, la car şi căruţa deşartă; iar de vor trece cai sau boi
în[n]ot să dfe pe giumătate.
12 De omul călare ce va trece în pod, iar de omul pedestru 3
bani.
6 De ori ce vită slobodă, ce ya trece în pod.
400 Pe 1000 de oi ce vor trece în pod; adică 4 bani pe zece oi.
Brudina Prutului, Şiretului i a Moldovei,
Bistrita i Trotusul

112
ii
De căi, bou, Ia car şi căruţa încărcată; iar de vor trece cai sau
boi în[n]ot să de pe giumătate.
3 De cal, bou, la car şi căruţa deşartă; iar de vor trece cai sau boi
în[n]oţ să de pe giumătate.
3 De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru pe
giumătate.
3 De ori ce vită slobodă ce va trece în pod.
200 Pe 1000 oi ce vor trece în pod; adică pe zece oi doi bani.
F. 51 r.
Vătăşia de chiragii i de cărăuşi
3 de leu de la chiragii, din soma chirii ce să va tocmi ficştece
chiragiu sau cărăuşu, cum şi neguţitorii streini sau
pămînteni ce Vor încărca marfă pin carăle lor, socotindu-să
chiriia după cele ce vor merge, măcar şi peste hotar de va
ieşi, păr(ă) la locu unde va descărca marfa să să socotească
soma chirii, şi să de cîte trei bani de leu. Asămene şi carăle
ce vor încărca vin de pe lâ podgorii şi sare de la ocnă, de
vor fi cărăuşii streini dintr-altă ţară, să de cîte trei bani de
leu din soma chirii, iar pămînteni să nu să supere,
însă această vătăjie să să ia numai unde să vor încărca
marfa, şi vătajfi de cărăuşi i dă chiragii cu chizăşie, dîndu
vătaful dă chiragii şi teschere la mîna neguţitoriului,
arătîndu numele chiragiului, şi tlin ce loc, şi ce marfa au
încălcat, şi la ce locu este să margă, ca, întîmplîndu-să vreo
primejdie, să d£ samă.

F 51 v.
Rînduiala pripasurilor după cum s-au aşăzat să să urmeze,
dîndu-să în sama ispravnicilor
Ori la cine să va pripăşi orice fel dă vită, să aibă a o ţinea cinci zile la casa lui, şi,
găsîndu-să stăpînul vitei, cu dovadă şi cu chizăşie să o dea, şi să ia cinci parale de vită
cheltuiala şi osteneala lui. lat pâră în chici, zile ntîgăsindu-să stăpînul, să fie dator acel ce
va avea pripasul a aduce vitk la dregătorul ţinutului şi să ia de la ispravnicu acele cinci
parale şi pecetluită pe vitele acele de pripas în semne cu velei.
Iar cine va ţinea vite de pripas mai multu de acele cinci zile tăinuite,
dovedindii-să, să să pedepsească, şi dregătorul dator să fie a ţine acele vite de pripas la
loc ştiut înpregiurul tîrgului, ca fieştecare păgubaş să ştie unde a căuta paguba sa, şi,
aflîndu-să stăpînul pripasului, cu o dovadă să o ia, dînd ispravnicului colac un leu nou de
calu, iapă şi noazeci de bani noi de bou, şi şasăzeci bani noi de vacă, şi de alte vite mai
mici 45 bani noi; însă să d& şi o para de săptămînă cheltuiala la zilile de vară, şi un banu
pe zi la zilile de iarnă, noiemvri, dechemvri, ghenar şi fevruar, iar, schimbîndu-să
dregătorul, pentru cîte yite de pripas nu s-or afla stăpînii lor ca să le ie, să aibă a le da
anume în păr, cu izvodii iscălit, în mîna ispravnicului celui nou, după cum să hotărăşte,
şi să ia şi el izvod, asămene iscălit, de la ispravnicul cel nou. Iar care din dregători va
urma înpotrivă şi ya mistui pripasuri, pierzând colacul şi cheltuiala, să plătească şi preţul

113
vitei ce să va fi prăpădit, cu preţul ce va încredinţa stăpînul vitei, şi să fie lipsit şi din
dregătorie.
F. 52 r. • .
Pentru tîlhari, în ce chip să să urmează
Tîlharii ce vor prinde armăşăi<i>, să-i ducă la temniţă cu lucrurile acele ce să vor
găsi dă furat asupra lor, iar dă lucrurile ce să vor afla pă la casele tîlharilor, prin
marifetul ispravnicilor dă (înut, să ia annăşălul izvod iscălit de ispravnic, dînd şi
lucrurile acele pă sama sătenilor de acold, şi, înplinindu-să paguba păgubaşilor, globa lui
vel armaş cu divanul să să socotească, după vinovăţie, şi după hotărîrea divanului îşi va
lua gloaba. Iar tîlharii ce-i vor prinde ispravnicii de pre la ţinuturi sau alţii dregători de
pe la margine, vor lua cele ce vor găsi asupra tîlharilor: din care întii să să înplinească
paguba păgubaşilor ce vor cunoaşte dintr-acele lucruri ce să vor afla la dînşii, iar ce nu
vor cunoaşte păgubaşi dintr-acele ce să vor afla asupra lor, ie vor lua ispravnicii gloabă,
mişcătoare sau nemişcătoare. Iar ce vor ayfe pe Ia casele lor, să facă ispravnicii izvod
iscălit şi, dinpreună cu tîlharii, cu faptele lui în scris să-1 trimiţă aici, la vel armaş,
înpreună şi cu gazdile lor ce să vor dovedi, acold. Şi atît lucrurile tilharilor ce să vor găsi
pă la casele lor, cît şi a gazdelor, să să d& pă seama sătenilor, şi aice, cu divanul domnesc
cercetîndu-să, să va hotărî atît pedeapsa tîlharilor şi a gazdelor, cît şi împlinirea pagubei
păgubaşilor, cum.şi.gloaba lui vel armaş.
Morţi de omu ce vor află din pricini de sfadă, sau ori din ce pricină, oriunde să vor
afla acei ucigaşi, să-i trimiţă dregătorul ţinutului o i faptele lui în scris, care să să de pe
sama vornicului satului şi aice, cercetîndu-să cu divanu, să va hotărî, atît pedeapsa Iui,
cît şi gloaba lui vel armaş. . . .
Iar pentru ucigaşi şi jacaşi ce să fac cete, umblîndu pin ţară ucigînd şi jăcuind şi
sehingiuind, pe unii ca aceia îi vor prinde, ce vor găsi la dînşii să fie toate ale lor, fiind
prindere cu primejdie de viaţă, ÎJisă afară din lucrurile păgubaşilor ce vor cunoaşte că
sînt ale lor cu dovadă.

DregStoriia ispravnicilor
Lei bani noi
15 Să ia de tot vinovatu ce şă va închide Ia gros cînd să va slobozi,
iar cei ce să vor închide pentru banii vistierii şi pentru
datorie, ,ş$ nu de.
Cărăuşie după hotărîre.
Părcălâbie după hotărîre, însă numai la dregătorii de pe la
margini.
Pripasurile după hotărîre.
Tîlhărie după hotărîre.
înplineala.
Zece bani de ceas cînd va trimite cu treapăd.

Milile ce au mănăstirile de la domnie, cu hrisoave, în ce chip să să urmează


Mănăstirea Gaiata i mănăstirea Frumoasa
Mortasipiia, după condica vistierii să ia de la iarmaroacele ce sînt rînduite'acestor
doao mănăstiri şi să împartă întocmai amîndoao mănăstirile, însă fiindcă locul

114
Ţîrguşorului este dat danie mănăstirii Frumoasăi, să aibă a lua la iarmaroace şi chiriia
locului, adică:
Lei bani noi
40 - de toată dugheana, sau taraba, ori cu ce marfă a fi.
10 - de vatra ce fac foc pentru bucate.
30 - de crîşţnâ; iar parcălăbie să lipsească de tot, fiind că s-au dat
numai la marginea ţării să să ia.
F. 53 r. ' ,
Mănăstirea Cetăţuia
Mortasipiia, după conditţă, însă numai la iarmarocu ce să va face la S fîn tu Petru,
la Tirguşoru, iar chiriia locului va lua mănăstirea Frumoasa.
Mănăstirea Copou
Mortasipiia, după condică şi chiriia locului la doao iarmaroace ce să vor face pe
locu Copoului, adicâ la 20 zile â lui iulie şi la 8 zile a lui septe(m)v(rie).
Mănăstirea Precista din Roman
Mortasipiia, după condică, din tîfgu Romanului.
Mănăstirea Bistriţa
Mortasipiia tîrgului Bacău, după-condică.
Mănăstirea Sfîntului Ioan Zlatoust
Mortasipiia, după condică, din tîrgul Lăpuşnii.
Mănăstirea Putna
Mortasipiia, după condică, din tîrgul Şiretului.
Mănăstirea Horccea
Brudina, după condică, a podului ot Prut, din Cernăuţi.

F'Slv.u

Mănăstirea Sfîntului Spiridon


Venitu de la Galaţi
Lei bani noi
30 - de fieştecare salhanâ.
3 - de toată magazaua mare ce a fi în faţă.
2 - de toată magazaua mare ce a fi în faţă.
2 - dc toată magazaua marc ce a fi din dos.
1 - de toată magazaua mică ce a fi din dos.
2 — de toată şaica mare ce să pogoară pe Şiret cu albii.
1 - de toată şaica mică, tij.
33 de toată casa ce să vor afla pe hotarul locului mănăstiri
bezmăn.
30 de tot catargul ce să coboară pe Şiret.
30 de toată cîrma de ulmu pentru corabie.
15 de tot trenchetul.

115
9 de tot siricul mare.
3 de tot siricul mic.
3 de tot tahtalîcul ce să coboară pe Şiret.
1 de totu dulapul ce vine pe Şiret,
2 de tot ciftu dulap.
1 de doao grinzi sau doi uşori ce vin pă apă.
1 de doao seînduri de brad ce vin pă apă.
3 de tot carul cu lemne de foc ce vor veni de vînzare.
1 de doao seînduri mari de teiu ce vin pă apă.
6 de tot carul ce va intra în tîrgul Gălaţi, ori cu ce fel de marfă a
fi, sau cu chereste, afară numai de carăle ce vor fi cu zaerfc,
grîu, orzu, mălaiu, popuşoi şi orice alt fel de grăunţă şi de
sare, pe acestea să nu să supere.
6 sfărmatul fierului, însă de un drugu-
Dijma din vii ce să vor afla pă locul mănăstirii, după obiceiu.

F. 54 r.

Alte venituri
Mortasipiia tîrgului laşului, după condică.
Mortasipiia Tîrgului Frumos, tij după condică.
Părcălăbiia Sorocăi, după condică.
Lei bani noi
2 - Vama de pe vinaţele ce diic cazaclii şi alţii, şi-l trec peste
hotar, însă dă, bute mare doi Iei, iar de poloboc pe
giumătate, după hrisov, iar de pe vinaţele de la NiculiţăI,
cîte 60 de băni de bute.
Vînzare rachiului i a horilcii din Tîrgul Ocnei, dupe carte.
Vînzare peştelui i a scumpii, ce trec peste hotaru, la Trotuş,
după carte.
Venitul cantarului din toată ţara, afară din tîrgurile ce sînt date
pe la alte mănăstiri, după hrisov.
- 6 slarămatul fierului din tîrgul Iaşi, după carte, însă de un drug.
- 1 de toată oca de ceără ce trece peste hotar.
- 3 de tot drobul de sare ce s-a rădica din mîglă, ori cu bani, ori
veresie, cum şi dă sare de ooteţu ce s-a striga drob, i de
Gălaţi.
15 - de tot carul cu lipţcănre ce să va descărca, iar de trecătoare pe
giumătate, iar de pe postajăle ee aduc jidovii şi alţii, iarăşi
să să ia după hrisov.
Mortasipiia, diipă Cbndică de iarmaroacele ce să vor face la Tîrgul-Nou, adecă
Sfîntul Theodor, Floriile, Sfîntul Gheorghie şi Rusaliile.

Venitul cotăritului din toată ţara, de Ia cei ce vînd cu cotul, adecă:


Lei bani noi
3 - Lipţcanii, şi
3 - jidovii postăvari, şi

116
2 bogasierii pămînteni i armeni pămînteni, şi
2 abagcrii i sucmănarii, şi
2 pol sîrbii şi armenii streini şi
1 pol jidovii i alţii ce vînd mărunţuşuri cu cotul, şi dăsăgarii ce
umblă pin ţară şi vîndu cu cotul.
Doao crîşme şi doao trunchiuri dinu tîrgulu leşului iarăşi să fie scutite
de toate angăriile, după hrisoav.
F. 55 r.
Catalog de rînduiala boierilor după cum s-au aşăzatu
stepena fiecării dregătorii.
Vel logofăt.
Vel vomec de Ţara de Jos.
Vel vornec de Ţara de Sus.
Hatman i pîrcălab Suceavschii.
Vel post(elnic).
Velu spăt(ar).
Velu vist(iernic).
Iar, de s-a întîmpla să fi fost mai înnainte într-altă boierie mai mare, să păzască
rangul şi cinstea boierii care au fost mai înnainte.
Vel ban.
Vel pah(arnic).
Vel stolnic.
Vel camenar.
Vel comis.
Vel agă.
Vel camaraş.
Vel gramatic.
Vel sărdar.
Pîrcălab de Galaţi.
Staroste de Putna.
Staroste de Cernăuţi.
Vel medelnicer.
Vel portar.
Vel clucer.
Vel sulger.
Vel jicnicer.
Vel pitar.
Vel şătr(ar).
F. 55 v.
Vel armaş.
Vel ispravnic de Curte.
Vel cuparu.
Vel vameş.
Vornicu de Botoşani.
Vel căpitan de lefecii.

11.7
Velu căpitan de darabani.
Vtori logofăt.
Vtori post(elnic).
Vtori spat(ar).
Vtori vest(iernic).
Treti logofăt.
Vătaf de aprozi.
Ceauşu de aprozi.
Vătafu de copii.
Vornicu gospojdii.
Logofătu de vistierie.
Velu căpitan de Greceni.
Vornicu de Ompulungu ot Suceava.
Vel căpitan de Iaşi, - pănă aicea cu căftane.
Vtori pah(arnic).
Vtori stolnic.
Vtori comis.
Vtori cămăraş.
Vtori gramatic.
Ici-ciohodar.
Treti postelnic.
Treti spăt(ar).
Treti vist(iernic).
F. 56 r.
Diecii de visterie i postelnicei
Vtori portar.
Becerul.
Vel cahfegiu.
Divictarul.
Credincerul.
Vel ciubucciu.
Stolnicu dă Curte.
Ibrictarui.
Sofragiu.
Rahtivanu.
Treti comis.
Treti gramatic.
Treti portar.
Vel căpitan de Coţmani.
Vornic de Cîmpulungu Rusăsc.
Vel căpitan de Tecuciu.
Vel căpitan de Codru.
Vornicii de poartă.
Logofăt de taină.
Camaraş de izvoade.
Poroşnic.

118
Polcovnic.
Baş-ciohodar.
Baş-bulubaş din Curte.
Vel căpitan de Ropce.
Vel căpitan de Neamţu.
Vel căpitan de Agiud.
Vornic de Vrance.
Vel căpitan de Covărlui.

F. 56 v.
Vel căpitan de Lăpuşna.
Vel căpitan de Orheiu.
Vel căpitan de Soroca.
Vel căpitan de Dorohoiu.
Vel căpitan de Ciuhur.
Vtori medelnicer.
Vtori clucer.
Vtori sulger.
Vtori jicnicer.
Vtori pitar.
Vtori şătrar.
Vtori arm aş.
Satăr-başa.
Pivnicerul.
Vătaful de păhărnicei.
Vătaful 2 de aprozi.
Vătaful 2 de copii.
Stegarul de copii.
Vtori bulubaş din Curte.
Căpitanul de drăgani.
Sotnicul.
Căpitanul de vînători.
Baş-bulubaşa hăt(mănesc).
Baş-ceauş agesc.
Baş-bulubaşu agesc.
Vtori bulubaş hăt(mănesc).
Treti bulubaş hăt(mănesc).
6 bulubaşi ageşti.
Bueiueaş agesc.
Căpitan de cîmp a Hăt(măniei).
Căpitan de băltag a Agii.

F. 57 r.
Venitul logofeţii cei mari
Lei bani noi
5 - de pungă pe slujbele Visterii i a Cămării, ce s-or vinde la Cochi
Vechi, adecă desătina, goştina, vădrăritu, cuniţa leşască i

119
armenească de vară, i cuniţa armenească de iarnă, ce dau
pentru agiutorinţă, i ocna i vama cu mortasipiiile, i alămul i
uşorul; iar care dintr-aceste slujbe să vor căuta în credinţă pe
. soma tablelor ce-or da la vistierie, socotindu-să cîte 5 lei de
pungă, să să de de la vistierie cu pecete gospod.
Venitul logofeţii cei mari
15 de tot bou de negoţ ce trece peste hotar.
15 de cal, iapă tij ce va trece peste hotar.
- 9 de vacă i de alţi boi de giug i giuncani ce vor trece peste hotar,
afară de boi i de alte vite de zalhană, fiind pentru zahereaoa
Capanului.
15 de bou ce cumpără boştnenii şi-1 trec peste hotaru.
5 p(ol) - de toată căldarea ce lucrează horilcă de pîine pe la orice velniţă
în toată ţara într-un an odată, începîndu-să de la zi întîiu a lui
ghenar.

Venitul Vornicii de Ţara de Sus


Lei bani noi
5 p(ol) - de toată butea cu horilcă numai ce vin din Ţara Leşască, iar de
poloboc pe giumătate.
Mortasipiia, pîrcălăbie şi camăna tîrgului Chişinău, după cum
s-au asăzat la condică.
F. 57 r.
Venitul Hătmănii
Pocloanele într-un an
Lei bani noi
1 - Vornic de Cîmpulung ot Suceava, cu doaozeci de panţiri.
30 - Vel căpitan de Ropce, cu 20 panţiri.
30 - Vel căpitan de Neamţu, cu 20 panţiri.
30 - Vel căpitan de Trotuşu, cu 30 panţiri.
20 - Vel căpitan de Agiud, cu 15 panţiri.
30 - Vor(nicul) de Vrance, cu 15 panţiri.
30 - Baş bul(uc)başa de Focşani, cîte 20 lei dă căpitan, cu 300
slujitori, cîte 50 slujitori de steag,
30 - Căpitan de menzil ot Focşani.
50 - Vel căpitan dă Tecuci, cu 50 slujitori.
30 - Vel căpitan de Covurluiu, cu 50 slujitori,
30 - Baş bul(uc)başa ot Galaţi, cu 50 slujitori.
60 - trei bul(uc)başi ot Galaţi, cîte 20 lei, cu 150 slujitori, cîte 50
slujitori dă steag.
30 - Căpitan de menzil ot Gălaţi.
50 - Căpitan de Puţăni, cu 200 călăraşi menzălgii.
30 - Căpitan de Sohului, cu 100 călăraşi menzălgii.
50 - Căpitan de menzil ot Bărlad.
50 - Căpitan de menzil ot Vaslui.

120
100 Vel căpitan de Greceni, cu 30 de săim
50 Vel căpitan de Codru, cu 20 de săimei
10 Căpitan ot Fălcii, cu 70 călăraşi.
10 Căpitan ot Huşi, cu 60 slujitori.
20 Vel căpitan de Soroca, cu 30 slujitori.
10 Sotnicul ot Soroca, cu 20 cazaci.
10 Vătaf de îmblători, cu 15 îmblători.
15 Căpitan ot Iarova, cu 30 cazaci.
15 Căpitan ot Japca, cu 30 călăraşi.

' r.
30 i de Heru, cu 60 că]
15 Căpitan ot Cosăuţi, cu 50 <
15 cu 50 <
15 20 i
15
15
15
15
15
15
15
15
50
15
15
15
15
15 Csjîltcin ot Subraneţi cu 20 cslaraşi.
15 Căpitan,ot bărani ot Cernăuţi, cu 50 d
10 Vătaf de înblători, cu 30 de înblători.
50 Vornic de Cîmpulungu Rusăsc, cu 15
20 Vel căpitan de Iubăneşti, cu 50 panţiri.
20 Vel căpitan de Dorohoiu, cu 30 slujitot

£
30
Vel căpitan de Ciuhor, cu 30 slujitori.
Căpitan de Tabără, cu 100
20 Căpitan de Bălăneşti, cu 40
20 Căpitan de Măgură, cu 50
20 i de Răsipcni, cu 20
20 i de Boldureşti, cu 100

20 i de Sineşti i Mirceşti, cu 50
100 Vel căpitan de Ieşi.
100
80 Baş bul(uc)baş hătmănesc, cu 53 slujitori.
300 (?) - trei bul(uc)başi, cil 159 slujitori, cîte 2 de steagu.
30 - Baş bul(uc)baş din Curte, cu 33 slujitori.
' 20 - Baş bul(uc)baş din Curte, cu 33 slujitori.
20 - Căpitan de drăgani, cu 23 slujători.
20 - Sotnicul, cu 53 slujitori.
100 - cinci căpitani de arnăuţi, cîte 20 lei, cu 100 arnăuţi, cîte 20 la
steagu.
50 - Căpitan de vânători, cu 53 vânători.
1 p(o)l - de tot slujitorul ce să arată la rînduiala Hăt(măniei) la fieştecare
zapciu.
1 - din 15 lei ce să dă de la Visterie pentru cumpăratul cailor de
menzil pe cîţi cai noi să vor cumpăra, iar pe cai vechi să dea
căpitanul de menzil cîte pol leu de cal, socotindu-să doi drept
unul.
50 - Căpitan de menzilul Ieşii.
10 - Vătaf de vărniceri i de pisărar(i) (.vt'c).
10 - Vătaf de cărămidari i de olari.
30 - Calfa de teslari.
30 - Calfa de zidari.
Şi aceşti doi vătaji şi doao calfe să poarte de grijă ca oricui ar trebui să cumpere
var, piatră, cărămidă, cum şi cine ar ave trebuinţă să tocmească zidari şi teslari prin
marafetul zapciilor, făcîndu tocmală, ei să de samă de orice pagubă s-ar întîmpla, ori de
ar fugi vre unii, ori de ar mînca bani, sau de n-ar isprăvi lucrul. Şi, aceşti doi vătaji şi
doao calfe fiind scutiţi dă bir şi de alte angării, să ie fieştecare vătaf sau calfă din preţul
mărfii sau a lucrului cîte un ban de leu.

F. 59 r.
Patru culucuri să puie hatmanul la patru locuri: la Tătăraşi, la Feredei, la Broşteni
şi la Muntenime, cîte patru slujitori şi un zapciu la fieştecare Ioc, şi fieştecare culuc să
scoată doao fînare în fieştecare sără, şi mahalagii să de cîte opt parale dă finar pă toată
sara cînd i-a veni rîndul după izvod de mahalagii cu iscălitura hatmanului, nerămăind
nime scutit, orice braslâ s-ar numi, afară numai casăle boierilor, mazililor, neguţitorilor i
ruptaşilor i femei fără de bărbat şi fără dă fecior de slujbă, să nu să supere.
Tot venitul Hătmănii ce s-au socotit pe un anu, să de fieştecare pe giumătate la
Sfintu Gheorghe şi pe giumătate la Sfinţii Dimitrie, şi zapcii ce-or fi dat poclon pe pol
anu, de va vre hatmanul să-1 schimbe piste vreme, să i să întoarcă poclonu, poprind
hatmanul numai pe cîtă vreme va fi stătut zapciu.
2 trunchiuri i 2 crîşme să fie scutite de toate angăriile i de agiutorinţă.

Venitul Postelnicii cei Mari


Lei bani noi
1000 - din vama gospod, iar, de să va vinde, să de de la sîne muşterii
ce vor cumpăra vama, piste suma cumpărătorii.
500 - din ocna gospod, iar de să va vinde, să de de la sine muşterii
ce cumpără vama, piste suma cumpărăturii.
1000 - din una para ce s-au rînduit la havaeturile boieriilor din cinci
parale pe leu, răsura agiutorinţii.

122
500 - din una para ce s-au orînduit la havaeturile boierilor, din cinci

250
100

F. 59 v.
50 - Avaetul de la vel medelnicer şi păr(ă) la vornicu de
30 - Avaetul de la vel căpitan de lefecii şi pără la 3 log(o)f(ă)t.
15 - Avaetul de la vătaful de aprozi şi pără la 3 vist(iernic).
Venitul Visternicii cei Mari
1000
300

1000

500

150

F. 60 r.
Venitul Spătării cei Mari
: tot drobul i steţie de sare i de coteţ care să strigă drobu, ce
s-a vinde şi s-a
ar fi, măcar cu
măcar şi cămăraşi de ocnă, de vor
lor, să

. Bănii cei Mari


de tot drobul i stetie de sare i de cotet care să strigă drobu, ce
s-a vinde şi s-a rădica maglă, să de cui
fi, macar cu bani gata de va
acar şi cămăraş de ocnă, de vor
lor, să

de toată bute cu vin ce vine din gios în tîrgul Iaşii, cum şi de la


alte potgorii asămene, afară din vinaţele ce'vor fi de prin

şi toţi veliţi boieri, cu boierii şffără de


boierii, pîră la vel comis, cum ş i giupînesăle sărace ce le or fi

123
fost boierio pară la această diegăforie, să nu de leu de bute pe
drept vinul ce vor ave din viile lor; iar carii din boierii aceştia
va numi niscareva vin a oamenilor săi sau a altor oameni
streini pe numele său, aflîndu-să de vel pah(amic), să aibă a
lua venitul paharnicii îndoit de la acel cu vinul.

Din ortul stărostesc de la Putna să ia vel pah(arnicul) pe


giumătate.

Venitul Stolnicii cei Mari


de tot pogonul de tiutiun, pogonărit cu măsura ce este în
visierie, faeîndu-să şi şfări cu pecete gospod, şi, din tot
venitul ce-a cuprinde ori în vînzare ori credinţă, să ia vel
stolnic doi bani, iar un ban să va da lui vel medelnicer.

Venitul lui vel cămănar


Vel cămănar va lua venitul oamenii după cum să cuprinde în
condică, afară din tîrgurile ce sînt date altora
Să ia de toată vita ce s-a tăia la trunchiu cîte o para, şi de
oaie, capră cîte un ban, avînd purtare de grijă să să afle carne
îndestul, si
* să -fie scutit de bir.
fieştecare pitărită ce va vinde pune, pe trei luni un cifert.
adică 20 zăr(macupi)4, starostele de jidovi, cu toată breasla
jîdovască, pă trei luni un cifert.
starostele de armeni, cu toată brasla armenească, pe trei luni un
cifert.
vătaful de fchiragii i de cărăuşi, urmînd vătaful cu carte după
rînduiala condicii ce arată pentru venitu său, şi să fie scutit
de biriil visterii.
starostele de neguţători streini, şi să fie scutit de bir.
optu starosti, însă starostele de cibotari ce lucrează săftieni, i
starostele de cibotari ce lucrează teletin, i starostele de
tălpălari, i starostele de cojocari, i starostele de bărbieri, i
staroste de sucmănari cu starostele de abageri i şlicari, şi
aceşti optu va da fieştecare poclonu său,/cîte doi pol lei do
(sic) om într-un an, cîte zăci lei pe cifert, pi trei luni un
cifert, şi fieştecare, fiind scutit de biru Visterii, să ia şi carte
gospod de starostii- breslei sale.
Toate aceste pocloane, începîndu-să de la ghenar, să de
fieştecare poclon ce s-au arătat, însă pe trei luni un cifert.
de toată cîrcima în săptămîna cea mare, la începutul Postului
Mare, pecete agească, însă să poarte de grijă în tot postul ca
să nu fie la crîşme adunături cu beţie şi cu ţigani,
de la vinovaţii ce să vor închide în gros, cînd să vor slobozi,
afară de vinovaţi ce şă vor închide pentru bir şi pentru datorie.
Doao trunchiuri i doao crîşme să aibă dum(nealui) vel agă,
scutite de toate angărele i de agiutorinţă.
Rînduiala fănarilor i culucurilor
Trei fănari Tîrgul de Sus.
Un fănaru Tîrgul Făinii.
Trei fanare Bărboiu.
Doao fănare Băibărăcărie.
Un fănar Cizmărie.
Cinci fănare Tîrgul de Gios.
Patru fănare Podu Vechiu.
Doao fănare Uliţa Mare.
Şi fieştecare dughengiu, cînd i-a venit rîndul, să de opt parale de fănar, adecă doao
parale pentru lumânări şi şasă parale fanaragiului, însă dum(nealui) vel agă să puie
oameni de credinţă ca să păzască fanarul.
F. 61 v.

Culucării
Vel Cămăraş
Lei bani noi
110 - Haham-başa într-un an.
110 - Starostii de jidovi, tij.
30 - Starostele de armeni, tij.
100 - Starostele de neguţătorii streini fără bir.
50 - Starostele de cuimgii5.
Toată cheltuiala cămării, după preţul ce-1 va pune domnul.
Vel gramatic
150 - leafă pe lună de la Visterie.
250 - din una pară ce s-a rînduit la veniturile boieriilor, din cinci
parale răsurile agiutorinţii.
150 - din una pată ce s-au rînduit Ia veniturile boieriilor, din cinci
parale răsurile mucarerului.
Velsărdar
30 - Căpitanul de călăraşi mezilgii ot Bărăiacu, cu 110 călăraşi.
30 - Căpitanul de călăraşi mezilgii ot Gangura, cu 80 călăraşi.
; 30 - Căpitanul de călăraşi mezilgii ot Chişinău, cu 110 călăraşi.
50 - Căpitanul de Jora, cu 50 călăraşi.
F,62r.
30 - Vel căpitan de Lăpuşna, cu 30 panţiri,
20 - Căpitanul de călăraşi menzilgii ot Lăpuşna, cu 80 panţiri.
30 - Căpitanul de Orheiu, cu 30 panţiri.
2 - de tot satul într-un an, ot Lăpuşna-Orheiu, însă un leu la Sfîntu
Gheorghe i un leu la Sfîntu Dimitrie.
Poclonu de la vătaful de călăraşi i de chirigii după cum să va
put6 tocmi, şi, vătaful va urma cu carte gospod după
rănduiala condicii.
Pîrcălabal de Galaţi

125
20 - de tot carul sau căruţa sau car mocănesc, ori cu ce fel de marfă
va fi, ce va veni în ţară de peste hotăra, ori de a descărca ori
de a trece, şi, luînd cărţulie, să fie nesupărat în toată ţara.
20 - părcălăbie, de tot carul i căruţa sau car mocănesc, ori cu ce alt
fel de marfă ar fi, care nu să arată anume, ieşind din ţară
peste hotar, afară din zahereaoa mucaese şi afară din
zahereaoa ce să va descărca în tîrgul Galaţilor pentru
îndestularea norodului.
6 ocă sare de tot carul mare ce va discărca în Galaţi, iar din
carul mic pe giumătate.
30 - de polobocu cu miere.
20 - de carul cu seînduri, iar de ceilaltă chereste să plătească cînd să
va încărca în corabie într-acestu chip, însă:
20 de 7 dulapi.
20 de 20 grinzi.
20 de 100 drugi.
20 20 de tumurugi.
20 100 sticeri de brad.
20 90 matracuri.
1 p(o)l - de toată corabiia ce leagă la schelă şi să încarcă.
F. 62 v.
2 - de oaia ce cumpără streinii şi trec piste hotar, afară din
mumbaeoa înpărătească.
poclonul cărăuşii, asămenea ca la Sărdărie.
Pripasurile de ţînut(ul) Covurluiul, după condică
1 - de sacul cu făină de la neguţitorul ce trece din ţară piste hotar.
3 - din chila dă mălaiu, orz, popuşoiu, de la neguţitorul ce încarcă
pîn corăbii şi trece pişte hotar.

Stărostiia Putnei
24 de toată vie a fieştecăruia birnic ţăran la vreme culesului, însă
numai din podgorie Odobeştilor i a Crucii i a Ţifeştilor pără
Ia Trotuş, pentru vadra stărostească, iar viile mănăstireşti,
boiereşti, neguţitoreşti, mazileşti şi ruptăşăşti să nu să supere.
30 Ortul stărostesc de tot carul cu vin ce să încarcă, iar de la
aceste potgorii arătate mai sus, pînă în Trotuş, însă de car, iar
nu de vas, şi numai de la cei ce plătescu cu vădrărit, să ia
aceşti bani, cum şi pe vinul ce rămîne pin crăcime să ia de
vas marc de la o sută de vedri în sus, iar pe alte vasă mai
mici şi poloboace să nu se supere, iar de la Trotuş în sus să
nu supere, nici de la carăle cu vin ce vor fi cu vinaţ de la alte
ţinuturi şi vor trece pe ţinutul Putnei, să nu de acest venit.
20 Pîrcălăbie, de tot carul i căruţa sau car mocănesc, cu orice fel
de marfă ar fi, care să nu să arată anume, ieşind din ţară piste
hotar, afară din zahereaoa mucaese şi afară din zahereaoa ce

126
să va descărca în tîrgul Focşanilor pentru îndestularea
norodului.
Poclonu văt(a)f(ului) de cărăuşi, asemene ca la Sărdărie.

/•'. 63 r.
- 20 Să ia de toată oaia ce cumpără neguţitori şi petrec peste hotar,
afară din mumbaeoa împărătească, adecă doi bani.
Pripasurile din totu ţirtuftilu Putnei, după condică.

Stărostiia de Cernăuţi
15 de bou, vacă de neguţătorie ce va trece în ceea parte, peste
hotar, în Ţara Leşască, iar pămînteni ce duc vite îh Ţara
Leşască de vînzari, pe cît n-or pute vinde şi le vor aduce
înnapoi, să nu să supere.
20 de cal, iapă, asemenea.
2 de oaie, capră, tij.
3 de rămătorul ce va trece în ceea parte, în Ţara Leşască.
2 - de tot satul într-un an, însă un leu la Sfîntu Gheorghe şi un leu
la Sfîntu Dimitrie.
Pîrcălăbie după condici.
Pripasurile după condici.
Poclonul vătafului de cărăuşi i de chiragii, tij.
Şi dintr-aceşţ venit a starostii să aibă a da lui vel armaş 500 Iei
pe an, pă trei luni un cifert, cîte 125 lei de cifert, şi să mai de
240 lei lui vel căpitan de Coţmani, cîte 20 lei pe lună şi 240
lei lui vel şătrar, cîte 20 Iei pe lună, iar pentru 4 bani ce lua
căpitanul de Coţmani de tot carul ce vine oamenii din Ţara
Leşască şi încărca fin şi lemne şi le trece piste hotar, să
lipsească, nici să aibă voie, fiind hotărîre ca numai
pămîntenii să aducă cu carăle lor fîn şi lemne, carii ca nişte
pămînteni să nu să supere cu niciun avaet pe fîn şi pe lemne,
iar cei din Ţara Leşască să fie popriţi.

Vel medelnicer
Va lua a trie ban din soma slujbii pogonăritului de tiutiun, după cum arată la
venitul lui vel stolnic.
F. 63 v.

Vel portar
150 - leafă pe lună de la Vist(ierie) cu pecete gospod.
250 - din una para ce s-au rînduit la havaeturile boieriilor, din cinci
parale de leu răsura agiutorinţei.
150 - la mucareri, asămeftea.
Poclonul dă la fieştecare portărel într-un an, avînd cincizăci dă
portărei.

127
pe an de la fieştecare uşerel.
• Vel clucer
-de toată stîna ce să vor afla în partea muntelui în Şiret, însă
hrisoavele ce ar fi înnoite de comun, să să păzască.

Sulgeriia cea mare


de tot rămătorul ce va trece peste hotar, ori pe unde.
Vel jicnicer
din pîrcălăbie Galaţilor, pă trei luni un cifert, cîte 125 lei la
cifert.
Vel pitar
din pîrcălăbie Gălaţilor, pă trei luni un cifert, cîte 125 lei la
cifert.

Vel şetrar
din stărostiia Cernăuţului, cîţe 20 lei pe lună.
Vel arinaş
de la fieştecare armăşel pe an, pe trei luni un cifert.
de tot dărăbanul şi puşcaşul, pă trei luni un cifert.
de la vinovaţii ce'sâ voru slobozi din temniţă, din care
să de isprav(nicului) de cimaşi,
păzitorilor.
de la ispravnici de âimaş(i), poclon pe cifert.
întreiala de la armaşi ceriiergucu treapăd.
din stărost(ia) de Cernăuţi pă trei luni cifert, cîte 125 lei la
cifert.
Rînduiala tălhariloru să să urmează după hotărîrea condicei.
din una pâra din răsura agiutorinţei.
din rnucarer, tij.
Vel ispravnic de Curte
din una para din răsura agiutorinţei.
din mucarer, tij.
Cheltuiala Curţii gospod.
Ţiganii gospod.

Vel cupar
buorul de toată cîrcima mare sau mică, ce să vor afla în toată
ţara, ori pe la tîrguri, ori pe la ţară, odată într-un an,
începîndu-sll de la luna lui ghcnar.
leafă pe lună, din Visterie.
Vel vameş
60 - leafă pe lună din bani vămii, bîez zece lei leafa gramaticului
vămii i banii cărţuliilor.
Vor(nicul) de Botoşani
A treia bah din sbma mortasipii Botoşanilor.
Rînduiala dregătorii isprăvniceşti după condică, afară din pîrcălăbie, fiind hotărîre
numai la margine să să ia.
Vel căp(i)tan de lefecii
1 p(o)l - de tot slujitorul, într-un an, cu 159 slujitori, strajă a treia sară.
30 r- leafă pă lună ot Vist(ierie).
Vel căp(i)tan de dărăbani
1 p(q)l - polu de tot slujitorul într-un an, cu 159 slujitori strajă a treia
sară.
25 - leală pă lună ot Vist(ierie).
F. 65 r.
Vtori Iog(o)f(ă)t
2 - de toată piatra la hotărîtul moşiilor, afară din doi lei a
vornicului de poartă sau alţi hotărnici.
5 p(o)I - adică doi zări, de tot hrisovul de întăritură de moşie sau dă
întăritură pe hotarnică, protocălindu-să de vel log(o)f(ă)t pe
cîte moşii vor întră într-acel hrisoy, de toată moşiia să ia cîte
doi zări, afară din cheltuiala hrisovului fiind iscălit şi dă
gospod, şi, trecînd 2 log(o)f(ă)t la condică, să iscălească,
arătînd că au trecut la condică.
30 de toată cartea gospod de hotărît, afară din cinci parale
scriitorului, care, fiind protocolită dă vel log(o)f(ă)t să
iscălească şi <al> 2 <-lea> log(o)f(ă)t din dos, ca să să nu să
facă printr-altă mînă.
20 - leafă pe lună ot Vist(ierie).
Vtori poşt(elnic)
40 - leafă pe lună, ot Vist(ierie).
Vtori spătar
Pîrcălăbie, după condică, a ţinutului Falciiului, a Grecenilor i a Bacăului.
240 - din venitul Sărdării pe an, însă cîte 20 lei pe lună.
Vtori vist(iernic)
250 - din una para răsura agiutorinţei.
150 - din mucarer, tij.
150 - diiţ pol para Jafieştecarecifert.
F. 65 V. 4-w i

Logdfeţiia a treilea
5 p(o)l - adică doi zări de hrisov de moşie ce s-au hotărît cu giudecata

129
Divanului, fiind protocolit de vel log(o)f(ă)t şi iscălit de
g(os)pod şi să protocolească şi 3 log(o)f(ă)t mai gios şi,
trecîndu-să la condica, sa, şă iscălească condicarul din dos,
însă pe cîte moşii vor întră în hrisov, dă toată moşiia să ia doi
zări, afară din cheltuiala hrisovului.
5p(o)l - adecă doi zări, de hrisov, de alte pricini ce să hotărăsc cu
Divanul gospod, protocolindu-să de vel log(o)f(ă)t i de 3
Iog(o)f(ă)t i de condicarul, după urmarea celorlalte, fiind
iscălit şi de g(os)pod, iar fiind numai cu pecete, să ia un zăr.
De hrisoavul de milă, socotindu-să cît coprinde mila, să ia
zeciuiala, afară din cheltuiala hrisovului.
De anaforale de moşii sau ori de ce pricină, întărindu-să cu
pecete g(os)pod şi iscălitura gospod să ia un zăr, iar, fiind
numai cu pecete, pol galbăn, afară de cheltuiala scriitorului.
30 - de căite de jalobă ori legată ori daşiiică, afară din cinci parale a
scriitorului.

Vătaf(ul) de aprozi
30 - poclonul de la is(pravnicul) de aprozi.
2 p(o)l - poclonul pe an de la fieştecare aprod,
înplineala.
întreiala.
Ceauşul de aprozi
Asămene însă să înpartă din tot venitţul), doi bani văt(a)f(u!ui) şi un ban ceauşu.
F. 66 r.

Vătaful de copii
Lei bani noi
Asămene.
30 - Poclonul pe an de la ispravnicu.
15 - de la stegar.
de la copii din casă, după hrisov.
Vor(nic) gospod.
40 - leală pă lună ot Vist(ierie).
a treia ban din mortasîpiia Botoşanilor, bez pe atîta ce s-au dat
vornicului.
Logofăt za vist(ierie)
20 - leafă pă lună ot Vist(ierie).
250 - din una pară răsura agiutorinţii.
150 - din mucarer tij.
5 - zări de la vel log(o)f(ă)t pîn(ă) la vel medelnicer, pe care
gospod de venit boierii după condică.
4 - zări de la vel medelnicer păr(ă) la vel căpitan de lefecii, tij.
2 - zări de la vel căpitan pînă la cel din urmă, tij.

130
4 - zări de la fîeşte<carc> isprav(nic) ce să va face pe carte gospod
de is(prăvnicie).
1 - zări de carte de milă.
1 - leu de alte cărţi.
2 - zări de hrisov ce să va face de la visterie, afară din cheltuială.
Vel căp(i)t(an) de Greceni.
Răsurile din cifert.
Ia agiutorinţă i la mucareru ot Vist(ierie).
Cărăuşie după condică i alte rînduieli după condică a ispravnicii, afară de
pîrcălăbie.
F. 66 v.

Vor(nic) de Cîmpulung ot Suceava


Răsura din cifert, iar la agiutorinţă şi la mucarer din Vist(ierie).
Rînduiala dregătorii ispravniceşti după condică. ,
Vel căp(i)t(an) de Iaşi
Lei hani noi
Asămene.
15 - leafă pă lună ot Vist(ierie)
răsură din agiutorinţă i din mucarel.
Vtori paharnec
Pîrcălăbie Dorohoi, Tecuciul, Neamţul, după condică.
120 din venitul pîrcălăbii Gălaţilor pe an, însă cîte zăci lei pă lună.
Vtori stolnic
120 - din venitul ispravnicii Tecuciului pe an, însă cîte zăce lei pe
lună.
Mortasipiia după condică a tîrgului Vasluiului.

Vtori comis
30 - leafă pe lună ot Vist(ierie).
F. 61 r.

Vtori camarăs
40 - leala pe lună ol Vist(ierie)
240 - din venitul stărostii Putnei pe an, însă cîte 20 lei pă lună.
Vtori gramaticii
30 - leafă pă lună ot Vist(ierie)

Is-ciohodaru
j
20 - leafă pă lună ot Vist(ierie)
cheltuiala iş-ciohodării.

Treti post(elnic) >

131
20 - leafa pe lună ot Visl(ierie)

4 3" spat(ari), însă feciori de boieri


40 - leafă pă lună ot Vist(ierie), cîte zăci lei dă om, însă pă rînd.
3" vist(iernic)
100 - Ia cifert din pol pară, răsura din cinci parale.
150 - din una pară, răsura agiutorinţei.
100 - din mucarel tij.

F.67v.

Diecii de visterie
400 - din una pară răsura agiutorinţii la doi sameşi.
200 - tij lor din mucarer.
400 - la doi condicari de peste o pară răsura din agiutorinţă.
200 - tij lor din mucarer.
300 - la doi poslăduitori de tablile vist(ieriei) din agiutorinţă tij.
200 - tij lor din mucarel tij.
300 - la doi condicari de cărţi din agiutorinţă tij.
200 - tij lor din mucarel tij.
300 - la doi condicari de leftle slujitorilor ot agiutorinţă, tij.
200 - tij lor din mucarel tij.
300 - la doi condicari de zaherfe i chereste ot agiutorinţă tij.
200 - tij lor din mucarer tij.
1200 - la 6 scriitori de cărţUe vistieriei) ot agiutorinţă tij.
600 - tij lor din mucarel tij.
800 - la 4 zarafi, din agiutorinţă tij.
200 - tij lor, din mucarer.
240 - leafa pă lună ia Aii copii ce păzăsc Visteria.
60 - leafa de la Visterie la şase postelnicei, însă feciori de boieri,
din 12 postelnicei rîmduiţi, şi şasă vor fi nelipsiţi pe pol an,
luînd leafă cîte zace iei pe lună, şi apoi vor întră ceialalţi şasă
la rînd,* iarăşi
y cu această rînduială.

Vtori portar
20 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
Beccrul
15 - leafa pe lună ot Vist(ierie)
F. 68 r.

Vel cahfegiu
Cahfenelele.
15 - leafă pe lună ot Vist(ierie)

Divictarul
15 - leafa pe lună ot Vist(ierie)

132
p(o)l - de hrisovu ce s-a pecetluit.
9 de anafura iscălită.
60 de anafora pecetluită.
- 3 de carte.
3 de pecetluituri ce să fac pentru lăcuitori ce umblă pin raia.
- 60 de pecetluite ce să dau la bresle.
Credincerul
10 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
Vei Ciubucciu
15 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
Vel Şărbecciu
15 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
Stolnicul den Curte
20 - leafă pe lună ot Vist(ierie)

F. 68 v.
Ibrictarul
10 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
Sofragiu
10 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
Samdangiu
105 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
Rahtivanu
20 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
3 Comis
10 - leafă pe lună ot Vist(ierie)
3 Gramatic
15 - leala pe lună ot Vist(ierie)

3 Portar
15 - leafă pe lună ot Vist(ierie)

Vel căpitan de Coţmani


50 - din răsurile starostelui de Cernăuţi, la fieştecare cifert.
240 - din venitul starostelui, cîte 20 lei pe lună.
Vor(nicul) de Cîmpulungu Rusăscu
Răsurile ciferlu(lui) cîmpulungenilor, iar la agiutorinţă i la mucarel din Visterie.
Vel căp(i)t(a)n de Tecuciu
50 - din răsurile isprav(nicului) la fieştecare cifert.

133
la agiutorinţă i miicarel ot Vist(ierie)
Vel căp(i)t(a)n de Codru
Răsurile din cifert.
la agiutorinţă i mucarel ot Vist(ierie).
Pripasurile din olatul Codrului.
Opt vor(nici) de poartă
40 - leafă pe lună ot Vist(ierie), cîte 5 lei»
opt scutelnici.
2 - de toată piatra la hotărît.
2 - de preţuit dugheni i casă de frunte i Ioc sterp i vie.
1 - de preţuit dugheni, casă, loc sterp mai prost i vie.
60 de preţuit cal, bou, vacă, de vite mici pe giumătate.
pol bani din zăce bani preţuite haine i altor pojijii, iar de s-a
tîmpla să să trimită afară ca să preţăluiască, de cheltuiala şi
osteneala cu Divanul să să hotărască, însă acest venit a
preţăluitului să să socotească afară de preţăluit, pentru banii
Visteriei.
F. 69 v.

Logofătu de taină
10 - pe lună leafă ot Vist(ierie)
doi scutelnici, bez alte rădicături i răsuri din agiutorinţă i din
mucarer.
Cămaraşul de izvoade
10 - pe lună leafă ot Vist(ierie)
doi scutelnici, bez alte rădicături i răsuri din agiutorinţă i din
mucarer.
36 de pecetluiturile ce să dau bresle, din care 5 par(ale) să ia vtori
cărnăraş i 5 par(ale) cămăraşul de izvoade i 2 par(ale)
divictarul.

Poroşnicu
10 - leafă pă lună ot Vist(ierie)
răsura la agiutorinţă i la mucarel ot Vist(ierie).
Polcovnicul
10 - leafă pe lună ot Vist(ierie) iar la agiutorinţă i la mucarel ot
Vist(ierie) din răsuri.
1 p(o)l - pe an de la fieştecare slujitori roş. ..
Baş-ciohodaru
10 - leafa ol Vist(ierie) ,., ,<•,
Baş-bul(u)baş de Curte
25 - leafă ot Vist(ierie)

134
F. 70 r.

Vel căpitan de Ropce


20 - la tot cifertul din răsurile ispravnicului, bez alte rădicături i
răsură din agiutorinţă i din mucarer.
Vel căpitan de Neamţu
20 - la tot cifertul din răsurile ispravnicului, bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i din mucarel.
Vel căpitan de Trotuş
30 - din tot cifertul, din răsurile ispravnicului, bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel.
Vel Căpitan de Agiud
20 - din tot cifertul, din răsurile isprav(nicului) bez alte ridicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel.
Vorniciia Vrăncii
Răsurile ciferturilor, cît vor coprinde, a lăcuitorilor de Vrance, bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel. ,
Vel Căpitan de Cuvorluiu
30 - din răsurile isprav(nicului) la tot cifertul, bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel.
F,70v.

Vel Căpitan de Lupuşna


30 - din răsurile isprav(nicului) la tot cifertul, bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel.
Vel Căpitan de Orheiu
30 - din răsurile isprav(nicului) la tot cifertul, bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel.
Vel Căpitan de Soroca
20 - din răsurile isprav(nicului) la tot cifertul, bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel.
Vel Căpitan de Dorohoiu
20 - din răsurile isprav(nicului) la tot cifertul, i bez alte rădicături i
răsuri din agiutorinţă i mucarel.
Vel Căpitan de Ciuhur
25 - din răsurile ispravnicului) la tot cifertul, i bez alte rădicături i
răsuri dm agiutorinţă i mucarel.
Vtori medelnicer
A şapte ban din mortasipiia Bîriadului, cu mîna dumnealui vel vistiernicului).

135
Vtori clucer
 şapte ban din mortasipiia Bîrladului, cu mîna dumnealui vel vist(iernicului).
F. 71 r.

Vtori sulger
A şapte ban din mortasipiia Bîrladului, cu mîna dumnealui vel vist(iernicului).
Vtori jicnicer
A şapte ban din mortasipiia Bîrladului, tij.
Vtori pitar
A şapte banu din mortasipiia Bîrladului, tij.
Vtori şătrar
A şapte ban din mortasipiia Bîrladului, tij.
Vtori armaş
10 - Leafă pă lună otvist(ierie).
3 Armas9
10 - Leafă pă lună ot Vist(ierie).
Satîr-başa
7 - Leafă pă lună ot Vist(ierie).
Sarai-başa
5 - Leafă pă lună ot Vist(ierie).
Pivnicerul
15 - Pivnicer, leafă pe lună Vist(ierie)
F. 71 v.

Vătaful de păhărnicei
A şapte ban din mortasipiia Bîrladului
Diecii de divan
1 - să ia de scris hrisov, afară din cheltuială.
- 60 de anaforâ.
60 de carte de giudecată a veliţilor boieri.
15 de cărţi de jâlobă i de hotărit.
- 6 de scris răvaş.
Condicarul Divanului avînd doao condice,
una a lui vtori log(o)f(ă)t i una a lui 3 log(o)f(ă)t
10 - leafă pe lună ot Vist(ieric).
- 30 să ia de hrisov ce a trece la condică.
- 15 din anaforale i de cărţi de judecată a veliţilor boieri, scriind din
dos cum că .s-au
•._...;. ..:
trecut la condică, si
»
să iscălească.
-- - ,

(Pecetea g(os)pod)'.

136
f . 72 r.
1775 maiu 7. După cum s-au datu carte egumenului de la Răchitoasa ca să ie
brudina de podul stătător de la Mirceşti peste Săret, care este să-1 facă el.
;Lei bani noi
- 30 de carul mare încărcat, cu boi, cu tot, ori cu ce fel de marfă.
- 15 de carul mic încărcat, cu boi cu tot.
3 de carul mare deşărt, cu boi cu tot.
- 6 de carul mic deşărt, cu boi cu tot.
- 3 de vita ce va trece neguţătoreşte, iar de vitele lăcuitorilor ce le
duc la tîrguri să de cîte 1 pol ban.
3 de omul călare, iar oamenii pe gios ce or trece să nu să supere.
- 30 de suta de oi.

F. 72 v.
1775 ghenar 30. Carte ce s-au dat părintelui mitropolitului pentru venitul ce are
s(fîn)ţa Mitropolie di ie din ocnă, cîte o pară de tot dropul, după hrisovul gospod.
Dat-am carte domnii mele cinst(it) preasfinţitului şi al nostru duhovnicesc părinte
svinţiei sale chir Gavriile mitropolitul Moldovii şi omului ptfeaosfinţiei sale ce-1 va
rîndui la ocnă, să fie volnic cu carte domniei mele a lua şi a strînge venitul s(fin)tei
Mitropolii după miluireia ce are cu hrisoyu! gospod. Adecă cîte o pară să ie de totu
drobul şi steţie ce să va striga drobu şi măcar şi cu datorii ce să va da sare din ocnă, şi cu
bani de să va vinde, şi însuşi cămăraşi de vor pogon sare din ocnă cu a sa cheltuială, tot
să dea acest venit a Mitropoliei după hrisovul, nimene scutit să nu fie. Aceasta
poruncim.

F. 73 r.
1775 ghenar. Cărţi ce s-au dat dumnealui comisului pentru venitul boieriei
dumisale, a Comisiei cei mari, după cum au hotărît mărie sa vodă.
Dat-am carte domniei mele predincios boierului domniei mele dum(nealui) Matei
Cantacuzino vel comis şi opiului dum(isal)e să fie volnic cu carte domnii mele a lua şi a
strînge venitu boierii dumisale, a comeşiei cei mari, pîrcălăbie braniştii de la ţinutul Iaşii,
care să începe de la gura Jijiei şi în sus pînă la Ţuţora Veche, şi din Prut pînă unde să
întîlneşte cu ţinutul Vasluiului, după hotărîrea condicii ce este în Visterie cu pecetea
gospod, adecă 20 bani să ie de carul ce vine cu vin din jos, 20 bani de carul cu băcălie,
20 bani de carul cu sare ce va ieşi într-altă ţară, 20 de bani de carul cu postav ce va veni,
ori cu blane, ori cu bogasie, 20 bani de carul cu poloboace cu mere, 20 bani de carul cu
horilcă, 20 bani de carul cu in sau cînepă ce să scoate din ţară, 20 bani de carul cu
păcură, tij 20 bani de carul cu funi sau cu ciubuce. 20 bani de carul cu lînă ce va veni
dintr altă ţară sau va ieşi de aici într-altă ţară, 20 bani de carul cu albii ce va ieşi într-altă
ţară, 20 bani de pluta ce merge pe Prut, 20 bani de luntrile ce sS fac aici şi să duc pe Prut
în Ţara Leşască.
Pentru tîlhari ce s-ar prinde, să-i trimită aici la Divanul domnii mele şi, aducîndu-i
aice, cu Divanul să va căuta pricina lor, cum şi gloaba Divanu o va hotărî.
Dat-am cartea domnii mele credincios boierului domnii mele, dumnealui Matei
Cantacuzino vel comis şi omului dumisale ce-1 va rîndui la tîrgiil laşului, să fie volnic cu
carte domnii mele a lua şi a strînge slujba braniştei, venitul boierii dum(nealu)i, a

137
comeşiei cei mari, după hotărîre condicii ce este în Visterie cu pecete gospod, adică trei
lei să ie într-un an branişte de crîşma mare, însă un pol leu să ie la luna lui noiemvrie, şi
un leu pol la luna lui fevr(uarie) iar de crîşma mică pe giumătate, pivniţele plătind
branişte odată într-un an, la vreme însemnată, la un comis, alt comis să aştepte iar la
vreme ce s-au rîhduit, şi atunci să-şi ceară acei bani.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, A 3219 (fost Ms. rom. nr. 5390), f. 48 r. - 73 r. Copie din 1820
noiembrie 15, cu „pecetea Vornicii obştirilor" Valahiei din 1820, aplicată în cerneală neagră pe fiecare
pagină (şi cu indicarea corectă în text a accentului cuvîntului).

EDIŢII: Iorga, St. şi doc., XXII, p. 3 - 44 (aceeaşi copie).

' Menţiunea copistului.


2
în text: „Est".
3
în loc de: „Carapciu".
4
întregit la Iorga, op. cit., p. 23.
5
în loc de: „cuiungii".

130 1775 ianuarie 1


Venitul anual al mănăstirii Sfîntul Spiridon încasat de epitropii acesteia,
F. 32 v.
Venitul măn(ăsti)rii Sfîntului Spiridon ce s-au luat de rînduiţii epitropi într-un an,
din let 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, precum să arată mai în gios
Lei bani
6596 54 Care bani au prisosit din venitu anului 1773 şi s-au făcut venit
la anul acest(a) 1774.
2300 - Din venitu Ocnii pe acest an 1774 şi pîn(ă) la 1775 ghen(arie)
1, fiind vîndută dum(nealui) baron Gaten Berii.
1250 - Did mortasipiia ce mare a laşului pe acest an 1774 fev(ruarie)
1, fiind vîndut lui Pascal ispravnicul.
750 - Din pîrcălăbiia Sorocii pe acest an 1774 mart(ie) 1 şi pîn(ă) la
1775 mart(ie) 1, fiind vîndută căp(itanului) Nieolae Sîrghii i
tovarăşilor lui.
1000 - Din pîrcălăbiia Tîrgului Frumos pe acest an 1774 iun(ie) 1 şi
pîn(ă) la let 1775 iun(ic) 1, fiind vîndută dum(nealui)
păh(amicului) Alixandru Neculce.
778 - Din veniţii vămii cazacliilor pe; acest an 1774, ce au fost dat în
credinţă lui Pascal ispravnicul, bez ce iaste să măi vie de pe
la scheli, adică de Ia Cernăuţi, Hotin, Soroca i Movilău.
610 - Din venitu cotăritului într-acest an 1774 mai 1 şi pîn(ă) la
an(ul), fiind vîndut dum(ncalui) căm(inarului) Coste Papafil.
F. 33 r.
2472 60 Din vînzare moşiilor pe acest an, 1774 apr(ilie) 23 şi pîn(ă) la
let 1775 aprilie) 23, însă
lei bani
310 Borşa la ţm(u)t(ui) Ieşii cu satu, cu moara ce s-
au vîndut lui Ian(e) Nicolei, bez orînda.

138
40 Oiînda aceştii moşii lui Mihalachi.
200 Dumeştii ot ţinutu <Vasluiului>', la Anastas(e)
bacal-başa.
20 Hălceni, ţin(u)tu Hîrlăului, la dum(nealui)
căp(itanul) Papapil.
250 Hîrlău i Cotnariul ot Gheorghii banul.
300 Blăgeştii, ţin(u)t(ul) Bacăului, ot Ion văt(af?).
350 Şărăuţii i Hreaţca ot Cernăuţi, lui Apostoli grecu.
150 Crăiniceni, Avrămeni, Sîrbii ot Dorohoi,
jic(nicerului) Manolache.
20 Şăpt(i)licen(i), ţin(u)t(ul) Sorocii, la Ursachi
vor(nic).
150 Chetrosul ot tam, popii lui Toader de acolo.
100 Orînda aceştii moşii lui... 2 jid(ov).
100 Moşie Bălţile ot başa Sandul Panaite.
15 Balotina ţin(u)t(ul) Ieşi.
35 Moşie Cuheleştii ot Orhei, la dum(nealui)
spat(arul) Răşcan(u), bez pe an(ul) 1772 să de
sam(ă) Ciorbă ruptaş.
40 Moşie de la Galaţi ot Şărbănache diiac.
32 60 de pe moşie Dopcenii ot Lăpuşna de trei ani
pîn(ă) ia let 1774, ce s-au luat prin mîna
dum(nealui) Vasil(e) Ros(e)t.

lei
110 chirie cîrşmii cu o dughean(ă) din colţul zidiului
măn(ă)stirii ot Gheorghii ban.
40 chirie cîrşmii de la Cucoran(i) ot Ursul jid(ov) şi
să o tocmească.
60 chirie pitarii din colţul zidiului măn(ă)stirii ot
Toader Cuciuc pe acest an 1774 ap(rilie) 23 şi
pîn(ă) la let 1775 ap(rilie) 23.
30 Chirie pitarii ot Tîrgul Făinii pe acest an 1774
iun(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 iun(ie) 1, ot Ian(e)
pit(ar).
15 „•. Chirie pe o dughean(ă) ot tam pe acest an 1774
iun(ie) I şi pîn(ă) la let 1775 iun(ie) 1, ot
Safta armancă.
30 Chirie pe o dughean(ă) ot Tîrgul de Sus ce-i de
la dum(nealui) vistiernicul) pe acest an 1774
mai 1 şi pîn(ă) la let 1775 mai 1, ot Lie
jid(ov).
25 Chirie pe o dughean(ă) ot tam ce-i de la Vasil(e)
blănar pe acest an 1774 mai 1 şi pîn(ă) la let
1775 mai 1, ot Haina jid(ovcă)

139
20 Chirie pe o dughean(ă) ot Botoşan(i) pe acest an
1774 iun(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 iunie 1, ot
Petre bărbier
*6 Bezmănul pe un loc de dughean(ă) ot Tîrgul
Făinii pe acest an 1774 iunie 1 şi pîn(ă) la let
1775 iunie 1, ot Marco jid(ov)
9 Bezmănul pe trei dugheni ot poarta măn(ăsti)rii
pe acest an 1774 ap(rilie) 23 şi pîn(ă) la let
J775 ap(rilie) 23, ot Gheorghii ban
15 Bezmănul de pe un loc de doau dughen(i) de
lingă hazna pe acest an 1774 ap(rilie) 23 şi
pîn(ă) la let 1775 ap(rilie) 23, ot fămeia lui
Ian(e) căp(itan)
Bez venitul unei părţi de moşie Cărhana ce iaste
asupra dum(nealui) vist(iernicului) Vasil(e)
Ros(e)t ce a fi ieşit de patru an(i), 1771 şi
pîn(ă) Ia let 1775 ghen(arie) 1
F. 34 r.
Bez moşie Dopcenii pe acest an 1774, ce nu s-au
dat la sama lui ... 2 să strîngă dijma care să
aibâadasamă
Bez moşie; Tîrgului Frumos pe acest an 1774, ce
nu s-au vîndut nefăcîndu-s(e) nimică pe dînşa
din pricina săcetii
Bez moşiia Bănila i cu parte din Răstoace ot
Cernăuţi ce s-au stăpînit de Cucoran Căzacu
atît pe an 1773 cît şi pe anul acest(a) 1774
250 Din venitu postajilor ot jidbvi într-acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1775 ghen(arie) 1, fiind vîndut med(elnicerului Toader Vîrnav i
tovarăşilor săi
780 Di pe carăle cu lipţcănii cîte 15 lei de car pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi
pîn(â) la let 1775 ghenarie 1, însă
lei bani cară
105 - 7 Anastas(e) Camila
45 — 3' başa Coste Avram
90 - 6 Toader Petrov
75 _ 5 căm(inarul) Coste Papafil
45 - 3 Dumitru Ciornei
60 - 4 Nicolachi Avram
150 - 12 başa Sandulache Anastas(e),
8 care s-au descărcat aice i
4 trecătoare
60 - 4 Nicolachi Săndulachi
75 - 5 Ian(e) Nicolete
45 - 3 Panaite
30 - 2 tij başa Coste Avram
F. 34 v.
Lei bani
583 27 Din venitul cîntariului pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1775 ghenarie 1, însă
lei bani
400 27 Din cîntariul leşului pe acest an 1774
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775
ghen(arie) 1, fiind dat în credinţă la
Ian(e) mumgiu
60 - Din cîntariul Rom(a)nului pe acest an
1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775
ghen(arie) 1, fiind în credinţă la
Pascali grecul
23 - Din cantariul Sucevii pe acest an 1774
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775
ghen(arie) 1, fiind <în> 2 credinţă la
Costandin grecu ot Suceavă
50 - Din cantariul Sorocii i Movilău pe acest
an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1775 ghen(arie) 1, fiind vîndut
căp(itanului) Nicolai Sîrghii
50 - Din cantariul Tecuciului pe acest an
1774 ap(rilie) 23 şi pîn(ă) la let 1775
» ap(rilie) 23,.fiind vîndut lui Costandin
văt(af?)
60 - Di pe 16 ved(re) miere ce s-au vîndut lui Anastas(e) grec(ul),
cîte 3 lei 90 bani vadra pe acest an 1774 din 34 stup(i) ce
s-au bătut, bez 86 stup(i) ce au rămas de sămînţă
40 - Di pe venitu făclierii ot Botoşani de la Ioniţ(ă) făclier pe acest
an, 1774 mart(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 mart(ie) 1
F. i f h

2280 - Di pe vinul măn(ă)stirii ce s-âu Vîndut într-acest ah 1774, însă


lei bani
1714 - Din şapte buţi de vin ce s-au vîndut prin
mîna lui Toader crîşmar, bez 105 lei
hacu lui, cîte 15 lei de bute i bez
mîncare lor i bez cercuitu vasălor i bez
alte cheltuieli şi scădere vinului
201 - Di pe doao bătlăgi cu vin ce s-au vîndut
prin mîna iui Nistor crîşmar, bez 15 lei
hacul lui i bei; mîncare i scădere
vin(u)lui i cercuri şi alte cheltuieli
vînzîndu-se în credinţă
155 - Pe 155 ved(re) vin de loc ce s-au vîndut
cu rădicata, cîte un leu vadra

141
60 — tij un poloboc vin de loc pelin ce s-au
vîndut iar cu Nistor crîşmar, bez 5 lei
hac(ul)
. 150 - Pe 300 ved(re) vin de la Gîrle ce s-au
vîndut pe loc, cîte 50 lei suta, bez
1 bute plin(ă) vin vechi ce iaste în pivniţa
den Surlărie
3 poloboace vin vechi ce-s în pivniţă ia
măn(ă)stire
2 poloboace vin ce s-au băut la
măn(ă)stire i bez
2 poloboace ce s-au turnat pin buţi după
ce au venit vinul şi tot nu s-au umplut
toate vasăle, bez
F. 35 v.
Lei bani Venitu cerii dintr-acest an care să să apuce pe vam(e)şul
Chiriiac să de samă de unde ce au luat şi să încarce la sama
an(u)lui viitoriu
Bez venitu rachiului i a horilcii ot Ocnă care de doi an(i), din
let 1773 i din let 1774, şi să să apuce pe Spiridon gramaticu
de la Ocnă să de samă şi să să încarci la sama anului viitoriu.
19748 22 Adică noaosprezăci mii şapte sute patruzăci şi opt lei 22 bani
fac
.. .axpp ...3 <m.p>; Iordache Balş vist(iernic) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi Ms. nr. 2665, f. 32 - 36 r. Orig., hîrtie (29,6 x 20.K cm ), cerneală neagră.

' Omis,
2
Loc liher.
' Nume neclar.

131 1775 ianuarie 1


Cheltuielile făcute într-un an de epitropii mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.
Cheltuiala măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon ce s-au făcut de rînduiţii epitropi
într-acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, precum se arată:
F. 36 v.
Lei bani
Hacul şi cheltuiala oam(e)nilor măn(ă)slirii
180 S-au dat preotului Stati pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 15 lei pe lună
120 S-au dat preotului Vasilie pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) zăci lei pe lun(ă)
120 S-âii dat diiaconului mă(năs)t(i)rii, anum(e) Lupul, pe acest
an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 10
lei pe lun(ă)

142
Lui Mariş jpsalţ, hacul şi imiclicul lui pe acest an 1774
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 20 lei pe
lun(ă).
Lui Vasil(e) eclesiiarh, emiclic pe acest an 1774 ghen(arie) 1
şi pînă la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei pe luh(ă).
Lui Neculai băietu, imiclicul pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei pe lun(ă).
Lui Costandin dascalul, hacu(l) si emiclicul pe acest an 1774
ghen(arie) şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, însă pe trei lun(i):
ghen(arie), fev(ruarie) şi mart(ie), cît(e) 8 lei, iar pe 9 lun(i),
cît(e) zăci lei pe lun(ă).
Ieromonah(u)lui Leont(e), hac(ul) şi imiclicul pe 4 lun(i):
ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie) şi ap(rilie) dintr-acest an 1774,
cîte 15 lei pe lună.
Lui Scarlat imiclicul lui pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1774 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei pe lun(ă).

Sameşului mă(nă)st(i)rii pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi


pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 50 lei pe lun(ă).
înbrăcămint(e) lui Necolai băietu într-acest an 1774
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, după izvodu(l)
iscălit anum(e) de căm(ă)raş.
înbrăcămint(e) lui Iordachi băietu într-acest an 1774
ghen(aiie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1 după izvod(ul)
an(u)me iscălit de căm(ăraş).
înbrăcămint(e) eclesiiarhului mă(nă)st(i)rii şi a Iui Sc(ă)rlat
pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1,
tij după izvod(ul) an(u)m(e) iscălit de căm(ăraş).
Doau benişlicuri: 1 sam(e)şului şi un(u) lui Costand(in) dascalul.
Babii Marii ce s-au făc(u)t bucăt(ăreasă) la oam(e)nii casii,
pe 9 lun(i): ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai,
iun(ie), iul(ie), av(gus)t şi săp(temvrie) dintr-acest vălet 1774,
cît(e) 1 pol lei pe lun(ă) cu doi pol(i) lei o părechi cibot(e).
Lui Nicodim preot din schit din Codrul Ieş(ilor) hac(ul) lui
pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1,
cît(e) 5 lei pe lun(ă).
Lui Mardarie preot ot schit(ul) Stavnicul pe un an, din let
1774 iun(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 iun(ie) 1, dup(ă) simfonie
lui cu zapis.
Cheltuiala ce s-au făcut cu-n aurar bun i cu-n stihar pentru
mă(nă)st(i)re, diiaconesc. şi tafta stih(arului) au fost a
mă(nă)st(i)rii, însă:
Lei bani
16 30 1 cot, 2 rup stofă gre de aurar (?)
6 108 12 pol dram(uri) şi 11 ban(i) tij
6 90 cănafi tij
11 15 89 dram(uri) şi 110 prost(ii) la stihar
6 - Bogasiu i lucrul
F.37v.
Lei ban(i)
40 90 Cheltuiala ce s-au făcut cu u(n) felon de cit, i trei dveri, i 1
faţ(ă) de prestol, i o faţ(ă) de proscomidie, i două petrahil(e) la
schit(ul) Stavnicul, i cu alt felon i un stihar tij de cit la satul
măn(ă)st(i)rii Borşa din ţin(u)t(ul) Ieşii
Lei ban(i)
16 90 27 pol coţ(i) cit la acest veşmînt
1 60 Sîngef de bogosiu la feloan
12 30 4 pol bucăţ(i) astar suvaz la toat(e)
veşmint(e)le
3: 60 Găitan, ibrişin i aţ(ă)
.6. 90 De lucrul veşmint(e)lor
2063 50 fac
Cheltuiala bisericii şi a două schit(u)r(i) pe acest an 1774
ghin(arie) 1 şipîn(ă) lalet 1775 ghen(arie) 1
54 60 Pe 21 oc(a) ceară lumin(i) ce s-au cumpărat Ia mă(nă)st(i)re,
cît(e) doi lei oca, i cu 12 pol lei de făcut toate luminile la Paşti
din ceara mă(nă)st(i)rii şi peste an
63 Pe 42 ocă undilemn pentru candele la mă(nă)st(i)re într-acest
an 1774 ghen(arie) 1 şi pînă la let 1775 ghen(arie) 1
17 5 pol ocă tămîie într-acest an la măn(ă)st(i)re, let 1774
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1
19 45 lumi(ni) de ceară, tămîie, undilemn pest(e) an şi cheltuiala
schit(u)lui din Codrul Ieşi la praznicul Uspenii, let 1774
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1
19 45 lumin(i)de ceară, tămîie, undilemn şi cheltuiala praznicului
schit(u)lui Stavnicul pe acest an 1774 ghe(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1775 ghen(arie) 1
F. 38 r.
90 S-au făcut trei ferestri mari de sticlă şi cu lucrul lemnilui cu tot
la schit(ul) Stavnicul
4 60 O tavla de anaforă la mă(nă)st(i)re
187 90 fac

Cheltuiala praznicului Sfîntiţlui Spiridon pe acest an 1774


dec(hemvrie) 12.
20 Pe 12 oc(a) ceară ce s-au cumpărat, cît(e) 1 rublă oca.
12 60 De făcut toate lumin(i)le pentru biserică şi pentru pomenire
ctitorilor.
2 60 1 oc(a) cahfe \ l a m i t r opolit
J
5 3 oc(a) zahăr

144
3 45 1 oc(a) cahfe pentru mă(nă)st(i)re
2 un curup dulceţi
3 1 pol oc(a) confetur(i)
6 3 oc(a) vutcă
2 60 5 oc(a) rachiu
2 60 8 candile" pentru biserică
1 86 zahăr, strafid(e), postmagi i polială la coliva ce s-au făcut
25 500 pîini, cît(e) de două parale una
50 S-au dat milostenie la preoţ(i), călugăr(ilor) şi s-au în
şi la poartă la oameni şii calici

F. 38 v.
300 S-au dat milostenie la obraze de cinste şi can scăpătate,
însă:
Ui
100 Prin mîna lui başa Costi Avram
200 Prin mîna lui Ghiorghi ban, după izvod iscălit
25 S-au cheltuit cu pomenire neam(u)lui Păşcanului la zioa
Sfinţilor Apostoli dupe obicei
46 11 fac

Lefile ce s-au dat pe acest an 1774 ghen(arie) I


700 Dum(nealui) doftorului Dracachi pe cinci lun(i): ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(ri)l(ie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t şi
i oc(tomvrie) dintr-acest an 1774, cîte 70 lei pe lună
550 Dum(nealui) doftorului Fotachi pe 11 lun(i): ghen(arie),
feb(ruarie), mart(ie), av(gus)t, sept(emvrie), oc(tomvrie) şi
noiem(vrie) dintr-acest vălet 1774, cîte 50 lei pe lun(ă)
140 Dum(nealui) şăt(rarului) Şoan pe 7 iun(i): iun(ie), iui(ie),
av(gus)t, sept(embrie), oc(tomvrie), noiem(vrie) şi
dec(hemvrie) dintr-acest vălet 1774 pîn(ă) Ia let 1775 ghe(arie)
1, cît(e) 201eipilună
120 Dum(nealui) gerah(u)lui de la Ocnă pe acest an 1774
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 10 lei pe
lun(ă)
1510 fac

ban(i) Mile ce s-au dat pe acest an, let 1774, dup(ă) cum să arat(ă):
Pit(aru)lui Moisă Cucoran pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la leţ 1775 ghen(arie) 1, însă pe şapt(e) lun(i), cît(e) zăci
lei, şi pe cinci lun(i), de la avg(us)t şi pîn(ă) la sfîrş(i)t(ul) lui
dec(hcmvrie), cît(e) 15 lei pe lun(ă)
80 Şăt(rarului) Cocii pe opt lun(i): ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie) şi av(gus)t dintr-acest,
vălet 1774, cît(e)'zăci Iei pe lun(ă)

145
Căp(itanu)lui Vâsil(e) Raţ(ă) pe zăci lun(i): ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gust),
săp(temvrie) şi oc(tomvrie) dintr-acest vălet 1744, cît(e) zăci
îei pe lun(ă).
Gramaticiţii pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775
ghen(arie) 1, cît(e) 15 lei pe lun(ă).
Lui Hrisi pe zăci lun(i): ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie),
ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gust), săp(temvrie),
oct(omvrie) dintr-acest vălet 1774, cît(e) 15 lei pe lun(ă).
Jic(niceru)lui Apostol pe 11 lun(i): ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gust), săp(temvrie),
oct(omvrie), şi noiem(vrie) dintr-acest vălet 1774, cît(e) 20 lei
pelun(ă).
Stol(nicu)lui Costandin Coci, pe nouă lun(i): ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gust),
săp(temvrie) dintr-acest vălet, cît(e) 15 lei pe lun(ă).
Marii Botezatii, pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1775 ghen(arie) 1, cît(e) zăci lei pe lună.
Ilincăi roabă, pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775
ghen(arie) 1, cît(e) zăci lui pe lun(ă).
Marii fata poroşnicului Niculai pe acest an 1774 ghe(arie) 1 şi
pînă la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) doi lei pe lună.

Mumii lui Neculai băietu pe zăci lun(i)." ghen(arie), fev(ruarie),


mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t, săp(temvrie) şi
oct(omvrie), cît(e) trei lei pe lun(ă) dintr-acest vălet 1774.
Mumii Nicolii ot Spiţărie, pe nouă lun(i): ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t, şi
săpt(emvrie) dintr-acest vălet 1774, cît(e) trei lei pe lun(ă).
Tofăncsei, pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775
gheh(arie) 1, însă 30 lei pe cinci lun(i), cîte 6 Iei, iar 70 Iei pe
şapte lun(i), de la iun(ie) întăi pîn(ă) la sfîrşit(ul) Iui
dec(hemvrie), cît(e) zăci lei pe lun(ă).
Roxandii săracă, pe zăci luni: ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie),
ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t, oct(omvrie) dintr-acest
an 1774, cît(e) 5 lei pe lun(ă).
Proigum(enului) Meletie pe pol an: ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), mai şi iun(ie) dintr-acest vălet 1774, cît(e)
20 Iei pe lun(ă).
Mumii proigtim(enului) Ioasaf pe acest an 1774 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 5 Iei pe Iun(ă).
Adică cincizăci, Bălaşii Gănioai, pe zăci lun(i): ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
săp(tenivrie) şi oc(tom vrie) dintr-acest vălet 1774, cît(e) 5 lei pe lună
Mumii lui Sălvestru diiacon, pe patru lun(i): ghen(arie),
fev(niarie), mart(ie) şi ap(rilie) dintr-acest vălet 1774, cît(e) 5
lei pe lun(ă).
Cojocioai soarii lui Vasil(e) dascal pe acest an 1774 ghen(arie) 1
şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei pe lun(ă).
Casii lui Poliz neguţ(i)tor pe şapt(e) lun(i): ghen(arie),
fev(ruarie)i mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie) şi iul(ie) dintr-acest
vălet 1774, cît(e) 5 lei pe lun(ă).

Căpit(anu)lui Anastas(ie), pe noaă lun(i): ghen(arie),


fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t şi
săp(temvrie) dintr-acest vălet 1774, cît(e) zăci lei pe lun(ă).
Alivroâi, . pe opt lun(i): ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie),
ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t dintr-acest vălet 1774,
cît(e) zăci lei pe lună.
Doao fet(i) săraci pe nouă lun(i): ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t, săp(temvrie)
dintr-acesţ vălşţ 1774, însă pe 1 lun(ă) zăci lei şi pe 8 lun(i),
cît(c) 8 lei pe lun(ă).
Băntăşoai, pe 11 lun(i): fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai,
iun(ie), iul(ie), av(gus)t, săp(temvrie), oc(tomvrie),
noiem(vrie), dec(hemvrie) let 1774, pîn(ă) la let 1775
ghen(arie) 1, cît(e) doi lei pe lun(ă).
Stol(nicesei) Aniţii Micleasca, pe cinci lun(i): mai, iun(ie),
iul(ie), av(gus)t, săp(temvrie) dintr-acest vălet 1774, cîte 20 lei
pe lun(ă).
Ilincăi Gheuculeas(a), pe şapte luni: iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
săp(temvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie) şi dec(hemvrie) let
1774 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1, cîte zăci lei pe lună.
La două vornicesa de poartă, a lui Carp vor(nic) şi a lui Antohi
Luţă vor(nic), pe şas(ă) lun(i): iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
săp(temvrie), oc(tomvrie); noiem(vrie) şi pîn(ă) la 1775
ghen(arie) 1, cît(e) zăci lei pe lună.
Preotesii Aniţii pe şapt(e) lun(i): iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
sep(temvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie), dec(henivrie) let 1774
pîn(ă) la let 1775 ghe(narie) 1, cît(e) 5 lei pe lun(ă).
Ilinca preoteasă pe trei lun(i): av(gus(t, săp(temvrie),
oc(tombrie) let 1774, cît(e) zăci lei pe lun(ă).
Călugăriţa Crupenţchioaia pe cinci lun(i): iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
săp(tembrie), oc(tombrie), cît(e) 5 lei pe lun(ă), let 1774.
Ilinca săracă, pe cinci lun(i): iun(ie), iul(ie), av(gus)t,
săp(tembrie) şi oc(tombrie) let 1774, cît(e) 5 lei pe lun(ă).

Giupaneasa lui Ianach(e) Sava pe două lun(i): iul(ie), av(gus)t


dintr-acest vălet 1774, cît(e) 15 lei pe lun(ă).
Med(elniceru)iui Neculai Racoviţ(ă) pe patru lun(i): iun(ie),
iul(ie), av(gus)t, săp(tembrie) dintr-acest vălet 1774, cît(e) 15
lei pe lun(ă).
40 Nastasiia muma stol(nicului) Gheorghi, pe patru lun(i): iul(ie),
av(gus)t, săp(temvrie); oc(tomvrie) dintr-acest vălet 1774,
cît(e) zăci lei pe lun(ă).
15 Âniţa Stroiţoai, pe trei luni: iun(ie), iul(ie), av(gus)t dintr-acest
vălet 1774, cît(e) 5 lei.
10 Fămei lui Ursach(i) aprodu, pe două lun(i): iun(ie) şi iul(ie)
dintr-acest vălet 1774, cît(e) 5 lei pe lun(ă).
8 Safta fata Pancului pe o lun(ă), adic(ă) pe iul(ie) let 1774.
15 Surorii doftorului Dracachi pe luna lui dec(hembrie) let 1774.
50 Lui Nenciul armaş, cu pecet(e).
100 La mă(nă)s(ti)re Agapie după hrisovu ce are pe acest an 1774.
50 Elisavetii Negeloai, cu pecet(e).
10 Lui Furtujan, milă cu pecet(e).
20 Nastasii nepoata Aniţii Ţiţules(ei), cu pecet(e)
100 tlincăi Gheucules(ei), să-şi mărit(e) o fată, cu pecet(e).
10 Fămei lui Antoh(i) Luţ(ă) v(o)r(nic), cu pecet(e).
5 Fămei(i) lui Tărîţ(ă) aprodu, cu pecet(e).
10 Călugăriţ(a) Crupenschioaia, cu pecet(e).
5 Tofana a Sandului is(pravntc), cu pecet(e).
F. 41 r.
5 La o ghirgiică ce-au fost roabă.
5 La o călugăriţă oarbă din Golăie.
5 Fetii Ghenghi.
10 Fetii lui Căsiian.
5 Preotesii popii lui Tănas(e).
10 La o neguţătoriţ(ă) din Tîrgul de Sus.
5 Preotesii popii Mărcului.
20 Lui Mafhei călugăr din Sfeti loan, bolnav.
30 Zoiţii ce-au şăzut la casa stol(nicului) Lup(ul).
20 Safta lui Gheorghi stigar.
5 La un popă de la Suceavă.
15 Lupii fata Hîncului.
15 La o ghirgiică, soacra Hagilui.
10 La un obraz ştiut de epitrop.
20 La un diiacon prădat.
10 Ilincăi săracă înbrăcăm(in)t(e) cu mîna lui Gheorghii ban.
5 Saftii nepoata stol(nicului) Gîndului
2 Milălaojidovcăboln(a)vă.
1 Milă la o fămei săracă.
2 Milă preotului Siac din Neamţu fiind jăcuit de căzaci.
10 Milă lui Ioniţ(ă) Mire post(elnic), cu răv(aş).
5 La îngropare babii ce au slujit în mă(nă)s(ti)re.
5 Tijîamgropare bărbat(u)lui ei.
5 Marii săracă, cu pecet(e).
2 60 Milă Ia îngropare unii fămei săraci.

148
F.41 v.
2 Milă lui hagi Andon ce au fost rob.
5 Milă la un sărac scăpătat prin mîna lui Iane mumgiu.
3 Milă la îngropare Petrii căp(itan).
5 Lui Apostol grec, milă.
15 Milă la îngropare lui Loiz neguţ(ă)tor, prin mîna lui başa
Coste.
12 30 Milă la îngropare lui Scarlat ce au păzit măn(ă)s(ti)re la
vrem(ea) ciumii.
3254 90 fac

Cheltuiala viilor măn(ă)s(ti)rii,


adică lucrul şi culesul, adusul vin(u)lui într-acest an 1774
ghe(arie) 1 şi pîn(ă) la 1775
146 45 Lucrul pist(e) an a cinci pogoan(e) vie din Copou şi cules(ul)
după izvodu iscălit de căm(ă)raş.
10 S-au dat pe 10 000 haragi pe an(ul) viitoriu în mîna lui Ştefan
călugăr vier.
116 45 Lucrul pist(e) an a 4 pogoan(e) vie din Bucium i cules(ul) i
chirie vin(u)lui tij după izvodu iscălit,
70 Lucrul a 5 pogoan(e) vie din Miroslava ce au fost de am tăiet
din pămînt cu haragi şi cu îngropat(ul) vii, care la an(ul)
viitoriu Să de şi roadă.
46 60 S-au cheltuit cu 4 căz(i) ce s-au făcut la vie din Copou şi s-au
cercuit 4 buţi şi trei poloboci şi două poloboci noao ce s-au
cumpărat, cît(e) opt lei poloboc(ul).
F. 42 r.
269 3 S-au făcut cheltuială la 11 pog(oane) vie în Priponeşti la cules, la
cumpărat vasă i la chirie vinului pîn(ă) la Ieş(i) şi alt(e) cheltuieli
după cum arată izvodu(I) anum(e), care bani s-au cheltuit prin
mîna Nacului vor(nic) şi a lui Ioniţ(ă), iar lucrul acestor(a) s-au
lucrat pist(e) tot anul cu scutelnicii mă(nă)s(ti)rii.
154 60 Lucrul pist(e) an a şapt(e) pogoan(e) vie din Odobeşti, bez 1
pogon ce s-au lucrat de un scutelnic, după cum arată izvodu
iscălit de Calotă căp(itan).
9 La viile ot Gîrli, însă 4 pogoan(e) sînt şi s-au dat trei lei la
prăşit şi 6 lei pe 200 de par(i) i nuieli de îngrădit vie, iar tot
celalalt lucru pist(e) an cu scutelnicii mă(nă)s(ti)rii dup(ă)
izvbd(ul) iscălit.
64 90 Lucrul pist(e) an a trei pogoan(e) vie din Cruce, bez 1 pogon
ce s-au lucrat de un vier tij după izvodu iscălit de Calotă
căp(itan).
48 105 Cheltuiala culesului a opt pogoan(e) vie ot Odobeşti, de călcat
676 ved(re) vin i de cules, de cărat, i mîncare culegătorilor tij
după izvodu iscălit de Calotă.

149
19 .28 Chelt(uiala) culesului a 4 pogoan(e) vie din Gtrli, de călcat 275
ved(re) tij după izvod(ul) iscălit de Calotă.
33 75 Chelt(uiala) culesului a 4 pogoan(e) din Cruce de călcat 475
• ved(re) şi alt(e) cheltuieli, tij după izvod(ul) iscălit.
76 Pe 11 buţi, însă:
Lei bani
40 - 8 buţi de cercuit,
cît(e) 5 lei but(ea).
36 3 buţi de cumpărat,
cît(e) 12 lei but(ea).
F. 42 v.
15 Chirie de la Ieş(i) pîn(ă) la Odobeşti pe zăci buţi deşart(e)
cît(e) doi pol(i) lei de but(e) din care două buţ(i) au ieş(i)t răii.
10 S-au dat pe fundur(i) la buţi i la căz(i) la toate viile.
267 Chirie vinului de la Odobeşti pîn(ă) la Ieş(i) pe 11 buţ(i), zăci
buţ(i) cît(e) 25 lei i 1 but(e) 17 lei.
7 Pe 20 ved(re) vin de umplut buţile.
6 30 S-au plătit giugurile.
23 Cheltuiala drum(u)lui) la doi fecior(i) la dus în gios şi la venit
şi cît au şăzut la Odobeşti.
10 1 pol chila orz.
5 1 car de fîn.
3 30 3 putin(i) pentru poamă.
1 De potcovit cai ficior(i)lor.
3 3 ort stărostesc i ţidule de drum.
13 60 O manta şi o părech(e) şalvăr(i) luilordach(e) ficior.
1 45 De tocmit cibot(e)Je Iui Iordachi.
3 De s-au spălat butile şi căzile.
60 Ostineala lui Calotă căpit(an) înţr-un an de a l e ce au fost
pristav pe vii.
53 52 La măhal(i) ce au pus vin(ul) în pivniţă, însă:
buţi
9 cît(e) două rubli de but(e) i
14 poloboci, cît(e) 1 rublă.
1546 11 fac
F. 43 r.

Cheltuială mănuntă ce s-au făcut în trebile mă(nă)s(ti)rii,


an 1774 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1
3 La un chetrar ce au tocmit haznaoa.
1 60 La oam(e)nii ce au cărat lemnul casălor lîngă biserică.
2 60 La ţigani ce au tocmit herăle la poart(a) mă(nă)s(ti)rii.
30 Funii la clopot(e).
2 . 90 De s-au tocmit grajdiuLmă(nă)s(ti)rii fiind să cadă.
6 La un copil >. din cas(ă) ce au mers la Ocnă cu treaba
mă(nă)s(ti)rii.

150
6 90 Par(i), nuiel(e) şi schin(i) şî de îngrădit dugheri(i)le
mă(nă)s(ti)rii din colţul zidului.
4 Două părech(i) cibot(e) la doi ţig(ani) ai mă(nă)s(ti)rii ce sînt
la Borşa.
24 90 De s-au îngrădit viile de la Cotnar(i) prin mîna lui Gheorghi ban.
2 60 S-au plătit o răm(ă)şiţ(ă) la vist(erie) din vădrărit.
La un copil din cas(ă) ce au mers la Pribeşti cu treaba
2 mă(nă)s(ti)rii.
La un copil din cas(ă) ce au mers cu treaba mă(nă)s(ti)rii la
6
Tecuci în două rînduri.
60 La măhalii ce au mutat 5 poloboaci în pivniţa mă(nă)s(ti)rii.
2
4 90 La un butnar într-un an ce au cercuit poloboacile cu vin din
mă(nă)s(ti)re cu cercurile lui.
3 60 S-au făcut umivanie în ol tar la mă(nă)s(ti)re.
26 60 Cheltuiala părint(e)lui vlădicăi astă var(ă) cît au şăzut la Iaş(i).
v.
4 S-au cumpărat 40 scîndur(i) tei de au podit cerdac(ul) Ia crîşma
din Şurlărie.
3 80 , Dp s-au lipit cerdac(ul) la această crîşmă.
7 60 Pe 50 scoarţă ce s-au pus la acoperitu clopotniţii.
2 48 29 leaţur(i) tij la clopotniţă.
10 Lui Lohman gerah ce au căutat pe Iordach(e) băiet în 4
săptămîn(i), fiind bolnav.
8 60 S-au dat pe un car pentru treaba mă(nă)s(ti)rii.
2 30 S-au nămit un cal de s-au trimis pe lordach(e) băiet la bătaie
stupilor şi au umblat căutînd şi poloboaci pentru viile din
Priponeşti
6 S-au dat la trei liud(e) ce au adus 575 lei de la Ocnă.
86 S-au cumpărat pînză şi ţint(e) de s-au tocmit ferestrile la
4 predvorul bisericii;
118 Lipsa a 28 ug(hi) ce s-au făcut ban(i) de argint pentru
5 praznic(ul) mă(nă)s(ti)rii.
60 Lui Ştefan bucătar(ul) mă(nă)s(ti)rii.
2 90 O cergă de coperit călug(ă)rului viiar ot Copou.
2 60 Mîncare lui peste vară ce au păzit la vii.
5 Pe două lun(i) la doi oam(e)ni ce au păzit la poarta
15 mă(nă)s(ti)rii, însă pe dec(hemvrie) 10 lei, iar pe ghen(arie) let
1775, 5 lei.
1 60 De au scos 18 boi morţi din mă(nă)s(ti)re.
r.
5 O bucată de hîrtie pist(e) an.
2 Ceară tare i cerneală.
4 De s-au făcut O sobă în cas(ă) la vlădica.
40 Lui Pascal isprav(nic) pentru cheltuiala la strînsul banilor
vămii cazacliilor, fiind în credinţă.

151
50 Simbrie lui Iordach(e) băiet ce au umblat pe afară la toat(e)
trebile măn(ă)s(ti)rii.
282 62 făc '
800 S-au cumpărat o cas(ă) cu locul ei de la călugăriţa preoteasa
popii Mărcului, care cas(ă) est(e) în rîndul dughen(i)lor
mă(nă)s(ti)rii, lîngă crăşma din colţul zidiului, după cum scrie
în zapisul ce au dat la mă(nă)s(ti)re.
50 S-au dat lui Gheorghi ban dobînda a 500 lei, ce au dat
măn(ă)s(ti)rii după simfoniia ce are pe acest an 1774 ghen(arie)
1 şi pîn(ă) la let 1775 ghen(arie) 1.
31 S-au cheltuit cu o cas(ă) i cramă ce s-au făcut la Copou, însă:
lei bani
5 60 60 scîndur(i) tei pentru podeală.
2 : - 8 uşior(i) tei pentru uşi i ferestri.
3 90 Leaţu(ri).
15 - De lipit casa i crama.
4 90 MîncaTe i horilcă la scutelnicii mă(nă)s(ti)rii
ce au făcut casa, căci bani de lucru nu li s-au
dat, iar celalalt(e) lemn(e) ce au trebuit au
fost din măni(ă)s(ti)re.
F, 44 v.
151 - fac Iar pist(e) tot fac cheltuiala anului acestiia 1774:
9455 lei 74 bani, adică nouă mii: patru sut(e)
cincizăci şi cinci şapt(e)zăci şi patru de bani fac.
Şi mai rămîn bani care să se încarci la sama anului
viitoriu, 10292 lei 68 bani, adică zăci mii doao sut(e)
noaozăci şi doi tei, 68 bani,
bez venit(ul) cerii i bez venit(ul) rachiului din Ocnă
de doi an(i) să de sam(ă) Spiridon gram(a)ticul.
... 1 axpp <m;p.>; Iordache Balş vist(iernic) <m:p>.
Arh. S t Iaşi, Ms. nr. 2665, f. 36 v. - 44 v. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.

'Nume neclar.

132 1775 ianuarie 5


Petre căpitan de vînători îşi vinde casa <din Iaşi> lui Gheorghe ciubucciu.
1775 ghenar 5.
Petre căpitan de vînători îşi vinde casa lui Gh(eorghe) ciubucciu
După Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei, p. 21, Anexa 1. Menţ. după opisul mare de documente al
Mitropoliei Moldovei.

'Urmează menţiunea lui Ghibănescu: „acumestţ^bisericii*'.;

152
133 1775 ianuarie 19
Evaluarea unei construcţii de către un vornic de poartă.

Din luminată poroncă preînălţatului domnului nostru mărie sa Grigorie Alicsandru


Ghica v(oie)vod, fiindu eu rînduit prin ţidulă de dumnealor veliţii boieri ca s(ă) mergu
de al doile la trahtir să preţâluim lucruri ce-au făcut Hristodor Pană. După poroncă, am
mersu Ia locu de pricin(ă) şi din partea preoţilor ungureşti au adus pe Costandin petrar
ungurul şi un teslar au adus pe Murat meimar b(a)ş(ă) de la Bender, cum şi Hristodor
Pană au adus pe Toader petrar şi pe Ispas ceauş di teslar(i). Şi după cunoştinţă ce au dat
în frica lui Dumnezău au preţăluit după cum mai gios arată anume.
1775 ghen(arie) 19

2500 cărămizi la un ogiac mare de bucătărie didesupti 6 care lut şi 4 sacale


apă, 13 lei lucrul meşterilor.
600 cărămizi la alt ogiac i 1 p(o)l care de piatră la vatră i 4 care lut i 3
sacale apă, 7 lei lucrul meşterilor.
1200 cărămizi la un păret(e) ş(i) 3 care piatră i 6 care lut i 4 sacale apă ş(i) 8
lei lucrul meşterilor.
2 p(o)I lei timelie de supt scări cu piatră cu lucru cu tot ş(i) 5 lespezi
cît(e) 10 parale.
600 de cărămizi la astupat a 2 uş(i) ş(i) un leu lucrul.
2500 cărămizi la păreţii unei odăi sus ş(i) la sobi, 4 care lut, 2 sacale apă ş(i)
15 lei lucrul.
1500 cărămizi la un păret(e) ş(i) 2 sobi, 2 cară lut, 5 sacale apă şi 15 lei
lucrul.
2000 cărămizi la un ogeag sus 4 cară lut, 2 sacale apă ş(i) 8 lei lucrul.
1500 cărămizi la un părăt(e) ş(i) 2 sobi, 2 car(ă) lut, 2 sacale apă ş(i) 10 lei
lucrul meşterilor.
2500 cărămizi deasupra scărilor i la părete 4 car(ă) lut, 3 sacale apă, 6 lei
lucrul meşterilor.
1000 cărămizi la un ogeac m cafine, 2 car(ă) lut, 2 sacale apă, 6 lei lucrul
meşţerilor i 5 car(ă) lut la alt părete, 2 sacale apă ş(i) 2 lei lucrul
meşterilor.
800 cărămizi la un hornu ş(i) la o sobă i 2 car(ă) lut, 1 saca apă 7 pol lei
lucrul meşterilor.
600 cărămizi la pardosală gios ş(i) 2 car(ă) lut, 1 saca apă, 2 lei lucrul
meşterilor.
25 lei la nisipitură gios, ş(i) sus cu lut cu salahori.
80 lei la salahorii ce-au dat agiutor la pietrari însă priţăluindu-s(e) miie de
cărămizi cîte 7 lei după cum iaste acum:
- cam de piatră cîte 2 pol lei
- car(u) de lut cîte 15 pol
- sacaoa de apă cît(e) 10 parale
360 lei 87 bani fac
Lucrul de teslărie ce s-au aflat
1 uş(ă) cu cercevele, cu scări de gios pîn(ă) sus, podit dinainte afară şi

153
cu 2 păreţ(i) podiţi pe dinnuntru şi pe dinafară ş(i) deasupra scărilor
podit asma tavan şi alăture cu scările părete căptuşit cu scînduri cu
piroane şi cu tot lucrul meşterilor 40 lei i deasupra scărilor un sofa cu
trei păreţ(i) cu ferestre, cu uş(i), cu dulap cu scînduri cu pironi ş(i) cu
lucrul meşterilor
»
15 lei. 1

5 ferestre în trahtir cu cercevele i 24 tabli steclă fireasta cîte 60 pol ş(i)


tabla di steclă cît(e) 15 pol.
2 păreţi de scînduri pe dinuntru ş(i) pe dinafară cu pirvazuri în trahtir
ş(i) cu pirvazuri înpregiur(ul) podului ş(i) 2 racii de poduri şi cu
laviţ(i) în trei păreţi cu scînduri, cu piroani, cu lucrul meşterilor 80 lei.
poditul pe gios unde şade biliardul cu grinzi cu scînduri cu piroani şi
cu lucrul meşterilor 45 lei.
ş(i) o uşă în cerdac la trahtir 3 lei, un dulap în vutcărie c-o fereastă cu
oblon cu poliţ(i) cu uş(i), cu lucrul meşterilor 15 lei.
" laviţi în cafine cu 2 fereşti cu 2 obloani o uş(ă) şi cu mas(ă) cu dulap
cu teşghe ş(i) 2 păreţ(i) de bîrne, toată cheltuiala 25 p(o)l lei
" altă odaie podită pe gios cu laviţ(i) îhpregiur cu uş(i) cu cercevele ş(i)
2 fereşti steclă şi deasupra podit asma tavan ş(i) un păret(e) de bîrne
45 lei.
" tij altă odaie podită pe gios cu scînduri cu laveţ(i) înpregiur cu divan şi
cu 2 făresti cu 3 păreţ(i) de bîrne deasupra podit asma tavan ş(i) cu
cercevele şi cu toată cheltuiala 40 lei
" un divan, 2 uş(i) cu scînduri cu scări din dos 25 lei
" altă odai podită pe gios giumătate şi pe sus iar giumătate asma tavan şi
cu laviţ(i) şi 2 fereşti sticlă 22 lei
" podit cu scînduri afară pe gios dinnainte lipţicănii i un stîlpu ş(i) cu
pirvazuri cu cuile lor i deasupra ferestilor cerdac şindiiit 27 lei
" 2 uşi în lipţicănie cu dulapuri de marfă din giur înpregiur cu mas(ă),
cu laveţ(i) din giur înpregiur 2 fereşti cu obloni, un dulap înfundat 50
lei
" alte trei uş(i), 2 păreţ(i) la scări căptuşiţi cu scînduri 15 lei după
mărturie meşterilor ce-au lucrat cît ş(i) a mahalagiilor că s-au dat la
salahori de au rînit gunoiu cailor ce-au şăzut a lui Răzănschii, 50 lei
525 lei fac, iar piste toată soma 885 lei 87 bani.
A(ngheluţă) Agărici(?)2 vornic de poart(ă) <m.p>.
<Pe verso-ul filei a doua, însemnare din aceeaşi vreme>: Estimazione dei
bonificamenti fatti nella casa del tractir da xiudulo ciuma.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/33. Orig., hîrtie difolio (42,5 x 17 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Ziua, cu cifre arabe.
2
Nume neclar.

134 1775 martie 9, Iasi


Mărturie privitoare la un loc al Bisericii Catolice pe care mănăstirea Trei Ierarhi a construit
o casă.
Garte de mărturie.

154
Noi, cei din jos iscăliţ(i), mărturisim cu sufletele noastre, precum ştim: locul pe care
s-au făcut casa de egumenul Tre Sfetitelor este locul bisericii ungureşti şi noi, în zilele
noastre, n-am apucat să fie fost uliţa sau drum deşchis, precum arată uni oameni. Ştim din
jos de vale era o portiţă unică, cu stăpînirea preoţilor ungureşti, pentru trebuinţa bisericii,
mergea la apă şi unguri care şedea din jos mergea la biserică. Iară la faţa uliţi pî<nă> lîngă
gard era întrare cu portiţă, de întră la dugheana Neculi(i) răchierului, pentru trebuinţa lui;
iară ograda Neculi(i) din gios era încheiată cu zîdul. Şi, pe lîngă zid, era copaci de perji şi
copaci de soc, tot pă locul mănăstirii alăturea, pă lîngă zîd. Aşa ştim şi aşa mărturisim.
Iaş(i), 1775'martie 9'.
Eu, Benedic Lohman gerah <m.p.>.
Eu, Costandin sin Niculai pisar, mărturisăscu <m.p.>.
Eu, Gheorghe bărberui, aşa ştiiu, aşa mărturisesc.
Eu, Şena a lui argintarul, ovreica.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVI1I/247. Copie din aceeaşi vreme, neagră.
1
Cu cifre arabe.

135 1775 martie 14


Evaluarea casei Măriei ţigance făcute pe locul Bisericii Catolice.
Din luminat(ă) poronca preînnălţat(ului) domnul(ui) nostru, mării sa Grigor(ie)
Alexandru Ghica voievod ne-u rînduit dum(nealor) veliţii boier(i), să preţăluim o cas(ă),
a Marii ţigăncii, ce esti făcută pe locul iazoviţilor, dup(ă) preţul ce s-au socotit, arat(ă)
mai gios.
1775 mart(ie) 14.
Lemnul fiind vec<hi>u, mutat dintr-alt(ă) cas(ă).
Lei paral(e)
2 - pe 8 grinzi, cot de 8 pol stîn(jeni) lungul.
2 - pe 8 costorove de 2 pol stînjen(i) lungul.
2 25 pe 7 tălpi stejar.
1 8 pe 12 amnar(e) cu 8 stinghe.
2 - pe 16 căpriori.
3 20 pe 140 podeală veche, cît(e) 3 pol palme lungul.
20 pe 60 pari prosti cît(e) un ban.
1 20 pe 2 cară de nu(ie)le.
1 20 pe 3 părechi uşor(i) de uş(i).
1 20 3 uş(i).
1 20 4 fere[s]şti.
20 6 părechi balamal(e) de uş(i), proste .
25 8 leaţuri.
2 2 cară răgaz.
23 lei fac, bez sfecliţile i bez lipitura fiind făcut(ă) de Hristodor
Ciuma.
La această preţăluitură s-au tîmplat şi Apostol ceauş de teslar(i).
<La sfîrşit, o însemnare în limba italiană>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVI1I/253. Orig., hîrtie.

155
136 1775 aprilie 4
Grigore Alexandru Ghica voievod porunceşte ca locuitorii de pe moşiile mănăstirii Socola
să hu vîndă vinul lor decât după ce s-a vîndut cel mănăstiresc şi se vor fi tocmit cu epitropul pentru
a da „adetul".
HW RPHROPIE FHATUHAFTF THKA I(TT)TWAI, E»;KCK») MHA(O)C(TYK>),
Ko)CN(O)AAP-fc 3(CMAH) MOAAAKCKWH. De vreme ce dum(nealui) Iordache vel clucer,
epitropul mănăstirii Socolii, au arătat domnii mele cum că oamenii cărei şed pe moşiile
mănăstirii Socolii, far(ă) întrebare şi făr(ă) tocmală, vînd vin pe moşiile mănăstirii şi
vinul măn(ă)stirii stă închis, ccrînd epitropul măn(ă)stirii ca după hotărîrea ponturilor şi
după obicei să să urmezi.
Deci, fiindcă oameni cărei sîntu şăzători pe moşiile măn(ă)stirii, cu nebăgare de
samă, fără tocmală, s-au volnicit a vinde vinul lor pe moşiile măn(ă)stirii şi vinul
măn(ă)stirii stă închis, prin cart(ea) domnii mele să dă volnicie dum(ncalui) cluceriului
ca să aibă a popri pe toţi acei ce vor vrea să vîndă vinul lor pînă să va vinde vinul
mănăstirii şi apoi să vîndă şi ei după tocmai a şi aşăzarea ce vor face cu epitropul
mănăstirii; cum şi cei ce au vîndut pîn(ă) aemu vinul lor far(ă) de tocmală şi far(ă)
întrebare, încă saaibă a plăti adetul dup(ă) aşăzarea ce vor face cu epitropul.
Aşa să să urmezi, iar nu într-alt chip. Aceasta poroncim.
1775 ap(rilie) 4.
IfyWMMT RTOpUH AWr(o)<ţ>(e)T.
<Pe verso>: S-au trecut la condica Divanului.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/75. Orig., hîrtie (30 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie, neclar.

EDIŢII: A / M . , II, p. 462 - 463, nr. 464 (orig.).

137 1775 aprilie 6


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Socola dreptul de a lua din vama
domnească din Iaşi cîte 5 lei, două ocă de undelemn şi 50 de dramuri de tămîie pe lună, îi acordă
unele scutiri de dări şi stabileşte ca mănăstirea să aibă un epiuop.

Cu mila lui D(u)mnedzău, Io Griegori (sic) Alexandru Ghica v(oie)v(o)d,


domn(ul) Ţării Moldaviei. Facem ştire cu acestu hrisov a domnii mele. De vreme ce
rugătoarea noastră stariţa şi cu tot soborul de la mănăstirea Socola, ci este aproape de
oraşul leşului, ne-au arătat hrisoave atîta de la răpoosatul Grigorie Ghica v(oie)vod,
unchiul domnii mele, cît şi de la domniia mea din cealaltă trecută domnie cum şi de la
alţi-luminaţi domni de mila ce au făcut cu această mănăstire, pentru care domniia mea
iarăş(i) ne-am milostivit şi le-am înnoit şi le-am întărit mila ce-au avut cu acest hrisov a
domnii mele, rînduind ca să aibă a lua pe toată luna cîţfexinci lei din vama g(o)spod şi
cîte doaî ocă unt de lemnu şi cincizăci dramuri de tămîie; şi la vremea destinii să aibă a
scuti o sută stupi de desetină, şi Ia vremea goştinîi o s Q t t ^ î ^ ^ ^ l ^ f e J C ^ ^ ^ P 0 ^ 0 ^ 6
de vie de pogonărit şi tot vinul cît va ieşi dintr-acesti pogoani nici un ban vădrărit să nu
dea şi zăce vite de văcărit sau cuniţă, cînd s-ar întîmplă afi. ~"~'*r
Aşijdere şi pentru un preot şi_un diiacon şi un ţîrcovnie ,ce şă aflăja această sfîrită
mănăstire încă să fie scutiţi de dajdea domnească şi de poclonul vlădicesc şi de toate alte

156
jty-i şi angării cîte ar fi pe alţi preoţi ei nici.cu o daresupăraţfi)~să_niL,fie, că i-am iertai
jjomniia mea, lăsîndu-i să f i e numai de slujba sfinţii biserici.
Şi fiindcă această mănăstire pîn(ă) acum n-au avut purtătoriu de grijă ca să caute
să strîngă toate vgniturile c e are, fiind călugăriţele parte fimeiască si nu pot a căuta toate
celi ce să cuvin spre folosul mănăstirii,-am hotărît domniia mea de acum înnainte să să
rînduiască un epitrop să aibă purtare de grijă pentru strînsul tuturor veniturilor mănăstirii
din moşii, din vii şi din toate cîte or fi, cum şi cheltuielile ce să vor căde a să face la
trebuinţele mănăstirii iarăş(i) prin mîna epitropului ce va fLsă~să~facă avînd acel epitrop
datorie de a pururea a păzî ca să s(e) urmeză şi buna rînduială a slujbii bisericii. Şi atît
preutul diiaconul, cît şi ţîrcovnicul de s-ar ispiti a ieşi din rînduială, se nu-i îngăduiască,
ee toate să le aşeză şi să le îndrepteză după sfintile şi apostoliceştile canoane.
Pentru aceea dar poroncim domniia mea dum(nevoastră) boieri şi voaî slujîtori ce
viţi fi cu aceşti slujbe la ţînutul leşului şi dum(nevoastră) vel vameşi, văzînd hrisovul
domnii mele, toţi să urmaţ(i) după cum arătăm mai sus.
Şi poftim domnie mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
domniia ţarii aceştie să nu strice această puţină milă, ce mai vîrtos să dea şi să adaogă
pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
1775 april(ie) 6. ' • ,.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p,>.
Xpncr©A(o)p r Aor(o)<|>(e)T npwHMT.

<Pe versp>: S-au trecut la condica Divanului. Andrii izbaş <m.p.>.


Arh. St. Bucureşti, M+rea Socola, VI/76. Orig., hîrtie difolio (44,6 x 31,1 cm.), filigran, cerneală
iţeagră, sigiliul oval din 1774 avînd capul de bour într-un scut oval timbrat de o coroană închisă şi flancat de
doi lei rampanţi aşezaţi pe arrne, pe margini aflîndu-se slovele: r-p/fl-A/r-K/u-^ (Grigorie Alexandru Ghica
voievod), sub care, într-un chenar, se află anul cu cifre arabe: 1774.

138 1775 aprilie 18


Grigorie Alexandru Ghica_roievod îl scliteşte pe Martin butnar de lă via prefectului
Bisericii Catolice din IâşTde toate dările şi angăriile deoarece este străin şi neputincios.

Hw rpnropVe FLAE§DNAPTF THKA E(O6)BWAA, EwacGe») MHA(O)CT(»),


r(o)cn(o)Adp 3(£MAH) MOAA4RCKWH. Facem ştire cu această carte a domniei mele
pentru Martin butnar, carilc fiind om strein şi neputincios şi aflîndu-se la o vie a
prefectului, domniia mea am făcţit milă cu dînsul şi i-am dat această carte a domniei
mele la mîn(ă), prin care holărîm c a să fie iertat pe capul lui de birul visliriii şi de toati
alti dări şi angarii.
Şi poruncim domniia mea dum(nealo)r ispravnici şi altor boiari slujbaş(i) şi zapcii
ce veţ(i) fi ori cu c e slujbe, văzînd carte domniei mele, să aveţ(i) a-i da bună pace şi cît
de puţin(ă) supărare pe capul lui nime să-i facă, căci cari ar îndrăzni pişti carte domnii
meii, se vor pedepsi. Aceasta poruncim.
1775 ap(rilie) 18.
XpHCTOA(o)p ? A©r(o)<Jk(e)T npwiHT.

S-au trecut la condica Divanului.


Arh. St. laşi, Documente, MLXXVIII/248. Orig., hîrtie (31 x 21 cm.), cerneală neagră; sigiliu
domnesc inelar, oval, din 1774, aplicatîn cerneală roşie, neclar/

157
139 1775 mai
. Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă. Todosîiei, soţia lui Antohi Luţă vornic de
poartă, dreptul de stăpînire asupra unui loc din mahalaua Broşteni, lîngă Curtea domnească.

Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Grigorii Alexandru Ghica voievod, domn Ţării
Moldovii. Facem înştiinţare cu acest hrisov al domnii meii că dînd jalubă domnii meii
Todosîia, fimeia lui Antohi Luţă vornicului de poartă, au arătat că pentru slujba
bărbatului său i s-ar fi dat de către domnia sa răp(osatul) Grigori Calimah v(oie)vod o
bucată de loc din locul gospod, ci este supt Curtea domnească, în mahalaua Broştenilor,
cu hrisovul domniei sale, care hrisov i s-ar fi întărit şi de către domnia me în ceeailantă
trecută domnie. Dar fiindcă hrisoavele acele, cum şi hotarnica ci au avut pe acel loc, la
vremea răzmeriţei le-au pus în biserica Curararilor, aice în tîrgul Iaşilor, care biserică
spărgîndu-se de moscali, împreună cu alte multe lucruri ci au furat din biserică i-ar fi
luat şi scrisorile ei. Şi cercîndu ea acum ca să i se dea de cătră domnia me iarăşi
întăritură pe acel loc, am rînduit-o cu jalba ei la credinciosul bo(i)erul domniei mele,
dum(nea)lui Lascarachi Roset vel agă, ca să cerceteze pentru locul acesta. Şi de va fi
după cum au jăluit ea şi nu va fi cu vreo pri< ci>nă, să înştiinţeze pe domnia me.
Care numit bo(i)eri, după cercetarea ce au făcut prin Ion Iordanul vornicul de
poartă şi alţi zapcii ce s-au trimis de domnie, ne-au înştiinţat că, strîngînd pe toţi
mahalagii care sînt anume iscăliţi în mărturia vornicului de poartă, s-au aflat jalba
numitei vornicese adivarată.
Şi măsurînd locul ci au arătat ea şi mahalagii ca au fost cuprins întru acele
hrisoave ce au avut bărbatul ei Antohi vornic, dintr-o piatră hotar ci este lîngă pod, din
locul lui Enachi Patroopolu în giur, alături cu podul, faţa locului pînă într-altă piiatră
hotar ce este dispre locul lui Nicola vutcarul, s-au aflat şaptesprezece slî(n)j(eni). Şi
măsurînd curmezişul locului alăturea cu locul lui Nicola vutcariu pînă într-o piatră ce
este dispre grădina domnească s-au găsit zece stî(n)j(eni) şi giumătate; şi măsurînd şi
din piatra aceea în sus alăture cu drumul ce merge pe lîngă grădina domn(e)ască pînă
într-altă piatra ce este hotar din sus s-au aflat şaseprczece stî(n)j(eni) şi giumătate. Şi
măsurînd din piatra aceea spre pod, alături cu locul lui Enachi Patropoolu pînă în piatră
ce este lîngă pod, s-au aflat noî stî(n)j(eni) şi trii palme şi s-au închiet tot locul numitei
vomiccsăi.
După cari cercetare ci au făcut dum(nea)lui vel agă şî după mărturia hotarnică a
numitului vornic de poartă, încredinţîndu-ne şi domnia me, iată dăm şi întărim
pintr-acest hrisov al domnii mele, ca de acum înainte să aibe numita vorniceasă
Todosîia, fimeia lui Antohi Luţă vornicului de poartă, a-şi stăpîni locul acela al casei
sale după semnele ce suit arătate mai sus.
Şi să-i fie de la domniia me danii şi miluire şi hrisov de întărituri şi stăpînire
nestrămutată în veeci, întărindu-ne şi cu a domniei mele pecete şi iscălitură.
1775 mai.
Iscălit: Grigorie Ghica v(oie)vod'.
Hristodor 3 logof(ă)t procit.
Pentru întocmai, stolnic I. Grigorovici <m.p.>.
Judecătoriia din Ieşi, Secţiia 1.
Copiia acestui hrisov poslcduindu-se de cuvînt în cuvînt şi fiind întocmai cu
orghinalu, di aceea, potrivit cererii ci prin osebit înscris au făcut fimeia Tofana Heresca,

158
trecut la rigistru supt N. 3399, se încredinţează pi formă ca să s(e) dei neguţitoriului Ioan
pînzariu2.
No. 482; 1845 iulii 5 zile. Derector... 3 .1. Grigorovici <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente', MCV, sub dată. Copie în fondul de doc. al fostului Institut de Istoria
Vechiului drept românesc de la Universitatea „Al.I. Cuza" Iaşi.
— '
1
< Urmează menţiunea: „L(ocul) p(eceţii) gospod". .
3
Două semnături neclare.
' Un cuvînt neclar.

140 1775 mai 1


Mărturia lui Grigorie Belde vornic de poartă privitoare la o pricină pentru un gard de vie de
la Miroslava.
Din luminată poronca preînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigor(e)
Alecsandru Ghica voevoda, am fost orînduitu de dumnealor veliţii boieri să mergu la
Miros[s]lava, să cercetezu pricina ce ar(e) Ion(i)ţi Iancul ispravnicu za aprozi şi cu
Catrina ungoronca i cu Pavăl copil în cas(ă) sin Catrini unguronci pentru un gar<d>' ce
să răzăşcscu la vie lor, la mijloc, zicîndu Ion(i)ţi Iancul ispravnicu dc aprozi să-ş(i)
fac(ă) gardul despre vie, ace[ş]ştii Catrini unguronci. Şi neîngădu(i)ndu-l Catrina şi cu
ficiorul ei, Pavăl, zicîndu că n-au fosţu gardul pe unde-1 va să-1 fac(ă) acu.
Deci eu, după poroncă, am mer<s>' la locul de pricină şi am strînsu şi pe alţi
ţ-ezeşi de pe împregiur, fi<in>'du Catrina unguronca de faţi i dumnealui Iquiţi Iancul
ispravnic(ul) de aprozi, am întrebat pe Chiriiac mazil, ce este rczcş vcchiu, şi pe
Năstas(e), ce este vătaf pe ace moşie: cum ştiu acestu gardu şi cine l-au stăpînitu; a
mărtusit. că de treizeci de ani acestu gardu îl ştiim tot supt stăpînire lui Ion(i)ţi Iancul şi
tot pe acel loc pe unde cere dumnealui Ioniţi Iancul ispravnicul de aprozi să fac(ă)
gardul. Şi am întrebat şi pe Catrina unguronca: de cîndu este e răzaş cu ace voie i a
mărturisit că sintu triizeci de ani şi gardul tot pe acel Ioc au fostu, dar acu cer eu de la
dumnealui Ion(i)ţi Iancul să-m(i) de ca doi stînjin(i) de locu.
Deci ţi eu, după cum am văzut stare locului şt după mărturisanele (!) rezeşilor,
s-au cunoscut cum că Catrina unguronca şi fti-său Pavăl rău să acolise ca să ic dar locul
livezii dumnealui Ion(i)ţi Iancul. Şi i-am datu semni dumnealui Ioniţi Iancul ispravnic de
aprozi că^şi'fac(ă) gardul tot pe unde au fostu şi pîn(ă) acu; şi după cum am cunoscut că
este cu dre<p>'tul, am dat şi mărturie la mîna dumnealui Ion(i)ţi Iancului ispravnicu de
aprozi, pentru îndreptar(e).
Let 1775 maiu 1.
Grigor(ie) Belde vor(ni)c de port(ă) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme >: Hotarnica vii de la Miroslava.
Arh. s't"Iaşi, Documente, MLXXVIII/249. Orig., hîrtie difolio (2.1,5 x 16 cm.), cerneală neagră.

'Omis.

141 1775 mai 8


Milica, fiica lui Qvanes armean din Iaşi, şi soţul ei, Leventu armean, vîrţd mănăstirii
Bărboiu un loc de lîngă poarta mare a acesteia, cu 160 de lei.

159
GavriiI mitropolitul) Moldaviei adeveresc <m.p.>.
f înştiinţare fac cu acestu adevărat al mieu zapis, eu, care mai gios m-am iscălit,
Milinca armanca, fata lui Ovanes armanul de aice din Ieşi, înpreună cu soţul mieu,
Leventu armanul, precum să să ştie că, avîndu eu un loc afară din mănăstirea Bărboiului,
la poarta mănăstirii cea mai mare, din sus, după răpăosatul tatăl mieu rămas şi, nefiindu-
mi acestu loc trebuitor, avîndu eu şi trebuinţă de bani ca să-mi grijăscu pe răposaţii
părinţii miei şi locul fiindu-mi de vîndut şi neîncăpîndu alţii ca să le cumpere, fiindcă
locul mieu să răzăşăşte cu mănăstire de mai sus arătată, de a mea bunăvoie, de nimeni
silită, nici asuprită, de bărbat sau de alţii, neavîiidu eu copii, am socotit şi l-am vîndut
sfintei mănăstiri Bărboiului, făcîndu tocmală cu cuviosul întru ieromonaşi, chir
Parthenie, igumenii (sic!) aceştii sfinte mănăstiri, dreptu 160 lei, bani gata, adecă una
sută şi şasăzeci lei, care bani i-am luat deplin de la sfinţiia sa igumenul şi i-am dat atît
acestu zapis al mieu de vînzare, cît şi alte zapise vechi a acestui loc ce-mi sîntu rămas(e)
de la tatăl mieu, cu ispisoc domnesc, cu cărţi de giudecată, şi cu hotarnică a locului, înlru
care arată cît loc iaste latul şi cît loc iaste lungul, care loc iaste stîlpit cu pietri hotară, şi
loc fără de pricină.
Deci, după acestu adevărat al mieu zapis, ce-am dat înpreună cu bărbatul mieu, de
acum înainte sfînta mănăstire Bărboiul să aibă a stăpîni fără nici o pricină tot locul cît
i-am vîndut în toate semnile şi hotarăle ce sîntu arătate îh zapise şi în hotarnică cum şi
ispisoacile domneşti. Pentru care vînzare a acestui loc, ca să-fie statornică şi neclintită,
m-am rugat şi preosfmţitului părintelui mitropolitului ţării, chir Gavril, de au întărit şi au
adeverit acestu zapis şi cu a preosfinţii sale iscălitură, iscălindu într-acest zapis şi alte
cinstite obraze boiereşti, neguţitoreşti, cum şi din mahalagii, carii s-au întîmplat la
această a mea adevărată vînzare. Şi eu, înpreună cu bărbatul mieu, încă mai gios ne-am
pus numele şi peceţile pentru adeverirea credinţăi.
Scrisu-s-au zapisul acesta aicea, în Ieşi, de cinstitul dum(nealui) lordache vel
clucer, pre carele multu l-am rugat şi l-am poftit de au făcut această osteneală.
în anii de la H(risto)s 1775 mai 8.
Eu, Melica armancă, am vîndut de a me bunăvoi.
Eu, Levent, bărbat Melicăi, am vîndut de a me bunăvoi.
Şi neavînd noi peceţă ca să punem, nici ştiind cârti, ne-am rugat dum(nealui)
dascalului şi unchiului nostru Grigori de ne-au iscălit armeneşte1.
<Pe,verso-ul filei a doua, din aceeaşi vreme: rezumatul grecesc al zapisului şi o
semnătură în limba armeanăx
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10165. Orig., hîrtie difolio (49 x 34,5 cm.),
cerneală neagră, două amprente digitale.

1
Urmează numele vînzătorilor cu litere armene însoţite de amprente digitale.

142 1775 mai 19


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Galata dreptul de a lua mortasipia
de la iarmaroacele de la Tîrguşor, cu excepţia celui din ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a
cărui mortasipie va fi luată de mănăstirea Cetăţuia.
HW rpHropi'e THKI» B(O€)BWA<», EvracCfe») MHA(O)CTTK>,
r(O)cn(O)A«p 3(6MAH) MW<\A«BCKWH. Dat-am carte domnii mele cuviosului

160
ffUgătoriului nostru Procopie arhimandritul şi egumenul de la sfînta mănăstire Galata şi
omului mănăstirii ce-1 va rîndui ca după hotărîre hrisovului domniei mele şi a altor
laminaţi domni să fie volnic a lua şi a strînge toată mortasipie ce va cuprinde a tuturor
iarmaroacelor ce se vor face la Tîrguşor, după hotărîre condicii ce iaste în visterie cu
pecete gospod, lipsind de la Galata, numai venitul iarmarocului ce-1 ia Cetăţuia de la
praznicul mănăstirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum se cuprinde Ia hrisovul
i&rnniei mele şi al altor luminaţi domni, ce are mănăstire Galata.
Aceasta poruncim.
1775 mai 19.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
IlpUNHT 4'l(0pKIH) AWr(o)4>(e)T.
Arh, St. Bucureşti, M-rea Galata, IV/11. Orig-, hîrtie. difolio (31 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră,
ijjîgiliu domnesc inelar, oval, din 1774, aplicat în cerneală roşie, avînd într-un scut capul de bour timbrat de o
liroană deschisă şi flancat de doi lei rampanţi şi de slovele: r-P/FL-A/r-K/S-A (Gri(gorie) Al(exandru)
(j(ht)c(a) v(oievo)d).

EDIŢII : V. A. Urechia, Istoria românilor, 1 7 7 4 - 1786, II, p. 297 (rez.).

143 1775 mal 23


Grigorie Alexandru Ghica voievod îl împuterniceşte pe epitropulmănăstirii Socola să-i
oblige pe locuitorii de pe moşiile Socola şi Iezereni ale acesteia să dea dijma din produse şi să
iucreze pe an „zilele cele obicinuite" sau să dea mănăstirii cffle 2 lei de casă. <

HW rpnropVe FLA€KC«»MAPTF THKA B(OC)WAA/ M(H)A(O)CTI» EOACOE»),


r(o)cn(e)Ai»pii 3E<V\AH MOAAABCKWH. De vreme ce domniii mele au arâtat credîncios
boieriul nostru, dum(nealui) Iordache vel clucer, epitropul mănăstirii Socolii, cum că
oamenii cărei sîntu trăitori pe moşiile mănăstirii, atît cei de la Socola, cît şi cei dc la
Lzireni, între cărei sîntu şi breslaşi, după obicei şi după hotărîrea ponturilor nu să supun
pa să slujască zilile obicinuite, şi sa dea venitul du pă case, aşijdirea şi vierei du pă la
Viile boiereşti şi a altora, iar şi fiindcă hrana lor pe moşiia mănăstirii o fac, nu să supun a
4a mănăstirii nici un fel de agiutor, şi cerîndu epitropul mănăstirii ca să nu să isterisască
mănăstirea de slujba şi adetul celor ce şed pe moşiile mănăstirii, iată printr-această carte
;â domnii mdie să dă volnicie dum(nealui) vel clucer şi vătafului mănăstirii ca să aibă a
|ua di[n] a zece, din toate sămănăturile, din fînaţe, din priseci cu stupi din 50 unul, iar de
por mai fi puţini, să aibă a lua Cîte 1 para de stup, cum şi din grădinile c61e ce au pentru
peguţătorie iar(ă)şi să să ia de-a zece, iar din girădinile cele ce le vor avea pentru hrana
%r, nimic să nu să <dea>1.
Şi atît sătenii, breslele şi vierii ori să lucreze pe an zilile c6le obicinuite, ori să aibă
a da cîte 2 lei de casă, poroncindu-să de cătră domniia mea şi dum(nea)v(oastră),
ispravnici de ţinutul Ieşilor, ca să daţi mîn(ă) de agiutor vătafului mănăstirii, şi de la cei
ce să vor arăta înpotrivitQri cărei să nu să supuie ori cu slujba la mănăstire, ori cu plata
după obicei, şi după hotărîrea ponturilor să înpliniţi de la acei venitul mănăstirii,
urmîndu cărţii domnii m61e, ca să nu să păgubască mănăstirea de venitul ei cum şi de
slujbă. • '
Aşa să să urmezi, iar nu într-alt chip. Aceasta poroncim.
' 1775 mai 23 d(i)ni. *
flpWHMT BT(opUU) AWr(6)4>(e)T.

161
<Pe verst»: S-au trecut la condica Divanului de Andrei izbaş < m.p.>.
Arh. St. Bucureşti. M-rea Socola, VJ/74. Orig.," hîrtie difolio (29,4 x 20,4 cm.), filigran, cerneală
neagră sigiliu domnesc inelar, oval din 1774, aplicat în cerneală roşie, neclar..

1
Şters

144 1775 mai 25


Grigorie Alexandru Ghica voievod îl scuteşte de toate dările şi angaralele pe Lupul, fiul lui
Ion Giuşcâ fost căpitan.

Io Grigori Alexandru Ghica v(oie)vod, Boj(ieiu) milost(iiu), gospodar Zcniii


Moldavscoi. Să face ştire cu această carte a domniei meale pentru acest om, anume
Lupul feciorul lui Ion Giuşcă ce-au fost căpitan, carile viind înainte domniei meale '
ne-au arătat cărţi şi de Ia alţi luminaţi domni ci-au fostu mai înainte de noi, întru cari le
scriia că la vreamea răzmeriţii, crnd au venit Mineh feldmareşal aicea în ţara,
întîmplîndu-să de au conăcit la casa lui Ion Giuşcă răpăusatul întru fericiri unchiul
domniei meale Grigore Ghica v(oie)vod, înpreună cu toată oastea, şi văzînd slujba ,
silinţa ce-au arătat într-ace vreme, au milostivit de l-au aşăzat la briasla mazililor şi încă
l-au ertat şi de tot birul visteriei, să fie scutit; şi fiindcă Ion Giuşcă au murit şi au rămas
acest de mai sus arătat Lupu, ficiorul lui, pentru care m-au înştiinţat că iaste la foarte
slabă stare, iată şi domnie mea am făcut cu acest Lupul, ficiorul lai Ion Giuşcă, şi l-am
ertat ca să fie scutit şi în pace de dajde şi de toate alte dări şi angarale, oricîte ar fi pe alţi
mazili, el nimărue nimic să nu de. Iar cînd a fi trebuinţe de vreo slujbă la ţinut atuncia să
miargă şi el.
Drept aceaia, poroncim domniia me d(u)m(i)lorvoastră, ispravnici de Ia ţinuţi
Covurluiului, cum şi altor dîjderi şi slujbaşi, văzînd carte domniei mele, cu toţii să vă
feriţi şi să-i daţi bună pace, întru nimica să nu-i supăraţi. Şi poftim domnie me şi pe alţi
luminaţi domni cari vor fi în urma noastră cu domnie aceştii ţări au din fiii şi neamul
nostru au dintr-alţii, să nu stricea această milă, ci mai vărtos să adaogă şi să întărească
pentru a domniilor sale vecinica pomenire.
1775 Mai 25.
Grigorie Ghica v(oie)vod'.
Procit vel vist(iernic).
S-au trecut la condica visteriei de Climent ot visterie.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 189, nr. CV11. Orig.

1
Urmează menţiunea lui Ghibănescu: „l(ocul) p(eceţii) cap de bou: Fp,flA, Tk.iîh. 1774".

145 1775 mai 27:

Grigorie Alexandru Ghica voievod îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Bîrnova să if


dijma, diipă obicei, din satele mănăstirii: Ciurbeşti, Ciurea, Piciorul Lupului, Lunca şi Todirel.
Mai sînt doao cărţi de stăpînire de la domnul Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod;:i
una din v(ă)let 1765 şi alta din 1775, amîndoao asemene scrisă după cum scrie în carte
ce iaste mai sus, ca să aibă a stăpîni egum(e)n(ul) de Bîrnova moşiile ce are împregiurul
mănăstirii şi lîngă mă(năs)tire, anume: Ciurbeştii, i Ciurea, i Piciorul Lupului, i Lunca i

162
IQÎderel şi să aibă a strînge şi a lua dijma din toate a zece, după obiceiu şi după ponturile
g(os)p(o)d, cum pre largu arată în carte ce iaste mai sus.
1775 mai 27.
IlpOMHT B€A AWr(o)4>(e)T.
| Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 18, nr. 19. Rez. în condica m-rii Bîrnova scrisă de Costantin
î Poliina/logofăt în 1796 octombrie Z. '

146 1775 mai 28


Maria şi fraţii săi vînd lui Sandul Panaiti două pogoane de vie la Şorogari, cu 42 lei.

Adică eu, Mar<i>e, dinpreună cu fraţii miei Agache şi Ion dat-am adevărat şi
încredinţat zapisul nostru la mîna dum(i)sale giupîn(ului) Sandului Panaiti precum să se
ştie că, de nime săliţi şi asupriţi, numai de a noastră bunăvoie am vîndut dum(i)sale 2
pogone de vii la Şorogari po (sic) locul Golăi; drept 42 lei, adică patruzăci <şi > doi lei;
a anii am luat toţi, iar noi să nu fim volnici, nici copii noştri a o întoarce înapoi. Şi,
j|>entru adevărat credinţa, ne-m pus degetele.
r
1775'mai 28,
Eu, Mărie2.
Eu, Agachi brat Marii2.
Eu, Ion brat ego2.
Eu, Manolache2.
Eu, Ştefanie, mama lor2.
Arh. St, Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLV/9. Orig., hîrtie, cerneală
ne yS, cinci amprente digitale.

' Cifra unităţilor, neclară (poate fi şi 3).


- Amprentă digitală.

147 1775 iunie 1


Grigorie Alexandru Qhica voievod întăreşte mănăstirii Cetăţuia stăpînirea asupra a cinci
pogoane de vie de pc moşia acesteia în urma unei judecăţi.

Hw rpnrwpi'e FIAE^dNAptf FHKA B(O6)WA<». EW*CHI© MHA(O)CTCI'K>),


r(o)cn(©)AAp(T») 3(€MAH) MWAAABCKWH. Cetindu-se anaforaoa aceasta şi scoţiiîdu-se ş(i)
la Divan înnainte domniei mele ş(i) a tot Sfatul nostru, atît pe egumeri(u)rde Cetăţuie, cît
şft) pe Ştefana ş(i) pe Neculai vînzătoriul viii. Şi după cercetare cu amărunt(ul) ce s-au
Scut aceştii pricini, am aflat că Cu cale ş(i) cu dreptati au giudccat dumnalor veliţii boiari
ş(i) hotărîm ş(i) poruncim ca mănăstire(a) Cetăţuie să stăpînească Viile cu pace şi mai mult
se nu fie Supărată de cătră aceştie. Şi am întărit ş(i) cu a domnii mele pecete'.
1775 iuni(e) 1.
npWMHT BT(opblH) AWr(o)<jk(e)T.
Preînnălţat(e) doamni,
Din luminată poronca mării tale am luat sama între svinţiia sa părintele
•arhimandritul şi egum(enul) mănăstirii Cetăţuia şi între Ştefana, ce-au zis că este s<ora>2
lui Neculai vînzătoriul unor vii, pentru pricina unor 5 pogoani de vii, ce sîntu pe moşie

163
măn(ă)st(i)rii Cetăţuia, care le-au cumpărat egum(enul) de Cetăţuia, care pricină
<în>:tr-acesta chip s-au dovedit, precum s-au arătat în gios.
Această fămie, Ştef(a)n<a>V arată în jaJoba sa ce-au dat la măriia ta precum că un
frat(e) al său, anumi Nec<ulai>2 fiind făr(ă) de vîrstă, s-au amăgit de au scos la vînzare 5
pogoani şi o firtă d<e vii>', cari vii fiind pe locul măn(ă)st(i)rii, le-au cumpărat egum(enul|
în 220 lei făr(ă) de ştire.. .3 soru cu vînzătoriul. Şi la aceasta, au cerut ca să aibă voie să
întoarccă banii>2 egum(enului) ş(i) să ia viile la stăpînire(a) sa. S-au întrebat pe Ştefana..r
unde au fost ea trăitoare, cînd s-au vîndut viile. Şi ea au răspunsu c-au fost aice în <Iaşi>2.
Deci, s-au întrebat şi pe părintele egum(en) ce răspundi; svinţiia sa au răspunsu cum
că aceste vii scoţîndu-le la vînzare, întăi le-au fost cumpărat mănăstire(a) Sfetii Sava. Şjf
fiind viile pe locul Cetăţuia, i-au adus zapisul să-1 iscăleasc(ă), şi atunce înştiinţîndu-s(e),
n-au suferit pe Sfeti Sava să cumpere, ce au dat banii înnapoi, de i-au dus la Sfeti Sava S(i)
au făcut al doile zapis pe numile sfinţii sale, cum că le-au luat măn(ă)st(i)re(a) Q tatuia
viile, fiind lîngă măn(ă)st(i)re şi pe locul măn(ă)st(i)rii, precum au arătat părint(e)li
egum(en) şi zapisul de cumpărătură din let 1771, trecînd păr(ă) acum 4 ani, iscălit greceşti
cu însuş(i) mîna lui Neculai, stăpînul viilor, cel ce au vîndut. Şi [este iscăliţii) marturi şi]
mai sînt iscăliţ(i) marturi egum(enul) de Sfeti Sâva, şi Ştefan Năstas(e) clucer, fii||
post(elnic), şi alţi 4 marturi, întru care zapis aşa adivereşti numitul Neculai că diind sîlitu
pentru datoriile părinţăşti şi pentru grij(i)le părinţilor ci vre să le facă, s-au socotit şi, dup!
cum le-au fost neguţat cu alţii streini, s-au învoit cu egum(enul) di Cităţuia de i-au dat 250
Iii pentru 4 pogoani de vii, iar un pogon l-au dat danie măn(ă)st(i)rii Cetăţuia pentru
pomenire părinţilor săi, adiverind însuş(i) <c>2ă au întrebat pe toati neamurile şi nici unul
n-au vrut să cumpere; şi le-au dat <l>2a măn(ă)st(i)rii cu vînzare şi un pogon danie
înpreună cu casă ci esti la vii, <cu p>2omeţii şi cu toat(e) cîti sîntu lîngă vii, fiind pe locul
măn(ă)st(i)rii. Au mai răspunsu <pă>2rint(e)le egum(en) cum că la vreme cînd au luat viile,
era nelucrat(e) şi sfinţiia sa le-au lucrat şi le-au îndreptat, cheltuind cîţ(i)va bani. *
Deci, dar, la aceasta luînd noi sama cu amărunt(ul) şi de vremi ce să dovedişti întîi
vînzare că esti de 4 ani, fiind vînzătoriul om trecut de copilărie cînd au vîndut viile. Al
doile, că el le-au fost neguţat cu alţii întîi şi pe urmă egum(enul), fiind pe locflj
măn(ă)st(i)rii viile, n-au priimit ş-au întorsu banii ce-au dat alţii, însă numai pe 4
pog(oane), iar un pogon să arat(ă) că l-au dat danie la măn(ă)st(i)re, care de nu le-ar #
cumpărat egum(enul) viile atunce pute să s(e) părăginez(e) de tot pîr(ă) acUm; şi fiind pe
locul măn(ă)st(i)rii făcuţi, pute(a) egum(enul) să le ia şi făr(ă) de nici un ban. Al triile. că
numita .fămei ci cere giudecată au arătat în jaloba sa că esti fraţi cu vînzătoriul şi acum să
dovedeşti că este mătuşe iar nu soru, pecum sîngură au mărturisit. Al patra, că ea au fost
aice în Ieş(i), trăitoare şi în 4 ani ce-au trecut la mijloc n-au zis nimic. Cu toat(ă) drepţat(ea)
socotim că mănăstire este drept să stăpînească viile cu pari precum le-au cumpărat, iar
numita Ştefananu are nici o dreptat(e) a răscumpăra viile pist(e) 4 ani.
Preînnălţat(e) doamne, noi aşe am socotit că este dreptu, iar hotărîre cea
desăvîrşit(ă) rămîni la [în] înţălepciune mării tale.
1775 mai 12.
Pre plecaţi slugile mării tali:
Costandin vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Const(antin)...3 vel vor(nic) <m.p.>.
Vasile Ros(e)t hat(man) <m.p.>.
Gheorghi Beldi(man) vel ban <m.p.>.

164
S-au trecut la condica Divanului de Sandul diiac za divan.
Arh. SL Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XVII/39. Orig., hîrtie difolio (34,5 x 21,5 cm.), rupt la o
ie, filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie, neclar.

1
Sigiliul domnesc.
1
'£ ' Rupt
1
I Neclar.

p8 1775 iunie 5
jg Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Copou dreptul de a lua dijma din
jjttul Ruteni al acesteia şi de a-i obliga pe săteni să lucreze zilele de boieresc.
| Hw rpiirwpYe flA^AtiAptf FHKA B(«€)b«A(a). fi(o)M<Cieio) MHA(O)CTCMO),
r(o)cn(o)AAp("t») 3(6AHAM) MWAAABCKWH. Dat-am carte domniei mele rugătoriului
nţstru...1 egumenu(ului) de la mănăstire Copoul şi omului ce-1 va rindui vechil şi
jprtătoriu de grij(ă) la moşîia monăst(i)rii anume Rufenii, ce este lîngă mănăstire, să aibă a
dfmui şi a lua de a zăce din ţarini cu pîne din toate semnăturile, din fihaţe, din prisăci cu
stupi din 50 unul, iară fiind mai puţini să ia cîte o para de stupi şi din tot locul cu tot
venitul, pe obiceiul şi după hotărire ponturilor, numai din grădini cu legume ce vor fi
pentru hrana lor să nu ie nimică; iar fiind de neguţătorie, să ia de a zăce, cum şi oamenii ce
vor fi şăzători cu casă pe numita moşie să aibă a lucra zîlile obicinuite de boierescu ori să
plătească cu bani după hotărire ponturilor şi după obiceiul pămîntului.
Aceasta poruncim.
17752 iuni 5.
ripW4(H)T B6A AWr(«)<jk(e)T.
S-au treCut la condica Divanului.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Carte g(os)pod de stăpînire pe
satul Rufenii.
Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., sigiliu domnesc inelar, oval, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 153 v. Copie în Condica M-rii Trei Ierarhi din prima jumătate a sec.
XIX şi Ms. nr. 579, f. 73 r. (rez. în altă condică a aceleiaşi mănăstiri scrisă în prima jumătate a sec. XIX).

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 259-260, nr. 460 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (28,9 x
19,6 cm.), cerneală neagră, din Aih. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 429); D.J.K., II, p. 456,
liota 1 (rez. după Ms. nr. 578).

' Loc liber


1
Anul, cu cifre arabe.

149 1775 iunie 12


Hotarnica unor vornici de poartă privitoare la nişte locuri de casă din mahalaua Uliţii
Sîrbeşti ale ljji Gheorghe ispravnic de aprozi.
1775 iuni 12.
Hotarnica a mai mulţi vornici de poartă lămuritoare măsurilor locului de casă ci
are în mahalaoa Uliţii Sîlbască Gheorghe ispravnic de aprozi.

165
•- I
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculcc", fasc. 5 (1925), p. 183, nr. CXV. Re/. înlr-ui|
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa!
Consulatului Rusăsc, cuvenite după testamentul râpousatnlui logofăt Costache Cantacuzino nevrîsnicei fiice a
răpousalului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24. "

150 1775 iunie 20, Iaşi


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Cetăţuia dreptul de a încasa venitul
mortasipiei şi al pîrcălăbiei de la iarmarocul din Tîrguşorul din Iaşi.
Cu mila lui Dumnedzeu, Io Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, domnu Ţării
Moldoviei. Facem ştire cu acest hrisov a domniei mele tuturor cui se cade a şti pentru
svînta mănăstire Cetăţuia ce iaste lîngă Iaşi că arătîndu-nc cuvios rugătoriul nostru
Ghedeoan arhimandritul şi egumenul aceştii mănăstiri miluire ce au avut mănăstirea
aceasta cu hrisoavele luminaţilor domni de lua tot venitul mortasipii i a pîrcălăbii de la
iarmarocul ce se face la Tîrguşor(ul) ot Iaşi, la zioa Svinţilor Apostoli Petru i Pavel,
neamestecîndu-se mănăstirea Frumoasa i Galata cît de puţin la iarmarocul acesta a lua
pîrcălăbie sau mortasipie. s
Domniia mea după cum pentru alte miluiri, asemene şi pentru aceasta n-au trecut cu
vedere, ce milostivindu-ne, iată am dat şi am întărit cu acest hrisov a domniei mele svintei
mănăstiri Cetăţuie ca se aibă a lua pe tot anu venitul mortasipiei i a pîrcălăbii de la
iarmarocul ce să face la Tîrguşor(ul) ot Iaşi, la zioa Svinţilor Apostoli Petru i Pavel, cît ar
cuprinde după condica ce iaste în visterie cu pecete g(o)spod, nemestecîndu-se mănăstirea
Frumoasa sau Galata a lua pîrcălăbie i mortasipie de la acest iarmaroc, cum nici Cetăţuie la
alte iarmaroace să nu se amestice. Deci să aibă numitul egumenu şi omul mănăstirii pe care
va rîndui a strînge venitul ce să arată mai sus ca să fie pentru trebuinţile mănăstirii şi se-i fie
mănăstirii aceştie miluire de la domniia mea stătătoare în veci.
Şi pohtim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni, pe carii Dumnezău va rîndui în
urma ndastră cu domnie aceştii ţări, ori din fiii şi neamul nostru ori dintr-alt neam se nu
sprp'e această milure a svintei mănăstiri aceştie, ce mai vîrtos se miluiască şi sb întărească
pentru a domniilor sale vecinică pomenire.
Scrisu-s-au hrisovul acesta la scaonul domniei mele, în oraşul Iaşii, de Dimitrache
Vîrnav vtori logofăt, întru a doao domnie a noastră la anul dentăi.
V(ă)let 1775 iunie 20.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
Hristod(o)r 3 log(o)f(ă)t procit. i!
<Pe verso, de altă mînă>: S-au trecut la condica Divanului de Sandul Gavril diiăc
za divan. . .
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, VI/25. Orig., hîrtie difolio (42 x 30,4 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie. ;

EDIŢII: V. A. Urechia, Istoria românilor, 1774 - 1786,11, p. 297 (rez.).

151 1775 iunie 24


Preuteasa Aniţa şi nora sa, Maria, vînd lui Ştefan Anastasie foşţ mare.clucer un loc de casă
în mahalaua Tălpălarilor, pe Uliţa Strîmbă.

166
Adecă eu, Aniţa a priutului Costi şi mumă lui Manolache şi lui Mihalache,
dinpreună cu noru-me Mărie pi cari au ţinut-o fiiul meu Manolache dascalul, făcut-am
âdivărat zapisul nostru la mîna dumisale Ştefan Anastasie biv vel clucer precum să s(e)
stie că i-am vîndut dumisale un loc di cas(ă) ci esti în mahalaoa Tălpălarilor pe Uliţa
Strîmbă, cari loc şi din gios să hotărăşti cu locul lui Costandin Gorban post(elnic), iar pi
din sus să hotărăşti cu locul lui Costandin Fiştilă şi cu a Ilincăi Şişcăloaei, cari loc au
fost a lui Mihalachi şi Manolache, ficiorii preutului Costi, şi lor încă li-au fost acest loc
de cumpărătură di la Iliana şi soru-sa Mărie, fetile lui Dumitraşcu vătaful şi a Nastasii
fata Iui David diiaconul zugrav şi acest loc l-am vîndut dumisale drept 120 lei, adică una
sută doaozăci lei; şi după tocmală ni-au dat şi toţi banii deplin în mînule noastri şi noi
încă am dat la mîna dumisale toate scrisorile vechi ce-am avut pe acest Ioc. Di aice
înainte să-i fie d(umnea)lui driaptă ocină în veci şi să-1 stăpînească cu paci şi la această
tocmală s-au întîmplat boeri şi alţi oameni di credinţă, cari s-au iscălit mai gios; şi,
pentru mai adivărată credinţa, ni-am pus şi noi numile şi degitili mai gios.
1775 iuni 24. '
Eu, Aniţa a preutului Costi, muma lui Manolachi şi a lui Mihalache, am vîndut cu
voe me. Eu, Mărie fimie lui Manolache dascăl, am vîndut cu voe me.
înaint(ea) me s-au făcut aceast(ă) vînzar(e)...
Ion Ciudin(?)2 am scris cu zîsa lor şi sint martor.
Arh. St. laşi, Fond personal M. Costăchescu, 1625, voi. I, p. 409 - 411, nr. 140. Text după orig. ce se
afla la Bibi. Universităţii din Iaşi, Documente IV/15, nr. 21.
Idem, Divanul de Apelaţie al Ţării de Sus, Tr. 812, opis 926, dosar 33, f. 3 r., nr. 12 (rez., cu luna
greşită: iulie, într-un opis din 1836 ianuarie 29).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 89, nr. LV1II (acelaşi

'Semnează trei vornici de poartă (s-a putut descifra doar numele Ştefan).
- Aşa în text.

152 1775 iunie 24


Hotarnica locului de casă al Iui Constantin daulgiul din mahalaua Trapezenească.
Facem ştire cu aceată mărturie hotarnică că din luminată poronca preaînălţatului
domnului nostru mărie sa Grigore Alexandru Ghica v(oie)v(o)d fiind rînduiţi prin ţidulă
de d(umnea)lor veliţii boiari ca să mergim la mahalaoa Strepăjănească, lîngă Sfeti loan
Hrisostotom, să alegim şi să hotărîm locul unii casă a lui Costandin sîn Enachi daulgiu
de către locul mînăstirei Sfeti loan.
Şi mergînd noi la starea locului am strîns mahalagii şi megieşi şi am chemat şi pe
sfinţia sa egumenul Pahomie şi am întrebat de scrisori ce au pe acest locu. Şi scoţînd
Maria fimeia lui Costandin sin Enachi daulgiu un zapis de cumpărătură din leat 7150
<1641> sept(emvrie) 5 de la Vasile sin a Ivancei, nepotul Neculii, ci au vîndut acestu
locu lui Dănilă, fuştaş gospoda, care şi Iui Vasile au fost de cumpărătură de Ia Arsînie
Şchiopul care locu iaste între casa lui Toader Supţirelu şi între casa lui loan Motohoiu
în care zapis scrie că acest locu au fost măsurat cu stînjînul gospod de opt palme şi după
arătare zapisului ce scrie: nouă stînjîni dosul locului, curmezişul despre mînăstire, şi faţa
locului despre uliţă iarăşi nouă stînjăni, şi lungul locului cincisprezece pol stînjeni.

167
Şi întrebînd şi pe egumenul Pahomie de scrisori ci ari pi locul mînăstirei. ca să li
vedem cum scriu, el n-au arătat nici un fel de scrisori, însă preotul mănăstirei,
Damaschin, ni-au arătat nişte pietre Ci s-au pus de Antohi Luţe şi de Neculai Mămăligă
vornici de poartă din zilele de cînd se afla Paisie egumen la Sfeti Ioan, după cari piatră,,
măsurmdu-să faţa locului în curmeziş s-au găsit şapte stînjîni şi o palmă şi 3 degete sil
lungul locului doisprezece stânjeni. |
Deci văzînd noi că nu ne vine măsura de stînjenii ce scrie în zapis şi călugării nuş
arată nici o scrisoare înpotriva zapisului lui Costandin daulgiu, am început a măsura,
dintr-o piatră hotar vechiu, ce este despre Ion Montohoiu şi despre uliţă, în curmeziş,
spre locul lui Toader Supţirelul, care loc îl stăpîneşte mănăstirea, unde s-au împlinit;
patrusprezece stînjeni şi jumătate şi s-au pus doaă pietre hotar colţul şi fundul locului
lăsîndu-i un stînjen mănăstirei. Şi măsurîndu-să locul spre răsărit alăture cu locul
mănăstirei pără unde s-au împlinit iarăşi opt stînjăni, cinci palme, şi s-au pus piatră hotar
lăsîndu-să iarăşi trei palme şi din dosu locului şi acole lăsînd un stînjăn şi jumătate
mînăstirei, măsurînd în gios, alăturea cu locul lui Ion Motohoiu ce-1 stăpîneşte acum
postelnicul Iacovachi Ştavri, pînă în piatra ci s-au găsit hotar vechiu despre uliţă,de unde
am început a măsura întăiu. Şi aşa s-au încheiet măsura acestui locu a casei lui Costandin
sin Enachi daulgiu.
Deci noi după zapisul acel vechiu şi după mărturie mahalagiilor cari mai gios s-au
iscălit, am făcut şi noi această mărturie la mîna Măriei fimeei lui Constandin şi am pus
peceti Porţii gospod şi am iscălit.
1775 iunie 24.
Toader Arhip vornic de poartă; Poloboc vornic de poartă; Grigori.
Ştefan şătrar; eu, Hristodor sin peaveţ, mărturisăscu şi am pus degitul.
Şi după această hotărîtură oricînd vor eşi niscaiva scrisori înpotriva acestei;
hotărnici să poate măsura şi de al doilea, dar astă dată şi în această hotărîtură s-au pus zi
şi de către mine: de mai are cineva a răspunde sau de mai sus sînt niscaiva scrisori
undeva şi neviind nimene să răspundă nici în acest soroc de al doile, am întărit şi eu cu
iscălitura me, că neavînd călugării mănăstirii alte scrisori şi dovezi, au găsit un uric de
blăstăm.
1775 iulie 2.
Constandin vel Iog(o)f(ă)t.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. I(X) nr. LXXI. Orig.

153 1775 iunie 27


Anton ungur şi mama sa, Catrina, vînd lui Vasili fiul Iui Salahor un loc de casă din
Muntenimea de Mijloc, cu 50 de lei.
Adec(ă), eu, Anton ungurul, înpreun(ă) cu maică-mea Catrina de aicea din Iaş(i),
dat-am adevărat şi încredinţat zapesul nostru la mîna d(u)misali Vasili săn Salahor
precum să s(e) ştie că, de nimeane siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunvoe, i-am
vîndut d(u)misale un loc de casă aicea în laş, care loc este lîngă Toader Canta din sus şi
lîngă Ianachea Chiper în mijloc, între dînşii între amîndoi, în mahalaoa Muntenimii de
Mijloc dispre Păcurar, şi i l-am vîndut dumisali drept 50 lei, adică cinzăci de lei bani, cu
bani gata, pe cari bani nea i-am luoat toţ deplin în mînile noastre; deci d(u)m(nea)lui de
aicea încoace să rămîe stăpînitor, d(u)m(nea)lui, copii, nepoţii, strenepoţii d(u)m(i)sale,

168
l i veaci de. veaci neclintit despre nimeane. Iar de s-ar întîmpla a să scula cineva din
neamul meu, ori dispre mamă ori despre tat(ă), ca să străce şi să răscumpere această de
bian(ă)voe a noastră vînzare, să nu fie volnici or cu ce fel di iconomie, a întoarce, fiind şi
locul măsurat, care ari în lungu.24 stînjăni, iar fiind noi în viiaţă şi-1 vor supăra cineva pi
dj[u)m(nea)lui, din neamul nostru cineva, noi să avem a răspunde, iar d(u)m(nea)luî
ciimpărătoriul de sus arătat să nu: fie supărat întru nimică; şi cîtă cheltuială şi plineală
s-ar face să fie toat(ă) despre noi. Şi pentru mai adevărată credinţa, mai gios, neştiind
0rte, am pus degitili şi numele ca să s(e) crez(e).
" Let 1775 iuni 27.
'Eu, Anton Ungurul, am vîndut di bunăvoe mea şi am pus degitul.
'Eu, Catrina maică lui Anton, am vîndut de bun(ă)voe mea şi am pus degetul.
Şi la făcutul acestui zapis s-au tîmplat şi alţi oameni buni şi mahalagii şi sîntu
marturi şi au pus degitile cari n-au ştiut carte.
'Eu, Ştefan Moşneag ot Copou, m-am tîmplat mart(ur).
'Eu, Sandul Zahornean, m-am tîmplat mart(ur).
'Eu, Gheorghe văt(av) de apari, m-am tîmplat mart(ur).
'Eu,Ilinca Răpoae, m-am tîmplat mart(ur),
<în dos>2: Şi eu,, Neculaiu dascal ot Sfeti Necolaiu cel Mic din Muntenimea de
JŞţîijloc, am scris cu zisa şi bun(ă)voe lor şi sînt şi martur.
După I. Antonovici, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 47, nr. 1. Orig.

1
Locul amprentei digitale.
J
( Menţiunea lui 1, Antomivioi.

154 1775 iulie 1


Leiba ia de la mitropolitul Gavril 4 stînjeni <îpe Uliţa Maro să-şi facă dughene, plătind
tiimten cîte 5 lei de stînjen.

<Prin actul de la mitropolitul Gavril> din 1775 iulie 1 s-au dat <L>'eibului
bărbatul şlicăriţei 4 st(înjeni) loc, să-şi facă dughene lîngă dughenile lor cele vechi, cîte
5 lei de stînjîn.

După Ghibănescu, Biserica Sfîntul Nicolae, p. 33, Anexa 5. Rez. Orig.

'Omis-

155 1775 iulie 13


Anaforauâ boierilor mari privitoare la pricina dintre Constandin Sturza mare vornic şi
Smaranda spătăreasa, fiica lui Toader Păladi vistiernic, pentru un loc de casă din Iaşi.
1775 Iulie 13.
Anaforaua veliţilor boieri cătră domn, dată în pricina dintre Costandin Sturza vel
vornic, feciorul răposatului logofăt Sandul Sturza, cu Smaranda spătăreasa, fiica
răposatului vistier Toader Păladi, pentru locul de casă din Iaşi, ce se numeşte locul
Ceaurului.
După Creşterea colecţiunilor, 1908, p. 88, col. I. Rez. (tară cotă, inexistent în fişierul Bibi. Acad.
Rom. - Bucureşti).

169
156 1775 iuli 16
i
Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă pierderea actelor boierilor Catargieşti păsti.ita |
cîndva la Braşov şi apoila Iaşi, în,mănăstirea Dancu.
Cu mila lui Dumnezău, Io Grigorie Alexandra Ghica v(oie)vod, domn Ţ;uiî
Moldaviei. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor celor ce să cade1 şi -.e
cuvirie a şti că după jaloba ce au dat domniei mele credincioşi boerii noştri, dumnealui
Costin biv vel ban şi Ştefan biv vel ban, Catargieşti, au arătat cum că strămoşul ' n
Apostol Catargiul ce-au fost postelnic mare cum moşii au avut aice în Moldova şi Li
Ţara Rumănească atît de baştină şi de cumpărătură, căt şi danie de la domni. După
săvârşirea vieţii lui toate au rămas la trii ficiori ai săi, anume: Ilie ce au fost logofăt mare
i Patraşco ce au fost pitar mare şi Ştefan ce au fost clucer mare, Catargieşti; şi aceşti trei
fraţi căt au trăit în viiaţa lor împărţală de moşii şi de ţigani între dânşii n-au fost, atăta
numai că, după moarte postelnicului Apostol Catargiu, toate scrisorile moşiilor şi ai
ţiganilor au'rămas la mîna răposatului Ilie Catargiul logofăt, fiind fratele1 cel mai mare,
care scrisori pentru întâmplare vremurilor şi logofătul Catargiul le-au trimes la Ţară
Ungurească, la Braşov, ca să să păzască acolo. Apoi, după moartea logofătului Catargiul'
şi a celorlalţi fraţi ai lui sculîndu-să Măria cluceroae Catargioae, muma ban(ului) Ştefan,,
şi cu nepotu ei Toma Catargiu postelnicul, fratele banului Costin Catargiul, care prin
jaloba ce-au dat la răposatul domn Costandin Vodă Mavrocordat la 7256 au cerut ca să
aibă împărţală atăta de moşii căt şi de ţigani cu răpousatul Filip Catargiul visternic (fiind"
la aceaşi vreme vel comis)1 şi Filip Catargiul arătând cătră domnie cum că scrisorile
toate şi de moşii şi de ţigani sint la Braşov trimese de tată-său. Şi domnie poruncind
vist(iernicului) Filip au adus toate scrisorile; apoi, la anul 7257, s-au făcut trei catastije
de toate scrisorile şi a ţiganilor Catargieşti, căte s-au aflat după ce le-au adus din Ţară
Ungurească, din care catastij unul au rămas la Filip vist(iernic), unul s-au dat cluceroaei
Măriei şi al treile Tomii Catargiul postelnicul; şi Ia acea vreme scrisorile tuturor moşiilor
au rămas iarăşi la măna vistiernicului) Filip ca să cerceteze moşiile, fiind şi boeriu mare
şi mai cu putere, iar scrisorile cele de ţigani le-au luat Toma Catargiul postelnicul, ca să
cerceteze ţigani; şi au cercetat dintr-înşii şi pe cîţi din ţigani au aflat Toma Catargiul i-au
dezbătut şi i-au luat ducîndu-i la casa sa. Murind Toma Catargiul scrisorile ţiganilor au
rămas toate la măna frate-său Costin Catargiul, carele la vremea tulburării tatarilor toate
acele scrisori de ţigani ce era de împărţală cît şi alte scrisori ale sale deosăbit şi alte averi
ce au mai avut Costin Catargiul le-au pus în mănăstire Dancul ca să să pazască şi cănd
toate acum şi atunce ce au mai avut ban Costin Catargiul toate s-au topit în mănăstire
(care aceasta de toţi este ştinţă că aşa au fost şi aşa s-au întâmplat)1 că nu numai 1>âri
Costin au avut pagube din pricina arderii focului. Şi la aceia vreme iarăş împărţala de
moşii şi de ţigani între Catargieşti nu s-au făcut, şi că ar fi pricinuit vist(iernicul) Filip
Catargiul şi ar fi zis cum că întăi trebueşte să cerceteze moşiile şi să afle aşijdere şi de
ţigani pe unde sînt ca să să vadă căte moşii va fi de frunte şi căte mai proaste să să ştie şi
aşa să să facă împărţala între dănşii şi cu aceaste pricini urnind vist(iernicul) Filip au
trecut ani la mijloc căruia întămplăndu-i şi moarte, împărţala iarăşi nu s-au făcut.

După moarte visternicului Filip, boeri de mai sus arătaţi, ar fi apucat pe duinneei
Catrina giupîneasa vist(iernicului) Filip ca să să cerceteze moşiile şi aşa să să împartă
dăndu-să din parte tuturor Catargieştilor şi 500 lei med(elnicerului) Ioniţă Pilipovschie
ca să să cerceteze moşiile Catargieşti şi să le dezbată şi să să înştiinţeze de ce potriva este
fieştece moşie ca să să împartă după dreptate; şi Pilipovschie nici o cercetare sau

170
lămurire nu li-ar fi dat şi ne mai putînd ca să rămîe neîmpărţiţi boerii Catargieşti, acmu
în domnie noastră, ceasta de a daoa, la 1775, cerînd dum(nealui) Costin ban şi Ştefan
ban. Catargieşti, ca să să facă împărţala cu dumneaei visterniceasa Catargioae şi cu fiul
său Ilii v e l logofăt, înainte a cinstiţi şi credincioşi boeri domniei mele d(u)m(nea)lor
Costandin Ruset vel log(ofăt) şi Manolachi Bogdan biv vel spatar şi dum(nealui)
Costandin Paladie biv vel pah(arnic), înainte a cărora au făcut împărţala numai de moşii
si de locuri de casă cîte se află în oraşul Iaşi, iar împărţala de ţigani n-au putut face fiind
scrisorile ţiganilor arse, şi nefiind toţi ţiganii strînşi. Deci după împărţală ce s-au făcut
înainte d(u)m(nea)lor veliţilor boeri de mai sus arătaţi, dum(nea)lor boerii Catargieşti au
eerut de la dumneaei visterniceasa ca să le de şi toate scrisorile pre fieştecarele moşie ce
li s-au venit la împărţala, şi dumneai visterniceasa nici a zece parte de scrisori pe moşiile
ce li s-au venit nu li-au dat arătăndu-le cum că scrisorile din lada ce au fost s-au prăpădit
că după izvoadele ce s-au făcut de scrisori la 7257 <1749> mart 2, în vreme cînd trăia
vist(iernicul) Filip dintro 162 ispisoace domneşti ce s-au aflat atunce, după cum sînt
arătate la izvoade, acmu se găsec numai 19 la dumneaei visterniceasa, iar 143 sint
lipsite, luate, cum şi din 321 zapise, cărţi domneşti, mărturii şi izvoade s-au găsit numai
14, iar 307 lipsescu, însă dintr-acele zapise, cărţi domneşti, mărturii şi izVoade ăr fi
arătat visterniceasa cum că zapisele pe nişte moşii Potlogeni i pe Briţcani i Hlăpeşti, şi
pe Măstăcani, ce sint la ţinutul Neamţului, s-au luat de răposat Vasile Ruset hatman fiind
ginere log(ofătului) Ilie Catargiul şi fiind date zestre ca să să caute moşiile, care zapise
au rămas la hatman. Şi au mai arătat cum că şi Toma Catargiul post(elnic), vărul
boeriului său atunce cînd s-au făcut izvoadele încă au luat 146 de zapise şi cîteva
ispisoace, care singur Toma Catargiul mărturiseşte prin izvodul său ce s-au arătat de
doamneei visterniceasa înainte d(u)m(nea)lor veliţilor boeri, cum că au luat acele zapise
şi ispisoace, dar ispisoacele le-au dat înapoi vist(iernicului) Filip, iară zapisele au rămas
la dănsul şi au arsu şi acele în mănăstire Dancul dimpreună cu scrisorile ţiganilor, după
cum s-au arătat mai suS. Iar celelante, cîte au mai rămas din soma arătată mai sus, de nu
să află, d(u)mneei visterniceasa ar fi arătat înainte d(u)m(nea)lor veliţilor boeri că nu ştie
ce s-au făcut, şi cu ce chip s-au prăpădit, arătînd că şi carte de blăstăm va primi asupra
sufletului său, că nimica nu ştie de peire acelor scrisori ce lipsăsc.
Bdbrii Catargieşti încă ăr fi zis cum că acele scrisori focul nu le-a ars, nici de
niscareva întîmplări nu s-au prăpădit, şi că d(u)m(nea)lor dau credinţă că visterniceasa
n-a fi ştiind nemica de peire acelor scrisori, dar au prepus că poate acele scrisori ce sint
perite să să fie luat de oamenii d(u)m(i)sale, Care vor fi îmbiat în scrisori, care aceia
după ce vor trece ani şi vreme la mijloc să vor ridică cu acele scrisori şi vor zice cum că
sint moşiile a lor şi vor naşte mari pricini şi giudecăţi. Pentru care scrisori ce au rămas
prăpădite de la visterniceasa Catargioae dum(nealui) ban Ştefan Catargiul au cerut de la
domnie me acest hrisov de mărturie că după vreme şi după trecere anilor, ori unde şi ori
la ce obraz să vor afla ispisoace domneşti, zapisă, mărturii, cărţi domneşti şi alte scrisori
Catargieşti să nu să ţie în samă.
Deci domnie me după jaloba ban Ştefan Catargiul adeverindu-ne şi încredinţîndu-ne
şi de la cinstiţii şi credincioşi veliţi boeri Divanului, d(u)m(nea)lor Costandin Ruset vel
logofăt şi Manolachi Bogdan vel spătar, cum că o samă de ispisoace, zapise, cărţi
domneşti, mărturii şi izvoade, ce s-au venit Ia împărţala ci-au făcut Catargieştii că au
lipsit din lada ce-au fost la visterniceasa Catrina Catargioae, şi că dumneei au zis că o
primi şi carte de blăstăm asupra sufletului său că nici ispisoace, nici zapise, nici alte
scrisori Catargieşti n-au tăinuit, nici au ascuns, nici ştie nimic de perire acelor scrisori,

171
domnie me prentru hrisov(ul) acesta, de mărturii adeverim şi întărim eă ori în vreme
domnii noastre sau ori la ce vreme s-ar ivi la cinevaş ori la cine şi ar eşi scrisori de care
s-au arătat mai sus pe moşiile ce s-ău vinit în parte ban Ştefan Catargiul şi a celorlanţi
boeri Catargieşti, să nu să ţie în samă nici să să crează nefiind a celora şi fiind furate*
care să să ia de la mîna acelora şi să să de la mîna ban(ului) Ştefan Catargiul şi la ceilalţi,
Catargieşti pînă vor fî în viaţă, iar după săvîrşire vieţii lor, să şă de la ficiorii lor ori la
nepoţi lor sau la alt neam aCatargieştilor, care vor rămîne după dînşii.
Şi spre aceasta este credinţa a însuşi domniei mele şi a preaiubiţilor fiilor domniei
mele, cum şi credinţa a dumilorsale boerilor Divanului domniei mele, a mari şi a mici.
Scrisu-s-au hrisovul acesta, în anul dintăi al domniei noastre cea de a doa, de
credincios boeriul nostru Iordachi vel clucer, la anii 1775 iulie 16.
S-au scos atsemenea copie după hrisov răposatului întru pomenire Gligore
Alexandru Ghica vodă. ,
St. C. ban, Neculcea pah(arnic).
După Ghibănescu, Surete, IX, p. 227 - 282, nr. CXII. Text din Acta Olga Catargiu după Ghibănescu,
Ms. Surete, XXVIII, f. 167. Orig.

' Aşa în textu editat de Ghibănescu.

157 1775 (7283) iulie28


Calistrii, egumenul mănăstirii Copou, dă economului Dimitrie trei firfc de vie păiăginită şi
două pogoane de loc pe care a fost livadă, cu condiţia să dea mănăstirii zecimala.
Dat-am scrisoare noastră la mîna sfinţiei sale părintelui Dimitrie iconomului sin
Balan precum să să ştie că i-am dat sfinţii sale trei hirte vie paragină şi două pogoane de
loc ce-au fost livadă de pomi. Aceste vii şi puţini pomi ce-au fost făcute de un Andrianu
întîmplîndu-să răscoale, au fugit Andrian la locul lui şi au rămas livada de au tăiet-o
moscalii şi via paragină şi s-au pustiit.
Deci noi, văzănd că să păgubeşte sfînta mănăstire, i-am dat preotului Dimitrie
iconomului să o lucreze şi să-şi deschiză loc viii şi pomăt(ului) cît i-a fi voia şi a pute,
alăture cu livada dumisale Cilibiului hatman, pe deal; şi după ce-şi va face via şi livada,
să aibă sfinţia sa părintele iconomul să de sfintei mănăstiri zeciuiala din 10 una, din toate
după rînduială; şi i-am dat via preotului Dimitrie, deci sfinţia sa apucîndu-să de acele mai
sus numite şi îndată au tocmit oameni şi i-au pus la lucrul şi au tăiet pădure şi au curăţit şi
au deschis şi au îngrădit şi să aibă a stăpîni preotul Dimitrie în veci cu feciorii lui.
Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit şi am pus şi pecete sfintei mănăstiri.
Let 7283 <1775> iulie 28.'
Calistru egumen, Copou1.
Şi eu am scris, Ieroftei ieromonah.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 288 (numerotaţie veche: 230), nr. 3. Copie în Condica
Mitropoliei Moldovei din 1816 septembrie 20, de Theodor Gaşpar diac de divan.

' Se indică „l(ocul) p(eceţii)".

158 1775 (7283) august 2


Preotul Gavril şi soţia sa, Ecaterina, vînd lui Leondari Chintă o dugheană pe Podul Vechi,
pe locul mănăstirii armeneşti, qiu 175 de lei.

172
t Adică cu, prcutul Gavril, dinpreunăcu soţul mieu, preuteasa Ecaterina, făcut-am
adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dum(nealui) giupîn(ului) Leundaricuţă
Chiriţi precum să să ştie că, de nimi siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoie,
Ie »m vîndut dum(isale) o dugheană în Uliţa Podului Vechi, în capul Miserţii din Gios,
pe locul mănăstirii armeneşti, cu bezmenul ei 100 pol lei, drept bani gata 175 lei, adică o
şul(ă) şaptedzeci şi cinci de lei. Şi văzînd noi plata deplin în mîinile noastre, i-am
ţîndutu dum(isale), ca să-i fie dum(isale) ocină şi moşie în veci, nerăşuiţi, şi ficiorilor
dum(nealui) şi nepotilor dum(nealui). Iar nime din rudele noastre, sau ginerile mieu au
copila me, să n-aibă a-1 supăra pe dum(nealui).
Şi la acest zapis s-au întîmplat mahalagii şi oameni streini, cari mai gios să vor
iscăli. Şi, pentru mai mare încredinţare, ne-am şi iscălit.
Let 7283 <1755> avgust 2.
Eu, ierei Gavril, am vîndut cu voia m(ea) şi am pus degetul
Eu, preuteas(a) Catrina, cu a me voie şi am pus degetul
Eu, Theodor blănarul, mart(or) <m.p.>.
Eu, Dumitrache croitorul, martor.
Eu, Ştefan croitorul, mart(or).
Eu, Ştefan giniri preutului, cu voie m(ea) şi am pus degetul
Eu, Paraschiva fat(a) preutului, cu voie m(ea) şi am pus deget(ul) 1 .
<Semnătură armenească>.
t Eu, icrci loan, am scris cu zisa dumi(sale) <m.p >.
Muzeul de Istorie a Moldovei - laşi, înv. nr. 10207. Orig., hîrtie difolio (29,5 x 18,5 cm.), filigran,
cerneală neagră.

EDIŢII: Zamfira Pungă, Documente 0), p. 263 - 264 (rez., cu greşeli).

' Amprentă digitală.

159 1775 august 8


Grigorie Alexandra Ghica voievod confirmă dreptul preoţilor de la biserica Sfîntul. Nicolae
din Buciumi de a lua cîte 3 lei pe lună din vama domnească <din Iaşi> şi îi scuteşte de unele dări.

t Cu mila lui Dumnezeu, noi Grigorie Alexandra Ghica voievod, domn Ţării
Moldaviei. Facem ştire cu acestu hrisov al domniei mele tuturor cui se cade a şti că
viindu înaintea domniei mele rugătorii noştri preoţii de la satul Buciumii, unde iaste
hramul Sf(î)ntului ierarh Nicolae, ne-au arătat un hrisov de milă de la răposatul Grigorie
Calimah v(oie)voda, întru care arată orînduiala de milă ce are această sfîntă biserică,
pentru care şi domnie mea, după cum asupra altor sfinte lăcaşuri dumnezeieşti,
asemenea şi asupra aceştii sfinte biserici, milostivindu-ne hotărîm, printr-acestu hrisov al
domniei mele, ca întru toată vremea domniei noastre să aibă a lua preoţii de la această
biserică cîte trei lei pe lună din vama g(o)sp(o)d, care bani să fie pentru untu de lemnu şi
tămîie la §ffî)nta biserică, aşijderea şi pentru doi preoţi şi un diacon ce vor fi slujitori la
acea w bis nea. iarăşi am făcut domnie mea milă şi i-am iertat domnie mea de.dajde
domn dsca de banii şcoalii, de poclonul mitropolesc, de agiutorinţă, de mucarer şi de
alte dari şi angării, cum şi la vremea desetinii să scutească pînă la cincizeci stupi,
nimărui nici un ban să nu dea. Şi pohtim domnie mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi
în urma noatră. ori din fiii şi neamul nostru sau dintr-alt neam, să nu strice această puţină

173
milă a noastră şi mai ales să dea şi să întărească pentru a domniilor sale vecinică
pomenire.
. Anii 1775 avgust 8.
npWMHT r A0r(0')4(e)T.
S-au trecut la condica Divanului,.. 1 log(o)f(ă)t <m.p.>.
lnst. <le Ist. „A- D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
oval, neclar.

EDIŢII: Florin Marinescu. Xiropotamu, I, p. 314, nr. 431 (nat. gr. după orig., hîrtie difolio (38,8 x
27,5 cm.), cerneală cafenie, sigiliu domnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie, neclar, din Arh. M-rii
Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 514).
1
Nume neclar.

160 1775 august 9, Iasi


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Dancul scutirile de dări acordate de
domnii anteriori şi de el în domnia anterioară.
... De vreme ce dumnezăiasca pronie binevoind ne-au suit iarăşi la al nostru
domnesc şi strîmoşescu scaonu a aceştii Ţări a Moldaviei şi văzind domniia mea acest
hrisov al domniei mele ce au avut svînta mănăstire aceasta Danco din ceelaltă trecută
domnie a noastră1, iată dar domniia mea nici acum n-am trecut cu vedere, ce
milostivindu-ne dăm şi întărim numitei mănăstiri aceştie ca să să urmeze la toate deplin
precum să cuprinde mai sus prin hrisovul acesta puind şi a noastră domnească iscălitură
şi pecete.
Şi s-au scris aceasta la scaonul domniei mele, în oraşul Iaşii, întru a doao domnie
a noastră la Moldavie, în anul dintîi, de Dimitrache Vîrnav vtori logofet.
V(ă)let 1775 avgost 9.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p>.
S-au trecut la condica Divanului şi acum, întru a doa domnie, 1775 av(gust) 9.
Gheorghii Evloghi <m.p.>.
AtcKtpAKe Poc(e)T ? Avwr(o)<jk(e)T npwHHT©x.
XpHcre "r AU»r(o)4(e)T np^iHro^.
S-au trecut la Condică de Mihălach(e) Popa.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, cu stema decorată
(ornament vegetal) la începutul actului, avînd împrejurul capului de bour slovele: Hw-rp/f1-r/B»e-B0A/3-A\
(Hui r(pHropi'e) f1(i\e^>HApV) r(nKa) B«EBOA(A) 3(BMAW) M(OAAABCKOH), iar deasupra coroana deschisă;
la stîrşitul actului, sigiliu domnesc inelar, oval, cu o coroană închisă, în cerneală, aplicat pe confirmarea din
1775 august 9.

EDIŢII: Florin MarineScu, Xi'rapotam«, I, p. 289, nr. 387 (rez. dezv. după orig., hîrtie (79 x 53,7 cm.),
cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. IV); Caproşu,
Documente ist. oraş. Iaşi, VI, p. 5 1 5 - 5 1 6 , nr. 594 (acelaşi text).
1
V. volumul precedent din această serie, p. 514 - 516, nr. 594.

161 1775 august 12


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă lui Iorgachi Suciu stăpînirea asupra unui loc
dintre Podul Vechi şi Uliţa Sttîmbă pe care îl are de la tatăl său Nicolache Suciul.

174r
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Alexandru Ghica voievod, domnu Ţării
Moidaviei. Facem ştire cu acest hrisov al domniei mele că avîndu răposatul dragomanul
jNicolache Suciul un loc de la Caranfil, socrul dumisale, aicea în oraşul Iaşi, în dosul
jpwlului Vechiu, la Uliţa Strîmbă, unde a fost casă şi au şezut mai nainte divan-efendisi,
•ş fiindu că în vremea moscalilor acele case s-au stricat, au rămas acum locul slobod.
Deci acum, cerşindu dumnealui Iorgache, fiul dragomanului Nicolache Suciul, ca
sa i se hotărască acel loc ce-1 are de la părintele dumisale, domniia mea am rînduit la
cinstit şi credincios boiariul nostru dumnealui Vasilie Razul hatman de au cercetat, la
care loc trimiţîndu dumnealui, din porunca domniei mele, pe Angheluţă Agariciu
vornicul de poartă, au cercetat cu amăruntul la faţa locului strîngîrid şi pe mahalagiii
carele după cum s-au aflat au şi măsurat cu amăruntul, întru care arată că, mergîndu la
numitul loc, au adus de faţă pe cuviosul rugătoriul nostru arhimandritul şi egumenul de
la mănăstirea Trei Sfetitele, şi pe Panaite Foti lipţcanul, fiindu şi vechilul dumisale
spătarului Manolache Bogdan faţe, şi au făcut stînjen de optu palme şi întîi au măsurat
fala locului pe lîngă Uliţa Strîmbă, dinspre amiazăzi, şi s-au găsit patruzeci şi cinci de
stînjeni, din locul lui başa Fote lipţcanul pînă în locul dumisale spa(tarului) Manolache
Bogdan; şi au măsurat şi capul locului dinspre Podul Vechi, în curmeziş, şi s-au găsit
şaptesprezece stînjeni.
Şi măsurîndu şi la mijlocul locului, din Uliţa Strîmbă pînă în locul lui Ilie
Hirescul, şi s-au găsit douăzeci şi opt de stînjeni. Şi au măsurat şi capul locului dinspre
apus, iarăşi din Uliţa Strîmbă, însă iar pînă în locul Hirescului, şi s-au găsit noaosprezece
stînjeni.
Deci, domniia mea, văzîndu mărturia vornicului de poartă, am crezut şi de la
domnia mea am dat şi am întărit cu acest hrisov al domniei mele dumisale Iorgache
Suci, ca să aibă a stăpîni locul acesta după măsura ce arată mai sus cu bună pace în veci,
pe care loc să-şi facă casă sau ce va vrea, fiindu dreaptă moşiia sa de pe. răposatul
părintelui dumisale Necolae Suci dragomanul şi de la domnia mea încă să-i fie hrisov şi
întăritură neclintit şi nestrămutat, niciodinioară în veci, întărindu şi cu a domniei m # e
iscălitură şi pecete.
Anii 1775 avgost 12.
Grigorii Ghica v(oievo)d <m.p.>.
KWNAH BEA rtwr(o)4>(e)r [H] npwurr.
XpHCTOA(®)p ? AWr(o)<f>(e)T npWMHT.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice CXU/37. Orig., hîrtie, sigiliu
4«mnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie, neclar.

162 1775 august 14


Ioan Cantacuzino mare spătar face schimb de locuri din Iaşi cu Dumitraşco Sturza hatman.
Ioan Cantacuzino vel spatar adeverim cu această scrisoare a me pentru o bucăţă de
loc ce este între colţul grădinei noastre şi între ograda dum(i)sale hatm(an)lui
Dumitraşco Sturzii, unde a fost moară de cai a lui Negel, care loc fiind în colţu nu s-au
închis în grădina noastră; ce au rămas afară de îngrăditura grădinii despre Svete
Gheorghie, pe care loc au făcut casi dum(nea)lui răp(osatul) socru-meu, Dumitraşco
Paladi, şi au asăzat într-ace casi pe Dumitru grădinariul, pentru care bucăţă de loc şi ace
casi ni-am asăzat cu dum(nea)lui hatm(anul) Dumitraşco Sturza şi am făcut schimbu,

175r
precum arată mai gios: bucăţica ace de loc, unde a fost moara lui Negel, am dat-o
dum(i)sale hat(manu)lui Dumitraşco Sturzii, de astăzi înainte să o stăpîneascâ
dum(nea)lui, şi dum(nealui) hatm(artul) Sturza încă mi-au dat locul cît ţîne din poarta
dum(i)sale cumnatului JCostandin Paladi pah(a)r(nic) în sus faţa Uliţii Mari, din poarta
dum(i)sale şi pîră în podi mergînd pe denainte ogrăzii dum(i)saie pahar(nicului) Paladi şi
pe denainte ogrăzii noastre ;pîr-în colţul ogrăzii noastre despre drum şi de acolo în stînga,
pe lîngă ograda noastră, pîn-unde să săvîrşăşti ograda noastră despre Sveti Gheorghie;
care acest loc au fost dum(i)sale hatm(anului) Dumitraşco Sturzii danie de la preînălţat
domnul nostru mărie sa Grigorie Alexandru Ghica v(oie)v(o)d, cu hrisov din velet 1764
luna sept(emvrie) 2, care acest loc cît arată mai sus mi l-au dat d(u)mn(ea)lui hatm(anul
Dumitraşco Sturza mie dîndu-mi şi hrisovul de danie ce au avut. Şi de astăzi înainte să-1
stăpînesc eu şi să fac ce-mi va fi voe pe acel loc.
Iar pentru casa lui Dumitru grădinariu s-au aşăzat d(u)mn(ea)lui Dumitraşco
Sturza cu Dumitra, fimee grădinariului, şi i-au dat patruzăci de lei pe casi. Şi de astăzi
înainte să ne stăpînim fiiştecare locurile după aşăzare ce am făcut, precum arată mai sus.
Şi asămine scrisoase mi-au dat şi dum(nea)lui hat(manul) Dumitraşco Sturza la
mîna mea, în care am poftit şi pe preosfinţie sa părintele mitropolit şi pre alţi boeri ce
s-au tîmplat de au iscălit.
Velet 1775 avg(ust) 14.
loan Cantacuzino spatar.
Şi eu, Mihălachi Honcu, am scris cu zisa şi cu învăţătura dum(i)sale spătar loan
Canta.
După M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 70, nr. XVII. Copie după Ms.
rom., 3316, f. 193, de la Biblioteca Academiei Române, acum la Arh; St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.,
Documente istorice, pachet MCCV1I.

ALTE EDIŢII: Ghibănescu, Biserica Talpalari, p. 38 (rez. dezv. după M. Costăchescu).

163 1775 august 20


Dumitru baş-bulucbaş şi soţia sa, Nastasîia, vînd negustorului Dumitru Stelu din Iaşi o
băcănie, cu preţ de 550 lei.
Adică eu, Dumitru baş-bu(luc)baş g(os)pbdu, dimpreună cu soţul mieu Nastasîia,
fata lui Andrei Răzmiriţi, încredinţăm cu acest adevărat zapis al nostru la mîna
d(umisa)li lui başa Dumitru Stelu neguţătoriu din Ieş(i) precum să s(e) ştie că noi, de a
noastră bunăvoie, de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), i-am vîndut d(umisa)li o băcălie cu locu
ei alăture cît ţini streşina, doă palme, iar din dosul băcălii iaste loc pîn-în hotar asămini
cu locu nostru cît mai rămîni; însă această băcălie iaste din deal di Tîrgul de Sos, di la
vale să hotărăşti cu crîşma călugărului Neculaiu; deci acest loc şi această băcălie,
fiindu-ni zăstre de la socrul mieU Andreiu Răzmiriţi şi socoţîndu-o noi de vînzare, am
făcut buna aşezari şi tocmală cu d(umisa)li, în videre a mulţi oameni de cinste, cît şi
înainte a tuturor rudelor noastre, cari mai gios s-au ş(i) iscălit, luînd noi plata deplinu în
mînule noastre 550 lei, adică cinci suti cincizăci lei. Şi i-am dat d(umisa)li lui baş
Dimitri acest zapis ca di aice înainti să stăpînească această băcălie cu locul ei în veci, noi
sau neamu nostru <să nu pulem>' a mai răscumpăra dup(ă) tocmala ce-am făcut, fiind
toati rudele de faţ(ă).
Şi, pentru credinţa, ne-am pus degitile noastre, iscălindu-s(e) şi alţii.

176r
1775 avgusl 20.
Eu, Dimitrie baş-buluebaş, am pus digitiil *.
Eu, Nastasîie soţii d(umisa)li, am vîndut şi am pus digitul2.
Eu, Nastasie soţul răpoasatului Lupaşcul Covrig starosti di ciocli, sor(a) lui
j&ndreiu Răzmiriţă, cu voie me 2 .
Eu, Catrina sin Nastasii Covrigeasa stărăstoai, cu voie me.
Jisăcrii (sic!) vornic de poartă.
Paraschiva, soţul meu.
Cotrotă.
Eu, Sava sin Răzmiriţă, am iscălit cu voie me.
Eu, Tofana, am iscălit di voie.
Eu, Toader, le-am încondicar(i)sît, martur, şi eu cu condeiul i-am iscălit pi
Vînzător(i) după zîsa lor.
Eu, Iosip blănar, mart(or)2.
Eu, Profira, soţul lui Iosip blănar mart(or)2.
Şi eu l-am scris cu zisa vînzătorilor şi sint mart(or). Gavril <m.p.>.
Inst. de Ist. „Â. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie de D. Ciurea după Acta Prof. univ. llie Minea,
iasi. Original, hîrtie, filigran.

1
Omis.
- Se indică locul amprentei digitale.

164 1775 septembrie 1


Biserica Tălpălari schimbă o casă ce are în Uliţa Strîmbă cu o dugheană din Uliţa Podului
Vechi a lui Ştefan Anastasă clucer. ..
Iosaf Caritacuzino adeveresc cu această scrisoari la mîna dum(i)sale clticer(ului)
Ştefan Anastas(ă) că fiind eu ctitor sfinţii bisăriei din mah(a)laoa Tălpălarilor din Iâş(i),
Unde să pră/.nueşti hramul Preasfinţii de Dumnezeu Născătoari şi purure Ficioarii Marii,
precum să să ştii că avînd bisărica nişti casă cu locul lor pe Uliţă Strîmbă danii de la
răpousata Ani ţa giupîniasa lui Costachi Gurban post(elnic), de la cari cas(ă) neavînd
bisărica nici un folos sau vrun agiutoriu, socotit-am pentru mai bun folosul şi agiutoriul
bisăricii şi am făcut schimbu cu dumn(ea)lui clucer Ştefan. Dat-âm eu aceste cas(e) de
mai sus numite şi cu locul lor pe cît tine hotarul după cum au stăpînit Costachi
post(elriic) şi cu soţul său Aniţa şi i-am dat şi toate scrisorile vechi ce au fostu pe acestu
locu şi cas(ă). Iar clucer(ul) Ştefan au dat bisericii schimbu una dughiană gata cu locul ei
ia Uliţa Podului Vechiu şi cu beciu dc piatră supt dughiană din dos şi au mai dat şi
şas(e)zăci stupi, cari dughiană arată în scrisoare să că esti făcută de sine, iar locul au
fostu părihţăscu; şi fiindcă scrisorile vechi scriu mai pc multe locuri de dugheni pe cari
le ţîn fraţii şi cumnaţii şi nepoţii săi n-au dat alte scrisori, ce numai zapisul său şi un
suret de pe hotarnica în cari esti cuprinsu tot locul de dugheni ce au fostu a părinţilor săi.
Şi această dughiană esti în capul locului din gios, pe lîngă o hudiţă ce mergi de la
Pod(u) Vechiu la Sfînta Viniril Şi s-au măsurat locul aceştii dugheni cu stînjinul de opt
palme şi s-au aflat la frunte locului, la uliţă, 2 stînjîni şi 2 palme din talpa şi părerile de
undi să disparti această dughiană de cătră cclilante dugheni ce mai ari clucer(ul) Ştefan
şi pără în picuş(ul) streşinii la hudiţa ce ihergî îri Sfînta Viniri; şi asămihe de lat esti
acestu loc din dos(ul) dughenii, iar lungul locului esti 10 stînjăni de la Uliţa Podului

177r
Vechiu şi pără în locul ogrăzii mănăstirii Sfinţii Viniri. Şi după aşăzare şi învoiala ce am
făcut de aice înainte să aibă clucer(ul) Ştefan a stăpîni schimbul ce i-am dat, casale u
locul lor în veci, ca pe o driaptă moşii a şa. Şi am iscălit cu mîna mea; şi la această
învoilă s-au mai iscălit şi alţi boeri, cari s-au tîmplat.
1775 săpt(emvrie) 1.
Iosaf monah. Şi eu nepotu părintelui Iosaf m-am întîmplatu şi am iscălitu.
Iordache Cerchez log(o)f(ă)t di vist(ierie), marturu. Gheorghi Dari logof(ăt) ot
vist(ierie), marturu.
Acest zapis l-am scris eu cu zîsa părintelui Iosaf, cari şi sint martur. Mihalache
Scorţescu ot vist(ierie).
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 411 - 414, nr. 141. Text după orig. de la i
Biblioteca Centrală Universitară - Iaşi, Documente, IV/15, nr. 22 (tond predat Arhivelor St. Iaşi).
Idem, Divanul de Apelaţie al Ţării de Sus, Tr. 812, opis 926, dosar 33, f. 3, nr. 13 (rez. într-u.n opis !
din 1836 ianuarie 29).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc; 3 (1923), p. 89 - 90, nr. LIX (acelaşi text).

165 1775 septembrie 8


Alexandru Ipsilant voievod, domnul Ţării Româneşti, dă călugărilor de la mănăstirea Trei
Ierarhi din Iaşi cîte 150 de taleri pe an pentru a-şi cumpăra ceară.
Hrisovul sfintei mănăstiri ce se numeşte Trei Sfetitele, din oraşul Iaşi,
Ţara Moldovei
Urmat-am între toate sfintei şi dumnezeestei Scripturi ce zice: „mila curăţeşte
păcatele", şi iarăşi: „fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui"; drept aceea şi domnia
mea am binevoit cu sfînta mănăstire ce se chiamă Trei Sfetitele din oraşul laşului, din
Ţara Moldovei, unde se cinsteşte şi se prăznueşte acei, dintre sfinţii părinţii noştrii marii
arherei şi dascăli ai lumei: Vasile cel Mare, Grcgorie Bogoslovul şi Ioan Zlataustul, la
care sfîntă mănăstire se află şi moaştele Preacuvioasei Maicei noastre Paraschivei, dînd
tămăduire necontenit la cei neputincioşi, care sfîntă mănăstire este făcută dintru
începutul ei cu multă osîrdie de răposatul domnia sa Vasile vodă. Şi după ce au săyîrşit-
o şi o au înfrumusţat-o după cum se vede, o au dat-o şi o au încliinat-o la toate sfintele
mănăstiri de la Muntele Aftonului, de unde şi după vremi se rinduesc năstavnici şi
purtători de grijă acestci sfintei casc.
Deci, mîluindu-ne Domnul Dumnezeu şi pe .noi cu domnia acestei pravoslavnice
Ţărei Româneşti, şi aflînd domnia mea de tămăduirile ce se fac necontenit la cei ce vin
cu credinţă către moaştele celea izbăvitoare de minuni, ce se află întru această sfîntă
mănăstire şi văzînd domnia mea şi hrisovul răposatului domniei sale Mihaiu Racoviţă |
voievod ot let 7252, cu care au fost orînduit domnia sa să ia această sfîntă mănăstire la 1
luna lui septembre întăiu de la vama Focşanilor ceară, ocă 200, cum şi hrisovul domniei i
sale răposatului Constantin Cehan v(oie)v(o)d cu leat 1763, cu care, pentru mai bună f
statornicie acestei mili, au orînduit domnia sa ca în toţi anii să vie trimisul de la această j
mănăstire aici la domnie şi cu pecetluit domnesc să i să deae pentru acea sumă de ceară j
bani ad(ică) pe ocă po.1 bani 90, care fac tal(eri) 150, şi cu aceşti bani vor cumpăra
părinţii de acolo ceară pentru treaba sfintei mănăstiri.
Drept aceea şi domnia mea bine am voit de am înoit această milă, şi să aibă a veni
în toţi anii trimisul de la această mănăstire aici la domnia mea şi cu pecetluitul domniei

178r
mele să i se deae aceşti bani, tal(eri) 150, şi cu aceşti bani să cumpere părinţii de acolo
ceară pentru treaba sfintei mănăstiri şi pentru cinstea şi luminarea sfintelor moaşte şi
pentru pomenirea domniei şi a părinţilor domniei mele. Pentru care rugăm şi pe alţi întru
Hristos fraţi domni, care pre. vremi se vor învrednici a fi domnii şi stăpînitorii ţărei
accştia, să înoiască şi să întărească mila aceasta şi cu hrisoavele domniilor sale, ca să
aibă preasfinţii erarhi şi Preacuvioasa noastră maică Paraschiva de ajutor şi de pază
domniilor sale şi să fie şi lor şi nouă veşnică pomenire.
Şi am întărit hrisovul acesta cu însăşi credinţa domniei mele Io Alexandru Ioan
fpsilant voievod; şi cu credinţa preaiubiţilor domniei mele fii, Constantin vodă şi
Dumitraşco vodă, şi cu tot sfatul cinstiţilor şi credincioşilor boerilor cei mari ai
Divanului domniei mele: pan Dumitrache Ghica vel ban, Nicolae Dudescu vel vor(nic)
de Ţara de Sus, Radu Văcărescu vel vor(nic) de Ţara de Jos, Pană Filipescu vel log(ofăt)
de Ţara de Sus, Ştefan Preşcovanu vel log(ofăt) de Ţara de Jos, Ştefan Mişoglu vel
spăt(ar). Ienache Văcărescu vel vist(iernic), Scarlat Caragea vel post(elnic), Dumitrache
Raîoviţă vel clucer, Ienache vel pahar(nic), Constantin Văcărescu vel stol(nic),
Manolache Creţulescu vel comis, Dumitru vel sluger, Nicolae vel pit(ar); şi ispravnicii:
I nă Filipescu vel log(ofăt) şi Iordache Mavrocordat vel log(o)f(ăt).
S-au scris hrisovul acesta în anul dîntăiu al domniei mele, aici în oraşul Bucureşti,
a leat de la zidirea lumii 7283, iar de la naşterea Domnului şi Mîntuitoriului nostru Isus
Hnstos, 1775, luna lui septembre 8, de Dumitrache log(ofăt) za taina.
După V. A. Urechia, Istoria românilor", 1774-1786, voi. II, p, 103 - 104. Copie.
1
Aşa în textul editat de V..A. Urechia.

Î66 1775 octombrie 2


Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la locul caselor din Iaşi al lui
Costandin „Gheuca vistiernic.

1775 Oct(ombrie) 2.
Mărturie hotarnică de la Ioan Gordul şi Grigorie vornici de poartă prin care arată
că fiind poftiţi de vist(iernicul) Costandin Gheuca ca să-i dispartă locul caselor sale
despre locul monastirii Neamţului, ce-1 are danie de la aga Costache Purice, ce este din
dosul dughenil(o)r lui Moschici, jăluindu-se vechilul măn(ă)s(tirii) Neamţului, Ioasaf
ieromonah, că ar fi întrat dum(nealui) cu gardul ogrăzii în locul monas(tirii); care după
ee au văzut la faţa locului hotarnică de mai sus a numiţilor vornici de poartă, au aflat că
la vremea muscalilor fiind locurile slobode s-au făcut acel gard de un polcovnic ce au
şezut în casele Gheucăi, carile cu greşală au fost înpresurat cinci paşi şi pasul de şasă
palme. Şi s-au învoit vist(iernicul) cu vechilul măn(ă)s(tirii) ca în primăvară, stricînd
gardul, să se sloboadă locul, stîlpind cu trei pietre hotară ca să nu să facă uitare.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXXI/79, nr. 12. Rez. într-un perilipsis de acte ale dughenilor de
pe Podul Vechi din laşi, din 1835 septembrie.

167 1775 octombrie 7


Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă din Iaşi a Sofroniei,
<soţia lui Gheorghi Botezat>.

179r
1775 oc(tom)v(rie) 7.
Mărturie hotarnică iscălită de Gheorghii Beldiman şi de Toader Pivhiceril
vor(ni)c de poartă prin care au hotărât un loc de casi a Sofronii, funei din Iaşi'.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6. Rez. într-o listă de doc. ale lui lordache Balş căminar, din 1799
februarie 4.
1
soţia lui Gheorghi Botezat (v. mai departe nr. 172).

168 1775 octombrie l î j


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi scutirile de dări
acordate de unii domni anteriori şi îi reîntăreşte dreptul de a lua câte 100 de lei pe an din ocnal
domneasc^penţruceară.

t Cu mila lui Dumnezău, Io Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, domn Ţării


Moldaviei. Facem ştire cu acestu hrisov al domniei mele tuturor cui să cade a şti că
viindu înnaintea domniei mele cuvios rugătoriul nostru, Elisei arhimandritul şi egumenul
de la sf(î)nta mănăstire Trii Sfetiteli de aicea din oraşul Iaşii, care mănăstire iaste zidită
de răposatul Vasilie y(oie)vod şi închinată la toate lavrile cele mari ce sintu la Sfeta
Gora, la care mănăstire se află şi moaştele, a Preacuvioasii Paraschivii, ne-au arătat
hrisoave de la alţi fericiţi şi luminaţi domni ce au fost mai-nainte, pentru care şi domniia
mea după cum asupra altor mănăstiri, asămine şi asupra aceştii şf(i)nte mănăstirii
milostivindu-ne dăm şi întărim şi hotărîm printr-acest hrisov al domniei mele ca întrv
toată vremea domniei mele să aibă a scuti această sf(î)ntă mănăstire, Trei Sfetitele, Ia
vrdmea desetinii optu sute stupi de desetină, şi la vremea goştinii să scutească cinci sute!
oi de goştină, şi la vremea vădrăritului să scutească cinci sute vedre de vin de vădrârit şi
una sută vite de văcărit cînd s-or intimpla a fi, cum şi pentru o moară pe dubasă ce are
mănăstirea în apă Prutului, să fie in pace de dajdea morăritului.
Aşijderea să aibă a mai lua părinţii călugări, de la această sfîntă mănăstire, pe tot
anul cîte una sută lei de la ocna domnească pentru unaTsută ocă ceară, careFani să fie de
cumpărat lumini de ceară ca să arză neîncetat lă^sfintele moaşte ale Preacuvioasei Maieu
noastre Paraschevii, îhsă aceşti bani să să ia de doao ori pe ro, adecă^incizeci lei să ia la
luna lui octomvrie în 14 zile, la zioa praznicului ftepodobnii Paraschevii. iară cincizeci Uk
să ia la luna lui aprilie, la 23 zile, la zioa Sfintului Marelui Mucenic Gheorghie.
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră, ori din
fiii şi neamul nostru, s-au dintr-alt neam, pe cine D(u)mnezeu va rîndui a fi domn şi
stăpîn aceştie ţări a Moldovii să nu strămute această milă ce am făcut domniia mea ca
această sfîntă mănăstire Tri Sfetitele şi mai ales să miluiască şi să întărească pentru i
domniilor sale vâcinică pomenire. *
întărim cu a domniei mele iscălitură şi pecete.
Anii 1775 oct(omvrie) 13.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p>. .
XpHCTOA(«)p ^ Aor(o)<|>(e)T npwurr.
S-au trecut la condica Divanului de Andrei izbaş.
Inst. de Ist „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar, oval. în
cerneală, neclară.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 260, nr. 461 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (50,1 x 35,2
cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Protaton de la muntele Athos, Grecia, nr. 991.

180r
169 1775 (7284) octombrie 15
Ion Focşa şi soţia Iţii., Sanda, vînd lui Costandin teslar, soţiei acestuia şi fiilor lor o casă din
Muntenimea de Sus, cu 7 lei.
Adecă eu, Ion Focşa, şi femeia me, Sanda, făcut-am zapesul nostru la mîna lui
Costandin teslar şi femei lui, Mărie, şi fiilor lui Ion, să să ştie că i-am vîndut o cas(ă) din
Vlunt ;nime de Sus, care iast(e) alăture cu Vasile Bunduc ciobotar şi alăture cu Gligor
Chel deoaie, şi din vale de Drumul cel Mare, din deal de Budăiu, cu locul ei cu tot,
ngr<< lit. Şi noi am vîndut de bunăvoie no(a)stră, de nime siliţi, ce de a noastră bunăvoie,
ca sa i fie ocină şi dre(a)ptă inoşie lui şi feciorilor lui. Şi am vîndut în şepte lei şi am luat
toţi inii. Şi ia acest zapis s-au tîmplat omenii mahalagii şi bătrîni, care mai gios ş-or
pune degetile.
Eu, Gligore Bărat, m-am tîmplat.
Eu, Ion Focşe vînzaş, rne-m pus digitul.
Eu, Sanda, vînzaşe, mi-am pus digitul.
.'! Eu, Costandin sîn lui Ion, me-am pus digitul.
Eu, Vasile, mi-am pus digitul.
Eu, Ion, mi-am pus digitul.
Eu, Mateiu cheptănar, m-am tîmplat.
Eu, Moisi ciobotar, martor.
Let 7284 <1775> oct(omvrie) 15.
Şi eu, Irimie dascalul Neculaiu, am scris cu zisa lor.
Şi eu, Dochiţa, înpreun(ă) cu Ştefan, am luot banii, şi am grijitu pe siiman, şi am
înnoit zapisul,
i Arh. St. Iaşi, Documente, XXXVI/10. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

170 1775 octombrie 16


Mărturia lui Anania fost pisar privitoare la dreptul Bisericii Catolice de a-şi reconstrui
dughenile dc pe Uliţa Mare, care au are odată cu biserica^
Suret de pe mărturie taliinească a lui Nanii ce-au fost pisar la mărie sa Grigorii
Calimah v(oie)vod.
1775 oct(omvrie) 16.
Eu, mai gios iscălitul Ananii ce-am fosţ. pisar mării sale Grigorii loan Calimah
y(oie)vod, mărturisăsc şi rîdic, cu sufletul meu, precum că, după ce au ârsu bisărica
ungurească cu dughenile ce ave pe uliţ(ă) preuţii ungureşti, vrînd părinţii preuţ(i) ca
să-ş(i) facă după <cum> era dughenile mai înnainte, cele ce arsăsă, s-au sculat
eg(u)m(enul) Tre Sfetitilor, puindu-să înpotrivă, ca să nu-i las(e) să-ş(i) facă dugheni pe
undi fusăsă^ celi mai denainte, cerînd ca să fii uliţi peste zidiul mănăstirii şi peste locul
părinţilor. Dar, nearătînd nici o dovadă, cu boeri, ce s-au orîduit de la domnie, de au
cercetat stare locului, s-au cunoscut că eg(u)m(enul) n-are nici o dreptat(e), iată c(ă) şi
de la domnie s-au dat voie să-şi facă dughenile, pe unde au fost şi mai înainte şi să-şi
stăpînească locul, pe cum şi mai înnainte l-au stăpînit.
Şi, pentru credinţa, m-am iscălit.
Eu, Ananii biv pisar, isprav(ni)c de Suceavă.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/254. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

181r
171 1775 octombrie 17
Costandin Căsian negustor din Iaşi vinde lui Gheorghii negustor din acelaşi oraş opt
pogoane de vie de la Odobeşti, cu 450 de lei.

t Adecă eu, Costa(n)di(n) Căsiian cupeţ din laş(i), făcut-am adevărăi zapesul
mieu la mîna dum(nealu)i chir hagi Gheorghii cupeţ din Iaşi precum să s(e) ştie că avînd
de la răposaţ(ii) părinţii mei rămas(e) 8 pogoni de Vre, adecă opt, la Odobeşti în ogradij
Vinişăştii, cari să hotără(şti) cu viile dum(nealu)i chir hagi Gheorghii, însă în zapesăle
cele vechi scrie că sînt opt pogoani, iar după cum s-au aşăzat pogoanile acum cu măsură
ce iaste la toţi de opştie sînt numai 7 pogoani, adică şapti, însă 5 pogoani sînt vie'
lucrătoari cu roadă, iar doî pogoani sînt vic tînără făr(ă), de roadă.
Care vii eu, de nimene silit, nici asuprit, ce de-a bunăvoia mea socotindu-mă, ani
făcut tocmală cu dum(nealui) şi le-am vîndut cu acest preţ, adică aceli cinci pogoani de
vie lucrătoari cu roadă cîte 75 lei, adică şaptizăci şi cinci lei pogonul, iar cele doî
pogoani de vie tînără cîte 37 p(o)l lei pogonul, adică amîndoî şaptizăci şi cinci lei,
socotindu-s(ă) amîndoî pogoanile drept un pogon, cari piste tot făcîndu-să bani 450 lei,
adecă patru sute cin(ci)zăci lei; i-am luat toţ(i) banii deplin din mînule dum(nealu)i şi de
acum înnainte să-i fii dum(nealu)i şi giupînesii şi cuconilor dum(nealu)i ocină şi moşii în
veci,
Şi viile i le-am vîndut cu loc cu tot şi i-am dat dum(nealu)i şi 4 zapesă vechi adecă
patru cari sînt a viilor. Şi, pentru credinţa, am iscălit.
1775 oct(om)v(rie) 17.
Eu, Constandin Căsian <m.p.>.
...' p.apTrpo <m.p.>2; Costantin Ranga, mart(or) <m.p.>;...' naprr£ <m.p> 2 .
Eu, Macarie diacu, am scris zapesul acesta cu zisa dum(nealu)i Costandin Căsiian
cupeţ.
'Arh. Str Bucureşti; Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCXLI/146. Orig., hîrtie difolio
(28,2 x 19,5 cm.), cerneală neagră.

1
Nume neclar.
2
. . . mărturisesc <m.p.>.

172 1775 octombrie 18


Sofronia, soţia lui Gheorghi Botezat din'Iaşi, vinde lui Lupul Balş ldgofăt un loc de casă în
mahalaua Muntenimea de Mijloc.
1775 oc(tom)v(rie) 18.
Zapisul Sofronii, fimei lui Gheorghii Botezat din Ieşi, dat la mîna răposatului
logo(fă)t Lupul Balş, precum i-au vîndut acel loc de casi din mahalaoa Muntenimii tic
Mijloc din Ieşi.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXY1/6, Rez. într-o listă de doc. ale lui Iordache Balş căminar, din 1799
februarie 4. ..

173 <Cca 1775 octombrie 18>


Mărturia mahalagiilor din Muntenimea de Mijloc privitoare la pierderea actelor de
cumpărare a unei case din această mahala de către Sofronia.

182r
0 mărturii a mahalagiilor ot Muntenime de Mijloc la mîna acei Sofronii1, precum
tu cumpărat acea casi cu locul ei, di la Lozonschii copil din casi şi s-au prăpădit
scrisorile.
Făr(ă) velet.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6, f. I v. Rez. într-o listă de doc. ale lui lordache Balş căminar, din
1799 februarie 4.

Data, după doc. anterior din listă, în funcţie de care a fost întocmită mărturia de mai sus.

1
Vezi doc. anterior.

174 1775 octombrie 27


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă hotărîrea Divanului prin care se dă Ambreniei,
fiica Măriei Ghirgicăi, dreptul de a răscumpăra o casă de la grecul Zaharia.
Noi Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod, Bojiio milostiio, gospodar Zemli
Moldavscoi. Cetindu-se anaforaoa aceasta înaintea domniei mele şi fiindcă cu cale şi cu
dreptate au judecat dumnealor veliţii boiari, hotărîm şi poroncim domnia mea ca aşa să
se urmeze pre deplin şi am întărit şi cu a domniei mele pecete
1775 oct(omvrie) 27.
Procitoh treti logofăt.
Pre înălţate doamne,
Din luminată poroncă măriei tale am luat sama jalbei ce au dat ia înălţimea ta,
Ambreni fata Măriei Ghirgicăi din Iaşi asupra Zahariei grec, om strein, pentru o casă cu
locul ei de la mahalaua...2 din Iaşi ce au vîndut-o mumă-sa lui Zaharia grecu în anii
trecuţi, a căror pricină, cerCetîndu-se, într-acest chip s-au aflat.
Ambreni fata Ghirgicăi s-au jăluit arătînd că mumă-sa avînd O casă cu Iodul ei aice
în Iaşi, ele doi ani au văndut-o accstui Zaharia, drept 75 lei cu zapis, şi fiindu că ea au
fost înstrăinată de aici la Ţarigrad, şi nimică din vânzarea aceasta n-au ştiut păn-acum ce
au venit, au cerut dreptate să se protimisască a răscumpăra casa de la Zaharia, să-i dea
banii înapoi ce au dat el măni-sa, şi să-şi ia casa la stăpinirea sa, fiind lucru părinţăscu.
De faţă înaintea noastră fiind şi Zaharia s-au întrebat ce răspunde*, şi el căt pentru
cumpărătura casei n-au tăgăduit, far-numai ce; au aratat că Măria Ghirgicăi scoţind casa
la vânzare, şi el fiind om strein şi trebuindu-i casa, aii cumpărat-o de la dînsa cu 75 lei,
preţul ce s-au arătat mai sus, după cum s-au văzut şi zapis de cumpărătură la mîna lui
fiind din leat .. ,2, dar cînd au luat zapis de la dănsa de cumpărătură casăi, aii întrebat-o
de are ficiori sau pe cineva rudeni să-i iscălească zapisu, şi ea, nevrînd să-i spuc, au zis
că nu are pe nime, ş-aşa pe vorba ei după zapisul ce i-aU dat s-au ştiut odihnit, şi fiind
casa mai mult stricată au cheltuit de au făcut cele trebuincioase atîta înlăuntrul casăi căt
şi pe lîngă case; înpotriva căruia cuvînt întrebând pe Zaharia de are dovadă că nu i-â
spus Ghirgica, el nici o dovadă n-au aratat, far-numai cu gura zice.
Deci noi. după răspunsurile şi a unia şi a alteia părţi, făcănd cercetare asupfâ
acestei vînzări şi macar că vânzarea casei este de doi ani, precum se dovedeşte den zăpis,
dar de vreme ce fata a fost înstreinată la altă parte de loc, şi nemică de vînzarea aceasta
n-au ştiilt, şi fiind casa părinţască, mai vîrtos de pe tată-său, la care încă mumă-sa putere
a o vinde nti ave, după dreptate fata să protimiseaşte ă răscumpăra casa de la Zaharia,

183r
fiind lucru părinţesc. Şi cît pentru cheltuiala ce au arătat numitul Zaharia că au cheltuit
de au făcut cele trebuincioasă, după cercetarea ce s-au făcut de acele lucruri prin Toader
Pivnicer vornic de poartă, s-au socotit de cătră noi să i plătească acele lucruri cu 45 leş
şi am judecat: Ambreni fata Măriei Ghirgicăi să-i plătească lui Zahariea atît banii preţul
casei acei 75 lei ce i-au luat mumă-sa, cît şi aceşti 45 lei cheltuiala, şi să-şi ia casa la
stăpînirea sa de la Zaharia, de îa care să se ia şi zapisu Măriei Ghirgicăi acel de vînzarea
casei.
Noi, doamne, după cum cunoaştcm a fi cu cale, înştiinţăm pe măria ta, iar cea
desăvîrşită hotărâre rămîne la înalta înţelepciune a măriei tale.
1775 oct(omvrie) 27.
Plecaţi slugele măriei tale:
. . } vel logofăt; Lascar Silion vel spatariu;
... 2 vel vornic;... 2 vel vornic; Constantin Carp vel agă.
S-au trecut în condica Divanului.
După Codrescu, Uricariul, VII, p. 3 1 - 3 3 . Text după orig. ce se afla în posesia editorului.

1
Urmează menţiunea lui Codrescu: „I. p. d." (locul peceţii domneşti).
2
Aşa în textul editat

175 1775 octombrie 28


Mărturie hotarnică a lui Ion Gordul vornic de poartă privitoare la un loc de casă din
mahalaua Fînăriei al Ini Dumitru Mitica.

t Din luminat(ă) poronca preînălţat(ului) domnului nostru mărie sa Grigorii


Alecsandru Ghica voievod ne-au rînduit dum(nealui) Costandin Ros(e)t vel Iog(o)f(ă)t
de am mersu la un loc a lui Dumitru Mitica, ce l-au cumpărat tatăl său di la fetile
Polifronoai aice, în Ieşi, la mahalaua Fînării ca să le alegim şi să l(e) hotărîm cu petre.
Deci noi am strînsu mahalagii: pe Ion siiman agesc şi pe Aftimie Miculeas(a) şi
s-au tîmplat şi alţi oameni streini, anume: Angheli grec şi Vas(i)li rneserciul, ş-am; pol'tiţ
şi pe dum(nealui) Ştefan biv vt(prîi) armaş di au mersu la acest loc, fiindcă dţininealui,
ştie dinceput toate locurile aceşti cari a cui au fost şi cini le-au cumpărat pînă au întrat şi
la stăpînire Miticăi. Şi după cum ne-au arătat întru adivăr am măsurat întăi din colţul
gardului dumisali lui Necolai Avram lipţean, ce este din gios, pînă în zăpladzii
dum(i)s(ale) şetrăroai Cociosii, unde s-au pus şi piatră, fiind şi dum(nealui) Necolai
Avram faţi şi vechilul său Ştefan izbaşe, şi di acolo am purces drept. în sus alăture cu
gardul dum(nealui) Necolai Avram pînă la o piatră veche, ce este pusă hotar de răposatul
Gavril Pilat ce-au fost vor(nic) de poartă şi s-au aflat 28 stînjini şi cinci palme, care acest
hotar desparte locul unii călugăriţi ce-i dzice Gămălioai, care l-au îngrădit Sari Eni, unde
iarăşi Mitica au răspunsu, că-i tot a lui şi acel loc, numai nefiind aice Sari Eni să-şi arpti
scrisori ce-ati.fi avînd au rămas pînă a veni Sari Eni; şi dintr-aceasţă piatră vechi în gios
desparte locul dum(i)s(ale) Neculachi Avram ce l-au cumpărat di la arrnaş(ul) .Ştefan;,şi
de acole din piatră şi tot în sus spre drumul cel săpat măsurîndu-s(e) pînă în drum s-au
aflat 20 stînj(eni) şi di acole drept spre soare răsări pînă în locul Aftenii Miculesei şi s-au
aflat 2 stînj(eni) locul Miculesii şi s-au pus piatră; şi di acole spre soare răsare pînă în
locul Ini Ion siiman agesc ş-alt locşor ce rămîne din sus, care aceste locuri sint daţe danii
tot de fetile Polifronoai, şi s-au aflat 8 stînjini, undi s-au pus şi piatră; şi de acole am
mersu în gios măsurînd pînă în dreptul colţului zăplazului dum(i)s(ale) şetrăroai şi s-au

184r
•iflat 37 stînj(eni) şi s-au pus piatră; şi de acole fundul locului din gios alăture cu zaplazii
dum(i)s(ale) şetrăroai Coci în piatra ce s-au pus întăi la colţul gardului dum(i)s(ale) Necolai
.\vram şi s-au aflat 14 stînjăn(i) pol. Şi acole s-au închiet tot locul iui Dumitru Mitica.
Şi după cum am ales şi am aflat cu dreptate am stîlpit cu petre şi am făcut această
mărturie a noastră la mîna lui Dumitru Mitica, puind şi pecete Porţii Curţii domnului.
1775 oc(tomvrie) 28. '
t Ion Gordul vornec de poart(ă) <m.p.>.
Eu, Ştefan izbaş, m-am tîmplat <m.p.>.
t Ştefan biv vt(orîi) armaş c m . p . x
Arh, St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/290. Orig., hîrtie difolio (30 x
20,4 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund al Porţii domneşti (3 cm. în diam.), avînd de o parte şi de
alta a unei cruci slovele: t l n / i npn (P(e)ce(t)ea P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (rez.).

176 1775 noiembrie 1


Durţiiţrachi, fiul lui Ioniţă Mitica, vinde lui Niculache Avram un loc de casă din Iaşi, cu
150 de lei.
f Adică eu, Dumitrachi sin îoniţ(ă) Mitica, făcut-am adevărat şi încredinţat
zapisul meu la mîna dumisali giupînului Niculachi Avram precum si să ştii că, di nimini
silit, nici asuprit, am vîndut dumisali tin locu di a me bunăvoie, care locu să hotărăşti cu
dumnalui giupîn Nicolachi Avram pi din sus şi alăture cu dumneai şetrăroi Cocioi car(e)
loc l-am hotărît acum cu vornici de poartă, la velet 1775 oc(tombrie) 28, la car(e) luîndu
si hotarnică din mâna vornicilor cu pecete gospod; şi i l-am vîndutu dumisali di mai sus
numit giupîn Nicolachi Avram dreptu o sut(ă) şi cin(ci)zăci lei, adică 150 lei. Car(e)
locul esti tot dreptu după cum arat(ă) hotarnica mai pri largu. Şi să-i fie dumisali dreptă
ocină şi vecinică moşii, în veci, şi giupînesii dum(i)sal(e) şi cuconilor dum(i)sali
neclintitu. Şi să nu fii altul din neamul meu volnic a si scula ca să-1 întorcă di la
dumnealui, în veci.
Şi la această tocmal(ă) s-au întîmplat şi alţi omin(i) şi mahalagii, car(i) mai gios
sintu iscăliţ(i). Şi am dat şi alti zapis(e) vechi, car(e) sintu di la părinţii mei.
Şi, pentru mai mar(i) credinţa, m-am iscălit mai gios ca si să creză.
Let 1775 noiem(vrie) 1.
Dumitrachi Mitica am vîndut cu voie me c m . p . x
Ştefan biv vt(orîi) armaş, mart(or) cm.p.x
Ion Gordul vornec de poart(ă), martur c m . p . x
Ştefan iuzbâş rh-am tîmplat şi sînt martur c m . p . x
Eu, Mărie femeie lui Polihroni, am pus deget(ul)'.
... 2 Ar||xrlxpaKi Mixr(Ka Kai jj.apxrjpo cm.p.> 3 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/274. Orig., hîrtie difolio (28,5 x
19,8 cm.), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală.

EDIŢII: Ghibănescu, .Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
Cîteva cuvinte neclare.
'... Dimitrachi Mitica şi martor <m.p.>.

185r
177 ' 1775 noiembrie 15, Jaşfj
Aşezămînt pentru şcoli al lui Grigorie Alexandru Ghica voievod.

Hrisov pentru scoale


Cu mila lui Dumnezău, noi Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod, domn Ţării"
Moldovei.
t Cele mai folositoare_şijaducătoare di roduri şi a fericitei vieţi întăritoare lucruri
din toate lucrurile carele am hotărît şi am aşezat prin hrisovul domniei mele la ce dintăi
domnie-a noastră cu a lui Dumnezău ajutorii pentru cel de obştie folos a supuşilor ţarii
sînt şcoalile, carile din temelie s-au rădicat, şi s-au aşezat. Devreme ce învăţăturile
lesnesc pe oameni a fi supuşi pravililor şi fac iubitor(i) bunei orînduieli şi meşteşugaş(i)
îi arată şi vrednici îi face spre toate lucrurile. Dintru aceasta dar izvoreşte viaţa ce
liniştită şi fericire ce nemişcată şi petrecire ce nădăjduită a vieţii cei bune; marturi
cuvintelor acestora sînt neamurile cele vechi iubitoare de învăţătură şi cîte neamuri în
zioa de astăz totdiauna şi fără lcnevire au neîncetată purtare de grijă. Şi iubesc
învăţăturile la care la aceste niamuri videm buna orînduială a pravililor celor politiceşti
şi cele înflorite meşteşuguri şi viaţa ce au fericită stare. Şi înţeleptul Solomon cunoscînd
că sînt unite şi înpreună cu înţelepciune sălăşluite toate bunătăţile zice: venitu-mi-au
toate bunătăţile înpreună cu înţelepciune şi nenumărata bogăţie la mînile ei şi pre cei ce
holiia pe înţelepciune în ticăloşie tăcînd. Omul cel carile ocărăşte înţelepciune şi
învăţătura ticălos iaste şi în zădar nedejde lor şi ostinelile lui fără de folos şi netrebnice,
faptile lui. însă Domnul Dumnezeu tuturor ştiind cît de. mult iaste trebuincioasă la
oameni învatatura au înfricoşat pe cei ce ocărăsc învăţătura cu acest cuvînt: apucaţî-vă
de învăţătura c nu cumva să să mînie Domnul şi veţi pieri din cale dreptăţii.
IX t i 'temi ce îarăş cu mila lui Dumnezău am luat stăpînire ţării aceştiia şi
fiindcă -iiii aliat -coalile carile sînt la această ţară părăsite şi stricate si fără nici o faptă,:
vrînd n-Ji ca sâ lc rSâicăni.şi.să lţ; aşezăm.ftipreună şi să le întărim şi să le apărăm de ce
viitoare stricăciune şi facire de rău hotărît-am a orîndui aceasta de mai gios ca o adăugire,
şi întărire la hrisovul nostru carile s-au făcut pentru aşezare şi tocmala acestor scoale.
Epitrop
u*&S!&>fSvf tuturor
T : "scoalilor
ft".'.'.1 1 I "l i să.II.fie
ij••dum(ncalui)
•• "1 'marile
." - vistfiernic)
• --V Ioan -Cantacuzino,
-v -
nepotul nostru. dfumneălufl hat(manul) 'Gheorghie Ghica. cel după vremi marile
vist(iernic), i d(umnealui). marile spat(ar) Manolachi Bogdan,' i d(umnealui) marile
com(is) Matei Cantacuzino,'Ji d(umnealui) marile com(is) Scarlat Sturza, 1 d(umnealui)
med(eljiicer) Coste Papafilf i d(umnealui) Ilie Catargiu "al doile log(o)f(ă)t i Coste
Avram! Şi dintr-aceşti epitropi cel după vreme marele vistfiernic) să aibă purtare de grijă
a strînge totdiauna venitul, şi banii_ce să vor.stittige_să-i_dcie la unul din epitropi pe
cartle ceialanţi epitropi îl vor alegi păzîtori de bani; şi după ce să va înplini anul lui de
cînd l-au ales ceialalţi să de samă la ceilalţi epitropi cu amăruntul, vistieriul să de samă
de numărul preoţilor şi a diaconilor şi a sumii de bani care au luat de la dînşii şi i-au dat
la păzitoriul banilor, iar păzitoriul banilor să de samă de banii ce au luat şi pentru cît au
cheltuit la trebuinţa şcoalii şi să să rînduiască de epitropi alt păzîtor de bani în locul lui.
Şi aceste aşa sâ să urmeză pe tot anul, dar de vor prisosî bani sfîrşindu-să anul, ce va
prisosî să să cheltuiască prin sfatul dascalului celui dintăi la lucrurile caic lînduieşte
hrisovul domniei mele cel dintăiu şi pe acest dintăiu povăţuitor .şi dedascăl a
filosoficeştilor mathimi la Academiia Moldovei 1ă să aleagăde câtră domni şi de cătră
mitropolitul cu ispitirea aceea care să cade, iar acest dintăiu dascăl să aleagă pe alţi din

186r
.-l' 'a Academiia laşilor şfnumărul lor cîti vor fi şi plăţile lor să le orînduiască tot el şi
jnatbimile, cîte să vor da pe tot anul lîngă aceste tot acel dintăiu din dăscăli si aleagă şi să
hotărască "pe acei streini şi sărăcii ucenici cîţi vor pricopsî la învăţătură ca să ie mila ce
orînduită după hrisovul cel dintîiu. Cătră aceste să fie purtare de grijă şi la acest dintăiu din
dăscăli şi la ceilalţi dascăli ai Academiei a primi şi a cinsti pe ucenicii cei cu bună
orînduială şi cu supunere şi cu osîrdie, iar pe cei nesupuşi si fedMtmdsâ-i gonească şi în
sjpurt să aibă purtare de grijă pentru toate cele bune carele sînt spre creştire şcoalii, iar
alegire celorlalţi dăscăli a ţării de pi la ţîn(u))(uri) de afară să săfacă de orînduiţi epitropi şi
să să hotărască alegire lor despre domni şi despre mitropolitul şi să li să întărească cu cărţile
domnului. Iar de va trece vreme ce orînduită la care să cade să iei dăscălii plata lor şi
ucenicii milile lor şi epitropii vor unii vrane nu numai dascalul 'cel dintăiu ce şi ceilalţi
dascăli şi fieştecaiile din ucenici să aibă voie a^^g_£e_egitro^Jadomneasca judecată şi
vadeaoa a zîsii vremi să fie şasă luni. Şi poroncim că să să <fca la şcoală stăpfairiffiisericii
care iaste hoiarua prin hrispyul cel d de cătră
dascal fără de nici o supărare.
Deci înştiinţăm pe toţi şi cu gînd nemutat şi neîntors hotărîm ca după ce vor trece trii
ani şi mai bine nimine din tinerii ucenici qu să va sui nici la o cinste de nu va arăta cărţile şi
a Hascalntyi cciui dintăin şi a cdoralalţi din dăscăli de la Academiia Iaşilor, care cărţi să
arate cum ne-au fost ucenic sîlitor şi cu osîrdie şi cum că au cîştigat învăţăturile şi cum că s-
âu cinstit de dascăl cu nume de om învăţat. Şi voim domnie me ca să nu să de la niminea
din dăscăli aceştii cărţi pînă nu să-va face o cercetare deobstie înnaintea tuturora, nu numai
t dascalilor şi a ucenicilor ce şi înnaihte celor ce vor vre ca să să afle acolo în zioa ce
Induită de cercetare. Şi vrere domniei mele iarăş(i) este: aceşti învăţaţi să aibă cinste de
cătră noi şi orînduiala si .cinstea lor aă fie după boieri; ne făgăduim domniia me a cinsti pe
aceşti învăţaţi cu suire şi cu boierie mai mult decît pe alţîi după avere pricopsălii lor.
îndemnăm şi pe preosfinţiia sa părintele mitropolitul ca de acum înnainte pe
n i m i n e să nu înnalţe la cinste preoţiei de nu vor .ave cărţile dascalilor celor preoţîţi, care
cărţi preoţi să arate toată procopsala lor la toată bisericeasca învăţătură căci că orcare
dintr-aceşti fără de numitele cărţi va fura preoţiia va fi supus la toate birurile la cîte sînt
supuşi şijniremi.
Rugăm dar domniia me frăţăşte şi pre cei după noi domni şi giurăm pre Dumnezăul
cel viu ca să întoarcă totdiauna spre şcoala domnească a lor vedere şi să le chivernisască şi
să le poarte de grijă şi cu stăpînitoare lorfacire de bine să le crească spre bine socotind că
de multe şi ce feliu de minunate bunătăţi izvorăsc despre învăţătură. Aşijdere, rugăm şi pe
ceşti de acum epitropi şi pri cei ce vor fi urmaşi lor după rînduiala arătatului hrisov a
domniei mele şi pe d{umnea)lor veliţîi boieri şi pe toţi de obşte pravoslavnicii creştini să
agiute după putere lor la această bună faptă, iar de să va arăta cineva stricătoru ori făcătoaru
de rău la acest(e) care amu hotărît domniia mea ori la cele ce vor rîndui pe urmă pentru
creştire şcoalelor noi, pre acela îl chemăm la înfricoşata şi neînşelata judecata lui
Dumnezău ca să de sama la cel ce judecă toată fapta omenească cu dreptate şi fără de
faţărte şi însuş(i) acest drept Dumnăzău asupra aceluia ca unui făcător de rău şi ucigaş nu
numai unora ce multora şi nu trupurile ce sufletele să să aprindă toată mîniia lui împotriva
lui să-şi încordeză arcul lui înpotriva lui şi să să gătească într-însul săgeţile morţii să să
şteargă de pe faţa pămîntului pomeniri casăi lui şi nutnile lui.
Datu-s-au şi acest hrisov tot cu acel gînd iubitoriu de Dumnezău şi tot cu aceeaş(i)
vîrtute şi putere cu care s-au dat şi cel dintăi al nostru domnesc hrisov pentru aceasta să
aibă adiverire şi neclătire nestrămutată şi nemutată.

187r
în Ieşi, 1775 noiembrie 15.
Grigorie Ghica v(oie)vod".
• Arh. St. Bucureşti, Ms, nr. 630, f. 32 r.'- 33v, Copie din prima jumătate a sec. XIX.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 1, p. 96 - 101, nr. 25 (copie de la începutul sec. XIX),
Mş. rom. nr. 91, p. 85 - 88, nr. 32 (copie de la începutul sec. XIX), Ms. rom. nr. 95, p. 124 - 129 (copie din
prima jumătate a sec. XIX).
Arh. St. Iaşi, Ms. 1707, p. 39 - 44 (copie din 1803 de Grigorie Hudiei); Ms. nr. 65 (copie de la Olga
Alecu Sturza, Miclăuşeni, sept 1897 - dec. 1898 după o condică de doc. a familiei Sturza din 1840 aprilie 25).

EDIŢII: Codrescu, Uricariul, I, ed. a Il-a, p. 74 - 79 (copia din 1803): Bianu, Catalogul ms. rom.. I,
p. 2, nr. 25 (menţ. după Ms. rom. nr. 1), p. 202, nr. 32 (menţ. după Ms. rom. nr. 91) şi p. 213 (menţ. după Ms.
rom. nr. 95); Ghibănescu, linearul şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 226. nr. 9 (menţ.); „loan
Neculce", fasc. 3 (1923), p. 226 (menţ. după Ms. nr. 1707).

1
Urmează menţiunea copistului: l(ocul) p(eceţii) gospod".

178 1775 noiembrie 26


Grigorie Alexandru Ghica voievod împuterniceşte mănăstirea Dancul din Iaşi să ia
zeciuiala de pe moşia Vacota.

Hw rpnr©pie <lA6KCANApV THKA B(O€)BWAA, EU»KM(€IO) MMA(O)CT(YK>),


R(O)CN(O)AAP-K 3€MAH Dat-am cart(ea) domnii mele cuvios(ului)
MWAA<»BCKWM.
rugătorului nostru Ierimii egum(enul) de la măn(ă)stirea Dancul şi omului său pe carile
îl va avea vechil şi purtătoriu de grij(ă) Ia moşie măn(ă)st(i)rii, anumi Vacota, ce esti la
ţinuţ(ul) Iaşi, să fii volnic cu cart(ea) domnii mele a lua şi a strîngi dijma, de a zăce, din
vie, şi din livezi cu pomi, şi din pîini, din fînaţi şi din toati sămănăturile, să ie după
obiceiu, cum şi din grădinile cu legumi, din celi ce vor fi de alişveriş, să ia dejmă, iar din
celi ce vor fi pentru hrana lăcuitorilor, să nu s(e) superi. Şi din tot locul cu tot venitul să
ie după obiceiu şi după hotărîrea ponturilor domnii mele.
Aşijdirea şi pentru oamenii cei carii vor fi şezători cu cas(a) şi cu toată aşezare lor
pe numita mpşii Vacota, să aibă a lucra zilili obicinuiţi pe an după hotărîrea ponturilor or
să de bani învoindu-să cu stăpînul moşii; iar carili dintr-acei lăcuitori sau dintr-alţii nu
s-ar supuni a-ş(i) da venitul moşi(iei) pe obiceiiir(i), poroncim domnie mea
dum(nea)y(oastră) ispray(ni)ci de ţin(u)t(ul) Iaşi pe unii ca aceia să-i supuneţi ş(i) să
îjnpliniţi d<? pre la dînşii.Iar carili ar avea mâi mult a răspundi împotriva moşii Vacota,
cy, scrisori ce-or avea, să vii aicea la Divanul domnii mele. Aceasta poroncim.
1775 noiem(vrie) 26.
IIpOMHT B6A BOp(HHK).

Irist. de Ist. „Â. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., sigiliu donftnese inelar, oval.
neclar. •

EDIŢII: Florin Marinesscu, Xiropotamu, 1, p. 315, nr. 433 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (30.2 x
21,6 cm.), cerneală'neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie, neclar, din Arh. M-ni
Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 173).

179 1775 decembrie 21


Preotul Ursachi şi soţia să, Lupa, vînd Saftei o dugheană din Tîrgul de Sus, cu 140 de lei.

188r
f Adic(ă) noi, eu, preutul Ursac(hi) şi eu, preut(e)as(a) Lupa, făcut-am adevărat
zapisul nostru la mîna dumi(sale) soacrii Safta, ce-au ţinut-o Darii din Bucium(i) vornic,
precum să s(e) ştie că i-am vîndut o dughean(ă) din Tîrgul de Sus. Şi ace dughean(ă)
m(i)-au fost mie dat(ă) zăstri de la părinţii Capilsii şi acmu âm vîndut-o pentru că fiind
preut(e)asa bolnavă şi pentru că nu avem nici o schivirniSal(ă); am vîndut-o de nime
sîliţ(i), niţ1 asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoi am vînclut,
Şi la această vînzar(e) s-au întîmplat şi alţi bâmen(i)bun(i), car(i) mai gios s-au şi
iscălit, ca să cr(e)az(ă). Şi eu să aibu a-i da dum(isale) toat(e) zapisile dughenii în mîna
dum(isale), ca să fie dum(isale) şi n(e)amurilor dumisal(e) dr(e)apt(ă) ocină ş(i) moşie,
şi dum(isale) şi n(e)athurilor dumisal(e). Şi tocmala n(e)-au fost 1402, adic(ă) o sută
p(a)truzăci2 lei, car(e) ban(i) i-am luat în mîi(ni) noastre deplin.
Let 1775 dec(hemvrie) 21.
Ierei Ursacu am vînd(u)t şi priuteasa mea <m.p.>.
Eu, Neculai făclierul, m-am întîmplat.
Şi eu, Ion Ţap, m-am întîmplat.
Şi eu, Ştefan sin Eleni, n-am iscălit3.
Şi eu, Andrei sin Dari, n-am iscălit3.
Şi eu, Caliţa Pîltoi, m-am întîmplat.
Şi eu, Parascheva .. ,4, m-am întîmplat, mahăl(a)giţă.
Şi eu, <p>5reutul Vasile ot Sveat(i) loan, am scris cu zisa lor.
lnst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, două amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Ximpotamu, I, p. 315, nr. 434 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (31,6 x 20,
1 cm.), din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 103).

1
Greşit, pentru „nici".
2
rtf, „patruzăci", corectate din îî „douăzeci".
3
Amprentă digitală.
4
Un cuvînt neclar.
5
Omis.

180 1776
Soţia răposatului Iordachi Costachi fost mare vistiernic renunţă la dreptul său de moştenire
pentru ca Grigore Alexandru Ghica voievod să-şi poată recupera datoria de 25 000 de lei prin
vînzarea la mezat a bunurilor rămase de la fostul vistiernic.
Pentru 25000 lei ce iaste dator răpousatul bărbatul mieu, Iordachi Costachi ce au
fost visternic mare, preînălţat(ului) domnului nostru măriia sa Grigorie Alexandru Ghica
voievod, care bani i-au fost dat măriia sa amanet, încă din ceealantă domnie, la bărbatul
mieu, după cum arată zapisul lui ce iaste la mîna mării sale din velet 1765 oct(ombrie) 1
şi acmu apucîndu-mă măriia sa cu zapisul bărbatului mieu ca să dau acei bani de sus
arătaţi, şi eu neavînd ce răspunde, ş-au cerut măriia sa dreptatea la preosvinţia sa
părintele mitropolitul şi la dumnealor veliţii boieri şi chemîndu-mă şi pe mine faţă şi
întrebându-mă ce răspundu la această datorie, eu nedîndu-mi mîna ca să răspundu cu
bani, m-am lepădat de clironomiia bărbatului mieu. Deci aşa au hotărît preosvinţiia sa
părintele şi toţi boierii după dreptate, fiindcă zapisul scria: că acei bani au fostu daţi la
bărbatul mieu paracatathiche, după dreptate au hotărît ca din lucrurile bărbatului mieu,
să se împlinească datoriia măriei sale. Deci fiindcă de ale răpousatului bărbatului mieu

189r
alte lucruri nu s-au aflat, fără numai casele din Iaşi şi o pivniţă cu crăcimă şi cu 2 •
dugheni în Tîrgul de Gios şi o moşie cu mori, anume Torceştii, Ia ţinutul Tecuciului, şi
după hotărîrea judecăţii scoţîndu-le măriia sa la mezat lucrurile aceste şi strigîndu-Ie
cîtăva vreme, mai mult nimene n-au dat pe aceste lucruri decît 12 200 lei, iar măriia sa
au dat piste suma aceasta încă 7 550 lei, care s-au făcut 19 550 lei, şi l-au primit în
datorie ce are să ia şi tot mai rămîne măriia sa să mai iei de la bărbatul mieu 5 250 lei; şi
pentru aceşti bani ce au mai rămas să mai iei măriia sa, cele ce ar mai găsi de ale
bărbatului mieu va lua mărie sa, în afară din cele ce sînt date zestre ginerilor. Deci
fiindcă eu m-am lepădat de clironomiia bărbatului mieu, să fie a mării sale drepte ocini
şi moşii şi să nu aibu de aicea înainte nici eu, nici alţi clironomi a mai trage vreo
judecată pentru această pricină.
Şi, pentru credinţă, am iscălit.
1776.
Natasica Ra...1 <m.p.>.
+ Gavriil mitropolit Moldaviei <m.p.>.
Vas(ile) R(azul) vel log(o)f(ă)t, martur <m.p.>;
D. Sturza vel vor(nic), mart(or) <m.p.>;
...' vel vor(nic), mart(or) <m,p.>;
I. Cant(a) vel vor(nic), mart(or) <m.p,>;
Constantin Sturza vel vor(nic), martur <m.p>;
Constantin Paladi vel spat(ar) <m,p.>,
Arh. St. laşi, Documente, DCLIV/I6, Orig., hîrtie difolio (31x20,5 cm), restaurat, filigran, cerneală
neagră.
1
Neclar,

181 1776 ianuarie 1


Venitul anual al mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi încasat de epitropii mănăstirii.
F.45.r.
Venitu măn(ă)stirii Sfîntul Spiridon ce s-au luat de rînduiţii epitropi, med(elni-
cerul) Coste Papafil, într-un an, din let 1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) Ia let 1776 ghen(arie)
1, precum să arată în gios
Lei bani
1292 68 Ce au prisosit din venitu anului trecut, let 1774, după cum
arată la samă.
2300 Din venitu Ocnii pe acest an 1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la
let 1776 ghen(arie), fiind vîndut lui Spiridon gramatic.
1355 Din mortasipiia cea mare a leşului i cu mortasipiia
g(os)pojdii pe acest an 1775 fev(ruarie) 1 şi pînă la let 1776
fev(ruarie) 1, fiind vîndută lui Anastas(e) bacalbaşa.
1325 Din pîrcălăbiia Sorocii pe acest an 1775 mart(ie) 1 şi pîn(ă)
la let 1776 mart(ie) 1, fiind vîndută lui Sîrghii căp(i)t(an).
520 Din pîrcălăbiia Tîrgului Frumos pe acest an 1775 iun(ie) 1 şi
pînă la let 1776 iun(ie) 1, fiind vîndută Lupului căp(i)t(an).
220 Din venitu Gălaţilor pe acest an 1775 ap(rilie) 23 şi pînă la
let 1776 ap(rilie) 23, fiind vîndut lui Alexi grec(ul).

190r
1610 - Din venitu vămii cazacliilor pe acest an, let 1775, după
catastih iscălit ce au dat Pascal vtori pah(arnic), fiind asupra
lui slujba în credinţă, bez 119 lei ostineala lui şi a oamenilor
ce au căutat slujba, însă cu
lei
1500 De la Odobeşti i Cruce i Ţifeşti, pe 582 buţi, cîte 2
lei i p(o)l, 425 poloboace, cîte 1 leu.
35 De la vameşii ot Suceava, pe 10 buţi i pe 15
pol(o)boace.
50 De la vameşii ot Hotin, pe 50 poloboace, cîte un
leu.
25 De la Ian(e) căp(itan) ot Botăşani, pe 25 poloboace,
cîte un leu.
45. v.
310 - Din venitu postajilor ot jid(o)vi, pe acest an, 1775 mart(ie) 1,
şi pîn(ă) la let 1776 mart(ie) 1, fiind vîndut lui Anastas(e)
bacalbas.>
30 Din venitu frîngerii fierului, pe acest an mart(ie) 1 şi pîn(ă)
la let 1776 mart(ie), tot la băcalbaşa, fiind vîndut.
705 Din venitu cantariului, însă
lei
510 Din cantariul leşului pe acest an 1775 fev(ruarie) 1
şi pîn(ă) la let 1776 fev(ruarie) 1, vîndut fiind la
Ian(e) mumgiu.
60 Din cantariul Tecuciului pe acest an 1775 ap(rilie) 1
şi pîn(ă) la let 1776 ap(rilie) 1, fiind vîndut lui
Constantin văt(af).
50 Din cantariul Bîrladului pe acest an 1775 iun(ie) 1
şi pîn(ă) la let 1776 iun(ie) 1, vîndut fiind
vameşului Petrachi.
80 Din cantariul Sorocăi i Movilău pe acest an 1775
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la 1776 ghen(arie) 1, fiind
vîndut căp(itanului) Nicolai Sîrghii.
105 Din cantariul Rom(a)nului pe acest an 1775
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, fiind
vîndut lui Costandin băcal din Roman.
160 Din vînzarea făclierii ot Botoşani pe acest an, let
1775 mart(ie) 1 şi pînă la let 1776 mart(ie) 1, fiind
vîndut dum(nealui) vor(nicului) de Botoşani Nanul.

i6.r.

3200 110 Din vînzarea moşiilor şi a acareturilor măn(ă)stirii ce s-au


luat pe acest an, let 1775 ap(rilie) 23 şi pîn(ă) la let 1776
ap(rilie) 23, însă
lei bani;
400 - Moşiia Borşa, la ţin(u)t(ul) Ieşii, cu sat, cu

191r
moară cu orîndă, cu tot, vîndută la Ian(e)
Nicolete.
220 Moşiia Dumeştii, la ţin(u)t(ul) Vasluiului,
la Anastas(e) bacalbaş(a).
20 Hălcenii, la ţin(u)t(ul) Hîrlăului, la
med(elnicerul) Costa Papafil.
250 Din cantariul Sorocăi i Movilău pe acest an
1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la 1776 ghen(arie)
1, fiind vîndut căp(itanului) Nicolai Sîrghii.
250 Moşiia Şărăuţii i Hreaţca ot Cernăuţi,
vîndută la păh(arnicul) Imbo
67 30 Moşiia Bănila ot tam, tij la păh(amicul) Imbo.
Tij di pe această moşie Bănilă din let 1774,
rămăşiţă iar prin mîna păh(arnicului) Imbo.
250 Moşie Crăinicenii, Avrămeni i Sîrbii ot
Dorohoi vîndută la jic(nicerul) Manolachi.
25 Moşiia Şăpt(e)liceni ot Soroca, la
căp(itanul) Mihalachi.
100 Moşiia Bălţile ot tam, la dum(nealui)
sluge(rul) Sandul Panaite.
366 80 Moşiia Chetrosul ot tam vîndută lui Anton
arman.
30 Moşiia Balotina, la ţin(u)t(ul) Ieş(i),
vîndut(ă) la omu lui Coste vameş.
35 Moşiia cu heleşteu de la Orhei vîndut(ă) la
spăt(arul) Rîşcan(u).
17 Moşiia Dopcenii ot Lăpuşna di pe nişte
dijmă de mal ai din let 1774 ce s-au vîndut
prin mîna lui Toader Graur, bez doi pol lei
ce i s-au dat ostineala lui, iar dintr-acest an,
1775, iar este puţin malai strîns şi-i tot
asupra acestuia, vînzîndu-să să să arate la
sama an(u)lui viitoriu.
15 Di pe moşiia Tîrgului Frumos ol Lupul
căp(itan).

F.46.V.

lei bani
60 Di pe venitu moşii Cărhana de 5 ani, din let
1771 ţi pîn(ă) la let 1776, ce s-au luat prin
mîna dum(nealui) vornicesii Catrina
Pribasca.
50 Di pe chiriia crîşmii din colţul zidului
măn(ă)stirii ot Gheorghii ban pe şas(e) buţi
cu vin al lui şi s-au vîndut şi vin
măn(ă)stiresc, let 1775 oc(tomvrie) şi
pîn(ă) la let 1776 oc(tomvrie).

192r
40 - De pe chiriia crîşmii de Ia Cucoran ce-i în
Tîrgul de Sus ot Ursul jid(ov), ş-au tocmit
pe acest an 1775 oc(tomvrie) şi pîn(ă) la let
1776 oc(tomvrie) 1.
15 - Di pe o dughean(ă) ce-i într-un părete cu
crîşma ot Dimitrie grec bacal pe an(ul)
1775 mai 1 şi pîn(ă) la let 1776 mai 1.
30 - Di pe o dughean(ă) ot tam ce-i de la
dum(nealui) vist(iernicul) Ioniţ(ă) ot I.ie
jidoavcă pe acest an, 1775 mai Îşi pîn(ă) la
let 1776 mai 1.
25 - Di pe o dughean(ă) ot tam ce-i de la
Vasil(e) blănar ot Haina jidoavcă pe 1775
mai 1 şi pîn(ă) la let 1776 mai.
30 - Di p e ' o dughean(ă) pitărie ce-i în Tîrgul
Făinii ot Ian(e) pitar, pe acest an, let 1775
iun(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1776 iun(ie) 1.
15 - Di pe o dughean(ă) ot tam ot Safta
armeancă, tij cu acest vălet 1776 iun(ie) 1.
6 - Be/.măn di pe o bucăţă de loc ot tam ot
Marco jid(ov) pe acest'an, let 1775 iun(ie)
1 şi pînă la let 1776 iun(ie) 1.
25 - Di pe o dughean(ă) ot Botoşan(i) ot Petre
bărbier pe acest an 1775 iun(ie) 1 şi pîn(ă)
la let 1776 iun(ie) 1.
9 - Be/.măn di pe dughen(i)le ot poarta
măn(ă)stirii ot Gheorghii ban pe acest an
1775 ap(rilie) 23 si pîn(ă) la let 1776
ap(rilie) 23.
15 - Bezmăn di pe un loc de doao dugheni ce-i
lîngă cişme, lîngă poarta Păşcanului, ot
fimei a lui Ian(e) căp(i)t(an) pe acest an
1775 ap(rilie) 23 si pîn(ă) la let 1776
ap(rilie) 23.
3005 110
¥.47. r.
lei bani
417 - Di pe carăle cu lipţcănii, cîte 15 lei de car, ce s-au luat într-
acest an. let 1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1776
ghen(arie) 1, însă
lei bani
55 4 Toader Petrovici, bez 5 lei raiet
40 3 Panait Fote, bez 5 lei raiet
12 1 Panait Hagi Vasil(e), bez 3 lei raiet
30 2 Dugheana slugeriului Sandul Panail
40 3 Nicolache Avram, bez 5 lei raiet

193r
45 3 • oşti Avram
75 5 Ian(e) Nicolete
30 '2 Dugheana med(elnicerului) Coste Papafil
60 4 Dumitru de la poarta vămii
Din vinitul cerii pe acest an 1775 şi pîn(ă) Ia let 1776
ghen(arie) 1, cîte pol para de ocă cu un condei de 77 lei 30
bani ce au dat Chiriiac Scobihoriu de venitu cerii din anul
trecut, cum arată izvodu lui iscălit, din 1774, însă
lei bani ocă
ceară
77 30 - Din venitu cerii din an(ul)
1774 după izvodu Iui
Scobihoriu
45 4240 Toader Petrovici dintr-acest an
1775, bez 11 lei 40 bani raiet
23 30 1800 Ian(c) Popacoste
23 - - -- 1840 Anastas(e) Vin(i)ţiian
51 48 4112 Dimitri Albineţ
95 - - 7600 Dimitri Pavli
105 90 9300 BalaDima, bez 13 lei raiet

40 85 3190 Chiriiac Pavli


30 - 2600 Gheorghii Albineţ, bez 3 lei
raiet
4 15 330 Iane Savaz
2 90 220 Toader braşovan
7 60 600 Panait Hagi Vasil(e)
505 80 35832 oc(ă) cîte pol para
S-au luat di pe 3220 oc(ă) făin(ă) grîu cîte opt bani oca care
s-au adus de la moşiia Chetrosul din an(ul) 1773 ce s-au
vîndut lui Gheorghii pit(ar)
S-au luat de la dum(nealui) doftorul Fotachi di pe vînzare
doftoriilor şi a tot edecul spiţării măn(ă)stirii
S-au luat etision de la părint(e)le Irinopoleos pentru metoaşile
măn(ă)stirii Pr(e)cist(a) ot Roman şi Sfeti Samuil din
Focşan(i) pe acest an 1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1776
ghen(arie) 1
S-au luat di pe 4 vedre miere ce s-au făcut din zăci stupi ce
s-au bătut, bez 99 stupi ce au rămas de sămînţă
S-au luat din vamă milă de la g(os)pod pentru undilemnul
măn(ă)stirii după hrisov ce are pe acest an 1775
de(chem)v(rie) 12 şi pîn(ă) la let 1776 dec(hemvrie) 12.
Ş-au luat de la şăt(rarul) Ştefan Feştilă într-un an pîn(ă) la
let 1776 ghen(arie) 1 pentru scuteala unui trunchi de tăiet
carne.
S-âii luat de la 8 liud(e) scutelnici într-un an cîte 18 lei de
om pîn(ă) la let 1776 iul(ie) 1, bez 4 liud(e) ce i-am [i] avut
scutiţi la viile măn(ă)stirii,
Din veni tu rachiului de la Ocnă de trei ani ce s-au luat prin
mîna gramaticului Spiridon ot Ocnă, însă
lei bani
84 100 Din let 1773
114 40 Din let 1774
50 - Din let 1775

Vînzarea vinului dintr-acest an, let 1775


vedre pogoane
1300 16 în şapte buţ(i) ce au ieşit într-acest an
1775 oc(tomvrie), cîte 116 lei 90 bani
bute, însă
vedre pogoane
676 8 ot Odobeşti ol Cuca
schimbătură cu viile
ot Cucoran
275 4 ot Gîrle ot Neculai
Cogălnicean(u)
775 4 ot Cruce ot Dinul Balş
1426 16 în 8 buţ(i), bez trii
buţ(i) ce s-au spart şi
s-au umplut acest(e) 8
buţ(i) cu 126 ved(re);
o bute ce nu s-au
vîndut ot cîrcim(a)
hat(manului) Ros(e)t;
şi vînzîndu-s(e) să să
încarce la sama
an(u)lui viit(o)r
448 11 ot Priponeşti în doao lucur(i) ot Vasilache
Cozma i ot frate-său în 7 poloboace ce au
ieşit într-acest an 1775 oc(tomvrie), cîte 90
bani vad(ra), bez patru poloboace ce s-au
băut la măn(ă)stire şi bez un poloboc ce s-
au stricat si
i s-au dat să se facă otăt» »si să
s(e) încarce la şam(a) anului viitor

589 9 ot Ieş(i) ce s-au vîndut o samă cîte 90 bani


vad(ra) şi o Samă cîte 80 bani, însă
pogoane
5 ot Copou, ot hat(manul) Ros(e)t

195r
ot Bucium, a schitului di|
Codru Ieşi, bez
ot Miroslava, ot Gan(e), care
fiind paragină s-au tăiet
1575 18 2337. 361

Iar piste tot fac


26114 lei 24 bani1.
Kmuaxau(xTiu) nouioupri^coC p(£)8(E)A.(vryrc;£p) < m . p > ; Iordache Balş vist(iermc)
< m . p . > ; Nr)KoXaoq Bevropaq 7toq(TeA,vuc) < m . p > .

Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 2665, f. 45r.-48v. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.
1
Suma, scrisă şi în greceşte.

182 1776 ianuarie 1


Cheltuielile pe un an ale mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.
F. 49 r.
Cheltuiala măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon ce s-au făcut de rînduit(ul) epitroi
dum(nealui) med(elnicerul) Costa Papafil într-acest an, let 1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) li
let 1776 ghen(arie) 1, precum să arată în gios anume:
Lei bani Hacul şi imiclicul oam(e)nilor măn(ă)st(i)rii

180 - s-au dat preotului Stat(e) pe acest an, let 1775 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, cît(e) 15 lei pe lun(ă), fiind şi
duhovnic la spital
120 - s-au dat preotului Vasilie pe acest an, 1775 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, cît(e) 10 lei pe lun(ă)
45 - s-au dat preotului Nicolai pe patru pol lun(i), din 15 zile a
lui av(gu)st şi pîn(ă) la sfîrşit(ul) lui dichemvrii dintr-acest
vălet, 1775, cît(e) zăci lei pe lun(ă)
120 - acest an, 1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1,
cît(e) zăci lei pe lun(ă)
240 - s-au dat lui Mariş psalt pe acest an. 1775 ghen(arie) 1 şi
pîn(ăj la let 1776 ghen(arie) 1, cît(e) 20 lei pe lună
90 - s-au dat lui Costandin dascalul pe noao lun(i) dintr-acest
văet, 1775: ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), maie,
iun(ie), iul|ie)j av(gu)şţ şi săpt(emvrie), cît(e) zăci lei pe
lun(ă) şi au murit
60 - s-au dat lui Neculai băietu pe şas(e) lun(i) dintr-acest vălet
1775: ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), mai şi
iun(ie), cît(e) zăci lei pe lun(ă) şi s-au lipsit
96 - s-au dat Sandului eclisiiarh pe acest an, 1775 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, cît(e) opt lei pe lun(ă)
60 - s-au dat portar(u)lui măn(ă)stirii pe acest an, 1775 ghen(arie)
1 şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, cît(e) 5 lei pe lun(ă)

196r
F 49 v.
600 - s-au dat sam(e)şului măn(ă)sl(i)rii pe acest an, 1775
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, cîte 50 lei pe
lună
48 - s-au dat pe trei benişlicuri jie postav lui Mariş psalt, lui
Costandin dascăl şi sam(e)şului
60 - s-«f3ârHac(ul5 şt îmiclicul ier6mbnah(u)loi Nicodim de la
schit(ul) din Codrul Ieşii pe acest an, 1775 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, dup(ă) simfoniia lui
25 - s-au dat hacul şi imiclicul lui Mardarie ier(o)monah dc la
schit(ul) Stavnicul, pe cinei lun(i): iun(ie), iul(ie), av(gu)st,
şăp(ţemvrie) şi oc(tomvrie) dintr-acest vălet, 1775, şi s-au
lipsit. Şi s-au pus în locul lui pe alt călugăr, cu 80 lei pe an;
alt(a) nimic să nu i să de, îritrînd la schit din zi întîi a lunii
lui noicin(brie), let 1775
1744' fac
Cheltuiala bisericii şi cheltuiala a doao schit(u)r(i), Stavnicul şi Schit(ul) din
Codru Ieşii, pe acest an, 1775 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1
20 - s-au dat pe şas(e) oc(ăj ceară, cîte 1 leu 90 bani oca, cu zăci
lei de făcut toate lumin(i)le celi mar(i) la Paşti
F. 50 r.
lei bani s-au dat pe 40 oc(ă) unt di lemn pist(e) an de ars în biserică
la măn(ă)st(i)r6
lei bani oc(ă)
22 - 22 cît(e) un leu
9 75 7 cît(e) 55 par(ale)
17 6 11 cît(e) 66 par(ale)
11 - s-au dat pe cinci pol oc(ă) tămîie într-un an la măn(ă)st(i)re,
pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1
16 60 s-au dat pe lumin(i) de ceară, tămîi, unt di lemn pist(e) an şi
cheltuiala praznicului la Schit(ul) din Codrul Ieşii pîn(ă) la
let 1776 ghen(arie) 1
12 90 s-au dat pe lumin(i) de ceară, tămîi, unt di lemn pist(e) an şi
1
cheltuiala praznicului la schit(ul) Stavnicul pîn(ă) la let 1776
ghen(arie) 1
6 - s-au dat dc legat şas(e) cărţi tij la acest schit.
4 - s-au dat de legat 4 cărţi la măn(ă)st(i)re
4 60 S-ău dat pe un cleşti mari la măn(ă)st(i)re
1 75 s-au dat pe şapt(e) candile de steclă, tij
2 60 s-au dat pe 25 rogojin(i) la stran(ă)
!i
10 60 s-au dat pe 6 coţ(i) postav roş(u) ehstra la strana g(o)spod.
2 - s-au dat de tocmit o cruce a măn(ă)st(i)rii.
: ;
8 30 s-au dat pe doi coţi canavaţă cu fir, de s-aU lungit un stihar
v
" <:!i măn(ă)st(i)resc.
8 60 s-au dat pe 17 dramur(i) şi şirit bun, tij la acest stihar, cît(e)
2 par(ale) dram(ul)..
157' 46 fac
F. 50 v.

lei bani cheltuiala ce s-au făcut la praznicul Sfînt(u)lui Spiridon,


dec(hembrie) 12, an 1775
14 - s-au dat pe şapt(e) ocă lumin(i) de ceară pintru pom(e)nirea
ctitorilor, cît(e) dpi lei oca
8 - s-au dat de s-au făcut 36 oc(ă) de cear(ă) lum(î)năr(i) din
ceara măn(ă)st(i)rii
6 - s-au dat pe trei oc(ă) zahăr i , , , .
5 - pe doao oc(ă) cahfe / lag(o)sP°d
6 - s-au dat pe trei oc(ă) zahar 1 j ( o ) s d
F
2 60 s-au dat pe 1 oc(ă) cahfe • /
2 60 s-au dat pe 1 oc(ă) cahfe lui 3 log(o)f(ă)t
5 - pe doao oc(ă) cahfe pentru măn(ă)st(i)re şi pentru vlădica
7 60 pe trei oc(ă) vutcă
4 - pe doao oc(ă) confetur(i)
2 60 pe 5 oc(ă) rachiu
4 - pedoao curupur(i) de dujceţ(i)
1 60 pe zmirnă
1 86 pe pol oc(ă) zahar i strafid(e), posmagi i poliial(ă) la colive
12 60 pe 500 pîini ce ş-au dat la săraci
27 - bacşişur(i) la oam(e)nii curţii g(o)spod viind cu mărie sa
vod(ă)
4 15 lui Parthenie psalt
350 - mile ce s-au dat cu izvodu Ia obraz(e) ştiut(e) şi sărace
22 - s-au cheltuit la pom(e)nire(a) Păşcan(u)lui, la zioa Sfinţilor
Apostoli
485' 101 fac
F. 51 r.

lei bani Lefile doftorilor ce s-au dat pe acest an, 1775 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1
980 - s-au dat dum(i)s(ale) doftorului Dracachi pe 14 lun(i), însă:
lei
140 pe doao luni, noiem(vrie) şi dec(hemvrie), din
, an(ul) trecut, let 1774 i
840 pe acest an, 1775 ghen(arie) 1 şi păn(ă) la let 1776
ghen(arie) 1, cîte 70 lei pe lun(ă)
600 - s-au dat dum(i)s(ale) doftorului Fotachi pe acest an, 1775
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, cît(e) 50 lei pe
lun(ă) .
60 - s-au dat doftorului Ianacachi pe doao lun(i); ap(rilie) şi mai,
dintr-acest an, let 1775, cîte 30 lei pe lun(ă) şi au murit
280 - s-au dat dum(i)s(ale) doftorului Pandeli pe şapt(e) lun(i):

198r
iun(ie), iul(ie) av(gu)st, săpt(emvrie), oc(tomvrie),
noiem(vrie) şi dec(emvrie) pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1,
căt(e) 40 lei
110 - s-au dat lui Andonachi gerah pe noao lun(i): ap(rilie), mai,
iun(ie), iul(ie), av(gu)st, săpt(emvrie), oc(tomvrie),
noiem(vrie) şi dec(hemvrie) pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1,
însă:
lei
50 pe cinci lun(i), cît(e) zăci lei i
60 pe patru luni, cît(e) 15 lei
60 - s-au dat gerah(u)lui Neamţul pe trei lun(i): oc(tomvrie),
noiem(vrie) şi dec(emvrie), pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1,
cît(e) 20 lei pe lun(ă)
120 - s-au dat gerah(u)lui de la Ocnă pe acest an 1775 şi pîn(ă) la
let 1776 ghen(arie) 1, cît(e) zăci lei pe lun(ă)
2390' - fac
^F. 51 v.
lei ban(i) Doftoriile ce s-aii dat ia bolnav(i) pe noao lun(i) şi şas(e)
zile a lui mart(ie), cum să arată anume

13 27 pe 15 zile a lunii mart(ie), la 4 bolhav(i)


72 - pe luna lui april, la 8 liud(i) bolnav(i)
85 - pe luna lui mai, Ia 8 liud(i) bolnav(i)
87 48 pe luna lui iun(ie), la 15 liud(i) bolnav(i)
88 33 pe luna lui iul(ie), la 12 liud(i) bolnav(i)
97 78 pe luna lui av(gu)st, la 18 liud(i) bolnav(i)
121 39 pe luna lui săpt(emvrie), la 22 liud(i) bolnav(i)
142 87 pe luna lui oc(tomvrie), la 16 liud(i) bolnav(i)
137 78 pe luna lui nofem(vrie), la 14 liud(i) bolnav(i)
184 66 pe luna lui dec(hemvrie), la 37 liud(i) bolnav(i)
1029' 96 fac
Cheltuiala mîncării bolnavilor în noao lun(i) şi gium(ă)tat(e) după cum să arat(ă),
/ l(e)t 1775 mart(ie) 15 şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1
306 62 s-au cheltuit pfe dbâo pol lun(i), april şi mai, şi pol lun(ă) din
mart(ie), după Cum arat(ă) izvodu lui Hrisţ(e), în:
lei bani
66 60 ce s-au dat hacul posluşnicilor, însă
20 lui Hrist(c) pe acest(e)
doao lun(i), cît(e) 8 lei
F. 52 r.
lei ban(i) . . ,
lei bani
; 8 - lui Costandin ce dă doftoriile, pe luna lui
mai
4 60 Ani Chebacă pe una pol lun(ă), din 15 a lui

199r
mart(ie) pîn(ă) la zi întîi a lui mai
3 - Ilinca babă pe lunca lui maie
3 - Mărie babă tij pe maie
10 - bucătar(ului) spitalului pe doao lun(i),
ap(rilie) şi mai, cît(e) 5 lei
18 - s-au dat lui Toader posluşnic pe pol an,
începîndu-s(ă) an(ul) din 15 zili a lui
mart(ie) let 1775, cît(e) 3 lei pe lun(ă)
98 103 s-au cheltuit pe luna lui iun(ie) după izvodu Hristii stol(nic),
îns(ă) cu: ,
lei ban(i)
5 - bucătariului pe iun(ie)
8 - lui Costandin ce dă doftoriile, tij pe iun(ie)
3 - Marii babă pe iun(ie)
12 90 lui Toader posluşnic din 36 lei tocmala lui
1a un an, bez 18 lei ce i s-au dat
102 92 s-au cheltuit pe luna lui iul(ie), tij după izvodu, însă cu:
lei
8 lui Costandin ce dă, doftoriile, pe iul(ie)
3 Marii babă t(i)j pe iul(ie)
118 41 s-au cheltuit pe luna lui av(gu)st, tij după izvod, îns(ă) cu:
lei
10 bucătariului pe iul(ic) şi av(gu)st
3 babii Marii pc av(gu)st
8 lui Costandin ce dă doftoriile, pe av(gu)st
165 115 s-au cheltuit pe luna lui săpt(emvrie), tij după izvod, îns(ă)
cu:
lei han(i)
6 •-. lui Gheorghii posluşnic pe săpt(embrie) şi
oc(tomvrie), cîte trei lei
5 r bucătariului pe săpt(emvrie)
8 - lui Costandin tij pe săpt(emvrie)
5 30 lui Toader posluşnic, bez 30 lei 90 bani ce
s-au luat,
3 30 lui Dămiian posluşnic din 20 a lui
săpt(emvrie) şi pîn(ă) la 15 a lui
oct(omvrie) şi s-au gonit
F. 52 v.
lei ban(i)
197 83 s-au cheltuit pe luna lui oct(omvrie), tij după izvodu, însă:
lei
40 lui Hrist(e) stol(nic) pe cinci lun(i): iun(iej;
iul(ie), av(gu)st, săpt(emvrie) şi oc(tombrie),
cît(e) 8 lei
8 ' lui Costand(in) ce dă doftorii, pe
oc(tomvrie)

200r
6 babii Marii pe săpt(emvrie) şi oc(tomvrie),
cît(e) 3 Iei
3 60 lui Neculai posluşnic, din oc(tombrie) 14
şi pîn(ă) la oc(tomvrie) 14 şi s-au gonit
5 - bucătariului pe oc(tomvrie)
187 57 s-au cheltuit pe luna lui noiem(vrie), tij după izvodu, însă:
lei
10 - hac Iui Cost(andin) stol(nic), pe noiem(vrie)
16 ; lui Luchi ce dă doftorii pe noiem(vrie) şi
dec(hemvrie), cît(e) 3 Iei
3 Marii babă, pe noiem(vrie)
3 Anisiia babă, pe noiem(vrie)
9 Sinica babă pe săpt(emvrie), oc(tomvrie) şi
noiem(vrie), cît(e) 3 lei
7 Dochiţa babă, pe dec(hemvrie) şi ghen(arie),
let 1776
2 lui Ioniţ(ă) băiet, pe noiem(vrie), cît(e) doi
lei
3 15 lui Athanas(ie) bucătar, pe 18 zile a lui
noiem(vrie) şi s-au pus alt bucătar
204 24 s-au cheltuit pe dechemvrii, tij dup(ă) izvodu Costii, îns(ă):
lei
5 ' leaf(a) bucătariului pe dec(hemvrie)
10 lui Cost(andin) stol(nic), pe dec(hemvrie)
70 - s-au dat pe doaozăci şi una chile orez, cît(e) 40 bani chila
F. 53 r.
150 - s-au dat pe 240 cară lemni, cît(e) 25 par(ale) carul, care s-au
ars pîn(ă) la 25 zile a lui dec(hemvrie), let 1775
1602' 23 fac
Pînză de cămeş(i) de mindire şi aşternutur(i) ce s-au făcut

63 - s-au dat pe 864 coţ(i) pînză, cît(e) 5 pol para cot(ul), din care
s-au făcut 35 mindire, 35 perini >,
102 75 s-au dat pe 51 cămeş(i), i 22 cam(i)zoale i 42 părechi izmeni,
cu 4 lei 45 bani de s-au cusut une<le> cămeş(i), izmen(i) şi
cam(i)zoali, bez de celi ce s-au luat gata
17 18 s-au dat pe 98 coţ(i) pînză pentru 12 cearşafuri) 6 la şas(e)
oghealur(i) i şas(e) la şas(e) mindire, cît(e) 7 par(ale) cot(ul)
14 105 s-au dat pentru lucrul mindirurilor şi a perinilor
1 24 s-au dat pentru lucrul cearşafurilor
21 - s-au dat pe 84 oc(ă) lîn(ă), cît(e) zăci parali oca, ce s-au pus la
şas(c) mindire şi la şas(e) perin(i)
33 - s-au dat pe şas(e) oghealur(i), cît(e) 5 pol lei oghealul
128 60 s-au dat pe 40 ccrgi, însă:

201r
lei
59 - pe-20 cergi, cît(e) 2 lei 38 par(ale)
27 60 pe 10, cît(e) 2 lei 90 ban(i)
39 60 pe 10 cergi
2 60 chirie la 20 cergi ce s-au adus de la Roman
F. 53 v.

lei han(i)
9 75 s-au dat pe 11 cuşmi moschiceşti la bolnav(i)
1 60 pe doao ştergare de şters
101 30 s-au dat pe 90 bucăţ(i) astar(i) pentru legat la ran(e) pe
bolnav(i), cît(e) 1 leu 45 ban(i) bucata
493' 87
Vas(e) de aram(ă) şi alt(e) trebuincioas(e) lucrur(i)
ce s-au cumpărat la spital

10 - 0 tingire mare de aramă de 5 oc(ă), căt(e) doi lei oca


19 60 s-au cumpărat 4 tingir(i), o căldare şi cu spoit cu tot, care au
venit 9 oc(ă) o litră, t(i)j cît(e) doi lei oca, cu 1 pol leu de spoit
7 96 s-au dat pe 21 sahan(e) aramă ce au tras 4 oc(ă) şi oca 78
par(ale)
1 90 s^au dat pe un ibric de aramă pentru încălzit apă
4 15 s-au dat pe doao tigăi de aram(ă)
4 75 s-au dat pe doao părech(i) pirostii mar(i) la cuhni
5 - s-au dat pe un cantar
2 s-au dat pe 4 lăcăţi

lei han(i)
2 90 s-au dat pe 15 strachin(i) de lut, 4 sfeşnice, doao ibrice, 4
cof(e), 4 ulceli, 20 lingur(i), o Căţuie, 2 aleii, lingur(i) mari
- 27 pe o călămare de steclă
- 72 pe patru feligen(e)
4 75 s-au dat pe doao topoară, vătrar(e), hîrleţ(e), 1 cazma şi o sapă
5 90 s-au dat pe un ibric cu lighi(a)n de aramă
681 90

Cheltuiala ce s-au făcut cu gătirea spitalului

23 84 s-au dkt pe 77 scîndur(i) de tei, lungi de 12 palmi, pentru 20


patur(i); 25 cît(e) 16 parale, 48 cît(e) 11 par(ale), 4 cît(e) 15
par(ale)
51 18 s-au dat pe 420 scîndur(i) mici de podit 40 patur(i), şi la 20
patur(i) de făcut marginile şi de făcut 18 obloni şi patru
umblător(i), doao patur(i) la odăi, un dulap, însă scîndur(i):
264 cît(e) 5 par(ale)

202r
62 cît(e) 5 pol par(ale)
94 cît(e) 4 par(ale)
36 s-au dat pe 64 leaţuri, cît(e) opt ban(i), pentru umblători

f . 54 v.
lei ban(i)
10 102 s-au dat pe 46 amnar(e) tei la paturi la umblători în: 16 cît(e)
13 par(ale) i 30 cît(e) 7 par(ale)
1 42 chirie pîn(ă) la măn(ă)st(i)re de adus această chereste di pe
unde s-au luat
4 90 pe 36 balamali de fier la 18 obloan(e) cu încuitorile lor
13 30 pe 2500 piroan(e) her la 40 patur(i) i la obloan(e) i la
umblători şi la despărţit un spital de salvaţ(i)
4 45 heră de trei uş(i) la spital şi răteză, încuitor(i) la 4 uş(i) de la
umblători şi meremet la toat(e) uşile spitalului
10 - de săpat doao umblători
6 60 4 cuie de draniţă la umblători
60 30 s-au dat teslarilor carii au făcut 40 patur(i), 18 obloani, uş(i),
cerceveli, umblătorile şi toată gătire cît au trebuit la tot
spitalul, cu doi le(i) un ort un dulap
35 - s-au dat pe şas(e) mii cărămiz(i), însă 15 lei pe 2000
cărămiz(i) chirie de la Cucuten(i) pîn(ă) la Ieş(i), 20 lei pe
4000 cărămiz(i), cît(e) 5 lei mie.
3 60 s-au dat pe 14 căruţ(e)năsiplasobi şi la năsipit spit(alul)
2 66 s-au dat pe cîlţi la sobi
29 60 s-au dat pe 106 merţă var prost, cît(e) 10 par(ale) merţa, cu
trei lei zăci ban(i)ţă de var bun
- 45 doao lopăţi şi trei covăţăli
F. 55 r.

lei ban(i)
38 60 s-au dat la chetrar(i) pe patru sobi cu hornur(i), şi de pardosit
odăile spitalului şi odaia vlădicăi şi de meremet(i)sit
ogeagurile şi spitalurile
26 75 s-ău dat la 4 1iudi salahor(i) în 11 zile, carii au scos gunoiul
din toat(e) spitalurile şi din podu, au spălat podurile, ferestrile,
uşile; au cărat lut, ap(ă) la făcut(ul) sobilor pîn(ă) s-au gătit
deplin spitalul
4 60 s-au dat pe opt ferestri de steclă la spital
9 90 s-au dat pe 195 par(i) pentru trebuinţa spitalului
3 - pe doao cară de nuieli
343 93 fac
Cheltuiala ce s-au făcut cu doao odăi de sus
şi cu odaia vlădicăi

48 s-au dat pe 64 scîndur(i) tei, cît(e) 4 par{ale) pentru patur(i) i


obloani la odăi, sus şi gios

203r
2 102 s-au dat pe şas(e) costoroav(e) de scoice (?) la paturi
2 60 s-au dat pe 12 scîndur(i) stejar de pardosit tinda
1 - cuie de fier la pardosală .
5 90 . lui Ioniţ(ă) şi Dum(i)tru teslar(i) pentru acest lucru
16 - s-au dat de făcut ferestri de steclă Ia doao odăi sus
F. 55 v.

4 — s-au dat pe ferestrile de steclă Ia odaia vlădicăi


1 60 la doao ţiganei şi la doi salahor(i) ce au lucrat şi au spălat la
odăile de sus şi de gios
- 36 humă de spoit casăle
40 36 fac

Cheltuiala ce s-au făcut cu înbrăcăminte(ea)


odăi vlădicăi

29 30 s-au dat pe 26 eoţ(i) măcat englizăsc, cît(e) 45 par(ale) cot(ul)


7 60 s-au dat pe trii bogasii la perin(i), cît(e) doi pol lei
- 60 o hîrtie ţint(e)
10 — o bucată de muşama cu flori
13 15 s-au dat pe zăci coţ(i) 5 rup(i) postav la 5 perdeli, doao la uş(i)
. • i •, \. şi trei la ferestri
6 - pe patru bogasie la perdelili uşilor
1 60 zăci coţ(i) pînză la perdelili ferestrilor
4 - ibrişin, aţă şi lucrul acestora
6 90 lucrul mindir(i)lor, a perinilor, a măcat(u)riior şi cu zăci copţi
pînză de cumpărat la mindire
78' 75 fac
F. 56 r.

Alte cheltuieli ce s-au făcut

400 - s-au dat dum(i)s(ale) spat(arului) Dracachi, bani ce i-au avut


daţ(i) în doftorii; fiind tovarăş la spiţăric măn(ă)stirii; şi s-au
răfuit cu măn(ă)st(i)re de toată tovărăşiia spiţării, nici are
măn(ă)stire să de dum(i)s(ale) nimica nici dum(i)s(ale) să de
măn(ă)st(i)rii
400 - s-au dat ăgiutoriu la acoperit şi meremet(ul) Prorocului
Samuil din Focşan(i), care bani s-au cheltuit prin mîna
părint(e)lui Irinopoleos, bez 945 lei 40 bani ce i-au cheltuit
sfinţie sa din venit(u)rile Pr(e)cistii şi a Prorocului Samuil,
după catastih iscălit ce au dat
550 - s-au dat pe un loc de cas(ă) ce-i dinaint(ea) porţii
măn(ă)st(i)rii, care s-au cumpărat de la ficiorii lui Gavril
uricariul

204r
92 60 s-au dat văt(afului) de copii înplinealâ în gi(u)m(ă)tat(e) pe
1825 lei din răm(ă)ş(i)ţurile măn(ă)st(i)reşti ce au înplinit
197 - s-au dat şăt(rarului) Costandin suiulgiu pentru meremet(ul)
ceşmelilor dintr-acest an, 1775 ghen(arie) 1, dup(ă) izvodu
iscălit ce au dat
134 - lipsa, adică scăzămînt(ul) gâlbinilor la 900 lei ce au venit de la
ocnă şi la 545 lei rubli ce s-au luat de la părint(e)le
Irinopoleos
100 - s-au dat la măn(ă)st(i)re Agapie pe acest an, 1775 ghen(arie)
şi pîn(ă) la let 1776 ghen(arie) 1, după hrisov ce are
112 33 s-au dat pe 5 cantare ce s-au cumpărat de la Ţar(i)gradu
90 - s-au dat Nicolii ziigravul pentru poleitul proschinitariului ce s-au
făcut la mân(ă)st(i)re

F. 56 v. ... >,.,
lei bani •
74 60 s-au cheltuit cu mîncarea părint(e)lui Irinopoleos în cît(ă)
vrem(e) au şăzut astă iarnă la măn(ă)st(i)re pe: 12 car(e) fîn,
14 saci orz şi cu cheltuiala mîncării sfinţii săli şi a oam(e)nilor
săi •" '
50 -• milă Tofănesii, surorii arhiereului Paful de la Tîrgul Frumos,
pe zăci lun(i), de la mart(ie) 1 şi pîn(ă) la sfîrşit(ul) lui
dec(hemvrie) let 1775, cît(e) 5 lei, cu poroncă g(o)spod şi au
murit
22 90 mila la doi preoţ(i) robi, prin mîna icbnom(u)lui Bălan, după
catastih(ul) mitropolit(U)lui iscălit
10 _ milă Iui Chiprianu arhimandrit
10 - - • milă la un călugăr bolnav, cu poroncă g(o)spod
15 - s-au dat unii fămei păntru un orbu, apucîndu-s(e) să-1
tămăduiască
45 _ milă la îngropare lui Apostol jic(nicer), cu poroncă
30 45 milă Ia îngropare tat(u)lui câpichihaiei de Hotin, cu poroncă
10 - milă la îngropare socrului zugravului, cu poroncă
5 60 milă la îngropare unui Copil de cas(ă), cu poroncă
2 milă la uncălugăr orb
2350 108 fac1

F.57r.

Cheltuială măruntă ce s-au făcut la măn(ă)st(i)re


12 - s-au dat înnapoi lui Hristodul Papastamuli pentru vama
cazacliilor, ce i s-au luat pe şas(e) buţ(i) şi n-au trecut vin în
ceea parte, piste hotar
22 90 s-au plătit banii agiutoriului pentru teslar(i) i pietrar(i) i alţi
oam(e)ni ai măn(ă)st(i)rii
4 86 s-au dat lâ crainic de au strigat la mezat venit(u)rile
măn(ă)st(i)rii

205r
12 — s-au dat pe 50 ştubei, însă 7 pol lei ştubeile cît(e) şas(e) parali
i patru pol lei cibote şi un sucman prisăcar(u)lui ot Dumeşti
3 60 la un umblători de la Cernăuţ(i) ce au adus în trei rînduri cărţi
pentru vînzarea moşiilor de acolo
6 - s-au dat la un copil din cas(ă), ce au mers la Chetrosul zapciu
de au adus pîinea măn(ă)st(i)rii
1 40 s-au dat pe un şîp cu cerneală
2 90 ceară tare
55 60 o bucată de hîrtie
15 - lui Neculai teslar pe cinci cerceveli mar(i) ce au făcut la
biserică
12 90 s-au dat pentru acoperit(ul) clopotniţii
- 60 pe doao tenecheli la proschinitar
1 60 s-au dat la un chetrar ce au scoborît mormînt lui beizade şi au
tocmit şi pardosala bisericii
1 60 s-au dat pe 20 pungi de pînză pentru scrisorile măn(ă)st(i)rii
F. 57 v.

lei bani
6 - s-au dat la trei salahor(i) în noao zile carii au astupat,
dinnaint(ea) crîşmii şi a pitării, lac(ul) ce era, cu moloz i cu
pădure
3 60 pe şapt(e) cară de pădure
27 18 s-au dat divictariului într-un an pe toat(e) scrisorile
măn(ă)st(i)rii
30 - s-au dat lui vt(ori) log(o)f(ă)t tij ostineala lui pentru scrisor(i)
într-un an
7 15 cercur(i) şi plata butnarilor ce au cercuit într-un an Ia pivniţa
măn(ă)st(i)rii
4 60 s-au dat pentru lipit(ul) crîşmii din Surlării şi de au scos lutul
de la o hrubă ce au căzut
5 - s-au dat preotului Vasil(e) Muşt(e) într-o lun(ă) de zile de au
căutat pe bolnav(i) pîn(ă) au venit popa Stat(e) de la viile
măn(ă)sti(i)rii
7 60 s-au dat camăna pe doao bătlăgi şi un poloboc cu vin
măn(ă)st(i)resc ce s-au vîndut
21 45 s-au dat la şas(e) liud(i) salahori carii au curăţit
măn(ă)st(i)re(a) de gunoi, casăle,toăşcileşi pist(e) tot loc(ul)
17 - s-au cumpărat o vac(ă) cu viţăl la măn(ă)st(i)re pentru spital
2 96 s-au cheltuit la dulamna
233' 90 fac
F.SHr.

Cheltuială ce s-au făcut cu lucrul viilor într-acest an, let 1775


lei ban(i)
10 - de cotărît 8 pogoan(e) de vie ot Odobeşti, cît(e) 50 par(ale)
pogon(ul)

206r
48 - - tij acest(e) pogoani de hărăgit, cîte şas(e) lei dup(ă) izvodul
iscălit de Calotă
47 30 s-au dat pe 27 000 haragi, cît(e) 70 par(ale) mie, tij dup(ă)
izvodu
28 - de săpat, cîte trei lei pol
8 - de tăi(a)t, cît(e) un leu
90 - de cercuit 15 buţ(i), cît(e) şas(e) lei, tij după izvodu lui Calotă
5 60 de spălat buţile
5 - pe 20 fundur(i) la buţ(i)
3 60 mîncare butnarilor
3 60 de cercuit căzile
3 15 de dus căzile şi buţile la viile din deal
7 - lâ un dîrvar ce au slujit cu carul pîn(ă) s-au cules viile
11 - doao poloboace ce s-au cumpărat
1 30 pe un car rogoz de coperit cram(a) la Odobeşti
2 90 pe trei saci de vie
1 30 tij pe un saic de vie
- 90 s-au cumpărat o curătoare
1 30 la o fămei ce au făcut de mîncare
2 90 pe 90 oc(ă) făin(ă) popuşoi
3 54 pe 46 oc(ă) carni i peşti culegătorilor
- 9 sare
4 48 ce au cheltuit Vasil(e) ficiorul la Gîrli, pe mîncare
3 21 au cheltuit Calotă, tij la Gîrli
90 s-au dat pe un ciuber

90 la un car ce au adus un poloboc cu vin de la Gîrli


15 . - la 4 pogoan(e) de vie ot Gîrli, toat(ă) cheltuiala pist(e) an
3 - la un moşneag ce au păzit vie de la Gîrli
31 84 s-au dat de călcat 1208 ved(re) vin ce au ieşit de la Odobeşti i
• de la Gîrli
3411 21

Cheltuiala la patru pogoan(e) vie ot Cruce

15 s-au dat la patru pogoan(e) de tăiet primăvara şi de cotărît trei


lei 90 bani, dup(ă) izvodu lui Calotă
19 de hărăgit patru pogoan(e), cît(e) 4 lei 90 ban(i)
22 60 pe 13 000 haragi, cît(e) 70 par(ale) mie
14 de săpat acest(e) pogoan(e), cîti 3 pol lei
5 de teit t(i)j acest(e) pogoan(e), cît(e) 50 par(ale)
12 12 cheltuiala mîncării culegătorilor, cu trei lei de acoperit crama;
de la care patru pogoan(e) de vie au ieşit vin 575 ved(re),
după izvodu lui Calotă
87' 72 fac

207
F. 59 r.
Chiriile vin(u)liji de la Odobeşti i de la Cruce şi buţ(i) de
cumpărat cum să arat(ă)
lei ban(i)
36 90 s-au dat chirie' de la Ieş(i) şi pîn(ă) la Odobeşti de dus 17
buţ(i) deşărtat(e), cît(e) 2 lei 6 pol para de but(e)
17 s-au dat pe 14 buţ(i) de vin, cît(e) cinci lei bute(a) şi pe trei
buţ(i) noao s-au daţ 47 lei, ieşind din buţile celi vechi trii răle
516 60 s-au dat chirie pe 14 buţ(i) cu vin pîn(ă) la Ieş(i), cît(e) 34 lei
de but(e) cu toată cheltuiala, adică pîrcălăbii, ban(ii) podului
şi cheltuiala oam(<e)nilor ce au venit cu buţ(i)le
60 - s-au daţ lui Calotă ostineala lui într-uii an pentru purtare de
grij(ă) a lucrului viilor let 1775
32 - s-au dat la doi ficior(i) hac ce au mers la cules(ul) viilor la
Odobeşti
32 - s-au dat pe 15 vas(e) de pus în pivniţă, cît(e) doi lei 5 par(ale)
de vas
9 s-au dat cheţariului de la Cruce într-un an, ostineala lui
8031 30 fac

Cheltuiala la 11 pogoan(e) vie ot Priponeşti ce s-au făcut prin


mîna popii lui 5tat(e) i Nacvot(?), dup(ă) izvod iscălit ce s-au dat

32 60 s-au dat de tăiet cît(e) 3 lei, 30 bani


60 - s-au dat de hărăgit, cît(e) 6 lei
35 - s-au dat de săpat cît(e) trii pol lei
15 - 15 000 haragi cît(e) un leu
F. 59 v.

35 - de tăiet şi de îngropat cît(e) trei pol lei


33 > -' s-au dat pe 1060 ved(re) vin de cules şi de călcat ce-au ieşit
dintr-acest(e) vii
10 105 mîncare culegătorilor
2 60 doi saci de vie
1 112 cof(e), cofiţ(c), căuş(e) i strachin(i)
6 - la un om o lun(ă) de zile ce au umblat cu carul
20 60 pe patru poloboac(e) ce s-au cumpăra^ cît(e) 5 lei 5 par(ale)
16 60 de cercuit zăci poloboaci, bez cercurile
7 60 zăci testeli de cercuri
16 30 chirie de dus de la Ieş(i) la Priponeşti 13 poloboace deşărt(e),
din care trii au ieşit răle
125 36 chirie vin(u)lui pîn(ă) la Ieş(i) pe 1060 ved(re)
6 60 giugurilc
23 60 mîncare preot(u)lui Stat(e) şi a doi oam(e)ni cu cai şi cu toată
cheltuiala la o lun(ă) şi zăci zile
2 60 rogoz de coperit amîndoao cr(a)mele

208
10 60 s-au plătit bani(i) agiutoriului pentru Nacul vor(nic)
9 - un postav pentru ostineala lui într-un an
14 s-au dat pe zăci poloboace cu vin de pus în pivniţ(ă)
483 102 fac
.60 r.

Cheltuiala şi lucrul viilor de la Iaş(i)


lei ban( i)
87 60 lucrul piste an la cinci pogoan(e) de vie ot Copou, cît(e) 17
pol lei de pogon, adică de legat, de săpat, de prăşit şi de
îngropat
4 90 3000 haragi ce n-au agiuns
2 - s-au cumpărat stuh de s-au coperit casa
2 - s-au dat la doi ruş(i) ce au săpat livada
2 90 mlajă
6 78 fain(ă) şi plata vieriului de păzit vie într-un an
3 45 s-au dat de călcat 450 ved(re) din care 28 ved(re) s-au dat
dejmă i 2 ved(re) vieriului şi au rămas 420 ved(re)
4 24 la cei ce au cărat cu ciuber(ele) în trei zile
2 96 la culegători în doao zile iar la o zi li s-au dat poam(ă)
1 6 12 oc(ă) carni
30 fasoli
- 21 lum(î)năr(i)
30 curechiu .>;.•
_J 63 făin(ă) la Copou i la Miroslava
119 31 fac dup(ă) izvodu căm(ă)raş(u)lui

Chelt(uiala) la 5 pogoan(e) ot Miroslava

55 s-au dat la tot lucru pist(e) an cu hăragi cu tot cît(e) 11 lei de


pogon
60 v.

lei ban(i)
4 15 de păzit vie într-un an
2 117 de călcat 56 ved(re) vin ce au ieşit din vie i la doi cărător(i)
într-o ta cu ciuber(e) i la culegători şi cu mîncare lor
62 121 fac dup(ă) izvod iscălit de căm(ă)raş

Chelt(uiala) şi lucrul pist(e) an la patru pogoan(e) vie ot


Buciumi

42 s-au dat pe trei pogoan(e) de lucru piste an cît(e) 14 lei de


pdgon pe an, bez 1 pogon ce-1 lucrează vier(iul)
70 60 s-au dat'bani(i) agiutoriului pentru vier
10 - 10 obo de hăragi

209
15 60 s-au făcut o câs(ă) şi cu şopron la Bucium(i)
2 — s-au dat de călcat 275 ved(re) vin ce au ieşit din vie, din care
18 ved(re) s-au dat dejmă, au rămas vin 258 ved(re)
4 96 • la 8 culegător© cît(e) 7 par(ale) în trei zile
4 24 la patru cărător(i) cu ciuber(ele), tij cît(e) 13 par(ale)
2 3 făin(ă), carni, fasol(e), lum(î)năr(i), dohot
88 3' • fac dup(ă) izvod(ul) căm(ă)raş(u)lui

r.

lei ban(i) Chirie vin(u)lui de cercuit vasă şi de cumpărat vas(e) la viile


de la Ieş(i)

8 60 s-au cumpărat un teascu


2 - s-au cumpărat doao ciuberă
4 60 s-au cumpărat doao căzi mici noao
1 3 s-au făcut doao curători
2 75 de cercuit căzile la tustrile viile
17 - de cercuit 8 poloboace i doao buţ(i) cu cercur(i) cu tot, cît(e)
doi pol lei de bute, un pol leu de poloboc
5 - un poloboc nou ce s-au cumpărat
14 - chirie de adus vin la Ieş(i) 5 poloboaci ot Bucium i 1
pol(o)boc ot Miroslava i 7 pol(o)boaci ot Copou
2 60 2 saci de vie
6 60 ban(ii) podului şi de pus poloboacile în pivniţă
63' 75 fac după izvodu căm(ă)raşului
500 s-au dat şăt(raru}ui) Costandin suiulgiu pentru cheltuiala ce
-

zice că au făcut cu tbcntitOiT) hazmelii pe anii trecuţ(i) pînă la


let 1775, iar piste tot fac
13 566 lei 113 bani cheltuiala, care scăzindu-să din
P v 26114 lei 24 bani a venitului
râmă[râmă]şiţă
12 547 lei 31 bani', care să să încarci la sama
anului viitoriu 1776.
Kcovaxav(tTiv) na7caq>îiA®ţ p(e)8(£)Mviia<gEp) <m.p.>; lordache Balş vist(iemic)
<m.p.>; NucoXxxoţ Bevrupaţ 7ioq(xeX,viK) <m,p.>.
Arh. St. laşi, Ms. nr. 2665, f. 49 r. - 61 v. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm), cerneală neagră.

1
Suma, scrisă şi în limba greacă.

183 1776 ianuarie 1


Mihaiu Chiriţa ciubotar şi soţia lui, Simina, vînd Prohirei, fiica Dragsiniţei, o dugheană din
Ciubotărie, pe locul mănăstirii Golia, cu 200 de lei.

t Adică eu, Mihaiu Chiriţa ciubotar, împreună cu soţul mieu, Simina, făcut-am
adevărat zapisul mieu la mîna dumisale mătuşi-mea Prohirii sin Dragsiniţii precum să
s(e) ştie că avînd eu o dugheană aicea în Ieş(i), la Uliţa Hagioaie, îh Ciubotărie, care

210r
ţ;
'(jjgheană este între duheana lui Costandin Aslan, din sus, şi între dugheana lui Ştefan, ci
de la vale, pe locul mănăstirii Golăi, cu băzmăn cîte 6 lei pe an, care dugheană şi eu
o am avut di la frati-meu Costandin pentru mulţi bani ce i-am plătit la datoriile <lui>.
A c e a s t ă dugheană de mai sus pomenită, de nime silit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoie,
o am vîndut dumisale mătuşii mele Prohirii, drept 200, adică doaî sute lei, fiindu-mi
rudenie, care bani, după t<o>'cmala ce-am avut, mi i-au dat dumnaei, bani gata toţi
deplin în m<îinile>' meii.
Pentru aceasta de acum înainte să fie dreaptă du<gheană>' a dumisale şi să o
stăpînească cu bună pace atît dumcnealub»1 cît şi fii dum(nealui), nepoţii şi strănepoţii,
în veci, dînd la mîna dumnealui şi zapisul cel vechi al dughenii.
La care tocmală şi de bunăvoie vînzare ce am făcut s-au tîmplat şi alţi oameni de
cinste şi mahalagii carii s-au iscălit. Şi eu înpreună cu soţul mieu încă ne-am pus numile
şt degitile ca să fie de credinţă.
, L(ea)t 1776 ghen(arie) 1.
Eu, Mihai Chiriţa ciubotar, am vîndut cu voia me2; eu, Simina, soţ lui Mihai
phiriţa, mi-au fost cu voie 2 ; eu, Ilinca, mumă lui Mihai, mi-au fost cu voie 2 .
Şi fiindcă m-am tîmplat şi eu la această tocmală am iscălit Postolache (?) Bîg(u)
vornec de poart(ă) <m.p.>.
Şi eu m-am întîmplat, Ion Deul isprav(nic) <m.p.>; r|yoo, Hr|KX0Â,a<; .., 3
<m.p> 4 ; eu, Iani Mîrza bacal, martur <m.p.>; ...'u...3 Iordachi, martur <m.p.>;
Niculai(T) ...3, m-am tîmplat <m.p.>; m-am tîmplat şi eu faţă şi am iscălit, Lupu(?) ...3
<m.p>.
Acest zapis l-am scris eu, cu zîsa lui Mihai Chiriţa, şi sînt martur, Apostu diiac za
divan <m.p.>5.
Arh. St. Iaşi, Societatea de Binefacere şi Ajutor "Fraterna Română", dosar 1/1772, f. 2r.-v. Orig.,
hîrtie (29 x 20 cm.), cerneală cafenie, trei amprente digitale (fila a doua, tăiată la legarea în dosar).

' Rupt.
2
Amprentă digitală.
3
Neclar.
4
Eu, Nicolas ...<m.p.>.
5
Urmează o semnătură grecească avînd firicele de aur în cerneală.

184 1776 ianuarie 1


Grigorie Alexandru Ghica voievod dă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi fabrica de postav
de la Chipereşti.
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigorie Ghica voievoda, domnu Ţării Moldaviei.
înştiinţare să face cu acest hrisov a domnii mele tuturor celor ce să cade şi să cuvin(e) a
şti că dumnezăiasca pronie binevoind ne-au ales şi ne-au suit cu întăia şi igheirionicească
domnie şi pblăduie la strămoşescul scaon aceştii de Dumnezău păzite Ţări a Moldovii, şi
ca un stăpînitoriu domnu şi chivernisitoriu spre folosul cel de obştie a supuşilor ţării
noastre de-a pururea şi în toată vremea cugetul cel curat a inimii domnii mele aii fost atît
spre celi bisăriceşti cît şi spre cele politiceşti lucrări, şi la acea dintăi domniia noastră,
înlre alte lucrări şi purtări de grijă cc am avut pentru folosul de obştie, socotit-am şi
aceasta ca să deschidem şi să facem şi o fabrică de scos postajă, pentru cea mai multă
ieftinătate a lăcuitorilor ţării aceştia şi să rămîie şi un lucru de pomenire pămîntului
acestuia, şi privind domniia me tot chipul de silinţă spre facire acei fabrice, am găsit şi

211r
ioc ca acela aicea aproape de oraşul leşii ce se numeşte Chipereşlii cu moară în Bahiuiuj
care loc fiindcă era a mănăstirii Agapii, după aşăzarea şi tocmala ce-am avut domniia mef
cu mănăstire, am făcut schimbătură, dat-am domnie me doao dugheni în Târgul de Sus
cu loc cu tot, care dugheni le-au fost cumpărat domniia me de la ...'. Şi deosăbit am mâi
rînduit ca pe tot anul să aibă a lua mînăstire Agapiia şi cîte o sutî lei de la mănăstire
Sfîntul ierarh Spiridon, de doao ori într-un an, după cum arată hrisovul domnii meii, ce
am dat părinţilor de Ia mănăstire Agapie şi mănăstire încă au dat domii mele ace bucata
de loc, cu moara ce avea în Bahluiu, pe care loc domniia me nu puţină somă de bani am
cheltuit, de s-ati făcut fabrica şi s-au gătit cu toate ciniile cele de trebuinţă penta
lucrarea postavului, aducînd meşteri oameni străini dintr-alte părţi de locuri, cu mul||
cheltuială. Care fabrică după ce s-au gătit şi a început a să lucra postavul, domniia ra|
am dat-o şi am afierosit-o mănăstirii Sfîntului ierarh Spiridon, cu locul, cu moara şi c||
toate ergaliile ei, ca să fie mănăstirii danie şi afierosire în veci, dar la aceea vreme hrisof
de danie şi de afierosiri de la domniia me n-am apucat a-i da. Acmu, cu agiutorul
Sfîntului DumnedZeu, suindu-rie iarăşi cu stăpînire de al doilea la ighemonicescul şi
strămoşescul scaon al domnii mele, întărim daniia şi afierosire mănăstirii Sfîntului
Spiridon cu hrisovul domnii miele pe locul ce s-au luat di domniia me cu schimbu de la
mănăstire Agapiia, cu vadul cel de moară şi cu tot hotarul de prin pregiur cît ţine ac<|
loc, care l-am luat de la Agapiia, hotărînd domnie me ca pe tot anul acei 100 lei să o de
mănăstirea Sfîntului Spiridon la mănăstire Agapiia, după deosăbit hrisovul domnii md|
Aceasta înştiinţăm.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
Vălet 1776 ghen(arie) 1.
XpHcroA(o)p ?rtor(o)<fk(e)TnpuwuT.
S-au trecut la condica divanului cea de hrisoave. G(heorghe) Evloghi <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Hrisov pentru
fabrica de postav de la Chipereşti i moara şi tot hotarul Chipereştilor ce s-au afîerosit
mănăstirii Sfîntului Spiridon.
1776 ghen(a)r(ie) 1.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, IV/3. Orig., hîrtie difolio (44,5x33,5 cm.), filigran, cerneală cafenie
(intitulaţia şi unele majuscule dint text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (2,7x2,5 cm.), din
1774, avînd de o parte şi de alta a scutului cu cap de bour timbrat de o coroană închisă slovele: r-p/fl-n/r-
K/B-A (Grigorie Alexandru Ghica voievod).

EDIŢII: Iorga,S(. şi doe.,V, p; 62, nr. 284 (extrase); Ghibănescu; Documihte, în "Ioan Neculce"J
fasc. 9 (1931), p. 180, nr. CXLV (orig.); Gh. Băileanu ş.a., Istoria spitalului "Sf. Spiridon "- Iaşi, I, p. 65 (teşi
după Ghibănescu).
1
Loc liber. , it

185 1776 ianuarie 4


Ioniţă Mihai şi soţia sa, Catrina, vînd Gafiţei un loc de casă,în Munţenimea de Mijloc.
1776ianuar4.
Găfiţa cumpără de la Ioniţă Mihai şi'soţia lui, Catrina, uh loc de casă în
Munţenimea de Mijloc. '•
După Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în "Ioan Neculce", fasc. 5 (I925),.p. ,323 (rez. după doc. de
la Bibi. Acad. Rom.'-'Bucureşti, cu cota imprimată greşit).

212r
86 1776 (7284) ianuarie 28
Vasîle Ghineţ fost medelnicer al doilea vinde lui. Ioan Canta un loc de casă pe Uliţa
jjstiîmbă. cu 250 de lei.

! Adică eu,; Vasîle, Ghineţ vto(rîi) mede(lnice)r, făcut-am înCredinţatu zapisul


meu la cinst(i)tă mîna dum(nealui) giupînului Ioan Cant(a) vist(iernic), precum să să
stîe că, de a me bun(ă)voie, am vîndut dum(i)sale un loc de cas(ă) ce am avut aice în
LÎrgul leşului, la portiţa Dancultii, pe Uliţa Strîmbă, între zăplazîi mănăstirii Dancului
si între locul lorgăi vto(rîi) vist(iernic), care locu îmi iaste şi mie de cumpărătur(ă) de
la Ioniţ(ă) căpitanul, ginirilc Mîrzîi neguţitoriul, dup(ă) cum mai pre largu arată
Opisul căp(i)t(anului) Ioniţă, care locu est(e) şi hotărîtu cu pietre hotar, după cum
arată hotarnica. Dreptu aceea, am vîndut dum(nealui) acestu locu cu preţ 250 lei,
|dică doă sut(e) cincidzăci, care mi-au datu dumn(ea)lui toţi deplin întru mînule mele.
Şi eu am datu dum(i)sale această scrisoare ca de acum înnainte să [s(ă)] stăpînească
dum(ne)alui locul ca o dreaptă moşie a dum(isale), cum şi cuconii şi nepoţii
dum(nealui).
Şi am datu dum(nealui) şi scrisorile vechi ce am avut pe acestu locu şi nimene din
neamul meu să nu fie volnic a strica şi a întoarce de buna me voie vînzare.
Şi pentru credinţa am iscălit.
7284 <1776> gh'en(arie) 28.
Vas(i)le Ghineţu bivu ftori med(elnicer), am vîndut <m.p.>.
V(a)s(i)le Ghineţ am vîndut cu voie me <m.p.>.
Ion baş bul(uc)baş <m.p.>.
Ştefan log(o)f(ă)t m-am întîmplat <m.p.>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol"-Iaşi, sub dată, Copie dupa foto orig., hîrtie difolio.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, p. 316, nr. 435 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (34,6 x
24,1 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 153).

187 1776 februarie 4


Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăşte să se vîndă prin mezat casele din Iaşi ale
lui Neeulache postelnicel pentru ca acesta să-şi achite datoria de 1600 de lei către vistieria
v
rusească. '
Hw rpMrwpVe FLAE|U"APTF Tura R(oe)BOA4, EOJKYK» MMAOCT(YIC>),
R(o)cn(O)A<JP 3(e<Wf\n) MWAAAKCKWH. De vreme ce Neculache postelnicel, fiiul
aposatului Gheorghe stolnicul, fiind dalor cu .1600 lei la hazneaoa rusască, şi neavînd
u alti cu ce să plătească banii, singur acel Neculachi postelnicel au scris acum aice la
Mnachi Papa polcovnicul, ca să-i vîndă casile sale ce are aice în Iaşi, di pe tată-său
Gheorghe stolnicul. Drept aceea, poruncim domnia mea vat(afului) za aprozi să pui
telalul ca să i se strige casele acele la mezat, să să vînze cu preţ ce să va cădea. Şi
vînzîndu-se să opreşti banii împărăteşti, iar ceilalţi bani cîţi vor rămîne din preţul
Caselor să să dea cu ştire rudelor lui, la mîna unui neguţitor de cinste, să stea. Şi
înştiinţîndu-se apel Nicolache postelnicel pentru bani, ori el va veni aice ca să-i ia, ori
va 'triimete răspunsu Unde să să dea. Iar pîn-atunce să să dea la mîna neguţitor(ului).
Aceasta poruncim.
1776 fevr(uarie) 4.

213r
npCMHT r" A0r(0)4(6)T.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, XVI/32. Orig., hîrtie difolio (28, 6 x 9,8 tm .|
cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, neclar.

188 1776 (7284) februarie 11


Gheorghi Ţărne vinde lui Ion soronar un loc de casă de la capătul podului de piatră din
Iaşi, cu 60 de lei.
Adecă eu, Gheorghi Ţărne, dat-am adevărat şi încredinţat zapisu meu la mîna lui
Ion solonariu precum să să ştie că i-am vîndut un Ioc de casă a tătăne-mieu cu 60 lei,
adecă şasăzeci lei.
Şi locu casăi este din capătul podului de piatră pînă în pîrîu ce vine de la deal şi
pîn(ă) în feredeu, şi din păreţi casi la vale pînă în Căcăina; iar sculîndu-să orice neam ăl
mieu să nu fie volnic a întoarce, iar întîmplîndu-să a merge la vro giudecată, cîtă
cheltuială s-au înplineală s-ar face să fie despre mine, după cum scrie zapisul mai sus.
Şi, pentru credinţă, ca să se crează mi-am pus şi degetul mai gios.
Eu1, Gheorghe Ţărne, am vîndut cu voia me nesilit de nime.
7284 <1776> fe'v(ruarie) 11.
Eu1, Ioniţă Carperă, martur.
Eu1, Andrei casapu, martur.
Eu1, Vasile Covrig casap, martur.
Eu1, Gligoraş Tomoi, martur.
Eu1, Gligoraş harabagiu, martur.
Eu', Gligoraş casapu, martur.
Şi eu1, Ion Munteanu, am scris cu zisa lor .
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XCV/63. Orig., hîrtie (29,5 x 18,5 cm.), cerneală cafenie, şase
amprente digitale.

1
Amprentă digitală.

189 1776 februarie 22


loan Aslan paharnic al doilea vinde lui lordache Paşcan stolnic o căsuţă cu loc <pe ţJliţj
Sfîntului Ilie>.
1776 febr(uarie) 22. ,,
Zapisul prin care loan Aslan ftori paharnic vinde stolnicului lordache Paşcan q
căsuţă cu locul ei ci o are cumpărată di la Gheorghe diaconu alăture cu locul d(umi)sale,
care iarăşi de d(umnea)lui Aslan este vîndută d(umi)sale Paşcanului.
După;Traian Ichim, Documente, în loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVI. Rez. într-uri
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţs
Consulatului Rusăsc, cuvenite după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino nevrîsnicei fiice a
răpousatuliii logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

190 1776 februarie 25, Iaşi


Ilinca Bosîiasă jitnicereasa vinde Saftei Roset hătmăneasa şi lui Mîrza un loc de casă pe
Uliţa Hagioaiei, cu 190 de lei.

214r
t Ilinca Bosîias(a) jic(nicereasa) adeverez cu acest zapis al mieu pentru un loc de
^ ( ă ) ce am aice, în Ieş(i), în capul Podului Hagioaiei, pist(e) uliţă, de Ia vale, între
locul casălor dum(i)s(ale) hăt(mănesei) Saftii Rusătoie şi între locul crîşmii lui Mîrza,
gînerile M Crîsl(e) Buzîlă, care loc l-am fost cumpărat eu de la Vasîle Purice Ot
yist(ierie), ce-i zîc şi Betera. Şi scoţînd eu acest ioc la vînzare, am făcut tocmală şi l-am
vîndut dum(i)s(ale) hăt(mănesei) Saftii Rusătoie şi Mîrzii, ginerilui Crîstii lui Buzîlă,
fiind răzăş(i), drept una stită noîzaci lei, fără zăce lei ce a[a]m mai lăsat pentru astupatul
anii gropi ci est(e) pe acest loc.
Şi luînd eu banii toţ(i) deplin, cîţ(i) scriu mai sus, de aice înnainte să aibă
dumn(ea)Ior a stăpîni locul în veci cu pace. Şi am dat şi scrisori ce am avut pe acest loc:
un zapis, a Beterii, şi o mărturii veche hotarnică.
Şi, pentru credinţă, am pus mai gios numele şi pecet(ea).
V Mc. l(ea)t 17761 fev(ruarie) 25'.
Ilinca Bosîias(a) jic(nicereasă) am vîndut cu voie me 2 .
Şt(e)fan Anastas(e) biv vel clucer, mart(o)r <m.p.>.
ÎWN .. fxapxip(aţ) <m.p.>4.
Arh. St. Bucureşti, Documente istorice, CXI/146. Orig. hîrtie ditolio (30,9 x 20,8 cm.), filigran,
cerneală neagră, un sigiliu inelar, rotund, aplicat în aceeaşi cerneală, avînd în centru un scut mărginit de doi
lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă, avînd de o parte şi de alte slovele M-«.

EDIŢII; Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (rez.).

1
Cu cifre arabe.
2
Sigiliu inelar.
3
Un nume neclar.
4
... martor <m.p.>,

191 1776 martie, Iaşi


Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte lui Dimitrache Schilite mare căminar
stăpînirea asupra unor case din Iaşi cumpărate la mezat.

t Cu mila lui Dumnedzău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievod, domn Ţării


Moldaviei. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui să cade a şti că din anii
trecuţi de la vreme cînd au fost muscalii aice în ţară rămîind Thoma Sendulache datori
cu cîţva bani la hazneaoa împărăţii rusăşti după slujbe a visterii la care au fost atunce
mestecat el cu alţi tovarăşi ai sei, pentru care bani fiind apucat după zapisul seu ca să-i
plătească el încă au arătat că are să ia sume de bani de pe la unii şi alţii din tovarăşi ce au
avut slujbe în vreme de atunci.
Dintre care datornici ai sei au arătat că are şă ia şi de la Neculache postelnicel,
fiiul răposatului Gheorghie stolnicul, 2203 lei, avînd amanet şi scrisorile caselor cu tot
locul lor a lui Neculache post(elnicel), ce i-au rămas de la tatul seu Gheorghi stolnicul
aice în Iaş(i). Ş(i) osăbit au arătat ş(i) scrisoare lui Neculache postelnicel ce scrie cătră
Thoma Sendulache ş-alta ce scrie cătră rudenie sa Ianache Papa polcovnecul din anul
1775 dechem(vrie) 23, prin care scriso(a)re mai cerînd o sumă de bani să i să trimetă la
locul unde să află, pune preţu caselor lui cu tot locul lor de mai sus pomenite drept 2500
lei dacă va vrea Toma Sendulache să le primască cu acest preţ să-i fie de bine.
Dar Thoma Sendulache fiind nevoit de bani ca să plătească datoria haznelii ş(i)
neavînd trebuinţă de casă, apoi şi rudeniile lui Nicolache post(e!nicel) avînd trebuinţă de

215r
o sumă de bani ca să trimetă lui Nicolache post(elnicel) după chiar scrisoare lui pentru
<ca> să poată veni iarăş(i) la urma lui, cu toţii au cerşit ca să să scoată casele numitului
Nicolache posţ(elnicel) la sultanu mezat să se yînză ş(i) să se plătească banii datorii
Nicolache posţ(elnicel)xe are să ia Thoma Sendulache ca. şi el să să plătească de daloriia
haznelii rusăşţi; şi de vor mai rămîne bani să-i ia rudele şi să-i trimetă lui Nicolache sa
poată veni.
Deci domniia mea ; după cererea lor şi după scrisorile lui Nicolache post(elnicei),
prin ţidulă g(o)spod din fevruar 4 l(e)t 1776, am dat poruncă văt(avului) za aprozi de au
scos casele lui Nicolache post(elnicel) la sultan mezat şi s-au strigat cu Nicola telal
cîteva zile şi la cea de pe urmă strigare de la sultan mezat au agiunsu la preţ 2500 lei,
adică doao mii cinci sute lei, rămîind asupra cinst(it) şi credincios hoiariul domnii mele
dum(nealui) Dimitrache Schiliţe vel caminariu; cari bani, după preţul ce-au agiunsu de la
sultan mezat, i-au şi dat dumnealui toţi deplin, însă 2203 lei la Thoma Sendulache, cu
care bani i-au fost Nicolache post(elnicel) datoriu, adică 1000 lei cu zapis din mart(ie)
20, 1775 anul, dîndu-i Thoma Sendulache lui Nicolache post(elnicel) 129 lei, bani gata,
iar 871 lei pentru parte lui Nicolache paguba de banii de aramă pe doao vadele. Aşijdere,
100 lei dobînda pe aceşti 1000 lei într-un anu, după cum arătă zapisul lui Nicolache. j
Aşijdere, 500 lei ce au plătit Thoma Sendulache o poliţă a lui Nicolache post(elnic) din
l(e)t 1775 iuli(e) 27, cari i-au venit oct(ombrie) 17 l(e)t 1775 şi 20 lei dbbînda aceştffi
poliţe pe 4 luni pîn(ă) la fev(ruarie) 17, 1777 anul. Aşijdere, 583 lei al treile vadea cui
care s-au plinit toată partea de pagubă a lui Nicolache post(elnicel) la banii de aramă, iar
297 lei i-au dat dumnealui vel caminar în mîna lui Iacovache Păun post(elnic), rudenie
lui Nicolache post(elnicel), ca să-i trimetă la locul unde se va fi aflînd.
Drept aceea, vazindu-se cumpărătură ce-au făcut dumnealui vel caminariu de la
sultan mezat, domniia mea încă i-am dat acest hrisov al domnii mele şi întărim ca se aibă
a-ş(i) stăpîni aceste case cu tot locul lor şi cu toate celi ce sint făcute pe acest loc cu bună
pace, în veci, după scrisorile vechi ce i-au dat dum(i)sale Thoma Sendulache
negustoriul, fiindcă de la sultan mezat le-au cumpărat dumnealui drept suma banilor ce
să arată mai sus Şi se-i fie hrisovul acesta de întăritUiră necliiitit şi neruşiit nici odănăoară,•
în veci, întru care am pus şi a noastră domnească iscălitură şi pecete.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii meii în oraşul laşi, întru a doua
domnie a noastră la Moldavie, în anul al doile, de credincios boiariul nostru Dumitrache
Vîrnav vtori logofăt.
La anii 1776 mart(ie).
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p>.
BAC(HA6) Pd3tfA E6A AWr(©)<|>(€)T npWMMTWX-
XpHCT$A(o)p ? AW<Jk(o)<jk(e)T npWMMTWX-

Arh. St. Buiiireşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, XVI/34: Orig., hîrtie difolio (49 x 36 cm.), cerneala
neagră, sigiliu domhese-îrielâr, oval, aplicat în cerneală roşie, inegal imprimat, în mijlocul unui decor floral
policrom.

192 1776 (7284) martie 1


Fratele Iui Vasile, fiul preotului Banu, cumpără un loc <în Iaşi> de la Toader blănar.
7284 <1776> mart(ie) 1.

216r
Zapis de cumpărătură a locului de la Toader blanariu <de> fratele lui Vasîli sîn
popa Banu pentru un loc.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 427, nr. 21. Menţ.

193 1776 martie 1


Costandin Balş stolnic împrumută bani lui Dimitrie Ciornei cu dobînda de 5 lei de pungă
pe lună.
Dobînda pe 3000 lei ce-au dat dum(nealu)i stol(ni)c(ul) Costandin Balş
dum(nealu)i Diţnitrii Ciorneiu, cu dobîndă cîte 5 lei de punga pe lună, dîndu-i banii la
let 1776 mart(ie) 1.
Lei bani
39 dobînda pe 3000 lei, cîte 5 lei de pungă începîndu-s(e) din
1776 mart(ie) 1 şi păr-la 1776 ap(rilie) 9, adică pe o lun(ă) şi
9 zîle pîn(ă) ce au dat 1435 lei la Panaite Foti în banii
cumpărăturii casăi;
6 32 dobînda pe 12 zile pe 1565 lei, adică de la ap(rilie) 9 păr-la
ap(rilie) 21;
1 62 dobînda pe 3 zile pe 1523 lei, adecă din 1776 ap(rilie) 21
pîn(ă) la 1776 ap(rilie) 24;
26 dobînda pe o lună i 22 zile pe 1500 lei de la 1776 iunie 16;
6 80 dobînda pe o lună şi zăci zîle pe 500 lei, de la iuni 16 şi păr-
la iule 26; ...
66 dpbînda pe 4 zîle pe 422 lei, de la iuni 26 pîn(ă) la
săpt(emvrie) 1;
115 dobînda pe 8 zîle pe 358 lei de Ia săpt(emvrie) 1 pîn(ă) la
săpt(emvrie) 8;
70 dobînda pe 7 zîle pe 248 lei, de la săpt(emvrie) 8 pîn(ă) la
săpt(emvrip) 15;
81 65 suma din urmă
verso: 1 - dobînda pe 15 zîle pe 198 lei, de Ia săpt(emvrie) 15 pîn(ă) la
săpt(emvrie) 30
96 dobînda pe 15 zîle pe 162 lei de la săpt(emvrie) 30 pîn(ă) la
noiemv(rie) 15;
- 30 dobînda pe 5 zîle, pe 150 lei de la noiemv(rie) 15 pîn(ă) la
noiemv(rie) 20;
106 dobînda pe 20 zîle pe 130 lei de la noiemvrii păr-la 10 zîle a
lui dec(he)m(vrie), 5 lei pe zî.
84 57
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.,- Documente istorice, CCVI/147. Orig. hîrtie difolio (28, 9
x 1.0,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920 - 1932), p. 120, col. II (rez,).

217r
194 1776%iliel
. • !

Leiba jidov ia de la mitropolitul'Gavriil patru stînjeni de loc la podul <Uliţei Mari>, cu


bczmăn de 8 lei de stînjeape an. ,
<Act>... de la mitropolitul Gavriil... din 1776 april, prin care se dau 4 stînjăni la"
pod, dinăuntru Mitropoliei, în preajma porţii lui Aristarh, pe care loc au făcut 2 dughene
jidovulLeiba, să dea bezmăn 8 lei pe stînjăn pe an.
După Ghibănescu, Biserica Sf. Nieolae, p. 33, Anexa S, nr. 3.

195 1776 aprilie, Iaşi


Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruieşte lui Fotache, doctoral Curţii domneşti, o
bucată de loc de lîngă poarta mare a Curţii pentru a construi o spiţărie de piatră.
Noi Grigorie Alexandru Ghica voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn ŢăreU
Moldovei. De vreme ce de-a pururea luminaţii domni dblăduitori şi povăţuitori de ;
năroade, după alte purtări de grijă, lucrări şi aşezări ce se cade a face şi a împodobi cu
fericite şi temeinice rînduiele toată starea ţărei lor, datori sînt şi pentru cei supuşi care cu
credincioase slujbe s-au arătat lor, ca să-i miluiască pe fieştecare după măsura slujbei
sale. Precum şi domnia mea la toate cele bune vrînd a fi următor, şi cu totul fiind rivnitor
lucrurilor celor folositoare şi plăcute lui Dumnezeu, binevoind dumnezeiasca pronie a fi
iarăşi noi domn şi oblăduitor acestui ighemonicesc şi al nostru strămoşesc scaun al
domniei ţârei âceştiia a Moldovei, într-alte purtări de grijă lucrări şi bune aşezări spre
folosul obştiei ce am făcut domnia mea, spre care cu totul este plecat cugetul cel curat al
domniei mele; dar nici de cum n-am lipsit cu luarea aminte şi pentru acei carii cu toată
virtutea şi osîrdia lor s-au aflat slujindu-ne nouă, avînd domnia mea bun gînd asupra lori
ca pe fieştecare să-i învrednicim şi să-i cuprindem cu domneşte mile după sujbele lor.
întăi1 că aceasta este dreptatea, al doilea1 ca şi cumpăhirea bunei povăţuiţi aşa
îndreptează. "
Deci dintru aceiaşi fiind unul şi dumnealui Fotache doftorul a Curţei gospod,
carele numai din copilăria sa pănă acum s-au aflat slujind nouă cu credincioase şi
cunoscute slujbe, ce şi acum nelipsit Şi socotind domnia mea a sale credincioase slujbe,
iată osebit de alte mile, l-am mai miluit şi i-am dat dumisale danie cu acest hrisov al
domniei mele o bucată de loc ce este aicea în tîrgul Iaşi, loc domnesc la poarta cea mare
a Curţei gospod, dinspre apus printre zidul curţei şi prinţre podul uliţei ce merge la vale
spre bască, care acest loc macar că din anii trecuţi au fost dat danie de domnia sa, ,
repousatiil Scărlat Ghica voevod, Dimii, care au muritu şi frăţîne-său Constantin suilgiii,
dar fiind acest loc la poarta Curţei gospod şi nefolositor lor, s-au mulţumit Constantin
suiulgiul şătrarul cu alte mile de cătră domnia mea, şi acest loc au rămas iarăşi domnesc,.'
precum arată pre larg şi scrisoarea lui iscălită ce au dat.
Pentru aceia dar, trimiţind domnia mea de s-au măsurat acest loc, din colţul uliţei
ce desparte drumul porţei cei mari şi Uliţa cea Mare la vale spre başcă, de unde este
stîlpul cu fănar, de-a curmeziş pe lîngă drumul porţei cei mari, pînă în zidul Curţei
gospod de lîngă ceasornic, s-au aflat 9 slînjeni gospod, şi de acole lungul locului alăturea
cu zidiul şi alăture cu uliţa pînă la başcă, pe de amîndouă părţile s-au aflat cîte 42
stînjeni gospod. Şi iarăşi din zidiul curţei de lîngă başcă de-a curmeziş pînă în podul
uliţei, s-au aflat 2 stînjeni gospod; pe care loc fiindcă şi dumnealui doftoru vra să facă o

218r
spiţerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obştie, să-i fie de la domnia mea
danie şi miluire acest loc cît se cuprinde mai sus, şi să-1 stăpînească ca pe drept locul său
cu bună pace în veci.
Şi de vreme ce domnia mea daniile şi miluirile ce au făcut alţi luminaţi domni care
au fosi mai înainte de noi, nu le-am surpat; pentru aceia poftim domnia mea şi pe cei
carii Sfîntul Dumnezeu va rindui în urma noastră domni şi oblîduitori acestei de
Dumnezeu păzite ţări, să nu surpe dania şi miluirea aceasta ce am făcut, ci mai vîrtos să
miluiască şi să întărească pentru al domniilor sale vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domniei mele, noi Grigorie Alexandru Ghica
y o e v o d , şi credinţa a preaiubiţii fiii domniei mele: Dimitrie voevod, Alexandru voevod,
Scărlat voevod, şi credinţa tuturor boiarilor domniei mele, mari şi mici.
S-au scris hrisovul acesta Ia scaunul domnie mele, în oraşul Iaşi, întru a doua
domnie a noastră la Moldova, de credincios boiariul nostru Dumitrache Vîrnav al 2-lea
logofăt.
1 .a anii 1776 april.
clscălit cu mîna sa>2: Grigorie Ghica voevod1.
Dumitrache Vîrnav ftori logofăt procitelnom.
S-au trecutu la condica divanului, cea de hrisoave, de Ioniţă Neculai condicar.
După Codrescu, Uricariid,XS/II, p. 70 - 74. Text după orig. „bine conservat şi scris frumos pe hîrtie
de Veneţia" ce se alia în proprietatea editorului; „atît iscălitura domnească, cît şi pecetea sînt înfrumuseţate
cu ornamente".

ALTE EDIŢII: Creşterea colecţianilor 1911 (aprilie - septembrie), p. 141, col. II (rez. după orig. de
U Bibi. Acad. Rom.-Bucureşti, CXXXV/191 - negăsit); N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc.
1 (1923), p. 64 - 65, nr. XXV (text după orig.).

' Cu cifre în text.


2
Menţiunea lui Theodor Codrescu,
5
Urmează menţiunea aceluiaşi: „l(ocul) p(eceţii) mici".

196 1776 aprilie 23


Lupul şi soţia sa, Axinia, vînd lui Necolachi Avram şi soţiei acestuia un loc de casă, cu 10 lei.

t Adică tiu, Lupul sin Curpii, împreună cu fămeia me, Acsinii, făcut-am zapisul
Şlieu la mîna dum(riealu)i giupînului Necolachi Avram şi a giupînesii dum(isale), care îi
| a dărui Dumnăzeu, precum să să ştie că i-am vîndut un loc de casă, ce este cumpărătură
f i mie de la Toadir copil în casă. Şi tocmala ne-au fost drept zeci lei, care bani mi i-au
Ş&t toţ(i) deplin. Şi eu încă i-am dat acest zapis împreună cu alte 5 zapis(e) vechi, ca să
păpîhească tot locul acesta, după cum scrii zapisăle cele vechi.
Şi, pentru credinţa, am pus degitili, iscălind şi alţii carii s-au tîmplat faţi.
1776 ap(rilie) 23.
Eu1, Lupul sin Curpii am vîndut.
Eu1, Acsinie, soţ(ul) Lupului, tij am vîndut.
Şi eu am scris cu zisa Lupului şi sint mart(ur), Ştefan armaş c m . p . x
Şi Ştefan izbaş, martur cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/257. Orig., hîrtie difolio (22,6 x
17,2 cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

' Amprentă digitală.

219r
197 1776 (7284) aprilie 24
Vasile, fiul preotului Banu, vinde-un loc de casă.
.7284 <1776> aprilie) 24.
Zapis de cumpărătură a locului lui Vasîli sîn popa Banu.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 427, nr. 22. Menţ.

198 1776 mai


Grigorie Alexandru Ghica voievod adottiS scutiri 'de dări psaltului, dascălului şi vătafulji
de la Şcoala m<n3oveneâscă de la biserica Sfintei Nicolae Domnesc din Iaşi. ®
ţ Hw rpHrWpVe flAC*jANAptf THKd B<06)BWA<t, EWJKG'e») «MA(oc)TClio),
r(oc)nwA«p(i») 3EMAH MUMAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele,
pentru şcoala moldovenească de aicea din oraş(ul) Ieşi, ce esti la biserica g(os)pod Sveti
Nicolai, pentru care cercetînd domnie mea am aflat-o fo(a)rte la proastă stare şi fiind
aceasta trebuincioas(ă) pentru învăţătura şi procopsala copiilor ai obştescului norodu şi
nevoind domnie mea dintru a noastră inimă şi curat cuget, cum Academiia de aicea di
oraş(ul) Iaşi am pus-o la stare şi orînduială aşa şi această moldovenească şcoală ani
aşezat-o Ia bună cale nnduind dăscălijţtît, pentru învăţătura cărţii cît şi pentru glasuri g
alti bisericeşti cînţări cifţSSjrotărîtă cît şă ia fieştecari dascal de la epitropii Academl
din venitul ce să strînge după hrisovul g(os)pod, fiindcă şi această şcoală moldovenească
domnie mea am dat-o să fii tpt supt purtare de gjije a epiţropilor Academii.
Deci domnie mea, socotind silinţa şî ostineala ee se pune atît de cătră Gheorghii
ispravnic de aprozi ce s-au făcut gsalti, cît şi de cătră Gheorghii Evloghie biv izba$
dascalul şcolii aceştiia, carii ageştie amîndoi s-au învoit şi ş-au apucat că împreună să fie
la învăţătura căruicît şi la cîntările bisericeşti spre procopsala copiilor, cum ş-un vătal
ce este pus prin alegerea dascalilor acestora, iată, osăbit de orînduită leafă a acestor trii
de mai sus pomeniţi, domnie mea milostivindu-ne asupra lor încă i-am mai miluit şi lef
am dat această carte a domnii mele prin care hotărîm ca de-a pururea Gheorghii bi\
is(prâvnic) de aprozi, psaltile, şi Gheorghii Evloghie biv izbaş, dascalul, să aibă amîndoi
patru liudi scutelnici. adecă: cîte doi liudi de om şi osăbit unul liyde scutelnic să aibl
vătaful, cari scutelnici să fii puşi de dum(ncalui) vel vist(iernic) la izvodul scutelnicilqi
cş:efişţe în visterie cu pecete g(os)pod. ;
Âşijderea, aceşti "trei, adică psaltile şi dascalul şi vătaful, să aibă pe tot anijj
această radicătură la vreme desetinii trei sute stupi, la vreme"vădrărit(u)lui patru şuţi
vedri vin, şi la vreme goştinii una sută oi, cari rădicături să aibă a le lua aceştie dup
cum le vor înpărţi dumnalor epitropii Academii. /
Şi porbhcim domnie mea, dumitali vel vist(iernic), ca de or fi slujbile acesta
desetina, vădrăritul şi goştina, pe vînzare, să aibă a pune aceşti rădicături la pontur(i) a
să le ţii în samă cumpărătorii slujbelor afară din suma visterii, iar de vor fi date ?î
credinţă atunce să ş(e) rădici cu pccct(e) g(os)pod şi aceasţă carte să s(e) treacă ît
condica visterii ca să s(e) păzască urmarea ei de-a purure nestrămutat, numai şi numiţi
dăscăli, cunoscînd mila domnii mele, datori să fie precum s-au apucat să puie căzut;
silinţg_spre îi^ţăţura şi procopsala copiilor a obştescului norod ce vor fi la şcoah
aceasta, că aşa este poroncă domnii mele.
1776 mai.

220r
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
IIpWMHT B6A BHCt(aPHHk).

Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., sigiliu domnesc inelar, oval.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi! Acad. Rom., Documente istorice, LX/l 17 (copie din 1830 noiembrie

î «' EDIŢII: Codrescui, Uricariul, VW, ;p. 52 - 54 (copia din 1830 ii6v. 19); V. A. Urechia, Memoriu.
Isfvria românilor. 1774 - 1776, p. 147 (263) (copia '«lin • 1830); Stoifcessfca,. Repertoriul,-p. 506 (menţ; după
Odrescu); Florin Marinescu, Sfintul Pavel, p. 194, nr. 310 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (32,7 x
2:1,7 cm ), cerneală neagră, din Arh. M-rii Sf. Pavel de la Muntele Athos, Grecia, nr. 836).

199 1776 mai 1


J Dimitrie preot de la biserica din Curtea domnească, soţia lui, Soltana, şi fiii lor vînd lui
Steri Manoil o casă din Mahalaua Măjilor, cti 490 de lei.
t Adecă eu, Dimitrie preotu de la beserica Curţii g(o)sp(o)d, împreună cu
gireuteasa Soltana şi cu fiii noştri, Vasilie şi Căsandra, dat-am scrisoare(a) noastră la
;mîna dum(i)sale Steri Manoiol şi soţului dum(i)sali ...', precum să s(e) ştie că de a
Ipioslră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, o case cu locul ei şi cu cîte
: sint făcute împregiur [făcute]. Şi această case ne iaste şi noao cumpărătură de la soacra
\ Zamfira şi alt loc alăture, ce iaste cumpărat de la un Cos[s]tandin blănariu, după cum şi
* zapisele vechi arată fiind casa la mahalaoa Măjilor, din dosul caselor răposatului Toader
Costaşcu şi alăture cu locul dughenilor lui Arghirie cupeţ şi din dosul caselor
răposatului Sandul Timuş; şi prin arătare(a) ce i-am arătat numitului cumpărătoriu, i-am
spus că iaste şi uliţă de apari pe denainte(a) caselor şi pe lîngă zaplazul dum(i)sale
Costandin Paladi, arătîndu-i şi pe din dosul casei semnele locului cu tumurugii, ce-au
fostu îngrădită. Şi am făcut tocmală 490, adecă patru sute noaozăci, lei, carii bani deplin
i-am luat în mîinile noastre. Deci,, pentru buna încredinţare, i-am făcut şi noi acest zapis,
ca să stăpînească ca pre o dreaptă ocină şi moşie, în veci. Şi pentru mai mare
încredinţare, cu mîna noaştră, am iscălit, împreună şi alţi împregiuraşi.
1776 maiu 1.
Eu, Dimitrie preot de la biserica Curţii g(o)sp(o)d, am vîndut; şi eu, preoteasa
Soltana2; Casandra sin (sic)', şi eu, Vasile sin preut(u)lui, cu voie.
AriixriTpiax; ApyvpoTtoD^oq |4,apTr|<; <m.p.>3. !
Eu, Mariuţa, fata răpăosatului Sandului Timuş, sintu răzeş.
Eu, Nastasia Costăşceasi, am iscălit cu voia me, fiind răzeş.
Eu, Aniţa, sor(a) preotului Dimitrie, am pus degitul2.
Eu, Statir blănariul, cumna(tul) preotului Dimitrie, mi-am pus degitul 2 .
.. * sin Ion sucmănariul, am iscălit pe aceşti trei în casele lor şi sint martor.
Şi eu, Sandul dascăl de la beserica g(os)p(o)d, am scris cu zisa preotului şi a
pretitesii.
Arh.-St. Iaşi, CDII/92. Orig., hîrtie difolio (32*2 x 22;2om."), filigran, cerneală neagră.
1
Lcx; liber.
2
Amprentă digitală.
3
Dirnitrios Ârghiropoulos mărturisesc <m.p.>.
4
Un nume neclar. ! , Î ,

221r
200 1776 mai 9l
Aniţa, fiica preotului Dimitrie Ursiil de la biserica Sfîntul Ilie, dăruieşte preotului loan dej
la biserica Tălpălari şi soţiei acestuia Nastasia un loc de casă de lîngă Uliţa Sîrbească. ]
t Adică eu, Aniţa fata preutului Dimitrie Ursul ot S(fe)ti Die, scriu şi adeveresc cu
acest încredinţat zapis al mieu la mîna sfinţii sale părintelui loan ot Tălpălari i la mîna
preutesii Nastasiei soţului părintelui loan, precum să să ştie că, de nimenea silită, nici
asuprită, ce de a mea bunăvoie am dat danie un loc de casă ce am avut rămas de la părinţii
miei, preutul Dimitrie Ursul, cari loc şi lui i-au fost danie de la Dumitraşcu Muşte diac de
cămară, după cum arată zapisul de danie; deci l-am dat tot locul cît au fost ni mai oprind
pentru mine nimic, dîndu încă şi căşişoara frăţini-meu, a preutului Costantin, ce era făcută
tot pe acel loc, ca să-şi facă sfinţie sa casă să să odihnească, pentru şufletile părinţilor şi a
fraţilor şi a tot neamul mieu, avînd sfinţie sa datorie a pomini nelipsit la s(fîh)ta slujbă, cum
şi pe mine să mă ţie în casa sfinţii sale pînă la moartea mea, avîndu-mi de grijă şi pentru
mîncare; însă locul iaste lîngă Uliţa Sîrbească, lîngă Sfeti Ilie. Şi i-am dat acest zapis cum şi
alte scrisori v€chi, toate cîte au fost la văru-mieu, mai sus numitului preutul loan, ca să-şi
stăpînească locul cu bună pace sfinţie sa, preuteasa sfinţii sale, feciorii, nepoţii, strănepoţii.
Şi la această danie a mea s-au întîmplat mulţi oameni buni, răzăşi şi mahalagii, cari
s-au şi iscălit. Şi eu, pentru mai mare credinţa, neştiind a iscăli, mi-am pus şi degetul.
Let 1776 meseţ(a) maiu 9. î
Eu1, Aniţa fata preutului Dimitrie Ursul ot S(fe)ti Ilie, am dat locul casii danii eo
voie mea. "
Eu, ierei Gheorghi, m-am tîmpiat <m.p.>: eu, preot(ul) Vas(i)le ot Sfeti Ilie, m-anj
tîmplat <m.p >; eu, preotul Neculaiu, m-am tîmplat <m.p.>; eu, Ştefan păh(amic), m-aii
tîmplat <m.p.>; eu, priiiteasa Măriuţa, m-am tîmplat <m.p.>; eu, Vîrlan, m-am tîmplat
<m.p.>.
Şi eu, dascalul Gheorghi ot Tălpălari, am scris cu zisa dumisale giupînesii Aniţii
[cu zi...]. I
Arh. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/62. Orig., hîrtie difolio (33
20,6 cm.), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor 1909, p. 44, col. I (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în Joa
Neculce", fasc. 6 (1926 - 1927), p. 314, nr. 26 (re/..).

1
Amprentă digitală.

201 1776 mai 9


Egumenul mănăstirii Dancul se angajează să-i dea armăşoaiei Ecaterina o fată de ţigan în
locul celei luate în căsătorie de ţiganul Toader, vizitiul mănăstirii.
ţ Dat-am scrisoarea noastră la cinstită mîna dumisale armăşoaie Ecaterinei, Tiicăi
dumisale jîc(niceriului) Neculaiu Cucuran, precum să se ştie că un ţigan a mănăstirii,
anume Toader, ce-1 avem vezeteu, au luat pe o fată de ţigan, anume Anastasie, fata
Paraschiva, ce este dreaptă roabă ţigancă din drepţi robi ţigani ai dumisale, pe care ţigani
îi are daţi de zestre de la părinţii dumisale; tocmală într-acesta chip ne este cu dumneaei
ca să aibă mănăstire a da dumisale altă faţă de ţigan în locul ţigăncii Nastasiei, ţiganca ce
mai sus arătată, de a ei samă să fie, însă datoare să fie mănăstirea a pune tot chipul de

222
silinţa ca cît de în grabă să aibă a da dumisale ţigancă pentru ţigancă, cum şi dumneaei
să aibă purtare de grijă, ca aflîndu-se undeva vreo ţigancă de sama acestii ţigane de
v î n d u t , să aibă dumneaei a arăta mănăstirii şi mănăstire să fie datoare a cumpăra,
nfepuind nici un fel de pricină, ca să-i rămîie dumisale dreaptă roabă în veci; însă cînd
ţiganca să va da în locul Nastasiei ţigăncii, atuncea dumneaei să aibă a da această
scrisoare la mănăstire înapoi, înnoindu-se alte zapise de cumpărătură şi la o parte şi la
alta.
Şi, pentru credinţa, ne-am iscălit întărind şi cu pecete sfinţii mănăstiri.
' 1776 mai 9.
Iepejaiaţ AOCVKOV PePeovto <m.p.>'.
: Puindu-i dumisale şi vade pîn(ă) în patru luni de zile ca negreşit să-i de mănăstire^
|jgancă pintru ţigancă iară nu bani şi iarăşi m-am iscălit, Iepeţuai; AaVKOy peJÎEOva)
<111 .p->'
Dînd jalobă la mărie sa vodă ca şă-i dau ţiganca şi iarăşi mi-am pus vade pîn(ă) la
Paşti să i-o dau negreşit, fiindcă acmu nu mi s-au întîmplat ş-am mai iscălit, ttpeţiiaţ
AavKoy PePeovţp <m.p.>'.
inst. de Ist. „A. D. Xenbpol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul rotund al mănăstirii
DaHcut avîndu-1 în^cîmpul sigilar pe arhanghelul Mihail şi în colţuri, literele: M-X/M-A. iar în exergă,
legenda: f Z<t>PAri£ TOY MONE...TY AANKY. 1735 ( t Sigiliul mănăstirii... a Dancului. 1735).

EDIŢII: Florin Marineseu, Xiropolatnu, p. 3 1 6 - 3 1 7 , nr. 437 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (22,4 x
16.3 cm.). cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Crecia, nr. 786).

1
leremia al Dancului, adeveresc <m.p.>.

202 1776 mal 10


Grigorie Alexandru Ghica v o i e v o d confirmă dreptul mănăstirii Galata de a lua mortasipia
de la iarmaroacele din Tîrguşor, cu excepţia celui de la Sfinţii Petru şi Pavel.

Hw rpHrwpi'e FLA€Â<»HAP^ TUNA B(O6)BWA*. EWACO'eio) MMA(OC)T(YK>),


Ko)cn(«)AAp(-K) 3e<WAM MWAAABCKWH.Dat-am carte(a) domniei mele rugătoriului
aostru epitropul mănăstirii Gălăţii ş(i) vechilului său să fie volnic cu carte domnii
ttele a lua şi a strînge venitul mănăstirii aceştie după hrisoavele ce are mănăstirea atît de
Şa domnie mea cît şi de la alţi luminaţi domni, adică toată mortasipie a toate
tanaroacele Tîrguşorului, după hotărîrea condicii ce este în visterie cu pecete g(os)pod,
ipsind de la măn(ă)stirea aceasta numai vinitul iarmarocului ce-1 are Cetăţuia la
waznicul mănăstirii Sfinţilor Apostoli Petru ş(i) Pavel.
Iar Ta alti iarmaroace or(i) cîte s-ar faci piste anu, de Ia toate să aibă a lua
mănăstirea Galata mortasipiia toată după hrisoavele de miluire ce are, cum s-au arătat
mai sus, fără nici o împotrivire de cătră nimi.
Ş-am pus ş-a noastră domnească pecete.
1776 maiu 10.
IlpWMHT ET(ophlH) AWr(o>A(e)T.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, IV/12. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 22,5 cm.), filigran, cerneală
leagrâ. sigiliu domnesc inelar, oval, în cerneală roşie, slab imprimat. ,.

EDIŢII: V. A. Urechia, Istoria Românilor, 1 7 7 4 - 1786, II, p; 297 (menţ.)


1
Loc liber.

223r
200 1776 mai 9l
, Costandin Bontaş işlicar şi soţia sa, Mariuţa, .vînd lui Gheorghie Mîrza blănar şi soţiei
acestuia Caliţa o dugheană pe Podul Vechi, cu 250 lei, pe care o va răscumpăra Ştefan Anastase
clucer.
t Adică eu, Costandin Bontăş şlicarj dimpreună cu soţul meu Măriuţa, făcut-am
adevărat şi încredinţat zapis(ul) nostru Ia mîna dumisale chir Gheorghii Mîrza blana!
şi a soţului dumisale Caliţa, precum să se ştie că avîndu o dugheană, aice pe Pod(ul)
Vechiu, făcută de mine pe loc(ul) dumisale Gheorghii sin Anastas(e) med(elnicer),
alăture cu dughenile lui Ştefan sin Neculăiasii; care loc îl am luat cu bezmăn cîte 15
lei pe ah' de la dumnealui, acmu, scoţindu dugheana vînzătoare, întîi am întrebat pe
rudeniile mele cum şi pe Gheorghii sin Anastas(e) med(elnicer), stăpîn(ul) locului, ca
să o cumpere şi nici unul n-au vrut ca să o cumpere; şi găsindu-se dumnealui chir î
Gheorghie Mîrză blănar cumpărătoriu, i-am vîndut-o dumisale, de nimine silit, nici
asuprit; ce de a mea bunăvoie, cu tocmală dreptu 250 lei, adică două sute cincizeci lei,
bani gata, cari bani luîndu-i deplin în mîna me, am dat şi eu acestu adevărat zapis al
meu la mîna dumisale cu cari să aibă a stăpîni dugheana dumnealui, fiii şi nepoţii
dumisale, în veci, cu bună pace şi de cătră nime supărat să nu fii; cari, pentru mai
adevărată credinţa, m-am iscălit şi am pus şi degitul mai gios ca să fii de bună
credinţă.
1776 mai 25.
Costandin Bontaş şlicar adeverez <m.p.>.
Eu, Măriuţa soţ lui Costandin, adiverez.
Enachi Drăgănel adeverescu <m.p.>.
Eu, Necula săbiiar, m-am tîmplat.
Eu, Gavril Ceapă croitoriul, m-am tîmplat.
Şi am scris zapis(ul) cu zisa dumisale Tănase Carpu <m.p.>.
Eu, Ioniţă blănar sin Popa Neagu, şezînd în această dugheană cu chirie şi după ce
au vîndut dugheana Costandin blănar lui Gheorghe Mîrza blănar făr(ă) ştire me şi
trăgînd eu judecată cu vînzătoriul; şi cu cumpărătoriul, s-au hotărît de la Divan ca să
întorc eu banii cumpărătoriului dovedindu-i că sînt bani buni...1, adică 200 de lei tocma,
cari bani i-am întors eu cumpărătoriului după hotărîrea giudecăţii, dînd şi trei lei dobînda
banilor pe două luni. ; i
Pe urmă dumnealui clucer(ul): Ştefan Anastas(e) aflînd de această vînzare a
aceştii dugheni şi fiind dugheana făcută pe locul fratelui dumisale Gheorghe
Anastas(e) ca unul ce se protimiseşte a cumpăra mai întîi,; mi-au întorsu banii deplin
203 lei adică două sute şi trei lei bani de argint şi de aici înainte să stăpînească
dumnealui dugheana cu pace.
Şi, pentru credinţa, am pus degetul şi cu zisa mea m^au iscălit scriitoriul, carile se
şi iscăleşte mai gios. ,,
1776 avgust 30.
Eu2, Ioniţă blănariul sîn Popa Neagul, am pus degetul3.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul dughenii ce am
cumpărat de Ia Ioniţi blănar. August 2, anul 1776, <continuat de altă mînă>: care este pe
locul med(elni)ce(rului) Gheorghii Anastasă.

224
Afh. S t Iaşi, Documente, CDV1I/35. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm ), filigran, cerneală cafenie, o
§§prentă digitală.
1
f Un cuvînt neclar.
2
Amprentă digitală.
Două rînduri greceşti scrise mai tîr/iu.

|D4 1776 mai 26


Vigder jidov ceprăgar ia de la mitropolitul Gavriil 2 stînjeni şi jumătate de loc la faţa Uliţei
<Mari>,cu bezmăn de 5 lei de stînjeii pe an.
„<Act>... de la mitropolitul Gavriil..,; din. 1776 mai 26 <prin c a r o se dau 2 pol
Sţ(înjeni) la faţa uliţei, pe care are dugheni jidovul cepregar Vigder, plătind cîte 5 lei
bezmăn de stînjen pe an". t

După Ghibănescu, Biserica Sf. Nieolae, p. 33, Anexa S, nr. 4. i.

205 1776 mai 27


Sima croitor şi soţia sa, Maria, vînd lui Petre fost protopop, o casă din mahalaua Feredeelor,
cu 25 de lei. . .

Adică eu, Sima croitoriul, dimpreună cu soţul Mini, Mărie, dat-am adevărat şi
încredinţatu zapisul mieu la cinst(ita) mîna sfinţiţi sali părintelui Petri proinu protopopul
;|i a soţii sfinţii sale şi a tot neamul sfinţii sale precum se s(e) ştii că de nimi siliţi, nici
asupriţi, ci de a noastră bunăvoie am vîndut o cas(ă) sfinţii sali, drept bani 25 lei, adecă
ioîzfcsci şi cinci de lei. Şi batiiî ne-au dat toţi depliriu înrtiîimlenoastre, care cas(ă) est(e)
suptu Trei Sfetitele, în mahalaoa1 Feredeilor cu locul^t.' Iar de s-a întîmpla la urmă vro
<;
pricină dispre casa aceea, noi să kveni a răspuM:-
Şi, pentru mai întemeiat(ă) şi adevărat(ă) credinţa, ne-am pus şi degetile şi am şi
iscălit ca s(ă) fie de credinţe. "
!
L(ea)t 1776 mai 27. • •
Şi cu voie tuturor mah(a)lagiilor la cari s-au şi iscălit.
Eu1, Sima crotoriul; am vîndut di a rtte bilhăVdifc.
Eu1, Mărie Simoai, am Vîtidut di a me bun(ă)voi împreună cu soţu mieu.
Eu', Ion chitar g(os)p(o)d, m-am întîmplat şi mar(tor).
Eu1, Ioană, soţ lui Ion chitar g(os)p(oJ4ttiar(t0r).^"
Eu1, Gheorghii cioh(o)dar, mar(tor). f
1 1 1 i!
Eu , Ioana Lăptişoi, mar(tor).
2
Eu, Dumitraşco căp(i)t(an), m-am întîmplat <m.p> .
Luppan Gavril am scris cu zisa Simii şi a Simoi.
Scrisoare me într-acest zapis precum să s(e) ştii că cumpărîndu aceast(ă) casă de la
Sîma croitoriul şi netrebuindu-mi am vîndut-o aceştii fămei, anume Vasîlca, ca să-i fii
pcină şi moşii în vepi; şi, pentru eredinţa, m-am iscălit.
1777 săp(tembrie) 3.
Petri ot bisări(ca) g(os)p(o)d <m.p.>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată, Copie,,după foto orig., hîrtie .difolio, şase amprente
digitale,

225r
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 266, nr. 475 (rez. gr., cu anul 1777, «lupă orig., hîrtie difay,
(31 * 21,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Aihos, Grecia, nr. 624).

'Amprentă digitală.
2
Urmează un adaow pomelnic: Mărie i Frăsina, moarte".

206 <Cca 1776 mai 29>


Datoriile băneşti ale răposatei <Ilinca Bosîiasa> jitnicereasă.
Bani ce s-au aflat că este răposata1 datoare pe la unii şi alţii.
Lei bani
250 - la un Chiriiac Şacali ot Bot(o)şen(i) capete de 2 ani
9 60 la Carăbet airman di pe mărfă
112 - la Ioniţi Gane cupeţ di pe marfă; 55 lei s-au dat, săpt(emvrie)
(7)22 17772.
110 - Zmărăndii văm(ă)şoie, fiica răposaţii, care bani i-au fost dat
Zmăranda la Ene Lazul merar şi i-au luat răposata
30 - la cluce(rul) Ştefan Năstas(e) i vam(e)ş(ul) Chiriiac ce au
luat împrumut de au trimes la Odobeşti pentru lucrul viilor la
hărăgit
123 90 lui Piroşcă arman pentru 30 ug(hi) ungureşti ce au fost luat
răposata arvonă pe 10 iepi cu cai să-i vîndă cîte U ug(hi)
iapa .
4 60 lui Canacbe grec di pe marfă
197 - lui Ene merar, capete, cu 2 zapis(e) de 6 an(i); 10 Iei din
capete şi dobînda toată s-au iertat
37 - lui Panait lipţcan ot Toma Săndulache di pe marfă
5 - Seinii jidoavcă teleleiţă di pe marfa
27 - lui Ştefan arman di pe marfă ţ
31 - lui Gligoraş crav(eţ) di pe lucrul ce-au lucrat i cheltuieli, bez
19 lei ce i-au mai dat răposata cîndu trăie; 18 Iei i-am dat
4 - unor bej(e)nari de la Prut pentru un gard ce-au făcut la casăle
din Ieş(i), bez 5 lei ce le-au fost dat
80 - lui Ioniţ(ă) Codreanu cari i-au fost luat din 120 lei, ce
neguţasă să-i vîndă neşti părţi de moşie de la ţin(u)tu
Vasluiului
90 - lui Georgeache doftor(ul), ce i-au fost luat chirie pe o
păreche dc cas(e) din Ieşi şi n-au mal şezut doftorul în cas(e).
1110 90 (sic)
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad! Rom., Documente istorice, MCCXII/1, f. 9r. (într-o condică d
socoteli). Orig., hîrtie, cerneală neagră.

Datat după doc. următor din condică, din 1776 mai 29 (f. lOr.) şi după cel din <I776> mai 30 care ;
succede în timp (v. doc. următor din acest volum).

1
Ilinca Bosioaie.
!
De la pînă aici, adăugat de altă mînă.

226r
207 < 1776> mai 30
Datoriile răposatei Ilinca Bosîinsa jitnicereasa achitate ţie Ştefan NSstase clucer.
Datorii a răposaţii1 ce le'au plătit clucer(ul) Ştefan Năstas(e)
Lei bani
123 90 lui Piroşcă arman pentru 30 ug(hi) arvonă pentru 8 iepi şi 2
cai ce-au făcut tîrgu să-i vîndă şi cînd au luat armanul iepile
şi caii au oprit aceşti bani şi clucer(ul) Ştefan este încărcat cu
toţ(i) banii acestor iepe şi cai ce-au luat Piroşcă arman.
Mai 30.
9 45 la Carabet arman pentru o alăge şi 3 ,,.2 ce au fost luat
răposata pentru cas(ă) la Paşti cu ,,.2 ce-au dat cluce(rul)
Ştefan Ia hărăgit(ul) viilor ot Odobeşti ...2 ce au dat
vameş(ului) Chiriiac
187 - lui Eni merari s-au plătit 2 zapis(e) a răposaţii: un zapis de
120 lei capete şi alt zapis de 60 lei capete de 7 ani şi au iertat
toată dobînda şi 10 lei din capete. 1776 iunie 16.
S-au făcut socoteala cu Ene şi cu Fain(a) marfa ce-au fost
luat de la dugheana lui Ene.
250 - la un Chiriiac Şacali i Tănas(e) abager ot Botăşeni capete ce-au
fost luat răposata de la dînşii pentru chirie să ţie ei dughenile ot
Botăşeni cu zapis şi tot aceli dugheni dîndu-le şi lui Andrei
cazacliu, giudecata âu dat să ţîie cazacliul dughenile şi banii ce
au fost dat aceştie la răposata i-am plătit eu pist(e) 2 ani ce
trecusă de cînd i-au fost dat banii şi pără cînd i-am plătit eu Ia
l(ea)t 1776 iunie 22.
18 - Iui Gligohiş croitor, din 27 Iei ce au arătat că are să ia după
izvod de socoteală ce au dat din cari 4 p(o)l lei s-au scăzut 4
- coţ(i) şamalăgcl(e) ce au luat de la răposata şi 8 p(o)l Iei au
lăsat de chcltuicfilc cc încărcasă mai mult şi 18 lei au rămas
în drept să ia şi i-am dat. Iulie 3.
4 60 luiCanachc grec pentru marfa ce luasă răposata
50 lui Georgeache doftorul -avg(u)st 4- din 90 Iei ce-au avut să
ie de la răposata şi 40 Ici au rămas să i să mai de
40 - tij lui Georgeache doftorul de i s-au înplinit 90 lei ce-au avut
• dătoric Ia răposata si s-au scos zapisul. 1776 săpt(emvrie) 20.
697 75 '
13 - vameşului Chiriiac, care bani i-au fost dat astă primăvară la
hărăgitul viilor soacrei Ia Odobeşti şi i-am plătit eu acum.
1776 noîeniv(ric) 4.
110 " - cumnaţii Zmărăndii pentru banii săi ce i-au fost luat răposata
de la Ene Lazul merar şi i-am plătit eu Zmărăndii.
Ap(rilie) 7.
55 - la Ioniţă Gane pentru 2 ghermesuturi ce au fost luat soacra
cînd trăia şi aceşti bani i s-au dat la l(ea)t 1777 săpt(emvrie)
22.

227r
.,:• 875 75
37 - la Panaite calfa Tomii lui Săndulache pentru postav şi altă
marfă ce-au fost luat soacra, care bani mi i-au oprit ei din
* banii ce am la Toma Săndulache cu zapis.
Arh. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCX1I/1 (Condică de socotelii
f. 20r.-v. Orig., hîrtie, cerneală neagră. |

Data de an, după cea repetată în text, 1776, cînd a murit llinca Boşîiasa jitnicereasa (înmormîntatâ la
14 aprilie 1776-cf. doc. din 1777 aprilie 29 de la nr. 276 din acest volum).

1
llinca Bosîiasa jitnicereasă.
2
Un cuvînt neclar.

208 1776 iunie 17


Mărturie hotarnică a unui vornic de poartă privitoare la un loc de lîngă Curtea domnească
dăruit de domii lui Toader seimen. i

Din luminată poroncă domnului nostru măriia sa Grigoriia Alexandru Ghi<a|


voievoda, fiind rînduit de dumnealui Costandin Rusăt vel (?) logofăt să mergem
Gunoiul gospod din dosul grajdiului gospod să cercetez un loc gospod lui Toader simaiţ|
gospod, caţe loc l-au cerut el prin răvaş de jalobă, şidupă poroncă am mersu la stare|
locului şi strîngînd pe mahalagii şi împregiuraşi, anume pe; Gheorghii suiulgiul răzăş, ş|j
p€ Ncagul căsapu, şi pe Andonii sin protopop Manolachi şi pe Velv jidov şi, făcîndu-
cercetare, i-am întrebaţu pentru acest loc, cum ştiu; ei au arătat că este drept loc domncsc
necuprinsu de nime şi fărăde nici o pricină. Şi după cercetare ce am făcut, aflîndu-se că
este drepţ loc domnesc şi fără de nici o pricină, am făcut ştînjen de opt palme gospod şi
am început a măsura întîiu despre Gunoiu alăture din zidiu grajdului spre pod pînă
aproape de pod şi ş-au aflat 4 stînjeni şi am pus piatră hotar şi am început a măsura şi pe
din stis dispre apus, alăture cu locul lui Gheorghii suiulgiul, şi s-au aflat patru stînjeni şi
am pus piatră hotar lîngă pod; şi am măsurat din piatra aceasta alăture cu uliţa, pînă în
ceialaltă piatră şi s-au aflat trii stînjeni; şi am măsurat şi alăture cu zidiul şi s-au aflat
iarăşi trii stînjeni pînă în măsura ce am început a măsura dintăiu şi am pus piatră hotar.
Şi aşa s-au încheict tot locul; şi după cercetare ce am făcut am dat această mărturii
hotarnică la mîna lui Toader siman gospod, întru care am pus pecete Porţii gospod şi am
iscălit.
1776 iunii 17.
Toader Piv(niceriul) vornic de poartă <m.p.>.
Şi am scris, Tănasi Carp diiac za divan <m.p.>.
Arh. St. Neamţ, Piatra Neamţ, Fond M-rea Văratec, nr. 33. Orig., hîrtie difolio (29 x 20 cm.), filigran, '
cerneală neagră, sigiliu rotund al Porţii domneşti aplicat în aceeaşi cerneală, imprimat parţial.

209 1776 iunie 20


Mărturie hotarnică a lui Ion Cordul vornic de poartă privitoare la un loc din Mahalaua
Feredeelor al lui Costan fiul lui Dumitraşcul.
t Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată poroncă
preaînnălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorie Alexandru Ghica v(oie)v(o)da,

228r
nc-au orînduit dum(ncalui) Vasile Razul vel logof(ăt), ca să mergu în Mahalaua
Feredeilor ş(i) să cercetez pentru un loc CU casă, ce are Gostan sin Dumitraşcul de la
unchiul său, Gheprghc casapul; şi, fiind locul domncscu şi cerşîndu-1 el di la mărie sa
vodă ca să i să dea acel loc miluire,mi-au poroncit dum(ncalui) vel log(o)f(ă)t ca de a fi
Jocul drept domnescu şi făr(ă) de pricină, să i-1 şi hotărîm cu pietre hotar.
- Şi dupe poroncă, strîngînd pe mahalagii, anume: Petre D(i)m(i)triu ciohodar, i
f)andul făclieriul, i Toader dascăl i Hrisant sotnicul, cărei mărturisind că locui casăi este
prept domnescu şi far(ă) de pricină, am făcut stînjîn de 8 palme domneşti şi am început a
ni$sura faţa locului, pe lîngă podul din locul casăi lui Ion Botezatul în gios, pînă în
sfflpul porţii ş(i) au ieşit 9sţînjeni şi s-au pus pietră hotar şi s-au mai pus o piatră hotar
cjespre locul Botezatului. Şi aceşti noao stînjeni, cu casa, este locul ce s-au dat lui
Costandin Dumitraşcul, adecă gium(ă)tate de loc a lui Gheorghe casapul, cît gium(ă)tate
le ioc, partea din gios este cu o dugheană, şi au rămas acea dugheană la stăpînirea lui
V tsile, ce-au ţinut pe fata lui Gheorghe casapul, adecă cumnatul lui Costandin, căci aşa
s tu foşţ învoit ei amîndoi, mai denainte. Iar din pietriie ce s-au pus hotară, merge
hotarul locului casei din pietra ce s-au pus întăi lîngă pod, pe lîngă locul casăi lui Ion
Botezatul, drept pînă în apa Bahluiului, ş(i) pe din gios, iar din pietra ce s-au pus hotar
lîngă pod ş(i) lîngă sfflpul porţii şi iar drept pînă în Bahlui, la stîlpul porţiţăi din sus, care
portiţă este în apă de luat cei din dugheană apă, iar la portiţă sau la poartă acest loc nu
ajunge, cît după învoielă ce-au fost făcut ei, au rămas poarta ş(i) portiţa a dughenii. După
hotărîtură ce-am făcut, am dat ş(i) noi această mărturie hotarnică la mîna lui Costandin
Sin Dumitraşcul, întru care, puind pecetea Porţii domneşti, am ş(i) iscălit. Aceasta.
1776 iun(ie) 20.
lori Gordul vornec d6 poart(ă) <m.p.>.
4
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLIX/14. Orig;, hîrtie difolio (28 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
Sigiliul rotund (3 cm. în diam.) ăl Porţii domneşti, iii aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de alta a unei cruci
slovele: 11-1/4 tl-pn (Pece(t)ea P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arahe: 1718.

210 1776 iunie 22


Ion Săcară Vinde preotului Staţii de la mănăstirea Sfîntul Spiridon un loc de caisă din
:
Muntenimea de Mijloc.
1776 iuni 22.
Zapisul lui Ion Săcară pentru un locu de casă din Muntenime de Mijlocu ce l-au
vîndut părintelui Statii ot Şf(întul) Spiridon.

Arh. SL Bucureşti, A. N„ MMCMV/35, nr. 13. Rez. într-un opis de doc. al unui loc din mahalaua
Munienimii de Mijloc. > ;

211 1776 iunie 22


Mărturie hotarnică a lui Ion Gordul vornic de poâită privitoare la locurile dc dughene de pe
Uliţa Mare ale mănăstirii Cetăţuia.
Din luminată poroncă preînnălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorie
Alecxandru Ghica v(oie)v(o)da, fiind noi rinduiţ(i) prin ţidulă g(os)p(o)d ca să mergem
să cercetăm neşte locuri de dughene ce are mănăstirea Cetăţuia pe Uliţa Mare, deci, dupe

229r
poronca, mergînd la starea locului şi ârătîndu-ne eg(u)m(enul) o hotarnică din velet 726|!
<1760> ap(rilie) 30, de la dum(nealui) răpoosatul ManolacheCostache vel log(o)f(ă)tV
Mihalache Sturzea Vel vor(nic), carel(e) arată că din poronca mării sali Ioan Theodcţ
vodă au măsurat aceste locuri de dughene şi s-au aflat fâţa uliţii opt stînjăni fără o palmi
cu stîn(jenul) de 8 palme.
Şi făcînd şi noi sttnjin de 8 palme ce este într-o hotarnică a locului dum(ncae)i
vistiernicesei Catrinii Catargioaiei, ce aii fost hotarnic răposatul Radul Racoviţă ve|
log(o)f(ăjt, am început a măsura din hotarul locului visternicesei Catrinei Catargioaiei î§
gios faţa locului, pe lîngă Uliţa Mare, pînă în dugheana lui Avran jid(ov), te este făcuţi;
pe locul mănăstirii Neamţului, şi au ieşit 7 stînjini, patru palme şi gium(ă)tat(e). Şi dupe
hotarnica boierilor de mai sus arătaţ(i) au ieşit lipsă doao palme şi gium(ă)tat(e), că au
întrat jidovul cu dugheana ce au făcut pe locul măn(ă)stirii Neamţului şi au cuprinsU din
locul Cetăţui aceste doao palme şi gium(ă)tat(e).
Şi dupe cercetare Ce am făcut, am făcut ş(i) noi această mărturie la mîna sfinţii
sale părintelui Ghedeon egum(enul) mănăstirii Cetăţui, în care, puind pecetea Porţii
4
domneşti, am şi iscălit.
1776 iun(ie) 22. *
Ion Gordul vOrnâc de poart(ă) <m.p>.
, Arh. St. Bucureşti, M-rea S f Sava - Iaşi, XIV/13. Orig., hîrtie difolio (20,3 x 13,9 cm,), filigran!
cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. îii diam.) al Porţii domneşti, în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de
alta a unei cruci slovele: n-i/4 Tl-jput' (Pebe(t)ea P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1718. '

212 1776 iunie 25


Grigorie Alexandra Ghica voievod confirmă mănăstirii Ceţăţuia dreptul de a lua mortasipia
şi pîrcălăbia de la iarmarocul din ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel de la Tîrguşor.
Hw FpuropYe flAeJUHAptf THKA
B(O6)BWAA, EacwOe») MMA(O)CTT»,-
R(OC)NWAAP('H) 3€MAM Dat-am carte domniei mele cuvios rugătoriulqi
AAWAAABCKWM.
nostru ...' egum(enul) măn(ă)stirii Cetăţuii şi vechilului său să fie volnic cu cart(ea)
domnii mele a lua şi stringe venitul măn(ă)stirii aceştie după hrisoaveli ce are
măn(ă)stirea atît de la domnie mea cît şi de la alţi luminaţi domni adică toată
mortasi<pi>2e şi pîrcălăbie să o ia la zioa praznicului a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
de la iarmarocul ce să faci aicea la Tîrguşor, după hotărîrea condicii ce iaste în vist(ie)rie
cu pecete g(os)pod, dar la alti iarmaroaci, carile le ia venitul acesta măn(ă)stirea Galata
şi măn(ă)stirea Frumoasa, la aceli zili de iarmaroace să nu s(e) amestice măn(ă)stirea
Cetăţuia, nici măn(ă)stirile aceste să nu să amestice la iarmarocul acesta a [lui] Sfîntului
Petru şi Pavel, Ce să urmez® numita mănăstirea Cetăţuia după hrisoavele ce are de
miluire după cum s-au arătat mai sus fără nici o împotrivire de cătră nimeni.
Şi am pus şi a noastră domnească pecete.
1776 iuni 25.
<Pe versq-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Mortasipie ot Tîrguşor.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, 1/19. Orig., hîrtie difolio (32,6 x 22,4 cm.), tiligran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, din 1774, slab imprimat în cerneală roşie.

1
Loc liber.
2
Omis. .

230r
213 1776 iunie 26
Hotarnica unui loc din Mahalaua Feredeelor al lui Iftimie Scarlat cămăraş al doilea.
1776 iunc 26.
Hotarnica locului lui Iftime Scarlat vtori cămăraş, zestre de la soacră-sa Aniţa
cizmăriţa, rădicat de Ion Gordul şi Postolachi Bîgul vornici de poartă pentru locul Aniţei
cizraăriţa, cu hartă închipuitoare de starea locului şi cu hrisov dc la Gr(igorie)
Alcx(andru) Ghica voevod; locul din Mahalaoa Feredeilor 1-a dat zestre fiicei sale la
măritatul ei cu Vasile cizmarul; pe acet Ioc se află şi fănăria gospod, pe care mai apoi s-a
ridicat biserica Sf. Andrei.
După Ghibănescu, Biserica S f , Andrei, p. 14, nr. 4 <bis>. Rez.dupăidem, Ms. Surete, XXIII, f. 697 şi
872 (Anexa P).

214 1776 iulie


Grigorie Alexandru Ghica voievod scuteşte mănăstirea Bîrnova de unele dări, iar pe zece
oameni străini ai acesteia îi scuteşte de birul vistieriei.
... Hrisov de la domnul Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod întru care scrie că
s-au milostivii cu sfînta măn(ă)stirc Bîrnova ca să aibă a scuti la vreme desetinii doao
sute de stupi, şi Ia vreme goştinii să scutească toate oile cîte vor fi drepte a măn(ă)stirii,
şi la vreme vădrăritului să o scutească tot vinul cît va ieşi din viile măn(ă)stirii, cum şi
pogonăritul pe cîte pogoane de vii va avea mănăstire încă să fie scutite.
Aşijdere şi Ia vreme văcăritului şi a coniţii, de s-ar tîmpla vreodată a fi, să
scutească dpaozeci de yite.
Asemene şi pentru zece oameni streini făr(ă) de bir în visterie şi far(ă) de nime în vre
iţn satu a Moldovii ce ş-ar găsi egum(enul) să fie iertaţi de tot birul visterii pe capul lor.
,, V(ă)let 1776 iulie.
Grigorie Ghica v(oie)vod1.
XpHCTWAop "r Awr(o)4>(e)T npWHHT.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 4 r., nr. 4. Copie prescurtată din 1796 octombrie 2 în condica
ţnănăstirii Bîrnova, scrisă de Costantin Polimaz logotăt.

1
îritr-un octogon desenat de copist, menţiunea acestuia: „pecete g(os)p(o)d".

215 1776 iulie 3


D i v a n u l ţării j u d e c ă pricina dintre Matei levent şi c u m n a t u l său Costandin croitor pentru o
moştenire, dînd cîştig d e cauză celui din urmă. .•.'•••!•• ..:,•••

Carte de giudecată. 1776 iuli 3.


Jăluitorul Răspunzătoriul '
1) Mateiu leventul, feciorul lui Ştefan 1) Costandin croitoriul, cumnatul lui
Guţoi, s-au jăluit cum că, după moartea Matei levent, de faţă fiind, au răspunsu cum
părinţilor lui, iar mai vîrtos după moartea că el nimică din moştenirea soacră-sa
mîni-sa, Rughinii, pe toate rămăşiţurile Rughinei cum şi din rămăşiţurile cumnaţilor
părinţăşti ce-au fost cum şi alte rămăşiţuri lui, fetelor Rughinii, nur stăpîneşte, afară
a unor surori a sale, pe toate au pus mîna numai den lucrurile zestrei ce i-au dat

231
cumnatu său, Costandin croitoriul, ce-au soacră-sa Rughina cu izvod anume, adică®
ţînut pe Catrina fata Guţuiui, de le casă şi alte mărunţişuri, de vreme că şi
clironimiseşte adică pe o casă părinţască şi celorlalţi feciori şi fete le-au dat osebită
alte rămăşiţuri părinţăşti şi frăţeşti; şi zestre; zice Costandin că adevărat unele dig
pentru aceasta au cerut să aibă giudecată rămăşiţurile a unor cumnate a lui Rucsanda
cu Costandin croitoriul ca să i să plinească şi Tasiia au fost la mîna sa, dar că pentru a
de la dînsul casa ace părinţască şi alte Ruxandei rămăşiţi cîte au fost după moarte
lucruri ce Ic stăpîncştc cl lar(ă) dreptate. ei, anume Sinica(?>, cum şi a Tasiei
2) Matciu levenţii au arătat cum că rămăşiţuri iarăşi cîte au fost, vînzîndu-să cu
dintr-acele lucruri a surorilor sale, ce zice bani, au grijit pe Tasiia şi pe bărbatul ei
Costandin că au găsit, şi cîte au fostu le-au Gheorghe diiacon, şi la dînsul nimică
dat şi au grijit şi morţii, multe dintru acele dintr-acestora n-au rămas ca să stăpmească, ]
au mai rămas la dînsul, cari acele le ce încă de la dînsul au trecut bani cheltuiţi l
tăgăduieşte, împreună şi cu alte cu grijile morţilor,
mărunţişuri de a casei părinţăşti. 2) După arătarea lui, rinduindu-să de
cătră noi pe Ion Goidul vornic de poartă, au
făcut izvod anume de cele ce-au rămas la
mîna lui Costandin, a cumnatelor sale, cum
şi dc cele ce cerc Matei la Costandin şi după
izvodul ce-au făcut, zicînd Costandin că iaste
năpăstuit, Matei nici o dovadă n-au arătat, iar
dl pentru casa ace părinţască, Costandin au
scos dc ne-au arătat dovada o mărturie
hotarnică din 7268 <1760> iuni 14 de la
Ştefan Popăscul i Lupul Hadîmbul şi Tănasă
Meleghe vornici de poartă, dintru care să
dovedeşte că casa cu loc(ul) ei cît îl cuprinde
hotamica iaste dreaptă a lui Costandin
croitorul dată zestre de soacră-sa Rughina.

Hotărîre
De vreme că Matciu levent asupra rămăşiţurilor ce cere de la cumnatu-său nici o
dovadă n-au arătat şi de vrene ce şi casa din mărturie hotarnică să dovedeşte că în locul
ei iaste dată zestre lui Costantin de Rughina, soacră-sa, am giudecat: Costandin croitor
după izvodul de zestre şi după mărturie hotarnică să-ş(i) stăpînească casa cu tot locul ei
în pace şi nesupărat de cătră cumnatu-său Mateiu, iar Mateiu de va ave mai mult prepus
asupra lui Costandin, că tăinuieşte vreunele rămăşiţi părinţăşti, osebit den cele de zestre,
sau vreunile din rămăsiturile
» ' surorilor sale să-i facă carte de blăstăm.
V(asile) Razul vel log(o)f(ă)t <m.p.>; D. Sturdzea vel vor(nic) <m.p.>; C. Paladi
vel spat(ar) <m.p.>; Iordachi vel clucer <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documcnte, XCIV/12. Orig., hîrtie difolio (31,5 X 20,5 cm.), filigran, ccrricală neagră.

EDIŢII: Ghibănesbti^DocumenteJn „Ioan Neculce", faisc. 7 (1928^, p. 103, nr. XÎVforig.).

216 1776 iulie 4


Panaiotis Trape/.untul vinde egumenului Vamavă al mănăstirii Sfîntul Sava o prăvălie lîngâ
:
poarta mare a mănăstirii. : 'i '.

232r
t Aia xov rcapovxoq pot) pefkxuoxiKo-0 Kal al;i6maxov> ypamtaxcx;,
5iţXonoitt) eyd) o iTtoK&xoOev yaYpa^ţievoq navayicbTnq Tpane^o'6vtio<; o xov
Â8ap oxi e^ iSlou; |XOD OeX/nauoţ Kod Jtpoatpeaeax;, Kal X^P^s v® (itaaOco i>nb
ţtvoţ ercotiA/ncra xo epyaaxrjpi ţior» xou ayiou KOcOtiYaoţievcot» xoO âp.ov
XaPPPot K"6p Bapvâ£a, 8 i a Ypocaioo xpiaKocna eucoat. uivxe, xo oiiov<ov> e i v a i
jfyo ano xfjv p.ey<xA.T|v rcopxav xao ^ovaaxtp<uo> xot> a / t o u Zdppa, Kai xo e%<o
oryopaonevov dara xov Mavotoiv navayujxou, eiq xo oreolov (ăv xi>xti) Kavăvoti;
«jto croYyeviiav pxru t| aXkoq ţfcvoq, vd p.Tţv âSeiav vă 8iaaetcrr| Kai vă
flxAxicrn xfjv <rt>jA<povi<aq> Kai xeXeiav jxao no'oX.riaiv 80ev 8 i a xo |3e|3aiov xfj<;
ăXfjOeiaq eSoxra xo Jtapov fiau (iePaunxiKâv evawuov â^icmlcfxtov ţiapxtyxov
icai âcrtco eiq EVSI^IV Kai ocatpateiav.
1 7 7 6 IO'OA.I(OD) 4 .
v
î nocvocyiioxrjţ ASaftn peps&vo xavo0£v cm.p.x
EvOwpjţoţ iepon6va%(oq), wb|XTiq jiapropca <m.p.>.
1
p.apxipo cm.p.x
XapaXa(p.)xax; nevrocCfj pâpxTpâ) <m.p.>.

t Prin prezentul înscris de adeverire şi demn de crezare mărturisescu cel mai de


jos iscălit, Panoiotis Trapezundiotul al lui Adam; precum că, prin propria voinţă şi
dorinţă, şi fără a fi silit de cineva, am vîndut prăvalia mea Sfîntului categumen al
Sfmtului Sava, chir Varnava, pentru trei sute douăzeci şi cinci, care se află în afara marii
porţi a mănăstirii Sfîntul Sava, şi am cumpărat-o de la Manolis Panaiotis, pentru care
|dacă se va întîmpla) nici una din rudele sau vreun străin să nu aibă voie să tulbure sau
Şă strice această înţelegere şi definitiva mea vînzare. Astfel că, pentru dovedirea
adevărului, am dat prezenta mea confirmare în prezenţa martorilor demni de crezare şi
aceasta ca dovadă şi asigurare.
1776 iulie 4.'
Panaiotis Adamis adeveresc cele de mai sus <m.p.>.
Evthirnios ieromonahul, de asemenea mărturisesc c m . p . x ;
...' mărturisesc c m . p . x
Haralambos Pentaz.i, mărturisesc cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LU/I1. Orig., hîrtie difolio (20,9 x 15,4 cm.), filigran,
terneală neagră, un sigiliu inelar, foarte slab imprimat.

1
Nume neclar.

217 1776 iulie 31

Irimia lipcan şi soţia sa, Catrina, vînd lui Ncculachi Avram lipscan un loc de casă în
mahalaua Făina, cu 40 de lei de argint.
f Adică eu, Irimie lipcanul, împreună cu soţul mieu, Catrina, fata lui Hiloti Mutul,
făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dum(i)sale giupînului Neculachi Avram
lipţcanul să s(e) ştie că avînd noi un locu dc casă în mahalaoa Făina, din sus şi de la deal
de Podul Meserciilor, şi de la deal de drumul ce să numeşti din vechiu Uliţa
Chervăsăriii, care locu să hotărăşti din gios cu locul Ştefanii, a lui Mihai călăraşul de
Ţarigrad, şi pe de la vale să hotărăşti, despre răsărit, cu Drumul Chervăsăriii, iar pe din
sus, despre biserică, să hotărăşti cu locul Mariuţii Bulăiesă, şi pe de la deal, despre apus,
să hotărăşti cu locul Saftii sin Andrieş diiacul şi cu casa lui Ioniţi sîman agescu; care

233r
acest locu îm(i) esti de zestri de la socrul mieu, Hiloti Mutul, de la soacră-mea, Nastasie,
părinţii soţului mieu, Catrinii. >
Acest locu, de nime siliţi nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, l-am vîndut
dum(i)sale giupînului Neculachi Avram lipţcanul, cu tocmală drept patruzeci lei, bani de
argint. Şi după tocmala ce-am avut, făcîndu-ne dumnalui plata deplin în mînule noastre,
am hotărît locul acesta cu boieri vornici de poartă şi cu alţi oameni buni mahalagii.
Şi am dat acest zapis dum(i)sale împreună şi hotarnica, pe care să-1 stăpînească
dum(neălui) cu bună pace în veci, în toate semnile, după cum arată hotarnica boierilor
hotărnici. Şi să-şi facă dum(nealui) şi întăritură domnească. La care tocmală şi de
bunăvoie vînzare ce am făcut, s-au tîmplat boieri şi âiţi oameni carii s-au iscălit; Şi noi
încă, pentru credinţa, ne-am pus degitile.
Iar pentru un zapis vechiu ce avem pe acest locu, fiindcă să află Ia mîna lui
lordachi Clatea căl(ă)raş de Ţarigrad, scoţîndu-1, să-1 dăm dum(i)sale giupînului
Neculachi Avram.
1776 iuli(e) 31.
Eu, Irimie lipcanul, am vîndut cu voia mea1.
Eu, Catrina, fata lui Hiloti Mutul, soţul Irimiii, am vîndut cu voie mea'.
Eu, Rocsanda, fata Mircii, soţ(ul) lui Necoară, m-am tîmplat şi mi-au fost cu
voie1.
Eu, Gavril beşliul, brat Irimiii, m-am tîmplat şi sint martur
Eu, Toader lipcanul, mahalagiu, martur1.
Vasili Golăianu căl(ă)raş de Ţarigrad, martur1.
Eu, Ioniţi siman agescu, mahalagiu, martur'.
Eu, Ştefan croitor, mahalagiu, martur1.
înnaint(ea) noastră s-au făcut această vînzari şi am iscălit.
Postolac(hi) Bîg(u) vor(ni)c de poart(ă) <m.p.>.
Neculai Grosul vornec de poartă <m.p.>.
Eu, Ştefan iuzbaş, martur <m.p.>.
Apost(ol) diiacu za divan am scris cu zîsa vînzătorilor <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/254. Orig., hîrtie difolio (29 x
20,7 cm ), filigran, cerneală cafenie, opt amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia si doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (re/.).

1
Amprentă digitală.

218 1776 august 6


Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la locul de casă din mahalaua Făina
vîndut de Irimia lipcan şi soţia sa, Catrina, lui Neculachi Avram lipscan.
Facem ştire cu această mărturie a noastră, hotarnică, că din luminată poronca
preaînălţat(ului) domnului nostru mărie sa Grigorie Alexandrii Ghica voievoda ne-au
orînduit dumnealui Vasilie Raz(u) vel log(o)f(ă)t ca să mergim la mahalaoa Făina să
alegim şi să hotărîm un Ioc de casă ă dumisale Neculachi Avram lipţcanu ce l-au
cumpărat dc la Irimie lipcanul şi de la soţul lui, Catrina, fata lui 1 liloti Mutul.
Deci, după poronca, mergînd la starea locului am strîns mahalagiii şi alţi oameni,
anume: Toader odabaşa de lipcani, mahalagiu, i Ion săman agescu, pe Ştefana femeia Iui

234 r
iăi Brăileanu căl(ă)raş de Ţarigrad, mahalagiţă, şi răzeşi din gios i pe Nastasie sin
iuţii Bolăiasă, mahalagiţă veche ce au fost răzeşă, i pe Safta lui Andrieş diiacu răzeş;
|piind toţi aceşti faţă, am făcut funi de opt stînjeni şi stînjinul de opt palme şi am
ff|»put a măsura întăi dintr-o piiatră hotar vechiu ce este la colţul gardului lui Toader
lipcanul supt streşina lui Ion săman agescu, din dosul casii, din care piiatră hotar vechiu
njii lăsînd un stînjin şi giumătate pentru drum lui Ion săman agescu şi am pus piiatră
hotar în dreptul pietrii cei vechi colţu locului; de acole de la piiatră am început a măsura
spre amiazăzi pe mai la vale de casa lui Ioniţă siman agescu şi pe de la vale de locu
Saftii pîn(ă) unde s-au împlinit 14 stînjini 5 palme şi am pus piiatră hotar colţu locului ce
jesparte locul acesta de locul Ştefanii călărăşiţii; de acole spre răsărit şi la vale coaste cu
locul Ştefanii pîn(ă) unde s-au împlinit 17 stînjini şi am pus piiatră hotar în margine
Drumului Cărvăsării, din deal de drum; de acole spre miază noapte măsurînd alăturea cu
Drumul Cărvăsării pîn(ă) unde s-au împlinit 16 stînjini şi am pus piiatră hotar, ce
iesparte locul acesta de locul Bulăiesă; şi de acole la deal spre apus coastă cu locul
Bulăiesă pîn(ă) la cele 12 pietre ce s-au pus întăi s-au împlinit 17 stînjini 3 palme, de
jnde am purces cu măsura întăi. Şi aşe, după cum arată, s-au încheiet tot locul cu
năsurile şi cu hotarăle ce am pus şi după cum am hotărît am făcut şi noi această mărturie
lOtarnică în care am pus pecetea Porţii gospod şi am iscălit.
1776 av(gust) 2.
Postolachi Bîg(u) vornic de poartă <m.p.>; Neculaiu Grosul vornec de poartă
cm.p >.
Eu, Irimie lipcanul, vînzător acestui loc.
Eu, Catrina fata lui Hiioti Mutul, soţ(ul) Irimiei, vînzătoare.
Eu, Toader odobaşa de lipcani, mahalagiu, martur.
Eu, Ion siman agesc, mahalagiu din gios.
Eu, Ştefana călărăşiţă, răzeşu din gios.
Eu, Nastasie fata Măriuţii Bolăesă, răzeşu.
Eu,1 Safta fata Iui Andries, diiacu,*răzesu.
,
<Pe recto-ul filei a doua, de aceeaşi mînă>: Palma cu care s-au măsuratu locul
acesta.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>:
Hotarnica pe locul lui Irimii lipcanul <şi un scurt rez. grecesc al actului >.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/283. Orig., hîrtie difolio (29 x 20,9
cin,), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. în diam.) al Porţii domneşti, în aceeaşi cerneală, avînd
slovele: H—*«/-k fl-pii (P(e)ce(t)ea P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1718.

219 1776 august 20


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Copbu scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.
Cu mila lui D(u)mnezău, Noi, Grigorie Alexandru Ghica y(oie)voda, domnu Ţării
Moldoviei. Facem ştire cu acestu hrisov al domniei mele pentru măn(ă)stire ce să
numeşte Copou, unde să cinsteşte şi să prăzmuieşte hramul celui dintru sfinţii părintelui
nostru Athanasie arhiepiscopul Alexandriei, ce ieste închinată la Sfeta Gură, că viind
înainte noastră cuvios rugătoriul nostru Chirii, egumenul mănăstirii, ne-au arătat

235r
I
hrisoave de la alţi luminaţi domni de orînduială de milă şi cerşindu ca şi de la domnjeij
mea să i să înnoiască mila ce-au avut această mănăstire. j|
Domnie mea, după cum asupra altor mănăstiri, asemene şi asupra aceştii sfinte
mănăstiri milostivindu-ne, dăm şi întărim şi hotărîm pintr-acestu hrisov al domniei mejp'
ca la vreme desetinii să scutească doao sute stupi, şi la vreme vădrăritului să scuteasc§
trei sute vedri vin de vădrărit, şi la vreme goştinii să scutească o sută cincizăci oi
goştină, cum şi la vremea văcăritului, dc s-ar tîmpla vreodată a fi, să scutească doaozăci
şi cinci de vite: boi, vaci, cai, iepi, şi pogonăritul de vii pentru patru pogoane ce va avj
mănăstire să fie scutite de pogonărit.
Aşijdere şi pentru zăci liudi streini ce ş-ar găsi numitul egumen fără bir în visterie
şi fără nume în vreun sal al Moldovii, iarăşi ne-am milostivit domnie mea şi i-am iertat
de tot birul visterii pe capul lor, întru nimică să nu fie supăraţi, lăsîndu ca să fie numai
pentru posluşanie sfintei mănăstiri. |
Şi poroncim domnie mea dum(ne)v(oastră) boieri şi altor slujbaşi ce veţi fi cu
slujbile arătate mai sus văzind hrisovul domniei mele, toţ(i) să aveţi a urma cum să
poronceşte şi să hotărăşte prin hrisovul acesta.
Şi pohtim domnie mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
domnie aceştii ţări a Moidaviei sa nu strămute nici să strice această puţină milă ce anţ
făcut domnie mea cu această sfîntă mănăstire, ce mai vîrtos să adaogă şi să întăreasci
pentru a domniilor sale vecinică pomenire.
Anii 1776 av(gus)t 20.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>
<Pe verso>: S-au trecut la condica Divan(u)lui de Ioniţ(ă) condicar.
Inst. de Ist. „A- D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
oval, în cerneală, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f 155 r., nr. 21 (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi scrisă în prima|
jumătate a sec. XIX) şi Ms. nr. 579, f. 63 r. (copie în altă condică a aceleiaşi mănăstiri scrisă în aceeaşi:
vreme). 1

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 263, nr. 468 (rez. gr. după orig., hîrtie difolip (39,8 x 28,2
cm.), din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 984).

220 1776 august 2ff


Mărturie hotarnică a lui Grigorie Beldi privitoare la un loc de casă din Mahalaua
Feredeelor al lui Dumitru căpitan de arnăuţi.

Fac ştire cu această mărturii hotarnică că din luminată poroncă preînălţatuiui i


domnu măriia şa Grigorii Ale[c]xandru Ghica v(oie)voda m-au rînduit dum(nealui)
Vas(i)li Razul vel log(o)f(ă)t de am mersu în mahalaoa Feradeilor1 di la vale de Curte
g(ospo)d ca să cercdez un loc dc cas(ă) ce l-au cerut Dumiţiii căpit(an) de arnăuţi pin
jalobă di la măriia sa ca să-ş(i) facă casă, fiind loc domnesc.
Eu, dup(ă) poroncă, am mersu la numitul loc şi am strînsu pe mahalagii şi anume:
pe preutul Andriiu, i Mariia Ticuţoai, i Naslasăia, fămei bătrină, i Gavril carătaş.
g(ospo)d i pe Andonii arnăutul şi întrebîndu-i pentru acestu loc: esti ia stăpînire cuiva au
nU esti, cu toţii au răspunsu că âu avut casă pe acel loc o Catrina soponăriţa şi de la
Catrina soponăriţa au cumpărat casa un Pavăl bărbieriul, carile au murit şi casa din
vreme moscalilor s-au stricat şi au rămas loc slobod fără pricină. Şi am cerut de la

236
jnahalagii de mi-au arătat cît loc au ţinut casa cu ograd(a). Şi dup(ă) arătarea lor am pus
Întîi o piatră hotar dispre locul lui Gavril carătaş g(os)p(o)d şi din piatră am măsurat în
gios pe lîngă locul casăi Cadinii şi pîn(ă) în uliţa ce mergi la Bahlui au işît 16 stînjăni
g(ospo)d şi am pus piatră hotar şi din piatră am măsurat faţa locului pi din gios înspri
Bahlui şi au işît 14 stînjăni şi am pus piiatră hotar; şi dintr-această piatră am măsurat în
sus pe dispre Bahluiu pînă în locul preutului Andreiu şi au işît 9 p(a)l(me) stînjăni şi am
pus piatră hotar; şi din piatra aceasta am măsurat drept înspre răsărit parte pe din sus, pe
lîngă loctll preutului Andreiu, pînă în piatra ce am pus-o întîi şi au işît 18 stînjăni 2
palme. Şi aşa s-au încheiet tot locul cu aceşti 4 petri hotară de mai sus arătati şi dup(ă)
alegire şi hotărîri ce am făcut, am făcut şi eu această mărturie hotarnic(ă) la mîna
căp(i)t(anului) Dumitru de arnăuţi, întru cari am pus şi pecete Porţii g(ospo)d şi am
iscălit.
1776 av(gust) 29.
Grigor(ie) Beldi vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
,;" Arh. St. Bucureşti, A.N., MDXXXVII/l. Orig., hîrtie (28,7 x 19,9 cm.), cerneală neagră, sigiliu
Ifrtuml (3 cm. în diam.) al Porţii domneşti, aplicat în aceeşi cerneală, avînd de o parte şi de alta a unei cruci
lovele: H-'</ k Sl-pu (P(e)ce(t)ea P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1718.

'Aşa în orig.

221 1776 septembrie 1


Condica Vistieriei Ţării Moldovei de veniturile şi lefurile dregătorilor şi slujbaşilor
domniei şi ale slujitorilor Curţii, domneşti.

Hw rpuropie îUegdiiĂptf Hma b(o€)bwaa, KacwGei©) mha(o)ctVio,


r(oc)nwAâp(T») 36mam Mwaa4kciîwh. De vreme că din ceasul ce au binevoit
dumnezeiasca pronie de ne-au miluit şi ne-au suit iarăşi la al nostru domnescu şi
strămoşescu scaun al ţării aceştie Moldaviei, cu neadormit cuget am fost şi sîntcm
socotind de-a purure îndreptare stării şi bunei rinduieli, atît în cei mari cît şi în cei mai
mici boieri şi în toţi de obştie spre odihna ce să cuvine cu dreptate a avea de cătră
stăpînul şi oblăduitorul lor.
Deci, precum multe din cele ce sînt drepte şi la bună rînduială avînd statornicie
nesmintită prin îndelungată obicinuire, se fac ca o legiută pravilă, aşa şi din cele
nedrepte şi fără de cale, prin multa curgere de arii, asămine rămîh statornice, din care
unele din cele nedrepte şi fără de rînduială, din oblăduitorii ce-au domnit mai înainte de
noi într-această dc D(urnne)zcu păzită ţară. Altele, şi de însumi domnia mea în ce dintăi
domnie a noastră ori desăvîrşit, cu totul s-au tăiat şi s-au dezrădăcinat sau spre mai bună
rînduială prefăcîndU-să s-au aşezat. Dar multe încă din cele nedrepţe au şi mâi rămas
care iarăşi într-această de acum de Dumnezău dăruită domnie a noastră, avînd desăvîrşită
purtare de grijă cu căzuta luare aminte şi cu amăruntul socotind, unele precum neghină din
gnu curăţîndu-le, altele la cea mai folositoare stare şi rînduială le-am adus şi le-ăm aşezat.
Insă, una din cele trebuincioase de a se îndrepta au fost şi obiceiul ce s-au urmat pîn(ă)
acum de se strîngea la unele boierii din multe feliuri de lucruri o orînduîtă sumă care
prea ptiţin folos aducea boierilor ce se îripărtăşea şi nici o analoghie nu avea cu a lor
trebuincioase cheltuiele spre săvîrşîrea celor căzute la starea boieriilor lor pentru obştie,
şi spre â judeca cu osîrdie după datoria dregătoriei lor. Iar la alişverişul lăcuitorilor multă
zăticneală şi pagubă aducea, cum şi mare scumpeti să pricinuia în toate. Aşijdere şi în

237r
rodurile ce sînt spre îndestulare hrănii oamenilor, şi cu un cuvînt la toată obştiia | |
pricinuia strămbătate şi asuprelnică supărare, carii şi din cei ce au domnit mai înainte Jfe
noi metahirisind multe feliuri de chipuri au vrut să le îndrepteze, dar tot n-au putut
săvărşi scoposul bunei yoinţii lor. jj
Spre aceasta dar aflînd noi cum troposul cel mai folositor cu care depărtînd ji'
rădicînd stricăciunea şi paguba ce să pricinuie dintr-aceste, nu numai pe boiarii noştri ce
se află în dregătorie să-i îndestulăm de trebuincioasele lor cheltuiale ce încă şi oareşcare
cîştig să aibă spre răsplătire ostinelelor lor şi a purtării de grij a dregătoriei lor, cum şi
spre odihna obştescului norod care să supăra mai înainte cu acele în multe feliutB
venituri asuprelnice.
Drept aceea, rupînd şi surpînd toate condicile vechi ce au fost pîh(ă) acum,
hotărăm domnia mea ca de acum înainte după această nouă domnească condică de
veniturile boierilor, şi de alte rîhduiale care prin desăvîrşita cercetare aflîndu-se drepte şi
far(ă) de supărare lăcuitorilor ţărei, s-au scris şi ş-au aşezat ca să urmezi asemine, şi pre
deplin de-a pururea, şi să se dea la fiiştecarele venit după stepena şi rînduiala boier|
sale, atît din răsuri pe toată luna, cum şi alte venituri ce sînt rînduite la fiişteeare
dregătorie, precum se arată anume la veliţii boiari, la al doile, al triile şi la toţi cîţi să
cuprind într-această nouă domnească condică şi acest venit pe toată luna să se dea din!
venitul răsurilor, ciferturilor şi ajutorinţii, cum şi din răsura dăjdilor mazililor,
neguţitorilor şi a ruptaşilor care s-au aşezat şi s-au hotărît să se ia cîte patrusprăzăci
parale de tot leul răsură; şi să nu aibă nici un amestec cu celelalte venituri, nici să se
numească venit a(l) visti(e)riei g(o)spod, nici să s(e) strîngă la vistieria domnească, ci sa
se numească „ghenicon" venitul boieriilor, asupra căreia treabă rînduim domnia mea şi
epitropi pe d(umnea)lui vel logof(ăt), pe d(umnea)lui vel vorn(ic), pe d(umnea)lui vel
spat(ar) şi pe d(umnea)lui vel ban, carii după vremi se vor afla într-această dregătorie, căi
să fie purtători de grijă, să strîngă şi să ia pe tot cifertul ce va ieşi pe ţară, şi pe toată'
dajdia mazililor, neguţitorilor şi a ruptaşilor, cum şi la agiutorinţe.
Acest venit de mai sus numit al răsurilor, cîte 14 parale de tot felul pe suma
tablelor Visteriei în deosebită casa thesavrofilachion în svînta Mitropolie, însă bani buni,
fără pricină de scădere; din care venit să se împartă şi să se dea pe toată luha fieşţecăruia,
după condica aceasta nesmintit, începînd de la 15 zile a lunei pîn(ă) la sfîrşitul lunei să
dea tuturor rînduita leafă, luînd rînduitul logofeţel şi sameş spre îndreptarea lui, întîi de
la rînduiţii epitropi răvaş de poroncă ca se dea rînduita leafă după condică. Iar cît pentru
leafa breslilor să ia răvaş iscălit de zapciul lor, arătînd cîţi bani şi pe ce lună. Şi după ce
să va da rînduita leafă după condica aceasta, cîţi bani vor mai prisosi, şă se dea la
domnie pentru deosăbita leafă a altora ai curţii g(o)sp(o)d cu deosebita foaie, cu pecete
domnească. însă pe toată suma bani lor ce să vor da pe fieştecare lună rînduita leafă să
se oprească de epitropi de la toţi şi fieştecarele la o sută lei jumătate de leu, pe aceasil
socoteală, să se dea cu foie cu pecete g(o)sp(o)d, la locuri scăpătate şi lipsite de
chiverniseala hranei lor.
Şi aşa nestrămutat să urmeze după condica aceasta, întru care s-au lăsat la unele
din boierii şi o samă de venitul ce au fost şi mai înainte îri condicile vechi, care s-au aflat
a fi drepte cu cale şi făr(ă) de supărare ca să se urinezi şi să s(e) ia, care condică am
întărit-o şi cu a noastră domnească iscălitură şi peceti. Şi poftim domnia mea şi pe
preaosfinţitul mitropolit al Moldovei, ca prin darul arhieriei sale să lege şi să oprească
volnicia celor ce ar cugeta şi ar vrea a strica această bună orînduială ca să înrădăcinez
iarăşi
> cele ce s-au dezrădăcinat.

238r
1776 sept(emvrie) 1.
<Iscălit>: Grigorie Ghica v(oie)v(od)
însă că macar se poronceşte mai sus ca să se poprească de cătră epitropi de la toţi
şi fieştecarele la o sută lei giumătate de leu ca să se dea milostenie, dar de la turci, de la
ciohodari, de la şatări, de la copiii din casă, de la tufeccii, de la levinţi, de la mehteri, de
la ciauşi, de la breasla grajdiului g(o)sp(o)d, de la breasla lui vel ispravnic(ului) de Curte
g(o)sp(o)d de la toţi aceştia să nu se poprească acea jumătate leu la o sută lei, fiind
oameni saraci. Asemine şi din una miia lei ce sînt rînduiţi să se dea becerului pentru
cuhnia g(o)sp(o)d iarăşi să nu se popriască.
Venitul logofeţiei cei mari
Lei b(ani)
3 - Din 500 lei adică trei lei de pungă să ia de la cumpărătorii slujbelor
Visteriei, şi a Cămărei; adică din desetină, din vădrărit, din goştină,
din vamă şi din ocnă, cînd se vor vinde. Şi cărţile acestor slujbe
scriindu-se după ponturile ce se vor striga la Cochii Vechi, să se
protocăluiască de vel logof(ă)ţ; şi dîndu-se la cumpărătorii
fieştecăreia slujbe; dintr-aeeste arătate mai sus, să iea vel logof(ătul)
rîncluitul venit pe suma cumpărăturei slujbei cîte trei lei noi la 500
lei. Iar de se va întîmpla vre o slujbă dintr-aceste ca să se strîngă în
credinţă, atunce după suma tablei ce se va da la Visterie, sau la
Cămară de cătră rînduiţii slujbaşi, socotindu-se cîte 3 lei de pungă,
să se scaze din suma tablei, şi să ia vel logof(ătul) rînduitul venit al
boieriei sale, bezrînduitaliafă1.
Venitul hăt mâniei
Pocloanele căpitanilor, bulubaşilor, seimenilor şi a călăraşilor, pe fieştecare an,
insă pe giumătate să de la Sf(e)t(i) Gheorghie, pe giumătate la Sf(e)t(i) Dimiirie
Lei b(ani)
30 - De la başbulubaş a Curţii g(o)sp(o)d.
20 - De la bulubaşa al doile a Curţii g(o)sp(o)d.
20 - De la căpitanul de drăgani.
20 - De la sotnicul.
24 - De la 12 zapcii de la 4 stiaguri a seimenilor din Curte
g(o)sp(o)d, cîte 3 zapcii la un stiag; adică: stegar, odabaşă, şi
ciauş; cîte 2 lei unul.
282 - De la 188 seimeni din Curte g(o)sp(o)d, de la 4 stiag(uri), cîte
47 seimeni la un stiag şi cîte 1 pol leu de seiman.
100 - Dc la vel căp(i)t(an) a hătmănici.
100 - De la poruşnicul.
80 - De la başbulubaş a hătmăniei.
20 - De la stegariul hătmăniei.
90 - De la 3 bulubaşi a hătmăniei, cîte 30 de lei unul.
24 - De la 12 zapcii de la 4 stiaguri a hătmăniei, cîtc 3 zapcii la un
stiag, adică: stegar, odabaşă şi ciauş, cîte 2 lei unul.
282 - De la 188 seimeni hătmăneşti, de la 4 stiaguri, cîte 47 seimeni la
un stiag; şi cîte 1 pol leu de seiman.

239r
50 - De la căp(i)t(anul) de vânători.
6 - De la 3 zapcii de la stiagul vânătorilor, adică: stegar, odabaşă şi
ciauş, cîte 2 Id unul. .
70 60 D e la 47 vânători cîte 1 pol leu de vânător.
12 - De la 6 zapcii de la 2 stiaguri călăraşi hătmăneşti, cîte 3 la un
stiag, adică: stegar odabaşă şi chihaiâ, cîte 2 Iei unul.
150 - De la 100 călăraşi hătmăneşti, de la 2 stiaguri cîte 50 la un stiag
şi cîte 1 pol leu de călăraş.
6 - De la 2 trîmbaci, de la 2 doboşeri, de la un surmaciu şi de la un
flueraş, cîte un leu unul.
30 De la vel căp(i)t(anul) de Niamţ.
30 - De la vel căp(i)t(anul) de Trotuş.
30 - De la vel căp(i)t(anul) de Comăneşti.
50 De la vel căp(i)t(anul) de Tecuci.
30 De la vel căp(i)t(anul) de Covurluiu.
20 De la vel căp(i)t(anul) de Dorohoiu.
1576 60 bez rînduita liafă.
Hatmanul să fie dator a rîndui străjile pe la mahalale cu slujitori de ajuns şi cu
zapcii de credinţă: ca să străjuiască neadormit de sară pănă în ziuă
Venitul visterniciei cei mari
Lei b(ani)
500 - De la cumpărătorii desetinei.
500 - De la cumpărătorii vădrăritului.
500 - De la cumpărătorii goştinei.
500 - De la cumpărătorii vămei.
500, - De la cumpărătorii ocnei.
2500
Iar de se va întîmpla vre o slujbă dintr-aceste ca să se strîngă în
credinţă, atunce să se scaze, din suma tablelor, ce se va da la
Visterie sau la Cămară, de cătră rînduiţii slujbaşi cîte 500 lei la
fieştecare slujbă dintr-aceste şi să ia vel vist(iernicul) rînduitul
venit al boieriei sale,
bez rînduita liafă'.

Venitul postelniciei cei mari


Lei b(ani)
500 - De la cumpărătorii vămei.
500 - De la cumpărătorii ocnei.
Iar de se va întîmpla vreo slujbă dintr-aceste ca să se strîngă în
credinţă, atunce să se scaze din suma tablei ce se va da la
visterie sau la Cămară de cătră rînduiţii slujbaşi cîte 500 lei la
fieştecare slujbă dintr-aceste, şi să ia vel post(elnicul) rînduitul
venit al boieriei şale.
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate la
Sft. Dimitrie.

240r
Lei b(ani)
30 - De la vătaful de călăraşi de Ţarigrad.
15 - De la chihaie de călăraşi de Ţarigrad.
200 - De la 40 călăraşi de Ţarigrad; Cîte 5 lei unul.
20 - De la vătaful de lipcani.
10 - De la odabaşa de lipcani.
15 - De la vătaful de călăraşi de Ţarigrad în Galaţi.
60 - De Ia 30 călărişi de Ţarigrad în Galaţi, cîte 2 lei unul.
20 — De la 2 stegari, unul de călăraşi de Ţarigrad în Iaşi şi unul de
lipcani, tij, cîte 10 lei unul.
120 - De la 40 lipcani, cîtc 3 lei unul.
16 60 De la 11 beşlii creştini, cîte 1 pol leu unul.
1506 60 bez.
Avaetul caftanelor ce îmbracă domnul pe boieri
De Ia vel log(ofăt) pănă la vel post(elnic), cîte 100 lei.
De la vel log(ofăt) pănă la vel stoln(ic), cîte 80 lei.
De Ia vel med(elnicer) pănă la vel şatr(ar), cîte 50 lei.
De la vel 2 , cîte 30 lei.
De la2 , cîte 15 lei.
bez rînduita Hala1.
Venitul comisiei cei mari
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumetate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
10 - De la vătaful de comişei.
30 - De la comişei, cîte 1 pol leu un
10 - De la vătaful de vezetei.
36 - De la 24 vezetei, cîte 1 pol leu.
O Tl« la ^ farîiad
Mv 14 varilaŞl, /'îţi*
v»ţy A 1.twl
poi ICU.
4 60 De la 3 apari, cîte 1 pol leu.
1 60 De la un sehăidăcar.
1 60 De la un ceprigar.
3 - De la 2 cărbunari.
1 60 De la un tărsănar.
1 60 De la 1 podvodar.
1 60 De la 1 lefticar.
1 60 De la 1 curălar.
3 - De la 2 herghelegii.
10 - De la vătaf de vărvari.
60 - De Ia 40 vărvari,
181 60 bez rînduita liafă1.
Venitul cămărăşiei cei mari
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie

241r
Lei b(ani)
60 - De la hahambaşa.
60 - De la starostii de jidpyi,
20 - De la starostele de armenL
30 Cotăritul de la fieştecare dughiană ce va vinde marfă cu cotul,
atît din oraşul Iaşii cît şi de la celelalte târguri de pe la ţinuturi;
care aceşti 30 bani să-i ia vel cămăraş(ul) numai cînd se va face
vel cămăaş şi va îmbrăca caftan iar nu pe tot anul. Şi vel
cămăraş(ul) să fie dator să facă coturi cu boure domneşti,
halepuri şi arşinuri; şi dînd la fieştecare dughiană cîte 2 coturi,
un halep şi un arşin, să ia de toată dughiana cîte 30 bani;
preveghind de a purure ca să vînză neguţitorii marfa lor cu
coturile ce se vor da cu boure domneşti; iar care din neguţitori
nu va urma după poroncă, să se pedepsească.
Să mai ia vel cămăraş pe marfa ce va cheltui din poronca
gosp(o)d la cămara domniască, pe suma cumpărăturei, din
zeci - unsprezece'.
140 30

Venitul Agiei
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Stf. Dimitrie
Lei b(ani)
50 De la baş ciauş.
50 De la baş bulucbaş.
50 De la 5 bulubaşi, cîte 10 lei unul.
10 De la buciumaş.
215 De la 43 căp(i)t(ani) de baltag, cîte 5 lei unul.
36 De la 18 zapcii de la 6 stiaguri, cîte 3 la un sliag, adicî: stegar,
odabaşă şi ciauş, cîte 2 lei unul.
423 De la 282 seimeni agieşti de la 6 stiaguri, cîte 47 seimeni la un
stiag şi cîte 1 pol leii unnul.
6 De la 2 trămbaci, de la 2 doboşeri, de la un surmaciu, de la un
flueraş, cîte 1 leu unul.
20 De la starostele de jidovi.
50 De la starostele de armeni.
30 De la starostele de străini:
30 De la starostele de băcali.
20 De la starostele de pitari.
20 De la starostele de plăcintări.
20 De la starostele de mcsărcii.
20 De la starostele de chiragiî.
10 De la starostele de cărcimari:
10 De la starostele de apari.
10 De la starostele de zidari.

242r
10 De la starostele de pietrari ce t
10 De la starostele de vărnicari.
10 De la starostele de cărămidari.
10 - De la starostele de olari.
10 - De la starostele de teslari
10 Dc la starostele de cibotari ce 1
10 De la starostele de cibotari ce 1
10 De la starostele de măhali.
10 De la starostele dc butnari.
10 De la starostele de tîmplari.
10 De la starostele de curălari.
10 De la starostele de cepragan.
10 De la starostele de blănari.
10 De la starostele de cojocari.
10 - De la starostele de croitori.
10 De la starostele de zlătari.
10 - De la starostele de bărbieri.
10 De la starostele de sucmânari.
10 De la starostele de abăgeri.
10 De la starostele de făclieri.
10 De la starostele dc vutcari.
1300
De toată cărcima mare, iar de i
Iar cîte un poloboc de vin ce vînd

30 Banii grosului dc Iacei ce se vor inchide, cînd se vor slobozi.


Să mai ia vel aga impliniala pe banii ce va împlini, după
rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Afară de ehireibaşa, de tărzibaşa şi afară de cuingibaşa, de
starostii de jidovi, 'de armeni, pe ceilalţi starosti ce se arată în
condica aciasta, să-i facă şi să-i rînduiască vel aga, care să fie
scutiţi de bir. Şi fieştecare să fie dator a ave purtare de grijă
pentru briasla sa; să de samă cînd a fi trebuinţă de întrebăciune
pentru vieo poroncă.
Aşijderea să facă şi să rînduiască vel aga şi vătăjei la
fieştecare mahala, ca asemine să de samă fieştecare de

Rînduiala f anarelor şi a străjibr


3 fanare Tîrgul de Sus.
1 fanar Tîrgul 1
3 fanare Uliţa Bărboiului.
2 fănare Băibărăcărie.
1 lan are Cizmărie.
5 fănare Tîrgul de Jos
4 fănare Podul Ve

243r
2 fănare Uliţa Mare.
21 fănare fac
Fieştecare dughengiu, cînd i-a veni rîndul, să de opt parale
pentru luminări şi 6 parale pentru plata ostenelei lui; însă vel
aga să aibă datorie a rîndui oameni de credinţă ca să pâzască
fanarele pe rînduială, neadormit, de cu sară pănă în ziuă.
Aşijdere şi străjile pe la respintii, să le rînduiască cu slujitorii
de ajuns, şi cu zapcii de credinţă, ca să străjuiască neadormit,
de cu sară pănă în ziuă.
Starostii de matrapaji şi matrapajii, adică precupeţii, se
lipsiască; de vreme ce din început n-au fost, ci de la o vreme
încoace s-au obicinuit şi din pricina precupeţilor se pricinueşte
mare scumpete la cele ce sînt de mîncare norodului, fiindcă
aceşti precupeţi se duc afară din tîrg, întru întîmpinarea sătenilor
şi a femeilor ce aduc lucruri de mîncare la tîrg; şi acolo, la cîmp
cumpărăndu-le cu un preţ, le vînd cu preţ întreit. Deci ţăranii
precum şi femeile după vechiul obiceiu, să vîndă fieştecare
lucrurile acele de mîncare însuşi ei; iar care va îndrăzni a face
matrapazlîc, să se pedepsiască cu uliţa.
Bez rînduita liafă1.
Venitul armăşiei cei mari
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Diniiirie
Lei h(ani)
20 - De la ispravnicul de armăşei.
20 - De la condicariul temniţei.
5 - De la vătaful temniţei.
250 - De la 50 armăşei, cîte 5 lei unul.
25 , 60 De la 17 dărăbani a temniţei, cîte 1 pol leu unul.
27 - De la 18 mehteri creştini, cîte 1 pol leu unul.
10 60 De la 4 trămbaci, 1 surmaciu, un doboşer şi un topciu, cîte 1
pol leu unul.
12 - De la 12 masalgii dte; 1 leu.
370 20
30 Banii grosului de la cei ce se vor închide, cînd se vor slobozi.
Să mă ia vel armaş împliniala pe banii ce va împlini, după
rinduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să mai ia vel armas» întriiala din suma banilor ce vor lua
armăşeii, triapăd, după rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să mai iea vel armaş gloabele de la tâlhari, după rînduiala ce
se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă'.
Venitul portăriei cei mari
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie.

244r
Lei b(ani)
24 - D e la 12 portărel cu liafa cu un odagiu, cîte 2 lei unul.
21 - De la 14 portărei fără liafa, cîte 1 pol leu unul,
45 - .
bez rînduita liafă1.
Venitul vătăjiei de aprozi şt a ciauşului de aprozi
Pocloanele pefieşte care ari, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei . bţfani)
60 - De la 2 ispravnici de aprozi cîte 3 lei unul; însă un ispravnic al
vătafului de aprozi, şi un ispravnic a ciauşului de aprozi.
500 - De la 100 aprozi cîţe 5 lei, însă 50 de aprozi la vătaful de
aprozi şi 50 de aprozi la ciauşul de aprozi.
18 . De la 12 fuştasi de vartă, cîte 1 pol leu unul.
578 - .
Să ia aceşti doi zapcii întriială din suma banilor ce iau
aprozii triapăd, după rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Şă ia zcciuiala, la zece bani un ban, numai pe banii ce vor
împlini, şi pe lucruri ce vor împlini în preţ de bani, după
rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Din toată zcciuiala ce va lua vătaful şi ciauşul de aprozi, să
d6 doi ispravnici de aprozi din zece bani un ban.
Tot venitul acestor doi zapcii să se împartă înlocma la
amîndoi'.

Venitul logofetiei al tloile '


Lei b(ani)
5 - De tot hrisovul de moşie, sau de întăritură; şi de se vor
cuprinde şi mai multe moşii într-un hrisov, să nu ia mai mult
de 5 Iei ce se arată mai sus; însă hrisovul să fie iscălit de
g(o)sp(o)d, protocblit de vel Iog(o)făt, de vt(ori) logofăt, şi
trecut la condica Divanului ot vt(ori) logof(ăt).
15 De toată cartea g(o)sp(o)d de hotărît cu pecete g(o)sp(o)d,
protocolită de vel logof(ăt), de vt(ori) logof(ăt) şi trecută la
condica Divanului oi vt(ori) logof(ăt).
bez
15 bani noi să ia scriitorul si
»•

3 bani noi divittâriul, diipă cum se arată la rostul fieştecăruia,


bez rînduita liafă1.
Venitul logofetiei al treile
Lei b(dhi)
5 - De hrisovul de moşie ce se va hotărî cu giudecata Divanului
g(o)sp(o)d; şi de se vor cuprinde şi mai multe moşii într-un
hrisov să nu ia mai mult de 5 lei, ce se arată mai sus; însă

245r
hrisovul să fie iscălit de g(o)sp(o)d, protocălit de vel logof(ăt),
de t(re)t(i) logof(ă)t şi. trecut la condica Divanului ot t(re)t(i)
logof(ăt). '
5 - De hrisovul pentru alte pricini ce se hotărăsc cu giudecta
g(o)sp(o)d; însă cu hrisovul să fie iscălit de g(o)sp(o)d,
protocălit de t(re)t(i) logof(ăt) şi trecut la condipa Divanului ot
t(re)t(i) logof(ăt), iar fiind numai cu pecete g(o)sp(o)d să ia pe
giumătate.
De hrisovul de milă, socotindu-se suma milei, să ia t(re)t(i)
logof(ăt) zeciuiala; însă fiind iscălit de gospod, protocălit de treti
logofăt şi trecut la condica Divanului ot t(re)t(i) logof(ăt).
2 - De anafora de moşie sau ori de ce pricini, fiind iscălită de
g(o)sp(o)d, şi trecută la condica Divanului, iar fiind numai cu
pecete g(o)sp(o)d să ia pe jumătate. D e toată cartea de jaloba,
ori legată sau deschisă, cu pecete g(b)sp(o)d, protocălită de
t(re)t(i) logof(ăt) şi trecută la condica Divanului de t(re)t(i)
logof(ăt), bez
15 bani să ia scriitorul şi
3 bani divictariul, după cum se arată la rostul fieştecăruia.
30 - De la izbaşa poclon, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie, pe
giumătate la Sft. Dimitrie.
18 - De la 12 fuştaşi de Divan poclon într-un an, cîte 1 pol leu unul,
însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate la Sft.
Dimitrie,
bez rînduita liafă1.
Venitul vătăjiei de copii şi a vătăjiei de visterie
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie .şi pe giumătah
la Sf. Dimitrie
Lei b(ani) .
60 - De la 2 ispravnici de cppii (lin casă cîte 30 de lei unul, însă un
ispravnic a vătafului de copii şi un ispravnic a vătafului de
visterie.
500 - De ia 100 copii din casă, cîte 5 lei unul, însă 50- copii din casă a
vătafului de visterie,
15 - De la stcgariul dc cppii.
575
Să ia aceşti 2 zapcii întriiala din suma banilor ce iau copii
din casă triapăd, după rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să ia zeciuiala, la 10 bani un ban, numai pe banii ce se vor
împlini în preţ de bani; după rînduiala ce se arată cu deosebit
rost.
Din toată zeciuiala ce va lua vătaful de copii şi vătaful de
visterie, să de la 2 ispravnici de cppii din zece bani un ban.
Tot venitul acestor 2 zapcii să. se împartă întocma la
amîndoi,
bez rînduita liafă1.

24 6 r
Venitul lui vel căp(i)t(an) de lefecii
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei h(ani)
6 - De Ia 3 zapcii de la stiagul lefeciilor, adică: stegar, odabaşă şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
70 60 De la 47 lefecii, cîte 1 pol leu unul,
bez rînduita liafă'.
Venitul lui vel căp(i)t(an) de dărăhani
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la stiagul darabanilor, adică stegar, odabaşă şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
70 60 Banii grosului de la cei ce se vor închide, cînd se vor slobozi.
A treia strajă a tîrgului să fie în sama şa; şi să fie ascultător
povăţuirei lui vel aga, şi dator de a arăta la vel agă ori ce
pricină s-ar întîmpla.
Pricini mai mici ce or fi să le caute vel căpit(anul) de
dărăbani, iar pentru pricini mai mari să le arăte la vel agă, şi
d(umnea)lui să le caute,
bez rînduita liafă'.
Venitul polcovniciei agiei
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la stiagul roşi, adică: stegar, odabaşă şi ciauş,
cîte 2 lei unul.
70 r 60 De la 47 roşi, cîte 1 pol leu unul,
bez rînduita liafă1.
Venitul polcovniciei de visterie
50 60 Adică 2 galbeni zări de la fieştecare carte g(o)sp(o)d de
isprăvnicie fiind iscălită de g(o)sp(o)d, protocălită de vel
vist(iernic), de logof(ăt) de visterie şi trecută Ia condica
r
Visterici. '
5 60 Adică 2 galbeni zări de hrisovul ce se va face de la Visterie,
fiind iscălit de g(o)sp(o)d, protocălil de vel vist(iernic) şi trecut
la condica Visteriei.
bez rînduita liafă
i, Venitul a 6 vornici de poartă
200 Dc fieştecare piatră ce vor pune hotare cînd se vor trimite să
hotărască moşii.
»

2 - De preţăluit dughene şi case de frunte.

247r
1 - De preţeluit dughiană şi casă mai proastă.
60 De preţeluit cai, bou, vacă, iar de vită mică pe jumătate.
'/2 Din 10 bani, cînd va preţelui haine şi alte pojîjii a casei; iar de
s-a" întîmpla să se trimită afară din oraşul Iaşii ca se
preţăluiască, atunci să se hotărască cheltuiala şi osteniala de vel
log(ofăt), însă lucruri ce va preţălui pentru banii Visteriei să nu
ianimică,
bez rînduita liafă1.

Venitul divictariului
1 - De hrisovul iscălit de g(o)sp(o)d şi peceduit.
60 De anaforaoa iscălită de g(o)sp(o)d; iar fiind numai cu pecetea
g(o)sp(o)d să ia pe giumătate.
3 De carte g(o)sp(o)d, legată sau deschisă, de jalobă.
3 De tot pecetluitul ce se dau la bresle,
bez rînduita liafă1.

Venitul lui vei calivegiu


De toată cahfeneaua şi de tot tahmisul ce s-ar afla atît în oraşul laşului cît şi la
celelalte târguri de pe Ia ţinuturi să ia avaetul seu, după tocmiala ce se va pute aşeza,
după starea cahfenelei şi a tahmisului, nepricinuind jalobă,
bez rînduita liafă1.

Venitul lui vel caftangiu


Din pecetluirile g(o)sp(o)d, ce se vor face pentru caftanele ce îmbracă domnii pe
boieri, sa ia vel caftangiu zecimala,
bez rînduita liafă1.
Venitul cămăraşului de izvoade
Lei b(ani)
6 De tot pecetluitul ce se dau Ia bresle cu pecete g(o)sp(o)d, bez
3 bani noi ai divictariului,
bez rînduita liafă1.
Venitul lui tzbaţa
Lei b(ani) •
3 De tot răvaşul de jalobă ce va ieşi cu respuns de la g(o)sp(o)d,
însă dator să fie izbaşa să de fieştecare răvaş la jăluitor,
, bez rînduita liafă1.
Venitul la doi coridicari ai divanului
Lei b(ani)
30 De tot hrisovul ce va trece la condică şi iscălind din dos.
15 De toată anaforaua, de toată carte de giudecată a veliţilor boieri
ce ya trece la condică şi iscălind din dos,
bez rînduita liafă1. ,

248r
Venitul diecilor de divan
Lei b(ani)
1 De tot hrisovul de scris.
60 De toată anaforaua şi de toată cartea de giudecată a veliţilor
boieri, de scris.
15 De toată cartea de jalobă şi de hotărît, de scris.
6 De tot răvaşul de jalobă, de scris,
bez rînduita liafă'.
Venitul lui ispravnic de curte gospod
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
hi Sft. Dimitrie

Lei b( ani)
3 - De la 2 olari, cîte 1 pol leu unul.
9 - De la 6 apari, cîte 1 pol leu unul.
9 - De la 6 teslari, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 4 şătrărei, cîte 1 pol leu unul,
3 - De la 4 pitari, cîte 1 pol leu unul.
6 De la 4 pietrari, cîte 1 pol leu unul.
1 60 De la un butnar2,
18 - De la 12 tăietori de lemne, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 4 joldunari, cîte 1 pol leu unul.
1 60 De la 1 chilhangiu,
69 - bez
4 măturăriţe,
bez rînduita lial'ă1.
Venitul lui ispravnic de curte gospod
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie »
Lei b(ani)
18 - De la 12 fuştaşi a gospojdei, cîte 1 polleu unul,
bez rînduita liafă'.
Rufetul căpit(anului) podari.
1 ciauş de podari.
20 teslari.
10 toporaşi.
10 petrari,
20 salahori.
61 liude. care aceştia să fie scutiţi de tot birul Visleriei, slujind pe rînd după
rînduiala lor şi la meremetul podurilor să lucreze fără plată; iar cînd
se va face pod de izvoană să li se plătiască din venitul podului cîte ... 2
bani pe zi. ''•'••'•
Căpit(anul) să fie cu podarii cari or fi de rînd, pe toată ziua să cerceteze
podurile, şi unde va afla vre o pode stricată sau smintită din locul ei, să
puie să o tocmească.

249r
Fieştecare dughengiufl] să măture podul de două ori pe săptămînă, de tină si
de gunoiu cît va cuprinde dughiana sa; iar pe unde n-or fi dughene. să
măture podarii.
Să nu îngăduiască pe nimine a ieşi cu dughiana sau cu casa sa, lacomind ca
să ia din locul uliţii; nici să lase pe cinevaş a arunca gunoiu pe uliţe,
sau pe la mahalale; ce fieştecare să scoată gunoiul afară din oraş.
Cînd, feriaseă D(umne)zeu, se ya întîmpla primejdie de foc ori ziua ori
noaptea, dator să fie căpit(anul) de podari cu toţi podarii mai întăi sa
alerge spre stingerea focului.
Rînduiala aprozilor, copiilor din casă, arniăşeilor în ce chip să se urmeze, pentru
ciubote, adică triapădul ce au să iea de la cei ce se duc pentru pricini de giudecăţi §
pentru alte pricini, cu cărţi gospod de volnicie.
Cei care vor merge cu cărţi gospod* de volnicie ca să împliniască bani sau lucruri
sau ca să aducă pe cineva pentru giudecată sau pentru datorie ori pentru banii Visteriei,:
să ia triapădul seu de tot ciasul cîte 20 bani noi; şi cine va protocăli carte gospod,
socotind pe ciasuri cale pănă unde va fi să margă, să scrie acel boier soma banilor
triapădului pe ciasurile cîte or fi pănă la acel loc, cîte 20 bani noi pe tot ciasul'.
Zeciuiala în ce chip să se urmeze
La zece bani un ban să iea zeciuiala numai pe banii ce se vor împlini, cum şi pe
lucrurile ce se vor împlini în preţ de bani; iar datoriile, ce se vor schimba vadelile şi vor
înoi zapisele, să nu iea zeciuiala, fiindcă va să de cînd se vor împlini banii.
Moşii, vite şi alte lucruri ce se vor afla cu strîmbătate subt stăpînirea unora, şi pe
urmă cu hotărîrea giudecăţii se vor da subt stăpînirea celor ce li se cuvine după dreptăţi
ca să le stăpîniască, pe acest fel de lucruri zeciuială să nu ia.
Toate pricinile de giudecăţi, ce se vor căuta, şi se vor hotărî de veliţii boieri a
Divanului, cum şi de la Divanul gospod, să ia împliniala vătaful şi ciauşu de aprozi,
după rînduiala ce se arată mai sus. Iar pricini de datorii ce se vor giudeca şi se vor hotărî
cu dreptate de hatmanul şi de vel agă, să se ia zeciuiala de cătră d(umnea)lor numai pe
banii ce vor împlini. Iar cînd vre o parte nu se va mulţemi cu giudecata hatmanului şi a
lui vel agă, şi vor ieşi la Divan, şi de se va schimba hotărîrea giudecăţii d(umi)lorsaie
după dreptatea ce se va căde, atunci după hotărîrea veliţilor boieri ai Divanului,
împlinind banii vătaful şi ciauşul de aprozi, să ia zeciuiala aceşti doi zapcii.
Pricini de datorii ce vor ave trei bresle din oraşul
»
laşului,
»
care sînt date si
»
rînduite
la vel cămăraş, adică: neguţitorii străini, armeni şi jidovii, căutîndu-se giudccăţile acestor
trei bresle de cătră vel cămăraş, după hotărîrea ce va face cu dreptate şi împlinind şi
banii, să ia vel cămăraş şi zeciuiala după rînduiala ce se arată mai sus. Iar cînd vre o
parte nu se va mulţămi cu giudecata lui vel cămăraş şi vor ieşi Ia Divan şi de se va
schimba hotărîrea giudecăţii lui vel cămăraş, după dreptatea ce se va căde, atunce după
hotărîrea veliţilor boieri ai Divanului, împlinind banii vătaful şi ciauşul de aprozi, să ia
zcciuiala aceşti doi zapcii1.
Rînduiala tâlharilor şi a ucigaşilor în ce chip să se urmeze
Tâlharii ce se vor prinde de armaşci, să-i aducă la temniţă cu toate lucrurile ce se
vor găsi asupra lor; iar lucrurile, ce sc vor afla Ia casele tâlharilor, mişcătoare şi
nemişcătoare, prin marafetul ispravnicului de ţinut, dîndu-se toate pe sama sătenilor cu

250r
să ia
Si scotindu-s'e tâlharii la Divan,
ce se vor găsi faţă şi k vor
lor; şi după vinovăţia
vor hotărî veliţii boieri ai
ce se vor prinde de cătră ispravnicii de pe la ţinuturi, luînd în scris toate

£ ^dcl^lor; din care'întâi să se ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^

" irimată la Divanul gospod. şfscoţindu-se de cătră vel armaş la Divan, ş i §


pl-diapsa tâlharilor şi a gazdelor lor,'veliţii boieri să se hotărască şi gloaba
M l u i vel armaş, socotindu-se doi bani să ia ispravnicul şi un ban să ia vel armaş(ul).
Morţi de om ce se vor afla din pricini de sfadă sau ori din ce pricină, ucigaşii ori
' afla să se trimată de cătră ispravnicul ţinutului cu faptele lor în scris şi cu

Ucigaşi şi jacaşi ce se fac cete şi îmblă prin ţară ucigînd, jăcuind şi schingiuind, pe
imha ca aceia oricine-i vor prinde, să fie ale lor toate cele ce se vor găsi asupra lor, şi la
...-ie lor, şi la gazdele lor, fiind prinderea lor cu primejdie de viaţă. Din care prin
marafetul ispravnicului de ţinut întăi să se de paguba păgubaşilor, atît din cele ce se vor

pfucigaşi şi jacaşi, şi pe gazdele lor, cu faptele lor în Iris, să se


Ia Divanului gospod, ca să li se hotărască căzuta lor
lor, de se va tîmpla să nu prisosască din averea ucigaşilor şi a
cei ce-i vor prinde să ia prin

în ce chip să se urmeze

Ori la care sat şi ori la cine va nenieri ori ce fel de vită de pripas, acel ce va găsi

Şi vornic'el'ul satului dator să fie a înştiinţa pe'toate satele


său; cum şi la zile de tîrg, dator să fie a o colăci la tîrgul

vitei, şi încredinţindu-se cu dovadă că este'vita a lui, să i să de; şi


să de colacul vitei; adică, de va fi şezut vita pripăşită o săptămînă, sau două,
sau măcar şi o lună, să de păgubaşul cîte una para pe zi cu cheltuială cu tot; iar de va
trece peste o lună, să se socotiască cîte un ban pe zi, pentru osteniala şi
ce va purta de grijă vitei. Iar ispravnicii, sau căpitanii, ori alţii, nimeni să ou se

si dînd vornicelul vita acea de pripas, să ia de la


iele şi părul vitei; ca să fie vornicelului de mărturie; şi să ia
pe vită pe cîtă vreme va fi ţinut-o, după rînduiala ce se arată

251r
Vătăjia de cărăuşi cu cară şi de chiragii cu căruţe, în ce chip să se urmeze
Lei h(ani) ,
3 Din soma chiriei de tot leul să ia vătaful ce cărăuşi şi de
chiragii, îiisă numai de la care se vor tocmi cu mîna vătafului;
iar care se vor tocmi de pe la sate şi vor veni să încarce marfa
din oraş, să ia pe giumătate şi să fie iarăş prin ştirea vătafului de
cărăuşi şi de chiragii; însă vătaful sa fie dator să tocmasci
chiragii cu chizeşie, dînd vătaful şi teşchere la mîna stăpînultîi
măriei, arătînd numele şi porecla chiragiului, şi din ce loc, şi cl
fel de marfă au încărcat şi la ce loc este să margă. c|
întîmplîndu-se vro primejdie despre chiragii, să aibă vătaful a dâ
samă. Şi nimine să nu fie volnic a merge cu chirie fără ştirea
vătafului de cărăuşi şi de chiragii1. a

Mortasipia în ce chip să se urmeze


Lei h(ani)
24 De cal, iapă, bou, vacă ce se vinde; însă 12 bani să de vînzătorvrt
şi 12 bani să de cumpărătorul
Venitul canturilor în ce chip să se urmeze
Lei h(ani)
6 Să se ia la 44 ocă cantariatica, ori ce fel de marfă a fi şi se va
trage la cantar; iar fiind mâi gios de 44 ocă să se ia după
analoghie, de la cumpărătorul marfei; iar sare de se va cîntări, sa
se ia cantariatica la 100 ocă trei bani; iar her de se va cîntări â
se ia cantariatica la 59 ocă şese bani. Iar pe marfa ce va ave
cinevaşi măcar de nu va vinde-o, şi va vre să o întăriască, ca să
ştie cîte ocă trage marfa sa, să plătiască stăpînul marfei
cantariatica, precum mai sus se arată.
Pe tot anul să fie dator acel ce va ave miluire acest venit al
cantariului, să facă aiar cantarilor, adică să le îridrepteze. Iar pe
marfa ce se va cîntări în vamă, ca să plătiască vama domniască,
să nu plătiască cantariatica. Iar de se va tîmpla stăpînul marfei
să vînză marfa sa în vama domniască, atunce să plătiască®
cumpărătorul cantariatica, după rînduiala ce se arată mai sus.
Toate cantariurile, omul rînduit de la acel ce va ave miluire
venitul cântarului să le aibă subt zaptul său; iar altul nimine sr
nu vie volnic a tine si a ave cantar mai mare de 40 ocă; si bacalii
şi alţii pentru trebuinţa vînzărei marfei lor să fie volnici a ţine şi
a ave cantar de 40 ocă trăsură, şi cu acele cantare să-şi facă
aliverişul lor. Iar la cine se vor afla cantare mai mare de 40 ocă
trăsură să fie volnic acel ce va ave miluire venitul cantariului a
le lua subt zaptul său.
20 De tot carul cu marfa ce lua cantaragiei vămei cînd intra în
vamă să lipsască1.
Mierţâ să se facă la toate tîrgurile de pe la ţinuturi tot pe o

252r
măsură, adică de 110 ocă; făcîndu-se mierţa de trei feliuri de
pîne, însă o parte de grîu, o parte orz şi o parte mălaiu; iar
dimerlia să fie de 11 ocă.
Vadra de miere să fie pe la toate târgurile pe la ţinuturi de... 2
Vadra de vin să se facă pe la toate târgurile, şi pe la toate
podgoriile de zece ocă; şi oca de 400 dramuri.
Măsura fălcii de fîn pe la toate ţinuturile să fie...2
Cărăuşii ce aduc vin, la o bute de vin să i se ţie în samă din ţechiul vasului, atît
pentru scădere, cît şi pentru băutul lui una şchioapă scădere, afară de primejdia vasului;
iar fiind scădere mai mult, să plătiască cărăuşul, după preţul ce se va vinde vinul acolo
unde se descarcă.
Fieştecare vornicel al satului, dinpreună cu sătenii, să fie dator să tocmască un
văcar sau doi, pentru păscutul vitelor sătenilor, şi herghelegii pentru păscutul cailor, şi
păstori la oi şi la rămători, şi jitari pentru paza ţarinilor; şi hacul acestora să cisluiască
sătenii pe vitele ce vor ave, şi să plătiască fieştecarele, după cum va veni pe vită; iar
noaptea sa închidă fieştecare vitele sale, avînd spre aceasta purtare de grijă vornicelul cu
sătenii satului ca să nu se facă stricăciune de vite în ţarine şi în grădini.
Stogurile de fîn ce vor fi aproape de sat să le îngrădiască, cum şi stogurile ce vor
fi departe de sat, şi se va obicinui ca să se îngrădiască, iarăş dator să fie vornicul cu
sătenii să puie sa le îngrădiască. Asemine să se urmeze şi la ariile cu pîne ce vor fi
aproape de sat. Iar de se va întîmpla stricăciune în ţarină, în grădini, în fînaţe, şi la arii cu
pîne, de vor fi pagubele făcute de vitele tot acelui sat, să se ispăşască cu vornicul şi cu
trei. patru fruntaşi; şi dînd mărturie înscris să împlinească paguba vornicelul satului, iar
de vor fi pagubele făcute de vitele altui sat, sau a altor oameni străini, atunce să se
ispăşească şi cu oameni din satul de unde vor fi acei cu paguba, cît şi cu oamenii din
satele ce vor fi mai aproape; şi luînd păgubaşii mărturie în scris să margă la isprăvnicie
şâ împlinească, iar să nu fie volnici a-şi împlini singuri. Şi vornicul satului pentru
nepurtare de grijă, ne urmînd după poronca, să se pedepsiască '.

Rînduiala dregătoriei ţinuturilor în ce chip să se urmeze


Lei b(ani)
Pentru orice pricină vor judeca ispravnicii să fie datori să de
carte de judecată la mîna cui s-a căde; iar cînd vre o parte nu se
va mulţămi după hotărîrea ispravnicilor, volnic să fie a veni la
Divanul g(o)sp(o)d.
Două condice să aibă fieştecare ispravnic: întru una să se
scrie toate pricinile ce vor căuta şi vor giudeca; întru alta să se
scrie toate rînduelile ce se vor face din poroncă, după starea şi
putinţa fieştecăruia sat, cu velet şi luna.
1 Din zece bani să se ia zeciuiala numai pe banii ce se vor împlini,
cum şi pe lucrurile ce se vor împlini în preţ de bani; iar datoriile
ce se vor schimba vadelile şi se vor înoi zapisele, să nu să ia
zeciuială, fiindcă va să de cînd se vor împlini banii.
Moşii, vite şi alte lucruri ce se vor afla subt stăpînirea unora
cu strîmbătate şi pe urmă cu hotărîrea giudecăţii se vor da la
stăpînirea celor ce li se cuvine după dreptate, pe acest fel de
lucruri să nu se ia zeciuială.

253r
10 Să se ia de un cias triapăd de la cei ce se vor aduce pentijil
pricini de giudecăţi sau pentru alte pricini; însă întăi să se!
trimată carte de soroc, şi neviind, apoi să-1 ducă cu triapăd.
15 Banii grosului cînd se va slobozi vinovatul şi datornicul ce se vg
închide la gros; iar cei ce se vor închide pentru banii Visteriei,
să nu se supere.
Gloabele de la tâlhari să se urmeze, după rînduiala ce se arata
cu deosebit rost.
Vătăjia de cărăuşi şi de chiragii, să se urmeze, după cum se
arată cu deosebit rost.
Rînduiala pripasurilor să se urmeze, după cum se arată cu
deosebit rost.
Brudina să se urmeze după cum se arată cu deosebit rost.
Mierţa de pîine, vadra de miere, vadra de vin, mesura fălcii
de fîn, cărăuşii ce aduc vin, şi rînduiala vorniceilor pentru paza
vitelor şi a ţarinilor, toate aceste să se urmeze precum se arată
cu deosebite rosturi, preveghind dregătorii ca să se păzască pre
deplin.
Nemesnicii, gloabele, clăcile, împărţare de vin prin sate, toate
aceste să lipsască. Iar la tărgul ţinutului avînd ispravnicii
cărcima lor, să vîndă vinul lor ca şi alţii; dar să nu fie volnici a
opri vînzarea vinului de pe cărcimele celorlalţi, pentru ca să se
vînză vinul lor.
Ori care din ispravnici nu va urma la toate după cum se
hotărăşte, şi va îndrăzni peste poroncă, să fie lipsit din
dregătorie, şi să se pedepsească cu Divanul 1 .

Suciava
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la
margine, de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca!
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş să fie nesupărat de părcălăbie în toată ţara
şi pe la toate târgurile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată ori cu ce fel de marfă a fi cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fieştecare an; în,se pe giumătate la Sft. Gheorghie, şi pe giumămt
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 De la 3 zapcii de la un stiag a panţirilor, adecă chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
60 - De la 40 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăruşi şi de chiragii, urrnînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,

254r
după cum se arată cu deosebit rost,
< bez rînduita liafă'.
Niumtul
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la
margine, de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca
acolo, la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de parcălăbie în toată
ţara şi pe la toate ţinuturile.
20 Dc lot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară pişte hotâr.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 De la 3 zapcii, de la un stiag a panţirilor, adecă: chehaie, stegar
si ciaus, cîte 2 lei unul.
90 De la 60 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
6 De la 3 zapcii de la un stiag ă plăeşilor, adecă: vătaf, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
90 De la 60 plăeşi, cîte un pol leu unul
20 De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi dc chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduicli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă1.
Romanul
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
lu Sft Dimitrie
b(ani)
6 De la 3 zapcii, de la un stiag a panţirilor, adecă: chehaie, stegar
şi ciauş, cîte 2 lei unul.
75 De la 50 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
9 De la 6 ţimiraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 De la vătaful de cărăuşi şi de chiragiis urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost, -
bez rînduita liafă 1 .
Bacaul
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine

255r
de piste hotar; ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo, la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dîndl
cărţulie de cărăuş, să fie nesupărat de părcălăbie în toată ţara, şj
. pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau cărunţă încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi,
cînd va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele ăe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giwnâtuh
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 De la 3 zapcii, de la un stiag a panţirilor, adecă: chehaie, stegar
şi ciauş, cîte 2 lei unul.
75 De la 50 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
12 De la 6 zapcii de la 2 stiaguri plăeşi, un stiag la Trotuş şi altul la
Comăneşti, adică 2 vătaji, 2 stegari şi 2 ciauşi, cîte 2 lei unul. I
120 De la 80 plăeşi de la 2 stiaguri, 40 1a Trotuş şi 40 la Comăneşti, ţ
cîte 1 pol leu unul.
18 De la 12 ţimiraşi: 6 la Trotuş şi 6 la Bacău, cîte 1 pol leu unul.
20 De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă1.
Putna
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine
de piste hotar, ori cu ce fel de marfă a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată
ţara şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată cu ori ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătatKji
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
50 De la başbulubaş. •;•
20 De la bulubaşa al doile.
20 De la bulubaşa al treile.
18 De la 9 zapcii de la 3 stiaguri a stărostiei slujitori, cîte 3 zapcii
la un stiag, adică: stegar, odobaşă şi ciauş, cîte 2 lei unul.
225 De la 150 slujitori stărosteşti de la 3 stiaguri, cîte 50 slujitori la
un stiag şi cîte un pol leu unul.
20 De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.

256
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă 1 .
Tecuciul

Lei b( ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la
margine, de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş să fie nesupărat de părcălăbie în toată ţara
şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată ori cu ce fel de marfa a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie

Lei h(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag a călăraşilor, adică: chehaie, stegar
şi ciauş, cîte 2 lei unul.
97 60 De la 65 călăraşi cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă'.
Covurluiul

Lei h(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd va întră în ţară ia margine,
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş; să fie nesupărat de părcălăbie în toată ţara şi
pe 1a toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
ia Sft. Dimitrie

Lei h(ani)
50 - De la başbulubaş.
20 - - De la buiubaşa al doile.
20 - De la buiubaşa al treile.
18 - De la 9 zapcii de la 3 stiaguri slujitori, cîte 3 zapcii la un stiag,
; • adică: stegar, odabaşă şi ciauş, cîte 2 lei unul.
225 - De la 150 slujitori de la 3 stiaguri, cîte 50 slujitori la un stiag şi
cîte 1 pol leu unul.

257r
50 - De la căpit(anul) de călăraşi ot Puţeni.
100 - De la călăraşii ot Puţeni.
30 - De la căpit(anul) de călăraşi ot Pechea.
50 - De la călăraşii ot Pechea.
10 - De la vătaful de vozari.
33 - De la 22 vozari, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafa1.
Tutova
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag de călăraşi, adică chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
75 - De la 50 călăraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafa1.
Vasluiul
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
f 6 - De la 3 zapcii de la un stiag de călăraşi, adică: chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
75 - De la 50 călăraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 - De ia vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă 1 .
Fălciul
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag de călăraşi, adică: chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
90 - De la 60 călăraşi, cîte 1 pol leu unul.

258r
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă 1 .
Grecenii
Lei h(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la
margine, de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de părcălăbie în toată
ţara şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b( ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag de slujtori, adică: chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
45 - De la 30 slujitori, cîte 1 pol leu unul.
20 De Ia vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă 1 .
Codrul
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la
margine, de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
"; dînd cărţulie Ia cărăuş, să fie nesupărat de părcălăbie în toată
ţara şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi* din ţară piste hotar.
Pocloanele, de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de slujitori, adică: chehaie, stegar şi ciauş, cîte 2
lei unul.
18 - De la 12 slujitori, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după rînduiala
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebit rost.

259r
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă1.
Lăpuşna, Orheiul
Lei b(cmi)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, Să fie nesupărat de părcălăbie în toată ţara şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei h(ani)
50 - De la căp(i)t(anul), ot Jora.
30 - De la căp(i)t(anul), ot Cărjov.
30 - De la căp(i)t(anul), ot Hotămiceni.
30 - De la căp(i)t(anui), ot Hăiiceşti.
6 - De la 3 zapcii de la un stiag a călăraşilor ot Jora, adică: chehaie,
stegar şi ciauş, cîte 2 lei unul.
60 - De la 40 călăraşi ot Jora, cîte 1 pol leu unul.
6 De Ia 3 zapcii de la un stiag a călăraşilor ot Cărjov, adecă:
chehaie, stegar şi ciauş, cîte 2 lei unul.
60 - De la 40 călăraşi ot Hotărniccni, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 3 zapcii de la un stiag a călăraşilor ot Hănceşti, adică:
chehaie, stegar şi ciauş, cîte 2 lei unul
45 De la 30 călăraşi ot Hănceşti, cîte 1 pol leu unul.
12 - De la 6 zapcii, de la 4 stiaguri de călăraşi, cîte 3 zapcii la un
stiag, adică: 2 chehaie, 2 steaguri şi 2 ciauşi, cîte 2 lei unui.
300 - De la 200 călăraşi, de la 4 stiaguri, cîte 50 la un stiag şi cîte 1
pol leu unul.
6 - De la 3 zapcii de la un stiag călăraş, de la Cuirlu, adecă:
chehaie, stegar şi ciauş; cîte 2 lei unul.
90 - De la călăraşi ot Cuirlu, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după rînduiala
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă'.
Soroca
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd va întră în ţară, la
margine, de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca

26 0 r
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de părcălăbie în toată
tara si pe la toate tinuturile.
20 De tot carul său căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
30 - De la căp(i)t(anul) de Coseuţi.
30 - De la căp(i)t(anul) de Vascăuţi.
30 - De la căp(i)t(anul) ot Solonceni.
18 - De la 9 zapcii de la 3 stiaguri căzaci: ot Coseuţi, ot Vascăuţi şi
ot Solonceni, cîte 3 zapcii la un stiag, adică: 3 sotnici, 3 stegari,
3 ciauşi, cîte 2 lei unul.
198 - De la 132 căzaci de la 3 stiaguri: ot Coseuţi, ot Vascăuţi şi ot
Solonceni, cîte 44 la un stiag şi cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost
Alte rînduielî a diegătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă1.
Cernăuţii
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară, la
margine de piste hotar, ori cu ce marfa a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut; ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de părcălăbie în toată
ţara şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fei de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag de panţiri, adică: chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 ici unul.
22 60 De la 12 panţiri, cîte I pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă1.

261r
Dorohoiul
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd ya întră în ţară, la margine
de* piste hotar, ori cu ce fel de marfă a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie Ia cărăuş, să fie nesupărat de părcălăbie în toată
ţara şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfa a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătau
la Sft. Dimitrie
Lei h(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag a panţirilor, adică: chehaie, stegar şi
ciaus,
» cîte 2 lei unul.
75 - De la 50 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rânduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez iînduita liafă1.
Botoşanii
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd va întră în ţară, la
margine, de piste hotar, ori cu ce fel de marfă a fi, sau de va
descărca acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi
ispravnicul dînd cărţulie la cărăuş; să fie nesupărat de
părcălăbie în toată ţara şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotâri
Pocloanele de fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
i
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag de panţiri, adică: chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul.
75 - De la 50 panţiri, cîte 1 pol leu unul:
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după rînduiala
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă 1 .
Hărlăul
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătatela
Sft. Dimitrie

262r
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag de panţiri, adică: chehaie, stegar şi
ciaus, cîte 2 lei unul.
67 60 De la 45 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita liafă1,
Cârlig ătura
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
lo Sft, Dimitrie
Lei b(ani)
6 - De la 3 zapcii de la un stiag de panţiri, adică: chehaie, stegar şi
ciauş, cîte 2 lei unul, '"' .
45 - De la 30 panţiri, cîte 1 pol leu until,
V - De la 6 ţimiraşi, cîte 1 pol leu unul,
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost. . , ,,
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum şe arată cu deosebit rost,
bezrînduitaliafă'.
Ţinutul Iaşii
Lei b(ani)
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd va întră în ţară la margine,
de piste hotar, ori cu cc fel de marfa a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de părcălăbie în toată
ţara şi pe la toateţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a ft, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sft. Gheorghie şi pe giumătate
la Sft. Dimitrie
Lei b(ani)
12 - De la 6 zapcii de la 2 stiaguri de panţiri, cîte 3 zapcii la un stiag,
adică: 2 chehaie, 2 stegar şi 2 ciauş, cîte 2 lei unul.
150 - De la 100 panţiri de la 2 stiaguri, cîte 50 la un stiag şi cîte 1 pol
leuunîd.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după rînduiala
vătăjiei de Cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bezrînduitaliafă1.

263r
Venitul mănăstirei svîntuiui Spiridon din oraşul Iaşii
Lei b(ani)
24 Mortasăpia din tîrgul Iaşii, după condică; asemenea să ia şi din
largul Frumos.
Venitul cantariului, după condică, din toate târgurile, afară
de târgurile ce sînt date miluire la alte mănăstiri.
3 De drobul de sare, de steţie, de găliată şi de sare de coteţ, ce se
va vinde şi se va ridica din mîglă de cătră cumpărător, cum şi de
cătră cămăraş de ocnă, de vor ridica sarea şi o vor pogorî în
vale, sau de vor trimite pe lîngă tîrguri. Iar de s-a tâmpla ca să
se strîngă de cătră domnie venitul ocnei în credinţă, atunci
rînduiţii cămăraşi de ocnă să de rînduitul venit din soma
venitului Cămărei gospod.
1 '/2 De oca de ciară ce va trece piste hotar într-altă ţară.
2 - De butea cu vin ce va trece peste hotar într-altă ţară, iar de
poloboc pe giumătate.
60 De butea, de vin ce va întră în oraşul Iaşii, iar de poloboc pe
giumătate^ însă de la preosfinţia sa mitropolitul şi pînă la vel
stolnic, atît care s-or afla într-aceste boierii, cît şi cei ce au fost
mai înainte într-aceste boerii; aşijdere şi giupănesele văduve, de
or fi fost boierii lor într-aceste boierii, să nu se supere pe
vinaţele lor.
Solăritul Vrăncei, după aşezarea ce se va face cu vrâncenii,
pentru sarea mănuntă din Vrancea
l
1 l2 De toată vadra de horilcă, însă numai pe horilca ce va veni din
Ţara Leşască.
1 - Deunpogondetitin(tutun) 2 ces-aaflasemanatîn{ară.
6 De tot rămătorul ce va trece piste hotar într-altă ţară.
15 - De tot carul cu lipscănie ce se va descărca; iar trecînd piste
hotar într-altă ţară să de pe jumătate.
Bezmănul şi dijma pe locul ce are miluire cu hrisov gospod în tîrgul Gălaţilor
Lei b(ani)
30 - De toată salhanaua.
3 - De toată magazaoa mare ce va.fi,în faţă.
2 - De toată magazaoa mică ce va fi în faţă.
2 - De toată magazaoa mare ce va fi din dos.
1 - De toată magazaoa mică ce va fi din dos.
2 - D e toată şaica m a r e ce se pogOâră pe Şiret încărcată.
1 - De toată şaica mică, tij.
1 - De toată casa ce vâ fi pe locul niănăstirei.
3 - De toată dugheana ce va fi pe locul mănăstirei.
30 Dc tot catargul ce sc pogoară pe Şiret.
30 Dc toată cîrma.
15 De tot trinchetul.
9 De tot sirinul mare.
3 De tot sirinul mic.
3 De tot tahtalăcul ce se pogoară pe Şiret.
1 De tot dulapul ce vine pe Şiret.
2 De tot cifte dulap tij.
1 De 2 grinzi sau de 2 uşori ce vine pe apă.
1 De 2 seînduri de brad ce vine pe apă.
1 De 2 seînduri mari de teiu ce vin pe apă.
Dijma din vii după obiceiu.
Venitul mănăstirei prorocului Satnoil ot Focşani, care este mitoh la Sfeti Spiridon.
Lei b(ani)
24 Mortasăpia din tărgul Tecuciului după condică1.
Venitul mănăstirei Galaţii
Lei h(ani)
24 Mortasăpia, după condică, de la iarmaroacele ce se fac la
Tărguşor ot ţinutul Iaşii.
6 Măzărie or Galaţi de pe peştele proaspăt ce vine pe apă la schelea
Gălaţilor; adică: 2 părale la un leu din vînzarea peştelui, numai de pe
peştele proaspăt ce va veni din Ţara Turcească1.
Venitul mănăstirei Galaţii
Lei b(ani)
40 Bezmănul de dughiană de frunte ce s-a afla la iarmaroacele ot
Tărguşor ot ţinutul Iaşii.
30 Bezmănul de dughiana al doile şi din toată cărcima cu vin.
20 : De tabără.
10 De vatra de foc care face bucate de vîndut1.
Venitul mănăstirei Cetăţuei
%
Lei b(ani)
24 .Mortasăpia, după condică, numai în ziua de Sfeti Petru, de la
iarmaroacele ce să fac la Tărguşor ot ţinutul Iaşii1.
6 Măzărie or Galaţi de pe peştele proaspăt ce vine pe apă la schelea
Gălaţilor; adică: 2 părale la un leu din vînzarea peştelui, numai de pe
peştele proaspăt ce va veni din Ţara Turcească1.
Venitul mănăstirei Precistei ot Roman
Lei b(ani)
24 Mortasăpia din tărgul Romanului, după condică1.
6 Măzărie or Galaţi de pe peştele proaspăt ce vine pe apă la schelea
Gălaţilor; adică: 2 părale la un leu din vînzarea peştelui, numai de pe
peştele proaspăt ce va veni din Ţara Turcească1.
Venitul mănăstirei Bistriţei
Lei b(ani)
24 Mortasăpia din tărgul Bacăului, după condică1.

265r
Brudina Dunărei

Lei b(ani)
20 De cal, bou, la car şi căruţa încărcată; iar de vor trece caii sau
boii înnot să d£ pe giumătate pentru povoară.
15 De cal, bou, la car şi căruţa deşartă; iar de vor trece caii sau boii
înnot să d6 pe giumătate.
15 De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru 6 bani.
10 De ori ce vită slobodă ce va trece în pod.
3 80 Pe 1000 oi ce vor trece în pod din bile mumbaelii împărăteşti.
5 - Pe 1000 oi ce vor trece în pod, oi neguţitoreşti 1 .
Brudina Nistrului
Lei b(ani)
15 De cal, bou, la car şi căruţa încărcată; iar de vor trece caii sau
boii înnot să de pe giumătate pentru povoară.
10 De cal, bou, la car şi căruţa deşartă; iar de vor trece caii sau boii
înnot să d£ pe giumătate.
12 De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru 3 bani.
6 De ori ce vită slobodă, ce va trece în pod.
400 Pe 1000 oi ce vor trece în pod, adică 4 bani pe zece oi 1 .

Brudina Prutului si a Şiretului si a Moldovei, Bistrita si Trotusul


» J * * »

Lei b(ani)
6 De cal, bou, la car şi căruţa încărcată; iar de vor trece caii sau
boii înnot să de pe giumătate.
3 De cal, bou, la car şi căruţa deşartă; iar de vor trece caii sau boii
înnot să de pe giumătate.
3 D e omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru pe
giumătate.
3 D e ori ce vită slobodă ce va trece în pod.
200 Pe 1000 de oi c e vor trece în pod; adică zece oi doi bani

Lefile veliţilor boieri şi ai celorlalţi boieri şi boierănaşi, şi a zapciilor şi a


slujitorilor curţii gospod

Pe an Pe
Lei b(ani) Lei b(ani)
3000 Vel logofăt. 250
1200 Vt(ori) logofăt. 100
1200 T(re)t(i) logofăt. 100
720 ... - 6 vornici de poartă, cîte 10 lei unul. 60
480 2 logofeţi de taină cîte 20 lei unul, 40
180 Izbaşa. 15
2400 20 logofeţi de divan, cîte 10 lei unul. 30
360 Cămăraşul de izvoade. 30
480 2 Condicari ai Divanului, cîte .20 lei unul. 40
60 Vătaful de vartă. 5
240
120
120
1200

240
960

5000 80
5000 80
5000 80
5000 80
4200
600
360
240
180
360
36
216 2
; 3 lei unul. 18
360 in Curte g(o)sp(o)d. 30
240 ; al doile din Curte g(o)sp(o)d. 20
240 Căp(i)t(an) de drăgani din Curte g(o)sp(o)d. 20
240 Sotnicu de Curte g(o)sp(o)d. 20
720 12 zapcii de la 4 stiaguri seimeni din Curte
g(o)sp(o)d, cîte 3 zapcii la un stiag, adecă:
stegar, odobaş şi ciauş, cîte 5 lei unul. 60
6788 188 de seimeni de la 4 stiaguri a Curţii
g(o)sp(o)d, cîte 3 lei unul 564
960 4 căp(i)t(ani) de levenţi de la 4 stiaguri, cîte 20
lei unul. 80
480 4 odobaşi de la 4 stiaguri de levenţi, cîte 10 lei

480 4 ciauşi de la 4 stiaguri de levenţi, cîte 10 lei

360 4 bairactari de la 4 stiaguri de levenţi, cîte 7 pol


lei unul. 30
5280 88 levenţi de la 4 stiaguri, cîte 22 la un stiag
cîte 5 lei unul. 440
360 Vel căp(i)t(an) deCiuhur. 30
240 Vel căp(i)t(an) de Dorohoiu. 20
240 Vel căp(i)t(an) de Tecuci. 20
240 Vel căp(i)t(an) de Covurlui. 20
3600 Vel visternic. 300
1800 Vt(ori) vist(iernic). 150
1200 T(re)t(i) vist(iernic). 100

267r
1200 Logof(ăt) de visterie. 100
600 Vătaful de visterie. 50
480 Sameşul de visterie. 40
480 Condicarul visteriei. 40
1440 4 logofeţi de visterie, cîte 30 lei unul. 120
3840 16 logofeţi tij a Visteriei, cîte 20 lei unul. 320
360 Să mai ia Visteria ca să fie pentru cei ce vor
strînge ciferturile şi cheltuiala ţărei. 30
480 Cheltuiala Visteriei: hărtie, cenvială, ciară tare. 40
6000 Vel postelnic. 500
2400 Vel paharnic. 200
2400 Vel camanar. 200
2400 Vel gramatic. 200
720 Vt(ori) post(elnic). 60
600 T(re)t(i) post(elnic). 50
360 Vt(ori) spătar 30
960 4 t(re)t(i) sp(â)t(ari), cîte 20 lei unul. 80
600 Vt(ori) gramatic, cîte 50 lei. 50
360 T(re)t(i) gramatic. 30
360 Vt(ori) pahar(nic). 30
240 Vătaful de păhărnicei. 30
480 4 păhărnicei, cîte 10 lei unul. . 40
1440 12 postelnicei, cîte 10 lei unul. 120
600 Polcovnicul Postelniciei. 50
120 Vătaf de călăraşi. 10
60 Vătaful de lipcani. 5
240 10 beşlii, cîte 2 lei unul. 20
1200 Velcupar. 100
1200 Muhurdariul. 100
1200 Mahtupciul. 100
600 Vătaful de copii. 50
600 Ici ciohodar. 50
360 Divictarul. 30
240 2 ispravnici de aprozi, cîte 10 lei unul. 20
240 2 ispravnici de copii din casă, cîte 10 lei unul. 20
60 Stegariul de copii. 5
1200 Pisarul sau vechilul sau sărdari Saule 100
360 Vel căftangiu. 30
3000 Vel spatar. 250
2400 Vel ban. 200
2400 Vel comis. 200
600 Vt(ori) comis. 50
600 Răhtivanul. 50
720 3 t(re)t(i) comişi, cîte 20 lei unul. 60
480 - 2 salahori, cîte 20 lei unul. 40
60 Iruc bairactar. 5
120 Săizbaş. 10

268r
60 Al doile săiz. 5
120 Nălban başa. 10
120 2 sacale, cîte 5 lei una. 10
240 2 carătaşi. cîte 10 lei. 20
120 2 carătaşi, tij, cîte 5 lei. 10
108 3 vătafi, adecă: vătaf de comişei, vătaful de
vezetei, vătaful de dărvari, cîte 3 lei unul. 9
480 20 vezetei, cîte 2 lei unul. 40
480 20 comişei, cîte 2 lei unul. 40 -
120 2 ogiaguri de ţigani cu foi, cîte 5 lei unul. 10
La d(umnea)lui vel cămăraş
960 Vt(ori) camăraş 80
360 Vătaf dc cămară 30
360 Pivniceriul. 30 -
600 Gerahul g(o)sp(o)d să deie la doftorul Fotachi. 50
240 Vel cibucciu. 20
240 Vel cahfegiu. 20
240 Vel sofragiu. 20 --
240 Vel şerbecciu. 20 -
240 Vel ibricar. 20 -
240 Vel peşchergiu. 20 -
240 Vel şamdagiu. 20
240 Bărbierul. 20
240 Vel credincer. 20
864 12 copii din casă din 2 spătării liafă şi
emeclicul cîte 6 lei unul. 72
360 Baş ciohodar. 30
120 Chchaiaua de ciohodari. 10
864 12 ciohodari liafă şi emeclic cîte 6 lei unul. 72
240 Baş alaiu ciauş. 20
120 Al doile alaiu ciauş. 10
120 Iciolan ciauş. 10
120 Mataragi başa. 10 -
180 Şatărbaşa. 15 -
90 Chihaie de şatări. 7 60
288 4 şatări, liafă şi emeclic, cîte 6 lei unul. 24
120 5 araci başa. 10
90 Saraci iamac 7 60
480 Tufecci başa 40 -
360 3 zapcii de la stiagul tul'ccciilor, adică:
odabaşa, bairactar, ciauş, cîte 10 lei unul 30
1500 25 tufeccii, cîte 5 Ici unul. 125
1800 Vel agă. 150 -
600 Vel căp(i)t(an) de dărăbani. 50
360 Polcovnicul agiesc. 30
120 Baş ciauş agiesc. 10

269r
120 Baş bulucbaş agiesc.
300 5 bulucbaşi agieşti, cîte 5 lei unul.
36 Bucinaşul agiesc.
216 2 trîmbaci, 2 doboşeri, 1 surmaciu şi un flueraş
agieşti cîte 3 lei unul.
1800 Vel stolnic.
1200 Vel medelnicer.
1200 Vel armaş.
360 Vt(ori) armaş.
240 T(re)t(i) armaş.
120 Condicariul de temniţă.
120 Ispravnicul de armăşei.
60 Vătaful de temniţă.
72 2 topcii, cîte 3 lei unul.
1428 La toţi mehterii cu emeclicul lor, după cum se
arată anume cu deosebit izvod.
300 4 trîmbaci şi 1 surmaciu a Curţii g(o)sp(o)d,
căte 5 lei unul.
72 20 doboşări a Curţii g(o)sp(o)d, căte 2 lei unul.
480 Cheltuiala la 4 masale pe toată sara.
144 12 masalgii, cîte 1 leu unul.
60 Gelatul.
1800 Vel portar.
600 Vt(ori) portar.
240 T(re)t(i) portar.
720 12 portărei cu un odagiu şi cu un bucătar, cîte 5
lei unul.
960 Vel clucer.
600 Vel sulger.
600 Veljicnicer.
600 Vel pitar.
600 Vel şatrar.
1200 Vel ispravnic de curte.
96 4 şătrărei, cîte 2 lei unul.
144 6 teslari a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 2 lei unul.
96 4 petrari a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 2 lei unul.
72 2 jămlari a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 3 lei unul.
144 4 pitari a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 3 lei unul.
144 4 apari a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 2 lei unul-,
48 2 olari a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 2 lei unul.
24 Un chilhangiu.
192 8 tăietori de lemne a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 2 lei
unul.
192 8 joldunari a Curţii g(o)sp(o)d, cîte 2 lei unul.
96 4 măturătoare, cîte 2 lei una. ">•
480 Beceriul.
600 Stolnicul Curţii g(o)sp(o)d.
12000 - Cheltuiala cuhnii Curţii g(o)sp(o)d, la trei mese: 1000
Ia g(o)sp(o)d, la harem şi la cămara g(o)sp(o)d.
1200 - Vornic ot g(o)sp(o)jda.' 100 -
600 - Vorniciasa ot g(o)sp(o)jda. 50
240 - Cahvegidina g(o)sp(o)jdei. 20
1200 - 10 fete din casă ot g(o)sp(o)jda cîte 10 lei una. 100
4800 - 2 ispravnici ot Sociavă. 400
4800 - 2 ispravnici ot Niamţ. 400
4800 - 2 ispravnici ot Roman. 400
4800 - 2 ispravnici ot Bacău. 400
4800 - 2 starosti ot Putna. 400
216 - 2 trîmbaci, 2 doboşeri, 1 surmaciu, 1 flueraş a
Stărostiei Putnei, cîte 3 lei unul. 18
4800 : - 2 ispravnici ot Tecuci.:; • 400
4800;: '••+* : 2 pârcălabi ot Covurluiu; î ... . 400
4800 - .i 2 ispravnici otTutova.- /„,••„*» 400 = -
4800; i i ; • 2 ispravnici ot Vasluiu. >. 400 • . -
4800 - 2ispravniciotFălciu. ;400
] 200 - 1 ispravnic ol Greceni. ,,.100 . —
270 - 1 ispravnic ot Codru 60 -
4800 - Sărdăria ot Lăpuşna-Orheiu. 400
360 - Polcovnicul Sărdărici 30
216 - 2 trîmbaci, 2 doboşeri, 1 surmaciu, 1 flueraş a 18 -
, Sărdăriei, cîte 3 lei unul. »
4800 - 2 ispravnici ot Soroca. iH!; 400
360 Vornic de Vrance. -v-ri 30
144 - 12 fuştaşi de divan, cîte 1 leu unul1. 12 -
242936™ ^ ' 20244 80

<în partea inferioară a filelor 1 - 16, scris în prima jumătate a sec. XIX>':
Această condică «le aşezămînt a fericitului întru pomenire domnului Grigorie Ghica
şwevod, făcută la 1776 septembre 1, cu iscălitura şi pecetea măriei sale, întru care
se cuprind multe aşezămînturi obşteşti a ţărei, pre care aflîndu-o eu smeritul
irhimandrit Ioasaf Frumuşanu la un ipochimen sărac şi socotind că acest aşezămînt
ie cuvine a se afla totdeauna păzit în capitalul ţărei, o am cumpărat cu două sute lei
ii am încredinţat în preacinstităimîna înalt Preosfinţitului mitropolit al Moldovei
îhirio chirio Veniamin Costachi, rugînd pe preosfinţia sa ca să se păstreze de a
jururea în Arhiva sfintei Mitropolii, unde se află şi alte multe aşezămînturi a ţărei.
Deci oricine s-ar ispiti după vreme a o înstrăina de la sfînta Milropolie, să fie subt
irhierescul blăstăm al înalt Preosfinţitului mitropolit şi a tuturor pr^osfinţiţilor
irhierei. : j;
După Petru Răşeanu, Lefile şi veniturile boierilor Moldovei în 1776, p. 1 - 81. Text după un
nanuscris de 45 de file (f. 46 - 80, nescrise)J din Biblioteca Seminarului teologic din laşi; p. I - CX1X -
Studiu. - ' "

ALTE EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XIX, p. 312 - 594 (text după Răşeanu); V. A. Urechia,
Memoriu. Istoria românilor 1774 - 1786, I, p. 129 - 133 (245 149) şi p. 780 - 823 (896-^ 939) şi idem,

271r
Istoria românilor. 1774 - 1786, II, p. 222 - 265" (text după orig.); L. Benjamin ş.a., Izvoare, II2, p. 140 -
nr. 96 (fragment, după Răşcanu).

* Cu caractere latine în textul editat.


' Urmează menţiunea editorului: L. p. g. (Locul peceţii gospod).
2
Aşa în textul editat.
'Cf. V. A. Urechia, Istoria românilor. 1774 - 1786, II, p. 222 şi 265.
4
Ibitlem. :

222 1776 septembrie 26


Toader seimen şi fiica sa, Raliţa, vînd lui Andrei Mogîldea mazil o dugheană pe loc
domnesc, cu 115 lei.

t Adecă eu, Toader sin Vasili săman g(os)p(o)d di la steagul al doile, şi eu, Raliţaf
fata lui Toader simanul, făcut-am adevărat şi încredinţat zapis(ul) nostru la mînă|
dumisale giupînului Andriiu Mogîlde mazil precum să să ştie că, di nimene siliţi, nic|
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie am vîndut dumisale şi giupînesii dumisale, o dugheană!
cu beciu de scîndură părdosit, ce este supt dugheană, cari dugheană este făcută pe loc'
g(ospo)d, pe cari loc, prin jalubă ce am fost dat mării sale, lui vod(ă), m-au orînduit la
dumisale Costandin Rosăt vel(?)logofăt şi dumisale logofăt au orînduit vornic de poartă
de au hotărît acel loc; şi după hotărîtură ce au făcut, mi-au dat şi mărturii hotarnică la
mîna me, în cari hotarnică arată măsura locului: din zidiul Curţii g(ospo)d şi pînă în
podu ce mergi pe lîngă Gunoiu, numărul stînjinilor, şi locul acesta să hotărăşte pe din
sus cu locul lui Gheorghii Hamangiu, iară pe din gios cu Gunoiul gospod.
Şi cîndu am vîndut această dugheană cu locul ei dumisale giupînului Andrii, întitu
am întrebat pe toate neamurile mele cum şi pe răzeşi şi nici unii dintr-înşii n-au vrut să
cumpere; şi găsindu-se dumisale giupînu Andriiu cumpărătoriu, fiindcă această
dugheană am fost zălogit eu pentru 80 lei la Ilinca crîşmăriţa dum(nealui) şi Ilinca încă
fiindu-i datoare dum(nealui) cu aceşti bani au luat-o dum(nealui) giupînu Andriiu cu
judecata dum(nealui) vel agă Costandin Caragc. Şi făcînd tocmala cu mini, i-am vîndut-o
dum(nealui) drept 115 lei, adică o sută cinsprezeci lei, pe care bani luîndu-i deplin în
mîna me, i-am dat şi eu acestu adevărat zapis al mieu la mîna dum(nealui) giupînului
Andriiu Mogîlde şi a giupînesii dum(nealui) ca să le fie dreaptă ocină şi moşie
dumilorsale, fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor dumilorsale în veci, fără de nici o supărare
de cătră nimene. *
Şi cînd s-au făcut acestu adevărat zapis al nostru, s-au întîmplat şi alţi oameni
buni, de Cinste, cari mai gios s-au iscălit; şi noi, pentru mai adevărată credinţa, neştiind
carte, ne-am pus numele şi degitile mai gios, ca să să crează.
Let 1776 sept(emvrie) 26.
Eu1, Toader sin Vasili săman gospod di la steagul al doile, am vîndut cu voia me, i
Eu1, Raliţa, fata lui Toader săman, am vîndut şi am pus degit(ul).
Eu', Grigoraş cumnat lui Toader, m-am tîmplat şi sînt martor.
Eu1, Catrina, soţ lui Grigoraş, cumnată lui Toader, adeverez.
Eu, Gheorghie suiulgiu, m-am tîmplat şi m-am şi iscălit. »
M-am tîmplat la această vînzare şi eu, protoiereu Mihailă Strilbiţchii < m.p.>. : '
Eu, Manole Ioan staroste de striini, martor < m<P->-
Eu, Ştefan Ciogolei mazil, martur <m.p>.
. . } medel(nicer), mazil <m.p.>; ...2, mazil <m.p.>.

272r
Şi s-au scris cu priimire şi zisa lor de Tănas(e) Carpu diiac za divan <m.p>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Toader săman din
(furtea g(os)pod la steag(ul) al doilea; <de altă mînă>: 1786 sept(emvrie) 26.
jf Arh. St. Neamţ, Piatra Neamţ, Fond M-rea Văralec, nr. 34. Orig., hîrtie difolio (33 x 23 cm.), filigran,
j|erneală neagră, patru amprente digitale.

1
f Amprentă digitală.
2
Nume neclar.

223 1776 octombrie 10


Catrina, nora Chiţei, vinde lui Dumitrachi Schilici mare căminar o casă de lîngă mănăstirea
Şistului Ioan Zlataust, cu 250 de lei.
t Adecă eu, Catrina, nora Chiţii, nevasta răposatului Ştefan, ficiorul Chiţii,
ijţiiveresc cu acest adivărat al meu zapis, precum să să ştie că avînd eu o casă di la
rlposatu soţul mieu, Ştefan, lîngă Sfeti Ioan Zlataust, lîngă casăle dumisale Dum(i)trachi
Şchilici Vel caminar, şi avînd mari trebuinţă de bani, m-am rugat dumisale ca să o
cumperi, fiind lîngă casa dumi(sale) şi dumnealui încă avînd trebuinţă di această casă, a
mea, am făcut tocmală cu mini ş(i) i-am vîndut-o dumisale cu tot locul ei drept daoî sute
cincizeci lei, cari bani i-am luat toţi deplin în mînule mele şi dumnealui încă să aibă a o
stăpîni în veci, cu bună paci.
jji Şi, pentru mai adivărată credinţa, mi-am pus mai gios numile şi degitu, iscălind şi
ffie obrază di cinst(e) ce s-au aflat faţă la această de bună voi(e) vînzari.
ini; 1776 oct(omvrie) 10.
Eu', Catrina, fimei săracă nor(a), Chiţii.
... 2 , liapTipac; <m.p>; ...2Iaica)(5 ... 2 pxxprnq <m.p.>3; şi eu, Nicolache fiul
sţol(nicului) Gheorghe, martur <m.p.>.
| Tănaş(e) Vasili diiac am scris zapisul acesta cu zisa Catrinii.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul Catrinii nora Chiţii
jfatru o casă cu locul ei din dosul casălor ce s-au luat de la vel căminar.
Arh. St. Iaşi, Documente, CV/19. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră, o
ţiprentă.

1
Amprentă digitală.
1
Un cuvînt neclar;
'..., martor <m.p.>", ...Iacov..., mărturisesc <m.p.>.

224 1776 octombrie 18


Gheorghe Petru, soţia lui, Smaranda, şi fiul lor vînd lui Tatul abager o casă din mahalaua
Muntenimii de Jos, aproape de Biserica Cureiari, cil 260 de lei.
Adecă eu, hagii Gheorghi Petru, împreună cu soţiia me, Smaranda, şi cu fiiul
mieu...'dat-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Tatul abager şi a
ţottei dumisale, Ilincăi, precum să se ştie că am vîndut dumilorsale o casă a noastră cu
tocul ei, care casă este împotriva bisericii Curălari în mahalaoa Muntenimii de Gios,
lîngă casa răposatului Toadir Pascul despre răsărit, şi lîngă casa Aniţii Belibăoaia despre

273r
biserică, şi între hudiţa ci merge spre sfînta biserică ci s-au numit mai sus şi între
Drumul cel Mare ci merge la Uliţa Hagioaiei, care această casă şi mie îmi este
cumpărătură de la socrul mieu Tudurachi şi de .la soacră-mea Mariia, care i-am dat şi aite
zapise vechi. Deci.noi, nesiliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie am vîndut
dumilorsale mai sus numiţilor cumpărători această casă, ci este mai sus arătată, cu pre|
260 lei, adecă două sute şasezeci de lei. Deci făcîndu-ne plata deplin în mîinile noastre
am vîndut dumilorsale a noastră dreaptă ocină şi moşie, cît şi fiilor dumilorsale. Sj
nepoţilor şi strănepoţilor dumilorsale, în veci neclintiţi.
Şi la această tocmală s-au tîmplat şi alţi oameni buni marturi, care mai gios au
iscălit.
Şi noi, pentru mai adevărată credinţă, am iscălit.
1776 octomvrie 18.
2
EU, hagi Gheorghi Petru, cu voia mea am vîndut.
2
Eu, Zmaranda soţiia lui hagi Gheorghi, cu voia me;a am vîndut.
Eu, preotul Toadir ot Curălari, m-am tîmplat.
Eu, Ivanciu Sîrbu, abager.
Bibi. Acad. Rom, - Bucureşti, Ms. rom. nr. 244,1. 31, nr. 1. Copie din 1824 decembrie 10, certificata
de Donici mare logofăt.

1
Loc liber în copie.
2
Menţiunea copistului: „1. d." (locul degetului).

225 1776 octombrie 18


Grigorie Alexandru Ghica voievod încuviinţează scoaterea la mezat a casei lui Zalman
Caşcaval din mahalaua Muntenimii de Mijloc pentru ca breasla jidpyilor din Iaşi să recupereze
cheltuielile făcute în legătură cu infracţiunile comise de acesta.
Noi Grigorie Alexandru Ghica voevod, Bojio milostio, gospodar Zemli
Moldavscoi. De vreme ce Zalmăn Caşcaval, jidov de aici din Iaşi, în trecutele luni, la
luna august 14 zile, sculîndu-se noaptea înspre Sîntă Măria Mare, cu nebunie, au rănit pe
nouă oameni, pe care i-au tăiat cu toporul, fiind ei adormiţi pe la casele lor. Şi prinzîndu-se
de atuncea, s-au pus la închisoarea temniţei. Şi dintr-acei răniţi au şi murit unul, şi
făcîndu-se cheltuială, atît cu doftoriile ce s-au cheltuit, cu acei răniţi, şi cu doftorii ce-au
fost rînduiţi de domnia mea de i-au căutat, cît şi bani gata ce s-au dat la femeile
oamenilor acelor răniţi, care oameni încă unii nici pînă amu tot nu s-au tămăduit bine. Şi
pentru acea cheltuială am hotărît domnia mea de au dat toţi jidovii de aicea din Iaşi...'
lei pentru acea faptă a lui Caşcaval jidovul.
Acmu, prin jaloba ce-au dat domniei mele toţi jidovii de aicea din Iaşi, arătînd că
Zalman Caşcaval jidovul are o casă a lui cu loc cu tot aicea în Iaşi, la mahalaua
Muntenimei de Mijloc, carele casă prin cercetarea ce s-au făcut, dovedindu-se că casa
este dreaptă a lui, au cerşut jidovii ca să i să vîndă casa cu locul ei, şă-şi plinească din
banii ce au dat pentru Caşcaval jidovul, ca să nu rămîie ei de tot păgubaşi. Deci dar, iată,
dăm volnicie, pintr-această carte a domniei mele, lui Isac hahambaşa şi tuturor jidovilor
de aicea din Iaşi, ca să aibă voe a scoate casa cu locul ei la mezat, şi cu preţul ce va eşi
de la mezat, să o vînză; şi ori cine va vrea să cumpere, volnic să fie a cumpăra casa
aceasta şi fără nici 0 supărare de cătră nime, să o stăpînească cu bună pace.
1776 octombrie 18.

274r
Aceasta poroncim2.
Procitoh vel camaraş.
<Din dosul acestei cărţi domneşti este scris>3: S-au trecut la condica cea de
anafwale.
<Iscălit>3: Andrei isbaşa.
După hotărîrea cuprinsă în această carte domnească, „breasla evreiască au scos
casa lui Zalman la mezat, după toate formalităţile de atuncea, şi casa s-a cumpărat de
câtră dumnealui jigniceriul Mihalache Cerchez şi a jupînsei dumisale Catrina, cu 220 lei,
;s.aU dat zapis în Divanul gospod la 1776 octombrie 28, de la breasla evreiască, cu o
mulţime de iscălituri evreieşti". Aceste două originale se află în păstrarea mea3. Th. C.
| După Th. Codrescu, Uricariul, voi. XIX, p. 48 - 49. Orig.

ALTE EDIŢII: L. Benjamin ş.a., Izvoare, II2, p. 144, nr. 97 (text după Codrescu).

' Aşa în textul editat.


:
Urmează menţiunea lui Theodor Codrescu: ,,L(ocul) p(eceţii) dom(neşti)'\
' Menţiunea aceluiaşi.

226 1776 octombrie 26


Egumenul mănăstirii Sfîntul Sava din Iaşi dă lui Duca Nicolau şi lui Theodor Corne, cu
bezmen, un loc de dugheni în curtea mănăstirii şi altul în afara acesteia.

ţ Aia xot> raxpovtoq PefJaioxiKot) Kai evwtoypacpo'O ypappaxoax; Sr^ov


ytv£xat fyn. auvqxoviOr) Kai /o8ot> xrâv icop ©eoSrbp® Kopve Kai Kt>p Ao^Ka
NiKo^âou eK£t>vnv£CT£o<; xoO xor» rtaviepcoxaxo'o Ayiou Kaioapetaţ K-opiot»
npOKOTtio'O Kai Koivq yvo>|xr| xcov evxauxa eupicncopevcov f|yo\)(xev(ov âyioxuov
(XJte5pavov xov XOTCOV onov ei%ev o KvpiaKoq 7taA,iv pe |x7rieoţxdvov onoîoq
Toîtopq eîvai efyo ănb xo jxovaaxiipi exi e8o0ri dvxoa Kai ev (xepot; xonou ano
tt|v duAf]v xoo la.ovaciXTpio'o Kai dp%iva eiţ (xevxo paKpoţ arco xoi) rco8ov edx;
EU; XO Gortpovt onov £Î%e rcoxe O AOIJKOCI; N I K O X O O U opyeiaq xo 8eKa xpeîa
otvBevxriKaio fiii; S E XO rclaxoq apxtvd ano xfţv K6%T|V XOO povaex-rpiou etbţ xov
TOTIOV xot» Flavix^a opyeieţ eiq xov xorcov 8e xov peSa ortou dvtoXepto eppiSrţ, xo
Kk&xoq exco rcaliv S e r a r|(xr|ot KaOax; eîvai o e^co xonoq xoO pr|0evxoq
KupidKot) eu; xo nXăxoq Kai oî5xe rcepieAeiovxai oXai oi opyelat aaxo\> xo
tonou ţieaa Kai e^co eÎKoaxpeîq Tipuri opyiaiq auSevxiKdţ rjxaii; oxi xouq 8e va
z%ow va dyopaoow xo anixi xoO KupidKoi) pe âarepa eSiKaxot» KaOdx; "nQeÂav
TOfiqxovriarircpoaexieiq xo ypap.p,a xrjq dyopâq xoo oajiixlao va {moypcpOfi Kai
3 fţyoripevoq, (yovcptovfţGri 8e xoiq eipnpevoi; Ktţp ©eo8d)poo Kopve Kai K\>p AovKa
NtKoXaoi) va Saxrow prceapevov ţineaţi xov KaO' eKaaxov x p 6 v o v ftpoq
^tKovxa eiq xo povacropi 8ia xov £%a> Kai ţxeoa xorcov eiq xov orcoîov va e x o w
irjv aSeiav va K â p o w rcexpiva epyaaxipia oxi fţOeXfnv %a)pior| Kai KaOax;
îl9eA.ai xot>ţ apeat) ăno orcoîa, va m p o w xa pxv piyaa e^co, xa 8e p i a a ţieaa,
icai ele pev xa e|co va dvoi^ow ei; xo KaOe epyacmpi nopxlx^av ei; xov
IEÎ%OV xoo )xovaoxriptot>, ei; 8e XOÎK; peaa ovxaSeq va e x o w va Kd|A.OW eiq
pv Siopiapevov oxi fţGeXe xcOţ xpeiao6f| Kai va dvoi^ow Kai ţuav itopxav eiţ
trţv duX-nvovq Kai oxi 7tepi8oxepov Kai va e x o w vă xa e^ovaiaai fţ xi|xioxriq
ronţ Kai xa xeKva xotx; Kai yeivea Ttpoq yeveav oaoi 8e tiyaopevoi fţ0eX.av 8r|
ieiâ xaoxa va fa.lv e x o w xo Kopoţ Kai xf|v l a x w vd avafkpaaow xo
jîteovegvov XOTJ KaOe xpovou, jxr|te vd xo oX.iypaxe'oaowv ăXXjă vă
iKoX,o\)0riao,uv dx; dvcoOev eppeOr] Kai rţ oropqxovta eytvev eiq pev x-qv apxiiv
cov xpâvou vd SoOow ypoaia xpiaA,Kovxa xa 8e aA.A,a xpiaKovxa eiq xo xeloţ

275r
xrâv e^i niqvrâv Kai o w e va â KO^O'uQiTO'n tj ocotti croyxpama Kai xo-dc f^ţr
XpovoDţ av ofiox; rjGeXev dKo^ouQiiaTl 8ux va îtox»Xri8o'6v noxe dina
âf£iepo|j,£va epyaaxTipia vă eîvai |xe xrţv eiSrpiv xou Kaxâ Kaipov iţ/ouuIv
8id. t o dÂ,ri8t)<; e869r| duxoîţ xoîq dv coeiprij4ivoi<; icup ©eoSdjpco Kopve Kai Ktp
AouKa NiKoXdaou* xo 7tap6v ev "67toypayov Kai ea<ppayi0|4.evovo jxe tt)v
fkxoWuxv xau jiovaaxripto'U Kai ecx© eţ va eivjx ev jpovco, Kai ev |ir|M cbq
Keixai 1776 oKxojipplou 26. "
BapvdXy o xot>ayio'oeaiXa<m.p.>1.
f Prin prezenta scrisoare asigurătoare şi iscălită se face cunoscut precum ca s-q
căzut de acord şi iată chir Theodoros Corne şi chir Ducas Nicolau prin înţelegere cu
preasfinţitul chir Procopios al Sfintei Cezare şi prin părerea comună a sfinţilor egumeni
aflaţi acolo despre locul pe care 1-a avut Keriokos cu bezmen. care loc este în afara
mănăstirii; de asemenea s-a dat acestuia şi un loc într-o parte a curţii mănăstirii. Şi
începe în lungime de la pod pînă la şopronul pe care 1-a avut atunci Ducas Nicolaos,
treisprezee arghii domneşti. în lungime începe de la colţul zidului mănăstirii pînă la
locul lui Paniţa, zece arghii în locul din lăuntru despre care s-a pus mai înainte. Locul
avea în lărgime iarăşi zece şi jumătate, precum este afară locul sus numitului Keriakos în
lărgime. Şi se strînsu toate arghiile din acel loc, înăuntru şi în afară, douăzeci şi trei şi
jumătate arghii domneşti. Şi astfel să aibă a cumpăra casa lui Kiriakos cu asprii săi aşi
precum s-au înţeles. Adaugă ca scrisoarea de cumpărare a casei sa fie iscălită .şi de
egumen, care s-a înţeles cu mai sus pomenitul chir Theodoras Korne şi cu Duca
Nicolaos să dea bezmen în fiecare an cîte şaizeci groşi mănăstirii pentru locul dinlăuntru
şi de afară, în care să aibă voie să facă prăvălii de piatră cum vor voi şi dacă vor voi,
dintre care jumătate să le facă afară şi jumătate înăuntru; şi la cele din afară să facă Îs
fiecare prăvălie portiţa în zidul mănăstirii. Odăile din lăuntru să le facă în locul stabilit şi
tot ceea ce au nevoie şi să deschidă o poartă în curte şi nu mai multe ; şi să le stăpînească
domniile lor şi copiii lor şi din generaţie în generaţie.
Şi cîţi egumeni vor veni după acesta să nu aibă autoritatea şi puterea să urce
b e z m e n u l din f i e c a r e an, nici să-1 m i c ş o r e z e , ci Să u r m e z e c e l e m a i s u s h o t ă r î t e .
Şi înţelegerea s-a făcut cala începutul anului să se dea treizeci groşi şi alţi treizeci
la sfîrşitul a şase luni; şi să se continue această înţelegere şi în anii următori. Dacă va
urma să fie vîndute cîndva aceste prăvălii să se facă cu ştirea egumenilor vremii. Pentru
adeverire s-a dat' mai sus pomeniţilor Theodoros Corne şi lui chir Duca Nicolai
prezenta, iscălită şi pecetluită cu sigiliul mănăstirii.
Şi aceasta este în anul 1776 octombrie 26.
Varnava de la Sfîhtul Sava <m.p.>'.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava, CLI/6. Orig., hîrtie difolio (30,9 x 21,4 cm.), filigran, cerneali
cafenie, sigiliul rotund al mănăstirii aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.

' Urmează două semnături greceşti neclare.

227 1776 noiembrie


Grigorie Alexandra Ghica voievod confirmă mănăstirii Halchi din apropierea Ţarigradulu
ajutorul de 55 de lei anual.

Cu mila lui Dumnedzeu, Io Grigorie Alexandru Ghica voevod a, domnu Ţări


Moldaviii. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor celor ce se cuvine a şt

276r
Intru svînia mănăstire ce se numeşte Halchi, cari iaste aproape de Ţarigrad, unde se
Insteşte şi se prăznuieşte hramul Presvintei Născătoarei de Dumnezău şi purure
pecioarii Marii de la care svîntă mănăstire, viind părinţii ce sint petrecători acolo, cu
jalobă ne-au arătat neagiunsurile şi trebuinţele mănăstirii întru cari se luptă ei acolo prin
„uită greutate şi lipse; şi cerşind milă de la domniia mea arătatu-ne-au şi hrisoavele
ufflinaţilor domni ce au fost mai înnainte de oareşcare agiutor ce au avut svînta
nlnăstite aceasta de lua pe tot anul cîte cincizaci lei şi osebit cîte cinci lei pentru
:Sieltuiala celor trimişi la această miluire; pentru care s-au rugat ca şi domniia mea să le
Bijoini şi să le întărim.
Deci domniia mea n-am trecut cu vedere rugăminte lor, ce după cum pentru alte
;|vînte dumnăzăieşti lăcaşuri, cît au fost prin putinţă am agiutat; asemine şi pentru
jceaMâ svîntă mănăstire milostivindu-ne, iată, printr-acest hrisov al domnii mele hotărîm
se aibă a lua în toată vreme domnii noastre pe tot anul din ...' g(o)spod cîte cincizaci
şj cinci de lei la 9 zile a lunii lui mai în zioa aducerii moaştelor Svîntului Ierarh Nicolae,
însă cincizăci lei să fie pentru mănăstire şi pentru părinţii ce petrec acolo şi cinci lei
pentru cheltuiala trimişilor pe tot anul aice să ia această miluire. Numai şi părinţii aceştii
mănăstiri datori să fie a ruga pe Svîntul Dumnăzău pentru iertare sufletelor părinţilor
noştri şi pentru iertare păcatelor noastre şi pentru paza şi odihna norodului creştinesc a
aceştii de Dumnăzău păzită ţară.
Pohtim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni pe carii Svîntul Dumnezău va
lindui în urina noastră cu doninie aceştii ţări, ori din fiii şi neamul nostru ori dintr-ait
neam, să nu surpe această miluire ci mai vîrtos să adaogă şi să întărească pentru al
domniilor sale vecinica pomenire.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele în oraşul Iaşii, întru a doaoa
domnie a noastră, la al doile an.
Anii 1776 noiemv(ric). '
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
<Pe verso, scris de altă mînă>: S-au trecut la condica Divanului de Ioan Necolae condicar.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Aron Vodă, I bis/5. Orig., hîrtie difolio (49,1 x 35,7 cm.) filigran, cerneală
Bagră, sigiliu ddmneşc inelar, octogona!, foarte slab imprimat în cerneală roşie, neclar.
1
Loc liber.

228 1776 noiembrie 2


Grigorie Alexandru Ghica voievod scuteşte deJ>ir şi de alte angării doi oameni străini ai
Bisericii Catolice din Iaşi.
Hw rpwrwpVe fli\e||âHAptf Fhka b(wc)bwa*, EwacKeio) mha(o)ct(hk>)
r(*)cnwAU)p(Ti) 3%m(ah) AUvaaabckwm. Facem ştire cu această carte a domnii meii
pentru preoţii de la Bisărica Ungurească de aice, din Iaşi, că, iată, după alte cărţi de milă,
ce au de la alţi luminaţ(i) domni, asămine şi domnie mea m-au milostivit asupra lor şi
pentru 2 oameni streini ce ş-ar găsî, care să nu aibă nici un amestec cu alţi lăcuitori ai
ţerîi, îi iertăm ddmnie mea de tot birul visterii, cum şi de alte angării, ce or fi pe altă ţară,
ei întru niinică să nu fie supăraţ(i), lăsîndu-i să fie numai pentru slujba lor. Care oameni,
gasindu-i, să-i aducă la dumnealui vel vistiernic, ca să-i cerceteze şi, fiind streini cu
adevărat, să le dea răvaşele dum(i)sale pe feţîle lor, ca să nu fie supăraţ(i).

277r
Şi poroncim domnie mea dum(i)lorvoastre, ispravnici, pentru aceşti 2 . . Iilt
streini a preoţilor ungureşti, avîndu răvaşele dum(i)sale vel visternic pe feţîle lor, s.,"t nMJ-'j
supăraţ(i) întru nimică, ce să urmaţi după cum mai sus să poroncdşte.
Aceasta poroncim.
1776 noemv(rie) 2.
flpwq(n)T Kgrt kmct(aphhk).
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVI1I/256. Orig., hîrtie difolio (31,6 x 21,8 cm.) filigran, «rneaifl
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1777 (!), aplicat în cerneală roşie, slab imprimat. ''" '

229 1776 noiembrie

M a r i n şi soţia sa, Maria, vînd lui E n e şi soţiei acestuia Ileana G h i r g i c e a o casă în Mahalaua
Feredeelor.

1776 noembre 8.
Marin şi Maria, soţi, vînd cu 30 de lei căpitanului Ene şi femeii sale Ileana
Ghirgicea o casă în Mahalaoa Feredeilor.
După Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei, p. 14, Anexa C, nr. 4. Rez. după idem, Ms. Surele, XXI f
738.

230 <în. de 1776 (7285) noiembrie 20>


Gavril, soţia sa, Ilinca, şi fiii lor dau u n loc de casă lui T o m a , soţiei acestuia Catrina şi fljlor
lor.

Un zapis fără veieat şi lună de la Gavril şi soţia Iui, Ilinca, şi fiii lor, prin care au
dat acel loc frăţine-său Tomii i soţii lui, Catrina, şi fiilor lor ca să-1 stăpînească întocma
după hotarnica de sus arătată.
Arh. St. laşi, Documente, DVII/29. Rez, într-un doc. (orig.) din 1807 iunie 25. Ibidem, DVII/26. nr.2
(rez. identic într-o mărturie hotarnică (orig.) din 1807 august 8).

Datat după rez. precedent din doc. din 1807 iunie 2 şi 1807 august 8 (v. nr. următor din acest volum),_.

EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 144, nr. XXX (acelaşi rez )
şi p. 139, nr. XXIX/2 (rez. din mărturia hotarnică din 1807 august 8).

231 1776 (7285) noiembrie 20


T o m a c i u b o t a r şi soţia sa, Catrina, vînd lui Gavril c i u b o t a r şi soţiei acestuia Ilinca un loc de
casă în M u n t e n i m e a d e Sus, cu 6 0 d e lei.

Un zapis din 7285 <1776> hoiemvrie 20, prin câre acel Toma ciubotariu, cu soţia
lui, Catrina, iarăşi acel loc cu casă l-au vîndut frăţine-său, lui Gavril ciubotariu, şi soţiei
sale, Ilincăi, drept 60 de lei, arătînd că este în Vale Strîmbă, de la vale de margine, peste
Drumul cel Mare a Păcurariului, la Muntenimea de Sus, cum pre larg arată zapisul.
Arh. St. Iaşi, Documente, DV11/29. Rez, într-un doc. (orig.) din 1807 iunie 25. Ibidem, DVII/26. nr. 3
(rez, identic într-un doc. (orig.), din 1807 august 8).

EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 144, nr. XXX (acelaşi rez.)
şi p. 139, nr. XXIX/3 (rez. din mărturia hotarnică din 1807 august 8).

278r
232 1776 (7285) noiembrie 29
Safta, soţia lui Dămiian, şi fiii ei vînd lui Neculachi Avram o bucată de loc, cu 10 lei.

Adecă eu, Safta, fimeia lui Dămiian, dimpreună cu fii mei, Ilii şi Căsandra,
făcut-am adevărat zapisul nustru la mîna giupînului Neculachi Avram precum să s(e)
stie că, de nimi siliţi, nici asupriţi, ci de a no(a)stră bunăvoie, am vîndut o bucată de loc,
- care locu iaste lîngă Ştefana şi lîngă Ianachi zlătariul, cari locu iaste hotarnică vechi şi cu
»zapis vechi. Şi tocmala ne-u fost 10 lei; şi bani ne-u dat deplin în mînile nostre ca să-i fie
(jum(nealui) ocină şi moşie. Iar sculîndu-se cineva din noi ca să întoarcem şi or la ce
giudecat(ă) vom merge să nu ni şe ţie în samă.
Şi, pentru mai mare credinţă ne-am iscălit mai gios şi am pus şi degetile ca să s(e)
creză.
Let 7285 <1776> noiem(vrie) 29.
Eu, Safta, am vîndut şi am pus degetul
Eu, Căsandra, am vîndut şi am pus degetul1.
Eu, Costandin dascăl, am scris ca zisa Saftei.
Eu, Ilii dascăl, am vîndut şi am pus
EUTMăranda...2 iariţa, m-am tîmplat.
Şi eu, ierei Toader, m-am întîmplat <m.p.>.
Arh. St, Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom,, Documente istorice, CLIII/182. Orig., hîrtie difolio (20,2
; * 14 cm.), cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor 1907, p. 223, col. I (re/.).

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.

233 1776 decembrie, Iaşi


Aşezămîntul lui Grigorie Alexandru Ghica pentru mănăstirea şi spitalul Sfîntul Spiridon.

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigore Alexandru Ghica voievoda, domn Ţării
Moldaviii.
• De vreme ce toate bunătăţile fericirii omeneşti de la Dumnezeu sînt şi de la
dînsul se învrednicescu toţi a le ave cu îndestulare, pentru aceea şi fiişte cine datoriu
iaste fără cuvînt de pricinuire a răsplăti cătră Dumnezeu datoria mulţimirii, însă cu nice
o faplă altă cuviincioasă nu poate cineva şi să fie plăcut lui Dumnezeu cît cu purtare de
grijă ce va avea cătră cei slabi şi bolnavi şi cu facere de bine cătră cei neputincioşi,
fiindcă celelalte fapte razimă numai spre folosul făcătoriului, iar facere de bine cu cît
iaste mai îndestulată, cu atîta mai mult se lăţeşte spre folosul celor ce o priimesc de
obştie şi cu cît firii omeneşti i se pare cu greu a agiutora cu facere de bine pe alţii cu atîta
mai mult şi Dumnezeu dătătoriul bunătăţilor cere de la noi facere de bine spre cei
neputincioşi zicînd (în dar aţi luat, în dar daţi, căci milă voiescu, iar nu jirtvă)1, pentru că
cu fapta facerii de bine să întăreşte dragostea cătră el...2 şi credinţa cea cătră Dumnezeu
j.c adi\ ereşte. Deci oricarile va face bine adevereşte ca şi pe aproapele său iubeşte şi în
Dumnezeu crede şi cine crede în Dumnezeu iubeşte pre dînsul şi de iubeşte pe dînsul
iubeşte şi pe cei neputincioşi şi le agiută cu faceri de bine după putinţa sa. Fiind
încredinţat cum că facerile de bine cătră cei săraci toate le priimeşte Dumnezeu precum

279r
însuşi adevereşte zicînd (cît aţi făcut unuie din fraţii miei ceşti mai mici mie aţi fă'-.it; "
de vreme că dragoste cea cătră cel de aproape precum zice bogoslovul Ioann (de va ziţ^ <
cineva şi că iubeşte pre Dumnezeu şi pe fratele său urăşte, mincinos iaste)1 şi j e St
adivereşte dragoste cătră cel de aproape prin oareşcare facere de bine spre cei
neputincioşi, precum zice dumnezeiescul apostol Pavel (nimine să nu ceară numaj
folosul său, ce fiiştecine să caute şi folosul celui de aproape)1 cu adevărat că făr(ă) de
aceasta nimine nu poate să se învrednicească împăraţii ceriurilor. Precum şi însuşi ziCg
(duceţi-vă de la mine blăstămaţilor la întunericul cel mai den afară ce iaste gâtit
diiavolului şi îngerilor lui. Căci flămînd am fost şi nu mi-aţi dat de mîncat, însetat şi nu".
m-aţi adăpat, gol şi nu m-aţi îmbrăcat, străin şi nu m-aţi primit, bolnav şi nu m-aţi
cercetat)1. Deci ca să nu se lipsască cineva şi de acea fericire, se cade fiiştecarelc dupâ:
putinţa sa să împlinească datoriia mulţemirii cătră Dumnezeu cu facere de bine carile ca
nişte daruri le priimeşte şi însuşit răsplăteşte întru acest vecu şi întru cel viitoriu pentru1
cei ce să miluiescu, precum acea nemărginită a lui iubire de oameni făgăduieşte ca i cl cc
va da ale sale săracilor va lua însutit întru acest veac şi viiaţă vecinică va moşteni. După
cum au zis şi iaste să zică şi la a sa a doua venire, cînd va şede pe scaonele sla\ ei la
înfricoşatu judeţu a toată lume (veniţi blagosloviţii părintelui mieu de moşteniţi
împărăţie ce iaste gătită voao de la zidire lumii, căci flămînd am fost şi mi-aţi dat de
mîncat, însetat şi m-aţi adăpat, gol şi m-aţi îmbrăcat, strein şi m-aţi priimit, bolnav si
m-aţi cercetat)1. |
Drept aceste dar fiind şi noi cătră poruncile lui Dumnezău cu totul rîvnitor si
aflînd sfîntul lăcaşu acelui dintru sfinţi, părintelui nostru făcătorului de minuni Spiridon
început de alţii pentru ca să se facă şi bolniţă spre priimire şi tămăduire bolnavilor atît a
celor pămînteni cît şi a celor streini şi nemernici însă nesăvîrşit fiind şi socotind domnia
mea cît poate fi de trebuinţe o pomană ca aceasta spre tămăduire bolnavilor n-am suferit
a privi mai mult nesăvîrşire acestui lucru plăcut lui Dumnezeu, ce prin rîvnlj
dumnezeiască îndemnîndu-ne şi spre aceasta precum şi spre altele dintru cecal al tă^
trecută domnie a noastră am săvîrşit toate celi trebuincioase ce lipsiia spre alcătuire
desăvîrşit prin a noastre domneşti cheltuiale cu odăi rînduite pentru bolnavi, în cari pînă
la bolnavi să fie priimiţi în bolniţă şi cercetaţi cu toate cele trebuincioase după cum se
arată prin osebit hrisovul domnii mele la rînduiala bolnavilor şi a doftorilor.
Aşijdere şi cu spiţerie deosebită şi numită a spitalului, cari nici odinioară să nu fie
părăsită nici poprită de cătră orice doftor ce să va întîmpla după vremi, precum şi pentru
spital ce şi pentru a obştii folos şi odihnă de îndestulare de apă iarăşi prin a noastre
domneşti cheltuiale ziditu-s-au din nou doao ceşmele alăture cu poarta cea mare a
numitului sfinţit lăcaş cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atît pentru trebuinţa lui
şi a bolnavilor, cît şi â celor de pe împregiurul lui şi a obştii, din care haznele fiind apă
de prisosii s-au rînduit şi la altă ceşme ce s-au mai făcut iarăşi prin a noastră cheltuială la
răspîntiile Uliţii Strîmbe iăifăşi pentru îndestulare obştii; însă osebit de apă ce merge la
casa dumisale loan Canta biv vel vist(iernic) care cu silinţa şi cu cheltuiala dumisale
aflîndu-o deosebit din matca apelor a Sfîntului Spiridon s-au adus prin oâlile apelor
mănăstirii pînă la haznele după cum mai pre largu se va arata prin deosebit hrisovul
domnii mele ce s-au dat dumisale. Care aceste ape a Svîntului Spiridon vor fi supt
purtare de grijă a rînduiţilor epitropilof mănăstirii ca oricînd se vor sminti din orice
pricină, îndată să se tocmaseă prin marafetul sugiolgiilor calfii Costandin şatrar. căruM
deosebit de milile ce are de la răpousatul şi fericitul întru pomenire unchiul nostru
domriiia sa Grigorie Ghica voievoda şi de la alţi luminaţi domni, care şi de noi s-au

280r
întărit, am mai adaos domniia mea asupra lui din milile domneşti cu deosebit hrisov spre
răsplătire purtării de grije şi tocmirii a tuturor apelor din oraşul Iaşii. Iar după săvîrşire
Iţii care se va alege vrednic de a fi calfă şi purtătoriu de grije apelor, acela să ia şi
veniturile ce sînt rinduite sughiolgiului pentru cheltuiala şi purtare de grijă apelor.
Hotărîm domniia mea şi pentru drumul a tuturor apelor haznelilor ca ori pe unde
3
au trebuit să vie .. , stînjini de loc în lat măcar şi pin ogrăzi boiereşti şi prin a altora de
va fi, nimine să nu fie volnic a săpa pe acel loc rînduit sau pomi a pune orice lucru a face
ca să nu să dea pricină de stricăciune pomenii şi odihnii obştii.
Socotit-am domniia mea şi pentru venitul svîntului lăcaş Spiridon şi a bolniţii ce
au fost rînduit prin hrisoavele altor luminaţi domni, din care fiind unile venituri
asuprclnice, acum s-au alcătuit şi s-au îndreptat, rămîind ca să se ia cum se arată mai
gios, întărindu-se şi de cătră domniia mea, adică să aibă a lua cîte una para de tot drobul
dc sare ce se va vinde la ocnă şi cîte cincisprezece lei de tot carul cu doi boi de lipscănie
ce se va descărca aice în oraşul Iaşii, iar de cea trecătoare într-alte părţi pe giumătate, doi
lei de toată bute cu vin ce fac cazaclii şi alţi şi-1 trec piste hotar, iar de poloboc pe
giumătate; şi venitul de la Galaţi ce să ia di pe cherestedupă cum arată anume la condica
cu pecete gospod; şi cîte pol para de toată oca de ceară ce se va afla în toată ţara şi va
irece piste hotar şi veniturile a toate moşiilor i di pe dughene i di pe oiice alte acareturi.
Şi deosebit de aceste venituri ce s-au pomenit mai sus, rînduitu-s-au şi de cătră
domniia mea atît mănăstire Precista din Romanu cum şi a Svîntului proroc Samuil din
Focşani şi biserica din Budeşti ot ţinutul Neamţului, cu toate ale lor mişcătoare şi
nemişcătoare, ca să fie metoaşe şi supt stăpînire şi purtare de grijă a Svîntului Spiridon
spre agiutoriul bolniţii după hrisovul domnii sale Ştefan vodă Racoviţă, fratele ctitorului
acestora, răpousatul Costandin vodă Racoviţă, precum mai pre largu se vor arăta toate
veniturile, moşiile i bucatele şi altele în condica mănăstirii iscălită de epitropi şi cu
pecete g(o)spod.
Rînduitu-s-au şi doao cutii pentru milostenii cu pecete epitropilor una să ste, în
biserică, la proschinitarju, şi alta la bolniţe, cari întt-un an odată la ziua hranului să se
deschiză de rînduiţii epitropi şi cîţi bani se vor afla strînşi într-aceste doao cutii să se
arăte la catastihul veniturilor rfiănăstirii.
Aşijdere s-au mai rînduit şi venitul cantariului după cum se arată pre largii la
deosebit hrisovul domnii mele şi osebit în locul a unora din venituri ce se făcuse de mai
înainte pentru mănăstire Svîntului Spiridon şi pentru bolniţă, adică venitul di pe postaje, i
doao parale de tot drugul de fier ce să sfîrma în Iaşi şi în Galaţi i mortasipie gospojdii, i
pîrcălăbie Tîrgului Frumos ce era a schitului din Măgura laşului i mortasipie cea mare, care
aceste socotindu-se a fi supăralnice obştii şi asuprelniee, domniia mea acum le-am.ridicat
ca să nu mai fie şi am rînduit să se ia în locul acelora venitul păhărnicii, cîte şasezeci bani
de bute cu vin şi cîte triizeci bani de poloboc, şi tutunăritul, cîte un leu de pogon, şi solăritul
Vrancii, şi cîte pol para de toată vadra de horilcă ce vine în Iaşi, şi cîte şase bani de tot
rimătoriul ce va trece piste hotar, şi cîte doaozăei şi patru bani de toată vita ce să vinde în
Iaşi şi la Tîrgul Frumos, cum mai pre largu se arată la condica cu pecete g(o)spod.
însă fiindcă mănăstirea Svetii Spiridon iaste stavropighion după aşezare şi
legătura ce s-au făcut cu biserica cea mare, hotărîm şi domniia mea printr-acest hrisov
atît mitropolitul ţării cît şi alţi oricine carii vor fi după vremi să nu cuteze nimine la v-o
volnicie de a se amesteca ca să puie sau să scoată igumenu atît la această de mai sus
numită mănăstire cît şi la moaştele ei, fără numai rînduiţii epitropi ce se vor afla după

281r
vremi să fie volnici a purta de grijă spre a pune igurneni, pre care vor socoti mai
vrednici, şi a scoate pe netrebnici şi nevrednici.
După aceste socotit:am domniia mea şi pentru grijă şi chivernisala bolnavilor cum
şi pentru plata doftorilor, a spiţeriului, a gerahului şi altor ce sînt rînduiţi pentru ^lujba
bolnavilor şi s-au rînduit cu hotărire prin deosebit hrisov întru cari se arată pre largu
orînduiala lor.
Şi fiindcă într-această ună dată se află purtătoriu de grijă mănăstirii Svîntului
Spiridon sfinţiia sa chir Sofronie Irinopoleos datoriu să fie svinţiia sa în toate sîmbetile
să slujască svînta leturghie pentru pomenire ctitorilor şi acelor ce vor agiutora la acest
svînt lăcaş, iar la altă la nimică să nu aibă volnicie a se amesteca: nici la veniturile
mănăstirii, nici la moşii, nici la bucate, nici la alte venituri sau la cheltuiale, la nimica si
întru nimică, fără numai priveghere să aibă în frica lui Dumnezeu, ca să nu se facă vreun
sfeterizmos de cătră alţi la venituri i la cheltuialile mănăstirii cum şi la ale sfinţii biserici
orînduiale, să poarte de grijă ca să se păzască de-a purure şi în toată vreme după
canoanile bisericeşti. Iar Cînd din ieromonahi i din preoţii bisericii i din diiaconi i din alţi
călugări cum şi din alţi oameni ai mănăstirii va simţi svinţiia sa că nu se poarta
cinevaş(i) după căzuta rînduiala, atunce prin ştire rînduiţilor epitropi să aibă a se pedepsi
fiiştecine pe vina sa, după canoanele bisericeşti, însă de svinţiia sa Irinopoleos, iar alţii
nimine să nu să atingă. Aşijdere şi pentru purtare de grije a bolnavilor iarăşi să aibi
svinţiia sa preveghere ca să se păzască după orînduiala ce să arată prin osebit hrisov.
scutelnici s-au rînduit să-aibă a lua de-a purure epitropii de la Visterie, din
catastihul scutelnicilor cu pecete g(o)spod. însă din epitropi să nu cuteze a se atinge să iă
din banii scutelnicilor în parte sa, ce numai pentru treaba spitalului să fie şi dintr-aceştî
bani a scutelnicilor să aibă a ţine pentru treaba bolnavilor lemnari, bucătari şi femei
pentru spălatul şi grije bolnavilor.
Rînduitu-s-au şi epitropi de grijă şi chevernisitori atît mănăstirii cît şi bolniţii din'
boiari, anume: pe dumnealui loan Cantacuzino biv vel vistiiar, i pe dumnealui Ioidache
Balş vel vist(iernic), i pe dumnealui Matei Cantacuzino vel comis, i pe dumnealui Ilie
Catargiul vel paharnic i pe dumnealui Nicolai Balş vel stolnic i pe dumnealui Costi
Papafil biv vel med(elnicer); carii aceşti numiţi şi rînduiţi epitropi datori să fie în frici
lui Dumnezeu să poarte de grije cu toată osîrdie şi silinţa şi preveghere atît pentru
metoaşe, moşii, bucate şi alte venituri, toate ă sfîntului lăcaş Spiridon, să rînduiască
oameni de ispravă vătaşi purtători de grijă, a cărora plată să li să dea de cătră epitropi
fiiştecăruia după obraz şi slujba sa, şi să se strîngă fiiştecare venit la vreme sa şi dintr-aceste
venituri să poarte de grijă ca să se păzască'rînduiala pre deplin în toate şi pentru toăttt
întocma după cum s-au pomenit mai sus, hefăcîhdu-se cît de puţin sfeterizmos atît lâ
venituri cît şi Ia cheltuiale; şi la împlinire a fiiştecăruia an la ziua hramului SvîntuM
Spiridon fiind sama încheiată şi iscălită de numiţii epitropi atît de toate veniturile cît şi
de toate cheltuialile anume după rînduială, să se cerceteze şi să se socotească şi de însuşi
domnul şi oblăduitoriul tării şi să se pecetluiască cu pecete g(o)spod, carile după
creştineasca datorie să aibă osteni la zioa hramului cU mergire sa, prin cercetare ce va
face atît pentru â mănăstirii orînduiale cît şi pentru a bolnavilor, să se poată păzi purure
pe deplin toate după rînduială, rugînd pe sfîntul Dumnezeu ca să întărească şi să păzască
rînduiala pomenii aceştie spre odihna robilor lui, prin a cărora rugăciuni să se
milostivască spre iertare păcatelor noastre, a domniei noastre şi a fiilor noştri, cum şi a
părinţilor şi a tot neamul nostru şi spre buna stare şi fericire ţării aceştie.

282r
Şi pentru ca să se păzască toate aceste pomenite rînduiale ce să cuprind întru acest
hrisov a domnii mele am întărit şi cu însumi a domnii mele iscălitură şi pecete, poftind şi pe
preosfinţia sa mitropolitul ţării, ca să întărească cu arhieresc blăstăm şi poftim domniia mea
si pe care din pronie lui Dumnezeu se va orîndui în urmă noastră doihriu şi Oblăduitoriu
lării aceştie ca să întărească rînduiala hrisovului acestuie spre a sa vecinică pomenire.
Şi spre aceasta iaste credinţa domnii piele, Noi Grigorie Alexandru Ghica
voievoda, şi credinţa preaiubiţi fiilor noştri: Dimitrie v(oie)vod, Alexandru v(oie)vod,
Searlat v(oie)vod, şi credinţa a tuturor cinstiţi şi credincioşi boiarilor domnii mele:
dum(nealui) Vasilie Razul vel logofăt şi dumnealui Dimitraşco Sturzea vel vornic, i
dumnealui Costandin Sturdzea vel vornic, i dumnealui Ioniţă Canta vel vornic, i
dumnealui Alexandru Neculce vel vornic, i dumnealui Iordache Ghica hatman, i
dumnealui Iordache Balş vel vist(iernic), i Nicolache Ventura vel poşt(elnic), i
dumnealui Costandin Paladi vel spat(ar), i dumnealui Ianache Cant(acuzino) vel ban, i
dumnealui Matei Cant(acuzino) vel com(is), i dumnealui Costache Ghica vel camaraş, i
dumnealui Ilie Catargiul vel pah(arnic), i dumnealui Dimitrache Schiliţi vel caminar, i
dumnealui Costache Carage vel agă, i dumnealui Nicolai Balş vel stolnic şi credinţa
tuturor boiarilor domnii melc mari şi mici.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele, în oraşul Iaşii, întru a doao domnie a
noastră la al doile an, de credincios boiariul nostru Dimitrache Vîrnav al doile logofăt.
La anii 1776 dechemv(rie).
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
Io Grigorie Alexandra Ghica voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn.
Fiind şi noi poftiţi de cătră măriia sa preaînălţat domnul nostru, Grigorii
Alexandru Ghica voievoda, ca să întărim cu arhieresc blăstăm, spre urmarea bunelor
orînduieli, care prin acest domnesc hrisov se arată, adeverim cu a noastră iscălitură.
t Gavriil mitropolit(ul) Moldovii <m.p.>.
S-au trecut la condica Divanului de Ioan Necolai condicar.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Hrisov pentru toate milile şi veniturile
Sfîntului Spiridon.
<Scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1) Pentru toate veniturile
mănăstirii; 2) Vechi de 53 ani, din 1776 dechemvr(ie), a d(omnului) Grigori Alexandru
Ghica voievod; 3) No. 35; 4) No. 6; No. 17 «ambele tăiate>.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, LXXV11/21. Orig., hîrtie (78 x 54,2 cm.), cerneală cafenie
(majusculele, cu cerneală roşie, iar iniţiala, intitulaţia şi monograma, cu cerneală aurită); sigiliu domnesc
inelar, octogonal, din 1777 (!), aplicat în cerneală roşie, slab imprimat.
1
Paranteze în orig,
2
Un cuvînt neclar. .
3
Loc liber în orig.

234 1776 (7285) decembrie 2


Dumitru Prale solicită domniei să i se hotărască un loc.
7285 <1776> dec(hem)v(rie) 2.
Răv(aş) de jalobă di la Dumitru Prale cătră domnii să i să hotărască locul.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6. Rez. într-o listă de doc. ale lui Iordache Balş căminar, din 1779
februarie 4.

283r
235 1776 decembrie 8

Grigorie Alexandru Ghica yoievqd încuviinţează construirea din piatră a bisericii catolice
din Iaşi întrucît s.ea veche, din lemn, a ars.
Hw rpMrwpVe fffteâdHAptf FnKd BweswA<», r(o)cn(o)AdpW 3(6mah)
Mwaa4bckwm. Ca se să facă zidiri de piatră prin oraşe, cunoscut iaste nu numai că aduce
această podoabă oraşilor, ce şi obştii folosinţă şi apărare, mai ales la o vreme cînd sft
întîmplă foc.
De vreme, dar, că, de cîţiva ani mai înnainte, rîmlenească a catolicilor biserică, &
au fost aice, în oraşul Iaşii, s-au tîmplat de s-au aprinsu, fiind de lemnu, dintru care s-au
pricinuit nu puţină pagubă şi stricăciune caselor orăşanilor, acum dar, ceşti de aice preoţi
ai catoliceştii biserici, cu jalobă ce am dat domnii unele, au cerşut ca se aibă voie a zidio
biserică de piatră, pe locul acei arse, aice, în oraşul laşii. Şi măcar că şi pîn(ă) a cei!
această voie, n-au fost oprire de cătră noi pentru un lucru ca acesta, cari iaste de apărări
focului, precum şi mai sus s-au arătat.
Pentru aceea, socotindu-se că această cerire iaste cu cale şi fără nici o vătămare,
iată că, printr-această a noastră domnească carte, dăm voie şi volnicie numiţilor preoţi &
catolicilor ca se aibă a-şi zidi o biserică de piatră, după putinţa şi starea lor, iarăş(i) pc
locul acel, unde au fost şi mai înnainte biserica acea de lemnu, fără nici o oprire de cătră
nime, avînd a urma după orînduialile bisericii catoliceşti, întărind şi cu a noastră;
domnească pecete.
1776 dec(he)m(vrie) 8.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Doeuţnente, MLXXVIII/257. Orig., hîrtie difolio (35,6 x 24 cm.), filigran, cemei»|Ş
neagră, sigiliu domnesc inelar, oittigonal din 1777 (!), aplicat în cerneală roşie, slab imprimat.

EDIŢII: Iorga, St, şi doc., I—II, p. 111-112, nr. LXIV (excerpte); Stoicescu, Repertoriul, p. 511
(excerpte, după lorga).

236 1777 ianuarieN

Grigorie Alexandru; Ghica confirmă Bisericii Catolice din Iaşi scutirea de unele d ş
dreptul prefectului acesteia de a-t judeca pe catolicii din Moldova.

t Cu mila lui D(u)mnezău, Noi Grigorie Alexandru Ghica voievoda, domnu (arii
Moldavii. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui se cade a şti că, viind
înnainte noastră preotul prefector şi cu alţi preoţi de la Biserica Catolicească de aice din
Iaşi, arătatu-ne-au cîteva cărţi g(o)spod de orînduială şi milă, ce au avut 6i de la alţi
luminaţi domni de mai înainte şi rugîndu-ni-se ca şi domniia mea să-i miluim şi să Ic
întărim, domniia mea, milostivindu-ne, n-am trecut cu vedere rugăminte lor.
Ce, iată, printr-acestu hrisov a domnii mele, hotărîm şi întărim ca se să ţie şi să sf
păzească orînduiâljfilor îritr-acestaşi chip, adică: preotul prefector se aibă voie a giudecl
pricinile legii bisericeşti, ce vor fi între toţi lăcuitorii catolici, cîţi se vor afla aice, în
Moldova, neoprit de cătră nime.
Osebit, pe tot anul se aibă a scuti cîte daoa sute vedre vin de vădrărit, vintil ce-ar
ieşi de la viile Bisericii Catoliceşti ot Iaşi, cum şi o cîrcimă cu băutură, ce are Biserica
Catolicească în oraşul Iaşii, încă se fie în pace şi scutită de toate dările şi angariile,
oricîte ar fi pe alte cîrcime. ,

284
Aşijdere, patru liudi streini, ce ar ave biserica catolicească pentru posluşanie ei,
încă i-am iertat domniia me de bir şi de toate angariile, lăsîndu-i ca se fie în pace şi
nesupăraţi. Precum încă şi preoţii catolici carii vor fi pe la alte biserici catoliceşti aice, în
Moldova, şi din streini ar ave cîte o slugă şi cîte un dascal, pentru slujba bisericii lor, şi
pe aceia i-am iertat domniia me de bir şi de toate angariile, lăsîndu-i ca se fie numai
pentru slujba bisericii lor.
Drept aceea, poruncim domniia mea dum(itale) vel agă şi altor boiari, slujbaşi i
zapcii, văzind hrisovul acesta al domnii mele, cu toţii se aveţ(i) a urma deplin precum
poruncim mai sus.
Şi pohtim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni, pe carii Svîntul Dumnăzău va
orîndui în urma noastră cu domnie aceştii ţări, ori din fin şi neamul nostru, ori dintr-alt
neam, ca se nu strice aceasta puţină milă, cari am făcut, ce mai vîrtos să dea şi să
îiitărească, pentru al domniilor sale vecinică pomenire.
Anii 1777 ghenar(ie).
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
XpHCTOA(«p) ^ Aor(o)<Jk(e)T npWMHT <m.p >.
Arh. St. laşi, Documente, MLXXVlII/258. Orig. hîrtie difolio (44,5 x 31,5 cm.), filigran, cerneală
neagră (intitulaţia şi unele litere, cu cerneală roşie), sigiliul domnesc inelar, octogona!, din 1777, aplicat în
cerneală roşie.

EDIŢII: Codrescu, Vricariul, V, p. 426 - 427 (text cu alfabet de tranziţie).

237 1777 (7285) ianuarie 1


Toader Mălaiverde şi soţia lui Ştefana, vînd lui Gligoiie, o jumătate de pogon de vie, cu 8 lei.
Adecă eu, Toader Mălaiuverdi, dinpreună cu soţul mieu Ştefana că avînd noi ca o
giumătate de pogon de vie şi cu casa lîngă dînsa şi noi i-am vîndut-o dumisali de a
noastră bunăvoie, de nimeni siliţi, nici asupriţi, ca să fie dreaptă dumisale lui Gligorie
ocină şi moşie. Şi tocmeala ne-au fostu noaî dreptu 8 Iei, adecă opt lei; şi bani după
tocmala ce am avut cu d(umnealui) i-am dat deplin în mîna dum(nealui).
Leat 7285 <1777> ghenar 1.
Şi la acest zapis s-au întîmplat şi alţi oameni buni, carii mai gios să vor iscăli,
neştiind carte.
Eu, Toader, şi cu soţul meu, Ştefana,pentru credinţa ne-am pus degetele; eu,
Toader Mălaiverdi, am pus degitul.
Şi eu, Macovei Vîlcul, m-am tîmplat la această tocmală.
Eu, Vasilie, m-am tîmplat la acest zapis.
ţ Eu, Ştefana soţ lui Toader, am pus degitul.
Şi eu, Vasilie, am scris cu zisa lor.
După T. T. Bunida, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. I (1921), p. 91, nr. XII. Text după
Acta bisericii Vulpe, în Ghibănescu, Ms. Surete, XLII, No. 78).

238 1777 ianuarie 1


Venitul anual al mănăstirii Sfîntul Spiridon încasat de Coste Papafil medelnicer, epitropul
acesteia.

285r
F. 62 r.
Venitul măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon ce s-au luat într-acest an, let 1776
ghen(arie) 1 şi pînă la let 1777 ghen(arie) 1, de rînduitu epitrop dum(nealui)
med(elnicerul) Coste Papaîil, precum se arată anum(e):
Lei bani
1 2547 31 ce au prisosit din venit(ul) anului trecut, let 1775, precum să
arată la samă
2300 din venit(ul) ocnii pe acest an, 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let
1777 ghen(arie) 1, fiind vîndut lui Spiridon gram(a)tic
din mortasipiia cea mare a laşului cu mortasipiia gospojd(ei) pe
şas(ă) lun(i): mart(ie), ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t
857 60 dintr-acest vălet 1776, fiind vîndut(ă) şăt(rarului) Ştefan Feştilă
într-un an, în 1715 lei, şi de aicea s-au rădicat această slujbă, iar'
pe luna lui fev(ruarie) i... 1 rat cei vechi, că n-au luat nimic
din pîrcălăbiia Sorocii pe şas(ă) lun(i): mart(ie), ap(rilie), mai,
iun(ie), iul(ie), av(gus)t dintr-acest vălet 1776, fiind vîndut
580 căp(i)t(anului) Nicolai Sîrghii într-un an, în 1160 lei, şi de aicea
s-au rădicat această slujbă
122 24 din pîrcălăbiia Tîrgului Frumos, pe trei lun(i): iun(ie), iul(ie),
av(gus)t dintr-acest vălet 1776, fiind dată în credinţă la Lupul
căp(i)t(an), bez 30 lei ce i s-au dat ostineala lui, după cum arată
sama ce au dat
1580 iscălită de dîns(ul) şi de aicea s-au stricat acest venit din
venit(ul) vămii cazacliilor pe acest an 1776, fiind vîndut la
Vasile Carp sluger
F. 62 v.
300 - din veirit(ul) Galaţilor pe patru lun(i): mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)i
dintr-acest vălet 1776, cît(e) 75 pe lun(ă), ce au fost vîndut lui
Anastas(ă) bacal başa, într-un an în 900 Iei şi schimbîndu-se ponturile
au lipădat slujba, care, de la săptemvrie 1 let 1776, s-au vîndut într-un
an 650 lei Tudori Caracada, şi să să îhcarci toţ(i) aceşti bani la sama
anului viitoriu
100 - din venit(ul) postajilor ot jid(ovi), pe şas(ă) lun(i): mart(ie),
ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t dintr-acest vălet 1776,
fiind vîndut lui Pascal vtori pah(arnic), într-un an 200 lei, şi de
aicea s-au rădicat de tot acest Venit
710 - din venit(ul) cantariului pe acest an 1776, însă
lei bani
420 - din cantariul leşului pe acest an 1776 fev(ruarie)
1 şi pîn(ă) la let 1777 fev(ruarie) I, fiind vîndut
lui Ian(e) mumgiu
60 - din cantariul Tecuciului pe acest an 1776
ap(rilie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ap(rilie) 1, fiind
vîndut la Iani slugă
80 - din cantariul Bîrladului pe acest an 1776 iun(ie)
I şi pîn(ă) la let 1777 iun(ie) 1, fiind vîndut

286
vam(e)ş(u)lui Petrachi :
60 - din cantariul Sorocii şi Movilău pe acest an 1776
ghenarie 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, fiind
. vîndut la căp(itanul) Nicolai Sîrghii
90 - din cantariul Romanului pe acest an 1776
ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1,
fiind vîndut lui Costandin grecu
710
19 096 115 fac
j.63r. :

Vînzarea făclieriilor pe acest an 1776


lei bani
60 făclierie ot Botoşani, pe şas(ă) lun(i): mart(ie), ap(rilie), mai,
iun(ie), iul(ie), av(gus)t dintr-acest an, vălet 1776, fiind vîndut
la dum(nealui) portariul Nanul într-un an 120 lei, şi de aicea s-au
rădicat acest venit
30 doao făclierii ot Bîrladu, tij pe şas(ă) lun(i): mart(ie), ap(rilie),
mai, iun(ie), iul(ie), av(gus)t dintr-acest vălet 1776, fiind vîndut
prin mîna vam(e)şului Petrachi într-un an, una cu 20 lei şi una
cu 40 lei
fac
Vînzarea moşiilor şi acareturilor mă(năs)t(i)rii
pe acest an 1776 ap(rilie) 23 şi pîn(ă) la let 1777 ap(rilie) 23
400 - moşiia Borşa, la ţin(u)t(ul) Iaşii, cu sat cu moară şi cu orîndă
vîndut(ă) la Ian(e) Nicoleta.
220 - moşiia Dumeştii, la ţin(u)t(ul) Vasluiului, vîndut la Anastas(ă)
bâcalbaşa
20 - moşiia Hîrcenii, la ţin(u)t(ul) Hîrlăului, ot med(elnicerul) Coste
Papalii
520 - moşiia Cotrta(i) i Hîrlău vîndută la Nicola grecu
300 - moşiia Şărăuţii, la Cernăuţi, vîndută la păh(arnicul) Imbo
210 - moşiia Hreaţca ot tam, tij la păh(amicul) Imbo
155 - moşie Bănila cu parte din Răstoaci, tij ot tam, la pah(arnicul)
Imbo
420 - moşiia Crăirticenii, Avrămeni i Sîrbii ot Dorohoi, vîndută la
ţărani
60 - moşiia Şăptălicii, la Soroca, vîndută la Theodor Mavrodin
100 - moşiia Bălţile ot tam, la sluger(ul) Sandul Panaite

366 80 moşie Chetrbsul ot tam, vîndută lui Anton arman


50 - moşiia Balotina, la Ciuhur, vîndută la cupar Ioniţ(ă) CananO
380 - moşiia Blăgeştii ot Bacău, vîndută la Vasil(e) Gîrbovici
45 - moşiia de la Orhei cu heleşteu, vîndută la popa Toader i la popa
Vasil(e) ot Orhei

287r
300 - moşiia Chipereşti vîndută lui Trandafil grecu pe 5 an(i), cît(ej
300 lei pe an cu tocmeală şi cu zapis iscălit ce au dat la
măn(ă)st(i)re apucîndu-să să facă moara şi iazul de iznoavă să-1
iezască după cum pre larg arată zapisul, iar anul să începi din let
1776 iul(ie) 1
15 - moşiia Tîrgului Frumos, vîndută la căp(i)t(an) Lupul
30 di pe o dughean(ă) pitărie ot Tîrgul Făinii, vîndută lui Gheorghi
pit(ar) pe acest an 1776 iun(ie) 1 şi pînă la let 1777 iun(ie) 1
15 di pe o dughean(ă) pitărie ot tam vîndută tot acestuia şi tot
dintr-acest vălet şi lun(ă) pîn(ă) la let 1777 iun(ie) 1
6 bezmănul pe o bucată de loc ot tam ot Marco jid(ov) pe acest an
1776 iun(ie) 1 şi pîa(ă) la let 1777 iun(ie)
15 bezmănul di pe un loc de două dughen(i) ce-i la poarta
Păşcanului ot fămeia lui Ian(e) căp(i)t(an) pe acest an 1776
ap(rilie) 23 şi pîn(ă) la let 1777 ap(rilie) 23
9 bezmănul pe trei dughen(i) ot poarta măn(ă)st(i)rii, de la
Gheorghi ban pe acest an 1776 ap(rilie) 23 şi pînă la let 1777
ap(rilie) 23
50 di pe chiriia crîşmii ot tam tij ot Gheorghi ban pe acest an 1776
oc(tombrie) şi pîn(ă) la let 1777 oc(tombrie)
F. 64 r.
170 di pe pitărie din colţul zidului mă(nă)st(i)rii şi cu doao
dughen(i) în rînd oţ Gheorghii şi Dima pitar, pe acest an 1776
ap(rilie) 23 şi pîriă la let 1777 ap(rilie) 23, bez o dughean(ă) ce-i
în rîrţdul acestora, care pîn(ă) acum tot nu-i dat(ă) cu chirie să
va încărca la anul viitoriu
di pe o dughean(ă) ot Botoşani ot Petre bărbieriul pe acest an
1776 iun(ie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 iun(ie) I
3 881 80 fac
Moşii ce nu s-au luat nimic(ă) di pe dînsele şi acaret(u)r(i) ce au ars
Venit(ul) moşii Qrhanii pe acest an 1776 fiind asupra dum(isale) vor(nicesei)
Catrinii Pribasca au poruncit să vie ficior asupra căruia sînt moşiile în samă şi cîţ(i) bani
va arăta să s(e) arate la sama anului viitor
Venit(ul) moşii Dopcenii ot Lăpuşna la acest an nimic pe dînsa nu s-au făcut din
anul trecut fiind puţin mălai asupra unui Toader Graur cercîndu-să să află bejănar spre |
Focşani
Crîşma din Tîrgul de S us ot Cucoran au ars
O dugheană într-un părete tij
Două dughen(i) ot tam, una de la dum(nealui) vist(iernicul) Ioniţ(ă) Cant(acuzino)
şi alta ot Vasil(e) blănar, tij arsă
Venit(ul) horilcii şi a rachiului ot Ocnă pîn(ă) Ia sfîrşit(ul) lui av(gus)t s-au
poroncit Iui Spiridon gram(ă)tic să trimiţ(ă) sam(ă) şi se va încasa la an(ul) viitoriu
Venit(ul) frîngerii fierului pe an(ul) 1776 de la mart(ie) 1 nu s-au luat nimic
F. 64 v.

288r
Di pe carăle cu lipţcăriii, cît(e) 15 lei de car, ce s-au luat într-acest an 1776
rhen(arie)
şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1
lei bani car(ă)
30 2 Sandulache Anastas(ă)
30 2 Ian(e) ot poarta vămii
22 60 1 pol Panaite Hagi Vasil(e)
70 5 Nicolachi Săndulachi, bez 5 lei raielii
80 5 Nicolachi Avram, bez 10 lei raielii
75 4 cară descărcate aice şi doao cară trecătoare, cît(e) 7
pol lei pe celi trecătoare ot Toader Petrovici, bez 7
pol lei un car trecător raielii
307 60 fac
Venit(ul) cerii, cîte pol para de oc(a)
ce s-au luat într-acest an 1776 ghen(arie) 1 şi pînă la let 1777 ghen(arie) 1
lei , bani oc(ă) ceară
105 - 9520 Gheorghi Albineţ, bez 40 lei raielii
31 - 2555 Dimitri Pasco, bez 111 bani raielii
26 - 2103 Hristodul Cumpadi, bez 33 bani raielii
13 - 1100 Gheorghi Gifil, bez 90 bani raielii
4 15 330 Nicabraşovan
12 60 1000 Anastas(ă) Costandin
20 75 1650 Zamfirachi
16 - 1300 Chiriiac Pavli, bez 30 bani raielii
F, 65 r.
23 - 1920 Toader Petrovici, bez 1 leu 45 bani raielii
29 - 2400 Dim(i)tri Macri, bez 1 leu bani raielii
98 90 7900 Dimitri Pavli
75 - 6000 Pelincea
454 37 7782 fac

200 - s-au luat etision de la părint(e)le Irinopolios pentru metoaşele


măn(ă)st(i)rii Precista ot Roman şi prorocul Samuil ot Focşani pe
acest an 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1
29 30 s-auluatdipe9 vedrimieridin 15 stupi ce s-au bătut bez 66 stup(i) ce
au rămas de sămînţă, cît(e) 3 lei 30 bani vadra, ce s-au vîndut la Hristi
băcal din Ieş(î)
220 - s-au luat di pe 12 liud(i) scutelnici ai măn(ă)st(i)rii cît(e) doi lei de om
pe 5 lun(i): iul(ie) av(gus)t, săpt(emvrie), oc(tomvrie) şi noiem(vrie),
cît(e) 24 lei pe lun(ă) f
50 - s-au luat din vamă milă de la g(os)pod pentru undilemnul bisericii
după hrisov pe acest an 1776 dec(hemvrie) 12 şi pîn(ă) la let 1776
dec(hemvrie) 12
480 - s-au luat di pe vinit(ul) paharnicii cît(e) 60 ban(i) de but(e) şi de
poloboc, cîte 30 bani pe acest an 1776 oc(tomvrie) şi pîn(ă) la let

289r
1777 oc(tomvrie) ce s-au vîndut lui Dumitru Ciornei neguţ(ă)toriul
879 30 fac
F. 65 v.
Vînzarea vinului dintr-acest an 1776
lei bani
vedri pogoani
1000 - 1783 12 în 9 buţi ce au ieşit într-acest an şi s-au
vîndut cu rădicata cîte 110 lei bute, însă
ved(ri) pog(oani)
1208 8 ot Odobeşti, ot Cucă.
schimbătura cu viile
ot Cucoran(i)
S75 4 ot Crace ot Dinul Balşă
12 bez 4 buţ(i) ce ş-au spart şi
umplut acest(i) noao buţi
viind de la Odobeşti mai
gium(ă)tăţi aducîndu-să
după Paşti
82 - 60 s-au luat di pe o but(e) cu vin rămas de an(ul) trecut
pelin, ce s-au dat pe afară cu poloboc(ul), cît(e) 90
bani vadra, ieşind 110 vedri
330 - vedri pogoan(e)
1060 11 ot Priponeşti în doao lucur(i) ot Vasilache
Cozma i ot frate-său în 6 poloboaci pe 370
ce s-au vîndut, însă
lei bani vedrfe)
200 - 200, cît(e) un leu vin aibu
130 - 170, cît(e) 90 de bani vin roş(u),
bez 6 poloboaci ce s-au luat la mănăstire i bez 2
ce s-au spart şi s-au umplut poloboacile
F. 66 r.
383 90 730 13 , ot Ieşi ce s-au vîndut cu'rădicata 580 ved(ri)
cît(e) 20 par(ale) vadra i 150 vedri cît(e) 20
par(ale) vadra i 150 ved(ri) cît(e) 25
par(ale) vadra, însă
pogoani
5 ot Copou ot hat(manul) Ros(e)t
4 ot Bucium a schit(u)lui din
Codru Ieşi
4 ot Miroslava ot Gane
1796 30 fac

Venitul ce s-au cules la anul 1776 şi iera să


să vîndă la anul 1777 si s-au vîndut acum cu rădicata

290r
227 24 s-au luat pe 462 ved(re) din 8 pogoani ot Odobeşti ce au ieşit şi
s-au vîndut cît(e) 47 lei suta, bez un poloboc de 80 ved(re) ce s-au
adus lş mă(nă)stire un poloboc de 80 ved(re) ce s-au adus la
mă(nă)stire
45 s-au luat pe 90 ved(re) din 4 pogoan(i) ot Cruce
80 s-au luat pe 100 ved(re) din 11 pogoan(i) ot Priponeşti, bez 60
ved(re) un poloboc ce s-au adus la măn(ă)st(i)re, cîte 40 lei suta

I f 66 v.
"...

132 s-au luat pe 240 vedri vin de loc ot Iaşi, 3 cîte 22 par(ale) vadra
din 13 pogoan(e) de vie ce au ieşit, bez 150 ved(re) ce s-au pus
Ia pivniţa măn(ă)st(i)rii
784 24 fac
216 80 din 750 lei venit(ul) Gălaţilor pe un an ce s-au vîndut lui Tudori
Caranada pe 4 lun(i): săpt(emvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie),
dec(hemvrie), cîte 54 lei 20 bani pe lun(ă), bez 433 lei 40 bani
ce rămîn pe 8 lun(i) să să încarci la anul viitor, let 1777
ghen(arie) 1 şi pînă la săpt(embrie)
27 49 fac piste tot venit(ul), adic(ă) doaozăci şi şapte mii doao sute
260 şas(ă) lei 59 bani4. : 5
Iordache Balş vel vist(iernic) <m.p.>; NucoXaoq Pevrvpoa; tkk,(zeXvlk) <m.p.>;
! Neculai Balş vel stol(ni)c <m.p.>.
Arh St. Iaşi, Ms. nr. 2665, f. 62 r. - 66 r. Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.

1
Cîteva litere, neclare.
2
Cu cifre arabe.
3
„ot Iaşi", scris deasupra.
4
Suma scrisă apoi în greceşte de Coste Papafil, care semnează: Kocrte flanacpiXoţ
H(E)8(e)X,(VTTtCep) <m.p.>.

239 1776 ianuarie 1


Cheltuielile pe un an ale mănăstirii Sfîntul Spiridon.

F. 67 v.
Cheltuiala mănăstirii Sfîntului Spiridon ce s-au făcut de rînduiţii epitropi,
dum(nealui) med(elnicer) Coste Papafil într-acest an, 1776 ghenar(ie) 1 şi pînă Ia let
1777 ghen(arie) 1
lei bani Hacul si»
emiclicul oaminilor mănăstirii
180 - s-au dat preotului State pe acest an 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă)
la let 1777 ghen(arie) 1, cîte 15 lei pe lună, fiind şi duhovnic la
spital
120 - s-au dat preotului Neculai pe acest an 1776 ghen(arie) I şi
pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, cîte 10 pe lună, însă:
lei
40 preotul Neculai pe 4 luni: ghen(arie), feb(ruarie), mart,
april, şi s-au dus

291r
80 preotului Lupul pe 8 luni, de la mai întăi şi pîn(ă) la
sfîrşitul lui dec(hemvrie), let 1777 ghen(arie) 1
70 - s-aU dat preotului Vasile pe 7 luni: ghen(arie), feb(ruarie),
• mart(ie), april(ie), iun(ie), iul(ie), dintr-acest vălet 1776, cîte 10
lei, şi s-au lipsit
90 - s-au dat diiaconului mănăstirii pe 9 luni: ghen(arie), feb(ruane),
mart, ap(rilie), mai, itin(ie), iiil(ie), avgust şi săpt(emvrie), cîte
10 lei pe lună dintr-acest vălet 1776
30 - s-au dat duhovnicului ce s-au pus la spital pe trii luni:
oct(omvrie), noiem(vrie) şi dec(hemvrie), pîn(ă) la let 1777
ghen(arie) 1, cîte zăce lei pe lună cu emiclic(ul) lor.

F. 68 r.
lei bani
20 - s-au dat preotului carile este şi pşalt şi preot la bisărică, pe doao
luni, noiem(vrie) şi dec(hemvrie), cîte 10 lei pe lună, pînă ia let
1777 ghen(arie) 1, cu imiclic cu ţpt
240 - s-au dat lui Mariş psalt hac(ul) şl icmiclic(ul) pe acest an 1776
ghen(arie) 1 şi pînă la let 1777 ghcn(arie) 1, cîte 20 lei pe lună
96 - s-au dat eclisiarhului mă(nă)stirii hac(ul) şi icmiclic(ul) pe acest
an 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, cîte 8 lei
pe lună
60 - s-au dat portariului mă(nă)stirii hac(ul) şi icmiclic(ul) pe acest
an 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, cîte 5 lei
600 - s-au dat hac(ul) şi imiclic(ul) ieromonahului Nicodim de la
mă(nă)stirea din Codrul Ieşii pe acest an 1776 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, după simfoniia lui
93 40 s-au dat lui Ghedeon ieromonah de la schit(ul) Stavnicul pe
acest an 1776, însă din let 1775 noi(emvrie) 1 şi pîp(ă) la let
1776 noi(emvrie) 1, şi s-au dat şi pe aceste doao luni
noiem(vrie) şi dec(hemvrie) pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, cîtef
7 lei 80 bani pe lună, după simfoniia lui
32 - s-au dat pe doao benişliculi de postav lui Mariş psalt şi
sameşului;
105 - mîncarea părintelui Irinopoleos şi oamenilor săi pe trei luni:
oc(tomvrie), noiem(vrie) şi dec(hemvrie), cîte 35 lei pe lună, şi
fîn şi grăunţă la cai.
1796 40 fac
F 68 v.
Cheltuiala bisăricii şi a schitului din Codrul Ieşi pe acest an 1776 ghen(ar) 1
şi pîn(ă) la let 1777 ghen(ar) 1
lei bani
64 - s-au cumpărat ceară la mănăstire, de la Paşti şi pîn(ă) la 12 zile
a lui dec(hemvrie), însă:

292r
lei
60 30 30 ocă 100 dramuri ceară, cîte doi lei oca
3 60 de lacul 16 ocă lumini din (
56 51 s-au dat pe 6 ocă und<îlemn, peste an de ars, :
undelemn,
lei bani ocă
12 - - 8 cîte 1 pol leu
15 72 7 cîte 96 bani
11 75 17 cîte1
4 60 7 cîte 75 bani
14 84 28 cîte 63 bani
562 672
14 - s-au dat pe 7 ocă tămîie într-un an la mănăstire pîn(ă) la let
1777

schitului din Codrul leşii pîn(ă) la let 1777


3)1
95 s-au cumpărat 8 candele de steclă, mari, şi 11 mici, tij la

4 90 de tocmit candelele bisericii şi de spălat


36 42 s-au făcut 3 feloane, 3 stihare, 1 aurar, un patrahir, 1 păreche
naraclită din tăftile măn(ă)stirii, pe harzuri si pe 4 pol coti atlaz
ce s-au cumpărat şi;
F. 69 r.
lei
60 - s-au dat de făcut doao scaune în tinda bisericii, săpate cu flori şi
cu toată ormduiala lor
200 - s-au dat zugravului Nicolai de făcut doao icoane mari la tinda
bisericii şi de poleit cu aur scaunele aceste doao
378 75 s-au făcut o cristelniţă de argint, mare şi poleită, pentru

1760 40 fac
338 532
70 - s-au cumpărat 402 ocă de ceară pentru lumini, cîte 70 par(ale)
15 90 s-au dat de făcut 63 ocă lumini ceară, cîte 30 2 bani
12 30 s-au dat pe 3 ocă zahar pentru peşcheş la g(os)podi lai
3 90 s-au dat pe 3 ocă cahfe tij
F. 69 v.
1 30 s-au dat pe 1 ocă cahfe la un log(o)f(ă)t
6 - s-au dat pe 2 ocă cahfe pentru măn(ă)stire
5 30 s-au dat pe trii ocă vutcă
4 - s-au dat pe doao ocă confeturi
4 - s-au dat pe doao ocă dulciuri
1 60 s-au dat pe;

293r
2 ' - s-au dat pe 5 ocă rachiu anison
12 60 s-au dat pe 500 pîini la săraci
10 - lui Parthenie psalt
. 2 60 ' s-au dat diiaconului g(os)pod ce au făcut liturghie
3 - s-au dat Sandului, al doilea psalt
2 - s-au dat pe 2 căţui
330 — mile ce s-âu dat cu izvodu anume pe la obraze scăpătate şi
sărace
20 — s-au cheltuit cu pomenirea neamului Păşcanului la zioa Sfinţilor
Apostoli, pe obicei
505 90 fac

F. 70 r.
Lefurile doftorilor ce s-au dat pe acest an 1776 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1
lei bani
910 s-au dat dum(riealui) doftorului Drăcachi pe 13 luni, adecă pe
an 1776
400 s-au dat dum(nealui) doftorului Fotache pe 8 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart, ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie), avgust, dintr-
acest vălet 1776, cîte 50 lei pe lună şi de aicea nu i s-au mai dat
M
240 pe 6 luni doftorului Pândele şi
240 pe 6 luni doftorului Luca pîn(ă) la 1777 ghen(arie)
240 s-au dat iui Costandin gerah pe acest an 1776 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, cîte 20 lei pe lună
240 s-au dat gerahului neamţu pe acest an 1776 ghen(arie) 1 şi
pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, cîte 20 lei pe lună
150 s-au dat lui Andonachi gerah pe 10 luni: ghen(arie), fev(ruarie),
mart, ap(rilie), mai, iun(ie), iul(ie),; avgust, săp(temvrie),
oc(tomvrie) dintr-acest vălet 1776, cîte, 15 lei pe lună şi s-au
dus
120 s-au dat gerahului de la Ocnă pe acest an 1776 ghen(arie) I şi
pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1, cîte 10 lei pe lună.

lei bani
60 - s-au dat lui Coste CaloiaJro pe şase luni: iul(ie), avgust,
săp(temvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie) şi dec(hemvrie)
dintr-acest vălet 1776, pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1.
2560 fac
Doftoriile ce s-au dat la bolnavi pe acest an 1776 ghen(arie) 1
şi pînă la let 1777 ghen(arie) 1

185 69 luna lui ghenar(ie)


150 57 luna lui fev(ruarie)
186 57 luna lui mart(ie)

294r
183 111 luna lui april(ie)
186 - luna lui mai
314 108 luna lui iunie
370 60 luna lui iul(ie)
184 90 luna lui av(gus)t
155 42 luna lui săpt(emvrie)
215 57 luna lui oct(omvrie)
204 - luina lui noicm(vrie)
281 33 luna lui dec(hemvrie)
2618 115 fac
F. 71 r.
Mîncarea bolnavilor într-acest an 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1
lei bani
264 27 luna lui ghenar(ie), după izvod(ul) lui Coste stol(nic), cu hac(ul)
posluşnicilor:
lei
10 Coste, pe ghen(arie), ce umblă la tîrgu
8 Luca, pe ghen(arie), ce dă doftorii la bolnavi
9 babii Anisii, pe trei luni: dec(hemvrie) din an(ul) trecut,
ce nu i s-au dat, şi pe ghen(arie) şi fev(ruarie) dintr-acest
an 1776, cîte 3 lei
9 Măriuţa, babă, iar pe aceste trii luni: dec(hemvrie),
ghen(arie), fev(ruarie), cîte 3 luni
3 lui Ion posluşnic, pe ghen(arie)
2 lui Ioniţă băiet, pe ghen(arie)
5 lui Mihai bucătar, pe ghen(arie)
9 Simica babă, iar pe trii luni: dec(hemvrie), ghen(arie) şi
fev(ruarie), cîte 3 lei
7 pe 30 ocă făină ce s-au luat pe dec(hemvrie) şi
ghen(arie), pentru tocmagi
208 21 luna lui fevruarie, tij după izvodul iscălit de Coste şi cu hac(ul)
posluşnicilor, însă:
lei
10 Coste ce îmblă la tîrgu, pe fev(ruarie)
4 lui Luca ce dă doftorii la bolnavi pe pol lună fev(ruarie)
şi au murit
5 bucătar(ului), pe fev(ruarie)
2 lui Ion băiet, pe fev(ruarie)
3 Gafiţa babă, pe ghen(arie)
3 lui Gheorghi posluşnic, pe fev(ruarie)
3 fămeii lui Gheorghii, pe fev(ruarie)
213 9 luna lui mart(ie), tij după izvodul Costii, iscălit, şi cu hac(ul)
posluşnicilor:

lei
11 lui Coste ce umblă în tîrgu, pe mart(ie)

295r
15 lui Gheorghi ce dă doftoriii, pol lui din fev(ruarie) i pg|
mart(ie)
71 v.
. lei bani
bei
10 bucătarului, pe mart(ie) şi april, cîte 5 lei
2 băietului de la cuhnie, pe mart(ie)
3 Anisiia babă, pe mart(ie)
3 Sînica babă, pe mart(ie)
3 Marii, fămeii lui Toader, pe mart(ie)
6 lui Gheorghi posluşnic şi fămeii lui, pe mart(ie)
179 84 luna lui april, tij după izvodul iscălit de Coste, i hac(ul)
posluşnicilor:
lei
10 lui Coste ce umblă la tîrgu, pe ap(rilie)
10 iui Gheorghi ce dă doftorii, pe ap(rilie)
2 lui Ion băiet, pe ap(rilie)
3 Anisii babă, pe ap(rilie)
3 Sinica babă, pe ap(rilie)
6 lui Gheorghi posluşnic şi fămeii lui, pe ap(rilie)
7 pol lui Toader cu fameia lui pe april(ie), cu un pol leu pe pol
lun(ă) din mai lui Toader
180 87 luna lui mai, tij după izvodul Costii, iscălit şi cu hac
posluşnicilor:
lei .
10 Coste ce umblă la tîrgu, pe mai
10 lui Gheorghi ce dă doftorii, pe mai
5 bucătariului, pe mai
2 lui Anisii i Sinica, babe, pe mai
12 lui Gheorghi şi lui Toader posluşnici, cu fămeile lor, 3
Ici pe lun(ă)
F. 72 r.
lei bani
202 30 luna lui iunie tij dup(ă) izvodu Costii, iscălit, şi cu hac(ul)
posluşnicilor:
lei
10 Costii, pe iun(ie)
10 lui Gheorghii ce dă doftorii, pe iun(ie)
5 bucătariului, pe iun(ie)
3 lui Grigoraş posluşnic, pe iun(ie)
6 lui Toader posluşnic cu fămeiia lui, pe iun(ie)
6 Sinica i Vasilca, babe, pe iun(ie)
3 Anisiia babă, pe iun(ie)
241 18 luna lui iulie, tij după izvodu Costii, iscălit, şi cu hac(ul)
posluşnicilor:
lei bani
13 78 lui Coste pe iul(ic) şi pe 11 zile din avgust i s-au

296r
lipsit
13 78 lui Gheorghii ce dă doftorii, pe iul(ie) şi pe 11
zile din avgust şi s-au lipsit
6 - Anisii babă, pe iul(ie) şi avgust
6 . - Vasilca babă, iul(ie) şi avgust
3 - Alixandru posluşnic, pe iul(ie)
3 - Grigoraş, tij pe iul (ie)
5 - bucătarului, pe iul(ie)
3 - lui Toader, pe iul(ie)
3 - Sinica babă. pe iul(ie)
201 111 luna lui avgust, după izvodu Hristei, iscălit, şi cu hac(ul)
posluşnicilor:
lei
7 lui Hriste, pe 21 zile din avgust
5 bucătar(ului), pe avgust
6 Mari a i Sinica, babe, pe avgust
6 lui Dumitru şi Grigoraş posluşnici, pe avgust

F. 12 v.
lei bani luna lui săpî(embrie), tij după izvodul iscălit de Hristea şi cu
hac(ul) posluşnicilor:
lei
10 Hristea, pe săpt(emvrie)
5 bucătarul, pe săpt(emvrie)
3 Anisii babă, pe săpt(emvrie)
3 Sinica babă, pe săpt(emvrie)
3 altă Vasilcă babă, pe săpt(emvrie)
6 Dumitru şi Grigoraş posluşnici, pe săpt(emvrie)
6 la un apar, pe săpt(emvrie)
172 87 luna lui detomvrie, tij după izvod(ul) Hristei, iscălit:
lei
10 Hristea, pe oct(om vrie)
4 bucătarul, pe oct(tomvrie)
9 Anisiia, Vasilca, altă Vasilcă, pe oc(tomvrie)
9 Dumitru, Grigoraş şi Iosip posluşnici, pe oc(tomvrie)
6 la un apar pe oc(tomvrie)
1282 57 luna lui noiemvrie, tij după izvodul Hristei, iscălit şi cu hacul
posluşnicilor:
lei
10 Hristea, pe noiem(vrie)
5 bucătarul, pe noiem(brie)
6 Anisiia i Sinica, babe, pe noiem(vrie)
6 Ilinca i Gafiţa, babe, pe noiem(vrie)
6 Iosip i Pavăl posluşnici, pe noiem(vrie)
6 apariului. pe noiem(vrie)
3 Ilie pos(luşnic), pe noiem(vrie)

297r
F. 73 r.
lei bani
188 87 luna lui dec(hemvrie), tij după izvodu Hristii, iscălit, şi cu
hac(ul) posluşnicilor:
lei
10 Hristea, pe dec(hemvrie) F. 74 r.
6 Necolai, ce dă doftorii, pe dec(hemvrie) lei
6 la un apar, pe dec(hemvrie) 14
5 bucătariului, pe dec(hemvrie)
3 Gheorghi posluşnic, pe dec(hemvrie)
3 Pavăl posluşnic, pe dec(hemyrie)
3 Anisie babă, pe dec(hemvrie)
3 Sinica babă, pe dec(hemvrie)
6 Gafiţa şi Ilinca, babe, pe dec(hemvrie)
.61
14 60 pe 45 ocă perjă, cîte 2 para(le) oca, cu 2 lei un poloboc
391 45 s-au dat pe 620 cară de lemne într-un an la spital, pîn(ă) la let
1777 ghen(arie) 1, însă:
lei bani cară
130 90 150 cîte 33 partale)
130 75 210 cîtc 25 par(alc)
130 - 260 cîte 20 par(ale)
2820 105 fac

Pînză de mindire, cergi, cămeşi, izmene ce s-au luat pe acest an


1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1 37
56 30 s-au dat pe 30 cergi, cîte 1 leu 105 bani cerga
31 75 s-au dat pe 258 coţi pînză pentru mindire, cîte 45 bani cot(ul)
F. 73 v.
lei bani F. 74 v.
22 60 s-au dat pe 30 cămeşi, cîte un leu, i pe 30, cîte 5 par(ale) ^
12 50 s-au dat pe 20 izmene, cîte 25 par(ale) păreche
5 .... 75 s-au dat pe 1.0 camizoale. cîte 25 par(ale)
9 s-au dat pe 12 cuşme pentru bolnavi, de cele albe, moschiceşti,
cîte 90 bani
167 50 fac

Cheltuiala ce s-au făcut cu 4 odăi în mănăstire şi cu doao umblători,


şi afară o pitărie, o crîşmă şi trii dughen(i), toate în rîndu
63 93 s-au dat pe 95 tălpi de stejar, însă:
lei bani tălpi cîte parale
1
6 36 7 37
4 60 7 30
11 30 ' 18 25
24 102 38 23

298
6 60 10 26
2 6 5 20
2 57 3 33
2 93 3 37
2 75 5 21

hani
98 ci s-au dat pe 32 costoroave ulmu, însă:
lei bani tălpi cîte parale
1 86 4 17
2 - 4 20
2 72 4 16
4 60 12 15
4 - 8 20
65 s-au dat pe 150 grinzi de tei, însă:
lei bani tălpi cîte parale
24 48 58 17
8 30 22 15
5 84 19 12
5 24 13 16
2 72 6 19
2 - 6 15
11 108 34 14
4 7 12 15
3 - 10 12
45 s-au dat pe 295 amnare tei, însă:
lei bani tălpi cîte parale
11 63 105 4
8 42 154 4 pol
7 60 35 10 25 şi 1, cîte 5 par(ale)

bani
30 s-au dat pe 233 căpriori, însă:
lei bani căpriori cîte parale
12 - 40 12
9 60 38 10
8 72 30 8
9 108 66 6
13 30 57 9 pol
78 s-au dat pe 1236 leaturi, însă:
lei bani leat cîte par{ale)
41 18 823 2
17 84 277 4
6 96 136 2
s-au dat pe 1758 seînduri tei, însă:
lei bani seînduri cîte parale

299r
27 - 270 4
47 27 615 3 '
27 84 554 2 ,
*
4 105 70 2 pol
5 30 60 3 pol
9 109 192 2 2 bani
15 - " s-au dat pe 60 scînduri de uşi, cîte 10 parfale)
16 - s-au dat pe 33 tumurugi stejar, cîte 20 par(ale)
30 75 s-au dat pe 245 scînduri stejar, cîte 5 par(aie)
75 r.
lei bani
15 90 s-au dat pe 11 cară nuiele
9 - s-au dat pe 360 pari, cît(e) 1 par(ale) pentru păreţii odăilor
dughenilor;
185 75 s-au dat pe 89 000 draniţă, însă:
lei bani tlraniţă cîte par(ale) mia
37 60 18 700 80
52 - 26 000 80
50 - 20 000 100
18 60 10 300 72
9 75 5 500 70
18 - 8 500 95
168 39 s-au dat: pe 3 barilci de cuie de draniţă, însă:
lei bani
70 39 pe pol ocă cuie, o barilcă cîte 45 par(ale) oca
98 - pe 2 barilci cuie ce au venit de la Ocnă
63 21 s-au dat pe 164 ocă her, cîte 11 par(ale) oca, din care s-au făcut
piroane mari, mici cuie de leaţ hier Ia uşi, la obloane şi la tot
lucrul, cu 18 lei 21 bani ce s-au dat ţiganilor de lucru
126 60 s-au dat ruşilor pilitori, însă:
lei
75 - crîşma, pitărie şi cu trii dugheni
51 60 la odăi, din măn(ă)stire
10 s-au dat ruşilor de săpat 2 umblători :
15 s-au dat ia trii ruşi ce au năsipit odăile de sus, le-au lipit şi au
năsipit şala cea mare din spiţărie şi pîn(ă) la cerdac
28 60 s-au dat la patru ruşi pietrari ce au săpat la temeliile dughentlffli
le-au năsipit, au cărat ap(ă), au salahorit la chetrar şi la tot
lucrul pîn(ă) s-au isprăvit
F. 75 v.
lei bani
65 - s-au dat pe 13 000 cărămizi, cîte 5 lei mia, cu adus cu tot
3 90 s-au dat pe 3 cară paie pentru lipit
2 15 s-au dat pe cîlţi pentru tencuit(ul) sobilor
25 - s-au dat pentru 5 sobe cu hornuri la odăi din mă(nă)stire un..
la odaia vlădicăi, 5 lei
17 - s-au dat la doi chetrari cu salahorii lor, ce au tencuit odăile cek

300r
noao, le-au dat cu var şi le-au pardosit pe gios cu cărămizi
24 s-au dat la patru sobe cu hornuri la dughenile den afară, cîte 6
lei, şi au făcut şi un ogeac la pitărie
6 60 s-au dat Ia un chetrar ce au meremetisit doao odăi de sus, au
tencuit sobile si
» le-au dat »si cu var
36 s-au dat de făcut geamurile la odăi de gios şi la 4 ferestri mari
de sus la doao odăi, însă:
lei
18 4 ferestri de sus la odăi
18 8 ferestri la odăile de gios
468 s-au dat teslarilor, însă:
lei bani
253 - o pitărie, o crîşmă şi trei dugheni din colţul
zidului măn(ă)stirii cu varta (?)
F. 76 r.
lei bani
lei bani
215 s-au dat pentru făcut 4 odăi cu 2 umblători din
mănăstire, fiind tocmiţi teslari cu luna, cari au
lucrat 302 pol zile, 60 liudi
lei zile cîte cît pe lună
146 190pol 23 3 liude
40 80 15 2 liud(e)
24 32 22 pol 1 liude
5 - pentru 5 ved(re) vin
1751 95 fac

Cheltuiala şi lucrul viilor mănăstirii ce s-au făcut într-acest an


1776 pîn(ă) la let 1777 la Odobeşti
28 de tăiet şi de îngropat an-toamnă, 8 pogoan(e), cîte 3 pol lei
40 de hărăgit aceste pogoane, cîte 5 lei
25 25 000 hăragi
40 de săpat şi de prăşit, cîte 5 lei
— la rădicaţ(ul) viilor astă-var(ă), fiind căzute
F. ib v.
2 30 făină la culegători
2 60 2 saci de vie
2 60 cereuit căzile
5 30 de făcut din nou 2 căzi
30 sare, curechiui oali, cofe, căuşe, lemne
60 de păzit piste vară doao pogoane vie ce sînt la vale
30 de cărat căzile la vie
4 60 mâncare culegătorilor
13 90 s-au dat de cules, de cărat şi de călcat 462 ved(re) vin ce au ieşit
din 8 pogoane, care pe loc s-au vîndut, cîte 47 lei suta

301
1 18 s-au dat pe doao putini
3 60 s-au cumpărat un poloboc
15 78 s-au dat lui Ioniţă fecior la o lună şi 2 săpt(ămîni) ce au şăzut la
• cules, osteneala lui, cu 5 lei 78 mîncare calului si a lui
192 60 fac

Cheltuiala la 4 pogoane ot Cruce ce au făcut prin mîna lui Ştefan Buruian®

12 de tăiet şi de îngropat de an-toamnă, cîte 3 lei de pogon


F. 77 r.
21 - de hărăgit 4 pogoane, cîte 5 lei 30 bani pogon(ul)
12 - 12 000 haragi
10 de săpat, cîte 2 pol lei
8 - de prăşit, cîte 2 lei
1 30 făină
2 33 carne, peşte, lin, cof(e), curechi la culegători
3 93 de cules şi de călcat, 90 ved(re) vin ce-au ieşit din 4 pogoane.
care s-au vîndut în 45 lei
6 - lui Toader fecior, într-o lună şi doao săpt(ămîni), hac
76 36 fac
Altă cheltuială ce s-au făcut an-iarnă de Ştefan Buruiană cu mutat(ul)
vinului de la viile măn(ă)stirii la altă cramă, iernînd vinul acolo pe loc la Odobeşti
22 _ de mutat buţile de la vie măn(ă)stirii la crama dascalulur
Theodosie Chiriu
10 - s-au dat la oameni la încărcatul) şi descărcat(ul) buţilor
- 30 pe lumînări
10 - s-au dat pe cercuit 2 buţi
2 - s-au dat pe hieră la uşa crămii şi pe o lăcată
7 - s-au dat astă primăvară de au încărcat buţile
77 v.
lei bani
2 50 s-au dat ortu stărostesc
17 - s-au dat pe o bute noao, spărgîndu-se o bute cu vin
28 - s-au cercuit toate buţile cum au vinit la Ieşi, ftind ccrcuiilc
stricate şi putrede de ploaie
98 85 fac
Cheltuiala şi lucrul piste an la 4 pogoane ot Buciumi
după izvod iscălit de cămăraş
43 60 lucrul piste an pe 3 pogoane, cîte 14 pol lei pogon(ul), cu hăiag.
cu tot, bez 1 pogon ce lucrează viia de scuteală
3 90 dc cercuit 3 poloboace, cîte 50 par(ale)
- 90 de cercuit căzile
1 60 mîncare culegătorilor
2 75 de cules, de călcat I I2ţved(re) ce au ieşit, din care 10 ved(re)

302r
s au dat dijmă
90 chirie pe doao poloboace pîn(ă) la Ieşi
60 banii podului
105 s-au dat pe un ciubăr nou
30 fac

Cheltuiala şi lucrul peste an la 5 pogoane ot Copou,


tij după izvodul iscălit de cămăraş
56 - lucrul piste an la 4 pogoane, cîte 14 iei de pogon, cu hăragi cu
tot, bez J pogon ce lucrează vieri de scuteală
10 - pentru mîncare vieriului şi pîndarilor viei
6 30 de cercuit 5 poloboace,, cîte 50 par(ale)
j - de cercuit căzile
2 - 2 saci de vie
2 15 făină, carne, lumînări, cofe
Ş la 4 liudi cărători, în 2 zile
2 96 de cules la 8 liudi, cîte 7 par(ale)
2 30 de călcat 290 ved(re) ce au ieşit, din care...' ved(re) s-au dat
dijmă şi au rămas ... 1 ved(re)
] 7 ,,,,de adus 2 poloboace cu vin la Ieşi
7 banii podului
_
84 51 fac.

Chelt(uiala) şi lucrul piste an la 5 pogoane ot Miroslava,


tij după izvod(ul) iscălit de cămăraş
48 - lucrul piste an la 4 pogoane, cîte 12 lei de pogon, cu hăragi cu
tot, bez 1 pogon cc s(e) lucrează de scuteală:
F. 7H v.

lei bani
5 - mîncarea vieriului şi pîndarilor viei
5 - s-au dat pe viţă ce s-au pus la vie
4 - s-au dat în opt zile la un om ce au curăţit livada şi mărăcinii şi
s-au tocmit şi gardurile
2 : 60 de cercuit 2 poloboace, cîte 50 par(ale)
17 75 mîncare culegătorilor
1 - la 4 liude de cărat în 2 zile
i 60 la 6 liude de cărat în 2 zile
75 de călcat 92 ved(re) ce au ieşit, din care 31 vedre s-au dat de
••;•••:•,,..... dijmă
1 60 chirie la 2 poloboace pîn(ă) la Ieşi .
— 60 banii podului
71 30 fac

Chelt(uiala) şi lucrul viilor la 11 pogoane ot Priponeşti,

303r
după izvod(ul) popii lui State
170 60 de lucru piste an la 11 pogoane, cîte 15 pol lei pogon, cu hu;,jj
. cu tot, prin mîna lui Ghedeon monah
13 - s-au făcut o plas(ă) de zidu la vie
14 - mîncarea preotului State şi a culegătorilor şi de cules, dc
268 ved(re) vin ce au ieşit, din care 68 ved(re) s-au adu? h
măn(ă)stire, iar 200 ved(re) s-au vîndut, cîte 40 2 lei suta
F. 79 r.
2 117 s-au dat de cercuit căzile şi un poloboc
7 60 chiriia pîn(ă) la Ieşi pe un poloboc cu vin
30 banii podului
4 60 chiria de la Ieşi pîn(ă) la Priponeşti de dus 6 poloboace dişărie
din care unul s-au adus cu vin, iar 5 au rămas acolo pcntiu
an(ul) viitoriu
3 - pe 4 poloboace ce s-au pus vin la pivniţa măn(ă)stirii
9 - s-au dat călugărului ce păzeşte viile, 5 pentru mănăstire i 4! la
pe un sucmari ' ~
224 87 fac

Cheltuiala ce s-au făcut la mănăstire pe acest an 1776 ghen(arie) 1


şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1
100 - s-au dat la mă(nă)stire Agapie, după hrisov(ul) g(os)pod ce are'
pe acest an 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1 x
9 - s-au dat Iui Timofte ot Sqroca pe 2 buţi şi un poloboc din an(ul)
trecut pentru vama cazacliilor ce s-au luat şi vinul nu l-au trecut
piste hotar *
4 - pe 2 buţi tij lui Necitlai sîrb, ce n-au trecut vin piste hotar "jg
60 - s-au ţinut în samă lui Anastasă băcal-başa pentru 80 bucăţi
postav, cîte 90 bani bucata, a unui neamţu, carele cu poronca
g(os)pod n-au plătit vinitu postajilor, şi s-au scăzut din suma
cumpărăturii

F. 79 v.
lei bani _ ^
4 - s-au dat pe 4 2 peceţi de sare ă măn(ă)stirilor, a Sfîntului Spiridon.
si
» a metoaselor,
î ' care sare toată s-au adus aice . ?
101 60 s-au dat chirie de la Ocnă pe 11 596 ocă sare, cîte 35 par(ale) suta .
6 75 s-au dat banii podului, brudina şi pîrcălabiile pe această sare
2 60 s-au dat la 2 ruşi ce au curăţăt fîntîna din măn(ă)stire
1 60 s-au dat pe o carte de blăstăm pentru hotărît(ul) moşiii
Cotnariului
15 - s.au dat vornicului de poartă pentru osteneala Iui
22 60 cheltuiala măn(ă)stirii, boierilor hotărnici şi chel(tuiala)
cămăraşului în 5 săpt(ămîni), şăzînd la hotărît
150 - s-au dat şăt(rârului) Costandin suiulgiu, pentru meremet(ul)

304r
haznelilor într-acest an 1776 ghen(arie) 1 şi pîn(ă) la let 1777
ghen(arie) 1
75 s-au dat pentru bucşă de fier, liuchiuri şi plata salahorilor i a
83
suiulgiilor pentru 50 butuci ce au pus înluntru la măn(ă)stire şi
pîn(ă) piste zid afară la drum
9 s-au dat pe im cantar mare pentru trebuinţa vămii, prin mîna lui
22
Ian(e)mumgiu
jljj 60 s-au dat pie un car la măn(ă)stire

r «Or.
lei bani
60 pe cercuit într-un an la măn(ă)stire
90 s-au dat butnariului
2
60 s-au dat chirie de dus o piiatră din măn(ă)stire pîn(ă) la etate (?)
apii
s-au cumpărat o păreche de boi şi un car, care sînt la viile ot
40
Priponeşti, la mîna lui Gliedeon monah
75 la un teslar ce au tocmit cerccvelele de la ferestrile besericii
60 s-au dat de tocmit 3 cantare mari ot Soroca şi s-au făcut şi aiare
- s-au dat arvonă pe lemnul morii ce-i să să facă la schit(ul)
Stavnicul
80 - s-au dat milă jic(nicerului) Gheorghi pe 8 luni: mai, iun(ie), iul(ie),
av(gus)t, săp(temvrie), oc(tomvrie), noiem(vrie), dec(hemvrie),
pîn(ă) la let 1777 gheri(arie) 1 cu poroncă g(os)pod
s-au dat milă lui Simion grec orbu pe acest an 1776 ghen(arie) 1
şi pîn(ă) la let 1777 ghen(arie) 1 cîte 5 lei, cu poroncă g(os)pbd
care băni i-au cheltuit med(elnicerul) Coste Papafil în an(ul)
trecut la Odobeşti în 1 pol lună cu 2 ficiori ai mă(nă)stirii, ce au
mers la eules(ul) viilor şi la sama de an nu s-au scăzut
23 45 birul vierilor la 3 liude: 1 ot Copou, 1 ot Bucium, 1 ot
Miroslava, pe 5 luni: iul(ie), av(gus)t, săp(temvrie), oc(tomvrie),
noiem(vrie) dentr-acest let 1776:
lei bani
1 30 viar ot Bucium la un cifert
1 75 viar ot Copou la un cifert
1 95 viar ot Miroslava, la un cifert
,<• K0 v.

lei bani
10 la dbi prebţi rbbi, milă, prin mîna epitropului
1 96 pe 3 care lemne la un scăpătat ştiut de epitrop
6 60 s-au dat pe un şurub la cişme
10 pe noicmvrii şi dechemvrii doftorului Luca pentru lemne
6 - o bucată hîrtie într-un an
90 cerneală
3 - ceară tare
- s-au dat pe 300 pari, cîte 5 bani parul, pentru îngrădit o plasă de

305
gard la Copou.cu 15 lei la aceşti 300 pari ce s-au daî pe nuiele/ *
pe cuie şi de îngrădit, cîte 5 lei suta
3 6 s-au cheltuit cu îmblătoare. la crîşma din Surlărie
2 6 fS-au făcut o poartă tij la crîşmă
5 30 o sobă cu hornu, tij la crîşmă
4 15 s-au dat pentru crîşmă, pentru banii podurilor şi pentru L
cheltuiala apilor
1 15 s-au făcut o răsuflătoare tij la această crîşmă
1 60 ciubote lui Tănase ţîg(an), umblînd cu carul la cules(ul) viilor
30 - s-au dat lui Mihai dascalul la de Grozeşti pe an 1775 şi pe an(ul) ^
acesta 1776, osteneala lui pentru strînsul banilor de pe ceară ^
F.81 r.
lei bani
480 -lui Diiamandi,om(ul) med(einicerului) Papafil, epitropu, ce l-au
avut orînduit la strînsul banilor măn(ă)stirii, pe doi ani: 1775 ipe f
an 1776, pîn(ă) la let 1777 ghen(aric) 1, cîte 2 lei pe lună
50 - lui vtori log(o)f(ă)t într-un an, osteneala lui pentru hrisoave şi
cărţi ce face măn(ă)slirii
10 - divictariului pentru pecete, după condică
1491 15 fac, iar piste tot fac
15 325 lei 68 bani, carii scăzîndu-să din 27 260 lei 49 bani cc s-au
făcut venitul rămas w .
11880 lei 101 bani, adecă unsprezece mii optu sute optzeci lei 101
bani, care şă şă încarce la anul viitoriu.
KoowvTrţvoi; ţiŞL <qsvp.>,
Iordache Balş visţ(iernic) s<m,p.>; HucqXaoţ Bevtvpotq ; 7tooxeA,vjj.K <m.p.yi«
Neculai Balş vel stolnic <mfp«>. > ;
Arh. St. laşi, Ms. nr. 2665, f; 67 v. - « I r . Orig., hîrtie (29,6 x 20,8 cm.), cerneală neagră.

1
LCK?liber în orig.;. . , .•:".,••..,••..
2
Cu cifre arabe.
Suma, scrisă şi în limba greacă.

240 1777 ianuarie 4, Iaşi


Grigorie Alexandru Ghica confirmă mănăstirii Xiropotamii de la Muntele Athos dreptul M
a lua din vama domnească de la Iaşi cîte 150 de lei pe an.

Cu mila lui D(u)mn(e)zău, Noi Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, domnu Ţărîf
Moldaviii. Facem ştire cu acest hrisov al domniii melc, tuturor cui se cade a şti. pentruj
sfînta împărăteasca şi palricrşasca mănăstire a Xiropotamii, unde se cinsteşte şi sg
prăznuieşte hramul Svinţilor Patruzăci Mucenici, ia care se află comoara cea nepreţuita,!
dătătoriului de viiaţa lemnul a Cinstitei Cruci, pre cariic s-au răstignit Domnul nostru l(suisŞ
H(risto)s, de la care svîntă mănăstire, viind aice părinţii ce sint petrecători acolo, arătatu-ne-au
lipsa şi petrecire lor ce au la acelaşi loc cu mare nevoie, mai alpş din pricina vremilorcel
s-au tîmplat, şi osăbit am văzut domniia mea şi hrisoavile de miluire ce au avut aceasiţ/
svîntă mănăstire de la luminaţii domni de mai înnainte, de lua cîte 150 lei, pe tot anul, dif

306r
vara cea mare domnească, şi, rugîndu-se părinţii xiropotamleni ca şi noi se miluirii şi se
îr/ănm svintei mănăstiri miluire aceasta, luat-am domniia mea aminte şi, după cum pe alte
svinte dumnăzăieşti lăcaşuri cît au fost cu putinţă le-am agiutorat cu a noastre domneşti
nulu, aşa şi pe svînta mănăstire aceasta ai Svinţilor 40 Mucenici, ce se numeşte Xiropotami,
benevoind domniia m e a i-am înnoit şi o am miluit cu acest al nostru domnesc hrisov, prin
care hotărîm ca, în toată vreme domniii noastre, se aibă a lua pe tot anul la zioa Svinţilor 40
Mi-cemci nesmintit miluire cîte una sută cincizăci lei din vama cea mare domnească, ca se
fie pentru chivernisala mănăstirii şi agiutoriul precuvioşilor părinţi ce sint pe trecători acolo
j ţnfflttu vccinica pomenire a domniii mele şi alor noştri fericiţi şi răpousaţi.părinţi,: cum şi
pLi.iu a color de mai înainte răpousaţi domni, şi pohtim domniia mea şi pe alţi luminaţi
domni, pe carii Svîntul Dumnăzau va orîndui în urma noastră cu domnie aceştii ţări, ori din
fiii şi neamul nostru ori dintr-alt neam, să nu surpe miluire aceasta, ci mai vîrtoş se adaogă
si se întărească pentru al domniilor sale vecinică pomenire.
Deci după orînduiala hrisoavelor g(o)spod de mai înnainte şi după cerire părinţilor
yiiopotamleni, iată s-au făcut epitrop şi de cătră domniia mea se fie purtătoriu de grije
proosvinţiml mitropolit al Moldoviii, cari va fi după vremi, ca pe tot anul se silească a se
lu:! banii aceştie din vama g(o)spod şi se-i trimită la mănăstirea Xiropotamului.
Scrisu-s-âu hrisovul acesta la scaonul domniii mele, în oraşul Iaşii, de credincios
botariul nostru Dumitrache Vîrnav al doile logofăt, întru al doile domnie a noastră la
Moldavie, la al treile ană.
Anii 1777 ghenuarie 4,
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
XpHCTOA(op) ? AVMr(«)<ŢI€T NJV5M(N)T.
S-au trecut la condica Divanului de loan Necolai condicar.
ia-,1. de Ist. „A, D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după loto orig., hîrtie, sigiliul domnesc inelar,
«tegunal. din 1777. aplicat în cerneală, neclar.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1, p. 317, nr. 438 (re/., gr. după i>rig., hîrtie difolio (49 x 35,2
. ..J,cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. IU).

241 1777 ianuarie 13


Grig.orie Alexandru Ghica voievod întăreşte mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi stăpînirea
asâpfa casei din incinta mănăstirii dăruită de Anastasă Arghirocastritis.

Iw fpiirwpi'e HAeââMApV RHKD s(oe)BOAA, Ew>kYk» MHA(o)CT(mo),


'r(oî)n(»)A<»p(i») 3(6MAH) MOAA^BCKWV. Facem ştire cu această carte a domniei mele
u , prin jâloba ce ne-au dat exarhii a tuturor de obştie mănăstirilor Sfeti Gorii, aii arătat
• f i mărăstire Trei Sfetitele de aice, din Iaşii, are danie de la rapousajui Anastasă
, Acghirocastritis. sin Dimitrie, o casă ce-au lost făcut el. cu a sa cheltuială înnontru, în
mănăstire Trei Sic telc, care la moârtea lui in nul 1770 mart(ie) 22, prin diiata sa, au
lăsat-o să fie a aceştii sfinte mănăstiri, pentru pomenire sufletului său. Şi au cerşit de la
- domniia mea întăritură pentru ca să-ş(i) stăpînească mănăstire Trei Sfetitele casa ce se
.arjuâ mai sus.
v Deci domniia me, cercetînd mai pre larg, ne-am adiverit din diiata mortului
; Anastasă Arghirocastritis ce s-au văzut Ia mîna epitropilor săi, iscălită fiind atît de
preosftnţitul mitropolit, chir Gavriil, cît şi de marturi.

307r
Pentru aceea dar, iată, am dat această carte a domniei mele egumenului şi o cm
părinţilor ai mănăstirii Trei Sfetitele, care iaste de obştie ai mănăstirilor Svcta Gori:.
sa fie volnici cu cartea aceasta a stăpîni mănăstire casa de mai sus pomenită, cu tot
venitul ei, ca pe a sa dreaptă afierosire, fără nici o supărare de cătră nime, în veci. Şi
carte aceasta să le fie de întăritură şi de stăpînire, întărind şi cu a noastra domne ix.
pecete.
1777 ghen(arie) 13.
IlpwiHT f <vwr(©)<|>(e)T.
S-au trecut la condica Divanului dc Ioan Nicolai condicar.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: <Nr.> 24. Carte g(os)pof
pentru nişte case din ograda mănăstirii.
Inst. de Sst. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul domnesc indur
octogonal, din 1777, aplicat în cerneală, neclar.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 263, nr. 469 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (39.8 x 28.2
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton ile la Muntele Athos, Grecia, nr. 984).

242 1777 ianuarie 14, Iasi


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirni| preoţilor din Iaşi scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.
t Cu mila lui D(u)mnedzău. Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda, domnu Ţării
Moldavii. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui se cade a şti, pentru preoţii ce
se află la bisericile oraşului Iaşi, carii, atît de la alţi luminaţi domni de mai înnainte, cît şi de la
domniia mea dintru î ITTtreeută domnie a noastră, âvînd hrisoave pentru oareşcare a lor
orînduială, a u n c u j luDc ni s-au rugat ca iarffi(i) saleînnojm şi să le întărim.
Şi socotind domnua mea că li se cuvine, mai ales aflîndu-se ei la oraşul unde iaste
scaonul domnesc, pentru aceea milostivitu-ne-am şi, iată, printr-acest hrisov al domniii
mele întărim şi hotărîm ca să fie în pace de dajde domnească şi de poclontil vlădicesc,
cum şi de agiutorinţă şi de alte dări.
Aşijdere, pogonărit de vii sau văcărit, de s-ar întîmpla vreodată a fi, ei se nu
plătească, cum şi de podvozi i de cai de olac încă se fie în pace şi nesupăraţi, căci se afli.
slujind svintelor biserici şi rugînd pre Dumnăzău pentru toţi de obştie ai norodului
creştinescu.
Şi poftim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni pe carii Svîntul Dumnăzău va
alege şi va orîndui în urma noastră cu domnie aceştii ţări, ori din fiii şi neamul nostru,
ori dintr-alt neam, să nu strice această orînduială de milă a soborului preoţesc din oraşul
Iaşii, ce mai vîrtos se miluiască şi se întărească, pentru al domniilor sale pomenire.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele, în oraşul Iaşii, întru a doaoa
domnie a noastră, la al treile an, de credincios boieriul nostru Dimitrachi Vîrnav al
doilea log(o)f(ă)t.
Anii 1777 ghenar(ie) 14.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m,p.>.
<Pe verso>: XpHCTOA(op) "r A(o)r(o)<{i(e)T iipwtHT.
S-au trecut la condică Divanului de Andrei izbaş <m.p.>.

308r
. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/110. Orig., hîrtie difolio
(Ît9,7 % 35,5 cm.), filigran, cerneală neaşrS (intitulaţia şi ultimele două rînduri, cu cerneală roşie), sigiliul
Jomnesc inelar, «^togonal, {lin 17.77 (2,1 x 2 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd în cîmpul sigilar capul de
Iţxjiir într-un scut timbrat de o coroană închisă flancată la dextra şi senestra de un buzdugan şi, respectiv, un
j att şan. scutul fiind mărginit de doi lei rampanţi reprezentaţi pe jumătate şi spijiniţi pe o panoplie de arme
compusă din opt steaguri, două tolbe Cu cîte trei săgeţi şi două trompete; pe margini, slovele; r-p/ft-A/r-
k/b-A (Grigorie/ Alexandru/ Ghica/ voievod), iar sub toba de la baza panopliei, anul 1777 (cu cifre arabe).

243 1777 Ianuarie 14, Iaşi


Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă preoţilor de la cele două biserici armeneşti din
jaşi scutirile de dări şi de lucru acordate de domnii anteriori.
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigorie Ghica voevoda, domnu Ţării Moldaviii.
Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui se cade a şti pentru preoţii de Sa
doao biserici armeneşti ce se află aice în oraşul Iaşi cari, prin jaloba ce ni-au dat, au
arătat că iai au avut de la luminaţii domni de mai înnainte oareşicare orînduială de
apărare pentru cele ce sint pe cei de obştie, precum şi hrisoave g(o)pod s-au văzut la
mîna lor încă şi de la fericitul întru pomenire răpousat unchiul nostru, domnia sa
Grigorie Ghica v(oie)vod, şi rugîndu-se ca şi domnia mea să le înoim şi să le întărim,
n-am trecut cu vedere rugăminte lor, ce milostivindu-ne, iată, printr-acest hrisov al
domnii mele hotărîm şi întărim după hrisovul domnii sale Grigore Ghica v(oie)vod ca
cinci preoţi şi un diiacon ce sint la aceste doao biserici să fie apăraţi de dări de bani,
după cum şi preoţii moldoveni, şi, osebit, nice la fîn, nici la ghiaţă, nici la gunoiu să nu
fie supăraţi şi se fie în pace de camăna cojocăriască, nimi nici un val se nu le facă, ce de
toati să fie scutială,
Aşijdere, la casăle lor nime se nu aibă a le duce turci sau alţi oameni streini fără
voe lor, nici aşternuturile lor să nu le ia uşerii la turci sau la alţi streini, nici zapciii la
casăle lor să nu le facă niciun zulum, ce de toate să fie în pace.
Drept aceia, poruncim domnia mea d(u)m(i)tale vel agă şi altor boiari zapcii i
slujitori, văzind acest hrisov al domnii mele, cu toţii se aveţi a urma precum poruncim
mat sus.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele, în oraşul Iaşii, întru a doao
icmnie a noastră la al triile anu.
Anii 1777 ghenar 14.
Grigorie Ghica voevoda 1 .
Hristea2 <al> 3-<le>a logofăt procit,
<Pe v e r s o : S-au trecut la Condica divanului de Andrei izbaşă.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 127, nr. C1V. Orig., sigiliul
domnesc din 1777.

' Urmează menţiunea lui Ghibănescu: ,,L(ocul) p(eceţii) domneşti: L'-P/FL-A/r-K/K~A/1777" (Grigo-
rie/ Alexandru/ Ghica/ voievod).
în loc de: „Hristod(or)".

244 1777 ianuarie 23


S i m i o n R u s u l tălpălar şi soţia sa, Antonia, v î n d lui G h e o r g h e A r a p u l p o s t e l n i c o casă din
mahalaua M u n t e n i m i i d e Jos, cu 7 0 d e lei.

309r
Adecă eu, Simion Rusul tălpălări, ficiorul Procăi; împreună cu soţul rriey
Antonia, făcut-am încridinţat şi adivărat zapisul nostru la mîna dumisale Gheorghie
Arapul postelnic precum să să ştie că avînd eu o casă aici în tîrgul Eşului. la măhălaoa
Muntenime de Gios, aproape de părăul Căcăina despre tîrg, întri casa lui Năstasă Stămati
armăşălu, ce este din gios, şi între casa Pîrlii, ce este din sus, din vale din drum. cari?
această casă şi noi am avut-o cumpărătură de la Miron sin Cărămîdariului şi dc la fata
Belcioaei. Această casă de mai sus arătată fiind dreaptă a noastră, de nime siliţi. n j c j
asupriţi, ci di a noastră bunăvoie o am vîndut-o dumisale Gheorghe Arapul postelnic
drept 70 lei, cu loc cu tot, cari bani după tocmala ci am avut dîndu-ni-i toţi deplin în
mînule noastre, împreună cu zapisul de cumpărătură ce am avut i-am dat şi noi acest
zapis ca di acum înainte să aibă d(umnea)lui a stăpîni casa aceasta atît cu giupîncasa
d(umi)sale, cît şi fii, nepoţii şi strănepoţii, atît casa cît şi locul cu bună pace, în
neavînd supărare despre nimi; la care tocmală şi de bună voie vînzare ci am făcui s-au
întîmplat mahalagii şi alţi oameni cari s-au iscălit şi şi-au pus degetele. ;î

Şi noi, vînzătorii, pentru mai bună credinţa, încă tte-am pus numele şi degetilf,
după care zapis să şi aibă d(umnea)lui a-şi face şi întăritură domnească.
Anii 1777 ghenar 23.
Eu, Simion Rusu tălpălar, am vîndut cu voe me.
Eu, Antonia soţ lui Simion, am vîndul cu voe me.
Eu, Toader Enăşescul, m-am întîmplat faţă şi sînt martur.
Eu, Ioniţă nepot Jîjianului, martur.
Eu, Năstasă Stulete, martur.
Eu, Lupul sin Dănilă, m-am tîmplat martur.
Acest zapis l-am scris cu zisa numiţilor vînzători. Apostol diiac za divan.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 186 - 187, nr. CXVIli Copie",
ele la Arh. St. Iaşi.

245 1777 ianuarie 29


V e n e d i c t arhimandritul mănăstirii M o l d o v i ţ a adevereşte că Vasile Chitic moşteneşte după
m o a r t e a preotului N e c u l a i Scarlat o d u g h e a n ă şi via d e la Vacota.

Am dat această scrisoare a me la mîna lui Vasile Chitic precum să: se ştie că. clin
cele ce au rămas după moarte preutului Neculai Scarlat, casa cu loc cit tot a rămas la
stăpînirea mea, iar dugheana de lîngă casă şi vie de la Vacota au rămas a lui Vasile să le
stăpînească dinpreună şi cu altele ce i s-au dat pojijiâ casei, după cum pre larg arată1
acum în zapisu lui ce l-au dat la mîna mea.
Şi pentru adiverire i-am dat această scrisoare la mînă cum şi un loc de casă sterpii
iarăşi să-1 stăpînească.
1777 ghenar 29.
<Iscălit>: Venedictu arhimandrit Moldoviţăi. ! <
Arh. St. Iaşi, DCCCLXXII/87, p. 156. Copie în condica de „documenţele caselor din Iaşi şi aiu*
acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate a sec. XIX.

, EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926 - 1927), p. 156, nr. LXXXY
(aceeaşi copie).

310r
248 1777 februarie 1
Porunca domniei către mitropolitul ţării, către episcopi şi marii boieri să se adune la
MitroP°'' e şi să judece pricina dintre Ştefan Anastasă şi Costandin Caţichi poruşnic pentru un loc
de dugheni.

Ţidulă g(os)pod pentru pricina ce este între Ştefan Anastasă şi între Costandin
Gaţichi poruş(ni)c şi frati-său pentru un loc de dugheni.
Preosfinţie ta părinte mitropolite,
> Preosvinţie ta Procopie mitropolit Chesaria,
Svinţie ta Leon episcop al Romanului,
Sfinţie ta lenochentie episcop al Huşului,
dum(nea)ta Lupu Balş biv vel log(o)f(ă)t,
dum(neata) Vasile Razu vel log(o)f(ă)t,
, dum(neata) Dujnitraşc(u) Sturza vel vor(ni)c,
.dum(neata) Costandin Sturza vei vor(ni)c,
dum(neata) loan Canta(cuzino) biv vel vist(iernic),
, dum(neata) Ipniţe Canta(cuzino) biv vel vor(ni)c,
, dum(neata) Toader Canta(cuzino) vel vor(ni)c,
dum(neata) Lupu Costachi biv vel vor(ni)c,
, dum(neata) Alexandre Neculce vel vor(ni)c,
dum(neata) Iordachi Ghica hal(man),
, dum(neata). Neculai Ventura vel post(elnic),
dum(neata) iordachi Balş vel vist(icrnic),
dum(neata) Iordachi Canta(cuzino) biv vel spat(a)r,
dum(neaţa) Dăpasti vel spat(a)r^
dum(ncata) Manolachi Bogdan biv vel spat(a)r,
dum(ncata) Lăscărachi Ros(e)t biv vel spat(a)r,
dum(neata) Costandin Păladi biv vel spat(a)r.
dum(neata) Todcraşc(u) Balş biv vel spat(a)r,
dum(ncata) Costandin Răşcan(u) biv vel spat(a)r,
dum(neaţa) Enachi Canta(cuzino) vel ban,
dum(neaţa) Alecul Razul biv vel ban,
dum(neata) Gheorghie Bcldiman biv vel ban,
dum(neata) Ilie Catargiu vel pah(a)r(nic),
dum(neata) Neculai Balş vel stol(ni)c,
dum(neata) Iordachi vel clucer
şi alţi boieri carii să vor întîmpla aice în oraş,
adunîndu-vă cu toţii la svînta Mitropolie şi aducînd de faţi pe clucer(ul) Ştefan
Anastasă, pe Costandin Caţichi poruş(ni)c şi pe frati-său, să cercetaţi foarte cu amăruntul
pricina ce este între dînşii pentru un loc de dugheni.
Şi atît după sfintilc pravile, cît şi după obiceiul pămîntului, cupi veţi socoti şi veţi
găsi cu cale şi cu dreptate să judecaţi şi să hotărîţi pricina lor şi prin anafora să avem
domnie me ştiri, ca după aceeaş(i) hotărîri," cercetînd şi domnie me şi găsind asămine cu
cale. vom întări anaforaoa şi osăbit vom da şi hrisov ca pricinile asămine aceştie de
acum înnainte şi în veci aşa să să giudeci şi să să urmezi întocma, ca o pravilă nezmintit.
Şi poruncim vat(a)v(ului) za aprozi să stei să ia pricina sfîrşit. ' ; '
1777 fevr(uarie).

311
Veniamin mitrop(o)lit Moldoviei <m.p>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXX/168. Copie din prima
a sec. XIX, certificată de mitropolitul Veniitrnin <Costache>.
Ibidem (mul. rus. din prima jumătate a sec. XIX, cu anul citit greşit: 1783).

EDIŢII: Creşterea colecţiunitor 1909, p. 132, col. I (rez.).

247 1777 febrili ic


Dimitrache Schiiiţă mare căminar vinde lui Grigoraş Leon fost mare paharnic nişte casc «ir
lîngă mănăstirea Sfîntul loan Hrisostomul, cu 4250 de lei.

t Dimitrache Schiliţă vel caminar adiveresc, cu această scrisoare a mea, precum să


să ştie că avînd eu casele cu tot locul lor şi cu toati celi ce sînt făcute pe loc lîngă
mănăstire Svetii loan Hrisostom, aice în Iaşi; cari ău fost a lui Nicolache postelnic, fiul
răpousatului Gheorghi biv vel stolnic, şi VÎnzindu-le, le-am cumpărat eu de la sultan-
mezat, cum pre larg se arată atît la scrisoare lui Nicolache postelnic, cît şi la scrisoare-
neamurilor lui, şi osebit şi la hrisovul preînălţat(ului) domnului nostru, măriia sa
Grigorie Alexandru Ghica voievod. Aşijdere, mai avînd eu cumpărătură de la Cabina,
fimeia lui Ştefan ficior Chiţăi, şi alte case din dosul mănăstirii Svetii loan Hrisostom, cu
locul ei, care iaste tot lîngă celălalt loc ce am avut, cum se arată la zapisul ei. cari accstc
case de mai sus pomenite, cu tot locul lor şi cu toati celi ce sînt făcute pe loc,
nefiindu-mi mie trebuitoare şi aflîndu-se cumpărătoriu dumnealui Grigoraş Leon biv vei
paharnic, socotitu-m-am şi cu a mea bunăvoie, am făcut tocmală cu dumnealui
paharnicul Grigoraş Leon, şi i le-am vîndut dumisale aceşti de mai sus scrise casă cu lut
locul lor şi cu toati celi ce sînt făcute pe loc, drept patru mii doao sute cincizăci lei, cari
bani ni i-au şi făcut dumnealui plată, toţi deplin, întru mînule mele. Pentru aceea, eu încă
i-am dat această scrisoare a mea, împreună şi hrisovul gospod. Şi scrisorile' dc
cumpărătură cum şi alte scrisori vechi i noâd ce-âu mai fost pentru aceste toati i le-am
dat dumisale în mînă. . .<
Deci, de astăzi înainte şi în veci să-i fie dumisale casele aceste cu tot locul lor şt
cu toati celi ce sînt făcute pe loc dreaptă ocină şi să le stăpînească dumnealui paharnicul
i giupîneasa şi fiii şi neam di neamul dumisali; cu bună pace, făr(ă) de nici o supărate dc
cătră nime. Şi după această a mea scrisoare să aibă dumnealui paharnicul a-şi face şi
întărituri g(o)spod. Şi pentru mai multă adiverinţă am iscălit a noastră tocmală şi ..
bunăvoie vînzare.
L(ea)tu 1777 fev(ruarie).
ArţpTycpaKu; ZKvXirriq jkfiaeco <m.p.>'.
Dimitrachi Sturdza (?) vel vornic, martor < m.p.>.
Alexandru Neculce vel vor(nic) <m.p.>.
Depasti Vel spat(ar) <m.p.>.
lanachi Cantacuzino vel ban, martur < m . p > .
Manolachi Bogdan biv vel spăt(ar) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, XVI/37. Orig,, hîrtie difolio (31,7 x 21.2 crnj.
filigran, cerneală cafenie, sigiliul inelar, oval, al lui Dimitrache Schilitis, aplicat în cerneală, n.-.-hr >..
distinge scutul unghiular mărginit de doi lei rampanţi).

1
Dimitrakis Skilitisi adeveresc <m.p,>.

312r
248 1777 februarie 1
Fraţii Caracaş îşi împart satele de moştenire şi locurile de casă din Iaşi.

împărţală ce am făcut noi fraţii Cărăcăşeştii între noi de moşii şi locuri de casi în
tîrgul ieşii ce ne-au rămas de pe părinţii noştri după cum arată în gios anume parte
fiistecăruie fraţi.
1777 fev(ruarie) 1.
Porte fratelui nostru loniţă Caracas pah{amic).

Po! sat Stîncăuţii pe Ciuhur, la ţinutul laşului, parte din gios ce să hotărăşti cu
Văraticul, care moşie ni este de pe moaşa noastră Paraschiva ce au fost sora lui Gavril
giolpan.
Părţile din Sălăvestre la ţin(u)tu Romanului ce să vor alegi, care moşie ni este de
oe moşul nostru Ştefan Panaite ce au fost vel spat(ar);
Parte ce să va alegi în satul Ceucanii de la ţinutu Tutovii, ci ne este şi noaî de pe
moaşa noastră Tofana ce au ţinut-o Pavăl Ursuleţ vel clucer.
Un hătrîn din Cucioai, de la ţinutul Orheiului, pi...', ci ni este şi noaî iarăşi de pe
moşul nostru Pavăl Ursuleţ clucer nepotul lui Savin NeVrăpescul vel vOr(ni)c.
Part(ea) frat(e)lui nostru Lupului Cărăcaşţ,,,,,:
Pol sat Molniţa, la ţi(nu)tul Cernăuţului, ce ne este şi noaî de pe maica noastră
Lupa, fata lui Pavăl Ursuleţu clucer.
Un bătrîn în Văratic, la ţi(nu)tul leşului, pe Ciuhur, parte din sus din Mol(o)dova,
ce sa hotărăşti cu Stîncăuţii ci ne este şi noaî de pe moaşa noastră Paraschiva, sora lui
C vrii Ciolpan, ce-au ţinut-o Ştefan Panaite spat(ar).
Parte din Gălăşeni, la ţi(nu)tul leşului, la Ciuhur, ci ne este iarăşi de pe moaşa
no.isiră Paraschiva, soara lui Gavril Ciolpan, care şi ei i s-au tras de pe Ghenghe
log(o)f(ăt).
Parte surorii noastre Bălaşii, ce au ţinut-o Neculaiu Cogăiniceanul vel pit(ar).
Pol sat Stîncăuţii, la ţinutul leşului, pe Ciuhur, parte despre Filiuţi, ci ne este iarăşi
de pe Paraschiva sora lui Gavril Ciolpan, care moşie şi ei i-au fost danie de la mătuşi-sa
Inmedoai jîeneceroai.
Pol sat Filiuţii, la ţinutul leşului, la Ciuhur, alăture cu Stîncăuţii ce scrie mai sus.
Parte fratelui nostru celui mat mic, Gavril Cărăcaş vel mecl(elnicer).
Pol sat 0[t]borocenii, la ţinutul Romanului, ci ne este iarăşi di pe moşul nostru
Pavăl Ursuleţ clucer.
Un bătrîn din Sfinteni, la ţin(u)tul Orheiului, ci ne este iarăşi de pe moşul nostru
Pavăl Ursuleţ cluce(r) nepot lui Savinu Năvrăpăscul vor(nic).
Un bătrîn din Cornova, tij la ţin(u)tul Orheiului, pi... 1 , ci ne este iarăşi de pe
moşul nostru Pavăl Ursuleţ clucer.
Iară pentru doaî locuri de cas(ă) ce avem în tîrgul Ieşii, ci ne sînt şi noaî de pe
maica noastră, Lupa, fata lui Pavăl Ursuleţ cluce(r), iarăşi ne-am învoit.

313
Un loc de cas(ă), care loc este pe Uliţa Hagioai şi din gios să hotărăşti cu un loc <Je*;
casă a Sturzăştilor, iar pe din gios să hotărăşti cu locul Prapodoamnii Paraschivii, ac^f
loc s-au venit în part(ea) fratelui nostru Lupul(ui) şi a surorii noastre Bălaşii.
Un loc de cas(ă) ce este pe Uliţa... 1 , ce să hotărăşti cu locul popii lui Neculai
Novii. Acest loc s-au venit în parte fratelui nostru Ioniţă pah(arnie) şi a lui Gavril"
med(elnicer).
Iar alte părţi de moşie ce au mai rămas afară din împărţală i parte din moşie;
Străşnenii, la ţin(u)tul Dorohoiului, cîtă să va alegi, i un bătrîn pol din moşie Bozienii, tif
la Dorohoiu, pe apa Başeului. i părţile din Păcurăreşti de la ţin(u)tul Tutovii, rit să vou
alegi aceste părţi de moşie le-am lăsat pără ne vom învoi cu sfînta mănăstire Barnovschii
pentru parte unii veri a noastre a Ilenii, fata unc<hi>ului nostru Gheorghi Ursuleţ "
post(elnic) ce ş-au dat parte ei danie aceştii mănăstiri, iar mai rămîindu vreo parte.'peste;
învoiala ce vom face cu mănăstire, iarăşi, să avem a împărţi frăţaşti, iar pentru altei
moşii, afară dintr-aceste mai sus arătate ce să vor mai găsi şi să vor dizbate iarăşi să se
împar(tă) frăţăşti, însă răspunzind cu toţii şi la cheltuială, iar cari n-ar răspunde la
cheltuială să fie lipsiţi din parte.
Şi după cum ne-am împărţit şi ne-am învoit, ne-am dat la mîna fiiştecăruie frate
cîte o împărţal(ă) iscălită de cîte patru fraţi.
Dar de s-ar întîmpla ca să ias(ă) vreo pricină vreunie părţi de moşie dintr-aceşii cet
scriu într-acea împărţală şi s-ar păgubi vreun frăti Să să scadă (im mijloc ca să i să
împlinească scădere.
Ion Caracas pah(arnic) <m.p.>.
Lupul Caracaş <m.p>-
Bălaşa Cog(ălniceanu) :p(i)t(ăreasa) <m.p.>.
Gavril Caracas vel med(elni)c(e)r <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDXXXiI/18. Orig., hîrtie difolio
(41,8 x 17,8 cm.), cerneală neagră.

' Loc liber.

249 1777 februarie 2


Antohi feredeuşul din Iaşi vinde lui Robea Idriceanul negustor o casă din m a h â h j i ;
Talpalari, cu 150 de lei.

t Adecă eu, Anţohi feredeuşul din Ieşi, feciorul lui Petre Curteanul de la Ocnă,
făcut-am adevărat zapisul meu la mîna dumisale unchiului meu Robea Idriceanul
neguţătorul, blănar din Trei Sfetitele, precum să să ştie că fiind eu căsătorit cu cununia
cea dintăi, de am ţinut soţ pe Smaranda fata...', ce i-au zis împărăteasa, şi trăind cîţiva
ani cu dînsa şi făcînd copii; după ce au murit copiii au murit şi soţul meu Smaranda, care
la darea sufletului ei s-au dat danie mic cu toată zăstrea ei; ca să o grijăsc pe dînsa, pe:
copii şi pe mumă-sa. Şi măcar că după moartea ei s-au sculai cîteva neamuri a ei ca să o
clironomisăscă, dar avînd giudecată cu mine la preosfinţie sa părintele mitropolitul
Gavriil, şi eu scoţînd dovadă pe duhovnic şi pe alţi preoţi care s-au tîmplat la darea
sufletului ei, pe toate neamurile lor s-au dat rămase şi mie mi s-au dat stăpînirea deplin,
precum arată pre larg cartea preosfinţiei sale de giudecată ce mi s-au dat.
Şi între altele ce au avut zestre, iaste şi o casă ce este în mahalaoa Tălpălarilor. cu
tot locul ei, care să hotărăşte despre răsărit cu locul casei dumisale medelniceriului

314r
ştefan Feştilă, şi despre miazăzi cu locul casei dumisale Lupului Nacul logofăt de
•vistierie, şi despre apus cu Grigoraş Ghemul. Deci eu, făcînd multă cheltuială cU grijile
porţilor, şi luînd de la unchiul meu mulţi bani pe datorie, care neavînd alta cu ce-i plăti,
de bunăvoia mea, am scos casa aceasta în vînzare; şi vrînd logofătul Lupul Nacul să o
cumpere* care dînd preţul ei 150 lei, s-au protimisit mai întăi cu rudeniia unchiul meu
Robea blănariul de au dat banii, acei o sută şi cincizeci lei, şi i-am vîndut-o dumisale.
Deci luînd eu toţi bani deplin în mîna mea, am dat la mîna dumisale atît zapisul lui Savin
stegariul. ruda Smarandei, soţii mele, şi cartea preosfinţiei sale părintelui mitropolitului
de giudecată, cît şi acest adevărat zapisal meu, de la mîna mea, cu care să fie volnic
unchiul meu Robea blănariul a stăpîni casa aceasta în veci, cu bună pace, dumnealui, fiii,
nepoţii şi strănepoţii, în veci, şe de cătră mine sau de cătră neamul meu, sau al femeii
iile, niciodată supărat să nu fie. Iar de s-ar şi scula oricine cu vre o pricină asupra casei
i s i a cu mine să-şi caute, şi eu să mă giudec cu dînşii, iar dumnealui să stăpînească cu
pace.
a Şi, pentru credinţă, am pus degetul; şi s-aU iscălit şi alţi oameni, care s-au tîmplat
Ia Scutul acestui zapis.
1777 fevruarie 2.
Eu2, Antohi feredauşul, am vîndut cu voia mea puind degetul.
Preotul Toader de la biserica gospod, m-am întîmplat <m.p.>; Vasilii Rugin(ă) am
fostu di faţ(ă) şi mărturisăsc <m.p.>; eu, Ioniţă Codrean, am fostu faţă şi mărturisesc
<m.p.>.
Şi eu, Ştefan Zătreanul diiac de divan, am scris cu zisa Iui Antohie.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/30. Orig., hîrtie difolio (32,5 x 22,5 cm.), filigran, cerneală neagră, o
"impraită digitală,
FDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 174, nr. CX (orig.).

' Loc liber.


2
Amprentă digitală.

250 1777 februarie 11, Iasi


>

Costa Papafil medelnicer dă mănăstirii Sfîntul loan Hrisostomul un loc de dugheni din
jfîrgul Făinii în schimbul a patru pogoane de vie cu livadă de la Miroslava.

t Aia TOV Ttapcbvxoq SrţAxOTUixrsxiF ypdţipaxot; (pavepmvei o KaxoOsv


t)toyeypa|i(a.evoq dpxrov jj.£8eA,wrfj£prj<; icopux; Krovaxa ria7ta<p'6Mot> ort pe xo
va eupioxEiai e v a ţ xortex; povaaxipiaxoq eiţ xa aXe-opojca^apcov, xov OTOÎOV
TOÎIOV xot) eixaiScbaei o7tpa>r|v drcoOavwv f|Yo6fxev<o<;> flauncx; pe pîte^pevov,
şiş KOOTVIOV 8rprixpkn) apfkxvixriv Kai eî%e tpxdaei, o avxoţ Arip^xpicx;, eia xov
Ka
aw.K TOTiov, p i a v n i f m x ţ a v Tcexptviv, Kai epyaxipia '-
dKoXotiOcbvTtxţ XOTJ Odvaxoţ xov Arprjxploo,'£%(x>vtax;va X,ap|3dvr| pap' aiixov
^ ATipr|tpi<ou> fxlav ÎKavf|v 7roaoxT|xav atntpcov, 6 apxcov peSe^vit^iapriţ
K$pKoq> Kmvaxaq narcacp'uA.X.ou, pâ oţtoXxyyiav xoo ep,evvev eiq XT\V e ^ o w i a v
tot), xoaov f) noipvax^a, oxrav Kai xa epyaaxipta jtÂ/nv a n o x a ţ Katpivaţ
TOpiaxdaeiq oitou âxoX.o'uQTiaav, exotWtadrţxav a v x ă xot âpyaaxfpia
Jtavxdnaai (Bvxaţ i;t>Â,iva, r| Se TcvipviT^a pâ xo v a TVXOV rcexpivr|, a x £ x e i Kai
xf|v a f p e p o v , eiq Siio pipri povov e i v a e an» 8A,iyov rceqaivri, opcoţ eneiSr)
sai m - xcopa, o i k e o apx® v pe5eA,vix^edpriq ăno avxfţv xfţv jtolpvtx^av Kaveva
pu(j.(pf.p<av 8ev eîtfjpe, oftxe oi Kaxa Kaipouţ f|yot)jxevoi Kaveva pjreppâvov Sev

315r
ercfjpav, Kai 8 i a vot |xeivri £x>xapiaxri|xeva Kai xa Suo jxept|, %coplq va
^rj|aico9o'0v eiţ xo e^fjc; xo eiao5r|[iav auxcov xcov ţiouXKicov. Aia xo"6xo iSot» xt|v
af\jiepov awoQe^'nxooq eau|i<pwvrţc?av, o dpx m v (AeSeXvu^dpry; K\>pioq Ktavataţ
narccwp'oM.oD eStoae xfjv ava> iptipivriv Jtoljivixţpcv, eiţ xo jxovaaxrjpiov xo§
âylov 'Iodvov xau xpixroaxojxo'o, va xr|v e^oDalocari 5 i a jravxoxeivov j i o u ^
xocrov o v6v riyo'6(a,ev<o<;>, dxrav Kai oi ixexayevEaxepoţ xou SiStovxou; Kai xfţv
xpcoaxix'nv 6|xoA.oylav tot» Ai(xr|xpio'u dpfkxvi.xou, Kal aKkax, xou cropxptoviaţ
npoq xov fiyot))j.evov AajxacKivov Kai Kavevaţ (lexeyeveaxepoiţ xot><; va.
&%ovv va jcpofkxÂ, ouveiq xo jxovaaxfipiov, auxe TtocpajaiKpov Xoyov 7tepi a-uxrjţ
xfjţ 7toi|A\axţaq, o Se tiyo^ixevoţ Aafiaaidvoq 5 i a rcX,tp©|xr|v xf\<; ai)x%
nol|xvix^a E8CO<TCTE xau ap%ovxoq ^e8eXvix£idpr| Kopiot) Kovaxa NATTATPAÎUOU
£va d|j,7teXi. jiovaicTXTjpidKov, onăo eivai eig x^v rioyovia xeaaepa, jaa^fi jue xr|v
X.\>pdSav XQU. Aux v a xo e^oixndarţ 6 dpxcov )-ie5eXvix^epiq 8 i a Kavxoxeivotv
(j.ot>X.Ki, (boocav Kai oi K^rţpov6|-ioi xov, Kai xivaq a n o xo'Oi; }iexayeveoxepo\)ţ
fiyot)|a.evoy<; v a |j.f|v £.%r\ o-oxe 7tapa|xiKp6v Âoyov va jtpopd^Aîi fi v a eva"oxia)6fj
Tiepl xouxou dxjav onov eyivev a\>xfţq f| aAAayyn |4£ nepiaoxepav (ior]0£iav xofi
(4.ovaoxrpi<ov> eXeco xpioxiaviKâ) Kivoiijievoi; o âpxwv (xe5eXvix^iâpr|i;
\iăk\axa vnb v a ţxr|v eîvai Kai 8"6o voiKOKupaloi eiq |aotÂx*-> Kai 8 i a v a ÂAxpţţ
Kd0E Xoyoxpip-q eyivev fj a w r | rixpicmaviKf) aÂ.Xayf|, 8i8tovxav o r|yoT>|xev<oq>
Kai x-qv Ka0oXiKr|v dfioXoyiav xao âiraro, d)j.7te}Liot) neoyq xov ap^tov
(xe8eA,vix^idpr|v 60ev Kai eiq TIŢO rtepi x o w o u 8fj«x?iv, eyivai 8t>o n a p o c a
crop,<p©vrixiKd ypd|j.[i,axa t)7to'oy£ypa|_i|iEva Kai i'5io Xe<-Pa? xouq Kaxe e(xn6a6ev
xijalcov [xdpxiojv 8 i a v a jiayoxâv 6 KaO eiq duo ev eiq x £ ^ P a o Kai evSi^iv
îtavxoxîivriiv.
1777 <pEupoDa<piot)> 11, Tidoi.
Kovax<av> naTtatpuA.X-coi» |AES. imocrxoţiai oiq avo0ev<m.p.>.
XoiXi6vxoq(?) Xploxo, [xapxtpo avoQet) <m.p.>.
Icoavriq Şavax^oviq, (.idpxtpoq avoâev <m.p.>.
'Avaaxdaioq AoiJKa, (xapxipă) <m.p.>.
AXe^av8p<oq> ©CDXIV<OD>, (.tapxiptb <m.p.>.
Zcoxaţ navayioxoi), (.tapxtpco <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: T6 raxpcovs
SţaXa(j,|3dvri 8id xfiv 6XXhxyr\v o t o d CKafie ţti xov Kovaxav na7ta<puX/a,t;
eSrooe xo otjaitâX,ri eiţ xt]\) Mep©aA,dpav m i EKtpa xf)v Jtoipvix^av eu. ro
dXoxpco 7ta^ap<a>.
1777 (pevpo\xxpio'u 12.
HyoDnevov xo'U 'Ayîoij kodv\'<o-u>, Aa|aaaKT|vo<;<m.p.>.
t Prin prezenta scrisoare de mărturie, mai jos iscălitul boier medelnicer C'.n-ia
Papafillu destăinuiesc că se află un loc mănăstiresc la Tîrgul Făinii, care loc a fost dat de
fostul egumen decedat Paisius cu bezmen unui Dimitrie albanezul. Şi ajunsese să aibă
acest Dimitrie, la acest loc, o pivniţă de piatră şi prăvălii din lemn. Şi în urma morţii
acestui1 Dimitrie, avînd să primesc de la acest Dimitrie o sumă considerabilă de aspri,
boierul medelnicer, chir Constas Papafillu, eu mărturie i-a rămas în stăpînire atît pivniţa,
cît şi prăvăliile; după împrejurarea morţii s-au distrus aceste prăvălii, fiind în întregime
de lemn, pivniţa fiind de piatră, stă şi pînă astăzi, în două părţi, numai este puţin
dărîmată. însă pentru că pînă acum, nici boierul medelnicer nu a arătat nici un fel de
interes pentru această pivniţă şi nici egumenii de-a lungul vremii nu au luat-o în
stăpînire şi ca să rămînă mulţumite amîndouă părţile, fără să fie păgubite, de acum
încolo venitul acesteia, pentru aceasta, iată, astăzi cu proprie voinţă s-au înţeles: boieriul
medelnicer chir Constas Papafillu a dat pivniţa mai sus pomenită mănăstirii Sfîntul Ioan

316r
•Îfiîsostonnil, Să o stăpînească pentru totdeauna egumenul de acum, cît şi urmaşii săi, cu
' Mărturia necesară a lui Dimitrie albanezul şi alte înţelegeri cu egumenul Damaschin. Şi
nici unul, dinurmaşii lor să nu aibă a se face văzut la mănăstire, nici cel mai mic cuvînt
si nu spună despre această pivniţă. Egumenul Damaschin, pentru plata acestei pivniţe, i-
a" dat boierului medelnicer chir Consta Papafillu o vie mănăstirească, care se află la
Miroslava, de patru pogoane, împreună cu livada sa ca să o stăpînească boierul
ipedelnicer pentru totdeauna ca moşie, la fel şi moştenitorii săi. Şi nici un egumen dintre
cei ce vor urma să nu aibă cel mai mic cuvînt să spună sau să se împotrivească asupra
acestei <hotărîri>, căci s-a făcut acest schimb mai mult cu ajutorul mănăstirii de
milostenie creştinească fiind însufleţit boierul medelnicer mai ales ca să nu fie doi
stăpîm pe o moşie; şi ca să lipsească orice fel de ceartă s-a făcut acest schimb creştinesc
dînd egumenul şi mărturie pentru această vie către boierul medelnicer. Astfel şi în
mărturia acestuia asupra acestui <schimb> s-au făcut două scrisori de înţelegere
asemănătoare iscălite şi cu propria lor mînă în faţa cinstiţilor martori, ca să păstreze la
mîna lor fiecare cîte una, ca să fie mărturie perpetuă.
1777 februarie 11, Iaşi.
Constan Papafillu med<elnicer> promit ca mai sus <m.p.>.
Hiliontos(?) Hristo, martor pentru cele de sus <m.p.>.
Ioanis Vanlazonis, martor pentru cele de sus <m.p.>.
Anastasius Duca, mărturisesc <m.p.>.
Alexandros Fotinos, mărturisesc <m.p.>.
Zotas Panaghiotu, mărturisesc <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Prezentul îl
primeşte pentru schimbul pe care 1-a făcut cu Constan Papafillu. Am dat via Miroslavei
şi am luat. pivniţa în tîrguiala de înstrăinare.
1777 februarie 12,
Egumenul Sfîntului Ioan, Damaschin <tn.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gura de Aur, X/8. Orig., hîrtie difolio (32 x 22,2 cm.), filigran,
cerneală neagră.

251 1777 februarie 17


Grigorie Alexandru Ghica voievod îl împuterniceşte pe Coste Papafil medelnicer să
stăpînească un loc de casă de pe Uliţa Măjilor pentru o datorie bănească neachitată.

Noi Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod, EO>KYK> MHAOCTYHO, ROCNOAAP'h 3CMAH


MOAAABCKOM. Dat-am carte domnii mele dumisale medelnicerului Coste Papafil să fie
volnic cu carte domniei mele a ţine şi a stăpîni un loc de casă şi cu casă gata ci este pre
loc, care loc iaste Ia Uliţa Măjilor, în Tîrgul de Sus, care loc l-au avut amanet cu zapis
din 1771 octomvrie 17 de la Dinul ficiorul lui Adam, ce au trăit la Focşani, pentru 5 lei,
cu dobîndă cîte un leu şi giumătate pe lună de sută. Şi fiindcă Costandin Adam în viaţa
lui cît au trăit n-au plătit banii, acum s-au fost rădicat Zmaranda fimeia lui Costandin
Adam, ca să tragă Jocul acesta în stăpînire sa, fiind clironoamă bărbatului său, avînd
copii făcuţi împreună. Şi după jaloba ce-au dat domniei mele s-au rîndui! la cinstit şi
credincios boieriul domniei mele dumnealui Vasîle Razul vel logofăt; şi stînd faţă la
giudecată cu dumnealui medelniceriul Coste, după cercetare ce-au făcut dumnealui vel
logofăt s-au dovedit că datorie iaste dreaptă şi adivărată şi cum că locul este zălogit

317r
pentru banii aceştia 5 lei, care cu dobînda lor în cinci ani s-au făcut 8 lei; şi cerşindu-sj
dumnealui medelnicerul Papafil banii la Zmaranda, şi Zmaranda încă arătând că nu are
nici o putere să plătească suma banilor de sus scrisă, dumnealui vel logofăt au poftit pe
medelnicerul Coste ca să primască locul pentru toată datorie aceasta, şi medelnicerul
Coste căutînd sărăcie Zmarandii cu voia sa au primit. Şi rumpînd zapisul înainte
dumisale vel logofăt, l-au dat la mîna Zmarandii, rămîind numai locul acesta de istov la
stăpînire medelnicerului pentru toţi banii.
Deci, iată, s-au dat această carte a domniei mele la mîna dumisale medelnicerului
ca să ţie locul acesta şi să-1 stăpînească cu pace, în veci, şi numita Zmaranda de acum
înainte să fie în pace şi nesupărată de cătră datorie aceasta.
Aceasta scriem.
1777 fevruarie 171.
IlpWMHT BEA A0r(0)n»T.
S-au posleduit, Constandin Leondari sulger şi log(o)f(ă)t de taină.
Vel log(o)f(ă)t.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 112 (154), nr. 6. Copie în condica Mitropoliei Moldovei scrisă!
de Theodor Gaşpar diac de divan Ia 20 septembrie 1816.

1
Data, cu cifre arabe.

Ââ 1777 februarie 23
Iordachi Balş mare vistiernic se a n g a j e a z ă să-i d e a lui A n d r o n a c h i D o n i c i u n ţigan pînă la
Slîntul G h e o r g h e . ş

Adeverez cu scrisoare mea aceasta pentru un ţigan holt(ei) ce are să ia Andronachi


Don(i)ci de la măn(ă)st(i)re Dancul, după o împărţală ce-au avut el cu măn(ă)st(i)re, care
fiindcă miă mi-au dat măn(ă)st(i)re Dancul pe Safta, fata Lupului starosti herar, pe care
fată au luat-o Ştefan sin Buiuc scripcar, ţig(an) al mieu, am luat asupra mea ca să aibu
a-i da eu lui Andronachi Donici un ţigan holteiu pentru această Safta, fata Lupului herar,
ce am luat de la măn(ă)st(i)re Dancul, care ţigan se aibu a-1 da lui Andronachi Dolntiici
la Sfeti Ghiorghii.
1777 fev(ruarie) 23 dini.
Iordachi Balş vist(iernic) c m . p . x
Inst, de Ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub,dată. Copie după foto orig.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 317, nr. 439 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (21,7 x 17
cm.), cerneală neagră, din Arh. St. Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 790).

253 1777 februarie 24


Părla j i d o a v c a din T î r g u l d e Jos v i n d e lui S ă n d u l a c h e patru p o g o a n e şi o firtă d e vie în
Dealul Mîndru, cu 350 de lei.

Un zapis de la Părla jidoavca ă lui Marcul jidovu din Tîrgul de Gios înpreună cu
ficiorii ei precum de bunăvoie lor au vîndut o vie a lor ce iaste la Dealul Mîndru, alăture?
cu vie lui Grigoraş Curmîndru, în care vie sîntu patru pogoane şi o firtă, cu livadă, cu*
casă, cu cramă şi cu toate hciurile ce sînt trebuitoare la vie. Aceste vii le-au vîndut lui
Sandulache sîn Năstasie lipţcanul, drept 350 <lei>, care vii şi ei le-au cumpărat de Ia

318r
Sieîaii Căplan din Tîrgul de Gios. Şi au fostu şi zapis şi s-au prăpădit; şi aflîndu-să pe
tiniia sa rămîie răsuflat.
Şi Părla jidovca cu ficiorul ei iaste iscălită jidoveşte.
Şi Lupul Hodoroge au scris zapisul.
1777 fev(ruarie) 24.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 645, f. 18 r., nr. 2. Rez. dezv. în Condica M-rii Barnovschi scrisă de
Costandin Polimaz în 1796 decembrie 12.

254 1777 martie, Iaşi


Grigorie Alexandru Ghica voievod stabileşte tret epitropi pentru mănăstirea Trei Ierarhi din
Iaşi, ale căror hotăriri vor fi valabile numai prin semnătură tuturor celor trei.

t Cu mila liii D(u)mn(e)zeu, Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda, domnu Terii


Moldavii. Prorocul şi împăratul David n-au contenit lâudîndu-se către Dumnezău a zice
cu sufletească veselie şi cu iiiare glas: „Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei tale şi locul
lăcuin|ii slavei tale"; şi îritr-alt lot iarăş(i) zice: „Că rîvna casei tale m-au mîncat". Dînd
cu aceste cuvinte pildă şi poruncă la toţi, ca să fim (iu fierbinte inimă şi să avem rîvnă şi
dragoste către dumnSzăieştile şi svintele lăcaşuri întru care se laudă şi se jertveşte
Dumnezău.
Această rîvnă avînd şi boi spre folosul cel nestricăcios, rugîndu-ne de-a purure şi
priveghem cu ochi neadormiţi şi cu minte deşteaptă privim către folosul cel mai ales şi
binele svintelor mănăstiri şi spre bunăstare lăcaşurilor, ce se află întru această de
Dumnezău păzită ţară care iii s-âu încredinţat noăo. Şi de vreme că mănăstirile Sveta
Gorii avînd aice, în oraşul Iaşii, metoh pe mănăstire Trii Sfetitele, ce iaste zidită şi
afierosită de răposatul întru fericire domnu ctitorul Vasilie voievoda, jeluitu-ne-au
părinţii Sveta Gorii prin mijlocire precuvioşilor ierarhi ce s-au tîmplat aice, arătînd
precum că mănăstire aceasta Trii Sfetitele avînd înnuntru odăi başce, cum şi afară
dughene, aşijdere şi han, iarăş(i) cu odăi şi başşe înnuntru, şi feredeul, din prelungire
vremii tîmplîndu-se şi unii la egumenie aceştii mănăstiri riu din părinţii Sfeta Gorii, ci
din alţii, şi nefiind statornici, aceia au dat odăi, başce şi dughene cu tocmele, cum le-au
părut spre interesul lor la feliuri de obraze. Şi acei ce au ţinut odăi, başce şi dughenile,
unu au dat ce au vrut, iar alţii cu preţul şi Cu schimbul le-au dat altora metahirisind
fot isirile cătră dînşii. Unii le-au avut încuiate numai pentru ale lor lucruri ce au ţinut şi
mănăstirii nemică n-au dat, alţii după clironomii dînd odăile şi dughenele cu nişte
tocmele fără de cale, tot din pricina acelor de sus numiţi egumeni şi alte chipuri făcînd şi
socotindu-se ca cum ar fi fost ei stăpînii acelora. Şi aşa mănăstire Trii Sfetitele pre puţin
îolos au avut dintru ale sale drepte acareturi.
Ce dar fiindcă fericitul ctitor aceste le-au afierosit pentru să se folosească
mănăstire şi să se împodobască cu toate cele trebuicioase ei, iar să nu fie pentru
interes(ul) altora, şi mai ales că şi svintele pravile nu priimesc de aceşti feliuri de
metahirisiri, ce le leapădă în tot chipul, care se şi vede la carte 5 a înpăraţilor, titla 1,
anume poruncind aşa: „că cele mănăstireşti lucruri nici să se vîndă, nici să se zălojască,
fără numai dacă va avea mănăstire nevoie şi vederată trebuinţă".
Pentru aceea, domniia mea nesuferind să aibă strîmbătate mănăstire, ce mai vîrtos
voind să se adaogă şi să se înmulţască folosurile ei, dat-am poruncă şi am rînduit cinstiţi
şi credincioşi boiari ai domnii mele, pe: dum(nealui) loan Cantacuzino biv vel

319r
vist(iernic), pe dum(neaiui) Iordachi Ghica hat(man), împreună cu ierarhii Sveta Gorii
de au cercetat toate aceie pricini şi prefăcături spre păgubire ce au făcut acei după vremi:
ce au fost nestatornici egumeni în acareturile mănăstirii.
Şi îndreptînd atît odăile, basce, dughene, hanul, precum şi feredeul, altele le-au
aşezat precum s-au căzut spre cel mai bun folos a mănăstirii, care aşezare ce s-au tăcut
acum, toate printr-acest hrisov al domnii mele le întărim ca să se ţie şi să şe păzască
nesmintite de către nime.
Şi încă pentru cea mai bună stare şi folos a mănăstirii aceştie, de la care toate
svintele mănăstiri a Sveta Gorii se părtinescu şi se agiutorează şi ca de acum înnainte sa
se dezrădăcineze şi să lipsască acele urmări ce se metahirise atît de către egumenii ce
era, cît şi de către cei carii ţine odăi, başce şi dughenele şi altele a mănăstirii Trii
Svetitele supt multe chipuri şi fără de cale tocmele şi să urmeze lucrurile drepte şi cu
folos, socotit-am domniia mea şi am pus la cale cu voie şi primire ierarhilor ai tuturor
mănăstirilor Sveta Gorii, şi iată am rinduit pe credincios boiariul nostru, dum(nealui)
Nicolai Balş vel stol(nic) i başa Chiriiac Anaslasiu. ca de acum înnainte împreună cu
egumenul mănăstirii Trii Svetitele, ce iaste pus de părinţii ierarhi cu alegere tuturor
părinţilor Sveta Gorii, anume chir Samuil Hiliandar, să fie epitropi şi purtători de grijă la
toate acareturile şi veniturile mănăstirii. Şi aceşti trei, înpreună să caute toate trcbile
mănăstirii Trii Sfetitele şi orice treabă a mănăstirii va fi, şi vor pune la cale aceştii trei
împreună şi ce vor iscăli, aceea să aibă tăriia ei şi să se ţie în samă, iar care treabă se va
face numai de unul, de doi şi nu vor fi iscăliţi cîte trei, aceea să rămîie ca o nimică şi în
samă să nu se ţie.
încă dar hotărîm printr-acest hrisov că nice odată egumen la această mănăstire ce n |
va fi ales şi rinduit de părinţii Sveta Gorii să nu fie volnic a se pune, măcar ori printr-a cui
mijlocire ar fi, fără numai cei ce vor fi aleşi şi rînduiţi de la obştie Sveta Gorii- Şi de se va
tîmpla să moară din egumenii Trii Svetitelor, atunci epitropii să puie un epitrop în locul
egumenului pînă vor înştiinţa pe părinţii Sveta Gorii, ca să rînduiască alt egumen.
Deci fiindcă toate aceste de mai sus arătate după pravile sint aşezate şi întocma,
drept am hotărît să aibă tărie şi să fie nesmintite în veci. Pentru aceasta s-au scris şi acest
al nostru domnescu hrisov întru care am pus iscălitura şi pecete domnii mele.
Şi poftim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni pe carii Svîntul Dumnezău va
rîndui în urma noastră cu domnie aceştii ţări, ori din fiii şi neamul nostru, ori dintr-alt
neam, să nu strice această a noastră orînduială şi bună aşezare care ş-au făcut, ce mai
vîrtos să întărească pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele, în oraşul Iaşii, întru a doao
domnie a noastră la Moldavic, în anul al triile, de credincios boiariul nostru Dimitrache
Vîrnav ai doile logofăt.
La anii 1777 mart(ie).
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
XpHCTOA(op) Awr(©)4>(e)T <m.p.>.
S-au trecut la condica Divanului de Ioan Necolai condicar.
<Pe verso, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: 1777 mart(ie).
Ispisoc(ul) domnului Grigorie Alexandru Ghica cuprinzătoriu şi pentru feredeu.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul domnesc inelar,
octogonal, din 1777, aplicat în cerneală, neclar.

320r
jDIŢII: V. A. Urechia, Istoria Românilor, (1774 - i 7X6), II, p. 375 - 376 (rez. şi excerpte după o
copie cu data: 1777 martie 24); Florin Marinescu, Protaton, p. 264, nr, 472 (rez. gr. tlezv. după orig., hîrtie
(62.2 * 54,4 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 1033).

255 1777 martie, Iaşi


Grigorie Alexandru Ghica voievod stabileşte veniturile hahambaşiei odată cu numirea lui
Marco jidov ca hahambaşă.

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigorie Alexandru Ghica voevoda, domn Ţării
Moldaviii. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui se cade a şti, pentru
briasla jidovilor atît de aice din oraşul Iaşii, cît şi de pe la alte târguri şi sate din ţara
aceasta, că după moartea lui Isac ce au fost baş haham al lor, datu-ni-au jaloba toată
breasla jidovască rugăndu-se cu toţii de obştie ca să le punem haham pe Marco jidov, pe
carile îl arată ei că iaste învăţat la carte după lege lor, nu numai pentru să le caute
pricinile lor ce au între dînşii după cum şi alţi hahami ce au fost mai înainte, ce şi pentru
îndreptare şi păzi re la cele obicinuite orănduiale a legii lor după vechiul obiceiu ce au
avut, cu cari Marco au arătat ei că nu vor fi odihniţ şi mulţemiţi.
Deci domniia mea, după cum pre altele asemine şi pentru aceasta n-am trecut cu
vedere, ce, după cerere lor, iată am făcut pe acest Marco baş haham piste toţi jidovii căţi
să află atît în oraşul Iaşii, cît şi pe afară la sate i tîrguri însă la cît au fost şi celalalt
haham. Şi fiindcă celalalt haham cari au murit au avut orînduială cu hrisoave atît de la
alţi luminaţi domni cît şi de la domniia mea de oareşcare milă, pentru aceia, milostivitu-
ni-am domniia mea şi asupra acestui Marco baş haham şi printr-acest hrisov al domnii
mele asemine hbtărăm ca huihitul băş haham să fie ertat de toate dările şi angariile şi
nesopărat de cătră nime.
Aşijdere: zece vite ce va avea se fie scutite de banii ciiniţii. Osebit o cufă cu
horilcă ce-ş va aduce din Ţara Leşască pe an pentru bhiVernisala sa să nu se'supere de
vamă mare ori de alte angarii ce se fie nesupărat. Venitul hăhămii încă să ia de cununii,
logodne, despărţenii di pi la jidovi, după vechiul obiceiu neasuprind pe cineva mai mult:
Să ia şi cîte un leu pe an de tot jidovul icăsariu pentru simbrie; cum şi erupea, venitul
hahamii, încă să ia după obiceiul vechiu cîte patruzăci şi cinci bani de vita caşir ce vbr
tăia mesercii jidovii.
Nimeni din jidovi se nu fie volnici a-ş rădica alt haham fără ştire numitului haham
başa.
Poruncim domniia mea: toţi jidovii să-i dea ascultare şi cinste după obiceiul
legilor. Şi toate trebuinţile ce vor fi între briasla jidovască să le caute haham başa după
orînduiala şi obiceiul legii lor; cum şi giudecăţile ce vor fi între jidovi unul cu altul,
haham başa să le caute şi să le îndrepteze, însă pricinile ce vor fi mai mari să le arăte
dumisale vel camaraş şi dumnealui le va hotără după cum va fi dreptate. 3 starosti de
jidovi cc vor fi se să facă din Paşti în Paşti se fie după obiceiu, însă prin marafetul
dumisale vel cămăraş se se facă. '
Drept aceia, poruncim domniia mea dumitale, vel agă, şi altor boiari slujbaşi şi
Zapcii ce vor fi, ca, văzind acest hrisov al domnii mele/du toţii se vă feriţi de a face
supărare lui haham başa, ce să să urmeze înlocma după cum se arată mai sus. Iar cînd
vreunii din jidovii aceştii bresle nu se vbr odihni cu giudecăţile Iui haham başa sau vor
ăvia vreo asuprială de cătră dînsul piste dreptate şi obiceiu, uşa Divanului domnii mele

321r
este deschise; viind se arăte pricina lor, îş vor afla dreptate; întărind hrisovul acesta , cu
al nostră domniască iscălitură şi pecete. i-
. S-au scris hrisovul acesta la scaunul domnii mele în oraşul Iaşii, întru a d o J i
domnie a noastră, la. al triile anu.
AniM 777 mart.
Grigore Ghica v(oievo)d.
Cst. (Costantin)1 Gr. (Ghica)1 vel camaraş procit.
Hariton 2 3 logofăt procit.
<Pe verse»: S-au trecut la condica divanului. Ioan Neculai condicar,
După Ghibănescu, „Teodor Codrescu", An. nr. 8/! mai 1916, p. 118 - 120. Orig., Jiîrtie*
turcească", după Ghibănescu, Ms. Surete, XXXV, f. 631. ?

ALTE EDIŢII: L. Benjamin fa., Izvoare, II,, p. 178 - 179; nrî 106 (text după „Teodor Codrescu"). r
1
Aşa în textul editat.
2
In loc de: „Hristodor".

256 ... ,;,;<1;1777...marti|


Marii boieri judecă pricina dintre şetrarul Cbristahdin suiiilgiu şi Eriâchî Gâliongiu felal
pentm o dugheană de pe Uliţa Mare, dînd cîştig de catiză celui dintîi.
Facem ştire cu această, carte de giudecată că, din, poroncă. mării
preînnălţat(ului) domnului nostru Grigorii Alicsandru Ghica v(oic)vod, s-au giudecat de
faţi înnainte noastră dum(nealor) şet(rar) Constandin suiulgiu^cu Enachi Gâliongiu tel«||
pentru pricina unei dughene, care pricină cercetîndu-s(e) într-acesta chip s-au dovedit
precum s-au arătat în gios. "jj
Dum(nealui) şetr(arjil) Cpstandin au arătat cum că din dughenile ce ave la U j j j
Mare, care le-au făcut pe locul ce-au fost domnescu şi Ii s-au dat danie de luminaţii
domni pe care li s-au întărit şi de cătră măriia sa vod(ă), dintr-acele dugheni au dat o
dugheană lui Enachi Gâliongiu cu tocmal(ă) într-un anu chirie dreptu 50 lei, din care
bani i-au dat numai 40 lei, şi Enachi şezînd în dughean(ă) nu numai că chirie nu i-au dat
deplină dup(ă) tocmal(ă), ce acum încă nici dugheana nu va să-i deşerţi. Şi la aceasta au,
cerut dreptat(e).
Intrebîndu-s(ă) pe Enachi Gâliongiu ce răspundi, el au răspunsu cum să acea
dugheană cu locul ei i-ar fi (iăruit-o măriia sa, ghinăral(ul)...' fiind el om stretnu, şi
pentru acie nu va să iasă din dugheană şi chirie nu va să-i de cerînd înnapoi ş(i) acei 40,
di lei care i-au dat. Al doile, au mai răspunsu Enachi Gâliongiu cum că el cu cheltuia]^
sa au făcut şi au tocmit cîteva lucruri într-acea dugheană, ştiindu-s(e) stăpînu; penSp
care au cerut să i s(ă) întoarcă acea cheltuială.
Deci dar, cercetîndu-să de cătră noi întăi hrisoav(e)le ce au suiulgii pentru locul
acesta, s-au dovedit că locul este drept a şetr(arului) Costandin dat de cîţiva an|
înnaint(e) de luminaţii domni şi n-au avut putere ghinărariul să de danie Galiongiului,
fiind făcută dugheana dinţru început de suiulgii.
Şi din poroncă mării sali lui vod(ă) s-au hotărît şi de cătră noi: şetr(arul)
Costandin să-ş(i) ia dugheana în stăpînire sa, iar Enachi Gâliongiu să ias(ă) afară şi să
lipsască din dughen(ă). Şi p ă ^ j f i & ^ W l d i j e p t a ^ e ) , pşfe cu cale să plăteascăfGaliongm
toată chiria acei 50 lei deplinu, dar pentru multă supărare cu jaloba Galiongiului ce-au

322r
dat cătră măriia sa vod(ă), au poroncit măriia sa ca să-i ierte fiind om strein şi un sărac;
si după poroncă i-au iertat dîndu-i înnapoi şi acei 40 Iei ce-i dădus(e). Iar cît pentru
cheltuiala ce-am arătat Galiongiu c-au făcut cu cele ce-au lucrat în dugheană, s-au
rînduit pc Ion Gordul vornicul de poart(ă) de au mersu acolo la dugheană împreună cu
Caraiane calfa de teslari şi cu Stoian Ciolacul teslariul, carele, el, au lucrat în dugheană
s(j) preţăluindu-Ie toati celi ce-au arătat Galiongiu c-au făcut el în dugheană au cuprinsu
67 lei 15 bani, cari bani i-au luat Galiongiu din mîna şetr(arului) Costandin cheltuiala
acee şi au rămas dugheana desăvîrşit cu toate acele în stăpînirea şetr(arului) Costandinu.
' ' 1777 mart(ie).
Vas(ile) R(azul) vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Dumitraşco Şturdzea vel vor(nic) <m.p.>;
ion Cant(acuzino) vel vor(nic) <m.p.>; Lupul Costachi <biv> vel vor(nic) <m.p,>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDI/7. Orig., hîrtie difolio (35 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

I.oc liber.

257 1777 martie 7


Grigorie Alexandru Ghica voievod porunceşte locuitorilor de pe moşiile mănăstirii Socola
siî-siridicezSloagele'pe care le-au depus în locul datoriilor faţă de mănăstire.
Hw rpMropi'e ăM-lmApV Tuna K(oe)BWA<», GwsttO'e») MHA(oc)T(YeK>),
r(o)cn(o)Adp'b:3t»ma(h) MeAA«BeKWH, De vreme ce credincios boieriul nostru
dumnealui Iordache vel cluce(r), epitropul măn(ă)stirii Socolii, au arătat domnii mele
cum că lăcuitorii ce şed pe moşiile măn(ă)stirii pentru adetul ce au să dea pe fieştecarele
an dup(ă) hotărîrea ponturilor pentru casele lor de a pururea pricinuiescu şi nu vor să dea
bani ce dau zăloage şi măn(ă)stirea să păgubeşte de venitul ei fiindcă zăloagele ce s(ă)
află la măn(ă)stire sîntu cîte de doi şi de trei ani şi ei nu vor să le scoată.
Deci poroncim domniia mea voao, lăcuitorilor, cărei sînteţi şăzători pe. moşiile
mân(ă)stirii oricare din voi nu-ş(i) vor scoate zăloagele lor pîn(ă) aemu. Ia Miezi de
Păresemi, adică la giumătate Postului să ştiţi bine că vom da domniia mea poroncă de să
vor vinde zăloagele. într-alt chip nu va fi.
Aceasta poroncim. . -s
1777 mart(ie) 7.
lipWMHT <}iT(0pKIH) AWr(©)<j>(e)T.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/79. Orig., hîrtie difolio (28,4 x 19,4 cm.),"' filigran, cerneală
seagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal din 1777, slab imprimat în cerneală roşie.

258 1777 (7285) martie 11


Sandul butnar vinde lui Dumitru Prale o casă din Muntenimea de Mijloc.

7 2 8 5 < 1 7 7 ) ' > m a r t ( i e ) 11.


Zapisul Sandului butnariu la mîna lui Dumitru Prale, precum i-au vîndut o casi la
Muntenimea de Mijloc.
Arh. St. Iaşi, Documente^ XXVI/6, f. 2 r. Rez. într-o listă de doc. ale lui Iordache Balş căminar, din
1799 februarie 4.

323r
1777 marii., ].
Anafora (nesemnată) privitoare' la un loc de casă de pe Podul Vechi a cărui moştenite este
reclamată, cu dreptate de fraţii Andrei şi Costandin Caţichi.

Preînălţaţe doamne,
La înălţime ta au dat jalobă Andrei Caţichi şi frate-său Costandin Caţichi potoşnic,
feciorii lui Mihai Caţichi şi a Tofanci. fetii lui Costantin ce au fost v(e)l armaş, pentrmifc,
loc de casă de pe Pod(ul) Vechiu de aice din Iaşi, cari au fostu de zăstri a maicii lor şi-
tatăl lor l-au vîndut la răpousatul stol(nic) Lupul Năstas(e) drept 76 lei, arătîndu că"
numitul tatăl lor nu numai loc(ul) acesta au vîndut ce şi alte moşii şi lucruri ale mamii
lor cum şi a lui, nelăsîndu-le lor nimică să clironomisască. Pentru cari loc au cerşut, de %
au dreptate după sfintele pravile, să tragă la a lor stăpînire ca o moştenire de zăstre
maicii lor, au ba.
După cari jalobă fiind rînduiţi la noi ca să cercetăm pricina, am adus de faţă pe
dum(nealui) clucer(ul) Ştefan Anăstas(e), unul din clironomii stol(nieului) Lupul
Năstasă, şi l-am întrebat ce răspunde la aceasta. Dum(nealui) au scos un zapis din let
7249 iscălit de Mihai Caţichi, tatăl jăluitorilor, fiind pus şi numele Tofanii, femeii lui şi a
Saftii armăşoaii, mamii ei, moaşa jăluitorilor, aşijderi iscălit şi de şet(rarul) Costandache,.
fratele Tofanii Caţichioaii, prin care zapis adeverează Mihai Caţichi că au vîndut
dimpreună cu femeia sa, de a lor bunăvoie, acel loc de zăstri a ei stol(nicului) Lupul
Năstas(e) drept...' lei; şi cu acestu zapis au răspunsu clucer(ul) Ştefan Năstas(e) că s-au.
stăpînit locul acesta pînă astăzi. Pe cari loc răpousatul stol(nic) încă de atunce au făcut
dugheni şi dintr-însile unile au dat de zăstri la fetile sale, altile danii la mănăstiri, trecînd
la trei rînduri de stăpîniri pînă acumu, fiind vreme de 36 ani de cînd s-au cumpărat locul
acela.
S-au întrebat deci pe jăluitori ce au să răspundă asupra acestui zapis şi cu ce drept
mai cer să ia locul acesta. Ei au răspuns cum că acestu loc fiindu drept zăstri a maicii lor,
după dreptate, tatăl lor nu ave stăpînirea ca să-1 vînză şi măcar că în zapis este pus şi
numele maicii lor, dar ei nu dau credinţă să fi fostu cu voie ei vînzare aceasta sau prin
ştire sa pus numile ei în zapisu vînzării, în vremea cînd toate ale zăstrii a ei ce-au avut de
la părinţi le-au prăpădit bărbatul ei, cum şi pe ale lui cu acestu fel de chipuri.
Deci, fiindcă în zapisul vînzării este iscălit, precum s-au zis, şi şetr(arul)
Costandachi, fratile Caţichioaii, carile încă trăieşte, l-am chemat de faţă şi l-am întrebat
ca să ne arate de au fostu cu ştirea şi voie surorii sale vînzare acestui loc şi de au fostu ea
de faţă la iscălire zapisului. Şi au răspunsu cum că, cînd s-au făcut vînzare el n-au fostu
aice ce au fostu la ţară, împreună cu maică-sa, şi acolo viindu cumnatu-său Caţichi le-au
spus cum că locul acesta l-au vîndut stol(nicului) Lupul şi cum că pentru acestu loc dă
schimbu femeii sale alt loc cu casă aice, în Iaşi; şi aşa au iscălit atît Costandache şăt(rar)
cît şi maică-sa, încă şi pe soru-sa au iscălit-o el tot atunce, acolo la ţară, nefiindu ea de
faţă. Dar mai pe urmă viind el aice însuşi au întrebat pe soru-sa pentru pricina aceştii
vînzări şi ea i-au spus cum că asămini ar fi zis bărbaţu-şău şi cătră dînsa, că-i va d%
pentru locul aceia casa ce avea el în Iaşi cu loc cu tot, cari casă şi loc mai pe urmă iarăşi
Caţichi le-au vîndut.
Preînălţate doamne, aceste sintu zisele şi arătările amîndurora părţilor la pricitu
aceasta, pentru cari cercînd noi hotărire svintei pravile la asămine pricină aflăm la
unde zice cum că de a purure să ceri zăstri şi nu-i stă împotrivă ce multă trecere a vremii
şi lucrurile celi dăruite mai înainte de nuntă şi ale zăstrii nu să înstrăinează, măcar de va

324r
r i m i şj femeia, nici amanet să pună pîn(ă) nu va face al doile tocmală femeia şi primi pe
11 nă după 2 ani, numai acolo unde va ti cu putinţă ca să-i ia cu îndestulare dintr-alte
•lucruri, pentru că oricine va cumpăra de acest fel, afară dintr-această socoteală care am
zis. pe femei nostră căci pe sine să păgubeşte.
După care hotărîri, fiindcă clucer(ul) Ştefan Anăstas(e) nici cu vreo scrisoare, nici
cu alte adeveriri nu poate să dovedească cum că ar fi fostu osăbită tocmală din partea
1 0 fanii Caţichioaii pentru vînzare aceasta şi, osăbit, fiind lucru ştiut că jăluitorilor nu
numai că de la tatăl lor nu le-au rămas nici o clironomie ci şi zăstri maicii lor au
prăpădit-o el toată, cum şi casa ce au zis el că va dao ei schi(m)bu pentru locul acesta,
iarăşi Caţichi au vînduţ-o cu loc cu tot şi ea au rămas de toate lipsită, noi socotim că este
cu cale ca să fie volnici jăluitorii a răscumpăra dughenile ce sint pe locul acesta cu preţul
ce să va socoti că fac, ca să rămîie la a lor stăpînire cu loc cu tot, de vreme ce vînzare ce
au vîndut Caţichi, după dreptate şi după pravilă să dovedeşte a fi ră. Iar hotărîre cea
desăvîrşită rămîne la a mării tale înaltă înţelepciune.
1777 mart(ie) 11.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom,, Documente istorice, CLHI/184. Orig., hîrtie difolio (28,5
x i9.7 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIJU: Creşterea colecţiumlor. 1907, p. 223, col. I (rez.).

1
Loc liber.

260 1777 martie 13


Grigorie A l e x a n d r a G h i c a v o i e v o d porunceşte marelui agă din Iaşi să e v a l u e z e d u g h e n e l e
jflcute de Necola N r i m o c r a f o r j x l o c u l mănăştirii^Trei Ierarhi de la Ultta M a r e .

HW rpHropie FFAEÂ^MAPV THKA B(O6)BOAA, BOÎKI(EIO) MMA(O)CT(YK>),


r(ec)riWA<sp 3(C)M(AH) MWAAAKCKWM. De vreme ce un Necola Nomocrator făcîndu
dugheni pe locu măn(ă)stirii Trii Sfetitelor, la Uliţa Mare, cu aceast(ă) tocmală ca să dea
beznicnul măn(ă)stirii ş-acum neputîndu-s(c) învoi cu exarhii ce au venit de la Sfeta
Cîora s-au priimit că să-ş(i) ia banii ce au cheltuit şi să rămîie dughenile a măn(ă)stirii,
poroncim domniia mea dumi(tale), vel agă, să iei pe star(oste)le de neguţitori denpreună
Cu alţi doi neguţitori cum şi-un calfa de dulgheri şi să mergi la acele dugheni şi în frica
lui Dumnezeu să preţăluiască după cum va fi cu drept şi după cum era lucrul la vremea
ce s-au făcut dughenile dîndu şi mărturiia dum(nealor) la mîna numit(u)lui Necola, ca să
meargă să-ş(i) ia banii de la exarhii şi să rămîi dughenile a măn(ă)stirii.
Aceasta poroncim.
17771 mart(ie) 13'. tu
IlpUNMT B6A AWr(0)<|>(e)T.

<Pe verso, scris în aceeaşi vreme, de altă mînă>: S-au trecut la condica Divanului.
Inst. de Ist. „A. D. Xeriopof" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., Hîrtie, sigiliul domnesc inelar,
xtogonal, din 1777, aplicat în cerneală, neclar,

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 263 - 264, nr. 470 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio (32 x
10,6 cm ), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 260).

' Cu cifre arabe.

325r
Grigorie Alexandru Ghica voievod îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Bancul di
Iaşi să dea viile părăginite de la Buciumi, ţinutul Iaşi, celor ce vor să le lucreze, dînd "
dijma cuvenită.

Hw rpMrwpi'e FLAE^DNAPTF THK4 B(O£)BWA<*, BCOKCICIO) MHA(O)CTCIV)'.


r(oc)riu)A'»p('h) 3(£A\AM) MuMAdBCKum. Facem ştire cu această carte a domniei meteci
dîndu-ne jalobă rUgătoriul nostru, ieromonah(ul) Ieremie egumen măh(ă)stirii Dancului |
de aice, din Ieşi, au arătat precum că pe moşie mănăstirii, anume Buciumii, în ţinutul*
leşului, sint cîteva paragini care au fostu vii mai nainte ai unora şi altora şi de cînd lc-au :
lăsat acie carii au fost stăpîni viilor de nu le-au lucrat, au trecut sume de ani şi s-au
părăginit de tot şi iarăşi nice o purtare de griji nu au ca să le lucreze; şi pentru că s - J |
numit acele păragini pe numele acelor carii le-au lucrat cînd era vii lucrătoare, s-au ferit'
şi alţii de a le lucra şi aşe mănăstire au rămas păgubaşe de venitul moşii sale.
Deci, fiindcă acum să găsăscu oameni carii să apucă să le lucreze şi să le folosască;
pe mănăstire cu drept venitul moşii sale au cerşut de la domnie mea dreptate. Ce dar de
vreme că după obiceiul pămîntului stăpînii moşiilor carii au vii omeneşti făcute pe moşie
lor au orînduială că dacă vor vede pe vreunii din cei ce-au avut vii că au lăsat viile5
nelucrate pînă după trei ani şi s-au părăginit, atunci să volnicescu stăpînii moşiilor a dai
părăginile acele altora carii se vor găsi să le lucreze şi să le stăpînească cu pace. dtndu
dijma stăpînului moşii după obiceiu.
Pentru aceea, cunoscîndu domnie mea dreptate ce are măn(ă)stirea la pricina
aceasta, iată că s-au dat această carte a domnii mele numitul(ui) egum(en) a mănăstirei
Dancul, prin care poruncim să aibă egum(enul) datorie a face de ştire tuturor acelor ce
şi-au lăsat viile de pe moşie Buciumii de s-au părăginit ca pînă într-o lună de zile să-şi
lucreze fiiştecare paragina sa, ca ne apueîndu-să pînă la această vade să Ic lucreze, are
voie egum(enul) cu carte gospod să le dea altora carii vor vre să le lucreze şi să şi le
stăpînească aceia.
Şi aşe făcîndu-le ştire să aştepte egum(enul) pînă la vade şi cîndu va vide că
vadeoa s-ău plinit şi ei nu s-au apucat de a le lucra, atunce volnicu să fie egum(enul)
mănăstirii Dancului, cu cartea aceasta, a da acele paragini altora care să vor alia să le
lucreze şi să fie bin(e) date şi aceia să şi le stăpînească cu pace, dîndu obicinuita dejmâ
la măn(nă)st(i)re.
Aceasta poruncim.
1777 martie 15.
IIpWMHT B8A AWr(o)<{>(e)T.
S-au trecut la condica Divanului de Andrei izbaşi.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, sigiliul domnesc
inelar, octogonal, din 1777, aplicat în cerneală, neclar.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, p. 318, nr. 441 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio (31 x 21,4
cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc în cerneală roşie, din Arh. M-rij Xiropotamu de la Muntele Athos.
Grecia, nr. 87).

262 1777 martie 15


Matia Gavriloaia vinde lui Ion staroste de tălpălari un loc de casă în Tălpăiărie, cu 50 de lei.

326r
t Adic(ă) eu, Mărie Gavriloi, făcut-am adevărat zapisul meu, la mîna dum(isale)
>,.,nîrului Ion staroste de tălpălar(i), prcum că s(e) şti(e) că i-am vîndut un loc de casă,
Inc esti în Tălpălării, în Uiiţa Mari, şi dispri mezinopti să hotărăşti cu Uliţa Mari şi
dispre casa lu Vasil(e) să hotărăşti cu casa, şi casa lui Vasili ari doi paşi de loc din păreţi,
„ u 11 vali să hotărăşti cu hotarul calişilor păr(ă) în doo petri, ce sintu dispre amezizi, şi
să hotărăşti acestu loc cu aceşti petri. Şi am vîndut dum(isale) şi soţului dum(isale), şi
fiilor dum(i)lorsal(e), dreptă ricină şi moşie, de a me bunăvoie, de nimi silit(ă), nici
asuprită, ci de a me bunăvoie, dreptu cinzăci de lei, adic(ă) cinzăci lei. Şi, pentru mai
mari credinţa, am i(s)călit şi am pus şi degitile, câ să s(e) cread(ă).
Martie 15, leat 1777.
Eu'. Mărie Gavrilo(aie); am vîndut de voie mc.
Eu1. Catrina, fiică Marii, cu voie me.
Eu. Vasili Ghemul, martur.
Fiu. Trif tălpălar, martur.
Ku. Ilii crăşmar, martur.
Eu, .. .2, răzaş^ m-am iscălit mai gios <m.p.>.
;
Eu1. GhiOrghi sin Măriuţi, am pus degitul.
Arh. St laşi, Documente, CDXVII/163. Orig., hîrtie (34 x 21 cm.), cerneală neagră, trei amprente digitale.
1
.Amprentă digitală.
!
Nume neclar. . r

263 1777 martie 16


Avram jidov adevereşte că a primit 170 de lei de la egumenul mănăstirii Trei Ierarhi în
urma tudecăţii cu aceasta pentru o dugheană cu bezmen.

f Adecă eu, Avram jidov, făcut-am adevărat zapis(ul) mieu la mîna sfinţii sale
părintelui egumenului de la bisărica Trei Sfetitele, din tîrgu Ieşilor. precum să s(e) ştie că
am ţinut o dugheană, pe locul mănăstirii, cu bezmen. Şi am ieşit la dumnealui hatmanul
la giudecată şi m-au giudecat ca să-mi întoarcă înapoi una sută şeptezeci lei egumenul şi
dugheana să rămîie suptu stăpînire egumănului. Şi m-am primit şi eu şi am luat şi banii.
Şi, pentru credinţa, m-am iscălit ca să să crează'.
17772 mart(ie) 162.
<Pe verso, scris de altă mînâ, în aceeaşi vreme>: Zapis a lui Avram jidovul pentru
un locu de case pe Uliţa Marc: ctradus, alăturat, în limba greacă>.
Inst de Ist ^Ai.D. XeoopoT dată. Copie după foto orig-i hîrtie.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 264, nr. 471 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (20,9 x 15, 7
cm.), din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 259).

' Semnătură evreiască.


3
% Cu cifre arahe.

264 1777 martie 23;

Origorie Alexandrii Ghica voievod 6 împuterniceşte pe Safta, soţia răposatului larie Mîrza
neguslor din Iaşi, să ia în stăpînire două dugheni de pe Uliţa Hagioaiei, un loc de casă din
Muntenime, nişte vii de'la Odobeşti ş.a., ce au aparţinut fiicei sale decedate Catrina.

327r
, Io Grigorie Alexandru Ghica voevod, Bojiiu milostiiu, goşpodaru Zemlîr:
Moldavscoi. Facem ştire cu această carte a domniei meale de judecată că Safta ce au':>
ţinut-o Iane Mîrza neguţitorul din Iaşi, soacra lui Gavril uricariul ot visterie, după jalba
ce au dat domniei meale asupra lui Enache feciorul lui Gavril uricariul, carele iaste fScutl
cu femeia cea dintăiu, au cerut judecată pentru o samă de lucruri din cele ce s-au dat la
împărţala ce s-au făcut rămăşiturilor lţai Gavril uricariul de răpousatul Costandin ?
Cogălnieeanul stolnicul, unchiul lui Enache, feciorul lui Gavril, ce i-au luat acele lucruri
şi unele le-au prăpădit, iar altele la stăpîneşte. Deci domniia mea i-am orînduit cu
judecata la cinstit şi credincios boeriul domniei meale d(u)m(nea)lui Vasile Razul vţf
logofăt ca să le ia sama după pravilă şi după dreptate, şi după cum vor găsi cu cale să-i
judece şi să înştiiţeze pre domniia mea, ,Şj dum(nea)lui vel logofăt stînd de le-au luat -,
sama după cercetare şi giudecata ce au judecat aşa au înştiinţat pre domniia mea. arătînd-
cum că Gavril uricariul au avut 2 fămeai; şi întăi ţiind pe sora lui Costandin
Cogălnieeanul stolnic au făcut doi copii, pe Gheorghe şi pe Enache; şi murind fămeaea
cea dintăi au luat al doile fămeae, pe Catrina fata Saftei Enoaei, cu care iarăşi au iacul o
copilă, şi după cîţiva ani murind Gavril uricariul, atunci s-au ridicat Costandin
Cogălnieeanul stolnicul la veleat 7266 şi înlrînd epitrop la cei doi copii nepoţi ai săi»
feciorii lui Gavril, atît la cea dintăi cît şi la cea de al doile, iar cele ce au rămas lucruri a
lui Gavril: moşii, odoară şi alte rămăşiţiiri, aCele toate le-au împărţit pe copiii lui Gavril,
adică la doi copii ce erau făcuţi cu fămeaia cea dintăi, scoţînd o parte şi copilei ce era-
făcută cu al doilea fămeae; pe care împărţală au arătat Safta Enoae şi izvod iscălit de
Costandin Cogălnieeanul stolnic, scriind toate anume, arătînd Safta Enoae cum că după
moartea lui Gavril bărbatul fiicei sale Catrinei, în cîtă vreme au trăit fiica sa Catrina
împreună şi copila au stăpînit toate cele ce i s-au dat la împărţală de Costandin .
Cogălnieeanul stolnic. Iar după ce au murit copila s-au sculai Enache feciorul lui Gavril
şi le-au luat aceste arătate mai gios: doao dughene cu locurile lor în Tîrgul de Sus, la
Uliţa Hagioaei, şi un loc de casă în Muntenime, şi unile vii la Odobeşti şi nişte ţigani şi
alte lucruri, care acestea Enache le-ar fi şi vîndut; mai luîndu-i şi giumătate de sat de
Şendreni şi o parte dc moşie din hotarul Dumeştilor, ce sînt la Prul, la ţinutul Eşului,
cum şi alte lucruri, care aceste le stăpîneşte Enachi; şi pentru toate acestea au cerşul
Safta Enoae dreptate.
Asupra căreia jalbe a Saftei Enoae înlrebînd d(umnea)lui vel logofăt pe Enache
feciorul lui Gavril uricariul ce răspunde şi pentru cît au luat aceste arătate măi sus în
stăpînirea sa şi le-au vîndut peste împărţala ce au făcut unchiul său Costandin
Cogălnieeanul stolnic, Enache au răspuns cum că el le stăpîneşte rieştiirid pentru
împărţala aceasta şi cum că ştiind că le-au stăpînit şi tatăl său Gavril, pentru aceasta au
intrat şi el stăpînitoriu şi au vîndut locurile cele de dughene. Mai răspunzînd Enache sin
Gavril cum că de vreme ce au murit copila ce era făcută cu l'cnieaia de al doilea, s-ar
cădea să între el clironomu şi stăpînitoriu pe toate cele ce s-au fost dat cu împărţală în
partea copilei, de cît Safta Enoae, mătuşa copilei. Au întrebat dum(nea)lui vel logofăt
cîtă vreme au trăit copila după ce au murit tatăl său Gavril uricariul. El au răspunsu că
după moartea lui Gavril au mai trăit copila încă 5 ani şi apoi au şi murit copila, şi peste
cîţiva ani ce au trecut la mijloc au murit şi mama copilei. Pentru care dumnealui vel
logofăt stînd şi luînd sama cu amăruntul după dreptate şi după pravilă aşa le-au holărft
giudecata: cum că Enache feciorul lui Gavril uricariul fără dreptate au luat locurile
aceaste de dughene în stăpînirea sa şi le-au vîndut, cum şi alte lucruri a copilei ce au
fostu date la împărţală dintru ale tătîni-său, căci după împărţală dreaptă stăpînitoare pe

328r
t o a t e lucrurile acelea ce s-au dat în partea copilei iaste rămasă dreaptă clironoamă şi
f jnoştenitoare mama copilei, iar nu Enache fratele ei cel de altă mamă; şi după moartea
mamei copilei au rămas cea mai aproape clironoamă mătuşa copilei, Safta Enoae, pe
toate cele ce au avut fiică-sa Catrina cîţ şi pe ale nepoatei şale de toate cele ce i-au rămas
clironomie de la Gavril ot visterie, tatăl ei.
Care giudecată a dumisale vel logofăt, cercetîndu-să şi de însuşi domnie me, aşa
am socotit că drept şi după pravilă au giudecat, şi de cătră domniia me asemenea am
hotărît: Safta Enoae, mătuşa copilei lui Gavril ot visterie, după împărţala răposatului
stolnic Costandin Cogălniceanul. să aibă a lua în stăpînirea sa locurile acele de dughene,
cum şi toate acele ce să arată la împărţală care s-au venit în partea copilei, iar acei ce vor
fi cumpărat ori locurile acele de dughene sau orice alt lucru să-şi caute cu Enache
vînzătoriul, fiindcă au vîndut lucru străin ce n-au fostu al său.
Şi aceasta pîrî să nu să mai pîrască. Aceasta înştiinţăm.
Lei 1777 mart 23.
După Ghibănescu, Surele, XXV, p. 70 - 72, nr. LXXII. Copie tîrzie după idem, Ms. Surele. VII, f. 21.

265 1777 aprilie 1


Gligorie Ghemul şi soţia sa, Paraschiva, vînd lui Ditnachi păhărnicel un loc de casă din
mahalaua Muntenimii de Sus, cu 20 de lei. ţ

t Adecă eu, Gligorie Ghemul, dimpreună cu soţul meu, Paraschiva, fata lui
Gligorie tălpălariul, dat-am adevărat zapisul nostru la mîna dum(nealui) păhărnicelului
Diniachi, nepot(ul) dum(nealui) stolnicului Manolachi Filări, precum să să şţie că, de
nime siliţi, nici asuprii(i), ce de a noastră bunăvoie am vîndut dum(ncalui) dreaptă ocină
si moşie un loc de casă ce-mi este si mie danie, dată de Ia unchiul mieu Ionită
Romoşcanul căp(i)t(anul), ce este aice în tîrgul Iaşi, spre Patruzăci de Svinţi, în
mahalaoa Muntenimii de Sus, la Drumul Sării, de la deal, alăture cu casa Merîorii (?)
Măriuţăi dispre apus, iar despre răsărit să hotărăşte cu locul casii lui Vasile Coruiu,
fratile Tofanii;care, acest loc, l-am vîndut dum(nealui) Dimachi păh(ărnicel) dreptu bani
doîzăci lei; care bani toţi deplin i-am luat în mînule noastre. Şi pentru aceasta am dat
acestu zapis al nostru la mîna dum(nealui) ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie dumisale,
cuconilor, nepoţilor şi strănepoţilor dumisale; şi nimine din neamurile noastre să nu aibă
voie a să scula să întoarcă sau a răscumpăra sau vre niscai scrisori vechi de va scoate
cineva să nu să ţie în samă de cătră giudecători, fiindcă la vreme ciumii îngropînd lada
cu scrisorile şi cu altile ce-am mai avut s-au furat, care la aceaste aflîndu-se şi dovadă.
Şi noi de a noastră bunăvoie am vîndut, care la acestu zapis al nostru s-au
întîmplat vechi mahalagii bătrîni carii mai gios ş-au pus şi degitile. Şi noi, încă pentru
mai adevărată Credinţă, ne-ani pus şi degitile.
L(ca)t 1777 aprilie 1.
Eu, Gligorie Ghemul, am vîndut 1 .
Eu, Paraschiva, soţul lui 2 Gligorie Ghemul, am vîndut 1 .
Eu, Costandin sin Catrinii, martor 1 .
Eu, Toader Cânte dărăban, martor'.
Eu, Ghiorghie apariul, martor 1 .
Eu, Mărie priscorniţa, martor 1 .

329r
Şi eu am scris cu zisa lui Gligorie Ghemul şi a fămei sale Paraschiva. Veiisco -3<
log(o)f(ă)t <de> divanu <m.p.>. •
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXVllI/I14. Orig., hîrtiedifolj
(28,2 x 19,6 cm.), filigran, cerneală neagră, şase amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor. 191 / , p, 246, col. II (rez.).


1
Amprentă digitală.
2
Urma cuvîntul „Vasile", tăiat cu o linie.
1
Un nume neclar,

266 1777 aprilie


Condica Vistieriei Ţării Moldovei de veniturile şi lefurile dregătorilor şi siujbasăor
domniei şi ale slujitorilor Curţii domneşti.

F. Ir.

Hw rpHropi'e FLRTE^»NAPTF FMKD B(oe>BU»A<», Bw>KCI'6K>) A\MA(o)cT(LI0)T


R(OC)NWA'»p('K) 3e<\\AH MWAA^RCKWM. De vreme că din ceasul ce au binevoiţi
dumnezeiasca pronie şi ne-au miluit şi ne-au suit iarăşi la al nostru domnescu si
strămoşescu scaun al ţării aceştie Moldaviei, cu neadormit cuget am fost şi sîntcrn
socotind de-a purure îndreptare stării şi bunei rînduieli, atît în cei mări cît şi în cei mâi
mici boieri şi în toţi de obştie spre odihna ce să cuvine cu dreptate a avea de cătră
stăpînul şi oblăduitorul lor.
Deci, precum multe din cele ce sînt drepte şi la bună rînduială, avînd statornicie
nesmintită prin îndelungată obicinuire, să fac ca o legiută pravilă, aşa şi din cele
nedrepte şi fără de cale, prin multa curgere de ani, asămine rămîn statornice, din care
unile din celi nedrepte şi jfără de rînduială, din oblăduitorii ce-au domnit mai înainte dş
noi într-această de Dumnezău păzită ţară. Altile, şi de însumi domnie mea în ce dinţi
domnie a noastră ori desăvîrşit cu totul s-au tăiat şi s-au dezrădăcinat sau spre mai bună
rînduială prefăcîndu-să s-âiiaşezat. Dar multe încă din celi nedrepte au mai şi rămas,
care iarăşi într-această de acum de Dumne/ău dăruită domnie a noastră, avînd
desăvîrşit(ă) purtare de grijă cu căzuta luare aminte şi cu amănuntul socotind, unele
precum neghina din grîu ctirăţindu-le, altele la cea mai folositoare stare şi rînduiala
le-am adus si le-am aşezat.
Insă, ;una din celi trebuincioase de a se îndrepta au fost şi obiceiul ce s-au urmat
pîn(ă) acum de se strînge la unile boierii din multe feliuri de lucruri o orînduită suma
care prea puţin folos aducea boierilor ce să înpărtăşe şi nici o analoghie nu avea cu a lai
trebuincioase cheltuieli spre săvîrşire celor căzute la stare boieriilor lor pentru obşt$;-Jj
spre a giudeca cu osirdie după datorie dregătoriei lor. Iar la alejverişul lăcuitorilor multJ
zăticneală şi pagubă aduce, cum şi mare scurnpcti să pricinuie în toate. Aşijdere şi în
rodurile ce sînt spre îndestulare hranei oamenilor, şi cu un cuvînt la toată obştiia s|
pricinuie strîmbătate şi asuprelnică supărare, carii unii şi din cei ce au domnit ma;
înainte de noi metaherisind multe feliuri de chipuri au vrut să le îndrepieze, dar tot n-ai
putut săvîrşi scoposul bunei voinţii lor.

F. Iv. •
Spre aceasta dar aflînd noi acum troposul cel mai folositor cu care depărtînd şi
rădicînd stricăciune şi paguba ce să pricinuie dintr-aceste, nu numai pe boierii noştri ct

330r
,ă rflâin dregătorie să-i îndestulăm de trebuincioasăle lor cheltuieli ce încă şi oareşcare
jţnştig să aibă spre răsplătire ostinelii lor şi a purtării de grije a dregătoriei lor, cum şi spre
odihna obştescului norod care să supăra mai înainte cu acele în multe feliuri venituri
asuprelnice.
Drept aceea, rupînd şi surpînd toate condicile vechi ce au fost pîn(ă) acum,
hoţirăm domnie mea ca de acum înainte după această noî domnească condică de
veniturile boieriilor, şi de alte rînduieli care prin desăvîrşita cercetare aflîndu-să dreptu şi
firâ de supărare lăcuitorilor ţării, s-au scris şi ş-au aşăzat ca să urmeze asămine, şi pre
deplin de-a pururea, şi să să dea la fiiştccare venit după stepena şi rînduiala boierii sale,
atît din răsuri pe toată luna, cum şi alte venituri ce sînt rînduite la fiiştecare dregătorie,
precum să arată anume la veliţii boieri, la al doile, al triile şi la toţi cîţi să cuprind
într-această nouă domnească condică; şi acest venit pe toată luna să s(e) dea din venitul
răsurilor, ciferturilor şi ajutorinţii, cum şi din răsura dăjdilor mazîlilor, neguţitorilor şi a
ruptaşilor, care s-au aşăzat şi s-au hotărît să să ia cîte patruzăci parale de tot leul răsură;
si să nu aibă nici un amestic cu celelalte venituri, nici să s(e) numască venit a(l)
visiiţejriei g(os)pod, nici să s(e) strîngă la vist(i)erie domnească, ce să s(e) numască
ghetiicon venitul boieriilor, asupra cărie treabă rînduim domnie mea şi epitropi pe/

F 2r.

dum(nealui) vel logo(făt), pe dum(nealui) vel vor(nic), pe dum(nealui) vel spat(ar) şi pe/
dura(nealui) vel ban, carii după vremi să vor afla într-această dregătorie, ca să fie
purtători de grije, să strîngă şi să ia pe tot cifertul ce va ieşi pe ţară, şi pe toată dajde
mazililor, neguţitorilor şi a ruptaşilor, cum şi la ajutorinţe.
Acest venit de mai sus numit al răsurilor, cîte 14 parale de tot leul pe suma
tablelor visteriei în deosebită casa thesăvrofilachion în sfînta Mitropolie, însă bani buni,
fără pricină de scădere; din care venit să s(e) împartă şi să s(e) dea pe toată luna
liiştecăruie, după condica aceasta nesmintit, începînd de la 15 zile a lunei pîn(ă) la
sfîrşitul lunii să dea tuturor rînduita leafă; luînd rînduitul logofeţel şi sameş, spre
îndreptare lui, întăi de la rînduiţii epitropi răvaş de poroncă ca să dea rînduita leafa după
şondică. Iar cît pentru leafa breslelor să ia răvăşi iscălit de zapciul lor, arătînd cîţi bani şi
pe ce lună. Şi după ce să va da rînduita leafă după condica aceasta, cîţi bani vor mai
ofisosi, să să dea la domnie pentru deosăbita leafă a altora ai Curţii g(os)pod cu
leosebită foaie, cu pecete domnească. însă pe toată suma banilor ce să vor da pe
iiştccare lună rînduita leafă să s(e) oprească de epitropi la o sută de lei giumătate de leu,
rfară de banii ce sînt să s(e) dea la domnie, care să rînduiesc cu deosebită foaie şi afară
te lefile ciohodarilor, şătărilor, copiilor din casă, tufeccii, levenţii, mehteri, ceauşi,
îreasla grajdului g(os)pod, breasla lui vel isprav(ni)c de curte; de la aceştie să hu se
poprească acea giumătate de leu la o sută de lei; iar de la ceielalţi de la toţi şi fiiştecarile
să s(e) poprească după cum să arată mai sus, care bani cîţi să vor face pe această
socoteală, să dea cu foaie cu pecete g(os)pod, la locuri scăpătate şi lipsite de chivernisala
ttanei lor.
Şi aşa nestrămutatu să urmezi după condica aceasta, întru care s-au lăsat la unele
lin boierii şi o samă de venituri ce-au fost şi mai înainte în condicile vechi, care s-au
iflat a fi drepţi cu cale şi făr(ă) de supărare ca să s(e) urmezi şi să s(e) ia, care condică
tm întărit-o si cu a noastră domnească iscălitură şi peceti. Şi poftim domnie me şi pe
Ireosfinţitul mitropolit al Moldovei, ca prin darul arhieriei sale să legi şi să oprească

331r
volniciia celor ce ar cugeta şi ar vrea a strica această bună orînduială ca să înrădăcinezi
iarăşi cele ce s-au dezrădăcinat.
' 1777april(ie) 1.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.> 1 .
F.5r.
Venitul logofeţiei cei mari
Lei bani noi
3 - Din 500 lei adică trei lei de pungă să ia de la cumpărătorii slujbelor
Visteriei şi a Cămărei, adică din desetină, din vădrărit, din goştinăji
din vamă şi din ocnă, cînd se vor vinde. Şi cărţile acestor slujbe
sciindu-le după ponturile ce se vor striga la Cochii Vechi. <\ •»;
protocăluiască de vel log(o)f(ă)t şi dîndu-se Ia cumpărătorii Ikşn-
căreia slujbe; dintr-aceste arătate mai sus, să ia vel log(o)f(â)ii „!•
rînduitul venit pe suma cumpărăturei slujbii cîte trei lei noi la 5 V:
lei. Iar de se va întîmpla vre o slujbă dintr-aceste ca să se stiîngă ir
credinţă, atunce după suma tablei ce se va da la Visterie sau la
Cămară de cătră rînduiţii slujbaşi, socotindu-se cîte 3 lei de pungă,
să se scază din suma tablei şi să ia log(o)f(ă)t(ul) rînduitul venit al
boieirei sale,
bez rînduita leafă'.
F. 5v.
Venitul hătmăniei
Pocloanile căpitanilor, hulucbaşilor, săimenilor ţi a călăraşilor, pe fiiştecare an
însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie, şi giumătate la Sfeti Dimitrie.
Lei bani noi
30 - De la başbulucbaş a Curţii g(ospo)d.
20 - De la Buiubaşa al doild a Curţii g(ospo)d.
20 - De la căp(i)t(anul) de drăgani
20 - De la sotnicul.
24 - De la 12 zapcii de la 4 steaguri a seimenilor din Curte g(ospt.')d
cîte 3 zapcii la un steag, adică: stegar, odobaşă şi ceauş. ;'e I
lei unul.
282 - De la 188 seimeni din Curte g(ospo)d de la 4 steaguri, rîie 47
seimeni la un steag şi cîte 1 pol leu seiman.
100 - De la vel căp(i)t(a)n a hătmăniei.
100 - De la poruşnicul.
80 - De la başbuculaş a hătmăniei.
20 - De la stegariul hătmăniei.
90 - de la 3 bulubaşi a hătmăniei, cîte 30 de lei unul.
24 - * De la 12 zapcii de la 4 steaguri a hătmăniei, cîte 3 zapcii la un
steag, adică: stegar, odobaşe şi ceauş, cîte 2 lei unul.
282 - De la 188 săimeni hătmăneşti, de la 4 steaguri, cîte 47 săimeni
la un steag; şi cîte 1p(o)l leu de săiman.
50 - De la căp(i)t(a)n(ul) de vînători. f
6 - De Ia 3 zapcii de Ia steagul vînătorilor, adică: stegar, odobâş(ă)

332r
şi ceauş, cîte 2 lei unul.
60 De la 47 vînători cîte 1 pol leu de vânător.
De la 6 zapcii de la 2 steaguri călăraşi hătmăneşti, cîte 3 la un
steag, adică: stegar, odobaş(ă) şi chihaie, cîte 2 lei unul.
De la 100 călăraşi hătmăneşti, de la 2 steaguri cîte 50 la un
steag şi cîte 1 pol leu de călăraş.

6 De la 2 trîmbaci, de la 2 doboş(ari), de la un surmaci şi de la un


fluieraş, cîte un leu unui.
30 De ia vel cap(i)t(an) de Neamţu.
30 De la vel căp(i)t(an) de Trotuş.
30 De la vel căp(i)t(an) de Comăneşti.
50 De la vel căp(i)t(an) de Tecuci.
30 Dc la vel căp(i)t(an) de Covurlui.
_20 De la vel căp(i)t(an) de Dorohoi,
1576 60 bez rînduita leafă.
Hatmanul să fie dator a rîndui străjile pe la mahalale cu
slujitori de ajuns şi cu zapcii de credinţă, ca să străjuiască ne-
adormit de cu sară pînă în zioî 1 .

F.6v.
Venitul visterniciei cei mari
Lei bani noi
500 - De la cumpărătorii desătinei.
500 - De la cumpărătorii vădrăritului
500 - De la cumpărătorii goştinii.
500 - . De la cumpărătorii vămii.
500 - De la cumpărătorii ocnii.
2500
Iar de se va întîmpla vreo slujbă dintr-aceste ca să se strîngă în
credinţă, atuncea să se scază din suma tablelor ce se va da la
Visterie sau la Cămară, de cătră rînduiţii slujbaşi, cîte 500 lei
la fieştecare slujbă dintr-aceste şi să ia vei vist(iernicul)
rînduitul venit al boieriei sale,
bez rînduiara leafă'.

F.7r.
Venitul postelniciei cei mari
Lei bani noi
500 - De la cumpărătorii vămii.
500 - De la cumpărătorii ocnii.
Iar de se va întîmpla vreo slujbă dintr-aceste ca să se strîngă în
credinţă, atuncea să s(e) scaze din suma tăblii ce se va da la
Visterie sau la Cămară de cătră rînduiţii slujbaşi cîte 500 lei la
fieştecare slujbă dintr-aceste şi să ia vel post(elnicul) rînduitul
venit al boieriei sale.

333r
Pocloanile pe fiişteccire an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe girn^M
la Sfeti Dimitrie
30 - De la vătaful de călăraşi de Ţarigrad.
15 - . De la chihaie de călăraşi de Ţarigrad.
200 - De la 40 călăraşi de Ţarigrad, cîte 5 lei unul.
20 - De la vătaful de lipcani.
10 - De la odobaşa de lipcani.
15 - De la vătaful de călăraşi de Ţarigrad în Galaţi.
60 - De la 30 călăraşi de Ţarigrad în Galaţi, cîte 2 lei unul.
20 — De la 2 stegari, unul de călăraşi de Ţarigrad în Iaşi şi unul de
lipcani, tij, cîte 10 lei unul.
120 - De la 40 lipcani, cîte 3 lei unul.
16 60 De la 11 beşlii creştini, cîte 1 pol leu unul,
1506 60
bez

Avaetul caftanelor ce îmbracă domnul pe boieri


De la vel log(o)f(ă)t pînă la vel post(elnic), cîte 100 lei.
7v.
De la vel spăt(ar) pînă la vel sto(lnic). cîte 80 lei.
De la vel med(elnicer pînă la vel şatr(ar), cîte 50 lei.
De la vel2 cîte 30 lei.
De la2 cîte 15 lei,
bez rînduita leafă 1 .
F. Hr.
Venitul comisiei cei mari
Pocloanile pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
10 - De la vătaful de comişăi.
30 - De la 20 comişei, cîte 1 pol leu unul.
10 - De la vătaful de vezetei.
36 - De la 24 vezetei, cîte 1 pol leu.
6 - De la 4 cămăraşi, cîte 1 pol leu.
4 60 De la 3 apari, cîte 1 pol leu.
1 60 De la un săhăidăcari.
1 60 De la un ceprăgari.
3 - De la cărbunari.
1 60 De la un tîrsănar.
1 60 De la 1 podvodari.
1 60 De la 1 lefticari.
1 60 De la 1 curălari.
3 - De la 2 herghelegii.
10 - De la vătaful de dărvari.
60 - De la 40 dărvari,

334r
[g4 60 bez rînduita leala 1

Venitul cămărăşiei cei mari


Pocloanile căpitanilor, bulucpaşUor, săimenilor• şi a călăraşilor, pe fiiştecare an,
însă pe giumătate la Sfeţi Gheorghii şi giumătate la Sfeţi Dimitrie.
lei bani noi
60 - De la haharnbaşa.
60 - De la starostii de jidovi.
20 - De la starostele de armeni.
30 Cotăritul de la fieştecare dugheană ce va vinde marfă cu cotul, atît
din oraşul Iaşii cît şi de la celelalte târguri de pe la ţinuturi; care
aceşti 30 bani să-i ia vel cămăraş(ul) numai cînd se va face vel
cămăraş şi va îmbrăca caftan iar nu pe tot anul. Şi vel cămăraş(ul)
să fie dator să facă coturi cu boure domneşti, halepuri şi arşini; şi
dînd la fieştecare dugheană cîte 2 coturi, un halep şi un arşin, să ia
de toată dugheana cîte 30 bani; preveghind de a purure ca să vînză
neguţitorii marfa lor cu colurile ce se vor da cu boure domneşti; iar
care din neguţitori nu va urma după poroncă, să se pedepsască.
Şi mai ia vel cămăraş pe marfa ce va cheltui din poroncă
g(ospo)d de la cămara domnească, pe suma cumpărăturii, din zăci-
unsprăzăce'.
140 30

F.9r.
Venitul agiei
Pocloanile pe fieştecare an, înse pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
50 - De la baş ceauş.
50 - De la bas-bulubas.
50 - De la 5 bulubaşi, cîtelO lei unul.
10 - De la bucinaş.
215 - De la 43 căp(i)t(ani) de baltag, cîte 5 lei unul.
36 - De la 18 zapcii de la 6 steaguri, cîte 3 la un steag, adică: stegar,
obobaşă şi ceauş, cîle 2 lei unul.
423 - De la 282 săimeni ageşti de la 6 steaguri, cîte 47 săimeni la un
steag şi cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 2 trîmbaci, de la,2 doboş(ari), de ia un surmaci, de la un
lluieraş, cîte 1 leu unul.
50 - De la starostele de jidovi.
20 - De la starostele de armeni.
30 - De la starostele de străini.
30 - De la starostele de băcali.
20 - De la starostele de pitari.
20 - De la starostele de plăcintari.
20 - De la starostele de mesărcii.

335r
20 - De la starostele de chiragii.
10 - De la starostele de crăciniari.
10 - De la starostele de apari.
10 - De la starostele de zidari.
10 - De la starostele de petrari ce taie piatră în deal.
10 - De la starostele dc vărniceri.
10 - De la starostele de cărămidari.
10 - De la starostele de olari.
10 - De la starostele de teslari.
10 - De la starostele de ciubotari ce lucrează săftieni.
F. 9v.
10 - De la starostele de ciubotari ce lucrează teletiniu.
10 - De la starostele de măhali.
10 - De la starostele de butnari.
10 - De la starostele de tîmplari.
10 - De la starostele de curălarj.
10 - De la starostele de ceprăgari.
10 - De la starostele de blănari.
10 - De la starostele de cojocari.
10 - De la starostele de croitori.
10 - De la starostele de şlicari.
10 - De la starostele de zlătari.
10 - De la starostele de bărbieri.
10 - De la starostele de sucmănari.
10 - De la starostele de abăgeri.
10 - De la starostele de făclieri.
10 - De la starostele de vutcari.
1300
2 - De toată crîşma mare, iar de cîrcima mică pe jumătate.
Iar cîte un poloboc de vin ce vînd mahalagii pe ia casele lori
toamna, să nu se supere.
30 Banii grosului de la cei ce se vor închide, cînd se vor slobozi.
Să mai ia vel aga împlineala banii ce va împlini, după
rînduiala ce Se arată cu deosebit rost. Afară de chircibaşa, de
tărzibaşa şi afară dc cuiuhgibăşa, de starostii de jidovi, de armeni,
pe cielalţi starosti ce să arată îri condica aceasta, să-i facă şi să-i
rînduiască vel agă, care să fie Scutiţi de bir. Şi fieştecare să fie
datori a avea purtare de grije pentru breasla sa; să dea samă cînd
a fi trebuinţă de întrebaciune pentru vreo poroncă.
Aşijdire să facă şi să rînduiască vel aga şi vătăjăi la
fieştecare mahala, că asărriine să dea sama fiiştecare din
mahalaoa sa. ''"'
Rînduiala fanarelor şi a străjilor r;
3 fănare Tîrgul de Sus.
1 fănar Tîrgul Fainei.

336r
3 fănare Uliţa Bărboiului.

F. 10 r.
2 fănare Băibărăcărie
<1 fănar Cizmărie
5 fănare Tîrgul de Jos.
4 fănare Podul Vechiu.
2 fănare Uliţa mare.
21 fănare fac
Fiiştecare dughengiu, cînd i-a venit rîndui să de opt parale de fănar fănaragiului,
însă 2 parale pentru luminări şi 6 parale pentru plata ostenelei lui; însă vel aga să aibă
datorie a rîndui oameni de credinţe ca să păzască fănarile pe rînduială, neadormit, de cu
sorâpîn(a) în ziuă.
Aşijdire şi străjile pe la respintii, să le rînduiască cu slujitori de ajunsu şi cu zapcii
de credinţă, ca să străjuiască neadormit, de cu sară pînă în zioî.
Starostii de matrapaji şi matrapajii, adică precupeţii, se lipsască; de vreme ce din
începui n-au fost, ci de la o vremi încoace s-au obicinuit şi din pricina prccupeţilor se
pricinuicşte mare scumpete la cele ce sînt de mîncare norodului, fiindcă aceşti precupeţi se
duc afară din tîrg, întru întîmpinarea sătenilor şi a femeilor ce aduc lucruri de mîncare la tîrg;
şi acolo, la cîmp, tîrguiesc lucrurile cele de mîncare şi, cumpărăndu-le cu un preţ, le vînd cu
preţ întreit. Deci ţăranii precum şi femeile, după vechiul obiceiu, să vîndă fieştecare lucrurile
acele de mîncare însuşi ei; iar care va îndrăzni a face matrapazlîc, să se pedepsască cu uliţa.
Bez rînduita leafă 1 .

F. iOv.
Venitul armăşiei cei mari
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
Lei hani noi
20 - De la isprav(ni)c(ul) de armăşei.
20 - De la condicariul temnitii.
î
5 - De la vătavul temniţii.
250 - De la 50 armăşei, cîte 5 lei unul.
25 60 De la 17 dărăbani a temniţii, cîte 1 pol leu unul.
27 - De la 18 mehteri creştini, cîte 1 pol leu unul.
10 60 De la 4 trîmbaci, 1 surmaci, un doboş(ar) şi un topciu, cîte 1 pol
leu unul.
12 - De la 12 masalagii cîte 1 leu.
370 20
30 Banii grosului de la cei ce se vor închide, cînd se vor slobozi.
Să mai ia vel armaş împlineala pe banii ce se va împlini,
după rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să mai ia vel armaş întriiala din suma banilor ce vor lua
armăşeii, treapăd, după rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să mai ia vel armaş gloabele dc la tîlhari, după rînduiala ce
se arată cu deosebit rost.

337r
bez rînduita leafă 1 .

F. 1 Ir. ' ,
Venitul portărieicei mari
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumatate
la Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
24 - De la 12 portărei cu leafă cu un odagiu, cîte 2 lei unul.
21 De la 14 portărei fără leafă, cîte 1 pol leu unul,
45 -
bez rînduita leafă'.
F. Ilv.
Venitul vătăjiei de aprozi şi a ceauşului de aprozi
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
60 - De la 2 ispray(nici) de aprozi, cîte 30 lei unul; însă un ispravnic al
vătavului de aprozi şi un ispravnic a ceauşului de aprozi.
500 - De la 100 aprozi cîte 5 lei, însă 50 de aprozi la vătavul de aprozi
şi 50 de aprozi la ceauşul de aprozi.
18 - De la 12 fustaşi de vartă, cîte 1 pol leu unul.
578
Să ia aceşti doi zapcii întriială din suma banilor ce iau
aprozii treapăd, după rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să ia zeciuiala, la zece bani un ban, numai pe banii ce vor
împlini şi pe lucruri ce vor împlini în preţ de bani, după
rînduialâ ce sea arată cu deosebit rost.
Din toată zeciuiala ce va lua vătaful şi ceauşul de aprozi, să
de la doi ispravnici de aprozi din zece un ban.
Tot venitul acestor doi zapcii să se împartă întocma la
amîndoi 1 .

P. I2r.
Venitul logofetiei al doile
Lei bani noi
De tot hrisovul de moşie sau de întăritură; şi de se vor cuprinde
şi mai multe moşii într-un hrisov, să nu ia mai mult de 5 lei ce
se arată mai sus; însă hrisovul să fie iscălit de g(os)pod
protocălit de vel log(o)f(ă)t, de vt(orii) log(o)f(ă)t şi trecut la
condica Divanului ot vt(orîi) log(o)f(ă)t.
15 De toată cartea g(os)pod de hotărît cu pecete g(os)pod
protocălită de vel log(o)f(ă)t, de vt(orîi) log(o)f(ă)t şi trecută la
condica Divanului ot vt(orîi) log(o)f(ă)t,
bez
15 bani noi să ia scriitorul şi
3 bani rioi divictariul. după cum se arată la rostul fiiştecăruia,
bez rînduita leafă 1 .

338r
F. />•
Venitul logofeţiei'al treile
let bani noi
5 Dc la hrisovul de moşie ce se va hotărî cu giudecata Divanului
g(os)pod; şi de se vor cuprinde şi mai multe moşii într-un hrisov
să nu ia mai mult de 5 lei, ce se arată mai sus; însă hrisovul să
fie iscălit de g(os)p(o)d, protocălit de vel log(o)f(ă)t, de trctîi
log(o)f(ă)t şi trecut la condica Divanului ot trctîi log(o)f(ă)t.
5 De hrisovul pentru alte pricini ce se hotărăsc cu giudecata
g(os)pod; însă hrisovul să fie iscălit de g(ospo)d, protocălit de
trctîi log(o)f(ă)t şi trecui la condica Divanului ot tretîi
log(o)f(ă)t, iar fiind numai cu pecete g(ospo)d să ia pe jumătate.
De hrisovul de milă, socotindu-se suma milei, să ia tretîi
log(o)f(ă)t zeciuiala; însă fiind iscălit de g(ospo)d, protocălit de
tretîi log(o)f(ă)t şi trecut la condica Divanului ot tretîi
log(o)f(ă)t.
2 De anafbra de moşie, ori de ce pricini, fiind iscălită de g(os)pod
: şi trecută la condica Divanului, iar fiind numai cu pecete
g(ospo)d să ia pe jumătate.
15 Pe toată cartea de jalobă, ori legată sau deschisă, cu pecete
g(ospo)d, protocălită de tretîi log(o)f(ă)t şi trecută la condica
Divanului de tretîi log(o)f(ă)t, bez
15 bani să ia scriitorul şi
3 bani divictariul, după cum şe arată la rostul fiiştecăruia.
30 - De la izbaşa poclon, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe
giumătate la Sfeti Dimitrie.
18 - De la 12 fustaşi de Divan poclon într-un an, cîte 1 pol leu unul,
însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate la Sfeti
Dimitrie,
bez rînduita leafă 1 .

F. 13 r.
Venitul vătăjiei de copii şi d vătăjiei de visterie
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
60 - De la 2 ispravnici de copii din casă cîte 30 de lei unul, însă un
ispravnic a vătafului de copii, şi un ispravnic a vătafului de visterie.
500 - De la 100 copii din casă, cîte 5 lei unul, însă 50 copii din casă a
vătafului de copii şi 50 copii din casă a vătafului de visterie.
15 - De la stegariul de copii.
575
Să ia aceşti 2 zapcii întriiala din suma banilor ce iau copii din
casă treapăd, după rînduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să ia zeciuiala, la 10 bani un ban, numai pe banii ce vor împlini

339r
şi pe lucruri ce vor împlini în preţ de bani, după rînduiala ce st araiâ
cu deosebit rost. • ;
Din toată zeciuiala ce va lua vătaful de copii şi vătaful dc?
* visterie, să dea la 2 ispravnici de copii din zece bani un bart.
Tot venitul acestor 2 zapcii să se împartă întoctna la amîndoi,
bez rînduita leafă'.
:
F. !3v. '
Venitul lui vel căp(i)t(an) de lefecii
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
6 - De la 3 zapcii de la steagul lefeciilor, adică: stegar, odobuşe şi ,
ceasuş, cîte 2 lei unul.
70 60 Dc la 47 lefecii, cîte 1 pol leu unul,
bez rînduita leafă.
Venitul lui vet căp(i)t(an) de dărăbani
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătatt
la Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
6 - De la 3 zapcii de la steagul dărăbanilor, adică: stegar, odobaş(ă) şţ
ceauş, cîte 2 lei unul. 1
70 60 De la 47 dărăbani, cîte 1 pol leu unul.
30 Banii grosului de la cei ce se vor închide, cînd se vor slobozi.
A trie strajă a tîrgului să fie în sania sa; şi să fie ascultător povăţuirt
lui vel aga, şi dator de a arăta lă vel agă ori ce pricină s-ar întîmpla.
Pricini mai mici ce or fi să le Caute vel căp(i)t(anul) de dărăbani, iar
pentru pricini mai mari să le arate la vel agă,şi dum(nea)lui să le
caute,
bez rînduita leafa1.
F. I4r.
Venitul polcovniciei agiei
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giu, uitat
la Sfeti Dimitrii
Lei bani noi : >
6 - De la 3 zapcii de la steag(ul) roşii, adică: stegar, odobaşe şi ceasuş,
cîţe 2 lei unul.
70 60 De la 47 roşi, cîte 1 pol leu unul,
bez rînduita leala1.
Venitul logofeţiei-de visterie
Lei bani noi
5 60 Adică 2 galbeni zări de la fiiştecare isprav(nic) pe carte g(ospo)d de
isprăvhîcie fiind iscălită de g(os)pod, protocălită de vel vist(iemic) i
de log(o)f(ă)t(ul) de visterie şi trecută Ia condica Visteriei.
' 5 60 Adică 2 galbeni zări de hrisovul ce se va face dc la Visterie, fiind

340r
iscălit de g(ospo)d, protocălit de vel vist(iemic) şi trecut la condica
Visteriei,
bez rînduita leafă'.

f. M v. ;
Venitul a 6 vornici de poartă
iei bani noi
200 De fiiştecare piatră ce vor pune hotare cînd se vor trimite să
hotărască moşii.
2 - De preţăluit dugheană şi casă de frunte.
1 - De preţăluit dugheană şi casă mai proastă.
60 De preţăluit cal, bou, vacă, iar de vită mică pe jumătate.
p(o)l Din 10 bani, cînd va preţâlui haine şi alte pojîjii a casei; iar de s-a
întîmpla să se trimită afară din oraşul Iaşii ca să preţăluiască,
atunci să se hotărască cheltuiala şi osteneala de vei log(o)f(ă)t,
însă lucruri ce va preţălui pentru banii Visteriei să nu ia nimică,
bez rînduita leafa1.
Venitul divictariului
I - De hrisovul iscălit de g(os)pod şi pecetluit.
60 De anaforaoa iscălită de g(os)pod; iar fiind numai cu pecetea
g(os)pod să ia pe giumătate.
3 De carte g(ospo)d legată sau deschisă, de jalobă.
3 De tot pecetluitul ce se dau la bresli,
bez rînduita leala1.

F.l
Venitul lui vel cahvegiu
De toată cahfeneaua şi de tot tahmisul ce s-ar afla, atît în oraşul
laşului cît şi la celelalte tîrguri de pe la ţinuturi, să ia avaetul său,
după tocmeala ce se va pute aşeza, după starea cahfenelei şi a
tahmisului, nepricinuind jalobă,
bez rînduita leafă1.
Venitul lui vel cqftangiu
Din pecetluiturile g(os)pod ce se vor face pentru caftanele ce
îmbracă domnii pe boieri, să ia vel caftangiu zeciuiala,
'.!'.. bez rînduita leala1.
Venitul cămăraşului de izvoade
6 De tot pecetluitul ce se dau la bresli cu pecete g(ospo)d, bez
3 bani noi ai divictariului.
bez rînduita leala'.

F. I5v.
Venitul lui izbaşa
3 De tot răvaşul de jalobă ce va ieşi cu răspunsu de la g(os)pod; însă
dator să fie izbaşa să dea fiiştecare răvaş la jăluitor,

341r
bez rînduita leafă1.
Venitul a doi condicari ai divanului
30 . De tot hrisovul ce va trece la condică şi iscălind din dos. *r
15 De toată anaforaua, de toată cartea de judecată a veliţilor boieri ce vf
treci la condică şi iscălind din dos,
bez rînduita leafa1.
Venitul diecilor de divan
1 - De tot hrisovul de scris.
60 De toată anaforaua, de toată cartea de judecată a veliţilor boieri, dl
scris.
15 De toată carte de jalobă şi de hotărît, de scris.
6 De tot răvaşul de jalobă, de scris,
bez rînduita leafă'.
F. 16r.
Venitul lui vel ispravnic de curte
Pocloanile pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrii
Lei hani noi
3 - De la 2 olari, cîte 1 pol leu unul.
9 - De la 6 apari, cîte 1 pol leu unul.
9 - De la 6 teslari, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 4 şătrărei, cîte 1 pol leu unul.
3 - De la 2 jîmlari, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 4 pitari, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 4 pietrari, cîte 1 pol leu unul.
1 60 Dc la un butnar, cîte ...2.
18 - De la 12 tăietori de lemne, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 4 joldtinari, cîte 1 pol leu unul.
1 60 De la 1 chiulhangiu,
69 - bez
4 măturăriţe,
bez rînduita leafă1. ; (

Venitul vornicului ot g(os)pojda


Poclonul pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate la
Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
18 - De la 12 fustaşi a gospojdii, cîte 1 pol leu unul,
bez rînduita leafa1.
F. 16 v.

Rufetul căp(i)t(anului) de podari


1 ceauş de podari.
20 teslari.
10 toporaşi.

342r
10 pietrari.
20 salahori.
61 liudi, care aceştie să fie scutiţi de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după
rînduiala lor şi la meremetul podurilor să lucreze fără plată; iar cînd
se va face pod de iznoavă să li se plătească din venitul podului cîte ...2
bani pe zi.
Căp(i)t(anul) dator să fie cu podarii cari or fi de rînd, pe toată ziua să cerceteze
podurile, şi unde va afla vreo pode stricată sau smintită din locul ei, să puie să o
tocmească.
Fiiştecare dughengiu să măture podul de două ori pe săptămînă, de tină şi de
gunoiu cît va cuprinde dugheana sa;iar pe unde n-or fi dughene, să măture podarii.
Să nu îngăduiască pe nimine a ieşi cu dugheana sau cu casa sa, lăcomind ca să ia
din locul uliţii; nici să lase pe cineva şi a arunca gunoiu pe uliţe sau pe la mahalale; ce
fiiştecare să scoată gunoiul afară din oraş,
Cînd, ferească Dumnezeu, se va întîmpla primejdie de foc ori ziua ori noaptea,
dator să fie căp(i)t(anul) de podari cu toţi podarii mai întăi să alerge spre stingerea
focului1.
.'. !7r.
Rînduiala aprozilor, copiilor din casă, armăşeilor în ce chip să se urmeze, pentru
ciubote, adică treapădul ce au să ia de la cei ce se aduc pentru pricini de judecăţi şi
pentru alte pricim, cu cărţi g(os)pod de vblnicie
Cei ce vor merge cu cărţi g(os)pod de volnicie ca să împlinească bani sau lucruri
sau ca să aducă pe cineva pentru giudecată sau pentru datorie ori pentru banii Visteriei,
sa ia treapădul său de tot ceâsUl cîte 20 bani noi; şi cine va protocăli carte g(os)pod,
socotind pe ceasuri câte pînă unde va fi să margă, Sa scrie acel boier soma banilor
treapădul ui pe ceasurile cîte or fi pînă la acel loc, cîte 20 bani noi pe tot ceasul'.
Zeciuiala în ce chip să se urmezi
La zece bani un ban să ia zeciuiala numai pe banii ce se vor împlini, cum şi pe
lucrurile ce se vor împlini în preţ de bani; iar datoriile, ce se vor schimba vadeiile şi vor
înoi /apisele, să nu ia zeciuiala fiindcă va să dea cînd se vor împlini banii.
Moşii, vite şi alte lucruri ce se vor afla cu strîmbătate subt stăpînirea unora, şi pe
urmă cu hotărîrea giudecăţii se vor da subt stăpînirea celor ce li se cuvine după dreptate
ca să le stăpînească, pe acest fel de lucruri zeciuială să nu ia.

Toate pricinile de giudecăţi, ce se vor căuta şi se vor hotărî de veliţii boieri a


£)i vanului, cum şi de la Divanul g(os)pod, să ia împlmeala vătaful şi ceauşul de aprozi,
după rînduiala ce se arată mai sus. Iar pricini de datorii ce se vor giudeca şi se vor hotărî cu
dreptate de hatmanul şi de vel agă, să se ia zcciuiala de cătră dum(nea)lor numai pe banii ce
se vor împlini. Iar cînd vreo parte nu să va mulţămi cu giudecata hatmanului şi a iui vel agă
şi vor ieşi la Divan şi de se va schimba hotărîrea veliţilor boieri ai Divanului, împlinind
banii vătavul şi ceauşul de aprozi, să ia şi zeciuiala aceşti doi zapcii.
Pricini de datorii ce vor avea trei bresle din oraşul laşului, care sînt date şi rînduite la
vel cămăraş, adică: neguţitorii străini, armenii şi jidovii, căutîndu-se giudecăţile acestor trei
bresle de cătră vel cămăraş, după hotărîrea ce va face cu dreptate şi împlinind şi jt>anii, şă ia
vel cămăraş şi zeciuiala după rînduiala ce se arată mai sus. Iar cînd vre o parte nu să va

343r
mulţămi cu judecata lui vel cămăraş şi vor ieşi la Divan şi de se va schimba hoiăifr»!
judecăţii lui vel cămăraş, după dreptate ce se va cădea, atunce după hotărîrea veliţilor boictft
ai Divanului, împlinind banii vătaful şi ceauşul de aprozi, să ia zeciuiala aceşti doi zapcii1,
F. !Hr.
Rînduiala tîlharilor şi a ucigaşilor în ce chip să se urmeze
Tîlharii ce se vor prinde de armăşei, să-i aducă la temniţă cu toate lucrurile ce
vor găsi asupra lor; iar lucrurile ce se vor afla la casele tîlharilor, mişcătoare şi
nemişcătoare, prin marafetul ispravnicului de ţinut, dîndu-se toate pe sama sătenilor cus
izvod, unde se vor afla şăzăţori, să ia armăşălul izvod iscălit de ispravnicul, să aduca
vel armaş. Şi scoţîndu-se tîlharii la Divan, după hotărîrea veliţilor boieri, împlinindu-se
întăi paguba păgubaşilor, atît din cele ce se vor găsi faţă şi le vor cunoaşte cu
încredinţare, cît şi pentru cele prăpădite din averea lor; şi după vinovăţia tâlharilor să se
socotească şi gloaba lui vel armaş, după cum vor hotărî veliţii boieri ai Divanului.
Tîlharii ce se vor prinde de cătră ispravnicii dc pe la ţinuturi, luînd în scris toate
lucrurile mişcătoare şi nemişcătoare ce se vor găsi asupra tîlharilor, cum şi la casele lor, şi
la gazdele lor; din care întăi să s(e) împlinească paguba păgubaşilor, atît din cele ce se vot
găsi faţă şi le vor cunoaşte cu încredinţare, cît şi pentru cele prăpădite din averea lor. Iar pe,
tîlhari şi pe gazdele tîlharilor, cu faptele lor în scris şi cu izvod iscălit de isprav(nic), de
toate lucrurile tîlharilor şi a gazdelor lor, ce vor mai rămîne afară dintr-a păgubaşilor, să se
trimată la Divanul g(os)pod. Şi socoţîndu-se de cătră vel armaş la Divan şi hotărtndu-se
pedeapsa tîlharilor şi a gazdelor lor de veliţii boieri, să se hotărască şi gloaba ispravnicului
şi a lui vel armaş; socotindu-se doi bani să ia ispravnicu şi un ban să ia vel armaş(ul).
Morţi de om ce se vor afla din pricini de sfadă sau ori din ce pricină, ucigaşii
oriunde se vor afla să s(e) trimată de cătră ispravnicu ţinutului cu faptiţe lor în scris şi cu
izvod iscălit de I toate lucrurile ucigaşilor şi a gazdelor lor, urmîndu-se }a toate întocmai
F. IHv.
după rînduiala ce se arată mai sus.
Ucigaşii şi jacaşi ce să fac cete şi îmblă prin ţară ucigînd, jăcuind şi schingi. 'iul.
pe unii ca aciia oricine îi vor prinde, să fie ale lor toate cele ce se vor găsi asupra loi si
Ia casăle lor, şi la gazdele lor, fiind prinderea lor cu primejdie de viaţă. Din care prin
marafetul ispravnicului de ţinutîntăi să se dea paguba păgubaşilor; atît din cele ce se .ir
găsi faţă şi le vor cunoaşte cu încredinţare, cît şi pentru cele prăpădite din averea 1< lai
pe ucigaşi şi jacaşi, şi pe gazdele lor, cu faptele lor în scris, să se trimată de câ'ră
dregătorul ţinutului la Divanul g(os)pod, ca să li se hotărască căzuta lor pedeapsa; însă
luînd păgubaşii paguba lor, de se va întîmpla să nu prisosască din averea ucigaşilor şi a
jacaşilor, atunce cei ce-i vor prinde să ia prin marafetul dregătorului ţinutului, >1111
lucrurile ce vor luă păgubaşii, din zece bani un ban socotindu-se '.
F. 19r.
Rînduiala pripasurilor înde chip să se urmeze
Ori la care sat şi ori la cine va nemeri ori ce fel de vită de pripas, acel cc va găsi
vita dator să fie a o aduce la satul său şi să o arate vornicelului satului şi la sătenii satului
spre înştiinţarea tuturor. Şi yornicelul satului dator să fie a înştiinţa pe toate satele ce vor
fi prin pregiuru! satului său, cum şi la zile dc tîrg, dator să fie a o colăci la tîrgul ce a fi
mai aproape, strigînd crainicul şi arătînd toate semnele şi părul cum îi va fi. Şi aflîndu-se

344r
* u ; i : v ' , e ® ' Ş' încredinţindu-se eu dovadă că este vita a lui, să i să de; şi păgubaşul
colacul vitei; adică, de va fi şezut vita pripăşită o săptămînă, sau două, sau măcar
r.â, să dea păgubaşul cîte una para pe zi cu chelţuială cu ţpt; iar de va trece peste o
;ă se socotească cîte un ban pe zi, pentru osteneala şi cheltuiala acelui ce va purta
ja vitei. Iar ispravnicii sau căpitanii, ori alţii, nimeni să nu s(e) amestice la
r ; pusuri, fără numai de se va întîmpla să stea viţa pripăşită păr(ă) la un an. Şi urmînd
f j.:rte]u şi sătenii după rînduiala ce s-au aratat mai sus şi nu se va afla păgubaşul vitei
1 un an, atunce vornicelul să fie datoriu să ducă vita acea dc pripas la ispravnicul
finetului; şi dînd vornicelul vita acea de pripas, să ia de la ispravnicul pecetluit iscălit,
1 toate semnele şi părul vitei, ca să fie vornicelului de mărturie; şi să ie vornicelul de
ja jspravţni)ci plată pe vită pe cîtă vreme va fi ţinut-o, după rînduiala ce se arată mai sus'.

• 11
Viltăjia de cărăuşi cu cară şi de chiragii cu căruţe, în ce chip să se urmeze
Lei hani noi
3 Din soma chiriei de tot leul să ia vătavul de cărăuşi şi de chiragii,
însă numai de la carc se vor tocmi cu mîna vătavului; iar carese vor
tocmi pe la sate şi vor veni să încarce marfa din oraş, să ia pe
giumătate şi să fie iarăşi prin ştirea vătavului de cărăuşi şi de
chiragii; însă yătayuhn de cMuşi şi <ie chiragii; însă vătavul să.'fie'
datpr şă tocmească chiragii cu chizăşie, dînd vătavul şileşchere la
mîna stăpînului marfai, arătînd numile şi porecla chilargiului şi din
ce loc, şi ce fel de marfă au încărcat şi la ce loc este să margă, ca
întîmplîndu-să vro piiiinejdie despre chiragii, să aibă vătavul a da
samă. Şi nimine să nu fie volnic a merge cu chirie fără ştirea
vătavului de cărăuşi şi de chiragii1.'
Mortasipie în ce chip să se urmeze
24 De cal, iapă, bou, vacă ce se va vinde; însă 12 bani noi să de
vînzătoriil şi 12 bani sădeacumpărătoriul'.
F. >0r.
Venitul cantarilui în ce chip să se urmeze
:
bei hani noi
6 i Să se ia la 44 ocă cantariiatica, ori ce fel de marfă ar fi şi se va trage
la cantar; jar fiind mai gios dc 44 ocă să s(e) ia după anaioghie de la
.cumpărătorul mărfii; tar sari de să va cîntări, să s(e) ia cantariiatica
la 100 ocă irei bani; iar her de să va cîntări să s(e) ia cantariiatica la
; 59 .ocă şasă bani. iar pe marfa ce va avea cineaşi măcar de nu va
, vinde-o, şi va vrea să o eîntărească, ca să ştie cîte ocă trage marfa sa,
să plătească stăpînul mărfii cantariiatica, precum mai sus se arată.
Pe tot anul să fie dator acel ce va ave miluire acest venit al
cantariului, să facă aiar căutărilor, adică să le îndrepteze. Iar pe marfa
ce se va cîntări în vamă, ca să plătească vama domnească, să nu
plătească cantariiatica. Iar de se va tîmpla stăpînul mărfii să vînză
marfa sa în vama domnească, atunce să plătească cumpărătorul
cantariatica, după rînduiala ce se arată mai sus.

345r
Toate cantariurile omul rînduit de la acel ce , a avea 1 ]mre
venitul cantariului să le aibă subt zaptul său; iar altul 1; ; s |
nu fie volnic a ţîne şi ă avea volnici a ţine şi a ave cantai :
ocă trăsură şi cu acela cantar să-şi facă alejVerişul lor. Iar
se vor afla cantare mai mari de 40 ocă trăsură să fie voii:
ce va ave miluire venitul cantariului a le lua şubt zaptul să
20 De tot carul cu marfă ce lua cantaragiei vămii cînd înh i,! i . ^
să lipsească1.

F. 20\>.

Mierţa să se facă la toate tîrgurile de pe la ţinuturi toi ne c


măsură, adică de 110 ocă; făcîndu-s(e) mierţa de trei feliuri
pîine, însă o parte grîu, o parte orz şi o parte mălaiu; iar dimeilie
să fie de 11 ocă.
Vadra de miere să fie pe la toate tîrgurile pe la ţinuturi de s
Vadra de vin să se facă pe la toate tîrgurile, şi pe la toate
podgoriile de zeci ocă; şi oca de 400 dramuri.
Măsura fălcii de fin pe Ia toate ţinuturile să fie ...2.
Cărăuşii ce aduc vin, la o bute de vin să i se ţie în samă din ţenchiul vasulu, div
pentru scădere, cît şi pentru băutul lui, una şchioapă scădere, afară de primejdia vasului;!
iar fiind scădere mai mult, să plătească cărăuşul, după preţul ce se va vinde vinul acolo
unde se descarcă.
Fiiştecare vornicel al satului, dinpreună cu sătenii, să fie dator să tocmască ynj
vacar sau doi, pentru păscutul vitelor sătenilor, şi herghelegiu pentru păscutul < .ulm y ,
păstor la oi şi la rămători, şi jitarii pentru paza ţarinilor; şi hacul acestora să cisluiascţ*
sătenii pe vitele ce vor ave, şi să plătească fiiştecarile, după cum va veni pe vită; iar|
noapte să-şi închidă fiiştecare vitele sale, avînd spre aceasta purtare de grije vornicelul
cu sătenii satului ca să nu se facă stricăciune de vite în ţarine şi în grădini. - ^
Stogurile de fîn ce vor fi aproape de sat să lej îngrădească, cum şi stogurile ce vor
fi departe de sat, şi se va obicinui ca să s(e) îngrădească, iar dator să fie vornicul cu
sătenii să puie să le îngrădească. Asămine să se urmeze şi la ariile cu pîne ce vor-fij
aproape dc sat. ţ

F. 21r. \
i Iar de să va întîmpla stricăciune în ţarină, în grădini, în finaţe, şi la arii cu pîine, <M
vor fi'pagubele făcute de vitele acelui sat, să S(e) ispăşâscă cu vornicul şi cu trei, patrii
fruntaşi şi dînd mărturie în scris să împlinească paguba vornicelul satului; iar de vor fi
pagubele făcute de vitele altui sat sau a altor oaMetii streini, atunce să se ispăşâscă şi co
oameni din satul de unde vor fi acei cu pagubă; cît şi cit oamenii din satele ce v u fi ms!
aproape; şi luînd păgubaşii mărturie în scris să meargă la ispravnicu să împlinească, iai
să nu fie volnici a-şi împlini singuri. Şi vornicul1 Satului pentru nepurtare de grijă, nc
urmînd după poroncă, să se pedepsească 1 . :

F. 22r. ,
Rînduiala dregătoriei ţinuturilor în ce dup să se urineze
Lei hani noi ''•'•'>
Pentru ori ce pricină Vdr judeca ispravriicii să fie datori să dea

346r
carte de judecată la mîna cui s-a cădea, iar cînd vreo parte nu să
va mulţami după hotărîrea ispravnicilor, volnic să fie a veni la
Divanul g(os)pod.
2 condice să aibă fiiştecare ispravnic: întru una să se scrie toate
pricinile ce vor căuta şi vor giudeca; întru alta să se scrie toate
rînduielile ce se vor face din poroncă, după starea şi putinţa
fiiştecăruia sal, cu veletul şi luna.
1 Din zece bani să s(e) ia zeciuială numai pe banii ce se vor
împlini, cum şi pe lucrurile ce se vor împlini în preţ de bani; iar
datoriile ce se vor schimba vadelile şi se vor înoi zapisile, să nu
să ia zăciuială, fiindcă va să de cînd să vor împlini banii.
Moşii, vite şi alte lucruri ce se vor afla subt stăpînirea unora
cu strîmbătate şi pe urmă cu hotărîrea giudecăţii să vor da la
stăpînirea celor ce li se cuvine după dreptate, pe acest fel de
lucruri să nu se ia zăciuială.
10 Să s(e) ia de un ceas treapăd de la cei ce se vor aduce pentru
pricini de judecăţi sau pentru alte pricini; însă întăi să se trimată
carte de soroc, şi neviind, apoi să-1 aducă cu treapăd.
15 Banii grosului cînd se va slobozi vinovatul şi datornicul ce se va
închide la gros; iar cei ce se vor închide pentru banii Visteriei,
să nu se supere.
Gloabile de la tîlhari să s(e) urmeze, după rînduiala ce se
arată cu deosebit rost.
Vătăjie de cărăuşi şi de chiragii să se urmeze după cum se
arată cu deosevit rost.
Rînduiala pripasurilor să s(e) urmeze după cum se arată cu
deosebit rost.
F.22v.
Brudina să s(e) urmeze după cum se arată cu deosebit rost.
Mierţa de pîine, vadra de miere, vadra de vin, măsura fălcii de fîn,
cărăuşii ce aduc vin şi rînduiala vorniceilor pentru paza vitelor şi a
ţarinilor, toate aceste să se urmeze precum se arată cu deosebite
rosturi, preveghind dregătorii ca să se păzască pre deplin.
Nemesnicii, gloabile, clăcile, împărţare de vin pin sate, toate
aceste să lipsească. Iar lă tîrgul ţinutului avînd ispravnicii crîşma
lor, să vîndă vinul lor ca şi alţii, dar să nu fie volnici a opri
vînzarea vinului de pe la crîşmile celorlalţi, pentru ca să s(e)
vînză vinul lor.
Oricarii din ispravnici nu va urma la toate după cum se
hotărăşte şi va îndrăzni peste poroncă, să fie lipsit clin dregătorie
şi să se pedepsiască cu Divanul'.
P.23r.
Suceava
, Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine,
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la

347r
acel ţinut ori de va trece la, alte ţinuturi şi ispravnicul dî
cărţulie lâ cărăuş să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara şi ^
la toate tîrgurile.
20 • De tot carul sau căruţa încărcată ori cu ce fel de marfă a fi cî
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
Lei hani noi
6 - De la 3 zapcii de la un steag a panţirilor, adecă chehaie, stegar si:
ceauş, cîte 2 lei unul. *
60 - De la 40 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătavul de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătavul după rînduiala".
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebii rost. ?
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .
F.23v.
Neamţul
Lei hani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine,N
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo, la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată jara şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cîndt
va ieşi din ţară piste hotar. ^
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrii "
Lei hani noi
6 - De la 3 zapcii, de )a un steag a panţirilor, adecă: chehaie, stegar
şi ceauş, cîte 2 lei unul.
90 - De la 60 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 3 zapcii de la un steag a plăieşilor, adecă: vătav, stegar şi
ceauş, cîte 2 lei unul.
90 - De la 60 plăieşi, cîte un pol leu unul.
20 - De la vătavul de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătaful după rînduiala
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebit rost. <
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .

F. 24r.
Romanul
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătah
la Sfeti Dimitrii

348r
Lei bani noi
De la 3 zapcii, de la un steag a panţirilor, adecă: chehaie, stegar
şi ceauş, cîte 2 lei unul.
75 De la 50 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
9 De la 6 ţimiraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 De la vătavul de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătavul după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebi t rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .

F 2-/1-
r
Bacăul
Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, .sau de va descărca acolo, la
acer ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălab ie în toată ţara, şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fieştecare an însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumetate
i Dimitrie.

JLei bani noi


6 De la 3 zapcii, de la un steag al panţirilor, adică: chehaie, stegar
şi ceauş, cîte 2 lei unul.
75 De la 50 panţiri, cîte 1 poj leu unul.
12 De 1a 6 zapcii de la 2 steaguri plăieşi, un steag la Trotuş şi altul
la Comăneşti, adică 2 vătaji, 2 stegari şi 2 ceauşi, cîte 2 lei unul.
120 De la 80 plăieşi de la 2 steaguri, 40 la Trotuş şi 40 la Comăneşti,
cîte 1 pol leu unul.
18 De la 12. ţimiraşi, 6 la Trotuş şi 6 la Bacău, cîte 1 pol leu unul.
20 De la vătavul de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătavul după
rînduiala vătăjiei de cărâuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost,
•Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă
»/. 2Sr.
Putna
Ij;i bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine
de piste hotar, ori cu ce fel de marfă a fi, sau de va descărca
acolo la ;a.cel ţinut, ori; de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul

349r
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ta
şi pe la toate ţinuturile.
5
20 D e tot carul sau c ă r u ţ a î n c ă r c a t ă c u ori c e f e l d e m a r f ă a ii. cînd
* va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumritiie /„
Sfeti Dimitrie
50 - De la başbulucbaş.
20 - De la bulucbaşa al doile.
20 - De Ia bulucbaşa al treile.
18 - De la 9 zapcii de la 3 steaguri a stărostiei slujitori, cîte 3 zapcii;
la un steag, adică; stegar, odobaşă şi ceauş, cîte 2 Ici unul
225 - De la 150 slujitori stărosteşti, de la 3 steaguri, cîte 50 slujitori la ţ
un steag şi cîte un pol leu unul.
20 - De la vătavul de cărăuşi şi de chiragii, urmînd vătavul după ^
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu *
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .

F. 25v.
Tecuciul
Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară la margine,
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara şi pe
la toate ţinuturile. _ \
20 De tot carul sau căruţa încărcată cu ori ce fel de marfă a fi, cînd;
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
6 - De la 3 zapcii de la un steag a călăraşilor, adică: chehaie, stegar
şi ceauş, cîte 2 lei unul.
97 60 De la 65 călăraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .
F. 26r.
Covurluiul
Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară, la

350r
margine, de piste holar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara
şi pe la toate ţinuturile.
20 De lot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.

Pocloanele pe fiiştecare ari, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie, şi pe giumătate


la Sfeti Dimitrie

Lei hani noi


50 De la başbulucbaş.
20 De la bulucbaşa al doile.
20 De la bulucbaşa al triile.
18 De la 9 zapcii de la 3 steaguri slujitori, cîte 3 zapcii la un steag,
adică: stegar, odobaşa şi ceauş, cîte 2 lei unul.
225 De la 150 slujitori de la 3 steaguri, cîte 50 slijitori la un steag şi
cîte 1 pol leu unul.
50 De la căp(i)ţ(anul) de călăraşi ot Puţeni.
1,00 De la călăraşii ot Puţeni.
30 De la căp(i)t(anul) de călăraşi ot Pechea.
50 De la călăraşii ot Pechea.
10 De la vătavu de vozari.
33 De la 22 vozari, cîte 1 pol leu unul.
20 De la vătavu de cărăuşi i de chiragii, urmînd vătavu după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .
V.26v.
Tutovu
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
:
'<i Sfeti Dimitrie
6 - De la 3 zapcii de la un steag de călăraşi, adică: chehaie, stegar şi
ceauş, cîte 2 lei unul. ,
15 - De la 50 călăraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii ; urmînd vătaful după rînduiala
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai,
după cum se arată cu deosebit rost,
ss bez rînduita leafă 1 .

Vasluiul
Pocloanele pe fieştecare an; însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie, şi pe giumătate
h Sjcti Dimitrie

351r
6 - De la 3 zapcii de la un steag de călăraşi, adică: chehaie, slegarsil
ceailş, cîte 2 lei unul.
75 - De la 50 călăraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 -* De Ia vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătaful dup'.
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată L .
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .
F. 27v.
Fălciul
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giuinătatţ
la Sfeti Dimitrie V
6 - De la 3 zapcii cfe la un steag de călăraşi, adică: chehaie, stegar şP
ceauş, cîte 2 lei unul. ^
90 - De la 60 călăraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătaful dup!
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată ca
deosebit rbst.' ! . f.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost, - *
bez rînduita leafă 1 .
F.Mr.
Grecenii
Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în (ară, la
margine, de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca,
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi; şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara
şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd.
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătat
la Sfeti Dimitrie
Lei i Lviru noi,
6 - ; Dc la 3 zapcii de la un steag de slujitori, adică: chehaie, stegar şi
ceauş, cîtc 2 Ici unul.
45 - De la 30 slujitori, cîte 1 pol leu unul.
20 De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .

352r
1
M
Codrul
iei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară, la margine
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut, ori de vă trece lâ alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie. în toată ţara şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sati căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare cin, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate
• k, Sfeti Dimitrie
Lei bani noi
6 De la 3 zapcii de Ia un steag de slujitori, adică: chehaie, stegar şi
ceauş, cîte 2 lei unul.
18 - De la 12 slujitori, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătaful după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să s(e) urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă'.

lApuşna-Qrheiu
Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară, la margine
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie, în toată ţara şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie n
Lei bani noi
50 - De la căp(i)t(an) de Jora.
30 - De la căp(i)t(an) ot Corjov.
30 - De la căp(i)t(an) ot Hotărniceni.
30 - De la căp(i)t(an) ot Hînceşli.
6 - De la 3 zapcii de la un steag a călăraşilor ot Jora, adică: chehaie,
stegar, cîte 2 lei unul.
60 - De la 40 călăraşi ot Jora, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 3 zapcii de la un steag a călăraşilor ot Corjov, adecă
chehaie, stegar şi ceauşi cîte 2 lei unul.

353r
45 - De la 30 călăraş(i) ot Corjov cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 3 zapcii de la un steag a călăraşilor ot Hotărniceni. adecă:
chehaie, stegar şi ceauş, cîte 2 lei unul.
60 - De la 40 călăraşi ot Hotăniceni, cîte 1 pol leu unul.
6 - De la 3 zapcii dc la un steag a călăraşilor ot Hînceşti, adică:
chehaie, stegar şi ceauş, cîte 2 lei unul,
45 - De la 30 călăraşi ot Hînceşti, cîte 1 pol leu unul.
24 - De la 12 zapcii, de la 4 steaguri de călăraşi, cîte 3 zapcii la un
steag, adică: chehaie, stegar şi ceauş, cîte 2 lei unul.
30 - De la 200 călăraşi, de la 4 steaguri, cîte 50 Sa un steag şt cîte 1
pol leu unul. :
6 - De la 3 zapcii de la un steag a călăraşilor de la Corulu, adecă:
chehaie, stegar şi ceauş, cîte 2 lei unul.
90 - De la 60 călăraşi ot Corulu, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătaful după rînduiala
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă!.

F. 30r.
Soroca
Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd va întră în ţară, la margine *
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la -
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi; şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe gimnătaie la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
30 - Dc la căp(i)t(anul) de Cosăuli.
30 - De la căp(i)t(anul) de Vascăuţi.
30 - De la căp(i)t(anul) ol Solonceni.
18 - De la 9 zapcii de la 3 steaguri cazaci: ot Cosăuţi, ot Vascăuţi şi
ot Solonceni, cîte 3 zapcii la un steag, adică: 3 sotnici, 3 stegari,
3 ceauşi, cîte 2 lei unul,
198 - De la 132 căzaci de la 3 steaguri : ot Coseuţi, ot Vascăuţi şi ol
Solonceni, cîte 44 la un steag şi cîte 1 pol leu unul. ^
20 - De la vătavul de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătavul după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată ciap
deosebit rost. j
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma.
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 . •,

354r
FM
Cernăuţi
lei bani noi
20 De tot cărui sau căruţa încărcată, cînd va întră în ţară, la margine
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi, şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
Vâ ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătate
hi Sfeti Dimitrie
6 - De la 3 zapcii de la un steag de panţiri; adică chehaie, stegar şi
ceauş, cîte 2 lei unul.
22 60 De la 15 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătavul după rînduiala
vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii; după cum se arată cu deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă'.

Dorohoiul
Lei haninoi
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd va întră în ţară, la margine
de piste hotar, ori cu ce fel de marfă a ii, sau de va descărca
acolo la acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi; şi ispravnicul
dînd cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara
şi pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrie
6 - De la 3 zapcii de la un steag a panţirilor, adică: chehaie, stegar şi
ceauş, cîte 2 lei unul.
75 - De la 50 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătavul după rînduiala
n vătăjiei de cărăuşi şi dc chiragii, după cum se arată cu deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leala 1 .
F. i/v. "

Botoşani
Lei bani noi
20 De tot carul sau căruţa încărcată cînd va întră în ţară la margine,
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut, ori de va trece la alte ţinuturi; şi ispravnicul dînd
cărţulie lâ cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara, si
• pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fieşte care an, inse pe giumătate la Sfeti Gheorghie şi pe giumătati
la Sfeti Dimitrie
6 - De la 3 zapcii de la un steag a panţiri, adică: chehaie, stegar si
ceauş, cîte 2 lei unul.
75 - De la 50 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătavul după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebii rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocmai
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .
F.32r.
Hîrlăul
Pocloanele pe fieşte care an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătcâ
la Sfeti Dimitrii
Lei hani noi
6 - De la trei zapcii de la un steag de panţiri, adică: chehaie, stegar
şi ceauş, cîte 2 lei unul.
67 60 De la 45 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
20 - De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătafu după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă'.
F.32v.
Cîrligătura
Pocloanele pe fiiştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătaţi
la Sfeti Dimitrii
Lei hani noi
6 - De la 3 zapcii de la un steag de panţiri, adică: chehaie, stegar şi
ceauş, cîle 2 lei unul.
45 - De la 30 panţiri, cîte 1 pol leu unul.
9 - De la 6 ţimiraşi, cîte 1 pol leu unul.
20 De la vătaful de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma.
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafa 1 .

356r
f 3 Ir
Ţinutul laşului
lei bani noi
20 Detot cărui sau căruţa încărcată cînd va îritra în ţară la margine,
de piste hotar, ori cu ce marfă a fi, sau de va descărca acolo la
acel ţinut; ori de va trece la alte ţinuturi; şi ispravnicul dînd
cărţulie la cărăuş, să fie nesupărat de pîrcălăbie în toată ţara şi
pe la toate ţinuturile.
20 De tot carul sau căruţa încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, cînd
va ieşi din ţară piste hotar.
Pocloanele pe fieştecare an, însă pe giumătate la Sfeti Gheorghii şi pe giumătate
la Sfeti Dimitrii
Lei bani noi
12 - De ia 6 zapcii de la 2 steaguri de panţiri, cîte 3 zapcii la un
steag, adică: 2 chehaie, 2 stegari şi 2 ceauşi, cîte 2 lei unul.
150 - Dc la 100 panţiri, de la 2 steaguri, cîte 50 la un steag, şi cîte 1
pol leu unul.
20 - Dc 1a vătaful de cărăuşi şi de chiragii; urmînd vătavul după
rînduiala vătăjiei de cărăuşi şi de chiragii, după cum se arată cu
deosebit rost.
Alte rînduieli a dregătoriei ţinutului să se urmeze întocma,
după cum se arată cu deosebit rost,
bez rînduita leafă 1 .

F.34v.
Venitul măn(ăs)t(irii) Sfîntului Spiridon din oraş(ul) laşului
Lei bani noi
24 Mortasîpie din tîrgul Iaşii., după condică; aseminea să ia şi din
Tîrgul Frumos.
Venitul cantariului, după condică din toate tîrgurile, afară de
tîrgurile ce sînt date miluire la alte mănăstiri.
3 De drobul de sare, de steţic, de găleată şi de sare de coteţ, ce se
va vinde şi se va ridica din mîglă de cătră cumpărător, cum şi de
cătră cămăraş de ocnă, de vor ridica sarea şi o vor pogorî în
vale, sau de vor trimite pe la tîrguri. Iar de s-a tîmpla ca să se
strîngă de cătră domnie venitul ocnei în credinţă, atunci rînduiţii
cămăraşi de ocnă să de rînduitul venit din soma venitului
cămărei gospod.
1 '/2 de oca de ceară ce va trece piste hotar într-altă ţară.
2 - De butea de vin ce va trece peste hotar într-altă ţară, iar de
poloboc pe giumătate,
60 De butea de vin ce va întră în oraşul Iaşii, iar de poloboc pe
giumătate; însă de la preaosfinţie sa mitropolitul şi pînă Sa vel
s stolnic, atît cari s-or afla într-aceste boierii, cît şi cei ce au fost
mai înainte într-aceste boierii; aşijdere şi giupmeseîe văduve, de
or fi fost boierii lor într-aceste boierii, să nu se supere pe
vînaţele lor.
Solăritul Vrăncei, după aşezarea ce se va face cu vrînceriiîf
pentru sarea mănuntă din Vrancea. |
1 l/2 De toată vadra de horilcă, însă numai pe horilca ce va veni din
Ţara Leşască.
1 - De un pogon de tiutun ce s-ă va afla sămănat în ţară.
6 De tot rîmătoriul ce va trece piste hotar într-altă ţară.

F.34v.
15 - De tot carul cu lipscănie ce se va descărca, iar trecînd piste hota?
într-altă ţară să de pe giumătate.

Bezmănul şi dijma pe locul ce are miluire cu hrisov gospod în tîrgul Cătaţii


30 - De toată salhanaua.
3 - De toată magazaoa mare ce va fi în faţă.
2 - D e toată magazaoa mică ce va fi în faţă.
2 - D e toată magazaoa mare ce va fi din dos.
1 - D e toată magazaoa mică ce va fi din dos.
2 - D e toată şaica mare ce se pogoară pe Şiret încărcată.
1 - D e toată şaica mică, tij.
1 - D e toată casa ce va fi pe locul măn(ăs)tirii.
3 - D e toată dugheana ce va fi pe locul măn(ăs)tirii.
30 D e tot catargul ce se pogoară pe Şiret.
30 De toată cîrma.
15 De tot trinchetul.
9 De tot sirinul mare.
3 De tot sirinul mic.
3 De tot tahtalîcul ce se pogoară pe Şiret.
1 De tot dulapul ce vine pe Sirct.
2 De tot ciftea dulap, tij.
1 D e 2 grinzi sau de 2 uşori ce vine pe apă.
1 De 2 scînduri de brad ce vine pe apă.
1 D e 2 scînduri mari de tciu ce vin pe apă.
Dejma din vii dlipă obiceiu.
Venitul măn(ăs)tirii pmrocului Samuil ot Focşani, care iaste mitoh la Sfe
Spiridon
24 MOrtasîpie din tîrgul Tecuciului, după condică 1 .

F. 35v.
Venitul măn(ăs)tirii Gălăţii
Lei bani noi
24 Mortasîpic, după condică, de la iarmaroacele ce se fac la
Tărguşor ot ţinutul Iaşii.
6 Măzăric ot Galaţi de pe peştele proaspăt ce vine pe apă la
schelea Gălaţilor, adică: doî părale lâ un leu vin Vînzarea
peştelui, numai de pe peştele proaspăt ce va veni din Ţara
Turcească 1 . 1

358r
Venitul mănăstirii Frumoasai
40 Bezmănul de dugheană de frunte ce s-ă afla la iarmaroacele ot
Tărguşor ot ţinutul IâŞiL
30 Bezmănul de dugheană al doile şi din toată cărcima cu vin.
20 De tarabă.
10 De vatra de foc care face bucate de vîndut1.

k 36r.
Venitul mănăstirii Cetăţuiei
24 Mortasipie, după condică, numai în ziua dc Sfeti Petru, de la
iarmaroacele ce se fac la Tîrguşor ot ţinutul laşii'.
Venitul mănăstirii Precista ot Roman
jii băni noi
24 Mortasîpie din tîrgul Romanului, după condică'.

Venitul mănăstirii Bistriţii


24 Mortasîpie din tîrgul Bacăului, după condică'.

F. S6v.
Brudina Dunării
Lei bani noi
20 De cal, bou, la car şi căruţa încărcată; iar de vor trece caii sau
boii înot, să de pe giumătate pentru povoară.
15 De cal, bou, la car şi căruţa deşartă, iar de vor trece caii sau boii
înot, să de pe giumătate.
15 De omul călare ce va trece în pod, iar omul pedestru 6 bani.
10 De ori ce vită slobodă ce va trece în pod.
3 80 Pe 1000 de oi ce vor trece în pod din oile mumbaeiii
împărăteşti.
5 - Pe 1000 oi ce vor trece în pod, oi neguţitoreşti

Brudina Nistrului
15 De cal, bou, la car şi căruţa încărcată; iar de vor trece caii sau
boii înot, să de pe giumătate pentru povdară.
10 De cal, bou, la car si căruţa deşartă; iar de vor trece caii sau boii
înot, să de pe giumătate.
12 De omul călare ce va trece în pod, iar omul pedestru 3 bani.
6 De ori ce vită slobodă, ce va trece în pod.
400 Pe 1000 oi ce vor trece în pod, adică 4 bani pe zece oi'.
•F. 37r.

Brudina Prutului şi a Şiretului şi a Moldovei, Bistriţa şi Tratuşul


Lei bani noi ,
6 De cal, bou, la car şi căruţa încărcată; iar de vor trece caii sau
boii înot, să de pe giumătate.
3 De cal, bou, la car şi căruţa deşartă; iar de vor trece caii sau boii
înot să de pe giumătate.

359r
3 De omul călare ce va trece în pod; iar omul pedestru
giumătate.
3 De ori ce vită slobodă ce va trece în pod.
200 * Pe 1000 oi ce vor trece în pod, adică pe zece oi doi bani 1 .

Lefile veliţilor boieri şi ai celorlalţi boieri şi boirănaşi, şi a zapciilor şi a


slujitorilor Curţii g(os)pod

Pe anu Pe lună
Lei bani Lei bi
3000 - Vel logofăt. 250
1200 - Vt(orîi) log(o)f(ă)t. 100
1200 - T(retîi) log(o)f(ă)t. 100
720 - 6 vornici de poartă, cîte 10 lei unul. 60
240 - Un log(o)f(ă)t de taină. 20
360 - Cămăraşul de izvoade. 30
240 - Un condicar a divanului 20
1200 - Zăci logofeţi de divan, cîte 10 lei unul. 100
120 - Izbaşa. 10
60 - Vătahu de vartă. 5
144 - 12 fustaşi de divan, cîte 1 leu unul. 12
240 - Protopsâlt(ul). 20
120 - Al doile psalt. 10
120 - Al treile psalt, de la harem. 10
1080 - 4 preuţi, 2 diiaconi de la bisărica g(os)pod,
3 preuţi dc la biserica gospojdii, cîte 10 lei unul.
90
180 - 3 ţîrcovnici la 2 bisărici g(os)pod, cîte 5 lei 20
unul.
720 - lumini de ceară, untdelemnu, tămîie la 2 bisărici
g(os)pod. 60
4800 - Vel vornic. 400
4800 - Vel vornic. 400
4800 - Vel vornic. 400
4800 - Vel vornic. 400
4200 - Vel hatman. 350
480 - Vel căp(i)t(an) de lefecii 40
360 - Vel căp(i)t(an) hăt(mănese) 30
240 - Poroşnecul 20
180 - Başbulucbaşa hăt(mănesc)' 15
2967
41v.
360 - 3 Bulucbaşi hătmăneşti cîte 10 lei unui. 30
36 - Stegar(ul) hăt(mănesc). 3
216 — 2 trîirtbăei, 2 doboş(ari), 1 surmaci, 18
1 fluieras a Hătmăniei, cîte 3 lei unul.
300 - Băşbulucbaş din Curte g(os)pod. 25
240 - Bul(uc)başa al doile din Curte g(os)pod. 20

0r
240 Căp(i)t(an)de drăgani din Curte g(os)pod. 20
240 Sotnicul din Curte g(os)pod 20
720 12 zapcii de la 4 steaguri săimeni din Curte
g(os)pod, cîte 3 zapcii la un steag, adecă:
stegar, odobaşi şi ceauş, cîte 5 lei unul. 60
5760 160 de seimeni de la 4 steaguri a Curţii
g(os)pod, cîte 3 lei unul. 480
960 4 căp(i)t(an) de levinţi la 4 steaguri, cîte 2 0 lei 80
unul.
""480 4 odobaşi de la 4 steaguri de levenţi, cîte 10 lei
unul. 40
480 4 ceauş(i) de la 4 steaguri de levenţi, cîte 10 lei
unul. 40
360 4 bairactari de la 4 steaguri de levenţi, cîte 7 pol
lei unul 30
3000 5 0 levenţi de la 4 steaguri, însă 2 steaguri cîte
15 şi 2 steaguri cîte 10 cîte lei unul. 250
240 Vel căp(i)t(an) de Ciuhur. 20
180 Vel căp(i)t(an) de DorohOi. 15
180 Vel căp(i)t(an) de Tecuci. 15
180 Vel căp(i)t(an) de Covurlui. 15
3600 Vel vist(iernic). 300
1800 Vt(orîi) vist(iernic). 150
1200 T(retîi) vist(iernic). 70
>6106 4668
Ir.
960 Logofătul de visterie. 80
600 Vătavu de visterie. 50
480 Sameşul de visterie 40
480 Condicarul de visterie. 40
1440 4 logofeţi de visterie, cîte 30 lei unul. 120
3600 15 logofeţi tij a Visteriei, cîte 2 0 lei unul. 300
240 Să mai ie Visterie ca să fie pentru cei ce vor
strînge ciferturile şi cheltuiala terii 20
420 Cheltuiala Visteriei: hîrtie, cerneală şi ceară tare. 35
6000 Vel post(elnic). ' 500
2400 Vel pah(a)r(nic). 200
2400 Vel camanar. 200
2400 Vel gramatic. 200
600 Vt(orîi) post(elnic). 50
360 T(tretîi) post(elnic). 30
360 Vt(orîi) spatar. 30
480 4 t(retîi) spatar, cîte 10 lei unul. 40
600 Vt(orîi) gramatic, cîte 5 0 lei. 50
360 T(retîi) gramatic 30
360 Vt(orîi) pah(a)r(nic). 30

361r
480 4 păhărniccei, cîte 10 lei unul. 40 J'î
720 6 postelnici,,cîte 10 lei unul. 60 J
480 Polcovnicul Postelniciei 40
60 * Vătahu dc călăraşi. 5
36 Vătahu de lipcani. 3
240 10 beşlii creştini, cîte 2 lei unul. 20
1200 Vel cupar. 100
1200 Muhardariul. 100
1200 Mehtupciu'. 100
16172 7181
V.

600 Vătavu de copii. 50


600 Ici ciohodar. 50
360 Divictariul. 30
120 2 ispravnici de aprozi, cîte 10 lei unul. 10
120 2 ispravnici de copii din casă, cîte 10 lei unul. 10
36 Stegar(ul) de copii. 3
3000 Pisarul sau vechilul său sărdariul Saule 100
360 Vel caftangiu. 30
3000 Vel spat(a)r. 250
2400 Vel ban. 200 -
600 Vt(orîi) comis. 50
360 Răhtivanul. 30
720 3 t(reti) comişi, cîte 20 lei unul. 60
480 2 salahori, cîte 20 lei unul. 40
60 Iuruc bairactar. 5
120 Săizbaşa. 10
60 Al doile saiz. 5
120 Nălban başa. 10
120 2 sacale, cîte 5 lei una. 10
240 2 carătaşi, cîte 10 lei unul. 20 -
120 2 carătaş(i), cîte 5 lei unul. 10
108 3 vătaji, adecă vătavu dc comişăi, vătavu de 9
vezătei, vătavu de dărvari, cîte 3 lei unui.
480 20 vezătei, cîte 2 lei unul. 40
480 20 comişei, cîte 2 lei unul. 40
120 2 ogeaguri de ţigani cu foi, cîte 5 lei unul. 10

La d(umnea)iui vel cămăraş


600 - Vtori cămăraş. 50
240 - Vătavu dc cămară'. 20
102396 8533
F. 43r.
240 - Pivnicerul 20
600 - Gerahul g(os)pod să s(e) dea la doftorul
Fotachi 50

362r
240 Vel ciubucciu 20
240 Vel cahfegiu. 20
240 Vel sofragiu. 20
240 Vel şerbecciu. 20
144 Vel ibricar. 12
144 Vel peşchergiu 12
240 Vel samdagiu. 20
240 Bărbieriul. 20
240 Vel eredincer. 20
864 12 copii din casă din 2 spătării leafa şi
emeclicul cîte 6 lei unul. 72
300 Baş ciohodar. 25
120 12 ciohodari liafa şi emccliu, cîte 6 lei unul. 72
240 Baş alaiu ceauş. 20
120 Al doile alaiu ceauş. 10
120 Iciolan ceauş. 10
120 Mataragi başa. 10
180 Şatăr başa. 15 ' -
90 Chihaiao de şatări. 7 60
288 4 şatări, leafa şi emeclicul, cîte 6 lei unul. 24
120 Saraci başa. 10
90 Saraci iamac. 7 60
480 Tufecci başa. . . 40
360 3 zapcii de Ia steagul tufeccilor, adică: odobaşa, 30
bairactar, ceauş, cîte 10 lei unul. -

1500 25 tufeccii, cîte 5 lei unul. 125


1800 Vel agă. 150
600 Vel căp(i)t(an) de dărăbani. 50
M3460 9455
43v.
360 - Polcovnicul agesc 30
120 Baş ceauş agescu. 10
120 Baş bulucbaş agescu. 10
300 5 bulucbaşi agieşti, cîte 5 lei unul. 25
24 " - Buciucaşul agescu. 3
216 - 2 trîmbaci, 2 doboş(ari), un surniaci, un flueraş 18
ageşti; cîte 3 lei unul.
1800 Vel stolnic. 150
1200 Vel med(elnicer). 100
1200 Vel arm(a)ş. 100
360 J
- Vt(ori) arm(a)ş. 30
240 T(re)ti arm(a)ş. 20
120 Condicariul de temniţă. 10
60 Ispravnicul de armăşei. 5
36 Vătavu de temniţă. 3
24 Un topciu ; 2

363r
1428 La toţi mehterii cu emeclicu lor după cum să
arată cu deosebită foaie. 119
300 4 trîmbaci şi 1 surmaci a Curţii g(os)pod, cîte 25
5 lei unul.
72 2 doboş(ari) a Curţii g(os)pod, cîte 3 lei unul. 6
480 Cheltuiala Ia 4 masai ale pe toată sara. 40
144 12 masalgii, cîte 1 leu unul. 12
60 Gelatul. 5
1800 Vel portar. 150
480 Vt(ori) portar. 40
240 T(re)ti portar. 20
720 12 portărei cu un odagiu şi cu un bucătari, 60
cîte 5 lei unul.
600 Vel clucer. 50
600 Vel sulger. 50
600 Veljicnicer. 50
600 Vel pitar. 50
600 Vel şa!rar1. : •, 50
'8364 10697
ir.

1200 Vel ispravnic de Curte. 100


48 2 şătrărei, cîte 2 lei unul. 4 '' -
144 6 teslari, cîte 2 lei unui. 12 : -
96 4 petrari a Curţii g(os)pod, cîte 2 lei unul. 8
72 2 jămlari a Curţii g(os)pod, cîte 2 lei unul. 6
144 4 pitari a Curţii g(os)pod, cîte 3 lei unul. 12
144 6 apari a Curţii g(os)pod, cîte 2 lei unul. 12 -
48 2 olari a Curţii g(os)pod, cîte 2 lei unul. 4 " —
24 Un chilhangiu. 2 ' -
192 8 tăietori de lemne a Curţii g(os)pod, cîte 2 lei
unul. 16
96 4 mărurătoare, cîte 2 lei una. 8
1092 8 joldunari a Curţii g(os)pod, cîte 2 Iei unul. 16
480 Beceriul. 40 -
600 Stolnicul Curţii g(os)pod. 50
1200 Vornicul ot g(os)pojda 100
60 Vorniceasa ot g(os)pojdii. 50
240 Cahvegidina g(os)pod 20
600 10 feti din casă ot g(os)pod, cîte 5 lei unşi. 50 :';( ;' -
4800 2 isprav(ni)ci ot Soceavă. 400
4800 2 ispravnici ot Neamţu. 400
4800 2 isprav(nici) ot Roman. 400 -
4800 2 isprav(nici) ot Bacău. 400 ; -
4800 2 starosti ot Putna. 400
216 2 trîmbaci, 2 doboş(ari), 1 surmaci, 1 fluieraş 18
a stărostiei Putnei, cîte trei lei unul.
480Q - 2 isprav(nici) ot Tecuci1. :>
400

i63500 13625
. 44v.
4800 2 pîrcălabi o t Covurlui, 400
4800 2 isprav(ni)ci ot Tutova. 400
4800 - 2 isprav(ni)ci ot Vasluiu. 400
4800 2 isprav(ni)ci ot Fălcii. 400
1200 1 isprav(ni)c o t Greceni. 100
720 1 isprav(ni)c ot Codru. 60
4800 Sărdărie o t Lăpuşna-Orh(eiu) 400
360 P o l c o v n i c u sărdăresc 30
216 2 trimbaci, 2 doboş(ari), 1 surmaci, 1 fluieraş
a Sărdăriei, cîte 3 l e i unul. 18
4800 2 ispravnici ot Soroca. 400
1800 1 ispravnic ot Cernăuţi. 150
4800 2 ispravnici o t Dorohoi. 400
4800 - 2 vornici o t Botoşani. 400
4800 2 ispravnici ot Hîrlău, 400 ;
2400 1 ispravnic o t Cîrligăţura 200
4800 2 ispravnici ot ţinutu laşului. 400
360 Vornicul d e Vrance 30
212556 18213

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CMXIX/3,4. Orig., hîrtie, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar ortogonal (2,1 x 2 cm.) aplicat în cerneală roşie după descrierea fiecărui venit,
-avînd in cîmpul sigilar capul de bour cu steaua între coarne într-un scul timbrat de o coroană închisă, flancată
la dextra şi scnestra de un buzdugan şi un iatagan, şi mărginit de jumătăţile superioare a doi lei rampanţi
aşezaţi pe o panoplie de arme constituită din opt steaguri, două tolbe, trei săgeţi şi două trompete; pe margini,
slovele: P-p/fl-n/r-K/B-A (Grigorie Alexandru Ghica voievod), iar jos, între ultimele două slove, anul 1777
cu cifre arabe (manuscrisul, de 44 file, a fost dăruit Bibliotecii Academiei Române, la 7 ianuarie 1900, de D.
A. Suirea).
BiW. Acad. Rom. - Bucureşti, A 3219 (fost Ms. rom. nr. 5390), f. I - 4 3 v. (copie din 1820 noiembrie
15. cu „pecetea Vorniciei obştirilor" Valahiei din 1820, aplicată în cerneală neagră pe fiecare pagină.)
Arh. St. laşi, Documente, CCLX/I (condică de 35 de file scrise pe ambele părţi - copie de la sfîrşitul
sec. XVIII, fără secţiunea finală: Lefile veliţilor boieri şi a celorlalţi boieri şi boierănaşi şi a zăpciilor şi a
iluiiwrilorgospod - adică ultimele patru file ale manuscrisului original.).

1
Urmează sigiliul domnesc inelar, ortogonal, din 1777.
:
Aşa în orig.

267 1777 aprilie 3


Dumitru Botezatu şi soţia sa, Aniţa, îi dau lui Sava căpitan o casă în schimbul unui loc de
casă din Mahalaua Grecilor şi a 170 de lei.

t Adic(ă) eu, Dumitru Botezat(u), înpreună c u soţul m i e u Aniţa, cari mai gips n e - a m
iscălit şi n e - a m p u s şi degitile, dat-am adevărat zapisul nostru l a m î n a d u m ( n e a l u i )
giupînului Savii căpitanului, precum să s(ă) ştie că, d e n i m e n e siliţ(i), nici asupriţi, ci d e
a noastră b u n ă v o ( i ) e a m făcut schimb: i - a m dat dum(i)saii o c a s ă cu locul ci, cît ţine
înpregiur c u gardurile, şi diim(nealui) mi^au dat im l o c d e c a s ( ă ) w î n s ă locul este cît ţine

365r
înpregiur, cu gardurile, cari locuri sint Mahalaoa Grecilor. A lui Dumitru să hotărăşte cu
Cucozel, şi a căpitanului Savii să hotărăşte cu Ilie Macrii. Şi mi-au mai dat dumn(e)aluj
căpitanul Sava adaos o sută şeptezfcci de Iei, bani; şi mi-au dat în mîna banii toţ(i). Ca s|
fie dumisale dreaptă ocină şi moşie în veci, dum(nealui) şi copiilor dum(nealui) si
nepoţilor dumisale. Şi nimene din neamul nostru să n-aibă a să scula, cu vreo pricină
asupra dumi(sa)li căpitanului Savii. Aşijdire şi din neamul dum(nealui) să n-aibă treabăi
a să scula cu vreo pricină asupra mea, lui Dumitru. Iar de s-ar scula cineva cu vre0
pricină, a răspunde ceva, şi s-ar tîmpla a merge la giudecat(ă), să nu s(ă) ţie în samă. Si
pentru mai bună credinţă ne-am iscălit şi ne-am pus degitile.
Le(a)t 1777 ap(ri'lie) 3.
Eu, Dumitru Botezat 1 .
Eu, Aniţa, soţ lui Dumitru 1 .
Şi eu, Lazăr sin lui Dumitru, m - a m iscălit 1 .
Şi la facirc acestui zapis ne-am tîmplat şi no(i) cari ne-am iscălit: . . } |aaptr|pac
<m.p.>; Şi eu, Ghiorghi Buiuc, martur < m . p > ; ... 2 ţiapTipou; <m.p.>; loniţ(ă) făclier,
mart(or) <m.p.>.
Şi eu, ierodiacon Mihalachi, am scris cu zisa dumilorsale.
Eu, Necolai Sîrbu bacal, mart(or) <m.p.>; şi eu, Gheorghie Păun, martur <m.p.>;
eu, Lupul bărghier, cumnat vînzătorului, sînt martur.
Arh. St. laşi, Documente, CDXXIX/14. Orig., hîrtie difolio (34 x 21.5 cm.), filigran, rupt M lipiţi
cerneală neagră, trei amprente digitale,

1
Amprentă digitală.
2
Semnătură grecească neclară.

268 1 7 7 7 aprilie f,

Grigorie Alexandru Ghica voievod porunceşte marelui agă din Iaşi să redeschidă o uliţj
închisă de suiulgii şi să dărîme un gard şi o dugheniţă tăcute de aceeaşi suiulgii.

Copie di pe copie anafuralii măriei sali Alexandru Ghica v(oie)vod.


Noi Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod(a), EOSKYIO MHA(®)CT('I'I«),
r(O)CN(O)ADP(TI) 3(6ÂWM) /WOAA^BCKOM. S-au cetit anaforaoa aceasta şi mai
cercetîndu-să această pricină şi dc dum(ncalu)i Vasili Raz(u) vel log(o)f(ă)t i de
dum(nealu)i Neculachi Vântura vel post(elnic) i de dum(nealu)i Cpstachi Carage vel agi
iarăş(i) acolo la faţa locului, şi tot asămine au aflat precum şi dum(nealo)r veliţii boieri
de mai gios iscăliţ(i); apoi, de iznoavă, cercetînd şi însumi domniia me pricina aceasta şi
cunoscîndu supărare(a) ce au avut mahalagii cu închidere şi strîmtoreala de cătră suiulgii
n-am suferit domniia m e strîmbătate(a) lor. Pentru aceea dar, hotărîm ca aceşti un stînjen
şi o palmă di loc ce au cuprins suiulgii cu asupreală din locul uliţii dispre Svetu Necolai;
şi pol stînjen din curmezişul uliţii din dos, pe drept crîcima preotului Iftimi, ce au mai
cuprins-o iarăş(i) suiulgii cu gardu, aşijdere şi un pol stînj(e)n la parte(a) haznelii vechi
dispre răsărit ce se află iarăş(i) închis de suiulgii piste hotărîre hrisoavelor g(os)pod,
precum şi un pol stînj(e)n de loc ci esti între hazneaoa vechi şi între dughenili dc piiatră
care si află închis de suiulgii cu zăplaz, toate aceste locuri de mai sus arătate să s(e)
dişchidă şi să rămîie slobode, nu numai pentru mergire veţuitorilor orăşani la apă ci şi
pentru lesnire(a) şi odihna mahalagiilor la orice tîmplare, şi niciodată să nu s(e) mai
închidă aceşti locuri de cătră nime(n)i. Şi poroncim domnie m e dum(ital)i, vel a ş i sa

366r
jîiergi însuş(i) du(mneat)a acolo la faţa locului şi să pui să surpe zăplazul cît ţine uliţa
diniri hazneoa vechi şi dintri dughenili. di piiatră, să rămîie hudiţa aceea de-a purure
descteî şi slobodă; aşijdire; se pui să surpi şi dugheniţa ce au făcut-o cu asupreală
suiulgii pe locul uliţii dispre Sveti Nipolai şi să s(e) taie şi gardul ce au făcut suiulgii pe
pol stînj(e)n din curmezişul Uliţii din dos pe drept crîcima preotului Iftimi şi, osăbit, să
sa deschidă şi un pol stînj(e)n di loc ci au închis suiulgii la parte haznelii vechi dispre
lăsării, şi toate aceste să rămîie în veci deschisă după cum au fost mai înnainte, precum
•;şi hrisoavili vechi arată şi anafuraoa din trecutul an 1775 ce s-au fost întărit(ă) pentru
închiderea uliţii dintre hazneaoa vechi şi dintre dughenili di piatră, care anafura se află la
. mîna lui Costandin suiulgiu şătrar, poroncim dum(itale),vel agă, să o iei şi să o aduci la
domniia me să o rupem, iar anafuraoa aceasta să s(e) de la mîna mahagiilor ca se ste
pentru a lor de obştie odihnă.
Cari s-au întărit şi cu a noastră domnească iscălitură şi pecete.
Noi Grigori Alexandru Ghica v(oie)vod'.
17772 apr(ilie) 6 3 .

Preînălţate doamni,
Din luminată poronca înnălţimii tale, prin ţidulă fiind rînduiţ(i).ca s(ă) luăm sama
; jalobii ce au dat la înnălţime ta Costandachi ţîrcovnicul, nepot preotului Iftimi ce au fost
ij Jisărica Domnească din leş(i), pentru locul ce ar fi împresurat Dima suiulgiul şi fraţi-
^>ău Costand(i)n cu o dugheniţă ce ar fi făcut despre podul lui Sveti Nicolai, cum şi în
dreptul pivniţii preotului Iftimi cu un gard ce ar fi făcut suiulgii, aşijderea şi pentru o
Jiudicioară de 1 pol stînj(en) ce este între dughenile di piiatră şi între hazneoa ce vechi a
fericitului întru pomenire răpoosatului Grigori Ghica v(oie)vod care acum de curînd s-ar
i i închis de cătră suiulgii, care pricină după ce cu amăruntu cercetare este după cum în
^gios.arală. .,, . .
Acestui Costandachi ţîrcovnicul, nepotul preotului Iftimi, i-au rămas clironomie
de la moşul său popa Iftimi o casă şi o pivniţă di piiatră cu cîrcimă deasupra din osul
duyhenilor di piiatră ce-au fost a Dimii suiulgiu şi din dosul haznelii vechi a
răpi osatului Grigori Ghica v(oie)vod, cari atît locul casilor şi a cîrcimii popii, lui Iftimi
cît şi locul dughenilor di piiatră a Dimii suiulgiului este dat danie de măriia sa Matei
Ghica v(oie)vod din loc domnesc, după hrisovul măriei sali ci s-au văzut de cătră noi,
din le(at) 7263 <1755>, mart(ie) 20, întru caii.hotărăşte, afară din locul ci li s-au dat
danie ca să-ş(i) facă dugheni, 1 pol şţînj(e)n di Ioc să rămîie slobod din dosul haznelii cei
vechi şi drept lîngă podelile podului Uliţii cei Mari împotreva hanului Tri Sfetitelor; iar
IL'CU di umblat la casili popii lui Iftimi şi la pivniţa lui şi la dosul dughenilor Dimii şi a
lui Cost(an)d(i)n suiulgii hotărăşti să fie din uliţa ce treci pe dinainte lui Sveti Nicolai
Jiii podeţul ulicioarii lui Ştoian şi pe dinainte crîcimii şi a dughenii lui Enachi blănariul,
doi stînj(e)ni domneşti am las(a)t loc slobod deschis din loc domnesc care nu s-au dat
nici popii lui Iftimi, nici suiulgiilor, nici altora nici si s(e) de ca si fie de-a purure loc
deschis, de umblat la casili şi la pivniţa popii lui Iftimi şi la dosul dughenilor numiţilor
uiiulgii, şi nici o parte nici alta niciodată să nu cutezi a ieşi piste hoţarăli lqcurilor sali şi
aînchidi locul acesta ce s-au lăsat deschis, nici a-1 strimta, ci să fie drum di umblat.
Mai pe urmă fericitul întru pominirc măriia sa Scarlat Ghica v(oie)vod(a), prin
"hrisovul măriei sali cc s-au văzut de cătră noi, din let 7265 <1757> iuli(e), ,să arată că
-după daniili şi miluirili ci li s-au, dat, acestor suiulgii dc cătră.fericitul întru pomenire
măriia sa Grigori Ghica v(oie)vod şi de cătră măriia sa Matei Ghica v(oie)vod, mai dă şi

367r
măriia sa Scarlat v(oie)vod danie acestor numiţ(i) suiulgii nişti bucăţcli de locuri, adie|f
din locul haznelii vechi, ci era lăsat ogradă de răpoosatul Grigori Ghica vodă p(5n$j|
trebuinţa haznelii, cari au fost şi închis cu parmarlîcuri, şi altă bucată di loc di lingi*'
haznăba măriei sale Matei Ghica v(oie)voda pînă la zidiul porţii g(os)pod, undi esfel
turnul ceasornicului, ca să-ş(i) facă pe aceste bucăţăli di locuri dugheni şi casi, şi
hotărăşte într-acest unul stînj(e)n şi giumătăţi ci să hotărăşte şi di o parti şi dc ILU.
haznelilor vechi să s(e) las(e) ulicioară prin mijloc cît să poată [cît să poată] vieţui u'i
acestui oraş a umbla la apa haznelii, iar pentru J pol stînj(en), ce este lăsat di niăru ,
Matei Ghica v(oie)vod loc slobod între dughenili di piatră şi între hazneaoa vceh i
răpoosatului Grigori Ghica v(oie)vod, nu să arată în hisovul răpoosatul Scărla1
v(oie)vod(a) nici ca să rămîie închis nici deschis.
La 1775 mai 22, în anafuraoa ce au făcut rînduiţii boieri di cătră măriia ta să arată
că jăluind şatr(arul) Cos(ta)nd(i)n suiulgiul că pentru multa necurăţire şi scîrnă\ ic ci sâ
faci pe lîngă păretili cişmelii vechi au închis acel stînj(e)n şi giumătati cu zăpla/, şi să
mai arată că şi toţi neguţ(ă)torei cari să află cu şidere în dughenili di piiatră că şi lor li ^
pricinuieşte multă pagubă pe la dughenili lor, rugîndu-să cu toţii ca s(ă) rămîie ace!
stînj(e)n şi giumătate închis, cari anafura să întăreşte şi de cătră înălţime ta, ace hudiţa dc
1 pol stînj(e)n ci esti întri hazneoa vechi şi întri dughenili di piiatră să nu s(e) deschidă,
ci să rămîie închisă.
La l(ea)t 1776 apr(ilie) 19, după jaloba ce-au dat atît nepotul popii Iftimi cit «i
toţ(i) mahalagiii pentru locul ce-au împresurat suiulgii din locul ci este lăsat uliţa dispre
Sveti Nicolai, cum şi pentru închidere acei hudicioare ci este între hazneaoa vechi şj
între dughenili di piiatră, s-au rînduit din poroncă pe Grigori Beldiman şt Neculai
Grosul, vornicii de poartă, ca să cercetezi împresurare locurilor, cari prin mănuriia lor
ce-au făcut în scris arată că din doi stînj(eni) ei se hotărăşti în hrisovul măriei sali Maici
Ghica v(oie)vod că s-au lăsat uliţă, care mergi la casa popii lui Iftimi, au cuprins cu
asupreală suiulgii! din locul uliţii un stînj(en) şi o palmă, şi giumătate di slînj(ern iarăşţn
s-au aflat cuprins cu asupreală de suiulgii în curmezişul uliţii din dos, pi drepl ciîcima
preotului Iftimi.
Aşijdere, se mai arată în mărturiia vornicilor di poartă că au niai cuprins suiulgii;
cu asupreală şi 1 pol stînj(en) la parte haznelii vechi dispre răsărit, cari acesi ] pol
stînj(eri) să hotărăşte în hrisovu răpoosatului Scărlat Ghica v(dîe)vod ca s(ă) fie loc'
slobod pentru mergire la apa haznelii a veţuitorilor oraşului Ieşii.
Acum, de iznoavă, mai dînd jalobă mahalagii locurilor acestora, atît pentru
împresurare ce-au făcut suiulgiii din locul uliţilor cît şi pentru închidere acei ulicioaridi
1 pol stînj(en), ce este între hazneaoa vechi şi între dughenili de piiatră care s-au închis,
de cătră suiulgii, arătînd cu mare plîngere că nu numai'cii închidere acei hudicioari,
dintre hazneli şi dintre dughenili di piiatră, li să pricihuieşti stinghireală şi pagubă la
alijverişul crîcimilor şi la mergire 1a apă, ce, si ferească Dumnezău, de se va tîmpla
primejdie de foc dispre parte uliţii drept Svcti Nicolai, mai ales noapte, trebuie să ardă
toţ(i) lăcuitorii acei mahalali fiind închiş(i) din giur împregiur. Ni să porohceşte de cătră
măriia ta, în dosul răvaş(u)lui, ca să cercetăm jaloba acestor mahalagii; şi după porond
mergînd la stare locului am aflat că să află închiş(i) din giur împregiur şi cu adivărat de
să va întîmpla, ferească Dumnezău, primejdie de foc, mai ales noapte, despre Sveti
Nicolai să va primejdui viiaţa ş-a lor ş-a copiilor lor, neavînd loc pe undi să ias(ă) ca să
s(e) scapi din primejdia focului.

368r
Si
Preînăiţate doamne, cît pehtra un stînj(en) şi o palmă ce au cuprins suiulgiii cu
••reală din locul uliţii dispre Sveti Nicolai, şi giumătate stînj(en) din curmezişul uliţii
î dos, pe dreaptă crîcima preotului Iftimi, ce au cuprins cu asupreală suiulgii cu un
. c u m s i un stînj(en) pol la parte haznelii vechi dispre răsărit, c e să hotărăşte prin
Jjrihov ca să fie loc slobod pentru mergire veţuitorilor orăşăni la apă, să află închise de
cătră suiulgn în tăriia lor piste hotărîre hrisoavelor domneşti, de va fi cu poroncă măriei
t il' să s(e) poroncească dum(nealu)i vel agă ca să strici dugheniţa ce-au făcut-o cu
Sgiipreală s u i u lgiii pe locul uliţii dispre Sveti Nicolai şi gardul din curmezişul uliţii din
liş pe drept crîcima preotului Iftimi şi să s(e) deschidă şi un stînj(e)n pol la parte
-aznelii vechi dispre răsărit ce să hotărăşte prin hrisov să rămîie loc slobod pentru
nicp'ire veţuitorilor orăşăni la apă, iar pentru un pol stînj(e)n, ci este între hazneaoa
vechi şi între dughenili di piiatră, cari mai pre larg s-au arătat mai sus, cari şi acum să
y i â închis di cătră suiulgii după anafurao ci s-au făcut la le(a)t 1775 mai 29, cari anafura
îfiind întărită di cătră înnălţime ta, rămîne iarăş(i) la preînaltă hotărîre măriei tali.
f 1777 mart(ie) 15.
Plecate slugi: Ioan Cant(acuzino) vist(iernic); Toader Cant(acuzino) vel vor(ni)c;
Alefsandru Neculce vel vor(ni)c; lordaehi vel logof(ă)t 4 .
S-au poslăduit de mini şi esti întocmai. 1796 ap(rilie) 7 . Ionijă Tău iul sluger.
Posleduindu-se de cătră noi cu cea adevărată din cuvînt în cuvînt şi aflîndu-să
întocma o am încredinţat cu a noastră iscălitură, 1803 mai 30; Veriiamin mitropolit(ul)
Sfoidaviez; i di pi copie anaforalii măriei sale Alecsandr(u) Ghica v(oie)vod.
Arh. St, Iaşi, Documente, CDXXXIII/22. Copie.
,. EDIŢII: M. Burghelea, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 75-78, nr. XXXIV (aceeaşicopie).
1
Urmează menţiunea: ,JP(ecete)".
2
Cifre arabe, cu excepţia ultimei.
' Cifră arabă.
J
Greşit, în loc de: „clucer".

269 1777 aprilie 8


1-5? _ Coste Papafil medelnicer vinde mitropolitului Gavriil un loc dc casă pc Uliţa Măjilor, cu
255 dc lei. ''" '

Adică eu, medilniceriul Coste Papafil, făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul


mieu la mîna preosfinţii sale părintelui Gavriil mitropolit, precum să să ştie că am vîndut
preosfinţii sale un loc, pe care loc sint şi doao casa cu bezmăn 1 , care loc este pe Uliţa
Măjilor; şi acest loc este între pivniţa sfinţii Mitropolii din gios, iar din sus să hotărăşte
cu pivniţa dumisale Safta lacomăcoaie, iar fundul locului să hotărăşte cu locul dumisale
: Vasile Buzilă: jicniceriu. Şi acestu loc este latul lui în f r u n t e uliţii, despre pod, zăce
stînjini şi trei palme, iar lungime este de doaozăci şi unul şi giumătate de stînjini; care
loc l-am luat si eu de la Zmăranda femeia lui Costantin A d a m , fiindcă-mi era datoriţi
-ârl' itul ei cu cîţiva bani şi, neavînd cu ce-mi plăti, mi l-au dat pentru acei bani, după
• •'îi: arată mai pre larg carte gospod.
Deci mie nefîindu-mi trebuitoriu locul acesta l-am scos la mezat şi nimine nedînd
«tai multu, ce numai preosvinţie sa părintele mitropolitul nte-au dat 255 lei, adică doao
sute cincizeci şi cinci Iei. Deci şi eu văzînd că nimine nu dă mai mult, I-am dat
preosvinţii sale părintelui mitropolitului, ca să fie preosfinţii sale dreaptă ocină, moşie în

369r
veci; care i-am dat şi un zapis vechiu împreună cu carte gospod, ca să stăpînească jl3
pace. Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit.
1777 ap(rilie) 8. '' î
Kmvera Ilaft(a)<piXoq jxSA, ... 2 <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris la începutul sec. XIX>: 1777 april(ie) 8. No. 7
Patru scrisori asupra locului ot Maji.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCV/34. Orig., hîrtie difolio (31 x
21 cm.), filigran, cerneală neagră.
Arh. St. laşi, Documente, CCCLX, p. 113 (155), nr. 7 (copie de Theodor Gaşpar diac de divan în
condica Mitropoliei Moldovei din 1816 septembrie 20).

EDIŢII: Creşterea colecliunilor, XXXI - XLIII (1920 - 1932), p. 120, col, 11 (rez.).
1
Cuvînt scris de aceeaşi mînă deasupra ifndului.
2
Cîteva cuvinte greceşti neclare (traducerea lor, în copia de la Arh. St. laşi; „banii i-am priimit toţi"),

270 1777 aprilie 9


M ă r t u r i e hotarnică a unui vornic de poartă privitoare la un loc d e casă din mahalaua
Feredeielor dăruit de d o m n Iui T o m a tufecciu d o m n e s c .

Fac ştire, cu această mărturii hotarnică, că din luminată porunca preînnălţat(ului)


domnului nostru mărie sa Grigorie Alexandru. Ghica v(oie)voda, fiind rînduit de
dum(nealui) Vasile Razu vel log(o)f(ă)t de am mersu în mahalaoa Feredeilor supt
Gunoiul g(os)p(o)d ca să cercetez pentru un loc de casă g(os)p(o)d ce l-au cerut miluire
Toma tuficciu g(os)p(o)d, deci, după poruncă, am mersu la numita mahala şi am strînsu
mahalagii înpregiuraşi şi i-am întrebat pentru acestu loc cine au avut casă şi mi-au dat
samă că este supt stăpînire lui Iordachi căsap; şi am chemat şi pe Iordachi căsap faţ(ă) şi
l-am întrebat pentru acestu loc este-i trebuincios au nu-i este. El au răspunsu că au
cumpărat o casă pe locul acela, dară locul este domnescu şi lui nu-i este trebuincios şi cu
voia lui l-au dat Tomii tuficciului să-şi facă casă.
Deci făcîndu stînjen g(os)p(o)d de opt palme am început a măsura întăi lungul
locului 4 stînjeni şi curmeziş 4 stînjeni cît ţini argeoa casii. Şi după hotărîre ce am făcut
am dat această mărturii hotarnică la mîna Tomii tuficciiului g(os)p(o)d ş-a femeii sale
Tudorii, întru care am pus pecete Porţii g(ospo)d şi am iscălit.
1777 ap(rilie) 9.
Toader Piv(niceru) vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
Şi am scris eu, Tănas(e) Carpu diiac za divan.
Arh. St. Iaşi, Documente, C C C X L I V / 6 . Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), cerneală neagră, un
sigiliu înecat fii aceeaşi cerneală (o pată).
Idem, Fond personal M. Costăchescu 1265, voi. 1, p. 571 - 573, nr. 237 (text după orig- din Actele
Bisericii Banu).

E D I Ţ I I : M. Costmhescu, Documente,în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 161, nr. L X X l V (orig ).

271 1777 aprilie 10


Sâhda Averoaie şi fratele ei, Vasile, vînd lui Costandin Gremea cazacliu casele lor din
mahalaua Frecăului, cu 810 lei.

370r
, f Adică eu, Sanda Averoai, şi cu fratile mieu Vasile, făcut-am încredinţat zapisul
flosîru la mîna d(u)m(i)sali gipînului Costandin Gremea cazacliu precum să s(e) ştie că
pe un loc de casă ce l-au avut răposat(ul) soţ(ul) mieu Avier cumpărătură de la o
Năstasie şetrăroi a lui Necolai şet(rar) i di la fii lor, care loc esti la mahalaoa Frecăul, la
Rîpa ce Vechi, în mal dispre Tărgul de Gios, şi mergi asupra Ţigănimii şi asupra
Bahluiului, d u p ă c u m mai pre largul arată zapis(e)le vechi şi hotarnica locului ce esti din
let 7272 < 1 7 6 3 > săpt(emvrie) 1, pe acest numit loc, eu şi cu frati-mieu Vas(i)le am făcut
case bune pe temelii înalte şi cu doî beciuri dedesupt şi după cîtăva vreme ce le-am
stăpînit înpreună amîndoi cu frati-mieu, acum noi în di noi ne-am sfătuit şi fiindcă aceşti
cas(e) ce le-am făcut nu ne-au fost de trebuinţă, am făcut tocmală cu numitul acesta
neguţitoriu Costandin cazacliu şi, de bunăvoie noastră, le-am vîndut drept 8 1 0 lei, adică
opt sute zece lei, după care tocmală şi vînzare a noastră, plătindu-ne dumnealui toţi banii
deplin în mîinile noastre, noi încă i-am dat toate zapisile vechi acestui loc şi ispisocul
gospod al măriei sale răposatului Grigorii Ghica v(oie)v(o)d cum şi hotarnica acestui loc
şi hotărîm, prin zapes(ul) nostru acesta, ca de acum înainte dum(nealui) giupîn(ul)
Costandin să aibă a stăpîni această cas(ă) cu loc cu tot după arătare hotărnicii cu bună
pace, nesupărat de nimi, şi să-i fie dreapt(ă) ocină şi moşie dumi(sale) şi fiilor i nepoţilor
săi; la care tocmală şi vînzare a noastră mai întîmplîndu-se şi alţi oanlihi buni, mahalagii,
şi alţii s-au iscălit mai gios marturi. Şi noi, încă pentru mai adivărat(ă) credinţă, ne-am
pus numile şi degitili. Aceasta adiverim.
L(ea)t 1777 apr(ilie) 10.
Eu1, Sanda Averoai, cu voie me am vîndut.
Eu), Vasile fratile Sandii Aviroai, am vîndut.
Eu 1 , Ianachi sîn Vas(i)le, am vîndut.
Eu. Irim(ia) (?) Toma c m . p . x
f Ion... 2 , martur.
Eu1, Anastas(e) blănar, martur, zet Sandii.
Eu 1 , Ipniţă nagaragiu, m-am tîmplat marţur. ;

c P e vefso>: Zapisul acesta l-am scris eu cu zisa lor sîntu martur. Iordachi
eondi(căr) Za divan c m . p . x
Arh. St. laşi, Documente, CVI/9. Orig., hîrtie difolio (32 x 22 cm ), filigran, cerneală neagră, cinci
imprente'digitale.
EDIŢII: Gh. Ungureanu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 134, nr. LVII (text după
orig., cu foarte multe lecţiuni greşite).

'Amprentă digitală.
2
Un cuvînt neclar.-

272 1777 aprilie 13


Angheli, Ştefana şi fiul său, Gligoraş călăraş, vînd lui Neculai Avram un loc de casă cu 60 de lei.

t Adică noi, Angheli c ş i > ' Ştefana dimpreun(ă) cu ficiorul meu Gligoraş calaraş,
dat-am adivărat zapisul nostru la mîn(a) dum(neălui) giupîn(ului) Neculai Avram
precum să c s e > ştii că avîndu noi car(e) sintem m a i sus numiţi un loc di cas(ă) am
vîndut dum(nealui), drept 6 0 lei, car(e) de nim(e) Siliţi, nici as(u)priţi şi di a noastră

371r
bun(ă)voie am vîndut şi am dat şi un zapus 2 vechiu iar a locului mai vechi am dat i ar ;
mîn(a) dum(nealui) şi dum(nealui) să aibă a stăpîni în veci.
Şi la acest zapis şi vînzare s-au întîmplat mulţi oamin(i) şi di cinsti; şi, pentru mui
mar(e) credinţa, ne-am pus şi degitile şi ne-am iscălit.
Let 1777 ap(rilie) 13.'
Eu, Angheli croitor grecu.
Eu, Ştefana, am vîndut cu voie me.
Eu, Gligoraş, am pus degitul.
Eu, Iordachi Clate calaraş. martur.
Eu 3 , Anica, am vîndut cu voie me.
Şi eu, Costandin log(o)f(ă)t, am scris cu zis(a) dumilorsal(e) <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, rezumatul în limba greacă al zapisului>.


Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CL1II/185. Orig., hîrtie difolio (19.8
x 14,4 cm.), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală.

••• 'Omis.
?
Aşa în orig., în loc de: „zapis".
/'Amprentă digitală.

273 1 7 7 7 a p r i l i e 20

Listă de acte pentru locul caselor din Uliţa Strîmbă al lui Locman gerah.

Perilipsi di pi scrisori ce-au arătat dum(nealui) Locman girahul pe locul casilor


sali di pi Uliţa Strîmbă din dosul pivniţii mănăstirii Trii Sfetitelor, pe care sint casi gata,
dup(ă) cum arată în gios. >
1777 ap(rilie) 20.

7197 <1689> iule 18. \ Un zapis de la Irimie egum(en) şi cu tot soborul


J mănăstirii Trii Sfetitelor, în cari arată că âu făcut schimbu
cu Ştefan di vistcrii, adică cgum(enul) au dat lui Ştefan
cu schimbu un loc di casă între Uliţa Mare şi între Uliţa
Strîmbă dinaintea casii Nacului di vistirii pe lîngă locul
casilor popilor leşăşti ş-alăture cu loc(ul) casilor lui
Ştefan di visterii, pe cari l-au avut mănăstire danie de la
un Pană aprod ficior lui Pană croitor; pe acest loc cît au
fost di lat iar di lungu cît ţine locul lui Ştefan cel vechiu,
l-au schimbat cu Ştefan di visterii şi Ştefan au dat
mănăstirii 4 0 de stupi.
7260 (1752) ap(rilie) 10.L U n zapis di la Calistru Cucoranu monah(ul) sin lui
Vasili Cucoranu, în cari arată că au dat fiică-sa Catrinii
şi giniri-său, lui Iordachi vt(ori) spat(ar), casili din |
Ieş(i) di lîngă Trii Sfetitele pe Uliţa Strîmbă, din dosul
cîrcimii Trii Sfetetilor, cari casi şi lui i-au fost di pi
socrul său Ştefan biv vel clucer, iar socrului său i-au
fost dc schimbătură cu preuţii di Sfeti Neculaiu, adică
socrul său au dat preuţilor casili sali di lîngă Sleti
Neculaiu şi preuţii i-au dat casili aceste; şi acest(e) casi

372r
au fost dati bisericii iui Sfeti Nec(u)laie di o Păscălina, iar
Păscălina le-au avut şchimbăţură cu "Trii Sfetitele dînd
dinpreunâ cu barbatul său alt(e) casi a lor din Chirvăsării
mănăstirii Trii Şfetitelor schinibu pentru schimbu.
7264 (1756) ap(rilie). \ Un zapis de la Catrina fata lui Calisţru Cucoranu
' monah(ul) în cari arată că au vîndutu lui Simion Coroiu
biv vel căp(i)!(an) za darabani casili sali din leş(i) di pi
Uliţa Strîmbă din dosul pivniţii mănăstirii Tre Sfetetile
şi pe lîngă dughenile ungureşti ce sînt a biserici lor cu
ogradă cu căsoai cu grajdiu şi cu 2 dugheni în faţa uliţii
în rîndui dughenilor Tre Şfetitelor şi cu tot locul lor
ce-au avut tată-său atît cu preuţii di Sfeti Nec(u)laiu
cum şi cu locul cari l-au avut schimbătură cu călug(ă)rii
di Tre Sfetitele; acest(e) casi cu acele locuri le-au
vîndut Iui Simion Coroiu drept 400 lei.
7265 (1757) ap(rilie) 7. \ Un zapis di vînzare di la Simion Coroiu căp(i)t(an), în
* care arată că casele sali ci le-au avut cumpărate di la
Catrina fala lui Calistru Cucoranul cu tot locul lor
precum să cuprindi în zapis(ul) di cumpărătură ci ari di
la Catrina Cucorăniţa le-au vîndutu visl(iernicului)
lordachi Cost(achi), fiind stol(nic), drept 477 p(o)l lei.
7267 (1759) ap(rilie) 21. I Uri zapis di vînzare di la răposatul vist(iernic) lordachi
Cost(achi), în cari iarăş(i) arată că un loc di casi cu casi
gata cu ogradă, cu grajdiu şi cu poartă şindilită ci le-au
avut cutnpăral(c) di la Simion Coroiu căp(i)t(an) pe
Uliţa Strîmbă în dosul pivniţii mănăstirii Tri Sfeti<te>le
şi pe lîngă dughenile Bisericii Ungureşti le-au vîndut cu
bani gata lui Locmanu zăraful 1 drept 480 lei noi.

Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/34. Orig., hîrtie difolio (30,8 x 10,8 cm.), filigran, cerneală neagră.
1
în Ioc de: „gerahul".

274 1777 aprilie 22


Marii boieri cercetează încălcările din ulicioara dintre mănăstirea Trei Ierarhi şi Biserica
Catolicăhotărînd ca aceasţătţlicioară să rămînă deschisă.

Preaînâlţat(e) doamne,
După luminată poroncă înnălţimii tale, am rînduit pe Grigorii Beldiman şi pe
Ştefan Mirce vornicii de poart(ă) pentru cercetare hudiţii ce-au fost pe lîngă zidul
îviân(ă)ştirii Tri Sfetitele, pe din sus, şi pentru locul popilor ungureşti, care hudiţă au fost
mergind din Uliţa Mare spre Bahluiu, la mahalaoa Feredeilor.
Şi dup(ă) cercetare ce-au făcut numiţii vornici de poart(ă), în ce chip au aflat că înbla
hudiţa acee mai înnainte, după mărtorisire a oameni bătrîni din mahalagii, au dat mărturie cu
pecet(ea) Porţii g(o)spod şi cu iscăliturile lor, în care scriu şi arată că, mărgînd în mahalaoa
Feredeilor cît şi la Uliţa Mare, au strînsu mahalagii şi înpregitiraşi şi i-au întrebat pentru acea
hudiţă, cît ştiu să arete. Şi din oamenii cei mai vechi, anUmi Costandin Sache bărbierul,
Grigorie blănariul, i Merica şlecar de la Uliţa Mare, Grigori ceasornecar biv vt(o)r(i)

373r
pah(arnic), i Ispir croitoriul, i Manole chihaie de şatări. i Mărie Mititica femăie bătrin£, taai"
bine de 70 ai, Ioana femeie bătrînă, Măriuţa Polihronoaie şi Iaina jîdovca femei bătrînă*
aceştie toţ(i) au mărturisit că din vechi au apucat hudiţa aceasta, ce să începe din Uliţa M cc 5
merge pe lîngă zidul Tre S fetitelor, pe din sus, şi alăture cu locul bisericii ungureşti, că mergea
de pogărî la vale, în mah(a)laoa Feredeilor, spre Bahluiul, şi zic că nu era pre largă, ci ca de un
stînjăn, cît merge omul călare şi pe gios. Aceasta au mărturisit mahalagii.
Deosăbit ştiut iast(e) că acea hudiţă nici odată nu s-au închis, ce tot slobodă au
fost, că şi la v r e m e cînd s-au făcut dughe(ni)le popilor ungureşti, din poroncă s-au popim
a nu le lipi de zidul măn(ă)stirii Tre Sfetitelor, pentru hudiţ(ă). Dar, acei ce şădu în
dugheni, de la o v r e m e încoace, au făcut un adaos, acolo, pe locul hudiţii, pentru a lor
oarecare trebuinţă, dar nu că ar fi avut voie de undeva să închidă hudiţa. Şi dacă ar fit
luminată poronca mării tale, acel adaos ce s-au făcut acolo de cătră dughengii să să surpe:
şi să rămîie hudiţa deschisă iarăş(i), după cUm au fost, fiindcă iast(e) lucru trebuincios si
de folosul oraşului a fi hudiţa ac£e deschisă, una pentru întîmplare de foc, al doile pentru
lesnire şi îndămîna mahalalii a veni la tîrgu.
Şi dup(ă) cum am aflat înştiinţăm pe măriia ta.
1777' ap(rilie) 22'.
A înnălţimii tale preaplecat(e) slugi: Vas(ile) Raz(u)l vel log(o)f(ă)t <m.p>;
Dumitraşco Sturdzeă vel vor(nic) <m.p.>; Alexandru Neculce vel vor(nic) <m.p_>;
Depaste vel spatar <m.p.>; ... 2 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e de altă mînă>: Pentru hudiţa de pc
lîngă zidul mănăstirii despre popi ungureşti. 1777 ap(rilie) 22.
Inst. de Ist; „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 265, nr. 473 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31.2 x
21,4 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 618).
1
Cu cifre arabe.
2
Semnătură neclară.

275 1777 aprilie 28


Grigorie Alexandra Ghica voievod porunceşte epitropul ui mănăstirii Socola să aducă zăloagele
lăsate de locuitorii de pe moşiile mănăstirii spre a fi evaluate de vornicii de poartă şi a fi vîndute.

Hvw rpw'opYe FFAEGÂHAPV I'MKI» B(©E)KU>A<», EwîtcO'eic») A\MA(O)CTYK>,


r(o)cn(o)A«p 3(CMAM) MWAA^BCKWH. D e v r e m e ce prin cartţea) domnii mele s-au dat
poroncă şi s-au pus şi soroc oamenilor ce sîntu şăzători pe moşiilg mănăstirii Socolii ca
pîn(ă) la m i j l o c u I Postului M a r e acmu ce-au trecut să-şi scoată zăloagile lor ce le au la
măn(ă)stire de doi ani şi mai bine şi ei poruncii n-au urmat nici au avut purtare de gniiă)
ca să-şi soaţă zăloagile, iată domniia m e a d ă m poroncă epitropului m$n(Ş)stirii Socolii
ca să aducă zăloagile aicea şi să să preţăluiască de vornicii de poartă şi să să vîndă ca si
nu; s(e) păgubască măn(ă)stirea de venitul ei.
Aceasta poroncim. ,.>.
I777 aprilie 28. ^ ,
IIpUMHT B6A AWr(o)4,(e)T. ..
Ari?' St. Bucureşti, M-rea Socola, Vl/ŞC. Orig., hîrtie difolio (28,2 x 20,2 cm ) 11 n, cerneala
neagră, sigiliu domnesc octogonal, aplicat îii cerneală roşie, inegal imprimat.

374r
276 1777 aprilie 29
sf Cheltuielile făcute de la înmormîntarea pînă la parastasul de un an al dlincăi Bosîiasa
jitnicereasă> îngropată la mănăstirea Sfîntul Spiridon din Iaşi.

Bani ce-au cheltuit clucer(ul) Ştefan Năstas(e) la grijile răposaţii1

Lei bani La îngropare, l(ea)t 1776 ap(rilie) 14

48 75 25 pol ocă lumini ceară şi 2 ocă lumînări său de ars în cas(ă)


3 - teslarjlor ce-au făcut racla
5 - speţăriul pe doftorii
23 90 pentru 9 p(o)l coţ(i) atlaz la năsălie ot Ranga
5 - 4 boemale la năsălie, tij
- 60 o hîrtie ţînte la raclă, tij
7 60 7 p(o)l coţi sandal de s-au îmbrăcat racla, tij
1 75 32 p(o)l coţi cordele la îmbrăcare raclei, tij
2 60 2 brîie de slobozît racla, tij
5 - 4 tulpane la făcliile de prohod ot Macri
1 - p(o)l ocă confeturi la parastas
- 90 2 ocă strafide la pomene
- 36 smochine la pomene
1 42 poliială la pomene
- 90 zmirnă la prohod
3 - la 4 besărici pentru tras clopotile
- 75 9 răramze la pomene
2 60 5 p(o)l coţ(i) pînz(ă) pe obraz bogasîu
3 30 zugravului ce-au zugrăvit pînza pe obraz
- 45 3 coţ(i) astar un săculeţ ce s-au pus oasăle răposatului... 2
1 ' 102 came
1 90 cioclelor
1 .r nămala cortului
- 24; s-au spoit o sănioară de purtat părăstasăle
5 60 vlădicăi, la prohod
i 90 la preuţi ce-au cetit 7 stîlpi
15 96 ş-au împărţit la egumeni, la preuţi, la diiaconi, la călugări, la
dăscăli şi la călugăriţe i la săraci 3 la prohod
2 - preutului ot Golîie pentru cît au cetit mai înainte
2 - dohovnicului
1 60 preotului ot Dancu ce-au citit mai înaint(e) şi au fost şi Ia masle.
5 15 la un preut ce-au făcut aghiazmă cu lemnul svinţii cruci mai
înainte şi au cetit şi tretavanghelul
2 - pîne la săraci şi la închisori
- 60 un miel
2 - Polihronoic ce-au grijit-o la boală
2 - Alevroie pentru glistiruri
4 - gerahului neamţu ce-au căutat-o la boală
I 60 lui Locman pentru sînge ce-au luat doftorului Fotache

375r
166 106 4 fac, fără Fotache şi fără făina ot Ţîntilă
La grije de 3 zîle, ap(rilie) 17
- 45 1 ocă strafide .'
*
'. 1 poliială
- 27 . smochine
- 9 covrigi
2 72 carne de oie şi de vacă
2 30 pîne şi verde (ă
- 60 de pardosit şi aşezatul petrilor la mormînt
7 03 4
La grije de 9 zîle, ap(rilie) 23
1 - lemne la griji şi pentru cas(ă)
3 60 strafide, smochine, poliială şi altile de trebuinţa grijii
4 60 carne, pîne i verdeţă
9 00 4
La grije de 21 zîle, mai 3
2 - carni
2 - pîni
- 60 un miel
1 60 strafide, smochine, poliială i posmag
3 90 2 ocă lumînări ceară
9 90 4
La grije de 40 zîle, mai 21
7 60 4 ocă făclii ceară ot Ninciul
8 90 carni, pîni, poliială, strafidi, smochine, năramză, covrigi,
posmagi, verdeţă, părale la săraci şi altile ce-au trebuit la grije
16 30 4 iar piste tot cheltuiţi la griji păr(ă) la 40 zîli fac 208 lei 111 bani
10 lei preuţilor de la măn(ă)stire Sfeti Spiridon, unde s-au îngropat
răposata, pentru parastasăle ce-au slujit ăCeştie 40 zîle
Iuli 2 s-au dat banii
218 lll4 fac
La grije de giumătate de an, oc( tom vrie) 15
5 4
4 60 2 ocă ceară i lucrul la alte 2 p(o)l ocă ceară ce s-•au făcui
lumînări la această grije
- 90 poliială la pomene
90 smochine la pomene
- 12 posmagi
- 54 1 litră zahăr
1 60 la preuţi la prohod(ul) părăstas(e)lor
- 99 un car de lemne la coptul pomenilor
- 66 2 ocă orez
- 27 1 ocănohot
- 30 perje
2 30 pîne bez colaci ce s-au făcut de făina din cas(ă)

576
j(, - carne
_______ 60_ 10" vedre vin

V 218 111 suma din urmă cu grijile păr(ă) la 4 0 4 zîle


:
248 69 fac cheltuiţi pără ia grije de giumătate de an
La grije de de un an, let 1777 ap(rilie) 29
,5 - ceară 2 p(o)l ocă lumini de ceară
10 - la vlădica, la prohod părăstas(e)lor i la preuţi, i la săraci, i
poliială, i smochine, posmag şi altile;
iar pîne, vin şi ialoviţe s-au dat din cas(ă)
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCX11/1, f. 17 r. - I X v. (Condică
3e socoteli). Orig., hîrtie cerneală neagră.
11 1
Ilinca Bosîiasa jitnicireasă.
• Un cuvînt neclar (şters).
'Cuvînt neclar,
4
Cu cifre arabe.
' De aici pînă la sfîrşitul documentului toate sumele de pe aceste două coloane, cu cifre arabe.

277 1777 mai


Grigorie A l e x a n d r u G h i c a v o i e v o d c o n f i r m ă mănăstirii A r o n V o d ă d e lîngă Iaşi unele
scutiri de dări şi dreptul d e a lua cîte 6 0 de lei p e an din v a m a d o m n e a s c ă .

Cu mila lui Dumnedzău, Io Grigorie Alexandru Ghica v(6ie)voda, d(o)mn Ţării


Moldaviei. Facem ştire cu acestu hrisov al domnii mele tuturor cui să cade a şti pentru
mănăstire Aron Vodă de lîngă oraşul Iaşii, unde să cinsteşti şi să prăznuieşti hramul
celui dintru sfinţi, părintele nostru mare ierarh şi făcătoriu de minuni Necolae, că viindu
înnainte noastră cuvios rugătoriul nostru ...', egumenul de la această svîntă mănăstire,
arătatu-ne-au hrisoave de la luminaţii domni ce-au fostu mai înnainte de orînduială de
milă ce-au avut mănăstire aceasta; şi cerşindu ca şi de la domnie mea să i să înnoiască
acea miluire, domnie mea după cum pentru altele asemene şi pentru mănăstire aceasta
ri-am trecut cu vedere, ce, milostivindu-ne, hotărîm printr-acestu hrisov al domnii mele
•.a pe tot anul la zioa hramului să aibă a lua cîte şas(e)zăci lei din vama g(o)spod.
Aşijdere, la vreme desătinii Să scutească doao sute stupi, şi la vreme vădrăritului
să scutească doao sute vedri de vadrăriţ, şi l a vreme goştinii să scutească doao sute oi de
goştină, cum şi la vreme văcăritului i a cumţii de s-ar tîmpla vreodată a fi şji scutească
şapte/.ăci vite: boi, vaci, cai, iapi; aşijdere, de s-ar tîmpla a fi pogonăritul de vii iarăşi pe
optsprezăci pogoane ce va avea mănăstire să fie scutite de pogonărit.
Şi poroncim domnie mea dumilorvoastre boieri şi altor slujbaş® ce veţi fi cu
slujbile arătate mai sus văzindu hrisovul domnii mele toţi să aveţi a urma după cum să
poronceşti şi să hotărăşti prin hrisovul acesta.
Şi pohtim domnie mea şi pre alţi luminaţi domni pe care Svîntul Dumnezău va
rîndui în urma noastră cu domnie aceştii ţări a Moldovii să nu strămute nici să strice
Sceastă puţină milă ce am făcut domnie mea cu această svîntă mănăstire, ce mai vîrtos să
adaogă şi să întărească pentru a|l| domniilor sale vecinică pomenire.
La anii 1777 maiu.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.

377r
XpHCTOA(«0p R" AOK<»)4>(€)T npWMHT.

<Pe verso>: S-au trecut la-condica Divanului de Andrei izbaş <m.p:>.

<Pe verso-ul* filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Hrisov de milă.


Arh. St. Bucureşti, M-rea Aron Vodă, I bis/6. Orig., hîrtie difolio (39,5 x 27,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1777, aplicat în cerneală roşie.

EDIŢII: V. A. Urechia, Istoria românilor, II (1774 - 1786), p. 298 (menţ.).

'Loc liber.

278 1777 mai 1


N i c o l a e M i h u ia cu b e z m e n d e Ia mănăstirea Cetăţuia un loc în T î r g u l d e Jos pentru a-si <
face prăvălie şi, alături, u n l o c u ş o r de la mănăstirea Galata.

t A i a xoO jiapovxoq (iot) cpavepdjvco eyd> o imoxdx©0ev yeypapEvoq


NiKotaxriq Mf|%o\) oxi xo v a ecropqxbvtxrav ţie xov Ka0r|yot>|XEvov Kai
apip.av8plxr|v xo-6 'Iepofi p o v a o x i p t o u T£exax£oma<;, Kai ejrf|pav e v a v xorcov w6
povoiaxr|pi.<:o'o> elq xo Kaxco Ilo^dpi 8 i a va Kapxo epyaaxtpia, o orcoîc; Toroţ
ouvope'oxe ţie xov xorcov xoO 'Iepou Movaaaxf|piou VaXaxă, Kai ptvovuaţ
dvapexaJ; eiq xa epyacrrnpia xo1» Famata Kai xt|<; T^exax^omaq eîvai okyoq
Tonoq xot> p.ovaanpl<ao> TaXaxa ffy m.8 apâu; av0e vxiKâiq 8t|tax8fi eu; xf);
aoArcţaq, p i xo v a epp.'oaSOfi Kai EKeîvtoq o oMycx; xonoq, âai>ncpa)vtţoapev pexa
xod raxviepsbxaxoD 6ryi<ao> KaiaaptVxţ Kai xo6 ejtfjpav xâq £%r| rnBapac, SrjXotSfi
atxpevrtKdtq ©q âvtnGev, w t o a x o p e v Si a w o v xov oMyov <xo7cov> v a 8î8a> xo Kat
exoq eiq xo f x p v a a ţ i p i o v xoî) Fa^axav icpdq 8ix> oKaSaiq ayioKepi 810 Kai 8&5COKO:
xo 7tap6v po\) v a efapiaf) eiţ xo pibvaaxifciov eiq ev8et|,tv k a i aatpateiav.
acpo^ paiou oc.
NiKdXdq Ml^ou woaxopEv xa dvoQev <m.p.>.

A i a xaq '€t, 7ti9ap.de xox> xortou, xoi> ojtoîov ercipev 6 Kopvâxoţ JIOBJ
N i K b M b o arco xo l e p â v povaaxiipiov xoo FaAxxxâ, p e avptpoviav 81a vă 5i5'i
8tio oKdSeş dyioKepi xov ra6' e x a o x o v xpovov 8 i d 8ecj|idvov 6 OJIOÎOC xâjtoţ
e î v < a t > rivoplvoq p,E xov XOTTOV xoi> 'lepou p o v a a x i p i c o t » T^aixax^ouia, eitet^
Kai x 6 p a xov d y o p a a a eyw xd epyaaxfipia ano xov icop o l a v S v u c -07ţ6cxcj.ica
v a 818co %ax ixoc,, Kaxd xf|v 7tpd>xr|v aupxpoviav, <t>a<a>8fi xaq 5o 6KOC5E;
8£apiocvov. JIp6ş xou f o i ţ Kai 8t>o oKdSeq Kepi, âreaO 8âv |8cpaev 6 Kcpvaxo:;"
pot) N i k o ^ a ţ , v a e x « v a xd aîtoKplvmjaai eyu), 810 Kai SeScora xo roxpov poy.^
:
ev, woYpatpov ypdpjaa vă etiptOK^ixai eiq xo povaaxTpiov. '
acpîty1 di)yoi3ax<oi)> îy.
Xpiîcrxoq rcdvov wioaxopat <m.p.>.
ndxep Aioyevnq, pdpxvq <m.p.>.

t Prin prezenta fac cunoscut eu, cel de mai jos iscălit Nicolachi Mihu. prccum că
ne-am înţeles cu categumcnul şi arhimandritul sfintei mănăstiri Cetăţuia, şi am luat un j
loc al mănăstirii în Tîrgul de Jos ca să fac prăvălii, care loc se hotărăşte cu locul -iin.*i
mănăstiri Galata. Şi rămînînd printre mănăstirile Galatei şi ale Cetăţuiei puţin loc al 5
mănăstirii Galata, şase palme domneşti, adică în faţa uliţei, prin aceea că era nevoie si da
acel puţin loc, ne-am înţeles apoi cu preasfinţitul Sfintei Cesareea şi i-am luat cele şase

378r
palme domneşti ca mai sus, obligîndu-mă pentru acest mic loc să dau în fiecare an
mănăstirii Galata cîte două ocale de ceară.
p niru care am dat prezenta ca dovadă şi asigurare.
1/77 mai 1.
Ni ulas Mihu, promit cele de mai sus <m.p.>.
Pentru cele şase palme ale locului, pe care le-a luat cumnatul meu Nicolau de la
sffnta înănăstitre Galata, cu înţelegere ea să dea două ocale de ceară în fiecare an ca
bezmen. care loc este legat cu locul sfintei mănăstiri Cetăţuia, pentru că acum am
cumpărat eu prăvăliile de la chir Nicola, făgăduiesc să dau bezmen în fiecarea an,
potrivit cu prima înţelegere, adică cele două ocale de ceară. Pe lîngă acestea şi două
ocale de ceară, pe care nu le-a dat cumnatul meu Nicolas să am a răspunde eu.
Pentru care am dat prezenta mea scrisoare iscălită să se afle la mănăstire.
1773'august 13.
Hristos Panu, mă oblig <m.p.>.
Pater Diogene, martor <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, XIV/73 (1). Orig., hîrtie difolio, cerneală neagră.
1
Cifra unităţilor y (3) din an, greşită, în loc de 3 (7).

279 1777 m a i 2

Grigorie A l e x a n d r u Ghica voievod întăreşte Iui Locman gerah stăpînirea asupra locului său
de casă dintre Uliţa M a r e şi Uliţa Strîmbă încălcat de Biserica Catolică din Iaşi.

Hw rpurepie firteâdNAptf FHKi B(oe)BWAa, Tbtcuiiio MMrt(o)cTCik>), r(o)cn(o)Aâpi»


3(e(vww) M©AA«BCKWH. S-au cetit anaforaoa aceasta înnainte domnii mele şi osebit
cercetîndu-se această pricină cu amărunt şi de cătră însumi domniia me, aşa s-au aflat că
dumnealor veliţii boiari cu cale şi cu dreptati au giudecat; deci domniia mea încă
asemine hotărîm să să urmeze pre deplin cum se cuprinde mai gios, prin anaforaoa
aa-asta, şi întărim lui Locman gerah ca se aibă a-ş(i) stăpîni drept locul seu din Uliţa
Mare pîn(ă) în Uliţa Strîmbă, după cum îi scriu scrisorile vechi i noao, cu bună pace în
teci, fără nici o supărare de cătră prefectorul sau de cătră alţ(i) preoţi ai Bisericii
Catoliceşti de aice din Iaş(i), fiindcă s-au adiverit şi s-au dovedit că fără dreptate şi cu
împresurare de la o vreme s-au fost cuprinsu supt numile Bisericii Catoliceşti acel locu a
lui Locmanu, pe cari iaste tractirul şi alte dughene, în faţa Uliţii Mari, pentru aceea nici
odănăoară Biserica Catolicească se nu se atingă de acest loc, că nu are treabă, cum şi
aceli anaforale ce sint la prefectorul pentru giudecăţi cc au avut cu alţii pentru bezmănul
acestui loc a Iui Locman ce-1 lua fără dreptati, poruncim domniia mea vata(fului) za
aprozi să să ia de la mîna prefectului şi să să dea Ia mîna lui Locmanu gerah, ea să să taie
această pricină de strîmbătati, iar cît pentru dughenile şi tractirul cari sint a Bisericii
Catoliceşti făcute pe acest locu a lui Locman, hotărîm domniia mea se să preţăluiască şi
banii ce vor cuprinde să-i întoarcă Locman Bisericii Catoliceşti şi se rămîie ale lui, fiind
făcute pe al seu loc, şi se lipsască pricina aceasta dintre dînşii, întărind anaforaoa aceasta
şi cu al nostră domnească iscălitură şi pecete'.
1777 mai 2.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.

379r
Preînălţate doamne,
Din luminată poroncă înălţimii tale am luat sama între Locmanu gerahul şi întrc"^
prefectorul de la Biserica Catolicească de aice din Iaş(i), pentru împresurare unui loc de#
cas(ă) a Iui Locman gerahul, ci i s-au împresurat de la o vreme cu nişti dugheni ce s®t1|
făcute cari acum să stăp(î)nesc de preuţii catoliceşti, a cărora pricină de giudecata dup(j) -
cercetare ci s-au făcut şi după scrisori ci s-au văzut şi di la o parte şi di la alta înti-acest
chip s-au aflat: Locman gerahul, pre jaloba lui ce-au dat la mărie ta, au arătat cum că
aice în Iaşi între Uliţa Mari şi între Uliţa Strîmbă, elu ari nişti casă cumpărate di lax
răposatul Iordachi Costachi vist(iernic) cu zapis de cumpărătură şi cu alti scrisori vechi,\
cu tot locu loru cît ţine din Uliţa Mari şi păr(ă) în Uliţa Strîmbă după scrisorile vechi ^
însă dinainte casii unui Ştefan Nacul di visterie, pe lîngă locul casilor popilor leşăşti si
alăture cu locul casii lui Ştefan di Visterie, cum adiverează scrisorile vechi ci ari: şi pe
locul casilor sali din faţi dispre Uliţa Mari, de Ia o vreme, s-au făcut tractirul şi alti
dugheni cari să stăp(î)nesc acum di Biserica Catolicească. Şi neştiind ceti moldoveneşti
scrisorile sali celi vechi, cum le-au luat din mîna răposatului visternicului Iordache
Costache le-au strîns şi n-au ştiut că sînt aceli dugheni pe locul său făcuţi, iar acum vrînd *
el ca să-ş(i) facă celi trebuincioas(e) pe locul său şi stîndu-i pricină preuţii catolici, au
fost nevoit de ş-au cercetat cu amărunt scrisorile vechi şi au aflat cum că dughenile şi
tractirul, cari acum di la o vremi să stăp(î)nesc di Biserica Catolicească, cu adivăiat ar fi
făcute pe drept locul său, iar nu pe locul bisericii, şi cu strîmbătate i s-au cuprinsu locul; ^
şi au cerut la aceasta să aibă dreptate.
S-au întrebat deci pe Locman gerahul ci scrisori ari asupra locului său să ni araţi;
şi el au scos întăi de ne-au arătat un zapis de la răposatul Ierimie egum(en) şi di la tot
sărborul mănăstirii Tre Sfetitile, încredinţat fiind atîta cu iscăliturile loru şi cu pecete(|jp|
mănăstirii, Cum şi cu iscă(li)turile a ciîţivă eguiii(eni) ŞÎ boieri marturi, din 7197 <1689>
iul(i)e 18, întru câri arată că au făcut schimbu mănăstire(a) Tri Sfetitilor cu Ştefan de
visterie, adică au dat lui Ştefan un loc de cas(ă) aice în Ieş(i), însă între Uliţa Mari şi
între Uliţa Strîmbă, dinainte casii Nac(u)lui de visterie, pe lîngă locul'casilor popelor
leşăşti şi alăture cu locul casii lui Ştefan di vistirii, pe cari şi mănăstire l-au avut danii de
la un Pană aprodul ficiorul lui Pană croitoriul, iar Ştefan au dat mănăstire 40 di stup®
schimbu pentru loc.
Au mai arătat un zapis de la Calistru CucorăhUl biy vel med(e)l(nicer), încredinţa!
iarăş(i) cu iscăliturile a ;cîţ(i)va mart(d)ri, din le(a)t 7260 <1752> ap(rilie) 10, în cari
arată că aii dat fiică-sa Catrinii şi giniri-său lui Iordache biv vt(ori) spat(ar) casile sali din
leş(i), şi eu tot locul Idr de lîngă Tre Sfetitile pe Uliţa Strîmbă, din dosul cîrcimii Tre
Sfetitilor, pe cari şi el le-au avut zestre dispre socrul său Ştefan biv vel cluce(r). iar
socrul său le-au avut de schimbătură cu preuţii di Sfeti Nec(u)laiu.
Au rnâi arătat un zapis, de lâ Catrina, fata lui Calistru Cucoranul monah, din Icfart
7264 <1756>, întru cari arată cum că ea, din voia să, au vîndut lui Simion Coroiu biv vel
căp(i)t(an) ză dărăbani casile sali din leş(i) şi cil tot locul loru ci l-au avut moşul său
Ştefan cluce(r) schimbătură cu eguhî(enul) di Tri Sfetitile, şi dup(ă) osăbita schimbătură
ce-au avut preuţii di Sfeti Nec(u)laiu, însă căsile săli au locul lor de pi Uliţa Strîmbă. din
dosul pivniţii mănăstirii Tri Sfetitilor şi pe lîngă dughenile ungureşti ci sint a bisericii
lor, cu ogradă, cu căsoai, cu grajdiu şi cu 2 dugheni în faţa uliţii în rîndul dughenilor Tic
Sfetitilor.
Au mai arătat Locman şi altu zapis, di la Simion Coroiu căp(i)t(an), încredinţat
iarăş(i) cu iscălitura sa şi cu iscăliturile a cîţiva boieri mart(o)ri, din le(a)t 7265 <1757>

380r
- ap(rilîe) 7, întru c a r i iarăş(i) arată că casile sali ci le-au avut cumpărate de la Catrina, fata
Im Calistru Cucoranul, şi cu tot locul lor dup(ă) cum să cuprindi în zapis de cumpărătură
c i ari di la Catrina fata Cucoran(u)lui, le-au vîndut vist(iernicului) Iordachi Costachi,
fiind atunce stol(nic), drept 477 p(o)l lei.
Si după zapis(e)le aceste au scos Locman de au arătat şi un zapis di la răposat(ul)
Iordachi Cost(ache) vist(iernic), din 7265 <1757> ap(rilie) 21, cu 14 zili făcut în urma
vînzirii lui Simion Coroiu căp(i)t(an), iscălit fiind atîta di visternic(ul) Iordachi, fiind
atunce stol(nic), cum şi di alţi boieri mart(o)ri, întru cari arată vistiernicul) Iordachi că
un loc di cas(ă) cu casă gata, cu ogradă, cu grajdiu şi cu poartă şindilită di pi lîngă Uliţa
Strîmbă, în dosul pivniţii mănăstirii Tre Sfetitilor şi pe lîngă dughenile bisericii
Ijjngiiieşti pe cari le-au avut cumpărat(e) de la Simion Coroiu căp(i)t(an), s-au socotit şi
le-au vîndut Iui Locman gerahul drept 480 lei, căruia i-au dat şi scrisorile vechi; urmînd
iarăş(i) asemine şi zapisul acesta dup(ă) scrisorile vechi căr(e) mai sus s-au pomenit, şi
după scrisorile aceste; eUnoscîndu că tot locul între Uliţa Mari şi între Uliţa Strîmbă iaste
a lui Locmart, am întrebat pe Locman di au stăpînit el vreodată ace parti di loc dispre
faţa Uliţii Mări, undi sînt dughenile şi tractirul făcute şi pentrU că ci nu s-au căutat, fiind
scrisorile la mîna sa; şi el au răspunsti că n-au ştiut citi, iar mai vîrtos din pricina
tîmplării vremilor şi cu mergire sa pe la hani, căci s-au trimis di luminaţii domni în
cîteva rînduri, cari la aceasta iasti ştiut şi di noi, şi pentru aceasta nici au putut să-ş(i)
lumene/i şi să-ş(i) îndreptezi împresurare locului.
S-au cerut şi la prefectorul să ni araţi cu ci dovadă de scrisori stăpîneşti Biserica
Catolicească locul acest di pricină pe cari iaste (acut tractirul şi ălti dugheni, şi numitul
prefector ne-au arătat un suret di pi o scrisoari a lui Antonii spiţer din 1758; întru cari
arată că s-au aşăzat cu Canbioli prefeclorul într-acest chip, adică prefectorul i-au dat lui
Antonii Feierman şi fimii Iui o casi cari să află, di o parte, alăture cu locul di casi unde
şedi Locman, din sus, şi di altă parte aproapi di dughenile bisericii ungureşti, ca să li ţii
cît vor trăi în toată viaţa plătind bezmăn tot cîti zeci lei pe fiişticari an.
Au mai arătat şi o carte di giudecată de la răposatul domnu Grigorii loan vodă
Calimah, din let 1768, în cari arătă că s-au giudecat Antonii spiţer cu popa Bunavintura
pentru casile din Ieş(i), ce-au fost făcute cu banii lui Antonii pe locul bisericii ungureşti,
cu bezmăn dup(ă) scrisoare de sus arătată, şi alti casi di la Copou, cum şi pentru nişti vii
ce-au fost cumpărate di Antonii, şi hotăreşti ca Antonii să Ie ţie casili din Ieş(i) cu
bezmăn cîte acii 8 lei pe an păr(ă) la moarte lui, iar după moarte sa casili din Ieş(i) să
rătnîi a bisericii.
Au mai arătat prefectorul o anafora de giudecată de la dum(nea)lor boierii, întărită
şi cu pecete mării tale, din let 1775 ghen(arie) 15, pentru giudetata ce-au avut
prefectorul cu Hristodor Ciuma pentru bezmăn(ul) locuiţii tractirului ce-1 cere
prefectorul de la Hristod(0)r, şi el arăta că au plătit bezmăn lă epilropii lui Antonii, cum
şi pentru cheltuiala lucrului tractirului ci o cere Hristodor de la prefectorul, şi el arată că
mai înainte, cînd era făcute casi pe locul tractirului, i-au zis' să nu facă tractir, că nu-i va
plăti, de vremi ci locul iaste a bisericii iar nu, a lui Antonii; şi dup(ă) cercetare ci s-au
făcut atunce prin Fote lipţean au mărturisit că undi iaste cîrcima au apucat stăp(î)nindu-se
de preuţii catolici, iar pentru acel loc di pricină a tractirului n-au apucat să. ştie că iaste a
bisericii ungureşti, ci au zis ea că să numiia loc domnesc.
Au mai arătat prefectorul un zapis di la un Vasile Cazamir, din let 7241, în cari
arată că s-au aşăzat cu prefectorul maestru Romagaldo pentru un loc di ,cas(ă) ci iaste
după pivniţa lor, că să-ş(i) facă casi şi să plătească cîti un leu bezmăn pe an, fiind loc

381r
pustiiu, şi dup(ă) aceste au mai arătat o mărturii di la un Grigoraş Hanos. în caii a i ^ l
cum că locul ci să tîlneşti cu locul Nacului, cari să stăp(î)neşti acum di locul casilor ce-ae ,
fost. a răposatului Iordachi Cost(achi) vist(iernic), şi pe din dosul dughenilor ce să
hotărîia cu locul Cucoran(u)lui, pe cari îl stăp(î)neşti Locman gerahul. şi pe din gios^l
hotăreşti cu locul tractirului, îl ştii că au fost acel ioc dat danii Bisericii Catoliceşti de un
Mişcoci ce-au fost vătaf de aprozi, strămoş nevestii lui.
Şi în toate scrisorile aceste ce-au arătat prefectorul nu s-au putut punt vreun "
temeiu, nici ne-am putut încredinţa di iaste locul cu adivărat a bisericii. Am cerut la
prefectorul di ari niscaiva scrisori asupra locului acestuia, ori de cumpărătură ori de
danie, să ne araţi şi au răspunsu că al ti scrisori nu mai ari.
Preînălţat doamne, dup(ă) cercetare ce-am făcut asupra aceştii pricini şi dup(a}
toate scrisorile ci s-au văzut şi la o parte şi la alta, din scrisorile lui Locman gerahul să
cunoaşti că Locman ari dreptate, şi locul casilor sali să cuprindi din Uliţa Mari şi
în Uliţa Strîmbă, şi macar că la prefectorul sînţ anaforalele de giudecăţ(i) ce-au fostiţ^-
înainte, cum să arată mai sus, dar acele nu agiută pe prefector la această di acu giudecata,
căci au fost giudecăţile atunce cu alţii iar nu cu Locman. Am cercetat şi asupra stăpânirii
din ci pricină nu s-au stîpînit acest loc din faţa Uliţii Mari undi acum sînt făcute dughenile
şi tractirul şi cum s-au cuprinsu locul di preuţii catolici cu facire tractirului şi a dughenilor,-
şi aceasta iarăş(i) să cunoaşti, că dintr-această pricină au cursu întăiu, că pe locul acesta,
pîn(ă) a nu s(e) faci tractirul, fiind casi făcute şi casile acele fiind di beilic, şi stăpînii locului
nefiind şăzători aice şi nedîndu-le mîna să vie să cauţi, să stăp(î)niia locul di musafini ci
viniia pîn(ă) pe undi li era voiia; al doile, şi di pi ci s-au cumpărat di Locman casilc cu
locul, iarăş(i) pe cînd s-au făcut tractirul nefiind el aice, după cum s-au arătat, cînd au venit
au găsit zidire făcută pe loc şi tractirul făcut, dar cu toate aceste, di vremi că pieRcluiul
scrisori di cumpărătura locului sau di danii nu ari, vederat să cunoaşti că locul pe cari sint
făcute dughenile şi tractirul iaste a lui Locman, cuprinsu cu strîmbătate, şi aceasta iarfc(|
nu dintr-altă au cursu fără numai din necăutare scrisorilor Iui Locman. Şi noi după a noastră
cunoştinţă aşe am găsit a fi cu caii şi cu dreptate, că Locman gerahul, dup(ă) scrisorile sali,
cari curgu tot una dup(ă) alta, să stăpânească tot locul său cu paci cum îi arată scnsorili,
din Uliţa Mari păr(ă) în Uliţa Strîmbă; iar cît pentru dughenile şi tractirul cari sînt făcute pe
locul lui Locman, di va fi porunca înălţimii tale, aceste să s(e) preţăluiască şi banii ci vor
cuprindi să-i întoarcă Locman Bisericii Catoliceşti şi să rămîi aii lui, ca să lipsască pricina
aceasta dintre dînşii.
Noi, doamne, aşe am soc(o)tit, iar ce disăvîrşit(ă) hotărîre rămîni la înaltă
înţelepciune mării tale.
1777 ap(rilie) 25.
Ai mării tale preplecaţ(i) slugi:
Vasile Razul vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Dimitri Sturdzea vel vornic <mp.>;
Alexandru Neculci vel vornic <m.p.>; Depaste vel spat(a)r < m p > ; Gheorghi Sturdza
vel ban < m . p > ; Iordachi vel clucer <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme, cu caractere l a t i n o : Decretum
nel anafora de la Gligori Ghica voi(vo)de, pe locul dughenilor; de la 1777 apr(ilte)1 25.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/35. Orig., hîrtie difolio (54 x 39 cm.), filigran, cerneală neagri
sigiliul domnesc inelar, octogonal, din 1777, slab împrimat în cerneală roşie.

Ibidem, MLXXVIII/270 (copia anaforalei, cu caractere latine).

1
Luna, cu slove chirilice, iar anul şi ziua, cu cifre arabe.

382r
2fjf) J 1777 mai 10
Antonia, stareţa mănăstirii Socola, vinde lui Zaharia diacon cinci l'irte de vie părăginită cu

Adică eu, Antonie stariţa de la sfînta mănăstiree Socola, dat-am adivărat zapisul
mcJ la mina dum(nea)l(ui) deiaconului Zaharie din Socola precum să s(e) ştie că i-am
vîndut o paragină, adică 5 hirte, care paragină au fost a[l] mănăstirii părăginită de 10 ani
i t 7ile. Şi neputînd mănăstirea a o lucra am vîndut-o ca s(ă) nu şad(ă) locul sterp şi am
\îndut-o drept 5 lei, bani, adică drept cinci lei bani; şi bani am luat toţi în mîna m e a ; să o
-Îtcre7.(e). să o facă roditoare şi, făcînd roade, bezmenul ei ce S-ar face adetiul mănăstirii
sa-ş(i) dea, iar viia să-i fie ocină şi moşie în veci să o stăpînească dumnului 1 şi soţul
dum(nea)l(ui) Despin(a), şi copii lor, şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi să nu fie
u-i iiic nimine a o întoarce:
; Şi, pentru mai mar(e) credinţa, am întărit şi cu pecetea al sfintei mănăstiri Socola.
Let 1777 mai 10.
Eu, preutul Grigorie, m-am tîmplat şi răzăşî <m.p.>.
:
Eu. Ghiorghi diiaconu, m - a m întîmplat < m . p . > .
Eu. Neculai lefticar, martur.
' Eu. Nistor Chelar star, martur.
1
Eu, Ştefan diiac din Sfîntul Neculai din Iaşi, am scris cu zisa numitei de mai sus
<?irătatt Antonei stafeţ(a) de la Socola.

/.iii. St, la.şi, Docu|ţţţnte, CCCL1X/53, Orig., hîrtie difolio (35, 5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul
înfusii{3 cm. în diam.) al mănăstirii Spcola avînd în cîmpul heraldic icoana hramului (Schimbarea la Faţă),
lorîncxergă. între'două cercuri concentrice, legenda: + CT»H neiâ-Hi») C(KA)T( UH) MOHÂCTIIP COKOAA.
A('li)T(c) KSju A6K(eM8(s'i6) (t Aceasta este pecetea sfintei mănăstiri Socola. Anul 7104 < 1595>
te rime).
f ' Aşa în orig., în loc de „dumnealui".

281 1777 mai 16


Aniţa Trăistoaia vinde Ilincăi Rîpoaia o casă pe loc domnesc, drept 15 lei.

t Adecă eu, Aniţa Trăistoie, am vîndută o casă Ilincăi Rîpoie, însă casa cu locul ei
şi loc(ul) este domnesc, şi ani vîndut de bun(ă)voie mea, de nimini sîlită, nici as(u)prită;
m tociuala ne-au fostă noo lei 15. Şi scul(în)du-s(ă) cineva din noi: or fecior, or nepoţi,
ori strănepoţ(i) să n-aibă nimerie a întoarce casa, că eu am vîndut de bun(ă)voie; iar
întîmplîndu-s(e) a merge la vro judecat(ă), cîte cheltuial(i) şi plinel(i) s-a face să fiie totă
despre mine.
Şi, pentru mai adevărat(ă) credinţa, mi-am pus degetu meu.
1777 mai 16.
Eu, Anita Trăistoaie, am vîndută 1 .
Hu. Sanda, am vîndută, fata lui Traistă 1 .
Eu, Ion starostele, m-am tîmplat 1 ; eu, Chiriiac, m-am tîmplat 1 ; eu pin gură m-am
tîmplat1: cu, Costandin Zădneanul, m-am tîmplat'.
Şi cu, am scris, Vasilic. cu zisa Aniţi Trăistoie.

<Pe verso-ul filei a doua, scris la începutul sec. X I X > : No. 1.

383r
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCXCll/ll. Orig., hîrtie difolio (20 x 14,3 cm.), filigran itcneala"
neagră, şase amprente digitale.

1
Amprentă digitală.

282 1777 mai 19


Grigorie A l e x a n d r u G h i c a v o i e v o d îi împuterniceşte p e epitropul mănăstirii Socola să ăst*
viile părăginite celor care vor să Ie lucreze.

HW rpnrop"i'e flAe||<WAptf Tam B(oe)BWA«, EWÎKYK» M(H)A(OC)TCI»)I


r(©)cn(o)A(â)p% 3(6)<WAH MWAAARCKWM. De vreme ce domniii m61e ne-au arătat credincios
boieriul nostru dum(nealui) Iordache vel clucer, epitropul măn(ă)stirii Socolii, cum că pe locui t
măn(ă)stirii aceştie au fost cîteva vii boiereşti şi a altora, care de la vremea oştirii rămîind
dezgrădite şi nelucrate s-au părăginit şi, pentru ca să nu să păgubască măn(ă)stire de venitul
său, cerşind ca să aibă voie să dea acele vii paragine cui s-ar găsi să le lucreze, de cătră domnie"
mea i s-au poroncit că întăi să facă ştire acelor ce-au ţinut viile acele mai înainte ca, de vor
vrea să le îngrădească şi să le lucreze, avînd protimisire, să nu aibă alţii voie. Iar cînd acetemn
vor ave trebuinţă de vii, să fie volnică mănăstire a le da cui s-ar găsi. >
Deci acmu, arătîndu-ne cum că sint doi ani de cînd tuturor acelor ce-au ţinut viile
acele mai înainte le-au făcut de ştire şi nici unii dintre aceie, pîn-acmu, nici au căutat să
le îngrădească, nici să le lucreze şi stau viile tot păragină şi pîn(ă) astăzi şi măn(ă)stirii i
să pricinuieşte pagubă de venitul moşiii sale.
Pentru acee dar, iată prin carte aceasta a domniii mele să dă volnicie epitropului
măn(ă)stirii Socolii, pe toate acele vii păragine, cîte să află pe moşie măn(ă)stirii, să fie
volnic a le da cui or găsi să le îngrădească şi să le lucreze, să le facă roditoare, ca să
cunoască şi mănăstire folosul ce s-a căde din venitul moşiii sale. Şi oricine va lua să
lucreze vii de acele, să şi le stăpînească cu pace făr(ă) de supărare de cătră nime.
Aceasta poroncim.
1777 mai 19.
IlpOHMT B6A AWr(o)4>(e)T.

<Pe v e r s o : S-au trecut la condica Divanului, îri ce de hrisoave, de Ioan Necolai


condicar.

<Pe verso-ul filei a doua, de altă mînă>: Carte pentru păragin(i).


Arh. Şt. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VIII/93. Orig., hîrtie difolio (31.6 t
21,3 cm.), filigraii, cerneală neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal, din 1777, slab imprimat în cerneala
roşie.

EDIŢII: D.R.A., II, p. 478, nr. 481 (orig.).

283 1 7 7 7 mat 26

losif argintar ia de la mitropolitul Gavriil doi stînjeni de loc la faţa Uliţei < M a r i > .

<Act>... de la mitropolitul Gavriil... din 1777 mai 26, pentru 2 st(înjeni) faţă la uliţă,
pe care are dugheană losif argintarul <care> plăteşte bezmăn cîte 5 lei de stînjăn pe an.
După Ghibănescu, Biserica Sf. Nieolae, p. 33 - 34, Anexa S, <nr. 5>. Menţ.

384r
2S4 1777 mai 27
Coste plăcintar, soţia sa, Aniţa, şi fiii lor vînd lui Mihai plăcintar cinci firte de vie în Dealul
Toroiului, cu livadă, case, căzi, poloboace ş.ă.; drept 2 0 0 de lei, bani gata.

t Adică eu, Coste plăcintariu, dinpreună cu soţul mieu, Aniţa, şi cu fiei noştri,
Ioniţ{ă) şi Gheorghii, dat-am scrisoare nostră la mîna dum(i)sale, lui Mihai plăcintar,
precum se ştie că i-am vîndut, de nime siliţi, nici asupriţ(i), ce de a nostră bunăvoi, o vii,
un pogon şi o firtă, adică cinci firte, pi Dealul Curuiului 1 , cu livadă, cu case, cu căz(i), cu
poloboace şi cu toate cele trebui<n> 2 cioase ale ei, dreptu dou sut(e) lei, ban(i) gala. Şi
luîndu plata deplin în mînule nostre, i-am dat acestu zapis al nostru ca se-i fii dreaptă
ocină şi moşii dum(i)sale şi copiilor dum(i)sale în veci, nesfîrşiţ(i).
Iar cine din neamul nostru s-ar scula sau din răzeş(i), se nu aibă a răspunde întru
nimică, căci cînd am făcut această tocmală au fostu şi alţi o(a)men(i) di cinst(e), cari mai
gios s-or iscăli.
• Şi, dinpreună cu acestu zapis, am dat şi pe cel vec(hi), de cumpărătu< ra>2 aceasta.
/ Şi, pentru credinţa, am iscălit şi am puis şi degitile.
,;f ; 1777 mai 27. ' ' ' ; n
Eu , Coste plăcintariu, dinpreună cu soţul mieu, Aniţa 3 şi cu fii noştri, loniţe 3 şi
3

Gheorghii1, adivărăm cu aceasta şi am vîndut.


t Eu, Ioniţă Negei răzeş, şi am fostu la vînzare şi-i cu voie me, m-am iscălit <m.p.>.
f
l y ® f a v r i q K o < x i a v x r | v b , p a p t i p o <rrt.p.>4.
Eu, Timuş ficior popii lui Vasile, m-am tîmplat <m ,p.>.
Şi eu, Toader dâscal, a m scris cu zisa dum(nî)lorsale şi-s martur < m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/70. Orig., hîrtie difolio (31,3 x
20.8 cm.), filigran, cerneală neagră, patru amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecfiunilor. 1909, p. 44, col. 1 (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan
Neculce", fasc. 6 ( 1 9 2 6 - 1927), p. 314, nr. 27 (rez.).

1
„pi Dealul Coriiiului'Tscris deasupra rîndului.
!
0miş,
1
Amprentă digitală.
1
Eu, lanis Constantinii, mărturisesc c m . p . x

285 1777 iunie 1


Arhimandritul Dosithei al mănăstirii Barnovschi adevereşte că a mărit b e z m e n u l pentru o
casă de pe Uliţa T r a p e z e n e a s c ă al lui T h e o f a n croitor de la 4 la 5 lei p e an.

f M e xo Tcapov<xoq>(xo , u 5T|Â,6V y l v e x a i oxi p e xo v a z%r\ O Oetxpav dnxriq


eva <77tf|xi âyopot0|j.£vov elq xov xonov t o u p o u a a x r i p i < o - u > I Io-upvcxpaxri, eiq
xrţv otStax^av xf|q xpaîiei^o^vxiac; oi) Â,ey6pevr|v, K a i p f | v e x o v x a q y p a p p a eiq
Xeipaq TOD, p e xo v d exd&rţ, ţie e n a p a x a X . e c j e v vot xot> SOXKO y p a p p a PoDÂ,oevov
jiâ xrţv (knitaxv x c o p o v a a x i p u y o K a i xoi3 e&bOrixev e-oyd^vxotc; 8e K a i xo
a s o p a v o u e v a ypocn. 8riA,<a8ri> ct7to xot y p o < m a > onov nproxou e S i S a v , elq v a
xa 8i8ei xov e l c d a t o V Xp6vqV, â x i v a v d e%ei v d x d Sivei e p î t p o a x d , elq xt)v
dtpxriv xofi x p o v c o i » . 0 9 e v v d p-qv e%ei xivdc, v d xov ivoj\,f\ ăno xovc;
aexenrixa e y o ^ p e v o ţ , piţxe xfţv y t j v â i K a XOD, p n x e xd n a i S i d XOD p t | 818ovxaq
6â xd a o n p a K a x d xfjv iJTtooxecTiv x o u , v d e x E l 6 x a x d x a t p o v f|yo-6pev<o<;> v d

385r
xo evy&Cn e i ţ x o pei^axi Kai a a x o q eStoOri xo jtapov p c o t » eiq X £ i p a ţ tou, r
eacppayiapâvov xfiv î 5 i a otppaynSa x o v povaaxripun), Kai 2 a x « e i ţ evSei^iv
1777 ioDvicoiK» 7tpara. • *
AooxOeou apx(ijxav8pr|XTi<;) M7Coopv6paKt|i; <m.p.>.

< P e verso, de altă m î n ă > : - ;


To Ttapov ocmrjxiov e n e i 8 f | e t v a i e y o p a a p e v o p e x â â a n p a xfjq a S e A . ^
xoî> paxocpixoD ryyoij|jEvo"D MrcoupvoPaaxTlv X^P AoatOeou, v a JiapK xov xrpov
ă n o a n i x i o v ecoq o n o v ţ f ţ xo p o v a a x i p t o v x p o v o v ăno &E%a ypoma
rceapavou, x a i p e t â xov Oâvaxo xrjq v a e î v a t o (XTttvaq x o u p o v a a n p i o u , '
XaQoq x a i xonov. 6 0 e v rcepi xouxo aocpocA-ia wtoYpâ<p0r|p,ev. !

1808 p a p x i o u 17.
AV0T!(X apxrmavSprixriq <m.p.>.
rpîiYopiq dpxipav(8pr|xiiq) 6 xo-5 'Ayiott Z d p p a <m.p.>.
Apx- AVXOVTIQ KappotKTiţ, p a p x i p r o <m.p.>.

Prin prezenta se f a c e cunoscut că, avînd Theofanis croitorul o casă cumpărată pe


locul mănăstirii Barnovschi, pe uliţa numită a Trapezuntului, şi neavînd un înscris la .
mîna sa, fiindcă s-a pierdut, m-au rugat să-i dau o scrisoare pecetluită cu sigiliul
mănăstirii, care i s-a dat mărind bezmenul cu un groş, adică de la patru groşi pe care îi ;
dădea înainte, de acum încolo să dea cinci în fiecarea an, pe care să aibă a-i da la
începutul anului. Astfel să nu aibă cineva dintre egumenii ce vor urma să-1 supere, nici
pe femeia sa, nici pe copiii lui. N e d î n d asprii potrivit cu făgăduiala, egumenul cc va
urma să scoată <locul> la mezat.
Şi s-a dat prezenta în mîinile sale, pecetluită cu pecetea mănăstirii; şi, aceasta ca
dovadă..
1777 iunie întăi.
Arhimandritul Dosithei de la Barnovschi <m.p.>.
<Pe verso, de altă mînă>:
Prezenta casă, deoarece este cumpărată cu asprii (banii) sorei răposatului egumen
de la Barnovschi, chir Dosithei, să primească această bătrînă chiria casei cît timp va trăi
această soră a răposatului şi să dea anual mănăstirii cîte zece groşi bezmen şi după
moartea ei să fie binaua a mănăstirii precum şi locul.
Astfel, pentru siguranţa acestora am iscălit.
1808 martie 17.
Antim arhimandrit <m.p.>.
Grigorie arhimandrit de la Sfîntul Sava <m.p.>.
Arhimandritul Antonie Kavvakis, mărturisesc <m.p.>.
Arh. St". Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/59. Orig., hîrtie difolio (31 x 21 cm.), filigran, cerneală =\
neagră, sigiliul rotund, aplicat în fum, al mănăstirii Barnovschi, avînd în "cîmpul heraldic icoana hramului
(Adormirea Maicii Domnului) şi o inscripţie neclară în exerga din jumătatea superioară a sigiliului.

286 <1777> iunie 9


Locman gerah solicită domnului îndeplinirea hotărîrii domneşti privitoare la locul casei
sale de pe Uliţa Mare pe care continuă să-1 încalce prefectorul Bisericii Catolice din Iaşi.
Pre înălţat(e) doamne,
Jeluiescu mării tale că cu dreaptă judecată mi s-au hotărît pren anafora ce iaste
întărită cu iscălitura şi pecetea mării tale ca dupe scrisori ce am să-m(i) stăpînescu locul

386r
l e i l o r mele pînă în Uliţa Mare, dar zapeiitura la aceasta pînă acmu nu s-au făcut. Şi
~ "jupe jalbe ce au dat prefectorul i s-au citit scrisorile toate de dum(nealui) vat(aful) de
; aproz(i). Şi scrisori înpotrîva scrisorilor mele nu are, dar dupe aceea, purcegînd
prefectorul, un viţă prefector s-au apucat de tocmeşte dughenele cele vechi şi zice că ce
au făcut prefectorul el nu ştie, ci va să stăpînească; de care mă rog mării tale ca dupe
hotărîrea anaforelei să să curme această pricină.
Robul mării tale, Locman gherahul.
<De altă mînă>:
Dum(neata) vel log(o)f(ă)t, de vreme că la giudecata cari s-au făcut încă fiind
celalalt prefector, pentru locul lui Locmanu şi s-au întărit şi de noi anaforaoa atunci,
acum viţi prefector cari au rămas acum, tot nu se mulţămeşte, zicînd că are se mai
răspundă asupra scrisorilor lui Locman.
Pentru aceasta dum(neata) să chemi pe prefector şi să-i arăţi a lui Locmanu atît
scrisorile cît şi anaforaoa şi să vez(i) la ce are să răspundă. Şi aşa să ne înştiinţez(i) de
are vreo dreptate au nu.
Iuni 9.
. log(o)f(ă)t.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/62. Orig., hîrtie difolio (21 x 16 cm.), cerneală neagră.
Anul, după doc. din 1777 mai 2, la care se referă (v. nr. 279).

' Indescifrabil.

287 1777 iunie 10


Mărturia unor mahalagii privitoare la apartenenţa unui.loc de pe Uliţa Mare,<

Adică noi, aceştie carii mai gios ne-am iscălit numile şi ne-am pus degitile,
făcut-am adevărată şi încredinţată scrisoare noastră la mîna sfinţii sale părintelui prefect
Icsîp Martinoti pentru locul ce esti pe Uliţa Mare de la zaplajii dumisale răposatului
Vasile lordachi şi păr(ă) la poarta dumisale răposatului Fote cupeţ au fost a bisericii
ungureşti, căci moşii şi părinţii noştri aice au murit şi noi însă aice ne-am născut şi am şi
îmbătrmit; şi acel loc tot de biserica ungurească am apucat stăpînindu-să, cum şi de la
părinţii noştri tot aşa am auzit pentru acel loc că este a bisericii şi unii din noi am şezut
si în dughenile ce s-au făcut pe acel loc şi chirie am dat besăricii ungureşti şi pe alţii
niciodată n-am apucat nici am văzut să se amestice la acest ioc.
Şi după cum ştim mărturisim cu sufletile noastre înnaintea lui Dumnezău şi
înaintea giudecăţii şi ne-am pus numile şi degitile şi de nu să va crede mărturie noastră şi
la giudecată vor mergi, de vom mărturisi şi cu gura.
1777 iuni 10.
Eu, Magda lamei de 80 ani, martură'.
Eu, Safta fămei de 70 ani, martură1.
Eu, Şeina jidoaveă, mărturisăsc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat
stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească1.
Eu, Anton sin Vasile Doboşul neamţu, mărturisăsc că părinţii noştri au şezut într-o
crîşmă pe acel loc 17 ani şi pe noi acole ne-au făcut păr(ă) ce ne-am rădicat de
vîrstă şi am apucat că părinţii mei pentru crăcimă da chirie pentru loc besăricii
ungureşti1.

387r
Eu, Catrina, mărturisăsc că de 50 ani ştiu că acel loc s-au stăpînit de bisăncă \i în
casăle de pe acei loc am şezut şi am dat besăricii bezmăn, iar pe alm n-an
apucat să se amestice la acel loc 1 .
Eu, Mihaiu sin Frenţe, mărturisăsc că la întăie domnie a răposatului -mării KU
Grigorie Ghica voievoda am apucat stăpînindu-să acel loc de h»;u...i
ungurească 1 .
Eu, Pascal, mărturisăsc că de 40 ani am apucat acel loc stăpînindu-să de biserica
ungurească 1 .
Eu, Neculaiu ungurul blănar, mărturisăsc că de 50 ani am apucat stăpînindu-să
locul acesta de biserica ungurească'.
Eu, Andreiu sîn Frenţi, mărturisăsc că am şezut şi eu cîţiva ani într-o dugheană de
pe acel loc şi bezmăn am dat la biserică 1 .
Eu, Cazimir, mărturisăsc că de 30 ani şi eu ţiiu minte că acest loc tot de bisăncă
s-au stăpînii'.
Şi eu, Iacov diiac de divan, am scris această mărturie cu zisa şi învăţătura acestor
de mai sus arătaţi marturi.
Arh. St. laşi, Documente, CLVI/36. Orig., hîrtie (34 x 21,5 cm.), lligran, cerneală neagră. Axe
amprente digitale.

' Amprentă digitală.

288 1777 iunie 10


Izvod de zestre al unei Ilene.

Izvod de cele ce vor să să de nepoatei mele Ilenii, după cum arată în gios.
1777 iun(ic) 10.
1 icoană fericat(ă)
casăle din laş(i) cu loc cu tot .
2 pogoan(e) de vii de la Miroslava
4 boi mari cu plug cu heră
4 vaci cu viţăi , (
4 cai telegari cu cocii
1 cal moh(o)rît dimeri
1 inel de auru cu diamant
1 inel tij
1 păreche cercei bun(i)
1 rînd aşternulu
6 tingiri
12 talgir(i)
2 tigăi
2 sănii
6 bledi cosîtor
2 creşnici
1 străchinuţ(ă) de argint
1 păreche paftale poleil(e)
2 boceeală iar

388r
j salbă de galbeni de 2 0
2 rîriduri strai cu feţ(e) b u n ( e ) , unul cu nurcă, unul cu săngeap.
1 zapis de o fat(ă) d e ţîgan c e este la Zmăncilă, iar nelîi(n)d acic s - a d a alta
1 a ş t e r n u t d e lîn(ă) cu p e m i de o c a s ă
, 1 oglindă
2 . lăzi
Un zapis d e o p a r t ( e ) d e m o ş i i ot Cîrniceni ieşind bun, iar neieşind bun să
stăpînească m o ş i e Frăsîneştii, cari-i baştin(ă) părinţasc(ă).
1 sîpit mare de păru
Aceşti s-au dat toat(e) Ilcnii cu voi m e şi cu V6ie lui Vasîli, fti(n)d faţ(ă) şi alţ(i)
fraţ(i), să n-aibă a z î c e n e n t i c şi să r ă s p u n d e m noi ifepsîridu c e v a .
Andrii Iancul pah(arnic) < m . p . > . . . 1 . ;
Arh. St, Iaşi, Documente, CDXVII/169. Orig., hîrtie difolio (29,2 x 1,8 cm.), filigran, rupt, lipit,
cerneală cafenie.
r—~
1
0 semnătură ştearsă.

289 1777 iunie 10

Catastif d e v e n i t u r i l e şi c h e l t u i e l i l e m ă n ă s t i r i i A r o n V o d ă .
Arh. St. Biicureşti, M-rea Aron Vodă, 11/33. Orig., gr., hîrtie, pătru file (35,5 x 24,3 cm.), filigran,
cerneală neagră (rătăcit)1.

1
Cf. catastifele rom. posterioare (din 1781 octombrie, 1786 octombrie 26 ş.a. din acelaşi fond) în voi.
urm. al acestei serii.

290 1777 iunie 11


Divanul domnesc confirmă lui lordache Canta comis stăpînirea asupra unei case cumpărate.

1777 iuni 11.


întăritura boerilOr Divanului Cnejiei Moldaviei pentru statornica stăpînire a
d(umi)sale lordache Canta c o m i s asupra locului de care mai sus s-au arătat 1 .
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 185, nr. CXVI. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului RîisăSc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevfîsnicei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 ăVgilst 24.

1
Vezi d(Ki. din 1776 februarie 22 (nr, 189),

291 . .. 1777 iunie 18


Theofan egumenul mănăstirii Aron Vodă dă lui Costache Razul mare logofăt o jumătate
din moşia Rediul lui Âldea în schimbul unei pivniţe de piatră cu prăvălie în Tîrgul Făinii, a unei
vii de la Şorogari şi a 5 0 0 de lei.

f Aia TOV Jtapovroq 8ijta>v ylvexai om exwvxotq TO 'Iepov rprov


ltovaaxf|ptov piaiv ovopa^opevri ocÂSl â y o p a rcapa TOV p a K a p i x < o \ ) > pi-ya
roxTxeA,vi<Ko\)> A X 8 i o p o t o q SE e x w v x a q K a i x f ţ v aXXrjv ţ u a i v p o a l a v 6 â p x c o v

389r
e y a XoyoQăTriq Ktiptoţ K o a x d K t i ; - P d ^ o ; e8eiî9ri|xev 81 a-oxo-Q o u v a Xd^rj
rrţv (.uaiv t e u 'Iepov fuxrâv p,ovacrxnpl<o'U> Sev dxpeJioQvxav ot>xe opoXov 6
ffxov â K i v r i x o ţ K a i dvEpyrixoq fj tir] |a.6vbv itcbq e î ^ a v xriv o v o j x a c n a v xo m c
e î v a i l a o a l a o 0 e v repoq CBŞEXO; xfjţ 'Iepcx<c;> fijacoy: jJ.ovfîq eSefiermev "xoft
evyevăaxaxo'u âpxovxcx; jxsya XoyoQexri Kopux; icupioq Kootd<Ki]c;> Pâ^ou utcoc
v d 7£Îvr\ ctXxx^eiâ ţie i f a l xov ipcmori o 07101; ©eoq oBEV siJtaKow8ri rţ
rifxcov Kai ăq eSdxrri dvriq a-oxrjq (xecrlv xfjq p,ocri.av (xia nt(îvix^a Jtexpivi 6/.r|V
xrţv 7iepio^f|v Kai e i ; xo i t M y i e v a epyacxripi K a w o p i o v (XE xfţv jtepioxr|v TOI> R6'R
<pavep(ovot)v x a 7 p d p , p , a x a Kai 6p.oÂ,ayiaiţ xrţv 7ti|îvix£a f) oranâ ju(3vtx^a el\cxi
eiq xo aXe-oporta^api orayo K a x E p a l v o p e v e i ; xo yecpelpi x o Ttexpivo "eic toi
MeYaXov A p q a o v S e c e t a e p ^ o p e v o i a j t o xo F i a c a d v u i c p i e i g x a o m u a o W
e î v a i v eiq xrţv p o c t a xo'B p.ovaaxrţpl<ou> o p o u 8e 1:6 /11^0.71 xfţq ntpvix^aq
Kai xo epyaaxfipi xo imoKdxcoGev p i p o ; xou x o î ; p.ocţ e8axrev Kai e i ; xo Sopovapt
Kovxa e i ; x c o x ^ i a p a xov xoitov OTÎO'o fjxov a|j.7t£A.i aoOevxiKov Kai rjxov eiq
xfiv... 1 xov % a p e i a | a i v o |xe x p w r o o P o o ^ v eu; o a o v Sev E^OW x a (.lovayTripiu G>;
qxxvepoovet xo x p w u o p o o X o v îtptx; xou x o i ; e a a x r a v K a i n e v x a K o o i a ypocna Tcpoc
P o f | 9 e i a v xo'B ( x o v a a T r p i c o t » x a o î t o î a avooGev e i p t p i v a Ttpdyjxaxa K a i derapa xa
e X a p a a e b a K a i dveXemt) n i p v i ^ a e p y a a r r i p l o v e i ; xo 71X071 xov x6nov e i ;
S o p o y a p i K a i x a TOVxaKoaia y p o a t a e n i xeîpou; oGev ov EYxeApiaafxe xrţv d\9ev
ţ i n a i (Aoai < a v > 'AX81, jxe oka xăyp&yţiaxa K a i i a m o o K i a v d xfţv e ^ o w i o ^ eiţ
ov ĂX81 K a i v d xfjv extl p i x P 1 d u o v a K a i f ţ e v y e v ă i a xou K a i e T y o v i a xov Kai
SioEYyova K a i x p e î ; tyyow eiq xoix; a i w v a q v d xriv xfeipoVxai xriţ o6ev iSakja to
rcapov fiot) I8i6 x e i " p a y 7pdp.jxa K a i jxe xrfv î S i a v f i o u -b7toypa(priv e i ; x £ î p a ;
eiryevăoxaxo'o ă p x o v x o q Eiq svco^iv K a i dacpdXEiav.
t O ri7oi5|4,e<vo<;> x r i ; ' I s p l p r i v a ; ' A a p o v (3o8a, Gecxpawi; iepo(j,ovaxo<;. ••
+...' îipcoriq ...', ( i a p x v ;
...' (xapxvţ; . . . ' . " -.ş

J Prin prezenta mea scrisoare iscălită se face cunoscut că avînd sfîntă noastră
mănăstire jumătate de moşie numită Rediu lui Aldea, după răposatul mare postelnic
Aldea; de asemenea, avînd şi cealaltă jumătate de moşie boierul marc logofăt chir
Costache Razu, l-am rugat pentru aceasta ca să primească şi cealaltă jumătate <'de
i n o ş i o a sfintei noastre mănăstiri, nebucurîndu-se nici de obol, dar fiind pustie şi
nelucrată sau numai cu numele era moşie, spre folosul sfintei noastre mănăstiri am rugat
pe preacinstitul boier mare logofăt chir chir Costache Razu cum ca să facă schimbul ; l-a
luminat Sfintul Dumnezeu să asculte rugămintea noastră şi ne-a dat în locul acestei
jumătăţi de moşie o pivniţă dc piatră cu tot locul ei şi la margine o prăvălie nouă cu locul
ei, după cum arată înscrisurile şi mărturiile pivniţei, care privniţă este la 'lugul Făinii, pe
unde se coboară la Podul de Piatră, la Drumul cel Mare, pe dreapta, cum vii de la Iaşi,
peste drum de casele care sînt la mănăstire; împreună cu latura pivniţei este şi prăvălia
locului de mai jos; pentru aceasta ne-a dat şi la Şorogari, aproape de cişmea, locul unde
era via domnească şi era la . . ; <acestea> i-au fost dăruite cu hrisov, pentru cît loc nu au
mănăstirile, după cum arată hrisovul; pentru aceasta, ne-au dat şi 5 0 0 de groşi, ca ajutor
mănăstirii; care lucruri mai sus numite şi banii i-am primit în siguranţă şi pivniţa
întreagă, cu prăvălia pe marginea locului, şi la Şorogari şi cu cei 5 0 0 de groşi la mină,
cînd am înmînat mai sus zisa jumătate de moşie Aldea cu toate scrisorile şi ispisoacele,
să stăpînească cît loc scrie în mărturii şi în ispisoacele postelnicului Aldea şi să le aibă în
veci preacinstitul c C o s t a c h e Razul>, şi copiii lui, şi nepoţii lui, !şi Stră-strănepoţii în vecii;

390r
. ttIil ,r: sa înmînez <moşia> odată cu prezenta scrisoare, scrisă cu mîna mea şi cu
i;x: mea, la mîna preacinstitului boier ca dovadă şi siguranţă.
1777 iunie 18.
f Egumenul mănăstirii Aron Vodă, Theofan ieromonah.
f fost...', mărturisesc.
...'mărturisesc;...'.
Arh. Sl. Iaşi, Documente; DCCCLXX V/32. Copie de la sfirşitul sec. XVIII.

'Neclar.

292 1777 iunie 20


1
Mărturie hotarnică a iui Ion Gordul vornic de poartă privitoare la u n loc de casă din
\{ahalaua Feredeielor al lui Costandin Dumitraşcul.

• Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din, luminata poroncă prea


; înălţatului domnului nostru măria sa Grigorie Alexandru Ghica voievod m-au orînduit
dumnealui Vasile Razul vel logofăt ca să mergem în mahalaoa Feredeilor şi să cercetez
"pentru un loc cu casă ce are Costandin Dumitraşcul de la unchiul său Gheorghe casapul;
-l fiind locul domnesc şi cerşîndu-1 el de la măria sa vodă ca să i să dea acel loc miluire,
-mi-au poruncit;dumnealui vel logofătul că de a fi locul drept domnesc şi fără de pricină
sai-1 şi hotărâm cu pietre hotară. Şi după poroncă stringînd pe mahalagii, anume: Petre
Dimitru ciohodar, i Dandul făclieriul, i Toader dascal, i Hrisant sotnicul, care
marturi sănd că locul casei este drept domnesc şi fără de pricină, am făcut stînjăn de 8
palme domneşti şi am început a măsura faţa locului, pe lîngă pod, din locul casei lui Ion
Botezatul, în gios pînă în stîlpul porţii, şi au ieşit 9 stînjăni, şi s-au pus piatră hotar, şi
>-au mai pus o piatră hotar despre locul Botezatului. Şi aceşti 9 stînjăni cu casa este locul
ce s-au dat lui Costandin Dumitraşcul, adică giumătate de loc a lui Gheorghe casapul,
căci giumătate de loc partea din gios este cu o dugheană şi au rămas acea dugheană la
stăpînirea lui Vasile ce au ţinut pe fata lui Gheorghe casapul, adică cumnatul lui
Costandin, căci aşa s-au fost învoit ei amîndoi mai dinainte; iar din pietrele ce s-au pus
hotară, merge hotarul locului casei, din piatra ce s-au pus întăi lîngă pod, pe lîngă locul
. isei lui Ion Botezatul, drept pînă în apa Bahluiului, şi pe din gios iar din piatra ce s-au
pus hotar lîngă pod şi lîngă stîlpul porţii şi iar drept pînă în Bahlui, la stîlpul portiţăi din
sus, care portiţă este în apă, de luat cei din dugheană apă, iar la portiţă sau la poartă acest
ioc nu agiunge, căci după învoiala ce ş-au făcut ei au rămas poarta şi portiţa a dughenii.
Şi după hotărîtura ce am făcut am dat şi noi această mărturie hotarnică la mîna lui
Costandin sin Dumitraşcul, întru care puind pecetea Porţii domneşti am şi iscălit. Aceasta.
1777 iunie 20. " ,
Ion Gordul vornic de poartă <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, DCL1X/14. Orig., hîrtie difolio (28,2 x 20,6 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu rotund (3 cm. diam.) al Porţii domneşti aplicat în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de alta a unei
craci slovele: n - V t H - p U (Pecetea Porţii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1718.

293 : 1777 iunie 23


înţelegere între Chiriac fiiul [ui Ion Grecul şi llinca blănăriţa asupra u n u i loc din Uliţa
Fînărifei D o m n e ş t i .

391r
Adică eu, Chiriac sin loan Grecul din mahalaoa Ferediilor de pe uliţa Podului Ros
dat-am adevărat zapisul la mîna Ilincăi femeii lui Vasile blanar ot Eş, precum să să stie
că făcînd eu casa mea pe cîtva loc a druihului Fînării Gospod şi a mahalalii Feredeilor
alăture cu uliţa de pe gios, am închis drumul uliţii: şi dîndu mahalagii jalbă mării sale lui
vodă, din poroncă domneasă s-au rînduit d(u)m(nea)lui Ilie Catargiu hatman ca să facă
cercetare acestei jalbe. Şi mergînd d(u)m(nea)Iui hatman la faţa uliţei după cel(e) cu
amănuntul cercetări <ce> s-au făcut prin mahalagii şi printr-alţi oameni de ispravă s-au
dovedit cu adevărat că am făcut eu casă pe locul uliţii; şi cerînd d(u)m(nea)Iui hatman
din poroncă domniască ca să strice casa să deschiză drumul uliţii după cum au fost
dintru început şi avîndu numita Ilincă un loc de casă dîn dreptul casei sale peste uliţa din
sus, am căzut în rugăminte la Ilinca şi la soţul ei Vasile blănarul, di-am dat un slînjin si
giumătate din locul domniilorsale, ca să fie uliţa, sî nu-mi strice casa. Deci dar pentru
aceasta i-am dat acest zapis al mieu ca oreîndu s-ar întîmpla ca să vîndu eu casa, după
protimisire ce are numita Ilincă, să-i aibu dumisale a o vinde; iar de n-ar vra ca să o
cumpere dumniaei, să aibă a-ş lua locul după hotarnica ce o are, şi eu să-m stricu casa să
deschidu uliţa, după cum au fost dintru început. ^
Şi, pentru mai bună credinţa, neştiind carte mi-am pus degetele atît eu cît şi
feineia me.
<1777 iunie 23>'.
2
Eu, Chiriac sin loan.
Aceasta tocmală şi învoială ce s-au făcut între dînşii de a lor bunăvoe şi înainte
noastră s-au făcut, aceasta.
Ilie Catargiu hatman.
După T. T. Burada, Documente, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 128, nr. XXIV. Orig.

1
Anul, după regestul de la începutul actului.
2
Locul amprentei digitale.

294 1777 iulie 8


A b d u n c h e r e a g a şi Aliaga se î n v o i e s c cu Z o i e Leonard asupra achitării u n e i datorii, de
1950 de lei, cu care aceasta din u r m ă îi era datoare lui Husăin a g a din R o m a n , fratele celor dintîi.

Eu, mai gios iscălitul, Abdunchere aga, i eu, Aliaga, fraţii lui Husăin aga ce au fost la
Romanu, dat-am adivărat zapisul nostru la mîna d(umnc)ci Zoie Leonard de învoiala ce am
făcut pentru datoriia ce au fost rămas fratelui nostru Husăin aga. Cari datorie, cerşînd la
Zoiia Leonard, şi Zoiia Leonard fiind la Movilăti, în Ţara Leşască, cerşind giudecală cu
Zoie, cum n-ar fi datori cu acei bani, ani cerşut de la măriia sa vodă ca să ne deie cariea la
d(umnea)lui Costandin Vîrnav biv vel banu i la d(umnea)lui Dumitrachi Miimaroglu biv
vel armaş, ispravnici de ţinutul Sorocii, şi ne-au scris şi cartea cătră d(umnea)lui măriia sa
domnul Movilăului, graf Potomschii, poftindu-1 ca, de împreuna cu boierii rînduiţi de către
măriia sa, să rînduiască şi măriia sa ca să şteie şi, după dreptate ce s-ar cade, să ne giudece.
Deci, noi nevrînd să mai stăm la giudecată, am stăruit Şi, de a noastră bunăvoie,
ne-am aşezat într-acest chipu, făcînd sulfu, ca să ne dei Zoia 1950 lei pentru această
datorie. Şi ne-au dat aceşti bani, adică: <pentru> 1500 lei ne-au dat dughenile ce le ari in
Iaşi, în mănăstirea Trei Sfetitelor; şi ne-au dat şi toate scrisorile ce le are pe acele dugheni.
[ce li ari] şi 450 lei ne-au dat bani gata. Şi dughenile cu această tocmală le-am luat cu vadea
păr(ă) la Sfetii Gheorghie, ap(rilie) 23 <a> anului 1778. Iar de va pute Zoia Leonard păr(a)

392r
jj vadea să plătească hanii, să fie dughenile iar a Zoii Leonard. Iar chiriia cît să face păr(ă)
ja vremea ce va da banii să fie a noastră. Iar de nu va putea da banii păr(ă) la vadea şi la
v a d e a volnici să fim a-i vinde dughenile la mezat. Şi vînzîndu-le, de nu să vor împlini 1500

t i Jjioriia, să fie Zoia a împlini păr(ă) la 1500 lei, cum şi de va trece bani mulţi peste 1500
:
L. vînzare dughenilor, acei bani ce vor trece să fie a Zoii Leonard.
Şi pentru mai adevărată credinţa ne-am dat scrisoare la mînă unul cătră altul, ca de
acum înainte, nici noi, nici Zoiia, să nu mai avem cuvînt de răspunsu şi giudecată pentru
fac&isiă pricină niciodată. Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit cu a noastre mînu(ri) şi
; im p® şi muhoriul.
I Şi la această învoială şi aşezare ce-am făcut, s-au întîmplat mulţi negustori, mai
• jjjos s-au şi iscălit.
Acestu zapis de învoială şi aşezare s-au făcut înaintea noastră şi am încredinţat şi
>,oi cu a noastră iscălitură.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Ty ţot| AeovapS. 1777 iulie 8.
Act(ul) Zoii Leonard pentru nişte odăi din m(ănăstirea) Trei Sfetitele.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, două sigilii inelare
' {îji.ioţiiid două semnături turceşti).

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 267, nr. 477 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (35,3 x
" 219 m.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 621).

' Urmează mai multe semnături turceşti.

2(."5 1777 (7285) iulie 8


Mărturia unui Vasîli privitoare la un loc de casă < d i n vecinătatea Bisericii B a n u > .

7285 <1777> iuli(e) 8.


Mărturia unui Vasîli atingătoare de acest loc <de cumpărătură... de la Vasîli sîn
;popaBanu>.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 427, nr. 23. Menţ.

296 1777 iulie 11


Costandin Căsiian dăruieşte Bisericii Curelari, cu hramul Pogorîrea D u h u l u i Sfînt, un loc
de casă de lîngă cimitirul acestei biserici.

rr" Adică eu, Costandin Căsiian, ficiorul lui Grigoraş Căsiian neguţitor din Iaşi,
făcut-am scrisoare; me la mîna preoţilor de Biserica Curălariu din Iaşi, unde să cinsteşte
şi să prăznuieşte hramul Pogorîrei Duhului Sfîntu, precum să să ştie că o mătuşă a mea,
anume Martha călugăriţa, avînd o casă cu locul ei din vale de biserica Pogorîrea Duhului
Sfînt la vreme cînd ea şi-a cunoscut apropriere sfîrşitului vieţei sale ău fost dat casa cu
locul ei danie Unei Nastasie Negoiţoaie păscăriţa ca după moarte să o grijască. Şi murind
mătuşa me, Martha călugăriţa, casa sa au rămas în stăpînire Nastasiei Negoiţoaiei,
fiindcă după moarte mătuşi-me au grijit-o cu a ei cheltuilă.
Apoi, Nastasie Negoiţoaie fiind femeie săracă şi lipsită de multe şi nedîndu-i mîna
. ca să stăpînească casa, de a ei bunăvoe au scos-o vînzătoare; şi fiind eu nepot Marthei
' călugăriţa m-am protemisit eu mai întăi decît alţii străini şi am cumpărat-o cu tocmală şi
cu zapis, fiind şi mulţi negustori faţă şi s-au iscălit în zapisul de cumpărătură; căre casă,

393r
în vreme oştirei stricîndu-se de moscali au rămas numai locul. Şi nefiindu-mi nuc d,
loc trebuitor m - a m socotit însumi şi din bunăvoie me, de nimene silit, nici asupni u de
a me bunăvoie l-am afierosit şi l-am dat danie sfintei biserici Pogorîrei Duhului Simt *
să fie pentru pomenirea mătuşei mele Martei.
Şi acest loc pe de Sa deal să hotărăşti cu locul ţintirimului Bisericei Curălariulu
iar pe din sus să hotărăşti cu locul lui Nastas Părţăleanului blănar şi pe U >i1!l. '
hotărăşti cu locul babei Marii Măhăiţii, iar din faţă, despre şcoala jidovească, să hoijiăşt]
cu Drumul cel M a r e ce merge la Podul de Piatră. Deci, acest loc, după sămnele dc mtlI
sus arătate să aibă de acum înainte în veci a-1 stăpîni sfînta biserică aceasta P^mirea
Duhului Simt fără de nici o supărare de cătră nime, căci eu cu ai mei drepţi -uni l-an,
cumpărat şi oricine ar vre să-şi facă casă pe loc, volnic să fie numai dator sa lic a j,.
bezmăn pe an pentru loc după tocmală ce va face cu preoţii-acestei biserici, dar a vinde -
nimeni din preoţii ce ar fi după vreme la această biserică să nu fie volnici.
Şi cînd am făcut această scrisoare de danie şi afierosire s-au întîmplat mulţi-
oameni neguţitori de cinste şi alţi care mai gios sînt iscăliţi; şi eu, încă pcntiu mai
adivărată credinţă, m-am iscălit însumi cu mîna mea.
1777 iulie 11.
Iscăliţi: Costandin Căsiian ceauş za cupeţfu]; Gheorghe nepot lui Căsian 'lo.idtr
Căsiian, martur. La dania aceasta m-am tîmplat faţă, Costandin Gheorghie.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII, p. 156 - 158, nr. 88. Copie în condica de „documentele,"
caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate a sec. MS
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926- 1927), p. 156 nr. LXXXV1 (aceeaşi copie).* »„

297 <1777 ( 7 2 8 5 » iulie 12


Gavril ciubotar şi soţia sa, llinca, vînd o casă lui Gheorghe pîslar.

Alt zapis dintr-acei an' iuli 12, prin care Gavril ciubotariul cu soţia lui, Iliticj au
vîndut ace casă lui Gheorghe pîslarul, drept 80 lei.
Arh. St. Iaşi, Documente, DVII/29. Rez. într-un doc. (orig.) din 1807 iunie 25. Ibidem, DVI1/26 nr. 4
(re/., identic într-o mărturie hotarnică (orig.) din 1807 august 8).
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 144, nr. XXX (acelaşire/.):
şi p. 139, nr. XXIX/4 (rez. din mărturia hotarnică din 1807 august 8).
1
7285 (cf. doc. din 7285 <1776> noiembrie 20 - nr. 231 din acest volum).

298 1777 (7285) inii" 14


Mărturie hotarnică pentru un loc de casă <din vecinătatea Bisericii Banu>.

7,285 < 1 7 7 7 > iuli(e) 14.


Mărturia : hotarnică pentru locul lui Vasîli ci au tras di la fratele său spat(a)r Toader'-;
parte ce i s-au cuvenit.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 427, nr. 24. Menţ.

299 1777 (7285) iulie 16


Măsurătoarea unui loc de casă <din vecinătatea Bisericii Banu>.

394r
7285 <1777> iuli(e) 16.
însemnare închipuitoare de măsurătoare ce s-au făcut locului Banului.

După Mihai!, Contribuţii documentare, p. 427, nr. 25. Menţ,

300 1 7 7 7 Iulie 17, Iasi

Grigorie Alexandru Ghica voievod îl numeşte pe Gheorghe suiulgiu purtător de grijă al


-^aznalclor şi al aducţiunii apei din Iaşi în locul lui Costandin suiulgiu.

Eu1. Grigorie Alexandru Ghica voevoo rfojiu rmloshu, gospodară Zemli


MoiJavscoi. De vreme ce Costandin suiulgiul, şătrar şi cu frate-său Dima, dintru întăiu
Îînd s-au făcut haznalele vechi şi s-au adus apele aice în oraş, cum şi cîridu am făcutu
domnia mea alte haznale noao şi s-au adus apele 1a mănăstirea Svetei Spiridon i la
frific. aceşti doi nu numai cu a lor meşteşug au lucrat la adusul apelor şi la făcutul
ha/nalelor. ce şi purtători de grije în vremuri şi tocmituri al toate acestea a fost Dima
suiulgltil pănă la moarte lui. apoi au rămas asupra lui Costandin şătrarul pănă ăemu.
Deci acmu, prin jalbă arătîndu-ne Costantin suiulgiu şatrar cum că el să află cu
oase gre şi cu copii şi nu poale păzi slujba aceasta ca frate-său Dima, căci ceale
tretniiiicioase pentru hrana casei lui se află afară, şi toate să prăpădescu, iar frate-său
Dima. fiindcă era o m cu capul, îi da mîna a sta la slujba aceasta aice în Iaşi; şi
nigîndu-ne ca să rămîie slobod de la această slujbă, domnia mea am rînduit la domnia
lor veliţii boiari de au cercetat şi înainte dumilorsali l-au arătat pe Gheorghi suielgiul de
%om meşter la treaba suilgicîului şi vrednic a purta de grije pentru toate apele şi haznalele
înlocui său, cu care au şi făcut învoiala şi s-au primit Gheorghe suiulgiul, cum pre largu
«ă arată la anaforaoa dumilorsale veliţilor boiari, care s-au întărit de domnia me.
Şi fiindcă după arătare lui Costantin suiulgiul şătrar, acmu toate apele şi haznalele
s-au dai de domnia m e supt purtare de grijă a lui Gheorghe suiulgiului, iată dar că
domnia me ne-am milostivit asupra lui Constantin suiulgiul şătrar şi l-am lăsat să-şi
caute de trebuinţa casii lui şi să fie slobod de Ia slujba aceasta, nesupărat niciodată.
Aşijdere, locurile de dughene de aice din Eşi, ce are danie el şi frate-său Dima cu
hrisoave de la luminaţii domni pentru slujba lor ce au făcut pentru aceste ape şi haznale,
fi întărim domnia m e să şi le stăpînească cu pace ei şi feciorii şi nepoţii şi neam de
său. fără numai locul ce au.avui de danie de domnie sa Scarlat Ghica voevod pe
'"'iâ zidul Curţii gospod pe amîndoao părţile ceasornicului cu hrisov, carc loc l-au dat
iui Cheorghe suiulgiul la învoiala ce au avut. Aşijdere şi o dugheană ce i-au dat mai
înainte cu scrisoare şi Ioc sterp de altă dugheană alăture la aceste să nu să amestece
Costantin şătrar, fiind date de dînsul lui Gheorghe suiulgiul. Aceasta.
* U las, v(ă) î(ea)t(o) 1777 iuli 17.
Procit vel logofăt.
Eu', Grigore Ghica voevod 1 .
<Ios, în dos>: S-au trecut la condica divanului de Ion Neculai condicar.
După M. Burghejea, Documente, în „loan Neculce", An. 1, fasc. 2 (1922), p. 268 - 269, nr. CVI. Orig.

1
în textul editat, urmează menţiunea: „Locul peceţii domneşti".

395r
301 1 7 7 7 ;uij;iist i

A p o s t o l blănar ia de la mănăstirea Galata un loc p e Uliţa R u s e a s c ă , în Tîrgul de J s L1| 1


v
b e z m e n de 10 lei şi o ocă de ceară pe an.

t Adică eu, Apostol blănariul, ficiorul lui Ion Cinzu, dat-am adivărat zapi^uii 'i
meu la sfînta mănăster(e) di Gălata precum să s(e) ştie că am luat un locu a mămisiiui,
între locul lui Sfeti Ion şi între locul răpoosatului Năstas(e) lipţicanul Anăstasii, în 1 iit-ul
de Gios, pe Uliţa Rusască, în giumătat(e) de locu, pe cari au fostu o pitării şi o cjlcnta
<u>'nui Mamus, cu bezmen şi să făcu dugh<e>'an(ă) acolo cu toat(ă) cheltuiala nu. CJ
să aibu a da bezmăn pe anu la mănăstiri, la începutul anului, cît(e) 10 lei, adică /cec
şi <o> ! ocă cear(ă) pe tot anul. Şi plătindu dupe tocmala, să nu hiu supărat dc caiii
nimene.
Şi, pentru credinţa, m-am şi [şi] iscălit.
1777 av(gust) 1.'
Apostul Ion[ţ]tţ(ă), adevirez <m.p.>.
Eu, Costandin sin loniţ(ă), am scris şi-s martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, XIV/75. Orig., hîrtie difolio (21 x 15,5 cm.), filigran, c e m ş t ^
neagră.

1
Omis.

302 1777 august 1

T o a d e r croitor, soţia sa, Nastasia, şi fiul lor vînd lui Ioniţă C e r c h e z o casă din mahalaua -
M u n t e n i m i i de M i j l o c , c u 4 0 0 d e lei.

Adică eu, Toader croitoriul, zet Gheorghii Ţeacădearamă, dinpreună cu soţul,


mieu. Nastasie, şi cu fiu mieu, făcut-am adevărat zapisul mieu la mîna dumis(ali)
giupînului loniţ(ă) Cerchez precum să să ştie că, de nimenea siliţi, nici asupriţi, ccdea
noastră bunăvoie, am vîndut dumisale dreaptă casă a noastră din Iaşi, ce iaste în
mahalaoa Muntenimii dc Mijloc, din deal de S(ve)ti Nicolaiu, cu poarta la Uliţa Sărăriei,
între casa Ciuculcsci şi între casa Grozăvoaie şi alăturea cu locul lui Gheorghi armăşăl,...
carc casă am vîndut duin(i;s(a!e) drept 400 lei, adecă patru sute de lei, şi cu tot locul ei,
pe cum cuprinde gardul ogrăzii şi a grădinii, şi cu altă casă, mică, ce este alăturea, tâ
într-o ogradă, carc casă şi mie îmi iaste de zestre de la socru-mieu Gheorghi
Ţeacădearamă. Şi fiindcă scrisorili vechi cc amu avut de la socru-mieu pe această casa
s-au pierdut acum, pe vremea moscalilor, lipsind dinlr-o ladă înpreună şi cu cîteva strai
şi n-am avut alte scrisori vechi să dau dumis(ale). dar dc s-ar întîmpla să tragă cinevaşi
din neamurile noastre parte de casă cum şi vreunii din mahalagii vreo. parte de loc cu
chip cum că ar fi înpresurat cu gardul ogrăzii sau a grădinii dum(nea)lui să nu să supere
cît de puţin, ce eu să aibu a răspunde şi dum(nea)lui să-şi stăpînească casăle cu tot locul
după cum cuprind înpregiur gardul ogrăzii şi a grădinii.
Şi nimenea din neamurile mele sau a femei mele cum şi copii miei,sau nepoţi, sâtî
oricine din neamurile mele să nu fie volnici a întoarce sau a strica această vînzare,1
fiindcă o samă din neamuri s-au şi aflat faţă, care mai gios sînt iscăliţi. Deci. făcmdu-ne
dum(nea)lui giupînul Ioniţi Cerchez toată plata deplin în mîinile noastre, de aice înainlS'
să aibă dum(nea)lui a stăpîni cu pace înpreună cu giupîneasa dumis(ale) şi cu cuconii

396r
!^j S (ale), nepd'ţi şi strănepoţi, să Ie fie dumilorsale dreaptă ocină şi moşie,
IrfestrămutMa în veci.
M după zapisul acesta să aibă dum(nea)lui a-şi face şi hotarnică şi întăritură
î(o)spod.
** Şi la această de bunăvoie a noastră vînzare s-ău întîmplat şi alţi mahalagii şi alţi
lanicni de cinste, care pentru mai mare credinţă s-âu şi iscălit.
IM 1777 avgust 1. •••••••' r
1
ku . Toader croitor, zet Gheorghi Teacădearamă; am vîndut.
uU1, Anioh(i), brat lui Ghiorghiia Teacădiaramă, şi eu', Nastasiia, soţu lui Toader.
Eu Coslachi..} iscal; lonuşco vînzătoru lor.
Eu, Dumitru, văru cu Nastasiia fiica Sui Teacădiaramă am iscălit şi o fostu cu voie me.
;Eu1, Aniţa Giuculeasă, am fost faţi.
Şi eu, Ştefan păh(arnicul), am scris cu zisa dumilorsali.
Şi la această vînzare m-am întîmplat şi eu faţi şi fiindcă mai în trecută vremi
mătuşa me, Irina Chişculease, au avut pricină de giudecată cu Gheorghie Teacădearamă,
isocrul lui Toader croitor, pentru o bucăţică de loc a mătuŞi-meChişculesă şi al mieu, ce
"s-.ar -fi înpresurat cu gardul ogrăzii lui : Gheorghii Teacădearmâ, ^"fiindcă zapisul
Aătiişă-mea n-au fost faţi aflîndu-se zelogite la Gheorghie clopotar la Ocnă pentru 20
ne-au luat hotărîre giudecata într-ace vremi şi întîmplîndu-se acum de au vîndut
Toader croitoriul zet Teacădearamă şi cu femeia lui, Nastasîia, fiica lui Teacădearamă,
„;casâli dumisali loniţ(ă) Cerchez şi rămîind eu clironom şi pe parte mătuşă-me Chişculesă
f
fiindcă Ioniţi Cerchez îmi este rudenie i-am învoit şi cîtă parte de loc se va alegi
împresurată !cu gardul ogrăzii lui Teacădearamă sau al grădinii i l-am dat danie şi vînzare
Z lui Toadir croitor şi a fim ii sali Nastasîi, fiica lui Teacădearamă, să fie bună şi să
?
stăpînească în paci.
Şi. pentru riiai adevărată credinţa, am iscălit cu mîna mea şi nimini din neamul
mieu să nu fie volnic a să ispiti şă-mi strici această de bunăvoinţa mea danie ce am dat
* seminţii meii, Ioniţ(ă) Cerchez, pentru pomenire noastră.
1777 av(gust) 9.
i,Ioniţ(ă) Chişcă am dat danii cu voie me <m.p.>.
Şe... 2 log(o)f(ă)t martur, cari am scris cu zisa dumisali loniţ(ă) Chişcă <m.p.>.
stol(nic), mart(ur).

<Pe verso, de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Toader croitorul, ginerile lui Gheorghie
Teacădearamă, pentru 2 casă cu locurile lor din Muntenime de Mijloc, s-au vîndut lui
I.miîă Cerchez. °
1777 av(gu)st 1.
Mu/eut Naţional de Istorie - Bucureşti, Documente, Nr. 106881. Orig., hîrtie.

1
Amprentă igîlală.
:
Neclar.

303 1777 august 6


Diata Măriei, soţia lui Pascal fost marc medelnicer.

Eu, Mărie a răpoosatului Pascal biv med(elnieer), fiindcă, din mila Iui Dumnezău,
agiungănd la vărsta de bătrăneţă şi după datorie şi dragoste ceia ce are părintele asupra

397r
fiilor săi i iubind de a purure întemiere lor, aşa dar şi eu socotit-am pentru i i mei .1 .
face partea fieştecărui din moşii, ţigani, din vii, dughene şi altele, atît din cele <
rămas de pe soţul mieu, cum şi din cele ce am avut eu de la părinţii mei, <.n\i cum
socotit în frica lui -Dumnezău a nu le face strămbătate a da la o parte mai mult duil „.
alta, cum mai vîrtos că din mare mila lui Dumnezău învrednicindu-mă de m-am hutu
şi cu căsătorie a tuturor fiilor mei şi fiind cu casăle lor desosăbiţi şi că de 1.-1Î./1 înain;,
ca să ştie fieştecare din fii mei ce are a stăpîni, pentru ca să aibă şi oarece un iţmiii*,
casăle lor din cele părinteşti, la care poftescu şi pe fii mei după această îrnp.tr ala să «.„
mulţămească, fiindu că din cît mi-au dat cunoştinţe şi după cum mai s. s jr.tu
strămbătate n-am făcut nici unul.
1777 av(gust) 6.
Cele ce am socotit de am dat parte fiiului mieu Gheorghie, după cum să aiatamai
gios anume.
O pivniţă în tărgu Eşii.
Una pol dughiană în Tîrg(ul) de Gios.
Un loc de dughiană ce să ia bezmăn tij în Tîrg(ul) de Gios.
Un loc de casă ce este în dosu dughenilor s-au dat pentru că este loc nun mult la
casăle ce le-au luat Neculai.
Cinci pogoane de vii la Gărle, bez locu stărp cît este să fie în giumătate, osâbitde
trii pogoane ce sînt a mănăstirii Putnii.
Doî pămînturi şi un răzor în Gărla din Sus, care pămînturi îmi sînt şi nuc daii
danie de la mătuşe-me Safta Toderesceasa.
Un vaci de moară în Gărla de Gios cu doi roate din sus de moara vărului,
Costandin.
O giumătate de moşie la ţinut(ul) Eşii, Cocorenii, la ocolul Turii.
Ţigani ce vor fi faţă şi care sînt fugiţi să să împarţă la amîndoi, în doî, frăţeşti

Cele ce am socotit de am dat parte fiiului meu Neculai, după cum să arată mai gics
anume.
O casă din Eşi cu locu di pe uliţa ce merge la Sfeti Spiridon.
O moşie de la Pădureni parte Aniţei fata lui Dănălachi i s-au dat pentru c heluiulj
nunţii sale cu care aU cheltuit de la sine nedăndu-i eu cît de puţin ajutor.
Un vad de moară în Gărla de Gios cu trei roate să se facă cu cheltuiala iui Neculai
şi doî roate să fie a lui Neculai şi una păn-la săvărşenia me.
O giumătate de moşie la ţinut Eşii, Cucorănii, la ocolu Turi.
Cinci pogoane de vie la Gărle, bez iar loc este stărp să fie în giumătate, o»hu':i '
trei pogoane vie ce sînt a mănăstirii Putnii.
O dugheană şi giumătate la Eşi, în Tîrg(ul) de Gios.
O dugheană cu bezmăn tij în Tîrg(ul) de Gios.
Ţigani cîţ or fi faţă să să împartă în doî atît cei ce or fi faţă cum şi cei ce or ii fugiţi
iarăşi să să împartă amîndoi şi în doî .frăteşte.
Cele ce am socotit de am oprit parte me pentru chivernisala vieţii mele am, cum;|i
după săvîrşirea vieţii mele să rămăe pentru grijile mele.
10 pogoane vii dc la Odobeşti.
O boltă de la Focşani.
Doî dugheni ce să ia bezmăn tij la Focşani.

398r
O moşie în Focşani ce este giumătate a m e şi giumătate dată de moşul meu Toma
ţi Miera. -.?
-O roată de mOară în Gîrla de Gios ce este în vadu ce am dat lui Neculai.
O moară cu 0 roată în Gîrla de Sus ce este pe moşie fiică-me Catrinei ce s-au dat
tie/x-iv
0 .uoşie, a n u m e Tăbiceştii, ce este în ţinutul Putnii, cît să va alege să f i e dată fiilor
heorghe şi Neculai a o dezbate.
Cinci pogoane de vii într-o ogradă, bez care a m dat-o fiică-me Catrinei de zestre
;jbtiaGărle
Doî salaşe de ţigani, anume: M a n e şi Eni, i-am poprit pentru slujba me.
Care şi aceste părţi d u p ă săvârşirea vieţii mele să aibă a m ă griji d i m p r e u n ă fii mei
j ghc, Neculai, Catrina, dănd toate aceste ce s-au arătat mai sus.
Şt toate aceste ce s-au arătat mai sus care s-au oprit pentru chivemisala vieţii mele,
jupă săvîrşirea mea grijindu-mi ficiorii mei d u p ă diiata ce oi lăsa, să aibă a le împărţi
' frăţeşte şi am iscălit.
Mari a rned(elnicereasa) lui Pascal; Neculai bacal; Nestor teslar.
înainte m e s-au făcut această împărţală fiind şi cu primire d(u)m(i)sale
med(elniceresei) şi a fiilor d(u)m(i)sale, m - a m iscălit şi eu, fiind faţă martur.
Costi ban.
După Ghibănescu, Surele, IX, p. 286 - 289, nr. CXIV. Text după idem, Ms. Surete, XXVIII, f. 109
|iii-\cia Olga Catargiu. «

?.04 1777 august 12


Mărturie hotarnică a lui Ion G o r d u l v o r n i c d e poartă privitoare la u n Ioc d e casă din
'Cas?.pic a lui Cîrste a r m e a n .

Facem ştire, cu această mărturie, hotarnică, că din luminat(ă) poroncă


jircinălţatului domnului nostru, mărie sa Grigore Alicsandru Ghica v(oie)vod, fiind
flrîriduiţi de dum(nealui) loan Cant(acuzino) vel logof(ăt) ca să mergu la Pod(ul) Vechiu
in Căsăpie, la o casă cu locul ei şi cu pivniţă de piatră supt cas(ă). ce iaste a Cîrstei
pianului, ce este între loc(til) casii lui Andrii popa armenescu şi între locul Tomii
armanu, fratele Cristii, care faţa locului se hotărăşte cu Pod(ul) Vechiu şi fundul locului
jUiotăraşte cu un loc al bisericii armeneşti. Deci, nlergînd la stare locului, am strîns pe
mahalagiii Toma arman, i Grigorii diiacon arman, nepotul Tomii ş-a Cristii i pe Sava
arman, bral Tomii şi Crîslii, i pe Vărtan staroste, i Avacu Cărăcâş i Mardoros staroste şi
făcînd stinj(e)n de opt palme g(oş)pod, întăiu am măsurat dintru o piatră c e s-au pus la
Pod(ul) Vechiu la faţa locului şi alăture cu loc(ul) lui Andrii popa armenesc în sus spre
miazinoapte pînă în fundul locului şi pînă în locul bisăricii armeneşti, am aflat 2 0
ăojţ'eni) şi o palmă lungul locului şi s-au pus 2 pietre hotară cheotoare şi dintr-acestea 2
pietre, măsurînd fundul locului alăture cu locul besericii armeneşti 5 stînjini 2 pol palme
şi s-au pus iar 2 pietre hotar cheOtori, după învoiala cum s-au învoit Cîrste arman cu
frate-său Toma i cu nepbt(ul) lor Grigore diiacon, fiind locul neîmpărţit şi Heăvînd nici
scrisoare în sămne; şi mai mergînd dintr-aceste 2 pietre spre Pod(ul) Vechiu, alăture cu
locul Tomii arman, fratele Cristii, şi pin hudiţa ce au între casile lor şi pînă în Podul
Vechiu, s-au aflat 2 0 stînj(e)ni şi şese palme, însă lungul locului pe lîngă locul Tomii
arman ş-am pus piiatră hotară lîngă pod. Şi fiind vorbă între Crîşte şi cu frati-său Toma

399r
pentru hudiţa ce este între casăle lor,' s-au învoit amîndoi şi s-au tăiet hudiţa în i'oai
rămîind şi la o parte şi la alt(a) ş-am mai pus o piiatră hotar, despărţîndu-le prin cea dife
deal şi din sus de cas(e)le lor, dispărţîndu-le hudiţa şi măsurînd şi faţa locului disprtf
Podul Vechiu din piratră în piatră s-au aflat 5 stînjăni 5 palme. Şi aşa s-au încheietict"
locul Cristii armanului din giur împregiur, după cum arată mai sus. Şi după hotărîre
ce-am făcut am dat această mărturie hot(arnică) la mîna lui Crîste arman ficior iui
Toader arman, în care am pus pecete Porţii g(ospo)d ş-am iscălit.
L(ea)t 1777 av(gus)t 12.
Ion (lordul vor(nec) de poartă <m.p.>.
Am scris mărturie această hotarnică eu, Iordachi condicar < m.p.>.
<Pe recto-ul primei file, scris de aceeaşi mînă>: Palma cu care s-au făcut
stînjenul1.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Hotarnică iscălită de Ion Gordu
vor(nic) de poartă. 1777 av(gus)t 12.
Arh. St. Iaşi, Documente, CVII/11, Orig., hîrtie difolio (35 x 22,5 cm.), filigran, cerat iii lUfrâ,-
sigiliul Porţii domneşti, rotund (3,3 cm. îiv ţliam.), aplicat în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi dc alia a aaej
cruci slovele: II - i/aii -pn (Pecetea Porţii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1767.
Muzeul de Istorie a Moldovei - laşi, înv. nr. 10315 (copie din 1796 mai 25).

1
Măsurînd 23 cm.

305 1777 august 15, Iaşi


Contract între Nieolae brutarul şi mănăstirea Sfîntul Sava pentru două prăvălii de pe Poâ$
Vechi din Iaşi.

t Aia iot) rcapovco; ODpxpajvrixiKov rpdppaxo; StjXov yivexai, ou-


cuvetpcovnQri pexa xov NikoXaou ^copâ ocjo'uv xoo 'Icodvvou, 8ux Siko
epyaaxfipia onbv e%ei XO (xovaaxripi ei; xo FIoSo B £ K I , xo p i v eva va Kâflj
cpoopvov, xo 8e âXXo pjtaKaXiKo, xd oitoîa xa eXaPe o'oxco «pxaojtea;-
aKercacrpiva, Kai voopyia, pe îtopxaq, p i TtapdOopa, p i Kpeppaxia, pe ao^eţ, o
ei.pr||xevo; 8e NiKoXao; va e%t| vd (pxdmi p i o a e i ; aoxd xou cpoupvov p i e^o§a
eStKaxox» Kai oX.a xd ejtopeva XOD (poopvoo, opoico; Kai e i ; xo pnaKaXiKo va
(pxiaari xd ejtopeva xot» yi8eia<op> p i e^oSa eSiKdxoo, rtpocrexi auveqxovncii
xâ> 7ipo£ipri|4.ev(o NucoXdo) va Kap.T| eva KIOCTKTI rjyo'ov aepSamKi OTUOCO dîto tot
epyaaxripia rcaXiv pe e^oSa eSiKaxov. A m a Xoucov vd z%i} vd xd e^oDcnotaii
eco;<ou> vd ţiiarţ, opoicoc; k d i t a raxiSid xot), Kai vd 8i8r| e i ; xo povaaxfjpi
Ktţpdv ypo<aia> 110 rjxot ekocxoi SiKa, xou kaQ' eKaaxou xpdvov, xd piv fiţiici)
ei; xfţv dpxt|v xcvo xpovcoi», xd 8e eitoXouţa eiţ xfj exi p i v a ; d<po\> xeXtiioQow
8r|Xa8ri ec,i prţtve;.
Kai Tţpev rţOeXe Scbou xov jtpoetpnpivov Kupâv ei; xo povaaxtjpt Karâ
xrţt) GDpcptovtav p a ; va e'xei xfjv â&aav vd ilouaidqrţ xo yeSeKi opolco; Kai oij
Katpov rjQeXe xo Jto\)Xr|or| xo yeSeici vd exil xfţv aSetav o NiKoXao; opco;, v«
npoxifidtai xo povaaxtjpi f(8i 7id?av Kai 8ăv îiGeXe rcXppoxra xov Kupdv xou vâ
prjv exrţ xo KUpo; 8id vd E^ouaiaorţ xtnoxe; a n o xo yeSeKi, ăXXă vd z%r[ TO
K-upo; o Kaxd Kaipov fiyoopevo; va xo rayoXiîari e i ; orcoiov 0eXf|oei aveDxivoţ
evavxioxTţxo;. K a i 8ia xo dXt|0e; SeSoiKa xo napov pePawoxiKov Kai
ewppayicrpivov pe xfţv atppayiSa xow povocaxtpt<ot» ei; x ^ î p a ; xot) NiKoXâffu

400r
yttyioi evriwtiov â^iorcicxcov pâpxvpGov, Kai eoxco eiq ev8eii;iv ev xpovco Kai ev
hî]VL (bţ Kfjtati
™ 1777 âvyovcxov 15 Tioai.
Bapvâpaţ o tov 'Ayiov Lâppa Tyyovp.ev<o<;> <m.p.>.
f Prin prezenta scrisoare de înţelegere se face cunoscut precum că s-a făcut
? înţelegere cu Nicolae brutarul Ozun a lui Ioannu, pentru două prăvălii pe care le are
mănăslirea la Podul Vechi, într-ună să facă cuptor, într-ălta băcănie, pe care le-a primit
* acolo făcute, acoperite şi noi, cu uşi, cu ferestre, cu paturi, cu sobe. Mai sus numitul
Nicolae să aibă să facă înăuntrul acestora cuptor cu cheltuiala sa şi toate celelalte pentru
-cuptor. De asemenea şi la băcănie cele ale venitului (ghedecului) cu cheltuiala sa, precum
s-a înţeles mai sus acel zis Nicolae, să facă un chioşc, adică un cerdăcel, în spatele
prăvăliei, de asemeni pe cheltuiala sa. Acestea, deci, să aibă să le stăpînească cît va trăi, de
asemeni şi copiii săi, şi să dea mănăstirii 110 groşi, adică o sută zece, în fiecare an, jumătate
la începutul anului, iar ceilalţi după şase luni, adică după ce se vor sfîrşi cele şase luni.
Şi dînd chiria mai sus amintită mănăstirii, potrivit cu înţelegerea noastră, să aibă
voie să stăpînească venitul de asemeni la cît timp va Voi să vîndă venitul să aibă însă
voie Nicolae să prefere mănăstirea. Şi dacă iarăşi nu va voi să plătească chiria să nu aibă
voie să stăpînească venitul, ci să aibă dreptul egumenul din timpul acela să vîndă cui va
voi fără să i se împotrivească. Şi pentru adeverire am dat prezenta spre confirmare şi
pecetluită cu sigiliul mănăstirii în mîna lui Nicolae brutarul în faţa martorilor demni de
crezare, şi aceasta pentru a dovedi în timp şi loc.
1777 august 15, Iaşi.
Varnavas egumenul mănăstirii Sfîntul Savva <m.p.>.

B
t Aia TOD Ttapovroi; aupqxjovnxiKov xpr|pr|voq 8f|X.ov yl vexai, oxi
.Gwecpcovfjaa eycb o Katco vjtoyeypapevoq pe xov ayiov KaOvyovpevov
âYiooepdaxrţv Ktip Bapvâpov, 81a 8va> epyaoxfipia eiq xo II080 Bexi xo eva va
K<Xj|s(o cpovpvo xo 8e ăXXo pnaKaXiKov, âvxâ opoţ xa etaxPov arco xfţv
navooaoxriTa lovxcooq (pOiâapeva aKejtaopeva Kaivovpioc pe Ttopxriv, pe
îtapâeupa, p i Kpepaxia, pe aoPeq, eytb povov vâ £%(£> va cpxiava) peaâ eiq avxâ
TOD cpdvpvov pe e^oSt) e S i m pov Kt oXa xâ eitopeva xov «povpvov opoţ Kai eiţ
xo unaKaXiKov vot (pOiacro) xov ejropeva xov yiSeKiov pe e^oSa eSikâ pov,
ama. opax; vâ exco vâ xâ e^oixriâqa) ep<b e<poX.t|<; pot) xiig covfjq pexepe opoiov
rai xâ 7tai8ia pov, Kai 818® xfţq navocn6xr|xa xov KaxeKacrxov xpovov Siâ
KDpotv XOD povacrxripioD ypocna 110 rjxoi eKaxov Sern xvplv f) jilav eiţ xfiv
âpxTÎv xou xpovov, xâ 8e eni Xoină xovq e^i pî<xa<; xov orcoiov Kvpâv âv 8ev
fteta xov Scoaeti Kaxâ xf|v âvco avpqxbvtaei vâ ptjv e^ovcnâţei xiitoxeg âjto xo
7e5kt ăXXă vâ £%ei o ayioq KaOriyovpevoq xf)v e^ovola vâ xâ no^eî orcoiov
â£?i£i icâi onoia râpâv fţ&eXeTi eyd> vâ 7toXr|ca> xo yeSuci eiq xlva, vâ ex® THV
a8eiav vâ xo noXâ opoţ vâ 7tpoxiporioei xo jiaovaaxfipi Kâi 8iâ xo Pe(3atov xf|<;
aXr)©r) 8<; eStoaa xo Ttapov pov eiq %£îpaq xov naA.oaxioxr|xa x-qţ pe xov
cdjiojriaxov pâpxîpov.
1777 âvyovcrxov 15, Tiaca.
Oţov NriKoA.aq Tiavriţ m o a x o p a i xo âvo9ev<m.p.>.
. Ioavoţ eKixexqtpnacrrn;, pâpxipoţ <m,p.>.
riopyvţ Taaiov, ţtâpxipoq < m . p > .
Avxevioq, o ypa\f/r|, jxâpxipoţ < m . p . > .

401r
t Prin prezenta mea scrisoare de înţelegere pe trei luni, se face cunoscir i n,.^
înţeles eu, mai jos iscălitul, cu sfîntul stareţ, preacinstitul chir Varnava. pj-un două
prăvălii la Podul Vechi, una să o fac cuptor şi cealaltă băcănie, le-am pi 1 ,u jC | a
preasfinţitul făcute cu acoperiş nou, cu uşi, ferestre, paturi şi sobe; eu singu - i.u. pc
cheltuiala mea acel cuptor şi toate ale cuptorului şi ale băcăniei să le tac pe cheltuiala"
mea şi să stăpînesc eu cu celelalte rude şi după mine la fel copiii mei şi să dau siaieţifty"
în fiecare an chirie mănăstirii groşi 110, adică o sută zece, ca preţ, şi una o dau li
începutul anului, iar cealaltă în timp de şase luni, care chirie dacă nu o plătesc, aşa cum {
fost înţelegerea, să nu stăpînesc nimic de la venit şi să aibă stareţul dreptul să-i vîndă cuL-
o vrea şi cînd o vrea; şi să nu am voie să vînd venitul, însă, dacă voi vinde să prefer"
mănăstirea. Pentru siguranţa adevărului am dat prezentul în mîinile preasliri lului si
martorilor demni de încredere.
1777 august 15, Iaşi.
Nicolae Ioan promit cele de mai sus < m . p > .
Ioan brutar, maror <m.p.>.
Gheorghe Tasiu, martor <m.p.>.
Aftenie, cel ce a scris, martor <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LV/2a. Orig., hîrtie difolio (31 x 21 cm.), filigian cerne®-
cafenie, sigiliul rotund aplicat în aceeaşi cerneală al M-rii Şf. Sava, neclar; Ia nr. 2b, duplicatul (B),
aceleaşi caracteristici arheografice, fără sigiliu.

306 1777 august 20


Diata Casandrei, soţia răposatului Balasache fost m a r e postelnic.

Casandra post(elniceasa) a răp(o)satului Balasache biv vel post(elnic). Fiindcă


sfîrşitul vieţii a fieştecărie îi nivăzut şi niştiut, după cum este scris că nu ştiţ(t) ceasul"
acela întru car(e)le moarte asupra vostră va vini, acestea şi eu socoţind ca nu cumva
ceasul acila înfricuşat al morţii fără Veste şi ne nădejduind viindu îi va faci păgubiţi
suflitului şi trupului, soCotit-am dreptu acie, fiind în viiaţă şi cu minte întreagă ca sa ajJ7.
şi s(ă) orînduiescu toate 'ale mele dupăMrşitul vieţii mele.
Deci las întăi tuturor fraţîlor mii creştini ci din toată ihirpa me desăvîrşîtă iertar(e)?-
rugîndu cu asăminea iertare să mă învredriicescu şi eu de la dînşii ca cie ci ca o mam$)
ci i-o fi supărat cu cuvăntu, şi cu fapta după aceasta tncredinţînd întărăscu această di
bun(ă) a me voi şi di nime sîlită a mediiată. .•••;.•
întăi, pentru unsprăzăci pungi de ban(i) ci am ban(i) curaţi, adecă patru pungi f^j
bani cari îi am la săcriu să fii pentru îngrupar(e) şi pentru sufli'tul meu, iar patru pungi di
bani cu toate hainile mel(e) şi cu un inel de zmar<ag>'du li las fiicii tiieli vorniceslâ
Ilinii, iar nepotului meu Costantin Cant(acuzihp) îi las cinci sute di lei, bani gata, o siug.
cu diamante şi giumătate din caşpl(e) cele di la Ieş(i) care sîntu cumpărate cu banfii) met
cu trei rînduri de aşternuturi di caş(ă), cu ogheluri cu perinuţe şi cu toate arămurile şfe
toate argintăriile mele le las toate nepotului Constantin; nepotu Constantin cît a trai fiica
me, Ilina vorniceas(a), maica dum(i)s(ali), să nu fii osăbit di dum(neaei) di casîle di laj
Ieşi, iar dup(ă) sfîrşîtul vieţîi ficii mele această giumătate de cas(ă) să nu fie volnic a o di]
nimărui, ci s(ă) fie a dum(i)s(ali).
Neputului Ioniţă Cant(acuzino) îi las cinci sut(e) di lei, ban(i) gata, şi o părechede
cercii cu diiamante nepoţii mel(e) Măriuţăi îi las cinci sute di lei bani gata şi o -ae cu

402r
nte car(i) i-am dat-o mai înnainte cînd am venit di la Ţar(i)grad pentru cas(e)li ci
la Ţarigrad şi cinci sute di lei capite cu zapisu la un mitropolit Olinis, o mie di lei
cu zapis la spat(arul) Matei Ghica; asupra cas(e)lor şi asupra acestur o mie cinei
siw -i căpiţe cu zapisă am lăsat ipitrop pi dum(nealui) Ion Cant(acuzino) vel
log. i-it) 1 dum(nealui) Ion Cant(acuzino) biv vel vornic i pi dum(nealui) Matei
izache biv vel pah(arnic) i pi dum(nealui) nipotul meu Costantin Cant(acuzino) ca
s(a> fii silitor să vîndă cas(e)li di la Ţarigrad şi s(ă) scoată şi ban(ii) aceşti o mie cinci
sute de lei. Şi după ci s-or vindi casăl(e) şi s-or strîngi ban(ii) aceştie las o mie de lei
fratelufmieu, căm(ă)raşului lanache şi cîţi bani or mai rămîni să s(e) facă cinci părţi: o
parte iar pentru suflitul mieu din car(e) part(e) a suflitului să s(ă) deie doaă sute cincizăci
di lei la mănăstire Slîntului Ion di la Balata, fiindcă scrisor(i)li cas(e)lor din Ţar(i)grad şi
zapisul iui Oliisă sîntu picitluit(e) cu picetea chir Ieochim egumenului di la Sfenti Ion di
,> B.ik ta şi cu picete vărului mieu Ianacache şi cu picete gramaticului bisăricii cei mare
ihir Vas(i)laehe, car(e) aceste scrisuri di mai sus ar(ă)tăte fiindu că lăsasăm epitropii pi
mai sus numiţîi boieri şi egumeni ca s(ă) vîndă cas(e)li şi să scoată bani di la Oliisă
pentru acie s-au dat scrisor(i)li di s-au pus la gajghiriul mătuşii a răposatului Iordache
Geaiiili. iar cîţi bani or mai rămîni afar(ă) din cel(i) două sute cincizăci di lei ci
.onnduiescu la măn(ă)stir(e) Sfeti Ion di la Balata ci este închinată la Sfeti Ecaterina di la
S'îna să s(e) dea la vaduri şi la locul scăp(ă)tat(e).
\şa s-au închiet din cel(e) cinci [cinci] părţi, parte suflitului, şi mai rămîn patru
-părţi: o parte las fîicii nief(i) Ilinii vorniceas(a), şi o parte fraţilui mieu căm(inaral)
Enache, şi o parte las nepotului mieu Ioniţă Cant(acuzino) şi nepoţii mel(i) Măriuţăi;
pentru unsprăzăci pungi di bani ce sînt ar(ă)tate mai sus şi împărţit(e), însă: patru pungi
,sl giumătate di bani sînt în sîpitul mieu, cinci sute di lei capete cu zapise la căp(itanul)
-Ştefan Ţîntil(ă), doa mie şi şapte sute cincizăci, adecă 2750 lei, la răposatul ginerele meu
Joadu- Canta vor(nic), car(e) piste tot fac unsprizăci pungi di bani, care aceste sînt ci
iîni orînduite mai sus.
într-acest chip hotărăscu şi orînduiescu printr-această di bun(ă) voie şi di nime
/sîit(ă) a me diiata şi într-acesta chip voi să s(e) urmez(e). Iar car(i) din fraţi au rudinii va
fClrui şt s-ar ispiti ca s(ă) o strici această diiată a me să fie anathima, lăcaşu lui în focul
ghienii, faţa lui Dumnezău să nu o vază şi să fie blăstămaţ(i) di tbţ(i) sfinţîi părinţi şi di
pâfrierşi si di mirii să fii niertat şi blăstămat. Şi pentru încredinţare am iscălit şi am întărit
<i ci picetea me.
1777 av(gust) 20. <m.p.>.
K a a a v 5 p a nooTeXvTiT^eaa ...'<m.p : >:
reopyaKti n a ^ a a a i d i q <m.p.>.
...'pah(arnic), martur <m.p.>.
Şi eu am scris cu zîsa dum(i)s(ale) post(elniccsci)...' <m.p >.
Arh. St. Iaşi, Documente, XCVU/20. Orig., hîrtie difolio (32 x 21,5 cm.), filigran, rupt, lipit, cerneală
(Steme.

• Neclar.

! ;
307 1777 august 20:
Mărturie privitoare la locul lui L o c m a n gerah dintre Uliţa M a r e şi Uliţa Strîmbă.

403r
Fiindu rînduiţ(i) dc dum(nealiii) Ioan Cant(acuzino) vel log(o)f(ă)l ca uii'iKlr
şi să cercetăm locul ce-1 are Locman gerăhu a casilor lui, care este între Uliţa Mare v
între Uliţa Strîmbă, după poruncă mergînd la stare locului şi întăiu cercetîndu scrisorgW
lui Locman gerahiil's-au găsit un zapis din let 7197 < 1 6 8 9 > iul(ie) 18, întru canlr^ I
că egumănul Irimie şi cu tot săborul de la sfîntă mănăstir(e) a Trii Sfetitiloi ,iu r ata[ I
schimbu cu Ştefan de visterie dîndu Ştefan de visterie stupi mănăstirii şi mănăstir(ea)^
datu locul acesta lui Ştefan de visterie, după cum arată zapis(ul), din Uliţa Maiiei piijţ n
Uliţa Strîmbă şi acmu să află făcut despre Uliţa Mare pe locul acesta trahtiiui
dugheni ce sîntu a preuţilor ilaleineşti osăbitu de pivniţa şi crîşma ce es(te) pe pivniţă} "
ce este alăture cu trahtir(ul) şi cu dughenil(e) ce le au ei osăbit, ce-au fost a preuţiîog;
izoviţ(i) leşăşti, făcîndu şi prub[l]ă pe star(ea) locului, după cuiri arată în pruba ce-am
făcut. Şi întrebîndu pe preuţii italeneşti ca s(ă) ne arete scrisor(i) pe locul a^csU u..^
făcut trahtir şi dughenil(e) carele sîntu pe locul acesta după cum arată zapis(ul) mai sus
de cumpărătură îl au [au] de danie îl au (sic), n-au vrut să ne arăte, dzicîndu că ce ar ave
or arăta la alt obraz iar nu la noi. Şi după cercetar(ea) ce-am făcut am dat această -
mărturie la mîna lui Locman înpreună şi prub[l]a locului ...' puindu pecete Porţii:
g(os)p(o)d ne-am şi iscălit. -
. 1777 av(gust) 20.
Ion P i l i . . } <m.p.>; Ion Gordul vornec de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, CLVI/37. Orig., hîrtie difolio (34,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneala neagră"
sigiliul Porţii domneşti, rotund (3,3 cm. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală, avînd între braţele unei cruct*
slovele: II - t/alt -ptţ (Pecetea Porţii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1767.

1
Un cuvînt neclar.
2
Nume neclar.

308 < D u p ă 1777 atiu-is; 20>

Mărturii date Bisericii Catolice din Iaşi privitoare la un loc de pe Uliţa Marc de lmfl^
dughenile lui Foti negustor.

Dat-am mărturiia noastră la mîna părintelui Anton prefectului din le-a. p ecurn"
noi ştim şi că am apucatu acestu loc cum că esti datu acesta locu de strămoşul nevestT
mele Ilincăi, fata lui Măşcoci, ce au fostu strămoşu şi vătav di aprozi şi esti <1 ,'u d » J
crîşmă pîn(ă) în gardul Nacului ce stăpîneşti acum Veninoia, şi pe din dosul dugheniîon
ce să hotărîea cu locul Cucoranului ce stăpîneşt(i) acum Cozma spiţerul şi pe din giosjfe
hotărăşti cu locul Tri Sfetitilor, ce sîntu acum dughenili lui Foti. 1
Şi eu, Gligoraş Hanos, soţul Ilincăi, fetii lui M ă n c o ţ Apetrăi, ce sîwu om dă
optuzeci şi cinci de ani, mărturisăscu cu sufletul mieu că di cînd m - a m rât'.iiahi au
stăpînitu tot Bisărica Ungurească şi-mi spune şi nevasta mea, Ilinca fata Peinluiji Ita
Meşcoţi, au datu daniie locul acesta bisericei, din strămoşul ei, ce au fost şi v ă t a v ^
aproz(i).
Gligor(a)ş Hanos vornicu (?) <m.p.>.
Şi eu, Neculai blănariul, ficiorul <lui> A(n)ton Vorovă din Ieşu, ce sîntu om di 53.;
di an(i) şi di cînd m-am rădicatu din copilăria mea, au stăpînitu tot Biserica Ungureaseaj
şi am auzitu şi din bătrînii cum că au stăpînit tot Biserica Ungurească; şi mărturisăscu cu
sufletul mieu.

404r
Şi eu. Costandin sin Neculai pisar am auzitu din tatul miu spuindu că esti tot locul
ai, ce sîntu o m de 32 ani; ase am auzit-o şi mărturisăscu.
Eu, Mătei croitorul, o m bătrînu di şeptizăci şi optu di ani, mărturisăscu cu sufletul
r , fui precum că acestu loc totupreuţii ungureşti l-o stăpînitu pînă acu.

Eu, Safta, fimei bătrînă, di 5 0 di ani, mărturisăscu cu sufletul meu, precum că


.s;ţ.i locu totu preuţii ungureşti l-o stăpînit prnă acmu.
f Aş(e) ştiu şi eu, Iosip frîncul, cum acelu locu iaste a bisăricii de Ieşu, care sîntu
le 70 ani; şi am iscălit eu, Iosip frîncul ot Cotnari < m.p.>.
Arh. Sl. laşi, Documente, CLVI/63. Orig., hîrtie difolio (20,5 x 14,2 cm.), filigran, cerneală cafenie.

Datat Jupă doc. din 1777 august 20 privitor la aceeaşi chestiune (v. nr. precedent).

1777 august 24

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare Ia nişte locuri de dugheni din
tua Rnăriei Vechi ale mănăstirii Sfîntul Ioan Zlataust.

Facem ştire, cu această mărturii hotarnică, că din luminată poroncă preînălţat(ului)


domnului nostru, mărie sa Grigorie Alexandru Ghica voievoda, fiind orînduiţ(i) de
n(calui) Ioan Cantacozino vel log(o)f(ă)t să mergim la mahalaoa Fînării Vechi, din
Tîrgului Făinii, ca să alegim şi să hotărîm nişte locuri de dugheani, cu pivniţi de
^l(e) sfinţii mănăstiri Ioan Zlataostu, pentru care locuri au jeluit părintele
schin egum(enul) de la sfînta mănăstire Ioan Zlataostu că i să înpresoară acele
?Jcuri de cătră alţi mahalagii.
Deci, d u p ă poroncă, mergînd la stare locului şi fiind faţ(ă) şi alţ(i) mahalagii, ne-au
- arătat părintele cgum(en) un ispisoc de Ia mărie sa Duca vod(ă), din velet 7177 < 1 6 6 9 >
!
jfliic 29, carele ispisoc arată opt locuri de dugheni, pre Uliţa Chirvăsării, care dugheni le
flrată lingă dughenile lui Ionaşcu Benescul vătaful de temniţ(ă) şi dinnainte Picioragăi. Şi
aceli dugheni ar fi fostu danii lui Simeon Tătarul de la Arsenii neguţitoriul, carele au fost
ffocru Cîrstii vameşului; iar Istratii, ficior lui Simion Tătarul, după moarte părinţilor săi,
auf(.-t vîndut 4 dugheni proin egum(enului) M a c s i m de la sfînta mănăstire a Golîi, iar 4
Hgbetii
le-au fost dat mănăstirii Golăi danii. Iar egum(enul) Macarii le-au fostu vîndut
chivii ce-au fost cămănaf, drept 300 lei. Şi arată în ispisoc că nefiind Crîste
csul aice cînd s-au vîndut aceli dugheni de egum(enul) Macarii, care dugheni au
•J>!U de la Arseni neguţitoriul, socrul Crîstii vameşul, şi cu giudecată le au luat [de Ia]
Pfaraschivii căm(ă)nâriul, dîndu 350 lei şi le-au luat supt stăpînire sa Cîrste vameşul.
Şi ne-au mai arătat egum(enul) Damaschin un ispisoc de la mărie sa Costandin
*&d(ă), din velet 7 1 9 5 < 1 6 8 7 > iulii 4, întru cari ispisoc arată că s-au părît înnainte
^omnii Grigoraşc(u) vier domnescu cu Irimiia ce-au fostu vătah de vieri domneşti pentru
-Hişte locuri de dughene a lui Chiriiac, care să hotărăscu cu locul lui Sfeti Ioan.
Şi ne-au mai arătat egum(enul) un ispisoc iarăş(i) de la mărie sa Costandin vod(ă),
" î n vjlet 7196 < 1 6 8 8 > mai 15, întru cari ispisoc arată că au avut giudecată Ananie
jcatmţenul) de la sfînta mănăstire Sfet(i) Ioan Zlataostu cu Grigoraşc(u) vieriul
^«nnescu pentru nişte locuri de dugheni, ce-au avut mănăstire Sfîntului Ioan în Tîrgul
j^ăinii. iar din dosul dughenilor mănăstirii au avut un Chiriiac vieriul d o m n e s c u nişte
locuri de casă, carele le-au fostu luat Grigoraşcu pentru birul ce au plătit Grigoras a Iui
jpririiac vieriul, lipsind din ţară. Şi vrînd Grigoras ea să facă pivniţ(ă) şi d u g h e n i pe acel
loc. să închide dughenile mănăstirii Sfîntului Ioan. Şi cu giudecată au luat aceli locuri de
405r
dugheni, de Ia Grigoraşcu, Ananie egum(enul) de la mănăstire Sfîntului loan > î îutoslu
dînd 62 p(o)l lei şi au rămas la stîpmire mănăstirii Sfîntului loan Zlataosta.
Şi ne-au mai atătat egum(enul) o mărturii hotarnică, din velet 7 2 6 9 <1761> iuli
27, întru carele arată în semni locurile aceste, după cum s-au măsurat, care hotarnică este
cu pecete Porţii g(o)sp(o)d şi cu iscălitura Iui Chiriiac Poroschii vornicul de poură, după
care hotarnică, urmînd şi noi, am făcut stînjen de opt palme g(o)sp(o)d.
Şi întîi, puind o piatră hotar lîngă uliţa ce vini din Tîrgul de Sus şi mergi în Tîrgul
Făinii, şi măsurînd la deal, pe dinainte pivniţii şi alăture cu uliţa ce vini din Păscăiie
Vechi şi mergi la Căcaina, pînă unde s-au plinii 14 stînjeni şi 7 palme s-au pu-, p i .
hotar, alăture c(u) uliţa despre locul lui Sterie căsap. Şi măsurînd şi lungul locului din
piatra de lîngă uliţă în gios spre amiază zi pînă unde s-au împlinit 17 stînjeni, d t | y ^
arată hotarnica, s-au pus 2 pietri hotară dispre locul Sandului şlicariu, fecioru Iui
Ursachî; şi dintr-aceşti 2 pietri mergînd cu măsura alăture cu locul Sandului, spre îăsLi,
şi peste uliţa ce mergi în Tîrgul Făinii şi alăture cu locul lui Ianachi băcal, pînă într-altă
uliţă ce merge di la vale, pînă undi s-au împlinit 22 stînjeni şi o palmă; şi s-au pu> piatră
hotar din deal de drum, ce desparte locul mănăstirii lui Sfeti loan de locul lui Enachi
băcalul. Şi din piatra aceasta, măsurînd în sus, spre amiază [z(i)J noapte, alăture cu
drumul şi pe dennainte pivniţii dumi(sale) Vasile Raz(u) vel log(o)f(ă)t şi pe dennainte
pivniţii... 2 Botezatului şi peste uliţa ce vini din Tîrgul de Sus şi mergi la Tîrgu] Făinii,"
dooîzăci şi unul de stînjeni pînă în piatră care s-au pus întăi, din vale de pivniţa lui Sfeti
loan, de la deal de uliţa ce vini din Tîrgul de Sus şi mergi în Tîrgul Făinii. Şi cu aceasta
măsură şi pietri hotară ce s-au pus s-au îricheiet ... 2 tot locul mănăstirii lui Sfeti loan
Zlataostu, după cum arată scrisorile şi hotarnica.
Şi am făcut această mărturii hotarnică la mîna sfinţii sale părintelui Dainaschin
egumenu mănăstirii Iui Sfeti loan Zlataostu, întru care puind pecete Porţii g(a)sp(o)d ne-
am şi [ne-am şi] iscălit.
1777 avg(u)st 24.
Ion Gordul vornec de poart(ă) <m.p.>.
Th(o)deraşco Scanţir vornec d e poart(ă) <m.p.>.
S-au scris hotarnica aceasta de Tănas(e) Carpu diiac <m.p.>.

< P e marginea din stînga, scris de aceeaşi mînă>: Palma cu care s-au făcut
stînjenul'.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, X/9. Orig., hîrtie (55 x 39,6 cm.), filigran, cerneală":
neagră, sigiliul Porţii domneşti (3,3 cm. în diam.), din 1767, aplicat în aceeaşi cerneală. î

1
Cîteva cuvinte, pe îndoiuira ştearsă a actului.
1
Loc liber.
1
Măsurînd 23 cm. -

310 1777 septemvrie 2Χ


Maria Qsmăchioaia şi fiul ei, Dumitra, vînd lui Marcu negustor locuri de două dugheni pe
Uliţa Hagiqaiei, cu 420 de lei.

Adică eu, Mărie Osmăchiai, dinpreună cu fiul meu, Dumitru, dat-am zapisul
nostru la mîna dum(isăl)i giupînului Marcu neguţitorul, precum să s(e) ştie că noi, de
bunăvoie noastră, am vîndut dum(isali) locuri di două dugheni în Tîrgul de Sus, pe l 'lila
Hagioai, cari locur(i) să hotărăşti din sus cu locul dum(nealui) răposatul pâharnicul(ul|

406r
(iii R u s a i u şi şi pe din gios să hotărăşti cu uri locu a[nu] lui Marcu jidovul, [la] cari lucuri
ui sîntu şi mii de la răposatul bărbatu meu Costandin Osmachi, şi dum(nealui) încă i-au
f o s t cumpărătură de la un Chirica blănaru. Şi le-am vîndutu dum(nealui), cu tot locul,

< drept bani gata 4 2 0 lei, adică patru suti douăzeci lei. Şi Fiindu că aceste scrisori pe aceşti
locuri nu să găsăscu ca să li dau dum(nealui) i-am făcutu hotarnică pi aceli locur(i) ş(i)
car'' domn(e)ască, la cari i le-am datu în mîna dum(nealui); iar întîmplîndus(e) a să găsi
scrisorile vechi să aibu a le da în mîna giupînului Marcu.
Şi la această vînzari am întrebatu pe tot neamul meu, şi nimene nu s-a arătat ca să
le cumperi. Şi fiind dum(nealui) de atîta vreme şizător pe aceli locuri s-au încăputu a
cumpăra. "
Deci, văzîridu şi noi plată deplin(ă), am datu acestu adevaratu zapisul nostru la
ra'ina jupînuiui Marcu, ca să-i fii dum(nealui) dreaptă ocină şi moşie dum(nealui) şi
criupînesăi dum(riealui) şi fiilor dum(nealui), în veci neclătită. Cari şi tot neamul nostru
s-au iscălitu; şi noi, pentru adivărată credinţa, ne-am iscălit.
1 et 1777 sep(lemvrie) 2.
Mărie Osmăchi.
Dumitru sân Constandin Osmachi.
Bălaşa, fiica lui Constandin Osmachi.
Dumitres... 1 < m . p > ; Mar...1 Cant(a) pah(arnic) <m.p.>; ... 2 ; Dimitri Ciornei,
£%iartur <m.p.>
Arh. St. Iaşi, Documente, C11I/17. Orig., hîrtie difolio (31,5x21,Hem.), filigran, cerneală neagră.

'Neclar.
2
Semnătură evreiască.

311 1777 septembrie 8


Neagul şi soţia sa, Măria, vînd lui Neculai Chiper un loc de dugheană din Iaşi, cu 45 de lei.

t Adic(ă) eu, Neagul, împreună cu soţul meu, Mariia, dat-am zapisul meu la mîna
lui Neculaiu Chiper precum să s(e) ştii că i-am vîndut un loc de dugheană supt Gunoiul
gospod, cari loc iaste în curmeziş cincisprăzăce palme, iar în lung cît să vedi, cari acum
i-am vîndut lui Neculaiu drept 45 lei, adică patruzăci şi cinci de lei; şi banii am luat toţ(i)
deplin în mîinile noastre, care mai sus sîntem scrişi.
Iar la această tocmală s-au întîmplat oameni bUni şi mahalagii cari s-au iscălit mai
gios. Iar pentru credinţe am pus degitul.'
1777 săpt(em)v(rie) 8.
Eu 1 , Neagul, am vîndut cu voie me.
Eu 1 , Mărie, soţ Neagul ui, am vîndut cu voie me.
Eu1, Ioniţă nepot Neagului, am pus degitul.
Eu, Toader dascalu ot Sfeti Ilii.
Eu, Gheorghii, am scris cu zîsa lor.
Ienuţă Dima.

Asămine cu cel adevărat zapis. Enachi ban <m.p.>.


1827 av(gus)t 9.
Chirica ban<m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXV/78. Copie.

407r
EDIŢII: Creşterea colecţiunitor. 1911, aprUie-septembrie, p. 141, col, II (rez.).

1
Se indică locul amprentei digitale.'

312 < 1 7 7 7 > septembrie 8

Lohman gerah solicită domniei hotărnicirea locului dughenelor sale, de pe Uliţa Mai|
încălcat de feciorii lui Fote lipscan.

Pre înălţat(e) doamne,


Jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor şi a dughenelor
mele despre locul dughenei feciorilor lui Fote lipscanul, şi din poronca mării talc au
trimes dum(nealo)r veliţii boieri vornici de poartă de au cercetat şi n-au putut îndrepta-
mă rog, doamne, fiindcă această pricină este la Uliţa Mare, lîngă poarta Tre Sfetitelor
unde este umbletul boierilor, milostiveşte-te măriia ta ca din poronca mării tale să
ostenească dumnealor veliţii boieri să facă cercetare dumnealor la faţa locului ca să-m(i)
aflu dreptate; şi mare pomană va fi mării tale.

Robul mării tale, Lohman gerahul.

<Pe recto-ul filei a doua, scris de altă mînă>: Dum(neata), hat(mane)


Catargiule, cercetînd această pricină împreună cu dum(nealor) veliţii boiari,
îndreptaţi.
Săpt(embrie) 8. ...'
Arh. St. Iaşi Documente, CLV1/59. Orig., hîrtie difolio (19,3 x 14 cm.), cerneală cafenie;
Anul, după doc. din 1777 august 20 (v. nr. 307).
1
0 semnătură greu de descifrat. ,

313 1 7 7 7 ( 7 2 8 6 ) s e p t e m b r i e 10

Fraţii Lupaşco, fiii Măriei Ciurchioaie, vînd unchiului lor Ştefan şi soţiei acestuia Ileana un
pogon de vie la Socola, cu 150 ele lei.

t Adică eu, Lupaşco sin Marii Ciurchiuaie, depreună cu frati-meu tij Lupaşcc
făcut-am zapisul nostru la mîna dumilorsale unchiu-meu Ştefan şi soţul dum(i)sal(e]
Ileanii precum să s(e) ştie că, de nime(ni) siliţ(i), nici asupriţî, ce de a noastră bunăvoi
am vîndut dumisale un p o g o n de vie, care vie au fost a maicii noastre Marii fata
Ciurchiuaie, care vie este între vie lui Lazor armanul şi între vie dumisal(e) unchiu-meu
Ştefan. Şi am vîndut-o drept o sută şi cincizeci de lei; şi luîndu banii în mînule noslre
i-am dat acest zapis al nostru ca să le fie dumilorsal(e) ocină şi moşie în veci de veci. iai
noi, de ne-am scula cineva p e urmă sau cineva din neamul nostru să nu să ţie în sam(ă)
pentru că noi de voie noastră am vîndut.
Şi pentru mai mare credinţa, ne-am pus şi degitel(e).
Let 7286 < 1 7 7 7 > sep(temvrie) 10.
'Eu, Lupaşco sin Marii Ciurchiuaie, am vîndut cu voie me.
'Eu, [i] Lupaşco brat lui, tij am vîndut cu voie me.
Şi eu, T o m a Mătă, am scris zapisul cu dzisa lor şi mart(or) <m.p.>.

< P e verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Socola, vie.

408r
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/77. Orig., hîrtie difolio .(31,l x.21,9 cm.), filigran, cerneală
Sj'jjgră. două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.

314 1777 septembrie 14


Parthenie, egumenul mănăstirii Bărboiu din Iaşi, se învoieşte cu Ignat, egumenul mănăstirii
Bîrnova, asupra împărţirii unui sălaş de ţigani.

Eu, Parthenie egum(enul) sfintei măn(ă)stiri Bărboiului din Iaşi, făcut-am


adevărată scrisoare mea de aşezare1 la mîna frăţiei sale părintelui Ignat egum(e)n(ul)
âi8n(a)stirii Bîrnovii de un ţigan a măn(ă)stirii Bîrnovii, anume Ion ficiorul lui Doda. au
luat pe o ţigancă a măn(ă)stirii Bărboiului, anume Sanda fata lui Ioniţă tescariul, şi au
cJoi copii parte bărbătească, anume Sava care ţine pe Căsandra ţigancă a măn(ă)stirii lui
barnovsche, i Simion, şi cinci fete, anume: Mărie i Măriuţa i Călina i Ioana şi Sofica, şi
4cum vrîndu a împărţi, într-acesta chipu ne-am învoit de am luat eu în parte măn(ă)stirii
Bărboiului acele mai de vîrstă suflete şi vrednice de slujbă, iar la mănăstire Bîrnovii au
rămas cei bătrîhi şi cei mici din care se află şi unul de ţîţă.
Şi după tocmală s-au luat în parte măn(ă)stirii Bărboiului pe Sava, ce ţine [ţine]
fgancă de la Barnovsche, i pe Mărie şi Măriuţa, iar la mîn(ă)stire Bîrnovii ău rămas
iniima copiilor şi cu cei mai mici copii, anume: Simion, i Călina, i Ioana i Sofica.'Şi
dppă această aşăzare a noastră să să urmeze în veci. :i
Şi de s-a tîmpla a mai face Sanda ţiganca copii, a măn(ă)stirii Bîrnovii să fie, şi
îttâri(ă)stire Bărboiul treabă să n-aibă; cum şi pentru ţiganca ce ţine Sava să să învoiască
itiân(ă)stire Bărboiului cu Barnovsche, iar măn(ă)sttire Bîrnovii treabă să n-aibă a să
supăra.
Şi am iscălit: Parthenie egum(e)n(ul) Bărboiului adeverez.
1777 săpt(em)v(rie) 14.
Ştefan Pătreanul diiac de divan am scris cu zisa egumenilor.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 645, C '59v., nr. 9. Rez. de/v. în Condica M-rii Barnovschi scrisă de
Oonsiandin Polimaz în 1796 decembrie 12.

315 1777 septembrie 17


• Grigorie Alexandra Ghica voievod porunceşte ispravnicilor de ţinutul Bacău să-i dea două
pogoane de vie din satul Dealul Nou, ţinutul Bacău, lui Andrei Caţichi din Iaşi, căruia i-au fost
puse amanet de Andrei Busuioc, care a plecat în Ţara Muntenească,

HW rpuropYe AAejj|ANAPV FUIA B(®E)BOA^, BO>KV(eio) MMA(O)CT(YK>),


r(cc)nwA^p 3(6)m(AH) MirtA«iCKoH. Cinstiţi şi credincioşi boierii domniei mele,
dum(nealor) Ianachi Canta biv vel banu şi lonaş biv vel paharnic, ispravnici de ţinut(ul)
Bacăului. Să faci ştire că. domniei mele au jeluit Andrei Caţiche din Ieşi,: arătând că în
anul trecut ar fi împrumutat cu 100 lei cu dobîndă;pe un Andrei Bpsuiuoc de la sat(ul)
Deal(ul) Nou din ţinutul Bacăului, pentru care bani i-au pus şi amanet 2 pogoane de vie
de la Deal(ul) Nou cu vade pînă în 6 luni, adeverind în zapisul ce-au dat că de nu va da
banii la soroc să rămîie lui viile de istov.
Acmu au arătat Andrei Caţichi nu numai că banii n-au dat la soroc, ce încă s-au
dus în Ţara Muntenească de s-aU însurat şi acolo s-au aşăzat, şi jăluitul au rămas păgubaş

409r
de bani; pihtru câfe, cerşind dreptate, iată scriem dumi(lor)v(oastre), luînd carte dnnrnia'-
mele să cercetaţi unde sînt viile acele şi,-aflîndu-le, să le faceţi teslim în niîi&l
jăluitorului, ca să le culeagă şi viile să rămîie în stăpînire lui Andrei Caţichi, căruia i s-au 5
pus şi' soroc de Alexandru vel logofăt, pînă în trei luni de zile, că de nu va veni Andrei\
Busiioc să plătească şi să să aşeze cu jăluitorul, să rămîie viile de istov. Şi să-i daţi ă l !
mărturie în ce chip va rămîne pricina. *"
Aceasta iScriem. -
1777 septembrie 17.
ÎIpWMHŢ B6A AWJr(o)^(e)T.
Arh. St. Şţuuurşişti, Eond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice CLXXXVI/39. Orig. hîrţi * Jitolio- î
(29x19 crn.)<; filigran, cerneală neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal, din 1777, aplicat în cerneală ruşie, -
imprimat inegal.

EDIŢlI:Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan,Neculce", fasc. 8 (1930), p. 217 (rez.).

316 .. 1777 septembrie 21

Hrăste, fiul lui Toader armean, şi soţia sa, Haropşăma, împreună cu fiii Ipr vînd lui Duca
peşuştor o casă cu pivniţă de piatră,xje pe Podul Vechi,'cil .1450 cte lei.
; Adecă eu, Hrăste sân Toader armanu, împreună cu soţul meu Haropşăma şi cu fii
mei, Avac i Sandul,; dat-am adevărat zapisul nostru la mîna dum(nealui) giupînului
Ducăi neguţătoriul şi giupînesăi dum(nealui) şi copiilor dum(nealui), precum să s(c) ştir
că, de nimine siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoi, am vîndut dum(nealui) o casă
cu loc cu tot şi cu pivniţă de piatră, cari casă îmi este rămasă de la părinţ(i). Ş-am vîndut-o
drept 1450 de lei, adecă o mii patru sute cincizăci lei. Şi banii i-am luat deplin în mînule
noastre înainte, cari casă să hotărăşti cu locul frăţîni-meu, a Tomii, din sus, iar din gios
să hotărăşte cu locul nepotului meu, a preotului Andrieş armenesc. Cari casă este pe
Podul Vechiu, în Mesărnită ce Noî.
Iar înnainte vînzării am întrebat pc toţ(i) mahalagii şi pe răzaş(i) şi pe neamurile
mele şi nime nu s-au aflat cumpărătoriu ce toţ(i) s-au primit ca să o cumperi dum(nealui)
giupînul Duca.
Şi i-am vîndut-o cu locul cît este şi precum scrii hotarnica şi cu alte doi zapisă
vechi. Şi am vîndut-o ca să-i fii dreaptă ocină şi moşii dum(nealui), giupînesei
dum(nealui) şi copiilor dum(nealui), neclentită şi nerăşluită, în veci şi din neam în neam.
Şi la,această bună tocmală şi vînzări s-au tîmplat şi alţi neguţători şi mahalagii de
cinsti şi neamuri, cari mai gios s-au şi iscălit. Iar de astăzi înainte să nu fii volnic nimine:
ori din fii şi ficile noastre, ori din neamuri şi mahalagii a să scula a întoarce ori a strica
Uxpala. geţasta, fiincţcă^oi cu toţ(i)..ain vîndujtjAe bun|ypi(p,noastră. ,,,,
Şi, pentru mai bună crezare şi adevărul,vînzării, ne-am iscălit armeneşti şi ne-am"
pus şi degitele ca să s(e) crează.
1777 săp(temvrie) 21'.

Eu, iereu Grigori, giniri moşului Hrăstii, am scris cu zîsa Hrăsti, şi sînt primit.
<m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, CVI/10. Orig., hîrtie difolio (38 x 25,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Urmează şapte rînduri de semnături armeneşti.

410r
f 317 <1777 octombrie 1/12 - 1782 mai>

Gavriil mitropolitul Moldovei şi Sucevei face publică „cea de obşte hotărîre" ca la


confecţionarea îmbrăcămintei boierilor să nu se mai folosească unele mărfuri scumpe de import.

7
i-al ca smerita îmbrăcăminte şi buna cumpănire iaste cel întîiu temeiu şi întărire şi
a tuturor pază de lipsă celor trebuincioase de datorii, de sărăcii, deznădejduire, şi de alte
multe necuvioasă şi vătămătoare pricini ce să tîmpla întîi la casele lor, apoi şi la politii, a
cărora fiinţă este întocmită cu dînsele la toată ţinerea iconomicească şi politicenească.
Aceasta cu adîncime socotindu-să de toţi cei vechi şi înţelepţi dătători de pravile, şi
şceşti din neamuri n-au lipsitu, cîtă au fost prin putinţă, cu tot chipul a isgoni desfătarea
şi cu pravelc şi cu canoane de obşte, suferind de voia cei mai mulţi pînă la cea mai
cumplită petreacere şi vieţuire, numai ca să întemeiază şi să păzască patriia lor, dintru
care s-au văzut urmările şi săvîrşirele, căci nu numai oraşe mici şi eparhii, ce încă şi
ştăpîniri mai mari în cîtă yreame păziia canoanele ccale cu bune cumpăniri şi iconomii,
petrecea bine, norocite, îşi păziia cinstea lor şi păşiia sporind spre nţai bine, iară la căte
locuri au eşit şi s-au abătut şi dintru acelea, şi cîte puţin au intrat la mîndrie şi la
desfrînare, ei s-au prăpădit şi s-au stins. Şi pe alocure de casă strălucite şi de bun neam,
urmaşii au agiunsu vrednici de plîns şi desăvîrşit săraci, răzimînd numai la milostenie
pentru cea de toate zilele hrana a lor. Şi această întîmplare s-au pricinuit pentru că
părinţii lor (vai de ticăloşie) 2 înprăştiia la lucruri deşarte acelea cu care Sfîntul
jpumnezeu i-au miluit. Şi urmând aceasta care se părea mică răutate pe la locuri, au ajuns
să strice politii, stăpînire şi împărăţii mari, după cum la istorii să văd. D e a cărora pildă
ferindu-se înpărăţii şi cei cu bună simţire oblăduitori a tuturor stăpânirilor şi a
înpârăţiilor lumii, pretutindenea au aşezat hotară şi canoane pentru haine după
diosăbitele stări. Deci iaste văzut fără de îndoială că unde şi la ce locu să păzeaşte
îmbrăcămintea cea de măsură şi smerită, acolo se ţinu şi case ceale de bun neam, rămăind
(ic la un moştenitoriu la altu cu întregime şi în veacuri întregi, care aceasta de ar fi numai
la ţări şi locuri bogate şi cu venituri, n-ar fi atît de mirare, dar mai de mirat vedem că şi
pe la locuri a cărora micşorare şi lipsa câştigului iaste cunoscută iarăşi să păzască pînă
astăzi mulţime de familii de neam mare, unile de optu sute de ani, altele îndoit pe atătăt
şi mai de mult. Această n-ar fi fost cu putinţă a sta, fără numai cu ceale prea înţelepte
canoane ci dintru început au aşezat, ca să să deosăbiască cei mari şi de bun niam cu cea
ne mîndră şi numai de un fel înbrăcăminte. Pe care mulţi bogaţi neguţători şi de altă stare
oameni poftindu-o nu îndrăznesc ca să o poarte, ca una ce iaste orînduită numai pentru
cei de niam mare. Pe aceste canoane în multe chipuri le caută totdeauna, necontenit,
înpărăţ(i)2ile, şi din zi în zi silesc spre îndreptare celor mari cheltuiale şi mai ales a
hainelor. Vedem şi m u l t e oraşe creştineşti de supt stăpînirea preaputcrnicii înpărăţii că
cu totul s-au prăpădiţ din pricina <a> mari cheltuiale şi (înpotrivă) 7 altele că să păzesc
întregi şi să înbogăţăsc încă fiind pe la ostroave uscate, a cărora rodurile nu îndestuliază
pe locuitori spre hrană de trei luni, cari înpotrivă a tot cuvântul petrec cu fericire numai
din buna iconomie şi buna aşazare a canoanelor, pe care întemeindu-le cu bisericeşti
nedezlegatele legături, le păzăscu nestrămutat, l-'iindu dar că într-atîta vreme ceale atît de
mici şi sărace oraşe cat şi ştăpîniri şi înpărăţii tari şi bogate a toată lumea păzăsc
canoanele ce au în multe chipuri înpotrivă a marilor cheltuiale, şi necontenit înmulţesc
canoanele, tot spre uşurarea cheltuialelor celor zadarnice; numai patriia noastră în cît să
sărăcea din zi în zi, din întîmplările vrentilor, adesăle schimbări şi prefaceri, şi din ceale

411r
mari stricăciuni ce au suferit, în loc să înmulţească iconomiia şi să găsească chipuri.sur •
m i c ş o r a r e a cheltuialilor, ca să poată întâmpina această m u l ţ i m e de casă mari a siăi
boereşti, care sănt lipsite şi de ceale trebuinceoasă, au urmat to(a)2te înpqtrivă şt mai spre
scădere. Ceale de obşte sărăcii, ceale adică prefaceri şi celealalte învăluite tâmplari, care
necontenit turbură pământul nostru, n-am dat vreme nici chip cu lesnire, cu să putem-
socoti oarecare izbăvire, şi m a i ales fiind aceasta din ceale c e nu săntu la putinţă, adică j,
să îndemna de la sine şi a să uni toată boiarimea în v r e m e a cănd răutatea această s-au
făcut înrădăcinat obiceiu, şi ceale ce era piste măsură şi de m a r e stricăciune, se pâre(a)2;
la mulţi a fi din cele trebuinceoasă lucruri, şi cam cum fără de acealea nu să puica fi, nie{-
a vieţui, în cît nu pute nime nici a cuvînta îndreptarea a marii cheltuele, fiind că ajimsesl
cea din neştiinţa urmare pănă la acea stare de a să socoti întemeierea stării ;i cinstii af
rănduialii boereşti, ce întru adevăratu sîntu spre strîngere caselor, sărăcie, lip.-ă şt datorie,
din care curg, ca nişte roduri, tot felul de ticăloşii şi de necinste. Aceasta le-or fi socotit
şi vre-unii cîndva să înţelege că s-au si<l>it îngrijindu-să, ca nu cumva să greşaseă,
arătăndu-să că hulesc chipul îmbrăcămintei ce să vedea că obicinuia.şte curtea, şi în scurt
curgea o necuvioasă o(r) 2 înduială de mîndrie şi de deşartă răsipă, care lîngă sutparea ce
făcea caselor, pricinuia datorii şi greutăţi, şi la cea de pe urmă aducea pe ceale mai multe,
case boereşti şi de m a r e stare, d e a nu putea face ceale trebuincioasă la o casă boereasci,;
atăt la ce neapărată trebuincioasă înbrăcăminte cît şi la alte lucruri, de care nu pot a să
lăsa lipsiţi. Au răzbătut reaoa urmare a acelora de multe fealiuri tăftiţi cu fir, şi mai ales a
cumasurilor de Hindiia, a cărora v ă t ă m a r e la Ţarigrad iaste mai puţină, nu numai că mai
puţine să poartă şi să metahirisăsc, ce şi pentru leasne găsire. Iară la locul acesta preţurile
sunt îndoite şi întreite pentru (cea) 2 cu greu aflare, iară purtare şi metarhirisis mult şi
necontenit. Apoi şi stricăciune prea mare din pricina tămplărilor locului şi pentru colburi
şi fumuri ce sînt prin casă iarnă, şi altile asemenea. Intru atîta această rea urmare alerga
la nemărginită sărăcie şi ticăloşie, după cum fiind cunoscut de toţi, nu este trebuinţă mai
pre larg a se arăta. Atîta numai un lucru iaste vreadnic de socotit că în scurt la toate
boieriile unii domnii nu să află nici să veăde, nu numai vre un lucru de preţ ca acela
vreadnic şi cuviincioşii de aur sau de argint, ce încă nici ceale trebuincioase şi de
măsură, care la alte politii, c e să soeolescu mici şi sărace, nu lipsesc; şi pe tot anul să
cheltuia şi să purta haine de mari sume, ceale mai multe luate pe datorie ori plătite cu
bani împrumut sau din vânzarea a lucruri mişcătoare şi nemişcătoare. Osăbit că multe
familii scăpătate (pe alţii văzănd) 2 de neVoe piste voinţa lor silindu-să, cheltuia cîte 200
Ici pentru o haină, cu care bani putea să îmbrace cu cinste, cu d o o şi trei rânduri de
haine, încă şi pe fiii casii aciia, care poate nu avea nici cea trebuinceoasă îmbrăcăminte.

Acestea le p o m e n i m nu doară pentru vre o hulă fiindcă nici înceaperea aceşlii


reale urmări s-au făcut despre noi, nici îndreptarea au fost din ceale c e ne sunt în putinţă,
ci numai ca să arătăm adivărul lucrului, ca după îndreptarea celor vătămătoare ce s-au
tîmplat din neştiinţa şi neputinţă, altă dată să nu să mai alunici întru ceale asemene, prin
ştiinţă şi dreptu cuget. Acestea fiind 1 într-acestaş chip, şi răutatea adăogîndu-să, de au
sosit la o măsură, ci numai puterea cea de sus era vrednică a o îndrepta. Sfîntul
D u m n e z e u au binevoit şi au luminat şi cu aceasta pe preaînălţatul şi bine îndurat domnul
nostru, măriia sa Costandin Ditnitriu Morozi v(oie)voda (ai căruia anii sf(ă)~niul
Dumnezeu să-i înmulţească) 2 , carele după cum la toate cele c e sînt spre întemeierea
patriei noastre, din ziua ce înălţimea sa dumnezeiască bună voire au primit ighemoniei,
s-au arătat părinte milostivii patriei; asemenea şi la aceasta întîmplare cu mai înnainte
priveghirea sa; păririfeaşte au purtat grijă ca să facă îndreptare, în vreme c e au arătat că

412r
at! • n i adeverească cea către patrie părintească iubire şi cea către starea boerească cu
os. i, e pi foiţă şi nemărginită răvrtă şi dorire Ia ceale ce sînt pentru întemeiare, cinstea,
vteţuiie si buna fericire, nu numai cu sîngur cugetul, ce încă şi cu fireşti legături de
ie, alegînd pentru iubitele domniţe a măriei sale pre cei de bun niam din patriia
„ ^irl Şi lacîndu-să într-acea dată şi domneasca nuntă s-au săvîrşit mai cu multă
jire şi podoabă decît s-ar fi făcutu acea deşartă cheltuială în care mulţi ar fi căzut.
LI ca după urmarea ce se deprinseasă, fieştecarele socotind că-şi face datoria sa, s-ar
cmnal, dih iubire cinstii, a să împodobi cir-de mult preţu şi scumpe haine, şi pe
s-ar fi tînguit pentru plată şi s-ar fi mîhnit cu cererea banilor de către neguţători,
î'fâă'înâlţimeă sa în locul aceştiia obicinuită şi de mare jale ticăloşie, au grijit a îndrepta
• aicasta de mare stricăciune răutate numai cu cea luminată pildă a prealuminatei Curţii
măriei sale, carea deodată lepădînd toate hainile ceale de mari preţuri şi de prisosit în
'«deşarte izvodituri, au împodobit mireasile cu cea strălucită întru măsură podoabă şi ne
mîndra cu iconomie şi făr-de mare cheltuială, însă nu doară cumva urîtă şi neîmpărtăşită
jfc cuvioase isciISenie. Aceasta au fost cea singură izbăvire a patimei cei de obşte nefiind
re viinţă de poruncă nici de silă. Şi cu acest chip s-au arătat întru aceiaşi vreme, şi cea
, spre iconomie uşurare, şi cea părintească pronie, spre păzirea aceştii trebuincioase faceri
de bine şi înfrumuseţare laxele <56 sînt podoaba orînduialei stărei boereşti, pre care de a
«pururea înălţimea sa nu numai 0 numeaşte întreagă mădulare a prea luminatei familii
Jnălfimei sale, dar şi necontenit pe toate zilele arată în faptă că voiaşte mai mult ceale ce
îsînt cu adevărat de întemeiareâ şi folosirea ei decît alte mari cîştiguri politiceşti şi
•iconomiceşti, adăogănd şi legăturile rudeniei. Şi toţi împreună cu a lor voinţă şi cugetu
urmîndn această litminata pildă âii făfcut pre la casele sale această ne mîndră şi leasne
.înbrăcăminte, a căriia cu curgerea vremii s^au arătat rodM şi harul nu numai spre
iionomic, ce şi spre "hfedefăimată şi vreadnică de laudă înfrumuseţare. Căci micşorarea
chdîuialei dă lesnire a metahirisi de-a pururea strae cu îndestulare; iară fiind trebuinţă şi
de noao şi nepipăite; le poate face ades şi cîştiga îndestulat ceale în multe feliuri flori,
adecă renghiuri, înfrumuseţate precum voiaşte. Şi cîţi au chip ca să cheltuiască pentru
•podoabe la familiile lor sau să-şi înzestreze fiicele sale, potu să facă aceale cheltuieli la
iuirari trainice, fără stricăciune, şi rămîn şi lor spre veacinică podoabă, şi fiilor lor, şi în
vreame de nevoe spre ajutoriUl caselor, cum ar fi gevaeruri, la fiştecare dupa puterea sa,
lucruri de aur şi alte aseminea. Iară cîţi sînt în lipsă şi n-au, nu sînt siliţi a să îndatori
piste voie pentru strae, care i s-ar cădea a avea de o potrivă cu a acelora de sama lor, ci
cu puţină cheltuială îşi petrec vremea, fără a nu fi lipsiţi sau mîhniţi, căci sînt cu
deosebire de cei de potriva lor. Pe aceâstea toate folosuri şi bunătăţi cu adîncă
înţeleagere priccpîndu-le toţi cei mici şi mari, nu numai după cum iaste ştiut, ca cu toţi
cu inimă curată mărturisind şi cunoscînd cea întru toate părintească privighiare şi
dragoste, în toate zilele ficrbinlc sc roagă lui Dumnezeu pentru îndelungata viaţă,
nemărginita fericire şi neclătită întru mulţiîarti statornicie a prea înălţatului nostru domn,
ce încă şi prin a tuturor anafora ce âu dat dumnealor cinstiţii boeri, eşindu de faţă
înnaintea măriei sale, s-au rugat fierbinte ca să întemeieze şi să întărească această
hotărîre şi cu a înnălţimei sale ighemonicească putere şi cu bisăriceşti legături. Iară
înnălţimea sa şi mâi înainte de-a pururea şi acum la această întâmplare, nu numai cu
stăpânească priinţă, ce cu şi înţelept chip cercetînd de amăruntul toate ceale ce să cuvin
la ighemonie, şi nici odată heuităndu-se numai la ceale ce sînt de faţă; cîtu priveghindu
pentru ceale viitoare şi pentru hotarăle vieţii omeneşti, cu obicinuita a sa pronie,
depărtînd totdeauna a ighemorticeştei ştăpîniri rea lucrare, într-acest aş chip cu mare

413r
blăndeţă părinteaşte către toţi au hotărît, ca domniia sa privind mai înnainte ceale t
pot întîmpla dintr-această pricină a marilor cheltuieli şi cea nesuferită şi neiconom
greutate a caselor boereşti, nu numai acelora ce se află în ţara aceasta, ce încă şi .io,
din Ţarigrad, au voit să dea această bună pildă cu desăvîrşită hotărâre şi părimc.i,,
poroncă, ca să se păzească de-a pururea la prea luminata domneasca sa familit,'. •
vreame ce toţi cei din partea boerească cu a loru voinţă şi cuget au vrut să urmeze
aceasta spre buna vieţuire, iconomicească pildă, şi dorescu încă ca să răniîie în loati
vremea păzită. Căt a să întări cu domnească putere, această măriia sa o socoteşte nu t
de trebuinţă, pentru că în cătă vreme dumnezeiasca pronie va binevoi stăpînirea
înnălţimei sale, nu iaste trebuinţă de întărire; însă după toate aceste nu treau- pisic
hotarăle celor ce să cuvin, legiuind ceale ce se cadu a se face pentru ceale viitoare. Şj-
măcar că cu toată inema sa pofteaşte nădăjduinţă, ca toţi aceia pe care dumnezeiască
pronie îi va rîndui urmaşi la domnie cu adevăratu, să nu voiască nici odinioara a desface"
un bine ca acesta, ce iaste de obşte folositoriu, şi iconomicesc, şi politicesc, nu i vi \e
întinză la atîta catarhrisis a stăpînirei, silind pe partea boerească spre desfacerea acestor
bune canoane, ci cu toţi au socotit cu cale a să întemeia pentru iconomiia şi paza caselor":
sale. Şi mai alesu fiind o pricină, care nici de cum nu mai că nu atinge de interesurile
domniei, ci încă iaste de trebuinţă, fiind de folosul obştii; iară de vor vrea domniile Im ca?
să păzască această de obşte folositoare pildă şi la însuşi familiile domniilor, fundu-le
lucru Ia putinţă, foarte bine, iară de nu vor voi, să petreacă la curtea domnească după
cum le va plăcea; adăogînd înnălţimea sa că aceasta o socoteşte numai pentru alţi domni.
Dar celor ce vor fi din luminat rodul înnălţimei sale, pre care Sfîntul Dumnezeu
binevoind a să orîndui de către puternica înpărăţie domni în ţara aceasta, părinteşte le :
poruneeaşte şi încă supt aceste blăstămuri îi supune, pentru ca să nu cuteze nici odată,"
nici însăşi să metahirisească alt chip de îmbrăcăminte, atît în domnie, cînd vor fi, cît şi în
Ţarigrad, ci să păzască şi însăşi şi familiile lor pe acestea ce acum s-au socotit, ferindu-se
de toate acelea ce printr-această carte se opresc. Cunoscut iaste că şă deosebeaşte a
domniei strălucită podoabă, adică cabaniţa, carea aşa s-au obicinuit ca să se
metahirisească cu ceprazuri; şi cît pentru domnească întăritură ce s-a cerşut sînt aceaslc
ce s-au zis. Iară căndu toată boierimea cu a dumilorsale vreare şi cuget, sau mai vSrtos
cu rîvnă şi cu mare dorire (după cumu se veade dintru a tuturor neiscălită anaforar au
vrutu să întemeiaze şi să întărească de a pururea cu bişericescă mare legătură pe «st \KU
vreadnieu de iconomie şi de mântuire bine spre răsuflarea şi uşurarea acelor greale şi in
deşart cheltuiale şi pentru izgonirea sărăciilor, a datoriilor şi a greutăţilor, spre paza
familiilor cum şi a zestrelor ce se dau, şi pentru nenumărate necuviincioase pricini oc se
născu dintr-acestea, nici puterea şi stăpînirea domniei nu pricinueşte măcar cu cuvăntu
sau politicesc sau legiuitorii!, ca să zăticnească acest pbştescu bine, nefiind mai ales nici
cu un chip înpotrivitoriu sau atingătoriu la interesurile domniei,: ci încă ca unul ce
stăpăneaşte după leage şi întru tot cuvîntul şi hotarul a politiceştei şi ighemonkeştci
stăpâniri (tară numai cine va voi să facă la aceasta catahrisis)2, datoriu iaste niai cu
multu, nu numai să voiască, ce şi după; datpriia ce iaste la fieştecare stăpănitoriu şi
oblăduitoriu a norodului ce se află cuprinsu în hotarăle cugetului celui curat a iubirei de
oameni, să îndemne şi să ajutoreze lesnind încă cele cş sîntu pentru întemeierea şi
întărirea bunătăţilor.

Dreptu aceasta înălţimea sa ca un binecredinceos domnu şi în H(risto) 2 s fiu al


sfintei bisăricii noastre, n-au lăsat a îndemna şi a da îndrăzniala şi noao, ca după cea de
obşte cererea şi rugămintea ce s--a făcut de toţi dumnialoru cinstiţi boiari, cumu si de

414r
"'IfiŞtecc stare a tot creştinescului norod ce lăcuiaştc fn ţara aceasta, să întărim ou
nedizlegate legături pe aceste ce s-au socotit şis-au pus la obicinuinţa, pentru
., ,osie întemeiare care s-au aşezat cu săvârşirea aceştii bună şi lăudată pravilă.
t.^£U3n j a r viind aicea şi preafericitul sfinţitul părintele nostru patriarhul sfintei cetăţi
Teuisalimului şi a toată Palestina chiriu chir Avramii, mgat-am şi pe preafericirea sa, ca
jiatrieşasca sa priimire pentru cea mai deplină putere şi mai tare legătură, să
:jscă şi să iscălească dinupreună eu noi pe această bisericească carte de blăstăm, şi
pute supt patrjerşăştile sale blăstămuri şi afurisanii pre cei c e vor îndrăzni vreodată
- calce cu oareşcarea pricina această de obştie folositoare, socotinţa şi hotărîre a
râ a tuturora, care şi preafericirea sa lăudînd răvna cea pentru întemeiarea binelui, şi
oind la socoteala aceasta a noastră, însuşi cu patrierşasca sa gură cuvintează şi
'w:srăşte, împreună cu noi, aceaste. d e mai jos prin cuvînt şi prin scrisoare, întărind
- înpreună toate aceaslea după cum s-au aşăzat. Deci cu darul şi cu puterea ce ni s-au dat
Duhul Sfănt, patrierşeaşte şi arhiereaşţe rugănd tot binele, blagoslovim pre toţi cei
.. cu bună vrearc spre rîvna binelui patriei (pentru că această iconomisitoare pronie nu să
atînu numai la starea bocrcască, ce şi la al doilea şi la al treilea şi al patrăle stare a celor
să află în ţara aceasta, şi să.răvarsă şi la folosul celor mai mici) 2 , bine nădăjduiţi fiind
că în toată vreamea nu va ajunge nime la atîta nesăinţire, nesocotire şi iubire de răutate,
f casă cugete stricare şi prefacerea acestor ce bine s-au legiuit şi s-au orânduit spre folosul
:
ob>tii.
Dar fiind că multe sunt patimele neputinţei omeneşti şi întâmplările vieţii, pentru
r
ea nu vreunii, ori cu neagiunsul de socotinţă sau cu răutate purtîndu-să, vor îndrăzni a să
;,mca sau cu cuyîntul sau cu fapta, ca să clătească şi să turbure vre-una dintru aceste ce
s-au hotărît acum, sau să scărbască şi să supere şi să aţîţă prin îndemnare, ori de faţă sau
'.r-tr-ascuns, &tît:pe starea boerească cît şi pe ceialalţi; pentru această, iată, după;cea de
* obşte hotărâre, orănduim anume de aice înnainte: 1) toată tafta cu, fir şi cupetialăi ori cu
sirmă ţesută, sau cusută, să fie oprită în toată vreamea, după cum-şi acu, atît la bărbaţi
cîtu şi la femei; 2) tot fealiul de şiretu cu fir sau cu petială, sau cu sîrmă, să fie oprit atît
.a strae. cîtu şi la cap, fără numai colane pentru încins, fiind trebuitoare, să fie neoprite,
ori cu fir, ori cu tra, ori cu sirmă cusute şi ţesute de ori ce fealiu or fi; 3) tot fealiul de
cemasuri de Hindiia, adecă ceale ce să nurrtesc şaliiri chesmerii, ghermesuturi cu flori şi
hcldarii, ori de Hindiia, ori de Şam, sau de Halep, sau de Ţarigrad şi de tot locul stofă şi
tot fealiul de eumasuri de Evropa, atît cu fir, petială, sirmă, cît şt Iar-de aceastea, ori
cusute, ori ţesute în fiori de mătasă, osăbite de floare, adică renghiul tăfţilor, cum ceale
cu flori perviile;'aţlăjealile şi altele asemenea, să fie oprite, afară numai de şalurile cj| 'să
numesc giaruri, pentru încins şi pentru cap, care săntu trebuitoare la răceala şi trainice;
aşijderea şi şalurile sadea, ce se numescu sămled, la huluri arăpeşti şi enghiuri şali, şi
fieştecare cumasu sadea, cum ghermesut fără flori, dima, cetareale, şi tot fealiul de
alăgeale dş.Hindiia, de Ţarigrad, de Şam, de Halepu, asemenea şi tot fealiul deicumasuri
sadea de Evropa, şi alăgeale făr-de flori, cum şi tabinuri, hareale, panayşţuri:c<;: ^u( în
chip de ape, flori de fealiu, şi altele asemenea eumasuri ce lovesc în :doap flori, adică
renghiuri, iar nu stofe şi eumasuri cu flori. Aşijderea şi emenealile. teştimelurile,: şi alte
asemenea, sau pentru cap, sau pentru ori ce trebuinţă, aceastea toate sânt slobode a să
purta. Şi ca şă nu să supuie nimeni în blăstăm cu greşală, să deosăbeaşţe şi peteala, adică
tra, eu care la nunţi, după vechiul obiceaiu, să împodobesc mireasele şi ceaje ce să
tâmplă la nuntă: să nu fie opritu; cum şi caftanele domneşti ce să înbracă pe.bp.iari, şi la
nunţi, pe mireasă; 4) la toate au să urmeze chipul cel de acum a . hainelor, ; adecă de tot

415r
fealiul să fie hainele, dar toate sadea, fără de nici un leal iu de şiret sau împletitură sau
alte iscusituri şi scumpe izvodituri, ori cu firu, cu sirmă, cu tra, şi cu mătasă pusa pe *
haine, în loc de şiretu, luănd aminte şi păzind , câ să nu cază la alte netreabnice lucruri-
după cum se au întîmplat la multe locuri să metahirisească damteale de mare cheltuiala,
sau cumasuri de preţ măre; ce să îndestulează la aceste ce să politicesc acum sadea şi cu
lesnire la făcut şi la alte fealiuri aseaminea, ce vor veni de acum înnainte. Pot sa poarte ^
gevaeluri, lucsuri de aur şi altile ca aceastea, lucruri care nu să strică, măi vârtos
înpodobesc şi sîntu veacinică avere, ce să păzeşte la fii fiilor, şi în vreame de trebuinţa
este gata ajutoriu fieştecăriia casă. :
Iară cine va îndrăzni din iubire de răotate sau din părearea sa, păşind aceste holară,
ce le-am aşezatu pentru această pricină cu de obşte voinţă a tuturoru şi apofasis, ca sf
calce aceste hotărâte şi pănă la cel mai puţin să treacă piste acestea, precum anume mai
sus scriem, făcănd rea pildă şi către alţii, la o pricină ca aceasta, ce să atinge la obştescul ;
folos al patriei noastre, pe unul ca acela, bărbat său femeae de va fi, mică sau mare, şi de
ori ce stare şi orănduială prin puterea ce ni s-au datu de la Duhul Sfănt, îl punem supt
patrierşăşti şi arhierăşti a noastre blăstamuri, şi supt groaznice munci, alîl în veacul
acesta, cîtu şi în cel ce va să fie şi-1 avem, într-un cuvîntu afurisit şi blăstămat, şi necurat
de a totţiitorul Domnul Dumnezeu. Herul, pietrile să putrezească şi să se risipească, iafa
trupurile lor după moarte să stea întregi, nedezlegate. Să fie oftănd şi tremurând pnf:
pământ, ca căini; procopsală să nu vază în toate zilele vieţii lui şi îngeru nemilostivu de a
pururea să stea înpot(r) 2 iva lui; să-1 înghiţă pămîntul de viu ca pre Dathan şi Aviron; să
moştenească bubele lui Ghiezi şi spînzurarea Iudii. Săbie de focu să-1 gonească pre
acela, şi de robie să nu scape; diavolul să stea de a dreapta lui, zilele să-i fie puţine, şi
averea lui alţii să o rîpească; feciorii să-i rămîe săraci şi cerşetori, şi muierea lui văduvă;
întru un niam să s e stingă numele lui, şi să piară dinu pămînt pomenirea sa. si
moşteniască iadul şi matca focului, unde iaste viermile cel neadormit; să aibă şi
blăstămul celor 318 Sfinţi Părinţi de la soborul Nicheii şi a tuturor celorlalţi sfinţi • Amin.

După Furnică, Băcănia, p. 45-57, nr. XXXI. Text după un imprimat de la Bibi. Acad. Rom. -
Bucureşti, legat cu Ms. rom. nr. 3203 (cotă vet'hd), in 4, lâşi, 14 file.

Datat după domnia lui Constandin Dimitrie Moruz, menţionată în document.

1
Fila 1 lipseşte în exemplarul de la Bibi. Acad. Române - Bucureşti.
2
Aşa în textul editat. ^

318 1777 decembrie

„Răvaş" dat lui Tudori grec, din ţinutul Tecuci, că a fost trecut în izvodul negustorilor de Jiu
Iaşi pentru plata dărilor.

Tudori grecul sin Constandin ot ţinut(ul) Tecuciului carile, dînd jalobă măriei sale
lui vodă, au arătat cum că fiind el o m strein au venit aice în pămîntul Mpldbvii şi s-att>;
aşăzat în ţinut(ul) Tecuciului şi fiindcă chivernisala lui esti cu neguţitoria, prin jaloba"
ce-au dat au cerşut ca să s(e) aşezi la dajde cu neguţitorii pămmteni de la Iaş(i). Deci
după cercetare ce i s-au făcut aducînd mărturii şi de la Dobre starostile de neguţiloii -
întru cari îl arată cum că iaste om de cinste şi să cadi a fi la orînduiala neguţitorilor. fiind
şi cu priimire tuturor celoralanţi neguţitori ca să fie la dajdi cu dînşii, din poroncă mării-
saie lui vodă s-au aşezat numile lui în izvodul neguţitorilor ce iaste în Visteriă cu pecete
g(os)pod, legîndu-1 la dajde cu neguţitorii pămînteni de Iăş(i).

416r
Şi, pentru încredinţare, i s-au dat acest răvaş la mîna lui ca să nu fie supărat.
S-au aşezat la izvodul neguţitorilor.
1777 dec(hem)v(rie).

Arh. St. Bucureşti, Fund Bibi. Acad, Rom., Pachet LX/14. Orig., hîrtie, cerneală neagră.

' O semnătură neclară.

319 1777 decembrie 10


Irimia, e g u m e n u l mănăstirii Dancul, dă lui G h e o r g h i ... clucer o ţigancă şi 35 d e lei pentru
două ţigance măritate cu doi ţigani ai mănăstirii.

f Adev(e)resc cu această scriso(a)r(e) a me la mîn(a) sfinţii sal(e) părintelui Irimii,


iguminului ot sfînta mănăst(i)rii Dancul, pentru doo ţiganei drepte a mel(e), anume
Todosie, fat(a) lui Pavel ţigan, şi una Iftimii, fat(a) lui Toad(e)r Nit...1 doi ţigan(i) a
mânăst(i)rii Danculut, anumi Vasil(e) şi Iftimi, car(e) pentru aceasti doo ţiganei pentru
una mi-au dat [mi-au dat] mănăst(i)re pe o ţigancă, anume Catrii, sor(ă) cu ţigan star,
pentru una neavîndu ca se-m(i) de ţigancă m-am învoit eu cu p(ă)ri(n)tele igumen şi
mi-au dat 35 lei, adecă trizăci şi cinci lei. Şi de aici înnainte să a(i)bă mănăst(i)re a le
stăpîni ca pe drepte robi a mănăst(i)ri şi copi(ii) lor şi nepoţii lor, în veci.

Let 1777 dech(embrie) 10.


Gheorghi...2 cluce(r) încredinţădzi <m.p >.
Inst. de St. "A. D. Xenopol" - laşi, subdată. Copie după foto orig., hîrtie,

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1, p. 321, nr. 445 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (21,4 x
17.4 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 768).

1
Cîteva litere neclare.
î
IJn nume neclar.

320 1778
Constantin D i m i t r i e M o r u z v o i e v o d întăreşte mănăstirii Trei Ierarhi stăpînirea asupra
caselor din incinta mănăstirii c u m p ă r a t e d c la Z o e L e o n a r d .

Constantin Dimitrie Moruzi v(oie)vod întăreşti stăpînire mă(năs)ti(rii) Trei


ifătilclor pre casăli ce sî(n)t înlăunt(r)u mă(năs)ti(rii), cumpărătură de la Zoe Leonard.
/(ă)ţet 1778.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 579, f. 339 r„ nr. 88. Rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi scrisă în
prima jumătate a sec: XIX.

321 1778
Hrisov al lui C o n s t a n t i n Dimitrie M o r u z v o i e v o d pentru breasla blănarilor.

Hrisov g(os)p(o)d din anii 1778, de la domnul Cos(tan)d(i)n Dimitrie Moruz


v{oie)v(o)d, prin cari întăreşti breslii bIănaril(o)r numai ei să ţie acest meşteşug şi să aibă
pe chiurcibaş(a) căutători pricinilor între dînşii.

417r
Şi osăbit pe(n)tru cutiia ce est(e) agiutor bisăricii Sv(e)t(i) proor(o)c Ilie din Ie i q
aibă a luă <pol leu la sută>' de la marfa ce s-o cumpăra 2 atît pe blănăriia de loc, cît ş; de
la alţii mai scumpe, de altă ţară, sati samuri de la vreun neguţitor de loc ori măcar şi
străin cîti pol leu la suta de Iei de Ia cumpărător şi cîti pol leu de Ia vînzător. Cum şj
calfele ce vor ieşi meştiri cu osăbită dugheană să aibă a da agiutor la cutiia milostenii
precum vor afla meşterii cu cale.
Şi pentru strînsul acei milostenii anumi să aibă chiurcibaş(a) cu [cu] brasla a puni
epitropi. Şi de patru ori întru an să deschidă cutiia şi cu bani(i) cîţ(i) vor găsi adunaţ(i) să
facă veşminte şi alte locruri a sf(intei) bisăricii aceştiia.
Arh. St. Iaşi, Fond Ministerul de Interne, Tr. 256, op. 281, nr. 614, f. 95 r. (1). Rez. din prins,
jumătate a sec. XIX.

1
Tăiat cu o linie.
2
„pol leu la sută de la marfa ce s-o cumpăra", scris deasupra.

322 1778 ianuarie 1


Venitul anual al mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.

F. 82 r.
Venitul mănăstirii Sfîntul Spiridon ce s-au luat într-un anu, din let MII ghen(arie)
şi pînă la let 1778 ghen(arie) 1 de rînduitul epitrop dum(nealui) Neculachi Balşu biv vel
pah(arnic), pe 9 luni: ghen(arie), fev(ruarie), april, mai, iuni(e), iuli(e), avgust,
săpt(emvrie), iar pe trii luni, oct(omvrie), no(ie)m(vrie) şi decem(vrie) de dum(nealui)
Lăscărachi Rusăt hat(manul), precum arată
1778 ghen(arie) 1.
Lei bani
11 880* 101* ce au rămas rămăşîţ(ă) din sama anului trecut şi s-au încărcat la sama
aceasta
1 300 vama cazacliilor, ce s-au vîndut întru acest anu med(elnicerului)
Toader Vîrnav, 1777 săpt(emvrie)
450 venitul păhărnicii, ce s-au vîndut în tr-acestu anu lui Mihălachi-
Scorţăscu
800 venitul pogonăritului de tiutiun, ce s-au vîndut într-acestu anu lui
Panaite Cazîmir, 1777 iuli(e)
985 venitul cîntarilor ce s-au vîndut într-acest anu, însă
lei
500 tîrgul Iaşii, ce s-au vîndut lui Iani mumgiul, 1777
fev(ruarie) 1.
90 tîrgul Tecuciului, ce s-au vîndut lui Costandinu logofăt ot
tam, 1777 ap(rilie).
95 tîrgul Romanului, ce s-au vîndut lui Costandinu grecul ot
tam, 1777 april 1.
215 tîrgul Bîrladului, ce s-au vîndut lui Costandinu grecul ot
tam, 1777 iun(ie) 1.
85 tîrgul Sorocăi i Moviiău, ce s-au vîndut căp(itanului)

* Peste tot în act, cu cifre arabe.

418r
Neculaiu Sîrghie ot tam, 1777 ghen(arie) 1.
985

F. 82 v.
j 5 415 101 transport
898 din venitul cerii într-acestu anu, din let 1777 ghen(arie) 1 pînă la let
1777 dec(he)m(brie) 13 pe 76 026 ocă ceară, cîte 1 ban pe ocă, bez
9 2 lei 39 bani ce s-au dat ostineala şi cheltuiala celor ce-au strînsu
slujba aceasta, însă:
ocă
14 258 Andrei Pavli
11 763 Tănas(e) Pelanga
19 743 Gheorghie Albineţ
7 406 Chiriiac Anastasîu
3 585 Costandinu Plaţi
4 833 Velciul Dumitru
673 Dumitrii
875 Radul Leca
3 362 Dumitrii Ceadiri
930 Năstas(e) Vineţîian
3 538 Ion Frangule
1 100 Hriste Petru
2 300 Hriste braşovan
1 660 Gheorghie braşovan
76 026 însă
250 lei s-au luat de dum(nealui) pah(arnicul)
Neculachi Balşu
608 lei de dum(nealui) Lăscărachi Rus(e)t hat(man)
858
112 60 di pe carăle cu lipscănie ce s-au luat într-acestu anu pără la let
1778 ghen(arie) 1 cîte 15 lei de car, însă
lei bani
45 - de la Anastas(e) băcalbaşa pe 7 cară
67 60 de la Petrovici pe 4 cară
rnr 60
F. H3r.
Lei bani
16386 41 transport
3 744 80 din vînzare venitului moşiilor pe un an, din let 1777 ap(rilie), însă
lei bani
150 moşîie Borşa ot ţîn(u)t(ul) laş(i) ce s-au
vîndut dum(nealui) Neculachi Vintura
post(elnic) în 6 ani şi pe anul acesta 1777 să
de 150 lei, iar pe 5 ani să de cîte 300 lei pe an
şi să facă şi iaz şi morile să le de gata
230 mpşie Dumeşti ot ţîn(u)t(ul) Vasluiului, ce
s-au vîndut lui Anastasă băcalbaşa
»

419
20 ' moşie Hîlceni ot ţîn(u)t(ul) Hîrlăului,
vîndut lui Coste Papafil
550 moşîie Cotnari ot Hîrlău, ce s-au vîndui lui
Gheorghie şi Nicola neguţitori
300 moşîie Şărăuţii ot Cernăuţi, ce s-au vîndui
pah(amicului) Imbo
110 moşîie Hreaţca ot Cernăuţi, ce s-au vîndui
lancului jîd(o)v ot tam
525 moşîie Crăiniceni i Sîrbii i Avrămeni <,[
Dorohoiu, ce s-au vîndut lui Iani grecfuli
căp(i)t(an).
60 moşîie Săptiliceni ot Soroca, ce s-au vîndui lui
Theodor Mav rodin
100 moşîie Bălţile de la Răut ot Soroca, ce s-au
vîndut sul(gerului) Sandu Panaite
400 moşîie Blăgeşti ot Bacău, ce s-au vîndui lui
Theodor Mihaiu tret(i) vist(iernic) i
Costandinu credincer.
45 moşîie ot Orheiu cu heleşteu, ce s-au vîndut
lui Vlas(e) Stăvilă.
300 moşîie Chipereşti ot ţîn(u)t(ul) Iaş(i), ce s-au
vîndut lui Triiandafil grec pe 5 ani să facă
iazul şi morile de izvoană începîndu-să acum
din let 1776.
F. H3v.

Lei bani
20131 1 transportul
lei bani
2 790 transportul
90 moşîie Tîrgului Frumos ot Cîrligătură s-au
vîndut căp(i)t(anului) Lupul
16 bezmăn pe un loc de dugheană ot Tîrgul dc
Sus de la Meher jîd(o)v
10 bezmănul pe o bucăţă de loc ot Tîrgul de Sus
de la Ştefan Ţura
15 bezmănul pe o bucăţă de loc ot Tîrgul de Sus
de la Haia jîd(o)vcă.
20 bezmăn di pe un loc di crîşmă cu pivniţă de
piatră ot Tîrgul de Sus de la Cucoranu dc la
Stoica precupăţul
50 chirie crîşmii din colţul zîdiului măn(ă)st(i)rii
ot Gheorghie banul
9 bezmănul pe trii dugheni ol poarta
măn(ă)st(i)rii tij de la Gheorghie banul.
6 bezmăn di pe o bucaţă de loc din Tîrgul Făinii
ot Marcu jîdovul.

420r
170 chirie pitării i 2 dugheni di la colţul zidiului
măn(ă)st(i)rii ot Gheorghie pitar.
5 bezmăn pe un loc ot Tîrgul Făinii de la Andrei
Moldovanu
26 chirie pe o pitărie ot Tîrgul Făinii de la Ştefan
căp(i)t(an).
15 chirie pe o dugheană ot Tîrgul Făinii alăture
cu pitărie de la Măriuţa fimei săracă
15 bezmăn di pe un loc cu 2 dugheni ce sînt la
poarta stol(nicului) Păşcanu de la fimeia lui
Iani căp(i)t(an).
3 237
i f.H4r,
Lei: bani
20 131 1 transport
lei bani
3 237 transport
25 chirie pe o dugheană ot Botoşani de la Petre
bărbieru ot tam
366 80 moşîie Chetrosul, ce s-au fost vîndut lui
Anton arman pe 7 ani, din let 1775 bez pe 2
ani pe 1775 şi pe 1776 ce-au dat cari sînt
încărcaţ(i) la sămile trecute, iar pe anul viitor
să s(e) vînză cui să va găsî.
50 moşîie Balotina ot Ciuhur, ce s-au vîndut lui
Ioniţ(ă) Canano cupar
3 678 80 aceşti bani s-au luat de la dum(nealui)
pah(arnicul) Neculaiu Balşu
66 s-au luat prin mîna dum(nealui) Lăscărachi
Rus(e)t hat(manul), însă:
lei
30 de la dum(neaei) vorniceas(a) Catrina
Rus(e)t pentru moşîie Cîrhana de la
Greceni pe 2 ani, adecă 1776 i 1777.
20 chirie pe o dugheană, din 5 dugheni ce
sînt în colţul zîdiului măn(ă)st(i)rii de
la Gheorghie blănar
16 pe 16 merţă orzu de la moşîie un leu
merţa ot Toader Graor
66
3 744 80
F. H4v.
Lei bani
20 131 1 transport
2000 s-au luat de cămăraş(ul) de ocnă din rînduitul venit(ului) după
ponturi cu pecete g(0s)pod, cari bani s-au luat prin mîna dum(isale)

421r
Lăscărachi Rus(e)t hat(man), însă
lei
1000 de la pah(amicul) Ianachi Cara pe 6 luni fiindu în
credinţă din let 1777 ghen(arie) 1 pără la let 1777
iuli(e) 23 şi
1000 de la med(elnicerul) Toader Vîrnav tij pe 6 luni din let
1777 iuli(e) 1 pără la let 1778 ghen(arie) 1
433 40 din venitul Gălaţilor din 650 lei ce s-au fostu vîndut în anul
trecut lui Tuduri Caracada, însă pe opiu luni din let 1777:
ghen(arie), fev(ruarie), mar(tie), ap(ril), maiu, iuni(e), iul(ie),
avgust, cîte 54 lei 20 bani pe lună, bez
216 lei 80 bani pe 4 luni: săpt(embrie), oc(tombrie),
noiem(vrie) şi dec(hemvrie) 1776 ce s au
încărcat la sama anului trecut
216 80 tij din venitul Gălaţilor iarăşi de la Tuduri Caracada fiindu că el
au intrat în slujbă şi au strînsu bani, însă pe 4 luni: săpt(emvrie),
oct(o)mvrie, noiem(vrie) şi dec(he)m(vrie) let 1777.
400 din 3156 lei ce au fostu rămas bani de aramă din veniturile
mănăstirii ce s-au strînsu în vreme moscalilor şi prin mîna
dumisale pah(arnicului) Neculaiu Balşu s-au vîndut cu oca cîte
18 par(ale) oca, iar
2756 au rămas pagubă cari să s(e) scadă din rămăşiţa anului
trecut.
F. 85r.

Lei bani
23 181 1 transport
352 30 ce s-au luat di pe horilcă ce au venit aice în oraşul laş(i), cîte 1 p(o)î
bani pe vadră după hrisov, prin mîna cluce(rului) Ştefan Anasatas(e)
fiind vameş
lei bani
290 36 pe 25 800 vedri horilcă din let 1776
săpt(emvrie) 1 şi pără la let 1777
săpt(emvrie) 1, bez
32 lei 30 bani ce s-au dat ostineala şi
cheltuiala acelor ce-au strînsu.
61 114 pe 5 947 vedri din let 1777 săpt(emvrie) pără
la dec(hemvrie) 13, 1777 bez
1
12 lei 45 bani ce s-au dat celor ce-au strînsu
"'"•"'" banji aceştie
352 30 cari aceşti bani s-au luat prin mîna dum(isale)
hat(manului) Lăscărachi Rus(e)t.
120 din venitul horilcii ot ocnă de la Spiridon gramatic ce au
cumpărat pe un an, din let 1777 noiem(vrie) 1 pără la let 1778
noiem(vrie) 1, iar pe 12 luni pe anul trecut, din 1776 ghen(arie)
1 pără la let 1777 gheii(arie) 1, să s(e) împlinească de la
Spiridon gramaticu Panaite Zahul prin mîna dum(isale)

422r
pah(arnicul) Neculaiu Balş.
79 8 pe 1775 rîmători ce au trecut piste hotar cîte 6 bani din let 1776
săpt(emvrie) 1 pără la 1777 săpt(emvrie) 1, cari bani s-au
stfînsu prin mîna cluce(rului) Ştefan Anastas(e) fiindu vameş,
bez
8 lei 94 ce s-au dat ostineala acelor ce au strînsu
bani această slujbă şi aceşti bani s-au luat prin
mîna dum(isale) hat(manului) Lăscărachi
Rus(e)t.
f Hîv.
lei bani
23 732 39 transport
200 de la părintele Irinopoleos etision pe anul acesta 1777 pentru
măn(ă)st(i)re Precista ot Roman i proorocul Samoil ot Focşani cu
moşiile lor cu dum(nealui) hat(manul) Rus(e)t.
41 80 rădicătura g(os)pod pe 500 oi cîte 10 bani tij cu dum(nealui)
hat(manul)
din 45 lei 100 bani rădicătura
37 4 g(os)pod pe 500 pecifli), cîte 11 bani, bez 8 lei 96 bani, pe 96 stupi
a măn(ă)st(i)rii ce s-au plătit, cari bani s-au luat prin mîna
dum(isale) pah(amicului) Neculaiu Balş
240 scutelnicii măn(ă)st(i)rii pe un anu, cîte 24 lei pe 12 lundi la un
cifertu, însă:
lei
48 pe 2 ciferturi la agiutorinţa ce au ieşit let 1776 pe 4
luni: dec(emvrie), ghen(arie), fev(ruarie) şi mart(ie) şi
192 pe 8 ciferturi: ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e), avgust,
săpl(emvrie), oc(tomvrie) şi noiem(vrie) let 1777, cari
aceşti bani s-au luat prin mîna dum(isale)
pah(arnicului) B alşu.
200 de la cămăraş(ul) de ocnă solăritul Vrăncii pe un anu după
ponturile g(os)pod, însă:
100 de la pah(arnicul) lanachi Cara pe pol an din let 1777
ghen(arie) 1 pără la let 1777 iuli(e) 1.
100 de la med(elmcerul) Toader Vîrnav tij pe pol an din
let 1777 iuni(e) 1 şi pără la let 1778 ghen(arie) 1 cari
bani s-au luat prin mîna dum(isale) hat(manul)
Lăscărachi Rus(e)t.
250 pe 10 000 ocă sare ce s-au vîndut cîte una păra oca
pe anul
mila măn(ă)st(i)rilor pe 2 ani, adecă pe un an fac
1776 şi
2 400 ocă măn(ă)st(i)rea Simţului Spiridon 60 drobi
1777 '
600 ocă schitul ot Codrul laşului 30 cumpeni
2 000 ocă mănăstire Precista ot Roman 50 drobi
600 ocă proorocul Samoil ot Focşani 30 cumpeni
24 701 7 5 600 bez 1200 ocă lipsă
F. 86r.

423r
lei bani
24 701 transport -
746 celi ce au afierasît la măn(ă>st(i)re Sfîntului Spiridon Vartholomeiu
ieromonah duhovnicul spitalului cu diiată la moarte sa rînduindu din
avere iui să s(e) de 100 lei surorii sale Marii şi sărindari cîte să vor
socoti de epitropi, însă:
lei bani
250 un zapis a lui Paraschiv starost(e) de ciocli din
10-12 dobînda
100 Grigorie Drăgan cizmar cu zapis, cari bani
i-au înplinit dum(nealui) pah(arnicul)
Neculaiu Balşu şi i-au dat surori-sa Marii
100 Vasîle ot Joldeşti, chizăş popa Petre ot Sfeti
Athanasie, iar zapisul arată dumn(nealui)
pah(arnicul) că esti a Iui Grigoraş Scorţanu,
cîte 2 lei dobîndă pe lună, 1776 dec(emvrie) 1
30 Vasîle teslar, cu zapisul cîte 10 par(ale) la 10
lei dobînda 1774, noiem(vrie) 5
10 Toader teslar, fără zapis
44 Stoian ot Tutova din Buda, zapis(ul) nu s-au
găsît
24 Lupul ot Bescheli, zapis n-are
22 Costandinu Mîrzacu, zapis n-are
5 Toader cibotar, zapis n-are
2 Petre văcar ot tam
70 la oameni Nastasîicăi Adămoai după cum
arată zapis(ul) ot Foldeşti, iar în zapis arată pe
40 lei, 1773 ghen(arie) 2
33 la dum(nealui) pah(arnicul) Costandinu Păladi
di pe nişte fîn
10 Ştefan Popa
46 23 stupi ce să află la măn(ă)st(i)re Mînzaţ(i)
746 bez 200 lei un zapis a lui Costandinu Buşîlă,
care; s-au găsit pecet(e) lui Vartolomeiu cum
că ce au luat şi afară din pojîjîile cari s-au dat
la săraci.
25 447 3
350 pe 350 vedri în şapte poloboaci vechi, cîte 50 vedri în poloboc,
ce au rămas din anul trecut de care să de samă stol(nicul) Coste
Papafil, fiindu că au fost epitrop, adecă din 11 poloboaci ce au
fost în epitropie sa, însă:
6 poloboaci ot Priponeşti ce au rămas la măn(ă)st(i)ri din 1776,
bez 6 poloboaci ce s-ău Vîndut i 2 poloboaci ce s-au spartu şi
s-au umplut aceşti 6 poloboaci i
1 poloboc ot Odobeşti tij din let 1776 i un poloboc ol Priponeşti
tij
3 poloboaci din vinul ot Iaşi bez

424r
2 poloboaci ce s-au băut la măn(ă)st(i)ri i
1 poloboc ce au rămas şi să beu acmu.
25 797 3 adecă douăzăci şi cinci mii şapte sute nouăzăci şi şapte lei trei
bani'
, Neculai Balş pah(arnic) <m.p.>; Ros(e)t hat(man) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 2665, f. 82r- 86r. Orig., hîrtie (30,6 x 20,2 cm), cerneală neagră.

' Rînd scris apoi greceşte.

32^ 1778 ianuarie 1


Cheltuiala anuală a epitropilor mănăstirii Sfîntul Spiridon.

F. H7r.
Cheltuiala mănăstirii Sfîntului Sp(i)ridon ce s-au făcut într-acestu anu de rînduiţii
jpitropi, adecă de dum(nealui) Neculaiu Balşu biv vel pah(arnic) pe 9 luni, din let 1777
jhenarie 1 pără let 1777 oc(tomvrie) 1, i de dum(nealui) Lăscărachi Rusăt hat(man) pe 7
tuni: oct(ovrie), noiembrie şi decemvrie.
1778 ghen(arie) 1. ,
Lei bani
4 443 54 s-au rădicat din 11 880, lei 100 bani ce-au fost rămas rămăşîţ(ă) din
sama anului trecut 1776, după cum să arată la încărcătura sămii
anului acesta, let 1777, însă:
lei bani
155 - dum(nealui) Gheorghie Beldiman biv vel ban
258 - răposatul Costandinu Tărîţ(ă) poroşnic din
mortasîpie laşului ce-au fostu cumpărat şi au
păgubit clin pricina răzmeriţei
40 85 Chiriiac Pavli din venitul cerii încredinţîndu
cu giurămîntu că-i năpăstuit
20 - Gheorghie cibucciu chirie unui dugheni
rămîindu mufluz
745 89 Coste Ţîgăra ce-au rămas dator la
măn(ă)st(i)re cu zapis şi i s-au rădicat
rămîindu mufluz
3 156 - banii de aramă ce au fost rămas la mănăst(i)re
din veniturile mînăstirii ce s-au strînsu în
vreme moscalilor şi s-au vîndut cu oca prin
mîna dum(isale) pah(arnicului) Neculaiu
Balşu, dreptu 400 lei, «carii sîntu încărcaţ(i) la
sama anului acestUie.
68 - cc s-au fostu dat unor teslari bani înnainte ca
s(ă) lucrez(e) la mănăstiri cu zapis, bez 22 lei
ce au lucrat la măn(ă)st(i)ri şi ceilalţi s-au
rădicat fiindu morţi.
4 443 54
W
F. H7v.

425r
4 443 54 transportu •
2 513 96 cheltuiala mîncării bolnavilor ot spital, însă:
lei bani
2 063 48 pe 9 luni ce s-au cheltuit prin mîna dum(nealut)
pah(arnicul) Neculaiu Balşu, adecă:
lei bani
259 21 pe luna lui ghenar, let 1777
288 45 pe luna lui fevruari tij
259 - pe luna lui mart(ie) tij
290 75 pe luna lui april(ie) tij
205 84 pe luna lui maiu tij
178 108 pe luna lui iunie tij
198 48 pe luna lui iulie tij
185 39 pe luna lui avgust tij
197 108 pe luna lui săpt(emvrie) tij
2 063 48
450 48 pe 7 luni ce s-au cheltuit prin mîna dum(nealui) Lăscărachi
Rusăt hat(man), adecă:
170 3 pe luna lui oct(omvrie) tij
139 18 pe luna lui no(ie)m(vrie) tij
141 27 pe luna Iui dcc(hcmvric) tij
450 48
2513 96
2 543 72 plata dbftbriilor bolnavilor de la spital, însă:
lei bani
1 742 21 pe 8 luni ce s-au dat prin mîna dum(nealui)
pah(arnicului) Neculaiu Balş, adecă:
Lei bani
260 54 pe luna lui ghenar la Fotachi
1777
267 63 pe luna lui februari la Fotachi, tij
218 - pe luna lui mart(ie) la Fotachi. tij
192 99 pe luna lui april la Fotachi. tij
938 98
9 500 102
/•'. HHr.
lei bani
9500 102 transport
lei bani ••;=:
1 742 21 transport
;;r, lei bani
938 98 transport
184 24 pe luna lui maiu la Fotachi, tij
188 69 pe luna lui iunie la Fotachi, iij
220 - pe luna lui iulie la Fotachi, tij

426r
210 72 pe luna lui avg(us)t tij, însă:
Lei bani
110 72 pe 15 zile la
Fotachi
100 - pe 15 zile la
Luchi
210 72
1 742 21
801 51 pe 4 luni ce s-au dat prin mîna dumisali
Lăscărachi Rus(e)t hat(man), adecă:
146 24 pe luna lui săpt(emvrie) la
Luchi, tij
253 3 pe luna lui oct(omvrie) la
Luchi, tij
184 60 pe luna lui no(ie)m(vrie) la
Luchi, tij
217 84 pe luna lui dechemvrie la
Luchi, tij
801 51
2543 72
2 020 leafa doftorilor i a gerahilor
lei bani
1 250 - ce s-au dat prin mîna dum(nealui) paharnicu-
lui) Neculaiu Balş, adecă:
lei bani
395 doftorului Luchi pe 8 luni, cîte
50 lei: ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), maiu,
iun(ie), iuli(e) i pe avg(us)t 45
iei.
350 doftorului Pandeli pe 7 luni,
cîte 50 lei, fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), maiu,
iun(ie), iuli(e), avg(us)t
230 gerahului Herleţ pe 8 luni, cîte
30 lei: ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), maiu,
iun(ie), iuli(e) i pe avg(us)t 20
lei.
160 gerah(u)lui Costandinu, cîte 20
lei pe 8 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie),
maiu, iun(ie), iuli(e) şi
avg(us)t s-au dat lui Locman
mai lipsînd Costandin.
55 lui Gheorghie ipohirurgos pe 5

427
luni, cîte 10 lei: gheţărie)
fev(ruarie), mart(ie), apuii,^ ;
pol lună a lui avg(usij j p e
săpt(embrie).
1190
11520 102 transport
F. 88v.
lei bani
11 520 102 transport
lei bani
1 250 - transport
lei bani
1 190 - transportu
50 - lui Anton ipohirurgos, pe 5 luni:
iuni(e), iuli(e), avfgu.st),
săpt(emvrie) şi oct(omvrie). cîte
10 lei
10 - lui Coste Caloiatros pe ghenar
după hrisov
1 250 - pe luna lui iulie la Fotacln. tij
770 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) Lăscăruchi
Rus(e)t hat(man), adecă:
lei bani
200 - doftorului Luchi pe 4 luni:
săpt(emvrie), oc(t< murie),
no(ie)m(vrie) şi dec(hemvric),
cîte 50 lei
200 - doftorului Pândeii pe 4 luni:
săpt(emvrie), oc(toinvrie),
no(ie)m(vrie) şi dec(hemvric).
cîte 50 lei
120 - gherah(u)lui Herleţ pe 4 Suni.
săpt(emvrie), oc(tomvrie).
no(ie)m(vrie) şi dec(hemvrie),
cîte 30 lei
80 - gherah(u)lui Locman pe 4 luni:
săpt(emvrie), oc(tomvne). no-
(ie)m(vrie) şi dec(hemvric). cîte
20 lei
30 - lui Iordachi ipohirurgi ss pe 3
luni: oc(tomvrie), no(iemi(vrier
şi dec(hemvrie), cîte 10 Ici
20 - lui Anton ipohirurgos pe 2 luni.
no(ie)m(vrie) şi dec(hemvric),
cîte 10 lei
120 - gherahului de la ocnă pe un an

428
din let J 777 ghenar 1 pără la let
1778 ghenar 1.
770
_ 2 020
71520" 102
F. 89r. ,
lei bani
U 520 102 transporta
1 978 60 leafa preoţilor mănăstirii i altora, însă
lei bani
1 582 - ce s-au dat prin mîna dum(nealui) pah(arnicului)
Neculaiu Balş, adecă
lei bani
165 - preotului Stafi pe 11 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), maiu,
iuni(e), iuli(e), avg(us)t, săpt(emvrie),
oct(omvrie) şi no(ie)m(vrie), cîte 15 lei
100 - preotului Lupu pe 10 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), maiu,
iuni(e), iuli(e), avg(us)t, săpt(emvrie),
şi oct(omvrie), cîte 10 lei
95 - lui Athanasie călugăr goiesc pe 9 luni:
ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie),
ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e), avg(us)t i
săpt(emvrie), cîte 10 lei cu 5 lei adaos la
săpt(emvrie)
40 - lui Vartolomeu duhovnicii spitalului pe
4 luni: ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie) şi
ap(ril), cîte 10 lei
50 - diiaconului Isail pe 5 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie) şi maiu, cîte
10 lei
60 - lui Mariş psalti pe 7 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), cîte 20 lei
450 - sameşului mănăstirii Dumitrachi
polcovnicu pe 9 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(ril), maiu,
iuni(e), iuli(e), avg(us)t şi
săpt(emvrie), cîte 50 lei
80 - Sandului clisîiarhu pe 10 luni:
ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie),
ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e),
avg(us)t, săpt(emvrie) şi oct(omvrie),
cîte 8 lei
45 - portariului Toader pe 9 luni:
ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie),

429
ap(rilie), maiu, iuni(e). ju!i(ni
avg(us)t şi săpt(emvrie), cîte 5 i c j"
77 - . Alexandrului bucătar de la spital pe i,
luni: ghen(arie), fev(ruarie). martfc'
ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e), avgf u ^'
i săpt(emvrie), oct(omvrie) şi no(ieinv
brie, cîte 7 lei
45 - stolnicul cuhnii spitalului p e y |U],:.
ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie>. ap(r^
lie), maiu, iuni(e), iuli(e), avg(uS)l si
săpt(emvrie), cîte 5 lei
216 la 4 posluşnici i la 4 fimei posluşnid pe
9 luni: ghen(arie), fev(ruarie), mart{ie|S
ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e), avg(usj
şi săpt(emvrie), cîte 7 lei
1 423
13 499 042
F. H9v.
lei bani
13 499 042 transporta
lei bani
1 582 - transporta
lei bani
1 423 - transporta
45 - unui băiet ce au fostu de agiutor la
bisărică pe 9 luni: ghen(arie), fev(ruarie),
mart(ie), ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e),
avg(us)t şi săpt(emvrie), cîte 5 lei
24 - apariului măn(ă)st(i)rii pe 8 luni:
ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie),
maiu, iuni(e), iuli(e) şi avg(us)t ,cîte 3 lei
50 - nacialnicului ot schitu de la Stavnic pe 8
luni: ghen(arie), fev(ruarie), mart(ic).
ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e) şi avg(us)t,
cîte 6 lei 30 bani
40 - nacialnicului de la schitul din Codrul
Iaş(i) pe 8 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), mart(ie), ap(rilie), maiu,
iuni(e), iuli(e) şi avg(us)t, cîte 5 lei pc
lună.
1 582 "
396 60 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) Lăscărachi
Rus(e)t hat(man), adecă:
lei bani
20 - preotului Lupul pe 2 luni: no(ie)mvrie
şi dec(hemvrie), cîte 10 lei

430r
45 - preotului Athanasie grec pe 7 luni:
oct(omvrie), no(ie)mvrie şi dechem-
vrie), cîte 15 lei
15 - popa Toader duhovnicu spitalului pe
3 luni: oct(omvrie), no(ie)mvrie şi
dec(hemvrie), cîte 5 lei.
10 - diaconului Toader, ce est(e) şi
clisîiarh, pe dec(he)m(vrie)
150 - sameşului măn(ă)st(i)rii polcovnicu
Dumitrachi pe 2 luni: oct(omvrie) şi no-
(ie)mvrie i pe dec(he)m(vrie) Anastas(ă)
Scorţăscu, cîte 50 lei pe lună.
240
1 978 60
13 499 42
F, 90r.
lei bani
13 499 42 transportu
Lei bani
1 978 60 transportu
Lei bani
240 - transportu
4 60 portarului Toader pe 2 luni, însă pe
oct(omvrie) 5 lei i pe dec(he)m(vrie)
2 lei 60 bani lui Ştefan ţîg(an)
5 - Ilie bucătar spitalului pe luna lui
dec(he)m(vrie)
15 - lui Toader stolnicul spitalului pe 3
luni: oct(omvrie), no(ie)mvrie şi pe
dec(he)m(vrie) cîte 5 lei.
33 - la fimeile posluşnici spitalului pe 2
luni, oct(omvrie) şi no(ie)mvrie, însă:
24 lei la 4 fimei şi
9 lei la 3 fimei pe dechemvrie
1 T
24 - la posluşnici spitalului pe 2 luni,
oct(omvrie) şi no(ie)mvrie însă:
18 lei la 3 posluşnici şi
6 lei la 3 posluşnici, cîte 7 lei pe
dec(he)m(vrie)
10 - uni băiet ce este de agiutor la bisărică
pe 2 luni: oct(omvrie) şi no(ie)mvrie
cîte 5 lei
12 - apariului măn(ă) ştirii pe 4 luni:
săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)mvrie
şi pe dec(he)m(vrie), cîte 3 lei

431r
20 - stareţului de la schitu ot Sta\ n.c pe 4
luni: săpt(emvrie), oc(toim(vrie),
no(ie)mvrie şi pe dec(he)m(vne), cîte 5
lei
20 - stareţului de la schitul ot Cod'ul pe4
luni: săpt(emvrie), oc(to)mfvrie),
no(ie)mvrie şi pe dec(he)m(vne), cîte 5
lei
10 - unui călugăr dascăl ot schitul ot
Stavnic într-un anu după tocmală ce
are cu măn(ă)st(i)re.
" 396 60
13 499 42
F. 90v. ;;
lei bani
13 499 42 transport
1 317 22 cheltuiala viilor măn(ă)st(i)rii, însă
lei bani
971 3 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) pah(arnicului)
Neculachi Balş, adecă
lei bani
160 pe 11 pogoane 3 fîrte lucrul pe un an :
la viile ot Priponeşti ot Tutova ce s-au
plătit cu Ghiclean călugărul
250 - pe 8 pogoane ot Odobeştii pe 8
pogoane ot Cruci lucrul pe un an, bez
îngropaţii ce s-au plătit cu Calolâ
căp(i)t(anului) cîte 15 lei 75 bani de
pogon
57 60 pe 4 pogoane ot Buciumu, lucrul pe
un an, însă
42 lei pe 3 pogoane cîte 14 lei
15 lei pe 1 pogon Sandului Or/a .'iei
ce păzăşte şi vie
;
73 42 pe 5 pogoane ol Miroslava lucrul pe
un an, însă
56 lei pe 4 pogoane cîte 14 lei
;!
17 lei 42 bani pe 1 pogon lui Sămiaa
vier ce păzeşte şi vie
612 102 pe 41 pogoane i 7 firii lucrul pe un an
8 96 chirie pe 11 poloboci ce s-au triimis
la Priponeşti
25 - sîmbrie şi cheltuiala ce-au mersu la
culesul viilor ot Priponeşti «
646 78
14816 64

432r
F. 9tr-
lei bani
14 816 64 transporta
lei bani
971 3 transporta
lei bani
646 78 transporta
220 - popi lui Stafi din 475 lei 19 bani ce
au arătat cu izvod că au cheltuit la
culesul viilor pe
1999 vedri ce arată că au ieşît din 28
pogoane ot Odobeşti i ot Cruci şi ot
Priponeşti şi
100 vedri ce arată că au cumpărat
2099 vedri fac, însă
lei bani
3 60 4 căz(i) de cercuit
3 90 5 saci la Odobeşti i la
Cruci
36 - pe 10 buţ(i) de cercuit
3 - mîncare butnarilor
60 de mutat căzile
2 60 de spălat vasăle
2 - la funduri
5 - mîncare culegătorilor
17 90 culegătorilor i la călcat pe
579 vedri
76 - chirie la 4 buţ(i) pără aice
la Iaşi, cîte 19 lei
150 00 fac cheltuiala Odobeştilor
136 99 cheltuiala ot Cruci, însă
lei bani
2 30 di cercuit 3
căz(i)
19 30 culegătorilor de
călcat, pe 590
vedri
286 99
4 - mîncare
culegătorilor
28 - pe 100 vedri vinu
ce s-au cumpărat
de s-au umplut
vasăle
7 39 vădrăritul pe
aceşti 100 vedri

433r
76 - chirie Ia 4
pară aice,
lei
136 99
866 78
14 816 64
F, 91v.
lei bani
14 816 64 transportu
lei bani
971 3 transportu
lei bani
866 78 transportu
lei bani
286 99 transportu
lei bani
136 99 transportu
158 70 cheltuiala viilor ot
Priponeşti, însă
lei bani
26 60 la cercuitul
vasălor
1 60 pe 2 saci
28 90 culegătorilor pe
830 ved(re)
5 - mîncare
culegătorilor
96 100 chirie pară aice
la laş(i) pe
aceste 830 vedri,
cîte 14 bani
158 70
15 cheltuiala preotului Siathi
cu 3 oameni
3 ce-au dat dobîndă pe 100
lei ce s-au fostu înprumutat
pentru vii
2 60 de acoperi crama cu ragoz
la Cruci
5 - s-au dat păharnicie pe 10
poloboaci ot Priponeşti
4 30 banii pod(u)lui pe 17
giuguri
475 19
12 - chirie pe 8 buţi ce s-au trimis la Cruci
1 15 di cercuit buţîle cîndu s-au triimis în gios

434r
24 - s-au cheltuit cu gardul la vie ot Copou
15 60 s-au cheltuit la culesul viilor ot
Copou i cu adusul vinului aice
12 30 la culesul viilor Bucium cu adusul
vinului aice
14 - la culesul viilor ot Miroslava cu
adusul vinului aice
25 60 cercuitul buţilor a polobocilor i a
căz(î)lor de la aceasta
971 3 trei vii de aice
1UÎ6 64
F. 92r.
lei bani
14 816 64 transportu
lei bani
971 3 transportu
346 19 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) Lăscărachi Rus(e)t
hat(man), însă
lei bani
255 19 preotului State din 475 lei 19 bani ce-au
arătat cu izvod că au cheltuit la culesul
viilor după să arată anumi, bez
220 lei ce au luat de la pah(arnicul)
Neculaiu Balş
28 - mahalilor la 8 buţ(i) şi 10 poloboaci ce s-
au pus în pivniţă
7 - venitul pod(u)lui la 8 buţi ce s-au adus din
gios
56 - pentru îngropaţii a 16 pog(oane): 8
pog(oane) ot Odobeşti şi 8 pog(oane) de la
Cruci
346 19
216 - cheltuiala bisăricii, însă
Lei bani
44 36 ce s-au cheltuit prin mîna dum(isale) pah(arnicul)
Balşu, însă
Lei bani
4 30 la tămîi
5 66 pe 7 ocă untudelemn
31 60 pe 42 ocă untudelemn
3 - la paznicul de la schitul din Codrul Iaş(i)
la 15 zile a lui avg(us)t
44 36"
171 84 ce s-au cheltuit prin mîna dum(isale) Lăscărachi
Rus(e)t hat(man), însă

435r
Lei bani
12 66 pe 16 ocă untudelemn
' 2 90 2 ocă tămîie
145 - pe 72 ocă de ceară, cîte 2 lei oca. cu-
schiturile di pe afară
5 90 pentru spălatul i tocmitul candilelor
3 78 12 fofez(e) la feşnicile celi mari i 6 candiliî
pluti
2 - stareţului de Ia Stavnic la ziua hram(u)lui
171 84
- 216 -

15 032 64
F. 92v.
lei hani
15 032 64 transportu
464 39 alic cheltuieli ce s-au mai făcut pentru spital, însă
lei bani
386 30 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) pah(arnicului) Balş,
însă
lei bani
95 - pitariului Ghiorghie pentru pîine ce au
fostu dat la spital în anul trecut fiindu
epitrop Coste Papafil şi nu i-au plătit
3 60 pe 2 părechi cibote stolnicului spitalului i
portariului
37 - pe 51 cară lemne ce s-au cumpărat prin
mîna cămaraş(u)lui de izvoade
240 - scutelnicii măn(ă)st(i)rii pe un an la 10
ciferturi cîte 24 lei la un cifertu
2 ciferturi la agiutorinţă pe 4 luni
8 ciferturi: ap(rilie), maiu, iimi(e)„
iuli(e), avg(ust), săpt(emvrie), oct(ombrie)*
şi no(ie)mbrie şi fiindu
12 lundi lemnari ot Mînzăteşti au cărat
lemne la spital
8 90 10 cămeşi la bolnavii ot spital
2 - 1 ocă făclie ceară tij pentru spital
386 30
78 9 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) Lăscărachi Rus(e)t
hat(man), însă
lei bani
6 -
pe 600 căpăţîni curechiu ce s-au pus în t-
poloboaci
105 văruitul unii odăi
60 5 săhanece s-au spoitu
25 24 72 cară lemne ce s-au cumpărat pentru

436r
spital, cîte 14 para(le)
45 60 130 ocă luminări său pentru spital ot Iani

78 9
464 39
15 496 103
F. 93r.
lei bani
15 496 103
206 93 ce s-au cheltuit la hramul măn(ă)st(i)rii Slîntului Sp(i)ridon prin
mîna dum(isale) Lăscărachi Rusăt hat(man)
lei bani
1 - pe 28 pîini, cîte de o păra ce s-au dat la săraci
7 - s-au dat parale tij la săraci dîndu-i cîte una para si o
pîine
1 72 pol ocă sare pentru măn(ă)st(i)ri
1 90 1 ocă vutcă
105 pol ocă cofeturi
I 30 un gavanos dulceţi
1 - zmirnă
9 60 pe 3 ocă zahăr şi 3 ocă care ce s-au dat la g(o)spod i la
părintili mitropolitul
169 - s-au dat milostenie pe la obraz(ă) scăpătate după izvod
7 96 lucrul mungiului pe 39 ocă de ceară a măn(ă)sţ(i)rii ce
s-au făcut lumînări, cîte 8 par(a) oca
206 93~
414 68 alti bani ce s-au mai dat în trebile măn(ă)st(i)riiînsăy •/.; ;
lei bani "
329 15 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) pah(ârriieului)
Neculaiu Balş, însă
lei bani
50 - măn(ă)st(i)rii Agapii pentru Chipereşti pe
giumatate aupa nnsov
28 30 s-au cheltuit Ia

30 -
11 - tij lui ca să s(e) <
40 - unui călugăr orbu cu pecet(i) g(os)pod
6 - pe o bucată hîrtii i ceară tari
5 90 butnarilui pentru cercuitul poloboacilor ce
era în pivniţă la J
171 -
16118 24
/•; 93v.
lei bani

437r
J 6 118 24 transporta
lei bani
329 15 transporta
lei bani
J 71 - transporta
3 - ceasornicarului de au tocmit ceasornicu
23 75 pentru tocmitul morii ot Borşa
24 - pe 2 chetri de moară pentru moara or
Chipereşti
6 - o bucată hîrtii tij pentru trebuinţa
măn(ă).st(i)rii
6 - pe o bucată hîrtii i ceară tari
4 - 2 ocă făclii ceară la moart(ea) lui Maiis
22 - la hotărîtul moşii Cotnariului cu muta iui
Nicola grec ot tam
12 60 pe un poloboc perjă uscaţi j^niru
măn(ă)st(i)ri cu mîna lui Nicola grec
63 - merementul pivniţii ot Tîrgul Făinii
329 15
85 53 ce s-au dat prin mîna dum(nealui) Lăscărachi Rusăt
hat(man), însă
lei bani
50 - măn(ă)sţ(i)rii Agapii de i s-au împlinit 100
lei pentru Chipereşti după hrisov
10 - la un teslar i salahori ce au lucrat la
ciuşmeli de au făcut parmaclîcurile
1 60 o candilă pentru trebuinţa măn(ă)st(i)rii
48 her, cărbuni ce s-au tocmit pragu porţii
1 3 prifăcutul unii uşi de la pivniţă i răte/i
22 62 ce au rămas polcovnicii Dimitrachi la samă
rămăşîţ(î) şi s-au iertat
85 53
414 68
16 118 24
F. 94r.
lei bani
16 118 24 transporta
10 - ce s-au dat lui Ghideon călugărul pentru îngropatul viilor de la
Priponeşti ot Tutova cu mîna pol(covnicului) Dimitrachi 1777
oc(tombrie)
8 - pe 8 merţă ofzu din 16 merţă ce au venit de la moşîia Dopcenii cari"
orzu s-au dat la cai(i) vlădicăi Irinopoleos în doî rînduri ce au venit la
măn(ă)st(i)ri.
230 - s-au scăzut din 476 lei avere lui Vartholomeiu, cari s-au dat danii la
măn(ă)st(i)ri la moarte sa şi aceşti bani dovedindu-să cu pricină s-au
scăzut, însă

438r
; lei bani
100 - ce au fostu dator Grigorie Drăgan cizmar cu zapis şi
înplinindu-i dum(nealui) pah(arnicul) Neculaiu Balşu
• i-au dat Marii surorii lui Vartholomeiu după diiata sa
75 - au luat preoteas(a) acestui Vartholomeiu din celi ce au
" lăsat la măn(ă)st(i)ri zîcînsu preoteas(a) că i-ar fi
prăpădit Vartholomeiu multe lucruri de zăstrili sale
lei bani
44 - ce au fostu dator Stoian ot Tutova din
Buda
24 - ce au fostu dator Lupul ot Bescheli
5 - ce au fostu dator Toader ciubotar
_ _2 -— ce au fostu dator Petre băcal

22 - Costandinu Mîrzacu ce au dovedit că i-au dat


lui Vartholomeiu
33 - pah(arnicului) Costandinu Pălade arătîndu că-i
năpăstuit

, 16 366 24 adecă şasăsprezăci mii trii sute şas(ă)zăci şi şasă lei douăzăci şi
patru bani cari scăzîndu-să din 25 797 lei 3 bani venitul rămîne
9 430 lei 99 bani cari să s(e) încarci la sama anului viilor'.
Neculai Balş pah(arnic) <m.p.>; Ros(e)t hat(man) <m.p.>.
Din poroncă g(os)pod, fiind noi rînduiţi ca să căutăm sama mănăstirii Sfîntului
Spiridon pe anul 1777, atît de venituri cît şi de cheltuielile ce s-au făcut la spital şi la alte
trebuinţă, s-au ;căutat foarte cu amănuntul atît veniturile cît şi la ce s-au cheltuit, după
cum pre largii să arată.
Ioan Cant(acuzino) log(o)f(ă)t; ...2 c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 2665, f. 87r. - 94r. Orig., hîrtie (30,6 x 20,2 cm.), cerneală neagră.

1
RÎIKJ scris apoi greceşte.
- Semnătură grecească neclară.

324 cînainte de 1778> ianuarie 12


l ocman gerah solicită domnului întărirea anaforalei lui Ioan Cantacuzino mare logofăt
pentru un loc de casă de pe Uliţa Mare.

Preaînălţate doamne,
Jăluiesc mării tale că după multă judecată ce am avut la răposat(ul) domnu pentru
un loc de casă de la Uliţa Mare, care loc l-am cumpărat cu casă cu tot după cum mă
adeverează scrisorile şi zapisele vechi ce am cu prefecturii de la Biserica Catolicească şi
după giudecata ce am avut mi s-au dat şi anafora întărită cu iscălitura şi pecete
răposatului Grigorie vodă Ghica şi tîmplîndu-se de s-au schimbat logofeţiia au făcut
logolăt mari pe dumnealui Ioan Canta biv vel logofăt; şi neodihnindu-se prefecturii
catoliceşti cu judecata ce-am fost avut, de iznoavă au jăluit răposatului domnu. Şi fiind
rînduiţi la dumnealui Ioan Cantacuzino, au cercetat şi dumnealui pricina între noi şi cu
giudecată au hotărît şi dumnealui să se urmeze după giudecata ce-am avut întăi, după

439r
cum pre largu arata toate pricinile în anafora şi fiindcă acmu să stăpînescu dughenile lot
de viţe prefectural, mă rog mării tale să mi se întărească anaforaoa şi de cătră mărie u >,
să mi se de dughenile supt stăpînire; me după hotărîre giudecăţii ca să ia sfîrşit această*
pricină; şi precum a fi mila mării tale.
Robul mării tale, Locman gherah din Ieşi.
<De altă mînă>:
Vat(avule) za aprozi se faci ştire prefectoriului că anaforaoa lui Locman va să se
întărească; pentru aceea, acum curînd de are mai mult a răspunde, să iasă la giudecată.
Ghen(arie) 12. Vel log(o)f(ă)t.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/61. Orig., hîrtie difolio (21 x 15 cm.), cerneală neagră.

Anul din dată (1778) nu poate fi decît cel următor asasinării lui Grigore Ghica voievod (1777).

325 1778 ianuarie 12


Mărturie hotarnică a lui loan Gordul vornic de poartă privitoare la un loc cu dugheni din
Iaşi al mănăstirii Neamţ.

1778 ghenarie 12.


Suret de pe o mărturie hotarnică de la loan Gordul vornic de poartă, prin care arată
că din poruncă domnului Costandin Dimitrie Moruzi v(oie)vod, fiind rînduit dc
dum(nealui) vel log(o)f(ăt) Vasile Razu ca să aleagă un loc cu dugheni şi cu loc sterp din
dosul dughenilor a sfintei mon(a)st(iri) Neamţul, carele mergînd la starea locului au
strînsu pe mahalagii, ce-i arătă anume.
Şi după o hotarnică ce au scosu Costandin şlicariul, din 7265 <1757> maiu 5, întru
care să arată 15 stîngeni şi 3 palme lungul locului, dugheana cu locul din dosu pe această
hotarnică dînd şi celorlalţi ce au dugheni în rînd cu dughenile căruia după scrisorile ce
au avut au pu<s>' şi două pietre hotară între locul dughenilor mon(ă)s(tirii) Neamţului
de locul dughenii Lupului croitoriu.
Şi după hotarnica ce i-au arătat egumănul mănăstirei pe locul ce-1 are din dosul
dughenilor, din 7254 <1746> mart(ie) 12, de la pah(arnicul) Vasile Buhăiescu ce-1 are
mănăstirea de danie de la aga Costache Purice ce au fost a doi ficiori a lui Moschici care
cuprinde lăţimea locului 24 paşi şi pasul de 6 palme g(o)spod. Iar lăţimea locului 49 paşi,
cu palma de mijloc, după cuprinderea acestei hotarnice, alegîndu-1 l-au şi stîlpit cu pietre
hotară, cum pre larg arată Ia această mărturie fiind însămnate şi palmele cu care au măsurat;
care hotarnica, orghinalul s-au oprit la mon(a)s(tire), fiind cuprinzătoare şi pe locul
dughenilor; iar copia, fiind încredinţată de părintele Paisie stareţ, s-au dat şi dumi(sale)
pol(covnicului) Stoianovici ca să aibă ştiinţă de mărimea locului ce l-au cumpărat.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXXI/79, nr. 13. Rez. într-un perilipsis de acte ale dughenilor de
la Podul Vechi din Iaşi, din 1835 septembrie.

1
Omis.

326 1778 ianuarie x


Izvod de zestre al Casandrei, <fiica Ilincăi Bosîiasa jitflicereasa>, logodnica lui Vasîle Buzne.

Zăstre ce s-au făgăduit să s(e) de Căsandrii*, cînd s-au logodit cu Vasîle Buzne, după
izvod ce i s-au dat, iscălit de clucer(ul) Ştefan Năstas(e) i Chiriiac Crîstiian pit(ar), şi afară dc

440r
v .«-au fost făcute mai înnainte de clucer(ul) Ştefan, cît(e) au mai trebuit iarăş(i) clucer(ul)
îrfaxi ie-au făcut acum, care s-au scris înnainte după cheltuiala grijilor răposatei soacrei.
I L(ea)t 1778 gen(a)r(ie) 15.
* 1 icoană ferecată cu argint s-au dat;
1 moşie Paşcani, la Covurlui, dai';
3 dughene la Bot(o)şen(i) cu loc(ul) lor, dai 1 ;
6 pog(oane) vie lucrătoare la Necoreşti, dai 1 ;
2 sălaşe ţigani, dai 1 ;
] farfurie de argint cu linguri ţi, dai 1 ;
1 tava de argint, dai 1 ;
6 zarfuri argint cu feligene bune, dai 1 ;
6 părechi cuţîte argint, dai 1 ;
1 păreche cercei cu zmărand cu aripi, dai';
8 şiraguri mărgăritar, dai 1 ;
3 inele, 1 cu diamant, 2 cu zamfir, dai 1 ;
3 rînduri straie, 1 cu fir cu nurcă i 1 cu fir cu blană cacum şi 1 cu mătas(e) <şi>2
ilană <de>2 sîngeap negru, dai 1 ;
2 rînduri de aşternuturi, dai 1 ;
1 mender cutnie, dai 1 ;
1 obial* <de>2 mătase cu peteală, dai';
1 covor, dai 1 ;
1 scoarţă, dai 1 ;
2 sipete, 1 mare, 1 mic, dai 1 ;
1 scatulcă, dai 1 ;
1 leghian cu ibric, dai 1 ;
1 toc blide, dai 1 ;
1 sanie, dai 1 ;
6 tinigiri, dai';
2 sfeşnice, dai';
1 păreche paftale argint nipoleite, dai 1 ;
1 colan de dram, dai 1 ;
1 oglindă, dai' ;
12 iepi şi un armăsar, dai';
6 cămeş(i) burungi uc, dai 1 ;
1 bohcealîc bun, dai';
2 mesă pînză, dai';
12 şervete, dai';
4 ştergare, dai'; -
3 cearşafuri, dai 1 ;
4 prostiri, dai'.
Aceste toate deplin s-au dat, cum şi scrisorile moşii şi a viilor încă s-au dat.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCXII/I, f. 9r.-v. (condică).

* fiica Ilincăi Bosîiasa jitnicereasa (ibidem, f. Ir) •


' "dai" (=dat), adăugat de aceeaşi mînă.
:
Omis.
oghial.

441r
327 1778 ianu.irit b.

Costandin Dimitrie Mofuz voievod confirmă alegerea lui Gavril Gheorghe ca sl<r isit de '
băcani din Iaşi.

Costandin Dim(itrie) Moruz, v(oie)vod(ul) Moldovei.


Davat gospodsvo mi lui Gavril Gheorghe, pe carele după alegerea a toatăîb • !
băcalilor din ţănutul Eşului, l-am făcut domnia mea staroste de băcali, să fie cu piulatt-
de grije pentru breasla băcalilor din Eşi şi la poruncile domneşti, care după obiteiu 'cs.e
dator a le săvîrşi împreună cu breasla sa, să judece pe cei de sub breasla lui, adică bkisl*
cu băcali, care vor fi avînd pricini între dînşi pentru ale bresli lor şi după dreptate i
vechiul obiceiu ce au purtat la orînduiala acestei bresle, împreună şi cu alţi mai bâîrîni ai
bresli a se păzi obiceiurile şi a se urma dupe narturile ce sînt date.
Pentru care poruncim domnia mea tuturor ce veţi fi de această breaslă, să aveţi a-l
şti de staroste şi să-i daţi ascultarea cuviincioasă. i
S-au scris hrisovul acesta în oraşul Eşi, în anul dintîi, întru cea dintîi domnie a
noastră în Moldavia.

1778 ghenarie 16.

După Furnică, Băcănia, p. 61. Text după Arh. St. Iaşi, "Condica 110. 16/37" (?). £

328 1778 ianuarie 28. Iaşi 'ţ

Constandin Dimitrie Moruz voievod confirmă veniturile şi, statutul doctorului şi ale*
spiţeriei din Iaşi.

Cu mila lui D(u)mnezeu, Io Constandin Dimitrie Moruz, v(oie)vdda, domnu Ţăift


Moldavviei. Oricîte cu bună socotinţă şi dreptat(e) spre întemiere şi folosul obştii s-atiţ|
urmat şi s-au adeverit şi s-au întemiiatu di domnii cei mai denaint(ea) noastră şi prin
ispitire metaherisire şi folosul lor s-au încredinţat şi s-au dovedit acest(e) toat(e) şt m '
vreme domnii cari din pronie dumnezăiască s-au dăruit noaî nu numai să s(e) ştie şi tăriia'-
lor să aibă statornică şi neclintită, ci şi mai spre bine şi la mai mare stare cît va fi cu
putinţi ne vom sili a li aduci şi pentru folosul obştii şi buna stare şi odihna acelora cari di
susu s-au încredinţat întru a noastră purtări di griji. Toată osîrdia vom pune avînd spre
toat(e) purure pre Dumnezău povăţuitoriu.
Dreptu acie dar, arătîndu-se noao hrisovul acelui de mai înaint(ea) noastră domnu,
a răposatului Grigorii Alexandru Ghica v(oie)voda, cari s-au dat în <s>'cris prin
rugămint(e) obştii a preosftinţii sale mitropolitului Moldavii şi a dumilorsale veliţilor
boieri spre întemeiare doftorului obştii cum şi a spiţării.
Totu ace rugămint(e) asemine s-au^ domniia me di cătră toţi di mai
sus arătaţi ca toate acele ci s(e) cuprind în hrisovul acela să li întărim şi cu al nostru
deosăbit domnescu hrisov. Şi mai vîrtos într-ace mai bună stare cît va fi cu putinţi să-t
întemeiem.
Deci încredinţîndu-se de cătră domnie me că rugămint(e) aceasta caută numai spre
folosul obştii, cu umilinţi am primit-o, fiindcă acei cari ave trebuinţi de doftor şi de
doftorii pătime mai înaint(e) vreme multă greutat(e) cînd pentru lipsa amândurora, a

442r
ulm - a doftoriilor cînd pentru că doftorii cînd să chema cere plată mari şi
. ge tubuinţa şi vreme şi alte ori pentru că preţul doftoriilor îl îngreuia mai mult
• (u) cîl să căde.
Şi -K csle le pătimie cii putincioş(i), iar cei scăpătaţ(i) agiunge dintr-această pricină
la o ru'bâgart, de samă lâsîndu-se în primejdie vieţii lor, atît cei din oraşul Iaşii cum şi
_ma' rides acei di la ţară. Şi năzuind la mila domnească şi cerînd ca să s(e) socotească
Wi- venit di undiva spre întemeiare al unui doftor al obştii şi al unii spiţării ca acel
.doftor st ,iibw stare şi întemiere sa în oraşul Iaşii şi datorii neurnită, ca îndată chemîndu-
se ii meargă nu numai spre căutare celor putiricioş(i) ci şi spre vindecare acelor
stipulaţi: cum nici de doftorii lipsi să nu fie fiind al obştii spiţărie întemeiată şi în toată
Mihiicie slobodă şi nesupăratâ de cătră oricine; nici preţul vînzării să rai se încarci cu
asupri ai<\
Ut arătat d o m n i i s a l e c ă a f a r ă din 2 p a r a l e la leu c e - a u f o s t a v î n d m a i înainte,
mMstue Ci 1 ita a Sfîntului Mormînt venit rinduit cu carte g(os)p(od), anume magearie,
Ma lua de Ia v î n z â t o r i i d e peştile ci v i n e cu caicile la s c h e l e < l e > ' G ă l a ţ i l o r să s(e) m a i
-ad»9g(e) alte 3 parade;» 1 ca să ia piste tot cît(e) cinci parale la leu.
Şi nu numai di pe peştile proaspăt ci vini cu caicile ori di pri ci parte di loc la
•;bde<l'j>' Galaţilor, ci şi cli pe peştile ce vine cu cară di la balta Bratişului a Ialpovului
ş: di la alt(e) bălţi turceşti, şi di o r i u n d i ar fi c a să ia şi m ă n ă s t i r i G a l a t a şi să f i e şi p e n t r u
leafa dc ("torului şi c h e l t u i a l a spiţării p e cît va a g i u n g i şi să v a p u t ( e ) c u p r i n d i , p î n ă cînd
să va afla şi al tu venit mai cu îndestulări atît spre mulţămire doftorului cît şi spre
întemeiere spiţării obştii. Cari acest(e) toat(e) socotindu-se cu cale şt di cătră domnie sa
răposatul Grigorii Alexandru Ghica v(oie)voda le-au întărit şi cu hrisov, dup(ă) cum s-au
jfl.it şi cli cătră domnie me, cum şi pentru acele 2 părale la leu ci lua mănăstire Galata
din venitul magearii.
S-au făcut aşăzare cu epitropul a tuturor mănăstirilor-de aice din Moldova ci sînt
închimt(c) la Sfîntul Mormînt, sfinţie sa mitropolitul Ghisaria Filiponu chir Procopii,
•cari iaste şi egum(e)n la mănăstire Galata, ca cu o riiptoare să s(e) de la mănăstire Galata
. anu cif(e) 600 Iei la vremile aşăzati în hrisovul acela.
Şi ase să strîngă tot venitul magearii orînduiţii epitropi spre stare doftorului şi a
spităni, cum şi alegire doftorului să fie dispre dumnealor veliţii boieri pămînteni.
? Şi o r i c a r i l e v a fi a l e s d e c ă t r ă boieri să aibă din m i l a d o m n e a s c ă cinsti c a u n u l din
jltţii boieri c u p r e v e l e g h i e di scutelnici şi rădicături, î n s ă f i i n d u c ă a d ă o g i r e a c e l o r 3
-jjaale î n g r e u i n d p e v î n z ă t o r i au zăticnit alişverişul p e ş t e l u i , î n c î t să a p r o p i i a s ( e ) s ă r ă m î i
venitul acesta n e s t a t o r n i c . Şi m ă c a r c ă m a i p e u r m ă p r i n deOsăbită p o r o n c ă a r ă p o s a t u l u i
domnu s-au f o s t s c ă z u t u o p a r a din c i n c i p a r a l e ci e r a rinduit l a leu, d a r nici cu s c ă d e r e
•acesta nu au r ă m a s v î n z ă t o r i i m u l ţ ă m i ţ i , nici venitul d e s ă v î r ş i t î n t e m e i e t c u î n d e s t u l a r e .
Drept acie dar, după rugămmt(ea) di obşti cari au făcut cătră domniea me
'dumnealor veliţii boieri înpreună cu preosfinţie sa mitropolitul Moldavii chiar Gavril,
întărim şi domnie me printr-acest domnesc hrisov: doftorul să s(e) aleagă de cătră
•dumnealor veliţii boieri pămînteni şi din mila domnească să aibă cinsti ca unul din veliţii
boieri, cu preveleghii de scutelnici şi di rădicături.
Şi din venitul magearii ci să va strîngi di cătră rînduiţii epitropi să i s(e) de pe cît a
fi cu putinţi.
f Şi deosăbit pentru înplinire neagiungirei spre îndestulare doftorului rinduim
.domnie me pînă la luna viitoare a lui iulii să i s(e) dea cu deosăbit pecet(luit) g(os)p(o)d
din adunare răsurilor pe fiişticari lună cîl(e) 70 lei şi atunce prin deosăbit hrisov al

443r
domnii mele se va rîndui de la ocnă mila ci să va socoti spre îndestulare ace-.ii tiebuinţf
de obştii, după cum ari şi sfînta mitropolie şi mănăstire Sfîntului Spiridt.r. însj ^
doftorul ales să fie dator a fi gata în tot ceasul nu numai spre căutare acelor puunuoşţj}
ci şi spre vindecare acelor scăpătaţi; mulţumindu-se de la fiişticarile cu cît i să va da-
după putinţa şi stare sa. Iar, pe cei neputincioş(i) dator să fie a-i căuta fără de ni .
mulţămindu-se în leafa sa.
Aşijdere şi spiţărie hotărîm domnie me să fie în toată volnicie slobodă'1
neîndrăznind nimene cît de puţin a o supăra sau cu vreun fel de enteres a să atingi- ţfe1
dînsa înpotrivă folosului obştii; şi să fie supusă numai la orînduiţii boieri epitropi a o faci1
şi a o aşăza ori la ci loc aice în oraşul Iaşi fără nici o opriri de cătră oricine, cum.si
venitul magearii hotărîm cătră boierii rînduiţi epitropi cît(e) 4 parale la leu de la fuştieari-1
vînzători atît di pe peştile sărat şi proaspăt ci va veni la schele<le> Gălaţilor cu uiicilţ!
ori dispre ci părţi di loc ar fi, cît şi de pe peştile ci va veni cu cară din balta Bratcşuliti. a
Ialpuv(u)lui şi di la al ti bălţi turceşti, cum şi de oriundi ar fi.
Iar cari din neg(u)ţitori vor încărca peştile prin cară sau prin căraţi proaspâ;
sărat din Ţara Turcească şi nu vor veni Sa schele Gălaţilor vrînd să marză la alt(e) tirpri,
aciia după ce vor treci în hotarul Moldovii să aibă a da de tot boul cît(e) 60 bani, cîte 40
bani di cal.
Deci dar spre acest(e) toat(e) de mai sus arătate(e) orînduim domnie me şi boieri
epitropi, pe cinstiţi şi credincioş(ii) boierii domnii mele: dum(nea)lui loan Cantfacu/mo)
biv vel logo(fă)t i pe dum(nea)lui Dumitraşcu Sturza vel vornic, ca să fie purtători de
griji, cu toată osîrdie spre bună stare şi întemeiare acestor di mai sus hotărît(e) de^iiiii
domnie me.
Şi oricînd va lipsi vreunul dintr-aceşti doi boieri rînduiţi epitropi pe altul în locul
acestuia să aibă a-1 alegi boierii pămînteni.
Şi poftim domniia me asemine se întărească acest(e) toat(e) spre folosul obştii,
pentru a domniilor sale vecinică pomenire precum şi noi am întărit celi ci s-au socotit ţi
s-au întărit prin hrisoavi di cătră cii di mai denaint(ea) noastră domni-şi s-au dat în scrii
acestu al nostru domnesc hrisov întru încredinţare »
a însumi domnii mele lo Costandin
Dimitrie Muruz v(oie)voda şi credinţa a preiubiţi fiilor domnii mele Alexandru
v(oie)v(o)d, Dimitrie v(oie)v(o)d, Panaioti v(oie)v(o)d, aşijdere şi credinţa a cinstiţilor şi
credincioş(ilor) boierilor domnii mele: dum(nealui) Vasili Razul vel logof(ăţ
dum(nealui) Dumitraşcu Sturza vel vornic, dum(nealui) Ioniţă Cant(a)cuzino vel vornic,
dum(nealui) Alexandru Neculce vel vornic, dum(nealui) Manolachi Bogdan vel vornic,;
dum(nealui) Lăscărachi Rus(e)t hat(man), dum(nealui) Iorgachi vel postelnic,
dum(nealui) Iorgachi Balş vel vist(iernic), dum(nealui) Costachi Ghica vel agă,
dum(nealui) Scărlatachi Sturza vel spat(ar), dum(nealui) Grigorii Balş vel banu,
dum(nealui) Mateiu Cantacuz(i)no. vel comis, dum(nealui) Thoma vel căm(â)raş,
dum(nealui) Nec(u)laiu Cantacuz(i)no vel pah(arnic), dum(nealui) Scarlat vel eaminar,
dum(nealui) Mihălachi Luca vel stol(nic) şi credinţa boierilor noştri mari şi mici.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele în oraşul Iaşi, la anul dintăi,
întru cea dintăi a noastră domnie la Moldawiia.
Anul 1778 ghenar(ie) 28.
Io Costandin Dimitrie Muruz voievod cm.p.x
Bac(nAe) PaatfA B6a A\»r(o)4(e)T npwiMTOX" <m.p>.
S-au trecut la cond(i)ca Divanului de loan Necolai cond(i)car.

444r
Arh St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VII/50. Orig., hîrtie difolio (51 x 36
filigran, c n e a l ă cafenie, sigiliu domnesc inelar, oval (3,5 x 3 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd în
iiwgilar capul de bour într-un scut timbrat de o coroană deschisă cu trei fleuroni, flancată în dextra şi
î «nesM'de un iatagan şi un buzdugan, iar dedesubt o cunună de ramuri cu frunze; pe laturi, slovele iw-
* fl(er)/JUw-Bfi fio Costandin Dimitrie voievod), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1777.

t EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi cioc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3(1923), p. 207 (rez.).

1
Omis.

329 1778 februarie 11


< loader dascăl din COPOU vinde preotului Dimitrie, e c o n o m , trei firte d e v i e cu livadă, drept
25 dc ici.
Adică Toader dascalul ot Copou dat-am adivărat zapisul mieu la mîna părintelui
~ Dimitrie tconomului, precum să să ştie că i-am vîndut sfiinţiei sale o curătură, trei firte
de vie puse cu mîna me, cu pomişori, cu livadă pînă în gardul Cilibioai din gios pînă în
curâtura părintelui iconomului din sus pînă în gardul moşneagului Ştefan, însă cu această
tocmală: drept 25 lei, adică douăzăci şi cinci lei, şi să aibă a pomeni pe părinţii miei pînă
cît a trăi. Şt banii am luat toţi deplin în mîna me, şi să aibă sfinţia sa a stăpîni cu pace, să-
i fie dieaptă ocină şi moşie sfinţiei sale, şi cuconilor sfinţiei sale, şi nepoţilor sfinţiei sale.
Şi nimine din neamul mieu să n-aibă treabă, fiindcă eu de bunăvoia me o am vîndut-o
sfinţiei sale.
Şi, pentru credinţă, m-am iscălit.
1778 fevruari 11.
Toader dascal
Eu, pre iul Vasilie, m-am tîmplat martur; eu, preotul Iftimie.
Şi eu. dascalul Vasilie ot Sfrntul Niculae, am scris cu zîsa lui Toader.
i Arh. St, Iaşi, Documente, CCCLX, p. 288-289 (230-231), nr. 4. Copie de Theodor Gaşpar diac de
'.an în condica Mitropoliei Moldovei scrisă Ia 20 septembrie 1816.

3*0 1778 februarie 20


Lupul croitor şi soţia sa, Maria, vînd lui G h e o r g h e stolnic u n p o g o n d e vie p e Dealul
V-1- iei, cu 5 0 lei.

Adică eu, Lupul croitoriul, dimpreună cu femeia mea Mariia făcut-am adevărat
) zapisul nostru la mîna dumisal(e) jupînulu(i) Ghiurghe stolnicul precum să se ştie că, de
nitninea siliţ(i), nici asupriţ(i), ci de a noastră bunăvoie, am vîndut dumisal(e) un pogon
.. ie pe Dealul Nebunii întră viia giupînului Gheorghe stolnicul şi într-a Chirachinii, cu
y livadă şi cu pomi, derept 50 lei, adecă cincizăci lei; şi banii am luat toţ(i) deplin în mînile
noastre, însă locul este a Cetăţui şi să aibă dumnealui a stăpîni cu pace, să-i fie
'dumisal(e) dreaptă ocină şi moşie în veci, dumisal(e) şi cuconilor dumisal(e), şi nepoţilor
si strănepoţilor dumisal(e); or(i) nimenea din neamul nostru să n-aibă treabă căci că şi
ane mi-au fostă cumpărătură de 1a Lupul Şicor, dupe cum arată şi zapisul cel vec(hi).
Şi, pintru mai adevărată credinţa, ne-am pus numile şi degetile mai gios ca să se
trează.
1778 fev(ruarie) 20.
Eu1, Lupul croitoriul, am vîndut şi am pus degetul.
Eu1, Mariia femeia Lupului.

445r
...2 Kcop5ei fiaprripo) <m.p> 3 :
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCV/60. Orig., hîrtie difolio (30.8 x 21,5 cm.), filigran, i .-i , „
două amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Nume neclar.
• ' ...Cordei, mărturisesc <m.p.>.

331 1778 fehr.ia i

Balş mare ban, marele logofăt şi marii vornici dau o mărturie pentru satele Boumi j^J
din ţinutul Cernăuţi.
î n ş t i i n ţ a r e f a c e m p r i n a c e a s t ă m ă r t u r i e a n o a s t r ă p e n t r u 2 m o ş i i d e J.J i.ntitţj^
Cernăuţului, anume Borăuţii şi Juşca, care moşii au fost drepte a răposatului Gheorghi
U r s a c h e j i c ( n i c e r ) . Şi, f i i n d c ă a c e s t G h e o r g h i i au f o s t o m sterp, n e a v î n d iicinri.
moartea lui au lăsat epitrop asupra a toată averea sa pe răposatul domnu Gngore Gl-xi
voievod cel vechiu, fiind ciriacu şi om al mării sale. Iar satul Borăuţii, deosubit l-ai-
î n c h i n a t d a n i e m ă r i i sale, p r e c u m a d i v e r e a z ă m ă r t u r i a a c î ţ v a b o i e r i n a ş i şi mazili, 'lauienrl
d e c r e d i n ţ ă , ce s - a u î n t î m p l a t la m o a r t e a lui.
Deci, numitul domnu, după moartea răposatului Gheorghe Ursache jicsniar). eu-
p u t e r e a d a n i e i şi a e p i t r o p i e i , c e s - a u arătat o s ă b i t d e alte p o m e n i r i şi m i l e , ce-au făcută
din a v e r e a r ă p o s a t u l u i p e n t r u sufletul lui, au d a t şi m o ş i i a J u ş c a , iarăşi pcntiu 4 s»<
p o m e n i r e , d a n i e la m ă n ă s t i r e a B a r n o v s c h i i d e aicea, din Iaşi, f i i n d la a c e a s t ă mănăstire^
îngropat Ursache, tatăl răposatului jic(nicer) Gheorghii. Şi s-au pus numele lor la
pomelnicul mănăstirii spre vecinica mănăstire', întărindu-să daniia aceasta şi cu hrisor
gospod, care se află acum Ia dumisale pah(arnicul) Imbo, ce stăpîneşte această moşie --"
Aşijderea şi moşiia Borăuţii, fiind dreaptă danie a mării sale de la răposaWF
Gheorghii Ursache, precum s-au zis, mărie sa încă au închinat-o şi au afierosit-o prin
hrisov la mănăstirea mării sale, ce să numeşte Frumoasa, aicea lîngă Iaşi, precum şi
hrisovul afierosirii iaste de faţă, arătînd pricina pe larg.
Deci pentru pricina acestor numite moşii în ce chip s-au dat şi s-au închinat pe la
numirile mănăstiri, osăbit de arătarea mărturiei şi a hrisoavelor, ce s-au zis, fiindcă şi noi
ştim, aflîndu-ne atuncea de faţă în slujba pomenitului domnu, am dat această mărturie
adeverită cu a noastre iscălituri, ca să fie de credinţă.
1778 februarie 28.
Grigorie Balş vel ban <m.p.>.
Vasile Razul vel logofăt <m.p.>.
..} vel vornic c m . p . x
..} vel vornic <m.p.>.
<Pe verso, de altă mînă>: Iaşii. Părintele igumenul de Frumoasa, chir Grigorie;
merge la Cernăuţi pentru trebile mănăstirii sale cu o bitcă cu patru cai i cu o cuhnie cu
doi cai, i cu doi vizitei, i cu un bucătar şi cu un copil de slujbă, fiind prin ştirea noastră sa
meargă cu pace şi în ducătoare, şi în viitoare. Aceasie.
1778 februarie 28 dini.
Trecut la condică. 1
Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, Sankt Petersburg, Fond Documege
moldoveneşti, doc. 209. Orig., hîrtie.
1
Greşit, pentru „pomenire".
:
Nume neclar.

446r
1 _ 1778 martie 4
L
Iordachi, fiul iui Ureu de.Ia Hiincea, vinde lui Lupul croitor şi soţiei acestuia Maria cinci
"'--"(ile ce v « ; <> trei de, livadă pe moşia mănăstirii Cetăţuia, cu 35 de lei.

Adt ;ă cu, Iordachi sin Ursului de la Hiincea, din ţin(u)t(ul) Iaş(i), făcut-am
;
adsviral şi încredinţat zapisttl mieu la mîna dum(nealui) giupînului Lupului croitor şi a
fetim (n'-aei) giupînesii Marii, soţului dumisale, precum să s(e) ştiie că de ni mere silit, nifci
ajiipril. ci de "Finea bunăvoi, le-am vîndut dumil'orsale doaî pogoani de vie cu livadă,
fgjecâ c'nci firte de vii şi trii firte livadă, cari pogoani sînt pe moşiia Cetăţuia, în dealu, şi
că hctai Işti pi din gios cu uri cumătru al mieu, Dorofti.
1
i văzîhd eu plata deplinu în mînuie mele, le-m vîndut dumilorsale cu tocmală
? drept ?5 lei, adecă triizăci ş(i) cinci de lei, ca de aemu înnainte să le stăpîneasc(ă)
-dnm(oea)lor cu bună paci, ca pre o dreaptă ocină şi moşii, atît dum(nea)lor, cît şifi] fi(i)
idumnilorsale, şi nepoţi(i) şifi] strenepoţi(i), nerăşluit în veci, la cari zapis, cînd l-am
făcui, s- au întîmplat şifi] alţif i] răzaş(i) şifi] oamini buni.
* • Şifi] eu, p e n t r u m a i b u n ă şifi] î n t e m e i a t ( ă ) c r e d i n ţ a , m i - a m p u s d e g e t u l , să s(e)

i ? 7 8 m a r t ( i e ) 4.
Eu1 Iordachi sin Ursul, mi-am pus degetul;
F.!j. Crăciun călăraş de Ţarigrad, mart(or) <m.p.>.
Şi eu, Ştefanii cliiac za d(i)vami, l-am scris în Divanu g(o)spod <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XVII/40. Orig., hîrtie difolio (31,8 x 21,4 cm.), filigran,
.erual> ni ură, o amprentă digitală.

'Amprentă digitală,

;i33 1778 martie 15


f'cculai Căplan negustor vinde lui Coste căpitan mai multe „acareturi" din Uliţa Tîrgului de
Jos, tu 4300 de lei.

- Eu Neculai-Căplan cupeţ, ficiorul răposatului Ştefan Căplan di aice din tîrgul


Ieşilui, adiverezi cu această scrisoare a me la mîna dumisali giupînului Coste căpitan
|Hcc.ii i să să ştie c ă d u p ă m o a r t e r ă p o s a t u l u i tatălui m e u Ş t e f a n C ă p l a n şi a t u t u r o r
fraţilor mei mi-au rămas di la părinţi cîteva acareturi, moşii aice în leş(i), adică pivniţă
de piatră la U l i ţ a T î r g u l u i d e G i o s , la m a h a l a o a c e să; n u m e ş t i R u s a s c ă , cu c r ă e i m ă
4'astipra p i v n i ţ i i la f a ţ a uliţii a l ă t u r e a cu d u g h e a n a M ă r i u ţ ă i a răposatului Toma
Hiistodur şi un loc de dugheană stărpu alăturea cu pivniţa din faţă pe din sus şi alti trei
dugheni iarăş(i) a l ă t u r e la f a ţ a uliţii tot p e d i n s u s d e p i v n i ţ ă şi d e l o c u l cel s t ă r p u u n d i
aste şi poartăj: ci merg locul dughenilor pînă în locu crîşmii dumis(ale) vor(ni)cului
Dimtlrache Sturza, alti doî odăi din susul crîşmii cU ibeciiil lor şi o şură, un grajdi şîndilit
iaraş(i) din dosul crăcimii şi doî beciuri dc piatră în mijlocu ogrăzii din dosul dughenilor,
care sînt boltite c u p i a t r ă şi d e s p ă r ţ i t e î n l ă u n t r u u n u d e altui şi c u altă p i v n i ţ ă d e p i a t r ă ci
este siedesuptul beciuril(p)r, care sînt pe deasupra acoperite cu şîndilă şi alăturea cu
beciurile; mai este şi o bdăiţă-ciihhe de făbut bupăte osăbi't şi casăli părinţăşti din dosul
dughenilor în cari sînt patru câsă cu ograda împrfegiur şi cu poartă la uliţă din dos şi 6u
grădină cu pomi şi altă bucăţă de loc ce este alăture cu poarta casăi, care loc are şi hotar
să află pe dinafară de îngrăditura casălor despre locurile dughenilor dumnea.(ui)

447r
log(o)f(ă)tului Lupii Balş şi a Măriuţăi iui Hristodor, cari toate aceşti acareturi cîte s-au
arătat mai sus sînt toate cu locurile lor şi-mi sînt rămasă de la părinţii mei după cum -
arată şi scrisorili cele vechi; cari loc al cîrcimii pe din gios la faţa uliţii să hotărăşti cu
locul dughenilor Măriuţăi lui Toma Hristodor despre răsărit, şi lîngă dugheana Măriuţăi
sînt dughenile cele de formă a dum(i)s(ale) Lupu Balş log(o)f(ă)t; iară locul din dosui
crăcimii cel stărpu să hotărăşti iarăş(i) cu locul dughenii Măriuţăi lui Hristodor ş i c u \
locul dughenilor dum(i)s(ale) log(o)f(ă)tului Lupu Balş, ce să împreună cu locul acel
sterp din gios de lîngă poarta casălor, iară pe din sus, la faţa uliţii, dreptu spre Curte
g(o)spod; despre apus să hotărăşti cu locul pivniţăi şi a crăcimii dum(i)s(ale]
vor(ni)c(ului) Dimitraşco Sturza, iar casăli celi părinţăşti din dosu să hotărăsc la fundul
cu locul mănăstirii Sfinţii Vtniri, dar grădina casălor despre apus să hotărăşti iarăş(i)cu ^
locu crăcimii dum(i)s(ale) vor(ni)c(ului) Dumitraşco Sturza. ,N
Şi ieu din întîmplărili vremilor ce s-au întîmplat rămîindu datori pe la unii şi alţii •
cu multă sumă de bani şi neavînd nici o facire sau putinţă de bani ca sa le plătesc, toate
aceste acareturi cîte s-au arătat mai sus le-am scos vînzătoare şi s-au strigat la
sultan-mezat mai un an de zile şi datornicii nevrînd să mă mai îngăduiască de bani şi
negăsîndu-să alţii din muşterei ca să de preţul cel mai bun, fără numai au ieşit muştereu
cel mai de pre urmă şi cumpărători dum(nea)l(ui) giupînu Coste căpilanu; şi di la
sultan-mezat eu încă dintru a me bunăvoie şi priimiri i le-am vîndut dum(i)s(ale) toate
aceste acareturi cîte să pomenesc şi mai gios drept 4300 lei, adică patru mii trei suti lei,
bani buni; însă pivniţa cu crîşma din faţă şi locul cel stărpu de alăture, şi trei dugheni
iarăşi la faţa uliţăi, şi doî odăi din dosul crăcimii, şi grajdiu şi şură şîndilită, şi doî beciuri
de piatră boltite, şi pivniţi dedesuptul beciurilor, şi o odăiţă cuhne ce de făcut bucate şi,
casăli cele părinţăşti cu patru casă înlăuntrul cu grădină de pomi şi cu ogradă înpregiuru
dughenilor, şi a casălor şi locu din gios acel sterpu pe despre locul dum(i)s(ale)
log(o)f(ă)t(u)lui Lupu Balş i Măriuţii, cari toţi aceşti bani mai sus ce să arată, 4300 Ici,
după tocmală mi i-au dat deplin întru mînuli meii, şi ieu încă i-am dat acest adivărat
zapis al meu la mîna dumisali giupînului Coste înpreună şi cu alti scrisori vechi a
locurilor. Şi de astăzi înainte şi în veci să aibă dum(nealui) a stăpîni toate aceste
acareturi, fiei şi nepoţii dum(i)s(ale) cu bună paci şi fără nici o supărare de cătră nime,
căci cu a me bunăvoi i le-atu vîndut dum(i)s(ale) ca să stăpînească cu bună paci în veci.
Şi la această vînzare a me s-au întîmplat şi alţii din boieri şi megieş(i), cari s-au
iscălit mai gios marturi. Şi eu, încă pentru adivărată credinţă, am iscălit.
Let 1778 niart(ie) 15.
Eu, Neculai sîn Căplan, am vîndut cu voie me.
însă fiindu Că am şi eu doî dugheni cari să hotărăsc de o parte cu locul lui Caplan
şi am şi hotar vechi cari au hotărît Ştefan Popăscu vor(ni)cu de poartă şi nefiind
îndămînă hotarnica, cînd oi socoti hotarnica şi s-a cercetă, după hotar(ni)că să-m(i)
stăpînesc locu, şi am iscălit Lupu Balş biv vel log(o)f(ă)t; Dumitraşcu Sturza vel
vor(ni)c; Gherăsîm arhimandrit; Panaite, martur; Leana a răposatului Tomii Hristodor.
Andrei izbaşa am scris cu zîsa lui Neculae Căplan.

Departamentu Pricinilor Striine


Copie aceasta s-au cercetat în Departament şi văzîndu-să adivărată de dum(nea)lui
stol(ni)c(ul) Enachi Staniati diacul de divan că esti întocma cu orghinalul, pentru aceea
s-au încredinţat.
Ieşii, 8 iunii 1818.

448r
Andronachi Donici vor(ni)c <m.p.>; Ioan Leoii (?) spat(ar) <m.p.> '.
Arh. St, Bucureşti, A.N., MMDCCCXIII/40. Copie.
1
lirmea/ă sigiliul oval al Departamentului şi traducerea în limba rusă a autentificării cu sigiliul
> imperial rusesc aplicat în ceară.

334 1778(7286) martie 15


Ioniţă odobaş agesc şi soţia sa, Măriuţa, vînd lui Neculache Avram o casă din Iaşi, cu 40 de

f
Adecă eu, Ioniţ(ă) odobaş agescu, depreună cu soţul meu, Măriuţa, dat-am zapisul
f
nostru la mîna dum(nealui) giupîn(u)lui Neculache Avram precum să s(e) ştii că, de
nime sîliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoi, am vîndut dumisali o cas(ă) aice, lîngă
, locurile ce-au mai cumpărat dum(nealui) de la unii şi alţii, drept patruzăci de lei; dar
f locul casîi cît ţîni streşina îmi este danii di la Polihronoi cu zapis şi tot danii l-am dat şi
? eu pentru sufletili acelor morţ(i) ci s-au săvîrşît. Şi am dat dum(i)sal(e) şi zapisul cel de
danii ca să-i fii dum(nealui) dreapt(ă) ocină şi moşii în veci. Şi oricini ce pricină ar ave,
cu mine să-şi caute. Şi pentru credinţa am pus degitele.
Leat 7286 <1778> mart(ie) 15.
Eu, Ioniţă, am vîndut 1 .
Eu, Măriuţa, am vîndut 1 .
Eu, Ştefan iuzbaş, am scris cu zîsa lor şi sînt martur.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/255. Orig., hîrtie difolio (31,9 x
2 LA cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (re/..).

' Amprentă digitală.

3.35 1778 martie 25


Ursachi, Gheorghie şi alţii din satul Socola vînd preotului Manolache de la Biserica
Doamnei din Curtea domnească un pogon şi jumătate de vie cu livadă de la Valea Adîncă, drept
50 dc Ici.

Adecă eu, Ursachi, şi eu Gheorghie, şi cu alte neamuri a noastre din satul Socola,
de la ţinut(ul) Eşului, carii mai gios ni-am iscălit pre numi şi ni-am pus şi degitele, făcut-am
adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna sfinţii sale preotului Manolachi de la
Biserica, din Curte g(o)sp(o)d, despre Doamna, să să ştie că, de bunăvoia noastră, un
pogon de vie şi giumătate cu livada ei i-am vîndut-o drept 50 lei, adică cincizăci lei, pe
care vie şi noi am luat-o pe datorie de Ia Sandul fustaşul din Vale Adîncă, drept şaptezăci
şi cinci de lei, care Vie este în Vale Adîncă, ce pe din sus să hotărăşti cu altă vie a sfihţăi
sale preotului Manolachi, iar pte din gios să hotărăşte cu via lui Gheorghie scutelnicul lui
Beldiman. Şi dîndu-mi părintele Manolachi toţi banii deplin în mîna noastră, i-am dat
acest zapis la mîna sfinţii sale că să-ş stăpîniască Viia Cu pometul ei, precum să arată mai
sus, cu bună pace şi nesupărat despre nimeni, să-i fie sfinţii sale dreaptă ocină şi mOşie în
veci, iar noi să avem a răspunde. Şi zapisul Sandului fustaş încă l-am dat la mîna
părintelui Manolachi în care zapis a lui Sandul fustaş arată că zapisăle cele vechi aceştii

449r
vii ar fi furate de la mîna lor; şi ori cînd s-ar găsi undeva, să fie răsuflate, să nu să tu/*
samă. Şi, pentru mai adevărată credinţa, ni-am pus şi degetili.
Let 1778 mart(ie) 25.
Eu 1 , Ursachi săn Irimie, am vîndut cu voe me.
Eu 1 , Gheorghie aprod săn Simion, am vîndut cu voe me.
Şi eu, Iacov diac za divan, am scris cu zisa şi învăţătura lui Ursachi şi a lui ~
Gheorghie.
După Ghibănescu, Documente. în loan Neculce, fasc. 8 (1930), p. 72, nr. XXlil. Orig.
1
Locul amprentei digitale.

336 1778 aprilie 19 ;


Costandin Dimitrie Moruzi voievod întăreşte Mitropoliei Moldovei stăpînirea asupra caselor *
cu cinci dugheni din incinta mănăstirii Sfîntul Nicolae din Iaşi, cumpărate de la Dima geambaş. ~ }

Mu> KUICTDHAHH AHMMTpi'e MVptf3H B(oe)BWAD, BwîKHK» MHRT(O)CT,r(KT)I


r(o)cn(o)Adp 3(e<V\AH) MWAAABCKUIH. S-au cetit anaforaoa această înnaint(ea) '
domnii[i] mele şi fiindcă dumnealor veliţii boiari cu cale şi cu dreptate au giudecatj-
pentru aceea domniia mea încă asemine hotărîm se să urmeze pre deplinu cum se
cuprinde mai gios, prin anaforaoa aceasta, şi întărim sviritei Mitropolii ca să-ş(i) "
stăpînească casile ş(i) dughenile după zapisul Dimii ca pe nişte drepte cumpărături a sale
cu pace ş(i) Ură nici o supărare dispre acest ce să numeşte ficior Dimii, întărind -
anaforaoa aceasta ş(i) cu al noastră domnească pecet(e).
1778 ap(rilie) 19'.

Preaînălţat(e) doamne,
Din luminată poroncă înnălţimii tale am luat sama jalobii ce-au dat cătră în n ăl ţinte
ta chiriu, ce să zice pe sine ficior lui Dima geambaş, asupra preosfmţii sale părintelui ^
mitropolitului, arătînd cum că tatăl său, Dima, au avut aice, înlăuntru, în măn(ă)stire ,
Simţului Neculai, făcute case şi cinci dughene, pre cari pentru nişte datorii ce-au avut
p r e o s f i n ţ i i a sa la tatăl său, D i m a , le-au luat. Şi d i n v r e m e c e le-au f ă c u t zap(i)s, pîn(ă)\.<
a c u m cu c h i r i i l e c e - a u luat ş(i) ar f i î n p l i n i t toată d a t o r i i a şi le c e r e el a c m u , ca un drept' i
clironom al tătîne-său, se le ia casăle vîndut(e) la mezat după diiata tătîne-său, să
plătească şi altor datornici şi preosfinţie sa nu vra să le dea. Pre care jalob(ă) a lui,
a r ă t î n d u - o p r e o s f m ţ i i sale p ă r i n t e l u i m i t r o p o l i t u l u i , l - a m î n t r e b a t c e r ă s p u n s u are să oca
j ă l u i t o r i u l u i a c e s t u i e . Şi p r e o s f i n ţ i i a sa au r ă s p u n s u c ă î n p r u m u t î n d p e n u m i t u l Dima
geambaşul, tatăl jăluitoriului, cu o sumă de bani, după trecere vadelilor ce ş-au pus in,
cîteva rînduri, l-au apucat ca să-i dea banii, avînd trebuinţă. Şi el, neavînd cu ce să, ,
plătească, i-au dat de istov casele şi dughenile care nţai înaint(e) le pusese zelog la
preosfinţie sa tot pentru aceşti bani, după cum spre încredinţare ziselor acestora ne-au
arătat şi zapis cu iscălitura şi pecete a însuşi Diniii geambaşul din 1768 iul(je) 27, scris
de un ieromonahul Dionisie Hudici, prin care numitul Dima arată că pentru datoriia de
bani ce-au fost el dator preosfinţii sale părint(e)lui miţropoliţiilui, neavînd cu alt(a) cu ce
să plătească, au dat casile şi dughenile, ce-au f v u t în Sfet(i) Neculai, ca s(ă) fie de ist-A a
sfintei Mitropolii. S-au întrebat jăluitoriul ce mai are mai mult a răspunde înpotriva
vînzerii tătîne-său? Şi el întîi au răspunsu cum că vînzare nu este bună, că de ar fi vîndut
tatăl său dughenile, nu le-ar fi lăsat în diiată ca să să vîndă la mezat să să plătească şi alte

450r
* -"datori- Apoi, au mai răspunsu şi această: că de vreme ce dughenile era date de istov
preosfinţii sale, pentru <a> 2 ceea preosfinţiia sa au mai plătii şi alte datorii a tătîne-său
dup(ă) moarte lui, adică 500 lei, cu un zapis la vătavul Şerban Canano şi 340 lei cu alt
îapis la un Necola zugravul, asupra cărora, zise a lui, preosfinţiia sa părintele
mitropolitul arată întîi pentru datorie vătav(u)lui Şerban Canano cum că Dima
geaffibaşu! pe ascunsu ar fi zelojit casele şi dughenile la Şărban Canano mai înnaint(e) şi
ca un lutru ce era zelojit ori cu ce judecată şi dreptat(e) Canano pute să ia banii de la
părintele cu protimisirea zelojiturii şi pentru aceea i-au plătit banii, iar pentru banii
zugrav(u)lui preosfinţiia sa arată cum că la aceasta au făcut o milă de i-au plătit una,
\ j/înd că Dimii altă nemic(ă) nu i-au mai rămas; al doile, fiindcă însuşi Dima prin diiata
-la să roagă părintelui mitropolitului ca să-i fie mil(ă) de sufletul lui să nu rămîie
însărcinat cu datoriile.
Preaînălţate doamne, aceste sînt zisele şi răspunsurile de amîndoaîo părţile asupra
pricinii aceştiia, pre care cercetîndu-le noi cu toată luare aminte, n-am putut cunoaşte
cura ca jăluitoriul are vreo dreptat(e), căci asupra zapisului vîhzării Dimii pe case şi pe
dugheni ce-1 arată preosfinţiia sa părintele mitropolitul nu putem nici într-un chip a întră
la vrun prepus cum că doar ar fi făcut zapisul cu vreun meşteşug, căci haractirul
obrazului nu ne lasă a socoti că este cel mai mic vicleşug la acest lucru. Şi după ce odată
zapisul vînzerii iast(e) bun, cu ce cuvîntu sau dreptate chiar adevărat ficior Dimii de ar fi
jăluitoriul poate să strice vînzare(a) tătîne-său, încă acesta fiind şi ipexusios. Iar cuvîntul
dieţii ce-au arătat el, cum că tatăl său le-ar fi orînduind ca să să vîndă la mezat, nu-1
agiută nemică, căci după pravilă, cele ce mărturiseşte cineva la moarte lui pentru sine în
di iată nu au tăriia lor. Şi apoi, de iast(e) diiata aceasta a avea tăriia, jăluitoriul trebui din
toată cerire lui să cadă, că nici de dînsul prin diiată în loc de ficior nu-1 pomeneşte.
Pentru aceasta, după dreptat(e) am găsit cu cale sfîntă mitropolie să-şi stăpînească casile
şi dughenile clupă zapisul Dimii ca pe nişte drepte cumpărături a sale cu pace şi fără nici
0 supărare despre acşst numit fecior al Dimii. Iar hotărîre cea desăvîrşit(ă) rămîne la
înnaltă înţelepciune mării tale.
1778 ap(rilie) 3.
A înălţimii tale preplecat(e) slugi.
Vasile Razu vel log(o)f(ăt) <m.p.>; Dimitrie Sturza vel vor(nic) <m.p.>; Ioan
Caniţacuzino) vel vor(nic) <m.p.>; Alexandru Neculce vel vor(nic) <m.p.>; Manolachi
Bogdan vel vor(nic) <m.p.>; Ros(e)t hat(man) <m.p.>.
S-au trecut Ia condica Divanului de Ioan Necolai condicar.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi, Acad. Rom., Documente istorice, CC/251. Orig., hîrtie difolio (33,2 x
23,4 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.
Arh. St. laşi, Documente, CCCLX, p. 50-52 (92-94), nr. 45. (copie de Theodor Gaşpar diac de divan
în condica Mitropoliei Moldovei din 1816 septembrie 20).

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 122, col I (re/..).

' Sigiliu domnesc.


2
Omis

337 1778 mai


Costandin Dimitrie Muruzi voievod confirmă mănăstirii Galata dreptul de a încasa
mortaşipia la iarmaroacele din Tîrguşor, cu excepţia celuia din ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi
Pavel.

451r
HVW KWCTDHAHN AHMHTPI'E MTFPTFĂH B(O6)BWA<», EW>KHK> MMA(C«1C RI'»)
r(o)cn(o>Adp 3(CMAH) MWAAABCKUIH. Dat-am cartea domniei mele preasiinin -,j]e
părintelui Chesaria Filipu, chir Procopie şi omului mănăstirii Galata ce-1 ]ln(jUl
preasfinţiia sa să fie volnic cu cartea domnii meii a lua şi a strînge mortasij ic
cuprinde a tuturor iarmaroacelor ce să vor face la Tîrguşor, adică cîte doauozâi. M p uru
bani de bou, vacă, cal, iapă ce să vor vinde la iarmaroace, iar de mînzat şi Mujmc pCc
giumătate. **
Care această mortăsipie să plătească pe giumătate cumpărătoriul şi pe giumătate.
vînzetoriul, după hotărîre condicii ce iaste în visterie cu pecete g(os)pod, lipsind de la'
mănăstire Galata numai mortasipie iarmarocului ce-1 are Cetăţuie la praznicul mănăstirii
Sfinţilor Apostoli Petru i Pavel, precum să cuprinde la hrisoavele g(os)pod. ce are
mănăstirea Galata.
Aceasta poruncim.
1778 mai.
Io Costandin Dimitrie Muruz voievod cm.p.x
IIpwMHT RT(opkln) Awr(o)<j>(e)T.
S-au trecut la condica Divanului de Ioniţi condicar.
:
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, IV/13. Orig., hîrtie difolio (27,7 x 20,1 cm.), filigran, cerneală
cafenie, sigiliu domnesc inelar, octogonal (din 1777), parţial imprimat în cerneală roşie.

338 1778 mai 1


Epitropii Bisericii Armeneşti din Iaşi îi dau ceauşului Arap opt stînjeni de loc pentru patru
dugheni, cu b e z m e n d e 3 0 de lei p e an.

Adecă eu, hagi Âriton, epitropul Besăricii Armeneşti, împreună cu alţi epilmpi.
făcut-am scrisoare noastră la mîna lui hagi Arap ceauş să să ştie că i-am dat opt stînjeni,.
de loc de patru dugheni, cu bezmăn cîti treizăci lei pe an pe tuspatru dughenile, şi cu
această tocmală: ca banii bezmănului pe giumătate să ni-i de tot înainte, la începirc
an(u)lui, iar pe giumătate de bani să-i de la 6 luni. Şi anul să începi de la zia întăiu a lui^
maiu, să-şi stăpînească dughenile cu paci el, copii, nepoţii şi strănepoţii lui. Şi cu acea-'â
tocmală: ca bezmănul nici să-1 mai scădem, nici să-1 mai adaogem.
Şi la această tocmală a noastră s-au întîmplat şi preuţ(i) şi alţi neguţitori. Şi ue-anâ
dat scrisori unii la mîna altora. Şi-am iscălit.
1778 mai 1 d(i)ni 1 .
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10276. Orig., hîrtie difolio (21,5 x 16 cm.), liligun^
cerneală neagră.

EDIŢII: Zamlira Pungă, Documente (/), p. 275 (rez.).

1
Urmează patru semnături armeneşti.

339 1778 mai 1


Arap ceauş ia de la epitropii Bisericii Armeneşti din Iasi opt stînjeni de loc pentru dugheni
cu bezmen de 30 de Iei pe an.

-- Adecă eu, hagi Arap ceauş, dat-am adivărat zapisul meu la mîna dumisale
giupîn(u)lui hagi Ariton epitropul Besăricii A r m e c n o ' ş t i şi a altor epitropi a besăricii,
să să ştie că am luat opt stînjini de loc de patru dugheni, cu băzmăn cîte treizăci de lei pe

452r
-aride tuspatru dughenile, şi cu această tocmală: ca banii bezmănului pe giumătat(e)
- jJ-i dau tot înaint(e), la începire an(u)lui, iar pe giumătati de bani să-i dau la 6 luni.
Si anul sa începi de la zi întîiu a lui maiu. Şi plătindu-mi băzmănul după tocmală,
'să aibu a-m(i) stăpîni dughenile meii cu paci, şi ficiorii, nepoţii şi strănepoţii mei.
-rSi cu această tocmală: ca bezmănul nici să să mai adaoge, nici să să mai scadă. Şi la
a;j.istă tocmală s-au întîi 11 plat şi preuţ(i) şi alţi neguţ(i)tori. Şi ne-am dat scrisori
'.unii la mîna altora. Şi pintru credinţa, am iscălit şi am pus degitele împreună cu
fgiupîneasa me.
1778 mai 1 d(i)ni.
Eu2, hagi Arap ceauş, am pus degitul
Eu2. Aniţa, soţ a hagiului, am pus degetul 3 .
Mu/eul de Istorie a Moldovei - laşi, înv. nr. 10270. Orig., hîrtie difolio (21,5 x 17 cm.), filigran,
ccrr.salS neagră, două amprente digitale.

1
Omis.
1
Amprentă digitală.
' Urmează trei semnături armeneşti.

340 1778 mai 1


A n t o n armean, epitropul Bisericii Armeneşti îi d ă lui Ispir ceauş domnesc şi soţiei sale
Maria un loc de dugheană în mahalaua Cizmăriei cu Bezmen de 15 lei pe an.
Adică eu, hagi Ariton arman neguţ(i)tor de aice di leş(i), epitropul besericii
noaste cei armeneşti, făcut-am adevărată scrisoarea mea la mîna dumisale Ispir
ceauş(u)lui domnescu şi a giupînesii dumisali Marii precum să să ştie că avîndu beserica
.noastră un loc de dugheană în Cizmărie în capătu de la deal pişti podu de lîngă biserică,
pe care loc l-am dat dum(i)sale ca să-şi facă dugheană şi ce va vre pe dînsul şi în toată
viiaia dumisale şi a fiilor şi a nepoţilor dumi(sale) să aibă a stăpîni locul acesta fără nici
• «apărare dispri nimi.
Şi tocmală mi-au fost ca să de bezmenul pe tot anul cît(e) cincisprăzeci lei pe tot
2.iu:l, însă 7 p(o)l lei la începutul anului, iar 7 p(o)l lei să-i de la 6 luni fără sminteală la
Mintă Bivjrică. Şi dîndu dumnalui bezmănul pe tot anul nesmintit, dumnalui încă să
stăpînească locul dughenii cu bună pace şi în veci, ca pe drept locul dumisale.
Iar întîmplîndu-să. ferească Dumnezeu, vreo primejdii de foc ca să ardă dugheana,
după ardire iar dumnealui să aibă voie a-ş(i) face dugheana şi să de bezmănul tot cîti
aceşti 15 lei pe tot anul, nici să mai adaogă, nici să-1 mai scadă.
Şi la această bună tocmală şi aşezare a noastră s-au întîmplat preuţii besericii Ii
alf(i) neguţ(i)tori de rinst(e), cari mai gios s-au iscălit marturi. Şi eu, încă pentru
Adevărată credinţa, am iscălit mai gios.
î 778 maiu 1.
Şi aseminea mi-au dat1 şi Ispir scrisori la mîna mea 2 .
Această scrisoari am scris-o cu zisa lui hagi Ariton. Andrei izbaş <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul locului de dugheană în
Cizmărie; <0 însemnare în limba armeană>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10274. Orig., hîrtie difolio (32 x 21 cm.), filigran,
temeală neagră.

453r
EDIŢII: Zamfira Pungă, Documente (l), p. 275 (re/.., cu erori).

1
Fusese scris întîi: "i-am dat".
2
Urmeză trei semnături armeneşti.

341. 1778.i-.jii4
Protoiereul Mihail Strilbieţchii adevereşte că diaconul Theodor, în urma cccetiti
canonice, s-a dovedit a li vrednic de darul preoţiei.

Viind înaintea mea acest d i a c o n , anume Theodor, l-am cercetat după cam"
h o t ă r ă s c u c a n o a n e l e a s f i n t e l o r s ă b o a r ă toate a d e v e r i l e i n i m i i lui î n a i n t e Măntimersului
nostru Ii(su)s H(risto)s şi l-am aflat vrednic de darul preoţesc.
Ci dar după spovedanie lui îl mărturisescu că iaste vrednic să ia darul pre.iţe*
pentru credinţa lui, i-am dat această mărturie iscălită de mine.
1778 mai 4'.
Protoierei Mihail Strilbieţchii c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXV/73. Orig., hîrtie (17, t , '0.6
cm.), cerneală cafenie. <

EDIŢII: Creşterea colecţiunitor. 1911 (aprilie-,septemvrie), p. 141, col. 11-142, col. I (rez.).

1
Data cu cifre arabe. i

342 1778 mai 10


Drăghiceanu baş ceauş ia de la mănăstirea Sfîntul Spiridon un loc de casă din Uliţa Rnăriff-
ca să-şi facă o casă urmînd să-i plătească bezmen mănăstirii cîte 10 lei pe an.

Adeverez cu scrisoare aceasta la cinstită mîna d(u)m(i)lorsale boiarii epitropi


Sfîntului Spiridon precum să s(e) ştie că avînd mînăstirea un loc de casă la Uliţa Fănării.
unde mai înainte au fost casile lui Ghiorghiţă biv vel pah(arnic), careale loc îl are
mînăstirea di danie de la răposatul dum(nea)lui hat(manul) Vasile Roset, şi fiind acest
loc slobod, neâvînd mînăstirea nici un folos de dînsul, m-am găsit eu şi âm cerut acest
loc ca să mi se de să-m fac casă pe dînsul şi să dau bezmăn. Deci văzînd d(u)m(nea)lo£
boiarii epitropi cum că m-am găsit care cer locul acesta ca să-m fac case şi cu folosul
mănăstirii, decît să şadă locul tot slobod, după cum şi mai înainte Vreame, de nu avea
mănăstirea nici un folos, au socotit dum(nea)lor boierii şi mi s-au dat locul acesta dc casă
de mai sus arătat mie ca să-mi fac şi casă pe numitul loc, pentru aşăzarea mea, şi să dau'
bezmăn la mănăstire cîte zeace lei pe fieştecare an, şi banii să-i dau tot la începutul
anului; şi anul să începea de acum mai 10, 1778, că aşa am făcut aşăzare cu dum(nea)lor
boiarii. Deci după aşezarea ce am făcut să aibu eu a-m face câse şi să Ie stăpînescu cu
pace, fără de nici o supărare de cătră nimine, ce numai bezmănul locului să aibu a-i da,
pe fieştecareale an cîte 10 lei, fără nici o pricină; şi în cîtă vreame va sta casele tot după
această aşăzare să s(e) urmeaze, nici sî s(e) mai adaoge bezmăn locului, nici să s(e) mâi
scadă şi asemenea scrisoare mi s-au dat de către dum(nea)lor boiarii epitropi la mana
mea, şi mărimea locului acestuia iaste fruntea locului 31 stînjeni pe din dial alăturea cu
Uliţa Fînăriei şi la vale pînă în ulicioară ce merge de-a curmezişul la bisearica ce sa
prăznueşte Naştirea Domnului nostru I(su)s H(risto)s, unde iaste şi hotar în marginea
Uliţei Fînării şi a ulicioarei; şi capul locului din gios de-a curmezişul la vale, şi spre

454r
itţsârit alăturea cu ulicioara ce merge înspre bisearică pînă în colţul locului de la vale,
^âmde iaste şi piiatrâ de hotar de la deal de bisearică 30 stînjăni şi giumătate. Iar dosul
locului- marginea pe de la vale despre răsărit, alăturea cu locul bisearicii şi păr-în locul
"preotului Velişco, 31 stînjăni; şi capul locului, din sus, alăture cu preutul Velişco pără în
piîaua duilăi de unde s-au început locul, 19 stînjăni şi giumătate, dupe hotarnica ce are
~ mănăstirea şi pe locul ce să cuprinde mai sus să aibu eu a-m face case fără de nici o
supărare sau oprire.
1778 mai 10.
Drăghicean baş ceauş.
După Ghibănescu, Documente, în Ioan Neculce, l'asc. 9, (1931), p. 152, nr. CXV. Orig.

343 1778 mai 15


Ioniţă Hermeziu fost mare jitnicer şi soţia sa, Catrina, dau Ilincăi, soacra celui dintîi, o vie
la Socola în schimbul unei vii de la Odobeşti.

încredinţăz cu această scrisoare eu, Ioniţă Hermeziu biv vel jit(nicer) şi soţie rpe,
Catrina, fiica răposatului socrului mieu Nicolae Ilie ot vist(ierie) la mîna dumisale
jnamci soacrii mele llinca precum să s(e) ştie că, de nimi sîlit, nici asuprit, ce di a me
bunăvoie, am făcut schimbătură cu mama soacra şi i-am dat trei pogoani vie lucrătoare
_ aice la Dealul lui Coroiu, cu case, cu cramă, cu livadă di pome, ce sînt în ţinutul Iaşilor,
- şi dumniei m a m a soacra pentru aceste trei pogoani ce i-am dat mi-au dat trei pogoani vie
la Odobeşti, ce sînt la deal, şi cu loc de cram(ă) iarăş® lucrătoare fără trei pogoani,
iarăşi Ia Odobeşti, alăture cu aceste ce am făcut schimbătură, ce ni le-au dat zestre mie şi
j; soţului mieu Catrinii.
Deci învoindu-ne noi cu mama llinca, soacrâ-me, să aibă dumniei a stăpîni aceste
trei pogoani cu case, cu vie, cu pomi şi cu tot locul ce este înpregiur ca pe o dreaptă
ocină şi moşie a dumniei p e cît să arată prin scrisori, pi carii scrisori le-am dat toate în
mîna maicii noastri llinca şi pe această încredinţată scrisoare să aibă dumniei a-ş faci şi
y, ispisoc domnescu şi pe această bună învoială i-am dat această scrisoare să fie de credinţă
în care. ne-am şi iscălit.
1778 mai 15.
Ion Hermeziu jîc(nicer) < m . p . > ; . . . 1 post(elnic), martori c m . p . x
Am scris zapisul cu zisa dumnealor.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/78, Orig., hîrtie difolio (29,3 x
5
i ţ i s e m . ) , cerneală cafenie.

EDIŢII; Creşterea colecţiunilor. 1909, p. 44, col. 1 (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi. în „Ioan
" Ntculce", fasc. 6 (1926 - 1927), p. 3 14, nr. 28 (re/..).

' Nume neclar.

344 1778 mai 15


Ioan băibărăcar din Iaşi şi soţia sa, Tudosia, vînd lui lane grec şi soţiei acestuia Maria o
casa dm mahalaua Munţenimea de Jos, cu 200 de lei.

t Adică eu, Ioan băibărăcariul de aice din tîrgul Iaşi, împreună cu soţul meu
Tudosiia, precum să s(e) ştie că avînd soţul meu o casă cu locul ei la mahalaoa

455r
Muntenimii de Gios ce i-au rămas zăstri de la tatăl său preutul Anton ce-au fosi preot
Sveti Spiridon şi nefiindu-ne casa trebuitoare, fiincl la mahala, de nimi siliţi nici asuprii
ce de a noastră bunăvoie am vîndut casa aceasta dumisale giupînului Iane gree(ul)-ş
soţului dumisali Măriei, cu tocmală drept 200 lei, adică doaî suti lei, bani noi. I JI:.
ne-au dat toţi deplin întru mînule noastre. Şi noi încă cu aceşti bani vrem, cu a.i unru
lui Dumnezeu, să ne facem o dugheană la uliţă fiindu eu om cu meşteşug. Deci .L .Măz
înainte şi în veci să aibă dumnealui a stăpîni casa aceasta cu tot locul ei cu bun;, p:
fără nici o supărare de cătră nime, fiindcă la vînzare aceasta mi-am întrebat şi neamuule
şi răzăsii mei ca să o cumpere şi n-au vrut nimi să o cumpere.
însă şi casa aceasta să hotărăşte cu drumul ce mergi la Tîrgul Boilor dinspre apus
din sus şi pe din gios dispre amiazizi să hotărăşti cu locul casii preutu<lu>'i Neculai ol
Sveti Theodori şi pe din dos, dispre miazenoaple să hotărăşte cu locul Dimii pestarilui,
iar pe din faţă să hotărăşti cu locul lui Andrei Bucă croitor dispre biserica Svîntului
Athanasii.
Şi la această tocmală şi vînzare a noastră s-au tîmplat preuţi şi alţi oameni de
cinste şi mahalagii cari mai gios s-au iscălit marturi. Şi noi încă pentru adevâia;
credinţa i-am dat dumisale giupînului Eni şi giupînesii dumisale Marii acest adevărai
zapis la mînă de bunăvoie şi tocmală, dar măcar că locul casii aceştie ău avut şi zapise
vechi şi fiindu înainte trecute vremi de oştire s-au prăpăditu; oriunde şi la cine s-ai i\j
zapisile să aibă a le da giupînului Eni, căci casa nu are nici o pricină, fiind dreaptă
părinţască; şi ne-am iscălit puindu-ne degitile.
' 1778 maiu 21.
Eu2, Ioan băibărăcar, giniri preutului Anton am vîndut cu bunăvoi.
Eu2, Tudosiia soţul lui Ioan băibărăcar, cu voie şi cu bună priimire mea, ani vîndut.
Eu, Ecaterina vătăjiţa di l(a) Dancul, fiindu că am crescut pe Tudosîie şi am şi
măritat-o, am pus degetul 2 într-acestu zapis că cu voie noastră s-au vîndut casa aceasta.
Ioan poruşnic m-am tîmplat cm.p.x
Vasile (?) proin protopop şi m-am întîmplat la facire zapisul ui.
Preut Neculaiu răzeş î[s]i cu voie me, am iscălit <m.p.>.
Lupul preut m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, ierei Parfeni, m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, preutul Iftemi ot Vulpe, m-am tîmplat <m.p.>
Ierei preotul Costantin cm.p.x
Eu vornecul Apustului ot Tîrgul Frumos, m-am întîmplat faţa cm.p.x
Andriu croitoriu am scris (sic) de voie me cm.p.x
Acest zapis l-am scris eu cu zisa lui Ion băibărăcar i a soţu-său Tudosii. Andrei
izbaş cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDXLII1/15. Orig., hîrtie Jslolio
(32,2 x 21,4 cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.
1
Omis.
2
Amprentă digitală.

345 1778 mai 26


M ă r t u r i a a doi vornici de poartă privitoare la o casă din m a h a l a u a M u n t e n i m e a d e Sus, din
vale de biserica P r e p o d o a m n a Paraschiva.

456r
ţ pin luminată porunca preaînnălţat(ului) domnului nostru, mărie sa
ridtn Dimitrie Muruzi v(oie)voda, fiind orînduiţ(i) de dum(nealo)r veliţii
hniui P r i n răvaş de jalobă, ce-au dat Ilinca şi Safta, fetile lui Vasile Bunducu
ar. pentru o casi părinţască din mahalaoa Muntenime de Sus, din vale de
ţi>îsărica Prapadoamna Paraschiva, dispre Păeurar(i), care casi au fost vîndut-o
SJ!'IJ femeia lui Necolai Alacii, care au fost sor(ă) cu muma jeluitoarelor, cu zapis
j}m 7280 <1772> iunie 4, unui Ştefan crăcimar i femeii sale, Floarii, fata lui Ifteni
j siman hăt(mănesc) şi alt zapis a casii, vechiu, din 7270 <1762> ap(rilie) 15.
' cerşind numitile jeluitoare casa la stăpînii lor, ca să întoarcă banii vînzare casii şi
•4itile ce mai sînt făcute pe lîngă casi, deci, dup(ă) poruncă, mergînd la numita casi,
gm strîns oameni, mahalagii, împregiuraş(i), anumi Ilie blănar mărginean, i Alecsa
Tuptaş ot Costeşti, i Mărie Hăbăşasca, femeie bătrînă, i Ilinca, femeia lui Toader
pietrar, sora lui Ştefan, cumpărătoriul casii, fiind faţ(ă) şi Safta Alăcioae, vînzătoare
tas ii, cum şi Iftenei Roşea siiman hătmănesc, tatăl Floarii, femeii lui Ştefan,
împreună şi cu Floare, femeia lui Ştefan, am întrebat pe Safta Alăcioaie: de ce
Anevoie au vîndut casa jeluitorilor feţilor lui Vasile Bun duc ciobotar. Ea au arătat,
sum că, fiind şi ea casa ei, n-au putut purta de grije la doao casi şi cu acest chip, au
-vîndut-o în şapte pol lei lui Ştefan, bărbatul Floarii, măcar că în zapis scrie că iaste
jasa vîndută drept 32 lei, însă casa, drept 17 lei, şi locul, drept 15 lei, dar noi am
iăiet aceşti bani drept în doă, ca să întoarcă fetile lui Vasile Bunducu ciobotar,
Floarii, femeii lui Ştefan, găsindu-se zapisul făcut cu iconomie care nici Safta,
\ • ./.(toare, n-au tăgăduit; osăbit am preţuit şi toate cele ce sînt făcute pe lîngă casi,
de Ştefan, bărbatul Floarii dintăi, cum şi de Enache, bărbatul Floarii de-al doil(ea),
dup(ă) cum ar(ată) condei le, anumi însă 16 lei casa şi 15 Ici pivniţa, ce-au făcut-o
Şi^an* bărbatul Floarii dintăi, şi 10 lei ograda şi trii lei acoperemîntul casii ce-au
cheltuiI Enache, bărbatul Floarii de-al doile, cu ograda şi cu acoperemîntul casii,
carc bani fac piste tot 44 lei, să întoarcă fetile lui Vasile Bunducu ciobotar, Floarii i
bărbatului ei, Enache, şi'să rămîie casa împreună cu toate celi, ce să află făcute pe
lîngă casi la stîpînire Ilincăi şi Saftii, fetile lui Vasile: Bunducu ciobotar, iar Floare,
femeia lui Ştefan, cum şi Ilinca, sora lui Ştefan, au lipsit, dup(ă) poruncă, din
stăpînire(a) casii. Şi, dup(ă) alegire şi cercetarea ce-am făcut, am dat şi noi această
mărturie la mîna Ilincăi şi Saftii, fetile lui Vasile Bunducu ciobotar, întru care s-au
pus pecete Porţii g(b)sp(o)du şi am iscălit 1 .
1778 mai 26:

Vidraşco Canţir vornic de poartă <m.p.>; Neculaiu Grosu vornicu de portă


<m.p.>.
După preţuiala ce-am făcut casii, cu locul ei, cum şi celor ce sînt făcute pe lîngă
casi, au dat Ilinca şi Safta, fetile lui Vasile Bunducu ciobotar, 44 lei, adecă patruzăci şi
patru, în mîna Floarii şi cumnaţii sale, Ilincăi, nevestii lui Toader pietrar, care bani s-au
dat deplin înnainte noastră şi au fost cu priimire a umbi părţile.
1778 mai 28.
Vidraşco Canţir vornic de poartă <m;p.>; Neculaiu Grosu vdrnecu de portă
<m.p.>.

457r
Vasile Codrean dilacu za divan am scris cu zisa vornicilor de poartă în diva-
g(o)sp(o)du <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXVI/11. Orig., hîrtie difolio (43 x 16 cm.), filigran, ceinealj neagii
sigiliul rotund al Porţii domneşti (3,3 cm. diam), aplicat în aceeaşi cerneală, avînd de o parte si de alţii i un$
cruci slovele: II-H/iII-pn (Pecetea Porţii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1767.

1
Sigiliul Porţii domneşti.

346 1778 iun:. 1


Ţoader bărbier ia d e la mitropolitul Gavriil doi stînjeni de loc, <la Uliţa Mare> penltv
dugheană, plătind bezmen cîte 6 lei de stînjen pe an.

<Act>... de la mitropolitul Gavriil ..., din 1778 iunie 1, pentru 2 st(înjeni) loc lu
Toader bărbier care şi-a făcut dugheana la pod, dinaintea Mitropoliei, în capătul dc gioi
a dughenilor jidoveşti, plătind cîte 6 lei bezmăn de stînjen pe an:
După Ghibănescu, Biserica Sf. Nicolae, p. 34, Anexa S. <nr. 6>.

347 1778 iunie 1


Fraţii Carabet şi Ştefan, armeni din Iaşi, dau bisericii armeneşti Sfîntul Grigorie o dughe^a/
de piatră pe Podul Vechi în schimbul unei case din Tîrgul de Jos şi a 2750 de lei. ;\ î

f Âdică eu, Carabet ficiorul lui hagi I.ohan. şi eu, Ştefan, brat lui Carabet, annenh
de aicea, din tîrgul Iaşi, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna epitropilor a bisericii
armeneşti a Svînt(u)lui Grigorie de aicea, din Ieşi, precum să să ştie că nooî ne-au rămas-
de la părinţii noştri o dugheană de piatră în faţa Uliţii Podului Vechiu în rîndul de l i
vale, dispre amiazi-zi, cu fîntînă alăture tot la uliţă şi de piatră, şi casăli celi părinţăşti din
dosul dughenilor de piatră, cu pivniţă de piatră didesupt(u)l casălor, şi alti dooî casă în
fundul locului şi cu ogradă lor împregiur. Şi toati aceşti acaretur(i) sint cu locul lor. Şi
din bunăvoie noastră ne-am sfătuit amîndoi fraţii şi de nimeni siliţi, nici nevoiţi, ce de a
noastră bunăvoie, am făcut schimbu cu biserica armenească a Svîntului Grigorie. Şi
pentru toati acest(e) cîti sint mai sus arătati ne-au dat biserica, adică epitropii, o casă cu
locul ei cu beciu de piatră cu ogradă înpregiur, cari cas(ă) să hotărăşti cu locul
măn(ă)ştirii Bărboiului şi cu drumul ce mergi la vale înspre Tîrgul de Gios, cari aceasta
cas(ă) cu tot locul ei şi bisericii armeneşti a Svînt(u)lui Grigorie i-au fost dată danie de Ja,
Vărtan Mămăligă armanul ce-au murit şi de la fimeia lui. Şi pişti această casă încă ne-au
mai dat biserica şi 2750 lei bani gata, adică dooî mii şi şapti sute şi cincizeci, cari această
casă de astăzi am luat-o la stăpîniri şi toţi aceşti bani i-am luat de la epitropi deplin întru
mîinule noastre înpreună cu zapisul cel nou a casii carii ne-au dat epitropii. Deci, de
astăzi înnainte şi în veci să aibă svînta biserică a stăpîni dugheana şi casăli cit locul lot
pecum le-am arătat mai sus cu bună paci şi nesupărată de cătră nimi nici odănăoâră,
fiindcă pentru acestii moşii am făcut schimbu şi am luat şi noi tnoşii; însă dugheana ce di
piatră pe din gios, înspre căsăpie, să hotărăşti cu locul dughenii şi a casii ficiorul®
Andronic armanul, şi pe din sus să hotărăşti cu drumul uliţa ce mergi l a văii, înspre
Cizmărie, iar fundul locului, dispre răsărit, să hotărăşti cu această svîntă biserică.

458r
Şi la acest schimbu şi bună tocmală a noastră s-au întîmplat megieşii, şi alţi
ii, şi preuţi şi neguţ(i)tori de cinsti carii cu toţii mai gios s-au iscălit marturi. Şi noi
pentru adevărată credinţa, ne-am iscălit cu mînule noastre.
Let 1778 iunie 1'.
Andrei izbaşi am scris acest zapis cu voie şi zisa lui Carabe! ş(i) a lui Ştefan,
/armeni.
<Pe verso-ul filei a doua, scris mai tîrziu>: Zapisul lui Carabet şi Ştefan, ficiorii
Iţui hagi Lohan; am vîndut un loc cu pivniţă de piatră.
Mu/eul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10261. Orig., hîrtie difolio (42,5 x 26,5 cm.), cerneală
îneagri
;
EDIŢII: Zamfira Pungă, Documente (I), p. 272 (re/.., cu greşeli).

' Urmează, pe pagină, trei semnături armeneşti (a patra, pe verso).

3« 1778 iunie 2
Boierii de divan judecă pricina dintre llinca şi Safta, fiicele lui Vasile Bondoc ciubotar, şi
Floarea p e i m i o casă din mahalaua Muntenimii de Sus dînd cîştig de cauză celor dintîi.

f Facem ştire cu această cârti di giudecată că din luminată poroncă


preînnălţat(ului) domnului nostru, măriia sa Constandini Dimitrii Muruz v(oie)vod, s-au
rgiudecaţ de faţi înnaint(ea) noastră, llinca şi soru-sa, Safta, fetile lui Vasile Bondoc
ciubotariul, di aici din Ieş(i), cu Flore, ce-au ţinut-o Ştifan crîşmariul, pentru o casă cu
îiocul ei din Mahalaoa Muntenimii din Sus, a cărora pricină, cercetîndu-s(e) de noi cu
amărunt, Într-acesta chip s-au aflat.
llinca Şi soru-sa, Safta, fetile lui Vasîle Bondoc cibotariul, au arătat că, murind
"părinţii lor şi ele rămîind copile mici, făr(ă) di vîrstă, au rămas ele cu toate a lor, ce le-au
râmas de la părinţi, în purtare de grijă a mătuşii lor, Safta, cari au fost soru cu muma lor.
Şi mătuşa lor, Safta, sculîndu-s(e), au vîndut o casă cu locu cu tot, ce le-au rămas de la
părinţi, lui Ştefan crîşmar, bărbatul Floarii, pentru care, au cerut llinca şi Safta dreptate
ca iâ întoarcă ele banii, preţul în cît s-au vîndut casa şi să o răscumpere, fiind a lor,
părinţască.
Deci, s-au întrebat pe Flore, fămeie lui Ştifan crîşmar, ce răspunde, şi ea alt n-au
răspunsu, fără numai au arătat zapisul cel di vînzare din 7280, ce-a trecut păr-acum şasă
ani, dc Ia Safta, mătuşa jeluitoare lor, fiind scris în zapis, tot cu o slovă şi numele Ilincăi
şi a Saftii, în care zapis scrie acea Safta că, împreună cu nepoatele sale, fetile Marii, din
bunăvoi a lor, au vîndut lui Ştefan crîşmar şi fămeii sale, Floarii, o cas(ă) cu locul ei, aici,
în leş(i), drept 7 lei.
Deci, aducîndu-s(e) de faţă, înnaint(ea) noastră, pe Safta, vînzătoare casăi, s-au
întrebat pentru că ce au vîndut casa, fiind a copililor; ea au răspunsu că, neputînd să o
ţie. ea să-i poarte de grij(ă) şi fiind copilile făr(ă) de vîrstă, au vîndut-o, pentru care
vînzare arătînd Safta şi llinca cUm că eli n-au ştiut nimic, cînd s-au vîndut casa. S-au
rinduit de noi pe Vidraşcu Canţîr şi Neculai Grosul, vornici de poart(ă), ca să margă la
mahala, să cerceteze întăi de s-au vîndut casa numai drept 7 lei, al doile, de s-au vîndut
pentru vreo datorie părinţască, al triile, de s-au vîndut pentru vreo trebuinţe sau
cheltuială a copililor. Şi mergînd vornici de poartă la mahala, însuş(i), cu toţii, între
dînşii. au stătut la învoial(ă) ş(i) s-au priimit Floare ca să-ş(i) ia banii ce-au dat bărbatul

459r
său pe casă ş(i) cheltuiala ce-au făcut eu cele ce-au făcut pe lîngă casă ş(i) preţăluind» i î
vornicii de poart(ă) toati acele ce s-au făcut pi lîngă casă şi cu banii ce-au dat cînd s-au"
vîndut casa, au cuprinsu 44 lei, care bani au priiniit Ilinca şi Safta, de i-au dai în mîua^
Floarii înainte vornicilor de poort(ă), pentru care s-au dat ş(i) de la noi această cart(e)v
noastră, de giudecată, la mîna Ilincăi ş(i) Safti, ca să-ş(i) stăpînească casa în paci.
.1778 iuni(e) 2.
Ion Cant(aeuzino) vel vor(nic) <m.p.>; Manolache Bogdan vel vor(nic) <rii,p>. •
L a s c a r a c h e R o s e t h a t m a n < m . p . > ; G ( r i g o r i e ) B a l ş vel b a n c m . p . x

Arh. St. Iaşi Documente, XXXVI/12. Orig., hîrtie difolio (32,2 x 21,7 cm.), ffligrffll
cerneală neagră.

349 1778 iunie 4


Chiriac Panaiot staroste vinde lui Nicola Mihu un loc de casă în Curelărie cu o temelie de
casă.
1778 louvlot) 4.
Aia Ttapotxrriţ pot) opoXoytaţ Kai Ka9oA.tKf|q ânoSEi^ecoq (pavatpovw Kat
6(xo^.oyco eycb o Kdxco9ev •urcoyEypapevoi; orapoapocţ KipidKoq navayu'oţoi) Sn
£Ttd)?ir|oav xot) Kfjp NucoA-a Moîxoo evav xonov p,e âcnrfyciov p6vov*
9epeXopâvov, âGeXiioxov cjK£7tr|v eiţ xf|v Kot>paÂ,ocpidv dvapeta^-u si^
8-6o axpdxeţ 6nox> dva(5alvow eiq xrţv Koopaldpiav 8ia ypcoaia> 2000 rytoix
8t»o xtiidSeq, &\ajk>v Kai xd aisîtpa £7tt>x£îpac, £7ti%£Îpocq oaxx o onoioc xoroq
pâ xot) rcivâv daKâraxaxov Kaxa xd aT|p.oc5ia o7iov e%ei Kai pexpaq Kai Kotcpoq
xo excbXtiaa âycb at>xo9âA/r|xd<; pot) xcopiţ Kapiq Kapiav dvdyicr|v Jtapd ttv<%
et^a moÂ,r|p£vov Kai 9£Xr||xa xr\c, ac\)>|xj3laq p.ot> Kai xâv naiSuov pot> Kai
dc; xo vd eîvai îSiov Kai KaOo/aKov p.ot)Â.Ki Kai djtapaadteuxoq poucla,
xrjq xipioxriQ xot) KaOâcrjxav Kai nap epoi) dyeopaapevov tt, î8iov pot) Kai va
pijv EXÎ] Kavvevai; xcov croyyevrâv pot) f) pepoţ xrov croyyevtov xr)<; <rt)p(3idq pcm,
dSeiav ot>8e A,6yov oraixpcxoaaxiKov eiţ xo vd xov evcoxXriari ot)8e7toxe, 8ia xov
OTCOÎOV xortov eiq (iefkuaxîiv, Kai £7rucf|paxTiv xtov WCOOXEOEVXCOV poi Evexelpica
xij xipioxnxi xot) Kai jtoXa opoAxryiocq KaOoq SiaXappdvow 7taX.eat<; Kai vd
vd E I S E W G ) siţ KdOe xi XPEKBSki; 8ia xov xorcov rţxoi xoxocpiapa xotâpvtKov
Kai xP^oPo'oX.ov Kai vd xd Kapco xeqxipTi eiq x £ î p a ţ xoi) Kai o iţ/eroie,
"n8£X,av xivdţ Ttpcxpaai^opevoţ, vd xov EvroxÂ/rjaTi 8ia xov xonov feyd) vd EXCO vâ
dnoKpiivopai EV 7tavxi Kpixipico KaOoiKai xo îtapmv poi SJŢEI xTţv at>xf|V 00%VI,
O6EV eiţ (kfkxloxiiv xcov t)7toax£0£vxcov poi ESOCKX xo Ttapcov pot Tţp.dpxt>pov elţ
XEÎpaq xfjq xtp.ixiixo<; xot», Kai oîov dpExaxpETtxov. "V
Iscăliţi:
KtiptaKoq navayicoxot) |teftau(o'(bq OCVCOGEV Kai ayvorov vd wtoypacpSâ)
EjîaX,a xo 5aKxt)A,ov pot).
navXoq IlpoKOJtit) ftefkxuo raxxavaKTiq x a OCVCOBEV e|îaXa xo 8aKxt)Xov ţiou.
NiKoX,ao<; APpdpnq papxt)pco.
BaooXeio KcoKiq âlaxov Kai papxtipâ).
IaKoupt piix® Eypa\|/a pE£yr|v xotiq Kai t)7toypa\|/a.
1778 iunie 4.
Prin prezenta mea mărturie şi dovadă universală fac cunoscut şi mărturisesc eu, cel
de mai jos semnat, starostele Kiriakos Panaghiotis, precum că am vîndut lui chir Nicola
Mihu un loc de casă, numai cu temelie, neterminată, fără acoperiş, caflată> la Curelărie1.
între două uliţe care urcă spre Curelărie, pentru 2000 de groşi, adică două mii; am primit

460r
aSpriî în mînă. Care loc l-am luat neacoperit, potrivit cu înfăţişarea şi dimensiunile pe
I<lN- le are. Şi l-am vîndut prin proprie dorinţă, fără nici o constrîngere şi cu voinţa
Consoartei mele şi a copiilor mei. Şi de acum încolo să-i fie moşie proprie şi moşie de
"neclintit preacinstitului de mai jos, fiind cumpărată de către mine.
Şi să nu aibă nimeni din neamul meu sau din partea rudelor soţiei mele să spună
njci un cuvînt hotărîtor, care să-1 supere vreodată; pentru care loc pentru adeverirea şi
(onfirmarea promisiunilor mele, am dat aceasta în mîna preacinstirii sale şi potrivit cu
cuprinsul mărturiei pe care a primit-o mai de mult. Şi am cheltuit pentru fiecare datorie,
adică pentru loc, hotărnici, hotărnicie şi hrisov pentru a le face teslim2 în mîinile lui. Şi
fiînd vreodată va voi careva să-1 supere pentru loc sau va trebui să confirme la toate
judecăţile, prezentul meu <înscris> îi va fi de folos. Astfel că, pentru adeverirea
-promisiunilor mele am dat prezenta mea mărturie în mîna cinstirii sale, şi să fie de
neclintit.
Iascăliţi:
Kiriakos Panagliotis, adeveresc cele de mai sus şi neştiind să scriu am pus degetul.
Pavlos Procopiu adeveresc toate cele de mai sus şi am pus şi degetul meu.
Nicolaos Avramios, mărturisesc.
Vasileos Kokis, spun şi măturisec.
lacumi Miho, am scris cele spuse şi am semnat.
Arh. St. laşi, Documente, DCCCLXXII, p. 89, nr. 60. Copie în condica de „documentele caselor din
[a-işi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate a sec. XIX.

„Curalaria" în textul grecesc.


2
ţţ „teslim", în turcă „remitere, predare, terminare".

350 1778 iunie 5


II Mărturie hotarnică a lui Vidraşcu Canţir vornic de poartă privitoare la un loc d e casă din
mahalaua M u n t e n i m i i al preotului Mathei.

Fac ştire cu această mărturie hotarnică din luminata poroncă preînălţat domnului
nostru, mărie sa Costandin Dimitrie Muruz v(oie)voda, fiind orînduit de dumnalui
1
; ¥pilie Razul vel logofăt ca se mergu la mahalaloa Muntenirnei... un loc de case a
preutului Mathei ce au fostu la biserica Vovideanie, care locu iaste la faţa locului ce
merge pe din dosul mănăstirii Svîntului Spiridon, în colţul de la dial, despre răsărit; deci
x}up(ă) poruncă, mergînd la numita mahala la starea locului, fiind faţ(ă) Constandin
diiacu! ot vist(ierie) i Sandul devtero psaltul de la Curte gospod, nepoţii şi vechilii
preotului Mathei, am strînsu mahalagii împregiuraşi, anUme: preotul Vasile Narta răzăş, i
Maria femeia Lupului ciubotar, răzăşe, i ginerele ei Costandin treti comis, şi lordache
mazil. mahalagiu.
Şi fiind aceştia de faţă, am întrebat pe nepoţii şi vechilii preotului Mathei ca se nea
arate cu ce trage preaotul Mathei acest locu de case la stăpînirea sa, şi iai ni-au arătat
întăi o hotarnică din zilele răpousatului mărie sa loan Matei Ghica v(oie)voda ce iaste
din leat 7263 <1755> mart(ie) 16, în care scrie că răpousatul Radul Racoviţă vel logofăt
au rînduit pe Ştefan Popăscul, i Tanasă Meleghie i loan Meleghii, vornicii de poartă, şi
Simion Cheşco uricar de au hotărît acest locu cu pietre hotară în sămni. ,

461r
Al doile, au mai arătat şi o anafora tot de la răpousatul mărie sa Ioan M ite C3Hicî
vodă din liat 7263 <1755> mart 20, întărită cu pecete mării sale, în care scrie < t , S1
au dat danie şi miluirea acestu locu de case preaotului Mathei, fiindu locu gospod
Al triile, au-mai arătat şi o carte de giudecată din 1767 mai 7, de la dajnnealoe
veliţii boeri ai Divanului ce iara. la ace vreame, fiind iscăliţi dumnialui Ioan P.Uadc vel
logofăt, i d(u)m(nea)lui Balş vel vornic, i d(u)m(nea)lui Costandin Sturza v< 1 spătar, i
d(u)m(nea)lui Costache Conachi vel ban, întru care arată că s-au giudei a' înainte
dumilorsale preaotul Mathei cu Lupul ciobotariul pentru o hudiţe, ce era la vicine aceia'
pintre locul casei preaotului Mathei şi pintre locul casei Lupului ciobotar, pe c i Md,^
umbla Lupul ciubotariul să o cuprindă cu îngrăditura ogrăzii lui; şi de la judecata
Divanului s-au dat rămas pe Lupul ciobotar hotărînd prin carte de giudecat i că nici
Lupul ciobotar, nici preotul Mathei se nu se intindă cu gardul ogrăzilor lor pe locul
hudeţii, ce să fie hudiţa de doi stînjeni, pintre locul casei preotului Mathei, şi p-ntit locul
casei Lupului ciobotariul deschise pentru mergi rea şi umblarea mahalagiilor.
Şi după dovezi şi mărturii ce am văzut am făcut şi eu stînjenu de optu palme cu.
palma ce am văzut în hotamica veche a numiţilor vornici de poartă de mai HIS poraemiî
şi dintr-o piiatră hotar vechili ce s-au găsit din sus lîngă gardul ogrăzii preotului Vasile
Narte în marginea uleţii ce merge pe lîngă zidiul Svîntului Spiridon, an- purces-ci
măsura în giosu faţă locului (şters: uleţii)1 alăture cu uliţa pără în marginea diurnului ce
să pogoară de la Tîrgul Boilor la vale s-au aflat 14 stînjeni, şi am pus piiatia hotar fit
dreptul porţii lui lordachi mazilul; şi de acole am mersu cu măsura la dial alăture cu
drumul ce să pogoară de la Tîrgul Boilor pîră în locul Măriei femeii Lupului ciobotar
s-au aflat 14 stînjeni, însă cu doi stînjeni a hudeţii după cum arată Ia carte de giudecata
de mai sus pomenită, cari aceşti doi stînjeni a hudiţii sau aflat cuprinşi de Costandin treh
comis, ginerile Măriei femeii Lupului ciobotar, acum şi cinci palme din locul preotului
Mathei, cu giumătate de bordeu ce au făcut Costandin treti comis pe locui hudeţu acelor
doi stînjeni, şi am pus piatră hotar în marginea hudeţii dispre locul Măriei femeii LupiM
ciobotar din gios dispre răsărit; şi de acole am mersu cu măsura fundul în susu prup
ograda Măriei femeii Lupului ciobotar can cheziş pîră în locul preotului Vasilte Nartc s-
au aflat 14 stînjeni, şi am pus piiatră hotar supt gardul ogrăzii preotului Vastlie Narte; şi
de acole am mersu cu măsura la vale alăturea cu gardul ogrăzii preotului Va.sihe Narte
pe din susu, asupra zidiului mănăstirii Svîntului Spiridon, pîră în piiatra hotar vechiu ce
s-au găsit în marginea uliţii, de unde am purcesu cu măsura întăiu s-au aflat 14 stînjeni,
însă cu doi stînjeni a hudiţii, după cum arată mai sus, şi iarăşi din aceşti doi stînjeni a
hudeţii un stînjen din locul hudeţii s-au aflat cuprinsu de ginerile Măriei Lupoae,
Costandin treti comis, cu o parte din grajdiul ce-au făcut, şi iarăşi am pus piiatră hotar în
capul hudiţii dispre apus, care disparte locul Măriei fimeii Lupului ciobotar de locul
hudeţii.
Şi după alegire şi hotărîre ce am făcut acestui locu am făcut şi aciastă mărUiae
hotarnică la mîna lui Costandin diiacul ot visterie i la mîna fratelui seu Sandul deticro|s|
psalt de la biserica gospod, nepoţii de frate şi vechilii preotului Mathei, â cărui iaste
locul acesta după dovezi şi scrisori ce am văzut, carea scriu şi numescu tot pe preotul
Mathei, întru carea mărturie s-au pus pecete Porţii gospod ŞI am iscălit.
1778 iunie 5.
Vidraşcu Canţir vornic de poartă 2 .
Eu, preotul Vasilie, m-am întîmplat la acea hotărîre, mahalagiu şi sînt martur.

462r
E u I o r d a c h i Eşanul mazil, mahalagiu, am fost faţă la hotărît şi, neştiind carte,
iscălit diacul ce au scris hotarnica cu zisa mea şi am pus degitul.
Vasile diiac am scris cu zisa vornicului de poartă în divan gospod.
• După A. Băleănu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 146 - 148, nr. XXXI. Orig.

V Aşa în textul editat.


2
în textul editat urmează:,, I(ocul) peceţii Porţii gospod HM Allpu, 1718".
' Locul amprentei digitale.

1778 iunie 8
?
Boierii de divan judecă pricina dintre Hristodor Papafil negustor din Iaşi şi fiii răposatului
î p 6 l r e băcan din Iaşi pentru nişte dugheni şi vii stăpînite cu dreptate de cel dintîi pentru o datorie
bănesră.
Facem ştire cu această carte de giudecată că, din luminată poroncă preînălţat(ului)
domnului nostru mărita sa Constandin Dimitrii Muruz voievoda, s-au giudecal de faţă
înnainte noastră dumnealui Hristodor Papafil neguţitoriul dc aici din Ieşi, cu Neculai şi
uhiorghife şi Dumitru, ficiorii lui Petre băcal iarăşi din Ieşi, pentru două dugheni cu locul
lor di pe iaz, la podul din gios de piste Bahluiu, şi pentru nişte vii de la Dealul Cităţui,
care să stăpînesc de Hristodor Papafil, a cărora pricină cercetîndu-să de noi cu amărunt
îmr-acesta chip s-au aflat precum în gios arată.
Ficiorii Petrii băcal de mai sus scrişi, prin jaloba lor ce-au dat la mărie sa vodă, au
:
arătat că tatăl lor Petre băcal după moarte sa, s-au aflat dator cu 208 Iei la Hristodor
Papafil pentru cari bani au zălojit la Papafil 2 dugheni băcălii şi furau de pitărie la podul
". pste Bahlui şi patru pogoane de vii la Dealul Cetăţuii, pe locul măn(ă)st(i)rii; şi
murind tatăl lor iar Hristodor Papafil !e-au luat aceste amaneturi numai pentru aceşti bani
208 lei; pentru cari au răspunsu ficiorii Petrii băcal, că ei la acea vreme au fost copii mici
iar acmu au cerut ca să de ei aceşti bani 208 lei şi să scoată lucrurile aceste din zălojitură
|i|i sa lc ie la stăpînitură lor şi au cerut dreptate.
De faţă fiind Hristodor Papafil, s-au întrebat ce răspunde; dumnealui ne-au arătat
* un zapis din 1767, iunie 1, ce sîntu acum 11 ani, cu iscălitura şi pecete lui Petre băcal,
latăl jăluitorilor de sus scrişi şi iaste iscălit şi numele Paraschivii, muma jăluitorilor, întru
care /ipis arată că Petre băcal s-au îndatorit la Hristodor Papafil cu 300 lei cu dobîndă
filffl zăci 12 ari(?) pe an, puind amanet pentru aceşti bani toate scrisorile caselor s-au
ternului cum şi a viilor; pentru care bani au răspunsu Hristodor Papafil,,că suindu-să
ibanii cu dobînda lor 600 lei păr(ă) cînd au murit Petre băcal şi neputînd să-i scoată nici
de la Petre băcal păr(ă) cînd au trăit cum nici de la femeie Petrii, pe urmă, la vălet 1775
au dat jalobă la măriia sa răp(o)satul Grigorii Ghica vodă, cerînd să i să împlinească
banii din amaneturi. Şi din poroncă gospod, cu ţidula domnească, întîi s-au scos la mezat
atît dughenile cît şi viile şi după cîteva zile ce s-au făcut mezatul, au agiunsu numai 450
lei, iar Papafil le-au priimit pentru toată datorie drept 600 lei, precum s-au văzut la mîna
lui Papafil şi ţidula domnească.
Au mai arătat Hristodor Papafil şi o anafora iscălită de dumn(e)a!or Constandin
Rusăt fiind vel logofăt, Costachi Conachi fiind vel vornic, Costandin Sturza vel vornic,
Ştefan Sturza vel vornic i Gheorghie Beldiman fiind vel banu, întărită şi cu pecete mării
sale răpousatului Grigori Ghica vodă, întru care scrie că Paraschiva, muma jăluitorilor,
au tras giudecată cu Hristodor Papafil în 2 rînduri, pricinuind întăi că nu ştie pentru

463r
datorie aceasta, al doile că o casă dintr-aceste ce să află zălog au fost a[l] unui copil si I
său cumpărată cu banii ce-au luat de pe vînzare unii dugheni a sale ce-au vîndui-n]>—,
băcal, care dugheană s-au dat copilului de la nănaş(ul) său cînd l-au botezat; şi l a
aceste pricini neavînd Paraschiva nici la una vro dovadă şi fiind datorie dreaptă a IJeii
băcal cum şi amaneturile dovedindu-să drept lucruri a Petrii băcal iar nu a femei sau a
copilului, au giudecat numiţii boieri că Papafii să priimască dughenile şi viile pentru
toată datorie a celor 600 lei ce are să ia, iar nu după cum au agiunsu la mezat 450 lei ş, y
pentru ca să nu mai găsască Paraschiva pricină de jalobă şi ca să fie cu voia sa, au rînduit
că Hristodor Papafii să de 25 lei la mîna femei pentru să-şi cumpere o casă, ca M v
odihnească cu copiii săi, care şi însuşi Papafii s-au priimit la aceste şi i-au dat Uiiinl y
zapis din mîna ei.
Deci dar după toată cercetare cu amărunt ce s-au făcut de cătră noi, stînd de le-am
luat sama cu amărunt, s-au cunoscut că numiţii jăluitori, feciorii Petrii băcal n-au nici o-
dreptate şi nici pentru ei ca să ia lucrurile aceste înainte după cum le ceru, fiind vîndute
la mezat cu poroncă domnească pentru datorie tatălui lor Petre băcal; întăi că datorie să
dovedeşte că au fost căpiţele 300 lei, care cu dobînda lor în 7 ani ce i-au ţinut Petre băcal
s-au suit 600 lei, iar nu 150 lei după cum arată feciorii Petrii băcal, al doile că dughenile
şi viile aceste au fost drept a Petrii băcal, iar nu a femeii sau a copiilor, după cum au •
arătat femeie Petrii la giudecata de la acea vreme. Al triile, că dughenile şi viile cu
poroncă domnească s-au scos întîi la mezat şi cu strigare mezatului, necuprinzînd ca să
se împlinească toată datorie lui Papafii, pe urmă iarăşi cu ştire domnii şi a giudecăţii s-a» ••
dat lui Papafii pentru 600 lei ce-au fost dator Petre băcal la Papafii, după cum să
dovedeşte din anaforaoa de sus pomenită, care iaste întărită cu pecete domnească; şi mai
pe urmă iarăşi din poronca domnească, au rînduit Papafii de au dat 25 lei femeii lui Pelre
băcal, muma jăluitorilor, ca o milostenie pentru să-şi cumpere altă casă, la alt loc să se
odihnească cu copiii săi. Cu tdătă dreptate noi ase am giudecat: Histodor Papafii să ţie şi
să stăpînească dughenile şi viile aceste ca pe dreptate lucrurile sale ce i s-au dat cu
poroncă domnească de la mezat pentru datorie aceasta şi mai mult supărat de cătră
ficiorii Petrii băcal să nu fie în veci.
1778 iuni(e) 8.
Vasile Razul vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Dimitrie Sturdza vel vor(nic) <m.p.>; Ion
Cant(acuzino) vel vor(nic) <m.p.>; Manolachi Bogdan vel vor(nic) <m.p.>; Lascarache
Ros(e)t hatman <m.p.>.
S-au trecut la condica di giudecăţi ot dumn(ealui) vel log(o)f(ă)t. Dumitraşco
condi(car) <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, CCCX/1. Orig., hîrtie difolio (32 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

352 1778 iunie 9


Mărturie hotarnică a lui Neculaiu Grosul vornic de poartă privitoare la un loc de două
dugheni din Uliţa Cizmăriei al mănăstirii Ocnei.

Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată porunca preînălţat(nlui)


domnului nostru mărie sa Costandin Dimitrie Muruz v(oie)vod, fiind orînduit dc
d(u)m(nea)lui Vasilie Razu vel logofăt ca să mergu la Uliţa Cizmăriei, la un locu de doao
dugheni, a mănăstirii Ocnii, ca să cercetez şi să hotărăscu, deci, după poroncă, am mersu la
numitul locu şi ani strînsu oameni mahalagii, anume: Mihalache sin Anton staroste de

464r
cizmari, om bătrîn, i Ariton arman, om bătrîn staroste de cizmari, Acsinie femeia bătrînă, i
llinca femeia bătrînă a lui Ion Buga cizmar care au avut dugheană făcută cu bezmăn pe
Jocul mănăstirii Ocnii, şi Vasile cizmar, fiind faţ(ă) şi egumenul de la mănăstire Sveti Sava,
care a u dugheni alăture cu locul mănăstirii, pe din gios.
întrebînd pe aceşti mahalagii de mai sus arătaţi cum ştiu pentru acest locu a
mănăstirii Ocnii, ei au mărturisit cu sufletele lor că au apucat doao dugheni făcute pe
-acest locu a mănăstirii Ocnii, care dugheni pe din sus au fost tot într-un părete cu;
dughenile d(u)m(i)sale Mărie postelniceasa Arghiroaie, iar pe din gios printre dughenile
m ă n ă s t i r i i Ocnii şi pintre dughenile mănăstirii Sveti Sava, a fost hudiţe cît merge calul
şaoa. Şi fiind faţi numiţii egumeni s-au învoit să rămîie hudiţa deschisă din faţa uliţii
si pînă în dosul dughenilor; şi întîmplîndu-să de s-au stricat aceli dugheni ce au fost mai
înainte pe locul mănăstirii Ocnii, la al doile rînd cînd s - a u făcut dughenile iarăşi pe acest
«locu s-au lăsat hudiţe şi pe din sus, printre locul mănăstirii Ocnii şi pintre dughenile
dumisale postelnieesei Mărie Arghiroaie; şi strieîndu-se şi acele dugheni ee au fostu
făcute de al doile, a mănăstirii Ocnii, şi acum Paisie egumenul de la mănăstire Ocnii
vroind ea să facă iarăşi dugheni pe acest locu, nu l-au îngăduit dumneaei postelniceasa
: Mărie Arghiroaie ca să prindă din păretelp dughenilor dumisale. Şi lăsînd egumenul
Paisie daoa palme din locul mănăstirii Ocnii pentru hudiţa păr(ă) cînd se va, giudeca
. cu dumneaei postelniceasa Mărie Arghiroaie, am făcut stînjenu de optu palme şi întăiu
am măsurat faţa locului despre Uliţa Cizmăriei, şi s-au găsit cinci stînjini; şi măsurînd
şi mijlocul locului curmezişul din dosul dughenilor s-au găsit patru stînjîni şasă
palme, şi măsurînd şi fundul locului alăture cu ograda dascalului Teodosie s-au găsit
doi stînjîni şasă palme, fiindcă din dosu şi la alte dugheni se mai strîmtea/.ă locul; şi
măsurînd şi lungul locului pe din sus, alăture cu dughenile dumisale postelnieesei
Mărie Arghiroaie s-au găsit treisprezăci stînjeni şi cinci palme; şi măsurînd iarăşi
lungul locului pe din gios alăture cu locul mănăstirii Sveti Sava, s-au găsit
sasisprezăci stînjeni şi doao palme, hotărîndu-se şi cu pietre hotară, însă cu doao pietri
hotară din faţa despre Uliţa Cizmăriei şi cu doao pieţrg. hotară fondul Jocului dispre
locul dascălului Theodosie.
Şi aşa s-ău încHîet acest locu de doao dugheni cu măsură şi cu hotărîrea după cum
arată mai sus anume; şi am dat şi eu această mărturie hotarnică la mîna păîntelui Paisie
egumenul de la mănăstirea Ocnii, întru care s-au pus pecete Porţii gospod, şi am iscălit.
1778 iunie 9'.
. ' Ayiv Qxjkx .. ,2 <m.p.>.
Neculaiu Grosul vornic de poartă <m.p>.
Vasile Codrcanu diiac am scris cu zîsa vornicu(lui) de poartă.
<Pe verso, într-un-patrulater pe margine, scris de Vasile Codreanu>: Palma3 cu
care s-au făcut stînjenul de s-au măsurat acest locu.
Ath. St. laşi, Documente, DCCXXHI/1. Orig., hîrtie (31 x 21 cm.), cerneală neagră, sigiliul în fum,
din 1767, al Porţii domneşti (3,3 cm. în diam.), slab imprimat.

EDIŢII: Ghinănescu, Documente, în „Ioan Neculce ", fasc. 4 (1924) p, 146 (orig.).

1
Data, repetată cu cifre arabe.
3
Neclar.
' Măsurînd 23 cm.

465r
353 1778 iuni<> 12
Costandin Dimitrie Muruz voievod confirmă dreptul mănăstirii Bîrnova de a lua zecimala du-
satele mănăstireşti Ciurbeşti, Ciurea, Piciorul Lupului, Lunca Bîrnovei şi Todereşti, ţinutul lasi.
** îlîlllJS
Ho KOCRIMNAHN A"MHTpVe Mtfptfă K(OE)KCW», Eo/KI'(eio) A\HA(o)CI (IK>)
r(CC)T(o)AAPT» Semne MCAAABCKOH. Dat-am carte domnii mele mgătoriului nostni
Ignat, egumenului di la mănăstire Bîrnovii şi omului ci-1 va rîndui egum(enul) vechil la
moşiile ci ari mănăstire la ţin(u)t(ul) Ieş(i), anumi Ciurbeşti i Ciure i Piciorul Lupului i<
Lunca Bîrnovii şi Todereştii, să fie volnici cu carte domnii mele a lua şi a strîngi venitul
acestor moşii, din toate di a Zece, din ţarini cu pîini, din fînaţi, din livezi cu poami din
prisăci cu stupi, însă din 50 unul; iar fiind mai puţini va lua cîte o para din stup cum si
din grădini cu legumi, însă din celi ci vor fi di neg(u)ţitorii, iar din celi ce vor fi de hrana
lăcuitorilor să nu-i supiri şi din tot locul cu venit să ia pe obiceiu.
Asemine şi oameni ci vor fi şăzători cu cas(a) pe numitile moşii să aibă a lucra pe an
zilili obicinuite di boieresc ori să plătească cu bani dup(ă) hotărîre ponturilor. Iar carii vor fi
pricinuitori, ci va fi cu drept dup(ă) ponturi, să pliniţi dum(neavoastră) isprav(nicii) ca să nu
s(e) păgubească mănăstire de venitul moşiilor sali. Iar avînd cineva a răspundi, să vie la dr ,m
Aceasta poroncim.
1778 iuni(e) 12.
IIpUWHT B6A AVWr(o)<|»(e)T. ~ ^
Arh. St. Bucureşti, M-rea Bîrnova, 111/13. Orig., hîrtie difolio (30,6 x 21,2 cm.), filigran, cerneaHL
neagră, sigiliu domnesc, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar. " ""

354 1778 iunie 12


Constantin Dimitrie Muruz voievod împuterniceşte mănăstirea Bîrnova să-şi apere poienile
din codrul din j u r a i mănăstirii de cei ce le încalcă.

Doao cărţi domneşti, una de la domnul Grigorie loan v(oie)vod, din v(ă)let 7270
<1762> iunie 5 şi alta de la domnul Constandin Dimitrie Muruz v(oie)vod, din 1778
iunie 12, asemenea scrisă clin cuvîntu în cuvîntu, una de pe alta, întru care scrie ca si fie
volnic egum(e)n(ul) de Bîrnova şi oameni ce va pune ca să aibă a opri pre toţi cei ce în
tărie lor ar vrea să cosască fin în poienile mănăstirii Bîrnovii, ce are prin Codru
prinpregiurul mănăstirii. Nime să nu fie volnicu a cosi fînu, de vreme ce ierburile acele
sîntu trebuincioase pentru fînaţul mănăstirii.
Deci, să aibă egumenii a apăra fănaţele de cătră lemnari şi alţi slugitori domneşti
sau boiereşti i hătmăneşti sau ageşti; iar care s-ar arăta împotrivitori, să scrie la
ispravnicii de ţinut să nu îngăduiască, ce să-i supuie pre toţi, ca să nu facă stricăciune
fînaţilor mănăstirii'.
7270.
1778 <iunie 12>.
npWHHT B6A AWr(o)<j>(e)'r.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 18v., nr. 17. Rez. în Condica mănăstirii Bîrnova scrisă de Costantiif
Polimaz logofăt în 1796 octombrie 2.

EDIŢII: I. Caproşu, Doc. ist. oraş. laşi, VI, p. 406, nr. 448 (acelaşi rez.).
1
Urmează menţiunea copistului condicii: "l(oeul) p(eceţii)".

466r
355 1778 iunie 13
Vasile Razu! mare logofăt porunceşte lui Grigore Beldiman vornic de poartă să restabilească
" (,ota:Ul locului dc casă din Fînăria V e c h e dat de Ion Racleş mănăstirii Sfintul Spiridon.

Dum(neta) Grigore Beldiman vornice de poartă, din poronca mării sale lui vodă,
•f !e orînduiescu să mergi la mahalaoa Fînării Vechi la un loc de casă ce are mănăstirea
' Sfîntului Spiridon d e la un Ion Racleş cu scrisori, care loc fiind hotărît i s-ar fi stricat
' hotarâle şi acmu s-ar fi înpresurînd despre mahalagii înpregiuraşi.
Deci strigînd pe mahalagii să faci cercetare cu amănuntul şi să îndreptezi hotarăle
- acestui loc şi pe unde s-ar găsi pietrile scoasă s ă le pui la loc şi s ă dai la mîna vechilului
> mănăstirii mărturie hotarnică în semne, iscălită, în care, puindu-să pecetea Porţii
e(o)sp(o)d, să să iscălească şi alţi mahalagii răzaşi ce vor fi faţă la hotărît.
Vasile Razul vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
1778 iunie 13.
Aih. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXI/127. Orig., hîrtie difolio (32,5
x 106cm.), Migran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecţiunUor. 1909, p. 195, col 11 (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în
„li ar, Neculce", fasc! 6 (1926-1927), p, 314, nr. 28 bis (rez.).

556 1778 iunie 22


Aii turcul creditor, îl înştiinţează pe domn de vînzarea unei dugheni din Iaşi a unui debitor
'ieşean insolvabil.

Pre înălţat(e) doamne,


f înştiinţez pe mărie ta pentru dugheana lui başe Zoe Leonart, ce-au rămas în Ieşi,
care dugheană au fost oprită de noi, după învoiala ce-am făcut cu Zoe, pentru banii ce-au
lost dator Zoe frăţine-meu, lui Husăin aga. Şi acmu acei bani ce sînt asupra acei dughene
s-.tu venit în parte fratelui nostru, Aptu Cherim, căruia i s-au dat şi toate scrisorile
dughenii. Şi, vrînd acmu Aptu Cherim ca să o vîndă acea dugheană şi să-ş(i) ie banii, să
nu fii oprit, căci, după cum arăt mării tale, este în parte lui. Şi pentru aceasta n-am lipsit
a înştiinţa pe mărie ta. Şi să fii mărie ta sănătos.
1778'iuni(e) 22.'
A mării tale, plecat,...''
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, un sigiliu inelar, oval.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 267, nr. 478 (rez, gr. după orig., hîrtie (32.5 x 21,5 cm.),
sigiliu inelar, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 622).
1
Cu cifre arabe.
2
Semnătură turcească însoţită de sigiliu (Aii...)

357 1778 iulie 1


Toader Căsianu ia de la mănăstirea Sfintul Spiridon din Iaşi o parte din locul din Uliţa
Rnănci Vechi, unde au fost casele lui Ion Racleş, obligîndu-se să plătească bezmen cîte 8 lei pe an.

Fac ştire şi încredinţăz, cu această scrisoare a me la mănăstire .Sfîntului Spiridon,


precum să s(e) ştii că avîndu mănăstire un loc de cas(ă) Ia Uliţa Rnării Vechi, undi mai
înnaint(e) au fostu casăle lui Ion Racleş, pi cari loc esti şi pivniţă de piatră a mănăstirii, şi

467
hotărîndu mînîştire loc(ul) acesta, au venit lungul locului 20 stînjăni şi laiul locufirî
iarăş(i) 20 stînjăni, după cum pre largu ârată hotarnica ce esti la mănăMn, ^
dintr-acestu loc m-am aşăzat cu d(u)m(n)ealor boierii epitropi a mănăstirii Slin. f ]
Spiridon şi mi-au dat doisprezăci stînjîni latul, şi lungul 20 stînjîni, ca să-m(i) fac casă si-
să dau bezmăn la mănăstire pe fieşticari anu cîte optu lei; şi banii să-i dau toţ(i)
începutul a fieşticăruia anu. Şi anul să începi de acum, iuli 1 1778. Şi în cîtă vreme oi , i
casăle, tot după această aşăzare să s(e) urmez(e), nici să s(e) mai adaogă bezmăn. nici să
s(e) mai scadă. Şi pentru încredinţare am dat această scrisoare.
1778 iuli 1.
Toader Căsian adiverez c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXI/132. Orig., hîrtie ditolio (3t,f,
x 21,3 cm.), filigran, cerneală.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia st doc. Iaşi, p. 314, nr. 29(re/..).

358 1778 iulie 5


Mărturia sătenilor din Bucium privitoare la via Ilenei, soţia lui Duca Neculau.

f Noi, oameni săteni din Bucium şi alţi oameni car(e) mai gios ne-am pus şi
degetele, precum să se ştie că mărturisim în frica Dom(nu)lui Dumnezău pentru via
dum(i)sale cuconi Ileanei a răposatului giupîn Duca Neculau.
Am fostu noi şi le-am măsurat întîi bucat(a) ce de lîngă casă un pogon şi
giumătate cu altă bucăţică, tînără, la mijlocul bucăţii s-au măsurat şi au ieşit cinci firte şi
giumătate şi ceelantă bucată ce iaste cumpărat(ă) de la bărbier s-au măsurat şi au ieşit un
pogon şi giumătate de firtă şi am măsurat noi cu mîna noastră şi mărturisim noi toţ(i) cu
s(u)flet(e)Ie nostre cum că iaste drept măsurat fiindcă noi nu avem (sic) nici să fi(e)
mărire nici de o parte nici de alta; şi aşe am găsit cu cale să nu aibă nim(eni) nici un
prepus şi aşa vrem noi toţ(i) cu această mărturie a noastră ne-am pus toţ(i) numel(e),
adic(ă) degetele, mai gios şi singuri mărturisim.
1778 iul(i)e 5.
Eu, Ştefan a Ilenii, martur.
Eu, Vasîl(e) cogiocar, martur.
Eu, Iii din Vişana, martur.
Eu, Vidraşcu viieri cuconi Ilincăi Preaţetcăi, sîntu martur.
Eu, Ion comişel din Buşum (!), martur.
Eu, Iii Raţi din Buşum (!), martur.
Eu, Manoli a lui Sofron(i), martur. I
Eu, Costandin brat Manoli, martur.
Eu, vornic(ul) Andrei din Buşum (!), martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLIX/55. Orig., hîrtie difolio (21,8 x 16 cm.), filigran, cerneală neagră.

359 1778 iulie 5


Carte de blestem a mitropolitului Gavriil în legătură cu un loc din Iaşi al mănăstirii Dancul.

Gavriil, cu milă lui D(u)mnezeu, arhiepiscop şi mitropolit Mold(o)v(e)i.


Facem ştire cu aceast(ă) carte a noastr(ă) de blăstăm precum ne-au jeluit cuvioşie
sa chir Ieremiia egum(enul) sfînt(ei) măn(ă)stiri Dancului, arătînd că are măh(ă)stirea o

468r
pivniţă răsipită cu locul ei ce este din; dosul caselor agăi Lupului, care sînt acu a
dascălului Theodoşii,_şi încă dinnaintevreme cu învoiala răposat(u)lui Sinadon, s-au fost
•uprinsu cu gard(ul) o bucăţea di(n)tr-acest locu cătră locul numitelor case. Iar mai pe
uima în anii trecuţi, fiindcă putrezi gardul vecin, au făcut dascalul Theodos(ie) gard de
iznoavă şi au cuprinsujmai mult, cu gardul cîtva loc din locul ce s-au arătaf, a
jnan(ă)stirii, făr(ă) de ştirea şi învoiala egumen(u)lui zicîndu-i mai la urmă că să va
învoi.
Şi fiindcă pîn-acu n-au vrut să facă nici un fel de aşăzare ca să să învoiască şi
C4um(cnul) neputînd suferi sţrîmbătate măn(ă)stirii cu înpresurarea acelui loc, prin
jaloba ce-au dat Ia mărie sa vod(ă) ş-au cerut dreptate ca să să aleagă şi să s(e) hotărască
locul acela pentru care, spre dovada dreptăţii şi a adevărului; au cerut de Ia noi aceast(ă)
carte de blăstăm asupra tuturor acelora, oricarii vor fi ştiind şi vor fi apucat din bătrîni
t ntru hotarul acelui loc pe unde au umblat şi s-au stăpînit din vechi, atît dispre casile
a«ăi Lupului, cît şi despre uliţă şi din gios şi din apus. De nu vor mărturisi adevărul în
frica Iui D(u)mnezeu, ce părtinind vreunii părţi sau lăcomind la înpresurare cu
• cdreptate de vor tăgădui, unii ca aceia să fie blăstemaţi de D(o)mnul D(u)mnezeu şi de
preacurata sa Maică, de slăviţii 12 Apostoli şi de 318 Svinţi Părinţi de la soborul Nicheii,
în viaţa lor procopsal(ă) să nu vaz(ă), ostenelele şi sudorile lor să fie spre pierzanie şi
înger nemilostiv să stea înpotriva lor în toate zilele vieţii lor; herul, pietrele să
putrezească şi să să răsipească, iar trupurile lor după moarte să stea întregi şi nedizlegate
şi de cătră smereniia noastră să fie blăstămaţi.
Iar de vor urma dreptăţii, mărturisind adevăr în frica lui D(u)mnezeu, să fie iertaţi
si blagosloviţi.
Amin.
1778 iulii 5.
Gavriil mitropolit <m.p.>.
lnst. de Ist. „A.D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie.
EDIŢII; Florin Marinescu, Xirapotam, I, p. 323, nr. 448 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (21,5
x 31.5 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotam de la Muntele Athos, Grecia, nr. 348).

360 1778 iulie 14


Mărturia lui A n g h e h i ţ ă Tăbîrţă f o s t vistiernic privitoare la un loc d e casă dintre Uliţa
Hagioaiei şi Uliţa N o u ă c e a f o s t al lui Vasile, nepotul lui L u p a ş c o .

Angheluţ(ă) Tăbîrţă biv vist(iernic) adeverescu prin mărturiia aceasta a mea că în


anii trecuţi, după hotărîre ce mi s-au făcut de la Divan prin hotărîrea canoanilor pravilii,
rămîind suptu cîironomiia mea pe lîngă altile moştenire şi doaî locuri de casă în tîrgulu
fesului între Uliţa Hagioaiei şi Uliţa Nouă, un loc a lui Lupaşco şi unul dinspre casăle
Zărăfoaie iarăşi a lui Lupaşco, ce rămăsăse cîironomiia lui Vasile nepot lui Lupaşco, şi
dupe împărţala ce am făcut cu Slăninoaie şi alte neamuri, locurile acestea toate a lui
Lupaşco şi a lui Vasile, nepot(ul) lui, au rămas supt cîironomiia mea şi ca o dreaptă
moştenire a mea în anii trecuţi pentru nevoile meii şi trebuinţile ce am avut, am vîndut
aceste două locuri dumisale răposatului Toma vel logofăt, căruia i-am dat şi hotarnica şi
scrisorile pe locul lui Vasile de atuncea, iar pentru a lui Lupaşco nefiind scrisori m-am
chizăşit tot într-acela zapis să le aflu şi să le dau şi să hotărăscu şi locurile din giur
împregiur, care nici pîră acum nu le-am mai dat, ce dar oricîndu şi ori la ce se vor găsi,

469r
să să ia şi să să dea la clironomi răposatului dumisale logofăt(ului) Toraii cu o
clironomii dupe cumpărătură ce-au rămas a .dumisale.
Şi fiindcă în zapisul ce am'dat atuncea .de vînzare, din greşală nu s-au , i at pre
largu şi pentru locul lui Vasile ce numai locul lui Lupaşco cu pivniţa de piiai , „, ^
nevrînd eu ca să-mi vatăm cugetul mieu cu strîmbătatea, de vreme ce ştiu ca in suma
banilor ce am luat care să cuprindi şi în zapisul ce s-au dat atuncea, ştiu că sîntu luaţi
pentru amîndooă locurile aceste ce s-au arătat mai sus, pentru aceea dar vînzare ce aia
făcut, întărescu şi cu mărturiia aceasta a mea ce am dat la mîna clironomilor fii -
răpoosatului ca să aibă a stăpîni cu pace în veci, nesupărat de cătră nime, ca o dreaptă
clironomii a domniilor sale şi nime din fii miei au alte neamuri a mele să nu fii volnici a*,
să amesteca sau a cere vreodat(ă) giudecat(ă) că n-au nici o treabă.
Şi pentru încrediţarea mărturii ce am dat, au iscălit şi alţi boieri, cîţi s-au înimiplat
faţă; şi, pentru credinţa, am iscălit.
' 1778 iulie 14. '
Angheluţă Tăbîrţă <m.p.>.
<De altă mînă>: Fiind neputincios la vederea ochilor de vreo doi ani, dumnealui
Angheluţă Tîbărţă şi iscălitura au făcut-o după cum să vede, însă înaint(ea) mei fiind .
faţe cu a sa mînă au iscălit şi în a sa ipagorepsis a mărturii şi ca unul ce m-am întîmplat
faţe am iscălit.
Ianache ...', martur <m.p.>. "A
...' am scris cu zisa dumnealui vist(iernicului) Angheluţă Tăbîrţă <m.p.>. -
Cos(tantin) Pleş ...' m-am tîmplat şi sînt martor <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXIII/5. Orig., hîrtie difolio (31,6 x 20,9 em.), filigran, cerneală"
cafenie.

1
Nume neclar.

361 1778 iulie 17


Sarafima călugăriţă şi fiicele ei, Bălaşa şi Maria, vînd lui Iordachi Manoli două pogoane de.
vie cu livadă la Copou, cu 250 de lei.

Adică eu, Sarafima călugăriţa a răposat(ului) Ştefan Fănică, dimpreună cu fiicele"


mele, anume: Bălaşa i Mariia, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru Ia mîna
dum(i)s(ale) nepotului Iordachi Manoli, precum să se ştie că noi, din buna voia noastră,
de nime siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, am vîndut dum(i)s(ale) dreaptă
ocină şi moşie, adică doî pogoane de vii făcătoare la Copou cu livada vii, care vii se
hotărăşte cu a dum(i)s(ale) nepotului tot într-un hat, care vie îmi este şi mie rămasă de la
răpăusatul[ui] bărbatul[ui] meu; şi i-am vîndut duniOMale) cu, tocmală drept banii gata
două sute cincizeci lei, adică 250 lei. Deci văzîndu şi noi plată deplin(ă) în mînule
noastre, i-am dat şi noi acestu adevărat zapisul a nostru, ca să-i fie dum(i)s(ale), dreaptă
ocină şi moşie în veci neclătit, dum(i)s(ale) şi cuconilor dum(i)s(ale), carile-i vor da
Dumnezeu.
Şi, pentru adevărat(ă) credinţa, ne-am pus şi degitele şi noi şi cei ce s-au întîrnpla|
la această tocmală.
Let] 778 iulie 17'. ^
Eu2, Sarafima văzătoare, a răpăusatului Ştefan Fănică.
Eu2, Bălasa, iarăşi vînzătoare.

470r
Eu:. Mariia, iarăşi vînZătoare.
Şi eu, Dimitrios, am scris acest zapis cu dzîsa vînzătoarilor întru care am iscălit.
Arh. St. Bucureşti, A.N., M D X X / 9 . Orig., hîrtie difolio (35,2 x 24,6 cm.), fdigran, cerneală neagră,
i t , amprente digitale.
- Ihicjerii. nr. 10 (copie din 17X7 iulie).

1
Dala, cu cifre arabe.
- Amprentă digitală.

362 1778 iulie 23


? ~ Vasile Razul mare logofăt judecă pricina dintre Ruxandra, fiica iui Costandin baş ceauş, şi
ÎTaaasie Ranga negustor din Iaşi pentru o moştenire.
Din luminată porunca preaînălţat(ului) domnului nostru măria sa Costandin
Dimitrie Muruzi v(oie)voda, cercetînd eu jalba ce au dat către măriia sa, Ruxanda fata
lui Costandin baş ceauş dinpreună cu bărbatul ei, anume ...' asupra lui Tănasi Ranga
cupeţu dir. Iaşi, de la care cerea numita femeie clironomia părinţilor ei ce-ar fi rămas la
mîna Rangăi, adică o casă şi o dugheniţă şi două lăzi cu straie, nişte arămuri şi un sipeţel
cu alte mărunţişuri.
După cercetare, pricina într-acest chip s-au arătat: Tănase Ranga au arătat întăi o
mărturie de la 3 neguţători: Toader Dorobăţu, Ioniţi Gane şi Matei Bantăş, din let 1771
âp(rilie). prin care mărturie adeverează numiţii negustori că din poronca Divanului, prin
ţîdulă fiind rînduiţi, au preţuit o casă şi cu o dugheană şi straie a lui Ioniţă ficiorul Iui baş
ceauş, fiind dator cu 200 lei lui Costantin Rangăi cu zapis, însă casa şi o dugheniţă
alături tot pe acel loc la Tîrgul Făinii în mahalaoa Fmăriei; după stare ce să afla atunce,
fiind casa veche şi dugheana stricată, le-au socotit drept 300 lei. Şi fiindcă se cuprinde
datorie cu casele şi dugheana le-au priimit Costandin Ranga pcşntru datorie sa, însă 200
Ici capetele şi 50 lei dobînda, iar 50 Iei ce mai trecea de pe casă şi dugheană şi straile au
rămas să s(e) dea Ruxandii, fetei lui Costandin baş ceauş, adică jeluiţoarii aceştie, fiindcă
ea au rămas clironoamă tătîne-său şi fratelui ei.
După care mărturie a neguţătorilor am văzut şi carte dată de la Divan la mîna lui
Costandin Rangăi întăritură tot dintru acelaşi an 1771 mai 20, hotărînd ca aşă să să
urmeze. Apoi au arătat Tănas(e) Ranga zapis de la Ruxanda, fata lui Costandin baş
ceauş, împreună cu moşul ei Costandache, fratele tătîne-său, şi înpreună cut mătuşa sa
Măriuţa, sora tătîne-său, şi Ioniţă Qiulecul, bărbatul Măriuţii, cumnatul tătîne-şău, iscăliţi
fiind şi cinci neguţători marturi, întru care scrie şi adeverează că fiind tatăl ei înpreună
cu frate-său Ioniţă datori cu 208 lei Iui Costandin Rangăi, adecă capetele cu dobîndă
după cum mai sus s-au arătat, după preţăluiala neguţătorilor şi după carte Divan(u)lui, cu
alor bunăvoie au dat casa şi dugheniţă lui Costandin Rangăi pentru datorie, iar 50 lei ce
trecea mai mult peste datorie din preţul casei şi al dugheniţii, i-au luat deplin de la Ranga
şi nimene din neamul lor să nu fie volnic a-1 mai supăra pentru această vînzare.
Deci, cît peptru casă şi dugheniţă, dup(ă) scrisori şi dovezi ce-au arătat Tănasie
Ranga şi după însuşi zapisul juluitoarei şi a neamurilor ei, fiind pentru datorie date şi
după a mea cunoştinţă n-au cuvînt să mai răspundă. Asemenea şi pentru 50 lei ce trecea
mai mult peste datorie din preţul casii şi a dugheniţii, fiindcă i-au luat la mîna ei precum
zapisul ei adeverează, n-are dreptate să-i mai ceaie. Iar pentru straie, fiindcă nici o
dovadă n-au arătat Tănasie Ranga că le-ar fi dat după preţul ce se vedea că s-au preţăluit

471r
drept 58 p(o)l Iei prin deosebită mărturie <a> neguţătorilor, am dat platnic pe Tanasii
Ranga dă dea acei 58 p(o)l lei în mîna Ruxandii. fetii lui Costandin baş ceauş, preţu
straielor. Iar pentru că au arătat'Ruxanda, fata lui baş ceauş, că are prepus că n-ar fi f
fost atîta datorie, cît au arătat atunce Costandin Ranga şi ar fi încărcat mai mull h
aceasta alt nu încape, fără numai după ştiinţa ce va fi avînd Tănasie Ranga să-i facă carte
de blăstăm.
Pentru argintării şi arămuri, fiindcă nici în carte Divanului, nici în măriuriiie
neguţătorilor nemic nu pomeneşte, cum nici în zapisul ei şi ea încă dovadă n-au arătat,
de au fost acele şi ce fel de lucruri şi cîte ar fi fost şi fiindcă Tănasie Ranga cu sufletul
lui rădică că n-are nici o ştiinţă, ia aceasta jăluitoarie nu i s-au ţînut în samă şi am găsit
cu cale Ranga să nu fie supărat.
Aceasta.
Vasile Razul vel logof(ă)t c m . p . x
1778 iulie 23.
Arh. St, Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, C X C V Î / 2 1 4 . Orig., hîrtie. cerneai!
neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Inşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 3 2 3 (rez.).

1
Loc liber.

363 1778 iulie 28


Costandin Dimitrie Muruzi voievod întăreşte mănăstirii Trei Ierarhi stăpînirea asupra unor
odăi ş.a. din incinta mănăstirii făcute de negustorul Zoe Leonard, pe Care egumenul acesteia le-a .
cumpărat prin sulţan-mezat cu 500 de lei.

Hw HWCTAHAHN AmwHTpYeAWptfcM B(O6)B(O)A<S, BWÎKVK» M(H)AOCT(VI«),


ROCNWADP(I>) 3EMAH MWAAABCKWH. Să face ştire cu această carte a domnii incit- că
înlăuntru în măn(ă)stire Tre Sfetitelor, aice, în oraş(ul) Iaşii, fiind cinci odăi făcute cu
cheltuiala a doi neguţători, anume hagi Poliz Hagi Chiriţa şi Zoi Leonard, încă şi cuhne
şi grajdu supt odăi, după tocmala ce au avut, prin scrisoare la let 1763 noiemv(rie) 11. cu
igumenul Neofit ce-au fost mai înainte, din care odăi, după împărţala ce-au avut numiţii
neguţători ei în de ei iarăşi prin scrisoril(e) ce ş-au dat unul la mîna altuia hagi Poliz
Hagi Chiriţa au luat trei odăi şi trei părţi din cuhne şi din grajdu, iar în parte lui Leonardu
au rămas doîo odăi şi doîo părţi din cuhne şi din grajdu a sale drepte acareturi. Şi aceste
doîo dughen(i) a lui Zoi Leonard, în cîtă vreme le-au făcut el, au plătit Ia măn(ă)stire
bezmenul locului, după tocmală. Iar după ce Zoi Leonard au căzut la datorii şi au rămas
la neputinţă pentru o sumă de băni ce-au fost dator şi lui Husăin aga ot Roman, cu zapis
din anii trecuţi, carii bani, rămîind sa-i ia Aptu Cherim, fratele lui Husăin aga, şi Zoi,
neputînd a-i plăti deplin, i-au făcut sulfu la 1500 lei, carii şi aceştie, rieavînd cu ce să-i
plătească, au dat Zoi aceste doîo odăi a sale din măn(ă)stire Tre Sfetitelor numitului
turcu Aptu Cherim cu zapisul săti dih let 1777, prin care zapis le numeşte dughenei
puind şi dată la zioa Sfînlului Gheorghie a anului acestuie 1778, ap(rilie) 14, ca, ncdînd
banii pîn(ă) la această dată, să rămîie dughen(i)le la mîna lui Aptu Cherim de istov.
Deci, fiindcă şi vadeoa aceasta au trecut şi peste dată cîtăva vreme, şi Zoi
Leonardu neputînd să plătească banii numitului neguţătorii! Aptu Cherim, carele acum
viind şi dînd jalob(ă) domnii mele, au cerut fiindcă dughen(i)le să află înlăuntru, în

472r
Itlăn{ă)stire Tre Şfetitelor, să-i răspundă igumenul măn(ă)stirii la datorie lui Zoi şi să
- rgtnîie dughen(i)le la stăp(î)nire măn(ă)stirii. Şi igumenul, după socoteală, yăzind cum
că aceste doîo dughene a lui Zoi nu cuprind suma datoriei, s-au apărat, nepriimind a să
facc răspunzători numitului turcu.
Deci, domnie mea, găsind cu cale, poroncit-am prin ţidula g(o)spod vătav(u)lui de
aprozi de au pus telal şi au strigat pe uliţele tîrgului la sultan-mezat aceste doîo dughene
ţn 30 zile şi mai bine. Şi după toată strigare cel mai de pe urmă şi mai mare preţu au
agiunsu şi au stătut la 500 lei. Şi fiindcă alţii nime nici un ban mai mult n-au dat şi avînd
mănăstire şi protimisis mai mult decît alţii a le cumpăra cu preţul acesta de la sultan-
mezat le-au cumpărat egumenul dînd şi bani toţi deplin aceşti 500 lei la zapciii
Divan(u)iui, de i-au făcut teslim la mîna numitului turcu. Şi scrisori cîte au avut la mîna
ei pe dughenile aceste de la Zoi Leonard le-au datu toate la mîna igumenului.
Şi cerşind igumenul de Tre Sfetiteli întăritură de la domniia mea pe aceste doîo
dughene ce au cumpărat de la sultan-mezat pe drepţi bani mănăstirii cu carii au făcut
deplin plată la mîna numitului turcu, pentru aceea, şi de la domniia mea încă dăm şi
întărim prin carte aceasta a domnii mele rugătoriului nostru Samuil igumenul şi
mănăstirii Tre Şfetitelor ca să aibă a-ş(î) stăpîni aceste doîo dughene ce sunt înlăuntru, în
mănăstire, cu o parte din cuhne şi din grajdu, precum mai sus s-au arătat, cu bună pace,
în veci, şi să-i fie drepte acareturi, cu tot venitul. Şi de s-ar mai scula cineva cu pricină
asupra acestor dughene, să nu li s(e) ţie în sam(ă), căci de la sultan-mezat au cumpărat; şi
cate aceasta a domnii mele să-i fie întăritură statornică neclintit şi nestrămutat nici
odinioară.
1778 iulie 28,
Io Costandin Dimitrie Muruz v(oie)v(o)d <m.p.>.
IIp\i>HHf KT(ophlM) rttt>r(©)4(6)T.1
S-au trecut la condica Divanului de Ioniţ(ă) condicar.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de altă mînă>: Carte de stăpînire pentr(u) o casă
din ograda mănăstirii Tri Şfetitelor,., ; ,.
Inst. de Ist. „A. D. X e n o p o l " - laşi, sub dată. Copie după f o t o orig.; hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
oval. neclar. - v :

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 26X, nr. 479 (re/., gr. d e / v . d u p ă orig.; hîrtie difolio (31,2 x 21
cm), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de fa Muntele Athos, Grecia, nr. 623).

364 - 1778 august


Ştefan Feştilă fost mare medelnicer dă lui Gheorghie Carpu fpşt logofăt de vistierie o parte
din satul lvăneşti, din ţinutul Vaslui, în schimbul unei dugheni din Tîrgul de Joş.
Ştefan Feştilă biv vel med(elnicer) adeverez cu această încredinţată scrisoare a me
ci am dat la mîna (lum(nealu)i Gheorghie Carpu biv log(o)f(ă)t de vist(ierie) precum să
s(e) ştii că ne-am învoit şi ăm făcut schimbătură adică cu am dat dum(rieălu)i
log(o)f(ă)t(ului) Gheorghie Carpu din giumătate de sat Ivăneştii ce sînt la ţin(u)t(ul)
Vasluiului din partea de sus, care iasti hotărîlă şi stîlpită şi să împarte în zăci părţi cc sint
a mele, le-am dat dumisale dîndu-i şi carte de giudecată ce-au avut răposatul frati-meu
Costandin Feştilă şi alţi scrisori vechi şi hotarnice; şi de ar ieşi vreo pricină Ia moşiia ca
să lipsască dintr-aceli noaî părţi ce am dat dumisale eu, să stau şi să răspunzu, iar
dum(nea)l(ui) să nu fie supărat; însă dum(nea)l(ui) logofăt(ul) Gheorghie pentru aceste

473r
noaî părţi din moşiia Ivăneştii mi-au dat mie o dughin(ă) cu locul ei în Tîrguirt<»Gios, a
laş(i), în capul uliţii dispre Sfeti Nicolaiu cum şi din dosul, locul afceştii dugheni iaste ca.
şi a altor dugheni ci mai are dum(hea)l(ui) log(o)f(ă)t(ul) Gheorghie, care dugheană iastj
alăture cu altă dugheană a dum(nealu)i, ce-au fost cafine. Şi pe dugheană .suisori vechi
nu mi-au dat, fiindcă scrisorile celi vechi sint pe opt dugheni, dar mi-au dat scrisoare
dum(nealu)i asămine, ca de ar ieşi vreo pricina asupra dughenii, dum(nea)l(u.) sa aibă a,
răspunde, iar eu supărat să nu fiu.
Deci, acest schimbu ce am făcut de astăzi înainte şi în veci să rămîie statornică şi,
să nu aibă a s(e) amestica căci eu cu a mea bunăvoie âm făcut cu dum(nea)lfui) schimbul
acesta şi i-am dat dreaptă moşiia mea pi care să aibă dum(nea)l(ui) a o stăpîni cu pace şi
dispre nime supărat nici odănăoară; şi de pe această scrisoare a mea să-şi iacă şi
întăritură g(os)pod.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
1778 av(gu)sf.
Ştefan biv vel med(elnicer) <m.p.>.
Vasile Razul vel log(o)f(ă)t, martur <m.p.>; Neculai Roset vel vornic, martur;-
<m.p.>; Costantin Paladi spatar, martur <m.p>; Grigorie Balş vel ban, mart(or) <m.p>.
Arh. St. Bucureşti, A.N., MMDCLXX/14. Orig., hîrtie difolio (27,7 x 20,1 cm.), cerneală neagră, ^

365 1778 august


Gheorghie Carpu fost logofăt de vistierie dă lui Ştefan Feştilă fost mare medeinicer o
dugheană din Tîrgul de Jos în schimbul unei părţi din sattil Ivăneşti, ţinutul Vaslui.

t Gheorghi6 Carpu biv log(o)f(ă)t di vist(ierie) adiverez cu această încredinlată


scrisoare a mea ci am dat la mîna dum(nealu)i Ştefan Feştilă biv vel med(elnicer)
precum să s(e) ştii că ne-am învoit şi am făcut schimbătură, adică eu am dat dumisale
med(elnicerului) Ştefan o dugheană în Tîrgul di Gios, cu locul ei, care dugheană iaste în
capul uliţii dispre Sfeti Nicolaiu, alăture cu altă dugheână a mea ci au fost cafine. cuni jîi C
locul din dosul aceştii dugheni iaste ca ş(i) a celorlalte dugheni ci mai sint alăture.
Şi dum(nealu)i mi-au dat din giumătate di satul Ivăneştii ci sint la ţi(nu)tti:
Vasluiului, din parte di sus, care iasti hotărîtă şi stîlpită şi să înparte în zăci părţi, noaî
părţi ce sint a dumisale mi le-au dat mie, dîndu-mi şi carte di giudecată ct au avut
Costandin Feştilă, fratile dumisale, şi alte scrisori vechi şi hotarnice şi di ar ieşi vro
pricini la moşie ca s(ă) lipsască dintr-aceli noaî părţi, dum(nealu)i să stea şi să răspunzi,
iar eu să nu fiu supărat, însă eu pi dugheană nu i-am dat scrisori vechi fiindcă scrisorile
cili vechi sint pi opt dugheni, dar i-âm dat scrisoare mea aceasta.
Şi di ar ieşi vreo pricină asupra dughenii, ci i-am dat eu să aibă a răspundi şi
dum(nealu)i supărat să nil fie. •..•<•
Deci acest schimbu ci am făcut, di astăzi înainte şi în veci să rămîi statornic şi
nime să nu aibă voie a să amesteca, căci eu cu a mea bunăvoie am făcut cu dum(nealu)i
schimbul acesta şi să aibă dum(nealu)i a-şi stăpîni dugheana aceasta cu locul ei eu pace
şi dspre nime supărat; şi di pi această scrisoare a mea să-rş(i) facă dum(ncalu)i şi,
întăritură g(os)pod. Şi, pintru credinţă, am iscălit.
Gheorg(hie) Carp(u) biv log(o)f(ă)t di vist(ier)ie <m,p.>.
1778 avg(ust).

474r
Vasile Razul vel log(o)f(ă)t, martur <m.p.>; Neculai Roset vel vornic, martur
< n p_>; Costantin Paladi spatar, martur c m . p . x Grigorie Balş vel ban, mart(or) <m.p.>.
Arh. St. laşi, Spiridonie, XCVI/89. Orig., hîrtie difolio (28 x 20 cm.), filigran, cerneală cafenie.

-55 1778 s e p t e m b r i e 1

Ştefan, fiul lui I f t i m i e v i n d e preotului Dimitrie B a l a n de la biserica S f î n t u Nieolae două


pocoane dc vie la U r s u l e cu 9 0 de lei.

Adică eu, Ştefan sin Iftimie, dat-am adivărat şi încredinţat zapisul mieu la mîna
sfinţiei sale părintelui Dimitrie Balan iconomului de la Sfeti Nicolai, precum să să ştie
tâ. dc nimeni silit, fiind nici asuprit, ce de a mea bunăvoie, am vîndut două pogoane de
vie cu livada cu pomi tot în Urşole, şi din sus se hotărăşte cu Gheorghie puşcariul, iar din
gios se hotărăşte cu Safta hătmăneasa Rosăt; şi preţul mi-au dat de 90 lei, adică nouăzăci
lei. iar eu nu atîta m-am bucurat pentru banii aceştia, cît pentru a me vecinica pomenire
şi a părinţilor miei şi a neamului mieu.
Iară oricine din copiii mei sau din neamul mieu s-ar scula să strice această legătură
vînzare şi danie, ori la ce giudecată s-ar întîmpla a merge să nu li să ţie nici într-o
samă. Deci sfinţiia sa să aibă a stăpîni acest loc cu pace şi copiii sfinţiei sale şi nepoţii şi
strănepoţii şi oricine s-ar trage din neamul sfinţiei sale. Deci pentru întărire şi mai
adivărată încredinţare am pus şi degetul mieu.
Şi la a: noastră bună învoire s-au întîmplat şi oameni marturi care mai gios să vor numi.
Anul 1778 septemv(rie) 1.
Eu, Ştefan sin Eftimie, am dat şi am vîndut. Eu, Iov ficior lui Eftimie, dat.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCGLX, p. 232-233 (290-291), nr. 7. Copie de Theodor Gaşpar diac de
di- m în condica Mitropoliei Moldovei scrisă la 20 septembrie 1816.

V<7 1778 septembrie 1


Constantin Dimitrie Mpruzi voievod dă dreptul bisericii Naşterea maicii D o m n u l u i din Iaşi de
<t lua din vama domnească din Iaşi cîte trei ocă de undelemn şi cîte o sută dramuri de tămîie pe lună.

Hw KWCTDNAHN AHMHTPI'E MTFPVSH K(se)Ku.',\a, EU»KM(O MHA(O)CT(IO)


r(o)cn(o)AAp 3(EA\rtn) MWAAABCKWM• Facem ştire cu această Carte afl] domnii mele
pentru biserica de aice din Iaşi, unde să prăzmuieşte hramul Naşterii Preăsvintei de
Dumnizău Născătoare, de la care besărică preuţii, dînd jalobă către domnie me, au arătat
lipsa ce are această sfîntă besărică pintru cele trebuincioasă şi cerşîndu agiutor şi milă de
la domnie me, iată ne-am milostivit şi am dat această carte a[l] domnii mele prin care
hotărîm să aibă a lua această besărică pe toată luna nelipsit din vama cea mare g(o)spod
cîte trii ocă yndelemnu şi cîte una sută dramuri tămîie ca să fie pentru trebuinţa besăricii.
Şi poroncim domnia me dum(nealu)i vel vameş să-i de pe toată luna aceste ce să
arată mai sus. Urmînd pe deplin după hotărâre cărţii aceste şi poftim domne me şi pe alţi
luminaţi domni pe cărei Svîntul Dumn(e)zău va orîndui în urma noastră cu domnie ţării
aceştie să nit strice această puţină milă, ce mai vîrtos să o adaogă şi să întărească pentru
al domniilor sale VeciniCă pomenire.
Io Costandin Dimitrie Moruz voievod cm.p.>.
1778 sept(embrie) 1.
HwpAAKC EAAUJ B6A BMCT(ApNHK) fipWMHT C m . p . > .

475r
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VII/183. Orig., hîrtie di . '
23,8 cm.), filigran, sigiliu domnesc inelar, oval, din 1777, aplicat în cerneală roşie.

368 . 1778 septembrie 17


C o n s t a n t i n Dimitrie M o r u z i v o i e v o d întăreşte lui Ianachi Sava diac de vistierie stapînirfea -
asupra a d o u ă c a s e din m a h a l a u a M u n t e n i m i i de Mijloc. *

HW KWCTANAHM AHMMrp'L'e A\tfptf3H B(06)BU'A«, FIW>KHK) MHA(©)CI( W )


r(«s)cn(o)AAp 3(€MAH) IWWAAABCKWM. Facim ştiri cu această carte a domnu mele că~-
lanachi Sava ce au fost diiac fdiiac 1 ] di vistirii, avînd făcute pe un loc ce ari di zcsii, „ j
fimeii sale la mahalaoa Muntenime din Mijloc, aice în Iaşi, do(uă) casă: una şîndilită st :
alta acoperită cu pai(e), din care casa ce şindilită au fost dată cu o bucată dintr-acest loc !
zăstri cu scrisoari giniriliui său, Ivan. Şi giniri-său au fost vîndut-o lui Ion Cîrste; şi de la ">
Ion Cîrste au răscumpărat-o Enachi Sava şi au rămas tot a lui amîndoî casăle cu tot locul
lor cît esti cuprinsu cu îngrăditura cari esti faţi. Iar în trecutile zîli, 1778 iuli 18. s-au fost i
îndatorit Enachi Sava la mortul Manolachi Bogdan vor(nic) cu doî sute lei cu zapis si
i-au fost dat amanet şapte scrisori; însă cinci scrisori vechi a locului înpreună şi cu Q I
mărturii de la un Pavăl cămăraş, tatul lui Ragi, şi doî scrisori noao pentru casăle U i
şindiliti, ce au fost date lui Ivan zăstri. Şi după vînzări, le-au răscumpărat iarăşi el.
Deci tînplîndu-să moarte lui Bogdan după vinovăţie sa, banii ce-au avut dat(i) în i
datorii pe la unii şi alţii cu zapisă s-au luat înpărăteşti ca a unui vinovat ce-au fosl precum M
aceşti doao sute lei S-au plinit de la Enachi Sava şi s-au luat înpărăteşti şi s-au dat zapisul 1
cel di datorii. Iară aceli şapte scrisori vechi ce au fost date amanet la Bogdan nu s-au aflat *
fiind răsărit(e). Pentru aceea dar, i s-au dat lui Enachi Sava această carte a domnii mek pi iu
cari îi dăm şi îi întărim ca să aibă a stăpîni amîndoî casăle aceşti cu tot locul cît este
cuprinsu cu îngrăditură ca pe a sa dreaptă ocină. Şi el fiind şi neam din neamul său cu huna
paci în veci şi să fie întăritură de la domnie me statornică şi neclintită nici odinioai i u ;
scrisorile aceste ce să arată mai sus, cari sînt ale lui, oricînd şi Ia orice mînă s-ar alia,
hotărîm să nu aibă nici o tării, ci să s(e) ia şi să să dea la mîna lui Enachi Sava, fiind a lui
drepte precum şi de va vre Enachi Sava să vînză casăle aceste cu locul lor oricui volnic sa
fie. Şi acel ci li va cumpăra să stăpîneasc(ă) cu pace şi i să va face şi întăritură g(o)spod. ~
Ş i s - a u î n t ă r i t c a r t e a c e a s t a şi c u a n o a s t r ă d o m n e a s c ă i s c ă l i t u r ă şi p e c e t e .
1778 săpt(embrie) 17.
Asămini suret după hrisovul lui Costantin vodă.
Iordache Ruset log(o)f(ă)t <m.p.>; ...2 vornic < m . p > ; ...2 v(o)rn(i)c <m.p.>.
vornic <m.p.>.
Arh. St. Bucureştii, Fond. Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CV/57. Copie de Ia sfîrşitul set
XVIII.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (rez.).
1
Cuvînt tăiat cu o linie.
2
Nume neclar.

369 1778 octombrie, Iaşi.


Constantin Dimitrie M o r u z i v o i e v o d întăreşte schimbul dintre Catrina, fiica lui l o a n Vîrnav
jitnicer, soţia lui Ioniţă T u d o r i negustor, şi mănăstirea A r o n V o d ă , cea dintîi d î n d mănăstirii două

476r
|j-ni'MÎn Tîrgul de Sus şi 600 lei în schimbul satului Dăneşti şi a unor părţi din satul Tăiseni de
. Pilit, ţinutul laşi.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Dimitrie Moruzi v(oie)vod, domn Ţării


I ^joldivei. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cclor ce să cade a şti că
„jjrjn jaloba ce ne-au dat dumniei Catrina, fiica jîc(ni)cer(ului) Ioan Vîrnav, giupîneasa
îtului Ioniţă Tudori neguţ(ă)toriuI, au arătat cum că alăture cu o moşîie a sa,
jglndejtii ci este piste Prut, la ţîn(u)t(ul) Ieşii, avîndu şi mănăstirea Aron Vodă o moşie,
; Dăneştii, au luat-o dumnei cu schimbătură, dîndu la mănăstire alte acareturi, încă
5; o soma de bani, rugîndu-să a<nume>' ca pe schimbul acesta se i să facă de la domnie
? îne intâritură.
Deci domnie me, rînduind la al nostru cinst(it) şi credincios boieriu, dum(nea)Iui
= Vasîlie Razul vel log(o)f(ă)t, se cercetezi, arătat-au Catrina Tudorioaie zapis de
schimbătură din anul acesta 1778 iuhi(e) 17, iscălit Theofil igumenul mănăstirei Aron
' Vodă. şi cu tot soborul, prin care zapis aşă scrie şi adiverează numitul egumen cum că,
iavînd mănăstire Aron Vodă o moşie sat întreg, anumi Dăneştii, Ia ţîn(u)t(ul) Ieşei, pe apa
'Prutului, care moşie se hotărăşte pe din gios cu Bîndeştii, moşie Catrinei Tudorioaie, şi
ţpedin sus cu Tăisenei, şi această moşie au avut-o mănăstire giumătate de sat danie de la
^Dumitraşcu Prăjăscu biv cupariu şi giumătate de sat cumpărătură, îns(ă) o a patra parte
«ele la neamul Iui Istrate Epure şi a patra parte de Ia mănăstire(a) Agapiei, cum arată
scrisorile cele vechi. Oşăbit de această moşie Dăneştii, mai avînd mănăstire şi alte părţi
de moşie in Tăiseni, alesă de cătră alţi răzaşi şi lipite pe din sus tot într-un hotar cu
Dăneştii, cu mărturie hotarnică de ta Ioan Meleghi vornic de poartă, iscălită şi de un
Toader Caracas răzăş de Tăiseni, din let 7271 <1763> mai 20, întru care cuprinde că au
ă!es doi bătrîni şi trei părţi din Tăiseni a mănăstirei după scrisorile mănăstirii, şi cu furie
de doăzăci stî(n)j(en)i măsurînd Tătsenii în curmeziş s-au găsît doîzăci funi şi zăci
stînjăni domneşti; şi dintr-acele doăzăci funi au ales parte mănăstirei opt funi şi şapte
stînjYeni), iar Dăneştii s-au găsît în curmeziş doăzăci şi cinci funi zaci stînj(eni), cari
cuprizîndu-să tbate într-un hotar s-au făcut piste tot treizăci şi trei funi şi şaptesprezăci
stîrjefnji de curmezîş, şi s-au stîlpit atît Dăneştii din gios dispre Bîndeştii lui Ioniţ(ă)
Tudori cît şi pe din sus, părţile din Tăiseni dispre ficior(ul). lui Cărăcaş, precum arată
liotarnica numitului vornic de poartă. Apoi arată că neavînd mănăstire nici un folos de
iceste moşii, au căutat chip cu care să să poată folosi mănăstire, şi egumenul; cu voie sa
ii a tot soborul, au făcut schimbătură cu Catrina Tudorioaie, adică dat-au călugării moşie
le sus numită Dăneştii, sat întreg, şi cu părţile din Tăiseni ce sînt.pe din sus de Dăneşti,
toate într-un hotar, împreună cu toate scrisorile moşiei, vechi şi noă, şi Catrina
Tudorioaie au dat la mănăstire doă dugheni cu locul lor, în capul Tîrgului de Sus ci le-au
avut de cumpărătură de la Necola vutcariul, care pe din sus se hotărăsc cu locul ogrăzii
.aselor Tudorioaie şi pe din gios se hotărăsc cu locul lui Irimice Botez, precum
adiv«."ează scrisorile; şi au mai dat numita giupîneasa şi şas(e) sute lei, bani gata, pentru
lucrul caselor ce s-au făcut la mănăstire, cum şi pentru alte lucruri trebuincioasă.
Mai arată şi aceasta cum că moşiile, socotindu-să preţ(ul) lor şi venit(ul) lor ci este
acum, nu fac preţul dughenilor şi banii ce au luat, dar fiindcă Catrina Tudorioaie se
hotărăşte cu moşie aceasta şi ca să nu o ie alţi streini să-i facă vreo supărare au făcut cum
au putut şi au dat şi dughenile şi banii deplin la mîna lor, şi cum că nu puţină greutate s-au
rădicat mănăstirei cu aceşti bani şi s-au luat şi dughenile acaret, cari aduc iarăş(i) venit
mănăstirei mai mult decît moşie şi ca să aibă dumnei a stăpîni moşie Dăneştii şi cu

477r
părţile din Tăiseni cu buna pace, cu'tot neamul seu, şi să-ş(i) facă şi întărMmî g(os)po4
însă şi aceasta arată cum că scrisorile cele vechi de părţile din Tăiseni nu i s-au da*
fiindcă nu s-au găsît, iar de să vor ivi undeva, aceluie să nu se ţie în - a i u l m dtip|
hotarnica ce au dat Catrinei Tudorioaie, în cari se cuprind şi părţile din Tăiseni, se
a-ş(i) stăpîni moşie cu pace. Şi de ar ieşi vreo pricină, mănăstire se aibă a răspunde,
Deci văzîndu-să la mîna numitei giupînesă încredinţată scrisoare pe schimbul moşii
de sus numită ce-au făcut mănăstirea Aron Vodă, prin care adiverează numitul egumen $
nu de vreo sîlă sau altă pricină, ce au bunăvoie sa şi a tot soborul au făcut schimbul aeesja^
încă pentm folosul mănăstirei luînd alte acareturi şi sama banilor de sus arătată deplm.
Pentru aceea iată dar, prin acest al nostru deplin hrisov întărim dumisale Catrinc^.
fiica jîc(ni)ce(rului) Ioan Vîrnav, să aibă a ţine şi a stăpîni moşie Dăneştii, sal întreg, şf
eu părţile Tăiseni ce sînt piste Prut, la ţînut(ul) leşii, după drepte hotarăle ei , pe scrise^
ce are, cu tot venitul din tot locul, cu pace şi i a r ă nici o supărare de cătră nimine, şi să-i
fie dreaptă ocină şi moşie dumisale şi fiilor şi din neam în neam, în veci, şi hnsov de?
întăritură statornic neclintit şi neruşiit nici odinioară, întru care am pus şi a noastră
domnească iscălitură şi pecete.
Şi spre aceasta iaste credinţa a însuşi domniei mele, noi Costandin Dimitrie Moruzr
v(oie)voda, şi credinţa a preiubiţi fiilor domniei mele: Alexandru v(oie)voda. Dimitrie
v(oie)voda, Gheorghie v(oie)voda, Panaiotache v(oie)voda, aşijdere şi credinţa a cinstiţîlof;
şi credincioş(i) boierilor domniei mele, dumnealor Vasîlie Razul vel log(o)f(ă)t, Ioniţg"
Sturza vel vornic, Dumitraşcu Sturza vel vornic, Ioniţă Cantacuzino vel vor(ni)c. Necolifr
Ros(e)t vel vornic, Lascarachi Ruset hatm(a)n, Iorgachi vel post(elnic), Iordichi : Balşă vel
vist(iernic), Scarlatachi Sturz(a) vel agă, Costandin Caragea vel spat(ar), Grigorie Balşă vei-
ban, Matei Cantacuzeno vel comis, Toma vel cam(a)raş, Vasîlachi vel pah(arnie). Scarlat
vel cam(i)n(a)r, Ioniţă Başotă vel stol(ni)c, şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici.
Scrisu-s-au hrisovul acesta la scaunul domniei mele în oraş(ul) lesei, întru ce dintîi
domnie a noastră la Moldavie, în anul dintăi al domniei noastre, de Ioan Ursuiaiiul
Iog(o)f(ă)t de taină.
Anul 1778 oc(tom)v(rie).
Io Costandin Dimitrie Moruzi v(oie)vod(a)\
B/JCHA6 Pâ3Wrt BfA Awr(o>4>(e>T ripO'IIIT.
S-au trecut la condica Divanului de Ioniţ(ă) condicar.

Departamentul Pricinilor Streine. Copiia aceasta fiind întocma cu hrisovul


orighinal spre încredinţ(a)re să adeverează cu iscăliturile şi pecete(a) Departamentului. _,
1816 iuli(e) 21. '
Andronachi (?) Donici post(elnic) 4 .
Poslediut: Vasile Danu.
Arh. St. Bucureşti, A.N., CCXLIX/18. Copie autentificată, avînd „pecete Departamentului Prici(ni!u)r
Străine. 1814", aplicată în cerneală.

1
Rupt.
2
în loc de „Iordache".
1
Urmează menţiunea copistului: „locul peceţii g(os)p(o)d ".
4
.Sigiliul oval al Departamentului Pricinilor Străine a! Moldovei.

478r
ţ-ţj 1778 octombrie, Iaşi
Costandin Dimitrie Moruzi voievod hotărăşte veniturile şi modul de alegere a doctorului de
p i t a m şi întemeierea unei spiţării în oraşul Iaşi.

Cu mila lui D(u)mnezeu, Io Costand(in) Dimitrii Muruzi v(oie)vod, domn Ţării


Mnldovii. Pentru leafa doftorului de obşte i pentru cheltuiala spiţăriei.
De vreme ce domniia mea, binevoind spre mai bună stare şi întemeierea ţării
-icestie, ani întărit cu hrisov g(o)spod atît pentru leafa şi îndestularea doftorului obştii, cît
si al spiţăriei din oraş(ul) teşii, câ să s(e) ia şi să strîngă venitul mazariei de dumnealor
boicn rînduiţ(i) epitropi, din care venit să dea şi mănăstirii Galata şasă sute lei pe tot
anul. la vremile ce sînt ăşăzate după hrisov. Iar ceilalţi bani să fie pentru leafa doftorului
si cheltuiala spiţăriei.
Şi fiindcă numai cu acest venit din mazarie era neagiungere spre îndestularea
doftorului, pentru aceea s-âu fost hotărît atuncea de domniia mea ca pînă la luna lui iulie
c; . a u trecut să se dea cu pecetea g(o)spod din adunarea răsurilor pe fişticare lună şi cîte
;şapt(e)zăci lei, carii s-au şi dat. Şi apoi, Ia vînzarea slujbii Ocnii, să se rînduiască cu
ftrisov ce să va socoti, atît pentru îndestularea doftorului, cît şi pentru cheltuiala şi
întemeierea spiţăriei de obşti.
P e r i , f i i n d c ă s l u j b a O c n i i s - a u v î n d u t p e a n u l a c e s t a d i n let 1 7 7 8 iulie; 1, s - a u
iocoiit de cătră d o m n i i a m e a şi s - a u a ş ă z a t c a să s e ia d i n v e n i t u l O c n i i c î t e u n a m i e c i n c i
«ute lei p e tot a n u l .
: sntru aceasta dar, iată că şi printr-acest hrisov hotărîm ca, pentru îndestularea
.doftorului şi pentru cheltuiala spiţăriei de obşte, să aibă a lua dumnealor boierii epitropi
veniiul mazariei, după cel dintîi hrisov al domniei mele, din care să ia şi mănăstirea
Galata suma pe tot anul, cum să arată mai sus. Şi osăbit să mai ie rînduiţii boieri epitropi
pe lot anul şi cîte una mie cinci sutelei din banii Ocnii, cum s-au aşăzat, însă cînd va fi
Ocna în c r e d i n ţ ă , să se d e a b a n i i aceştia d e la d o m n i e d i n v e n i t u l O c n i i . Ş i a ş a s ă s e s c r i e
q în p< niturile slujbii Ocnii.
Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vist(iernic) cămăraşilor ce vor fi la
Ocna după vreme, văzînd hrisovul domniei mele, aşa să urmaţi precum poroncim mai
sus. Şi nimine să nu cuteze a sminti această orînduială şi bună aşăzare ce am făcut
domniia m e a p e n t r u o d i h n a obştii, c e să se p ă z a s c ă d e - a p u r u r e a î n t o c m a n e s m i n t i t .
Şi p o h t i m d o m n i i a m e a şi p e alţi l u m i n a ţ i p e carii s f ( î ) n t u l D ( u ) m n e z e u v a o r î n d u i
te urma n o a s t r ă la d o m n i i a aceştii ţări, să n u strice a c e a s t ă r î n d u i a l ă a o d i h n i i obştii, ci
mai vîrtos să a d a o g ă şi să î n t ă r e a s c ă , p e n t r u al d o m n i i l o r s a l e c i n s t e şi vecinică
pomenire.
S - a u scris h r i s o v u l a c e s t a la s c a u n u l d o m n i e i m e l e î n o r a ş u l leşii, la c e a d i n t ă i
domnie a n o a s t r ă la M o l d a v i i a , d e c r e d i n c i o s u b o i e r i u l n o s t r u D i m i t r a c h e V î r n a v al d o i l e
logofăt, întna cel dintîi a n al d o m n i e i n o a s t r e . ,.••••,".
1778 octombrie 1 . o
Arh. St. laşi, Ms. nr. 1707, f. 122-123. Copie din 1803, de Grigorie Hutiici (originalul, la Bibi. Acad.
lom.. Documente istorice, VII/57 - negăsit).
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ion Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (rez.).

1
Urmeşză menţiunea: „locul peceţii'

479r
371 1778 octonibre .î
i fcit^llllil
Costandin Dimitrie Muruzi voievod îi împuterniceşte pe preoţii de la biserica Sfîntuî
Nicolae să întoarcă toată cheltuiala casei rusului Ilie mărginean şi să-şi reia loculacesteia jţ..
stăpînire dacă acesta nu va plăti bezmenul şi va continua să vîndă băutură în această casă.
HW KWCTAHAHU AHMHTPI'E MTFPTF3M B(oe)SWA<T, EWJKMIO MHA(O)CT(IO),
r(o)cn(o)A"*p 3(CMAH) A\WAA4KCKWM. De vremi ce domnii mel(e) au jăluit preoiu [
cum şi preutul Ioniţă di la biserica Slîntului Nicolae din Iaş(i) din Muntenime din Mi> - •
arătînd cum că biserica aceasta ari un loc d e case, care iaste lîngă biserică, şi în anii
trecuţ(i) cu rugăminte au cerut locul acesta la preoţii bisericii un Ilie mărginean iu-,.
să-ş(i) facă pe dînsul case şi să dea bezmăn la biserică cîti 5 Iei pe an. Dup(ă) a «.in,!
rugăminţi luînd locul cu tocmală de la biserică, el au urmat înpotriva tocmelii ce au făcut
cu preoţii bisericii, căci nu şi-au f(ă)cut case, ce au făcut crăcimă pe locul acela lîngă
biserică, care de-a purure să aduce supărare la biserică; şi deosăbit, el nici banii
bezmănului dup(ă) tocmală ci au făcut nu vra să plătească. Şi penţru aceasta cetşmd
preoţii dreptate, iată dar prin carte această a domnii mele să dă volnicite pionului
bisăricii ca ori şi cînd va mai adaoge acel Ilie mărginean rus ca se puie băutură în l.im
aceea ce au făcut-o pe locul bisericii sau nu va plăti bezmăn dup(ă) tocmală. volnici să
fie preoţii bisericii a-i întoarce toată cheltuiala lucrului şi a lemnului casăi ce a fi cu
drept, şi să lipsască acel Ilie mărgineanul din stâpînire casăi.
= J
Aceasta poruncim. '
1778 oct(ombrie) 3.
IlpW«IMT K6A Awr(o)4i(e)l'.
S-au trecut la condică.
Arh. St. laşi, pcţcţimente, DCCXCIII/7. Orig., hîrtie (31 x 20,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc
inelar, octogona! (1,9 x 1,7 cm.) din 1777, aplicat în cerneală roşie, neclar.

372 1778 octombrie 6


Toader dascal de la biserica Sfintul Costantin vinde lui, Şţati _Cernăvodeanul o casă din
mahalaua Broşteni, de lîngă biserica menţionată, cu 330 lei.

Adică eu, Toader dascal ot Sfeti Costantin, dat-am încredinţat zapisul mieu la mîna
dumisale nănasului meu Stali Cernăvodeanul dinpreună şi soţului dumisale şi cocomloi
dumisale precum să <se>' ştie că, de nime silit, nici asuprit, ci de a me bunăvoie, am vîndul
o casă ca să-i fii dreaptă ocină şi moşii dumisale şi duconilor dumisale, în veci; cari casi
îm(i) esti şi mie de cumpărătură de la un Costăhtin ficior tui Dumitrachi cizmariu.
Şi casa ..-sie pi loc domnescu în mahalaoa Broştenilor lîngă bisărica Sfîntulu:
Costantin; şi am vîndut-o cu locmălă drept 330 lei, adică trei sute treizeci lei. Şi luîndu-mi
plată deplin, i-am dat acestu zapis dinpreună şi cu zapisăle celi de cumpărătură.
Şi cînd am făcut această tocmală au fost şi alţi oamini de cinste cari mâi gios s-oi
iscăli. Şi, pentru mai adivărată credinţă m-am iscălit şi i-am dat şi hotarnica locului.
Toader dascal am vîndut si am iscălit.
1778 oct(omvrie) 6. .
Eu, Hrisantu sotnic mahalagiu, martur.
Eu, Costantin răzăş, m-am iscălit.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 0X1785. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII,
1
Omis.

480r
373 1778 (7287) octombrie 10
Luca, fiul preotului Ioan Banu, vinde fratelui său Dumitrachi partea sa de vie de la
Miroslava.
7287 <1778> oct<omvrie> 10.
Zapisul lui Luca cu care vinde de veci partea sa de vie <de la Miroslava>' fratilui
yu pumitrachi, <fiul preotului Ioan Banu>'.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 428, nr. 15.Menţ. într-o listă de rez. din sec. XIX.

. 1 Vezi doc. anterioare şi posterioare din lista de rezumate.

374 1778 noiembrie 2


Maria. soţia răposatului Toma Hristodor vinde lui Coste căpitan o dugheană în Tîrgul de
jos, cu 1000 de lei.

Prin această scrisoare adiverezi cum că de a me bunăvoi am vîndut dumisale


cap(ij!anului Coste o dugheană din Tîrg(ul) de Gios drept una mie lei, cari bani i-am
pfiimit toţi deplin, cari dugheană esti danie copiilor mei de la unchiul lordachi
iHristtfdor, căruie i-au fost de înpărţală această dugheană de la cumnaţii săi, fiii lui
?ŞteîaH Căplan, cari dugheană este pe Uliţa Rusască, înpotriva Vămii, umplîndu (sic)
duaheana şi cu un beciu de piatră; deci am vîndut-o cu locul ei şi cu numitu beci
dîndn căp(i)tanului Coste şi zapisăli celi vechi şi danii. Şi de acum înainte să aibă
dum(nea)l(ui) a o stăpîni şi să fie dreaptă ocină şi moşie; şi nimi din rude sau alţii să
nu fie vol(ni)ci să o răscumperi.
Şi, pentru credinţă, am iscălit şi alţi oamini cinst(i)ţi ce s-au întînplat la vînzare.
1778 noiemv(rie) 2.
Mărie răposatului Tomii Hristodor am iscălit cu mîna mea.
Şi eu, Ştefan Hurmuz biv vt(ori) vist(iernic), am scris cu zîsa dum(i)s(ale) şi
^mărturisăsc.
Safta Hristodor mărturisăsc.
Şi am scris eu, Vasîle Anastasîu.
Neştiind iscălii ta] a iscălit Hristodor Papafil, mart(o)r; Thoma med(elni)cer,
mart(o)n Ioniţă biv treti vist(iernic), mart(o)r; Dima staroste, mart(o)r.
Departamentul Pricinilor Străine
Copie aceasta s-au cercetat în Departament şi văzîndu-să adivărată de
d(u)m(nea)lui stol(ni)c(ul) Enachi Stamati diacu de divan că esti întocmai cu orghinalu,
j'pentru aceea s-au( încredinţat.
'"•y leşii, 8 iuţii 1818.
AndronaChi (?) Donici vornic <m.p.>; lordachi Leon (?) spat(ar) <m.p> 1 .
Asămine de pe ce adevărată scrisoare Enachi Stanţate stol (nic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, A.N., MMDCCCXIII/41. Copie autentificată avînd „pecete Departamentului
S&i(ni)lor Străine. 1814", aplicată în cerneală.

' Sigiliul oval al Departamentului Pricinilor Străine al Moldovei.

481r
375. 1778 noiembrîi

Boierii de divan cercetează la faţa locului şi constată că Biserica Catolică din Iaşi a
tară drept uliţa dintre aceasta şi mănăstirea Trei Ierarhi.

Preaînălţat(e) doamne,
Din jaloba ce-au dat înălţimii tale sfinţie sa Samuil egumenul mănăstirii
Sfetitele, arătînd cum că alăturea cu zidul mănăstirii, pe din sus de Uliţa Mare
Bahlui, au fost hudiţă şi osebire de cătră zidu. Şi de la o samă de vreme, cu dugheni!.» ?e.-11
au făcut popii ungureşti la uliţă, mai în sus, pe locul lor, au închis hudiţa i i.<, • ,
care să pricinuieşte mă(nă)stirii supărare şi strîmbătate şi oraşului nek MM
îmblare cea trebuincioasă. La care au cerut egumenul dreptate, ca să se dese luda 1 .
sa rămîie cum au fost.
Din poronca mării tale, mergînd sînguri noi la starea locului, am cercetat,! Şi cuv
că au fost dintru început hudiţă pe lîngă zidul mă(hâ)stirii Trei Sfetitelor, tare erau lucra
trebuincios pentru în bl are oamenilor şi mai din veche vreme, după cum au apucat
dumnealui vornicul Alexandru Neculce însuşi mărturiseşte. Şi cu adevărat aemu hudiţa,
aceea să află închisă.
Şi după măsurătoare locului ce am făcut, popii ungureşti au întrat cu dughenile loţ _/
şi au cuprinşii loc de şase palme domneşti cu un furnu ce-au făcut pe locul acela, încj%
facînd şi alt meşterşug, mai puind şi nişte scînduri cu care au cuprinsu loc de doua p.iln.e'
despre uliţă, ca un chip de dulap, pînă ce au închis hudiţa toată, şi apoi înlăuntru şt-au
făcut magază, cum le-a plăcut. Măcar că hudiţa acole pe cînd au fost deschisă, cît a fi"
fost de largă nu să poate şti măsura, fiindcă un ispisoc vechi ce era l a mă(nă)stire pentrti^
locul acela al hudiţii, aemu căutîndu-se de egum(en), nu s-au găsit, dar şi intru acele 6
palme de loc ce iaste cunoscut că s-au împresorat despre popii ungureşti, ap.un. nu
încape. Deci, de cătră noi s-au găsit cu cale şi cu dreptate, acea hudiţă ce era pe lînpT
zidul mă(nă)stirii să să deschidă să fie slobodă cum au fost mai înainte, Innd lucra
trebuincios atît pentru siguranţiia zidului măn(ă)stirii şi pentru întîmplare de foc, cîtşfî
pentru apărie şi pentru toată lesnire oraşului. Iar pentru cît să fie de largă, fiindcă nu ne-am'
putut adeveri cum a fi fost mai înainte, şi după cum arătăm mării tale ca pe loc de şase,
palme apărie nu încape, hotărîre rămîne la înalta înţelepciune mării tale.
1778 noiemv(rie) 10.
A înălţimii tale plecate slugi: .
Vasile Razu vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Cant(acuzino) vel vor(nic) <m.p.>; Ion
Sturdza vel vor(nic) <m.p.>; Neculai Roset vel vor(nic) <m.p.>; Dimitrie Sturdza vel
vor(nic) <m.p.>.
lnst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Orig., hîrtie.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 269, nr. 481 (re/, gr. dezv. după orig,, hîrtie difolio (31,1 , 2i
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la muntele Athos, Grecia, nr; 620).

1
Nume neclar.

1778 noiembrie 19
Tudosă Motohoiul din Cozmeşti, ţinutul Fălciu, vinde lui Toader căpitan o casă cu loc <în
mahalaua Trapezenească> din Iaşi, cu 70 de lei.

482r
1778 noiemvrie 19.
Zapis de la Tudosă Motohoiul din Cozmeşti, ţinutul Fălciului, prin care vinde
iului Toader o casă cu locul ei, drept 70 lei, bani buni, <în mahalaua
ju x/ănească>. .
Bupă TraiSn' Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 102, nr. L X X V/6. Rez. într-un
1827 septembrie 28. -
liliifjîii s • - • • • •
Î"7 1778 decembrie 1
ridulă dată dc Costandin, nepotul lui Andrei, lui Chiriiac staroste de telali ca să strige la
jaezat un loc de dugheană din mahalaua Broşteni.

Copie; s-au trecut <la condică>.


i'j Ţidulă de locul meu ce am de baştină de la moşi-meu Andrei fecioru Babii
jDomiltei ce iaste în mah(alaua) Broşteni; pe care loc am şi o dugheană făcută de mini;
jâăstira locului iasti: faţa locului dinspre Uliţa Gospod cea Mare ce mergi la Podul Roş
!4 stînjeni g(ospo)d; din dos să hotărăşti locul eu gardul lui Statii negustoriul ce l-au
cumpărat de la Toader dascalul şi dinspre amiază zi să hotărăşti cu Sandul făclierul, din
-,-js să hotărăşti cu locUl lui Dumitru salahoriul, şi pentre locul meu şi a lui Dumitru
, . î riul iasti şi hudiţă, pe care loc l-am dat la Chiriiac starostile de telali să-1 strige la
Soîtan-mezat. Tocîhala'mi-au fost să-i dau cîti 2 parali pe leu osteneala sa şi 2 lei i-am
id'at înainte.
Şt, pentru credinţa, am iscălit.
1778 dechem(vrie) 2.
Eu. Costandin nepot(ul) lui Andrei, am dat locul la mezat.
Ei. l.'rsul ciubotariul, moş lui Costandin, a fost cu voia mea.
Şi eu. lacob diiac za divan, am scresu cu zisa lui Costandin.

De mini s-au scos întocma, Vasile Grigoriu diiac.


A'h. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXL/84. Copie de la sfîrşitu! sec.
XVIII,
FOI fii: Creşterea colecfiunUor. I9ll,p. 226, col. II (rez.).

•7s 1778 decenibrie 15


Mărturia unor vornici de poartă privitoare la pricina dintre Zmăranda, soţia diaconului
Gheorghie, şi preotul Moisii, soţul Ilincăi, sora mamei Zmărandei, în legătură cu o moştenire.

Din luminată poronca preaînălţat(ului) domnul(ui) nostru mărie sa CoStandin


Dimitrie Muruzi v(oie)voda, fiind rînduit de dumisale Vasile Razul vel logofăt Că să
iergu la mahalaoa Muntenime de Gios să cercetez pricina de clironomie ce esti între
Zmăranda f e m e i a d i i a c o n u l u i G h e o r g h i e , f a t a p r e o t u l u i E n a c h i o t S v e t i T h e o d o r ( i ) , şi
intre preotul M o i s i i ce ţ i n e p e I l i n c a sora m u m i i Z m ă r a n d i i , c a r e în m î n a lui ar fi r ă m a s
&U diiată toată clironomia Zmărandii după moarte părinţilor ei, şi prin răvaşul de jalobă
:e au dat mării sale lui vodă Zmăranda fata preotului Enachi ş-au cerşut dreptate ca să i
î împlinească toate rămăşiţurile părinţilor ei după diiată de la preotul Moisii.
DeCi, după poroncă, am mersu la casa Zmărandii în care şede şi preotul Moisii şi
îtringînd pe mahalagii, anume: preotul Vasile proin protopop ot Sveti Athanasie, i

483r
preotul Parthene ot tam, i preotul Toader ot Sveti Theodor(i) i preotul Necolai ot tara \
Andrei biv izbaş, i Ştefan diiacul de divan i Timofti croitoriul biv staroste de ciocli st*
Ioniţă condicar de divan, ginerile lui Todiraşco Hobjilă, toţi mahalagii. Şi fiind aceşti
numiţi mai sus toţi de faţă, întîi am întrebat pe Zmăranda femeia diiacondlui Gheorghie
cu ce cere rămăşiţurile părinţilor ei de la preotul Moisii; ea ne-au arătat o diiata d e l j l
muma ei Ioana preoteasa preotului Enachi tatăl Zmărandii, din let 1770 iunie 23, în care
este iscălită Ioana preoteasa preotului Enachi i un Vasile vier şi Andrii biv izbaş ce au
scris diiata. Şi făcîndu cercetare cu amăruntul dieţii cum şi izvodului de cheltuiala ce au
arătat preotul Moisii că au cheltuit cu grijile părinţilor Zmărandii după moarte lor s-au
aflat cum că cîtiva lucruri după diiată s-au luat de la Zmăranda, cari nici ea n-au tăgăduit
iar alte lucruri s-au dovedit că s-au luat de preotul Moisii şi de preoteasă sa llinca, care
izvod a preotului Moisii este din let 1770 dechem(vrie) 6. Şi preţăluindu-să băneşti
lucrurile ce-au întrat în mîna preotului Moisii şi a preotesei sale au cuprinsu 86 Iei şi 30
bani însă şi cu cu 5 galbeni ungureşti şi unul zarmacup ce au întrat în mîna preotului
Moisii, cu care bani s-au scăzut preotul Moisii dintru 111 lei 3 bani, ce s-au văzut ÎJIX
izvodul de cheltuiala grijilor părinţilor Zmărandii, pe care bani îi cere preotul Moise, =
însă cu 4 lei ce s-au preţăluit gardul ce s-au făcut de preotul Moisii care s-au văzut fată si
au rămas ca să de diiaconu Gheorghie preotului Moisii 25 lei 90 bani.
Osăbit au mai scos preotul şi un izvod de cheltuiala nunţii Zmărandii, cari esti
făr(ă) de vălet, şi socotindu-se cele ce s-au găsit cu cale că au cheltuit au cupnnsu 147
lei, din care scăzîndu-se diiaconu cu 90 lei ce-au luat preotul Moisii de la Ispir vel-
pah(arnic), cari bani 100 lei au fost daţi de tatăl Zmărandii la Costandin Canila băcal,
socrul pah(arnicului) Ispir, cu zapis să ste păr(ă) la măritatul Zmărandii şi preotul Moisii
au luat numai nouăzeci lei şi cu 20 lei ce-au dat diiaconu la nuntă iarăşi în mîna preotului
Moisii să-i cheltuiască, tot au rămas ca şă mai de diiaconu preotului Moisii 27 lei, afară
de 10 lei ce au rămas la pah(arnicul) Ispir dintru 100 lei ce au fost ai Zmărandii, carc
pentru aceşti 10 lei au rămas să-şi caute preotul Moisii cu pah(arnicul) Ispir, care s-au
făcut piste tot ca să de diiaconu Gheorghie preotului Moisii 52 lei 90 bani. Am întrebat
de mai sînt la vreo parte vreun izvod altul de vreo cheltuială sau altceva să arăţi: şi au
răspunsu şi o parte şi alta că altele nu mai sînt.
După toate aceste stînd amîndouă părţile la aşezare şi la învoială înaintea mea ^ ai i
acestor de mai sus numiţi mahalagii, s-au aşezat şi s-au învoit cu priimire lor într-acesla
chip, adică preotul Moisii din toţi banii 52 lei 90 bani, ce-avea să ia de la diiaconu
G h e o r g h i e şi d e la Z m ă r a n d a f e m e i a lui, cari b a n i au t r e c u t c h e l t u i ţ i ai lui mai mult.
afară de bani şi de lucruri ce-au întrat în mîna lui cari s-au pomenit mai sus, au lăsat şi
iertat preotul Moisii 33 lei, pentru că şi Zmăranda şi diiaconu Gheorghie cu voie lor au
lăsat şi au dat danie preotului Moisii vie ce este alăture cu vie ce veche părinţască a
Zmărandii, pre care preotul Moisii din curătură cu a sa osteneală o au făcut vie
lucrătoare, pentru casa de la vie care este făcută de preotul Moisii în capul viilor
Zmărandii de la vale, iarăşi au lăsat-o preutul Moisii să fie Zmărandii, fiindcă şi
Zmaranda şi diiaconu Gheorghie au învoit şi au lăsat pe preutul Moisei bun stăpînitor pe
livada cît ţine vie preotului Moisei încă să-şi facă preutul Moisii şi gardul pîntre vie sa si
pintre vie Zmărandii şi să cuprindă şi acie bucată de livadă cum merge hatul la vale drept
pe care vie cu livada ei să şi-o stăpînească preotul Moisii în veci fără nici o supărare
p e n t r u c a s a c e p ă r i n ţ a s c ă a Z m ă r a n d i i d e l î n g ă S f e t i T h e o d o r ( i ) ; d u p ă d r e p t a t e s - a u dat şi
s-au făcut teslim la mîna Zmărandii fiind a ei dreaptă moşie rămasă de la părinţi, cum şi
vie ce părinţască, 2 pogoane mai bini, a Zmărandii iarăşi le-au luat Zmăranda la stăpînire

484r
^ fjjnd drepte a sale elironomie de la părinţi. Iar pentru grajdiul din ograda casii
Zmărandii ce părinţe<şti>' de lîngă Sfeti Theodor(i) şi pol tablă a porţii i o scîndură
j ^ ' d i n cămară i o uşe şi o masă, afară de multe alte mărunţişuri, cari aceste sînt făcute
| c preutul Moisii şi diiaconu Gheorghie n-au priimit ca să s(e) preţăluiască şi să
.^spundă cu bani, aceste s-au priimit preotul Moisii ca cînd va ieşi din casă să şi le ia
cani şi pentru acei 20 lei ce au rămas diiaconu Gheorghie ca să-i dea preotului Moisii din
toată socoteala şi învoiala lor, s-au priimit preotul Moisi ca să-i de 10 lei la Florii şi 10
iei la Sfeti Gheorghie, dar şi preotul Moisii să şadă cu diiaconu în casă pînă la Ispas.
Şi după toată cercetare ce-am făcut şi după învoiala amîndurora părţilor după cum
jj: aflat pricina şi după cum s-a învoit amîndouă părţile înnainte mea şi a acestor de mai
ais mahalagii carii ,sînt iscăliţi mai gios, am dat şi eu această mărturie în care am pus
pcccte Porţii gospod şi m-am iscălit.
1778 dechem(vrie) 15.
Vidraşco Canţir vornic de poart(ă) c m . p . x
Vas(i)le proin protopop, leşicm.p.x
Neculai Grosu vornic de poartă cm.p.x
Eu, preut(ul) Neculai Toderaşco ot Sfeti Theodor(i), martor c m . p . x
Andrei izbaş m-am tîmplat şi la această aşezare de cercetare c m . p . x
Ştefan diiac m-am întîmplat c m . p . x
Ioniţă condicar m-am tîmplat la această cercetare ce s-au făcut cm.p.>.
Timovti croitor, biv staroste de ciocli, m-am tîmplat c m . p > .
Eu, preutu Toader, m-am întîmplat c m . p > .
Şi eu, Ioniţă condicar, am scris mărturie de învoială cu zisa a ambe părţile.
Arh. St. laşi, Documente, D C C C L X X X / 1 3 . Orig., hîrtie difolio (31 x 21,8 cm.), filigran, cerneală
neaîli, sigiliul Porţii domneşti din 1767, aplicat în aceeaşi cerneală, parţial imprimat.

'Omis.

379 1778 decembrie 17


Ion casap şi soţia sa, L u p a , vînd Iui I o n Petre o casă în m a h a l a u a Feredeelor cu 4 0 de lei.

Adică eu, Ion casap, dinpreună cu soţul meu, Lupa, dat-am adevărat zapisul nostru
la mîna dum(i)săle lui Ion Petre precum să se ştie că, de nimeni sîlit, nici asuprit, ce de a
noastră bunăvoie, i-am vîndut o casă ce am cumpărat de la Marcu, ce este în mahalaoa
Feredeilor, supt Trii Sfetitele. Şi casa am vîndut-o drept patruzăci lei, bani cari i-am şi
luat. Deci să o aibă a stăpîni cu pace în veci, nimene să nu să s(e) scoal(e) din
neamuril(e) meii a-I scoate sau a întoarci bani; cari şi scrisorili celi vechi încă i le-am dat
la mîna dum(i)sali.
Şi, pentru credinţă, am pus deget(ul) înpreună cu soţul meu, Lupa.
1778 dee(hemvri'e) 17.
Eu, Ion casap 1 ; eu, Lupa, soţie lui Ion'.
Eu, Sandul log(ofăt), am scris zapis cu zîsa lui Ion c m . p . x
cPe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: Pentru o cas(ă] ce au fost
supt mănăstire. N. 16.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopo!" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, două amprente digitale.

485r
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 269, nr. 482 (re/,, gr. după orig., hîrtie difolio (22 2 5 a,
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 617).

1
Amprentă digitală.

380 1778 decembrie 22


Boierii de divan judecă pricina dintre Lohman gerah şi Biserica Catolică pentru un IQJ -
dintre Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă, dînd cîştig de cauză, ca şi în trecut, lui Lohman. < *»

Preaînălţat(e) doamne,

Din luminată poronca înnălţimii tale ce ni s-au dat prin ţidulă, adunîndu-ne la;
Sfînta Mitropolie, am cercetat pricina de giudecată între Lohman gerahul şi între losiî
Martinati, prefectorul de la Biserica Catolicească de aice din Iaş(i) pentru împresurarea
ce-u jăluit înnălţimii tale Lohman gerahul că i s-au făcut locului casii sale de cătră popf ^
catoliceşti, cu un trahtir şi alte dughene ce-u făcut ei la faţa Uliţei Mare, după care
cercetare cu amănunt ce am făcut, pricina într-acestaş(i) chip s-au aflat. ?
Lohman gerahul, prin jaloba ce-au dat înnălţimei tale, au arătat cum că casa sa-de'
aice din Iaşi, între Uliţa Mare şi între Uliţa Strîmbă, cu tot locul ei cît ţine dintr-o ufitft.
pîn(ă) într-alta, o are cumpărată de la răposatul lordache Costache biv vel vist(iernic) cu
zapis de cumpărătură şi cu alte scrisori vechi. Şi pe locul caselor sale, în faţă despre Uiţi.
Mare, de la o vreme popii de la Biserica Catolicească au făcut trahtir şi alte dughene care
să stăpînescu acu de Biserica Catolicească, pentru care pricină s-au mai giudecat el şi în
anul trecut cu prefectorul Mavru ce era atunce înnainte dumilorsale veliţilor boieri laţ
Divan, în vremea domnii răposatului Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, de la carr
giudecată ne-au arătat aemu anafora, prin care anafora pre largu se arată cercetare cc s-
au făcut atunce atît scrisorilor cît şi ziselor şi răspunsurilor de îmbe părţile şi dup(i)
arătare scrisorilor şi prin alte încredinţate dovezi a lui Lohman giudecata au găsit cum că
trahtirul şi dughenile Bisericii Catoliceşti cu adevărat sînt făcute pe drept locul iui
Lohman, şi împresurare locului lui Lohman s-au cunoscut şi s-au dovedit dintru aceste
arătate pricini: întîi că zapisele lui Lohman, ce le are pe cumpărătura locului său, prin :
toate arată că îocuî iaste între Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă şi pe lîngă locul dughenilor
popilor ungureşti, care va să zică dintr-o uliţă pîn(ă) într-alta, apoi fiindcă casa unde
şedea Lohman, mai înnainte încă pîn(ă) a nu o cumpăra Lohman, să obişnuise cîtăyjţ-
vreme a fi casă de musafiri de tot feliul, nefiind stăpînii casii şezetori aice şi nedîndu-le
m î n a să v i e să-ş(i) c a u t e d e c a s ă şi, d e locul casii, acei m u s a f i r i c e g ă z d ă l u i a acole să
î n t i n d e a şi c ă l c a l o c u l c u c e l e t r e b u i n c i o a s e a lor p î n ( ă ) p e u n d e l e e r a v o i e , c u m şi de
cînd au cumpărat Lohman casa, şi de pre dînsul fiind locul necăutat cu îmbletele lui într-;
o v r e m e la p ă r ţ i s t r e i n e şi c u n e c ă u t a r e scrisorilor, f i i n d c ă L o h m a n , d e c î n d au cumpărat
c a s a c u locul, s c r i s o r i l e d u p ( ă ) v r e m e le-au avut m i s t u i t e şi n e ş t i i n d c i t m să arală prin
scrisorile lui s t a r e l o c u l u i c u m iaste n - a u avut cu ce r ă s p u n d e .

Şi popii catoliceşti luînd îndrăzneală, fără nice o dreptate, şi cu împresurare de la o


vreme au cuprinsu-1 locul lui Lohman supt numele Bisericii Catoliceşti, făcînd pe dînsul
trahtir şi alte d u g h e n e în f a ţ a Uliţii M a r i , d e o s e b i r e c ă n i c e scrisori d e d a n i e sau dc
cumpărătură pe acel loc n-au arătat nice o scrisoare alta împotriva lui Lohniart, fără
numai ce-au arătat atunce prefectorul acela nişte scrisori de giudecăţi ce-au avut cu alfii
p e n t r u b e z m e n d e p e a c e s t l o c al lui L o h m a n , c a r e şi acel b e z m e n l - a u luat ei fîrâ

486r
i
dreptate. nefiind locul lor; Ia Care scrisori giudecata n-au putut să puie nici un temeiu sau
;|să încredinţeze cum că ar ave treabă Biserica Catolicească cu locul acesta, ce au dat
Ireptati lui Lohman ca, după scrisorile sale, precum îi arată, să-ş(i) stăpînească tot locul
lin Uliţa Strîmbă pîn(ă) în Uliţa Mare, iar cît pentru dughenile şi trahtirul care sînt făcute
pe [0Cul Iui Lohman să să preţeluiască şi banii ce vor cuprinde să-i întoarcă Lohman
Bisericii Catoliceşti şi se rămîie ale lui, fiind făcute pe al său loc.
Mai la urmă, cercetîndu-se anaforaoa de răposatul domnu şi aflînd giudecata
făcut(ă) eu cale şi cu dreptate, însuşi mărie sa au hotărît ca nice odinioară Biserica
C a t o l i c e a s c ă să nu se atingă de acest loc, că nu are treabă, şi scrisorile ce-au arătat atunce
prefectorul acela alt poruncit măriia sa vătaf(u)Iui de aprozi să le ia de la mîna
prefectorului şi să le dea lă mîna lui Lohman, ca să să taie această pricină de strîmbătate,
i. iar dughenile şi trahtirul să să preţăluiască şi să întoarcă Lohman banii, să rămîie ale lui,
şi au întărit anaforaoa cu iscălitură şi pecete mării sale.
După giudecata de atunce, prefectorul acesta neodihnindu-se şi iarăşi arătînd
Ş pricinuiri şi urnind dintr-o zi într-alta, locul lui Lohman tot îl ţin şi-1 stăpînescu ei şi
pru(ă) astăzi, pentru care Lohman acmu prin jaloba ce-au arătat înălţimii tale, au cerul
? dreptate.
Ani întrebat pe numitul prefector după hotărîre(a) giudecăţii cea de mai înnainte la
u nu să rnulfemeşte şi ce are acum mai mult să răspundă, şi ne-au răspunsu prefectorul
cura că la acea giudecată li s-ar fi'făcut strîmbătâte. Pentru scrisori ne-au răspunsu cum
ca nu Ic are şi cătră noi acmu au arătat 3 ponturi, întru care au zis că să încheie tot
răspunsul său, şi acum şi mai la urmă şi ori la ce giudecată; şi mai mult decît atîta nu are
să răspundă: întîi âU arătat că lîhgă locul acel de pricină avînd ei o crîşmă cu pivniţă,
care pivniţă ar fi agiungînd şi pe supt locul acesta care îl cere Lohman, pînă unde
cuprinde lărgime pivniţii pe supt pămînt atîta loc au zis cum că ar ave dreptate să ţie şi
den-afară, deasupra pivniţii, care aceasta niceodată nu s-au obicinuit, căci pivniţele şi
hru'-ele iaste ştiut că trec şi mai departe de la starea locurilor acelor ce le fac şi agiungu
îşi pe supt casele şi dughenile altora, cum şi pe supt uliţe, şi pe supt pămîntu a lărgi
pivniţe şi hrube nime nu este oprit; numai o datorie are acel ce face lucrare pe supt
pâmînlu: să caute şi să socotească să nu dea pricină de stricăciune şi de surpare la case
;«iii la dughene ce vor fi den-afară deasupra pivniţelor ş-a hrubelor; al doile au arătat
pcr.tru a stapînirii cum că ei ar fi stăpînind locul acesta de cîţiva ani şi îndelungata
-.tăpinire nu să poate sminti, care şi aceasta nemic nu poate să-1 agiute, căci stăpînirea să
socoteşte unde iastă moşie întreagă, iar aceasta fiind împresurare nu să socotescu anii; al
îriJe, pentru că scrisorile lui Lohman răspund şi-i arată locul între Uliţa Mare şi între
ULia Strîmbă, au zis prefectorul cum că locul lui Lohman ar fi între uliţe numai pîn(ă) la
im loc, şi nu că ar ajunge dintr-o uliţă pîn(ă) într-alta, şi iarăş(i) că răspundu pe lîngă
dughenile bisericii ungureşti au zis cum că ar fi viind pîn(ă) din dosul dughenilor lor, iar
nu câ ar trece pe lîngă dughene să agiungă pîn(ă) [pîn] în Uliţa Mare, care şi la această
socoteală' şi tălmăcire a sa are greşală, căci de ar fi fost la mijloc vreo casă sau vreo
dugheană a cuiva trebuia să zică în zapise din cutare uliţă pîn(ă) în cutare casă sau
dugheană a cutăruie, dar fiindcă zice între uliţe, şi la mijloc nu pomeneşte nici casă nici
dugheană, această să înţălege cum că locul lui Lohman este dintr-o uliţă pîn(ă) într-alta
fără nici o îndoială, şi că zice pe lîngă dughenile bisericii ungureşti aceasta şi mai bine
însemnează la Uliţa Mare cum şi alte locuri cîte mai sînt între aceste doă uliţe tot aşă
mergu dintr-o uliţă pîn(ă) într-alta.

487r
Preaînnălţate doamne, aceşti sîrit arătările, zisele şi răspunsurile şi de la o parte şi '
de la alta pre care cu cea mai mare luare aminte socotindu-le noi nu putem socoti cV
prefectorul are vreo dreptate la zisele şi ceriie lui, ce mai vîrtos să cunoaşte că loji
Lohman i s-au pricinuit mare împresurare şi strîmbătate de cătră popii catolici, şi această
î m p r e s u r a r e a lui au c u r s u d i n t r u a c e s t e p r i c i n i : întîi, c ă L o h m a n , d u p ( ă ) ce-au cumpărat
casa cu locul ei, multă vr6me mai înnainte la casa lui nu s-au aflat, îmblînd şi zăbăvind -
pe la locuri streine, cum iaste ştiut şi de noi; al doile, că casa acee au fost casă de
musafiri, care şi aceasta iaste ştiut de noi, şi atunce, ca un loc ce era necăutat de stăpînii
săi, cine pîn(ă) unde i-a fost voie au stăp(î)nit; al triile, că Lohman scrisorile sale după -
v r e m e l e - a u a v u t tot m i s t u i t e şi n e ş t i i n d el în c e c h i p îi scriu s c r i s o r i l e şi p e unde îi arată-
l o c u l n - a u a v u t c u c e r ă s p u n d e , şi p o p i i catoliceşti d e la o v r e m e a u luat îndrăzneală de <
au f ă c u t z i d i r e p e l o c u i a c e s t a ; al triile c ă ei n i c e un f e l d e s c r i s o a r e d e danie sau
cumpărătură sau vreo întăritură domnească pe locul acesta nu au şi că au stăpînit ei locul
de la o vreme încoace această stăpînire a lor au fost cu totul slabă şi fără nice un temeiu
sau adevăr.
Deci, prin cît au dat cunoştinţa noastră, găsim cum că Lohman după drepte si
a d e v ă r a t e s c r i s o r i l e şi d o v e z i l e s a l e a r e toată d r e p t a t e să-ş(i) s t ă p ( î ) n e a s c ă locul său cit.
p a c e , d i n U l i ţ a S t r î m b ă p î n ( ă ) în U l i ţ a M a r e , c u m îi a r a t ă scrisorile, iar cît pentru
trahtirul şi dughenile ce sînt făcute pe locul lui Lohman, de va fi poronca înnăltimii tale,
să se preţeluiască, şi banii ce vor cuprinde să-i întoarcă Lohman Biserii Catoliceşti şi să
rămîie ale lui fiind făcute pe al său loc, ca să lipsască pricina aceasta dintre dînşii.
Şi fiindcă prefectorul iarăşi nu să odihneşte şi să cere să iasă la giudecată de faţă
înnainte mării tale de cătră noi în ce[l] chip s-au dovedit pricina înştiinţăm pe mărie ta,
iar cea desăvîrşit hotărîre rămîne la înnaltă înţelepciune mării tale.
1778 deche(mvrie) 22.
A înnălţimii tale cătră Dumnezeu smeriţ(i) rugători:
t Gavriil Mitropolit Moldaviei c m . p . x
Preaplecate slugi: Vasile Razul vel log(o)f(ă)t cm.p.>; Iordachi log(o)f(ă)t
cm.p.>; Ion Cant(acuzino) vel vor(nic) cm.p.>; Dimitrie Sturdza vel vor(nic) cm.p>;
Neculai Roset vel vor(nic) cm.p.>; Ion Sturdza vel vor(nic) cm.p.>; Lascarache Roset
hatman c m . p > ; Iordache Balş vel vist(iernic) c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme cu litere latine şi cifre arabo:
Carte de zudicarc pe lokul dughenilor de la bojeri en vreme lui ...' Constantin Moros.
1778 dechemv(rie) 22.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/38. Orig., hîrtie difolio (53 x 37 cm.), filigran, cerneală neagră.
Ibidem, MLXXVIII/264 (copie din aceeaşi vreme cu caractere latine)

1
Cîteva litere, neclare.

381 1778 decembrie 23


Vasile Vulpi şi soţia lui, Sanda, vînd lui Grigoraş Vulpi şi soţiei acestuia Stratina dotiâ
pogoane şi jumătate de vie îngropată la Şorogari, cu 180 de Iei.

Adică eu, Vasile Vulpi, dinpreună cu soţul meu Sanda, şi cu fii noştri dat-am
adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dum(nealu)i vărului meu Grigoraş Vulpi şi
a soţului dum(nealu)i Stratini precum să s(e) ştii că, di nime siliţi, nici asupriţi, ci de a
noastră bunăvoi, am vîndut dumilorsale 2 pogoni şi giumătate de vii îngropată, cu casă şi:

488r
„•ii ijc stărpu, cît este îngrădită, cari vii este pe locul sfintei mănăstiri Golăi la Ciorogari,
?- între viile dum(nealu)i cămăraşului Iordache Panaint(e).
Decii văzînd noi plata deplin(ă) în mînăle noştri, 180 lei, adică o sută optzăci de
f -Ici, am vîndut-o ca să fii" dumilorsale dreaptă moşi(e) în veci, fiilor dum(nealu)i,
/nepoţilor şi strenepoţilor dum(nealu)i.
Şi la această vînzare s-au întîmplat şi alţi oameni buni cari mai gios să vor iscăli.
Şi noi, pentru mai adivărată credinţa, ne-am pus numele şi degitele.
1778 dec(he)m(vrie) 23.
Eu1, Vasile Vulpi, am vîndut cu voie me.
Eu1, Sanda soţu lui Vasile, am vîndut cu voie me.
Eu1, Radul ficior lui Vasile.
Eu1, Mărie fiică lui Vasile.
Arh, St. laşi, Documente, DCCCLXXV1/3. Orig., hîrtie (32 x 21,5 cm.), cerneală neagră, patru
amprente digitale.

1
Amprentă digitală.

382 1779
Costandin Dimitrie Moruzi voievod dăruieşte lui Iordache Balş mare vistiernic mai multe
sălaşe de ţigani domneşti.

Cu mila lui Dumnezău, Noi Costandin Dimitrie Moruzi v(oie)vodu, domn Ţărăi
Moldavvei. t Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui să cade a şti că, iată,
al nostru cinstit şi credincios boieru domnii mele Iordachi Balş vel vist(iernic), care
slujind domnii mele şi ţării cu dreptate şi credinţă, socotit-am domnie me şi osăbit de alte
ale noastre domneşti mile, încă l-am mai miluit pe cl(umnea)l(ui) cu aceşti ţigani ce mai
gios să arată, cari sînt dintru ai noştri drepţi ţigani g(os)pod, anumi: Ioniţă Creţul ţigan
... şi ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Ilie ţigan vizitiu, Mărie ţigancă, soţ lui Ilie, cu doi
ficiori ai lui: Radul, Pavăl, Barbu ţigan cu Irina ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Radul ţigan
cu Mărie ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Petru ţigan cu Mă(riu)ţa fimeia şi cu copii(i) lor,
Ion ţiganul cumnat Petrii, cu Aniţa ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Stan ţigan cîmpoieş cu
Marica ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Marin ţigan cu Ion(a) ţiganca lui şi cu copi(i) lor,
Macul ţigan cu Mărie ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Şărban brat Neagului cu Mărie
ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Mărie ţiganca şi cu doi feciori ai lui Costandin şi loan, Stan
ţigan herar cu Voica ţiganca lui şi cu copii(i) lor, Stănilă brat lui Stan herar cu Tudura
ţiganca şi cu copii(i) lor, Voicu ţigan brat lui Stan herar, holtei, Stoian ţigănaş, copil
ficior Ilincăi şi lui ...' şari, Grigoraş ţigănaş copil, ficior lui Costandin Dorobanţul şi a
Dobrei, Stan ţigăn(aş) copil, fecior lui loan şi a Ilincii ţigancăi, Dobre ţigan herar, ...' cu
ţiganca lui, Dumitra, şi cu copii(i) lor. Toţi aceştia care sînt arătaţi ţigani să-i fie a
d(umi)sale Iordachi Balş vel vist(iernic) dani(e) <de la>' domnia me şi drepţi ro(bi) cu
tot (rodul) lor ..} cu bună pace în veci, şi să-i fii dc la domnia mea miluire stăp(înire)
neclătită şi nerăşuitâ nici odeneoară, puind în hrisovul acesta ...' noastră iascăli(tură) şi
pecete.
Şi poftim domnie me şi pe alţi luminaţi domni <pre care>' Sfîntul Dumnezeu va
rîndui în urma noastră cu domniia aceştii ţări, ori din fii noştri ori dintr-alt neam, să nu
surpe această puţină milă ce am făcut domnia mea precum nici noi n-am stricat daniile

489r
altor l u m i n a ţ i d o m n i , ci m a i v î r t o s să î n t ă r e a s c ă p e n t r u al d o m n i i l o r sale voinicii
pomenire.
S-au scris zapisul acesta la Moldova, la'al doilea an, de credincios botertul nos(r|
DumitracHi Vîrnav âl doilea logofăt.
La anii 1779.
Noi Costandin Moruzi v(oie)vod 3 .
Lascarachi Ros(e)t hat(man) procit.
Cercetat:...1.

Comitetul
Copie aceasta scoţîndu-să din cuvînt în cuvînt după ce! adevărat or(i)geuai cau
f i i n d î n t o c m a , s - a u î n c r e d i n ţ a t şi d e c ă t r ă noi. . 8
în Ieşi 1813 dechemvrie ...
Andronache Donici agă <m.p.> ...4.

Arh. Sl. laşi, Documente, DCCCI1I/1. Copie de la începutul sec XIX,

' Şters.
2
Un rînd rupt şi şters.
1
Menţiunea copistului: ,,l(o)c(ul) p(e)ce(ţii)".
4
Trei nume de boieri, neclare.

383 1779 ianuarie 1

Venitul anual al mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi. :

F.95r.
Venitiil mănăstirii Sfîntul Spiridon ce s-au luat într-un anu, din let 1778 ghen(arie)
şi pără la let ] 779 ghen(arie) 1, de rînduiţii epitropi dum(nealui) loan Cantacozono biv
vel log(o)f(ă)t i de dum(nealui) Lăscărachi Rusăt hat(man), precum arată.
1779 ghen(arie) 1.
Lei bani
9 430 99 ce au rămas rămăşîţ(ă) din sama anului trecut şi s-au încărcat la
sama aceasta
1 300 vama cazacliilor, ce s-au vîndut într-acestu anu duuiOiealui!
pah(arnicului) Grigoraş l-con şi tovarăşîlor dumisale
400 venitul păhărnicii, ce s-au vîndut cluce(rului) Ştefan Anaslas(ie) i
Toader Carp
800 venitul pogonăritului de tiutiun ce s-au vîndut lui Toader Carpu ot
vist(ierie)
850 venitul cîntarălor ce s-au vîndut într-acestu anu, însă
lei
450 tîrgul Iaş(i), Iui Iani mumgiu, fev(ruarie) 1.
80 tîrgul Tecuciului, lui Costandinu log(o)f(ă)t ol tam,
ap(rilie). jţ
100 tîrgul Romanului, lui Costandinu grec băcal ot tam,
ap(rilie).
100 tîrgul Bîrladului, lui Costandinu grecu ot tam, iuni(e)
100 tîrgul Sorocăi, Movilău şi Raşcovul, lui Şărban

490r
log(o)f(ă)t, ghen(arie)
_ 20_ tîrgul Huşii, lui Gheorghie hangiu, ap(rilie).

611 30 din venitul cerii într-acestu anu, din let 1778 ghen(arie) şi pără la
iulie let 1778, pe 54 332 ocă ceară, cîte 1 banu pe ocă, bez 67 lei
108 bani ce s-au dat ostineala şi cheltuiala celor ce-au strînsu
venitu acesta. Insa aceşti ban(i) s-au strînsu cu Ştefan Feştil(ă)
vameş, iar din l(e)t 1778 iul(ie) 1 au rămas asupra pah(arnicului)
Leon i Toma Cozma(?) i alţii, vameşii de acest an*.
ocă
13 940 hagi Leonte
13 200 Andrii Pavli
13 392 9 2 7 140

F 95v.
13 392 9 transportu
ocă
27 140 transportu
4 500 Chiriiac Anastasîu
2 016 Toader i Ion şi Dumitru Moisa
400 Radul Leca
204 Hriste Iani şi Petru
274 Hristodor Cumbati
1 960 Gheorghie Albincţul
1 379 Dumitru Coste Macri
39 Sterii Barca
930 Năstas(e) Vineţîian
1 100 Anastas(ie) Panul
400 Ânastaş(ie) Marcul
2 400 basa
> Sterii Barca
2 160 Ion Costandinu Cumbati
2 460 Anatas(ie) Panul
390 Iani Combaţi braşovanu
3 400 Toader braşovanu
920 Panaite Cohcioti
1 390 hagi Leonte
1, 800 Mihali Dumitriu
54 332
135 di pe carăle cu lipscănie ce s-au luat într-acestu anu, de ia let 1778
ghen(arie) 1 şi pără la let 1779 ghen(arie) 1, cîte 15 lei de car
lei
60 de la Petrovici i Panaite Concioti, pe 4 cară
15 de la Anastas(ie) băcalbaşa pe 1 car
60 de la Neculachi Avram, pe 4 cară
135

sajul „însă aceşti bani... de acest an", adăugat de altă mînă.

491r
13 527
F.104v.

lei hani •
13 527 9 transporta
3 761 70 din vînzare venitului moşiilor pe un anu, din let: 1778 ap(rilie) -.i
. pîră la let 1779 ap(rilie), însă:
lei hani
200 moşîie Borşa ot ţîn(u)t(ul) Iaş(i), ce s-au
vîndut lui Ştefan Petrovici în 2 ani şi cîte 200
lei pe anu, adecă din let 1778 ap(rilie) şi pară
la let 1780 ap(rilie) si să tocmască iazul si
moara
230 moşie Dumeştii ot ţîn(u)tu Vasluiului, lui
Anastas(ie) băcalbaş
20 moşie Hălceni ot ţîn(u)tu Hîrlăului, lui Co-le
Papafil
400 moşîie Cotnari i Zlodica i Hîrlău, oamenilor
din Cotnari
300 moşie Şărăuţîi ot Cernăuţi, pah(arnicului)
Leon Imbo
115 moşîie Hreaţca ot tam, preotului Sîmion de
acolo
400 moşiile Crăiniceni, Avrămeni, Sîrbii ot
Dorohoiu, lui Iani grec căp(i)t(an)
100 moşîie Bălţîle ot Soroca, sul(gerului) Sandul
Panaite
333 40 moşie Blăgeşti ot Bacău lui Ştefan Ţîntilă
căp(i)t(an) pe trii ani cu 1000 lei, cari să vini
cîte 333 lei 40 bani, adecă din let 1778
ap(rilie) şi pără la let 1781 ap(rilie).
45 moşîie ot Orheiu cu heleşteu, dum(nealui)
spata(rului) Costandin Rîşcanu.
300 moşîie Chipereşti ot ţîn(u)t(ul) lâş(i), lui
Triiandafil grec pe 5 ani să facă iazul şi morile
de izvpav(ă), începîndu-să anul din let 1776
martu 10.
17 288 79 2 443 40

F. 96 v.
lei hani
17 288 79 transportul
lei hani
2 443 40 transportul
100 moşîie Tîrgului Frumos ot Cîrligătură, Lupului
căp(i)t(an), însă:
40 venitu moşii

492
40 mortasîpie
20 venitu cîntar(u)lui
100 şi să c u m p e r e şi u n cîntar m a r e ca de
1000 ocă, care să rămîi a mănăstirii să
nu să scadă din s o m a cumpărăturii
250 moşie Chetros(ul), lui Anton Baronce arman
pe trii ani. adecă din let 1778 ap(rilie) şi pără la
let 1781 ap(rilie).
24 30 s-au luat de la dum(neai) vorniceas(a) Catrina
Rusătoai pentru moşie Cărhana de la Greceni
pe acestu anu.
14 m o ş i e D u p c e n i ot Lăpuşna, lui Pricopii ot
Ghermăneşti
m o ş i e Şăptiliceni ot Soroca, u n u i Ursachi
30 căp(i)t(an) ot tam, cari m o ş i e au fostu dată în
sama lui Costandinu Vartic şi el au arătat că au
vîndut venitu moşiii aceştie cu preţul acesta de
mai susu[lui] arătat
50 moşie Balotina ot ţîn(u)tu Iaş(i), preosfinţii
sale părintelui mitropolit
moşie Bănila cu parte din Răstoaci ot Cernăuţi
310
ot pah(arnicul) Imbo pe doi ani. adecă pe 1777
şi pe 1778, cîte 155 lei pe anu.
3 221 70~
F. 97 r.
lei hani
17 288 79 transportu
lei bani
3 221 70 transportu
16 bezmăn pe un loc de dugheană ot Tîrgul de
Sus de la Meher jîd(o)v
10 bezmănul pe o bucăţă loc ot Tîrgul de Sus de
la Ştefan Ţura
15 bezmăn pe o bucăţă loc ot Tîrgul de Sus de la
Hai a jîd(o)vcă.
20 bezmăn di pe un loc di crîşmă de la Cucoranu
din Tîrgul de Sus cu pivniţă de piiatră de la
Stoica precupeţ
6 bezmăn di pe o bucaţă de loc din Tîrgul Făinii
ot Marcu jîd(o)v
170 chirie pitării i 2 dugheni din colţul zîdiului
măn(ă)st(i)rii ot Gheorghie pitar,
50 chirie crîşmii din colţul zîdiului măn(ă)st(i)rii
ot Gheorghie banul
5 b e z m ă n pe o bucăţă loc ot Tîrgul Făinii de la
Andrii Moldovanu

493
30 - chirie pe o pitărie ot Tîrgul Făinii de h
Gheorghie Duca pitar
15 ' chirie pe o dugheană ot Tîrgul Făinii alăture cu
pitărie de la Măriuţa, fimei săracă
15 b e z m ă n di pe un loc cu 2 d u g h e n i ce situu >a

poarta Păşcanului de la fimeia lui lani


căp(i)t(an).
20 chirie pe o dugheană ot Botoşani de la
Gheorghie Bălan ot tam
110 chiriile a doî crîşme a măn(ă)st(i)rii de la
, Gheorghie banu, însă:
lei
60 crîşma din colţul zîdiului
50 crîşma ot Surlărie
110
10 bezmănul pe un loc de cas(ă) de la DrăghiciS
baş ceauş ot Surlărie
8 bezmăn pe un loc de cas(ă) de la Toader
neguţitor ot tam
3 671 70

F. 97v.
lei bani
17 288 79 transportu
Lei bani
3 671 70 transportu
90 chirie pe trii dugheni de la poarta măn(ă)st(i)rii
ot Gheorghie Banu, însă:
lei
40 de la Hriste băcal
30 Gheorghie croitor
20 Xiţă bărbieriul
90
3 761 70 bez chirie unii dugheni din colţul zîdiului din 5
dugheni, fiindu pustii
2 000 s-au luat din ocnă din rînduitul venit după ponturi, însă
lei
1 000 de la Ştefan Feştilă med(elnicer) pe 6 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), martu, ap(rilie), maiu şi iuni(e)
1 000 de la cămăraş(ul) de ocnă pe 6 luni fiindu în credinţă
ocna din let 1778 iuli(e) 1 şi pîr(ă) la let 1779 ghen(arie) 1.
2000
430 40 venitul Gălaţîlor; lui Adam bulubaş pe un anu din let 1778
ghen(arie) pîră la let 1779 ghen(arie) 1
285 s-au luat di pe horilcă ce-au venit aice în Iaş(i) cîte 1 banu pe
vadră după hrisov prin mîna lui Ştefan Feştilă med(elnicer) pe

494r
25 405 ved(re), bez 31 lei 88 bani ce s-au dat ostineala şi
cheltuiala celor ce-au strînsu venitu acesta şi s-au tăiet acestu
venit p o r o n c i n d u - s ă să nu mai vie horilcă din Ţ a r a Leşască, 1778
fev(ruarie)
]2() din Venitu horilcii ot O c n ă de la Spiridon gram(ati)c, din let 1778
ghen(arie) şi pîr(ă) la let 1779 ghen(arie)
200 de la părintele Irinopoleos etisăon, pe anul acesta 1778 pentru
măn(ă)st(i)re Precista ot Roman i Proorocu Samoil ot Focşani cu
moşiile lor
£••"20323

F. 9Sr.
lei bani
2Q 323 79 transportu
55 rădicătura g(os)pod pe 500 stupi cîte 12 bani vechi
41 80 rădicătura g(bsjp6d pe 500 oi cîte 10 bani
240 scutclnicii inăn(ă)st(i)rii pc un anu cîte 24 lei pe 12 liudi la un
cifertU, însă:
lei bani
48 la agiutorinţa ce-au icşît let 1777 pe 4 luni:
dec(he)m(vriej, ghen(arie), fev(ruarie) şi martu
192 pe 8 ciferturi: ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e),
av(gust), săpt(emvrie), oc(to)m(vrie) şi
no(ie)m(vrie) let 1778
240
200 solăritu Vrăncii cari să ia de la cămăraş(ul) de ocnă pe un anu
după ponturile g(os)pod, însă:
lei bani
100 de la Ştefan Feştilă pe pol anu, din let 1778
ghen(arie) şi pîr(ă) la iuli(e) 1778
100 de la cămăraş(ul) de ocnă pe pol anu fiindu
ocna în credinţă, adecă din let 1778 iuli(e) şi
pîr(ă) la 1779 ghen(arie)
' 200
52 60 p e 3 0 0 0 ocă sare ce s-au vîndut cîte 7 0 par(ale) suta de ocă lui
Gheorghie D i m a pitari mila măn(ă)st(i)rii şi a schitului, însă
ocă ..-•„'
2 400 măn(ă)st(i)re Sfîntului Spiridon 60 drobi
600 Schitu ot Codru, 30 cumpeni
3 000 iar a mănăstirii Precistii ot Roman şi a Proorocului
Samoil ot Focşani le-au luat părintile Irinopoleos, adecă
ocă
2 000 măn(ă)stire Precista 50 drobi
600 Prooroc(ul) Samoil 30 cumpeni
2 600
20 9 1 2 99

495r
F.104v.

lei bani
20 912 99 transportu
100 pe 2000 mascuri cămăraş(ului) lordachi Panaiotc ce-au trecut piste
hotar cîte 2 par(ale)
14 pe 4 ved(re) miere ce s-au bătut 15 stupi, cîte 3 lei 60 bani lui
Anastas(ie) băcalbaşa
50 s-au luat de la Ştefan Feştilă med(elnicer) ce-au fostu vameş mila
ce ave să ie măn(ă)st(i)re din vamă la zîoa hramului pentru unţu de
lemnu i tămîie, cari bani neluîndu-să în anul trecut 1777 si
neîncărcîndu-să nici la samă s-au luat acum şi s-au încărcat
50 mila ce ari măn(ă)st(i)re pe anu pentru untu de lemnu i tămîia la
hramul mănăstirii din vamă 1778
1 550 108 au curpinsu toată vînzarea vinului măn(ă)st(i)rii din anul 1777 şi
s-au încărcat pe anul 1778 din 273 ved(re) ce-au ieşît din 41
pogoani 3 firti lucrătoare, înşă cu 4 pogoani de la Gruci a
măn(ă)st(i)rii Gălăţîi cari sîntu alăture cu alte 4 pogoani a
măn(ă)st(i)rii; şi lucrîndu-să viile aceste cu cheltuiala măn(ă)st(i)rii
s-au luat şi vinul ce-au ieşît în anul acela la măn(ă)st(i)re şi mai pe
urmă s-au făcut schimbu, adecă au dat măn(ă)st(i)re Gălata aceli 4
pogoani ot Cruci şi au luat de la mănăstire 5 pogoani ot Miroslava,
adecă:
vecl( re) pog( oane)
579 8 ot Odobeşti
590 8 ot Cruce
100 ce-au cumpărat cu bani de s-au umblut
buţîle cu vinu
830 11 1/3 ot Triponeşti
160 5 ot Copou
200 4 ot B u c i u m i
J50 5 ot Miroslava
2 2 677 87 2 609 41 1/3 cu 36 ved(re) ce s-au dat d e j m ă la Buciumi
i la Copou [cari]
F. 99r.
lei bani
22 677 87 transportu
vinu s-au vîndut la 1778, însă:
lei bani ved(re)
459 504 cu Grigoras crîşmar din colţul zîdiului
măn(ă)st(i)rii, cîte 1 leu vadra, bez 45
lei hacul crîşmar(u)lui cîte 10 lei de
bute i 5 lei de poloboc, adecă:
ved(re)
40 1 polob(o)cu ot Copou, bez 4
ved(re) drojdii

496
117 1 bute ot tam, bez 11 ved(re)
drojdii
118 1 bute ot Cruce, bez 10
ved(re) drojdii
114 1 bute ot tam, bez 8 ved(re)
drojdii
114 1 bute ot Odobeşti bez, 11
ved(re) drojdii
504 44
468 60 536 cu Andrii crîşmar de la pivniţa ot
Surlărie cîte 1 leu vadra, bez 67 lei 60
bani hacul crîşmariului, cîte 15 lei de
bute şi de poloboc pe giumătate, însă
130 1 bute ot Cruce, bez 10
ved(re) drojdii
119 1 bute ot Odobeşti, bez 10 ve-
d(re) drojdii
115 1 bute tij, bez 9 ved(re) drojdii
135 1 bute ot Bucium, bez 10 ve-
d(re) drojdii
37 1 pol(o)b(o)c ot Triponeşti,
bez 5 ved(re) droj(dii)
536 44
58 60 78 un poloboc ot Triponeşti ce s-au vîndut
cu di ridicata lui Tudos(e) Chiabur ot
Tîrgul de Sus, cîte 30 par(ale) vadr(a)
53 108 68 1 poloboc tij ot tam şi tij acestuie, cîte
32 par(ale) vadra
52 60 70 1 poloboc tij ot tam ce s-au vîndut lui
Mihălachi ot Tîrgul Făinii, cîte 30
par(ale) vadra
168 240 3 poloboaci ot Triponeşti ce s-au luat de
dum(nealui) Lăscărachi Rusăt hat(man)
cîte 28 par(ale) vadra
1 260 48 1 496
F. 99v.
lei bani
22 677 87 transporta
1 260 48 1 496 transporta
290 60 415 3 buţ(i) ce-au luat dum(nealui)
pah(arnicul) Neculaiu Balşu, însă:
143 ot Odobeşti
145 ot Cruce
127 ot Triponeşti
415 fac cîte 28 par(ale) vadra
550 108 1 911 din care scăzîndu-s(ă) 1317 lei 22 bani

497r
ce-au cheltuit măn(ă)stire cu i U c r u j ?
viilor i a oamenilor pristavi i a culesuriî
• i chiriile pîn(ă) la Iaş(i), precurm ş a l
arată la sama mănăstirii let 1777 1
rămîne la măn(ă)st(i)re dobînda din 41 >
1/3 pogoane numai 233 iei 78 bani, bez
230 ce s-au înplut vasăle celelante, însă:
150 ved(re) o bute ot Miroslava $r
80 ved(re) un poloboc Q[
Triponeşti
230
80 un poloboc ce s-au băut la măn(ă)st(i)re
88 drojdiile vasălor ce s-au vîndut cu oca
264 au ieşît lipsa drumului
2 573
800 18 au cuprinsu toată vînzare vinului măn(ă)st(i)rii din anul acesta
1778 din 3461 ved(re) ce au ieşît din 36 1/3 pogoani lucrătoare,
ce are măn(ă)st(i)rea, bez 5 pogoane vie ot Miroslava care au
fostu a măn(ă)st(i)rii Gălăţîi pentru 4 pogoani ot Cruc(e) ce-au
dat, cari sîntu alăture cu alte 4 pogoane a măn(ă)st(i)rii Sfîntului i
Spiridon. Şi aceşti 5 pogoani ot Miroslava ce s-au dat
măn(ă)st(i)rii Gălăţîi s-au lucrat în anul acesta cu cheltuiala
măn(ă)st(i)rii, iar vinul ce-au ieşît l-au luat măn(ă)st(i)re Gâlata
pentru vinul ce-au luat măn(ă)st)i)re Sfîntului Spiridon
23 477 105
F. 100 r.
23 477 105 transportu
din 4 pogoani a măn(ă)st(i)rii Gălăţîi ot Cruci la anul 1777 şi s-au
încălţat la anul acesta 1778 după cum să arată, adecă:
vecl(re) pog(oane)
286 4 de la Buciumi
297 5 de la Copou
693 8 de la Odobeşti
1 036 8 de la Cruce
1 149 11 1/3 de la Triponeşti
3 461 36 1/3 din cari vinu 3208 ved(re) s-au vîndut Iu
Gheorghie Banul, adecă:
lei bani ved(rej
135 270 din vie ot Copou cîte 20 par(ale)
30 60 de la Buciumi vadra
173 30 693 de la Odobeşti, cîte 25 lei suta
233 J 12 1 036 de la Cruci, cîte 22 lei suta
228 96 1 149 de la Triponeşti, însă:
lei bani ved(re)
215 96 1 079 cîte 20 lei suta
13 70 ce-au prisosit

498r
vinu roş şi s-au
vîndut la coretă
228 96 1 149
800 18 3 208 din caii scăzîndu-s(ă) 692 lei 39 bani
ce-au cheltuit măn(ă)st(i)re cu lucrul
viilor i a oamenilor pristavi i a culesului
însă cu 60 lei ce-au cheltuit măn(ă)-
st(i)re cu lucrul viilor ot Miroslava şi
vinul l-au luat măn(ă)st(i)re Gălata
după cum să arată şi mai sus rămîne la
măn(ă)st(i)re dobîndă 107 lei 99 bani,
bez
200 de la Buciumi ce s-au pus în trii
poloboaci şi sîntu în pivniţa
măn(ă)st(i)rii din năuntru şi s-au
poprit pentru treaba măn(ă)st(i)rii,
bez
3 408
F. 100 v.
23 477 105 transporta
ved(re)
3 408 transporta
53 ce s-au dat dijmă din vie ot Copou i ot Buciumi
3 461
120 venitul horilcii ot Ocnă pe 12 luni pe anul trecut 1776 ghen(arie) 1
şi păr(ă) la let 1777 ghen(arie) 1 să s(e) împlinească de la Coste
Papafil şi de la Panaite Zahul fiindu că ei au strînsu acestu venit
23 5 9 7 ~ " Î 0 5 1 -
Gavriil mitropolit Moldaviei c m . p . x

Vasile Razul vel log(o)f(ă)t cm.p.>; loan Cant(acuzino) log(o)f(ă)t cm.p.x, Ion
fSturdza vel vor(nic) cm.p.>; Dimitrie Sturdza vel vor(nic) cm.p.x, Ion Cant(acuzino)
Jvfel vor(nic) c m . p . x Neculai Roset vel vor(nic) cm.p.>; Iordachi Balş vel vist(iernic)
l<:m.p.>; Constandin Carage vel spat(ar) cm.p.>; Grigori Balş vel ban c m . p . x
Arh. St. laşi, Ms. nr. 2665, f. 95r. - lOOv. Orig., hîrtie (30,6 x 20,2 cm.), cerneală neagră.

1
Suma, scrisă şi cu litere greceşti.

384 1779 ianuarie 1


Cheltuielile mănăstirii Sfîntul Spiridon de la 1 ianuarie 1778 pînă la 1 ianuarie 1779.

F. 101 r.
Cheltuiala mănăstirii Svîntului Spiridon ce s-au făcut într-acest anu de rînduiţii
epitropi, dum(nealui) loan Cantacozono biv vel log(o)f(ă)t i dum(nealui) Lăscărachi
Rusăt hat(man), adecă din let 1778 ghen(arie) 1 şi pără la let 1779 ghen(arie) 1.

499r
1779 ghen(arie) 1.
lei bani
684 80 s-au rădicat din 9430 lei 99 bani ce-au rămas rămăşîţ(ă) din sama
anului trecut 1777, după cum să arată <în> încărcătura sămii anului
acestuie 1778, însă:
lei bani
348 din 746 lei ce-au afierosît la măn(ă)st(i)re Simţului
Spiridon Vartholomeiu ieromonah, duhovnicuff) -
spitalului, cu diiată la moarte, adecă:
lei
150 lui Paraschiv starostile de ciocli din 250 la
ce-au fostu dator cu zapis, pentru cari bani
aducîndu mărturie de la popa Stathi şi de la
alţii cum că i-au iertat Vartholomeiu la mi iarte
sa s-au rădicat, bez 100 lei ce-au dat
100 preotului Petre de la Sfeti Athanasie, cari bani
i-au luat în datorie pentru răscumpăratul unor
copii de la robie şi neavîndu putinţă ca să-i
plătească s-au rădicat
52 oamenilor din satu Joldeştii ot ţînut(ul)
Sucevii din 70 lei ce-au fostu datori. Şi dîndu
zapis pentru 20 lei ca să-i aducă la Svînt(ul)
Petru 1778, au adus numai 18 lei şi li s-au mai
rădicat 2 lei, neavîndu de unde să-i de
_ r
F. 1.01 v.
lei bani
684 80 transportu
lei hani
348 transportu
lei
302 transportu
46 pentru 2 3 stupi, cîte 2 lei stupii ce arată în
diiata lui că i-au avut la măn(ă)st(i)re Minzaţii
şi încărcîndu-s(e) bani(i) aceştie ca să s(e)
vîndă stupi la sama anului trecut 1777 s-au
scris la isprav(ni)ci de Tutova şi au răspunsu
cum că au cercetat şi au găsît la Sarafim;
egumenu de la schitu Mînzaţii, din cari au
arătat că 8 stupi au murit şi s-au mai giudecat
pentru stupii aceştie cu Vartholomeiu şi au
rămas stupii a măn(ă)st(i)rii Mînzaţii şi fiindu
egumenu Sarafim faţ(ă) s-au cercetat pricina şi
au rămas ca să nu s(e) mai supere
~~348
216 80 lui Tuduri Caracada pentru venitu Gălaţilor pe 4 luni:

500r
săpt(emvrie), oct(omvrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)mv(rie)
1777 fiindu că el au strînsu bani, dar aducîndu-să pe dînsul
aice, au arătat cu giurămîndu că n-au luat nici un ban după
. cum mărturisăscu şi pîrcălabii de Galaţ(i)
90 Ianni Necoleta ce era rămăşîţ(ă) din cumpărătoare venitului
moşii Borşii anului trecut 1776 pentru care bani
apucîndu-s(e) pe dînsul, el au arătat că aceşti bani i-au
cheltuit cu iazul de acolo şi cu o cas(ă) şi o pivniţă ce-au
făcut, cas(e) pricină cercetîndu-să şi de cătră dum(nealui)
pah(arnicul) Neculaiu Balşu ce-am fost epitrop cum şi acum
s-au dovedit cum că cu adevărat au cheltuit aceşti bani la
lucrul măn(ă)st(i)rii şi s-au hotărît ca să nu să mai supere
Nicoleta
654 80

F. 102 r.
lei bani
684 80 transportu
lei bani transportu
30 s-au ţînut în samă lui Costandinu grec ot Bîrlad ce-au
fostu cumpărat venitu cîntar(u)lui de acolo din 115 lei
ce au fostu rămăşîţ(ă) pentru un cîntar de 1200 ocă
ce-au cumpărat pentru cari au arătat răvaş(ul)
dum(nealui) pah(arnicului) Neculaiu Balşu din
epitropie dumisale întru care îi scrie ca s(ă) cumpere
cîntar(ul) şi i să va ţine în samă şi cumpărîndu
cîntar(ul) s-au ţînut banii în samă şi au rămas
cîntar(ul) a măn(ă)st(i)rii
684 80
2 005 21 cheltuiala mîncării bolnavilor ot spital
146 72 pe luna lui ghenar(ie) 1778
128 42 pe luna lui fey(ruarie)
102 27 pe luna lui martu
113 15 pe luna lui april
109 660 pe luna lui maiu
144 96 pe luna lui iuni
197 75 pe luna lui iulie, adăogîndu-să bolnavii
188 48 pe luna lui avgust
195 108 pe luna lui săpt(emvrie)
220 , 48 pe luna lui oc(to)m(vrie)
245 pe luna lui noiemvrie
213 24 pe luna lui dec(he)mv(rie)
2005 21
3 329 114 plata doftorilor bolnavilor de Ia spital, însă:
245 63 pe luna lui ghenar(ie) 1778 ladoftor(ul) Luchi
195 48 pe luna lui fev(ruarie), tij
254 45 pe luna martu tij

501r
226 105 pe luna lui april tij
284 9 pe lima lui maiu, la doftorul Testaboza
329 75 pe luna lui iuni tij
266 114 pe luna lui iulie tij
6 019 95 288 90 pe luna lui avgust tij
2 091 69
F. 102 v.
lei bani
6 019 95 transportu
lei bani
2 091 69 transportu
275 30 pe luna lui săpt(embrie) tij
376 24 pe luna lui oc(to)m(brie) tij
314 24 pe luna lui noiem(b)rie tij
272 87 pe luna lui dec(he)mv(rie) tij
3 329 114
2 405 leafa doftorilor i a gerahilor, însă:
600 doftor(ului) Luchi pe 12 luni de la let 1778 ghen(ariej
1 şi păr(ă) la let 1779 ghen(arie) 1, cîte 50 lei
600 doftor(ului) Pandeli i lui Iordachi pe 12 luni, de la let
1778 ghen(arie) 1 şi păr(ă) la let 1779 ghen(arie) 1,
cîte 50 lei, însă:
lei
200 doftorul Pandeli pe 4 luni: ghen(arief
fev(ruarie), martu şi april
400 lui Iordachi pe 8 luni: maiu, iuni, iulie, av(gust),
săpt(embrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(brie) şi
dec(he)mv(rie)
600
320 gerah(u)lui Herleţ neamţu i lui Costachi pe 12 iuni
din let 1778 ghen(arie) 1 şi pîr(ă) la let 1779
ghen(arie) I, însă:
150 gerah(u)lui Herleţ pe 5 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), martu, ap(rilie) şi maiu, cîte 30 lei
170 gerah(u)lui Costachi pe 7 luni: iuni(e), av(gust),
săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)mv(rie), cîte 25 lei.
320
275 gerah(u)lui Locman pe 12 luni, din let 1778 ghen(arie) 1 şi păr(ă|
la let 1779 ghen(arie) 1, însă pe 5 luni: ghen(arie), fev(njarie)!
martu, ap(rilie) şi maiu, cîte 20 lei şi pe 7 luni: iuni(e), iuli(e)*
av(gust), spăt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)m(vrie), cîte 25 lei
250 gerah(u)lui Bortolici pe 5 luni: av(gust), săpt(emvrie),
oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte 50 lei
8 424 95 2 045

502r
fţî03r.
lei bani
8 424 95 transportu
lei bani
2 045 transportu
120 ipohirurgds Anton pe 12 luni, din let 1778 ghen(arie)
1 şi păr(ă) la let 1779 ghen(arie) 1, cîte 10 lei
120 epistatului asupra datului doftoriilor pe 12 luni, din let
1778 ghen(arie) 1 şi păr(ă) la let 1779 ghen(arie) 1,
însă pe 4 luni: ghen(arie), fev(ruarie), martu şi april
lui lordachi şi pe 8 luni: maiu, iuni(e), iuli(e), av(gust),
săpt(emVrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)m(vrie) lui Geoan, cîte 10 lei pe lună
120 gerah(u)lui de la Ocnă pe un anu, din let 1778
ghen(arie) 1, cîte 10 lei
2405
] 795 leafa preoţilor măn(ă)st(irii) i a posluşnicilor spitalului i al altora,
însă:
15 preotului Athanasie grec(ul) pe ghen(arie) şi apoi s-au
făcut egumen
180 egumenului Athanasie pe 6 luni: fev(ruarie), martu,
ap(rilie), maiu, iuni(e) şi iulie, cîte 30 Iei pe lună şi de
aice au lipsît
f
120 preotului Lupul pe 12 luni, din let 1778 ghen(arie) şi
păr(ă) la let 1779 ghen(arie), cîte 10 lei
79 preotului Ioniţ(ă) pe 10 luni, însă pe 3 luni; martu,
april, maiu, cîte 10 lei, şi pe 7 luni: iuni(e), iuli(e),
av(gust), săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)m(vrie), cîte 7 lei
60 duhovnicului spitalului pe 12 luni, din let 1778
ghen(arie) 1 şi pără la let 1779 ghen(arie); însă pe 5
luni: ghen(arie), fev(ruarie), fev(ruarie), martu,
ap(rilie) şi maiu preotului Toader şi pe 7 luni: iuni(e),
iul(ie), av(gust), săpt(emvrie), oc(to)m(vrie),
no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie) lui Macarie
ieromonah, cîte 5 lei
120 diiaconului Toader ce este şi clisăiarh pe 12 luni, din
let 1778 ghen(ârie) 1 şi păr(ă) la let 1779 ghen(rie) 1
şi păr(ă) la let 1779 ghen(arie) 1, cîte 10 lei,
65 Iui protopsalti grec(ul) pe 5 luni: av(gust),
săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)mv(rie), cîte 13 lei.
10 219 95 639
F. 103 v.
lei bani
10 219 95 transportu

503r
lei bani
639 transporta
96 ' Sandului dascal moldovinescu pe 12 luni, din i et
1778 ghen(arie) Îşi pără la let 1779 ghen(ariej) ,,»,
8 lei. ' '
60 nacealnicului de la schitu din Codru pe 12 luni, din jel
1778 ghen(arie) 1 şi pără la let 1779 ghen(arie) l cţ,.i
5 lei
60 nacealnicului de la schitu ot Stavnic pe 12 luni. din b
1778 gheh(arie) 1 şi pără la let 1779 ghen(aric) 1
5 lei
600 lui Anastas(ie) Scorţăscu sameş(ul) măn(ă)st(i)rn pe
12 luni, din let 1778 ghen(arie) 1 şi pără la Ici 1779
cîte 50 lei
10 — unui călugăr dascal de la schitu ot Stavnic înli-un anu
72 la 2 posluşnici pe 12 luni din let 1778 ghen(urie) 1
păr(ă) la let 1779 ghen(ane) 1, cîte 3 lei
108 la 3 fimei poşluşnice pe 12 luni, din Ici 1778
ghen(arie) 1 şi pără la let 1779 ghen(arie) 1, die 3 Ici
60 - stolnicului spitalului din let 1778 ghen(arie) 1 şi pâr§
la let 1779 ghen(arie) 1, cîte 5 lei, însă pe 6 iuni:
ghen(arie), fev(ruarie), martu, ap(rilie) şi maiu şi
iuni(e) lui Toader şi pe 6 luni: iulie, av(<>usi).
săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)mv(rie) lui Mihălachi
60 - bucătar(u)lui Ilie a spitalului, din let 1778 ghen(aric)
şi păr(ă) la let 1779 ghen(arie), cîte 5 lei
30 - portariului pe un anu, din let 1778 ghen(arie) şi pâr(â)
la 1779 ghen(arie) 1
1795
692 39 cheltuiala viilor măn(ă)st(i)rii, însă
85 13 viile ot Buciumi
lei bani
39 pe 3 pogoane lucrul piste anu, cîte 13
lei de pogon
16 48 pe 1 pogon lui Tănas(e) vier, ce-au
păzît şi vie
181 40 s-au cheltuit cu gardul de la vie pc 315
pari, cîte 7 bani parul, cu nuielile lor i
cu îngrădita
73
10912 14

504
f . 104 r.
[ei bani
10 219 14 transportu
lei bani
85 13 transportu
lei bani
73 88 transportu
11 45 s-au cheltuit la culesul vii, însă:
lei bani
90 12 ocă carne vacă
15 cureehi
6 saci
15 la cercuit o cadă
36 unui om ce-au cules în 2
zile
60 făină
63 3 ocă peşti la lucrători
2 42 la 4 oameni ce-au cărat
cu ciubăr(e) în trii zîle
1 36 la 2 oameni ce-au călcat
pe 286 ved(re)
24 cercuitul unui ciubăr şi o
dijă
1 60 tij cercuitul a 2 căz(i),
cîte 90 bani
2 30 cercuitul a 3 poloboci,
cîte 90 bani
1 48 un sac de vie
11 45
85 13
103 6 viile ot Copou, însă:
52 pe 4 pogoani lucrul piste anu, cîte 13
lei de pogon
2 24 pe un pogon Sandului Orzîi, ce-au
păzît şi vie, fiindu scutit
37 60 s-au cheltuit cu gardul de la vie ot
Copou nefăcîndu-s(e) de ispravă în
anul trecut, iar acum s-au isprăvit,
adecă pe 840 peri, cîte 4 lei suta cu
îngrădit cu tot
11 42 s-au cheltuit la culesul vii la 5 pogoane
lei bani
45 6 ocă carne vacă, cîte 2
par(ale)
60 peşti sărat
45 6 ocă carne vacă tij

505r
9 luminări ceară
188 19 , 103 '6 1 39
F. 104 v.
lei bani
10 219 14 transportu
lei bani
188 19 transportu
103 6 transportu
lei bani
1 39 transportu
36 unui om ce-au cules în 2 zile
3 la 4 oameni ce-au cărat cu ciub-irtc) in
trii zîle
1 105 călcătorilor pe 297 ved(re)
1 45 mîncare diiaconului şi a c;"» .'ui.Mlnr
ce-au fostu la cules
81 făină la culegătură
1 48 cercuitul a 2 căz(i) vechi, cîte 28 p;ir(;de)
_ _1 48— un sac de vie

174 81 viile ot Triponeşti, însă:


117 60 pe 11 '/-, pogoani lucrul piste anu cari hanfi;
s-au cheltuit prin mîna lui Ghideon călugărul,
cîte 10 lei de pogon
57 21 s-au cheltuit la culesul viilor, însă:
lei bani
25 plata celor ce-au cules poama şi
au călcat, cîte 2 lei bani suta pe
1149 ved(re)
2 60 pe 2 saci de vie
1 15 lumînări ceară
2 30 făină la lucrători
1 60 peşti la lucrători
2 57 carne la lucrători
30 apă de spălat căzîle
9 sari
3 90 cercuri şi cercuitul a 5 căz(i)
18 - cheltuiala şi ostineala omului
ce-au mersu la cules(ul) vii
30 brînză la lucrători
362 100 174 81 57 21

506
F.
y bani
10 912 14 transportu
lei bani
362 100 transportu
253 57 viile ot Odobeşti i ot Cruce, însă 8 pogoani la
Odobeşti şi 8 pogoani la Cruce cu 4 ce s-au luat de la
mănăstire Gălata cu schimbu dîndu măn(ă)st(i)re 5
pogoani de la Miroslava, însă:
lei bani
150 39 s-au dat în mîna lui Calotă de au lucrat
aceşti vii piste anu la amîndoî locurile
5 63 s-au cheltuit la culesul viilor ot
Odobeşti, însă:
lei bani
' 60 un ciubăr
6 cercuitul a 4 căzi cu
cercurile butnarilor cîte
1 leu 60 bani cada
30 apă de opărit căzile
60 2 cară lemne
1 60 unui om ce-au făcut
bucate la lucrători şi au
agiutat la spălam căzîlor
2 - 80 ocă faină la lucrători
1 75 30 ocă carne
54 1 ocă lumini său
66 racila lucrători(lor) în
zîle de săc
12 sari
36 2 cofe
30 unui om de au adus 2
căz(i) la vie din deal
30 lOcăpăţîni curechiu
19 30 plata culegătorilor şi a
călcătorilor pe 693 ved(re)
cîte 2 lei 90 bani suta
22 - ostineala şi cheltuiala
omului ce-au mersu
pentru culesul acestor vii
adecă de la Odobeşti i
Cruce
55 63
616 37 205 63

507
F. 105 v.
lei bani
10 9 1 2 14 transporta
* lei bani
616 37 transporta
lei bani
205 63 transporta
47 114 s-au cheltuit la culesul viilor ot Cruce-
însă:
lei bani
3 40 ocă carne vacă, cîte 3
par(ale) oca
30 2 ocă peşte
2 90 pe 110 ocă făină
54 1 ocă lumini său
66 raci în 4 zîle de săc
30 curechiu la lucrători
6 sari
108 pe 2 ciubcră ce s-au
cumpărat
15 pe 2căuşă
27 pe o leică
6 30 pe 5 saci vie la Cruci i la
Odobeşti
4 60 cercuri i plata butnariului
ce-au cercuit 4 căz(i), cîte
1 leu 15 bani
1 60 au dat de l-au lăsat la o cramă
de au călcat, nelîindu crama
măn(ă)st(i)rii acoperită
27 18 plata culegătorilor i a
călcătorilor, cîte 2 iei 75
bani de sută, pe l')36
ved(re)
47 114
253 57
16 2 alte cheltuiele ce s-au mai făcut, însă:
2 84 chirie p e trii poloboace ce s-au adus dc
la Buciumi şi s-au pus în pivniţa
dinnăuntru în măn(ă)st(i)re, cît(e) 36
par(ale) de poloboc
2 75 s-au dat mohalilor pentru băgatu în
pivniţă acestor trii poloboaci
632 39™ 5 39

508
F. 106 r.
lei bani
10 912 14 transportu
lei bani
632 39 transportu
lei bani
5 39 transportu
15 dat la vădrari pentru ţîdule i răvaş de
drum
1 30 banii pod(u)lui pe 5 giuguri ce-au fostu
la trii cară
5 38 pe 9 testeli cercuri ce s-au bătut la
aceşti trii poloboaci, cîte 1 leu 11 bani
4 - cercuitul poloboacilor acestor trii i 4
căz(i) ce s-au făcut din 2 buţ(i) vechi
16 2
60 s-au dat lui Nistor Zbîrciog pentru lucrul a 5 pogoane
vie ot Miroslava cîte 12 lei de pogon cari vii s-au dat
schimbu măn(ă)st(i)rii Gălăţii pentru 4 pogoani vie
ce-au luat măn(ă)st(i)re de la Cruce, lîngă alte 4
pogoane ce mai are măn(ă)st(i)re acolo; iar vinul
ce-au ieşit dintr-aceşti 5 pogoani l-au luat
măn(ă)st(i)re Gălata în locul vinului ce-au luat
măn(ă)st(i)re Sfîntului la let 1777 din 4 pogoani ot
Cruci a măn(ă)st(i)rii Gălăţîi cari este arătat şi la sama
aceasta la vînzare vinului
692 39
167 111 cheltuiala bisăricii, însă:
7 75 pe 6 ocă tămîie pentru mănăstire i schituri
27 9 pe 37 ocă untu delemnu ce s-au petrecut la
măn(ă)st(i)re într-un anu
1 - 4 c a n d i l i steclă
85 15 p e 4 5 o c ă c e a r ă şi 155 d r a m u r i c e s - a u arsu la
mănăstire i la schimburile di pe afară, cîte 1 leu 105
bani oca
3 - la praznicul de la schitu din Codrul Iaş(ilor) la 15 zile
a lui avg(u)st la Sîntă Mărie Mare
2 la praznicul de la Schitu ot Stavnic la 25 zile a lui
no(ie)mv(rie), la Vovidenie
125 99
11080 5

509
F. 104 v.

lei bani
11 080 5 . transportu
lei bani
125 99 transportu
42 0J2 s-au cheltuit cu un stihar diiaconescu şi un patrahir si î
o părechi naracliţă de ştofă galbănă cu fir ce-au fostu î
dată de la răpoosatu dum(nealui) vor(nicul) Toader
Cant(acuzino), însă:
lei bani
31 pe 62 dramuri şăreturi buni, cît(e) 60
bani dram(ul) ce s-au pus la stihar i la
patrahir i naracliţă
4 24 pe 3 cănafuri cu fir la patrahir ce-au
tras 14 dram(u)r(i), cîte 12 par (ale)
3 45 1 bogosîu galbăn ce s-au pus căpîtişalS,
cîte 2 lei 30 bani bogasîu
72 2 bucăţ(i) găitan
51 ibrişîn i aţă
2 60 lucrul croitoriului
42 Y2~
167 111
179 06 alte cheltuiele ce s-au m a i f ă c u t p e n t r u spital
1 tocmitu hornului din spital i de la crîşmă
1 60 spoitul a 10 tingiri a spitalului cu căpacile lor i o
tingiri mare
93 her i cărbuni pentru nişte cuie ce s-au făcut de s-au:
bătut la paturile bolnavilor
3 - văruitul odăilor spitalului de gios la zîoa Pastelor.
1 90 văruitul Spitalului de sus
36 60 pe 40 cămeş(i);Ce s-au cumpărat, însă 20 cămeş(i) cît®
111 bani şi 20 cămeş(i) cîte 108 bani
12 60 10 mindiri pînză cîte 50 par(ale) mindir(ul)
5 75 15 perini pînză, cîte 15 par(alc)
3 4 cerşavuri, Cîte 90 bani
11 259 11 65 78
F. 107 r.
lei bani
11 259 11 transportu
lei bani
65 78 transportu
1 105 p e o părechi cibote stolnicului
7 33 pe 550 căpăţîni curechiu ce s-au pus să s(e) mur /< )
cîte 53 par(ale) suta
8 3 0 pe 15 mertă var prostu, cîte 22 par(ale)

510
22 60 pe 200 ocă bulgăr© pentru bolnavi, cîte 4 par(ale) oca
63 90 pe 850 ocă tij buigăr(i) pe vreme viitoare, cîte 3
par(ale) oca
9 90 s-au cheltuit cu tocmitu spitalului, însă:
lei bani
1 30 pe 250 cărămiz(i)
3 60 la 2 salahori ce-au lucrat 7 zile, cîte 10
par(ale)deom
5 - chetrariului ce-au lucrat şi au văruit
şpitalu la zîoa hram(u)lui
9 90 .
179 6
157 117 ce s-au cheltuit la zîoa hramului măn(ă)st(i)rii Sfîntului Spiridon, însă:
6 240 pîini, cîte o para la săraci
6 - s-au dat păraie tij la săraci
2 - 250 dramuri cafe pentru măn(ă)st(i)re
1 30 1 cutii cofeturi
1 - zmirnă
2 60 un gavanos dulceţ(i)
6 3 ocă cafe, cîte 2 lei g(os)pod i la părintile mitropolitu
23 11 ocă zahăr, cîte 2 lei ocă tij
105 s-au dat milostenie pe la obraz(e) scăpătate după izvod
3 27 lucrul mumgiuiui ce-au lucrat 12 ocă ceară a
!
măn(ă)s>t(i)rii ce s-au făcut luminări, cîte 8 par(ale)
oca, cu pol ocă ce-au pus făclieriul de la dînsul şi s-au
dat 37 par(ale)
. 157 117
11417 8
Z<107y,
11417 8 transportu
49 48 s-au cheltuit la grija răpoosatului mării sale, Grigorie Ghica
v(oie)vod de un anu, oc(to)m(vrie) 1, însă:
5 60 2 gingirlii preosfinţii sale părintelui Chesarie
2 i diiaconului sfinţii sale, slujîndu liturghie
60 ia un preot tij
1 60 luiprotopsalti tij
i — Sandului dascal ot Curte
10 orţi ce s-au dat la preoţii ce-au venit di pe la alte bisărici
1 - la 2 preoţi a mănăstirii
60 diiaconului măn(ă)st(i)rii
;;' 45 Sandului dascal a măn(ă)st(i)rii
6 .; - pe 240 pîini ce s-au dat la săraci
5 60 parale ce s-au înpărţît la săraci
9 4S pe 5 ocă luminări ceară ce s-au înpărţît în bisărică,
cîte 1 leu 105 bani oca
5 ; - ; cheltuiala pără$tas(u)lui

511r
3 0 Smirnă
108 carne i curechiu şi s-au făcut bucate de s-au trimes a
închiso(a)ri
49 48
3252 57 alţi bani ce s-au mai cheltuit şi s-au dat în trebile măn(ă)st(i)rii, în^,:
100 măn(ă)st(i)rii Agapii pentru Chipereşti după hrisov
27 30 s-au cheltuit cu pomenire neamului Păşcanului la 7îoa
Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
23 30 s-ău plătit chirie pe 3000 ocă sare ce s-au adus dc la
ocnă mila măn(ă)st(i)rii i a schitului prin mîna lui
Spiridon gram(ăti)c, cîte 31 par(ale) suta
22 108 s-au dat părintelui Athanasie egumen ce-au cheltuit
cu facire unii cuhne
204 s-au dat împlineala lui Dumitrachi vătav de copii
pentru 3908 lei 60 bani ce-au împlinit din rămăşîţurile
măn(ă)st(i)rii
14718 1113 377 48~
F.lOSr.
lei bani
14 718 113 transportu
lei bani
377 48 transportu
15 105 s-au cheltuit cu acoperemîntu cişmelii, însă:
lei bani
1 30 pe 5300 şîndilă, cîte 1 leu 45 bani mie
2 66 pe 77 leaţuri, cîte 4 bani
5 30 pe 6 ocă cuie şîndilă, cîte 35 par(ale)
oca
99 pe 2 ocă her de s-au făcut cuie de
leaţuri de ţîgani(i) mănăstirii, cîte 12
par(ale) oca, cu 9 bani la cărbuni
15 105
3 60 s-au dat vornicului de poartă Grigorie Beldiman
pentru un loc a măn(ă)st(i)rii din Surlărie, ce l-au
hotărît
187 s-au dat milostenie pe la obraz(e) scăpătate, însă:
4 milă la o fimei săracă ştiută de
dum(nealor) epitropi
130 milă med(elnicerului) Gheorghie Orbul
pe 11 luni, însă pe 7 luni: fev(ruarie),
martu, ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e) şi
avgust, cîte 10 lei şi pe 4 luni:
săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie)
şi dec(he)mv(rie), cîte 15 lei
10 milă fimei lui Mariş dascal pentru Paşti
30 - lui Ivan vornicu pe 4 luni: săpt(emvrie).

512r
oct(omvrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)mv(rie), cîte 7 lei 60 bani
10 - lui Toader condicar, fiindu bolnav
3 - lui Ştefan, sluga părintelui Irinopoleos,
ce-au fostu rămas bolnav; şi
însănătoşîndu-s(e), i s-au dat de
cheltuială ca s(ă) margă la Roman
187
10 s-au dat un sărindar din avere lui Vartholomeiu la
măn(ă)st(i)re cu mîna egumenului Athanasie

596 93
F 108 v.
lei bani
14 718 113 transportu
lei bani
596 93 transportu
7 s-au cheltuit cu făcutu a 3 uşi şi 3 părechi obloani la 3
beciuri a măn(ă)st(i)rii, însă:
lei bani lucrul teslariului
1 60 pe 30 seînduri teiu
2 - rătezîle i balamilile şi alte her(ă) ce
s-au făcut
7
3 - s-au dat prin mîna dum(isale) pah(arnicului) Leon
Imbo la un panţîr ce l-au triimis cu cărţi la părintele
Irinopoleos
40 - s-au dat Ianulii sîrbo(a)ică ot Bîrlad ce-au fostu
cumpărat bărbatul ei venitu făclierii de acolo la let
1776 şi au dat bani la mănăstire şi pe urmă
strîcîndu-s(e) acestu venit i s-au dat acum ban(ii)
înnapoi
90 s-au dat unui om ce s-au triimis la moşie Borşa să
vadă de au făcut şi au tocmit iazul şi morile
dum(isale) Neculachi Vintura biv vel post(elnic) ce-au
fostu cumpărat venitu aceştii moşii după tocmala
ce-au avut cu măn(ă)st(i)re
15 - s-au dat log(o)î(ă)t(ulm) al triile pentru carte de
egumenii a egumenului Athanasie ce s-au făcut ca
s(ă) fie la măn(ă)st(i)re
13 2 bucăţ(i) hîrtii ce s-au cumpărat şi s-au petrecut la
trebuinţăle măn(ă)st(i)rii
1 ceară tare
1 60 cerneală tij
10 96 s-au plătit pivniţa din Surlărie la slujba agiutorinţîi let
1777 însă 8 lei bani(i) visterii şi 2 lei 96 bani răsurile

513r
35 s-air dat din avere lui lannachi grec ot Bîrlad pentru
un cal ce-au cumpărat de la Vartholomeiu h anul-
1775, cari cal ieşîndu de furat a şat(rarului) Iikscu s<-
1-au luat; şi dîndu lannachi răvaş ia vodă, s-au h.viăni
723 99 ca să i să plătească calul
F. 109 r.
lei bani
14 7 1 8 113 transportu
lei bani
723 99 transportu
12 78 s-au plătit desătina pe 115 stupi ot Vaslutu a
măn(ă)st(i)rii, cîte 12 bani vechi
14 s-au ţînut în samă dum(nealui) pah(anveului)
Grigoraş Leon şi tovarăşîlor dum(i)sak ec-au,
cumpărat vama cazacliilor pentrn 7 buţu) a
măn(ă)st(i)rii Dragomirnii ce-au trecut piste hotar/»
cîte 2 lei de bute
2 lui vtori log(o)f(ă)t pentru pecet(luituri) de sari a
măn(ă)st(i)rii şi a schitului
2 500 s-au dat dum(isale) clucerului Iordachi Balşu pentru
lucrurile ot Chipereşti după anaforaoa ce s-au făcut şt
după hotărîre g(o)spod
3 252 57
50 - lui Dumitrachi Vîrnav vtori log(o)f(ă)t pentru hrisoavile şi cărţile ce
face mănăstirii pe un anu
14 768 113 adecă patrusprezăci mii şapte sute şas(e)zăci şi optu Iei, una sută
triisprezăci bani, cari scâzîndu-să din 23597 lei 105 bani, venitu)
rămîne 8828 Iei 112 bani, cari să s(e) încarci la sama anului viitor

<De altă mînă>:


Adică opt mii opt suti doîdzăci şi opt lei 12 bani.
Gavriil mitr(o)polit c m . p . x
Vasile Razul vel log(o)f(ă)t cm.p.>; Ioan Cant(acuzino) log(o)f(ă)t cm.p.>; Ion
Sturdza vel vor(nic) cm.p.x, Dimitrie Sturdza vel vor(nic) c m . p . x Ion Cantacuzino vel
vorni(c) c m . p . x Neculai Roset vel vor(nic) cm.p >; Cons(ta)nd(i)n Carage vel spat(ar)
c m . p . x Grigor(ie) Balş vel ban c m . p . x

Arh. St. iaşi, Ms. nr. 2665, f. 101 r. - 109 r. Orig., hîrtie (30,6 x 20,2 cm.), cerneală neagră.

385 1779 ianuarie cl>


Izvod de rămăşiţa din sama anului 1778 a mănăstirii Sfintul Spiridon din Iaşi.

F.llOr.
Izvod de rămăşiţa ce-au rămas din sama măn(ă)st(i)rii Svîntului Spiridon din anul
1778, fiindu epitropi dum(nealui) Ioan Carit(acuzino) biv vel log(o)f(ă)t i dum(neaiui)
L a s c ă r a c h i R u s ă t h a t ( m a n ) , d u p ă s a m a măn(ă)st(i)rii ce este, întru c a r e r ă m î n e rămăşîţ(ă)
8828 lei 112 bani, cum să arată în gios anume.

514r
1779 ghen(arie) <1>.
IjjI bani
3 813 71 ce-au rămas neînpliniţ(i) din 9430 lei 99 bani ce-au dat rămăşîţ(ă)
dum(nealui) pah(arnicul) Neculaiu Balşu din sama anului 1777,
însă:
lei bani
799 80 ce este dum(nealui) pah(arnicul) rămăşîţ(ă) la
măn(ă)st(i)re din vreme epitropii dum(isale), însă:
lei bani
81 ce-au luat din venit(ul) măn(ă)st(i)rii şi
nu s-au încărcat la samă, adecă:
lei bani
26 chirie pe o dughean(ă) ot
Tîrg(ul) Făinii de la
Ştefan căp(i)t(an)
15 chirie pe o dughean(ă) ot
Tîrg(ul) Făinii de la o
fimei
15 bezmănul pe 2 dugheni
de la poarta stol(nicului)
Păşcanu ot fimeia lui
Iani căp(i)t(an)
25 chirie pe o dughean(ă) ot
Botoşani de la Petre
bărbier
81
366 80 ce să scade asupra cămăraş(u)lui de
izvoade din 11880 lei 101 bani ce-au
rămas rămăşîţ(ă) la sama anului 1776,
cari aceşti bani nu sîntu în rămăşîţa de
11880 lei 101 bani ce s-au dat izvod
dumisale ot Papafil
50 pentru moşie Balotina ot ţîn(u)tu Iaş(i)
ce au vîndut venit(ul) moşii cupar(u)lui
Ioniţ(ă) Canano şi nu s-au fostu
încărcat la samă şi cupar(ul) arată că au
dat nişti lînă pah(arnicului) Balşu
497 80
110 v.
lei bani
3 813 71 transportu
lei bani
497 80 transportu
100 - ce să descarcă că ar fi dat doftorului Testabuzîi, cari
bani să s(e) ia din mînzărie
22 - din 90 lei ce să descarcă pentru un teslar ce-au murit

515r
din 11880 lei 101 bani izvod rămăşîţ(a) măn(ă)st(i)ni
din let 1776 şi la izvod să află numai 68 lei ot Papafil
30 - ce să descarcă cu Dumitru lipscanu şi Coste Papafil
au arătat că i-au luat dum(nealui) pah(arnicul) după
sama ce-au arătat Papafil,
150 - ce să descarcă pentru un neguţător şi arată la sama
dum(nealui) că va răspunde dum(nealui)
799 80
2 052 111 Neculaiu cămăraş de izvoade, însă:
1387 31 din J J 880 lei 101 bani izvod(ul) de rămăşîţ(ă) ce-au
dat Coste Papafil şi cu Diamandi calfa sa iscălit din
sama măn(ă)st(i)rii a anului 1776 şi din 1387 lei 31
bani sîntu asupra lui Diamandi Dumitriu cari bani săŞ
de Coste Papafil, fiindu epitropi, iar 220 lei 17 bani
rămîn asupra Iui Neculaiu cămăraş
366 80 venitu moşii Chetros(ul) pe anul 1777 ce s-au dovedit
că. au luat bani de la Antonu Barăce arm anu ce au
fostu cumpărat venit(ul) aceştii moşii şi s-au încărcat:
pe Neculaiu cămăraş
2 852 71 1753 111
F.lllr.
lei bani
3 813 71 transportu
lei bani
1 753 111 transportu
60 - pentru nişte postajă a unui Brandabur cu caii bani sa
descarcă cămăraş(ul) Neculaiu şi s-au dovedit ca au
luat bani de la Anastas(e) băcalbaş
165 - ce le-au dat rămăşîţ(ă) Gheorghie Albineţ pentru
lucrurile ce au luat de la dugheana lui cu răvaş şi fără
răvaş şi avîndu Albineţ să dei la măn(ă)st(i)re 329 Iei
din venitu cerii a anului 1777 au poprii aceşti bani
74 - ce-au arătat cămăraş(ul) Neculaiu Ia sama lui din anu
1776 că au dat Ia un Ştefanu Buruiană pentru lucrul
viilor din gios a măn(ă)st(i)rii şi aducîndu-s(e) pe
Ştefanu Buruiană aice, au arătat cu giurămînlu că ,i
au luat nimică şi s-au încărcat pe cămăraş fiindcă el -a
scăzus(e) la samă
2052 111
80 - Spiridon gram(a)tic, însă:
20 - din 90 Iei ce l-au dat rămăşăţ(ă) pah(arnicul) lanachi
Cara din solăriî(ul) Vrăncii 1777, bez 70 lei ce-au dat
60 din venit(ul) horilcii i a cîntarului ot Ocnă din 120 le
cumpărătura din let 1777
80
126 - Necola neguţîtor ce-au cumpărat venit(ul) moşii Cotnarii i Hîrlău

516r
din let 1776 s-au împlinit 1779
350 - stol(nicul) Coste Papafii pe 350 ved(re) vinu în 7 poloboaci, cîte 50
ved(re) vinu în 7 poloboaci, cîte 50 vedri poloboc ce-au rămas la
măn(ă)st(i)re din anu trecut, 1776, de cari să dei samă din 11
poloboaci ce-au rămas la măn(ă)st(ire), în epitropie sa, însă:
poloboaci
6 ot Triponeşti ce-au rămas la măn(ă)st(i)re din 1776, bez
6 poloboci ce s-au vîndut
2 poloboci ce s-au spartu şi s-au umplut aceşti
6 poloboaci
3 408 71

F. UI v.
lei bani
3 813 71 transportu
lei bani
3408 71 transportu
poloboaci
6 transportu
1 poloboc ot Odobeşti din let 1776
I poloboc ot Triponeşti tij
3 poloboaci din vinul ot Iaş(i) tij, bez 4 poloboaci
ce s-au petrecut la măn(ă)st(i)re
II
90 - Theodor Mavrodinu din venitu moşii Şăptilicenii ot
Soroca, însă
lei
60 din let 1777
30 din let 1776
90
315 - Vasîlachi Gîrbovăţ pentru moşie Blăgeştii ot Bacău
rămăşîţ(ă) vechi, bez 140 lei ce au fostu dat
3 813 71
5 015 41 Rămăşiţă din anul 1778, însă:
290 60 tij dum(nealui) pah(arnicul) Neculaiu Balşu pe 415
ved(re) vinu ce-au luat din vinu măn(ă)st(i)rii a anului
1777 în 3 buţ(i), cari vinu s-au încărcat la sama
măn(ă)st(i)rii din let 1778, iar vinu s-au luat în
epitropie dumisale, însă:
ved(re)
143 de la Odobeşti
145 de la Cruce
127 de la Triponeşti
415 cîte 22 par(ale)
120 — Spiridon gram(ati)c venitu horilcii i a cîntar(u)lui ot
Ocnă din let 1778
50 - Lupul căp(i)t(an) din 100 lei venitu moşii Tîrgului

517r
Frumos pe anul 1778 bez 50 lei ce-au dat
50 - preosfinţie sa părintile mitropolitu, venit(ul) moşii
Balotinii pe anu 1778
8 828 112 '510 60
F. 112 r.
lei bani
8 828 112 transportu
lei bani
510 60 transportu
310 - dum(isale) pah(arnicului) Leon Imbo pentru moşie
Bănila cu părţîle din Răstoaci pe 2 ani, let 1777 j-
1778, cîte 155 lei după cum s-au încărcat la sama
anului 1778; 120 au dat la 1779.
10 - Gheorghie Bălanu ot Botoşani din 20 lei chirie
dugheni(i) ot Botoşani din let 1778; s-au înplinit 1779
1110 - de la cămăraş(ul) de ocnă din 2200 lei ce este să ia
măn(ă)st(i)re pe anu, însă din let 1778: iulHe)
av(gust), săpt(emvrie), oc(tomvrie), no(ie)m(vrie) si
dec(he)m(vrie) 1778, adecă:
lei
1 000 din ocnă
100 solărit(ul) Vrăncii
1 100
40 dum(nealui) stol(nicului) Costandinu Balşu ce au luat
ca să cumperi un cîntar cîndu era pîrcălab la Galaţ(i)
ş(i) nu l-au cumpărat, let 1778, însă:
20 i s-au triimis de aice
20 au luat de la Adam bulbaş ce-au cumpărat
_venit(ul) măn(ă)st(i)rii de la Gălaţ(i)
40
168 pe 240 vinu [vinu] în 3 poloboaci ot Triponeşti vina
din anu 1777 cîte 28 par(ale) vadra, cari vinu s-au
încărcat la sama anului 1778
120 venitu horilcii i a cîntar(u)lui ot Ocnă pe 12 luni pe
anul trecut 1776 ghen(arie) şi păr(ă) la let 1777
ghen(arie) 1, cari bani s-au dovedit asupra Costii
Papafil fiindu cămăraş de Ocnă şi s-au încărcat la
sama din let 1778
14 Anastas(e) băcalbaş pe 4 ved(re) mieri ce au luat de la
măn(ă)st(i)re, cîte 3 lei 60 bani vadra, din let 1778;
s-au înplinit 1779
900 dum(nealui) pah(arnicului) Grigoras Leon şi cu
tovarăşii săi din 1300 lei vama cazacliilor, bez 400
lei, ce-au dat din let 1778; s-au împlinit 1779
"3T72 60

518r
PJ12v.

lei bani
8 824 112 transportu
lei bani
3 172 60 transportu
200 - Toader Carpu din 400 lei venitu păhărnicii, bez 200
lei ce-au dat din let 1778; s-au înplinit 1779
100 - Despa lui Triandafil din 300 lei venitu moşii
Chipereştii, bez 200 lei ce-au dat din let 1778; s-au
împlinit 1779
20 - Hriste băcalu din 40 lei chirie dughen(i) ot poarta
măn(ă)st(i)rii, bez 20 lei ce-au dat din let 1778; s-au
înplinit 1779
15 - Gheorghie croitor din 30 lei chirie dughenii ot poarta
măn(ă)st(i)rii, bez 15 lei ce-au dat din let 1778; s-au
înplinit 1779
10 - Niţă bărbier din 20 lei chirie dugheni(i) ot poarta
măn(ă)st(i)rii, bez 10 lei ce-au dat din let 1778; s-au
împlinit 1779
300 tij Toader Carpu din 800 lei pogonăritu tiutiunului
bez 500 lei ce-au dat din let 1778; s-au înplinit 1779
112 60 Iani mumgiu, din 450 lei venitu cîntar(u)lui ot Iaş(i),
bez 337 lei 60 bani ce-au dat din let 1778; s-au
împlinit 1779
100 - Ştefan Petrovici, din 200 lei venitu moşii Borşii, bez
100 lei ce-au dat din let 1778, s-au împlinit 1779
115 - Anastas(e) băcalbaş pentru moşie Dumeştii ot ţîn(u)tu
Vasluiului din 230 lei, bez 115 lei ce-au dat 1778; s-
au împlinit 1779
150 - pah(arnicul) Imbo, din 300 lei cumpărătura
venit(u)lui moşii Şîrăuţîi, bez 150 lei ce-au dat din let
1778; s-au împlinit 1779
67 60 preot(ului) Sîmion ot. Cernăuţi pentru moşie Hriaţca
ot tam, din 115 lei, bez 67 lei 60 bani ce-au dat 1178;
s-au înplinit 1779
200 - Iani eăp(i)t(an) pentru moşiile Avrămeni, Sîrbii şi
Crăiniceni ot Dorohoiu din 400 lei, bez 200 lei ce-au
dat din let 1778; s-au înplinit 1779
;
30 - Ursachi căp(i)t(an) ce-au cumpărat venit(ul) moşii
Şăpteliceni ot Soroca let 1778; s-au înplinit 1779
'4592 60
F. 113 r.
lei bani
8 828 112 transportu
lei bani
4 592 60 transportu

519r
7 60 Măriuţa fimei săracă din 15 lei chirie dughen* :„) ot
Tîrgul Făinii, bez 7 Iei ce-au dat 1778; s-au înplinit
1779
• 15 Gheorghie Duca pitari din 30 lei chirie pitarii ut
Tîrgul Făinii, bez 15 lei ce-au dat 1778; s-au înplinit
1179
107 60 Adam bulubaş din 430 cumpărătura venit(ujlui
Gălaţ(i)lor, bez 322 lei 60 bani ce-au dat cu 20 lei
ce-au luat stol(nicul) Balşu pentru ca s(ă) cumperi
cîntar(ul) şi n-au cumpărat 1778; s-au înplinit 1779.
50 mila măn(ă)st(i)rii la zîoa hram(u)lui ce este obtceiu
de să dă din vamă pentru tămîia, untu de lemnu. cari
nu s-au fostu luat 1778; s-au înplinit 1779
200 oamenii ot Cotnar(i) din 400 lei venit(ul) moşii
Cotnarii ce-au cumpărat, bez 200 lei ce-au dat 1778;
s-au înplinit 1779
42 101 are să dei samă Anastas(e) Scorţăscul ce arată că i-au
cheltuit în trebile măn(ă)st(i)rii 1778; s-au înplinit
1779
5 015 41'
2 892 1011
5 936 11'
8 828 112
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 2665,1'. 110 r. - 113 r. Orig., hîrtie (30,6 x 20,2 cm.), cerneală neagră.

1
Suma, scrisă şi cu litere greceşti.

386 1 7 7 9 ianuarie 1

Costandin, fiul lui Dumitraşcu ciubotar, vinde lui Ene Sava o dugheană din mahalaua*;
Broşteni, pe Uliţa Podului Roşu, cu 325 lei.

Copii
Adecă eu, Costandin sin lui Dumitraşc(u) ciobotariu, dat-am adevărul şi
încredinţat zapisul meu la mîna dumisali giupînului Eni Savii precum să să ştii că avînd
eu o dugheană la m a h a l a u a Broşteni, pe Uliţa P o d u l u i Roş(u), care locul iaste
strămoşăsc, adică de la părinţii mei, cari tată-meu au răscumpărat de la moşii mei, de la
Andrei şi de la Gheorghii, după cum arată zapisul părinţăsc cel vechiu; şi de bunăvoia
m e a a m s c o s la v î n z a r e , a d i c ă la s o l t a n - m e z a t u , cu ţîdula m e a cari iasti iscălită di mini şi
d e m o ş u l m e u U r s u l c i o b o t a r i u şi d e b u n ă v o i a n o a s t r ă a m d a t ţ i d u l ă d e v î n z a r e la
starostile C h i r i i a c şi a m strigat la s o l t a n - m e z a t 3 0 zile î n t r e - a u z u l t u t u r o r a , p e toate uliţile
l a ş u l u i . Şi stînd m e z a t u l a s u p r a d u m i s a l e 3 2 5 lei, a m d a t - o d u m i s a l e , v ă z i n d plată
deplin(ă) în mîinele meii.
î n s ă l o c u l iaste î n t r e h u d i ţ ă , cari n u m a i din d o s să h o t ă r ă ş t i cu Stati. iar f a ţ a locului
dispre uliţă iaste 12 stînj(eni) gospod, iar lungul locului dinspre răsărit iasti pîn(ă) în
hotarul lui Stati 14 stînjăni gospod.

520
IIJ, pentru mai mare credinţa, am iscălit eu, cu mîna mea.
1779 ghenar(ie) 1.
Jju. Costandin sin lui Dumitraşc(u), am vîndut cu voia mea şi, pentru credinţa, am
Sis degetu 1 .
Eu, Ursul ciobotariu, moş lui Costandin, iaste cu voia mea şi am pus degetu
Şi eu, stărostile Chiriiac, am strigat şi sînt martur, pentru credinţa am pus degetu 1 .
f o t loanu].
Eu. Ignat sin Ion diiaconu, am iscălit zapis(ul) cu zisa lui Constandin sîn lui
pulHitraşc(u) ciobotariu şi-s martur.
De mini s-au scos di pi cel adevărat. Vasile Grigorii diiac.
Arii. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXL/83. Copie de la stîrşitul sec.
XVIII-
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor. 1911, p. 226, col. II (rez.).

S" ' Amprentă digitală.

387 1779 ianuarie 6


Mărturia unor mahalagii privitoare la locul lui Anton fiul lui Ioniţă seimen hătmănesc situat
iţa \;,le de drumul Sărăriei.

t Adecă noi, care mai gios ne-am pus şi numile, dat-am această a noastră mărturie
]a mîna lui Antonu sin lui Ioniţă siman hăt(manesc) precum ştim şi mărturisim cu
sufletile noastre înainte lui Dumnezău şi înainte giudecăţii că locul acesta ce-i din vale
2e Drumul Sărării, de la vale de locul lui Toader Cantii, l-am apucat noi de sintu acum
15 ani că au fostu tot casa lui Ioniţ(ă) Ungurului siman; şi murindu Ioniţe, ficiorul lui,
Antonu, rămîindu cu datorie di la ţată-său, l-au vîndut locul lui Vasile salahor iul, şi
Vasile salahoriul nu s-au întinsu mai mult cu o palmă se cuprindă loc al altora, făr(ă)
numai cîtu au fostu casa ş-ograda vînzătoriului. Dar fiindu o femeie săracă, anumi Mărie
Negraea ce-au luat-o acestu Enachi Chiper simanu şi di la vale de cum ţini ograda lui
Vasile salahoriul fiindu o bucăţică di loc stărp, s-au rugat această fameie, Mărie, femeie
acestui Ianachi, la noi la mahalagii ca să o lăsem să-şi facă o căsuţe să se odihnească şi
noi încă am lăsat-o. Aemu bărbatul ei, Enachi, s-au întinsu ş-au întrat piste locul ce l-au
vîndut A n t o n sin lui Ioniţi iui V a s i l e s a l a h o r i u l .
Şi noi aşa ştim şi mărturisim cu sufletile noastre şi am dat această mărturie la mîna
lui Anton sin lui loniţ(ă) Ungurului.
1779 ghen(arie) 6.
Eu, Chiriiac şfidul, om ca de 70 de ani, martur.
Eu, Toader Canta, om bătrînu, martor.
Eu, Ioniţi Cărată, martur.
Eu, Ghiorghi Dănilă, martur.
Eu, Ilinca Arăpoi, fămei bătrîn(ă), martură.
Eu, Ion Ursul, martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIV/13. Orig., hîrtie difolio (21x17 cm ), cerneală neagră.

EDIŢII: I. Antonovici, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 47 - 48, nr. II (orig.).

521r
388 1779 iar, ,.n, $
.
Mărturie hotarnică a lui Neculaiu Grosul vornic de poartă privitoare la un loc di
mahalaua Muntenimii de Sus dintre Drumul Sării şi Drumul Păcurariului. :i

Fac ştire eu această mărturii hotarnică, fiind rinduit de dum(nealui) Vasile R,,/
vel logofăt pre răvaş de jalobă ce-au jăluit Enache siman hăt(manesc) pentni u n locu ds?
casi ce ş-au făcut Enache casă pe loc go(s)p(o)d în mahalao(a) Muntenime di Sus, care
l o c este î n t r e D r u m u l Sării d e la v a l e şi d i n del d e D r u m u l P ă c u r a r i u l u i , ia. den gios se
hotără[ş]şti cu l o c u l casilor lui V a s i l e salahoriul iar loc go(s)p(o)d. Şi avînd giudecată
înainte dum(nealui) vel logofăt, mi s-au poroncit ca să mărgu la stare locuh t şi mtsuîni
l o c u l să-1 dau în d o o . • '~
Deci, după poroncă, am mersu la numita mahala, la stare locului, şi arn stţfjii
omeni mahalagii şi înpregiuraş(i), anume: Ştefan om bătrîn, mahalagiu, Taier Canta.ţ
mahalagiu, Costachi sin salahoriul brat Vasile salahoriul, mahalagiu, Ghiorghii leslariul*
ot Dumeşti, Costantin sin Ursul or Liţcani, Ion tij ot Liţcani, i Vasili Rusul ot Liţeam. Si,
făcînd funii de 8 stînjăni şi stînjănul de 8 palme, cu palma ce s-au pus în hotarnică, ahj
început întăi cu măsura din margine locului <Iui> Vasili salahoriul, din gios. şi mergîjjţtt
cu mas(u)ra pîn(ă) în margine locului den sus a Iui Enache siman şi s-au aflat 41 pdl'
stînjăni la amîndoo casile. Şi dîndu locul în doo s-au venit cîte 20 stînjăni 5 palme şi
învoind Enachi siman pe Vasile salahoriul cu 5 palme de loc cu voie lui, au rămas hii
Enachi 20 stînjăni în iu(n)g, iar curmezişul 8 stînjăni; şi s-au stîlpit şi cu două petri hotară,
însă o petră s-au pus din del de Drumul Păcurariului, care desparţi în curmezişu de locul te
Vasile salahoriul şi altă petră s-au pus în margine locului de la del den vale de Drumul S M
de departe iar(ă)şi de locul lui Vasile salahoriul în curmeziş, iar în lu(h)gu se hotărăşti <ăf
Uliţa Sării şi pe de la vale iar(ă)şi în lu(n)gu cu Uliţa Păcurariul şi fundul locului de sus,
despre Păcurariu, mergi numai pîn(ă) în răspintinili drumului, unde s-au înplinit 20
stînjăn(i) de locul salahoriului, ce este cu doo petri osăbit ce-s mai sus numite.
Şi aşa s-au închiet tot(ă) măsura şi hotărîri acestui loc după cum arat(f>) mărturie
hotarnică în sămni. Şi am dat şi eu această mărturie hotarnică Ia mîna Iui Enac> i siman a
a f i m e i i lui, M ă r i e , î n t r u c a r i m ă r t u r i i h o t a r n i c ă s - a u p u s şi p e c e t e P o r ţ i i g o ( s ) p i)d şi am
şi iscălit.
L e t 1779 g h e n a r ( i e ) 8.
Neculaiu Grosul vornic de portă <m.p.>.
Această mărturii hotarnică am scris-o eu cu zisa vornicului de port(ă) Neculai Grosul.

<Pe verso, pe marginea dreaptă, scris de aceeaşi mînă>: Aceasta este palma1 care
s-au măsurat, locul.
Arh. St. laşi, Documente, XC1V/I4. Orig., hîrtie difolio (32,3 x 22 cm.), filigran, cerneală neaga
sigiliul Porţii domneşti (3 cm. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.

EDIŢII: 1. Antonovici, Documente,-ia „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. -18. nr. III (orig.).

1
Măsurînd 23,3 cm.

389 1779 ianuarie 9


L u p u I B a l ş fost mare logofăt dă nepotului său Tordachi Balş fost rriare căminar nişte locuri
de casă din Munţenimea de Mijloc.

522r
1779 ghen(a)r(ie) 9.
Un /apis de danii iscălit de răposat(ul) Lupu Balş biv vel logo(fă)t, prin care au
| ^ jgjjji nepotului său Iordachi Balş biv vel căminar locurile aceste arătati mai sus 1.
Arh. St. laşi, Documente, XXVI/6, f. Iv. Re/.. într-o listă de doc. ale Iui Iordache Balş căminar, din
j7<W tebruai ic 4.

i Din mahalaua Muntenimii de Mijloc.

1779 ianuarie 13
t Mărturie, hotarnică a lui Ion G o r d u l v o r n i c de poartă privitoare la o d u g h e a n ă d e p e Uliţa
Jîrgiilui de Sus a mănăstirii A g a p i a .

Facem ştire, cu această mărturii hotarnică, că den luminată poronca


prernălţat(tilui) domnului nostru mărie sa Costandin Dimitrie Moruzi voievoda, am fost
rfnduit de dumnealui Vasile Razul vel log(o)f(ă)t, ca să merg la o dugheană a mănăstirii
: Agapiia. ce este la Uliţa Tîrgului de Sus, ca să cercetez împresurare locului den dos ce
ave de cătră alţi mahalagii. După poroncă am mers la stare locului şi cercetînd să aflu
•dugheana mănăstirii Agapii între dugheana lui Hoştină, care dugheana să stăpîneşte
acum de preoţii de la Biserica Curălarii şi între dugheana Marii fata Ghenghii, maziliţă,
ne-au arătat egum(enul) de Agapia o mărturii hotarnică din velet 7268 <1760>
--februarie) 8, fiind hotarnic Ion Meleghi vornic de poartă, fiind iscălit, şi alte trei
dugbeniţi de pe împregiur, în care hotarnică arată măsurile locului dughenii, fiind puse
în hotarnică şi palma cu care s-au măsurat la acea vreme; şi făcînd şi eu stînjen de opt
• palme cu palma aceea, am măsurat lungul locului den mijlocul tălpii ce; este la faţa uliţii
pînă unde s-au plinit 15 stînjeni şi 4 palme pînă în locul lui Beneş jidov, care loc îl are
flcuin supt stăpînire Costandin Sava blănar şi am pus piatră hotar de am despărţit locul
N iui:henri mănăstirii Agapii de locul dughenii Marii fata Ghenghii; din piatra aceasta am
r »rrat spre locul dughenii lui Hoştină ce o stăpîneşte Biserica Curelării un stînjen 4
pulir î fundul locului alăture cu locul lui Beneş jidov s-au pus piatră hotar despre hudiţa
Care o a r a t ă î n h o t a r n i c e l e l o c u l u i l u i H o ş t i n ă c e s î n t î n m î n a p r e o ţ i l o r d e l a B i s e r i c a
Zurelaiii, care hudiţă este acum închisă de Costandin Sava cu dugheana ce-au făcut.
După cercetare ce am făcut, am făcut această mărturie la mîna lui Macarii
egumtcnul) de mănăstire Agapiia la (ot s o b o r u l , întru care am pus pecete Porţii
;Cos)p:o)d şi am iscălit.
1779 ghen(arie) 13.
Ion Gordul vornec de poart(ă) c m . p . x
Tăhăs(e) Carpu diiac za divan am scris hotarnica aceasta cu zisa dum(nealui)
'ornicului.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Agapia, X/9. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră,
-igil. , Porţii domneşti, avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele: n - t / o n - p u , iar dedesubt, cu cifre
iiil'c, anal 1767.

391 1779 martie 3

Boierii d e d i v a n j u d e c ă pricina dintre Vasile M o s c u l mazil din ţinutul Iaşi şi M a r i a ţigancă


pentru o c a s ă d e lîngă mănăstirea Trei Ierarhi dînd cîştig de cauză celui dintîi.

523r
Facim ştiri cu aceast(ă) carte a noastră de giudecată, că din l u m i n a i noionca *
preînălţat(ului) domnul(ui) nostru, mărie sal(e) Costantin Dimitrie Muruz • ocvoda
dinaintea noastră, de faţi, s-au giudecat Vasili Moscul mazil, din ţin(utul) Iaşi, cu Matie
•ţiganca, fămiie lui Gheorghi Toporaş ţig<an> pentru pricina unei case a unii suron a lui
Vasile Moscul, care după moartea ei au pus stăpînire asupra casii Gheorghii Toporaş
ţig<an> dinpreună cu fămiie lui, Mărie, a cărora pricină, după cercetare(a) noa<tr,t iaste
într-acest chip: Vasile Moscul prin jaloba sa au arătat că o sor(ă) a lui, anume Ilinca, au
avut o cas(ă) dreaptă a ei, făcută pe locul mănăstirii Tri Sfetitilor, însă dispre Bahlui/
supt Tri Sfetitile. Şi în vremile oştirii, mai ales la vremea boalii ciumii, după moartea
surori-sa au rămas şăziind în casi un Sima bărberiu cu femie lui. Apoi, după moarte M „
bărberiului, nefiind el aice, în tîrg, au întrat în casî acel Georgi Toporaş dinp. eună u.
fămiie lui, aceasta, şi di atuncea pîn(ă) acmu fără dreptate i să stăpîneşti casa di ţiganca
aceasta. Şi au cerut să aibă dreptate.
Deci, întrebîndu-se la giudecată pe Mărie ţiganca ci răspundi şi cu ci chip au pusu
stăpîniri asupra casii, ea au răspunsu, arătînd adivărul, că asupra aceştii casi, înti u caii să
află ea şăzătoari, nimic n-ari a răspundi căci nici bărbatul său, au făcut-o, nici au zapis di,
cumpărătură, ce fiind făcută casa aceasta [făcută] pe locul mănăstirii Tri Sfetitilor şi la"
vremile oştirii rămînînd pustie cu voia şi ştire egum(enului) au întrat şi au şăzut pîn(ă)
acmu, şi mai vărtos, că di n-ar fi păzit-o de la vremile acele, a oştirii, după cum aluL
mulţi şi aceasta di atunce s-ar fi răsepit, şi cum că casa aceasta n-ar fi a surorii
jăluitoriului, ci cu năpăstuiri s-ar fi acolisind; înpotriva căruia răspunsu i s-au zis lui
Vasile Moscul: cu ci dovedeşti el că iaste casa a surori-sa şi el au scos dovadă, marl(o)r,
pe Andrei Mogîlde, blănar din Ieşi, carile la întrebare ce-au avut, la giudecat) ă) înainte
noastră, au mărturisit, răcii cînd cu sufletul său cum că ştie că această casi întru cari să
află Mariie ţiganca şăzătoari au fost a surorii gialuitoriului şi au stăpînit-o cîţiva ani Ku
după moarte surorii jăluitorului cu ci chip au întrat Toporaş ţigan stăpănetor la CM
aceasta nu ştie. I s-au zis iarăşi lui Vasile Moscul de poate el să încredinţeze cu sufletul
său, că nu ştie el să fie ieşită casa aceasta, cu danie, sau cu vînzari, ori cumpărătură din
mîna surori-sa. Şi el au rădecat cu sufletul său înnainte noastră, cum că nici cu vînzari,
nici schimbătură, nici cu danii n-au dat soru-sa casa, nici Ia mănăstiri, nici la alţii. Dar k
urmă, Mărie ţig(anca) au pus pricină şi au răspunsu cum că di sora jăluitorului ar fi dată
danii casa la mănăstiri şi că acest chip le-ar fi dat lor voi di egum(en) <de> au săzut
într-însa; cari la această vrînd să ne încredinţăm s-au trimis pe Gheorghii isprav(nic)
aproz(i) să întrebe pe egumenul mănăstirii, şi di ari zapis să arăte şi isprav(nicului) di
aproz(i). I-au adus răspunsu cum că şi egumănul mănăstirii iarăşi adivăr au arătat că
zapis n-ari di la sora jăluitorilui asupra casii aceştie.
Deci dar, fiind pricina după cum să arată mai sus, s-au cunoscut cum că casa
aceasta iasti dreaptă a surorii jăluitoriului. Şi nici egum(enul) mănăstirii, nici Mărie
ţig(anca), n-ari treabă cu casa şi făr(ă) dreptate au pus stăpîniri. Pentru care, după
dreptate ci s-au cunoscut am giudecat: Vasili Moscul să-şi stăpînească casa, cu bună
paci. Iar pe Mărie ţig(anca) s-au dat rămas(ă) din giudecată, să lipsască din stăpînire;
casii, căci s-au cunoscut că fără dreptate au stăpînit-o pîn(ă) acmu.
Aceasta înştiinţăm.
1779 mart(ie) 3.
Ion Cantacuzino vor(nic) <m.p.>; Dimitrie Sturdza vel vor(nic) cm.p.x,
<Lascarachi> Roset hatman c m . p . x

524r
S-au trecut Ia condica de giudecăţi ot dum(nealui) vel log(o)f(ă)t. Dumitru... 1
" condicar < m . p . > .
Insl. de Ist. „A. D. Xenopo!" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie.

• EDIŢII; Florin Marinescu, Protaton, p. 270, nr. 484 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (32,.3 x
; 5cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 605).

!
Neclar.

392 1779 martie 23


Costandin fiul lui Matei B a n t a ş v i n d e lui Neculachi A v r a m d o u ă locuri d e casă din
mahalaua Fînăriei, cu 100 de lei.

Adecă eu, Costandin sin Mafteiu Bantes dat-am scrisore me la mîna dumisale
^giupînului Neculachi Avram precum să se ştie că am vîndut dumisale dou locuri de casă
? din mahalaoa Fînăriei dispre Căcaina care locuri îmi sînt şi mie de la tată-meiu
cumpărături, adică unul l-au cumpărat de la Ioniţi Gherghel post(elnic) şi altul di la
lEnachi slej(i)torul, cu tocmală dreptu o sută de lei, şi mi-au făcut plata deplin în mînule
I ineie. Şi de astăzi înainte să fie dumisale draptă ocină şi moşie, în veci, dumisale şi
nam(urilor) dumisale; şi tot namul meu nu s-au aflat cumperetori ce dum(nea)lui fiindu
Jrăzeş acole, alăture cu locurile mele, ne-am tocmit şi de bunăvoie me i-am vîndut
ţdumisale; şi văzind şi al(ţi) mahalagii şi oamen(i) bun(i) mai gios s-au iscălit. Şi eu,
pentru întemeiată credinţe, mai gios m-am iscălit.
1779' mart(ie) 23'.
KcovotavOev MaOeri M î t a v r a ţ <m.p.>.
.. .- ApyTipoTîovJioţ |a,aptipft) <m.p.> 3 ; Ioniţă To... 2 , martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/290. Orig., hîrtie difolio (21,6 x
J.5,4 cm ), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII; Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (rez.).

' Cu cifre arabe.


1
Un cuvînt neclar.
'Constanten Mathei Bantaş <m.p.>;... Arghiropoulos, mărturisesc <m,p.>.

393 1779 martie 28


Costandin T i m o t i n şi soţia sa, Ana, vînd preotului Grigorie de la S o c o l a o vie în Dealul
Coroiulm, cu 150 de lei.

t Adecă eu, Costandin Timotin, înpreună cu soţiia mea, Ana, dat-am adev(ă)rat
iapisul nostru la mîna sfinţii sale părintelui Grigorie ot Socola precum să s(e) ştie că nesiliţi
nici asupriţ(i) de nimenea, ci de a noastră bunăvoie am vîndut o vie ce iaste făcută de nime,
carc vie iaste pă Dealul Coroiul, moşiia Socolii, şi alăturea cu viia lui Ursache, de pre o
part(e), iar de alt(ă) parte cu viia lui lordache. Şi aceast(ă) vie iaste lucrătoare şi de roadă,
un pogon şi jum(ă)tate, şi o jumătate de pogon pusoare. Şi tocmeala am avut pe aceast(ă)
: o sută şi cincizeci de lei, care bani ni i-au dat părintele toţ(i) deplin în mîinile noastre,
care dintr-aceast(ă) vie şi eu am cumpărat de l(a) frati-meu, Simion, pă din gios, o curătură,
cu zapis, care i l-am şi dat în mîna părintelui şi doo zapise iar de cumpărătură şi o carte de

525r
judecat(ă) ot ale aceştii vii. Şi dinpreun(ă) cu viia am dat un teasc, o cad(ă) o caLătcaBele
dej(a), 2 ciubere, o leică. - ,^J
Şi cînd am vîndut această vie întîi am întrebat toţ(i) răzaşi din sus şi din jos. i j
•neaflîndu-s(e) alţii să cumpere cu acest preţ, am vîndut preotului Grigorie, ca să-i fie
dreaptă cumpărătură, să o stăpînească sf(inţia) <sa>' cu pace de cătră mine şi de cătră fii
neamul mieu, însă sfinţii sa, feciorii, nepoţii, strănepoţii cîţ(i) Dumnezeu îi va dărui. Şj
eu încă i-am dat acest zapis întărit cu iscălitura mea şi cu pecetea măn(ă)stirei şi cu al|
iscălituri vridnice de credinţă. *
:
Mart(ie) 28 d(i)n(i) 1779. ţ
2 2 2
Eu , Cos(tan)d(i)n Timotin, înpreun(ă) cu soţ mie, Ana , şi cupii miei, Luca şi Mâiii^.S
Eu, loniţ(ă) Luca aprod, mart(or).
Eu, lordac(he) siiman din Curt(e), mart(or).
Eu, Năstas(e) ot Socola, mart(or).
Eu, Ioniţ(ă) căr(ă)midar, mart(or).
Eu, Barbul dascăl ot Ieşi, mart(or).
Eu, preot loan ot Sf(eti) Gheorghi, am scris cu zis(a) lui Costand(in).

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul de cumpăratul a vncfi
l(a) Costand(in) Timotin.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCV1/89. Orig., hîrtie ditolio(33>
21,5 cm.), cerneală neagră, patru amprente digitale. <
EDÎŢIl: Creşterea colecţiunilor, XXXI - XLIII (1920 - 1932), p. 124, col. 1 (rez.).

'Omis.
- Amprentă digitală.

394 1 7 7 9 aprilie IC

Mărturie hotarnică a lui Ştefan vornic de poartă privitoare la o casă a lui Ursul Rulilu
Gavril din mahalaua Muntenimii de Jos. "v

1 7 7 9 aprilie 10.
M ă r t u r i e d e la un Ş t e f a n v o r ( n i ) c Porţii c u p r i n z ă t o a r e că, din p o r o n c ă domn.nscii
m e r g î n d în m a h a l a o a M u n t e n i m i i d e G i o s la o c a s ă cu locul ei a lui Ursul îecicmi lu
Gavril, ginirile lui V a s î l a c h e P a r t h e n i e , şi î n t r e b î n d p e toţi răzeşii î m p r e g i u r a ş ' i ) pe cart
a n u m i îi a r a t ă ; au î n c e p u t cu m ă s u r a din d o ă petri ci le-au p u s h o t a r ă chcatoare <:
unghiiul locului lui Vasîli ciobotari dispre hindichiul cel vechiu a moscalii (o ir aspri
răsărit şi au m e r s cu m ă s u r a p e d i n a i n t e casăi lui V a s î l i c i o b o t a r i u f u n d u l locuii c.i>".
U r s u l u i d e s p r e a m i a z ă n o a p t e şi p î n ă în d r a m u l cel m a r i ci m e r g i la H o t i n s-au afla
d o ă z ă c i s t î n j ă n i şi au p u s şi piatră hotar lîngă s ă p ă t u r a d r u m u l u i c a m la mijloc; şi dt
acole au purces cu măsura tot coasta locului alăture cu drumul cel mari s-au ;;ii|
triisprăzăci stînjăni şi au pus piatră hotar iarăşi cheatoare locului din faţă şi ic 1 lju
lîngă drum; şi de acole au purces cu măsura faţa locului cam rătund şi dispre ai. ./i
pînă lîngă locul casăi Paraschivei Babulicioai s-au aflat noă stînjăni şi au j pia'
hotar; şi de acole au purces cu măsura dispre răsărit şi pin hindichiul moscaiil(o)r.

Arh. St. Iaşi, Documente, MXXVI/17. Rez. dezv. într-un doc. domnesc (orig.) din 1856 noieml".. 3
f. Ir. - v„ nr. 2.
MI
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 121, n r. LIX (acelaşi x:> i.

526r
1779 aprilie 11
'ustlo Mpiseiu, soţia sa, Cîrstina, şi fiul lor, Zamfir, vînd preotului Petre de la biserica
. .scit o vie cu livadă în Dealul Cetăţuiei, cu 125 de lei.

f A d e c ă eu, Vasile, î m p r e u n ă cu soţia: m e a , Cîrstina, şi cu fi iul n o s t r u Z a m f i r ,


iiat-a'ii acest1 adevărat zapis al nostru la mîna sfinţii sale părintelui Petrii de la biserica
.Σ.'0!-(po)dă,'precum să s(e) ştie că nesiliţi, nici de nimenea asupriţi, ci de a noastră
|a»a«'te. am' vîndut sfinţii sale o vie, care vie au ieşit la măsură vie de roadă un pogon
j, pi -.oare o jumătate de pogon, împreună cu livade cît iaste îngrădit şi cu cas(ă) de şezut
%i;'ui! călcătorii! şi o deje. Care această vie şi mie îmi iaste dat(ă) un pogon de curătură de
părintele eg(u)m(en) Ghedeon arhimandrit de la sfîntă măn(ă)stire Cetăţuia cu zapis şi
-'•„ii pecetea măn(ă)stirii întărit. Iar ceilalt(ă), pusoare, iaste făcut de mine din pădure şi cu
i,vad(â) cît să află care şi zapis acel cu pecet(e) M-am dat în mîn(ă). Şi via aceasta să
' ifttggşu; din sus cu viia lui Vasile Cepoi iar din gios cît iaste îngrădit.
.Si ••••rmala aceşti) vii împreună cu casa şi cu altele ce arat(ă) mai sus ne-au fost o
su'â di:a->/-ci şi cinci de lei, care dintr-aceşti bani i-am lăsat 20 de lei să-mi slujască
i u o MI i vlare, iar o sută cinci lei ne-au dat toţi gata şi deplin în mîinile noastre.
Di-'t»! aceasta şi inoi i-am dat acest zapis al nostru ca de acum înainte să
stapînca^-j părintele Petrea via aceasta şi împreună cu ale ei ce să află mai sus arătate cu
bună pact de cătră noi şi; de cătră tot neamul nostru făr(ă) de sminteală însă părintele,
feciMi!. »tpo{ii, strănepoţii, cîţi Dumnezeu îi va dărui ca să-i fie dreaptă cumpărătură în
oVi;ci. tuturor din neam în neam, fiind la această tocmeală şi facere de zapis mulţi oameni
de cinste marturi: preoţi, neguţători şi alţii ce s-au mai întîmplat, care să vor iscăli mai
IHOs, De care şi noi, pentru mai adevărata credinţă, ne-am pus degetile mai gios; în loc
jje ist al! tură.
ţ- 1779 ap(rilie) 11.
Eu1, Vasile Moiseiu, am vîndut.
1 .u1, Cîrstina, soţ lui, am vîndut.
I; Şi î m p r e u n ă c u fiiul n o s t r u Z a m f i r 1 .
>

Pre ş u l T o a d e r d e la b i s e r i c a g ( o ) s p ( o ) d n o - m i î n t î m p l a t c m , p > ; p r e u t u l V a s i l i ot
Cctăţuie, martor <rn.p.>; eu, ierei Neculaiu ot Sfeti Neculaiu biserica g(os)p(o)d, : m-am
tîmplat c m . p . x eu, N i c o l a i u B a d i u l , m - a m î n t î m p l a t , m a r t u r < m . p . > ; eu, Apostol
paconul, martur c m . p . x eu 1 , loniţ(ă) sin Gheorghie ciubucciu, în loc de iscălitură mi-
rai <pus> d e g i t u l ; eu 1 , V a s i l i C e p o i u r ă z ă ş , c u v o i a m e a m p u s d e g e t u l ; eu 1 , C o s t a n d i n
l'hcle. de voia am pus degetul.
hu, p r e o t ( u l ) I o a n ot S f e t e G h e o r g h i e , a m scris cu zisa lui V a s i l e c m . p . x

-"Pe v e r s o - u l filei a d o u a , s c r i s î n a c e e a ş i v r e m e d e altă m î n ă > : Z a p i s u l de


fimpăiatura viii d i n D e a l u C e t ă ţ u i d e la V a s i l e M o i s i i .

•ii. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLliI/186. Orig., hîrtie difolio (31,6
12.|,6 c.i i. filigran, cerneală neagră, şase amprente digitale.
H K»)iŢH: Creşterea colecţiunilor 1907, p. 223, col. I (rez.).

' Amprentă digitală.


2
Semnătură grecească.

527
396 1779 aprilie J5, Iaşi
Constantin Dimitrie Moru'zi voievod întăreşte veniturile dregătorilor moldoveni după
•hrisovul şi condica lui Grigorie Alexandru Ghica voievod.

Cu mila lui Dumnezău, Io Costandin Dimitrie Muruzi voievoda, domnu Ţerăi-


Moldavii. Datorie avînd luminaţii domni şi oblăduitori, carii din pronie dumnszăiasdî-'
sînt orînduiţi a fi stăpînitori şi povăţuitori de noroade, ca pe toţi supuşii sei spie cele
bune să-i îndrepteze şi cu tot chipul să-i agiute întemeind statornicie statului pentru ţj-j <
aducă la fericirea şi folosul ce si cuvine cu dreptate fieştecăruia şi aşezările celi bune de-
folosul obştii să le întemeiaze şi cele nedrepte şi vătămătoare să le îndrepteze, căci
pentru aceli bunătăţi stăpînitorii cîştigă odihnă, laudă şi nemuritoare pomenire cum de
cătră mulţi din cei de mai înainte luminaţi domni aceasta s-au urmat şi s-au păzit
Asemine dar şi domniia mea, din vreme ce Svîntul Dumnezeu ne-au miluit şt
suit la scaonul domnii aceştii, spre aceeaş(i) bună urmare am fost porniţi cu toata iniira -
şi voinţa noastră pururea priveghind şi silind spre celi ce sînt de folosul şi întemeierea
tuturor, după cum osebit de alte lucruri şi bune aşezări ce am făcut cari sînt ştiute au în '
domniia mea aminte şi pentru stare şi orînduiala venitului boierilor şi altora ce si află de-
apururea în slujba pămîntului şi la poruncile împărăteşti şi domneşti, aflat-am o condicif-
făcută de răpousatul domnu Grigorie Alexandru Ghica voievoda cu hrisov scris înti -insa
şi cu aşezată rînduială pentru veniturile tuturor boierilor atît a celor mari cît şi al doile ţi v
al triile, cum şi a celor ce sînt dregătorii şi alţii cîţi se află întru multe feliun de sluihe
domneşti şi ale pămîntului, în care hrisov se arată că mai înnainte veniturile boieriilor era
de să strîngea din multe feliuri de lucruri prin care nu numai că pre puţin folos se aduce,.
boiarilor şi nu se putea cuprinde la trebuincioasa cheltuială spre săvîrşire celor căzute la
starea boieriilor pentru obştie şi spre a giudeca cu osîrdie după datoriia dregătoiiii lor >1
se pricinuia nedreptăţi, asuprele şi neodihne, ce încă şi la alişverişul lăcuitorulni curstea
multă zeticnire şi pagubă cu nesupuse supărare.
Drept aceea, pentru ca să fie cu întemeiare statului şi odihna lăcuitorilor, multe dîh-^
celi ce era de si lua în feliuri de chipuri fără cale la venitul boieriilor şi cu mare supurate^
şi asupreală lăcuitorilor de tot, domniia sa le-au rădicat ca să nu fie şi, lăsînd numai unilefe
din venituri ce era cu dreptate şi fără asupreală, au aşezat alt venit ca să cîte
patrusprezece parale răsuri de tot leul din venitul răsurilor ciferturilor şi agiuturinţei cuntN
şi din răsura dăjdilor mazililor, a neguţitorilor şi a ruptaşilor pe suma tablelor t Hteriim^
si dea rînduitul prin condică venit după stepena şi rînduiala boierii fiiştecăruia Jîi dîif
răsuri pe toată luna cum şi alte venituri cu cale ce sînt rînduite la unile dregătorii cari se j
arată anume la veliţii boiari, la al doile, al triile şi la toţi cîţi se cuprind înir-accastă
condică, cari venit se nu aibi nici amestic cu celelalte venituri, nici să se nuniască venit
al visterii g(o)spod, nici să le strîngă la visterie domnească, ce să să numască ghenico^j
venitul boierilor strîngîndu-se în deosebita casa thesavro filachio în svîntă Mitropolie'
supt epitropiia dumilorsale vel logofăt, vel vornic, vel spăt(ar) şi vel banu, carii vor [j\i
după vremi, cum mai pre larg iaste arătat la condică, pentru toate cum să se sttîngS
venitul şi cu ce orînduială să să dea fiiştecăruia.
Deci, stînd însumi domniia mea de am cercetat cu cea mai mare luare aminte toa'a-;
aşezare şi orînduiala hrisovului şi a condicii aceştie şi aflînd că cu dreptate şi cu buni'
aşezare s-au făcut această orînduială pentru întemeiare statului şi odihna obştii: . ir. ,'3.
nu numai că oricarii din stare intrînd la dregătorie se află îndatoriţi a priveghi m . r

528r
(j-gptatea silindu-se cu toată osîrdie spre celi cari sînt a dregătorilor, fiindcă, după cum se
cade- trebuincioasa cheltuială li să dă şi poate rămîn şi cu oarişce cîştig, ce şi lăcuitorii
încă aflînd dreptate lor au odihnă dinspre toate supărările şi asuprelile care pătimescu
gjtîcnire alişverişului lor, din pricina acelor de demult venituri ce să strîngea di pe multe
jyjuri de lucruri care s-au rădicat se nu mai fie.
Pentru aceea, după această aşezare şi orînduială a venitului, ce să arată la hrisovul
s j condica de sus pomenită, domniia mea încă urmînd fiind cu dreptate şi cuviincios atît
pentru odihna domnii asupra dreptăţii şi a credincioaselor slujbe ce de-apururea se ceru
de la lii.ştecarii după stare dregătoriii sale cît şi pentru întemeiate şi statornicie statului,
aşijdere şi odihna lăcuitorilor de obştie, şi fiindcă din suma răsurilor ce să strîngu după
această aşezare a hrisovului şi a condicii, unii nu se pot îndestula, domniia mea am mai
gdaos la unii după meritul şi măsura slujbelor sale cum şi unii carii nu pot încăpe la
dregătorii şi se află la lipse, pentru carii luminaţii domni şi oblăduitori fiind obşteşti
părinţi milostivirea îi îndeamnă a priveghea şi a-i înpărtăşi şi pe aceea la domneasca milă
pe cît s-ar putea, deci spre a cuprinde pe toţi şi ca nimene din cei ce au slujitu să nu
rămîie păgubaşi şi ostinelile lor, s-au făcut această osebire a casei răsurilor şi cu epitropi,
ia tare visteriia domnească nu are nici un amestec; şi cînd nu să ajungea a se da deplin
fihtecăruia să scotea şi cîte un cifert pentru neagiunsul lefilor celor ce slujescu aceştii de
Dunuiezău păzită ţară. Şi, iată, printr-acest hrisovu al domnii mele, întărim toată
aşe/.area şi orînduiala hrisovului şi a condicii răposatului domnu Grigorie Alexandru
Ghica v(oie)voda, ce iaste făcut din anii 1777 april, de veniturile boierilor şi de alte
r' Jttiale şi hotărîm ca şi de acum înnainte pre deplinu şă să urmeze după aceeaş(i)
,LV ire şi orînduială, păzindu-se la toate întocma, nestrămutat în veci.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele, în oraşul Iaşii, la cea dintăi
domnie a noastră la Moldavia, de credincios boiarinul nostru Dimitrache Vîrnav al doile
logofăt al Divanului g(o)spod, întru al doile anu al domnii noastre la Moldavia, la anii de
la H(risto)s 1 7 7 9 a p r i l i e 15.
Io Costandin Dimitrie Moruzi voievod < m . p > .
Io Costandin Dimitrie Moruzi voevoda, cu mila lui Dumnezeu, domnul Ţării
Moldovei.
<Pe verso, de aceeaşi mînă>: 1779 april 15. Hrisovul mării sale Costandin
Dimitrie Moruzi v(oie)voda de întărituri pentru venitul boierilor după hrisovul şi condica
măriei sale Grigore Alexandru Ghica v(oie)voda.
-v! +fiTipNABA<>r(o)4i(e)T npOMHTCrtHOAV.
Biblioteca Ştiinţifică Centrală din Kiev, Ucraina, Secţia Manuscrise, Fond V, nr. 3605. Orig., hîrtie
74 x 51 cm.), pecete domnească inelară ovală din 1777, aplicată în cerneală roşie, sub semnătura domnului,
in mijlocul unui decor floral policrom, început şi terminat orizontal prin monograma voievodului.

g EDIŢII: «Arhiva românească», tom. 11, ed. a Il-a, sub redacţia lui Mihail Kogălniceanu, Iaşi, 1862, p.
175 - 179. nr. IV (transcriere în alfabet de tranziţie, cu omisiuni şi multe abateri, după orig.); V. A. Urechia,
Istoria Românilor, II (1774 - 1786), p. 315 - 317, (text după „Arhiva românească"); I. Caproşu, Documente,
inA.Ş.U.I., tom. XXXIX (1993), p. 193, 195, nr. II (text după orig.) şi p. 194 (foto orig.).

397 1779 aprilie 16


Nastaşja, fiica Măriuţei, şi soţul ei, Ştefan blănar, vînd soţilor Zoiţa şi Ioniţă vătaf de vizitii
lomneşti o casă de pe şesul Bahluiulm, cu 120 de lei.

529r
J779 april 16.
Nastasia fata Măriuţei, nepoată de fată Tudorii Muntencii, şi cu solul oi Şujfâj
blănar vînd cu 120 lei soţilor Zoiţa şi Ioniţă vatav de vezetei gospod o casă de pe ««^Î
Băhluiului, supt Gunoiu. Casa venia acum între Iordachi casapul, Toma arnăutul. $ !
Gheorghe curălar. Vînzarea se face după ce au fost întrebaţi toţi mahalagii<i>. n
Marturi sînt: Todiraşco căpitan, Nastasă croitor, Postul vătav de dărvari, ( •
staroste de telali.
Tanasă Carp diac za divan scrie zapisul. i
După Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei, p. 14, Anexa C, nr. 5. Rez. după idem, Ms. Surele O • '
739. \

398 1 7 7 9 aprilie |>j


i1
Costandin, fiul Catrinei, şi soţia lui, Paraschiva, dau un loc de casă lui Vasile armăşel şi.
soţiei acestuia Antimia.
|
Adică eu, Costandin feciorul babii Catrinii, dimpreună cu fimeie mea Paraschiva
dat-am adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna lui Vasile armăşil şi a soţului»
dumisale Antimie precum să se ştie că i-am dat un loc di casă danie pentru sufletul î
frăţîni-meu, a lui Ion, şi a părinţilor mii ca să le fie dreaptă ocină şi1 moşie, dispre nimine^
supărat, nici asuprit, ci să se odihnească cu pace dispre nimine. Iar care s-ar scula oii dini
ficiorii mii sau din rudile mele să facă cît de puţînă supărare acestui Vasile armaşul să fie
afurisit şi blăstămat. Şi i-am dat acest zapis la mînă ca să nu fii supărat.
Şi, pentru credinţă, am pus şi degitul ca să crează.
1779 april(ie) 18.
Eu2, Costandin, feciorul babii Catrinii, am pus degitul ca să nu fii supărat.
Şi eu2, soţul lui Costandin, am pus degitul.
I(e)rii Necolai m-am întîmplat şi Ia acest zapis < m . p . x
Şi eu, dascăl Tănasi, am scris acest zapis cu zisa moşului Costandin şi sînt st
martur <m.p.>.
Şi eu, losîp, m-am întîmplat şi sînt şi martur.
Şi eu, Ghiorghi croitor, m-am întîmplat şi sînt martur.
Arh. St. laşi. Documente, XCIV/16. Orig., hîrtie difolio (22 x 16 cm.), filigran, cerneală cafenie.tel-
amprente digitale.
EDIŢII: I. Antonovici, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 50 (orig.).

' în orig.: „dreaptă şi ocină moşie".


- Amprentă digitală.

399 1779 aprilie 18

Alexa Rusul şi soţia sa, Ileana, vînd lui Pascal paharnic şi soţiei acestuia Ilinca două WŞf
din Muntenimea de Mijloc, cu 330 de lei.

t Adică eu, Alexa Rusul, dinpreun(ă) cu soţul mieu, Ileana, făcut-am adivâralB
zapisul nostru la mîna dum(i)sale pah(araicului) Pascal şi a giup(î)nesiei dum(i)salfi,
Ilincăi, precum să s(e) ştii că, di nimini sîliţ(i), nici asupriţ(i), ci di a noastră bunăvoţ,"
i-am vîndutu dum(i)sale doao cas(e) cu locurile lori în tîrgul Iaşii, în Muntenime di

530r
se, care iocuri le-am avut şi noi cumpăraţi, însă un loc di la Toader sîn Penteleiu şi
di la soţul său, Ioana, şi altu loc di la Ioana, fata lui Toader Munt(eanu), care locuri să
hotărăsc pe di la vale, dispri răsăritu, cu drumul Botăş(e)nilor, ş(i) pi din sus, dispre
• Copou, să hotărăscu iarăş(i) cu drumul ce vini dispri Botoş(e)ni, iar dispri apus să
hotărăsc tot eu drumul Botăşănilor şi dispri ameazăz(i) să hotărăsc cu Cîrstea olar şi cu
Sinii jido(v), iar pe dinainti, faţa locului, să hotărăşti cu drumul ci vini dispri Spiridon,
măcai că locurile sîntu amîndoao îngrădiţi. Deci, noi i le-am vîndutu dumisali aciste
locurO) dtept 330 lei, adic(ă) trii suti şi triizăci lei, dup(ă) tocmal(a) ci am avut cu
dumnealui şi toţ(i) bani(i) deplin i-am luat în mînule noastri[i]. Şi di aice înainti, să aibă
- dumnealui a stăp(î)ne, ş(i) giup(î)neasa dum(i)sale, şi fiii dumilorsale şi nepoţ(ii),
slrănepoţ(n) să stăp(î)neasc(ă) cu bun(ă) paci. Iar di s[s]-ari ispiti ciniva să cei
stăpil)nirca asupra acestor locurifi], den neamurile mele sau altciniva din stri<i>ni, să nu
lisă fio în sam(ă) nici la o giudecată. Şi toat(e) scrisorile vechi, ci le-amu avut pe aciste
locuri, le amu datu în mîna dum(i)sale. Şi, pentru cred(i)nţa, ne-amu pus numile şi
digitile pentru ce mai adivărată credinţă.
1779 april(ie) 18.
>i t Eu, Alexa Rusul, am vîndut cu voie mea şi am pus degitu 1.
f Eu, Ileana, soţu lui Alexa Rus(ul), am vîndut cu voie mea şi am pus digitu '.
'Eu, icrei G h i o r g h i ot B l a g o v i [ ş ] ş t e n i i , m - a m î n t î m p l a t la acest z a p i s < m . p . > .
Ştefan izbaş, martur c m . p . x
Vasile Frunzeti m-am întîmplat Şi sîntu martor c m . p . x
Eu, Crîste olarul, m-am întîmplat şi sintu martor şi om pus şi degit(ul)'.
Şi eu, lona car(e) am vîndut loCul Alicsii, m-am întîmplat şi sîntu martor şi am pus
'şidegct(til) 1 .
; Şi eu, D a r i i olarul, m - a m î n t î m p l a t şi sintu şi m a r t u r şi a m p u s şi d i g e t ( u l )
2
? Şi eu am scris apisul cu zisa lui Ale[c]xa Rus(ul) şi cu zisa Ilirtei, soţului său, şi
sint martur şi am iscălit, Ştefan... 3 c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXIV/137. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră,
- cinei amprente digitale.

' Amprentă digitală.


' Semnătura evreiască.
Un nume neclar.

400 1779 aprilie 20


jţ Dumitraşco Săcară dă mănăstirii Pobrata o dugheană pe Uliţa Hagioaiei din Iaşi în
schimbul a doi bătrîni şi jumătate din moşiile Tîmpeşti şi Balasineşti, ţinutul Roman.

Adiverez cu acest încredinţat zapis al meu că un strămoş al meu, anume Theodosii


Onaca, Ia vreme de bătrîneţ(ă) tîmplîndu-s(e) de s-au călugărit la sfînta măn(ă)st(i)re
Pobrata. din doao moşii a lui ce au avut, anumi Tîmpeştii şi Balasineştii, ce sînt la
|in(u)t(ul) Roman(u)Iui, au dat sfinţii măn(ă)st(i)ri Pobratii doi bătrîni şi giumătate danii
pentru pomenirea sufletului său, care pre largul arată înpărţala ce esti făcută de
dum(nea)lui Ştefan Rus(e)t ce au fost vel vor(nic), din velet 7232 <1724> fev(ruarie) 9,
în cîţi bătrîni s-au înpărţit cu alţi răzăşi şi cu Săcăreştii, nepoţii lui Theodosii Oanaca,
fceli moşii de mai sus numite, cum şi în hotarnica pit(arului) Costandin Cucoranu, care
aiu hotărît aceli moşii cu pietri hotară, după înpărţala dum(i)sale Ştefan Rus(e)t vel

531r
vor(nic), la velet 7251 1 <1744> iul(i)e 2. Şi de cînd s-au făcut aceast(ă) danii pî
acum au stăp(î)nit sfînta măn(ă)st(i)re tot cu pace. Dar fiindcă să află aceşti părţi de
moşii a sfinţii măn(ă)st(i)ri în mijloc, între alti părţi a noastre, a Săcăreştiior, cine a\\.,
într-acest(e) moşii de'pe strămoşu nostru, Theodosii, şi între alti părţi răz(ă)şăşti. şi esti si
un loc de nu s(e) lucreaz(ă) niciodată, n-are sfînta măn(ă)st(i)re nici un venit, deci,
fiindcă aceşti bătrîni sîntu daţi danii de strămoşul mieu de mai sus pomenit şi mai avînd
şi eu moşiii tot de p e acest strămoş într-acest(e) moşii, Tînpeştii şi Balasineştii. m-atn
învoit cu svinţie sa părintele Hrisant egumen(ul) de la măn(ă)st(i)re Pobrata şi cu tot
săborul sfinţii măn(ă)st(i)ri, fiind de faţi şi preosvinţie sa părintele vlădica Chesariei. chir
Precopii, şi epitrop măn(ă)st(i)rilor a Svîntului Mormînt, şi am făcut schimbu spre mai bun*
folosu sfinţii măn(ă)st(i)ri, adică sfînta măn(ă)st(i)re mi-au dat aceşti 2 pol bătrîn(i) de
moşie ce sînt daţi danii de strămoş(ul) mieu, Theodosii, cum sînt arătaţi mai sus. Şi pentru
aceşti 2 pol bătrîni de moşiie, i-am dat ş(i) eu o dugheană a me cu locul ei, ce iasti în Icş(i),
în Tîrgul de Sus, care esti la Uliţa Hagioai, care aceast(ă) dugheană şi mie îm(i) esti
cumpărătură de la preuţii şi poporănii sfinţii bisărici Curălarii, drept 500 lei, adică cinci suti
de lei, care pre largu arată zapis(ul) ce-1 am de cumpărătura aceşti© dugheni.
Deci, acest zapis înpreună cu alti scrisori vechi şi hotarnicele aceştii dugheni le-am
dat toate în mîna svinţii sale, părint(e)lui Hrisant egumenu de Probata.
Şi dup(ă) zapisul mieu,de aicea înnainte, să aibă sfînta măn(ă)st(i)re Pobrata a
stăp(î)ni dugheana aceast(a) cu locul ei cu bună pace în veci, pentru pomenire sufletului
strămoşului mieu, Theodosii, şi pentru pomenire sufletului mieu, pentru că am pus silinţi
şi am întărit aceast(ă) danii spre mai bun folosul şi venit(ul) sfinţii măn(ă)st(i)ri.
Şi cînd s-au făcut aceast(ă) aşezare şi schimbătură, s-au întîmplat şi alţi boieri | j
oamini de cinsti, cari s-au iscălit mai gios.
Iar eu, pentru mai adivărat(ă) credinţa, m-am iscălit cu mîna mea, puind şi pecete.
1779 apr(ilie) 20.
'Dumitraşco Săcar(ă) c m . p . x
Ştefan Lupiş, cumnat lui Dumitraşcu Săcară c m . p . x
...2oq 3oypacpoţ papxrţpo cm.p.x 1 .
Acest zapis l-am scris eu cu zisa şi învăţătura dum(nealui) Dumitraş Săcară şi .sînt
martur, loan Cant(acuzino) log(o)f(ă)t c m.p.X

c P e verso, scris la sfîrşitul sec. X V I I I x Dughenele din Tîrgul de Sus, pentru


măn(ă)st(ire) 1779 apr(ilie) 20.
c D e altă mînă>: Tîmpeştii, No. 10.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XIX/13. Orig., hîrtie difolio (37,9 x 23 cm.), filigran,
ceerneală neagră, un sigiliu inelar, octogonal, în aceeaşi cerneală, neclar.

1
Sigiliu inelar.
2
Neclar.
' ...zograf, mărturisesc <ni.p.>.

401 1779 aprilie 20


Mărturie hotarnică a lui Vidraşcu Canţir vornic de poartă privitoare la locul dughenii lai
Sava Marian mazil.

1779 april 20.

532r
Mărturie hotarnică iscălită de vornicul de poartă Vidraşc<u> Canţir, cu pecetea
porţii gospod, de măsoriştea ci au făcut locului dughenii lui Sava Măriean mazil, în lipsa
je scrisori cari ar fi ars mai înainte.
/Şirh. St. iaşi, Documente, DCLI/158, nr. 1. Re/,. într-un opis de documente al bisericii Vovidenia din laşi.

402 1779 aprilie 2 3


Procopie şi soţia sa, Zamfira, se angajează să plătească bezmen mănăstirii Bîrnova cîte 5 lei
pofto pentru locul casei lor din Tîrgul de Jos.
* Adecă eu, Procopie, împreună cu soţul mieu, Zamfira, dat-am adevărat şi
încredinţai zapisul nostru la cinstit(ă) şi blagoslovitoare mîna părintelui Ignat, egumenul
ia măn(ă)stire Bîrnova, precum să să ştie că ne-am tocmit şi ne-am aşăzat cu svinţie sa
ca să dam bezmănul locului pentru casa noastră pe an cîte 5 lei, care casă iaste la uliţa ce
merge la casăle răposat(ului) log(o)f(ă)t Răducanu în Tîrgul de Gios. Şi pentru ca să să
ştie tocmala nooastră am dat această scrisoare ca să să crează.
Şi. pentru credinţa, am pus degetele noastre, precum să vede.
1779 ap(rilie) 23'.
Eu, Pricopie 1 , eu, Zamfira, soţ lui Pricope 1 .
Ştefan Ciurchii căp(i)t(a)n am scris zapisul cu zisa lui Pricopie.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 1 Ir., nr, 24. Copie din 1796 octombrie 2, de Costantin Polimaz
logofăt. în condica mănăstirii Bîrnova. '

1
Locui amprentei digitale.

403 1779 aprilie 23


Mănăstirea Bîrnova dă o pivniţă cu locul ei din Tîrgul de Jos unor negustori greci cu
bezmen dc 50 dc lei pc an.

t A l a xot) îiapovxoi; PePauoxiKoti fţprov y p d p p a x o q 8fţA.ov y i v e x a i qxt xo


tepov (.tovaaxiîpiov pTto'opvopa exov p i â v rtlpvix^av e8co eîq F i d o i o v , eiq xo
Kdxo Tcdxapo<v> d a xf|v p o w i K r i v ovXixxav, xfţv oTtoiav îufSvix^av rcpoxpovoov
T l
OTJK o/djiov o ev paKapioiq Ktap riap8e\aoq iepocoA/opcov naxpi.dpx l 5 crtiptpâjvxa
pi KOCTCOIOV A p p d p ePpâiovot) xfţv eSoxrev £7iei8f| fjxov x a J t a o p v e r i Kai
Siopxmvarcdq xriv v d xijv e^otxyiaaîţ o prţOeu; ePpdtoq, Kai oi toixov, K a i ot
r/Kovoi xot) p o v a v v d 818rţ xo Kax exoţ copxpcovriBev xeaocpdKovxa, rcevxe ypoai
xov xpovov p i x e a p a v o v . K a i dcpoti xfţv eSiopfkoce xrţv e ( i d a x a ^ e povov 5t>o
Xp6v<oo<;> Kai 8ev i^Eppopev d u o Ttovav dvdyKT)v f j i t e p i a x a a i v xrjv evoc,
icouvSooxaxot) K a i BaoiA-dKri K o a p â %copi<; x f j ţ eiSfjoecoq xo'B xoxe Kaipof)
tiYoupevcot» p.7tot>pvoPa, p e eiSrţaiv povov xot) d p x i p a v S p i x o u I f a i a i c o t »
ercixporcot) xoij paKotpuoxaxot) Kai Tyyoup,£v<o'o> pnovoPriq 818covxa xo
ptxpiapxtKov - y p a p p a oîtep e î x e v o ePpaîoq eiq xooq d y o p a a x d q KowSoDpdxov
feyco Kai PaaiXdKT), 6p,ola)ţ, Kai exepov eSiKov xot) d9aipcovxa Kai ano xf|v
aupqxavi orori) e i x e yp6<awx>, SeKarcevxe, Kai ercepve xo p o v a a x i p i o v dîio xf|
avto eipr|pev<ri<;> a y o p a a x a q xov Ka0 eKdaxov xpovov -ypo<ona> xpiavxa rcevxe,
Kai xo e ( 3 d a x a | a v iaKvotx; x p o v o u ţ p e at>xf|v xriv at>p(po)vi<ai> xov riaiai<ot)>.
Mexd 8e t a w a e n a ^ a w a B e o a v xd ocmrixia xfjq mSvixxaq, oi 'boi xot) Baai^dKT)
t a eyKpepiaav 81a v d x d dvaKaiviaoxn., oxi o BaaiÂ.aKT|q Kai KotivSoopdxoţ
EI^OV djto9dvt|. Tou dvxtaxd&riKev o vfjv KaGvyotipEvoc; xo-6 pjroopvoPa Kup

533r
lyvdxioQ, Kai Sev xf| âepice v a Kdfio-uv xăq obcoSopat; tcov ăXXă xfi i »
eiţ xo a-oOEVTiKov vxifîdvi p l a v Kai 8-uco e m xrîq Tcpdjxiiq Tyyouu \ -
j-iampiTou FKiKa, (3oej365a, Kal ăXoq eA,aŞ£ xo kpcxo ţiovacxTiptov. : '.^j-
xot) Tt^rpcovcov xaq, o fiyo'opevo^ xf|v xipf|v xrov ^uAxov 8riÂ<aoi> !sx<k pecr^fc
KaOroc; xo e^rixi(a.r|CTav oi îtpaypaxe'oxai bnov eSicopioQriaav a n o xo micov *
vxtpdvi Ttâpvcovxa^ Kai fi 7iavoa6ixiiq xot» ano a\>xT| xfjv oanv :iţ|j.koTp>;1
E7ipo£,evf(0ri ăn6 xf|v dcpatpEcnv orcoC e m ţ i e v 6 Tratcnaq KaOoq Su-Xj^jiave J
TtapxiapxtKov y p d p p a Kai e860ri n a p d xoO vxipavl<o , o> -brc6 xf|v i f o w K o i ^ î
xou (.io\acrxipi<ov)> (Sanep 8iaA,apPdvEi fj dvacpopa xrâv &px< mv
vxiPavtcox». K a i e^oSiaae xâ povaaxfipiov Kai xrjv eSloeGcoos, Kai I . , T O v
Kaipov xfţq dvcop,aX,iaq epaaxo'Oae xo povaaxiptov Kai xiţv e8i8e KU I /.,\IUJV
pe evoiKoiov, eÂ,9ovxa 86 xd dtpaxetipexa e8®, Kai pr|v r|p,rtop%\ rn
<0poît>oi v a KaxoiKiţcjGxxi p e a a eic xd ojirixia EKeîva Kai coi; eprip i cu
Xaaav Kai xd EKawrav 0*0 povov EKeîva ăXXa noXXă xkXo; Kai $
povaaxftpiov. O fiyoiijxsvoc 86 axoxoc^opevoq xo povaoxfipiov \ 1 i.o^Vivori
jtprâxGV x\ xiţv reipvix^av Kai pn SDvapevoţ djrecpacnae A,oi7tov Kai r p i ţ v f](iâţ
xov Kobvaxav Icodwou, EixjxaOux; Icodvvoi), Kai EtxndOtov
aviupcovcdcotaq pa^fi p a ţ , p d ţ SSCOKE x-qv Ttlpvix^av îcaOcx; etvai %aXcxa(j.e\"r]
xov Tonov xf|q Tctpvix^aq v a xf|v Sioedxrcopev Kai vd xt|v eŞpwiaacopev T\ţt£t^
Kai xd XEKva fipcov, Kai xd eyyova f i p â v Kai 8uo eyyova povov v a excopsv vâ
SiScopev xov Ka0' g r a a x o v xpovov 7tevxr|Kovxa ypo<0ia> eiq xo povacrnipin
pixEcpEvov. O0EV vd excopEv xnv aSeiav v a Kdpcopev ojirixia f j epyacrcTpia, rf ~
năXiv xo dvdrraÂav a v dnoppivri o xortcx; a8eioq Tţjj.£i<; Kaxa xnv cruţi <pg vi <cri>'
vd e%a>p,£V vd SiScopev xov Ka0' gracrtov xpovov xd nevxfiKovxa ypâ<aia> 6t
Kai o\|/£7tox£ fj fipEiţ oi 018101, rţ xd 7iai8ed pag, fjxa âyKova pac; OeXopsv t a
rcouĂriaei vd Eivai pe EISTICRV xao KaxeKEiwo Kaipov riyouiaivcot». Aia SE xiţv
rcâxpav ortoi) EÎvai p e a a Eiq xf|v xocA.6tcr)xevr|v Tttpvix^av *E\apev 6
Ka&rţyo'opEvoţ Ktip lyvdxioq a n o i'ipd<; ypo<oaa> £7ti XEÎP 0 ' 1 ^- < : ) 0 E V W
a a t p d l e i a v f)prâv E860T| XO rtapov p a q ev moypacpov y p a p p a Kai
EGcppayiopevov p s xdq cicppayiSaţ paq Eiq xo lEpov povaoxtipiov pTto^pvfky v>i
5ia pePaeoxEpav aocpdA-eiav eX,dpopev Kai TjpEÎi; Eva napopoiov ypappa ano
xo lEpov povaCTxfţpiov pTtoDpvoPa 8ia vd EU' piaKExai eic; x £ î p a v ev
XP1 ifo
Kai ev privicbţ Ketxai: xd pev repoeiprfpeva TtevxlKovxav ypo<ma> vd t'xom vă
SIS®vxai xd fipiat) xoi) dyiov FEpyt<ot», Kai xd ijpicdv xoi3 ayioi)
AîlpTţXpt<Ot». ^ ^
ai\|/o9 d7tpiAX,i<ot)> 23.
t Prin prezentul meu înscris, se face cunoscut precum că sfînta mănăstire Bîrnova
are o pivniţă aici la Iaşi, în Tîrgul de Jos, pe Uliţa Rusească, pe care pivniţă nu de mult.
inimosul chir Parthenie, patriarhul Ierusalimului, făcînd înţelegere cu un anumit -vwu
Avram, i-a dat-o deoarece era stricată. Şi reparînd-o mai sus numitul .vrea
stăpînească, şi fiii săi, şi nepoţii lui, n u m a i să dea în f i e c a r e an, potrivit cp.înţelegerea,''
patruzeci şi cinci groşi bezmen. Şi după ce a reparat-o numai doi ani şi nu ştiu din ce
motiv sau împrejurare a vîndut-o unui Cunduratu şi lui Vasile Cosma fără itiua
egumenului din vremea aceea, numai cu ştirea arhimandritului Paisios, epiîrcji al
răposatului egumen al Bîrnovei, dînd scrisoarea patriarhală pe care o avea • vreul"
cumpărătorului Cunduratu spUnînd şi lui Vasilache, şi de asemenea şi altor de-ai hii,
scăzînd din înţelegerea pe care o avea cincisprezece groşi şi lua de la mănăstire mai sus
numitul cumpărător în fiecare an treizeci şi cinci groşi. Şi au ţinut destul timp aeeasti
înţelegere cu Paisie.
După aceasta s-au învechit casele pivniţei, fiii lui Vasilache le-au dărîmat c t să le
reconstruiască, deoarece Vasilache şi Cimduratos muriseră. Li s-a împotrivit chir

534r
fcjtios, actualul egumen al Bîrnovei, şi nu i-a lăsat să facă construcţiile lor, ci i-au adus
3ivanul domnesc de două ori în prima domnie a răposatului Ghica voievod şi în cele
, r i" ni «i-a primit sfînta mănăstire moşia sa, plătind egumenul preţul lemnului, adică a
h.k>eid precum au preţuit-o negustorii, care au fost hotărîte de Divanul domnesc
si preasfinţia sa de la aceştia cîtă pagubă a produs scăderea pe care a făcut-o
precum prevedea scrisoarea patriarhală. Şi a fost dată pivniţa de către Divan în
mănăstirii, după cum era hotărît în anaforaua boierilor Divanului. Şi a cheltuit
irea şi Ie-a reparat, şi pînă în Vremea tulbure o deţinea mănăstirea şi o dădea cu
;
n fiecare an. Venind aici armatele şi neputînd oamenii să locuiască înăuntru în
L -t şi fiind pustii, le-au dărîmat, şi le-au ars nu numai pe acelea, dai si altele şi în
,cMe din urmă şi mănăstirea.
!: . umenus-a gîndit ce să repare mai întîi: mănăstirea sau pivniţa; si neputînd, s-a
t-jgiăiît deci şi ne-a găsit pe noi Costas Ioannu, Evstathios Ioannu, şi Evstatios Mânu;
/âeînd înţelegere cu noi, ne-a dat pivniţa aşa cum era stricată împreună cu locul pivniţei
0 reparam şi s-o stăpînim noi, şi copiii noştri, şi nepoţii noştri şi strănepotii, numai
sâ iâni în fiecare an cincizeci de groşi bezmen mănăstirii. Astfel să avem voie să facem
case: sau prăvălii, sau dacă va rămîne Ioc gol să avem a da în fiecare ăn, potrivit
înţelegerii, cei cincizeci de groşi. Şi dacă vreodată noi sau copiii noştri sau nepoţii noştri
•. m < • A sa le vindem, să fie cu ştirea egumenului din acea vreme.
. In ceea ce priveşte piatra care se află în pivniţa stricată a primit egumenul chir
%natios. de la noi trei sute groşi în mînă. Astfel că, spre siguranţa noastră, s-a dat
prezenta scrisoare iscălită şi pecetluită cu pecetea noastră sfintei mănăstiri Bîrnova si
şp:e asigurare am primit şi noi o scrisoare asemănătoare de la sfînta mănăstire Bîrnova
cu si se afle în mîna noastră în anul şi luna precum se arată. Cei cincizeci de groşi să se
,deti: jumătate la Sfîntul Gheorghe şi jumătate la Sfîntul Dimitrie.
1779 a p r i l i e 2 3 .

Arh. St. Bucureşti, M-rea Bîrnova, XIII/6. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

l ! )i 1779 aprilie 24
Andrei Hariton vinde un loc de casă din mahalaua Muntenimii de M i j l o c lui Vasile Razul
Hule logofăt, cu 30 de lei.

177'-) apr(ilie) 24.


Un zapis de la Andrei Hariton prin care vinde un locu de casă din mahalaoa
Mun'ertimei de Mijlocu dumisale vel log(o)f(ă)t(ului) Vasile Razul, drept 30 de lei.
Arh. Si. Iaşi, Documente, DLXXIV/74, <nr. 2>. Rez. din 1835 într-un „perilipsis de pe toate scrisorile
«C0h.i casălor dumisale med(elniceruhii) Costandin Sucevanul, ce sînt în oraşul Ieşti, în mahalaoa
Muntenimei de Mijlocu".

W5 1779 aprilie 25
Costandin Dimitrie M u r u z i voievod confirmă anaforaua Divanului privitoare la dreptul lui
insiodul Papafil negustor de a stăpîni două dughene din Iaşi şi o vie de la Dealul Cetăţuia, în
urca giudecăţii cu Paraschiva, soţia răposatului Petre Sîrbu băcan din Iaşi.

MW KWCTAHAUH AUIWNIPVE AWPFEW R(oe)B(o)A<*. EW>KYIO A\(H)AOCTG»),


•flcnwAAp 3e«AH Mwaa^bckwh . Tot neodihnindu-se Paraschiva femeia şi cu copiii ei

535r
poruncit-am de s-au scos şi de faţă la Divan înainte domnii mele şi a tot Sfatful) nostru
atît pe numita Paraschiva şi cu copiii ei cît şi pe Hristodul Papafil; şi după cercetare cu
amărunt ce s-au făcut aceştii pricini de cătră însumi domniia me, aşa s-au aflat ca
dumnealor veliţii boiari-cu dreptate au giudecat, deci domniia mea încă asămine hotârîm
să să urmeze deplin şi întărim lui Hristodul Papafil, ca să aibă a-şi stăpîni acele doao-^
dughene cu tot locul lor şi vie de la Dealul Cetăţuii cu bună pace, în veci, ca pe a sale
drepte ocini fără nici o supărare de cătră nime, iar pe numita femeia Paraschiva şi pe
copiii ei s-au dat rămaş(i) de la Divanul domnii mele neavînd ei nici o dreptate la cerire
lor, dar pentru că are prepus asupra lui Hristodul Papafil, zicînd cum că capcteie
datorie<i> n-ar fi fost 300 lei, ci numai 250 lei şi cum că şi dobînda banilor i-ar fi plătit
bărbatul ei şi sineturile s-au prăpădit, pentru acesta să-i facă carte de blăstăm lui*'
Hristodul Papafil şi de-a primi-o, să fie în pace şi de aceste şi niciodată tras sau supărat
de cătră dînsa (?) ori de cătră copiii ei, întărindu-se anaforaoa aceasta şi cu a noastră*"
domnească iscălitură.
1779 ap(rilie) 25.
Io Costandin Dimitrie Muruzi voievod <m.p.>'.
F Awr(o)<j>(e)T npwHHT.

Pre înălţate doamne,


Din luminată poroncă înălţimii tale, am cercetat jaloba ce-au dat cătră înălţimea ta
Paraschiva femeia ce-au ţinut-o un Petre Sîrbul băcal din Iaşi, pentru două dughene cu
locul lor de pe iaz la podul despre Frumoasa şi pentru o vie Ia Dealul Cetăţuii ce-au
arătat cum că Hristodul Papafil neguţătoriul cu strîmbătate i le-ar fi luat, care şi
Hristodul Papafil fiind de faţă la această cercetare.
Pricina în ce chip iaste, înştiinţăm pe măriia ta: la velet 1775, în vreme domniei
răposatului Grigorie Alexandru Ghica voievoda, Hristodul Papafil neguţitoriul avînd să
ia de la Petre Sîrbul bărbatul jaluitoarii aceştie cu zapis 300 lei cu dobînda lor şi fiindcă
acel Petre murise şi femeie aceasta a Petrii arătînd cum că e cu bani nu poate să răspundă
la datorie aceasta. După jaloba lui Papafil făcîndu-se cercetare şi aflîndu-se rămase de la
numitul datornic o dugheană şi o crîşmă şi un loc de f u r m ă pe iaz şi trii pogoane de vie
la Dealul Cetăţuii, prin domnească ţîdulă toate aceste s-au scos la mezat, să să vîndă şi să
sa plătească datorita, care şi ţîdula iaste de faţă din 1775 2 ian(uarie) 16 1 , şi după ce multe
zile s-au strigat la mezat cu sineturile aceste şi au dat telalul ţidulă cum că s-au suit preţul
lor numai pîn(ă) la 408 lei. Tot întru acelaşi an 1775 2 avgust 7 2 au ieşit la giudecată la
Divan fămeie aceasta de strîmbătate. Şi după ce s-au cercetat zapisul Petrii băcalul cartie
au fost iscălit de Petre şi pecetea pusă la zapis cum şi numele jăluitoarei aceştie. a
Paraschivii, şi de ia facere zapisului pîn(ă) atunce fiind la mijloc şapte ani şi mai bine şi
banii cu dobînda lor din zece doisprezece făcîndu-se cap la cap adică 600 lei peste lot,
toate jalobele şi arătările Paraschivii, au rămas nedrepte şi neţinute în samă, şi lui
Hristodor Papafil i s-au dat dreptate ca să ia deplin acele 600 lei după zapis, fiindcă
amaneturile n-au cuprinsu mai mult decît 450 lei şi ne mai fiind cu ce să-i împlinească,
giudecata l-au silit pe Papafil să priimască amaneturile pentru toată datorie, adică acei
300 lei capetele şi cu dobînda lor în cinci ani, pîn(ă) la care v r e m e şi Petre bărbatul
Pâraschevei au murit şi aşa cu giudecată au rămas dughenile şi viile la m î n a lui Papafil
date de istov şi încă pentru ca să nu aibă jăluitoare mai mult cuvîntu de răspunsu, s-au zis
de la giudecată lui Papafil să dea numitei jăluitoare 25 lei ca o milostenie ca să-şi poată

536r
ficuixipara c a s a s a drept acei bani să să odihnească cu copiii ei, cum pre largu arată anaforaoa
> digiudecată care iaste întărită şi cu pecete răposatului domnu, let 1775 avgust 10.
Apoi tot întru acelaşi an, la octombrie 18, fimeia aceasta neodihnindu-se, s-au mai
•îpduit cu giudecata înainte dumilorsale Costandin Sturze fiind vel vornic şi Ştefan
Fgiurzc fiind vel vornic şi prin al doile anafora 3 ce-au dat, arată că au găsit dreptate lui
•^pafil şi fimeie nici o dreptate nu are.
După aceea, la anul 1776 martie 30, fimeia aceasta, pentru 25 lei ce-au hotărît
judecata să-i dea Papafil, au luat 30 lei şi s-au mulţămit şi au dat zapisul ei la mîna lui
Papafil, ca să fie Papafil despre dînsa în pace şi nciodată cerşut.
Iar în anul trecut, 1778 iunie 2, fimeia aceasta s-au tras în laturi şi au pus pe 3
feciori a ei, Neculai şi Gheorghie şi Dumitru, de au dat jalobă mării tale, iarăşi pentru
dughenile şi viile aceste arătînd în multe chipuri jaloba lor şi după cercetare ce s-au făcut
Jţ iznoavă la Divan din poronca mării tale, arătările lor s-au găsit neadevărat(e) şi iarăşi
s-au dat rămaşi, cum pre largu arată carte de giudecată.
Acum, fimeia aceasta, Parascheva, după atîte divanuri şi giudecăţi ce-au avut cînd
ca, cînd feciorii ei, tot neodihnindu-se, singură ea au dat jalobă mării tale şi prin jaloba ei
.e-acum aceste pricini arată: întîi, că datorie bărbatului ei la Papafil ar fi fost de numai
250 lei şi pentru atîta i s-ar fi luat .amaneturile; al doilea, că Papafil ar fi luat chirie
dughenilor şi roada viilor, care acele la socoteală nu le-ar fi pus să să scadă din datorie;
al triile. că o dugheană dintru aceste ar fi fost cumpărată cu bani a unui copil al ei, de pe
alta dugheană ce ar fi avut copilul ei de la naşul său care l-au botezat şi au vîndut-o; al
patrule, că acei 30 lei ce i-au luat de la Papafil de frică şi cu sila i-ar fi luat, şi cu toate
aceste, cum feciorii ei în anul trecut, asemene şi ea acmu au cerut ca să de iui Papafil
numai acei 300 lei, capetele făr(ă) dobîndă şi să ie arnaneturile la stăpînire ei.
Preaînălţate doamne, pricinile aceste toate sînt cercetate cu amăruntul şi dovedite
prin atîte giudecăţi ce-au avut mai înainte şi nu că este vreun adevăr la jalobele fămeii
aceştie, sau că ar ave cît de puţină dreptate la ceririe ei, fără numai că este o fămeie
neînţelegătoare şi nestîmpărată despre giudecăţi; şi pentru că arată ea cum că datorie ar fi
ist numai de 250 lei, pricina iaste că la răfuiala ce-au avut Papafil cu Petre bărbatul,
acel zapis de 250 lei s-au ruptu atunce şi rămîind neluat de la mîna femeii, acmu scoate
ea zapisul acel rupt şi zice că atîta ar fi fost datorie, ce zapisul cel adevărat după
. toflisire ce-au avut iaste pe 300 lei capete, iar acesta ce-1 arată femee iaste rupt şi
răsuflat, pentru chirie dughenilor şi roada viilor pîn(ă) la vreme ce s-au scos aceste
ămaneturi la mezat numai numele amaneturilor şi scrisorile au fost la mîna lui Papafil,
tar chirie şi roada le-au luat tot femeie aceasta şi copiii ei; şi Papafil, de cînd cu
giudecată au luat arnaneturile la mîna lui, de atunce încoace iaste stăpîn pe dînsele şi le-au
luat chirie de pe dughene sau roada din vie, au luat de pe drept lucru său, deosăbit că el
au cheltuit şi au făcut multe din cele trebuincioase la dughene şi Ia vie; pentru că zice
tuni că o dugheană ar fi al unui fecior al ei, la aceasta ea nici o dovadă nu ar pute să
aducă, fără numai ea zice cu gura ei şi s-au dovedit că aceste amâneturi au fost drepte ale
bărbatului ei; pentru cei 30 lei ce i-au luat de la Papafil, acei bani i-au luat cu voie şi
prîimire ei şi i-au dat şi Zapis care iaste faţă.
Şi eu toate aceste, arnaneturile fiind strigate la mezat multe zile şi cu poroncă
domnească fiind date pentru datorie şi trecînd şi atîta vreme de atunce fiind şi zapisul ei
dat după acee la mîna lui Papafil, noi nu găsim cU cale ca să poată ea sau feciorii ei a
răscumpăra acum, dacă nu le-au răscumpărat atunce cînd s-au strigat Ia mezat, ce cu cale
şi cu dreptate găsim să-şi stăpînească Hristodor Pâpafil dughenile şi vie cu pace şi mai
mult să nu fie supărat despre fimeia aceasta sau dispre feciorii ei. Iar holărîre r j f r
desăvîrşit(ă) rămîne la înaltă înţelepciunea mării tale.
1779 ap(rilie) 17.
A înălţimii tale'preaplecate slugi,
Vasile Razul vel logofăt cm.p,>; Ion Cant(acuzino) vel vor(nic) cm.p.x, Neci
Roset vel vor(nic) <m.p.>; Lascarache Roset hatman <m.p.>; Costandin Carage
spatar <m.p.>; Grigori Balş vel ban cm.p.x; Başotă Ioniţă (?) vel stolnic c m . p . x
S-au trecut în condică Divanului de Ioniţă condicar c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCX/2. Orig., hîrtie difolio (33,3 x 22 cm.), filigran, sigiliu domn»sŞ-
inelar, octogona! (2 x 1,8 cm.), aplicat în cerneală roşie, neclar.

' Sigiliu domnesc.


1
Cu cifre arabe.
3
Fusese scris întîi: „carte de giudecată".

406 1 7 7 9 aprilie 26

Mărturie hotarnică a lui Vidraşcu Canţir vornic de poartă privitoare la trei locuri de caif
din mahalaua Muntenimii de Mijloc ale lui Vasile Razul mare logofăt.

1779 apr(ilie) 26,


O mărturie hotarnică di la Vedraşcu Canţir vornic de poartă şi Neculai vornic de
poartă prin care arată că, din poroncă măriei sale Costandin v(oie)v(o)d, au mers la
mahalaoa Muntenimiei de Mijlocu, la trei locuri de casă a dumisale Vasîle Razu vel
log(o)f(ă)t, ce le are cumpărătură, şi strîngînd pe mahalagiii împregiuraşi şi după
zapisăle de cumpărătură că,utînd starea locului care fiind aceste trei locuri alăturea unul
lîngă altul le-au făcut tot unul şi măsurîndu-le cu stînjăn domnesc de giur împregiur au
pus pietre hotară şi i-au dat şi aceasta mărturie la mîna dumişal(e) Vasîle li tzu vel
log(o)f(ă)t.

Arh. St. Iaşi, Documente, DLXXIV/74, <nr. 3>. Rez. din 1853 într-un „perilipsis ile pe toate sen- -nlc
locului casălpr dumisale med(elnicerului) Costandin Sucevanul, ce sînt în oraşul teşii, în mahalao»
Muntenimei de Mijlocu".

407 1779 mai 3

Trofin şi soţia lui, Safta, iau de la stareţa mănăstirii Socola patra pogoane de Soc pentru a.
sădi vie, urmînd ca din al patrulea an, cînd via trebuie să fie pe rod, mănăstirea să primcascS
bezmenul.

Adic(ă) eu, Trofin, înpreun(ă) cu soţul meu, Safîta, am dat zapisul meu la mina
maicăi stariţei ot Socola precum şă s(e) ştii că m(i)-au dat maica voi de am prinsu patru
p o g ă n i d e loc, î n s ă d o p p o g o n ( e ) a m p u s viţe acu întăi, u n p o g o n să r ă m î i la al d o i L an
să pui viţă ş(i) un pogon de livad(ă); ş-aşe am avut tocmal(ă) cu maica, ca pîn(ă) la patru1'
an(i) să fii de rud, <i>'ar de s-ar întîmpla a nu lucra locul de mai sus arătat ş(i) n-ar ieşi
de rodî pîn(ă) la patru an(i), ci s-ar căde roda di pe acel loc, să ca>'ibu a da.vinitul
măn(ă)stirii, bezmănul cp s-ar căde pi tot anul, pîn(ă) cîndu a fi locul de rod să-şO) d i
b p z m ă n u l din r o d a sa. Ş(i) a c e s t u loc p r i n s u esti p e D c e > ' a l u l V ă m ă ş o i , în capul
dce>'alul[l]ui, desupra morii vechii.
Ş(i), p e n t r u m a i a d i v ă r a t ( ă ) c r e d i n ţ e , a m iscălit n u m e l e .

538r
>1779 mai 3.
Eu. Trofin, înpreună cu soţul meu Safta, adiverez 2 .
Ghiorghi diiacul am scris cu zîsa lor.
<De altă mînă>: Rediul din capul vii log(o)f(ă)t(ului) Ştefan şi pînă în drumul ce
este P e l | n "ă gardul vii ce au cumpărat Ion căp(i)t(an) agesc de la fămeia lui Trohin l-am
dat log(o)f(ă)t(ului) Ştefan să-1 curăţe; iar Ion căp(i)t(an) să nu aibă voie a-1 supăra, că
oV poale trece peste drum, că drumul acela va să fie slobod, ci Ion căp(i)t(an) să să
îndestule/.ă cu cît loc au cumpărat curăţit de la acel Trohin, că au curăţit mai mult de 4
poaoane; şi de-i mai trebuieşte are loc de vale, ca şept(e)-opt pogoane, i care nici pe
acela iu să voiniceşte a-1 curăţi pîn(ă) nu s-a tocmi cu mine.
Antoniia stariţa ot Socola.
<De a treia mînă>: 1781 1 oc(tombrie) 5 3 .
Zapes Iui Trohin de vii.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/81. Orig., hîrtie (22,7 x 17,7 cm.), cerneală neagră, o amprentă digitală.

EDIŢII: D.R.A., A, 1, p. 491, nr. 495 (orig.).

1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.
' Cu cifre arabe.

408 1779 mai 12, Iaşi


Constantin Dimitrie Muruzi voievod confirmă dreptul mănăstirii Xiropotamu, cu hramul,
40 de Mucenici de la Muntele Athos de a lua cîte 150 lei pe an din vama domnească de la Iaşi.

Cu mila lui D(u)mn(e)zeu, Io Costandin Muruzi v(oie)vod, domn Ţerăi Moldaviii.


cade-.-a şti, pentru svînta
Facem ştire c u a c e s t h r i s o v al d o m n i i i m e l e , tuturor cui se
împărăteasca şi patrierşasca mănăstire a[l] Xiropotamii, unde se cinsteşte şi prăznuieşte
(tramul S v i n ţ i l o r P a t r u z e c i M u c e n i c i , la c a r e se a f l ă c o m o a r a c e a n e p r e ţ u i t ă a d ă t ă t o r i u l u i
de viiaţă lemnul a Cinstitei Cruci, pre carile s-au răstignit Domnul nostru Is(us)
fî(ri)sttos), de la care svîntă mănăstire viind aice părinţii ce sînt petrecători acolo arătatu-
ne-a lipsa şi petrecire ce au la acelaş(i) loc cu mare nevoie, mai ales din pricina vremilor
ce s-au tîmplat; şi osăbit am văzut domniia mea şi hrisoavele de miluire ce au avut
această svîntă mănăstire de la luminaţii domni de mai înnainte, de a lua cîte 150 lei pe tot
aiul din vama cea mare domnească, şi rugîndu-se părinţii xiropotamleni ca şi noi se
;niluim şi se întărim svintei mănăstiri miluire aceasta, luat-am domniia me aminte şi,
iupă cum pe alte svinte dumnăzeieşti lăcaşuri la cît au fost prin putinţă le-am agiutorat
:u al(e) noastre domneşti mile, aşa şi pe mănăstire aceasta al Svinţilor Patruzeci
Mucenici, ce să numeşte Xiropotam, binevoind domniia mea cu al noastră milostivire i-
Etm înnoit şi o am miluit cu acest al nostru domnesc hrisov, prin cari hotărîm ca în toată
vreme domniii noastre să aibă a lua pe tot anul, la zioa Svinţilor 40 Mucenici, nesmintit
miluire cîte una sută cincizăci lei din vama cea mare domnească, câ se fie pentru
ihivernisăla mănăstirii şi agiutoriul precuvioşilor părinţi ce sint petrecători acolo şi
jentru vecinica pomenire afl] domniii mele şi alor noştri fericiţi şi răpbusaţi părinţi, cum
şi pentru a celor de mai înnainte răpousaţi domni, şi poftim domniia mea şi pe alţi
uminaţi domni, pe carii Svîntul Dumnăzeu va orîndui în urma noastră cu domnie aceştii
ări. se nu surpe miluire aceasta, precum nici noi n-am surpat miluirile altor luminaţi

539r
domni, ce mai vîrtos se adaogă şi se întărească pentru al domniilor sale cinste si veciniei
pomenire.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domniii mele, în oraşul laşi, întru cea dintîi -
domnie a[l] noastră, ia al doile an, de credincios boiariul nostru Dimitrache Vîrnav al
doile logofăt.
Anii 1779 mai 12.
Io Costandin Dimitrie Muruz v(oie)v(od) <m.p.>.
A(HMHTpiJKt') EhlpNAB KT(opn) rtwr(o)<ţ.(f)T lipW"tMT€rtMWM'h.

Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig,, hîrtie, sigiliul domnesc mekuwal,ţ
din 1777, slab imprimat în cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p, 325, nr. 451 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio
38,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr, XXXIV.

409 1779 iunie 1


Vasile potcovar se angajează să plătească Iui hagi Marcar, epitropul Bisericii Armeneşti di®~
Iaşi, cîte 6 lei bezmen p e an pentru casa lui de pe locul bisericii.

Adică eu, Vasili potcovar sîn Sandul, dat-am zapisul meu la mîna dumisali
giupun(u)lui hagi Marcar ipitropul Bisericii Armeneşti precum să se ştii că am o casă la
locul bisăricii cu bezmănă întru an să aib-a da bisericii cîti 6 lei, adică şasă lei, bani care
m-am apucat ca să dau bani înnainte toţ(i) bani di an în an toat ban(i) cîti [cîti] 6 lei. is
Şi, pentru credinţa, am pus degitul ca să crază; iar di s-a tîmpla a mergi la vro
giudecată cîti cheltueala s-au p[i]lineala s-a faci să fie toat(ă) dispre mini; şi, pentru
credinţa, am pus degitul ca să crază.
Let 1779 iunie 1.
Şi1 eu, Vasili potgovar, platnic.
Ieu, Bedros, am scris, sînt martur.
<Pe verso, o semnătură armeneascăx
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10474. Orig., hîrtie difolio (20,4 x 13,8 cm.), filigran, q
amprentă digitală.

' Amprentă digitală.

410 1779 i u n i e 9, Iaşi

Costandin Dimitrie Muruz voievod stabileşte locul din jurul laşilor pe care orăşenii att
dreptul să-şi păşuneze vitele.

Copie
Facem ştire cu acest hrisov al domniii mele, tuturor cui să cadi a şti că, în multe
rînduri, dîndu-ne jalobă oraşanii laşului, au arătat precum vitele lor, îndată cum ies din
or⪠afară, la păşunat, le închid cei cu moşiile di pe înpregiur, uniori cu precină că ar fi
păscînd la imaş, alteori că ar fi călcat la fînaţ sau la ţar(i)ni. Şi, vrind să facă ispaşie. cer
plată di la aceştie, iar osăbit di gîlcevuri şi păgubi ce să fac totdeauna între dînşti t-înl
întru această necontenită supărare, pentru care au cerut dreptate; a cărora jaloba.
cercetîndu-să de cătră domniia me, s-au aflat adevărate.

540r
Şi socotindu-se şi norodul unui oraş ca acesta, mai ales unde esti şi domnescul
Jostru scaun, a să afla într-o strîmtoreală ca aceasta şi a nu ave loc să-ş(i) păşunezi
Ivitele, atît ei, cît şi cei streini, cari vin cu treburi şi să duc neîncetat, nu esti nici o cale
?iiffu vremi, ci şi moşiile dinpregiur sînt tot din locul oraşului acestuie şi di s-au şi dat
lânii di cătră răposaţii domni la mănăstire şi altora, cu toate că cu dreptul n-au fost, însă
si oraşul acesta atunce era mic, dar şi cei cărora li s-au dat moşiile nu s-au tinsu mai
înainte pîn(ă) la atîta a faci strîmtoreală şi supărări orăşănilor, precum acum. Care
grmare, feind cu totul cum nu să cadi, şi văzîndu-să o precină di strîmbătate ca aceasta ci
jazimă de-a purure asupra nu numai orăşănilor, ce şi a streinilor cari cu trebuinţă vin şi
- să duc şi ales a un domnesc oraş ca acesta, la cale şi lipsit di loc ci să cade cu toată
dreptatea n-ave de îndestul prinpregiur, n-am putut domnie me mai mult îngădui, ci ca
Vpe o rea urmare am căutat cu tot chipul a o dizrădăcina.
Pentru aceea, iată, împreună cu tot Sfatul nostru am hotărît ca de acum înainte tot
locul di pe împregiur(ul) oraşului, cît să arată mai gios, să fie slobod şi neoprit de
nimine. în veci, adică parte dispre amiazăzi, şăsul Bahluiului, Dealul Gălăţii şi Podişul
Mirosluvei, pîn(ă) în dreptul Bâlciului şi pîn(ă) la tufarii Miroslavei, aşijdere pîn(ă) la
vale, adecă şi în gios, pîn(ă) într-ace! drept; şi iarăşi şăsul Bahluiului şi pentre gîrlile
JSahluiului, în gios, pîn(ă) la Gura Tomeştilor, cum ş(i) din iastă parte de Bahluiu, pîn(ă)
ia movila ce mare, la stîlp, şi în sus, pîn(ă) la iazul Chiriţii. Aşijdere, despre parte lui
Aron Vodă dealul pîn(ă) la Şapte Oameni şi alăture cu viile de la Şorogari; şi pi(n)tre
iazul lui Aron Vodă, pîn(ă) în coada iazului Aron Vodă, deosăbit de la Şorogari pi dispre
apus, spre Vacota, hîrtoapile pe unde să sui drumul spre Rădul Mitropoliei, cum şi
despre apus, pîn(ă) la Rădul lui Tătar şi Dealul Copăului, pen părţile pîn(ă) la Breazul,
pe o parte şi pe de alta, pîn(ă) la iazul Mitropolii; şi şăsul Bahluiului, pîn(ă) în dreptul
Radului Tătar.
Pe acest loc cît să cuprinde mai sus, orăşănii, cum şi cei nestătători cari, cu
trebuinţă sau pentru nevoile lor, vin aice şi să duc, să fie volnici di obştie a-ş(i) păşuna
vilele lor făr(ă) de plată şi făr(ă) di nici o supărare sau oprire di cătră nimine, ca pe un
loc slobod ci esti al oraşului, însă puind orăşănii şi oricine păstor la vite şi ferind locul cu
ţar(i)ni i fînaţi, ca să nu facă păgubiri şi nimine să nu poată nămi sau a da dintr-acest loc
cuiva sâ puie stîni sau pentru păşunat ori măcar cu alt chip şi vînzare, ce să fie în veci tot
locul acesta slobod pentru trebuinţa oraşului.
Deci poroncim sfinţielor voastre, cuvioşilor igumeni de la mănăstiri şi altora care
veţi fi avînd danie pe locul acesta care să arată mai sus, văzînd hrisovul aceasta, cu toţii
să vă feriţi şi pe acest loc nici un chip d e o cuprindire să nu faciţi şi nemică să nu
supăraţ(i), nici să-1 nămiţi măcar cu orice chip cuiva, ce, după cum poroncim mai sus,
aşă să urmaţi. Iar dum(neata) vel agă, să dai de ştire tuturor orăşănilor de obştie ca să ştie
fieştecine pe unde au să-ş(i) păşunezi vitile, fără de nici o oprire, de către nimine, însă
avînd păstori la vite, ca să nu facă stdcăci(u)nc în ţar(i)ne i în fînaţi.
Aşijdere, poroncim dum(ne)v(oastră) is(pravnici) de ţi(nu)t(ul) Ieşii, să purtaţ(i)
| e grijă, cercetînd adesă, pentru tot locul acesta de mai sus arătat, din giur-împregiur. Şi
dacă după această hotărire şi poroncă a noastră veţi afla că ciniva din cei cu moşiile
dinpregiur au nămit vreo parte dintru acest loc ori cu ce chip, atunce nu numai să-i goniţi
| e cei ce vor întră pe locul acesta cu oi sau cu alte vite, cu chipul nămelii, ce să fiţ(i)
datori a ne înştiinţa îndată, pentru ca să înfrîriăm şi să îndreptăm pe acei neascultători, să
urmezi întocma, după cum am poruncit.

541r
Poftim şi pe alţi luminaţi domni, pe carii Dumnezău va rîndui în urma noastră, 4
nu surpe această aşăzare şi hotărîre ce s-au făcut pentru odihna orăşănilor, ce mai vîite-s,
să întărească, pentru al domniilor sale cinşte şi vecinică pomenire.
S-au scris hrisovul acesta la scaunul domnii mele, în oraşii (sic) Iaşii, i:, ,..
domnie noastră la Moldova, întru al doile an, de credincios boieriul nostru Di nume
Vîrnav al doile logofăt.
Costandin Dimitrie Moruzi v(oie)v(o)d, 1779 iunie 9.
P<r>o[so]cit Vasile Raz(u) vel log(o)f(ă)t.

Această copie esti scoasă de pe condică di Mathei condicar.


Arh. St. Saşi, Documente, DCCCLXXV1I/2. Copie de ia sfîrşitul sec. XVIII.
Ibidem, D C C C L X X V I 1 I / 3 (altă copie de la sfîrşitul sec. X V I I I ) , D C C C L X X X / l l (altă c.^ie din
aceeaşi vreme) şi DCL1I/1 (copie din 1867 iunie 27 de la Tribunalul judeţului Iaşi, cu luna: „iulie")

EDIŢII: Codrescu, Uricariul, II, ed. a 11-a, p. 235-239 (aceeaşi copie); N.A. Bogdan, /m.n I h-rulu
Iaşilor, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 47-48 (text după o copie din Arhiva Primăriei [a,ilnrV /)(,c.
Oraşe şi tîrguri, A, vo). 11, p. 4-5, nr. 2 (copia de la Tribunalul judeţului Iaşi, cu data „1779 iulie &>. UT v;
L. Benjamin ş.a., Izvoare, 112, p, 193-194, nr. 119 (extrase, după Codrescu, Uricariul).

1779 (7287) iunie 15


Fixiste a r m e a n vinde lui Sava salahor o bucată de loc de lîngă Uliţa Făinii, cu 130 de lei.

Adică eu, Hrîste arman, ficior Manii Vicol, dat-am adivăratu şi încredinţat /apisul
meu la mîna dumisale giupîn(ului) Savii salahor precum să ştie că, de nime sfiit, nici
asuprit, ci de a me bun(ă)voi(e) am vîndut o bucat(ă) de loc den locul ce am cumpărat dc
la dumneii giupîneasa Safta lipţăcăniţa şi de la fiiul dum(isale) Vasîle din drumul ce mi
i-am lăsat pentru trebuinţa casăi mele să îmblu cu car spre soar(e) răsar(e), latul spre
Uliţi Făinii, iar lungul merge în sus pîn(ă) în gardul Hrîstii, alăture cu drumulu, şi spre
soar(e) răsar(e) pîn(ă) în locul lui Gligor armanul, cu tocmal(ă) drept o sut(ă) treizeci lei
adică 130 lei. Şi am luat toţi banii deplin în mînule mele şi i-am dat şi zapisele în mînţa
dum(isale), şi fiilor, şi nepoţîlor şi strănepoţilor.
Şi la tocmal(a) nostră s-au tîmplat şi altă mahalagii şi împregiuraş(i), care mai gios
s-au şi iscălit.
Şi, pentru mai mare credinţă, m-am iscălit armeneşte.
Anul 7287 <1779> iunii 15.
Arh. St. Iaşi, Documente, MXLVII/93. Orig., hîrtie difolio (35 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Urmează trei semnături armeneşti.

1779 iunie 16

David şi Cerbul, fiii lui Isac j i d o v şi ai Leii, vînd fraţilor A r o n t i n şi T ă n a s i e d o u ă dugheni


cu pivniţă şi cămară pe Podul Vechi cu 600 de lei.

Adecă eu, David, şi eu, Cerbul, fraţ(i), feciorii lui Isac jid(ov) şi a Lei din Ieşi,
făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dum(i)s(ale) giupînului Arontin şi
fratelui dum(i)ş(ale) Tănasie, neguţetori armeni din Ieşi, precum să se ştie că părinţii
noştri au făcut o dugheană mare şi cu altă dugheniţă alături şi în dos iarăşi casa dughenii
şi cu cămară, care peste tot. sînt patru cămări şi cu pivniţă de desupt cu temelia de cheatră

542r
Işodită deasupra şi înpregiur eu scînduri de stejariu la Uliţa Podului Vechiu, pe locul
Jjposatului Ştefan Anastasie clucer, cu venitul cîte 21 lei pe an, precum pre largu arată
Ibisul de tocmală pentru bezmăn, şi cînd s-au despărţit răposata maica noastră, cu
|tbdecată. de tatăl nostru, aceste c a s ă au r ă m a s n u m a i ale noastre, p r e c u m pre largu arată
zapisul; şi noi fiind copii, care neputînd ţinea aceste dughene dupe răposarea maicii
sfătuit c u tatăl n o s t r u şi c u unchiul nostru Ş m i l s i n Uşer i c u m o a ş a nostră
noastre n e - a m
Sonea şi eu buna noastră Socea şi cu Ursul sin Meer, moşul nostru, şi cu alte neamuri
care s-or iscăli toţi mai gios şi am scos aceste dughene la vî(n)zare cu toate cămările lor
si cu p i v n i ţ ă . Ş i g ă s i n d u - s e m u ş t e r i i d u m n e a l o r m a i s u s n u m i ţ i i n e g u ţ i t o r i , d e b u n ă v o i a
noastiă, de nime siliţi, nici asupriţi, cu voia neamurilor noastre, am făcut tocmala cu
j u u l n e a l o r şi l e - a m v î n d u t d u m i l o r s a l e î n b a n i g a t a , d r e p t ş a s ă s u t e d e Iei, c a r e b a n i
luîndu-i noi toţi deplin în mîna noastră am dat dum(i)lorsale atît zapisul tocmelii pentru
be/niin de la stăpînul locului şi zapisul cel jidovescu cu care s-au dat casa la stăpînirea
noastră cît şi acest adevărat zapis de la mîna noastră cu care să aibă a stăpîni dugheana
cu t>.!'.( odăile ei şi cu pivniţa în veci cu bună pace, şi de către noi sau de către neamul
nostru n i c i o d a t ă s u p ă r a ţ i s ă n u f i e .
Şi pentru credinţă, am iscălit cu mîna noastră jidoveşte şi s-au iscălit şi neamurile
noastre cît şi tatăl nostru. Şi s-au iscălit şi alţi oameni care s-au tîmplat martori.
1779iim(ie) 16'.
2
Ştefan Zăreanul diiac de divan, am scris cu zisa vînzătorilor.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDLXVI/60. Orig., hîrtie difolio (28,2 x 19,5 cm.), filigran, cerneală
«ajră.

EDIŢII: L. Benjamin ş.a., Izvoare, II, p. 195, nr. 120 {orig., cu unele erori).

1
Data, scrisă atît cu cifre arabe cît şi cu slove chirilice.
2
Propoziţie precedată de şapte semnături cu caractere ebraice,

413 1779 iulie 1

G h e o r g h e Scurtul pietrar şi soţia sa, Paraschiva, vînd lui A n d r e i Hariton copil în casă şi
soţiei acestuia M ă r i u ţ a o casă d:in m a h a l a u a Muntenimii de Mijloc, cu 115 Iei.

Adecă eu, Gheorghii Scurtul chetrar, dinpreună cu soţul mieu, Paraschiva, dat-am
adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dum(nealui) giupînului Andreiu Hariton
copil din. c a s ( ă ) , şi a s o ţ u l u i d u m ţ i s a l i ) M ă r i u ţ i i , p r e c u m s ă s ( e ) ş t i e c ă în anii t r e c u ţ i , în
v r e m e m u s c a l i l o r , v î n z î n d ufi f r a t e a g i u p î n u l u i A n d r e i u o c a s ( ă ) u n u i g r e c , D u m i t r u
vier, şi M i c i u l u i F i i , f i i n d t o v a r ă ş ® şi ş ă z î n d în c a s ( ă ) c î t ă v a v r e m e şi n e p u t î n d s t ă p î n i
:asa ei şi scoţînd casa de vînzare; •m-am sculat eu, Gheorghii Scurtul : chetraru, am
cumpărat casa de la numiţii greci cu tocmală şi cu preţ drept 85 lei, şi fiind casa ce au
vîndut fratele dum(nealui) fără de ştirea giupînului Andriiu Hariton, fiind casa dreâpt(ă)
i dum(nealui), şi nefiind nici dum(nealui) aicea şi aemu viind iarăş(i) la moşiia
ium(nealui) şi vrînd dum(nealui) giupînul Andreiu ca s(ă) mă trag(ă) la giudecat(ă), au
stătut oamini buni, m-am învoit cu dum(nealui) şi i-am vîndut casa iarăş(i) dumisale cu
preţ drept 115 lei, ca de aemu înainte să aibă dumnalor, fii, nepoţ(i), strenepoţ(i)
Jumisale a o stăpîni casa dup(ă) cum au stăpînit-o moş(ul) dum(nealor) dup(ă) preţ(ul)
banilor ce am luat de la dum(nealor). Dar grecii venind cu vreo pricină să aibu a
răspundi, dar dum(nealui) treabă să n-aibă, căci Şi zapisăle vechi ce le-am avut s-au
prăpădit. Dar cînd s-ar ivi vreun zapis pentru numita cas(ă) să nu s(ă) ţii în samă, fiindcă

543r
casa au fostu tot a dumisale, ci acestu'zapis să s(ă) ţîi în samă. Şi casa este în mahalaoa"
Muntehime di Mijloc, pe loc gospod.
Şi acest zapis cî(n)d l-am făcut s-au tîmplat şi alţi oamini buni şi mahalagii Si eu
pentru credinţa, m-am iscălit singur cu mîna me.
1779 iuli 1. ,
Eu, Gheorăghie Scurtru (sic), am vîndut înpreună cu soţul meu, Paraschiva <ni p>.
Eu, Neculai Covrig, m-am întîmplat la aceast(ă) vînzare şi sînt martur cm.p.x,
Eu, Simion chetrar, m-am întîmplat la acestu zapis cînd l-au f ă c u t . . . ! .
Şi eu. Ştefan diac, l-am scris cu zisa lui Gheorghi Scurtul chetrar <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul Scurtului pentru casa lui
Andrei Hariton ce-au fost răscumpărat Andrei de la Scurtul.
Arh. St. laşi, Documente, DCVI/15. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,2 cm.), cerneală neagră,

Ibidem, DLXIV/74 (rez. din 1835 într-un „perilipsis de pe toate scrisorile locului casălor dumisâe
med(elnicerului) Costandin Sucevanul, ce sînt în oraşul Ieşii, în mahalaoa Muntenimii de Mijlocu'".

EDIŢII: Iorga, St. şi doc., XVI, p. 214-215, nr. 96 (rez. dezv.); idem, Scrisori şi zapise de mesttrî
români, p. 38-39, nr. X X X I I (text după precedentul).
1
Semnătură neclară.

414 1779 iulie 5


Boierii de divan cercetează pricina dintre mănăstirea Trei Ierarhi şi Nicola Nomocrattr
băcan pentru două dugheni făcute de acesta pe locul mănăstirii pe care aceasta a vrut să fe
răscumpere, dar nu a restituit lui Nicola preţul dughenilor la termenul fixat, astfel încît acesta este
îndreptăţit să-şi stăpînească dughenile.

Preaînnălţat(e) doamni,
Din luminată poroncă mării tale am luat sama între svinţiia sa Samoil egum(en) di la
mănăstire Trei Sfetitele şi între Necula Nomocrator băcal, iarăş(i) di aice din Ieşi, pricina lor
fiind într-acesta chip: numitul egum(en) prin jaloba iui ce-au dat la înnălţime ta au arătat că un
tovarăş a Neculii luînd di la mănăstiri Trii Sfetiteli o bucată de loc la Uliţa Mare cu bezmăn au
făcut 3 dughene şi cum că în cîtă vreme au ţinut dughenile acel tovarăş a Neculii au plătit lâ
mănăstire bezmănul după tocmală; şi de la acel tovarăş rămîind dughenile la acest Necola,
carele de cînd au întrat stătători, dumnealui nu numai că chiriia la mănăstire nu o plăteşti uupî
tocmală, ce încă se supără măn(ăs)tire dispre Necula, pentru care au cerut egum(enul) dreptate
ca să plătească lui Necola cheltuiala pre cît s-a preţălui dughenile cu dreptul şi să lipsască
Nicola din dugheni, să rămîi dughenile supt stăpînirea mănăstirii.
S-au întrebat Necola ce răspunde; şi el au arătat întîi o scrisoare iscălită de Serafim
egum(en) la Trii Sfetitele la anul 1772 săpt(emvrie) prin care arată cum că s-au tocmit cu
Nicola di i-au dat un loc a mănăstirii la Uliţa Mare să-şi facă dugheni şi să dei la
mănăstire bezmenul 20 lei pe an, pe care loc au arătat Necola că au lacul una dugheană
şi una odai deasupra şi-un beci supt dugheană. .
Au mai arătat Nicola o carte domnească.di la măriia sa răpăosatul Grigorii Chica
vodă din 1777, în care scrie că viind exarhii Sfîntă Gorii şi cercînd pentru acareturile
mănăstirii Trei Sfetitelor au aflat locul acesta dat lui Nicola, pentru care prin jaloba ce-au
dat exarhii Ia domn cerînd ca să întoarcă lui Nicola cheltuiala ce-au făcut cu dughenile şi
să rămîi dughenile a mănăstirii precum şi locul, măriia sa au orînduit cu ţidulă g(os)p(o)d
pe dum(nea)lui Costandin Carage vel spăt(ar), fiind vel agă la acea vreme, de au mersu

544r
înpreună cu Iani băcalbaş şi cu alţi neguţitori şi mergîndu di au preţiluit dughenile cele
f ce,aU făcut Necola pe lîngă dugheni şi au cuprinsu 12 lei, adică 2 dugheni ce sînt şi
- o d a i a cea deasupra şi un beci didesupt, care bani rămăind să-i dea exarhii lui Necola au
nus s o r o c exarhilor întăi [întăi] zece zile, apoi 20 de zile, ca să de banii şi se rămîi
dughenile a mănăstirii [a mănăstirii] înpreună cu odaia şi beciul. Şi nedînd exarhii banii
aceştia nici la un soroc, au hotărît măriia sa prin carte aceasta ca să stăpînească Necola
d u g h e n i l e care le-au făcut el cu a sa cheltuială fără numai să fii datori Nicola să plătească
b e z m e n u l la măn(ăs)tire după tocmala ce-au făcut prin scrisori.
Deci acum au arătat Necola cum ca el după carte g(os)p(o)d au stăpînit acele 2
dugheni şi odaie cu beciul ce l-au făcut precum s-au mai arătat mai sus şi au plătit
bezmănul la măn(ăs)tire după tocmală, pe tot anul, iar egum(enul) s-au sculat şi luîndu-i
o dugheană, însă peste carte g(os)p(o)d , au dat cu chirii la alţii, pentru care au cerut
dreptate. S-au întrebat pe egum(en) pentru că ce au luat dugheana din stăpînirea Necolii.
Egum(enul) au răspunsu cum că Necolii i s-au dat voi prin carte gospod ca să ţii numai 2
dugheni cu odaie şi beciul, iar nu trii dugheni, socotind egum(enul) şi odaia acea
deasupra iarăş(i) drept o dugheană. Al doile, au răspunsu egum(enul) că mănăstire se
; prîimeşte să să preţăluiască acum dughenile şi să întoarcă cheltuiala Neculii.
; Deci fiindcă singuri noi am mersu la stare dughenilor de am cercetat cum că nu
sînt 3 dugheni, după cum au arătat egum(enul), ce sînt numai 2 dugheni alăture, însă o
dugheană are deasupra o odaie şi dedesupt are beci.
Preînnălţat(e) doamni, după cercetare ce am făcut, ştînd de am luat sama cu
amărunt, s-au cunoscut că egum(enul) fără dreptate au luat o dugheană din stăpînirea
Neculii şi au dat-o cu chirie la alţii şi cu dreptate este Necola ca să ia dugheana aceasta
i,-în stăpînirea sa fiind cu a lui cheltuială făcută, şi măcar că egum(enul) ceri acum să să
L preţăluiască dughenile, dar această cereri este fără dreptate, căci atît din mărturie
; dmn(nealiu) spăt(arului) Carage cît şi din carte g(os)p(o)d se dovideşte că s-au preţăluit
.odată cu poroncă g(os)p(o)d şi am cuprinsu 2000 lei, şi de vremi că exarhilor s-au pus
1
atunci soroc cu poroncă g(os)p(o)d în două rincluri să dei bani şi nici la un soroc n-au dat
bani şi nivrînd să dei banii, domnie au dat voi Necolii ca Să-şi ţii dughenili şi egum(enul)
peste carte g(os)p(o)d au luat dugheana; cu dreptate este Necula să-şi ţii dughenili amîndoî
|i odaie cu beciul ce-au avut supt dugheană după carte g(os)p(o)d ce are şi să le stăpînească
în pace plătind la man(ăs)tire numai bezmănu după tocmală ce-au făcut cu măn(ăs)tire.
Noi. doamni, ase am găsît dreptate, iar hotărîre cea desăvîrşită rămîne la mila mării tale.
1779 iulie 5.
Preplecat(e) slugile mării tale,
Vasîle Razul vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Sturdza vel vor(nic) <m.p.>; Ion
Cant(acuzino) vel vor(nic) < m . p . > ; Neculai R o s e t vel vor(nic) < m . p > ; C o s t a n d i n C a r a g e
vel spat(ar) c m . p . x
lnsl. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p, 271, nr. 485 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31,7 x
21,X cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athqş, Grecia, nr. 262).

415 1779 iulie 10


Antonia, stareţa mănăstirii Socola, dă lui Costantin Păşcanu vreo cinci pogoane de loc
pentru a le curaţi şi a planta viţă de vie, urmînd să plătească mănăstirii cîte 5 lei pe an.

t Adecă eu, Antonie stariţa ot Socola, dat-atii adivărat zapisul meu la mîna
giupînului Costantin Păşcanu, precum să s(e) ştii că am dat dum(i)sal(e) o bucată de loc, ca

545r
cinci pogoani. Şi fiindcă iest(e) păduri, să curăţi dum(nealui) şi să pui viţă; Şi g^i^p
mănăstiri să aibă a da cîti cinci lei pe an. Şi dum(nealui), cît ar mai pute îngrădi la vali ca
să curăţi, şi să-şi facă livadă, ori fînaţ(ă) ori ce ar faci, să aibă a da dejmă dup(â) obicei a
zăce.
Deci, dup(ă) acest(e) mai sus zisă, cari sînt arătat(e), să aibă dum(nea)lui a stăpîni
cu paci şi dum(nealui), şi feciorii dum(i)sale, şi nepoţi(i) şi strănepoţi(i), pînă în veci-
fiindcă şăde un loc pustiu şi necăutat şi să păgubie şi sfînta măn(ă)stiri, am socotit si auj.
dat să stăpînească cu paci şi nesupărat de nim(e) aceasta. Şi pentru credinţa, am întărit si
cu pecete măn(ă)stirii, ca s(ă) creaz(ă) şi am şi iscălit.
Let 1779 iul(ie) 10.
Antonie stariţ(a) 1 .
Şi eu, Toader dascal, m-am tîmplat c m . p . x
leu, dascalul Manoli, am scris cu zisa maicăi stariţei c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, Ill/11. Orig., hîrtie difolio (22 x
cm.) cerneală neagră, sigiliul în fum al mănăstirii Socola, neclar.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (rez.).

1
Sigiliul mănăstirii Socola.

416 1779 (7287) iulie 17


Mărturie hotarnică privitoare la un loc de casă din mahalaua Bărboiului cumpărat de Sava
salahor de la Hrişte armean.
Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminat(ă) poroncă
preînălţatului domnului nostru mării sale Costandin Dimitrii Moruz voievod m-au
orînduit dumn(e)alui Vasîlii Razul vel logofăt ca să merg la mahalaoa Bărboiului ca să
aleg şi să hotărăscu un locu de casă a Savii salahor gospod, care locu are de cumpărătură
de la Hrişte armanul. Deci eu, după poroncă am mers la numita mahala şi am strîns
mahalagii, anume: Ştefan armanul, Sandul armanul, Mihalachi sin Petru, Ion herarifij
potăcovariul, Gligori potăcovariul; şi fiind aceşti oamen(i) faţă, am cerut să vii salahoriul
ca să ne arăţi cu ce tragi la stăpînire acest loc; el mi-au scosu un zapis din let 7287.
c!779> iuni(e) 15, în care scrii că Hriste armanul ficeorul Manii Vicov, de a lui
bunăvoie, au vîndut Savii salahoriului o bucată de loc ce-o ari şi el cumpărătură de la
dumneii Safta lipţăcăniţa şi de la fiiu-său Vasîli, cari să hotărăşti pe din gios cu Uliţa
Făinii, iar despre apus cu locul Cîrstii armanului, unde ş-au lăsat uliţă din locul lui.
Şi am făcut stînjăn gospod de opt palme: întăi am pus o piatră hotar în faţa Uliţăi
Făinii şi din piatra aceasta am măsurat spre soari răsări alăture cu Uliţa Făinii pînă în
locul lui Gligori armanul şi s-au aflat şapte stînjăni şi cinci palme şi s-au pus piatră hotar,
pe lat; şi am măsurat în sus lungul locului alăture cu locul lui Gligori armanul pînă în
locul lui Hristii armanul şi s-au aflat noă stînjăni şi s-au pus piatră hotar; şi s-au măsura®;
fundul spre apus alăture locului Hristii armanului şi iară pînă în uliţa: Hristii armanul sţ
s-au aflat şapte stînjăni şi cinci palme şi s-au pus [să] piatră hotar; şi airi măsurat drept în
gios lungul locului despre apus, alăture cu uliţa Hristii pînă în Uliţa Făinii în piatra ce o
au pus întăi, şi s-au aflat unsprizăci stînjîni, unde aice s-au încheiet de hotărît locul
dumisali Savii salahoriu din giuru înpregiuru despre alţi mahalagii şi înpregiuraş(i) cu
aceste patru petre hotar de mai sus arătate.
Şi după alegere şi hotărire ce-am făcut cam dat> această mărturii hotarnică în
sămne la mîna dumisali Savii salahor în care am pus şi pecete Porţăi gospodă şi ani şi
iscălit.

546r
Grigorie Belde vor(ni)c de poartă <m.p.>.
7287 <1779> iuli(e) 17 1 .
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Gheorghie hagi Carabet.
Arh, St. Iaşi, Documente, MXLVI1/94. Orig., hîrtie (31,8 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul
p(u)rţ(ii) domneşti din 1767.

' Urmează opt semnături armeneşti.

417 1779 august 1


G h e o r g h e făclier închiriază d e la Gavril C o n a c h e postelnic al treilea o făclierie pe Podul
Vechi cu 5 0 de lei şi zece ocă lumînări p e an.

Adică eu, Gheorghie făclieriul, făcut-am zapisul mieu la mîna dum(i)sale cuconului
Gavril Conache 3 post(elnic) precum să s(e) ştie că am nămit cu chirie o dugheană făclierie
pi Pod(ul) Vechiu într-un anu; şi tocmala esti ca si-i dau cincizăci de lei pi anu şi zeci ocă
lumînări mari de său. Şi di or da alţii preţ mai mult să nu aibă dum(nea)lui să-m(i) suie
chiriia, cum şi eu di s-a întîmpla ca s(ă) nu lucrez în făclierii preţ(ul) ci-1 arăt mai sus tot să-
1 dau: şi anul făclierii să începi din let 1779 av(gust) 1; cum şi o pivniţă ci esti iar pi Pod(ul)
Vechiu alăture cu făclieriia, iarăş(i) am nămit-o într-un anu cu şăsizici şi cinci de lei şi si
puie şi dum(nea)Iui doî poloboci cu vin în pivniţ(ă), începîndu-să anul pivniţii din let 1779
av(gust) 1; şi patru dugheni ce sînt iar pi Pod(ul) Vechiu tot alăture cu făclieriia le-am
nămit într-un an iarăş(t) cu chiriia în cincizăci de lei în trii dugheni cît(e) triisprăzăci lei,
una unsprăzăci lei, începîndu-si anul dughenilor iarăş(i) din let 1779 av(gust) 1.
Cari toat(i) aceşti cuprind chiriia o sută şaizăci şi cinci de lei, după cum în sus pre
largu a r a t ă , a c e ş t i b a n i toţi s ă a i b u a - i p l ă t i d u p ă t o c m a l ă ; şi a m i s c ă l i t .
Let 1779 av(gust) 1.
f i o p Y m Tccav pe(3eovo xavoGev <m.p.>'.
La let 1780 sept(em)vr(ie) 27 au dat Gheorghi făclieriu dintr-acest zapis 100 lei,
adică o sută lei, cari bani s-au trimes la ginerili Gavrilu Sava croitoriu ot Umbrăreşti,
iasă în 12 ughi ungureşti cî(te) 4 lei ..} galbănu cu 2 ughi cî(te) de doi lei şi 44 lei 60
bani, bani de argint.
8 lei tij am luat la mîna dumnealui şi a Lupului ficior în 15 lei cu mîna dumnilui şi
3.5 lei la Lupul.
' 1780 av(gust) 1.
15 tij am luat în lumînări di ceară, după cum au arătat peci (?).
14 lei 10 par(ale), adică patrusprăzăci, au tremes bani mai mulţi, bani Ja mini de
Gheorghii făclieriul di pi luminările di ceară ce am luat.
1780av(gust) 1.
15030 AM Ghiorghi făclieriul di pi chirie dughenilor bani 14 lei 10 par(ale), ci au
lat marfă, care să înplineşti chirie dughenilor dintr-acest anu 1781 av(gust) 1.
165 AAA Ghiorghi făclieriul chirie dughenilor di la vălet 1781 pînă la vălet 1782
iv(gust) 1 în mîna stol(nicului) Ştefan Baş(otă).
165 Tij aaa di la anul 1782 pînă la anul 1783 av(gust) 1.
Arh. St. Bucureşti, A.N., C C X L I X / 1 9 . Orig., hîrtie difolio (21,7 x 15,6 cm.), cerneală neagră.
1
Ghiorghii făclier adeveresc cele de mai sus <m.p.>.
2
Un cuvînt neclar.

547r
418 1779 autist 5
. Mărturie hotarnică iui Vidrâşcu Canţir v o r n i c d e p o a r t ă p r i v i t o a r e la u n loc di- <•"..!
Muntenimea d e S u s al lui T ă n a s e Sîrbul suiulgiu.

Facem ştire cu această mărturii hotarnică că din luminată poronca pu îi."iii_itfuJui)


domnului nostru mărie sa Costandin Dimitrie Muruz v(oie)voda, fiind orinciuit pi tu 1 j s
de jalobă de dumnalui Vasile Razu 1 vel log(o)f(ă)t să merg ia mahalaoa Mii»'i-"i»w jc
Sus pentru un loc de casă a iui Tănas(e) Sîrbul suiulgiu, care loc îl trage la stăpînire
feciorii lui Tănasi, anume Mihalache şi Neculaiu.
Deci, după poroncă, am mers la numita mahala, la stare locului, ş-am strîns:
mahalagii împregiuraş(i), anume: Toader Cânte, i loachim Monahul, i Vasile salahorul, t
Andriiu Cosiţanul aprod şi răzăş, i Dumitru chetrariul, i Velişcu diiac za divjn. " 1 upul
feciorul lui Ştefan Codrul, i Sandul Magul ot Copou şi Gheorghii şuiul»ml Şi fiind
aceştiia toţi faţă am întrebat pe Mihalache şi pe Neculaiu, feciorii Iui Tănasă suiulgiu, cu
ce dovadă cer locul acesta la stăpînire lor; ei au răspuns că scrisori pe loc n-au t e şt cîte
scrisori au avut, la vreme ciuntii, în vreme răzmeriţii, s-au prăpădit, dar au mărturisit
aceşti de mai sus arătaţ(i) cu sufletile lor cum că locul acesta iaste drept j tatălui loi\
cumpărătură de la soacra lui, Costanda.
Şi dup(ă) mărturie acestor marturi, am făcut stînjen ele opt palme !i(os)p(o)ij şi
întăiu am pus o piatră hotar în faţa locului de la vale şi despre amiazăzi: >i din pictra
aceasta am mers cu măsura la deal şi în sus şi alăture cu huidiţa ce merge pciitiv locu! Iui
Tănasi suiulgiul şi pentre ..locul lui loachim Monah(ul) despre apus şi părâ în locullui
Andriiu Cosiţanu uprodu s-au aflat 30 stînjeni lungul locului despre apus, caic piiatră
desparte locul suiulgiului de locul casii lut Andriiu Cosiţanul; şi den piiatra aceasta am
întors cu măsura drept spre răsărit capul locului pe din sus alăture cu locul lut Andriiu
Cosiţanul şi alăture cu locul casii lui Dumitru chetrariul şi pînă în Drumul Copoului s-au
aflat 39 stînj(e)ni, şi am pus piatră hotar în margine Drumului Copoului; si den piatra
aceasta am întors cu măsura Ia vale alăturea cu drumul spre amiazazi lungul locului şi
s-au aflat 39 stînj(e)ni şi am pus piatră hotar în margine Drumului Copoulti din gios,
care piatra desparte locul de Drumul Copoului şi de locul lui Ştefan apariul sin lui
Chiriiac şfed; şi den piatra aceasta am întors cu măsura spre apus faţa locului, M alăturea
cu locul Iui Ştefan apariul i cu locul lui Vasile sin Dondii şi pînă în piatra cc .-~dt<, pus
întăiu s-au aflat 38 stînjeni. Şi aşea s-au încheiet locul acesta cu măsurile şi cu pietriie
hotară ce s-au pus de giur împregiur după cum să arată mai sus.
Şi după alegire şi hotărîrea ce am făcut am dat şi eu această mărturii hotarnică ia
mîna lui Mihălache şi fratelui său Neculaiu, feciorii lui Tănasii Sîrbul suiulgiu, întru care
puind pecete Porţii g(os)p(o)d am iscălit.
1779 av(gust) 5.
Vidraşco Canţir vornic de poart(ă) <m.p.>.
Şi au iscălii cu toţ(i) aceşti marturi de mai sus arătaţ(i) puindu-şi şi degitile:
Eu1, Toader Cânte am pus degitul; eu1, loachim Monah, am pus degit(ul); cu1,
Vasile salahorul, am pus degit(ul);eu\ Andriiul Cosiţan(ul) aprod, am pus degil(ul); eu1.
Lupul sin Ştefan Codrul, am pus degit(ul); eu', Sandul Magul ot Copou, am pus-
degil(ul); eu', Gheorghii Chendru suiulgiu, am pus degit(ul); eu 1 , Dumitru chetrariul, am
pus degit(ul); eu1, Ştefan apariul sin Chiriiac şfcd(ul), am pus degit(ul); eu 1 , Vasile sin
Dondii, am pus degit(ul).

548r
Şi eu, Tănas(i) Carpu diiac za divan, am scris mărturie aceasta cu zisa şi învăţătura
Jum(nealui ) vornicului.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Loc de casă din Iaş(i); <adăugat
de altă niînă>: ce-au cumpărat dum(nealui) vel vornic Conachi.
?
<Pe recto-ul primei file, în stînga, pe margine, scris de Tănase Carpu într-un
2
pairulater>: Cu palma aceasta s-au făcut stînjenu şi s-au măsurat locu.

f Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, X X X I V / 1 2 7 . Orig., hîrtie difolio (32
jţ 20.8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund (3,3 cm. în diam.) al Porţii domneşti, aplicat în aceeaşi
^erKdlă. avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele: M-n/alI pn (Pecetea Porţii), iar dedesubt, cu cifre
Sanbe. anul. 1767.

EDIŢII- Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 287 (rez.).

1
Amprentă digitală.
2
Măsurînd 23 cm.

419 1779 august 7


Mărturie a Iui Vxdraşco Canţîr vornic d e poartă privitoare la o casă cu loc din m a h a l a u a
.Muntenimii de M i j l o c a lui C o s t a n d i n M u n t e a n u l .

Din luminată pororica preînalţatului domnului nostru mărie sa Costandin Dimitrie


Muruzi voievod, prin răvaş de jalobă, fiind rînduit de dumnealor veliţii boieri să merg la
mahalaoa Muntenimii de Mijloc, despre Păcurariu, la o casă cu locul ei a lui Costandin
Munteanul, ginirile lui Vasile Bondoc ciubotariul, pe care casă o trage la stăpînire Eni
Veniţianul cu un zapis de cumpărătură de Ia Gavril uricariul, ce zice că au cumpăral-o de
la Vasile Bondoc cibotariul, socrul lui Costandin Munteanul.
Şi după multă pricină de giudecată ce-au avut înainte dumilorsale veliţilor boieri,
m-au rînduit dumnealor să merg la numita mahala la stare casei.
Deci după poroncă am mersu la mahalaoa sus arătată şi să fac cercetare prin
mahalagii, dintru început cini au stăpînit casa aceasta şi pînă a c m u în anul acesta; şi
strîngînd oameni bătrîni ; mahalagii anume: Lupul, om bătrîn ca de 80 ani, i Matei
peptănariul, i Ilinca Rîpovi, femeie bătrînă, Nastasia Andrii leşovi, femeie bătrînă, Mărie
Hăbăşasca, femeie bătrînă; şi aşa au mărturisit aceşti de mai sus arătaţi cu sufletile lor,
Jiind faţă Eni Veniţianul cît şi Costandin Munteanul, ginirile lui Vasile Bondoc, cum că
în casa aceasta au apucat şăzător şi stîpăn casei pe Apostul Mărgineanu, tatăl lui Vasile
Bondoc, şi după moartea Apostului Mărgineanu au rămas casa la stăpînirea Sandii
femeia Apostului de al doile şi această Sandă au fost maştihă lui Vasile Bondoc; apoi
Sanda maştiha lui Vasile Bondoc măritîndu-se după un Ion Focşa, au trăit cîtăva vremi
în casă cu bărbatul ei Ion Focşa şi după aceea au scos casa în vînzare pentru banii ce zice
Că au cheltuit cu grijile bărbatului ei Apostu Mărgineanu şi întăiu au întrebat pe
mahalagii cui să cadi să vîndă casa: fistrului ei, lui Vasile Bondoc au altora streini? Şi
toţi aceşti de mai sus arătaţi i-ar fi zis să vîndă casa Iui Vasile Bondoc, fiindcă este fecior
lui Apostu Mărgineanu şi lui să cade a o cumpăra; şi eu făcînd tocmală cu fiastrul său
V a s i l e B o n d o c , i - a u v î n d u t - o d r e p t 2 0 lei, ş - a u r ă m a s d u p ă a c e e a c a s ă l a s t ă p î n i r e l u i
Vasile Bondoc. Şi Vasile Bondoc au stăpînit-o pînă la săvîrşire lui şi a femeii sale Mărie,
iar după moartea lui Bondoc şi a Marii le-au rămas doî copile mici fără vîrstă şi le-au
luat Safta Alăcioaie, sora Marii, fiind mătuşa copililor. Şi ace Saftă avînd deosebită casă
a ei şi fiind şi în vreme oştirii, neputînd ca să ţii doî casă, casa lui Vasile Bondoc au

549r
vîndut-o lui Ştefan barbatul Floarei, în 7 p(o)l lei, pentru care pricină a vînzării în
trecutul an, la let 1778 mai 27, sculîndu-se Costandin Munteanul înpreUnă cu femeia lui,
llinca, fata lui Vasile Bpndoc, după judecata ce-au avut la dumnealor veliţii boieri, au
răscumpărat casa de la Floare, femeia lui Ştefan şi au rămas casa la stăpînire lui,
Costandin Munteanu si a femeii sale llinca, iar pe alţii streini n-au apucat şăzînd în casa
aceasta, nici ţigani după cum au arătat Eni Veniţianul, nici pe Gavril uricariul nu 1-ar fi
apucat stăpîn casei aceştia.
Iar zapisul lui Gavril uricariul ce l-au scos Iani Veniţianul aşă s-ar cunoaşte că ar :
fi răsuflat după mărturie acestor de măi sus arătaţi. Şi după alegire şi cercetare ce anj
făcut am dat această mărturie la mîna lui Costandin Munteanul şi a femeii sale llinca^
fata lui Vasile Bondoc cibotariul. Şi am iscălit.
1779 av(gust) 7.
Vidraşco Canţîr vornic de poartă <m.p.>.
Şi s-au iscălit şi mărturii aceştie de mai sus arătaţi puindu-şi degitili: eu, Lupul
martur, am pus degetul; eu, Mateiu cheptănariul, martur, ş-am pus degetul; eu, llinca
Rîpoaie, am pus degetul; eu, Nastasia Andrieşoaie, am pus degetul; eu, Mania
Hăbăşasca, am pus degetul.
Eu, Tănas(e) Carpu diiac za divan, am scris.
Arh. St. laşi, Documente, X X X V I / l 3. Orig., hîrtie difolio (34,2 x 22,2 cm.), filigran, cerneală neagră.

420 1779 august 18


M i h a l a c h e şi N e c u l a i u , fiii lui Tănasi Sîrbul suiulgiu, vînd lui V a s i l e R a z u l mare logofăt un
l o c de casă în m a h a l a o a M u n t e n i m i i de S u s d e la deal d e d r u m u l Sării şi alăturea cu drumul
C o p o u l u i , drept 4 0 de lei.

t Adecă eu, Mihălache şi Neculaiu, feciori» lui Tănasi Sîrbul suiulgiu, lăcut-am
adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstită mîna dumisale marelui logof(ăt) Vasite
Razul precum să să ştii că, de nimi siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoie, am
vîndut dumisale un loc de casă ce este în mahalaoa Muntenimii de Sus, de la deal de
Drumul Sării Vechiu şi alăture cu Drumul Copoului, despre apus, care loc şi noa ne este
rămas de la tatăl nostru, Tănasi suiulgiu, şi tatăl nostru încă 1-a avut cumpărătură de la
soacră-sa, Costanda, buna noastră, muma mamii noastre, cu scrisori, care scrisori, la
ciumă, în vremea răzmeriţii, după moarte tatălui nostru, s-au prăpădit. Şi fiind noi la ace
vremi copii mici, fără vîrstă, locul s-a înpresurat de cătră unii din megieş(i). Apoi acum,
după jalobă ce-am dat noi mării sale, lui vodă, ni s-au orînduit vornic de poartă de-au
hotărît locul şi, după mărturie înpregiuriaşilor ş-a mahalagiilor, l-au stîlpit şi cu petre
hotară de giur înpregiur, după cum pre larg au arătat hotarnică.
Deci avînd noi trebuinţă de bani, mai ales ca să grijini pe părinţii noştri, am mas
la dumnalui marele logof(ăt) şi ne-am rugat ca să ne de bani pe acest loc de casă, fiindcă
dumnalui marele logof(ăt) mai are încă deosebite locuri în preajma acestui loc al nostru.
Şi dumnalui, după rugăminte noastră, ş-au făcut milă de sărăcia noastră ş(i) ne-au dat 40
lei, adecă patruzăci lei bani gata, pe care bani ni i-au dat deplin întru mînule noastre.
Şi văzîndu noi plata deplin, i-am dat de la noi acest zapis al nostru cît şi hotarnica
şi dumnalui să-ş(i) stăpînească locul acesta cu bună pace despre noi şi să-i fii dumisale
marilui log(o)f(ă)t şi cuconilor dumisale dreaptă ocină şi moşii în veci; însă să ştii şi
aceasta, că noi neamure, rudenii, nici de pe tată, nici de pe mamă nu avem.

550r
Şi, p e n t r u a d e v ă r a t ă c r e d i n ţ ă , n e - a m p u s n u m e l e şi d e g i t i l e m a i g i o s , c a s ă s ă
'.crează.
Şi la facire acestui zapis s-au tîmplat mulţi boiernaşi şi oameni de cinste, care mai
gios să vor iscăli.
1779 avgust 18.
Eu 1 , Mihalachi sin Tănasi Sîrbul suiulgiu, am vîndut.
Eu 1 , Necolai brat Mihălache sin Tănasii Sîrbul suiulgiu, am vîndut.
t Acest zapis s-au făcut înainte noastră şi am iscălit.
Vidraşco Canţîr vornic de poartă <m.p.>.
Gheorghi is(pravnic) za aprozi, martur c m . p . x
Toader piv(nicer), biv vor(nic) de poartă c m . p . x
Itoavtiq Peva ...2, p a p i r i p o cm.p.x'.
f Andrei biv izbaş, m-am tîmplat cm.p.x.
Ion Gîndu izbaş, m-am tîmplat c m . p . x
Ştefan Zătreanu diiac ot divan, mart(ur) c m . p . x
Ioniţă condicar za divan c m . p . x
Eu, Tănas(e) Carpu diiac za divan, am scris zapisul acesta în Divan(ul) g(os)p(o)tl,
cu zisa lui Mihălache şi a lui Necolaiu, vînzătorii locului.
<Pe verso-ul filei a doua, scris la începutul sec. XIXx: Zapisul lui Mihalachi ş(i)
Niculai, ficiorii lui Tănasi Sîrbul, suiulgii, pintru un loc de cas(ă) din Muntcnimi di Sus,
din Icş(i), ce l-am cumpărat şi înpreună cu hotarnica locului.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bihl. Acad, Rom., Documente istorice, X X X I V / 1 2 6 . Orig., hîrtie difolio
(31,2 x 2 0 » cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

E D I Ţ I I : Ghibănesdii, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 297 (rez.).

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
' Ioanis ..., mărturisesc c m . p . x

421 1779 august 24


Andrei Hariton copil în casă v i n d e un loc de casă din M u n t e n i m e a d e M i j l o c al surorii sale
Maria lui Vasile R a z u l m a r e logofăt, cu 3 0 de lei.

Adecă eu, Andrei Hariton copil în cas(ă), adiverez cu acest zapis al mieu la
cinstită mîna duni(nealui) Vasîle Razul vel log(o)f(ă)t, precum să să ştie că soră-me
Mariia, ce o ţini Ghiorghi<; băcalul di Ia Chişînău, avînd un loc de casă aicea în Ieş(i), în
mahalaoa Muntenime di Mijloc, cari locu îl are soră-me di la părinţi, şi fiindcă soră-mea
s-au a ş e z a t l a C h i ş î n ă u ş - a u r ă m a s l o c u l p u s t i i u , d a r m - a u f ă c u t v e c h i l c a să-1 v î n d c u i
voi găs(i), şi fiind locul acesta alăture pe din sus cu locul ce l-am avut eu şi l-am vîndut
dum(nealu)i vel log(o)f(ă)t, m-am socotit şi, după voiia ce am luat di la soră-me, am
vîndut diim(nealu)i vel log(o)f(ă)t şi locul acesta a suroră-mea, pe cari am făcut tocmală
cu dum(nealu)i, drept triizăci di lei, care bani mi i-au dat dum(nealu)i toţi deplin în mîna
me. Deci di acmu înainte să stăpînească dum(nealu)i locul acesta cu bună pace, în veci.
Şi di s-ar întîmpla ca să iasă să pricinuiască soră-me Mărie sau o ricini din neamul meu,
eu să aibu a răspundi.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
1779 au(gust) 24.

551r
Andreiu Har(iton) cop(i)l <în> cas(ă), vîndzător.
Acestu zapis s-au făcut înnainte noastră şi am iscălit.
Vidraşco Canţir vornic de poart(ă) <m.p.>.
Ion Ghindă log(o)f(ă)t, martor <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis(ul) lui Andreiu Hariton.
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIV/17. Orig., hîrtie difolio (28 x 19,5 cm.), filigran, cerneală tafinie.

E D I Ţ I I : I. Antonovici, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 50, nr. VI (orig.),

422 1779 august 26 .

Mărturie hotarnică a lui V i d r a ş c o Canţir vornic de poartă privitoare la trei locuri de casi-
din m a h a l a u a M u n t e n i m e a de M i j l o c ale lui Vasile Razul m a r e logofăt.

Facem ştire, cu această mărturii hotarnică, că din luminată poronca preînălţatului


domnului nostru mărie sa Costandin Dimitrie Muruz v(oie)voda am mers la niahaluoa.
Muntenimii de Mijloc, la trii locuri de cas(ă) a dumisale Vasile Razul vel log(o)f(ă)t ce'
le are dumnalui cumpărătură; deci după luminată poronca mării sale, am mersu la numita";
mahala la stare loculurilor ş-am strins mahalagii i împregiuraşi, anume: pe Vasile
Urşolianul, i. Gheorghie Puşcaşul, i Ştefan Izmana biv copil în cas(ă), i Anton .sin Doboş,',
i Toader Pantază petrafiu, i Andriiu sin Pavăl Hariton, i Neculaiu Brătuleanul. i Maria.
Munteanul, i Ştefan â Tofanii, i Gafiţa Găguliasă, femei bătrînă, şi fiind faţă şi Andriiu
Caţiche, vechiulu dumisale vel log(o)f(ă)t, am cerut sâ-m(i) arăte cu ce tragi dumnalui-,
vel log(o)f(â)t locurile acestea la stăpînire dumisale; şi întăiu ne-au arătat un zapis din
velet 1779 iuli 1, de la Gheorghii Scurtul petrariu şi de la fămeia sa Paraschiva. întru
care zapis scrii că au vîndut o casă cu locui ei lui Andreiu Hariton copil din casă, şi
fămei sale Măriuţii, pe care casă arată că el încă a cumpărat-o de la un Dumitru grecul
vieriu şi de la tovarăşul lui, Miciul Fii, şi acei greci încă ar fi cumpărat-o de la un frate a
lui Andreiu Hariton. , :
Şi mi-au mai arătat un zapis din velet 1779 avg(ust) 23, de la Andrei Hariton copil;
din casă şi de la fămeia lui, Măriuţa, întru care scrii că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de
a lor bunăvoi, au vîndut dumisale vel logofăt, o casă cu locul ei cît să află îngrădit cu
ogradă şi cu grădină în dosul casii şi cu pomi în grădină. Aşijderea, ne-au mai arătat un
zapis din velet 1779 av(gust) 24, tot de la Andreiu Hariton copil din casă, pe alt loc de
casă, ce este alăture cu locul casii de sus arătată, care loc despre apus să hotărăşte cu
locul lui Mătraş, şi deosăbit mai avînd dumnalui vel log(o)f(ă)t(ul) o casă cu locu! ei şi.
cu loc de pivniţe tot de cumpărătură cu zapis. care loc este alăture cu Drumul Copoului
despre răsărit.
Şi fiind aceste trei locuri alăture linul lîngă altul la hotărîri le-am jfăcut tot un loc,
am întrebat şi pe aceşti mai sus arătaţi, arătîndu-le şi carte de blăstăm cum ştiu pentru
locurile aceste. Ei cu sufletele lor au mărturisit prin carte de blăstăm cum că locurile
aceste sînt drepte a vînzătorilor de mai sus arătaţi fără nici o pricină. Şi după scrisori şi
mărturii ce s-au văzut, am făcut stînjăn de opt palme g(o)sp(o)d şi întăiu am pus doă
pietre hotare cheotoare locului lîngă Drumul Copoului şi de alt drum ce s-au lăsat de doi
stînjani g(o)sp(o)d, cari drum mergi pentre locul acesta a dumisale vel log(o)f(ă)t(ului; şi
pentre locul casii Agafiţii Găguieasă, şi pentre locul casii lui Neculaiu Rrătuleanu şi
pentre locul casii lui Ştefan a Tofanei i a lui Ghiorghi Puşcaşul; şi dintr-acestea doî petri
hotară, am mersu cu măsura spre apus şi alăture cu drumul acest(a) de mai sus arătat şi

552r
.-'i-au aflat 48 stînjăni faţa locului despre amiazăzi ş-am pus doă petri hotară cheotoare
:
tecului despre apus, cari petri despart locul acesta tot de drumul ce s-au lăsat de doi
stînjăni şi de locul lui Mătraş; şi din petrile acestea am întorsu cu măsura la deal şi spre
miazănoapte s-au aflat 25 stînjeni lungul locului despre apus ce merge alăture eu locul
" lui Mătraş, şi am pus doî petri hotară colţul locului, care petri despart locul acesta de
=îocul casii lui Mătraş şi de locul casii lui...'; şi den pietrile aceste am întorsu cu măsura
fundul locului de la deal şi spre răsărit alăture cu locul casii lui ...' despre miazănoapte
pînă în Drumul Copoului s-au aflat 39 stînjeni şi am pus doî petri hotară colţul locului de
HJ deal lîngă Drumul Copoului, despre răsărit, care petri hotară despart locul acesta de
locul casii lui...' şi de Drumul Copoului, şi den petrile aceste am întors cu măsura la vale
; alăture cu Drumul Copoului şi spre amiazăzi pînă în petrile hotară ce s-au pus întăiu s-au
; aflat 24 p(o)l stînjăni.
Şi cu aceste măsuri şi petre hotară s-au încheiat tot locul acesta de hotărît den giur
. înipregiur în semni, după cum arată mai sus; şi după alegere şi hotărîre ce am făcut, am
I făcut această mărturie hotarnică la cinstită mîna dumîsale Vasile Razul vel log(o)f(ă)t
' întru care, punînd pecete Porţii g(o)sp(o)d, am iscălit.
1779 au(gust) 26.
Vidraşco Canţir vornic de poart(ă) c m . p . x
Eu, Tănas(e) Carpu diiac za divan, am scris cu zisa şi învăţătura vornicului de poartă.
" Şi aceşti d e m a i sus arătaţi m a r t u r i ş-au p u s n u m e l e şi d e g i t i l e :
2
Eu, Vasile Urşoleanul, am pus deget(ul).
2
Eu, Gheorghii Puşcaşul, am pus deget(ul).
2
Eu, Ş t e f a n I z m a n ă biv copil din c a ş ţ a ) , am,PUŞ d e g e t ( u l ) . ,
F 2 Eu, A n t o n sin D o b o ş , a m pus deget(iti).
2
Eu, Toader Pantazi petrariul, am pus deget(ul).
2
Eu, Marin Munteanul, am pus deget(ul).
: 2Eu, Andrei sin Pavăl I lariton, am pus deget(ul).
2
Eu, Neculai Brătuleanul, am pus deget(ul).
cPe recto-ul primei file, pe marginea din stînga, scris de aceeaşi mînă>: Cu palma
aceasta5 s-au făcut stînjenu'şi s-au măsurat locul.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom, Documente istorice, CXXXVI1I/236. Orig., hîrtie difolio (34 x 22,4
«aj.filigran,cerneală neagră, sigiliul din anul 1767 al Porţii domneşti (3,3 cm. în diam.), aplicatîn aceeaşi cerneală.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor. 1911, p. 247, col. I (rez.); larga, St. şi doc., XVI.ip; 215; nr. 98 (rez.).

. 7 Loc liber în orig.


1
Amprentă digîţală.
1
de 26 cm.

423 1779 august 26


Costandin Suceveanu fost mare medelnicer solicită domnului ţării îndrepUirea hotarului
unui loc de casa din mahalaua Muntenimii de Mijloc.

26 august 1779. .
„Costandin Suceveanu biv vel med(elni)ceriu" către domn pentru casa ce a
cumpărat în „Eşii, la mahalaoa Muntenimei de Mijloc", cerînd „îndreptare înpresurării".
După Iorga, St. şi doc., X V I , p. 215, nr. 97. Rez. (din documentele tamiliei Palade).

553r
424 . ; i779srptMî;:„it

Boierii de divan judecă pricina dintre Costandin Munteanu şi Iane Veneţianu pentrj „
din Muntenimea de Mijloc, dînd cîştig de cauză celui dintîi.

t î n a i n t e n o a t r ă , la D i v a n , d e faţi s-au g i u d e c a t : C o s t a n d i n M u n t e a n u , d n i n l i unui"


Vasili sin Apostul Mărgineanu, cu lani Veniţianu, pentru pricina unei casc cu locul ci
din mahalaoa Muntenimii din Mijloc, dispri Păcurar; care pricină după cercctare tioastrâ
s-au aflat într-acest chip: lani Veniţianul înainte noastră, la giudecată, au arătat un zapis
din let 7258 <1749> dec(embrie) 29, cari sînt de atunce 30 ani, de la Vasili sin Apostul
Mărgineanul, adică de la socrul lui Costandin Munteanu, în care zapis s-au văzut ..ciliţj
atît numile acelui Vasile sin Apostul Mărgineanu cum şi numile a cîţiva marturi, din care
marturi s-au văzut iscălit şi numile unui Costandin Gănştescul cibotar din Tîrgul Frumos-
şi în zapisul acesta aşe scrie: că au vîndut acel Vasili sin Mărgineanu o casă cu locul el.
lui Gavril ot vistierie, drept 78 lei, care case i-au fost şi lui de la tatăl său \
Mărgineanu şi casa iaste în mahalaoa Muntenimii de Sus, lîngă casa unui fon
Zahorneanu siman, din sus di locul casii unui Ion Gage şi din vale de biserică piste
drumu din vale; şi întăreşte prin zapisul acesta ca să stăpînească Gavril ot vistierie casa.
d i n p r e u n ă cu locul ei şi d u p ă z a p i s ( u l ) a c e s t a au c e r u t E n i V e n e ţ i a n u c a să ia casa aceasta
la stăpînire sa, zicînd că iaste cumpărată de Gavril ot vistierie şi după înpărţala ce s-ţu
făcut pentru clironomia lui Gavril casa aceasta s-ar fi venit în parte ...' şi au cerut să aibă
giudecată cu Costandin Munteanu, gini<re>2le lui Vasile, căci fără dreptate ar li pus $
stăpînire asupra casei aceştia. jA
Deci înpotriva jalobii şi înpotriva zapisului acestuia s-au întrebat Costandin!
ginirile lui Vasile sin Mărgineanului ci ari să răspundă; şi el au arătat că Veneţianu firi
dreptati să acolisăşti, căci socrul său nici au vîndut casa lui Gavril ot vistierie, nici ştiuţi
nimică di zapisul acesta, fiindcă lui Vasili Mărginianu i-au rămas după moartea sa 2 fetii
însă una, Ilinca, pe care o ţine el şi alta, Safta, şi fetile aceste au stăpînit casa dupâ
moartea tatălui lor, fără nici o supărare atît dispri cielanţi clironomi a lui Gavril o!
vistierie cum şi dispri Veneţianu; nime pînă acum nu au ieşit cu pricină asupra casai, nici
ştiu ei nimică de zapisul acesta.
Apoi au scos de au arătat un zapis de la Ion Focşa şi femeia lui, Sanda, let 7270
<1762> ăp(rilie) 15, cu 12 ani în urma zapisului di sus arătat în care arată ace! Ion Focşa
cu femeia lui, Sanda, cum că au vîndut lui Vasile căpitan, carile mai în urmă s-au numit
Vasile Bondoc cibotar, sin lui Apostul Mărgineanu, o casă cu locul ei, drept 20 lei, > arc
casă arată că le-au fost şi lor iarăşi di la Apostu Mărgineanu, tatăl lui Vasile Bondoc: şi
casa iaste în Muntenime de Mijloc, precum s-au atătat mai sus. Şi din zapisul acesta să
vedi că nu iasti adivărată vînzare ce s-au pomenit în zapisul Veniţianului, căci fiind casa
la stăpînire Focşii şi de la vînzare ci arată zapisul Veniţianului şi păr(ă) cînd «au
cumpărat-o Vasile Bondoc de la Focşa, fiind 12 ani la mijloc, pe cînd Focşa cu fimeia lui
să afla stăpînind, cum au putut Vasile Bondoc să vîndă casa, nefiind atunce încă la
stăpînirea sa.
După aceasta au mai arătat Costandin o carte de giudecată din let 1778, iarăşi di la
noi în care arată că Ilinca şi Safta, fetele lui Bondoc cibotar, s-au giudecat cu o femeie,
anumi Floari, ce-au ţinut-o un Ştefan cîrcimariul, tot pentru pricina casei aceştia, de
vremi că prin neştiinţa lor o vînduse o mătuşe a lor. Apoi prin giudecată li s-au dat voie
di au întors banii şi au luat casa iarăşi supt stăpînirea lor. După aceste scrisori au

554r
"{«spun'" Costandin Munteanu că s-au stăpînit casa di fetiii lui Vasile Bondoc şi despre
Vtnî n u s _ a u supărat. Cu toate aceste s-au întrebat pe Iani Veneţianu cu ci poati să
îdovodească cum că zapisul acesta iasti bun şi că au vîndut acel Vasile Bondoc casa
precum zice. Şi au răspuns că altă dovadă asupra zapisului n-ari, ci va dovedi cu acel
Costandin Găştescul cibotar ot Tîrgul Frumos de vremi că mărturii cielanţi cari sînt
iscăliţi la zapis sînt morţi; înpotriva căruia răspuns a lui Iani, Costandin ginirile lui
Bondoc au scos di au arătat o mărturii de la însuşi acel Costandin cibotar, pe care îl
juce Veneţianu mart(or) spre dovadă, în care cu sufletul său mărturisăşti că nici di
yapis. nici la vînzare casăi lui Bondoc, nimică nu ştie, nici la zapis(ul) acela el iscălit nu
iaste. nici iaste martur asupra acei vînzări, că mai vîrtos el ştie că acel Vasile Bondoc au
fost ucenic întăiu la dugheana sa, apoi la urmă l-au şi curtUnat şi fiind tot înpreună cu
(linstil. pîn(ă) la moartea lui, niciodată nu i-au spus că ar fi vîndut casa sau că ari gînd să
vîndă. Şi după moartea lui au rămas casa la stăpînire feţilor lui, cărie mărturie Eni
'. eneţianul nedîndu-i credinţa că ar fi fost adevărată, Costandin Munteanu au mărsu de
izvoană la dînsul vrînd să-1 aducă şi de faţă, dar fiind bolnav n-au putut veni. însă
mărturie aceasta au întărit-o şi Lupul căpitan ot Tîrgul Frumos cu a lui osăbită mărturii
care s-au văzut de noi, în care arată că socrul său, celi ce-au mărturisit prin mărturie ce-au
dat lui Costandin Munteanu adivărati sint; şi mărturie ac ie în casa lui s-au făcut şi aşe
arată că pentru vînzari nimică nu ştie, nici în zapis iscălit el nu iaste.
Şi din mărturie marturului acestuie cum şi din zapisul Focşii, măcar că îndestulă
dovadă era, di a să pute socoti că vînzare din zapisul Veneţianului nu-i adivărată, dar
vîzînd pe Veneţian că nu este odihnit şi arătînd el cum că va dovedi că Gavril ot vistierie
au stăpînit şi au pus şi ţigani de au şezut în casă; pentru ca să ne încredinţăm şi mai bine
„ j cine dintru început şi pîn-acum s-au stăpînit casa s-au trimis la mahalagii pe Vidraşcu
Carîţîr vornic de poartă să cerceteze.
Acum dar prin mărturia ce au dat vornicul de poartă, arată că după ce-au mers la
mahala, au chemat pe mahalagii de acolo, însă: pe un Lupul bătrîn ca de <80> 3 ani, i
Matei cheptănar, i Ilinca Rîpoi, i Nastasia Andrieşoai, i Maria Hăbăşasca, fămei bătrăni,
şi toţi aceştia după ce i-au întrebat, cu sufletili lor au mărturisit fiind faţă şi Veneţianu,
cum că în viaţa ce-au trăit Apostul Mărgineanu au stăpînit el casa, iar după moartea să au
rămas la stăpînire Sandii, fămeii pe care au ţinut-o Mărgineanu, cu al doile cununie; şi
măritîndu-se aceie după Ion Focşa, au vîndut casa de istov, cu zapis(ul) care s-au
pomenit mai sus, lui Vasili Bondoc şi Bondoc au stăpînit-o pîn(ă) la moartea sa, iar după
dmsul au rămas stăpînitoari fetili lui, şi dintru început tot de aceştie s-au stăpînit, iar
Gavril ot vistierie sau clironamii săi în ; urmă niciodată n-au stăpînit, nici au zis nime
nimică pentru casă, nici au şăzut ţigani în casă. Şi după mărturia aceasta au rămas şi
Veneţian fără nici un răspuns.
Deci dovedindu-se pricina precum să arată şi di vremi că întăiu din zapisul Focşii
să vcdi că pe cînd arată zapis Veneţianu, casa încă nu era în stăpînire lui Bondoc; al
doile. că martorul acesta Costandin cibotar, pe cari Veneţianul îl aduce spre dovadă
însuşi mărturisăşti că nici în zapis au iscălit, nici ştie nimic de vînzări; al treilea, că
maha-lagii mărturisăsc iarăşi cu sufletele lor că tot pe Mărginianu şi pe clironomii săi i-
au apucat stăpînind, precum s-au arătat, iar GaVril ot vistierie şi clironomii săi niciodată
n-au stăpînit şi de vremi că în 30 ani cu zapisul acesta casa nu s-au stăpînit de Gavril
cum şi de clironomii lui, să cunoaşte că zapisul iaste rău. Şi cine poate şti cu ce chip şi
de unde au intrat î n mîna lui Gavril ot vistierie, ci dar s-au cunoscut că Iani Veneţianu
n-are nici o dreptati; şi au giudecat: Costandin Munteanu, ginirile lui Vasile Bondoc, şi

555r
cumnată-sa, Safta, să-şi stăpînească casa după cum au stăpînit-o şi pîn-acum, ist pulaniî
Veneţianu s-au dat rămas din giudecată, ca mai multă să nu să amesteci a da sup'ii u
Şi măcar că Iani Veneţianu au scos o înpărţală iscălită de Costandin cipitan, îi 5
care s-au văzut pus(fc) şi casa cu locul acesta pus în partea Catrinii, femeii lui GavriLsi-
cu înpărţala aceasta iarăşi ceri Veneţianu casa, dar s-au cunoscut cînd au numit casa-an
pus lîngă iscălitură şi fiind puse pe urmă, au silit-o de au pus-o la rîndui cel deasupra ţ
peste iscălitură; şi fiind puse pe urmă, iarăşi s-au cunoscut că n-are Veneţianu nici oi
dreptate a o ceri.
1779 săpt(emvrie).
Vasile Razul vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Cant(acuzino) vel vor(nic) <m.p.>;
Neculai Roset vel vor(nic) <m.p.>; Lascarachi Roset hatman <m.p.>; Costandin Caragea
(?) vel spat(ar) <m.p.>; Grigori Balş vel ban <m.p>.
S-au trecut la condică, Dumitraşco, log(o)f(ă)t <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, X X X V I / l 4 . Orig., hîrtie difolio (30,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.- -

1
Loc liber.
2
Omis.
'Rupt.

425 1779 septembrie 1


Vasile R u g i n ă blănar v i n d e lui Isac fiul lui Simori j i d o v trei d u g h e n e cu b e z m e n de pe Uliţa
M a r e d i n Iaşi.

l-iu şeptembre 1779.


Vasile Rugină blănarul vinde cu bezmen trei dughene pe Uliţa Mare din laşi Iui
Isac sin Simon jidovul.
După Iorga, Scrisori şi zapise de meşteri români, p. I I I , nr. IV. Rez. după Bibi. Acad. Rom.»
Bucureşti, 138/LIX (notiţă de luliu Ţuducescu).

426 1779 septembrie 5


M ă r t u r i e hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la d o u ă locuri de casă din mahalaua
M u n t e n i m i i de M i j l o c ale lui Pascal fost paharnic al doilea.

Facem ştire, cu această mărturii; hotarnică, că din luminată poronca


preînnălţat(ului) domnului nostru mărie sa Costandin Dimitrie Muruz v(oie)voda, fiind
rînduiţ(i) prin răvaş de jalobă, de dumnalui Vasile Razul vel log(o)f(ă)t să mergem la
mahalaoa Muntenimii de Mijloc, la o casă cu locul ei şi la alt loc de casă, ce este alăture,
pe care locuri le are cumpărătură dumnalui Pascal biv 2 pah(arnic). Deci, după poroncă
am mers la stare locurilor şi am strîns mahalagii i;înpregiuraş(i) anumi: pe Darii olarii
răzăş, Ioana, fata lui Toader Munteanul răzăş i vînzătoare, i Şmil jidov răzăş, i Ion sin
Popa, i Ion Şipoteanul, i Toader sin Şipoteanul i Ioniţ(ă) Ţăranul,
Şi fiind aceştiia toţ(i) faţă, am întrebat pe dumnalui pah(arnicul) Pascal cu ce ceri
aceşti locuri la stăpînire dumisale. Şi dumnalui pah(arnieul) ne-au arătat un zapis den let
1779 ap(rilie) 18, de la Alecsa Rusulsşi*de la făme(ia) sa, Ileana, întru care scrii că de a
lor bunăvoi, de nime siliţ(i), nici supriţ(i) au vîndut dumisale pah(amicuiui) Pascal şi
giupînesii dumisale, Ilincăi, doî casă cu locurile lor, pe care locuri le-au avut şi ei
cumpărătură; însă un loc de casă de la Toader, sin lui Pintiliiu, şi de la fămeia sa, Ioana,

556r
cu zapis d e ( n ) v e l e t 1772 ap(rilie) 22, şi alt l o c d e c a s ă d e la I o a n a , f a t a lui T o a d e r
^ M u n t e a n u l , dinvelet 1 7 7 3 ap(rilie) 17. Şi ne-au m a i arătat dum(nealui) p a h ( a r n i c u l ) Un
/îpis den velet 1779 sept(embrie) 2, de la un Cîrste olariul şi de la fămeia sa, Nastasiia,
î n t r u C are scrii că de a lor bunăvoi(e) au v î n d u t d u m i s a l e pah(amicului) d o i stînjeni de

loc, den drept locul caşilor. Şi fiind şi aceşti de mai sus arătaţ(i) marturi faţă, i-am
întiebat cum ştiu pentru aceste locuri? Ei toţ(i) au mărturisit, cu sufletile lor, cum că
locurile aceste au f o s t d r e p ţ i a vînzătorilor. Şi d u p ă m ă r t u r i i l e a c e s t o r d e m a i sus arătaţ(i)
fi după scrisori ce s-au văzut, am făcut stînjen de opt palme g(o)sp(o)d. Şi întăiu am pus
[oî petit h o t a r ă c h e o t o a r e locului, c a r e petri d e s p a r t locul a c e s t a d e locul lui Ş m i l j i d o v
,jdc d r u m u l c e să d e s p a r t e din D r u m ( u l ) B o t o ş e n i l o r şi m e r g i la S f î n t u l S p i r i d o n . Şi din
pietrile a c e s t e a m m ă r s cu m ă s u r a spre m i a z ă n o a p t e şi a l ă t u r e cu d r u m u l l u n g u l locului,
•iînă unde s-au plinit 14 stînjeni i trii p a l m e ; ş i - a m p u s p i a t r ă h o t a r lîngă stîlpul porţii,
len gios, care piatră desparte locul acesta tot de drumul ce mergi la Sfîntul Spiridon. Şi
din piatra a c e a s t a a m m ă r s cu m ă s u r a alăture c u D r u m u l B o t o ş a n i l o r , în sus, p î n ă u n d e
.ttau înplinit 3 0 stînjeni. Şi a m p u s d o î pietri h o t a r ă c h e o t o a r e locului, care pietre d e s p a r t
ocul acesta d e D r u m u l B o t o ş a n i l o r şi d e locul casii lui D a r i i olariul. Şi din pietrile
acestea a m î n t o r s c u m ă s u r a spre a p u s şi alăture c u l o c u l lui Darii olariul, p î n ( ă ) u n d e
•i-au plinit 11 s t î n j e n i . Şi a m p u s d o î pietri h o t a r ă c h e o t o a r e l o c u l u i d e n sus şi d e s p r e
ipus. cari pietri d e s p a r t locul acesta d e locul lui D a r i i olariul şi, d e s p r e apus, d e locul
lumisule vornicesii Andrunăchioaii. Şi dintr-acesti doî pietri hotară, am întors cu măsura
la amiazăzi, lungul locului, despre apus, şi tot alăture cu locul casii loanii, fata
Munteanului, pîri(ă) unde s-au plinit 19 stînj(eni). Şi am pus doî pietri hotară cheotoare
ocului, cari pietri d e s p a r t locul acesta de locul casii l o a n i i , f a t a M u n t e a n u l u i , şi d e l o c u l
jasti Cîrsti olariului. Şi den pietrile aceste am întors cu măsura spre răsărit şi alăture cu
ocol casii Cîrstii olariului, pîn(ă) unde s-au plinit 17 stînjini i cinci palme. Şi am pus
piatră hotar, care piatră desparte locul acesta de locul Cîrstii olariului şi de locul casii lui
Şmil jidov. Şi din piatra aceasta am întors cu măsura în sus, spre miazănoapte, doi
•tînjeni de loc, fiind locul cotit, ş(i) am pus piatră hotar, pe cari stînjini îi are cumpăraţ(i)
iuni(nealui) pah(arnicul) de la Cîrste olariul, care piatră desparte locul acesta de locul
casii lui Şmil jidov. Şi pînă în pietrile hotară ce s-ati pus întăiu, s-au aflat opt stînjeni.

Şi cu aceşti măsuri şi pietri hotăra ce să arata mai sus s-au încheiet tot locul acesta,
len giur înpregiur. Şi după alegire şi hotărîre ce am făcut acestor locuri, care s-au făcut
tot un loc, âm dat şi noi această mărturie hotarnică în semni la mîna dumisale
paharnicului) Pascal, întru care, pitind pecete Porţii gos(po)d, am iscălit.
1779 s e p t ( e m b r i e ) 5.'
Vidraşco Canţir vornic de pOart(ă) <m.p.>; Nicolaiu Grosu vornec de poartă
<m.p>.
Şi toţ(i) aceşti d e m a i sus arătăţ(i) marturi ş-au p u s n u m e l e şi degetile:
' E u , D a r i i olariul răzăş, a m pus deget(ul).
'Eu, Ioana, fata lui Toader Muht(eahul); am pus deget(ul).
'Eu, Cîrste olariul, am pus deget(ul) şi sînt răzăş.
'Eu, Şimil jidov răzăş, am pus degel(ul).
' E u , Ion sin P o p a , mahalagiu, am pus deget(ul).
'Eu, Ion Şipdteanu, mahalagiu, am pus degit(Ul).
'Eu, Toader sin Şipoteanu, mahalagiu, am pus degit(ul).
'Eu, Ioniţ(ă) Ţăran(u), tij mahalagiu, am pus degit(ul).
T(ă)nase Carpii diiac za divan am scos hotarnica aceasta.

557r
<Pe recto-ul f i l e i a d o u a , p e m a r g i n e a din stînga, ..scris de a c e e a ş i niînă>: Cu-
această palmă 2 s-au făcut stînjen şi s-au măsurat locul acesta.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXIV/138. Orig., hîrtie difolio (31,2 x 21,1 cm.), filigran, cemoali-
neagră, sigiliul din 1767 (3,3"cm. în diam.) al Porţii domneşti, aplicat în aceeaşi cerneală, imprimat parţial,

1
Amprentă digitală.
2
de 26,5 cm.

428 1779 septembrie 8


Costache logofăt vinde fiului său Ştefan o vie în Dealul Nebunei, cu 75 de lei.

D a t - a m z a p i s u l m i e u la m î n a f i i u - m e u Ş t e f a n , p r e c u m s ă s e ştie c ă a m v î n d u t o v b
a m e a c e o a m şi e u d e c u m p ă r ă t u r ă , î n D e a l u l N e b u n i i şi o a m t o c m i t c u şaptezeci â *
c i n c i lei, c a r e b a n i i - a m l u a t d e p l i n în m î n a m e a . Şi a c u m , î n t r - a c e s t an, să iau eu roada'
p e g i u m ă t a t e şi el p e g i u m ă t a t e şi v i i a să i-o d a u î n g r o p a t ă g a t a , iar d e aici î n a i n t e să aiba"
el a - ş i p u r t a g r i j a vii şi e u t r e a b ă la v i e să n u a i b u , şi să a i b ă a o s t ă p î n i c u b u n ă pace, <»-.
un sţăpîn ce iaste pe dînsa.
Şi, pentru credinţa, am iscălit mai gios ca să se crează.
1779 sept(emvrie) 8.
C(ostachi) log(o)f(ă)t adeverez c m . p . x
Arh. St. laşi, Documente, MCV/sub dată, neinventariat (act din colecţia fostului Institut de Isaotiaj
Vechiului Drept Românesc de la Universitatea „Al. 1. Cuza" din Iaşi). Orig., hîrtie difolio (19,2 x 15 cm%
filigran, cerneală neagră.

428 1779 septembrie 14


Preotul Ianache de la biserica Sfintul Ioan cel Nou şi preoteasa Ruxanda vînd lui Chiriae
staroste de pietrari şi de teslari şase pogoane de vie pe moşia mănăstirii Golia, cu 5 0 0 de lei.

Adecă eu, preotul Ianache ot beserica Sfîntului Ioan Novi, sîn Ioniţă Sandul
Cerchez, împreună cu priuteasa me Ruxanda, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul meu
la mîna dumisale giupînului Chiriiac starostele de petrari şi de teslari, precum să să ştie
că, de nime siliţi, nici aupriţi, ce de-a noastră bunăvoie, am vîndut dumisale giupînului
Chiriiac o vii, adecă 6 pogoane lucrătoare şi cu roada lor şi cu livadă, cu casă cu cramă şi
cu zăci vase, adică căzi şi poloboace şi o călcătoare şi curătoare, o sapă şi un sac de vj%
în grădină cu gard giur înpregiur, care vii de sus se hotărăşte cu Vasile Flocoşelul călăraş
de Ţarigrad şi den gios cu Tofana Guriţoai, iar în capul viii di la deal să hotărăşte cu viile
dumisale Iordachi Panaite cît şi a dumisale Alexandru Fote; şi viia este făcută pe locul
sfetii mănăstiri Goliei. Si avînd eu multe trebuintă de bani, am scos viia aceasta la
vînzare, pe care vii şi eu o am de la părintele meu Ioniţă sin Sandul Cerchez; şi întăiu am
întrebat pe toate neamurile mele cum şi pe răzeşi şi ncvrînd nici unii să o cumpere, de a
noastră bunăvoie o am vîndut dumisale giupînului Chiriiac starostelui şi giupînesii
dumisale, drept 500 lei, adecă cinci sute lei, bani gata, pe cari bani mi i-au dat dumnealui
deplin întru mînule mele.
Deci văzînd şi eu deplin(ă) plată întru mînule mele, i-am dat dumisale acest zapis
al meu cum şi toate zapisele vechi şi să stăpînească dumnealor viia aceasta cu toate cele
ce sînt arătate mai sus şi să-i fie dumisale giupînului Chiriiac şi giupînesii dumisale,
fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor dumilorsale dreaptă ocină şi moşie în veci. Iar cînd

558r
şipeva s-ar scula cu vreo pricină asupra vii aceştia, atunci cu mine să-şi caute, iar
(jiaiisale giupînul Chiriiac să-şi stăpînească viia cu pace şi fără nici o supărare.
Şi cînd s-au făcut zapisul acesta s-au tîmplat mulţi oameni buni, carii mai gios să
ţjjr iscăli; şi eu încă, pentru adevărată credinţa, m-am iscălit mai gios ca să să crează.
1779 sept(emvrie) 14.
Iereu Enachi sină Sărchez Ion, am vîndut cu voie me, şi Rusandra ne-am iscălit, şi
Janda soro-m(ea), şi Aniţa soro-me şi n<e>-a<m> pus şi degitel(e) 1 .
Şi eu, preutul Costandin Velişcu, m-am tîmplat şi martur 2 .
Eu. Tănas(e) Carpu diiac za divan, am scris cu zisa preotului Ianache.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, L X X I X / 1 1 2 . Orig., hîrtie difolio
9 x 20.6 cm.), filigran, cerneală neagră, patru amprente digitale,

1
Patru amprente digitale.
:
Urmează trei rînduri neclare de text grecesc.

429 1779 septembrie 21


Ion Brătilă fost călăraş d e Ţarigrad, soţia şi copiii săi vînd lui M i h a l a c h e Gelincu n e g u s t o r
lin laşi un loc de casă din m a h a l a u a Făinii, cu 28 de lei.

Adică eu, Ion Brătil(ă) ce-am fost căl(ă)răş de Ţarigradu, înpreun(ă) cu soţul meu
şt cu copii mei,, dat-am adivărat zapisul nostru la mîna dumisali giupînului Mihalachi
ttclincu cupeţ din leşu precum să s(e) ştii că, de nime sîliţ(i), nici asupriţ(i), ci de a
.oastră bunăvoie, am vîndut on loc de cas(ă), car(i) loc esti lîngă locul dum(i)sale, pi din
gius şi pi din sus să hotărăşte cu locul călugărului, în mahalaoa Făinii, alăture cu Uliţa
'ainii, car(i) loc este hotărît l-am vîndut dumisali. mai sus(u)lui numit, cu-tocmală drept
doî/ăci şi opt de lei, ban(i) gata, adic(ă) 28 lei. Şi luîndu banii deplin în mînuli no(a)stre
i-am datu şi zapisăle celi vechi ca să-i fii ocin(ă) în veci.
Şi la tocmal(a) no(a)stră s-au întîmplat şi alţi neguţ(i)tor(i) şi megieş(i), cari mai gios
s-au ş(i) iscălit şi a(u) pus şi degitile. Şi pentru mai mare credinţ(ă), am pus şi noi degitile.
!
' 1779săpt(embrie)21. ' ^
'Eu, Ion Brătil(ă) ce-am fost călăraş de Ţarigrad, am vîndut înpreun(ă) cu soţul
ineu1 şi cu copii mei 1 , cu voi nostră 1 .
Sandul staroste de cojocar(i), m-am tîmplat.
Iordachi diiac, martur <m.p.>; ... 2 .
Tănas(e) Ranga <m.p.>; ..A
E u , V a s a l i s | n I o n i ţ ă a m s c r i s c u z î s ( a ) lui l o n u , şi m a r t u r < m . p . > .

Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/175. Orig., hîrtie difolio (32,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, patru amprente digitale. •

1
Amprentă digitală.
2
O semnătură autografă neclară.
3
Două semnături autografe (una românească şi alta grecească), neclare.

430 1779 octombrie 15


F r a ţ i i Costantin şi Istrate vînd lui G h e o r g h i e i s p r a v n i c d e aprozi 0 c a s ă < d i n Iaşi>. *

1779 octo(m)vri 15.

559r
Zapisul lui Costantin şi Istrate, fraţi, prin carele vînd ispravnicului de aprozi
G h e o r g h i e o c a s ă cu locul ei. •

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad: Rom., Documente istorice, DXV/64, nr. 10. Rez. într-o COIKJCIP
de documente a lui Mihalţ Sturdza voievod din 1843. ~ î|ţ

431 1779 noiembrie 3.


C o s t a n d i n Dimitrie M u r u z i v o i e v o d porunceşte lui C o s t a n d i n suiulgiu, şetrar, să vini la^
d o m n i e cu actele m o ş i e i Coţofeneşti din ţinutul Putnei.

Hw KWCTANAMN AN«HTpYe AWpfeH N(OE)KWAA, BWXHK» MHA(O)CT(IO), ~


r(o)cn(o)AAp 3(6mah) MWAAABCKWH. Scriem domniia mea la boieriul nostru:
Costandin suiulgiu şet(rar). îţi f a c e m ştire că fiind trebuinţe ca să să v a d ă scrisorile ce ai
pe moşiia Coţofeneştii ot ţinut(ul) Putnii, iată că-ţ(i) poruncim îndată ce vei lua carte
aceasta, ori cu vichil să-ţ(i) trimiţ(i) aici toati scrisorili ce ai pentru această moşie, ori
singur să vii să le aduci. Şi sminteală sau zăbavă să nu fie, că apoi ţ(i)-a veni om
g(o)spod, di te va aduce cu scrisorile.
Aceasta scriem.
1779 noiem(vrie) 3.
<Pe verso, scris de altă mînă din aceeaşi vreme>: Pentru suiulgiu Costandin şătrar
ca să vii cu scrisprile [să vii],
<De altă mînă din aceeaşi vreme>: La ispravnicul de Bacău. ;
<Tot pe verso, adresa scrisă de d i i a o : La boieriul nostru Costandin suiulgiu,
şet(rar) să să d e c u s ( ă ) n ( ă ) t a t e < ş i > npuwtiT tseA Awr(c>)4>(e)T.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, XL/74. Orig., hîrtie difolio (30,8 x 21,5 cm.), filigran, cerneală cafenie,
sigiliu ortogonal (2,5 x 2 cm.), în ceară roşie la plicatură, neclară.

432 1779 noiembrie 12


Ion şi soţia sa, T o f a n a , vînd lui A n d o n i fiul protopopului M a n o l a c h i o casă de sub Gunoi,
de la vale d e Curtea d o m n e a s c ă .

Adică eu, Ion, dinpreună cu soţul meu, Tofana, dat-am adevărat şi încredinţat
zapisul nostru la mîna dum(i)sali Andoni sin protopopului Manolachi, i la mîna
giupînesăi dum(i)sali, Mărie, ca să-i fii de mare credinţă, precum să să ştii că, de nimine
săliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoi, am vîndut dum(i)sale casa noastră cu locul
ce-am avut, de vale de Curte g(os)pod, supt Gunoiu, alăture, de Ia vale, dispre Bahluiu,
înpotriva dughenilor răposatului protopopului Manolachi, cu tocmeală drepl 130 lei,
adică una sută treizăci lei, cari aceşti bani am luat toţi deplin în mîinile noastre; şi am dat
dum(i)sale şi hrisov(ul) domnesc şi alte cărţi ci sînt făcuţi pentru casa aceasta. Deci
dum(nealui), de acum înnainţe, i cu giupîneasa dum(nealui), i cuconilor dum(nea)lui, i
nepoţii, i strănepoţii şi cîţi i va dărui milostivul D(u)mnezău în urmă, să aibă a stăpîni cu
bună pace în veci.
Iar întîmplîndu-să de a să scula cineva din neamul nostru şi ar faci cît de puţine
supărări lui Andoni, fiiul răposatului protopopului Manolachi, noi să avem a răspundi, şi
oriei cheltuială s-ar pricinui dum(nealui), noi să avem a răspundi, iar dum(nealui) să aibă
a stăpîni cu pace în veci. Cari mai pentru bună adivărată credinţă, iscălindu-ne mai gios.

560r
; jjfjpreună cu alţi neguţitori bătrîni, de cinste, cari s-au întîmplat la această tocmeală, di
ifati» i ne*"am P u s degitile pentru mai mari încredinţare.
' ' 1779 noiem(vrie) 12.
Eu, Ioniţă ce-am fost saiz baş, am vîndut cu bunăvoie me.
Eu, Tofana soţ(ie) lui Ioniţă, am vîndut cu bunăvoie me.
Eu, preotul Manolachi de la Bisărica Domnii, m-am tîmplat.
Enachi Drăgănel, m-am tîmplat la această tocmeală şi sînt martur.
Eu, Misail biv starosti, m-am întînplat şi sînt martur.
Eu, Ioniţă Popa Enachi, m-am întîmplat şi sînt martur.
Eu, Mihălachi Hadîmbul, am scris cu zisa lor.
Copie aceasta, prin poslăduire din cuvînt în cuvînt, s-au aflat întocma ca zapisul ce
jf-au văzut.
88
Chirica ban <m.p.>.
Asămini de pe cel adivărat. 1827 iuni 20. Chirica ban
Divanul
La divanul înainte noastră, copie aceasta posleduindu-să din cuvînt în cuvînt,
s-au aliat întocma cu zapisul ce s-au văzut. 1827 ioni 21.
Balş vel log(o)f(ă)t <m.p.>; I. (?) Cant(acuzino) vel vor(nic) <m.p.>; Calimah
Fvel vor(nic) <m.p.>'.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XVIII/43 b. Copie (cu excepţia
autentificării, identică cu nr. a).
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 282 (rez.); Mihail,
Contribuţii documentare, p. 429, nr. 11, şi p. 434, nr. 10 (rezumate din 1891).

1
Urmează semnăturile neclare a trei mari vornici.

433 1779 noiembrie 15


Manolache Balş logofăt face schimb de case din Iaşi de lîngă Rîpa Peveţoaiei cu paharnicul
ţ&standih Crupenschi.

învoială <a logofătului Manolache Balş>' «cu dum(nealui) [Cami] pah(arnicul)


Costand(in)1 Crupenschi şi cu fraţii dumisali, fii răposatului stol(nic) Lupul Crupenschi,
pentru locul ce au dumnalor», «care loc iaste între casăle mele şi între casili dum(i)sali
ppst(einiceşei) Mărie 2 Palade; deci de a noastră bunăvoe ni-am învoit cu dum(nealui)
pah(arnicul) Costandin Crupenschi» «şi am făcut schimbătură: am dat eu o părechi de
casă ce am aice în laş cu locul lor, ce sănt lîngă Sveti Gheorghi, la Răpa Peviţoae, în
margine, după scrisori vechi şi după stăpânire ce-âm stăpânit eu, care loc iast(e) cu casă
gata şi cu pivniţ(ă) de piatră, şi deosăbit am dat un loc de o dughiană şi crîşmă în tărgul
Bot(o)şanilor care li-am luat şi eu de la Afenduli».
1779 noeinv(ric) 15.
După C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1-4 (ianuarie-aprilie) p. 10.
Rez. din prima jumătate a sex X I X .
Ibidem, p. 13, nr. 22 (rez. mai scurt într-uri izvod din 1835 mai 7).

1
întregit după ibidem, p. 13. nr. 22.
2
în doc. orig. din 1779 noiembrie 17: „Arghiroaie" (v. nr. 434).

561r
434 1779 noiembrie 17
Manolache B a l ş ia de la Costandin C r u p e n s c h i paharnic un l o c de casă din Iaşi şi îi ţ j |
casele sale de lîngă biserica S f î n t u l Gheorghe de la R î p a Peveţoaiei d i n Iaşi, u n loc de circiuma si
de dugheană din Botoşani şi 3 5 0 de lei.

Dat-am scris(oarea) me la mîn(a) dum(nealu)i pah(arnic) Costandin Crupenschii


să s(e) ştii că pentru locu ce am făcut schimbătură cu dum(nealu)i, care loc este între
casele noastre şi între casele postelnieesei Arghiroai Paladi, pentru cari loc noi încă am
dat casele noastre cu locul lor ce sînt lîngă Sfeti Gheorghii şi lîngă Rîpa ce Maiv j
Peveţoai şi un loc de o crîşmă şi de o dughean(ă) în Bot(ă)şeni şi 350 lei bani, pentni
care am făcut tocmal(ă) cu dum(nealu)i ca dacă nu i-a plăce locu den Bot(ă)şeni ce st
arat(ă) mai sus să mai dăm dum(nealui) 450 lei, adecă patru sute cinczăci lei, ca s(ă) să
înplenească schimbul, adecă casele de Ieş(i), ce să arat(ă) mai sus, şi 800 lei bani şi am
iscălit.
Manolachi Balş c m . p . x
1779'noiem(vrie) 17'.
Arh. St. Iaşi, Documente, D C C X I V / 2 2 : Orig., hîrtie difolio (21 x 15,3 cm.), cerneală cafenie.

E D I Ţ I I : G. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. V I I (1919), nr. I - 4, p. 13; nr. 23 (rc/.
într-un izvod din 1835 mai 7).

1
Cu cifre arabe.

435 <1779> noiembrie 21


Costachi Crupenschi face schimb de case cu Manolache Balş.

Noemv(rie) 21.
Scrisoari particularnică din parte lui Costachi Crupenschi cuprinzătoare asupra
schimbului ce au făcut cu bani Manolachi Balşu.
După C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. V I I (1919), nr. 1 - 4 (ianuarie - aprilie), p.
13, nr. 24. Menţ. într-un izvod din 1835 mai 7.

Anul, după rezumatul precedent din izvod privitor la aceeaşi chestiune (vezi doc. anterior din acest
volum).

436 1779 noiembrie 21


Boierii de divan judecă pricina dintre mănăstirea Sfîntul Sava din Iaşi şi Dumitru uşerel
pentru stăpînirea a trei dugheni de pe Podul Vechi dînd dreptate celui dintîi.

î n n a i n t e n o a s t r ă , l a D i v a n , d e f a ţ i s - a u g i l i d e c k t u s f i n ţ i e s a V a r n a v ( a ) e g u m e n di
mănăstire Sfet(i) Sava, prin vechil(ul) Spiridon dichiu. cu Dumitru uşărel di aice, din
Ieş(i), carili s-au răspunsu că iast(e) nepot unei loanii Ceprăgăriţi, ce-au murit, pentru 3
dugheni de pe Podul Vechiu, ci sint făcut(e) pe locul mănăstirii, cari dugheni, fiind acii
Ioana Ceprăgăriţa, mănăstire(a) le ari cumpărat(e) di la mezat. Şi după trecire a ani;
a c e s t u D u m i t r u u ş ă r e l c e r e a c m u s ă li i a l a s t ă p ( î ) n i r e s a . C a r i p r i c i n ă i a s t ( e ) într-acest:
chip precum în gios să arată.
A c e s t D u m i t r u u ş ă r e l , p r i n j a l o b a l u i c e - a u d a t Ia m ă r i e s a v o d ă şi s - a u rinduit la
n o i , a u a r ă t a t c u m c ă a c e m ă t u ş i a sa, I o a n a C e p r ă g ă r i ţ a , a u a v u t 3 d u g h e n i a i c e , î n Ieş(i).

562r
' făeul(e) pe locul m ă n ă s t i r i i S f e t i Savii, cari cît au trăit m ă t u ş i - s a le-au stăpînit şi au dat
"bezmăn pe loc la mănăstiri. Iar după moarte ei, apoi egumenii mănăstirii ce-au fost mai
Jnnainti, au pus stăp(î)nire asupra dughenilor cu pricină, cum că ar fi plătit mănăstire(a)
pe ace Ioana Ceprăgăriţa. rnătuşi a sa, de o datorii a ei. Şi supt numile acei datorii, ci zic
că ar fi plătit-o pe dînsa, stăp(î)neşti mănăstire dughenile; cu cari pricină a datorii,
mănăstire fără dreptat(e) ar fi stăp(î)nind dughenile, căci întăiu el pentru datorie acee nu
$tii. al doile că di li şi ari mănăstire luat(e) pentru vreo datorii a mătuşii sali, precum zici
egum(en)u(l), iarăş(i) au cerut cu protimisire rudenii să aibă voi a li răscumpăra, fiindcă
el di pricina aceasta n-ar fi ştiind, de vremi ce pîn(ă) acum n-ar fi fost aice. Şi au cerut
giudecată cu egumen(ul) înpotriva a căruia jalobă s-au întrebat pe vechil(ul) mănăstirii ci
ari să răspundă şi cu ci pricină stăp(î)neşti mănăstire dughenile să arat(e).
Şi au scos întăiu vechil(ul) egumenului de au arătat o eart(e) di giudecată din let
7267 <1758> dec(hemvrie) 11, cu iscălitura răposatului pah(arnic) Vasili Buhăiescul,
cari sint trecuţi di atunce 21 ani, în cari arată că Ioana Ceprăg(ă)riţa fiind dreaptă datoari
cu zapis unui turcu, anumi Hapti Hotineanu, cu 300 lei, după ce-au apucat-o turcul pe
ţjînsa pentru datorii, 200 lei au dat ea turcului, iar 100 lei neavînd ea să-i de şi
apucîndu-o turcul cu mari tării pentru bani, i s-au pus şi zapciu a Divanului ca numai să
înplinească di la dînsa banii. Şi ea iarăş(i), după cîtă vremi au trecut, putinţi n-au avut să
plătească. Şi neavîndu cu altă cu ci să s(e) plătească di la dînsa datorie, din poroncă
domnească: i s-au scos la mezat aceli 3 dugheni ce-au avut Ceprăg(ă)riţa pe Podul
Vechiu, făcut(e) pe locul mănăstirii Sftti Savii. Şi la mezat, suindu-s(e) preţul dughenilor
100 lei, după protimisire ci ave mănăstire, find dughenile pe locu mănăstiresc, au dat
egumţenju mănăstirii de la ace vremi acii 100 lei lui Hapti turcul. Şi scoţind zapis(ul)
Ceprăgăriţii, acel di datorii, au rămas dughenile di istov a mănăstirii. Apoi, Ioana
Ceprăgăriţa, după ce-au plătit-o egum(en)u di datorii, pist(e) cît(ă)va vremi s-au rădecat
însuş(i) ea şi au cerut cu giudecată să întoarcă banii acii 100 lei la mănăstiri cu dobînda
lor şi să ia dughenile iarăş(i) supt stăpînire(a) sa.
Şi la giudecată, fiind atunce faţi şi egum(en)u mănăstirii, au răspunsu că osăbit di
acii 100 lei ci au dat el la mezat pe dugheni, mai ari încă a lua mănăstire de la
Ceprăg(ă)riţa pe 6 ani bezmăn(ul) locului ci n-au plătit. Şi aşe, măcar că dughenile era
vîndute la mezat, dar să vedi că atunce i s-au pus soroc Ceprăg(ă)riţii 2 săptămîni ca di
va da ea acii 100 lei cu dobînda lor de cînd s-au dat bezmăn locului pe acii 6 ani, să ia
dughenile la stăpînire sa. Iar nedînd toţi banii la vade, precum să arată, atunce să rămîi
dughenile la stîp(î)nire(a) mănăstirii, precum le-au cumpărat de la mezat.
Şi după cart(ea) aceasta au răspunsu vechil(ul) mănăstirii că Ceprăg(ă)riţa nici
atunce banii n-au dat şi au rămas dughenile tot la stăp(î)nire(a) mănăstirii, pe cari le-au
stăp(î)nit pîn(ă) acmu.
După aceasta, âu mai scos vechil(ul) egum(en)n(lui) şi altă cart(e) di giudecată,
din let 1765 <1756> oct(ombric) 8, cu 7 ani în urma cărţii di sus arătată, cu iscăliturili
răposaţilor boieri Ştefari Ros(e)t log(o)f(ă)t şi Enachi Costandachi Iog(o)f(ă)t, fiind
vornic, în cari arată că un Costandinu căp(i)t(an) de drăgani, fratele Ceprăgăriţii, au avut
giudecată că un Athanasi proegum(en)u(l) mănăstirii Sfet(i) Savii tot pentru pricina
acestor 3 dugheni, cari Costand(i)n trăge să li ia la stăp(î)nire sa di la mănăstiri cu
pricină cum că el ar fi plătit pe soru-sa di mulţi bani de au scos-o îri cît(e)va rînduri de la
urgii, fiind ea fămii cu mult(e) fapti reli şi, osăbit, că i-ar fi mai dat şi ei ca vro 80 lei. Şi
cu pricina datoriilor acilora cere să ia dughenile la stăp(î)nire sa. însă dovedindu-s(e) că

563r
mănăstire au cumpărat dughe<ni> 2 le la mezat şi că mănăstire(a) au plătit da'o'k l,| ,,
acii 100 lei precumu şi zapis(ul) acel di datorii s-au văzut atunci la mîna egunvim' ,i
Şi fiind trecuţ(i) 8 ani la mijloc de la vîănzări şi el nemaizîcînd nimică, s-au hotărît
cu giudecată ca să stăpânească mănăstire dughenile, iar Costand(i)n ce va ave pentru
banii datorii sali să-ş(i) caut(e) cu soru-sa. Şi din cart(ea) aceasta aieve să vede că
Ceprăgăriţa la vadeoa i si s-au pus n-au dat banii, căci di ar fi dat banii, n ai li p p
mănăstire stăp(î)ni di la vînzare şi păr(ă) cînd au tras giudecată cu acel li ai j. ,
Ceprăgăriţii, mai ales că atunce trăia şi însuş(i) Ceaprăgăriţa. Şi cărţile acest(e) n-au tna;
avut nici uşărel(ul) acesta ce răspundi, fără numai ce-au precenuit la urmă şi au cerut ca
să vadă şi el zapis(ul) Ceprăg(ă)riţii ce-au scos mănăstire di la turcu; şi macar că
egum(en)u au răspunsu că zapis(ul) fiind răsărit nu să poat(e) găsi. Dar ace.1^-1,1 iciir. t
uşăre<lu> 2 lui s-au cunoscut că n-ari nici un temeiu, căci di n-ar fi scos mănăstire
zapis(ul) dup(ă) ce-au plătit banii, n-ar fi pomenit boierii în cărţile di giudecată că s-au
văzut de faţi la mîna eguminilor.
Ce dar, fiind pricinile precumu să arată mai sus, s-au cunoscut că acest Dumitru
uşăril umblă rău şi n-ari nici o dreptat(e) la cerire sa, căci întăiu dughenile să văd că cu
pricina datorii cu poroncă g(b)sp(o)du s-au scos la mezat şi mănăstire, cu protimisire ce-au
avut, plătindu bani(i), le-au luat la stăp(î)nire sa, fiind pe loc(ul) 1 măn(ă)st(i)rii. Apoi
acesta, macar de n-au şi ştiut cu ei pricină au ieşit dughenile din stăpînire mătuşi-sa,
precum zici el, iarăş(i), fiind di atunce trecuţi 21 ani şi mai ales fiind vîndut(e) la mezat,
n-ari nici o dreptat(e) acum 4 a răscumpăra.
Şi am giudecat: mănăstire(a) să stăp(î)nească dughe<ni> 2 Ii dup(ă) dovezile ci ari,
precum le-au stăpînit şi pîn(ă) aemu, iar pe Dumitru uşăril din giudecată s-au dat rămas
ca pe unul ci s-au cunoscut că n-ari nici o dreptat(e). Mai mult să nu s(e) supiie
mănăstire dispri dînsul. Aceast(a).
1779 noiem(vrie) 21.
Vasile Razul vel Iog(o)f(ă)t <m.p.>; Dimitrie Sturdza vel vornic <m.p.>; Neculai
Roset vel vornic <m.p.>; Lascarachi R6s(e)t hat(man) <m.p.>; Costandin Caragea (?) vel
spatar <m".p.>.
S-au trecut Ia condica de giudecăţ(i) ot durn(nealui) vel log(o)f(ă)t. Dumilraşco
cond(icar) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - laşi, C1V/19. Orig., hîrtie difolio (30,9 x 21.4 cm.), filigran,
cerneală neagră.

1
Loc liber.
2
Omis în orig. ţi
1
„fiind pe loc(ul)", scris deasupra rîndului.
4
„acum", scris deasupra rîndului.

437 1779 noiembrie <în. de 29>


Vechilii mănăstirii S l M u l Spiridon din laşi îi dau lui L e o n I m b o fost m a r e paharnic moşiile
Şerăuţi şi Bănila î n s c h i m b u l a şase 'duilierie din Iaşi.

Noi, Ion Cantacuzino biv vel logofăt şi Lăscarache Ruset hatman, vechilii
mănăstirii Sf(întul) Spiridon din Iaşi, dăm acest zapis la mîna dumisale Leon Imbo biv
vel paharnic ca să să ştie că mînăstirea Sfţîntul) Spiridon stăpîneşte două moşii în partea
nemţască, în ţinutul Cernăuţilor, anume moşia Şerăuţi, primită danie de la loan

564r
Caiiucu/ino biv vel aga, şi moşia Bănila cu părţi de Răstoace, primită danie de la
Constantin Cocoran. Şi avînd dumnealui Leon Imbo paharnic, care locueşte în partea
neintască, cîteva dugheni aici în Iaşi ne-a rugat să facem schimb cu el dîndu-i aceste
•uiisii pentru cele şase dughene cumpărate de la Constantin suiulgiu biv vel şătrar, din
care patru, acoperite cu olane, se găsesc în uliţa de lîngă cişmeaua veche, iară două Ia
poarta Curţii domneşti, lîngă cişmeaua mică.
De aceea am cercetat veniturile acelor dughene şi am găsit că ele dau un cîştig pe
an de 600 lei. Aşijdere am cercetat şi veniturile moşiilor mînăstirii şi am găsit că ele au
, yenit pe an de 480 lei, anume Şerăuţii 360 lei, iar Bănila 120 lei. Văzînd aşa dară că
c
mănăstirea Sf(întul) Spiridon va avea un venit mai mare de Ia dughene decît de la moşii,
si fiind mai uşoară şi purtarea lor de grijă, am găsit că e bine să facem schimbul cu
, dumnealui Leon Imbo paharnic, mînăstirea Sf(întul) Spiridon dînd dumisale Leon Imbo
paharnic mai sus amintitele moşii, anume Şerăuţi şi Bănila cu părţi de Răstoace, şi
primind mai sus amintitele şase dughene. Dar fiindcă dughenile pot să se strice prin foc,
ceea cc să ferească Dumnezeu, şi mai cer şi purtare de grijă, dumnelui păharnicul a mai
dat niîiiăstirii 500 lei ca aceasta să le poată reface dacă ele s-ar strica sau ar arde. Şi s-au
dat la mîna dumisale Leon Imbo paharnic toate scrisorile pe acele moşii ca să le
stăpînească ca o dreaptă ocină şi moşie şi să-şi ia şi întăritură. Aşijdere a dat şi
dumnealui paharnic toate scrisorile vechi şi noi, anume: o danie din 7265 <1757> iulie
27, dc la Scarlat Ghica voevod, cu care măriia sa 1-a miluit pe Constantin suiulgiu cu
locul pentru acele dughene, în care danie arată mai pe larg hotarul acelui loc, şi un
ispisoc de întăritură pentru acel loc de la măria sa loan Teodor voevod din 7271 1 <1763>
iunie 7, şi alt ispisoc de întăritură pentru acel loc de la măria sa Grigorie loan voevod din
iunie 15 şi un ispisoc d e întăritură de la măria sa Grigori Alexandru Ghica din 7273
<1765>, ca să stăpînească în pace şi nesmintit de nime, atît Sf(întal) Spiridon dughenile,
cît şi dumnealui paharnic moşiile; şi au dat unul altuia zapisele.
Sofronie arhimandrit.
loan Cantacuzino biv vel logofăt; Lascarache Ruset hatman.

După T. Balan, Doc. bucovinene, VI, p. 282 - 284, nr. 95. Trad. după o copie germană de la Arh. St.
Cernăuţi, Liber Granicialium VIII, p. 85 - 88.

Data de zi: <29>, după menţiunea lui T. Balan că „documentul de faţă a fost întărit la 1779
noiem(vrie) 29 de domnul Moldovii Constantin Dimitrie Muru/." ( Doc. bucovinene, VI, p. 284).

• Văleat greşit (cf. T. Balan,.Doc. bucovinene, VI, p. 284.


Aşa în textul editat.

438 1779 decembrie 15


C o s t a n d i n Dimitrie M u r u z i v o i e v o d j u d e c ă pricina dintre mănăstirea S f î n t u l Sava din laşi şi
Dumitru uşerel p e n t r u stăpînirea a trei dugheni de p e Podul V e c h i dînd dreptate celei dintîi.

HW Ku'CTDHAHM AMMHTp'l'e AWpfâH K(oe)BU>A4, EWΫ(Ye)to /WHA(O)CT(YIO),


rMcnwAâpW 3(e<vwn) MW<W»BCKWM. S ă f a c e ş t i r e c u a c e a s t ă c a r t e al d o m n i i m e l e
t u t u r o r c u i s ă c a d e a şti c ă l a t r e c u t a l u n ă a l u i n o i e m ( v r i e ) 2 1 , a n u l 1779, au avut
giudecată de faţe înnainte dumilorsale veliţilor boieri rugătoriul nostru Varnava
egumenul d e la măn(ă)stire Svetie S a v a prin vechilul său, Spiridon dichiu, cu D u m i t r u
uşerelul d e aice, din leş(i), care s-au r ă s p u n s u că este nepot(ul) unii I o a n a Ceprăgăriţa,
ce-au murit, p e n t r u trei d u g h e n i d e p e P o d u l V e c h i u , c e sint f ă c u t e p e locul măn(ă)stirii,

565r
care dugheni fiind acii Ioana Ceprăgăriţa, măn(ă)stire(a) le are cumpăraţi de la mezat Şi
după trecire... 1 ani, acest Dumitru uşerelul cere acum să le ia la stăpînire(a) sa. Care
pricină d e giudecată, după cercetare cu amăruntul ce-au făcut dumnealor veliţii boieri ai
Divanului domnii mele; într-acest chip au aflat, precum în gios arată.
Acest Dumitru uşerelul, prin jaloba lui ce ne-au dat, au arătat cum că acea mătuşe
a sa, Ioana Ceprăgăriţa, au avut 3 dugheni aice, în Iaş(i), făcute pe locul măn(ă)stir{i
Sfeti Sava, care cît au trăit mătuşi-sa le-au stăpînit şi au dat bezmănu pe loc ia
măn(ă)stire. Iar după moarte ei, egum(enul) măn(ă)stirii ce-au fost mai înnainte au pus
stăpînire asupra dughenilor cu pricină cum că ar fi plătit măn(ă)stire pe ace Ioana
Ceprăgăriţa, mătuşi-sa, de o datorie a ei. Şi supt numele acei datorii, ce zic că ar fi
plătit-o pe dînsa, stăpîneşti măn(ă)stire dughenile, cu care pricină a datorii măn(ă)stire
fără dreptate ar fi stăpînind dughenile, căci întăi el pentru datorie nu ştie. Al doile, că de
le şi are măn(ă)stire luaţi pentru vreo datorie a mătuşii sale, precum zice egum(enul),
iarăş(i) au cerut cu protimisire rudenii să aibă voie a le răscumpăra, fiindcă ei de pricină
aceasta n-ar fi ştiind, nefiind aice şi au cerut dreptate.
înpotriva a căruia jalobă, fiind întrebat pe vechilul măn(ă)stirii ce are să răspundă
şi cu ce pricină stăpîneşti măn(ă)ştire dughenile să arăţi.
Şi vechilul au scos întăi de au arătat o carte de giudecată, din 7267 <1758>
dec(he)m(vrie) 11, cu iscălitura răpousatului pah(arnic) Vasilie Buhăiescul, care sînt
trecuţ(i) de atunce 21 ani, întru care arată că Ioana Ceprăgăriţa fiind dreaptă datoare eu
zapis unui turc, anumi Hapti Hotineanu, cu 300 lei, după c e au apucat-o turcul pe dînsa
pentru datorie, 200 lei au dat ea turcului, iar 100 lei neavînd să-i de şi apucîndu-o eu
mare tărie de bani numitul turcu i s-au pus şi zapciu a Divanului, ca numai ®
împlinească de la dînsa banii. Şi ea iarăş(i), dup(ă) cîtă vreme au trecut, putinţe n-au mai
avut să plătească. Şi neavînd cu alt(a) cu ce să s(e) plătească de la dînsa datorie, din
poroncă domnească i s-au scos la mezat acele trei dugheni ce-au avut Ceprăgăriţa pe
Podul Vechiu, făcute pe locul măn(ă)st(i)rii Sfetii Savii. Şi la mezat suindu-se preţul
dughenilor 100 lei, dup(ă) protimisire ce ave măn(ă)stire, fiind dughenile pe loc
măn(ă)stiresc, au dat egum(enul) care era atunci la măn(ă)stire ace una sută lei lui Hapti
turcul. Şi scoţînd zapisul Ceprăgăriţei acel de datorie, au rămas dughenile de istov a
măn(ă)stirii. Apoi, Ioana Ceprăgăriţa, după ce au plătit-o egum(enul) de datorie, piste
cîtăva vreme s-au rădicat însuş(i) ea şi au cerut giudecată să întoarcă banii acei 100 lei la
măn(ă)stire cu dobînda lor şi si să ia dughenile iarăş(i) supt stăpînire sa. Şi la giudecată
fiind atunce de faţe şi egum(enul) măn(ăstirii) au răspunsu că osăbit de acei 100 lei ce-au
dat el la mezat pe dugheni mai are încă a lua măn(ă)stire de la Ceprăgăriţa pe şase ani
bezmănu locului ce n-au plătit. Şi aşa, măcar că dughenile era vîndut(e) la mezat, dar să
vedi că atunce i s-au pus soroc Ceprăgăriţii 2 săptămîni ca de va da ea acei 100 lei eff
dobînda lor de cînd s-au dat şi bezmănu locului pe 6 ani să ia dughenile la stăpînire sa,
iar nedînd toţi banii Ia vadea, precum să arată, atunce să rămîie dughenile la stăpînire
măn(ă)stirii precum le-au cumpărat de la mezat.
Şi dup(ă) carte(â) aceasta au răspuns vechilul măn(ă)sl(i)rii că Ceprăgăriţa nice
atunce banii n-au dat şi au rămas dughenile tot la stîpănire(a) măn(ă)stirii pe care le-au
stăpînit pîn(ă) acum.
După aceasta au mai scos vechilul egum(enului) şi altă carte de giudecată, din
1765 oct(ombrie) 8, cu 7 ani în urma cărţii de giudecată de sus arătată, cu iscăliturile
răpOusaţilor boieri Ştefan RoS(e)t log(o)f(ă)t, Ianache Costahdache log(o)f(ă)t, fiind
vor(nic), în care arată că un Costandin căp(i)t(an) de drăgani, fratele Ceprăgăriţii, au

566r
avut giudecată cu un Athanasie proegum(enul) măn(ă)st(i)rii Sfeti Savii tot pentru
pricina acestor 3 dugheni, care Costandin trăge să le ia la stăpînire sa de la măn(ă)st(i)re
»eu pricină cum că el ar fi plătit pe soru-sa de mul<ţi> 2 bani de au scos-o în cîtiva rînduri de
Ia urgie, fiind ea fimeia cu multe fapti rele. Şi osăbit, că ar fi dat şi ei ca vro opt sute lei.
| Şi cu pricina datoriilor acelora, cerea să ia dughenile la stăpînire(a) sa. însă,
;
l( jovedindu-se că măn(ă)st(i)re au cumpărat dughenile la mezat şi că măn(ă)st(i)re au
plătit datorie turcului, acei 100 lei, precum şi zapisul acel de datorie s-au văzut atunci la
'mîna egumenului. Şi fiind trecuţ(i) opt ani la mijloc de la vînzare şi el nemaizicînd
; nimică, s-au hotărît cu giudecată ca să stăpînească măn(ă)stire dughenile, iar Costandin
pe va ave pentru banii datorii sale, să-şi caute cu soru-sa.
Şi din carte aceasta aieve să vedi că Ceprăgăriţa la vadeaoa ce i s-au pus n-au dat
:
banii, căci de ar fi dat banii, n-ar fi putut măn(ă)st(i)re stăpîni de la vînzare şi pîn(ă) cînd
1
au tras giudecată cu acel frate a Ceprăgăriţii, mai ales că atunce trăia şi însuş(i)
Ceprăgăriţa. Şi dup(ă) cărţile aceste n-au mai avut nici uşerelul acesta ce răspunde, fără
numai ce-au pricinuit la urmă.şi au cerut să vadă şi ei zapisul Ceprăgăriţii ec-au scos
măn(ă)st(i)re de la turcu; şi măcar că egum(enul) au răspunsu că zapisul fiind răsărit, nu
să poati găsi. Dar această cerire ,a uşerelului s-au cunoscut că n-are nici un temeiu, căci
de n-ar fi scos măn(ă)stire zapisul dup(ă) ce-au plătit banii, n-ar fi pomenit boierii în
cărţile de giudecată că s-au văzut de faţe la mîna egum(en)ilor.
Şi fiind pricinile precum mai sus arată de cătră dum(nea)lor veliţii boieri, aşa s-au
cunoscut că acestu Dumitr(u) uşerelul umblă rău şi n-are nici o dreptate la cerire sa, căci
întîi dughenile să văd că cu pricina datorii cu poroncă g(os)pod s-au scos la mezat şi
măn(ă)stire cu protimisire'' ce^au £tyut, plătind banii, le-au luat la stăpînire sa, fiind,pe
locul măn(ă)stirii. Apoi, acesta măcar de n-au ştiut cu ce pricină au ieşit dughenile din
stîpînire mătuşi-sa, precum zice el, iarăş(i) fiind de atunce trecuţ(i) 21 ani, şi mai fiind
vîndute la mezat, s-au cunoscut de cătră dum(nealor) veliţii boieri că Dumitru uşerelul
n-are nici o dreptate a răscumpăra şi au giudecat măn(ă)stire(a) să-ş(i) stăpînească
dughenile după dovezile ce are precum le-au stăpînit şi pîn(ă) acum, iar pe Dumitru
uşerelul l-au dat rămas din giudecată ca pe unul ce s-au cunoscut că nu are nici o
dreptate. Apoi, Dumitru uşerelul neodihnindu-se cu giudecata dumilorsale veliţilor
boieri, de iznoavă ne-au dat jalobăxerînd ca să fie scos şi înnainte noastră.
Deci, domnie mea am poroncit vat(afului) za aprozi de au scos înnainte domnii
ţnele şi a tot Sfatul nostru atît pe dînsul cît şi pe Spiridon, vechilul măn(ă)stirii Sveti
Savei.
Şi făcîndu-se cercetare pricinii aceştie şi de cătră însumi domnie mea, aşa am aliat
că dum(nealor) veliţii boieri cu cale şi cu dreptate au giudecat.
Pentru aceea şi domnie mea asemene hotărîm să să urmeze şi prin carte aceasta
a[l] domnii mele întărim mănăstirii Sveti Savii ca de acum înnainte şi în veci să aibă
a-ş(i) stăpîni aceşti trei dugheni dupe Podul Vechiu, ce sînt făcute pe locul măn(ă)stirii şi
cumpărate de la mezat, ca pe drept lucrul său, şi despre Dumitru uşerelul sau despre alti
neamuri a lui niciodată supărare să n-aibă, nici mai mult această pricină să nu se caute.
1779 dec(he)m(vrie) 15.
Io Constantin Dimitrie Muruzi voievoda <m.p.> 4 .
AWrtVHTpâKfc') Kt,pHAB B6A KrttfMUp) llpWMHTWX-
S-au trecut la condica Divanului de Ioniţ(ă) condicar.

567r
<Pe verso-ul filei a doua, scris- la sfîrşitul sec. XVIII>: 1779 decdvinvric)
Ceprăgăriţa. < N r . > 3 7 ; < ş i u n scurt rez. g r e c e s o .

Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - laşi, C1V/20.' Orig., hîrtie difolio (34, 6 x 2 3 . c m f i l j g i & S
cerneală neagră, sigiliu inefar, oval (3,5 x 3 cm.) din 1777, aplicat în cerneală roşie. ..,.«

1
Loc liber.
2
Omis.
3
„cu protimisire", scris de altă mînă deasupra rîndului.
4
Sigiliu domnesc.

439 1779 deci-i Ivit iţ,


M ă r t u r i e h o t a r n i c ă a lui T o a d e r M u ş t e v o r n i c de poartă privitoare la lin loc dc . , > l.i
m a h a l a u a M u n t e n i m i i d e M i j l o c al lui A n d r e i Bucă.

Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată poronca preîn.îltdiuiui


domnului nostru măriie sa Costandin Dimitrii Moruzi voievod, fiind rînduit de
dumnealui Vasile Razu vel logofăt, să mărgu la un loc de casă a lui Andrei Bucă, ce esti
în Muntenime din Mijloc, din deal de bisărica Sfîntului Aftănasii, ca să-1 aleg şi să-1
hotărăscu, deci după poroncă am mersu la numita mahala, la stare locului şi am strînsu
oamenii mahalagii: preutul Neculai mahalagiu şi răzeş, i Gavril vătavul ot Dancul răzăs,
i Catrina femeia lui Gavril, i Flore călugăriţa, mamă Catrinii femeia lui Gavril, i preutul
Moisă mahalagiu, i Sava Măriiah om bătrîn, mahalagiu, i Timofti biv staroste de ciocli,
mahalagiu i Ion croitoriul; şi fiind aceşti ia mai sus numiţi faţă, am făcut funii de 6
stînjini şi întăi am pus o piatră hotar în marginea uliţii ce merge pintre locul acesta şi
pintre locul Chiricăi băibărăcariu şi începînd măsura de pietre ce s-au pus întăi lungul
locului despre răsărit alăture cu locul Florii şi-a gineri-său lui Gavril, pîn(ă) în locul
preutului NeCulai s-au găsit 13 stînjini 3 palme i pol şi am pus doao petre hotară
cheotoare locului; şi de acolo am îritOrs cu măsura capul locului de la deal alăture cif
locul preutului Neculai şi alăture cit locul cătră Toader bănariu pîn(ă) în uliţa ce veche
den Tîrgul Boilor ce merge alăture cu ţintirimul Sfîntului AthanaSii şi pentru locul lui
Andrii Bucă, unde s-au împlinit 10 stînjini 5 palme şi s-au pus doao petre hotară
cheotoare locului; şi de acole am întors cu măsura lungul locului la văle, alăture cu uliţa
pînă unde s-au împlinit 12 stînjini şi am pus piatră hotar în răspîntiile uliţilor; şi de acok
am întors cu măsura capul locului pe de la vale alăture cu uliţa ce mergi pintre locul lut
Andrei Bucă şi pintre locul Chiricăi băibărăcariul care uliţă merge pe din deal de casa
Saftii Popuşoiesăii şi pe de lă vale de locul Florii soacra lui Gavril pîn(ă) unde s-au
împlinit 10 stînjeni 5 palme pîn(ă) în piatra ce s-au pus întîi.
Şi aşa s-ăit încheiat' toată alegire şi hotărîre acestui loc hiai d e sus n u m i t , cu
priimire numiţilor răzăşi şi mahalagii. Şi am dat şi eu această mărturie hotarnică la mîna
lui Andrei Bucă sîn Grigoraş Bucă, întru care mărturie hotarnică am pus şi pecete Porţii
gospod şi am şi iscălit.
Let 1779 dec(he)mvr(ie) 19.
Toader Muşte vornic de poart(ă) <m.p.>.
Eu1, Gavril ot Dineul zăt Floarii răzăş.
Eu1, Floare călugăriţa, răzăş.
Eu', Catrina fata Florii.
Eu 1 , Timofti biv staroste de ciocli, mahalagiu şi martur.

568r
Eu', Sava Mărian, mahalagiu şi marturi
<Pe recto-ul primei file, pe marginea din stingă, scris de aceeaşi mînă>: Aceasta
.s[c palma care s-au fost (sic!) care eu stînjenul s-au măsurat locul.
Arh St. Bucureşti, Fond bibi. Acad. Rom.,Documente istorice, MCL1/12. Orig., hîrtie difolio (31,7 x
2) 4 cm.), cerneală neagră, sigiliul Porţii domneşti (3,3 emu în diam.), din 1767, imprimat inegal în aceeaşi

Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXLV1/6 (copie de la începutul sec. X I X ) .

J ' Amprentă digitală.

440 1779 decembrie 21


loan Cantacuzino mare vornic adevereşte că Nastasiica, răposata lui soţie, a lăsat prin diată
mănăstirii Sfîntul Sava din Iaşi pivniţa d e piatră, başca şi circiuma din faţa mănăstirii Sfînta Vineri
dui laşi.

t Facem ştire cu această scrisoare a noastră lâ mîna svinţii sali păririt(e)lui


Varnava egumenului de la Sveti Sava din Ieşi că, după diiata răpoosatii soţii meii
Nastasiica, fiica răpoosatului Dumitraşco Păladi biv vel vornic, cu cari diîate mă
rînduieşti pe mine, loan Cantacoz(i)no vel vornic, soţul ei, purtătoriu de griji pomenilor
si grijilor sali din ceasul morţii şi pără la înplinire anului, cu cari di iată mă rînduieşti să
iau banii bezmenul (ui) de pe pivniţa de piatră ci est(e) la poarta Svintii Vineri şi de pi
başca şi crîşma de acolo şi de pi tot locul, cari pivniţ(ă) şi başcă şi crîşm(ă) au fost făcuţi
mai demult. Şi la crîşmă ce-au fost strîcat, s-au tocmit prin mîna lui Neculac(hi) Avraam
neguţitoriul. Şi după izvod(ul) de cheltuială ce-au arătat, i s-au ţinut în sam(ă) în chirie ci
est(e) legat cu zapis să de, luînd pivniţa, başca şi crîşma şi lot locul sterpii cît est(e)
îngrădit din pivniţa lui Aivaz neguţitoriu pără în ograda lui Theodosie dascalu, cît est(e)
îngrădii cu chirie pără în zeci ani, începîndu-se anul din let 1773 iuli 1, precum arată
zapisul lui Neculac(hi) Avraam la mîna noastră şi ăl nostru la mîna lui Neculac(hi), cari
dc la let 1779 noie(m)vri 13, ce-au răpoosat soţul mieu, Nastasiica, mă rînduieşte pe
mini să iau acii cît(e) doaî suti Iii pără la let 1783 Iuli 1, ci să înplinesc acii zeci ani
tocmala cu Neculac(hi) Avraam să-i dau pentru grijili şi suflitul său pără la împlinire
anului, pe cari loc au făcut Neculac(hi) Avraam şi dugheni. Şi scrie în zapisul său ci
est(e) la mîna noastră, cum şi în zapisul nostru ci esl(e) la mîna lui Neculac(hi) Avraam,
ca pără în zeci ani să le ţie Neculac(hi) şi să de bezmenu dughenilor şi a lot locul sterpu
şi chirie pivniţii, a başcăi şi a crîşmii cît(e) doaî suti Iii pi anu. Iară după înplinire acelora
zeci ani, de or trebui dughenili acili făcut(e) de Neculac(hi), să s(e) preţăluiască cît or
faci alunei. Şi de om vre să-i dăm banii, să rămîie şi dughenili a noastri, iară de n-om vre
să-i dăm banii lui Neculac(hi) pe dugheni, după preţu ce ar faci atunci cînd s-oru înplini
acii zeci ani, atunce Neculac(hi) Avraam să-şi rădici lemnu dughenilor să facă ci-i va fi
voie cu lemnul dughenilor, iară pivniţa, başca, crîşma şi cu totilocul cît sint dughenili şi
cît loc mai est(e) sterpu precum est(e) îngrădit rămîni iară a nostru. Acest(e) toati
răpoosata soţie me, Nastasiica, prin diiata sa ci est(e) la mini, loan Cantacoz(i)no vel
vor(nic), le dă şi Ii afieroseşti svintii mănăstiri a Svîntului Savii din Ieş(i), ci est(e)
închinată la Svîntul Mormînt, la car(e) mănăstiri şi soţul mieu Nastasiica s-au îngropat, şi
părinţii săi sint îngropaţ(i), la cari, după tărie dieţii cu cari mă rînduieşti pe mini să iau
banii de la Neculac(hi) Avraam, după cum să arată mai sus; şi după înplinire acelor zeci
ani, să dau pivniţa, başca, crîşma şi cu tot locul mănăstirii Svîntului Savii.

569r
Pentru ac ie, am făcut această scrisoare svintii mănăstiri, dîndu-i şi tdat(e) scrisorili,
şi ispisoaci domneşti ce-au fost pre atest loc în mîna părint(e)lui Vamâva egumenului de
Sveti Sava, ca după înplinire acelor zeci ani cu Neculac(hi) Âvraam, ci să înplinesc la let
1783 iuli 1, să fie'tot locu cu crîşmă, cu başca şi cu pivniţa a svintii mănăstiri, să
stăpînească cu paci, cari acist(e) le dă răpoosata soţie me, Nastasiica, prin diiata sa
mănăstirii Svîntului Savii pentru sufletul ei, şi a copiilor ei, şi pentru pomenire părinţilor
ei, Dumitraşco Păladi şi Ileana, şi fiii lor, scriind acest(e) nume şi la svîntul pomelnic, ca"
să s(e) pomenească cît ar fi mănăstire. Şi rugăm şi pe epitropii Svîntului Mormînt ci suit
aici, la M o l d o v a , să scrie în gios, ca să scrie acest(e) n u m i şi la Svîntul Mormînt, să s(e)
pomenească spre a lor vecinică pominiri. Şi să aibă a-şi faci părinţii de la Svet(i) Sava si
hrisov domnesc de întăritură, după scrisori noastră aceasta, cari s-au iscălit de mini şi de
ginerili soţii meii, Nastasiicăi, de Gavril Conac(hi), şi de fiică-sa, Măriuţa. iscălind şi
alt(e) obraze cinstit(e) ci s-au întîmplat.
Let 1779 dechemvri 21.
Ioan Cant(acuzino) vel vor(nic) <m ,p.>.
Gavr(il) Con(achi) <m.p.>.
Mariuţi Cost(achi) <m.p.>.
Enac(hi) Cog(ă)l(n)i(ceanu) biv vel med(elnicer), mart(or) <m ,p.>.
Ion Balş stol(nic) mart(or) <m.p.>.
lordachi Balş ban mart(or) <m.p.>.
Costandin Cantacuzino vt(ori) post(elnic), mart(or) <m .p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - laşi, L/14. Orig., hîrtie difolio (31,2 x 21,3 cm.), tîîigrait
cerneală neagră.

441 1780
Lefi plătite de cămăraşul al doilea pînă la sfîrşitul lui martie 1780,

Socoteala cu dum(nealui) vt(ori) camaraş, pentru 12 000 lei, ce-au datdin poroncă
mării sali lui vod(ă), de s-au înplinit lefili la o samă păr-la sfîrşit(ul) lui mart(ie) 1780 '.
Lei
12 000 stima ce-au fostu să de
Ce au dat -
1 000 au dat permaşalului pe 10 luni, de la iunie păr-la sfîrşit(ul) lui mart(ie) ?>
„ 203 24 au dat hogii mării sali beizade di i s-au înplinit leaf(a) păr-la mart(ie)
150 au dat dun(nealui) spat(ar) Matei pe feb(ruaric)
1 050 au dat pah(arnicului) Mihalachi Mânu din cari să d(ea) la vis(tie)rii ci
esti dator, iar . . ? să-i de la dum(nealui)
398 au dat dum(nealui) vel cam(i)nar pe fev(ruarie) - martu
1 667 80 au dat lcaf(a) cămării pe 2 luni: fev(ruar), martu
240 au dat lui Costi Fotino pi 4 luni: dec(hemvrie), ghen(arie), fev(ruarie), martu
100 au dat lui Dumitrachi Grama, bez 100 ce-au luat di la Visterii, cu caii au
înplinit leaf(a) pe 4 luni: dec(embrie), ghen(arie), fev(ruar), martu
60 Roş Ţiriâh pe martu
5 168 104
lei bani
5 168 104 soma din urmă

570r
550 - au dat doftorului Testabuza
40 - au dat lui Ibrahim tătar pe mart(ie)
960 - au dat lui Săbii pe 8 luni: av(gust), spăt(emvrie), oct(omvrie),
no(e)m(vrie), dec(hemvrie), ghen(arie), fev(ruarie), mart(ie)
6 718 104 ş(i) rămîni să de
5 281 lei 16 b(an)i, şi i-am dat.
Iordachi Dima vt(orîi) cam(araş) <m.p.>.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, LXXII/5, Orig., hîrtie difolio (34,5 x 12 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Feste tot în act, cifre arabe.
- Loc liber.

12 1780
Socoteala cu Casa Răsurilor a lui Iordachi Dima cămăraş al doilea.

Socoteala ce-am avut cu Casa Răsurilor 1780 1 .


Lei bani
12 0 0 0 - ce am împrumutat pe Casa Răsurilor
500 - ce-au avut să ia Ilid beceriul
960 - leafa lui musuiu Şaber pe opt luni, di la zi întăi a lui april 1780 păr-la
sfîrşit(ul) lui noie(m)vrie
1 250 - leafa doftorului Volcu, neamţu, pe 7 luni, adică maiu, iunii, iulie
cîte 150 lei i pe av(gust), săpt(emvrie), oct(omvrie) şi noie(m)vrie
cîte 200 lei
1 500 - leafa cucoanii Raliţii pe 5 luni
450 - leafa mării sali doamnii Catrinii pe fev(ruarie), mart(ie) şi april(ie)
320 - leafa Neculii psalti pe 8 luni de la dec(he)mv(rie) 1779 păr-la
sfîrşit(ul) lui iulie 1780
600 - leafa doftorului Testabuza pe 4 luni: avgust, săpt(emvrie),
oct(o)mv(rie) şi noie(m)vrii
40 - leafa lui Frangole fratile postelnicului) Gavrilachi pe 4 luni: av(gus)t,
săpt(emvrie), oct(om)v(rie) şi noie(m)vrii
100 - leafa permaşalului pe iulie

Ce-am luat
5 139 - di la Vasîli Timuş
1 000 - de la Ghiorghii Aibineţul
2 964 - 87 di- la Năstase Scorţăscu
1 305 - 33 de la Toader Carpu
4 651 - am luat din 14 651 lei ci mi s-au făcut rînduială pe la ţînuturi din banii
neagiunsului lefilor, bez 10 000 lei ce am poprit cu care am împrumutat
pe visterii şi am dat sînet la Mih(a)lachi Scorţescu
2 000 - am luat din slujba chelt(u)ielii di la ţîn(u)tu Sorocăi, însă
lei
600 leafa cucoani Raliţii
450 - leafa mării sali doamnii Catrinii pe fev(ruarie), mart(ie) şi aprii(ie)
320 - leafa Neculii psalmi pe 8 luni de la dec(he)mv(rie) 1779 păr-la

571r
sfîrşit(ul) lui iulie 1780
600 - leafa doftorului Testabuza pe 4 luni: av(gu)st, săptfemvjiii,
oct(o)mv(rie) şi noie(m)vrii
40 - leafa lui Prangole, fratile post(elnicului) Gavrilachi, pe 4 ţ u m -
av(gu)st, săpt(emvrie), oct(om)v(rie) şi noie(m)vrii
100 - leafa permaşalului pe iulie
17 720 -

Ce-am luat
5 139 - di la Vasîli Timuş
1000 - delaGhiorghii Aibineţul
2 964 87 di la Năstas(e) Scorţescu
10 305 33 de la Toader Carpu'
4 651 - am luat din 14 651 lei ci mi s-au făcut rînduială pe la ţinuturi din banii
neagiunsului lefilor, bez 10 000 lei ce am poprit cu care am împrumutat
pe visterii şi am dat sînet la Mih(a)lachi Scorţescu
2 000 - am luat din slujba chelt(u)ielii di la ţîn(u)tu Sorocăi, însă
lei
600 leafa cucoanii Raliţii
800 leafa doftorului Volcu
600 leafa doftorului Testabuza
2000
480 - am luat din răsurile chelt(u)ielii ot Orhei leafa lui Şaber
45 75 am loat răsurile cifert(u)lui iunie di la Codru
40 - mi-au dat bani gata log(o)f(ă)t(ul) Gheorghii di i-am dat leafa lui
Frangole . . . . . . .
200 m i - a u d a t părali ia agiunul C r ă c i u n u l u i
17 8 2 5 75 suma din urmă
67 24 ce au trecut daţi mai mult la mini din 1 500 lei ci mi-au dat la mart(ie)'
2 2 din c a r e 1 4 3 2 lei 86 bani a m poprit a d a o s u l lefii h a r e m u l u i păr-la
sfîrşit(ul) lui mart(ie)
200 - ce am luat de la Mih(a)lachi Scorţescu
18 0 9 2 66 si trec luaţi m a i m u l t d e mini di la C a s a R ă s u r i l o r
372 lei 99 bani, adecă trii sute şept(e)zăci de[i] lei 99 bani şi i-am plătit
dumisali
Iordachi Dima vt(orîi) cam(araş) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXVII/4. Orig., hîrtie difolio (47,5 x 17,3 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Peste tot în act, cifre arabe.

1780
Gheorghe vinde lui Paraschiv staroste de ciocli un loc de casă din Iaşi eu 40 de lei.

Acest loc ce l-am luat de la Costandin Bătog, ficior lui Neculai Bătog, pentru
d a t o r i e s o c r u l u i m e u lui hagi T ă n a s e ce a m a v u i a l u a d u p ă c u m p r e larg a r a t ă toată
pricina în zapisul acesta a lui Costandin Bătog cibotar de pricină datoriei şi de Ioc cum
mi l-au dat să-1 stăpînesc eu de istov avînd trebuinţă dumnealui Paraschiv starostele de

572r
ciocli, fiind răzăş alăturea, de această bucată de Ioc şi eu încă soeotindu-mă însumi c ă
n-am ce să fac cu o bucată de loc mic, din bunăvoia mea nesilit de nimine, am învoit pe
d u m n e a l u i starostele Paraschiv, fiind răzăş, şi l-am dat dumisale tot în preţul banilor c e
|-am luat eu de la Costandin Bătog după cum arată zapisul Iui, însă mi-au mai dat cinci
lei cheltuiala mea şi osteneala ce ăm făcut cu luarea locului, de care cheltuială şi însuşi
s t a r o s t e l e Paraschiv au ştiut că s-au cheltuit, care s-au făcut peste tot patruzăci l e i ; şi
ţ o ă c a r c ă scrisorile vechi nu i-am dat dumisale pe locul acesta nedîndu-mi nici mie
C o s t a n d i n Bătog dînd samă că de or fi fost scrisori ori la mumă-sa, în Ţarigrad, fiind
3usă cu postelnicul Ventura; dar la aceasta dumnealui nu poate sa fie supărat după
vremi, c ă c i locul acesta au şăzut amanet 17 ani şi nime n-au răspuns diii neamuri la banii
d a t o r i e şi să ia locul ce singur Costandin Bătog văzîndu-să închis pentru datoria
p ă r i n ţ a s c ă adică pentru 25 lei capete, bez dobînda 10 ani cît au trăit Neculai Bătog după
luate bani lor, am făcut aşezare cu mine neavînd bani să dea şi mi-au dat locul.
Drept aceea, de astăzi înainte şi în veci să aibă dumnealui starostele Paraschiv şi
giupîneasa şi fiii dumisale a stăpîni locul acesta ca pe al dumilorsale dreaptă ocină şi moşie,
căci banii aceştia ce i-am luat datoria a mortului hagi Tănasă ca un epitrop ce am fost iarăşi
la trebile ce s-au căzut sau cheltuit. Şi, pentru credinţă, m-am iscălit însuşi cu mîna mea şi
vau iscălit şi alţi oameni de cinste care s-au întîmplat atît din mahalagii cît şi alţii.
;
1780: '
Krţp FEpyioq <m.p.>.
flavoq Ioavov, paprTjq <ni.p.>; Xprjaxv ..., pcxpxriq <m.p.>
Vasile proin protopop m-am tîmplat <m.p.>.
Preotul Neculai m u âm tîmplat <rri.p>.
Andrei biv izbaş m-am tîmplat <m.p.>.
Şi eu, Sandul condicar, m-am tîmplat <m.p.>.
Şi iarăşi eu, Ioniţ(ă) condicar, am scris şi acest zapis de vînzare la starostele
F hiv cu zisa lui chir Gheorghe. •
Arh: Sti la$i, Documente, CDXXX/8. Orig., Mriie : (31,8'x'i9,8 ctat), cerneală neagră.'
EDIŢII: T. T. Burada, Documente, în „Ioan Neculce", AnM, fisc: 2 (1922), p. 267 - 268, nr. C V
(orig.). '
1
Chir Gherghios <m.p.>. Panos loanu, mărturisesc <m.p.>; Hristu... mărturisesc <m.p>.

444 1780 ianuarie, Iaşi


C o s t a n d i n D i m i t r i e M u r u z i v o i e v o d S c u t e ş t e p r e o ţ i i şi d i a c o n i i d e d a r e a a j u t o r i n ţ e i , a c e ş t i a
urmînd să dea la Mitropolie cîte 60 de: bani p e an.»
Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Dimitrie Muruzi voievoda, domn Ţerii
Moldavii. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui se cade â şti că din zioa
ce ne-au miluit Svîntul Dumnezeu, dc ne-am suit la acest al nostru domnescu şi
strămoşescu scaon al domnii ţerii aceştie şi pînă acum, cu ne adormit cuget şi cu
necontenită silinţe am fost nu numai spre unnare faptelor celor plăcute şi spre întemeiere
şi bună stare ţării aceştie, ce şi pentru dezrădăcinare a multe urmări necuvioase ce era şi
domnie mea le-am î n d r e p u r i j y j i ^ lîngă care luînd domnie mea aminte şi
pentru orînduiala preoţilor i a diiaeonilor dintr-această creştinească ţară, allatu i am că
sînt în mare sărăcie şi 1a foarte proastă stare, din pricină că din vremile de mai înainte,
ei:1, puşi fieştecare preot, diiacon, de_da pe tot anul cîte o sumă de bani la slujba
a.ijtorinţii cînd se sconte asupra norodului şi se strînge în visterie domnească şi cei mai

573r
mulţi din tagma preoţască, neavînd putinţe d e pjătiţ, era ocărîţi şi traşi <fe. p â t r j
strîngătorii de bani cu învăluiri şi închisori cu vătămare cinstii lor. Deci vă/înd donuv.
mea şi socotind supărare lor n-am putut suferi o urmare ca aceea a fi şi în \ îeme dontr,
noastre, nici am priimit bani de la aceştie sfl. între îin visterie'.domnească, pentru c,
n e c u v i o s l u c r u e r a a f i s u p ă r a t ă t a g m a b i s e r i c e a s c ă c u o d a r e c a a c e a s t a şi a defăima
slujitorii celui Preînalt, carii pururea sint rugători pentru ian îuu şi paza domnilor si al
creştinescului norod al ţării aceştie, mai ales că milostivul Dumnezeu prin t ugile ce fac
a c e ş t i i a n e c o n t e n i t c u m i l ă p ă z e ş t e p e d o m n i şi p e t o a t ă s t a r e şi n o r o d u l şi dintr-altţ
neştiute de minte omenească trimite folosul cu mile însutit. Aceasta socotindu-se cu ce
mai mare luare aminte şi încredinţat fiind la aceeaşi fără cît de puţin >uio' la. n-am lăsat
mai mult aprma.acea luare dc bani agiutorinţe de la preoţii şi diiacon 1 ta , nu numai că
ce nu se cade, dar nici vreun agiutor ca acela de vreo sumă nu pute s j s dmtr-aceasta,
cum iaste ştiut şi văzut tuturor cu cît mai vîrtos, că noi sîntem datori a L răsplăti lot
ostenelile rugilor sale ce fac de-a pururea către Dumnezeu pentru domni şi pentru tot
norodul.
Drept aceea, domnie mea cu toată dreptate pe preoţii şi diiaconii ţării aceştie
desăvîrşit i-am uşurat de această dare de bani ce se nunie agiutorinţă şi. iată, printr-ae&t,
hrisov al domnii mele am hotărît ca de acum înainte şi în veci supăr iţi să nu mai fie
preoţii şi diaconii t m c u c e r i r e d e bani la agiutorinţe nici sS plătească măcar un ban, ce
de a pururea şi m t d i vreme să aibă p a c e de această dare, fiindcă s-au rădicat de istov
de asupra lor. Dupa care, numiţii preoţi i diiaconi văzînd facere de bine şi uşurare de
greutate aceea şi cu bucurie cunoscînd cinste şi folosul ce-au dobîndit toţi cu un glas, nu
numai că s-au îndatorit şi mai mult a ruga pe Dumnezeu pentru binile domnilor şi a
norodului, ce încă din bunăvoia lor înainte preosvinţii sale părintele mitropolitul s-au
p r i i m i t şi s-au apucat ca să aibă a da fieştecare preot i diiacon al tării aceştie pe tot anul
cîte şasezeci bsţntjla sfîntă Mitropolie. Şi dintr-accşti bani preosvinţie sa mitropolitul ţării
încă sî aibu a trimite .peficştecarean cîte una mie doao .sute lei la epitropii jcoalii din
Ţarigrad pentru ucenicii ce sînt la învăţătură după cum-:.pre largu' se .arată prin deosebit
grecescu hrisov al domnii melc, care aceasta fiind o dare pre uşurare şi din bunăvoie lor,
domnie mea am întărit ca să se pazască nestrămutat.
Ce dar poftim şi pe luminaţi domni pe carii sfînlu! Dumnezeu va orîndui în urma
noastră domni şi oblăduitori aceştii ţări să nu surpe miluire care cu dreptate s-au ficat
preoţilor i diiaconilor ce încă după datorie întărindu-le şi mai mult să miluiască pe
rugătorii săi, pentru al domniei sale sănătate, pacinică viiaţe şi veşnică pomenire.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domnii mele în oraşul Iaşii, la cea dintîi
domnie a noastră la Moldavia, întru al triile an al domnii noastre.
La anii 1780ghen(arie).
MNAK6 KANTUK&HHO) B€A BHCT(APHHK) N P W H H T W \ <m.p.>.
S-au trecut în condica Divanului de mine, Andrei biv izbaş condicar ot Divanul
gospod.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Ispisoc de la măriia sa


Costandin v(oie)voda Moruzi pentru sCuteala preoţilor şi a diaconilor de banii
agiutorinţii şi pentru rînduiala cutiei de milostenie la care s-au pus să dea fieştecare preot
şi diacon cîte 60 bani pe an.

574r
Arh, St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, C L X X X J / 1 3 1 . Orig., hîrtie difolio
t p m * W 5 cm.), cerneală neagră (intitulaţi*, ornamentele cp. o mărginesc şi unele majuscule din text, cu
K5- , «ie), sigiliul domnesc inelar, oval, (lin 1777, aplicat în cerneală roşie.

)IŢII; C. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 35-36 (orig.); Iorga, St. fi doc., V, p. 111, nr.
•vtrase); Creşterea colecţimilor, X X X I - X L I I l (1920-1932), p. 125, col. I (rez.); V.A. Urechia, Istoria
viilor 11 (1776-1786)', p. 321.-323 (orig.); idem, Istoria şcoalelor, IV, p. 83-84 (orig.); Ghibănescu,
rrti.St- Nicolae, p. 25 (rez. numai cu data de an).

j.,5 1780 ianuarie


. Anton feredeuş şi soţia sa, A n a , vînd Nastasiei şi soţului său T o a d e r l o c u l u n e i cărămşe, cu
îailldi.
f Adică cu, Anton feredeuş, împreună cu soţul meu, Ana, zăt Maria împărăteasa
Tălpălari, facuţ-am adevărat zapisul meu la mîna Nastasiei fata lui Ion mortasip şi la
i ^ntîna soţului său Toader bărbier sin Hrin, precum ştiu cu sufletul meu că am apucat din
I jura soacră-mea, cînd trăia, cum că "n-a fost hudiţa pintre câsa.şoacră-mea şi p i n t r e c a s a
| joi ion mortasipuiui şi a Sandii, soţu său, muma Nastasiei, numai învpindu-să ei au lăsat
i i-p c ă r ă r u ş e c î t m e r g e l a A p a S ă r a t ă , şi a c u m î n v o i n d u - m ă şi e u c u N a s t a s i a , f a t a l u i I o n
> mortasip şi cu Toader, soţul său, sin Hrin bărbier, dîndu-mi unsprezece lei, am lăsat să
no m a i f i e a c e a h u d i ţ ă d e m e r s l a A p a S ă r a t a , c i s ă a i b ă t o a t ă v o i a d e a - ş i î n g r ă d i l o c u l
5 pită în gardul grădinii dumisale logofătului Lupul Nacu, nelăsînd loc de hudiţă, măcar
? de o palmă; iar mai p e urmă, de m-aş scula eu să fac vre o pricină, să fiu de rîs şi ori la
\i giudecată aş merge să nu mi să ţie în samă.
Şi la această învoială a noastră s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, cari
• mai gios s-au iscălit, şi au pus şi degetele. Şi, pentru mai mare credinţă, am pus şi eu
numele şi degetul.
L(ea)t 1780 ghenar.
Eu, Antohi feredeuş, ginerele Măriei împărăteşti, î m p r e u n ă c u soţul meu Ana am
" pus numele şi degetele 1 .
Eu, Vasile Ghemul, mahalagiul, martur, am pus degetul 2 .
Eu, Maria Tălpălăriţa, mahalagiţa, martur, am pus degetul 2 .
Eu, Stavăr băcal, m-am întîmplat la această învoială şi sînt martur şi am pus
degetul.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/31. Orig., hîrtie difolio (28 x 20 cm.), filigran, cerneală neagră, cinci
ampa-nte digitale.

E D I Ţ I I : M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p, 175,-nr. GX1 (orig.).

' Două amprente digitale.


2
Amprentă digitală.

446 1780 Ianuarie


Nastasiia, fiica lui I o n mortasip, şi s o ţ u l ei, Toader, v î n d lui L u p u N a c u l o g o f ă t de vistierie
o casâ din mahalaua Tălpălărie, c u 2 0 0 de l e i . :

Adică Nastasiia fata lui Ion mortasip din Tălpăiărie, dimpreună cu soţul meu
Toader bărbierul, fecior Iui Hrin, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale
cuconului Lupu logofăt de vistierie, p r e c u m să să ştie că avînd eu o casă în Tălpăiărie de

575r
pe tatăl meu Ion mortasip, şi căsătdrindu-mă eu după Toader bărbierul, nej\m,[ i-
trebuinţă de casă, fiindcă merşterşugul soţului meu au fost trebuinţa de a ne aii,
şederea la uliţă, iar nu la mahala,'m-am socotit dimpreună cu soţul meu şi ani \în(i,'
această casă dumisale cuconului L u p u N a c u logofăt de vistierie, drept două sule L-t C„r
casă pe din sus, adică despre Păcurari, să hotărăşte cu Gavril tălpălariul, şi despic Hahi,
cu Locul Calicilor, şi pe din gios cu grădina dumisale logofătului Lupul Nacu, si dopu
drumul ce vine pe lîngă medelnicerul Ştefan Feştilă şi merge la Păcurari cu lo< ul iu;
Antohi feredeuş zăt Măriei împărătesei şi cu locul lui Vasile Ghemul. Şi locul u.esiu
case a mele are şi drum de 3 stînjăni pintre casa lui Antohi feredeuşul şi pintre casa lui
Vasile Ghemului, după cum arată hotarnica. însă casa lui Antohi, în vremea cînd tuiiau
părinţii noştri şi socrii lui, făcusă învoială şi lăsase loc pintre grădina dunuvtU:
logofătului Lupul şi pintre casa lui, de mers Ia Apa Sărată, dar la vînzarea casei m-am
învoit cu Antohi şi i-am dat unsprezece lei şi au rămas să nu mai aibă acel loc de mei", la
apă, pe care învoială am luat şi zapis. Deci după tocmala ce am făcut cu dumnealui
logofătul Lupu, dîndu-mi toţi banii deplin în mîinile mele, i-am dat şi eu acest zapis la
mîna dumisale, dimpreună şi cu zapisele cele vechi; şi de aici înainte să aibă dumnealui a
stăpîni casa cu tot locul, pînă în gardul grădinii dumisale, şi drumul cel dc 3 stînjăni de
lat pînă în drumul ce merge Ia Păcurari. Iar de s-ar tîmpla să nască vre o pricină a să
lipsască oricît de puţin loc de cît este arătat în hotarnică, ori şi de cît este arătată prin
zapisul acesta al nostru, eu să aibu a răspunde, dînd banii înapoi, dimpreună şi cu
cheltuiala ce s-ă tîmpla să facă dumnealui.
Pentru aceea am dat şi noi acest zapis la mîna dumisale, ca să fie; dumisale dreaptă
ocină şi moşie în veci, şi giupînesii dumisale, şi cuconilor dumisale, şi nepoţilor şi
strănepoţilor dumisale, s-o stăpînească cu pace.
Şi Ia facutul acestui zapis s-au tîmplat boieri şi oameni buni şi mahalagii, care mai
gios s-au iscălit şi au pus degetele.
L(ea)t 1780 ghenar.
Eu, Nastasia fata lui Ion mortasip, împreună cu soţul meii Toader sin Hrin,
bărbier, am pus degetele 1 .
E u , A n t o h i z ă t M ă r i e i î m p ă r ă t e s e i i, m a h a l a g i u , a m p u s d e g e t u l 2 .
Eu, Ana soţ lui Antohi, am pus degetul 2 .
Eu, Maria Tălpălăriţa, mahalagiţă 2 . f
Eu, Stavăr, bacal, martur, am pus degetul 2 .
Arh. St. Iaşi, documente, C)IV/33. Orig., hîrtie (28,2 x 19,8 cm.) cerneală neagră.

1
Dciuă amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

447 1780 ianuarie 1


Venitul anual al mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.

F. 114r. ..
Venitul mănăstirii Sfîntul Spiridon ce s-au luat într-un anu, din let 1779 ghen(arie)
pără la let 1780 ghen(arie) 1, de rînduiţii epitropi: dum(nealui) loan Cant(a)cuzino biv
vel log(o)f(ă)t i ele dum(ncalui) LăScărachi Rusăt hatman, prectlm arată în gios ănume.
1780 ghen(arie) 1.

576r
• Lei bani
g g28 112 ce au rămas din sama anului trecut rămăşîţ(ă), 1778, de care este
izvod anume
j 300 vama cazacliilor, ce s-au vîndut într-acestu anu lui Ştefan Feştilă i
celoralanţi vameş®, cari bani i-au luat părintile Irinopoleos, însă
lei
1 000 întăi
300 al doile rîndu
1 300
216 60 venitul păhărnicii ce s-au strinsu în credinţă cu David căp(i)t(an),
carile după izvod ce-au dat au încredinţat cu sufletul său că atîta au
ieşît, cari bani s-au luat de părintile Irinopoleus, bez 30 lei ce s-au
ţînut în samă lui David
1 430 venitul pogonăritului de tiutonu ce s-au vîndut lui Arghirie sîn
spat(arului) Cuza i Vasîlachi log(o)f(ă)t, cari bani s-au luat de
Anastas(e) Scorţăscu
958 venitul cîntariului ce s-au vîndut, însă
lei
500 tîrgul Iaş(u)lui, lui David căp(i)t(an), let 1779
fev(ruarie) 1.
80 tîrgul Tecuciului, Bade băcal ot tam, 1779 ap(rilie) 23
120 tîrgul Romanului, lui Costandinu grec băcal ot tam,
1779 ap(rilie) 23.
80 tîrgul Soroca, Movilău, Raşcovul lui Anastas(e) arnăut,
1779 iuni 1
150 tîrgul Bîrladului. lui Costandinu grecu ot tam, 1779
iuni 1
28 tîrgul Huş(i), căp(i)t(anului) Irimie, 1779 ap(rilie) 23
958 din cari
lei
538 s-au luat de Anastas(e) Scorţăscu, însă
lei
375 ot Iaş(i) de la David căp(i)t(an) din 500
lei
60 ot Roman de la Costandinu grecu din
120 lei
435
12733 52
F. 114v.
12 733 52 transportu
lei
538 transportu
lei
435 transportu
75 ot Bîrlad de la Costandin grec din 150 lei
28 ot Huş(i) de la Irimie căp(i)ta(n)

577r
538
420 de părintile Irinopoleos
80 ot Tecuci de la Bade băcal
60 ot Romanu de la Costandinu grec
80 ot Movilău, Soroca i Raşcov de la Anastasfv
arnăut ^
75 ot Bîrlad de la Costandinu grec
125 ot Iaş(i) de la David
^ 420~
958
515 105 din venitu cerii i a rîmătorilor din let 1778 iuli(e) şi pîră la let 1779
iuli(e), pe 41 942 ocă ceară, cîte 1 p(o)l banu pe ocă şi pe 1 45Q
rîmători, cîte 2 par(ale), bez
57 lei 38 bani ce s-au dat ostineala şi cheltuia strîngătorilor, cari bani
s-au luat de Anastas(e) Scorţăscul, însă
ocă
1 106 Andrei Pavli
6 266 Anastas(e) Petrovici
3 478 Chiriiac Anastasîu
1 890 Dumitru Macri
4 000 Gheorghie Moldovanu
4 113 Panaite Xanthu
5 273 Coste Nitul
180 Miciul mumgiu
500 Hriste braşovanu
515 Şăndre braşovanu
616 Chiriiac Pavli Leon te
3940 Nica Papagheorghiu
13 249 37 37 877
F. 115r.

13 249 37 transportu -
ocă
37877 transportu
1 394 Nastas(e) Pană i Pavăl Leah
1 500 Dumitru Moisa i Pavăl Leonte
194 tij Chiriiac Anastasîu
353 Dumitru Macri
414 de la Bacău
210 de la iconomul
41 942 fac, iar rîmători
100 ot Focşani
1 100 Mihaiu Vîrtanu armanu
250 tij Mihaiu
1 450
142 60 di pe carăle cu lipscănie însă

578r
lei bani cară
45 3
Dumitru ot Săndulachi
37 60 2
Petrovici
60 4
Alexă ot Coste Avram
142 60 9
cîte 15 lei de car, cari bani s-au luat de
Anastas(e) Scorţăscul
3549 40 din vînzare venitului moşiilor, din let 1779 şi pîră la let 1779, însă:
lei bani
200 Borşa ot ţîn(u)t(ul) laş(i) Ştefan Petrovici în 2 ani,
adecă din let 1778 ap(rilie) şi pără la let 1780
ap(rilie), şi să tocmască iazul şi moara
230 moşie Dumeştii ot ţîn(u)tu Vasluiului lui
Anastas(e) băcalbaş, din let 1779 ap(rilie) 23
20 Hălceni ot ţîn(u)tu Hîrlăului lui Coste Papafii tij
450 Cotnari i Zlodica i Hîrlău oamenilor din satu Cotnari tij
16 941 17 900
F. U5v.
16 941 17 transportu
lei bani
900 transportu
360 Şîrăuţîi ot ţîn(u)tu Cernăuţului, dum(nealui)
pah(arnicului) Leon Imbo pe 5 ani, cîte 360 lei pe
anu şi pentru moara ce este acolo făcută cu cheltuiala
măn(ă)st(i)rii, la înplinire anilor să fii a măn(ă)sl(i)rii
şi să fii tocmită bună, adecă din let 1779 ap(rilie) şi
pără la let 1784 ap(rilie)
115 Hreaţca ot tam, oamenilor de acolo, din let 1779
ap(rilie) 23
450 Avrămeni, Sîrbii, Crăiniceni ot ţîn(u)tu
Dorohoiului, lui Ianne căp(i)t(an) Castoriiano tij.
100 Bălţîle ot Soroca, sul(gerului) Sandul Panaiote
333 40 Blăgeştii ot Bacău, lui Ştefan Ţîntilă căp(i)t(an) pe 3
ani cu 1 000 lei, care să vini cîte 333 lei 40 bani pe
anu, adecă de la let 1778 şi pără la let 1781 ap(rilie)
80 Tîrgul Frumos, Lupului căp(i)t(an), din let 1779
ap(rilie) 23.
250' Chetrosul ot Soroca. lui Antonu Baronce arman pe
trii ani, adecă din let 1778 ap(rilie) şi pără la let
1781 ap(rilie) 23, cîte 250 lei pe anu.
16 Dopceni ţîn(u)tu Lăp(u)ş(na), lui Mihălachi popa ot
Ghermănesti i
50 Balotina, preosfinţii sale părintelui mitropolit, din
let 1779 ap(rilie)
25 s-au luat de la dum(neai) vorniceas(a) Catrina
Rus(ă)t(oai) pentru moşie Cărhana ot Greceni.
2 979 40

579r
F. 116r.

lei bani
16 941 17 transportul
lei bani
2 979 4 0 transportu
40 moşie Şăptiliceni ot Soroca, lui Ştefan Nicolaevirj
căp(i)t(an) ot Vadul Volovceniţ(ei), din L_-i 177^
ap(rilie) 23
16 bezmănul pe un loc de dugheană ot Tîrgul dc
de la Meher jîd(o)v, din let 1779 av(gust) 1:"
10 bezmănul pe un loc de dugheană ot Tîrgul de Sus
de la Ştefan Ţura tij
15 bezmănul pe o bucăţă <de>1 loc ot Tîrgul ,le s u s
de la Haia jîdovca tij.
20 bezmănul pe un loc de crîcimă ot Tîrgul dc Su> cu
pivniţă de piiatră ot Cucoranu, de la Stoica
precupăţ tij
6 bezmăn pe o bucăţă <de>' loc ot Tîrgul Făinii, de
la Marco jîd(o)v, din let 1779 ap(rilie) 23
170 chirie pitării i 2 dugheni din colţul xîJiuluî
măn(ă)st(i)rii, de la Gheorghie Dima pitari. 1779
ap(rilie) 23.
5 bezmănu pe un loc ot Tîrgul Făinii, de la Andrei
Moldovanu, din let 1779 săpt(emvrie) 14
15 chirie pe o dugheană ot Tîrgul Făinii alăture cu
pitărie, de la Măriuţa fimei săracă oc(tomvrie) 2
15 bezmănul di pe un loc cu 2 dugheni ce sîntu la
poarta dum(nealui) stol(nicului) Iordachi Cantacu-
zino), de la fimeia lui Iani căp(i)t(an).
10 bezmănu pe un loc de cas(ă) de Ia Drăghici baş
ceauş ot Surlărie, maiu 2
8 bezmănul pe un loc de cas(ă), de la Toader neguţitoi
ot tam iuni(e) 1
120 bezmănul pe 2 zalhanali pe locul măn(ă)st(i)rii din
Tîrgul Gălăţîi, de la Muses i Avanes Cărăcaş armeni,
începîndu-s(e) anul din let 1779 ap(rilie) 23
120 Bănila cu părţîle din Răstoaci ot Cernăuţi,
pah(arnicul) Imbo
3 549 40 fac, din cari
1 932 lei 80 bani s-au luat de la Anastas(e) Scorţăs-
cu
1 566 lei 80 bani de părintile Irinopoleus şi
50 lei rămăşîţ(ă) părintile mitropolit pentru
Balotina
3 549 40

580r
f ilâv,
lei bani
6 941 17 transportu
130 ce s-au dat cu chirie de părintile Irinopoleos din acareturile
măn(ă)st(i)rii, însă
lei
15 pitărie ot Tîrgul Făinii, de la Gheorghie Duca pitari pără
cîndu s-au închis pitărie de Albinet
70 chirie pe 2 dugheni de la poarta măn(ă)st(i)rii, însă:
lei
40 băcălie Hristii băcal
30 croitorie lui Gheorghie croitor
70
45 dejrna moşii ot Orheiu ce nu s-au luat să s(e) scrie cu carte
să s(e) cercetez(e)
130 f a c , b e z o d u g h e a n ă b ă r b i e r i e din 3 d u g h e n i d e 1a p o a r t a
măn(ă)st(i)rii în cari şădi bărbier(ul) spitalului, chirie
dugheni(i) ot Botoşani ce-au rămas pustii şi s-au dat drept
22 lei pe anu de la 1780 iuni(e) 20 la loniţ(ă) Cărmăzău i
chirie a 2 crîşme, una din colţul zîdiului s-au luat chirie 60
lei şi să s(e) încarci la sama anului 11780, iar una au fostu
pustii
2 200 venitul de la Ocnă după hrisov din let 1779 ghen(arie) şi pără la let
] 780 ghen(arie), fiindu în credinţă, însă
lei
2 000 din venitu Ocnii
200 din solărit ot Vrance
2 200 cari aceşti bani sîntu rămăşîţ(ă)

W. / I7r.

lei bani
19 271 17 transportu
370 venitul Galaţilor lui Pantazî grec, din let 1779 ghen(arie) pără la let
1780 ghen(arie), din care 215 lei au luat Anastas(ie) Scorţăscul, iar
155 lei i-au luat părintile Irinopoleos, bez:
60 lei ce s-au ţînut în samă pentru o zălhăna ce-au fostu să ia şi au
luat măn(ă)st(i)re osăbit condeiu după cum să arată la samă, cu 120
lei O zălhăne ce s-au făcut noî mai pc urmă
80 venitul horelcii şi a cîntariului de la Ocnă lui Spiridon gram(ati)c de
la let 1779 ghen(arie) şi pără la let 1780 ghen(arie), din cari au dat 50
lei, iar 30 lei sîntu rămăşîţ(ă)
200 de la părintele Irinopoleos etisăon pe acestu anu pentru măn(ă)-st(i)re
Precista ot Romanu i prooroc(ul) Samoil Ot Focşani
55 pe 500 pece(li) rădicătura măn(ă)st(i)rii din desătină, cîte 12 bani vechi;
şi s-au luat de Anastas(ie)

581r
41 80 pe 500 oi rădicătura din goştină a măn(ă)st(i)rii, cîte 10 bani noi, cari
bani s-au luat de părintile Irinopoleos
320 scutelnicii spitalului, însă:
lei'
48 2 ciferturi la agiutorinţa ce-au ieşît
dec(he)m(vrie)1778 i ghen(arie), fev(ruarie), s-au luat de
mart(ie) 1779, cîte 12 liudi la cifertu Anastas(ie)
120 pe 5 ciferturi: ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e) Scortăscul
şi avgust 1.779
72 3 ciferturi: săpt(emvrie), oc(tomvrie), no-
(ie)m(vrie), cîte 12 liudi s-au luat de
80 2 ciferturi la agiutorinţa ce-au ieşît părintile
dec(hemvrie) 1779 i ghen(arie), fev(ruarie) Irinopoleos
şi mart(ie) 1780 cu 8 liudi ce s-au mai adaos
de la dec(he)mv(rie)
320~
52 60 pentru 3 000 ocă sare ce s-au vîndut cîte 70 par(ale) suta, mila
măn(ă)st(i)rii i a schitului, prin mîna lui Anastas(ie) Scorţăscul, însă
ocă
2 400 măn(ă)st(i)rea Simţului Spiridonu din 60 drobi
600 Schitul ot Codrul din 30 cumpeni
3 000 iar sarea mănăstirii Precistii i a Proorocului s-au luat pentrtn
trebuinţa acelor mănăstiri, adecă
ocă
2000 măn(ă)stire(a) Precista ot Roman 50 drobi
600 Prooroc(ul) Samoil ot Focşani 30 cumpeni
2600
20 390 37

F. 117v.
lei bani
20 390 37 transportu
50 s-au luat de la Ştefan Feştilă med(elnicer) ce-au fostu vameş mila ce are
să ie măn(ă)st(i)re la zîoa praznicului pentru untu de lemnu, tămîie pe
anul 1779, cari bani s-au luat de părintile
632 60 din vînzarea vinului pe 1335 ved(re) pe acestu anu, cari bani s-au luat
de părintile, însă:
ved(re)
760 de la Odobeşti i Cruce din 16 pogoani, adecă:
8 pogoani la Cruci
8 pogoani la Odobeşti
16 cari vinu s-a vîndut acolo pe loc, cîte 50 lei suta
575 din 11 pogoani ot Triponeşti ce s-au vîndut pe loc cîte 40 Iei
suta, b e z
2 poloboaci, unul de 50 ved(re) şi al'tul de 60 ved(re),
din 5 pogoani ot Copou şi 4 pog(oani) ot Buciumi, cari

582r
s-au pus în pivniţa măn(ă)st(i)rii
1 335
60 75 de la Ştefan Feştilă i de la cielanţi vameş(i) din venitu horilcii ce să
faci aice în ţară, şi vini la vamă cîte pol păra pe vadră, după izvod
ce-au dat săpt(cmvrie), oc(to)mv(rie), no(ie)mv(rie) şi dec(he)mv(rie)
1779, cari bani s-au luat de părintile Irianopoleos
100 de 1a Costandinu şat(rar) suiulgiu din 6 dugheni ce s-au luat de la
pah(arnicul) Imbo şi chirie au fostu luat suiulgiu, cari bani s-au luat
de părintile Irinopoleos
500 de la pah(arnieul) Imbo la schimbul ce s-au făcut dîndu măn(ă)st(i)re
pah(arnicului) Imbo moşie Şărăuţîi ot Cernăuţi danie ot Păşcanu i
moşie Bănila cu părţîle din Răstoaci, danie ot Cucoranu, iar
pah(arnicul) Imbo au dat măn(ă)st(i)rii 6 dugheni pe Uliţa Mare de
lîngă hazne; şi aceşti 500 lei cari bani i-au luat părintile
21 733 52
F. 1l8r.

lei bani
21 733 52 transportu
3 000 s-au luat în datorie de la mărie sa doamna cu zapisul dumis(ale) Ioan
Cant(a)cozono biv vel log(o)f(ă)t i a dum(i)s(ale) Lăscărachi Rus(ă)t
hat(man) avîndu-să trebuinţă de bani măn(ă)st(i)re, cari bani s-au luat
de părintile IrinopoleoS din let 1779 avgust
3 250 117 din avere lui Gheorghie Tărîţ(ă), cari la moarte sa cu diiată au lăsat
mănăstirii Sfîntului Spiridon după cum arată sama iscălită de
dum(nealui) Ioan Cant(a)cozoho biv vel log(o)f(ă)t fiindu epitrop după
diiata mortului, însă:
lei bani
2 000 117 s-au luat bani gata
1 000 au rămas un zapis a Costii Papafil ca să-i de cu dobînda
lor cît(ă) s-a faci din let 1777 ap(rilie) 10
250 ce este să de Zoiţa fimeia lui Costandinu Tărîţ(ă), pentru
cari bani este zălog scrisorile casălor din Iaş(i)
3 250 117
27 9 8 4 49' fac

Arh. St. laşi, Ms. nr. 2665, f. 114r. - I lXr. Orig,, hîrtie (30,6 x 20,2 cm.), cerneală neagră.

1
Suma, scrisă şi cu litere greceşti.

448 1780 ianuarie <1>


Cheltuiala anuală a mănăstirii Sfintul Spiridon din Iaşi.

F, 119 r.

Cheltuiala mănăstirii Svîntului Spiridonu ce s-au făcut într-acestu anu de rînduiţîi


epitropi, d u m ( n e a l u i ) I o a n C a n t ( a ) c o z o n o biv vel l o g ( o ) f ( ă ) t i d u m ( n e a l u i ) L ă s c ă r a c h i

583r
Rusăt hat(man), adecă din let 1779 gheii(arie) şi pără la let 1780 ghen(arie), după cu ;! ,
arată în gios anume.
lei baril
24 s-au rădicat lui Anastas(ie) arnăut din 100 lei venitu cîntaiiului
Soroca i Movilau şi Raşcov ce-au cumpărat la anul 1778, neputmdu
strînge venitu cîntariului fiindu ascherlii la ace vreme acolo
2 577 51 cheltuiala mîncării bolnavilor de la spital pe un anu, însă:
lei bani
214 42 ghenar(ie)
184 - fev(ruarie)
194 84 mart(ie) aceştie s-au cheltuit prin
195 36 april(ie) mîna lui Anastas(ie)
215 12 maiu Scortăscul
200 84 iuni(e)
218 39 iuli(e)
211 87 avgustu
102 18 săpt(emvrie) pe 21 zile
1 736 42
159 99 pe 9 zile a lui săpt(emvrie)
172 85 oc(to)m(vrie),
231 114 noiem(v)rie
276 71 dec(he)mv(rie)
2 577 51
2 720 30 doftoriilor bolnavilor de la spital, însă:
321 78 ghenari la Testabuza
262 36 fevruari, tij
289 30 martu tij
5 321 81 873 24
F. 119 v.
lei bani
5 321 81 transportu
lei bani
873 24 transportu
262 36 pe luna lui april, însă
lei hani
171 81 la Testabuza
90 75 la Luchi
262 36
264 12 maiu, însă:
146 12 la Testabuza
118 - Luchi
264 12
301 75 iunie, însă:
174 87 la Testabuza
126 " 108 Luchi

584r
301 75
251 108 iulie, îitsă.
154 57 :
97 51 :
251 108
287 15 avgustu, însă:
180
107 15 :
287 15
2 240 30 aceştie s-au dat prin mîna lui Anastas(ie) Scorţăscu
480 - tij plata doftoriilor bolnavilor pe 4 luni: săpt(embrie),
oc(to)m(vrie), noiem(vrie) şi dec(he)mv(rie) cîte 120
lei pe lună după aşăzare ce s-au făcut cu ruptoare, cari
bani s-au dat de părintile Irinopoleos
2 720 30

F. 120 r.
lei' bani
5 321 81 transportu
2 465 l e a f a d o f t o r i l o r i a gerah(i)lor, î n s ă :
400 doftorului Luchi pe 8 luni: ghen(arie), fev(ruarie),
martu, ap(rilie). maiu, iuni(e), iuli(e) şi avgust, cîte
50 lei
400 lordachi gerah. omul Festii, pe 8 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), martu, ap(rilie), m a i u , iuni(e), iuli(e) şi
avgust, cîte 50 lei
450 gerah(u)lui Bartalog pe 9 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), martu, ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e),
/: , avgustu şi săpt(emvrie), cîte 50 lei
200 gerah(u)lui Costachi pe 8 luni: ghen(arie), fev(rua-
» rie), martu, ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e) şi avgustu,
•••<'* cîte 25 lei
200 gerah(u)lui Lodman pe 8 luni: ghen(arie), fev(ruarie),
martu, ap(rilie), maiu, iurii(c), iuli(e) şi avgustu, cîte
25 lei
80 ipohiriirgos Antonachi pe 8 luni: ghen(arie),
fev(ruarie), martu, ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e) şi
avgustu, cîte 10 lei
130 epistatului asupra doftoriilor însă:
lei
20 luiGeoanupe21uni:ghen(arie), fev(ruarie)
60 lui lordachi pe 6 luni: mart(ie), ap(rilie),
maiu, iuni(e), iuli(e) şi avgustu
50 lui Anastas(ie) pe 5 luni: ap(rilie), maiu,
iuni(e), iuli(e) şi avgustu
130

585r
I 860
60 Coste Caloiastros pe 6 luni: martu, ap(rilie), maiu, iuni(e), iuli(e) şi avgustu
1 920 aceşti bani s-au dat prin mîna lui Anastas(ie) Scorţăscu
• 75 doftorului Luchi pe 1-a lună: săpt(emvrie) şi pol oc(to)m(vrie) pîră cîndu au
lipsît
150 g h e r a h ( u ) l u i B a r t a l o g p e 3 iuni: oc(to)m(vrie). no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie)
cîte 50 lei
7 786 81 2 145

F. 120 v.
lei bani
7 786 81 transportu
lei bani
2 145 transportu
100 gerah(u)lui Costachi pe 4 luni: săpt(emvrie), oc(to)m-
(vrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte 25 lei
100 gerah(u)lui Locman pe 4 luni: săpt(emvrie), oc(to)m
(vrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte 2 5 Iei
40 ipohihirurgului Antonu pe 4 luni: săpt(emvrie), oc-
(ţo)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte 10 Iei
40 epistatului asupra doftoriilor pe 4 luni: săpt(emvrie),
oc(to)m(yrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte 10
lei
40 Costii Caloiastros pe 4 luni: săpt(emvrie), oc(to)m-
(vrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte 10 lei
2 465 fac, din cari 545 lei s-au dat de părintile Irinopoleos
345 lefile oamenilor spitalului, însă,
60 - stolnicului pe un anu, adecă: cîte 5 lei, însă pe 6 luni:
ghen(arie), fev(ruarie), martu, ap(rilie), maiu şi
iuni(e), lui Toader, şi pe 6 luni: iulie, av(gust),
săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi
dec(he)mv(rie) lui Mihălachi
lei
40 pe 8 luni de la ghen(arie) 1 şi pără la săpt(em-
vrie) 1, cari s-au dat de Anastas(ie) Scorţăscu
20 pe 4 luni de la săpt(emvrie) şi pără la sfîrşit(ul)
lui dec(he)m(vrie), cari s-au dat de părintile
Irinopoleos
60 cîte 5 lei pe lună
60 - bucătar(u)lui pe un anu, cîte 5 lei pe lună, însă:
lei
40 pe 8 luni de la ghen(arie) şi pără la săpt(em-
vrie) 1, cari s-au dat de Anastas(ie) Scorţăscu
20 pe 4 luni de la săpt(emvrie) 1 şi pără la sfîrşit(ul)
lui dec(he)m(vrie), cari s-au dat de părintile
Irinopoleos
8 131 81 120 60

586r
F. 121-r.
lei bani
8 131 81 transportu
lei bani
120 transportu
120 la fimei posluşnici, i
lei
72 la 3 fimei pe 8 luni de la ghen(arie) şi pără la
săpt(emvrie) 1, cîte 3 lei, cari s-au dat de
Anastas(ie) Scorţăscu
48 la 4 fimei pe 4 luni de la săpt(emvrie) 1 şi pără
la sfîrşit(ul) lui dec(he)m(vrie), cîte 3 lei, caii s-au
dat de părintile Irinopoleos
120
105 la posluşnici, însă
30 la 2 posluşnici pe 5: luni ghen(arie), fev(ruari-
e), martu, ap(rilie) şi maiu. cîte 3 lei la unul
27 la 3 posluşnici pe 3 luni, de la iuni(c), iuli(e) şi
avgustu
57 cari s-au dat d e Anastas(ie) Scorţăscu
48 la 4 posluşnici pe 4 luni, de'la săpt(emvrie),
oc(tomvrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte
3 lei la unul, cari s-au dat de părintile
Irinopoleos
105
345
1 332 lefile preoţilor măn(ă)st(irii) i a dascalilor i a nacealnicilor de Ia
schituri, i a sameş(u)lui măn(ă)st(i)rii i a altor oameni ai măn(ă)st(i)-
rii, însă:
140 preotului Stathi pe un anu, fiindu preot de bisărică i
dicheu, însă:
80 pe 8 luni de la ghen(arie) şi pîră la săpt(em-
vrie) 1, cîte 10 lei, cari s-au dat de Anastas(ie)
Scorţăscu
9 463 81

F. 121 v.

lei bani
9 463 81 transportu
lei bani
140 transportu
80 transportu
60 pe 4 luni de la săpt(emvrie) 1 şi pără la sfirşit(ul)
Iui dec(he)m(vrie), cari s-au dat de părintile
Irinopoleos
140

587r
120 preotului Lupul fiindu preot de bisărică şi de la lunii5
săpt(emv: ti făcut şi duhovnic spitalului, însă: -'"ti
' 80 pe 8 luni de la ghen(arie) şi pără la sfirşitulluii
avgust, cîte 10 lei, cari s-au dat de Anastasii',
1
Scorţăscu
40 pe 4 luni de la săpt(emvrie) 1 şi pără la sfîrşit(ul)'«
lui dec(he)m(vrie), cari s-au dat de pârintile
Irinopoleos
120
120 diiaconului T o a d e r c e este şi clisîiarhu, cîte 10 lei pe"
lună, însă:
80 pe 8 luni de la ghen(arie) şi pără la slîrşitul tui
avgust s-au dat de Anastas(ie) Scorţăscu
40 pe 4 luni de la săpt(emvrie) 1 şi pără la sfîrşitţul)
lui dec(he)m(vrie) s-au dat de părintile
Irinopoleos
120
156 protopopului cîte 13 lei pe lună, însă:
104 pe 8 luni de la ghen(arie) şi pără la sfirşitul lui
âvgust s-au dat de Anastas(ie) Scorţăscu
52 pe 4 luni de la săpt(emvrie) 1 şi pără la sllrşit(ul)
lui dec(he)m(vrie) cari s-au dat de părin|l|
Irinopoleos %
536 156
F. 122 r.
lei bani
9463 81 transportu
lei bani
536 transportu
20 la un ieromonah pe 4 luni, de la săpt(emvrie) 1 şi pără
la sfîrşit(ul) lui dec(he)m(vrie), cîte 5 lei cari s-au dat de
părintile Irinopoleos
96 Sandului, ipsaltu moldovinescu cîte 8 lei, însă:
64 pe 8 luni de Ta ghen(arie) şi pără la
săpt(emvrie) 1, caii s-au dat de Anastas(ie)
Scorţăscu j
32 pe 4 luni de la săpt(emvrie) şi pără la sfirşit(uî)
lui dec(he)m(vrie), caii s-au dat de părintile
_____ Irinopoleos

450 sameşului măn(ă)st(i)rii Anastas(ie) Scorţăscu pe 9


luni, pără la sfîrşitul lui săpt(emvrie), cîte 50 lei
45 tij sameşului măn(ă)st(i)rii Ianachi uricar pe 3 luni:
oc(to)m(vrie), no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie), cîte 15
lei, cari bani s-au dat de părintile Irinopoleos
20 portariului pe 8 luni, de la ghen(arie) pără la

588
săpt(emvrie) 1, cîte 2 lei pe lună şi s-au dat de
Anastas(ie) Scorţăscu.
60 nacealnicului de la schitul din Codrul cîte 5 Iei, însă:
40 pe 8 luni de la ghen(arie) şi pîră la
săpt(emvrie) 1 şi s-au dat de Anastas(ie)
Scorţăscu
20 pe 4 luni de la săpt(emvrie) şi pîră la dec(he)m-
(vrie) 31, cari s-au dat de părintile Irinopoleos
60
60 nacealnicului de la schitu ot Stavnic cîte 5 lei, însă:
40 pe 8 luni de la ghen(arie) şi pără la
săpt(emvrie) 1 şi s-au dat de Anastas(ie)
Scorţăscu
20 pe 4 luni de la săpt(emvrie) şi pără la sflrşit(ul)
lui dec(he)m(vrie) cari s-au dat de părintile
Irinopoleos
1 287 60 ;
F 122 v.
lei bani
9 463 81 transportu s
lei bani
1 287 transportu
5 dascalului ot Schitu Stavnic din 10 lei ce este
tocmalalui, cari bani s-au dat de Anastas(ie) Scorţăscu
40 preotul duhovnic spitalului, însă:
J•y.vj-tei-'
30 pe 6 luni de la ghen(arie) şi pără la iuli 1
preotului Ioniţ(ă) cîte 5 lei
10 p e 2 luni, iuli(e) şi a v g u s t u p r e o t u l u i S t a t h i tij
40 s-au dat d e Anastas(ie) Scorţăscu
1 332
295 mile ce s-au dat, însă:
150 med(elnicerul) Gheorghie Orbul pe 10 luni, cîte 15 lei
însă:
75 " pe 5 luni: ghen(arie), fev(ruarie), martu,
ap(rilie) şi m a i u , c u Anastas(ie) Scorţăscu
75 pe 5 luni: iuni(e), iulie, av(gust), săpt(emvrie) şi
oc(to)m(vrie), cu părintile Irinopoleos
150
90 lui Ivan vornic pe 12 luni cîte 7 lei, însă:
60 pe 8 luni: ghen(arie), fev(ruarie), martu,
ap(rilie), m a i u , i u n i ( e ) , i u l i e şi a v ( g u s t ) s - a u
dat de Anastas(ie) Scorţăscu
30 pe 4 luni: săpt(emvrie), oc(to)m(vrie), no(ie)m-
, (vrieş) şi dec(he)m(vrie) s-au dat de părintile
Irinopoleos

589r
• 90
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 240
9 758 81
F. 123 r.
lei bani
9 758 81 transportu
lei hani
240 transportu
30 lui Iordachi i p o h i r u r g o s p e 3 luni c e - a u slujît la spital.
în epitropie dum(isale) pah(arnicului) Neculaiu Balş
şi prin r ă v a ş d e j a l o b ă din p o r o n c ă i s-au dat aceşti
bani prin m î n a lui Anastas(ie) Scorţăscu \
25 lui Antonu Caramanlău pentru tămăduire lui ftindu
bolnav la ochi, cari bani s-au dat din poroncă, însă:
15 lui T r i a n d a f i l d o f t o r
10 lui Antonu bolnav pentru chelt(uială)
25 s - a u d a t prin m î n a lui Anastas(ie) Scorţăscu
861 15 ce s-au dat pentru lucrul viilor mănăstirii pe anul 1779, însă:
87 p e 8 p o g ( o a n e ) ot O d o b e ş t i cîte 10 lei 105 d e pogonu,
cari bani s-au dat de Anastas(ie) Scorţăscu lui Iepure of
Muncel după zapisul lui
81 pe 8 pogoani ol Cruce, cîte 10 lei 15 bani de pogonu
tij prin mîna lui Anastas(ie) Scorţăscu în mîna lui Vasile
chelar ot Cruce de Gios după zapis
60 pe 11 pog(oane) 3 firti ot Triponeşti ce s-au lucrat de
amînă, adecă dezgropam, săpatu, hărăgitu, prăşîtu,
cari bani s-au dat de Anastas(ie) Scorţăscu
40 pe 4 pog(oane) ot Buciumi, cîte 10 lei, însă
lei
20 lui Mihalachi rotar pe 2 pog(oane)
20 lui Vasîle ot Buciumi pe 2 pog(oane)
40
40 pe 4 pog(oane) ot Copou cîte 10 lei, cari bani s-au dat
de Anastas(ic) Scorţăscu în mîna Sandului Or/a bez un
pogonu ce-1 lucreaz(ă) Sandul Orza pentru scuteală
10 619 96 308
F. 123 v.
lei hani
10 619 96 transportu
lei hani
308 transportu
373 81 s-au dat de părintele Irinopoleos cu mîna preotului
Stathî dicheu pentru lucrul a 35 pog(oane) pentru
anul viitor 1780 i pentru tocmi tu gardurilor după
zapisăle ce sîntu la mîna dicheului, însă:

590
lei hani
223 81 pe 16 pog(oane), însă:
8 la Odobeşti
8 la Cruce
16 cîte 10 lei cu 63 lei
81 bani pentru tocmitu gardu-
rilor acestor vii
80 pe 8 pogoani, însă:
4 la Bucium
4 la Copou
16 cîte 10 lei bez un pogonu ce-1
lucrează Sandul Orza vier de la
Copou pentru scuteală
70 pe 11 pogoani ot Triponeşti, bez 2
vier(i) ce lucreaz(ă) pentru scutelnicii
373 81
38 105 scuteala vierilor, însă:
11 9 vieriului de la Copou cu Anastas(ie)
Scorţăscu însă:
lei hani
3 15 la agiutorinţa din let 1778
dec(he)m(vrie), ghen(arie),
fev(ruarie) şi martu 1779
5 45 pe 5 ciferturi ap(rilie),
maiu. iuni(e), iuli(e) şi
avgust, cîte 1 leu 9 bani
2 69 la X" ciferturi ce s-au scos
agiutor cheltuielilor
_ 11 9
720 66
F. 124 r.
lei hani
10 619 96 transportu
lei hani
720 66 transportu
lei bani
11 9 transportu
27 96 cu părintele Irinopoleos, însă:
4 6 pe 3 ciferturi: săpt(emvrie),
oc(to)m(vrie) şi no(ie)m(vri-
e) vieriului ot Copou
6 90 tij vieriului ot Copou Ia
agiutorinţa din let 1779
dec(he)m(vrie), ghen(arie),

s
* =jumătate

591r
fev(roarie) şi marin 1780. "
17 2 vieri de la Triponeşti la
agiutorinţa din let 1779
dec(he)m(vrie), ghen(arie),
fev(ruarie) şi martu ] 780
27 96
38 105
140 69 pentru alte trebuinţă a viilor, însă:
15 60 cu Anastas(ie) Scorţăscu, adecă:
1 păzîtoriului viilor ot
Bucium
9 chirie pe 7 buţ(i) ce s-au
dus la Odobeşti i Cruci
4 chirie la 3 buţ(i) ce-au dus
la viile ot Triponeşti
1 60 vieriului ot Copou pentru
cercuri
15 60
125 9 cu părintele Irineopoleos, adecă:
100 la preot(ul) Stathi dicheu
pentru culesul a 27
pogoani din gios:
8 la Odobeşti
8 la Cruce
ÎT* la Triponeşti
27s*
25 9 pentru culesul 9 pogoani
de aice, de la laş(i)
4 la Buciumi
5 la Copou
9 cu mîna diaconului
T o a d e r i cu adusul
v a s ă l o r cu vinu
140 69~
861 15
F. 124 v.
lei bani
10 916 96 transportu
900 61 alte cheltuieli c e s - a u m a i f ă c u t l a m ă n ă s t i r e , î n s ă
lei bani
1 90 s-au dat pe giumătate cibotele unui aprod ce-au mersu
lâ lani grec ce ţîne moşiile mănăstirii ot Dorohoii c:
au înplinit nişti bani de la dînsul a măn(ă)st(i)rii
23 30 s-au cheltuit cu meremet(ul) unii odăi de sus pentru

S* =jumatate

592r
lei bani
4 60 pietrariului pentru făcutu unii sobe cu
pardosîtui pe gios şi făcutu hornului
2 30 pe 300 cărămiz(i)
60 o căruţ(ă) năsîp
60 2 căruţ(e) lut
1 60 2 salahori în 3 zile, cîte 10 par(ale)
2 - 40 scînduri teiu. cîte 2 par(ale)
1 60 herăla uşi i Ia fereşti
10 60 stecli ce s-au pus la fereştile aceştii odăi
23 30
7 - pe 8 merţă var bunu pentru măn(ă)st(i)re cîte 35
par(ale)
3 60 spoitul vasălor spitalului în doî rînduri
27 99 s-au cheltuit cu acoperămîntu clopolniţîi*, însă:
9 42 5200 şîndil
4 93 117 leaţuri cîte 5 par(ale)
- 81 3 furci '
5 84 6 ocă cuie, cîtc 38 par(ale)
5 - la meşteri
27 99
20 90 chirie pietrii ce s-au pus pe groapa răpoosatului mării
sali Grigori vodă Ghica
5 9
s-au cheltuit cu facire a 4 mindiri, însă:
4 - 32 coţ(i) pînză, cîte 5 par(ale) cot(ul)

84 lucrul mindirigiului
5 9
11 520 37 89 18
F. 125 r.
lei bani
11 520 37 transportu
lei bani
89 19
25 s-au cheltuit cu pomenire neam(u)lui Păşcanului la
zîoa Sfinţilor Apostoli Petru i Pavel după obiceiu
16 6 0 chirie 3000 ocă sare a măn(ă)st(i)rii ce s-au adus de la
Ocnă, cîte 22 par(ale) suta
1 6 0 venitu pod(u)lui ce s-au dat la 3 cară ce-au adus
această sare, fiindu cîte 4 boi la car
2 s-au cheltuit la praznicu de la Schitu din Codru la 15
a lui av(gust)
9 108 desătina pe 90 stupi ai măn(ă)st(i)rii

' Greşit, pentru „clopotniţir".

593r
10 - ' arvonă cărămidarilor ca să aducă 10000 cărăirii/(i, i a
măn(ă)st(i)re pentru sobile spitalului
2 '- avaietu p e 2 pecet(luituri) g ( o ) s p o d pentru sare ce are
milă de ia măn(ă)st(i)re
156 6 aceşti bani s-au dat prin mîna lui Anaslas(ie)
Scorţăscu
614 55 ce s-au dat prin m î n a părintelui Irinopoleos, însă:
lei bani
1 48 16 seînduri pentru obloani la spital
4 - la teslari© ce-au făcut obloanile
21 30 la 10000 cărămiz(i) ce s-au adus pentru
sobile spitalului, bez 10 lei ce-au dat
Anastas(ie) Scoţăscu, cîte 3 lei 15 bani
mie
8 66 15S* merţă var
26 - pietrarilor pentru făcut(ul) a 4 sobe în
spital i spoitul odăilor pe dinafară i pe
dinnăuntru
86 60 s-au f ă c u t un g r a j d i u la măn(ă)st(i)re cu
mîna dichiului Stathi
29 - plata de scos gunoiu din măn(ă)st(i)re ce
era făcut de cai doftorului Luchi i de alţii
135 102 lui Gheorghie suiulgiu pentru mere-
met(ul) apelor, după izvodul ce-au dat
312 72~
770 61
F. 125 v.
lei bani
11 520 37 transportu
lei bani
770 61 transportu
lei bani
312 72 transportu
7 - pe 2 cărţi g(o)spod de stăpînit a 2 moşii
a măn(ă)st(i)rii şi pentru 2 poloboaci ce
s-au pus în pivniţă
2 bezmănul pentru casa vieriului ot Copou
3 tocmitu la 2 sobe la crîcima
măn(ă)st(i)rii
9 60 iernatic la 5 vaci a spitalului
1 15 unui aprod ce-au înplinit bani de la
Anastas(ie) băcalbaş
3 2 părechi cibote portar( u'iiui
măn(ă)st(i)rii i fimei sale

S* =jumătate

594r
10 30 ce-au curăţat odăile si la
, ogrăzii măn(ă)s't(i)rii la hram
20 -
prefăcut sobile la odăile în cari 'şadi

1 91 (ul) hruhii pivniţîi măn(ă)st(i)rii


115 60 ce s-au făcut la zîoa
hram(u)lui mănăstirii. însă:
55 60 la 13 ocă şi 350 dram(u)ri
zahăr, cîte 2 leii 5 ocă cafe,
cîte 60 par(ale) i 1 ocă
cofeturi 3 lei şi 12 coţ(i)
măcat de lînă, cîte 45
par(ale) şi o litră zmirnă,
cîte 1 p(o)l par(ale)
dram(ul).
60 - s-au dat a dăo zî pe la
săraci pomenire ctitorilor
TÎ5 60
496 4
F. 126 r.
lei bani
11 520 37 transportu
lei bani
770 61 transportu
lei bani
494 4 transportu
3 - n ă s î p i t u tîrnatîlor
5 - stecli l a f e r e ş t i
10 - stolerilor pentru meremet(ul) odăilor
1 51 cuie
70 - pentru făcutu a 7 fereşti a măn(ă)st(i)rii
cu cerceveli i cu stecli, cîte 10 lei
10 - la pietrari ce-au aşăzat aceşti fereşti cu
heră i cu plumbul lor i ostineala lor'
10 60 pentru 5 pogasîie ce s-au făcut 4 poaii de
icoani i 3 tveri a bisăricii i lucrul
croitoriului şi alte cheltuieli
4 60 un eîntar pentru cuhne spitalului
4 - o carte de giudecat(ă) pentru moşie Lieştii
614 55
80 - s-au dat cu mîna Neculii neguţ(i)tor ce-au fostu
cumpărat venitu moşii Cotnari i Hîrlău, însă:
50 - c e - a u f ă c u t o c r î c i m ă şi c a s ă d e a s u p r a la
pivniţa măn(ă)st(i)rii de la Cotnari cu
poronca epitropilor

595r
'30 o p ă r e c h i pietri d e m o a r ă ce-au cuinpjjj^
şi le-au triimis cu c h i r i e la Chipere^ti
80
50 cluce(rului) Dumitrachi Vîrnav pentru toate eârţîle
c e - a u f ă c u t p e n t r u t r e b u i n ţ a m ă n ( ă ) s t ( i ) r i i la hotărît i
anaforali de moşii si alte cărţi
900 61
F. 126 v.
lei bani
11 520 37 transportu
89 15 pentru trebuinţa bisăricii cu Anastas(ie) Scorţăscu, însă:
lei bani
7 tămîie, z m i r n ă la b i s ă r i c ă i l a schituri
8 15 11 o c ă u n t u d e l e m n u p e n t r u b i s ă r i c ă , cîte 35 parţaie)
74 - 37 o c ă l u m i n i c e a r ă , cîte 2 lei o c a p e n t r u măn(ăjst(i)n
i schituri
89 15
100 - m ă n ă s t i r i i A g a p i i c e a r e s ă ia p e a n u , d u p ă t o c m a l ă p e n t r u schimbul
c e s - a u f ă c u t cu m o ş î i a C h i p e r e ş t i i p e a n u l 1779, î n s ă :
50 cu Anastas(ie) Scoţăscu
50 c u părintile I r i n o p o l e o s
100
1 500 - pentru cumpăratu spiţării cu doftorii şi cu toate avaidanlîcurile, însă:
lei
1 000 s-au dat doftorului Festii
500 s-au dat doftorului Testabozîi
1 500 s-au dat cu mîna lui Artastas(ie) Scorţăscu din 3 000 lei ce s-au
luat cu datorie de la mărie sa doamna
50 - s-au cumpărat T* stînjăni loc stîrpu alăture cu locul dughenilor
mănăstirii din Tîrgul Făinii cu părintile Irinopoleos
127 11 pentru trebuinţa bolnavilor din spital cu părintile Irinopoleos, însă:
63 50 pe 537s* coţ(i) pînză, cîte 5 par(ale) pentru:
40 mindiri
40 perini
40 cămeş(i) i izmeni
11 22 pentru cusutul acestora
'52 60 pe 42 cergi braşovineşti, cîte 50 par(ale)
127 11_
13 386 63
F. 127 r.
lei bani
13 386 63 transportu
99 - s-au cumpărat 4 cîntare pentru trebuinţa slujbii cîntariului, însă:

S* =jumătale.

596r
lei bani
36 - cu Anastas(ie) Scorţăscu 2 cîntare cari s-au dat la
Anastas(ie) arnăut ce ţăne venitu cîntariului Movilău,
S o r o c a şi R a ş c o v
63 - cu părintile 2 cîntare, unul mare şi altul mai mic, cari
s-au dat la căp(i)t(anul) Geavid ce ţîne venitul
cîntariului ot tîrgul laşi
99
1 514 cu părintele Irinopoleos pe piatră, i var i cărămidă, cari stă gata la
mănăstire să s(e) lucrez(e), însă:
630 p e 43 s * c o ş u r i piatră, a d e c ă :
lei coşuri
240 16"* la buciumeni cîte 15 lei, bez dijma dea-
lului ce este să plătească măn(ă)st(i)re
135 10 liudi ot Dumbrăveni cu dejma dealului
şi cu toată cheltuiala lor cîte 13s* lei
255 17 tij liudi ot Dumbrăveni cu toată
cheltuiala lor, cîte 15 Ici
630 W
609 pe 2100 merţă var, cîte 29 lei suta de merţă cu liudi ot
Dumbrăveni
275 pe 100.000 cărămiz(i) cîte 3 lei mie, bez 25 lei ce sîtu
să li să mai de, adueîndu-se rămăşiţa
1 514
14 999 63 fac, adecă patrausprezăci mii noî sute noî zăci şi noî lei, şasăzăci şi
trii bani, cari scăzîndus(e) din 27984 lei 49 bani venitul, rămîne
rămăşîţ(ă) care să s(e) încarce la sama anului 12984 lei 106 bani1.
Arh. St. laşi, Ms. nr. 2665, f. 119 r. - 127 r. Orig., hîrtie (30,6 x 20,2 cm.), cerneală neagră.

Data de zi: I, după documentul precedent din condică şi din acest volum.

1
Această sumă este scrisă şi cu litere greceşti.

449 1780 ianuarie <1>


F 128 r.
Rămăşiţa din sama măn(ă)'st(i)rii Sfintul Spiridon pe anul 1779.

Izvod de rămăşîţă ce-au rămas din sama măn(ă)st(i)rii Svîntului Spiridon din sama
anului 1779, fiindu epitropi dum(nealui) Ioan Cant(acuzino) biv vel log(o)f(ă)t i
dum(nealui) Lascărachi Rusăl hat(man), după sama măn(ă)st(i)rii ce este, întru care
rămîne rămăşîţ(ă) 12984 lei 106 bani, după cum să arată în gios, anume.
1780 ghen(arie) <1>.
Lei bani

1 090 20 dum(nealui) pah(arnicul) Neculaiu Balşu, însă:

S* =jumătate.
597r
lei bani
799 80 din vreme epitropii dum(isale) din let 1777. adecă'
lei bani
81 ce-au luat din venit(ul) măn(ă)st(i)rii s-
n u s - a u î n c ă r c a t l a s a m ă , însă:
lei bani
26 chirie pe o dughean(â) ot
Tîrg(ul) Făinii de |a
Ştefan căp(i)t(am
15 chirie pe o dugtaan'ă) ot
Tîrg(ul) Făinii de l a 0
fimei
15 b e z m ă n u l p e 2 dugheni
de la poarta stol(nicului)
Păşcanu ot finicia îui
Iani căp(i)t(an)
25 chirie pe o o dughcan(ă)
ot Botoşani de Iu [^ire
bărbier
81
366 80 c e să s c ă d e a s u p r a c ă m ă r a ş u i j l u i dc
izvoade din 11880 lei 101 bani ce-au
r ă m a s r ă m ă ş î ţ ( ă ) la s a m a anului 1776,
cari aceşti bani nu sîntu în rămăşiţă dc
1 1 8 8 0 lei 101 b a n i c e s - a u dat izvod
d u m i s a l e ot P a p a f i i
50 p e n t r u m o ş i e B a l o t i n a o t ţîn(u)tu laş(i)
c e au v î n d u t v e n i t ( u l ) m o ş i i c u p a r ţ u ilui
Ioniţ(ă) Canano şi nu s-au fostu
î n c ă r c a t la s a m ă şi c u p a r ( u l ) arată că au
d a t nişti l î n ă p a h ( a r n i c u l u i ) B a i ş u
100 - c e să d e s c a r c ă c ă ar fi dat doftorului
Testabuzîi, cari bani să s(e) ia din
mînzărie
22 - din 90 lei ce să descarcă pentru un
teslar ce-au murit din 11880 lei 101
b a n i i z v o d , r ă m ă ş î ţ ( ă ) măn(ă)st(i)rii din
let 1776 şi la izvod să află numai 68 lei
ot Papafii
619 80

F. 128 v.

lei bani
1 090 20 transportu
lei bani
799 80 transportu
lei bani

598r
619 80 transportu
30 - ce să descarcă cu Dumitru lipscanu şi
Goste Papafil au arătat dum(isale) că
i-au luat dum(nealui) pah(arnicul) după
sama ce-au arătat Papafil
150 - ce să descarcă pentru un neguţător şi
arată la sama dum(nealui) că va
:
• răspunde durn(nealui)
799 80
290 60 pentru vinill ce-au luat pe 415 vedri vinu din viile
mări(ă)st(i)rii anului 1778 şi vinul l-au luat în
epitropie dumisale, însă:
ved(re)
:
1:43 d e la Odobeşti
145 d e la C r u c e
:
127 de la Triponeşti
415
350 - stol(nicului) C o s t e P a p a f i l p e 3 5 0 v e d ( r e ) v i n u în 7 p o l o b o a c i c e - a u
luat din vinul mănăstirii din anul 1776 cîte 50 ved(re) poloboc(ul),
cari s-au încărcat la sahia măn(ă)st(i)rii a anului 1777 din 11
poloboaci ce-au rămas la măn(ă)st(i)re în epitropie sa, însă:
poloboaci
i 6 ot Triponeşti ce-au rămas la măn(ă)st(i)re din let 1776,
bez
6 poloboaci Ce s-au vîndut
2 poloboaci ce s-au spartu şi s-au umplut aceşti 6
poloboaci
1 poloboc ot Odobeşti din let 1776
1 poloboc ot Triponeşti tij
3 poloboaci din vinul ot Iaşi tij bez 4 poloboaci ce
s-au petrecut la măn(ă)st(i)re
11
T440 20
F. 129 r.
lei bani
1440 20 transportu
2 052 111 cămăraşi Neculaiu, însă:
1 387 31 din 11 880 lei 101 banu izvod de rămăşîţ(ă) ce-au dat
Coste Papafil şi cu Diamandi, calfa sa, iscălit din sama
măn(ă)st(i)rii a anului 1776 şi din 1387 Iei 31 bani
sîntu asupra lui Diamandi Dumitriu, calfa lui Papafil,
1167 lei 14 bani după sama iscălită de Diamandi
Dumitriu, cari bani să-i de Coste Papafil fiindu
epitrop, iar 220 lei 17 bani rămînu asupra lui Neculaiu
cămăraş
366 80 venit(ul) moşii Chetros(ul) pe anul 1777 ce s-au

599r
dovedit că au luat bani de la Antonu Baronce ornanţi
ce au fostu cumpărat venit(ul) aceştii moşii şj s-au
încărcat pe Neculaiu cămăraş
60 - pentru nişte postajî a unui Brandabur cu cari bani să
descarcă cămăraş(ul) Neculaiu şi s-au dovedii ca au
luat bani de la Anastas(ie) băcalbaş
165 - ce le-au dat rămăşîţ(ă) Gheorghie Albineţ pentru
lucrurile ce au luat de la dugheana lui cu răvaş şi fărj
răvaş şi avîndu Albineţ să dei la măn(ă)st(i)re 329 lei
din venit(ul) cerii a anului 1777 au poprit aceşti bani
74 - ce-au arătat cămăraş(ul) Neculaiu la sama sa din anu
1776 că au dat la un Ştefanu Buruiană pentru lucrai
viilor din gios a măn(ă)st(i)rii şi aducîndu-s(e) pe
Ştefanu Buruiană aice, au arătat cu giurămîntu că n-au
luat nimică şi s-au încărcat pe cămăraş fiindu că el să
scăzus(e) la samă
2 052 111
315 Vasîlachi Gîrbovăţ rămăşîţ(ă) clin let 1776 din cumpărătoare
venitului moşii Blăgeştii, bez 140 lei ce-au dat
230 Spiridonu gramatic ot Ocnă, însă:
20 - din 90 lei ce l-au dat rămăşăţ(ă) pah(arnicul) lanachi
Cara din solărit(ul) Vrăncii, let 1777.
60 din 120 lei venit(ul) horilcii i a cîntarului ot Ocnă din
let 1777
120 venit(ul) horilcii i a cîntar(u)lui ot Ocnă din let 1778
30 din 80 lei venit(ul) horilcii i a cîntar(u)lui ot Ocnă din
let 1779, bez 50 lei ce-au dat
4 038 11 230
F. 129 v.
lei bani
4 038 11 tran(sportul)
50 - Lupul căp(i)t(an) din 100 lei cumpărătoare venitului moşii Tîrailui
Frumos din let 1778
100 - preosfinţie sa părintele mitropolit venit(ul) moşii Balotinii it
ţînut(ul) Iaşii din let 1777 şi 1778 cîte 50 lei
190 - pah(arnicul) Leon Imbo din 310 lei venit(ul) moşii Bănilii cu părţile
din Rostoaci ot Cernăuţ(i) pe 2 ani let 1777 i 1778, cîte 155 lei. bez
120 lei ce-au dat şi 120 lei au zîs că-i va triimite şi 70 lei arată că-i
năpăstuit
3 300 - de la cămăraş(ul) de ocnă pe 1 pol anu, însă:
lei
1 100 pe 6 luni: iuli(e), av(gust), săpt(emvrie), oc(tomvrie),
no(ie)m(vrie) şi dec(he)m(vrie) 1778, adecă:
1 000 din ocnă
100 solărit(ul) Vrăncii
1 100 :

600r
2 200 pe anu, de la let 1179 ghen(arie) pîră la let 1780 ghen(arie),
adecă:
2 000 din ocnă
200 solărit(ul) Vrăncii
2 200
3 300
40 - dum(nealui) stol(nicului) Costandinu Balşu din let 1778 ce i s-au dat
ca să cumperi un cîntar pentru măn(ă)st(i)re şi n-au cumpărat în
vreme cc era dum(nealui) pîrcălab la Galaţ(i), însă:
20 i s-au triimis de aice
20 au luat de la Adam bulubaş ce-au fostu cumpărat venit(ul)
moşii ot Gălaţ(i)
40
120 venitu horelcii şi a cîntar(u)lui ot Ocnă pe 12 luni, pe anul 1176,
adecă de la let 1776 ghen(arie) şi pîr(ă) la let 1777 ghen(arie), cari
bani s-au dovedit asupra Costii Papafil fiindu cămăraş la Ocnă şi
_____ _ . sîntu încărcaţ(i) la sama din let 1778

f . 130 r.
bani
7 838 11 transportu
125 Geavid căp(i)t(ân), cilertu al patrîle din venit(ul) cîntar(u)lui ot Iaşi
let 1779
80 Bade băcal ot Tecuci, din venit(ul) cîntar(u)lui ot tam, din let 1779
60 Costandinu grec băcal ot Romanu, din venit(ul) cîntar(u)lui ot tam,
1779
75 Costandinu grec ot Bîrlad, din venit(ul) cîntar(u)lui ot tam let 1779
100 - Ştefan Petrovici, din venit(ul) moşii Borşii let 1779
230 - Anastas(ie) băcalbaş, venit(ul) moşii Dumeştii let 1779.
20 stol(nicul) Coste Papafil, venit(ul) moşii Hălceni, let 1779
200 - oameni(i) din sat(ul) ot Cotnari, din venit(ul) moşii Cotnarii let 1779
240 - pah(arnicul) Leon Imbo pentru moşii Şărăuţîi i Bănila cu părţîle din
Răstoaci ot Cernăuţ(i), din let 1779, însă:
lei
180 din 360 lei pentru Şărăuţii
60 din 120 lei pentru Bănila
240
65 oameni(i) din sat(ul) Hreaţca ot Cernăuţi din cumpărătoare(a)
venit(u)lui moşii 1779
225 - Ianne Castoriano ot Dorohoiu din 450 Iei venit(ul) moşiilor
Avrămeni, Sîrbii şi Crăiniceni din let 1779
200 - Despa lui Triandafil grec din 300 lei cumpărătoare venit(ul) moşii
Chipereştii pe anul 1779
80 Lupul căp(i)t(an), venit(ul) moşii Tîrgului Frumos let 1779
10 Mih(a)lachi popa ot Ghermăneşti pentru moşie Dopceni ot Orbeiu
Lăp(u)ş(na) 1779

601
30 - Ştefan Nicolaevici pentru Şăptiliceni ot Soroca, bez 10 lei ce-au da'
let 1779 .
85 - Gheorghie i Dima pitari din 170 lei chirie pitării i 2 dugheni ot
poarta măn(ă)st(i)rii din let 1779
215 - Pantazî grec, din venit(ul) Galaţilor, let 1779
800 - med(elnicerul) Ştefan Feştilă din 1300 lei vama cazacliilor, bez 500
lei ce-au dat let 1779
15 - Măriuţa fimei, chirie pe o dugheană ot Tîrgul Făinii let 1779
20 - Hristu băcal din 40 lei, chirie dugheni(i) ot poarta măn(ă)st(i)rii left
1779
15 - Gheorghie croitor din 30 lei, chirie dugheni(i) ot poarta
măn(ă)st(i)rii let 1779
10 753 11
F.130v.
lei bani
10 753 11 transportu ,
45 - dijma moşii ot Orheiu ce nu s-au luat
168 - pe 240 vedr(e) vinu în 3 poloboaci ot Triponeşti vinu din anu 1777,
cîte 28 par(ale) vadra cari vinu s-au încărcat la let 1778
90 - Theodor Mavrodinu din venit(ul) moşii Şăptilişăni ot Soroca, însă:
lei
30 din let 1776
60 din let 1777
90
1 250 - din avere lui Gheorghie Tărîţ(ă), însă:
1 000 Coste Papafii după zapisul său, cari bani are să-i de cu
• dobînda lor, cît s-a faci din let 1777 apr(rilie) 10
250 ce este să de Zoiţa, fimeia lui Costandinu Tărîţ(ă) pentru
cari bani sîntu zălog scrisorile casălor din Iaş(i)
1250
125 - Antonu Baronce armanu din 250 lei venit(ul) moşii ChetrOs(ul) ot
Soroca let 1779
500 - Arghirie Cuza i Vasîlaehi log(o)f(ă)t din pogonărit(ul) tiutiunului
din let 1779
53 95 s-au cheltuit în trebile spitalului, i pentru cari bani are să s(e) dei
socoteală
12 984 106' fac
« 3 683 95 ;
9 301 11 i
12 9 8 4 106'
Lascarache Scorţescu <m.p>.
Data de zi: 1, după documentul 447 din acest volum.

Arh. St. Iaşi, Ms, nr, 2665, f: 128 r. - n O v , Orig., hîrtie (30,6 x 20,2 cm.), cerneală neagră: 8
1
Suma, scrisă şi cu litere greceşti.

602r
§150 1780 ianuarie 4
Mărturie a lui Toader Mustea vornic de poartă privitoare la un loc de casă cumpărat de
pupili Nactil logofăt de vistierie de la Nastasia, fiica lui Ion mortasip, şi de la soţul ei Toader
bărbier.

Fiindu rînduit de dum(nealui) Vasili Razul vel log(o)f(ă)t ca de iznoav(ă) să


cercetez acest loc de casă ce l-au cumpărat Lupul Nac(ul) log(o)f(ă)t ot vist(ierie) de la
Nastasiia fata lui Ion mortasip dinpreun(ă) cu bărbatul ii Toader bărbieriul, feciorul lui
Hrin. după poroncă am mersu la mai sus numitul loc şi am chematu întăiu pe numitul
Inzatoriu cum şi mahalagii înpregiuraş(i) şi am cercetat şi scrisorile vechi ce le-au avut
vînzătoriu şi s-au aflat bune şi întemeiet(e) şi cu iscălituri a boieri mari, iară pentru o
cără<ru>1ş(ă), adică o hudiţ(ă) de mersu la apă şi cît şi pentru (locul ?) unui drum s-au
învoit vînzătoriu cu mahalagii înaint(e) me şi s-au dat între<g>' în cumpărătura
'Dg(o)f(ă)tului Lupului Nacului să le stăpînească cu pace pe zapis de vîndzare şi de
învoială care le-au făcut înaint(e) me fiind toţi faţ(ă) aceşti marturi ce-s puş(i) în zapis şi
:-au dat şi toate zapisăle cele vechi. Şi pe a lor dreapt(ă) vînzare şi învoială am iscălit şi
cu. Toader Mustea vornic de poartă.
Let 1780 ghen(arie) 4 2 .
Şi s-au pus şi pecet(ea) Porţii g(os)pod.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/32. Orig., hîrtie difolio (28 x 20 cm.), filigran, cerneală neagră, un
sigiliu rotund (3 cm. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală (o simplă pată neagră); mărturia este scrisă pe
verso-ul actului din 1780 ianuarie (DIV/31-v. nr. 445 din acest volum).

EDIŢII: M. Costăchescu, Qocumente, fasc. 6 (1926-1927), p. 175, nr. C X I I (orig.).

1
Omis în orig.
2
Sau 14(7).

451 1780 ianuarie 7


Vasile Hermeziu dă lui Costandinu Greceanu satul Tăuteştii, din ţinutul Iaşi, în schimbul
gatului Albeştii, din ţinutul Fălciiului.

Gavriil mitropolit Moldavii adeveresc <m.p.>.


t Eu, Vasile Hermeziu, sîn Ştefan Hermeziu jic(nicer), adeverez cu acest zapis al
meu, în care mai gios m-am şi iscălit cu mîna mea, precum ca să să ştie că avînd eu aicea
la ţmut(ul) leşului o moşie, sat întreg, anume Tăuteştii, care moşie este dreaptă a mea de
pe răposatul părintele meu, neavînd nici unul din fraţii miei parte într-această moşie. Şi
să hotărăşte pe din sus cu Leţcanii dum(i)s(ale) log(o)f(ă)tului Raz(u) şi despre Bahluiu
cu Uricanii dum(i)s(ale) hat(manului) Iordache Ghica şi cu Brătulenii spat(arului)
Coaslantin Paladi, şi despre Drum(ul) Botoşenilor, cu Zahorna, moşie răzăşască, iar
iespre laş(i) cu moşiia mănăstirii Copou.
M-am socotit şi din bunăvoinţa şi primiirea mea, am făcut schimbu cu dumnealui
ian(ul) Costandin Grecean(u), dînd eu dumisale moşiia Tăuteştilor, întreagă cu toate
siliştile şi hotarăle ce să cuprind în scrisori, şi cu casa şi cu 2 iazuri gata şi cu toată
iţâzarea mea ce am pe aceast(ă) moşie. Şi dumnealui mi-au dat moşiia dum(i)sale din
«aiul Albeştii ot ţinut(ul) Fălciiului, ce-i este danie şi cumpărătură de la moşinaşii de
icolo, toate părţile cîte să cuprind în scrisorile dum(i)s(ale). Şi osăbit mi-au mai dat şi
iani gata, pist(e) schimbul acesta, 5500 lei, adecă cinci mii cinci sute lei, care bani

603
luîndu-i toţ(i) deplin la mînule mele, îripreună cu scrisorile dum(i)sale de moşie dtţ
Albeşti ot Fălciiu, am dat şi eu la mîna dumisale zapis(ul) meu acesta înpreunâ cu toate
scrisorile ce-am avut pe numita moşiia mea Tăuteştii, ca de acum înainte dumnealui si
fiii şi nepoţii dum(i)s(ale) să o stăpînească în toate hotarăle ci să cuprind în scrisori, cti
bună pace, în veci. Fiindcă eu, din bunăvoie şi cu toată mulţămirea mea, m-am priimit si
am făcut schimbătură aceasta,
Şi, pentru credinţa, dau zapisul meu acesta la mîna dum(i)s(ale), iscălind eu şi alţi
boieri ce s-au întîmplat, de pe care dum(nealui) să aibă a-ş(i) face şi întăritură, cu hrisov
g(os)p(o)d.
L e a t 1 7 8 0 g h e n ( a r i e ) 7,
Vasile Hermeziu ad(e)verez cu voie me c m . p . x
Leon episcop Romanschii <m.p.>.
Ion Hermeziu <m.p,>.
loan ...' log(o)f(ă)t, martur <m.p.>.
... 1 x a x p a v o q , p a p t ( r i p a ţ ) < m . p . > .
. . . ' vel... 1 , martur <m.p.>.
Dimitrie Sturdza vel vor(nic), martur < m . p > .
Neculai Roset vel vor(nic) <m.p>.
Arh. St. laşi, Documente, CD VII/36. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neapă

'Neclar.

452 1780 ianuarie 15


Chesarie, egumenul mănăstirii Galata, îl numeşte epitrop al schitului Hadîmbul pe Andrei.
Beldiman stolnic, încuviinţînd reparaţiile făcute şi dîndu-i moşiile Mogoşeşti şi Budeşti.
Di vremi ce toat(e) cîti sînt în lumea aceasta sîntu trecătoare şi putredi, numai >
milosteniia şi facire di bine rămîne veşnică pomenire precum zice sfînta Evanghelie că
„oricine ce va da întru numele mieu adivăr zic voaî că-şi va lua plata sa însutit". Deei;..
viindu la arhieriia noastră cinstit şi iubit fiiu sufletesc dum(nea)l(ui) stolnic(ul) Andrii
Beldiman şi spuindu-ne pentru un schitişor ei iaste în Dealul Mard, ci să numeşti
Hadîmbu, ci să cinsteşti şi să prăznuieşti hramul Naşterăi Născătoare© di Dumne/ău şi
Purure Ficioarii Marii, cară schit iast(e) din vechiu făcut di răposatul lani Hadîmbu ce-au
fost post(elnic) mare în zilele răposatului Vasile v(oie)vod, care schit au fost închinat la
mănăstirea Galata şi din întîmplările vremilor au fost rămas mai pustiiu şi stricat di toate şi
pornite pi denl(ă)untru, cari nu era o chilie Să s(e) odihnească cineva. Şi din întîmplările
vremilor rămăsăs(e) Ocol di vite şi grajduri di cai şi stanişte di vite şi plină di gunoiu din
pricina carea lăcuia acolo neavînd nici o1 evlavie la âcel schit şi să părăduisă di tot.
Deci, viindu dtim(nealui) stolnic(ul) Andrii şi spuindu-ne toate cu amăruntul şi'
cerîndu-şi voia ca să facă cîti ceva la acel schit pentru pomenirea sufletului dumisale i-am
dat şi noi bl(a)gosloveniia şi voia ca cît va vrea dumn(ea)l(ui) să tocmească şi să facă
c a r e a s - a u şi f ă c u t în a n u t r e c u t c î t e c e v a , d a r î n d e m n î n d u - m ă şi a r h i e r i i a m e a după
spusul dumn(ealu)i stolnicului am acoperitu bisărica dintregu şi am făcut gătire di varu şi
c ă r ă m i d ă şi altă c e a m a i t r e b u i c a să s(e) c î r p a s c ă şi s ă t e n c u i a s c ă p i s t e t o t ; şi s-au scos
gunoiul ci era înnountru că , găsit(ă) învăscută cu gunoiu di şasă palme, şi am prins ş;
noi la acea cheltuială şi au făcut şi dum(nea)l(ui) stolnic(ul) 5 chilii cu toată cheltuiala
dumisale şi doaî chilii ci erau vechi le-au şîndilit şi le-au tocmit iarăşi dumn(ea;i(L!i') şi
au scos şi piatră ca să tocmască pe unde îi pornită. Şi aşea s-au apucat înainte arhieru
noastre că cît i-a lungi Dumnezău viiaţa cu cît i-a da mîna tot a tocmi la acel schit.

604r
Şi văzînd şi noi că are dumnealui rîvnă asupra acelui schit l-am făcut epitrop. Deci
din călugăraşi cari să vor pripăşi acolo să fii prin ştirea dumisale să-i aducă la noi şi noi îi
vom orîndui acolo, însă care or vrea să lăcuiască acolo, aşijderea şi pentrU un ier(o)monah
care s-ar găsi om cu cuviinţă şi un dascal iarăşi să-i aducă la noi să-i aşăzăm acolo şi li să va
iface şi di la mănăstire 25 vedri di vin, 5 ocă ceară, 2 merţi grîu, 35 lei, bani.
<: Şi cîte poieni sînt împregiuru schitului, care li stăpîneşti schitu cine or vrea să li
cumperi pentru fînaţi cu anu, mergîndu la epitrop le va da cu tocmală şi acii bani se vor
da la schit.
Şi di la schit în vale iaste un pîrîu ci să cheamă Stavnicu şi iaste vad di moară, l-am
dat iarâş(i) schitului şi dum(nea)l(ui) stolnic(ul) să facă moară , dar nu pentru trebuinţa
dumisale, ci să fie a schitului, dar venitul ci să va lua din moară pe giumătat(e) să va da
pentru mîncare călugăraşilor, dar pe giumătat(e) va lua dum(nea)l(ui), pentru că moara
să ţine cu cheltuială şi dum(nea)l(ui) a vrea să cheltuiască cu moara, iar după săvîrşirea
dumisale va rămîne a schitului şi iarăşi va fi pomenirea dumisale.
Şi iarăşi arhieriia noastră din rîvnă dumnezăiască ne-am îndemnat şi i-am dat
moşiia ci iast(e) supt Codru, aproape di schit, anume Mogoşeştii şi Budeştii, să aibă a-ş(i)
lua tot venitul di pe acea moşie cît va cuprinde hotarul ei din toat(e) după obiceiu: din
casă, din ţarină, din grădini, din stupi, după obiceiu.
Şi poftim şi pe svinţie voastră, fraţi întru Hrisotos, cari viţi fi orînduiţi în urma
noastră cu egumeniia la mănăstirea Gălata şă nu să strîce această pomenire şi mai vîrtos
'să o întăriţ(i), fiind lăcaş(ul) lui D(u)mnezău ca să rămîie Veşnică pomenire a răposaţilor
ctitori; iar pentru un duhovnic bătrîn ci iast(e) acolo i s-au dat voi&ca să şăzi acolo, fiind
slab şi neputincios, iar la altile să nu aibă voie a să amesteca la nimică cît de puţin. Şi
fiindu că are neamuri prinprggiuri pi acole nici aciia să nu aibă a să amesteca la nimică
nici a să pripăşi împregiur(ul) schitului, că fac răzvrătiri între călugăraş(i).
Şi am datu şi arhidriia noastră această carte pentru odihna cui ar lăcui la acest schit
şi arn întărit şi n o i c u p e c e t e şi iscălitura noastră.
! 1780 ghenar(ie) 15.
însă pentru fînaţil(e) atîta din Mogoşeşti cît şi din Budeştii, fiindcă este trebuitor
aicc la măn(ă)stire la Galata să fii numai pentru trebuinţa mănăstirii Galaţii, iar
câlugăraşii să nu să amesteţi (sic).
t Kxcrapie tyujievoci < m . p > ' .
Şi am scris eu cu zîsa preasfinţii sali părintelui vlădica Chesariio di la mănăstirea
Găiata.

<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşiful sec. XVIII > : Scrisori pentru cheltuiala
ce s-au cheltuit cu schitul Hadîmbul.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, V/8. Orig., hîrtie difolio (40,6 x 23,6 cm.), cerneală neagră.
1
tChesarie egumen cm.p.x

453 1780 ianuarie 15


Chesarie, egumenul mănăstirii Galaţii, îl Împuterniceşte p e Andrei Beldiman stolnic,
epitropul schitului Hadîmbul, să ia venitul moşiilor Budeştii şi Mogoşăştii.

Dat-am carte arhierii noastre di volnicie cinstitului şi iubitului fiiu sufletesc al


nostru, dumnealui stolnic Andrii Beldimanu, epitrop schitului Hadîmbu, pre cine ar

605r
orîndui dumnealui să fii volnic a-şi lua venitul moşii Budeştii şi Mogoşăştii după obiceiu
din toate: di casă, di ţarină, di grădini, di stupi. Şi fiindcă s(e) vinde moşiia Mînjăsfii ds
la mănăstire Gălata cu anu, se vinde şi aceste moşii, cari le-am datu schitului Hadîmbu.
dar fiindcă iaste acum alt hotar acesta, cine va cumpăra venitu Mînjăştilor cu anu, afară-
dintr-acest hotar va lua. Cît şi pentru poiana morii ce iaste în Stavnic, iarăşi ani
schitului şi nu va îngădui dumnealui pe nime pără nu să va tocmi cu dumnealui şi ase eu
tocmală va lua-o, însă cine a da preţ mai mult. După cum şi alte poieni ci are schitul "
împregiur, iarăşi prin mîna dumnealui să vor da, după cum s-a socoti. Cum şi pomeţii cc
sînt înpregiur, iarăşi nimeni să nu îndrăznească la vreme coptului poami[ie]lor, l.iu -.m•
dumnealui stolnic, a să apropiia.
Şi am dat şi arhierie noastră carte aceasta de încredinţare şi am iscălit cu iscălitura
noastră.
1780 ghenar(ie) 15.
t Kscrapie lyupsvoa <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, V/9. Orig., hîrtie difolio (39,5 x 23,2 cm.), filigran, cerneală neagră
EDIŢII: D.R.A., A, II, p. 494, nr. 498 (orig.).

454 1780 ianuarie 23


Varsami şi Apostol l u m e , oameni străini, cumpără dugheana lui Enache Cheor Mehmet de
lîngă grajdul domnesc din Iaşi, pe care o vînd la rîndui lor lui Gheorghie suiulgiu.

Adică eu, Varsami grec, şi eu, Apostoli Iuruc bairăctar, oameni streini, făcut-ain
adevărat zapisul nostru la mîna dumisale chir Gheorghie suiulgiu de aice din leş(i).
precum să s(e) ştie că un Enache Cheor Mehmet făcînd o casă în chip du dugheană, pe
locul dumisali chir Gheorghie ce are aice lîngă zidiul Curţii g(os)pod, în preajma
grajdiului g(os)pod, lîngă Gunoiu, alăture cu casa lui Trifanu, cu bezmăn cîti opt lei pe
anu dup(ă) c<u>'m esti şi a lui Trifan, şi apoi Enachi Chior Mahmet mergînd cu noi la
Ţarigrad în trebuinţe la veletul lui, s-au socotit acolo la Ţarigrad că trebuinţe nu are de
casă şi stînd cu noi la tocmală, ne-au vîndut-o noă drept 70 lei, adică şaptizăci, şi dîndu-i
noi [pe] banii toţ(i) deplin, ne-au dat zapis de vînzare casii ca să stăpînim noi casa. însă
să avem a da bez<me>'nul locului, după cum scrie tocmala mai sus, cîti opt lei pe anu.
Deci, venind noi de la Ţarigrad aice şi socotindu-ne şi noi că casa nu ne esti de
trebuinţe, am vrut să o vindem cui vom găsi muşteriu; şi fiindcă dum(nealui) chix
Gheorghie s-a protimisit mai mult decît alţii streini, fiind locul al dum(nealu)i, am stilul
la tocmală şi i-am vîndut casa aceasta dumisale drept 80 lei, adică optzăci; şi lumdu-ne
toţ(i) banii deplin împreună cu zapisul acesta al nostru i-am dat dumisale şi zapisu! lui
Enache Cheor Mehmet cel de vînzare casii, şi de acum înainte să aibă dumnealui chir
Gheorghie suiulgiu a-ş(i) stăpîni casa acesta şi dup(ă) zapisul lui Chior Mehmet să aibă
dumnealui a-ş(i) f<ace>' şi întăritură g(os)p(o)d asupra casii aceştie, şi despre noi sau
despre neamul nostru niciodată supărat să nu fie. Şi, pentru credinţă, ne-am pus degitile.
neştiind carte.
1780 ghen(arie) 23.
Eu2, Varsami grec, vînzătoriul, am pus degitu.
Eu2, Apostol Iuruc băi<bă>3răctar, vînzătoriul, am pus degitu.
Ioniţ(ă) condicar am scris în Divanu g(os)p(o)d.

606r
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul dughenii lui Chior

'RUpţ,;
2
Amprentă digitală.
3
Omis.

455 1780 (7288) martie 3


- Andrei şi soţia sa, Maria, vînd lui Irimia o casă în mahalaua Feredeului, cu 230 de Iei.
Adecă eu, Andrei, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul mieu dinpreună cu soţul
" mieu Mariia, precum să <se>' ştie că de numinea siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră
bunăvoie, am vîndut o casă lui Irimie cu locul ei, în mahalaoa Feredeului, de la deal cu
[cu] a Iui Ştefan Purece să hotărăşte şi de la vale cu Vasile Fuştăşanu şi din sus cu uliţa;
care casă i-am vîndut-o în 230 lei, să-i fie de dreaptă ocină şi moşie. Şi nime din neamul
"mieu să n-aibă voie a să scula să o răscumpere.
Şi; pentru credinţa, [şi] i-am dat acestu zapisu şi am pusu degetele, eu cu soţul
meu. Şi ne-am tîmplat la facerea acestui zapis eu, Ion starostele, cu Gheorghie Brî(n)ză,
| eu Costandin, eu Trifu, m-am tîmplat.
Eu2, <An>'drei. , -
Eu, Vasile Fustăceanul, m-am iscălit şi am pus degetul. :
! Leat 7288 <1780> mar(tie) 3 zile. ; '
Şi eu, Ioniţă, am scris cu zisa dum(nealor).
Arh. St. Iaşi, Documente, DXXV/3. Orig., hîrtie difolio (31,3 x 21,5 cm ), filigran, cerneală neagră,
două amprente digitale.

'Omis.
2
Amprentă digitală.

456 1780 martie 13


Mărturie hotarnică a lui Ion Gordul vornic de poartă privitoare la un loc de casă din
mahalaua Muntenimii de Jos cumpărat de Neculai Grosul vornic de poartă.

t Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată poroncă prea-


înăllat(ului) domnului nostru măria sa Costandin Dimitrie Muruz voievoda, fiind rinduit
de dumnealui ,Vasile Razul vel logofăt ca să merg la mahalaoa Muntenimei de Gios,
aicea în Ieşi, Ia un loc dc case, care I-au cumpărat dumnealui Neculai Grosul vornicul de
poartă de la Matei ficior Chiricăi băibărăcariului de aice din Ieşi, carele loc vrînd
vornicul Neculai să şi-1 deosăbească de cătră locul casei Saftei Popuşoaiesei. După
poroncă am mers la numitul loc şi după ce am strîns mahalagii de prin pregiur, anume:
preotul Vasile proin protopop de la biserica lui Sfeti Atanasie, şi preotul Partenie tij de
acolo, i preotul Neculai de la biserica lui Sfeti Teodor(i), mahalagii, şi Timofte croitor,
biv staroste de ciocli, mahalagiu, şi alţii.
Şi am întrebat pe vornicul Neculai Grosul cu ce scrisori cere să-şi îndrepteze locul
ce I-am cumpărat, şi dumnealui întăiu ne-au arătat o mărturie hotarnică din anii 1766

607r
iunie 28, întru care sînt iscăliţi Neculai Mămăligă ce-au fost vornic de poartă, si i
Iancul diac de divan, şi alţi mahalagii care s-au întîmplat atuncea faţă la acea hoidri'.ui-.,
locului, în care hotarnică arată faţa locului pe de la vale despre drumul ce merge pe ]\\
biserica Iui Sfeti Atanasie, arată 22 pol stînjăni pînă în locul Saftei Popuşoiese:.
alăturea cu locul Saftei la deal arată 14 pol stînjăni, pîn(ă) în drumul de la deal ; i:;
merge la Tîrgul de Sus şi alăturea cu drumul pe din deal înspre Sfeti Athanasie aiaii j i
stînjăni, bez una palmă, pînă într-o piatră hotar vechi, ce s-au găsit din sus în col;t.
locului despre locul lui Bucă şi despre Sfeti Athanasie şi ne-au mai arătat vornicul
Neculai şi o carte de giudecată a dumilorsale veliţilor boieri, din anii 1768 iunie 18, ce
au avut giudecată Chirica băibărăcariul, tatăl lui Matei vînzătoriul, cu Neculai Paptw.i
aprod, bărbatul Saftei, tot pentru pricina acestui loc ce l-au cumpărat vornicul Nccuiai
Grosul, pentru cumpărătura Chiricăi. Şi ne-au mai arătat vornicul Neculai şi zapisul cel
de cumpărătura locului dintr-aceastaş(i) velet 1780 mart(ie) 10, ce l-au cumpărat de la
Matei feciorul Chiricăi băibărăcar(u)lui, întru care arată Matei că de a lui bunăvoie au
vîndut locul acesta dumisale vornicului Neculai Grosul şi soţului dumisale Paraschivei şi
fiiiului său Ioniţă, întru care zapis sînt iscăliţi neamurile lui Matei şi alţi mahalagii de pe
împregiur. Şi fiindcă după cercetarea ce s-au făcut mai în trecutele zile, în luna trecută
ghenar 28, după jaloba ce au dat Matei la măria sa vodă să-şi îndrepteze locul, dc cătră
locul casei Saftei Popuşoiesei, s-ati aliat parolele tinzii casei Saftei de la deal intrat în
locul lui Matei cu 13 palme, iar de la vale colţul casei au venit drept pe locul ei.
Şi acum după ce au cumpărat vornicul Neculai Grosul locul acesta de la Matei s-au
învoit cu Safta Popuşoiasă şi i-au lăsat vornicul Neculai din locul său de la deal în colţ
14 palme, care intrase Safta pe locul acesta, care palme acum de istov i lc-au dăruit, dînd
vornicul Neculai şi scrisoare la mîna Popuşoiesei de acele 14 palme ce i-au dăruit Saftei,
şi tot neodihnindu-să Safta Popuşoiasă cu acele palme, fiindcă streşina casei ei pica pe
locul acesta ce l-au cumpărat vornicul Neculai, şi cu rugăminte iarăşi s-au învoit Safta
Popuşoiasă cu vornicul Neculai, şi i-au mai dat Saftii 7 palme tot de la deăl, şi Safta i-au
dat vornicului Neculai schimb alte şapte palme din faţa locului ei de Ia vale. Şi cu acest
chip s-au îndreptat locul vornicului Neculai Grosu, cum şi locul Saftei Popuşoiesei,
învoindu-să amîndouă părţile.
Şi făcînd stînjăn de opt palme, cu palma de om de mijloc, care s-au pus şi aicea. Şi
întăiu puind două pietre hotară cheotoare, de la deal în colţ despre drumul ce vine pe di
la deal, care pietre una caută în spre amiazăzi la vale, alăturea cu locul casei Saftei. iar
altă piatră caută în sus alăturea cu drumul pe din deal în piatra hotar vechi ce s-au .• .i-:'
despre Sfeti Athanasie, şi am mai pus şi noi o piatră hotar lîngă piatra aceea, şi măsurînd
alăturea cu drumul din hotar în hotar, însă dintr-acele hotară le-am pus acum despre
locul Saftei Popuşoiesei şi pînă în hotarăle din sus despre Sfeti Athanasie s-au aflat şaplc-
sprezăce stînjăni, două palme, de pe la deal, lăsîndu-să şi drumul de trei stînjăni, cum şi
pre de la vale s-au lăsat drumul iarăşi de trei pol stînjăni; şi din pietrele de sus măsurînd
un stînjăn i cinci palme înspre drumul ce vine pe lîngă biserica lui Sfeti Athanasă > .
mai pus o piatră hotar din deal de drum; şi din piatra aceasta măsurînd în gios .ala
locului şi alăture cu drumul pîn(ă) în locul Saftei Popuşoiesei s-au aflat douăzeci şi r ivi
stînjăni i trei palme, şi s-au pus piatră hotar din deal de drum, ce desparte locul acesta a
vornicului Neculai de locul Saftei Popuşoiesei, însă cu cele 7 palme ce aU luat cu schimb
vornicul de la Safta Popuşoiasă, şi Safta i-au dat de la deal după cum s-au învoit şi o
parte şi alta, precum s-au arătat mai sus. Şi aşa s-au încheiat tot locul acesta a vornicului
Neculai cu măsurile şi pietrele ce s-au pomenit mai sus.

608r
i SŞi după alegerea şi hotărîtura ce s-au făcut locului am făcut şi noi această mărturie
5 jjotarnică la mîna dumisale vornicului Neculai Grosul, întru care am iscălit şi am pus şi
pecetea Porţii gospod.
1780 mart 13.
s» Ion Gordul vornec de poart(ă) <m.p.>.
Va(si)le proin protopop <de> Iaş(i) <m.p.>.
Şi eu, Mateiu, am fost faţă şi m-am iscălit <m.p.>.
Şi eu, Costantin Horaicu, m-am tîmplat la hotărîre <m.p.>.
Eu, Safta Păpuşoiasă, am fost faţă Ia hotărîre şi am pus degetul
Eu, Timofti croitor, m-am întîmplat la hotărît şi am pus degetul
Ion.. .2, m-am tîmplat <m.p.>.
Andrei biv izbaş am scris hotarnica aceasta cu zisa vornicului de poartă.
<Pe margine, de aceeaşi mînă>: Palma3 cu care s-au măsurat locul accesta.
Arh. St. Iaşi, Documente, CMXXV/5. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
y^iliu din 1767 al Porţii domneşti (3,3 cm. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală.

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
' Măsurînd 22 cm.

'457 1780 martie 15


Costandin Bătog ciubotar dă lui Gheorghe, ginerele lui Tănasă, un loc de casă din
Muntenimea de Jos pentru datoria veche de 25 de lei a tatălui său răposat.

Adică eu, Costandin ciubotar din Ieşi, ficiorul lui Necolai Bătog, făcut-am
adevărat zapisul meu la mîna dumisale giupînului Gheorghi, ginerile lui hagi Tănase,
precum să s(e) ştie că tatăl meu trăind s-au îndatorat la hagi Tănase cu 25 lei şi au pus
amanet casa cu Jocul ei ce-au avut aice, în Ieş(i), în mahalaoa Muntenime de Gios, de la
vale de casa starostelui Paraschiv, despre Căcaina. Şi după ce au luat [pe] bani, trăind
tată-meu încă opt ani şi neplătind nici capetele, nici dobînda, s-au făcut capetele cu
dobînda cap la cap. Apoi, murind tatăl meu şi tîmplîndu-se vreme oştirii i casa stricîndu-se
de oşteni, au rămas numai locul stărpu, neavînd nici maică-me, nici eu putinţe să plătim
pe bani 50 lei datorie la hagi Tănase şi să ne facem casă pe loc. Şi apucînd chir
Gheorghie pentru banii aceştie, cînd pi maică-mea Irina, cînd pe mine, să-i plătim, noi
tot ani prelungit cu vadeli, de au mai trecut încă opt ani, păn(ă) şi maică-me s-au dus la
Ţarigrad cu dum(nealui) post(elnicul) Vintura. Şi banii au rămas neplătiţi.
Apoi dum(nealui) chir Gheorghie apucîndu-mă pe mini cu tărie pentru bani, să-i
plătesc, şi eu neavînd altă putinţe, am stătut cu rugăminte ca să ierte dobînda 25 lei şi
pentru capete să priimască dumnealui de istov locul casii aceştie ce să arată mai sus. Şi
dumnealui încă uitîndu-se pe lipsa şi sărăcie mea, nu numai căi dobînda de 25 lei au iertat
jj din capete încă cinci lei, ce me-au mai dat şi zăci lei hani în mîn(ă), ca o milostenie, ca
să nu-m(i) fie cu părere de rău de moştenire părinţască.
Şi asa, înnainte a mulţi oameni, i-am dat dumisale acest zapis al meu, ca de acum
înnainte si în veci să aibă dumnealui, şi giupîneasa şi fiii dumisale a stăpîni locul acesta
ca pe al dumisale dreaptă ocină şi moşie, să facă cu dînsul ce va vre. Şi despre mini sau
despre alti nemuri a mele supărare să n-aibă, căci pentru datorie părinţască s-au dat
dumisale. Şi măcar de s-ar şi scula cineva să întoarcă locul, volnici să nu fie, căci

609r
ne ce-au trecut la mijloc, nime nu s-au aflat sâ răspundă la ban» dairjrji

Locul acesta să începi din colţul gardului starostelui Paraschiv şi meigt alăture aţ
preotului loan, care să stăpîneşte acum de preotul Toader. Şi am cotit spre locul
preotul(ui) loan, pe de la deal de o groapă de pîine, şi pin rădăcina unui soc. şi k vale,
drept spre Căcaina, pîn(ă) în drum, care la drum vine colţu; numai acolea, în deal, lîngă
gardul starostelui Paraschiv, să lăţeşte puţin decît îngrăditura locului starostelui
dup(ă) cum pre largu s-a dovedi din hotarnica locului preotului loan. ce este
i pe locul său.
Şi, pentru credinţa, me-am pus degitul, neştiind carte. Şi măcar că scrisori vechi
nu i-am dat, neştiind eu ce le-au făcut maică-mea, dar dum(nealui) fără supărare să-si
:
i locul.
1780 mart(ie) 15.
Eu1, Costandin Bătog, ficior lui Necolai Bătog, am dat locul cu voie mea.
Ierei Toade<r> 2 cu voie me o<t> 2 Tălpălari c m . p . x
Mihalachi sin preotu Toader c m . p . x
Eyco 0xapoxîTr|X,T| Exwavo Ilrupt) ... 3 .
Eu, Ştefan diiac za d(i)van, m-am tîmplat c m . p . x
Eu, preco> 2 tul Neculaiu Toderaşcu, m-am tîcm> 2 pl<at> 2 c m . p . x
Eu, Iosip starost(e), m-am tîmplat c m . p . x
Eu, Sandul coj(o)car, m-am tîmplat c m . p . x
Eu, Cost(an )tin, m-am tîmplat c m . p . x

Eu, Maftei cibotar, m-am tîmplat cm.p.>.


Eu, Ioniţ(ă) condicar, am scris zapisul cu zisa lui Costandin Bătog cibotar.
(31,5 x 20,5 cm.), <

", An. I, fasc. 2 (1922), p. 266 - 267, nr. CSV


(orig.).

!
Omis

458 1780
.•!••: .. ' •••• .. . • '

H o t a r n i c a a d o u ă locţiri de casă de la Uliţa

Adeverez cu această scrisoare a mea că avînd eu un loc de case în trăgul Iaşii, la


Uliţa Sîrbească, lîngă mănăstiria Prepodoamna Paraschiva, din gios, care acel loc să
' despre Sveti Spiridon cu locul d(u)m(i)sale Mihai Sturza biv vel clucer şi fiind
me tulburărilor, acum vrînd eu să-1 îngrădescu. am 'mefstf
d(umnea)lui clucerul la starea locului şi cu a noastră bunăvoie ni-am învoif
şi ni-am hotărît despărţind locul meu de â d(u)m(i)s<de cu pietre hotară.
Şi făcînd stînjăn de opt palme gospod ni-am măsurat fieştecare locul, măsurînd'
întăi locul meu capătul despre răsărit, despre Uliţa ce merge de la Sveti Spiridon la vale,
Tomii Cozmii şi pintre locurile noastre de la vale, din hotarul
. Goliei şi păr-îri locul' d(umi)sale clucerului s-au găsit 20 stînjăni si 2

610r
palme: şi măsurînd şi despre ograda Prepodoamnei Paraschivei iarăşi din hotarul crîcimii
s_aU găsit 18 stînjăni i 1 palmă; şi măsurîndu-se şi locul d(u)m(i)sale clucerului despre
răsărit din locul meu şi pîn-în uliţa lui Sfeti Spiridon s-au găsit 22 stînjăni iarăşi din locul
meu şi pâr-în uliţă; şi măsurînd şi despre ograda Prepodoamnei Paraschivii păr-în uliţă,
s^u găsit iarăşi 22 stînjăni. Deci după măsurile aceste învoindu-ne cu a noastră bunăvoe,
ne-am dat scrisoare unul la mîna altuia ca să ne stăpînim locurile cu pace şi făr-de nici o
pricină; întru care am iscălit atît noi cît şi alţi boieri carii s-au întîmplat la această
învoială a noastră.
1780 mart 21.
Constantin Sturze ban. Mihai Jora vel clucer. Vasile Razu vel logofăt, martur.
(ponst. Balş clucer, martur.
<Pe verso>: Hotarnica locului din Eş, di lîngă Prepodoamrta Paraschiva. 1780
mart.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926 - 1927), p. 188 - 189, nr. CXL.
Orig.

459 1780 martie 26


Vasile Razu mare logofăt judecă pricina dintre Constandin Vîrnav ban şi preotul Ion pentru
casa făcută fără drept de preot pe locul banului în Mahalaua Sîrbească, dînd cîştig de cauză celui
dinţii.
Fac ştire cil acceastă carte de judecată că, din poroncă prea înălţatului domnului
nostru măria sa Constantin Dimitrie Moruz voievod, de faţă înaintea mea, s-au giudecat
d(umnea)lui banul Constandin Vîrnav cu preotul Ion de la bisărica Prepodobnii
Parascheva, pricina fiind pentru o bucăţea de loc din locul de casă ce are banul Costantin
Vîrnav aice în Iaşi, la mahalaoa Sîrbească, lîngă Prepodona Paraschevia.
Dumnealui banul Vîrnav au arătat cum că locul dumisale fiind deşărt şi neîngrijit
s-au sculat acest preot în anul trecut şi şi-au făcut o căsuţă pe locul dumisale, neîntrebat
şi fără ştire d(umi)sâle. Şi atunce îndată apucîndti-1 banul Vîrnav pe preotul şi
întrebîndu-1 pentru ce şi-au făcut căsuţa pe locul d(u)m(i)sale, i-au răspunsu curii că pe
arătare dumnealui preot Vasile ce-au fost mai înainte la Prepodobnâ Parascheva au făcut
acea îndrăzneală zicîndu-i cum că ar fi dat danie acel loc de părintele d(umi)sale banului
bisericii Prepodobnii Paraschivei.
Apoi, la zisele lor neavînd nici o dovadă s-au apucat preotul acesta cu cuvîntul său
că. la vreme cînd îşi va îngrădi banul Vîrnav locul, îşi va rîdica căsuţa de pe loc. Iar
acum într-acest anu, vrînd banul Vîrnav ca să-şi îngrădească locul, i-ar hi zis să-şi rîdice
căsuţa şi n-au vrut, ce încă puind pe acel preot Vasîle davagiu asupra banului Vîrnav,
întăi s-au giudecat cu banul înainte preosfinţiei sale părintelui mitropolitului tot aceasta
arătînd preotul cum că ace bucăţe de loc ar fi dat danie bisericei, însă nici o scrisoare nici
o altă dovadă, fără numai gura lui. Banul Vîrnav au răspunsu că avînd părintele dumisale
acel loc care să hotărăştei cu tînterimul
? bisăricii si
» fiind alăture cu locul lui Ursulelu
> îl
stăpîneşte Caracas care merge iarăşi pîn-în ţînterim, şi fiind epitrop Prepodobnii
Paraschivei răposatul hatman Vasile Roset carele de au făcut învoiala cu părintele
banului Vîrnav, adică de s-a pute să iee hatmanul Ruset locul lui Caracas ca să mai
lărgească ograda bisăricei să dea şi părintele banului Vîrnav din locul său, bisăricei. Dar
şi bisărica să fie datoare a lăsa drum printre locul lui Vîrnav şi printre locul sulgerului

611r
Ilie Sturzii ce să hotărăşte cu locul lui Caracas, după cum a socoti hatmanul Ruset. Iar de n-a
lua locul Iui Caracas, să aibă a-şi stăpîni locul părintele banului Vîrnav, precum si
scrisoarea ace de învoială s-aU văzut ruptă la d(umnca)lui banul, ca au ranias să-sf
stăpînească locul după scrisori cc are păn-în ţîntirim. Şi după giudecata ce au avut au hotărît
preosfinţia sa părintele mitropoplitul să-şi ridice preotul casa de pe locul banului Vîmav.
Şi cu aceasta neodihnindu-să preotul s-au giudecat aemu cu banul Vînav şi
înaintea mea; şi văzînd şi eu că preotul Ion umblă făr-de rînduială, iârăş am giudecat
să-şi ridice preotul casa de pe locul banului Vîrnav fiindu-i şi cu lesnire aemu la vreme
de primăvară. Deci numitul preot au căzut cu rugăminte cătră d(umnea)lui banul Vîrnav
şi înaintea mea i-au dat zapis cu vadea pînă la Paşti să-şi ridice casa de pe loc, iar
nerădieînd-o păr-la Paşti, să-i strice casa şi nici un cuvînt de răspunsu să nu aibă. Şi dup!
hotărîre giudecăţii cum şi după zapisul numitului preot spre încredinţare am dat banului
Vîrnav această carte de giudecată ca de nu va urma preotul Ion după giudecată şi dupl
zapisul său, să-i strice casa; şi d(umnea)lui banu Vîrnav să-şi stăpînească tot locu după
scrisorile dumisale cu pace şi fără nici o supărare.
1780 mart 26.
Vasîle Razu vel logofăt.
S-au trecut la condică.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1926 - 1927), p. 189 - 190. nr. CXU
Orig.

460 1780 martie 26


Preotul loan de la Prapadoamna Paraschiva se angajează faţă de banul Costandin Vîrnav sa-
şi ridice pînă la Paşti casa de pe locul banului.

Adecă eu, preutul loan de la Prapadoamna Paraschiva, dat-am zapisul meu la mm


d(umi)sali banului Costandin Vîrnav că, făcîndu-mi eu o căsuţă pe locul dumisali ce arc
aice lîngă Prapadoamna Paraschiva, neîntrebat şi făr-de ştire dumisali, după toate
giudecăţile ce am avut înainte preosvinţiei sale părintilui mitropolit şi înainte d(unii)sale
vel logofătului, poroncindu-mi ca să-mi ridic casa, m-am rugat d(umi)sale ca să mă
îngăduiască păr-la Paşti să-mi pot ridica casa, iar nerîndicîndu-mi eu casa păr-la Paşti
d(umnea)lui să fie volnic a o străcă neavînd nici un cuyînţ de răspunsu.
Şi acest zapis l-am dat înaintea dumisale vel logofătului ; şi, pentru credinţa, arr
iscălit însumi eu cu slova me.
1780 mart 26.
loan preot de la Prepodomna Paraschiva.
Şi acestu zapisu l-am scrisu eu cu zîsa preotului loan dc Ia Prapadomna Paraschiv;
şi sînt martur. Grigori Hereseu postelnic.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1926 - 1927), p. 190, nr. CXLI1. Orig. - -.

461 1780 martie 30


Robe Idriceanu negustor blănar din Iaşi vinde lui Lupul Nacul logofăt de visterie o cusă dii
mahalaua Tălpălari, cu 225 lei.

t Adecă eu, Robe Idriceanu neguţ(i)tor blănar din tîrgul Ieş(i), adeverez cu aces
zapis al mieu la mîna dum(i)sale Lupul Nacul log(o)f(ă)t de visterie, precum să s(e) şli<

612r
că. de nime silit, nici asuprit, ce de a me bunăvoie, am vîndut dumisale o casă cu locul
din mahalaoa Tălpălarilor, care casă am avut-o şi eu cumpărătură de la nepotul meu
Antohi feredeuşul, ficior lui Petre Curtean de la Ocnă. Şi locul casii aceştie să hotărăşti
despre* răsărit cu locul dum(nealui) med(elnicerului) Ştefan Feştilă, şi despre amiazizi cu
locul casii dum(nealu)i log(o)f(ă)t(ului) Lupul Nacul şi despre apus cu drumul ce merge
pintre locul casii aceştie şi pintre casa lui Grigoraş Ghemul. Deci, neavîndu eu trebuinţă
de casile aceste, le-am vîndut dum(i)sali log(o)f(ă)t(ului) Lupul Nacu, drept 225 lei; şi
luînd banii toţ(i) în mînule mele deplin, i-am dat şi eu zapisul acesta dinpreună şi cu
zapisul de vînzare ce l-am avut de la Antohe feredeuşul şi cu alte scrisori vechi ce au mai
fost pe locul casălor acestora.
Şi, pentru mai mare credinţă, neştiindu carte, mi-am pus degitul; şi s-au iscălit şi
alţi oameni di cinste, care s-au întîmplat faţă.
1780 mart(ie) 3Q.
Eu1, Robe idriceanu blănar, am vîndutu cu voia me şi am pus degetulu. Ştefan
med(elnicer), martur; Ioan Scorţescu, sulger, mart(ur); Vasilii sulgdr m-am tîmplat di
faţ{ă) şi mărturisăscu.
Nacu vt(ori) vist(iernic); Iordachi Carpu diiacu ot vist(ierie), martur; ... 2 paptrţpo
<m.p >- Mihalachi Scorţescu ot vist(ierie), mart(ur); Costachi Scorţăscu ot vist(ierie);
jnartur;Costachi Bogza, martur; Ilavapco... 2 , Icoavu... 2 , papxr|po <m.p.> 3 .
Şi eu am scris cu zîsa vînzătorului, Ştefan Petre ot vist(ierie), martur < m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente,DIV/35. Orig., hîrtie difolio (34,8 x 24,5 cm.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926 - 1927), p. 175, nr. CXIV (orig.).
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
' Panaro..., loanu..., mărturisesc <m.p.>.

462 1780 aprilie 15


Iordachi fost mare logofăt dă mănăstir ii Dancul un loc de casă de lîngă poarta acesteia în
schimbul unui heleşteu de pe Cacaina din sus de Iaşi.

Se face ştire cu această scrisoare a mea, ce dau la mîna svintiei sale chir Ieremiie,
egumenul svintei măn(ă)st(i)ri Dancul, din oraşul Ieşii, unde se cinsteşte şi se
prăzmuieşte hramul Svinţilpr arhangheli Mihail şi Gavriil, precum să să ştie că avînd eu
un loc de case lîngă zeplazii şi poarta numitei măn(ă)stiri despre apus, la Uliţa Strîmbă,
cumpărătură de la Vasîl(e) Ghineţ biv vel med(elnicer), cu zapis din l(ea)t 7284 <1776>
ghenar(ie) 28, după cum pre larg arată zapisul cum şi hotarnica şi alte scresori ce mai
sînt pe locul acesta, care loc vrînd mulţi din muşterei să-1 cumpere de la mine, m-au
poftit părint(e)le egumenul să nu-1 vînz la streini ca să nu nască supărare şi neodihnă
svintei mă(nă)st(i)ri Dancu şi mâi vîrtos fiind foarte trebuincios numitei măn(ă)st(i)ri ca
să s(e) mai lărgească ograda şi să ş(e) facă şi chilii pentru odihna părinţilor şi svinţie sa
şă-m(i) de schimb pentru locul acesta un iaz ce-1 are măn(ă)st(i)rea pe Căcaina, care să
hotărăşte cu locul meu ce-1 am danie de la răposatul domnu Gregori Calimah v(oie)vod.
Deci, socotind şi eu că de va încăpe acest loc al meu la mîna streină, eu adevărat
poate se nască pricini de neodihnă şi de supărare svintei măn(ă)st(i)ri. fiind alăture
zeplazilor şi a porţii măn(ă)stirii, n-am putut treci cerire părintelui egumenului şi stînd la

613r
învoială, ne-am aşăzat într-aeeasta chip: adecă dat-am eu svintei mă(nă)sf(i)ri Danco
acest ioc de case ce-1 am cumpărătură de la Vasîle Ghineţ biv vel med(elniccr), precum
mai sus se arată; carel(e) am hotărît şi stîlpii după cum arată scrisorile locului şi încă am
mai dat şi o prisacă, stupi cu şaptezeci matce, spre folosul mănăstirei.
Şi svinţie sa, părintile egumenul de Danco, încă mi-au dat mie un heleşteu ce estfe)
în hotarul tîrgului laşilor, pre Căcaina din sus din tîrgul Iaşii, hotărît şi stilpit, care heleşteu
şi svîntă mănăstire Danco l-au avut danie şi miluire de la răposatul domnu Costandin Duca
v(oie)vod(a), după cum arata ispisocul de danie din lfea)t 7210 <I702> fev(ruarie) 17,
după care ispisoc întăreşte danie aceasta şi răposatul domnu Mihai Racoviţă v(c lc)vod(a)
precum arată ispisocul de întăritură din l(ea)t 7212 <1704> ap(viîie) 11.
Deci de astăz(i) înainte şi în veci se aibă svîntă măn(ă)stire Danco a stăpîni locul
de case de mai sus arătat, după hotarnică, ca pe o dreaptă moşie a sa înpreună si presa ea
de stupi ce i-am dat, cum şi eu asemene să aibu a stăpîni heleşteul de mai sus numit;
după hotarăle ce să arată în ispisocul de danie a răposatului domnu Costand(ijn Duca
v(oie)voda, după învoiala şi aşăzare ce s-au făcut între noi.
Şi spre încredinţare şi adeverinţa, am dat această scrisoare a mea la mîna svinjîei
sale părintelui egumenul de Danco chir Ieremie, întru care m-am iscălit puind şi pecete
înpreună cu toate scresorile ce-am avut pe locul acesta, cum şi svinţîie sa egumenul
mi-au dat asămene scresoare de schimbătură iscălită şi cu pecete mănăstirei înpreună cu
ispisocul de danie a răposatului domnu Costandin Duca v(oie)voda.
J 780 aprilie 15.
Iordachi biv vel log(o)f(ă)t adeverez <m.p.>.
Inst. de Ist. „Â. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, un sigiliu inelar octogona).
EDIŢII: Florin Marmescu, Xiropotamu, I, p. 327 - 328, nr. 4 5 3 (rez. gr. de/.v. după orig., hîrtie difutim
(44,1 x 27,7 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 156).

463 1780 aprilie 24


Diata lui Costantin prin care lasă trei locuri de casă <de pe Uliţa Sîrbească> la trei fiice ale I
sale.

1780 april 24.


Diata lui Costantin prin care împarte trii locuri la trii fiice a sale, cîte 13 stînjăni de
fieştecare.
Arh. St. Bucureşti, Ă.N , MMCMV/26, nr. 13. Rez. în „opisul documenlurilor casălor de pe Uliţa
Sîrbească din Oraşul Ieşii a dumnealui spăt(a)r(u)lui Mihalachi Cantacuzin. 1839 mart 7".

464 1780 aprilie 29


Costandin Dimitrie Muruzi voievod porunceşte Jui Ion Gordul vornic de poartă să cerceteze
dacă mănăstirea Socola încalcă moşia Buciumi a mănăstirii Dancul.

Hw KOCTANAHH A h<wmt P"P MV/MteH B(OC)BOA'», EO>KVK> MHA(C))CT0'K>).


r(oc)n(o)A'»p('i») 3eMAH MOAAâBCKoY. Scriem domnie me la boieriul nostru Ion Gordul
vornic di poartă, să faci ştiri că domnii mele au jăluit Cuvios rugătoriul nostru Erimie,
egume(nul) mănăstirei Dancul, arătîndu cum că moşie mănăstirii Dancul, anume
Buciumii, cu nedreptate s-ar fi împresurat di cătră locui mănăstirii Socolii, şi pentru

614
aceasta au cerut numitul egumen dreptate ca să i s(e) hotărască şi să s(e) îndreptez(e)
împresurare moşii mănăstirii.
Deci iată îţ(i) scriem domnie me să mergi la stare numiţii moşii, fiind acolo di faţi
atît egumen(ul) cu dovezili mănăstirii cum şi stareţa mănăstirii Socolii, iarăş(i) cu
dovez(i) ci va ave pe locul mănăstirii, să aduci acolo de faţi atît egumen(ul) cu dovezili
mănăstirii cum şi cu stareţă mănăstirii Socolii, iarăş© cu dovez(i) ci va ave pe locul
mănăstirii, să aduci acolo de faţi şi pe alţi megieş(i) împregiuraş(i) şi aşe, prin scrisori şi
alti dovez(i) încredinţate ci vor fi şi la o parti şi la altă, să li cercetezi toate cu amăruntul
şi după cum vei cunoaşti că iaste cu drept(ate) să îndreptezi împresurare Ci să va fi
pricinuind moşii Buciumii dispre locul mănăstirii Socolii. Şi după cercetare ci vei faci, în
ce chip va fi drept să dai mărturii pre largu la mîna numitului egumen, ca pe urmă
cercetîndu-se de dum(nealui) vel log(o)f(ă)t de va fi cu drept(ate) să s(e) întărească
stâp(î)nire mănăstirii şi de domnie me. Aceasta scriem.
1780 ap(rilie 29.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig,, hîrtie, sigiliul domnesc: inelar,
octogonal. din 1777, inegal imprimat în cerneală.

EDIŢII; Florin Marinescu, XimpotainuA, p. 328, nr. 454 (rez. gr. după orig. hîrtie difolio (31,5 x 22,1
tm). cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de ia Muntele Athos - Grecia, nr. 93).

465 1780 aprilie 29


Mărturie hotarnică a lui Neculaiu Grosul vornic de poartă privitoare la locul de casă al lui
Sandul hamal, seimen agesc, din mahalaua Muntenimii de Mijloc.

Facem ştire cu această mărturie hotarnică că, din luminată poroncă


preaînălţat(ului) domnul(ui) nostru, măria sa Costandin Dimitrie Moruzi v(oie)voda,
fiind rînduit de dum(nealui) Vasile Razul vel logo(făt) ca să mergu la mahalaoa
Muntenimii de Mijloc Ia un Ioc cu casă al lui Sandul măhalul, siman agesc, care prin
jalobă ce au dat la măria sa vodă, au arătat că el ş-au făcut demult casă pe loc domnesc
fără pricină şi fiind nehotărît de către uliţe domneşti şi de către alte locuri ai altor
mahalagii, au cerşut prin jalobă ca să-şi hotărască locul să-1 ştie lămurit ca nici alţii să-1
înpresoare dup(ă) vremi, nici el şă facă supărare altora.
După poroncă am mărsu la numitul loc, unde fiind faţe Postolache Teleguţ(ă), om
bătrîn mah(a)lagiu, Cîrste olar surlar agesc, răzăş din sus, Stan olar mah(a)lagiu,
Iordache toboş(ar) agesc şi olar şi Şmil jid(o)v, mah(a)lagiu şi răzeş din sus, şi Ion olar,
om bătrîn mah(a)lagiu. am făcut stînjinu de opt palme g(os)p(o)d.
Şi întîi am început a măsura din două pietre hotară a locului lui Şmil jid(o)v ce sînt
lîngă Drumul cel Mare al Hotinului, fundul locului acestuia de la deal ce să hotărăşti cu
faţa locului lui Şmil jidov şi a lui Cîrste olar, surlar, pînă în două pietre hotară ce s-au
pus în colţu dinspre uliţa ce merge printre locul acesta şi printre locul răp(o)satului
vor(nic) Andronache, şi s-au aflat patrusprăzăci stînjăni şi opt palme; şi de acolo am
măsurat, la vale, lungul locului, alăture cu uliţa cc merge penlre locul acesta Şi pintre
locul răp(osatului) vornicului Andronache pînă într-alte doao pietre hotară ce s-au pus
chiotoare lîngă drum; Şi s-au aflat doaozăci şi unul stînjini şi opt palme; şi de acole am
măsurat faţa locului, adică acole din răspîntii din gios, şi s-au aflat şasă stînjini; şi de
acolo am măsurat lungul locului, alăture cu Drumul, cel Mare al Hotinului, pîn(ă) în cele
doao pietre hotară a lui Şmil jidov, de unde am început a măsura întăi, lăsîndu-se şi uliţa

615r
de patru stînjini, şi s-au aflat patrusprăzeci stînjini şi şapte palme. Şi cu aceste masuri si
semne pietre hotară ce s-au pus în colţurele locului acestuie în toate, după cum s-au
arătat, s-au închiet tot locul lui Sandul măhalul, siman agesc, din jur înpregiur, care după
cum am aflat din-mărturisire mah(a)lagiilor, care s-au pomenit mai sus, şi din stare
locului cum au cursu, priimindu-se şi mahalagii care s-au răzeşit cu locul acesta, am dat
şi eu această mărturie în care m-am iscălit şi am pus şi pecete(a) Porţii g(os)pod.
1780 aprilie 29.
Neculaiu Grosul vornec de poart(ă) <m.p.>.
1
Eu, Postolache Teleguţ(ă), m-am tîmplat.
1
Eu, Ion olar, m-am tîmplat.
1
Eu, Cîrste olar, surlar agesc, m-am tîmplat.
1
Eu, lordache olar, toboş(ar) agesc, m-am tîmplat.
' Eu, Ştefan siman, om bătrîn mah(a)lagiu, m-am tîmplat
1
Eu, Simion siman agesc, m-am tîmplat.
Ioniţ(ă) cond(i)car am scris această mărturie hotarnică, fiind faţe şi la hotărît, şi am
mărtur(isit).
<Pe lungul primei pagini>: Cu această palmă2 s-au măsurat locul lui Sandul mahal
siman agesc.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CVI/29. Orig., hîrtie difolio (31.3 x
21,4 cm.), filigran, cerneală neagră, rupt la îndoituri, sigiliul Porţii domneşti, rotund (3,3 cm. în diam.) din
< 1767>, incomplet imprimat în fum.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 325 (rez.).
1
Amprentă digitală.
1
Măsurînd 23 cm.

466 1780 mai


S î m i n a căpităniţa v i n d e mănăstirii Sfîntului Spiridon d o u ă d u g h e n i d e p e locul acesteia, cu
370 de lei.

1780 mai.
Zapis prin care Sîmina căpităniţa au vîndut m(ănăsti)rei Sf(în)t(ul) Spiridon, dupl
învoiala cu epitropii, doao dughene ci le ave pe locul mînăstirei dinaintea porţii banului
lordache Paşcanu, drept 370 lei.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 18.3, nr, CXV. Rez. într-un „opis
de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Măre şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîstnicei
fiice a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

467 1780 mai I"


Neculai Hîncul postelnic vinde lui Mihalachi Foca un loc de casă în mahalaoa Copoului, cu
20 de lei.

t Adecă eu, Neculai Hîncul, dat-am zapisul meu la mîna lui Mihalachi Foca
precum să se ştie că i-am vîndut un locu de casă la mahalaoa Copoului, lîngă agudu,
alăture cu locul Arsănii, care locu îmi este şi mie cumpărătură de la Mariie femeie lui
Ioniţă Cartură (?) lipcan; şi eu de a mea bunăvoie i-am vîndut-o, drept doazăci lei, bani

616r
ca să-i fie dreaptă moşie în veci, lui, şi copiilor şi nepoţilor, care locu este şi hotărît. Şi
i-am dat şi zapisăle cele vechi cum şi hotarn(ic)a. Şi, pentru credinţă, am şi iscălit.
1780 mai 1.
Eu, Neculai Hîncu post(elnic), cu voia mea <m.p.>.
Eu, Năstasie Lungu, m-am tîmplat <m.p.>; eu, Antohie ginere lui Tărsinar, m-am
tîmplat <m.p.>.
; Eu, Andrii Caţichi, am scris cu zisa lui Neculai Hîncu post(elnic) c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, A.N., MCLXXV/4. Orig., hîrtie difolio (21,8 x 16,4 cm.), filigran, cerneală neagră.

468 1780 mai 1


Sandul hamal şi soţia sa, Maria, vînd Măriuţei, copila ce a slujit la Dumitraşco Sturza
vornic şi la domniţa o casă din Muntenimea de Mijloc, cu 110 lei.

f Adică eu, Sandul măhalul, înpreună cu soţu meu Marii şi cu fii mei, anume
Vasilachi şi fiica me Paraschiva ş(i) cu toţii fii mei, cu frat-meu Simion măhalul ş(i) soţul
meu, Mariia, şi tot nemul meu, dat-am adivăratu şi încredinţatu zapisul nostru la mîna unii
copile ce au slujitu la dum(nealui) vornicul Dumitraşcu Sturza ş(i) mărie sa domniţa, ier
numele copilii Măriuţa, ce-ş(i) faci dum(nealui) vornicul mil(ă) şi pomană cu dînsa de i-eu
cu<m>'părat o cas(ă) în mahalaua Muntenime de Mijloc, într-o sută şi zeci lei. însă (?) casii
(?) să hdtareşti [în hotăşti] în hotarnică cîtu cuprindi. Ş-am vîndut cu a nostră bunăvoi, de
nimene siliţi, <ni>'ci asupriţi, ce <de a>] nostră bunăvoi să le fie ocină ş(i) moşie în veci
nerăşluitu cît aceştii copile, anume Măriuţii, şi copiilor săi ci-i va da Dumnezeu şi nepoţilor
săi în veci. Şi, pentru credinţă, am pus degitile mai gios, niştiind carte.
Let 1780 maiu 1.
Eu2, Sandul măhalul, am vîndut cu voie me.
Eu2, Mafie soţul Sandului, cu voie me.
Eu2, Vasilachi sîn Sandul, cu voie me.
Eu2, Paraschiva fi<i>că Sandului, cu voie me.
Eu2, Sămion brat Satţdului, cu voie me.
Eu2, Mărie soţul lui Simion, cu voie me.
Eu2, Crîste olarul, cumnatului Sandului, cu voie me, răzeş <m.p.>.
Eu, Ion olarul, mahalagiu.
Eu, Posto<la>'chi Teleguţă, mahalagiu.
Eu, Piriteleu Carage, m-am tînpiat.
Eu, Gheorghie Scurtul, m-am tînpiat, mahalagiu.
Eu, Andronic blănar, m-am tînpiat.
Eu, Miron blănar, părintile fiici aceştii mai de sus.
Eu, preot Rali ot besărică Blagoveştenilor, am fost de faţă <m.p.>.
Eu, Scărlat Păun, mazil, m-am tînpiat.
E u , a m scris zapisul cu zisa a tuturor nemurilor.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CVI/30. Orig., hîrtie, cerneală
neagră, şapte amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce",fasc. ,5 (1925), p. 325 (rez.).
1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.
1
Semnătură neclară.

617r
469

mahalaua Muntenimii de Sus ai lui Nastasie casap.

Facem ştire cu această mărturie hotarnică: din luminat(ă) poronca preînnălţat(ului)1


domnului nostru, mărie sa Costantin Dimitrie Muruz v(oie)voda, fiind rînduit de
dumnalui Vasile Razul vel logofăt, pren răvaş de jalobă, ca să mărgu la un loc de casi a
lui Năstasii căsap, la mahalao Muntenemii de Sus, ca să-1 cercetez şi să-1 hotărăsc de
cătră alţi mahalag ii, deci după poronca am mărsu la numita mahala la stare locului si a®
strîns omeni mahalagii, anume priutul Dămienu, i Lupul siman, om bătrîn, i Grigoras
Ghemul siman agescu, mahalagiu, Andrunachi Mărginenul, i Măteiu cheptănariu
mahalagiu, i Constantin blănariul mahalagiu şi alti oameni mahalagii. Şi fiind toţd)
aceştie mai de sus numiţ(i) marturi am întrebat pe Năstas(ie) casapul cu ce ceri locul la
stăpînire lui. El au arătat un zapis de cumpărătură de la Costantin Jidan şi de la fămeie
sa, Safta, din let 7251 <1743> maiu 14, care zapis scrie în sămni locul. Şi fiind numiţii
marturi mai de sus arătaţi de faţă, am făcut stînjănu de opt palme şi întîi am pusdoo petri
hotară cheotori locului lîngă drumul ce vini din Drumul Păcurariuliii, ce pogoră pe lîngă
locul acesta la Bahl.ui, şi dintre aceşti două petri hotară am purces cu măsura la vale,
alăture cu drumul, pîn(ă) unde s-au împlinit 14 stînjăni, şi am pus doo petri hotară
cheotore locului lîngă drumu şi lîngă hodiţi ce mergi peste zidiul hăznalii; şi de acule am
întorsu cu măsura pe de la vale, despre amezizi, pîn(ă) unde s-au împlinit 18 stînjăni, şi
am pus doo petri hotară cheotori locului în malul Rîpii; de acole am întorsu cu măsura
capul locului despre răsărit pe malul Rîpii pîn(ă) unde s-au împlinit 5 stînjăni 2 pol
palme, şi am pus doo petri hotară cheotori locului, şi de acolo am <merş>' în sus cu
măsura de la de(a)l alăture cu locul casii popii lui Dămien pîn(ă) în petrile ce s-au pus
întăi, s-au găsit 14 stînjăni 2 palme. Şi aşe s-au încheiet tot[t]ă cercetare şi măsură
acestui loc, cu petrile hotară ce arat(ă) în sămni mai sus; şi i-am dat şi eu această
mărturie hotarnică a numitului locu la mîna lui Năstasii căsapul şi a fămeii sale Aftimii,
întru care mărturie hotarnică am pus şi pecete Porţii g(os)p(o)d şi am şi iscălit.
Let 1780 maiu 12.
Neculaiu Grosul vornecu de port(ă) <m.p.>.
Această mărturie hotarnică am scris-o eu, Ion Grosul (?), cu zisa vornicului de port(ă).
<Pe recto-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Aceasta este palma2 care s-au
măsurat locul.
Arh. St, laşi. Documente, XXXII/16. Orig., hîrtie difolio (28 x 20 cm.), filigran, cerneală neagră, un
sigiliu neclar al Porţii domneşti.

'Omis.
2
Măsurînd 23 cm.

470 1780 mai 17


Mărturie hotarnică a lui Ion Gordul vornic de poartă privitoare la un loc din mahalaua
Muntenimii, de lîngă biserica Sfinţii 40 de Mucenici.

f Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată porunca


preaînălţat(ului) domnului nostru mărie sa Costandin Dimitrie Muruz voievoda, ne-au

618
orînduit dumnealor veliţii boieri cu răvaşul de jalobă, ce-au dat la mărie sa vodă,
ieromonah preutul Ştefan de la biserica Sfinţilor 40 de Mucenici şi cu mahalagii de
acolo, de la mahalaoa Muntenimii ...', jăluind aceştie că mai înainte era un drum ce
jnergea la Copou • alăture pe lîngă locul bisericii Sfinţilor Mucenici şi pintre locul
dumisale spătăresii llinca Gheuculeasa, ce-au ţinut-o răposatul Ioan Gheuca vtori spătar,
jsi la vreme muscalilor făcîndu-să şanţuri şi alte săpături s-au închis acel drum de tot,
cum şi din curgere apei ploilor s-au săpat drumul, mai ales din dreptul locului bisericii la
leal ş-au rămas drumul părăsit de nu mai umblă niminea pe dînsul, fiind închis cu
Şanţurile şi cu alte săpături mai arătînd în jaloba lor cum că acel loc al dumisale
spătăresii fiind vîndut la dooa mîni şi acuma vrînd să se îngrădească piste tot de laolaltă
cu ogrăzi şi cu cele trebuincioase rămînea să li să închidă cale ce mergu mahalagii la
sfînta biserică şi la fîntîna ce este cu apă bună pe locul bisericii, de unde să ţine toată
inahalaoa.
Deci, mergîndu noi la starea locului, fiind şi preotul Ştefan al bisericii faţă şi
ceilalţi mahalagii ci s-au întîmplat, anume: ieromonah preutul Ştefan de la 40 Mucenici,
i preutul Costandin ce au fost preot la biserica Blagoveştenii, i Toader petrariul, i
Apostol, i Gheorghii pitar, i Alexandru Botezatul, i Gheorghii croitoriul, i Ştefan Izmană
biv copil în casă şi Grigoras zet lui Păun, cu toţii mahalagii, am cercetat pricina jalobii
lor şi adevărat am aflat că drumul acel vechiu din dreptul bisericii 40 de Mucenici, s-au
aflat stricat şi închis cu şanţu şi cu alte săpături şi dacă să va îngrădi tot locul dumisale
spătăresii Gheuculesii, rămîne închisă cale bisericii şi a apei pe unde avea să meargă
mahalagii. Şi fiindcă dintr-acest loc al spătăresii parte locului de la vale au vîndut-o
spătăreasa dumisale Costandin Cantacuzino biv vtori postelnic, fiiul răpousatului vornic
Toader Cant(acuzino) cu zapis, care loc l-au cumpărat dumnealui pentru dumnealui Ion
Cantacuzino biv vel c v o r n i o 2 , moşul dumisale, iar pe urmă şi parte locului de la deal ce
pe din sus dispre Copou au vîndut-o spătăreasa dumisale Macoveiu Ţintilă vornic ..}
gospod ginerului dumisale, iarăşi cu zapis din let 1780 aprilie 25, şi singur vor(nicul)
Macoveiu Ţintilă de bunăvoie sa ...2 şi din locul dumisale au dat patru pol stînjini
g(o)spod în curmezişul locului pînă în locul dumisale vornicului Ioan Cant(acuzino),
însă la margine şi spre răsărit şi dispre drumul ce merge la Copou, cari să află pe lîngă
locurile aceste şi asemenea întocma 4 pol stînjeni au ...2 şi spre drumul acel vechiu stricat
cari merge întăi pintre locul bisericii la deal şi pintre locul acesta ..} du-să şi drumul acel
vechiu în curmeziş, s-au găsit iarăşi 4 pol stînjini din locul vornicului Macovei şi pînă în
hindichiu ... 2 <în>grăditură locului bisericii cu săpătură şi acei patru pol stînjeni drumul
cel vechiu s-au lipit lîngă locul vornicului <Macovei> 2 Ţintilă rămîindu lucru cu
schimbu în locul celor patru pol stînjini de loc ce i-au dat să fie uliţe în curmeziş pintre
..} Ioan Cant(acuzino) biv vel vornic şi pintre locul vornicului Macovei Ţintilă şi aşe au
rămas acest drum uliţă pe cum mai sus s-au arătat nu numai pentru trebuinţa
mahalagiilor ce mergu la sfînta biserică şi la apă ce şi a trecătorilor tuturor ...2 cari s-au
mulţămit şi toţi mahalagii cu acest chip,
Şi vrînd vornicul Macovei Ţintilă ca să-şi şi hotărască locul ce are de cumpărătură
de la soacră-sa din giur împregiur, au mersu la dumnealui Vasile Razul vel logofăt de-au
cerşut voie ca să-i alegem locul acesta ce-1 are cumpărătură şi dumnealui vel logofăt ne-
au poruncit şi de iznoavă am mersu la faţa locului şi făcînd stînjin de opt palme gospod,
întăi am pus dooa pietri hotară chiotori locului în marginea drumului ce mergi la deal la
Copou dispre răsărit, pintre locul acesta a vornicului Macovei Ţintilă şi pintre locul lui
lordachi Aslan biv vataf za copii; şi dintr-aceste doua pietre hotară, măsurînd faţa locului

619r
înspre apus şi înspre biserica 40 de Mucenici alăture cu drumul ce este lăsat din locul
vornicului Macovei Ţintilă şi pintre locul dumisale loan Cant(acuzino) biv vel vornic si
pintre locul acesta al vornicului Macovei şi pînă în hindichiul locului bisericii. c'e
desparte locul bisericii de locul vornicului Macovei Ţintilă, s-au aflat cincizeci stînj^ : si
două palme, unde am pus două petre hotară chiotoare locului în marginea hindichiului; si
din petrile aceste măsurînd pe hindichiu în sus la deal alăture cu locul bisericii şi pînă în
dreptul petrii de. hotar vechiu ce s-au găsit a locului acestuia în fundul locului dispre
Copou s-au aflat şasăzăci şi şasă ştînjini lungul locului, unde am pus şi două pietri hotar
chiotoare locului, iar în marginea hindichiului de la deal, în dreptul petrii hotarului
vechiu; dintr-aceste două petri hotar măsurînd fundul locului dispre Copou înspre răsărit
şi pînă în drumul ce mergi la Copou, s-au aflat cincizăci şi trei pol ştînjini, însă cu locul
uliţii cei vechi, ce s-au lăsat schimbu în locul drumului celui de la vale după cum îrati
mai sus şi cu cinci stînjăni de loc ce-au avut cumpărătură răpousatul loan Gheuca vei
spatar, însă o casă de la un Lupul Butuc cu zapis din anii 7268 ...2 18, în colţul locului de
la deal dispre răsărit şi dispre drumul ce merge la Copou, mai nainte de danie a toi
locului acestuia ..} avut miluire de la mărie sa loan Teodor voievoda, cu lirism dc
întăritură tot din anii 7268 <!760> avgust 16, unde am pus iar două pietri hotară:
chiotoare locului de la deal în colţu dispre răsărit în marginea drumului ce mersi la
Copou; şi diri petrile aceste măsurînd în gioS înspre amiazăzi, alăture cu drumul ce mergi
la Copou, însă iar lungul locului pînă în cele două petre hotară ce-am pus întăi în
marginea drumului, ce s-au lăsat drumul din locul acesta al vornicului Macovei Ţintilă
pintre locul acesta şi pintre locul dumisale loan Gant(âcuzino) vornic, s-au aflat cinu v.
şi cinci ştînjini i 60 palme şi aşe s-au încheiat tot locul acesta ce-1 are cuiiij Vu.-â
vornicul Macovei Ţintilă de la soacra dumisale Ilinca Gheuculeasa spătăreasa parte
locului de la deal, cu aceste opt petre hotară ce am pus în tuspatru colţurile locului, care
acest loc este osăbit de bucata ce de loc parte de la vale ce l-au vîndut dumisale
post(elnicului) Costandin Cant(acuzino) cu zapis şi; dumnealui încă au dat moşului
dumisale loan Cantacuzino biv vel vornic. Şi după cercetare ş-alegire locului ao.-siuia ce
s-au făcut, am făcut şi noi această mărturie hotarnică la mîna dumisale Macovei Ţintilă
vornicului de ţigani gospod, întru care am pus pecete Porţii g(o)spod şi am şi iscălit.
1780 mai 17.
Ion Gordul vornic de poartă cm.p.x
Andrii biv izbaş am scris hotarnica aceasta şi am fost faţă la hotărîiu.
cLa sfîrşitul actului, pe margine, scris de aceeaşi mînă>: Palmă 3 stînjinului ccu
2
ca> re s-au măsurat locul.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLIV/43. Orig., hîrtie difolio (49 x 35 cm ), rupt, pătat şi şters, cerneală
neagră, sigiliul Porţii domneşti din 1767 (3,3 cm. în diam.), aplicat în cerneală cafenie.

' Loc liber în orig..


2
Şters.
1
Măsurînd 26,5 cm.

471 1780 mai 21


Chirica işlicar şi soţia sa, Ilinca, vînd lui Andreiu şi soţiei acestuia Maria un loc de casă <M
I a ş i x cu 65 de lei.

Adecă eu, Chirica şlicar, dinpreună cu soţul meu Ilinco şi cu fiiul nostru Dumitru
făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dum(nealui) cumnatului Andreiu

620r
sj a soţului dUmisali Măriei şi a fiilor dumilorsali, preeu că că ştie că rămîindu-ne uri loc
de la părinţii noştri ce este alăture cu locul casealor dumisale păh(arnicului) Ispir, care
acesta locu me-u rămas mie, Ilincăi, şi surorii mele, Marii, şi înpărţindu cu aceasta loc cu
surore-me Mărie drept în doî, adecă giumătate dc locu au luat soră-me Maria, iar
giumătate de locu me-u rămas mie, pe parte de loc a surori-me Maria ş-au făcut casă, iar
parte me au rămas loc sterp, şi mie nedîndu-mi mîna ca să-mi fac casă, socotindu-mă eu,
de nime sălită, nici asuprită, ce de a me bunăvoi, l-am vîndut dumisale cumnatului nostru
Andrei şi suroră-me Marii şi fiilor dumisăle, cu tocmală 65 Iei, adică şasezeci şi cinei de
lei: şi dîndu-mi banii deplin în mînule noastre l-am vîndut ca să le fii drept(ă) ocină şi
moşie dumisale, copiilor, nepoţilor, şi (s)'trănepoţilor dumisale, în veci, dîndu noi şi
zapisul cel vechiu acestui loc, din velet 7230 <1721 > dec(hem)V(rie); la care. aceasta
tocmală a noastră, s-au întîmplat şi alţi oameni buni şi mahalagii, cari mai gios şi-au pus
si degitele cari n-au ştiut carte, iar cari au ştiut carte ş-au iscălit cu mîna lor. Şi noi încă
pentru mai adevărată credinţa ne-m pus numile şi degitele ca să fie de credinţă.
1780 maiu 21.
Eu, Chirica soţ Ilincăi, am vîndut cu voe me.
Eu, Ilinca soţu Chiricăi, am vîndut cu voe me.
Eu, Dumitru ficior Ilincăi, am pus degetul.
Eu, Sandul nepot Ilincăi, am pus degetul.
Fecopyiov Avtovvo, ţxapxtpaq2.
Savva Răzmeriţi cupeţ am scris acestu zapis cu zisa Chiricăi şlicar şi a soţului
dumi-ali Ilinca.
După M. Burghelea, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 151, nr. XLVI. Orig. din „Acta
Pehr casele <din Str. Sf. Teodor(i), Nr. 14>".
!
Aşa în textul editat.
2
Gheorghiu Antonio, martor.
'Omis.

472 1780 iunie, Iaşi


»
Costandin Dimitrie Muruzi voievod confirmă mănăstirii Dancul din Iaşi scutirile de dări.

Cu mila lui D(u)mn(e)zeu, Noi Costandin Dimitrie Muru/.i v(oie)voda, domnu


Terii Moldaviii. Facem ştire, cu acest hrisov al domnii melc, luturor cui se cade a şti,
pentru svînta mănăstire Dancul de aice clin oraşul Iaşii, unde să cinsteşte şi se prăznuieşte
hramul Svinţilor Mai Mari Voievozi ai Oştilor îngereşti Mihăil şi Gavriil, cari mănăstire
iaste metoh al mănăstirii de la Xiropotam, că viind înainte domniii mele cuvios
rugăloriul nostru Ieremie egumenul, arătalu-ne-au hrisoave g(o)spod de miluire cc au
avut mănăstire această de la alţi luminaţi domni de mai înnainte, şi rugîndu-se ca şi
domniia mea asemine să tniluim, socotit-am domniia mea, şi după cum pe alte svinte
mănăstiri ce să află în ţara aceasta cît au fost prin putinţă le-am miluit, ascminc şi pe
aceasta n-ani lăsat-o fără a noastră domnească milă şi agiutoriu.
Pentru aceea; iată, priiitr-accst hrisov al domniii mele, hotărîm ca se aibă
mănăstire aceasta Dancul a scuti pe tot anul, nesmintit în toată Vreme domniii noastre,
cîte trii sute cincizăci stupi de desetină şi oîte doao sute oi de goştină şi cîte patru sute
vedre vin de vădrărit. Pe aceşti bucate de mai sus arătate nici uri banu să nu dea, nici să
se supere, fiindcă am iertat domniia mea.

621r
Deci, poruncim dura(neavoastră) boiari sJujbaşi i voaă zapcii şi slujite 11 V / T - !
hrisovul domniii mele, cu toţii se urmaţi pre deplin cum hotărîm, nime să nu cuteze a
face într-alt chipu piste porunca noastră. Şi poftim domniia m e şi p e alţi luminaţi domni,
pe carii Svîntul Dumnăzeu va orîndui în urma noastră la domnie aceştii teri, să nu surpe
miluire aceştii svinte mănăstiri, ce mai vîrtos se adaogă şi se întărească pentru al
domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
S-au scris hrisovul acesta la scaonul domniii mele în oraşul Iaşi, la cea dintîj
domnie a noastră la Moldavia, întru al triile anu, de credincios boiariul nostru
Dimitrache Vîrnav vel cluccriu.
La anii 1780 iuni(e).
Io Costandin Dimitrie Muruzi v(oie)v(od) < m . p > .
...' npwtHT <m.p.>.

<Pe verso, de mîna scriitorului actului>: Hrisovul mării sale Costandin Dimitrii
Muruzi v(oie)voda pentru miluirile mănăstirii Dancul.
Inst. de ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dală. Copie după orig., hîrtie. sigiliu domnesc inelar, oval. din,
1777, aplicat în cerneală.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropoiamu, I, p. 329-33(1, nr. 457 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (49,7 x
35,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. XX).

1
Semnătură neclară.

473 1780 iunie I


Mărturie hotarnică privitoare la un loc al lui lordachi Aslan fost vătaf de copii de lîngă
Tîrgul Boilor, de la marginea laşilor.

t înştiinţare facem, cu această mărturie a noastră hotarnică, că la preînnălţat(ul)


domnul nostru, mărie sa Costandin Dimitrie Muruz v(oie)voda, dînd jalob(ă)
dum(nealui) lordachi Aslan biv vătaf de copii, fiiul răposatei Sandii med(e)lniceresii,
pentru un loc ce are dum(nealui) vătavul Iordache de la maica dumisale, aice, în Iaşi, de
laturea tîrgului, despre Copou, din dosul Tîrgului Boilor, care loc şi maicei dumisale i-au
fost miluire şi danie din loc slobod şi drept loc domnescu, cu hrisov de la mărie sa Ioan
Theodor v(oie)voda, din let 7269 <1761 > martfie) 1, arătînd cum că s-ar fi înpresurînd
despre unii-alţii din tîrgoveţii mahalagii.
Şi din luminată poroncă mării sale, rînduindu-ne pe noi dum(nealui) Vasile Razul
vei log(o)f(ă)t ca să cercetăm acest loc, şi de se vor arăta smintite hotarăle, se Ic
îndreptăm. Am mărsu la stare acestui loc împreună cu vătavul Iordache Aslan, fiind şi
hrisovul de danie maicii dumisale faţe. Şi dupi rînduială, vrînd noi se strîngem mahalagii
acole, mai vechi mahalagiu decît pe un Ştifan Izman(ă) copil din casă pe altul n-am
găsit, cu carele înpreună, întăi am mersu de am făcut cercetare semnelor hotară ce să
arată la hrisov. Şi ne-au arătat numitul Ştefan Izmană copilul din casă o piatră hotar
vechiu în margine uliţii care iese din tîrgu, pentre casa med(elnicerului) Pelipovschi şt
pintre casa vătavului Ion Hurduc. Şi merge la deal, spre Copou. Şi atît după mărturisire
acestui numit mahalagiu, cum şi dup(ă) arătare hrisovului am încredinţat că piatra
aceasta iaste întăiul hotar a locului vătavului Iordache Aslan, căci piatra aceasta este în
margine uliţii despre răserit, în capul locului, cel de la vale, a văt(a)v(ului) Aslan Ia colţu
şi a casei în prejmă, peste uliţe, despre apus, pe locul ce-au fost a spătăroaie Ilincăi

622r
Gheuculesii şi aemu se află vîndut dumisale Ioniţe Cantacuzino biv vel vornic s-au găsit
jarăs(i) o piatră hotar, c u m arată la hrisov. Deci noi, urmînd hrisovul, după ce pentre
jocul dumi(sale) vor(nicului) Ioniţ(ă) Cant(acuzino) şi pintre locul vătav(u)lui Aslan am
„Măsurat opt stînjăni domneşti şi s-au lăsat pentru uliţă, cum scrie hrisovul, fi(i)nd faţă şi
dum(nealui) vor(nicul) Ioniţ(ă) Cant(acuzino), cu care deschidere a uliţii s-au mulţemit
s i s-au odihnit amîndoo părţile. Şi n-au rămas ca să fie pricină de acole nice odată. întăi
acole, în dr(e)ptul pietrii cei vechi a hotarului văt(a)v(ului) lordache Aslan, am pus noi
afcmu alte doo pietri hotară chiotoare în colţul locului, de lăture uliţii, despre răserit. Şi
de acolea am măsurat drept la deal, alăture cu uliţa ce-au fost mai înnainte drum vechiu,
pe margine drumului vechiu pe despre răserit şi peri dreptul locul(ui), ce iast(e) peste
drum a lui Macoveiu Ţîntilă, ginerile spătaresii Ilincăi Gheuculesii, fiind faţe şi Macovei
Ţîntilă drept tocul său. Şi Unde s-au înplinit 100 stînjăni domneşti cum arată la hrisovul
dc danie, acolo, negăsindu-se piatră veche, am pus noi aemu iarăş(i) doo pietri hotară
chiotoare, în colţu, la capul locului, de lă deal, despre Copou, lîngă drumul vechiu,
într-un răzor. De acolo, dintr-aceste pietri am măsurat fundul locului acel(a), de la deal
despre Copou, în curmeziş, spre răserit, asupra muchii dealului Căcăinii, trecînd peste
doo drumuri, îns(ă) un drum ce iese din tîrgu, pe lîngă biserica Blagoveşteniia şi pe lîngă
lotul dumisale Vasilie Razul vel log(o)f(ă)t, cc are de cumpărătură, şi alt drum ce iese
din tîrgu, pe deasupra muchii dealului Căcainei, care acest(e) doo drumuri se înpreună
de la un loc şi mergu la Gopou, şipîn(ă) în muchea dealului Căcainii, unde scrie hrisovul
că s-au pus atunce pietri hotară colţu cheotoare. Măsurînd tot deolaltă, cu drumuri cu tot,
pîn-acolo s-au aflat 124 stînjăni domneşti, unde piatră veche hotar nu s-au găsit acum.
Dinii u care sumă de stînjîni, scoţînd 16 stînjîni domneşti pentru aceste de sus numit(e)
doo drumuri, au rămas loc curat, pintre drumuri şi pîn-în muche Căcainii, 108 stînjăni
domneşti. Şi dintru aceştie scoţînd 83 stînjăni domneşti a vătav(u)lui Iordachi Aslan, pe
cît îi scrie hrisovul de danie, mai rămîne loc domnesc, pîn-în muche dealului Căcainii,
25 stînjîni domneşti, în curmeziş. Deci noi aemu, unde s-au înplinit 99 stînjîni domneşti,
adică cu 16 stîjîni a dop driiniuri şi cu 83 stînjîni a vătav(u)lui Iordachi Aslan, acolo am
pus doo pietri hotară chiotoare despărţîndu acei 25 stînjîni din curmezişi, ce-au rămas
drept loc domnescu pîn-în muchea dealului Căcainii, cu care dum(nealui) vătavul Aslan
n-are treabă, fiindcă stînjinii săi, după hrisov, i s-au înplinit pîn-într-aceste doo pietre ce
am pus noi acum chiotoare, în coltul acesta. Şi din pietrile aceste, mergîndu drept cu
măsura în gios, pe de Ia vale de drumul ce merge pe deasupra muchiei Căcainii, pe
dispre răserit, unde s-au plinit 100 stînjini domneşti, cum scrie hrisovul de danie, acolo
işrăş(i) am pus doo pietri hotară chiotoare la capul locului cel din gios, în colţu despre
muchie Căcainii, unde să pogoară un drum de merge la fîntînă, la Marta. Am măsurat şi
fundul locului cel din gios, de Ia vale, despre tîrgu, însă noi aemu măsurătoare acestui
fundu am Început-o iarăş(i) din cele doo pietri hotară cheotoare ce s-au pus înpotrivă
locului dumisale vornicului Ioneţ(ă) Cant(acuzino), ce-1 are cumpărătură de la
Gheuculeasă, de unde am purces cu măsura întăi. Şi din pietrile aceste, mergînd în
curmeziş, pe lîngă un Ioc ce-au dat samă mahalagiii că ar fi fost casa unui Ştefen
Turcescul copil din casă şi pe de la deal de casa lui Vasile Urşoleanu pe din dosul
gardului grădinilor, alăture cu gardul, şi tot spre răserit asupra muchii dealului Căcăinii,
trecînd iarăş(i) peste acele doo drumuri ce s-au pomenit mai sus şi pîn-în muchea
dealului Căcăinii, lîngă drumul ce se pogoară Ia Marta, unde scrie hrisovul de danie şi
unde s-au găsit şi piatră veche chiotoare.

623r
într-acel colţii, măsurînd tot deolaltă cu drumuri cu tot, pîn-în muche s-au «flaf
146 stînjăni domneşti, dintru care sumă de stînjîni scoţînd 16 stînjîni domneşti, pentru
acele de sus numite doo drumuri, au rămas loc curat pentru drumuri şi pîn-în muchea
dealului Căcăinii 130 stînjîni domneşti. Deci fiindcă dumisale vătav(u)lui Iordachi
Aslan, afară din drumuri, îi rămîn 120 stînjîni domneşti şi s-au împlinit după hrisovul de
danie pîn(ă) într-acele doo pietri hotară ce-am pus noi acmurîn cOlţu chiotoare. despre
muchea dealului Căcăinii, unde se pogoară drumul la Marta, dintr-aceste pietri şi pîn-în
muchea dealului Căcăinii mai rămîne loc domnescu zece stînjîni domneşti, în curmeziş.
Şi piatra acea veche ce s-au găsit într-acest colţu la muche au rămas pe locul cel
domnesc. Şi vătavul Aslan de unde i s-au înplinit stînjînii din pietrile ce-am pus noi
acmu cheotoare şi pîn-în muche cu acel loc n-are treabă, care loc în lungu .merge alăture
cu locul vătav(u)lui Aslan din cap în cap, adic(ă) 100 stînjîni g(o)sp(o)d. Şi aşea s-au
încheiet cu măsura şi cu pietrile hotară locul dumis(ale) vătav(u)lui Iordachi Aslan la
tuspatru colţurile.
însă pe acel loc a dumisale vătavului Aslan ce să încheie într-acestc hotară s-au
aflat făcute aceste case, care le arătăm mai gios, anume o casă a lui Iordachi Leahul ot
Copou ce-au fost vier; o casă urzită şi neacoperită a Sinicăi, ce-au fost a Magopaîe la
Copou, o casă a preotului Costandin b(e)jănar; o casă a lui Gheorghie sirbul furinagiu; o
casă a lui Grigoraş zet lui Păun vornic; o casă a lui Anastasi croitor cioclu; o căsuţă mică
a lui Ştefan zlătar, ţîgan a log(o)f(ă)t(ului) loan Cant(acuzino); un bordeiu în pămînt, a
lui Toader scripcar ţig(an) tij a dumis(ale) log(o)f(ă)t(ului) loan Cant(acuzino); o casă a
lui Apostol sirbul furmagiu; o casă a lui Gheorghie croitoriul birnicu; o casă urzită
numai în pari, a lui Marin scutelnic a dumis(ale) hătmănesii Saftii Rusătoaie; o casă a lui
Mihai Cătană birnicu; o casă a lui Vasile Rus teslar, scutelnic a lui Sfet(i) Spiridon; un
bordeiu făcut în pămînt, pentru olărit, a Dimii baş bulucbaş cu o bucată de loc îngrădit,
stîlpit şi cu petri, pe care au lualu şi cart(e) g(o)spod de întăritură, arătîndu-1 hotărnicii
ce-au fost cum că iast(e) loc domnesc slobod şi fără pricină; o casă a lui Ion ginerile
Urşoleanului birnic; o casă a lui Iov seiman hătmănescu; o casă a lui Costandin lirebie
b(e)jănar; o casă a lui Toader Grumaze ot Copou, ce iast(e) cu birul la streini, urzită şi
neacoperită; o casă a lui Pavăl sin Şipopoii holtei, urzită numai păreţii; o casă a lui
Gheorghie Butuc ruptaş, ce-au venit de la Mălăeşti, ot ţîn(u)t(ul) Ieş(i); o casă a lui
Gheorghie Cartul seiman hătmănascu; o casă a lui Simeon siman agescu; o casă a Iui
Toader Trinca, birnic; o casă a lui Apost(ol) seiman hătmănesc; o casa a lui Miron
cheirariul birnic; o casă a Gahiţii fimeie săracă, care peste tot, cu rea cu bună, fac 26
case.
Şi la măsurătoare şi hotărîtura locului ce-am făcut noi, toţi aceştii cu casele au fost
di faţe. Şi în ce chip am aflat, am dat această mărturie hotarnică la mîna dumisale
vătavului Iordache Aslan se-i fie spre încredinţare.
1780 iuni(e) 1.
loan ...' log(o)f(ă)t...' cm.p.x
Ştefan Ciogole vornic de poartă cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, A.N., MDLXXXIV/4. Orig., hîrtie difolio (34,3 x 24,2 cm.), filigran, cerneală
cafenie, sigiliul Porţii domneşti, slab imprimat în aceeaşi cerneală, neclar.

1
Un cuvînt neclar.

624r
474 1780 iunie 2
lordachi, fiul Saftei, şi Năstase, fratele Saftei, se învoiesc să stăpînească împreună o casă
părintească.
Adicăte eu, lordachi sin Popazului şi a Saftii sor(a) iui Năstasă Purcel, dat-am
. adivărat zapisul meu la mîna dumisali moşului Năstasi Purcel precum să se ştii că o casă
părinţască a Saftii şi a lui Năstasi şi tînplîndu-să de âm ieşit la Divan ne-(a)u orînduit ca
să fii casă tot amîndurora, adică o part(e) a Saftii Popazului şi o part(e) a lui Nastasi
purcel, fiind drepţi fraţi; <au>' orînduit vornici ca să preţăluiescă casa, dar eu lordachi
sîn Safta, şi eu, Nastas(e), frate Saftii, n-am priimit ca să se preţăluiască şi ne-m învoitu
ca să fii casa tot amîndurora, fiindcă se didesi cu chirii. Aceasta, pentru mai bună
crcdi(n)ţă, m e - m pus degitul.
Eu 2 , lordachi sîn Papazului şi a Saftii, am pus degitul precum să se şti că Ia casă
sîntemu drepţi tovarăşi cu moşul Nastasi precum să nu ni mai sculăm unu asupra altuie.
1780 iunie 2.
Şi această învoielă s-au făcut înnai(n)ti me şi am iscălit. Ştefan Ciogole vornic de
poartă <m.p.>.
Eu, Vasilachi croitor, am scris cu zisa dumilorsali.
Arh. Şt. laşi, Documente, MXXVI/8. Orig., hîrtie difolio (29,5 x 18,5 cm.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.

1
Omis.
2
Amprentă digitală.

475 1780 iunie 2


Năstase, fratele Saftei, şi lordachi, fiul Saftei, se învoiesc să stăpînească împreună o casă
părintească.

Adicăte eu, Năstasi Purcel, dat-am adivărat zapisul nepotu-meu, lui lordachi,
precum să se şti că avîndu noi o casă părinţască a me şi a soră-me, a Saftii, mumă acistui
lordachi, şi tîmplîndu-să de am ieşit la Divan pentru casă ne-u orînduit ca să fii casa tot
amîndurora. Au orînduit Divanul vornici di poart(ă) ca să preţăluiască casa, iar noi n-am
socotit şi n-am priimit ca să o preţăluiască, fiindcă se dădusi cu chirii. Şi ne-m dat zapis
unul la altul precum să se ştii că sînt(e)mu drepţi fraţi şi amîndorora au rămas, a lui
lordachi, nepotul meu, şi a lui Nastasi Purcel, moşu său.
Aceasta, pre mai bună credinţă, am pus degitul, eu 1 , Nastasi Purcel, fratile Saftii,
am pus degitul precum să se ştii că sînt(e)m la casă drepţi fraţi şi să nu ne mai sculăm
unu asupra altuie.
1780 iunie 2.
Şi această învoielă s-au făcut înnainte me şi am iscălit. Ştefan Ciogole vornic de
poart(ă) <m.p.>.
Eu, Vasilachi croitor, am scris cu zisa dumilorsali.
Arh. St. laşi, Documente, MXXV1/8. Orig., hîrtie difolio (29,5 x 18,5 cm.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.

1
Amprentă digitală.

625
476 17S0 iu i
Dumitru Dule croitor şi soţia sa, Rusanda, vînd lui Costandin Palade fost mare paharnic iu
loc de casă din Iaşi, cu.220 de lei.

Adecă eu, Dumitru Dule croitoru, fecioru Dulii, împreună cu soţul meu cu
Rusanda denu tîrgul Ieşii, adiverescu cu acestu încredinţat zapis al nostru la minu
dumisale Costandin Paladi biv vel pah(arnic) precum să să ştie că avîndu noi un loc de
casă în tîrgul Iaşii, alăture cu casa noastră pe den sus spre Tîrgul de Sus, care locu şi noo
ne iaste cumpărătură de la Toader vornicul după cumu arată zapisăle vechi ce-am tU u
dumisale pah(arnicului) şi nefiindu-ne noo trebuitoriu acestu locu, de a noastră
bunăvoie, de nimene săliţi, nici asupriţi, l-amu vîndut dumisali Costandin Palade biv vel
pah(arnic) cu tocmală dreptu 220 lei, adică doo sute doozăci lei, care bani ne-au făcut
plată deplinu în mînule noastre şi acestu locu să începe din locul dumisali pah(antie)
Costanden paharnic, ce purcedi den zăplazul ogrăzii dum(nealui) spre răsărit alăture cu
streaşina casii noastre şi pîn-în uliţa ce merge la Tîrgul de Sus şi de acolo, alăture cu
uliţa iar pără în zaplazii ogrăzii dumisale pah(arnicului) Costanden Palade. Deci noi,
cînd amu scos vînzătoru acestu locu amu întrebatu toate neamurile şi nimeni n-au vrut să
cumpere. Şi l-am vîndut dumisale pah(arnicului) Costanden Palade. Deci să-i fie dreaptă
moşie şi ocină dumisale şi cuconilor dumisale, nepoţi şi strănepoţi, în veci neclătitu. Şi
de s-ari mai ivi nescaiva scrisori pe acest locu, afară den scrisorile ce-amu datu dumisale,
să aibă a să luoa ori la ce mînă vor fi şi să să de la mîna dumisale pah(arnicului)
Costanden Palade.
Şi la această vînzare s-au întîmplat boieri mari şi mici şi alţi oamini de ispravă, care
mai gios s-au iscălit. Şi, pentru credinţa, neştiind eu carte, mi-am pus numele şi degitulu.
L(ea)t 1780 iunie 4. ' '
'Eu, Dumitru sîn Dule croitor, amu vîndutu şi amu pus degetul.
'Eu, Rucăsanda soţul lui Dumitru, amu vîndutu şi amu pus degetul.
Eu, Panainte diiac, amu scris acestu zapis cu zisa lor şi sînt martur.
Şi eu, Mihaiu am scris cu dzisa dum(nealui) şătrariului.
Hurmuz şatrar, martur.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul Dulii croitoriului pi
locu de la Toader vor(nic).
1780 iunie 4.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXI/21. Orig., hîrtie difolio (30 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. I (1921), p. 103, nr, XXXIV
(orig.).
1
Amprentă digitală.

477 1780 iunie 8


Catrina, fiica lui Neculae Cucoranul jitnicer, face un schimb de ţigani cu leremia, egumenul
mănăstirii Danco din Iaşi.

Catrina, fiica jic(nicerului) Neculae Cucoranul, giupîneasa lui Ioniţi biv vt(ori)
armaş, adeverez cu această scrisoare a mea ce dau Ia sfîntă măn(ă)st(i)re Danco din
oraşul Ieşi, precum să să ştie că ţiind un Toader vezeteul, ţig(an) al măn(ă)st(i)rii, pe

626r
jvjasiasue» fata Paraschevii, ţigancă a mea ce o am zestre de ia părinţii miei, cu care au
{acul şi doi copii; deci ca să nu s(e) mai desparţi selaşul acesta şi să rămîie selaş întreg Ia

m ân(ă)st(i)re ne-am învoit cu svinţie sa părintele egumenul de Danco,, chir Ierimie, în-
tr-acostaşi chip: adică dat-am eu svintei măn(ă)sî(i)ri Danco p e Nastasîie, fata
paraschivii, ce o ţine Toader vezeteul, şi svinta man(ă)st(i)re mi-au dat mie pe Tudosîie,
fata lui Iordache Grosu, ce o are luată cu schimbu de la dum(nea)lui Ioan Cant(acuzino)
biv vel log(o)f(ă)t. Şi de astăz(i) înnainte în veci să aibă sfînta măn(ă)st(i)re Dancul a
stăpîni pe Nastasîie, fata Paraschivii, cu tot rodul ei, cum şi eu asămene să-in(i)
jtăpineasc pe Tudosîie, fata lui Iordache Grosul. Iar cît pentru un copil ce am să ieu din
doi copii ce-au făcut Nastasîie, fata Paraschivii, cu Toader vezeteu mai înnainte de
împărţala aceasta, au rămas să-mi de măn(ă)st(i)re un copil dintr-aceşti doi cînd vor veni
la vîista de zece ani, iar de s-ar tîrnpla să moară aceşti doi copii în curgere acestor zeci
; ani. atunce la numita vade se aibă măn(ă)st(i)re a-mi da un copil de ţigan di potrivă, din
orice ţigani ar ave măn(ă)st(i)re.

Şi, pentru credinţa, am iscălit puind pecete.


1780 iuni(e) 8.
'Eu, Catrina fiica Cucoran(ului) jic(nicer), adiverez.
Andrii Hristodol, martur <m.p.>; ... 2 martur < m . p > ; Costandin ... 2 , martur c m . p . x
Această scresoare am scris-o eu, poftindu-mă dumne(ac)i armeşoaie Catrina.
Şcrban !og(o)f(ă)t, martur < m . p > .
Pentru copilu di ţigan ce arată în scrisoare aceasta ca este datoare mănăstire să de
soţului meu Catrinii au dat acmu pe Vasili, ficior lui Toader şi Anasatasii ţig(ani), şi
neavînd a mai ceri nimica pentru încredinţare m-am iscălit.
1786 nov(embrie) 20.
Andrii Hrestodol <m.p.>
Lupul Nacul biv log(o)f(ă)t <de> vist(ierie), martur < m . p > .
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliul inelar, oval, al
Catrinei, cu monogramă, neclar.

EDIŢII-, Florin Marinescu, Xiropotumu, p. 328, nv, 455 (re/., gr. ikr/.v. după orig., hîrtie difolio (33,7
x 20.9 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 779).

1
Sigiliul Catrinei.
:
Nume neclar.

478 1780 iunie 16


Anastasă meserciu şi soţia sa, Aftimia, vînd preotului Damien un loc de casă.
Adică eu, Anastasă mesărciu, dinpreună cu soţul meu Aftimie dat-am adivărat şi
încredinţat zapisul nostru la cinstită mîna molifţii sale preutului Dămicn, precum să s(e)
ştie că de nimene siliţi, nici asupriţi, ci din a noastră bunăvoie, i-am vîndut un loc di casă
în capul Rîpii, la zîd, di la deal di un Ioc ci l-am dat danie lui Ştefan croiloriului; si l-am
vîndut drept, acel loc, 30 lei, adică triizăci lei, dinpreună cu hotarnica şi cu zapisăle
vechi, şi care loc să hotărăşti cu locul lui Ştefan croitoriului de la vale, care I-am dat
danie, şi de la deal cu a Dinului ficiorul lui Antohi croitoriului şi dispre amiază pîn(ă) în
malul Rîpii şi dispre apus pîn(ă) în drumul vechiu; şi am vîndutu acestu loc ca să le fie
dum(i)sale ocină şi moşie, dumisale şi cuconilor dumisale, i nepoţilor, strenepoţilor. Iar
di s-ar întî<m>pla cineva ca să s(e) scoale asupra acestui loc sau eu, sau fimeie mea, sau

627
din copii mei, sau din rudele mele, să facă cît de puţînă supărare preutulm s] s
întîmpla şi vreo giudecată, să nu li s.ă ţie în samă, ori undi or mergi.
Şi, pentru mai adivărată credin(ţă), ne-am pus şi digitile ca să se crează.
Leat 1780 iuni(e) 16.
Şi la acestu zapis s-au întîmplat şi alţi mahalagii, oameni bătrîni.
'Eu, Anastasă, am vîndut cu voie mea şi am pus şi degitul.
"Eu, Aftimie soţul lui Anastasă, am vîndut cu voie mea şi am pus şi degitul.
Eu, Lupul cioclu, mahalagiu, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
..} întoarce fie ...2.
Şi eu, Ştefan croitoriul, mahalagiu, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Şi eu, Mateiu chiptănariul, mahalagiu, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Şi eu, Ioniţă chiptănariul, m-am întîmplat şi sîntmart(or).
Şi eu, Gligoraş tălpălariul, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Şi eu, Andrunachi ciubotar, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Şi eu, Dinul răzaş, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Şi eu, Safta socra preutului Dămien, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Şi eu, Vasile Ghemul, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Si eu, Tănasă dascal ot Prepodobna Paraschiva din Apăni, am scris acest zapis cu
zisa lui Anastasă mesărciului şi a soţului dum(i)sale Iftimie şi sînt mart(or).
Arh. St. Iaşi, Documente, XXII/13. Orig., hîrtie difolio (35 x 20,5 cm.), cerneală neagră, două
amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Rupt.

479 1780 mai 20


Mărturie hotarnică a lui Costantin Balşu ban privitoare la hotarul dintre moşia BuCiumii a
mănăstirii Dancul şi moşia Socola a mănăstirii cu acelaşi nume.

Din luminată poronca preînnălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Costantin


Dimitrie Muruz v(oie)voda, dup(ă) jaloba ce au dat înălţimii sale Ereniiia egumen de
mănăstire Dancul din Iaşi, şi...' stariţa mănăstirii Socola, arătînd cum că moşie Buciumii
măn(ă)st(i)rii Dancul tii şi moşie mănăstirii Socolii fiind alăture, s-ar fi împresurîndu una;:
de cătră alta. Şi fiindu rînduiţi prin luminată carte mării sale întru care ni să poroncejte
ca să mărgim la stare numitelor moşii să alegem şi să hotărîm pricina a îmbe părţile.
dup(ă) poroncă am mersu şi, de faţi viind egumen(ul) de Dancul, cum şi stariţa de
Socola, am cerut scrisori ca să ne arate pe numitele moşii.
Şi întâi stariţa de măn(ă)stire Socola ne-au arătat un ispisocu, din let 7091, de la
răpousatul domnu Pătru vodă, de danie moşiei mănăstirii Socolii, şi al tu ispisocu din
7174, de la răpousatul domnu Duca vodă, de întăritură pe domniia lui Pătru vodă; ne-att
mai arătat şi alte doă mărturii hotarnice: una din let 7216, de la clucer şi alta din let
7251, de la Simion Cheşco uricariul, întru care ispisoace şi mărturii hotarnice arată, în
sămne, toată moşie Socolii.
Osăbit ne-au arătat şi egumen(ul) de Dancul un ispisocu iarăşi de la răpousatul
domnu, Duca vodă, din let 7180 ...' de danie pentru moşie Buciumii, mănăstirii Daricului,
întru care arată toată moşiia Buciumii, în sămne, care ispisocu iaste mai în urmă cu 6 ani
decît ispisocul răpousatului domnu Duca vodă, ce-1 are mă(nă)stire Socola.

628r
Şi cercetînd noi cu amăruntul toate aceste scrisori amînduror părţilor, unile din
sămne nu s-au putut dovedi dinspre parte locului de pricină ce are Socola cu Buciumii,
f ă r ă numai întîi am mersu fa podu ce iaste piste pîrîul Socolii, supt Dealul cel Mare, care
podu mai înnainte vreme să nume Podul Dancului, iar acmu să numeşte Podul lui Bîtcă,
care iaste cel dintîi sămnu de-1 arată în hotarnice, înspre despărţirea moşiei Socolii de
B u c i u m i , din gios de podu, în şesu, unde căutîndu-să hotarul vechiu acmu nu s-au aflat,
dar dovedindu-să după arătare sămnilor, ce scrie în hotarnicile mănăstirii Socolii, că au
fost piiatră hotăra acolo am pusu şi noi piatră hotaru, şi dreptu la deal pe drumul cel
v e c h i u al Buciumilor, carile s-au dovedit că iaste drumul vechiu, unde negăsindu-să
s t î l p u i vechiu ce-1 arată hotarnicele că ar fi deasupra, în muche dealului, am pus piatră
hotar între drumurile cele vechi al(e) Buciumilor, lîngă rădiu, şi de acole, tot pe drumul
B u c i u m i l o r , cel vechiu, şi p r i n îngrăditura viii lui Stavăr vt(ori) vist(iernic), ce iaste
a c m u si pe din deal de cişmea p î n ă la o piatră hotar vechiu ce s-au găsitu lîngă drumul
v e c h i u al Buciumilor, pe care hotară îl arată şi hotarnicile vechi pomenindu-1 că iaste
pusu în coada vîlceii şi cunoscîndu-să că acesta iaste hotarul din coada vîlcelii carile,
cercetîndu-să, s-au găsit şi cărbunii suptdînsul, lîngă care hotar am pusu şi noi altă piatră
hotar; şi de acole tot pe drumul cel vechiu al Buciumilor, prin îngrăditura viii lui Stavăr
vton vist(iernic) şi piste îngrăditură dinafară de gardu, în costişa vîlcelii dispre răsărit,
din vale de drumurile ce mergu acmu la Buciumi, am pusu piatră holar, şi de acolo tot pe
costişe şi dispre răsărit am pus altă piatră hotar, în drept, şi de acole tot înnainte pe
%ostişe pînă împotriva unor răchiţi ce sîntu pe vîlce, din care răchiţi măsurîndu-să cu
ştînjen de 8 palme g(o)sp(o)d, spre răsărit 41 stînjini 6 palme, am pus piatră hotar în
drept, şi de acole tot înnainte pe costişe într-un dîmbu am pus piatră hotar drept o
scursură ce să coboară dispre răsărit la vale, şi de acple tot înnainte piste scursură şi prin
viia Anuţii căpităneasi şi pe costişe pînă în dreptul varniţii cei mai din susu, din care
yarniţe din capul de la deal măsurîndu-să la deal spre răsărit pin vie 52 stînjeni, am pus
piatră hotar lîngă un cireş în viia lui Enache ...', şi de acole tot pin viia lui Enache şi piste
gardu şi pin vie lui Gheorghie Botezatul croitoriu, 55 stînjeni, am pus piatră hotar în vie
iui Gheorghie Botezatul croitor; şi de acole tot pin vie lui Gheorghie Botezatul croitor şi
pe costişe şi piste gardul viii de deasupra pîrîului Buciumilor am pus piatră hotar, can în
dreptul locului unde ne-au arătat unii din oamenii din Buciumi şi din Socola că ar fi auzit
că ar fi fost un puţu, care puţu iaste pomenit în hotarnicele vechi a mă(nă)stirii Socolii,
arătînd că şi doi stîlpi ar fi fost lîngă acel puţu, dar neaflîndu-să nici stîlpii, nici locul
acelui puţu şi neîncredinţîndu-ne nici în mărturisire oamenilor, la acel loc und(e) au
arătat ei n-am pusu piatră, ce de la piatra ce am pus-o deasupra pîrîului Buciumilor am
trecut dreptu piste pîrîul Buciumilor şi piste şesu, în gura Drumului lui Pancu, puţin mai
giosu de cîrcitna mănăstirii Socolii, ce iaste acmu, am pus piatră hotar alăture cu Drumul
Pancului, supt rădiu, care drum s-au dovedit şi ni l-au arătat un Mihălachi rotariul din
Buciumi, om bătrîn, de 70 ani, dinpreună cu un Ştefan a Ilenii, tij din Buciumi, om
bătrîn de 60 de ani, că le-ar fi arătat părinţii lor că acela iaste Drumul Pancului, priimind
şi carte de blăstăm ce li s-au cetit la stare locului întru auzul tuturor.

Şi măcar că dup(ă) însuşi hotarnicile mă(nă)sţirii Socolii, de la piatra hotar vechiu


ce s-au găsit în îngrăditura viii lui Stavăr vtori vist(iernic), lîngă drumul cel vechiu al
Buciumilor, în coada vîlcelii care s-au pomenit mai sus, dup(ă) stare locului, Eremie
egume(nul) de Dancul cere tot(ă) vîlceaua în giosu, ca pe acolo să se aşeze pietrele
hotară. Dar pentru ca să lipsască pricinile, însuşi egumenul ş-au priimit pe la locurile
dup(ă) cum s-au pus şi s-au aşezat hotarăle acmu.

629r
Şi fiindcă moşiia Buciumii a mă(nă)stirii Dancului şi cu moşiia m Anfă>stirii
Socolii rnei'gu şi pin codru tot alăturea, acmu n-am putut ca să mergim pin codru să
cercăm sămnile, dup(ă) cum arată în scrisori, fiindu desime, ce au rămasu pînă ia toamnă
şi atunci să vor cerca*şi sămnile a celelalte pin codru, dup(ă) cum arată în scrisori.
Şi dup(ă) alegere şi hotărârea şi dup(ă) pietrile hotară, dup(ă) cum sint arătate măi
susu, am făcut şi noi această mărturie hotarnică, în sămne, la mîna sfinţii sale părintelui
liriiniei egumen de la măn(ă)stire Dancul din Iaşi.
Şi osăbit am făcut asămine mărturie hotarnică în sămni şi la mîna ...' stareţii de la
mănăstire Socolii, ce iaste lîngă Iaşi, şi am iscălit.
Costantin Balşu ban <m.p>.
1780 iunie 20.
înst. de Ist. „A.D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 329, nr. 456 (rez. gr. dez.v. după orig., hîrtie difolio (34,8
x 24,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 391).
1
Loc liber în orig.

480 1780 iunie 21


Costantin Galiţi şetrar î m p a r t e cu e g u m e n u l mănăstirii B î r n o v a u n sălaş d e ţigani.

împărţire ce-am1 făcut cu svinţie sa părintele Ignatie egumen(ul) de Bîrnova cu


nişte ţîgani, anume: Anghel ţigan al nostru au ţinut o ţigancă a măn(ă)stirii Bîrnovii
anume Ileana şi au făcut şasă copii, însă patru ficiori şi doao fete; s-au venit în parte
mări(ă)stirii trei copii, însă doi ficiori şi o fată, anume Mihăilă şi Vasile şi Nastasie, iar în
parte noastră s-au venit iar trei copii, însă doi ficiori şi o fată, anume: Manole şi Toader
şi Safta şi fiindu că trăie ţiganca ce bătrînă, Ileana, au mersu cu acei trei copii la
măn(ă)stire.
Şi pentru încredinţare am datu această scrisoare a noastră la mănăstire cum şi
părintele egum(en) au datu la mîna noastră scrisoare asemene.
1780 iunie 21.
Costandin Şat(rar) Galiţi.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 59v. Copie din 1796 octombrie 2 din Condica M-rii Bîrnova scrisă
de Costantin Polimaz logofăt.

481 1780 iunie 23


I o r d a c h e C e r c h e z f o s t l o g o f ă t de vistierie dă lui Iordache Lazul f o s t m a r e p a h a r n i c un loc
de casă din Iaşi şi 100 de lei în schimbul unui loc de lîngă Rîpa Peveţoaiei.

Precum să s(e) ştii că, di bunăvoia me, am făcut schimbu şi am dat un loc de
cas(ă), ce-1 am cumpărătură de la vărul meu, Mih(ă)lachi Cerchez biv vel jic(nicer), care
loc iast(e) în Iaş(i), de la vale de locul casălor vornic(u)lui Andronachi, dum(riealui)
Iordachi Lazul biv Vel pah(arnic). Deci dum(nealui) să aibă a stăpîni tot locul acela cu
bună pace, după cum adivereaz(ă) hotarnica şi scrisorile vechi ce am dat la mîna
dumis(ale).
Şi dumn(ea)lui pah(arnicul) Iordachi mi-au dat schimbu pentru această cas(ă) cu
locul ei alt loc, iarăş(i) aice, în Iâş(i), lîngă Rîpa Piviţoae, de la vale di locul casălor

630r
^crosnicului Manolachi. Şi pist(e) casa i pivniţa cu locul ei ce-am dat dum(nealui)
pah(amicului), i-am mâi dat şi una sută lei.
Şi, pentru încredinţări, ne-am dat scrisoare unul la mîna altuia. Şi să aibă
jumfnealui) a-ş(i) faci şi dresă domneşti. Şi Ia această învoială, tîmplîndu-s(e) şi alţi
boieri, s-au iscălit.
Şi pe acest loc am dat şasă scrisori şi o hotarnică 1 .
1780 iun(ie) 23.
Iordachi Cerchez biv log(o)f(ă)t de vist(ierie) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCV/118. Orig., hîrtie (30,2 x 21
t n filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 126, cot II (re/..).
1
Propoziţie adăugată de altă mînă.

482 1780 iunie 25


Costachi Conachi fost mare stolnic ia de la mănăstirea Sfîntul Spiridon din Iaşi patru
pogoane de vie din Dealul Tecucelului, pe care le dăruise tatăl său mănăstirii, urmând să dea anual
acesteia cîte 100 de vedre de vin.

De vreme că toată afierosire este bini primită cînd acila cătră care să afierosăşti
cîştigă folosul ei. Pentru aceasta dar, răposatul părintile mieu, Costachi Conachi biv vel
vor(ni)c, afierosînd dintr-a sa bună voinţă Ia sfînta mănăstire întru care să cinsteşti
Sfîntul Ierarh Spiridon, din oraşul laşului, patru pogoane de vie ce sînt la ţin(u)t(ul)
Tecuciului, pe Dealul Tecucilului, pentru pominirea răposatului fratelui mieu ce este
îngropat la această sfîntă mănăstire, care vie fiindcă mănăstire n-au putut nici pute din
mulţi pricini a le lucra au rămas paragină lipsindu-să de tot rodul lor, n-am putut sufiri a
vide aferosire părinţască părăsîtă ci m-am învoit cu epitropii numitei mănăstiri ca să ieu
la stăpînire mea aceşti patru pogoani de vie, şi lucrîndu-le cu toată cheltuiala me, să fiu
dator fără prieinuire pe tot anu a da la mănăstire cîte una sută vedre vin, însă mănăstire
să fie datoare după trecere a trii ani, adică de la 1780 pînă la 1783, a trimete pe tot anul
la podgorie Necoreştilor să-şi ie soma vinului de mai sus pomenită de Ia mine, ce şi
mănăstire să nu fie volnică după ce vor aduce viile la stare bună a li lua de la stăpînire
me ce să le ţie fără bîntuială pînă cînd iarăşi dintr-a mea bunăvoie le voi da la stăpînire
mănăstirii. Dat-am dar această scrisoare la mănăstire, de tocmală şi de învoire, întru care
însum(i) am iscălit şi am pus pecete mea luînd di la mănăstire atît zapisili viilor cît şi
scrisoare de afierosire a răposatului părintelui mieu.-
Costachi Conachi biv vel stolnic <m.p.>.
1780 iunie 25. •
Arh. St. laşi, Documente, MXXVI/10. Orig., hîrtie (28,3 x 19,8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
inelar, octogonal (1,4 x 1,3 cm.).

483 1780 iunie 29


Gheorghe Gage şi soţia sa, Aniţa, vînd lui.Sirghi Plăcintă un loc de casă din Muntenimea
de Sus, cu 6 0 de lei.
Adică eu, Gheorghi Gage sin lui Ioniţă baş bulucbaş, şi dinpreună cu soţul meu
Aniţa, dat-am adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dumisali cumnatului meu lui

631r
Sirghi Plăcintă că, de nimene siliţi, nici asupriţi, am vîndut un loc de casă ct este în
Muntenime de Sus, ce se hotărăşte cu dumnealui logofătul Ion Canta şi cu un Constantin
blănariu, ce este ginere lui Vasîle Bunduc ciobotar, parte din sus. ^
Şi tocmala ne-au fost şi mi-au dat drept 60 lei, adică şăsăzăci lei; şi l-am vîndut
dumisale ca să-i fie draptă ocină dumisale şi ficiorilor dumisale în veci neclătită, iar de
s-ar scula cineva din neamul nostru ca să întoarcă locul ce am vîndut noi dc bunăvoie,
să n-aibă nici o dreptate la giudecată; iar de s-ar întîmpla să iasă şi la vreo giudecată, cîtă
cheltuială şi înplineală ce s-ar face, să fie toată dispre noi.
Şi, pentru mai adivărată credinţă, ne-am pus şi degitile ca să să crează.
1780 iunie 29.
'Eu, Gheorghi Gage sin lui Ioniţă baş bulucbaş, am vîndut cu voia mea.
' Eu, Aniţa soţ lui Gheorghi, am vîndut cu voia mea.
Eu, Gavril ciobotar, m-am întîmplat la această vînzare şi sint martur.
Eu, Ignat aprod, m-am întîmplat la această vînzare şi sint martur.
Eu, Toma ciobotar, m-am întîmplat la această vînzare şi sint martur.
Eu, Costachi aprod, m-am întîmplat la această vînzare şi sint martur.
Eu, Tănase sin lui Vasîle Gagii, m-am întîmplat la această vînzare şi sint martui
Eu, Ariton, m-am întîmplat la această vînzare şi sint martur.
Şi eu, Ion dascal,„am scris acest zapis cu zîsa iui Gheorghi Gagii şi cu a soţului -,âu
Anitii
» »si sint martur.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul locului de casă din
tîrgul leşului, de la Gagi.
Arh. St. laşi, Documente, XXXVI/15. Orig., hîrtie difolio (37,5 x 25,6 cm.), filigran, cerneală neagră,
două amprente digitale.

484 1780 iunie 30


Mărturie hotarnică a lui Ion Gordul vornic de poartă privitoare la un loc din Tîrgul de Sus
al lui Enciul abager.

f Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată poroncă


preaînălţat(ului) domnului nostru măria sa Costandin Dimitrie Muruzi v(oie)voda, fiind
orînduit de dumnealui Vasile Razul vel logo(făt) ca să mergem la Tîrgul de Sus la un Ioc
a Enciului abăgeriului, ce este dinspre uliţa lui Sfeti Theodori şi merge la vale pînă unde
se înpreună cu locul dughenii lui Costandin Savei ce-o are la Uliţa Hagioaiei, carele loc
îl are Enciu cumpărătură de la un Ioniţă sîn Vasile Rătundul şi de la soţul său, Ileana,
fata lui Costandin Fedeleşanul, cu zapis din let 1777 dec(hemvrie) 1.
Şi ne-au mai arătat o mărturie hotarnică de anii 7265 <1757> iuli(e) 22, de la
Ştefan Popăscu vornicul de poartă, ce scrie pc acest loc a lui Costandin Fedeleşanului
arătînd că de lat iaste locul de doi stînjini la faţa uliţii dinspre Sfeti Teodori, după cum
arată, şi faţa uliţi duce la Uliţa Hagioaiei.
Şi făcînd stînjin de opt palme, cu palme ce sînt puse la hotarnica de sus arătată, am
măsurat din petrile hotară vechi ce s-au găsit, ce desparte locul acesta de locul lui
Costandin Blebii, carele are Enciul zestre de la Apostul blănar. Şi Apostul cu femeia lui,
Aniţa, încă le-au avut cumpărătură cu dughenile dispre Uliţa Hagioaiei, de la Costandin
Blebe blănar; şi din piaţra car(e) s-au găsit la faţa uliţii dinspre Sfeti Teodori, măsurînd
încă doi stînjini locul Fedeleşanului şi avînd loc şi Enachi şlicariul alăture, pe din sus, cu

632r
• accsi loc al Enciului după zapis vechiu ce are de la un Chiriac Gîndul cupeţ, ce-i arată
{
JQC de vracniţi, care măsurînd dugheana, faţa locului a lui Enachi dispre Hagioaia, s-au
- găsit de lat un stînjin şi şapte palme patru degete şi vrînd ca să-i dăm asemine şi la uliţa
dispre Sfeti Theodori, un stînjin, şapte palme, patru degete locul vracniţii. Am măsurat şi
acesl(a): un stînjin, şapte palme, patru degete a lui Enachi şlicar înspre locul dughenilor
duni(i)sale bănesei Saftei Rusătoaie şi s-au aflat temelie dughenelor dum(i)sali bănesei
intrată cu 5 palme în locul lui Enachi şlicar; şi vrînd ca să deosăbească locul acela al
Enciului, de cătră locul lui Enachi şlicar, s-au învoit amîndoi, acele 5 palme, ce sint
întrate supt temelie dughenilor dum(i)sali bănesii Rusătoaie, au rămas Enachi şlicariu
răbdătoriu de 2 pol palme de loc.
Şi Enciul abăger iarăşi au rămas răbdătoriu de 2 pol palme de loc pînă să vor
giudeca cu dumneaei băneasa şi-au rămas aceste dooă locuri, a lui Enciul şi a lui Enachi,
trei stînjini şi două palme, care s-au venit de loc cîte un stînjen şi cinci palme. Şi
măsurînd din piatra hotar ce s-au pus în margine uliţii dinspre Sfeti Theodori ce desparte
locul lui Enachi şlicariului de cătră locul acesta al Enciului ce-1 are de zestre, şi la
mijlocul locului iarăşi măsurînd dintr-altă piatră de hotar ce este pusă dinspre locul lui
Enachi şlicariului, iarăşi un stînjin şi cinci palme, şi iar pînă în locul Enciului şi mai
măsurînd şi din piatra al triile, ce dinspre locul lui Enachi, şi pînă într-o piatră hotar
veche ce s-au găsit în vale în dreptul petrei vechi ce este în margine uliţii lui Sfeti
Theodori, asemenea s-au măsurat şi un stînjin şi cinci palme; şi locul acesta al
Fedeleşanului ce-1 are cumpărătură Enciul abăgeriu să începe din uliţa lui Sfeti Theodori
şi merge pînă în Uliţa cea Nouă, ce este pe din dosul tuturor dughenilor.
Şi după cercetare şi alegere locului ce s-au făcut, am făcut şi noi această mărturie
hotarnică la mîna Enciului abăgeriului întru care am pus pecetea Porţii g(os)pod şi am şi
iscălit.
1780 iuni(e) 30.
Ion Gordul vornec de poart(ă) <m.p.>.
Ianachi calpacciu cm.p.x
Ion Andrii biv izbaş am scris mărturie aceasta cm.p.x
<Pe lungul paginii a doua, pe margine, scris de aceeaşi mînă>: Palma cu care s-au
măsurat locul după hotarnica ce veche.
Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi.. Acad. Rom., Documente istorice, XXXIV/228. Orig., hîrtie (31,2 x
21.2 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul Porţii domneşti, rotund, în cerneală neagră (3,3 cm.), avînd de o
parte şi de alta a unei cruci slovele: 11-q/on-pn (Pece(tea)|o| P(o)rţ(ii)), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul
1767.'
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neciilce", fasc. 4 (1924), p. 297 (rez.).

485 1780 M i e l

Catastif de banii daţi de B u h u ş paharnic la a doua c ă m a r ă c d o m n e a s c ă x

K a t d o t o i c x o v > xcov £K XCO oojQevxiKov p a q fî&ppaxoq SiSopiv ccov>


dcrapcov Ttapd tot» raxxapviK p.7touxo"Dcai> xco (3' K&papa.
a \ | m looA.icoo> a.

rpcocoia>

18500 = fjxoi Ypcoma> SeicaoKxcb xoÂ.iocc8t-.q> Kai rcevxaKoccno eScoicev 6


rca%<apvt,K> xrjq arţffen:xe(xPpctou>xţ/rc ot)1.
633r
15000 = tjxoi Yp<oaia> SEKaîtâvxE xiA,id<8£ţ> eScokev exi 6 7ta^<.&pviK>
t f i ţ m oKTa)Pp<aot)> \j/jt ot)'.

1000 = r)xot 7p<oava> 5eKa %i.X.id<8£<;> eScokev exi o 7tax<apvnc> io;


v o e p P p i o t » iţ/n 1 .

12000 = flxoi y p < o a i a > ScbSEKa %i^id<5e<;> eScocîe exi o 7ta%<dpvir> ij5
SeKE<pPpploQ> xjra1.

1 0 0 0 0 = f j x o i y p < o a i a > S e i c a %iX,ia<5eq> eScokev e x i o 7 t a < % a p v i K > xrj i i


iavvouapi<o\)> avjmx'.

1 0 0 0 0 = f j x o i y p < o c n a > SEKa p a p x l < o t » câj/rta1.

1 3 5 0 0 = f ţ x o i y p < o a i a > SEKaxpEiq %i?ad<5£<;> K a i T c e v x a K o a i a eScokev e u


o n a < x d p v i K > xrj u5 d r c p l < t a > av|/rax'.

13000 = f]xoi y p < o a i a > SEKaxpeiq %iX,ia<8eţ> eScokev exi o 7ta<xdpviKoc>


xq iB p a i c o t » avj/rca 1 .

14000 = fjxoi yp<ooia> SEKaxâapEţ x i ^ 1 < *<Se<;> eScokev exi 6


7ta<xdpviKoq> xr\ iB iot>M.<oi» d \ ( / S a ' .

7500 - fţxoi y p < o a i a > etcxa 7t£vxaKoc>ia eScokev exi 6


T t a < x d p v i K o ţ > x r j vr\ i o t ) A , i < o \ » o ă j r â x 1 .

10000 = lîxoi y p < 6 o i a > Sekoc x^ia<8e<;> eScokev exi 6 7ta<xdpviK> Tr\ ?
aeJixep<ppiou> oftjnffic1.

16000 = fţxov Sekcxe^v x ^ 1 ® * ® ^ eScokev exi o ita<xapvu<> t t | ff


oKxco(3p<lot)> avjJTKx1.

8000 = fjxoi YP<ocn.a > okxcî> x i ^ d < 8 & ; > eScokev exi o rax<xdpviK> t h î"i
S£KEpf}p<dcn)> a \ \ n u x ' .

9000 = fjxoi YP<6cnxx> evEa xiXiâ<6£ţ> eScokev exi o 7ta<%dpviK> xrj u j


(pePpovocplo'u oăjjrnj} 1 .

12500 = fjxoi. ScoSEKa %iXă<8Eq> jt£vxaK6<oxa> y p < 6 a i a > eScoke exi o


Tta<xdpviK> xrj î ţ a7ip<iA,ot)>1.

15500 = Tţxoi SEKartEvxE x^i-d<5£(;> Kai rtEvxaKoaia Yp<6cria> e8cok£v exi


o 7cax<dpviK> xrj $ p.ai<ox»'.

11000 = fjxoi EvSfiKa x ^ â < 8 £ < ; > yp<ocn.a> eScokev exi o 7ca<xapviK> xri
a\j/if5 | x a i < o t » h x

634r
Catastihul cu cele date la vama domnească în aspri de către paharnicul Buhuş la
a doua cămară.
:7 1780 iulie 1,
Groşi
18500 = adică optsprezece mii cinci sute groşi a dat paharnicul la 1 septembrie
<1>7801.
15000 = adică cinsprezece mii groşi a dat în acest an la 21 octombrie < 1 >780'.
10000 = adică zece mii de groşi pe care i-a dat în acest an paharnicul la 11
noiembrie <1 >780'.
12000 = adică douăsprezece mii de groşi pe care i-a dat în acest an paharnicul la
13 decembrie <1>780'.
10000 = adică zece mii de groşi pe care i-a dat paharnicul în acest an la 15
ianuarie 1780'.
13500 = adică treisprezece mii cinci sute pe care i-a dat în acest an paharnicul la
14 mai 1781'.
14000 = adică paisprezece mii pe care i-a dat paharnicul în acest an la 14 iunie
1781'.
7500 = adică şapte mii cinci sute groşi pe care i-a dat paharnicul în acest an la 18
iulie 1 7 8 1 ' .
10000 = adică zece mii groşi pe care i-a dat paharnicul în acest an la 5 septembrie
1781'.
10000 = adică zece mii groşi a dat paharnicul în acest an în septembrie 1781'.
16000 = adică şaisprezece mii groşi a dat paharnicul în acest an la 8 octombrie
1781'.
8000 = adică opt mii de groşi pe care i-a dat paharnicul în acest an la 18
decembrie 17811.
9000 = adică nouă mii de groşi pe care i-a dat paharnicul în acest an la 18
februarie 1782'.
12500 = adică douăsprezece mii cinci sute pe care i-a dat paharnicul în acest an la
20 aprilie 17822.
15500 = adică cinsprezece mii cinci sute pe care i-a dat paharnicul în acest an la
12 mai 1782'.
11000 = adică unsprezece mii groşi pe care i-a dat paharnicul în acest an la 1782 mai 311.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., CDXXV/24. Orig., hîrtie difolio (48,2 x 17,1 cm.),
filigran, cerneală neagră, sigiliul domnesc ine/ar, octogona!, din 1777, aplicat în cerneală roşie de 18 ori
(după fiecare depunere bănească).

1
Sigiliu domnesc.

486 1780 august 25


Costandin Dimitrie Muruzi voievod trimite episcopului de Huşi Inochentie un zapis de
vînzare din 1756 (7265) noiembrie 8 pentru recunoaşterea unei semnături.

Hw KwcTdNAHN AnMHTpVe MVptfm B(VWC)KWA'*, EW>KYK> MHA(O)CT(YK>),


r(o)cnwA4p(,h,) 3twtAH MwAAdECKWH. Iubitoriul de Dumnezău şi rugătoriul nostru
sfinţie ta chir Inochentie episcopul sfintei Episcopii Huşul, sănătate! Să face ştire sfinţii

635r
tale că aice la Divan, înainte dumnealor veliţilor boieri, au avut giudecată de faţă Tjader"
Huiban condicar de temniţe cu Neculai ficiorul lui Agărici ce-au fost vornic de poattâ
pentru o parte din moşie Budeştii ot ţînut(ul) Fălciiului, care au fost dreaptă a SS1
părinţască şi acum o'stăpîneşte acest Neculai Agărici.
Intrebîndu-se pe Neculai Agărici cu ce chip stăpîneşti ace parte de moşie, si el au
scos de au arătat înainte dumilor veliţilor boieri un zapis din vălet 7265 < J 75/,
noiembrie 8, de vînzare aceştii părţi de moşie ce-au vîndut-o preotul Mihalachi. tatăl lui
Toader condicariul, lui Grigori Agărici vornic de poartă tatălui său, în care zapis s-au
văzut iscălit preotul Mihalachi, tatăl lui Toader condicariul, i un Angheluţă Toader si!
diiaconu Ioasaf, fratele preotului Mihălachi, asupra căruie zapis Toader condicar au
răspunsu că nici ştie nimică, dar nici este iscălitura tătîne-său, ce zapisul este făcut cu
iconomie, şi că de a fi şi adevărată iscălitura tatălui său, dar moşie fiind a mamn sale,
dată de zestre, n-au avut trebuinţă tatăl său să o vîndă. Deci fiindcă Toader condicariul
au arătat că sfinţie ta cunoşti iscălitura preutului Mihalachi şi ştii şi pentru moşie că i-au
fost di zăstre tatălui său şi nu a lui de la părinţii lui, pentru aceea iată s-au trimis zapisul
la sfinţie ta, ca să-1 vezi de esti a lui, ori a lui Ioasaf diiaconu, fratele său; şi scriem ţ?)
sfinţiei tale după ştiinţă ce vei ave sfinţie ta atît pentru moşie cît şi pentru iscălitură de
este a preotului Mihalachi şi zapisul a fi făcut de dînsul ori de esti făcut de alţii şi au
iscălit preotul Mihalachi fără ştiinţă, să ne înştiinţaţi pre largu trimiţînd zapisul lui
Agărici aice, ca să să hotărască giudecata cu divan.
Aceasta scriem.
1780 av(gust) 25.
<Pe verso-ul filei a doua, adresa>: Iubitoriul de Dumnezău şi rugătoriul nostru,
sfinţii sale chir Inochentie episcop al sfintei Episcopii Huşul, A<*TH C(A) 3APAB-ÎE.

IIpWHHT B6A rtWr(0)4*(e)T.


Arh. St. Bucureşti, Episcopia Huşi, XLViIl/10. Orig., hîrtie difolio (31 x 21 cm.), filigran, Cerneală®
neagră, sigiliu în ceară la plicatură.

487 1780 august 27


Vasile Rugină blănar şi lordache Cerchez logofăt de vistierie se învoiesc asupra unui loc de
casă din mahalaua Feredeelor, în prezenţa unui vornic de poartă.

Adecă eu, Vasile Rugină blănar de aice din Iaşi, făcut-am adevărat şi încredinţat
zapisul meu la mîna dumisale lordache Cerchez log(o)f(ă)t ot vist(ierie) precum să să
ştie că la mahalaoa Feredeilor avînd un loc de casă zestre de la socrul meu Gheorghie
Stanciul log(o)f(ă)t, pe care loc fiindu şi casă făcuţi, în vreme ciumii s-au stricat casile şi
rămîind locul slobod în anul trecut după sămnile tumurucilor a zăplazilor ce-au fost
acestui loc şi după mărluriia şi arătare mah(a)lagiilor pe undi au ştiut că s-au stăpînit
locul acesta de cătră socrul meu Gheorghii Stanciul cu a me cheltuială l-am apucat de am
îngrădit tot locul după sămnile lui şi am făcut şi 0 casă.
Iar acum, dum(nealu)i log(o)f(ă)tul lordache Cerchez scoţind hotarnică din let
7265 <1756> octomv(rie) 15, a dum(nealui) pah(amicului) lordache Lazul pe locul ce-1
are alăture cu locul meu şi căutîndu-şi locul după măsura hotărnicii şi neîmplinindu-şi
locul după măsura şi arătare hotărnicii, au venit cu măsura în ograda me 20 stînjini; pe
care aceşti stînjini cuprinde şi casa ce iasti făcută pe âcest locu.

636r
Şi vînd dum(nealu)i să-ş(i) înplinească măsura locului după cum îi scrie hotarnica,
ş rncisu la dum(nealu)i vel Iog(o)f(ă)t(ul) ca să hotărască pricina între noi şi să ne
•şezi. Şi dum(nealu)i vel log(o)f(ă)t(uI) au rînduit vor(nicul) de poartă ca să margă la
, are locului dinpreună şi o calfă de teslari ca se preţeluiască lemnul casii şi cheltuiala ce
.-au făcut dispri mini; şi după poroncă mergîndu vor(nicul) de poartă cum şi o calfă de
: teslari s-au preţeluit casa cum şi o plasi de gardu ce iasti pe acest loc dispre drum, care
beltuială piste tot au cuprinsu 120 lei, adecă una sută doîzăci lei; şi fiind de faţ(ă) şi
dum(nealu)i i iog(o)f(ă)t(ul) Iordachi Cerchez s-au priimit de a-m(i) da aceşti bani
cheltuiala şi eu încă m-am priimit şi ne-am învoit înainte(a) vor(nicului) de poartă.
Deci luîndu cu toţii banii deplin în mîinile mele, suma de sus arătată, pentru aceea
de acumu înnainti se aibă dum(nealu)i a-ş(i) stăpîni casa aceasta dinpreună şi cu locul
aceşti 20 stînjeni cu care se împlinesc pah(arnicului) Iordachi Lazul în veci cu bună paci
ca pe o dreaptă ocină şi moşie nesupărat de cătră mini sau dispre fiii mei. Şi, pentru
adevărată credinţa, am iscălit cu mîna mea.
! 780 av(gust) 27.
Vasili Rugină cm.p.x
Acest zapis de învoială s-au făcut înnainte noastră priimindu-se şi o parte şi alta,
dup(ă) cum se arată mai sus, şi am iscălit fiindu şi rînduit din poruncă de cătră
dum(nealu)i vel log(o)f(ă)t de am cercetat pricina aceasta a locului iscălindu şi alţii din
oamenii de cinsti cari s-au tîmplat la invoiala aceasta.
1780 av(giist) 27.
Vidraşco Canţir vornec de poart(ă) c m . p . x
Mihalachi Scorţăscu ot vist(ierie), martor c m . p > ; Anastas(e) Scorţăscu <ot>
visî(ierie), martor c m . p . x
Vasile Codreanu diiac za divan am scris cu zisa lui Vasile Rugină în Divan(ul)
g(o/ip(o)d cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, X/176. Orig., hîrtie difolio (30,9 x
21 "cm.). filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi cioc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 207 (rez.).

488 1780 septembrie 11


Matei Ghica fost m a r c spătar vinde cumnatului său Ioan C a n t a c u z i n o fost m a r e logofăt un
ioc de casă din M u n t e n i m e a de Sus, cu 9 0 de lei.

Matei Ghica biv vel spat(ar) adeverez cu scrisoarea mea aceasta, precum să să ştie
că avînd eu o casă cu locul ei aice în tîrgul Iaşii, în mahalaoa Muntenime de Sus, alăture
cu locul lui Hariton stoler, din deal de drumul Sării cel Nou, cumpărătură de la Iacob
Ruzilan, cu zapis din l(ea)t 1779 apr(ilie) 28, care case nefiindu-mi mie trebuitoare, de
bunăvoie am vîndut-o dum(i)sale cumnatului Ioan Cant(acuzino) biv vel log(o)f(ă)t,
drept 90 lei, adică noaozeci lei, care bani i-am şi luai deplin de la dum(nea)lui.
Deci de astăzi înainte şi în veci să aibă dum(nea)lui a-[l] stăpîni casa şi locul cu
pace. însă eu, după ce am cumpărat casa aceasta de la Iacob Buzilan, am cheltuit cîţiva
bani de am făcut ogradă şi poartă, cum şi casa am meremetisit-o fiindcă era răsîpită. Şi
dum(nea)lui să stăpînească atît casa cu locul ei, cît şi alte Iucrur(i) ce mai sînt pe lîngă
case, fiindcă acele au fost toate a meii.

637r
Şi spre mai bună încredinţare âm dat ia mîna dum(i)sale zapisul lui lacob Bii/ilai
cum şi aceast(ă) scrisoare a mea, întru care m-am iscălit.
1780 săpt(embrie) 11.
Mathei Ghica <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/171. Orig., hîrtie, cemeali
neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (rez.).

489 <1780> septembrie 12


Catrina, soţia răposatului Ion <Catargiu> stolnic, se plînge domnului că a fost nedreptăţită
de cumnatul său Costin Catargiu spătar la împărţirea averii soţului ei.
Prea înălţate doamne,
Pentru pricina de giudecată ce am cu cumnatul mieu, spătar Costin Catargiu, din
luminată poroncă înălţimei tale, fiind rînduiţi cu ţidulă gospod, am stătut cu dumnealui la
giudecară înainte preosfinţii sale părintelui mitropolitului şi a dumilorsale veliţilor boeri,
şi la cererile mele cari le am s-au cunoscut de cătră giudecători că eu am dreptale, numai
pentru că d(u)m(nea)lui spatar este om tare de giudecată şi supărăndu-mi-să mie eu
şădere la Iaşi de atîta vreme care acmu şi de cheltuială am sfîrşit cu o gloată de copii
mici şi casa mi-au rămas pustie la vreme aceasta am priimit ca giudecata noastră să e un
sfîrşit, şi cu oareşicare învoială, adică să mai las şi eu dintru ale mele ceriri, şi să lese şi
dumnialui spatar din cîte opreşte, şi nici aşa dum(nea)lui la lacrămile mele nu să
umileşte, nici de copii mei, nepoţii dumisale de frate nimică milă nu iaste, fără numai aşa
vroeşti să-i de pe copii străinătăţii şi sărăciii.
Doamne, cererea mea aceasta au fost întăi să stăpînesc eu moşii, vii şi ţigani pe
cari li-au stăpînit soţul mieu, fratele dumisale spatarului. Dum(nea)lui spătar acele ce-au
stăpânit soţul mieu li-au făcut zapt şi-mi dă mie lucruri ce n-am stăpînit; îmi arată izvod
de moşii pustii nelăcuite de oameni şi fără scrisori, şi stăpînite de alţii, ţiganii ce i-am
avut crescuţi de mine în casa mea cari îmi era slujba şi odihna casii mi s-au luat şi zice
să-mi de pe alţi ţigani, sălbateci şi nestatornici şi cari se află supt stăpînire altora, şi eu
lucruri ce n-am stăpînit şi cari nu mi-i cu putinţă să stăpînesc, cap de fimei fiind şi copii
mici neavînd vărs ta, nu-mi iaste cu putinţă a priimi, pentru că nici ştiu ce-mi dă, nici sînt
harnică să umblu prin ţară şi cu anii să le cautu. Iar după cea să va rădica copii miei la
vărstă şi vor cunoaşte binele şi răul, atunci pot ei să să împartă cu copii dum(i)sale
spat(arului) cum li-a hi voe. Cu toate aceste, doamne, pentru ca să scap din supărare
d(u)mi(i)sale spătarului, fiindcă m-am sărăcit cu cheltuiala şi casa mi s-au pustiit, la toate
altele am lăsat să fii pe voe dum(i)sale spatar, că întăiu pentru o moşie Cucorănii, cari
s-au găsit cu cale de la giudecată să mi-o de giumătate la stăpânirea mea, fiindcă
d(u)m(nea)lui spatar arată pricini că nu sănt scrisorile aicea, şi mai ales fiindcă au dat-o
d(u)m(nea)lui zestre; ştiu că pe urmă mult voiu să mă supăr pără o voiu vedea la mînă.
Al doilea, pentru moşie Zugastri, cari au stăpînit-o soţul meu pănă la moarte împreună
cu d(u)m(nea)lui spatar fiind numai pentru fănaţ, acmu de acole mă lipseşte.
Al treile, că pentru un loc de casă din Eş, care l-am ştiut drept a soţului mieu si
d(u)m(nea)lui spatar acmu zice că iaste a d(u)m(i)sale, şi mă răndueşte să-mi caut alt loc
aice în Iaşi, n-am nădejde că l-oi mai găsi să-1 pot lua, fiind supt stăpînire altora.

638r
Ai patrule, pentru vie cari soţul mieu au stăpînit-o împreună cu d(u)m(nea)lui
spatar(ul) în doă, frăţăşte, fără gardu prin mijloc, şi aemu mă face d(u)m(nea)lui spatar
să puiu, gard, aceasta încă îmi este o sălă şi o mare cheltuială, fimei săracă fiind.
Al cincilea, pentru 360 lei ce-au dat soţul mieu bani gata în mănule d(u)m(i)sale
spatar înainte morţii ca să fie pentru chivirnisala copiilor şi alţi 350 lei ce-au vîndut nişte
vin al soţului după moarte şi i-au luat dumelui spatar, cari era lăsaţi de soţul mieu să să
cumpere o vie să se dea la mănăstirea Neamţului, unde iaste îngropat, fiindcă
d(u)m(nea)lui spatar tăgădueşti, şi copii rămîn păgubaşi, şi pomana mortului rămîne
stînsă, şi eu toate aceste le primescu şi las să fie voie d(u)m(i)sale.
Iar <5ît pentru ţigani, văzînd o strămbătate mai mare decît altele nu-mi iaste, mărie
ţa, nici cu o putinţă a o suferi şi această pricină iaste că d(u)m(nea)lui a pus mîna pe doî
fete de ţigan a mele crescute în casa mea, şi li-au mărit după ţiganii d(u)m(i)sale, mai
opreşte o fată şi un copil de ţigan carii sînt drepţi ai miei crescuţi în casa mea, şi pentru
aceste 4 suflete zice să-mi de alţi ţigani în locul lor. Doamne, după dreptate s-ar căde
să-mi de d(u)m(nea)lui ţiganii miei, ce iarăş pentru mare supărare de vreme că pe aceli
doî fete aii apucat a le mărita, şi pe copilul acel de ţigan l-au dat altora, de unde nu să
poate a să mai lua, pentru acele 3 suflete priimăscu să-mi de alte 3 suflete de potriva
ţiganilor miei, iar pentru copila ace de ţigan cari muma şi fraţii ei sînt în casa mea, şi pe
copila o popreşti, pentrii ăceaste mă doare inima a o privi în casa dum(i)sale spat(arului)
şi să-mi de pe alta; şi eu durere de inimă mă rog milii şi bunătăţii mării tale, nu te îndura
de lacrămile mele şi să fie luminata poronca mării tale să-m dea pe însuşi copila casii că
sunt văduvă săracă cu copii mici, atîta iaste cea mai pe urmă cerere a mea. Pentru care
supăr pe mărie ta cu jalobă, mă rog, Doamne, fă această milă cu mine şi mare pomană va
fi mării tele.
Plecată la mila mării tale, Catrina a răpousatului Ion stolnicul.
<în dos>: Vătav(ul) za aprozi, preosvinţiia sa părintele mitropolitul şi
d(u)m(nea)lor veliţii boeri se cerceteze pentru toate şi să îndrepteze, şi cînd vreo parte tot
nu se va odihni, cu anafora să avem ştire.
Vel clucer.
Sept(emvrie) 12<1780>'.
După Ghibănescu, Surete, IX, p. 295 - 297, nr. CXVIII. Text după idem, Ms. Surete, XXVIII, f. 119,
din Acta Olga Catargiu.

' Aşa în textul editat (anul, bine restabilit de Ghibănescu).

490 1780 septembrie 12


Neculai Perjul adevereşte că a primit banii pe care i-a cheltuit la construirea caselor de pe
locul lui Costin Catargiul fost mare spătar de la poarta mănăstirii Dancul.

încredinţăz cu această scrisoare a mea la cinstit mîna d(u)misale Costinu Catargiu


biv vel spătar preacum să s(e) ştie că pentru casăle mele ce li-am făcut aice în laş, pe
locu d(u)misale ce iaste la poarta Dancului, între Ilie Herescul biv vel med(elnicer) şi
între casăle pit(arului) Chiriiac Scobihorn, m-am învoit cu d(u)mnialui ca să-m dia bani
ce am cheltuit cu casăle şi cu cele ce am făcut pe locu d(u)misale, din care bani ai
cheltuelii pricinuind dumnalui că sînt cam mulţi şi socotind că să cade să ia şi
d(u)m(nea)lui bezmăn pentru loc în cîtă vremea l-am stăpînit eu, pentru aceia s-au scăzut

639r
din soma cheltuelii 80 lei, adică optzăci lei, şi au rămas să-mi de 650 lei, adică visa su t
cincizaci, bani gata, la care priimindu-să şi d(u)m(nea)lui mi-au dat aceşti bani deplini
Şi eu încă i-am dat scrisoare aceasta ca de acum înainte să le stăpînească d(u)ni(neajlm
ca pe un drept acaret a d(u)misale cu bună pacea; şi, pentru încredinţare, am iscălit.
1780 sept(ciiibrie) 12.
Neculai Perjul.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 134, nr. LXXXVIII. Orig.

491 1780 septembrie 13


D u m i t r a c h e V î r n a v m a r e clucer v i n d e lui Ioan C a n t a c u z i n o fost m a r e l o g o f ă t trei locuri de
casă în M u n ţ e n i m e a d e Sus, la Uliţa Păcurariului.

Făcut-am această scrisoare a mea la cinstită mîna dum(nealu)i Ioan Cant(acuzino)


biv vel logo(fă)t precum să se ştie că avînd eu în mahalaoa Muntenimii de Sus, la Uliţa
Păcurariului piste Rîpa de Sus, nişte locuri luate cu schimbătură şi cumpărătură, adică un
locu de la Vasile blănariul hotărît, pe care am dat alt loc ce-am avut la mahalaoa
Feredeilor şi 30 lei, bani gata.
Aşijdere şi alt loc, ce-au fost cumpărat un Antohi croitoriu de la Catrina lui
Enache vornicul gospojdii şi am pus eu pe Vasile blănariul de l-au răscumpărat cu banii
mei, patruzeci lei.
Osăbit, alt loc ce-am cumpărat de la Lupul odobaşe, în 15 lei.
Care aceşti trii locuri sînt unul lîngă altu, după cum se arată la scrisori, şi
nefiindu-mi mie atîtu de trebuitoare şi voindu-le dumnealui Ioan Cant(acuzino) biv vel
logo(făt), de vreme că se megieşescu locurile aceste cu locul dum(i)sali ce are alăture în
parte dispre Păcurariu ca să facă o trebuinţe a[l] dumisale, de bunăvoie me i-am datu
dumisale drept... 1 ; pe cari locuri am dat dumisale şi toate scrisorile ce-am avu tu
înpreună şi această scrisoare a me, ca de astăzi înainte şi în veci să le stăpînească
dumnealui cu bună pace însă să le şi hotărască.
Şi, pentru mai mult(ă) adeverinţa, am scris cu mîna me şi am iscălit.
1770 săpt(embrie) 13.
D. Vîrnav vel cluce(r) c m . p . x
cPe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: 1780 săpt(emvrie) 13 dini.
Cluce(r) Dumitrache Vîrnav.
Arh. St, Iaşi, Documente, XXXII/14. Orig., hîrtie difolio(32 x 2 cm.), filigran, cerneală cafenie.
1
Loc liber în orig.

492 1 7 8 0 s e p t e m b r i e 14

Ion Ursul v i n d e lui I o a n C a n t a c u z i n o fost mare l o g o f ă t u n loc al lui L u c a pietrar din


M u n ţ e n i m e a de Sus, d e la m a r g i n e a tîrgului, cu 5 lei.

Adică eu, Ion Ursul zet Păladi, care mai gios m-am iscălit, dat-am acest adevărat
zapis al meu la mîna dumnealui giupînului Ioan Cant(acuzino) biv vel logofăt precum Să
să ştie că fiind eu vechil lui Luca petrar ca să vînd un locu al lui de casă ce au avut aice
în tîrgul Iaşi, în Munţenimea de Sus, la marginea tîrgului, alăture cu locul lui Ioniţă
petrar şi în capul locului cumnatului mieu, care loc am avut şi eu danie de la răposatul

640r
cfeann loan Theodor vodă, dar acum l-am vîndut dumnealui loan Cant(ăcuziho) biv vel
logofet, drept cinci lei, care i-am luat în mîna me ca să-i de lui Luca petrar. Dar de astăzi
înainte şi în veci dumnealui logofăt(ul) să aibă a stăpîni locul acesta cu bună pace, ca pre
o dreaptă ocină a dumisale. însă scrisoarea de danie ce-a avut Luca pe locul acesta mi-au
spus Luca că au pierdut-o în vremea răzmiriţii. Dar să ştie cît Ioc au avut Luca îngrădit şi
pe atîta să aibă dum(nea)Iui Iogo(ă)tul a îngrădi.
Şi spre mai bună încredinţare m-am iscălit.
1780 săpt(emvrie) 14.
Ion Ursul c m . p . x
Eu1, Hariton stoler, martor.
Eu1, Grigoraş stoler, martor.
Şerban log(o)f(ă)t am scris cu zisa lui Ion Ursul, martor c m . p . x
... 2 vornic cm.p.>; ... 2 , martor cm.p.>; Ştefan Calistru, martor cm.p.>; ... 2 ,
martor c m . p . x
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Ion Ursul zet Păladi
pentru un loc de casă a lui Luca petrar ce-au vîndut dumnealui logofăt(ului) loan
Cant(acuzino), drept 5 lei.
1780 săpt(emvrie) 14.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice CXI/175. Orig., hîrtie difolio (30 x IX
cm.), cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (re/..).

' Amprentă digitală,


2
Semnătură indescifrabilă,

493 1780 septembrie 14


Ion Ursul şi soţia sa, Ileana, vînd lui loan Cantacuzino fost mare logofăt un loc din
Muntenimea de Sus, de Ia marginea tîrgului, cu 5 lei.

Adecă eu, Ion Ursiţi, zet Pălade, înpreună cu soţul meu, Ileana, fata lui Pălade,
sor(ă) Lupului roş agesc, care mai gios m-am iscălit, dat-am acest adevărat zapis al meu
la cinstita mîna dumisal(e) loan Cant(acuzino) biv vel logof(ăt), precum să să ştie că
avînd eu loc de case aice în tîrgul leşii, în mahalaoa Muntenime de Sus, ce mi-au rămas
clironomie de la cumnatul meu, Lupul roş ,agesc, care loc cumnatului i-aii fost danie de
la răposatul domn loan Theodor v(oie)voda. pe care loc au avut şi casă şi aq stăpînit-o
mai bine de 20 ani, care la vreme muscalilor s-au risipit. Deci acest loc, nefiind mie
trebuitor, de bunăvoie I-am vîndut dumisal(e) lbgof(ătului) loan Cant(acuzino), drept
cinci lei ban(i) gata," care i-am luat deplin întru mînule mele. Şi d(umnea)lui de astăzi
înainte şi în veci să aibă a stăpîni locul cu bună pace, ca să aibă o dreaptă ocină a
d(u)m(i)sale. Iar scrisoarea de danie ce-au avut cumnatul meu pe acele locu(ri) s-au
perdut în vremea ciumei, înse iaste ştiut de toţi mahalagii precum că preste ograda şi
grădina cumnatu-mcu şi pe atîta să aibă d(u)m(nea)lui logof(ăt) a stăpîni.
Şi spre mai bună încredinţare am iscălit. Ion Ursul c m . p . x
1780 săpt(embrie) 14.
Ileana fata Iui Pălade, sora Lupului roş agesc, am vîndut cu voie me şi am pus
degit(ui)1.
Ariton stoler, mahalagiu, m-am tîmplat'.

641r
Şerban log(o)f(ă)t, martor, cari am scris zapisul cu zisa lui < m.p.>.
..}, martor <m.p.>; ... 2 , martor <m.p.>;Ştefan Calistru, martor <m.p.>.
. <Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Ion Ursul zetHIadfv
pentru un loc de case ce-au vîndut d(u)m(nealui) logof(ătului) Ioan Cant(acuzino), drept"'
cincilei.
1780 săpt(emvrie) 14.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bihl. Acad. Rom., Documente istorice CXI/173. Orig., hîrtie difolu>{20 x ÎS
cm.), cerneală neagră, două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Semnătură indescifrabilă.

494 1780 septembrie 14


Grigoraş stoler vinde lui Ioan Cantacuzino fost mare logofăt un loc de casă din mahalaua
Muntenimii de Sus, cu 5 lei.
Adică eu, Grigoraş stoler, care mai gios mi-am pus degitul dat-am adevărat acest
zapis al meu la cinstită mîna dumisale giupînului Ioan Cant(acuzino) biv vel Iog(o)f(ă)t,
precum să să ştie că avîndu eu un loc de casă aice în Iaşi, în mahalaua Muntenime de
Sus, danie de la răposat(ul) domn Ioan Teodor voievod, pe care loc am avut şi eu casă şi
am stăpînit-o mai bine de 20 ani şi în vreme moscalilor s-au răsîpit.
Deci, acest loc nefiindu-mi trebuitor, de bunăvoie mea l-am vîndut dumisale
log(o)f(ă)t(ului) drept cinci lei, bani gata, cari i-am şi luat deplin asupra me.
Şi am dat dumisale acest zapis al meu cu care să aibă dumnealui a stăpîni locul
acesta de acum înainte şi în veci, cu pace, ca pe o dreaptă ocină şi moşie a[l] dumisale.
Iar scrisoard de danie ce-am avut s-au pierdut în vreme răzmeriţăi, însă este ştiut de toţi
mahalagii pe cît au fost ograda şi grădina me şi pe atîta să aibă şi dumnealui
log(o)f(ă)t(ul) a stăpîni.
Şi, spre mai bună încredinţare, am dat acest adevărat zapis al meu la cinstită mîna
dumisale log(o)f(ă)t(ului), întru care am pus degitul, neştiind carte.
1780 săpt(emvrie) 14.
Eu1, Gregoraş stoler brat Hariton, am vîndut cu voie me.
;;
Eii1;£A.riton brat Grigoraş.
Şerban logofăt martur, care am şi scris zapisul, cu zisa lui <m.p.>
...2, martur <m.p.>; ...2, martur <m.p.>; Ştefan Calistru, martor <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Gregoraş stoler
pentru un loc de casă ce-au vîndut lui Ioan :Cant(acuzino) vel logofăt, drept cinci lei.
1780 săpt(emvrie) 14. ;\
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Doc. istorice; CXI/174. Orig,, hîrtie difolio (20 x IX cm.),
cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (re/,.).
1
Amprentă digitală.
2
Semnătură indescifrabilă.

642r
)0" 1780 septembrie 14
• "• *
Hariton stoler dăruieşte lui loan Cantacuzino fost mare logofăt un loc de casă din mahalaua
:
Muntenimii de Sus.

Adică eu, Hariton stoleriul, care mai gios mi-am pus degitul, dat-am adevărat şi
încredinţat zapis al meu la cinstită mîna dumisale giupînului loan Cant(acuzino) biv vel
i0g(o)f(ă)t, precum să să ştie că avîndu eu un loc de casă în Muntehime.de Sus, danie şi
miluire ele la răposat(ul) domn mărie sa loan Teodor voievoda, pe care loc am avut şi
casă în care am trăit mai bine de 16 ani şi îl stăpînesc pînă astăzi. Deci, acest loc, de a
niea bunăvoie l-am dat danie dumisale log(o)f(ă)t(ului) pentru multe faceri de bine şi
agiutorinţă ce am avut la nevoia mea, pe care să-1 stăpînească dumnealui cu bună pace în
veci, ca pe o dreaptă ocină şi moşie al dumisale. Pe acest loc am avut şi hrisov de danie
de la mărie sa loan Teodor voievoda şi în vremea moscalilor s-au perdut, însă este ştiut
de toţi mahalagii pe cît loc am avut eu îngrădit, că pe aiasta cuprinde danie mea şi pe
aiasta să aibă dumnealui a stăpîni; care loc este alăture pe din gios cu locul şi casa ce au
cumpărat dumnealui log(o)f(ă)t(ul) de la dumnealui Matei Ghica biv vel spatar. Şi,
pentru mai adevărată credinţa, am pus degit(ul).
1780 săpt(emvrie) 14.
Eu1, Hariton stoler sîn Mihai, am dat danie cu voie me.
Eu1, Ioniţă petrar sîn diiacon, martur.
Şerban martur, care am şi scris zapis(ul), cu zisa lui Hariton.
...2, martur <m.p.>; ..,2, martur <m.p.>; Ştefan Calistru, martur <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Hariton stoler pentru un
ioc de casă ce au dat danie dumisale loan Cant(acuzino) biv vel log(o)f(ă)t, care este alăture
cu locul casii ce-au luat logofăt(ul) de la spat(arul) Matei Ghica. 1780 săpt(emvrie) 14.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Doc. istorice, CXI/172. Orig,, hîrtie difolio (20 x 18 cm.),
cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (re/.).
1
Amprentă digitală.
2
Semnătură indescifrabilă.

496 1780 septembrie 14


Ioniţă pietrar vinde Iui loan Cantacuzino fost mare logofăt un loc de casă din mahalaua
Muntenimii de Sus, cu 5 lei.

Adecă eu, Ioniţă petrar, care mai gios mi-am pus degitul dat-am acest adevărat
zapis al meu la cinstită mîna dumisale giupînului loan Cant(acuzino) biv şi vel
log(o)f(ă)t, precum să să ştie că avîndu eu un loc de casă în mahalaua Muntenimei de
Sus danie de la măria sa loan Theodor v(oie)vod(a), pe care loc şi case am avut, în care
casc atu trăit mai bine de duoăzeci de ani, care casă în vremea răzmeriţei s-au stricat,
cum şi scrisoarea de danie ee-ain avui s-au perdut, însă locul este ştiut de toţi mahalagii
cît am stăpînit şi cît cuprinde gardul ogrăzii. Deci acest loc, de bunăvoia mea, l-am
vîndut dumisale log(o)f(ă)t(ului), drept cinci lei, cari bani i-am luat deplin întru mînule
mele. •.< •.•••••.
Şi de astăzi înainte şi în veci să aibă dumnealui a stăpîni locul acesta cu bună pace şi
să facă orice i-ar face voie ca pe dreapta moşie a dumisale. Şi, pentru credinţă, am dat acest
adevărat zapis al meu la cinstită mîna dumisale log(o)f(ă)t(ului), întru care am pus degetul.

643r
1780 săpt(emvrie) 14.
Eu', Ioniţă sîn diiacon, petrar, am vîndut cu voie me.
Eu1, Hariton stoler, martur.
Şerban-martor, care am şi scris zapisul, cu zisa lui.
...2, martor <m.p.>; Ştefan Calistru, martor <m.p.>;... 2 , martor <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Ioniţă petrar pentru
un loc de casă ce-au vîndut dumisale Ioan Cant(acuzino) biv vel logofet, drept cinci lei.
1780 săpt(emvrie) 14.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Doc. istorice, CXI/176.-Orig., hîrtie difolio(20 x lKcm.)_
cerneală neagră, două amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Semnătură indescifrabilă.

497 1780 septembrie 18


Grigoras Ţigănaş, Ioniţă şi Dumitrachi Ţigănaş vînd lui Ioan Cantacuzino fost mare logofăt
un loc de casă din mahalaua Muntenime, din jos de Drumul Păcurariului.
Adeverim cu scrisoare noastră ce dăm la cinstită mîna dum(i)sale giupînului Ioan
Cant(acuzino) biv vel log(o)f(ă)t, precum să se ştie că avînd noi un loc de casă părintesc,
de baştină, aice în oraşul Iaşi, în măhălaoa Muntenime de Sus, ce sa înpreună cu alt loc
de casă al dum(i)sale ce-1 are de la un Iftodi ţiganul dum(i)sali, cari loc fiindu-ne noaîn
netrebuinţ(ă), de bunăvoia noastră l-am vîndut dum(i)sali drept 80 Iei, adică optzăci lei,
bani gata, cari i-am şi luat deplin în mînule noastri.
Iar scrisorile vechi ce-am avut pe locul acesta toate au arsu înpreună cu al ti lucruri
ale noastră cînd ne-au arsu casa precum iaste ştiut de toţi, dar fiindu locul nostru ştiut de
noi şi de alţi mahalagii înpregiuraş(i); măsurînd locul cu stînjin drept de opt palme s-au
găsit 18 stînjini lungul locului la vali spre Bahlui şi de acole 11 stînjini spre răsărit
fundul locului şi iarăş(i) de acole lungul locului Ia deal alăture cu Drumul Aparilor s-au
găsit 18 stînjini pînă în locul dum(i)sali Iog(o)f(ă)t(uIui) şi iarăş(i) fundul locului pe di la
deal alăture cu locul dum(i)sali log(o)l'(ă)t(ului) iarăş(i) s-au găsit 18 stînjini pînă în
colţul de undi s-au măsurat întăi şi s-au încheiat măsura acestui loc.
Deci de astăz(i) înnainti şi în veci să aibă dumnealui log(o)f(ă)t(ul) a stăpîni locul
acesta cu bună paci cum şi fiii şi nepoţii şi strănepoţii dum(i)sale.
însă pe cît cuprinde locul acesta al nostru ştiu toţi mahalagii cum ş-alţii şi pe atîta
să aibă dum(nea)lui a îngrădi şi a-î stăpîni în veci, căci orei pricină ar ieşi pentru locul
acesta noi să avem a răspundi, iar dumnalui să nu se superi, pe cari Ioc să aibă
dum(nealu)i a-ş(i) face şi întărituri domneşti.
Şi spre mai bună încredinţare ş-adiverire am dat această adivărată scrisoare a noastră
la cinstită mîna dum(i)sale între care i-am iscălit cu mînul(e) noastre înnainte marturilor ce
s-au întînplat faţi la această de bunăvoi vînzari cari s-au iscălit mai gios marturi.
1780 săpt(emvrie) 18.
Ioniţi Ţiganaş cm.p.x
Ion baş bul(uc)baş, martur cm.p.x
Şi eu am şi scris zapisul, cu zisa lui Grigoras Ţigănaş. Andrei Talpă, martui
cm.px

644r
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Gregoraş Ţigănaş i a
lui Ioniţă i a lui Dumitrachi brat lui Grigoraş Ţigănaş pentru un loc de casă în mahala
Muntenime de .,.', din vale de drumul Păcurariului, ce se înpreună cu alt loc al
dum(i)sal(e) log(o)f(ă)t(ului), ce-1 are de la Iftodi ţiganul dum(i)sali, cari loc l-au vîndut
dum(i)sali loan Cant(acuzino) biv vel logo(fă)t, drept... 1 lei, bani gata.
1780 săpt(emvrie) 18.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/9. Orig., hîrtie ditolio (32 x 22 cm.), cerneală neagră.
1
Loc liber.

498 1780 septembrie 18


Preotul Damian şi soţia sa, Catrina, vînd lui loan Cantacuzino două locuri de casă din Iaşi
cu 120 de lei.

Adiverim cu această scrisoare a noastră ce dăm la cinstită mîna dum(i)sale


giupînului loan Cant(acuzino) biv vel log(o)f(ă)t, precum să s(e) ştie că am vîndut
dumisale o casă cu locul ei, care casă şi loc o avem şi noi zestre de la socrul meu, Antohi
croitor, cum şi locu sterp ce l-am cumpărat noi mai pe urmă acmu, de curînd, de la
Anăstasă căsap la let 1780 iuni 17, cari locuri de la deal, dispre miază-noapti să hotărăsc
cu locul ce-1 ari dumnealui de la clucer(ul) Dumitrachi Vîrnav, după cum mai pre larg
arată zapisili. Cari aceste două locuri dinpreună şi cu casa, de a noastră bunăvoie, le-am
vîndut dumisale drept 120 lei, adică una sută doaăzeci lei. Şi, dîndu-ne dumnealui toţi
banii plata noastră deplin întru mînule noastre, am dat şi noi toate zapisăli şi scrisorile ce
am avut pe amîndoaî locurili cum şi casa, adică 2 zapisă a locului şi a casii, celui vechi
părinţăsc, un zapis de la Armaga negustor, din let 7201 <1693> iulie 9, alt zapis de la
Lupul Tetiul, din let 7201 <1693> ghenar 20. Deosăbit, alte 3 zapisă şi o hotarnică pe
locul ce am cumpărat noi: un zapis de la Catrina şi Ândrunachi soţul ei, fără velet, şi alt
zapis de la Costandin Jidan şi fimeia lui, Safta, din let 7251 <1743> mai 14, şi alt zapis
ce am cumpărat noi de la Anăstasă căsap şi Iftimie, soţul lui, din let 1780 iunie 17 şi
hotarnica locului acestuia, ci esti cu pecete Porţii gospod şi cu iscălitura lui Neculai
Grosul vornic de poartă, din let 1780 mai 12.
Deci, de astăzi înainte şi în veci să aibă dumnealui logofătul a stăpîni aceşti 2
locuri şi casa cu bună pace, cu fiii şi nepoţii şi strănepbţii dumisali. Iar de s-ar tîmpla ca
să iasă vro pricină pe aceşti 2 locuri ce am vîndut dumisale, noi să avem a răspundi şi
dumnealui întru nimică să nu fie supărat. Şi pentru credinţă, am iscălit împreună şi
preoteasa me.
1780 săpt(emvrie) 18. :
Eu, preot Damian, am vîndut cu voie mea; eu Catrina, soţ, am vîndut cu voie me;
eu, Dinu, cumnat preotului, am vîndut cu voie me şi, neştiind carte, am pus degitul.
Ion baş bulbaş, martur <m.p.>; ..} martor; Gheorghe ...2, martor; Dumitrache
Secară am fost faţă; eu, preotul Ion, m-am tîmplat şi martur.
Şi eu am şi scris cu zisa lui preutului Dămian ... 2 martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/17. Orig., hîrtie (32 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: L. Benjamin ş.a., Izvoare, II,, p. 213-214, nr. 132 (orig.).


1
Amprentă digitală.
2
Neclar.

645r
i
499 1780 octomhr.'c 4

Manole, fiul răposatului Lupul Hadîmbul vornic de poartă, vinde lui Steri nălbari basă un
loc de casă, cu 110 lei. *

Adică eu, Manoli, fiiu [lui] răposatului Lupului Hadîmbului vornic di poarta,
făcut-am zapisul mieu la mîna dumisale giupînului Steri nălban başa, grec, si a
giupînesăi dumisale, anume Despa, precum să se ştie că di nimine sîlit, nici asuprit, ci de
a mea bunăvoie, am vîndut dumisale un loc ci este di la vale di pivniţa lui Borşu, care si
mii îmi este acest loc schimbu di la dum(nealu)i cuconul Encul Razul biv vel spăt(ar).
Deci eu l-am vîndut dumisale drept cu tocmală 110 lei, adecă o sută şi zeci leLSi
banii mi-au dat toţ(i) diplin, în mînule mele. Dici şi eu, văzînd plată diplin în mînule
mele, i-am dat acest zapis, înpreună cu hrisov(ul) g(o)spod, şi cu hotarnică, arătînd în
sămni cît loc arată.
Dici ca să fie dumisale moşie vecinică în veci, ca să stăpînească dum(nea)lu§
înpreună cu giupîneasa dumisale, şi fii dumilorsale, şi nepoţii dumilorsale şi strănipotil
dumisale.
Şi la acest zapis s-au întîmplat şi alţi oameni de cinste, care mai gios să vor 1
iscăli. _ ~
Şi eu, pentru mai mare credinţă, m-am iscălit.
1780 oct(om)v(rie) 4.
Manolachi Hadîmbul am vîndut cU voie me c m . p . x
Gheorghi biv ispravnic sînt mart (or) <m.p.>.
Eu, Costandin biv raciu baş, m-am întîmplat.
Eu, Chiriiac staroste de telali, m-am întîmplat.
Eu, Tănasi dascal, am spris acest zapis cu zisa Iui Manoli c m . p . x
Eu, Todor teslar, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Eu, Dobri teslar, m-am întîmplat şi sînt mart(or).
Arh. St. Iaşi, Documente, CDII/107. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră. ,

500 1780 octombrie 10


Mărturie hotarnică a lui Vidraşco Canţir,vornic de poartă privitoare la un loc de pe Uliţa
Hagioaiei al Mitropoliei Moldovei.

Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată poronca


preînălţat(ului) domnul nostru mărie sa Costandin Dimitrie Moruz voievod, fiind rînduit:
de dumnealui Vasile Razul vel logofăt, să merg la Tîrgul de Sus la Podul Hagioaie, aice
în Iaşi, pentru locul cu pivniţă de crîşmă ce are sfîntă Mitropolie luată cu schimb de la
Sandul sin Toma Aievra, care crîşmă cu pivniţă este la faţa Podului Hagioaie şi de la
deal care se hotărăşte pe din sus şi despre apus cu locul dughenilor Ilincăi Loizoai, iar pe
din gios şi despre răsărit să hotărăşte cu locul dughenilor a Tomii Mitiutelu cupeţ; şi mai
are sfîntă Mitropolie şi alt loc alăture cu locul crîşmii despre răsărit cumpărătură de la un
Beiu stegar, care acest loc de la Beiu stegariul nu merge deopotrivă cu locul crîşmii, că
este mai scurt şi la Uliţa Hagioaie nu agiunge. că dinainte acestui loc despre Uliţa
Hagioaie este locul dughenilor a Tomii Mititelul cupeţ, care loc a dughenilor de mai sus
arătate cuprinde din Uliţa Hagioaie şi pără piste hudiţa ce merge pe din dosul tuturor
dughenilor, iar locul crîşmii cu pivniţa trece piste hudiţa şi merge pînă în uliţa ce vine de

646r
!a Biserica Sf(î)ntului Theodor şi merge spre Biserica Curărarilor; iar locul de la Beiu
stegariu nici în hudiţa nu agiunge, fiindcă iarăşi are un loc de casă Toma Mititelul cupeţ,
c an să loveşte în cap cu locul de la Beiu stegar. Apoi acest loc de la Beiu stegar merge
alăture cu locul pivniţei de crîşmă a sfintei Mitropolii pe despre apus şi să fac tot un loc
4e merg pînă în uliţa de la Sfete Theodor, iar despre răsărit îşi dă coaste cu locul casei lui
Costantin sin Gheorghie cupeţ, şi merg tot asemine pără în locul de casă a Tomii
Mititelul cupeţ.
Deci din poroncă am mers la Tîrgul de Sus, la Podul Hagioaie, la starea locurilor
de mai sus arătate a sfintei Mitropolii, ca să le aleg şi să le hotărăsc de cătră răzăs(i),
stîlpindu-le şi cu pietre hotară. Şi am strîns mahalagii înpregiuraşi cum şi răzăşi, anume:
Enachi Mane cupeţ, om bătrîn, vîrstă lui de 70 ani, i Sava Mărier, om bătrîn, vîrstă lui 80
de ani, i Enciul abăgeriul, i Costantin sin Sava staroste de blănari, i Iosip blănariul
staroste de ciocli, i Trifan abăgeriul, i Niculai abăgeriul, i Ursachi zet Tomii, i Toma
Mititelul cupeţ răzăş pe din gios şi despre răsărit, i Costanţin sin Gheorghie cupeţ răzăş
tot despre răsărit, i Toma Balica yechilu dumisale Ilincăi Loizoai răzăş din sus şi despre
apus. Şi fiind aceşti de mai sus arătaţi toţi faţă, cum şi preotul Gheorghie clisieriul sfintei
Mitropolii, fiind vechil.
Am întrebat pe preotul Gheorghie cu ce trage Mitropolia aceste locuri supt
stăpînire; preotul Gheorghie întăi ne-au arătat un zapis din let 7250 <1742> iulie 12 de la
Sandul sin Toma Alevra cupeţ, în care zapis arată că au făcut schimb cu părintele
mitropolitul Nichifor de i-au dat Mitropolia o moşie la ţinutul Putnii, anume Cecanii, si
el au dat Mitropoliei o pivniţă de piatră cu dugheană gata la Podul Hagioaie în Tîrgul de
Sus, eu tot locul ei, cum şi alte locuri aiure.
Al doilea ne-au mai arătat o hotarnică tot de la acel let 7250 <1742> iulie 12, de la
Gavril Pilat vornic de poartă şi cu pecete Porţii încredinţată, în care hotarnică arată toate
măsurile locului cum le-au tras petre locuri de-a curmezîş de au făcut locul de la Beiu
stegariul tot Un loc cu locul pivniţei, şi cum că au măsurat locul cu pas de 6 palme.
După care măsuri de atunce şi noi am urmat acum asemine, şi întăi arti măsurat
faţa crîşmii la uliţă şi s-au aflat trei paşi i trei palme pe curmeziş, şi făcînd şi al doile
măsură pe din deal de hudiţa, care hudiţă merge pe din dosul dughenilor, după cum arată
mai sus, tot pe curmeziş, iarăşi s-au aflat trei paşi, trei palme, unde am pus două pietre
hotară, una piatră am pus despre locul Ilincăi Loizoai, Care piatră hotar desparte locul
pivniţei Mitropoliei despre apus de locul dughenilor Ilincăi Loizoai. Al "'doilea piatră
hotar am pus despre răsărit, care piatră hotar desparte locul pivniţei Mitropoliei de locul
dughenilor Tomii Mititelul cupeţ i de locul de casă tot a Tomii, care loc de casă să ţine
tot de locul dughenilor pe lung, şi am cerut scrisori la Toma Mititelul cupeţ pe locul
dughenilor ce le are la stăpînire sa, cum şi pe locul de casă. El ne-au arătat că scrisorile
ar fi arsă, cînd au ars Tîrgul de Sus, în zilele răposatului Scarlat Ghica voevod; şi la
capul locului de casă a Tomii Mititelul am măsurat locul pivniţii Mitropoliei, înpreună
cu locul de la Beiu stegar, fiindcă locul pivniţei de acole să înpreună cu locul de la Beiu
stegariul şi merg alăture la deal pe lung pără în uliţa ce vine pe dinainte bisericei
Sfîntului Theodor, şi s-au aflat 10 pol paşi pe curmeziş din locul Ilincăi Loizoai şi pără
în locul lui Costantin sin Gheorghie cupeţ şi am pus o piatră hotar despre apus, care
piatra hotar desparte locul pivniţei Mitropoliei de locul Ilincăi Loizoai, tot pe lung, si am
pus şi alte două pietre hotară despre răsărit chiotoare locului de la Beiu stegariu, care, o
piatră hotar desparte locul de casă a Tomii Mititelul cupeţ pe curmezăş, după cum arată
mai sus, fiindcă locul de la Beiu stegariu, acolo să loveşte în cap cu locul de casă a

647r
Tomii Mititelul cupeţ, şi al doile piatră hotar a chiotorii desparte locul de la Beiu stesariu
de locul casei lui Costantin sin Gheorghie cupeţ pe lung.
Şi făcînd şi al doile măsură, iarăşi pe curmezăş de locul Ilincăi Loizoai. iarăşi
pîn(ă) în locul lui Costantin sin Gheorghie cupeţ, s-au aflat 11 paşi 4 palme şi am pus
piatră pe prispa casei Ilincăi rachieriţăi, lîngă părete, care piatră hotar desparte locul
pivniţei Mitropoliei de locul Ilincăi Loizoai tot pe lung, cum şi casa Ilincăi rachieriţai,
după hotarnica dumisale Ilincăi, a răposatului Costantin Loiz, s-au dat în două, care
hotarnică este din let 7265 <1757> iulie 14, cum şi o hotarnică a Enciului abăgeriul l!i.
let 7265 <1757> iulie 20, care hotarnică este întărită cu iscălitura răposatului Kad; i
Racoviţă ce au fost la ace vreme vel logofăt; în care hotarnică iarăşi arată toate locuri!,-
în semne pe din sus de pivniţa Mitropoliei, şi al doilea piatră hotar am pus în ograda lui
Costantin sin Gheorghie cupeţ despre răsărit, care piatră hotar desparte locul de la Beiu
stegariu de locu lui Costantin sin Gheorghie cupeţ, tot pe lung. Şi am făcut şi al triile
măsură la capul locului despre Uliţa Sfîntului Theodor, tot pe curmezăş, s-au aflat 16
paşi 5 palme, şi am pus şi două pietre hotar chiotoare locului iarăşi despre apus şi despre
locul Ilincăi Loizoai în margine Uliţăi Sfîntului Theodor, de care o piatră hotar desparte
locul pivniţăi Mitropoliei tot de locul Ilincăi Loizoai, şi tot pe lung. Iar al doile piatră
hotar al chiotoarei desparte locul pivniţăi Mitropoliei i locul de la Beiu stegariu. pe
curmeziş de uliţa Sfîntului Theodor, şi am pus şi alte 2 pietre hotar chiotoare locului
despre răsărit şi despre locul lui Costantin sin Gheorghie cupeţ, iarăşi în margine Uliţii
Sfîntului Teodor, de care o piatră hotar desparte aceste numite locuri a Mitropoliei de
Uliţa Sfîntului Theodor iarăşi pe curmezăş şi al doile piatră hotar al chiotorii, iarăşi
desparte locul de la Beiu stegariu despre răsărit de locul lui Costantin sin Gheorghie
cupeţ, tot pe lung, măcar că Costantin sin Gheorghie cupeţ sta pricinuitori arătînd o
piatră la portiţa lui despre Uliţa Sfîntului Theodor zicînd că ace piatră este hotar vechi; şi
la aceasta cerîndu-i scrisori lui Costandin dovada aceştii pietre ce zice că-i hotar, el ne-au
arătat că scrisori nu are pe locul casei lui, zicînd că le-ar fi prăpădit; şi la aceasta credinţa
nu i-am dat. Şi arătînd noi pricina aceştii pietre dumisale vel logofăt că nu are nici o
dovadă, nici Costandin scrisori nu arată, au poroncit dumnealui vel logofăt lui Costandin
să-şi scoată scrisorile pe locul casăi ce le are să mi le ârăte. Şi din poronca: dumisale vel
logofăt ne-au arătat cinci zapisă pe casa cu locul ei; şi într-un zapis arată că iaste şi
hotarnică pe acel loc şi am cerut şi hotarnica să ne-o arate; şi Costantin au dat samă că
hotarnica s-au prăpădit şi aşa s-ar cunoaşte că umblă rău Costantin sin Gheorghie cupeţ.
Şi cu aceste trei măsuri ce arată în hotarnica de mai sus arătată a sfintei Mitropolii
am maţ dat două măsuri tot pe curmeziş şi locului pivniţei de crîşmă tot a sfintei
Mitropolii, i cu locul de la Beiu stegariu şi s-au făcut tot un loc.
Şi după cercetare şi hotărîre ce am făcut acestor numite locuri în semne, am făcut
această mărturie hotarnică la dreaptă blagoslovitoare preosfinţiei sale părintelui Gavriil
mitropolitul Moldovei, întru care puind pecetea Porţii gospod am iscălit, iscălind şi alţi
răzăşi i împregiuraşi.
Let 1780 octomvrie 10.
Vidraşco Canţîr vornic de poartă 1 .
Eu, Toma Balica, vechil Loizoai, am iscălit cu voia me. Eu, Iosif blănar staroste de
ciocli, am pus degitu. Eu, Sava Mărian, am fost faţă şi am pus degetu. Eu, Enciu abager,
m-am tîmplat, răzăş; Ursachi Ganbron a Tomii, răzăş; Toca Tomeros; eu, Nicola abager,
m-am tîmplat.
<Pe m a r g i n o : Cu palma aceasta am făcut pasul şi am măsurat locul.

648r
Arh. St. laşi, Documente, CCCLX, p. 12-15, nr. 17. Copie de Theodor Gaşpar diac de divan în condica
Mitropoliei Moldovei din 1816 septembrie 20.
1
Urmează menţiunea: „Locul peceţii Porţii gospod".

ţoi 1780 octombrie 21


Mărturie hotarnică a lui Ştefan Ciogole vornic de poartă privitoare la un loc de la marginea
oraşului Iaşi al lui Neculachi fost comis al treilea.

1780 oct(ombrie) 21.


Mărturie hotarnică a lui Ştefan Ciogole vornic de poartă făcută din ordinul lui D.
Muruz voevod şi al marelui logofăt Vasile Razul asupra locului de la Copou „la margine
oraşului Iaşii, la cîmpu, din sus de biserica Patruzeci de Mucenici" al lui „Neculachi biv
treti comis, ficior pit(arului) Gheorghie", care loc răposatului pitar i-a fost dat danie de la
loan Theodor voevod.
în această nouă hotarnică se reproduce textul vechei hotărnici din 1761 *. Scrie
Andrei biv izbaşa.
După Stever Zotta, Documente, „loan Neculce", fasc. 3(1923), p. 105, nr. LXXV11I. Rez.
1
Din 1761 (7269) martie 20, reprodus după Zotta, op. cit., p. 104, nr. LXXVII, în voi. VI ai
Documentelor privitoare la istoria oraşului laşi, p. 300, nr. 348.

502 1780 octombrie 26


Grigoraş Crudul podar domnesc şi soţia sa, Rughina, vînd lui Vasile Codreanul diac de
divan două pogoane de vie la Şorogari, cu 60 de lei.

Adică eu, Gheorghi Crudul podar gospod, împreună şi eu soţul meu Rughina, şi cu
fii noştri, carii mai gios ni-am pus degetele, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna
dumisali Vasile Codrianul diiac za divan şi a giupînesii dumisali, Marii, precum să se
ştie că avînd noi o giumătate de pogon de vie lucrătoare, şi ca un pogon şi giumătate ce
am pus noi viţă tînără şi cu puţinei pomuşori puşi de noi tineri, cari viişoară o avem la
Şorogari din dial de cişmea, pe moşie mănăstirei Golăei, ce este alături pe din gios de
viei Nicolei băcalului, din care vie am fost cumpărat şi noi ca o firtă de vie părăginită,
fiind numai rădăcinile dimpreună şi cu o căsuţă veche ce se află şi acum, cu zapis din
anii 7285 <1777> ghenar 1, de Ia un Toader Mălaiuverdi, pe cari viişoară lucrindu-o noi
cîţiva ani adăugîndu-o cu toate celi ce să arată mai sus, ne-am sfătuit ca să o vindem şi,
de nimenea siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoe, am făcut tocmală şi o am vîndut-
o dumisale giupînului Vasile şi giupînesei dumisali, cu preţ drept şasăzăci lei bani buni
de argint, fiindu-mi dumnealui şi niam, adică soţul meu Rughina vară al doile cu
giupîneasa dumisali, Mărie, carili bani după tocmeala ce-am avut ni i-au dat toţi deplin
întru mînule noastre. Deci de astăzi înainte şi în veci să aibă dumnealor a stăpîni via
aceasta cu paci şi nesupăraţi de cătră nimeni, atît dumnelor cît şi fii, nepoţii şi strănepoţii
dumilorsale ca pe o dreaptă moşie, dumilorsale, neclătit nici odănăoară, numai dejma, ce
vor da Dumnezeu, din an în an să o dea la mănăstire; si via i-am vîndut-o dumilorsale
îngropată şi cu gărduşan cam slab.
Şi la această tocmală şi vînzare a noastră s-au întîniplat din megiaşi viii şi alţi
oameni de cinste, carii mai gios s-au iscălit marturi; şi noi încă pentru adevărată credinţa
ni-am pus numele şi degitile.

649r
,f
1780 octombrie 26.
1
Eu , Grigore Crudul, am vîndut. Eu ','Rughina soţ lui Grigoraş, am vîndut.
Eu1, Antohi săn lui Grigoraş şi Rughinii, am fost faţă şi cu voe me au
vînzarea.
Eu1, Dochiţa fiica lui Grigoraş i Rughinii, cu voe mea au fost.
Eu1, Aniţa fiastră lui Grigoraş Crudul, cu voea mea.
Ştefan Cigole vornic de poartă m-am tîmplat.
Eu', Toader Averescu mazil, frate Rughinii, cu voe mea am fost faţă la tocmală.
Savva Răzmeriţa m-am tîmplat.
Eu1, Vasile Grosul, răzăş din deal, am pus degetul şi sint martur.
Ioniţă condicar, martur. 'Grigoraş Văsiianul, mahalagiu cu vie, martur.
Eu, Dumitru Herar, băcan, m-am întîmplat.
Eu1, Chetre staroste de ciobotari, m-am tămplat.
Ego, Nicolas, martiros (greceşte)2.
Andrii biv izbaşi am scris cu zisa lui Grigoraş i a soţu-său Rughini.
După T.T. Burada, Documente, în „ioan Neculce", An. I, fasc. 1(1921), p. 91-92, nr. XIII.

1
Locul amprentei digitale.
2
Aşa în textul editat.

503 1780 noiembrie 10


Ilinca, soţia lui Acsinti ciubotar, vinde lui Ioan C a n t a c u z i n o f o s t m a r e logofăt un loc dc
casă în M u n t e n i m e a d e Sus, cu 4 lei.

Adică eu, Ilinca, femeia lui Acsinte ciobotari, dinpreună cu copiii nici, anume:
Mărie şi Bălaşa, Ileana şi Sanda, făcut-am încredinţat zapisul nostru Ia cinstită mîna
dum(isale) jupînului Ioan Cant(acuzino) biv vel log(o)f(ă)t, precum să se ştie că am
vîndut dum(isale) un loc de casă ce-am avut în mahalaoa Muntenime de Sus, care loc să
hotărăşte cu locurile ce au mai cumpărat dum(nea)lui de la alţi răzăşi, care loc,
măsurîndu-se cu stînjen, s-au găsit 22 stînjeni, adică 11 stînjeni lungul şi 11 latul, drept 4
lei, care bani i-am luat; deci de astăzi înainte şi în veci să aibă dum(nea)lui a stăpîni cu
pace, cît şi fiii, nepoţii dumisale. Iar ieşind acest loc cu pricină, să avem noi a răspunde,
(lum(nca)lui să nu fie întru nimic supărat. Şi, pentru credinţa, neştiind carte, ne-am pus
degetele, care s-au întîmplat şi alţi oameni buni la această de bunăvoie vînzare, care mai
gios sînt iscăliţi.
1780 noictnv(rie) 10.
Eu', Ilinca femeia lui Acsinle ciobotar, adiverez.
Eu1, Sanda, fiică, adiverez.
Eu1, Mărie, fiică, adiverez.
Eu', Bălaşa, fiică, adiverez.
Eu1, Ileana, fiică, adiverez.
Eu, Hariton, martur.
Ionaş bulubaş, martur.
Şi eu am scris acest zapis pe zisa Ilincăi. Andrei Talp(ă) c m . p . x

650r
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul Ilincăi fimeii lui Acsinti
,:obotar pentru un loc de casă ce-au vîndut ot Muntenime de Sus dum(i)sale
!og(o)f(ă)t(ului) loan Cant(acuzino), drept 4 lei. 1780 no(ie)mv(rie) 10.

Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/12. Orig., hîrtie difolio (20,5 x 17,5 cm.), cerneală neagră, cinci
jritprente digitale.

504 1780 noiembrie 15


Mărturie hotarnică a d o i vornici de poartă privitoare la u n loc de casă al doctorului
î , static, de lîngă D r u m u l Păcurariuiui.

O hotarnică din 1780 noembrie 15, iscălită de Neculai Grosu şi Ciogole vornicii
de poartă şi de mahalagii, pusă şi pecetea Porţii, pe un loc ce au fost a unui Gheorghi
Gage, care acum este a doftorului Evstatie, alăture pe din sus cu locul casălor dumisale
spatar(ului) loan Canano, de la vale de drum, în dreptul bisăricii Prepadoamnei
Paraschivei, care loc arată că este cu capătul cel de la deal în Drumul Păcurariuiui, unde
au pus şi doî petre în colţuri; şi cercetîndu-să acum de Vasile Bucur vornic de poartă, au
aflat atît pietrele acolo dispre drum, cît şi măsurile de giur împregiur cu palma ci este
arătată pe hotarnică, şi mai prisosăscu dintr-aceli pietri pînă în podul ce s-au făcut acum,
ia colţul din sus trei stînjăni şi doă palme şi la colţul din gios dispre casăle dumisale
spatar Canano trii stînjăni, care iarăşi îndestulă dovadă esti că cu 27 ani mai înainte
umbla drumul pe acolo, potrivit în linie gropii pivniţii ci făcură acel Nedelcu vătav, pe
care carte domnului Grigorie Calimah v(oie)vod o dovideşti că era făcută în drum. Şi de
toate aceste curat şi fără îndoială s-au dovedit că locul pe care numitul băcal au făcut
dughenile esti drept a bisăricii Sfîntului Nicolae.
Arh. St. laşi, Documente, DVII/29, f.2r. Rez. într-un doc. (orig.) din 1807 iunie 25.

EDIŢII: N.A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 141, nr. XXIX (rez.), cu ziua:
5, într-un doc. din 1807 august 8), şi p. 145, nr. XXX (rez., cu ziua: 5, din doc. din 1807 iunie 25).

505 1780 noiembrie 15


Anastasie Scorţăscu ia de la Biserica Tălpălari un loc de casă din Iaşi angajîndu-se să dea
accsteia cîte două ocă de ceară şi două ocă de untdelemn pe an.

Adiverescu cu această scrisoare precum să s(e) ştii că avînd bisărica din


Tălpăiărie, unde să cinsteşti şi să prăznuieşti hramul Naştirii Presfintii Născătoare de
Dumnezău, un loc de casă, care locu îl are bisărica datu danie de răposata Bălaşa fiica lui
Andrii Tocu i Paraschiva Manoleas(ă) 1 ; şi cu acestu locu hotarîndu-să pe din gios cu
locul mieu de cas(ă), ce am cumpăratu de Ia dum(nea)ei stol(rticeasa) Bălşoai, şi pe din
sus cu un loc a dum(nealu)i Ştefan Purici ot vist(ierie). Şi fiindu că de la acestu Ioc nu
ave bisărica nici un folos de celi Irebuincioas(e) m-am aşăzat cu dum(nealui) Iordachi
Cant(a)cozeno biv vel banu, ctitor şi epitrop bisăricii, şi mi-au datu mie acestu locu şi eu
să fiu dator a da Ia bisărică cîte doă ocă ceară şi cîte doă ocă untu de lemnu pentru
pomenire neamului mieu, acelor răposaţ(i). Şi aceşti ce să arată mai sus să aibu a le da pe
fieşticare anu, atît eu cît voiu trăi, cît şi neam de neamul mieu, nestrămutat; şi eu încă să
aibu a stăpîni locul în veci şi neam de neamul mieu nesupărat despre nime. Şi, pentru
credinţă, m-am iscălit.
1780 no(ie)m(vrie) 15.

651r
Anastas(e) Scorţăscu ot vist(ierie) adiverescu c m . p . x
cPe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Scrisoare dunifnealui)
comis(ului) Anastaşie Scorţăscu pentru bezmănul ce-1 dă sf(intei) bisărici Tălpălari
pentru locul ce-I are cuprins în ograda dumi(sale). 1780 noiemvrie 15.
cDe altă mînă>: Acest loc s-au vîndut dum(i)sale post(elnicului) Costachi
Voinescu.
Arh. St. Iaşi, Documente, DlV/52. Orig., hîrtie difolio (28 x 19,8 cm ), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, fasc. 6 (1926), p. 177, nr. CXVI (orig.).

' De la „Bălaşa" pînă aici, scris de aceeaşi mînă pe loc liber.

506 1780 noiembrie 15


Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă din mahala®
Muntenimii de Sus. H

Din luminată poroncă pre înălţat(ului) domnului nostru mărie sa Costantirî


Dimitrie Muruz v(oie)vod m-am rînduit dumnealui Vasile Razul velo logofăt să merg la®
un loc de casă ce este aice în Ieşi, în Muntenime de Sus. Deci, după poroncă, am mărsu
la numitul loc şi am strîns oameni buni şi mahalagii, anume: preotul Neculaiu ot
Propodomna i Ursul crav(eţ), mahalagiu, î Vasili Ghemul, mahalagiu, om bătrîn, ji
Chiriiac apariul, mahalagiu, i Ioniţă cheptănariul, mahalagiu, i Isac ot Româneşti, i Toma
ciubotariul, i Tănasă Sin Vasili Gagi, i Costantin blănariul, răzăş pe din sus, cum şi
dumnealui Ion Cerchez, vechilul dumisale logofătului Ioniţă Canta[nj. Şi fiind toţi aceşti
mai de sus numiţi faţă i-am întrebat cum ştiu stăpînire locului Gheorghii Gagii, în frica
lui Dumnezeu, ei aşa au arătat.
întăi dintr^o rădăcină de stîlpu ce s-au aflat în capul locului de la vale despre
Bahlui, care rădăcină desparte locul Gagii de locul lui Iftode ţigan ce să află acu la
stăpînire dumnealui logofătului Ioniţă Canta[n]; şi dovedindu-se întru adevăr locul lui
Gheorghi Gagii ei aşa au mărturisit cu sufletele lor, în frica lui Dumnezău, că aşa ştiu
stăpânire acestui loc; am făcut funii 12 stînjăni cu stînjăn de 10 palme drepte, am
întrebat pe Sirghii Plăcintă, zăt lui Vasili Gagii, cu ce are Sirghii la stăpînire sa; el întăi
ne-au arătat un zapis din let 7238 c l 7 3 0 > avgust 28, ce era de la un Vasile armăşălul, că
l-au vîndut lui Ioniţă Gagii baş bulubaş; şi el ne-au mai arătat alt zapis, de la let 1780
iunie 29, ce serie de la Gheorghi sin Ioniţă Gagi baş bulubaş că l-au vîndut lui Sirghii
cumnată-său şi făineii sale Nastasii, iară lui Gheorghii Gagii.
Şi începînd întăi cu măsura din petra hotar ce s-au pus întăi cheotoare în capul
locului despre Drumul Păcurariului, care petră desparte locul acesta, în lung, de locul lui
Costantin blănariul pe din sus şi începînd cu măsura din petra aceasta alăture cu Drumul
Păcurariului pîn(ă) în locul lui Iftode ţigan ce să află la stăpânire dumisale logofătului
Ioniţă Canta pîn(ă) unde s-au înplinit 16 pol stînjăni şi am puş petră hotar, care petră
osăbeşti locul acesta de Drumul Păcurariului şi de locul dumisale logofătului Ioniţă
Canta; şi din petra aceasta am întors cu măsura la vale alăture cu locul dumisale
logofătului, la vale lungul locului pîn(ă) unde s-au înplinit 23 pol stînjăni şi am pus doa
petri hotară cheotoare locului acestuie, care petri, una caută lungul locului înspre Drumul
Păcurariului ce desparte de locul dumisale lui Ioniţă Canta, iar una caută fundul locului
în curmeziş, despre Bahlui, ce desparte de locul Irodii; şi din petrele aceste întorcând cu

652r
măsura capul locului, de la vale alăture cu locul Irodii 19 stîjăni, una palmă şi s-au pus
joo petri hotară, cari petri caută una curmezişul locului, iar una caută lungul locului, ce
desparte locul acesta de locul lui Costantin blănar, din sus; şi de acole am întors cu
măsura la deal lungul locului, alăture cu locul lui Costantin blănariul, de s-au înplinit 18
pol stăjăni, pîn(ă) în petra ce s-au pus întăi.
Şi aşa s-au încheiet toată cercetarea şi hotărârea cu petrile hotară ce mai sus
numite acestui loc şi am dat şi noi această mărturie hotarnică după scrisori şi dovezi ce
s-au aflat la mîna Iui Sirghii, întru care mărturie hotarnică am pus şi pecete Porţii gospod
şi am Şi iscălit.
Let 1780 noiem( vrie) 15.
Ştefan Ciogole vornic de poart(ă) <m.p>; Neculai Grosul vornec de poart(ă)
<m.p.>.
Eu1, priutul Neculaiu ot Prapadoamna.
Eu1, priutul Dămian ot Biserica Banului.
Eu1, Ursul croitoriu, om bătrîn.
Eu1, Vasile Ghemul, om bătrîn.
Eu1, Chiriac apariul, om bătrîn.
Eu1, Costantin sin babii Catrinii.
Eu1, Ioniţă cheptănariul.
Eu1, Costantin blănar, răzăş pe din sus.
Eu1, Toma ciubotariul.
Şi această mărturie am scris eu, Ioniţă sin vornic(ului) de poartă.
<Pe marginea filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Aceasta este palma 2 cu care
s-au făcut stînjănul cari s-au măsurat locul.
Arh. St, laşi, Documente, XXVI/16. Orig. hîrtie difolio (30,8 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliul din 1767 al Porţii domneşti, slab imprimat, nouă amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Măsurînd 23 cm.

507 <1780> noiembrie 18


L o h m a n gerah se plînge d o m n u l u i d e încălcarea pivniţii sale d e p e Uliţa M a r e d e către fiii
lui Fote negustor.

Prea înnălţate doamne,


Jeluiesc mării tale de o mare strîmbătate şi împresurare ce am la locul casălor mele
şi la o pivniţă de piatră ce am lî<n>'gă casa mea, luată cu schimbu de la popi(i) ungureşti
cu scrisori vechi, care pivniţă este foarte vieche şi nici odată nu s-au prefăcut nici s-au
supărat vreo dată cei ce au stăpînit-o a i să împresura locul despre cineva, fără numai
peste mine au dat păcatul, că Fote neguţetoriul au făcut în poarta Tri Sfeti tel or, în colţu,
dughenele cele de cheatră, pe locul Trei Sfetitelor, cu bezmăn, avînd şi mănăstire acel
loc luat de la un Dima suiulgiu cu schimbu. Şi niciodată nu s-au ispitit Fote neguţetoriul,
cît au trăit călugării de la Trei Sfetitele, să să tindă cu stăpînirea la locul pivniţii mele. Iar
în anii trecuţ(i) feciorii lui Fote au prinsu a lăţi locul dughenei lor, ca să puie stăpînirea
pără la gîrliciul pivniţei mele. Şi eu găsînd la popii ungureşti o mărturie vieche de la
cinci oameni bătrîni mahali, prin care mărturisescu cu sufletele lor că din părinţii lor ţin

653r
minte că tot ei au descărcat buţ(i) cti vin la această pivniţă şi au fost şi o tindă denaiiitea
gîrliciului tot pe locul pivniţei, eu am prins a jălui şi a cere dreptate. Şi din poroncă s-au
rînduit vornicii de poartă a cerceta, cu care cercetare eu, ticălosul, neavînd hotariuc.i a
totul mi să înpresura locul, căci scoţînd eg(u)m(enul) Tre Şfetitelor hrisov de la mai tu: v !
Costantin vod(ă) Racoviţă de danie ce au făcut suiulgiilor, ar fi scriind pe lungul Uliţei
Mari, din colţu în sus, 16 p(o)l stînjini. Dupe care, puind vornicii de poartă măsura, să
suie peste gîrliciul pivniţei mele şi trece cît nu-m(i) mai este pivniţa de nici o treabă, câ
trebuie să să astupe.
Şi asupra aceştii pivniţe de piiatră cu locul ei am cărţi domneşti de la Barnosche;
vod(ă) şi de la Neculae vod(ă) şi stăpînire de sute de ani.
Milostive doamne, eg(u)m(enul) de la Tre Sfetitele nicidecum nu vra să scoată
hotarnica locului să vedem cine a hotărît şi cine din mahalagii răzeş(i) au fost la hotărît,
ci scoate numai ispisocul. Şi de este ispisocul bun sau de este tocmit la suma stînjinilor,
nu ştiu, numai atîta mă rog cu lacrimi: să socotească preînălţată înţelepciunea mării tale
cum acei hotărnici ar fi putut să treacă cu măsura peste gîrliciul pivniţei mele cei vechi
de piiatră şi să dea gîrliciul pivniţei mele cu totul suiulgiilor.
Doamne, fiind 1a pricina aceasta o mare greşală şi mie vederat strîmbătate şi
sărăcie, am făcut de multe ori rugăminte prin jalbă ca să să puie aceasta la cale de către
d(u)m(nealo)r veliţii boieri, că este la vederea dumilorsale, pe Uliţa Mare, pe unde trec.
Şi nenorocirea mea îm(i) stă tot înprotivă, că de doi ani mă supăr(ă) şi pricina nu să mai
caută, mă rog cu lacrimi milostiveşte-te, doamne, ca din poroncă mării tale să cerceteze
dum(nealo)r veliţii boieri, dînd poroncă egumenului să scoată şi hotarnica. Şi de a fi
între noi neodihnă, cu anafora să ieşim şi înnaintea mării tale. Şi mare pomană va fi
mării tale.
Robul mării tale, Lohman gerahu.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Merge la dum(nealui) vel aga.
Noiemv(rie) 18;..} clucer cm.p.x
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/64. Orig., hîrtie difolio (28,5 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră.
Anul, după conţinut şi ordinea actelor din pachet (cf. şi doc. nr. şi ).
1
Omis.
2
Nume neclar.

508 1780 noiembrie 26


Vasile teslar se angajează faţă de prefectul Bisericii Catolice din Iaşi să-i lucreze oricînd şi
orice pentru cei 8 lei daţi de cel dintîi.

Adic(ă) eu, Vasile teslar, dat-am adivărat zapisul meu la mîna părintilui prefecct» 1
papistaş, precum să s(e) ştii că mi-au dat 8 lei, adic(ă) optu lei, di bani ca să vcr>'eu să-i
lucrez, or(i) la ci lucru m-a puni şi oricîndu mi-a poronci să vin să-i lucrez. Iar, niviindu
la lucru, să aibu a-i da banii înapoi, fcă> 'ră di nici o pricin(ă).
Şi, pentru mai adivărat(ă) credinţa, me-am pus şi degitul mai gios, ca să s(e)
creaz(ă).
1780 noiem(vrie) 26.
2
Eu, Vasili teslariul, adivirez.
cPe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul lui Vasili teslariul pentru
8 lei.

654r
<De altă mînă, cu caractere l a t i n o : Vasili Churca teslar, credito di pias(tii) 8.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/269. Orig., hîrtie difolio (21,6 x 19,9 cm.), filigran, cerneală
:;cafenie.

'Omis.
3
Amprentă digitală.

509 1780 decembrie 21


Gheorghe Arapul postelnic vinde lui Toderaşco Buzilan şi soţiei acestuia Paraschiva casele
iile din mahalaua Muntenimea de Jos, cu 100 de lei.

Adică eu, Gheorghe Arapul postelnic, făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul meu
îa mîna dumisale Toderaşco Buzilan şi a giupînesei dumisale Paraschiva, precum să să
ştie că i-am vîndut dumisali casăli mele ci am avut în tîrgu Eşii cu loc cu tot. Dar casa şi
lpcui iaste în mahalaoa în Muntenime de Jos, de di la vale de Drumul Hotinului, pe
nialul Cîcainei, ci este între casa lui Constantin Plop călăraş de Ţarigrad şi între casa
ţlfsuluî blănariu, aceasta o am vîndut-o de buriăvoia me dumisali într-o sută lei, bani
gala. pi care bani i-am luât toţi deplin. Deci să le fie dumilorsale dreaptă ocină şi moşie,
fii veci, ficiorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor dumilorsale. Şi zapisăle ce le avem pe
fcâstă casă şi pi loc le-am dat în mîna d(umi)sale. fiindcă şi eule-am avut cumpărătură
de la un Simion tălpălariul şi de la fimeia lui, Antoniia.
Şi la această di bunăvoie tocmală şi plată deplin(ă) s-au întîmplat oameni buni,
mahalagii, carile mai gios s-au iscălit. Iar di s-ar întîmpla a fi vreo pricină di cătră
neamurile mele, sculîndu-să asupra aceştii vînzări, eu să aibu a răspunde. Şi, pentru mai
adivărat credinţa lui, am iscălit.
1780 dechemvrie 21.
Gheorghe Arapu postelnic, am vîndut cu voia me.
Şi eu, Costantin Plop călăraş de Ţarigrad, mahalagiu, am fost faţă.
Şi eu, Grigoraş Timuş, am scris acest zapis cu zisa dumilorsale.
Şi eu, Crăciun călăraş de Ţarigrad, împreună cu fimeea postelnicului Ghiorghi
Arapul, Măriuţa, ne-am întîmplat, şi neştiind a iscăli ne am pus degitile 1 .
După Traian ichim, Documente, în „Ioan Neculce, fasc. 5 (1925), p.187, nr. CXIX. Orig.

' în orig. urmau două amprente digitale.

655r
ADDENDA

1771 aprilie
Tofana săbieriţă, fiica ei, Safta, şi nepoţii săi, Irina şi Neculae, vînd lui Iamandi o dugheană
în Tîrgul de Jos, pe locul mănăstirii Cetăţuia, cu 180 de lei.

...' apxiţiocvSriTK; o T^eTex£,ma pepauovo <m.p.> 2 .


t Adie(ă) eu, Tofana săbieriţă, dinpreună cu fîică-mea Safta i cu nepoţii miei,
anume: Irina i Neculae, şi cu totu neamul mieu, dau acestu adevăratu şi încredinţam
zapisu la mîna gineri-mieu Iamandi precum să s(e) ştie că i-am vîndut o dugheană în
Tîrgu de Giosu, între dugheana fiicăi..mele Saftii, din giosu, iar den susu dugheana lui
Avramu jidovii, dugheana cu odaia şi în dosu altă căsuţă şi cu totu cuprinsu dughienii, în
bani gata 180 de lei, adică o sută optzăci de lei lemnile, iar locu este al sfintei mănăstiri
Cetăţuii cu chirie cîte şase lei pă anu; şi i-am vîndutu de a noastră bunăvoie, nesiliţi de
nimenea. Şi să o stăpînească dum(nealu)i şi copii dum(dumnealu)i cîţi Dumnezeu îi va
dărui. Iar de să va scula cineva din neamul nostru ca să o răscumpere să nu fie volnic
fiinducă dum(nealui) la vremea neputinţei mele s-au găsitu şi mi-au datu bani de am
făcut pomenire morţiloru şi fiindu-mi şi ginere să rămîie nepoţilor miei.
Şi, pentru credinţă, ne-am iscălitu şi ne-am pusu şi degitele în locu de peceţi şi
totu neamul nostru şi mah(a)lagii ca să s(e) crează.
Ap(rilie) 1771. ,
Eu3, Tofana săbieriţă, vînzătoare.
Eu3, Safta, înpreună cu copii miei, anume: Irina i Neculae, vînzători.
Sava3, vînzătoru. ;Ji
Eu, Aivazu mataragiu-baş mart(or) <m.p.>.
Eu, Necula telalu, mart(or) <m.p.>4.
Şi am scris eu, Tănasie log(ofă)t, cu zisa dumnealor şi mart(or).
<Pe verso-ul filei a doua, de aceeaşi mînă>: +Adică eu, Tufana, dinpreună ...
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XI/30. Orig., hîrţie difolio (33,3 x 23 cm.), filigran, cerneală
neagră, trei amprente digitale.

' Indescifrabil.
2
... arhimandritul Cetăţuii adeveresc <m.p.>.
3
Amprentă digitală.
4
Urmează o semnătură evreiască.

656r
B

1771 aprile 23
Casiiana Poroschioaia călugăriţă dăruieşte mănăstirii Cetăţuia un loc de casă din Tîrgul de
Sus.
f Adică eu, Casiiana Poroschioaia călugăriţă, fata Marii, făcut-am zapisul mieu de
danie la mîna sfinţii sale ...', egumenu de la măn(ă)stire Cetăţuia precum să să ştie că, de
nimine silită, nici asuprită, ci de a me bunăvoie, am dat danie un loc în Ieş(i) în Tîrgul de
Sus, care loc să hotăreşte din jos cu dugheana dum(nealu)i log(o)f(ă)t(ului) Manolachi şi
den sus cu uliţa ce mergi la Sfeti Toador (sic) şi [din] despre amiazăzi cu locul lui
Alevra, care loc îmi este dreapt(ă) moşie de la părinţii miei, după cum arată şi hotarnică
ce au hotărît doi vornici de poartă şi cu mahalagii, cu oameni bătrîni, care sînt arătaţ(i) în
hotarnică cine au fost, fiindcă am avut şi judecată pentru acest loc cu dum(nealui)
Mihaiachi Sturz(a) şi mi s-au dat supt stăpînird ca o dreaptă moşie a me ce au fost; însă
şi Socul cît este arată cu amăruntu în hotarnică.
Şi fiindcă acest loc este dreaptă moşiia me am dat-o la măn(ă)stirea Cetăţui ca
să-m(i) fie pentru pomenirea sufletului mieu şi pentru sufletul părinţilor miei.
Şi, pentru adevărată credinţa, m-am şi iscălit mai gios ca să se crează.
1771 ap(rilie) 23.
Casiiana Poroschiaie călugăriţă, adăverez <m.p.>.
..} am scris cu zisa dum(neae)i cm.p.x
Eu iermonah Iremia m-am întî<m>plat cm.p.x
...' lisaru ieromonah am fostu faţă cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XI/30. Orig., hîrtie difolio (33,3 x 23 cm.), filigran, cerneală
neagră, trei amprente digitale.

' Loc liber.


- Nume neclar.
1
Cîteva slove neclare.

c
1773 noiembrie 20
Toader Hiuiuban fost ispravnic îi dă lui Grigore Solomon blănar un loc de dugheni cu
pivniţă veche de pe Uliţa Mare, ce aparţine lui Rămădan aga.

t încredinţăm cu această scrisoare a me la mîna dum(nealui) chir Grigor(e)


Solomon blănar precum să s(e) ştie că din locul dumisali agăi lui Rămădan ce are la
Uliţa Mar(e) lîngă Mitropolie Vechili] şi l-au dat dumnealui acestu loc cu bezmăn la
neguţitor şi fiinducă pe acestu locu era o arge de pivniţi vechifi], acestu locu îlu cerusem
cu ace pivniţă la dum(nealui) aga Rămădan de mi l-au dam mie cu bezmăn ca ş(i)
celălaltu loc, pe careli locu, făcîndu dumnealui aga bini mie şi agiutîndu-mă ca pe o
slugă vechiţi] a dumisale, mi-au dat şi scrisoar(e). Deci mie, nedîndu-mi mîna a face
pivniţa la loc, m-am învoi tu cu chir Grigor(e), mulţămindu-mă pentru aceasta după voie

657
me şi i-am dat acestu locu di 2 dugheni cu argeaua pivniţii să o stăpînească cu lmif|j§
pace să o prifacă, să de bezmănu după aşizare la dum(nealui) aga.
Şi, pentru credinţa, am iscălit cum şi alţî oamen(i) de cinstiţi],
1773 noie(mvrie) 20.
Toader Hiuiuban biv is(pravnic) <m.p.>.
...', martur <m.p.>.
Eu, preutul Macare ot Sfete Dimitre, m-am întîmplat şi mărturis(es)cu cm.p.x
...', martur c m . p . x
Arh. St. Galaţi, Fond Biblioteca „V. A. Ureehia" - Galaţi, Documente, VI/8. Orig., hîrtie difolio.

' Nume neclar.

1744 aprilie 26
Neculaiu, fiul lui Ion Trăsură, soţia sa, Măriuţa, şi cumnatul lui, Neculaiu, vînd Hi
Gheorghe armăşei şi soţiei acestuia Nastasia o casă în mahalaua Feredeelor, cu 10 lei. ... ^

Adică eu, Neculaiu, sin lui Ion Trăsură, dinpreună cu femeia mea Măriuţa, fata luî
Pavăl butnariul, şi cu Neculaiu fecior lui Pavăl butnar, scriem şi mărturisim cu al nostru
adevărat zapis că, de nimeni silit, nici asuprit, ci de a noastră bunăvoie, am vîndut a[l]
noastră ocină şi moşie, o cas(ă) în mah(a)laoa Feredeile, dumilui Gheorghie armăşăl şi
soţii sale Nastasii dreptu zece lei.
Şi văzînd şi noi bună învoială şi deplin(ă) plată întru mînule noastre am dat şi noi
acestu zapis ca să li fie dreaptă ocină şi moşie în veci. Iar ieşind cineva cu vreo pricină
lacîndu-le supărare, să avem noi a răspunde.
Şi, pentru adevărat(ă) credinţa, mai gios ne-am pus degitile; care la această
vînzare s-au întrebat pe toţi mahalagii noştri şi alţi oameni buni de cinste.
L(ea)t 1774 ap(rilie) 26.
Eu', Neculaiu sin lui Ion Trăsură, am vîndut.
Eu1, Măriuţa fata lui Pavăl butnariu, am vîndut.
Eu1, Neculai, ficior lui Pavăl butnar, am vîndut.
Eu, Irina fimeia Radului crav(eţ), martor.
Eu, preutul Maftei ot S(ven)ti Necolai, m-am tîmplat la acest zapis c m . p . x
Eu, Radul crăv(eţ), mart(or).
Eu, Aniţa nălbăriţa, mart(or).
Eti1, Trandafir, mart(or).
Eu [eu], Măriuţa lui Trandafir, mart(or).
Şi eu, Ilie diiacu, am scris zapisul cu zisa lor şi sintu şi martor <m p >

cPe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreniex. Pentru dughenele din Iaş(i), în
mahalaoa Feredeilor.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XIV/7. Orig., hîrtie ditolio (21,9 x 17,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, patru amprente digitale.

1
Amprentă digitală.

658r
E

1775 martie 9
Ş t e f a n Anastasie fost m a r e clucer adevereşte că a primit 112 lei de la N e c o l a L a m b a uşer
rcprezcntînd b e z m e n u l pentru un loc de dinaintea mănăstirii Sfîntului Sava.

Una sută doisprăzăci lei au dat la mine dum(nealui) uşeriul Necola Lambu
bezmănul pentru opt stînjin(i) de loc al meu denainte Sfetii Savii, ce i-am dat de au făcut
ţUghene, pe doi an(i), cîte 56 lei pe an, însă de la let 1773 avg(u)st 1 şi pără la anul 1775
avg(u)st zi întăi; şi de acolo înainte, cine va fi stăpîn(u)l acestor dughene acela va plăti
bezmănul locului pe tot anul cîte cinzăci şi şes(ă) lei.
1775 mart(ie) 9.
Şt(e)fan Anastas(ie) biv clucer <m.p.>.
<Pe verso, patru rînduri în limba armean ă>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDCCCXLVII/1. Orig., hîrtie
difolio. cerneală neagră.

1775 martie 19
Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăşte pe baza anaforalei marilor boieri, ca
mitropolitul ţării să-şi mute băcănia tăcută în uliţă pe terenul Mitropoliei Vechi.

HW TpuropYA flAeQâHAptf FHKA B(O€)BWAA, BW>KO'€K>) MMA(©)CTYK>,


r(o)cn(o)Aâp 3(6MAH) fflwAA<«KWH. După cercetare şi giudecată dum(neaior)
veliţiloru boieri, cetindu-să anaforaua aceasta şi înnainte domnii mele, fiindcă după
scrisori vechi şi după pruba locului s-au văzut de cătră domniia mea, să cunoaşte că
băcălie s-au făcut pe locul uliţii şi uliţa s-au mutat pe locul dum(isâle) pâh(arnicului)
Athaiiasachi Rămădanti din pricină că n-au fost locul îngrădit, am hotărît domniia mea:
preosfinţie sa părintele mitropolitul să-şi mute băcălie pe locul Mitropoliei Vechi ca să
rămîie uliţa deschisă şi am întărit şi cu a domniei mele pecete şi iscălitură.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.> 1 .
1775 mart(ie) 19.
IIpwMHT "r A o r ( o ) 4 ( e ) T XpHcr©A(®p) <m.p.>.

Prea înnălţate doamne,


Din luminata poronca înnălţimii tale, am luat samă jalobii ce-au datu mării tale
Vasilie blănariul de aice din Ieşi asupra dum(isale) pah(arnicului) Athănăsachi Rămădan,
arătînd în jaloba lui că di un an au luatu de la dum(nealui) pah(arnicul) cinci stînjăni di loc
stărpu pentru ca să-şi facă două dugheni, cu tocmală, şi într-această toamnă apucăndU-si
să-şi facă dughenile, cumpărînd şi tot lemnul ce i-au trebuit, au început a pune temelii
pentru amîndoaî dughenile; şi gătindu temeliia iară preosfiţiie sa părintile mitropolitul au
trimes omul sfinţii sale şi i-au stricat temelie uneii dughene zicînd că esti pe locul uliţii şi

659
dintr-aceast(ă) pricină i s-au prăpădit şi toată cheresteaoa unii dughene. Şi la aceasta aii"
cerul blănariul dreptate.
Întrebîndu-se si pe dum(nealui) pah(arnicul) Rămădanul ce răspunde, duin(neaUn)
au răspuns că locul acesta ce l-au dat lui Vasile blănar esti dreptu al dum(isale), cari esti
hotărît de cătră uliţi cu boieri hotărnici în trii rînduri şi spre dovada aceştii pricini ne-au
arătat dum(nealui) întăi o carte de la mărie sa răpăosatul Mihaiu vodă, din vălet 7226 întru1
care scriu că au întărit răpăosatului Ilie Catargiu Iogol'(ăt) pre un loc di casi cu pivniti de
piiatră şi pre tot locul casii ce l-au avut cumpărătură, cari loc au fost a unui Eni Hadînbul şi
fiind în cîtăva vreme locul pustiu l-au fostu înpresurat de o parti iazoviţii leşeşti şi di altă
parte o Radomiţchioaie. Trimiţînd domnie hotărnici pe Vasile Hăbăşescul med(elnicer) şi
pe Cîrste pit(ar) şi pe Ion biv vel şet(rar) poroncindu-le ca să aleagă locul acesta de cătră cei
care l-au înpresurat scrii în carte aceasta a răpăosatului Mihaiu vod(ă) că mergîndu boierii
hotărnici au strînsu pe toţi megieşii acelui loc şi puindu de au săpat locul au aflat rădăcinile
parilor celor vechi şi pe unde au fost gardul Iui Eni Hadînbului. Şi începîndu a măsura au
găsit 31 di stînjăni în lungul uliţii care vini de la vale de la Uliţa Feredeilor pintre
Mitropolie şi pintre locul Hadînbului, doi stînjăni i-au lăsat pentru uliţă; şi măsurînd şi în
curmezişul locului Hadînbului faţa locului în lungul Uliţii Mari, din uliţa ce vini la vale
despre Uliţa Feredeilor pără în locul lui Radomeschii, i-au găsit 25 stînjini şi 2 palme
fundul locului Hadînbului despre iasoviţi păr(ă) iară în uliţa ce vini de la vale despre
feredei. într-acesta chip au ales locul acesta şi l-au hotărît numiţii boieri hotărnici cu petrii
hotară. ..
Au mai arătat dum(nealui) pah(arnicul) Rămădanul şi o carte de giudecată de la
răpăosatul Radul Racoviţă vel logofet şi Manolachi Costachi vornic şi Lupul Balş vornic şi
Vasile Rusăt vornic, din velet 7266 <1758> ghen(arie) 15, întru care scrii că fiind pricina
între Radomeschii şi răpăosatul vistiernic Filep Catargiu, socrul dumisale pah(arnicului),
pentru înpresurarea ce jăluia Radomeschii că ari ia locul său despre locul Hadînbului ce-l
stăpîneşte vist(iernicul) Filip. întăi au rînduit hotarnic pe Ştifan Popăscul vornic de poartă
de au măsurat locul Hadînbului după hotarnica vechi ce s-au arătat mai sus, de la Mihaitţ
vodă. Şi făcînd stînjin de opt palme, cu palma răpăosatului Radul Racoviţă logofet au aflat
tot locul şi toate sămnile întocma precum sîntu pomenite la hotarnica vechi de la vreme
mării sale Mihaiu vod(ă), fără numai arată că la locul acesta a Hadînbului s-au fost făcut
înpresurare cu uliţa cari vine de la vale pintre Mitropolii din Uliţa Feredeilor la deal pără
undi dă în Uliţa Mare, căci într-acei doi stînjăni de loc ce s-au fost lăsat pentru uliţă pintre
Mitropolie Vechi şi pintre locul Hadînbului arată că pe locul uliţii s-au făcut o băcălie pe
acei doi stînjini şi uliţa s-au mutat pe locul Hadîiibului; după care hotărâre de atunce mai pe
urmă, din poronca mării tale în domniia dintăi, la velet 1766, au mersu şi însuşi
dum(nealui) hat(manul) Vasile Razul, fiind vel vornic la ace vremi, înpreună şi
dum(nealui) vist(iernicul) Ion Cant(acuzino), fiindu hat(man), şi măsurînd locul Hadînbului
tot cu acel stînjin al log(o)f(ătului) Radu l-au aflat întocma cu măsura ce s-au pomenit mai
sus. Şi fiindcă s-au fost făcut înpresurare locului acestuia de către iazoviţi l-au ales din
înpresurare aceea poroncindu la vornicii di poartă di au pus pietrile la loc fiindcă să
astupasi în pămîntu.
Deci acum, din poronca mării tale rînduindu-se din nou iarăşi vornic di poartă de au
măsurat locui tot cu palma log(o)f(ă)t(ului) Răducanu, fiind arătată la hotarnica lui Ştefan
Popăscul vornic de poartă, şi cercetînd vornicii de poartă acum au dat mărturii în cari arată
660r
că £••• început a măsura locul acesta din locul Radomeţchii în sus, alături cu Uliţa Mare faţa
locului pîn(ă) unde s-au înplinit douăzăci şi cinci di stînjini, după cum scrie la hotarnica
vechi păr(ă) la hotarul ce esti în margine uliţii care miergi la vale spre Uliţa Feredeilor
pîntre Mitropolii şi arat(ă) că pe uliţa care vini di la vale şi cade în Uliţa Mare
s-au aflat făcut o băcălie şi dinainte băcălii lîngă podul Uliţii Mari au găsit hotarul cari
desparte uliţa ce mergi la vale pintre locul Hadînbului şi pintre Mitropolie Vechi, după cum
scrii la hotarnica răpăosatului Mihaiu vodă. Şi măsurînd şi acei 9 stînjini din temelia
: Mitropolii Vechi şi pîn(ă) în uliţa cari vini di la vale despre Uliţa Feredeilor au ieşit tocma
stînjinii păr(ă) la această uliţă ce mergi la vale la Uliţa Feredeilor.
Şi din mărturiia aceasta a vornicilor di poartă şi după scrisorile vechi ce mai ari
dum(nealui) pah(arnicul) Rămădan, în care arată că în trii rînduri s-au măsurat locul acesta
ie-1 stăpîneşti dum(nealui) pah(arnicul) Rămădan să cunoaşd că băcălia aceasta s-au făcut
pe acei doi stînjăni di loc ce s-au lăsat pentru uliţi şi uliţa s-au mutat pe locul dum(nealui)
pah(arnicului) fiind neîngrădit, măcar că sfinţiia sa părintele mitropolit au răspuns înainte
noatră cum că băcălia aceasta s-au zidit de cîţi va ani pe acel loc şi tot Mitropoliia au luat
bezmăn di la băcălii; dar aceasta nu-1 agiută nimica pe sfinţie sa, căci sa cunoaşti că fiind
băcălia făcută în locul uliţii şi uliţa mutîndu-să pe locul dum(nealui) pah(arnicului)
Rămădan mi i-au stătut nimic pricină. Iară acum, fiindcă locul undi au pus blănar(ul)
temelia s-au dovedit că esti drept al dumisale pah(arnieului). am socotit că cu cale esti la
paguba blănarului să răspundă preosfinţiia s%. părintele mitropolit de vremi ce au primit
sfinţiia sa di i-au stricat temeliia.
Noi, doamne, aşe am socotit cu dreptate, iar hotărîre ce disăvîrşită rămîne la
înalt(a) înjilepciune mării taJ£.
1775 fev(ruarie) 28.
Preplecaţi slugile mării tale:
..} Paladi vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Ion Cantacuzino vel vor(nic) <m.p.>.
Alexandru Neculce vel vornic <m.p.>.
Dumitraşco Sturdza vel vornic <m.p >.
Vasile Roset hatman <m.p.>.
Toderaşco Balş vel spatar < m . p > .
lordachi Balş vel vist(iernic) <m.p.>.
Neodihnindu-s(e) preosfinţiia sa părintile mitropolit cu măsura ce-au fost făcut
rînduiţii vornici di poartă arătînd cum că nici preosfinţie sa, nici omul preosfinţii sale faţi
n-au fost cînd au măsurat vornicii de poartă acestu loc, din poroncă mării tale, prin ţidulă
fiind noi rînduiţi, di iznoavă am mersu însumi Ia stare locului, fiind şi preosfinţiia sa
părintele mitropolitul di faţă şi cercetînd hotarăle ce sîntu pusi di cînd au hotărît
dum(nealui) hat(manul) Vasile Razul şi dum(nealui) Ioan Cant(acuzino) despre Mitropoliia
Vechi, ş-au găsit şi hotarile faţi care desparte locul dum(nealui) pah(arnicul) Rămădan de
locul uliţii ce mergi la vale la Uliţa Firedeilor pintre locul Mitropolii Vechi şi pintre locul
dum(nealui) pah(arnicului) şi s-au cunoscut cum că măsura vornicilor de poartă au fost
dreapt(ă), după cum arat(ă) şi în hotarnica vechi a răpăosatulm Mihaiu vod(ă) ce esti
arătat(ă) mai sus. Şi după cercetare ce-am făcut am iscălit.
, 1777 martie 16.

661r
M(anolachi) B(ogdan) vel vornic <m.p.>.
Vasile Roset hatman <m.p >.
M(anolabhi) B(ogdan) vel spat(ar) <m.p.>.
Arh. St. Galaţi, Fond Bibi. „V. A..Urechja", Vl/11, Orig., hîrtie difolio, filigran, cerneală nef:r,i
sigiliu domnesc inelar, oval, din 1774, aplicat în cerneală roşie.

1
Sigiliu domnesc.

2
Nume neclar.

1775 iunie ]
Epitropul şi stareţa mănăstirii Socola adeveresc faptul că lacovache Păun polcovnic s-a
învoit cir mănăstirea să dea cîte 5 lei pe an dijma pentru cele două pogoane şi jumătate de vie p
pentru pomii ce îi are în Dealul Coroiului. «
Facem ştire cu această scrisoare a ridastră precum să s(e) ştie că avînd
dumn(ea)l(ui) lacovache Păun polc(o)v(nic), fiul răpoosatului Păun biv vel pah(arnic), 2
p(o)l pogoani de vie la Dealul Coroiului pe moşie sfintei mănăstiri Socola ne-au arătat
cum că au avut tocmală cu răposata maica Magădalena stariţa ruga ca să de cîte 2 lei de
pogon pe an pentru dejma vinului ce ar ieşi din vie cum şi pentru dejma poamilor, care
fac 5 lei pe an; şi aceşti bani să aibă a-i da la 6 zile a lunii lui av(gu)st, la prăznuire
sfintei măn(ă)ştiri şi mai mult să nu fie supăraţi nici cu dejma vinului, nici cu a
poamilor.
Deci o tocmală ca aceasta ca pe acele 2 p(o)l po(oane) vie ce are dumn(ea)l(ui)
lacovache Păun polc(ovnic) pe moşie măn(ă)stirii în Dealul Coroiului să nu fie supărat mai
mult pe an pentru dejma vinului sau a poamei, fără numai dumn(ea)l(ui) să aibă a da acei
cîte 5 lei pe an la măn(ă)stire, la praznicul mănăstirii. Şi după tocmala aceasta aşa să s(e)
urmezi, dîndu-să şi această scrisoare a noastră de aşăzare la mîna dumn(ealui) lacovache
Păun polc(ovnic) ca să fie de adiverinţă, întru care am iscălit şi am pus şi pecete mănăstirii.
1775 iuni 1.
Iordache vel clucer epitrop(ul) măn(ă)st(irii).
Antonie stariţi măn(ă)stirii'.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 577, f. 15. Copie de la începutul sec. XIX în condica mănăstirii Socola.

' Urmează menţiunea copistului^,vţix:(ul) peceţii".

1775 august 13
Ştefan Anastasie clucer adevereşte că a primit de la Carabet, fiul lui hagi Mogîldiciu 56 lei
reprezentînd bezmenul locului său de pe Podul Vechi, pe care se află dughenile acestuia.
Cinzăci şi şesă lei am dat dumn(ea)lui Carabet ficiorul lui hagi Mogîldiciu
bezmănul locului meu ot Podu Vechiu, unde sînt dughenile dumisale care le-au

662r
cumpărat de la Necolai uşerul pe un an bezmănul, care începutul anului este de acum di
la v(ă)l(ea)t(ul) 1775 avgust 1 şi pără la împlinirea anului este plătit bezmănul locului cu
aceşti bani ce scriu mai sus; şi am iscălit.
1775 avg(u)st 13.
Şt(e)fan Anastas(ie) clucer <m ,p.>.
<Pe verso, şase rînduri în limba armeană>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibt. Acad. Rom., Documente istorice, MDCCCXLVII/2. Orig., hîrtie,
difolio, cerneală neagra.

1776 mai 29
Izvod d e zestrea f ă g ă d u i t ă d e răposata d l i n c a B o s î i a s a j i t n i c e r e a s a > fiicei sale M a r i a la
logodna c u V a s î l e O n o f r e i .

Zăstre ce-au făgăduit răposata să de cu izvod iscălit fiicii sale Mareii, cînd au
logodit-o cu Vasîle Onofrei şi nunta s-au făcut după moarte răposaţii, şi cîtu au lipsit din
izvodul zăstrii au cheltuit clucer(ul) Ştefan şi le-au făcut, care s-o arăţa înnainte, iar aice
s-au scris toată zăstre ce s-au dat cumnaţii Marii atît cele ce au fost facut(e) de răposata,
cît şi cele ce i le-am făcut eu.
1776 mai 29.
1 icoană ferecată cu argint';
1 giube de altănolucu blănită cu samur';
1 o rochie cu antireu de altănolucu 1 ;
1 giube de ghermesît, cu flori de mătas(e), blănită cu cacom 1 ;
1 o rochie cu antireu de ghermesît cu flori de mătâs(e);
1 giube de ghermesît(ă), cu flori de mătas(e), blănită cu sîngeop negru 1 ;
1 rochie cu antireu de cit tare';
1 leftică cu 4 cai; nu s-au dat leftica, iar caii s-au dat şi pentru leftică i s-au dat
altile ce arată la rîndul zăstrii ce-au luat.
10 şiraguri mărgărintar(e) 1 ;
1 păreche cercei cu zmărandu 1
l 2 inel[e] cu diamant; unul s-au dat;
22 inele cu zmarand 3 ; s-au dat adecă doî;
1 inel cu rubinuri 1 ;
1 străchinuţă de argint de dulcej(i) cu linguriţ(ă) 1 ;
6 părechi cuţîte cu argint';
1 păreche solniţ(e) de argint';
1 toc blinde si s-au dat 6 sâhare bune si 6 bolduri de aramă;
1 toc talgire cos(i)tor';
2 sfeşnice galbene cu mucările lor 1 ;.
6 tingiri cu capace';
2 sănii; una nu s-au dat, şi pentru una s-au dat alti ce sînt seris(e) la zăstri;
10 iepe şi un armăsar 1 ;

663r
10 boi 1 ;
10 vaci1;
6 pog(oane) vie lucrată la Necoreşti11;
1 păreche paftale de argint poleite';
1 colan de dramt (?)';
2 sălaşe ţigani cu copii lor 1 ;
1 moşie Mînzatestii pe Prut, în ţin(u)tu laşiltti4;
1 păreche de cas(e) în Ieşi 4 ;
2 rînduri de aşternut(uri): 1 pun(?), 1 al doile 1 ;
i obial(!) de atlaz';
1 mender de atlaz';
I polog nu s-au dat; s-au făcut învoială cu altile ce i s-au dat;
1 scatulcă 1 ;
1 oglindă 1 ;
1 sîpetmare';
1 sîpetmic';
2 rînduri de mes(e)';
6
1 meneşterguri la oglindă... 5 fir1;
'1 meneşterguri la ibric 1 ;
12 cămeşi 1 ;
2 bohcealîcuri';
6 zarfuri de argint cu feiegene bune 1 ;
1 tavă de argint la cafe';
2 covoară - unul nu s-au dat - pentru 1 scoarţă, 1 covor ce nu luas(e) i s-au dat
altile care s-au scris la rîndui zăstrii:
2 scoarţă - unul nu s-au dat
1 lighian cu ibric 1 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCX1I/1, f. 10 r.-v, Copie într-o
condică de Ia stîrşitul sec. XVIII.

1
Adăugat de altă mînă: „s-au dat".
:
Cifră transformată din alta.
3
Urmau cuvintele: „s-au dat unul", care au fost şterse.
4
Adăugat de altă mînă: „s-au dat şi scrisorile".
5
Un cuvînt neclar.
6
Rînd tăiat cu o linie.

1778 mai 21
loan băibărăcar din Iaşi şi soţia sa, Tudosiia, vînd lui lane grec şi soţiei sale Maria o casă
din mahalaua Muntenimii de Jos, cu: 200 de lei, bani noi.

t Adecă eu, loan băibarăcariul de aice din tîrgul Iaşi, înpreună eu soţul meu
Tudosiia, precum să s(e) ştie că avînd soţul meu o casă cu locul ei la mahalaoa
Munt(e)nimii de Jos ce au rămas zăstri de la tatăl său preutul Anton ce-au fost preot la
Sventi Spiridon şi nefiindu-i casa trebuitoare, fiind la mahala^ dc riiffii siliţi, nici asupriţi
ce de a noastră bunăvoie am vîndut casa aceasta dumisale giupînului Iâne grec şi soţului

664
lumisale Măriei, cu tocmală drept 200 lei, adică dooă sute lei, hani noi, carii bani ni i-au
jat toţi deplin întru mînule noastre. Şi noi încă cu aceşti bani vroim cu agiutoriul lui
[Dumnezeu să ne facem o dugheană la uliţă, fiind eu om meşteşug. Deci de astăzi înainte
;i în veci să aibă dumnalui a stăpîni casa aceasta cu tot locul ei cu bună pace şi fără nici
o supărare de cătră nimeni, fiindcă la vînzare aceasta mi-am întrebat şi neamurile şi
răzeşii mei ca să o cumpere şi n-au vait nimini să o cumpere.
însă şi casa aceasta să hotărăşti cu drumul ce merge la Tîrgul Boilor dispre apus
din sus, iar pe din gios, dispre amiazi-zi, să hotărăşti cu locul casii preutuclu>'i Neculai
i ot Sventi Theodor(i) şi pe din dos, dispre mia/.e-noapte. să hotărăşti cu locul Dimii
păscariiui, iar pe din faţă să hotărăşti cu locul lui Andrei Bucă croitor dispre biserica
Svîntului Athanasii.
Şi la această tocmală şi vînzare a noastră s-au întîmplat preuţi şi alţi oameni de
cinsti şi mahalagii, cari mai gios s-au iscălit marturi. Şi noi încă pentru adevărată
credinţa i-am dat dumisal(e) giupîn(u)lui Eni şi giupînesii dumisal(e) Marii acest
adevărat zapis la mînă de bunăvoie şi tocmală; dar măcar că locul casii aceştie au avut şi
zapise vechi şi fiindu în anii trecuţi vreme de oştire s-au prăpădit; ori unde şi Ia cini s-ar
ivi zapisile să aibă a le da giupînului dreaptă părinţască. Şi ne-am şi iscălit puindu-ne
degitil(e).
1778 maiu 21.
Eu 2 , Ioan băibărăcar, giniţi preutului Anton, am vîndut cu bună voi.
Eu 2 , Todosiia, soţul lui Ioan băibărăcar, cu voie şi cu bună primire mea am vîndut.
Eu, Ecaterina vătăjiţa di la Dancul, fiindu că am crescut pe Todosîie şi am măritat-o,
am pus degetul 2 într-acestu zapis că cu voie noastră s-au vîndut casa aceasta.
Ioan poruş(ni)cu m-am tîmplat <m.p.>; Va(si)l(e) (?) proin protopop <de> Iaşi
m-am tîmplat <m.p.>; Sandul băibărăcar m-am tîmplat la facere zapisului; preut
Neculaiu, răzeş, însă cu voie me am iscălit < m . p > ; Lupul preot m-am întîmplat <m.p.>;
eu, ierei Parfeni m-am tîmplat < m . p > ; eu, preutul Ifteni ot Vulpe, m-am tîmplat <m.p.>;
ieriu priotul Costantin <m.p.>; iu, vornecul Apustulu ot Tîrgul Frumos, m-am întîmplat
faţă <m.p.>; Andriu croitoriu am scris de voia me <m.p.>.
Acest zapis l-am scris eu cti zisa lui Ion băibărăcar i a soţu-său Tudosii. Andrei
izbaş c m . p . x
Arh. St, Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDXLH1/15. Orig., hîrtie difolio
(32.2 x 21,4 cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale,

1
Omis.
1
Amprentă digitală.

665
INDICE DE NUME*

ABREVIERI, SIMBOLURI, LĂMURIRI

Bd. = Bulevard
c. = comună
c.s. = comună suburbană
l.c. = localitate componentă
m. - municipiu
or. = oraş
r. = raion
R. --- republică
reg. = regiune
s. = sat
s.c. = sat component
semn. gr. = semnătură grecească
sig. = sigiliu
str. = stradă
top. = toponim
ţ. = ţintit
* =. indică aşezări,dispărute
() = reprezintă variantele cuvîntulni titlu
(?) = exprimă îndoiala editorului
o = cuprind completările sau identificările editorului
[] = indică ceea ce este de prisos
= repetă vocea de bază
/ = semnifică alternanţa (fonetică sau terminologică)
= indică lipsuri în text

* *

Indicii cuprind atît informaţia documentară directă, cît şi cea adiţională: din descrierea
arheografică, note sau comentarii.
Indicele de materii a fost corelat cu cel de nume, astfel încît depistarea informaţiei de
referinţă să sc poată face cu maximum de rapiditate.
La omonime, indexarea a avut în vedere al doilea element definitoriu, iar variantele au fost
ordonate alfabetic.
Vocile au fost ordonate alfabetic în funcţie de prenume (numele de botez), iar apoi, după
numele de familie (inclusiv ccle cîteva nume din perioada modernă).
Trimiterile s-au făcut la numărul documentului.

* întocmit de MIHAI-CRISTIAN AMĂRIUŢEI

666r
A. ... Arghiropulos, martor în mahalaoa
Fînăriei (semn. gr.) 392.
clucer; da o hotărîre asupra unei jalbe a ... Balş, ban; martor pe Uliţa Hagioaiei 99.
lui Lohman gerah 507. ... Botezatul, pivniţa lui - din Tîrgul Făinii
.... dascăl armean; scrie act şi e martor 108. 309.
.... egumen al m-rii Cetăţuia; primeşte un ... Cantacuzino, spătar; martor pe Uliţa
; loc de casă în Tîrgul de Sus de la Hagioaiei 99.
Casiana Poroschioaia călugăriţa B. ... Cordei, martor (semn. gr.) 330.
.... fiul lui Ion sumănar; martor 199. ... Paladi, mare logofăt; dă o anafora dc
.... încredinţează un act 318/ judecată F.
.,., încredinţează sămile de venituri şi ... Zograf, martor (semn. gr.) 400.
cheltuieli ale m-rii SC. Spiridon 28, 94. ..., v. şi Constantin Costachi
.... încredinţează sămile de venituri şi Costandin Dumitres Dumitru-,
cheltuieli ale m-rii Sf. Spiridon (semn. Enache-, Gheorghe Gheorghi-,
gr.) 58, 59, 95, 130, 131,323. Grigori Hriste Iacov Ianache
.... dă hotărîri în Divan 37, 47, 48.
Ioan Ioanis loanu Ion
..., lbgofăt; transcrie act la condică 159.
loniţi-, Leon Lupu Măranda
..., mare logofăt; judccâ în Divan 49,174.
Panaro Parascheva Sandul
.... medelnicer, mazil; martor lîngă Curtea
Stoanu Ştefan Velişco
domnească 222.
.... martori (diferiţi) 10, 12, 38, 46, 99, 101, Abdunchere, v. Aptu Cherim.
105, 262, 291, 310, 429, 477, 492-496, Academia Moldovei din Iaşi, refăcută de
498, C. Grigorie Alexandra Ghica voievod 198;
..., martori (diferiţi) (semn. gr.) 4, 10, 72, didascăl la ~ 177.
100, 121, 125, 171, 176, 216, 223, 267, Acsiniă, femeie bătrînă; martor hotarnic pe
352,461, Uliţa Cizmăriei 352.
..., mazil; martor lîngă Curtea domnească Acsinia, soţia lui Lupul, nora lui Curpe;
222. vinde împreună cu solul ei un loc de
..., paharnic; martor ţa o diată 306. casă din Iaşi lui Necolachi Avram 196.
..., mare paharnic; dă porunci îti Divan 47, Acsinte, ciubotar, soţul Ilincăi, tatăl
80. Bălaşei, Ilenei, Măriei şi al Sandei 503.
..., postelnic; martor 3.43. Adam, bulucbaş; ia în credinţă venitul
..., scriitori de apte (diferiţi) 31, 360, 468, moşiei de la Galaţi a m-rii Sf. Spiridon
li. 383,385,449.
..., mare spătar; judecă în Divan 32, F. Adam, dă o casă <din Iaşi> lui Apostol
..., stolnic; martor în Munţenimea de Ieniti 69.
Mijloc 302. Adam, tatăl lui Costandin 251.
tatăl lui Mihăilă 32. Adam, tatăl lui Panoibtis Trapezundiotul
216.
..., vistiernic; martor 46.
Adam Costanda, negustor; vinde un loc de
<mare> vistiernic; dă porunci în Divan
dugheni' de pe Podul Vechi tui
85.
Costandin Năstase 78.
..., mare vornic; dă o mărturie privitoare la
Adam, v. şi Costandin
satele Rorăuţi şi Juşca (l. Cernăuţi) 331.
Adamis, v. Panaipţis
.... mare vornic; dă porunci şi judecă în
Divan 37.47, 85, 174, F; martor 46,180. Adămoaia, v. Nastasîica
... •yfcnuc mcicdinţează o copie de act 368; Adămoaie, monah; martor 112.
martor 99.492. Adormirea Precistei, hramul schitului
... achi. sene act şi e martor 105. Paşcani 40 şi al Schitului din Deal 28,
... lisaru, ieromonah; martor la o danie în
Tîrgul de Sus B.
667r
Afenduli, <vinde> un loc de dugheană şi' o Albineţ, închide o pitărie din Tîrgul Păiifi'
cîrciumă din Botoşani lui Lupul Balş 447. ° '
logofăt 433. • Albineţ (Albineţul), v. şi Dimitri ~
Aftenie, scrie act ş i . e martor pe Podul Gheorghie ~.
Vechi (semn. gr.) 305. Aldea, mare postelnic; s. Rediu! lui - est< 5
A f t i m i a (Iftimia), soţia lui Anastasă numit astfel după
meserciu 469; vinde împreună cu acesta Alecsa, ruptaş din Costeşti; martor în
un loc de casă din capul Rîpei preotului Muntenimea de Sus 345.
Dămien 478; un zapis de la ~ şi soţul ei Alecsa, v. şi Alexa.
498. Alecsandru, v. A l e x a n d r u .
Aftimie Miculeasa, martor 175. Alccu Psiia, soţul Todosiicăi şi ginerele
Agache. fiul Ştefaniei, fratele lui Ion şi al Procăi; cumpără o vie cu livadă de la
Măriei; vinde împreună cu aceştia o vie Bucium de la Măriuţa, vara soţiei sale
de la Şorogari lui Sandul Panaiti 146. 33.
Agafita, vinde împreună cu Neculai, fiul lui Alecul R a z u l , fost mare ban; să judece o
Petcu, o vie de la Cetăţuia lui Ghedeon, pricină la Mitropolie 246.
egumenul m-rii de aici 4. Alevra, locul lui - din Tîrgul de Sus, în
Agapia, m-re, <ţ. Neamţ; în s. şi c. j. hotar de loc B.
Neamţ>; a stăpîmt moşia Chipereşti, pe Alevra, v. şi Toma
care a schimbat-o cu nişte dugheni din Alevroe, primeşte o sumă de bani 276.
Iaşi ale lui Grigorie Alexandrii Ghica Alexa, <în slujba lui> Coste Avram; bani
voievod 184; primeşte o sumă de bani de la ~ pentru m-rea Sf Spiridon 447.
anuală de la m-rea Sf. Spiridon pentru Alexa (Alecsa) R u s u l , soţul Ilenei, vinde
moşia Chipereşti 131, 182, 239, 323, împreună cu aceasta case cu loc din
384, 448; dugheană a m-rii ~ pe Uliţa Muntenimea de Mijloc lui Pascal fost
Tîrgului de Sus 390; vinde m-rii Aron paharnic al doilea şi soţiei acestuia
Vodă o parte din s. Dăneşti (ţ. Iaşi) 369; Ilinca 399, 426.
soborla~3Q; A l e x a n d r a S t u r z a s c a , martor pe uliţa
egumeni 30, 390; v. şi A n t o n , Fînăriei 79.
Macarie. A l e x a n d r i (Alexandris, Alicsăndri), baş-
Agapie, egumen al m-rii Sf. Sava; vinde eeauş; dă o mărturie privitoare la o vie
prăvălii de pe Podul Vechi 101. de la Miroslava 87, 88; martor 21.
Agariciu, v. Agărici. A l e x a n d r i a , cor. în Egipt>; arhiepiscop de
Agăric, v. Agărici. - 219; v. şi Sfîntul A t h a n a s i e .
Agărie, v. Agărici. Alexandris, v. A l e x a n d r i , A l e x a n d r u .
Agărici (Agariciu, Agăric, Agărie), v. A l e x a n d r o s Fotinos, martor în Tîrgul
Angheluţă Grigori Neculai Făinii (semn. gr.) 250.
Agia din Iaşi; căpitan de baltag la ~ 129. A l e x a n d r u , bucătar la m-rea Sf. Spiridon;
leafa lui ~ 323.
Agiud, tîrg; cor. Adjud, j. Vrancea>; mare
căpitan de - 129. A l e x a n d r u , mare logofăt; dă o hotărîre în-
Aiionii, tatăl ( ?) lui Gheorghi 112. tr-o pricină de datorie bănească 315.
Aivaz, mataragiu-baş; martor în Tîrgul de A l e x a n d r u , voievod, fiul lui Constantin
Jos A; pivniţa lui — dc lîngă m-rea Sf. Dimitrie Moruzi voievod, fratele lui
Vineri, în hotar de loc 440. Dimitrie voievod, Gheorghie voievod şi
Alaci, v. A n d r e i Necolai Panaioti voievod; în Sfatul domnesc
Alăcioaia, v. S a f t a 328, 369.
Albeşti, sat, ţ. Fălciu; < c. j. Vaslui>; A l e x a n d r u voievod, fiul lui Grigorie
schimbat de Costandin Greccanu ban cu Alexandru Ghica voievod, fratele lui
s. Tăuteşti (ţ. Iaşi) al lui Vasile Dimitrie voievod şi Scarlat voievod;
Hermeziu 451. credinţa lui - 195; în Sfatul domnesc
233.

668r
Alexandru Botezatul, martor hotarnic în Tălpălari> lui Toader bărbier şi soţiei
Muntenime 470. acestuia Nastasia 445.
alexandru Fote, viile lui în hotarul altor A n a , soţia lui Costandin Timotin, cumnata
vii 428. lui Simion, mama lui Luca şi a Măriei;
Alexandru l o a n I p s i l a n t voievod, domnul vinde împreună cu soţul ei o vie din
Ţării Româneşti, tatăl lui Constantin Dealul Coroiului preotului Grigorie de
voievod şi Dumitraşco voievod; dăru- la Socola 393.
ieşte m-rii Trei Ierarhi o sumă anuală de A n a C h e b a c a , primeşte o sumă de bani de
bani pentru a se cumpăra ceară 165. la m-rea Sf. Spiridon 182.
Alexandru (Alecsandru, Alexandri, Alixan- A n a n i a , egumen al m-rii Sf. loan Gură de
dni) Neculce, mare paharnic; ia în Aur; se judecă cu Grigoraşcu vier
credinţă venitul pîrcălăbiei de la Tg. domnesc pentru nişte locuri de dugheni
Frumos de la m-rea Sf. Spiridon 130; dă din Tîrgul Făinii 309.
porunci, hotărăşte şi judecă în Divan 25, A n a n i a (Nani), fost pisar în vremea lui
32, 4 8 , 6 7 , 85, 88, 124, 126; Grigorie Ioari Calimah voievod,
mare vornic; dă o mărturie privitoare ispravnic de ţ. Suceava; dă o mărturie
la o uliţă dintre Biserica Catolică şi m- privitoare la dreptul Bisericii Catolice
rea Trei Ierarhi 375; în Sfatul Domnesc de a-şi reconstrui dughenile de pe Uliţa
233, 328; judecă în Divan şi dă Mare'170.
anaforale de judecată 268, 274, 279, A n a s t a s ă (Anăstasă, Năstasie), meserciu,
336, F; martor 247; să judece o pricină soţul Aftimiei; vinde împreună cu
la Mitropolie 246. aceasta un loc de casă din capul Rîpei
Alexandru, v. şi G r i g o r i e ~ G h i c a voievod. preotului Dămien şi soţiei acestuia
Alexandru, v. şi Alecsandru, Alexandri, Catrina 478, 4 9 8 ; locul Iui - din Munte-
Alicsandru, Alicsăndri, A l i x a n d r u . nimea de Sus 469.
Âlcxi, grec; ia în credinţă venitul de Ia A n a s t a s ă A r g h i r o c a s t r i t i s , fiul lui Dimi-
Galaţi al m-rii Sf. Spiridon 181. trie; răposatul ~ a dăruit o casă m-rii
Aii, agă, fratele lui Aptu Cherim (Abdun- Trei Ierarhi 241.
chere) şi al lui Husăin aga din Roman; A n a s t a s ă C o s t a n d i n , ia în credinţă venitul
reclamă vînzarea unei dugheni din Iaşi de pe ceară al m-rii Sf. Spiridon 238.
de către un debitor al său insolvabil Anastasă, v. şi Anastase, Anastasi,
356; se învoieşte cu Zoe Leonard Anastasie, A n a s t a s î u , Năstase.
negustor asupra achitării unei datorii Anastase (Anastasie), arnăut; ia în credinţă
băneşti a acestuia 294. de la m-rea Sf. Spiridon venitul cîntarului
Alicsandru, v. A l e x a n d r u . din Movilău, Raşcov şi Soroca 447, 448.
Alicsăndri, v. A l e x a n d r i . Anastase, blănar, ginerele Sandei Averoaia;
Alivroaia, primeşte mile de la m-rea Sf. martor în mahalaua Frecăului 271.
Spiridon 131. Anastase, grec; ia în credinţă venitul mierii
Alixandru, posluşnic; primeşte o sumă de de la m-reâ Sf. Spiridon 130.
bani de la m-rea Sf. Spiridon 239. A n a s t a s e (Anastasie), lipscan; pivniţa lui ~
Alixandru ..,, martor pe Uliţa Hagioaiei 57. de pe Podul Vechi 72, 73, stăpînită de
Alixandru, v. şi A l e x a n d r u . fii săi 78.
Ambreni, fiica Măriei Ghirgica; în pricină Anastase, tatăl lui Gheorghe medelnicer şi
cu Zaharia grec pentru o casă cu loc din Ştefan clucer 203.
Iaşi 174. A n a s t a s e (Anastasă, Anastasi, Anastasie)
Ana, fiica Măriei împărăteasa şi soţia lui B a m a z , bacal-baş; ia în credinţă de la
Anton feredeuş; martor în mahalaua m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei
Tălpălăriei 4 4 6 ; vinde împreună cu Dumeşti (ţ. Vaslui), al mortasipici mari
soţul ei locul unei cărări <din mahalaua a Iaşilor şi alte venituri 27, 58, 94, 130,
181,'238, 239, 322, 383, 385, 447-449.

669r
A n a s t a s e C a m i l a , ia în credinţă de la m'-rea Anastasie M a r c u l , ia în credinţă venitol
Sf. Spiridon venitul carelor cu lipscănii cerii de la m-rea Sf. Spiridon 383.
130. Anastasie P a n u l , ia în credinţă \ cnitul cetii
A n a s t a s e P e t r o viei, .socoteli băneşti ale lui de la m-rea Sf. Spiridon 383.
~ cu m-rea Sf. Spiridon 447., Anastasie, v. şi A n a s t a s ă , Aniistase. Anas-
A n a s t a s e (Anastasă, Anastasie) Scorţăscu tasi, Năstase.
de la vistierie, sameş la m-rea Sf. Anastasiu (Anastasă, Anastasîuj, v Chiri-
Spiridon, pentru care îndeplineşte dife- iac
rite slujbe şi de la care ia leafă 323, 384,
Anastasius Duca, martor în Tîrgul Făinii
385, 447, 448; ia un loc de casă din Iaşi
(semn. gr.) 250.
de la Biserica Tălpălari pentru care dă
Anastasî, fiul lui Sava blănar; martor în
anual o cantitate de ceară şi untdelemn
Tîrgul de Sus 50.
505; martor la o înţelegere 487; socoteli
Anastasîu, v. Vasîle
băneşti ale Casei Răsurilor cu - 442.
Anăbani, v. Ioniţă
Anastase, v. şi G h e o r g h i Săndulache
Anastasă, v. A n a s t a s ă .
Anastase, v. şi A n a s t a s ă , Anastasi, Anas-
tasie, Năstase. Anăstasi, v. Năstasic
A n d o n , primeşte mile de la m-rea Sf
Anastasi, croitor, cioclu; casa lui ~ dc lîngă
Spiridon 131.
Tîrgul Boilor este pe locul lui Iordache
Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473. A n d o n a c h i , gerah la spitalul m-rii Sf.
Spiridon; leafa Iui ~ 182, 239.
Anastasi, v. şi A n a s t a s ă , Anastase, Anas-
tasie. Andoni, arnăut; martor hotarnic în
mahalaua Feredeielor 220.
Anastasia, soţia lui Gheorghi şi nora lui
Andoni, fiul protopopului Mam.iachi şi
Holban; cumpără împreună cu soţul ei o
soţul Măriei; cumpără împreună cu
casă cil un loc dc lîngă biserica Sf.
aceasta o casă cu loc de lîngă Gunoiul
Pantelimon de la Ioniţă 11.
domnesc de la Ion şi soţia acestui»
Anastasia (Nastasia), ţigancă, fiica
Tofana 432; martor hotarnic lîngă
Paraschivei şi soţia Iui Toader ţigan
Gunoiul domnesc 208.
vizitiu; schimbată de Ecaterina
Andrei, bacal-baş; cumpără de la mama
armăşoaia cu o ţigancă a m-rii Dancu
Aniţei o vie p e care aceasta o zălogife
201. '
25.'
Anastasia, ţigancă, soţia lui Toader şi
A n d r e i , casap; martor 188.
mama lui Vasili 477.
A n d r e i , cazacliu; obţine prin judecată nişte
A n a s t a s i a (Nastasia) Covrigeasă, soţia lui
dugheni la Botoşani 207.
Lupaşco Covrig staroste de ciocli, mama
Andrei, cumnatul preotului Grigorie; debi :
Catrinei, soacra Iui Ioan ponişnic şi
torul acestuia 109.
bunica lui Costandin şi Neculai; Iasă
nepoţilor partea ei de moştenire primită A n d r e i , diacon armean, soţul Dochitei;
prin diiată de la soţul său 83; martor cumpără o vie la Miroslava dc la Sandul
163. 12; vinde împreună cu soţia lui o vie de
Anastasia, v. şi N a s t a s i a . la Miroslava lui Eni grec 105.
Anastasie, căpitan; primeşte mile de la m- A n d r e i , fiul lui Darie; martor 179.
rea Sf. Spiridon 131. A n d r e i , fiul Dumitrei şi moşul Iui
Anastasie, fiul Măriei şi fratele Ilincăi; Costandin; lasă moştenire nepotului său
vinde împreună cu acestea o casă cu vie un loc de dugheni din mahalaua
şi livadă de pe locul m-rii Cetăţuia Broşteni 377.
egumenului m-rii Frumoasa 97. Andrei, fiul lui Frenţi <şi fratele lui
Anastasie Başotă, logofăt (secolul XIX); Mihai>; dă o mărturie pe Uliţa Mare
casele şi acareturile sale din Iaşi 245, 287.
296,349.

670r
\ndrci, <fratele lui> Dumitraşcu ciubotar, A n d r e i Cosiţanul, aprod; martor hotarnic
Gheorghi şi Ursul ciubotar, unchiul Iui în Muntenimea de Sus 418.
Costandin; vinde o dugheană de pe A n d r e i Curgios, martor 112.
Uliţa Podului Vechi fratelui său A n d r e i (Andrii) G r i g o r i Docipal (Docipa-
Dumitraşcu 386. lă), diac de divan, ginerele lui Grigoraş
Andrei (Andrii), iuzbaş;. scrie acte, 333, Raţ; dugheana lui - de pe Uliţa
340, 344, 347, J; transcrie acte în Hagioaiei, în hotar de loc 57; hotarnic
condica Divanului 137, 143, 168, 225, 102; scrie acte 42, 57.
2 4 2 , 2 4 3 , 2 6 1 , 2 7 7 ; ,, Andrei (Andrii) H a r i t o n , copil în casă, fiul
fost iuzbaş, condicar; scrie acte şi e lui Pavăl Hariton, soţul Măriuţei, fratele
martor 3 7 8 , ' 4 2 0 , 443, 456, 470, 484, Măriei şi cumnatul lui Ghiorghie băcan;
501, 502; transcrie act în condica cumpără împreună cu soţia lui o casă
Divanului 444 din Muntenimea de Mijloc de la
Andrei, soţul Măriei, cumnatul lui Chirica Gheorghi Scurtul pietrar şi soţia
işlicar şi al Ilincăi, unchiul lui Dumitru; acestuia Paraschiva 413; vinde locuri de
cumpără împreună cu soţia lui un loc casă din Muntenimea de Mijloc Iui
<din laşi> de la cumnatul său şi. familia Vasile Razul mare logofăt 404, 421,
acestuia 471; vinde împreună cu soţia 422.
lui o casă cu loc din mahalaua A n d r e i (Andrii) Mogîlde, blănar, mazil;
Feredeului lui Irimia 455. martor 391; cumpăra o dugheană de
Andrei, vornic în Buciumi, cumnatul lui lîngă Curtea domnească de la Toader
Toader bărbier; cumpără o vie în Dealul seimen şi fiica acestuia Raliţa 222.
Coroiului de la Maria şi fiica acesteia A n d r e i (Andrii) M o l d o v a n u , plăteşte
Catrina 63; martor hotarnic în Buciumi bezmen m-rii Sf. Spiridon pentru un loc
358. din Tîrgul Făinii 322, 383, 447.
Andrei (Andronache) Alaci, soţul Mărandei; A n d r e i (Andrii) Pavli, ia în credinţă venitul
cumpără împreună cu aceasta o casă cu cerii de la m-rea Sf. Spiridon 322, 383,
loc în mahalaua Feredeelor de Ştefan 447.
Fătul şi familia acestuia 5. A n d r e i (Andrii) R ă z m i r i ţ ă (Răzmiriţi),
Andrei Bucă, croitor, fiul lui Grigoraş negustor din Iaşi, fratele Naştasiei,
Bucă; locul lui ~ din Muntenimea de cumnatul lui Lupaşcu Covrig staroste de
Jos 344, J; i se hotărniceşte un loc de ciocli, tatăl Nastasîiei <şi al lui Sava>,
casă din Muntenimea de Mijloc 439. socrul lui Dumitru baş bulucbaş
Andrei Busuioc, din s. Dealul Nou (ţ. domnesc 163; martor la împărţirea unei
Bacău); debitorul lui Andrei Caţichi moşteniri 22; vinde o dugheană de pe
din Iaşi, căruia îi amanetează o vie din Uliţa Hagioaiei lui Dima Bere blănar
satul său 315. ;
Andrei (Andrii) Caţichi (Caţiche), fiul lui A n d r e i T a l p ă , scrie acte şi e martor 497,
Mihai Caţichi şi al Tofanei, nepotul lui 503.
Constantin" mare armaş şi al Saftei, A n d r e i Tocu, soţul Paraschivei Manoleasa
fratele lui Costandin Caţichi poruşnic; şi tatăl Bălaşei 505; casa lui - din
creditorul lui Andrei Busuioc din s. Mahalaua Feredeelor, în hotar de loc 5.
Dealul N o u ' (ţ. Bacău), de la care Andrei, v. şi A n d r i i , A n d r o n a c h e .
reclamă o vie amanetată de acesta 315; A n d r i a n , fuge la venirea moscalilor în ţară
solicita împreună cu fratele său un loc 157.
de câsă de pe Podul Vechi ca dreaptă A n d r i a n a , soţia lui Ion Ţapul Ciubotar;
moştenire a lor 259; martor hotarnic la cumpără împreună cu acesta o bucată de
nişte locuri de casă din Muntenimea de
loc de la Toader Canila 54.
Mijloc ale lui Vasile Razul mare
Andrieş, diac, tatăl Saftei 217,'218'.
logofăt, în calitate de vechil al acestuia
Andrieşoaia, v. Nastasia
422; scrie act 467.

671r
Andrii, cîrciumar; cumpără viu de ia m-rea Angliei, ţigan, soţul Ilenei, tatăl lui Mihăîlă; '
Sf. Spiridon 383. Vasile, Manole, Toader, al Nastasiei ii
Andrii, preot; martor în Muntenimea de Saftei; este stăpînit d e Costandin Galiţi'
Mijloc 13. şetrar, copiii lui fiind împărţiţi 480. \
Andrii, preot; martor hotarnic în mahalaua A n g h e l , vornic de poartă; hotarnic 104^ .•
Feredeelor 220. A n g h e l a c h i , pitar, fiul lui Ştefan Muntean;
Andrii, preot armean; casa lui ~ de pe cumpără fără a avea dreptul dttghem de
Podul Vechi, în hotar de loc 304. pe locul m-rii Sf. Nicolae, acestea fiind --
Andrii, tatăl lui Lupul 32. răscumpărate d e preotul Dumitru 127.
Andrii B e l d i m a n , stolnic; numit epitrop la Angheli, croitor grec, soţul (?) Ştefanei, tatăl
schitul Hadîmbul, primeşte de la lui Gligoraş călăraş; vinde împreună cu •
egumenul m-rii Galata venitul moşiilor aceştia un loc de casă lui Neculai Avram _
Budeşti şi Mogoşcşti 452, 453. 272.
Andrii H r i s t o d u l (Hrestodul), martor 477. Angheli, grec; martor 175.
Andrii Iancul, paharnic, <bunicul> lui A n g h e l u ţ ă , vornic d e poartă; dă o mărturii
Grigori conduragiu 55; încredinţează un privitoare la un loc din Muntenimea dc
izvod de zestte 288. Mijloc 91.
Andrii, v. şi A n d r e i . A n g h e l u ţ ă (Angheluţi) A g ă r i c i (Agariciu.
A n d r i u , croitor; martor în Muntenimea de Agăric, Agărie), vornic dc poartă;
Jos 344. cercetează o pricină pe Podul Vechi
 n d r o n a c h e , fratele Iui Lupul 12. 116, dă mărturii 115, 133 şi este hotar- :
A n d r o n a c h e , seimen; martor 12. nic 98, 102, 161.
 n d r o n a c h e , vornic, răposat; locul lui ~ A n g h e l u ţ ă (Angheluţi) T ă b î r ţ ă . vornic de
din Muntenimea de Mijloc 465, în poartă, fratele Catrinei, cumnatul lui
hotarul altui loc 481. Costandin, unchiul lui lordache şi
A n d r o n a c h e C o r b u l , tatăl lui Sandul 7, 8, Costandin; cercetează o dugbeniţă din
;
12. Muntenimea de Mijloc 92; da o
A n d r o n a c h e (Andronachi) Donici, agă jumătate de pivniţă cu crîşmă de pe
(1813), postelnic (1816), apoi vornic Uliţa Hagioaiei pe o vie la Sperieţi p o
sumă d e bani de la Vasile Razul hatman
(1818); certifică copii de acte 333, 369,
99;
374, 382.
A n d r o n a c h e T>ă r u ss, martor în mahalaua fost vistiernic; dă o mărturie
Feredeelor 5. privitoare la un loc de casa dintre Uliţa
Andronache, v. şi A n d r e i , A n d r o n a c h i . Hagioaiei şi Uliţa N o u ă 360.
A n d r o n a c h i Donici, împarte ţigani cu m- A n g h e l u ţ ă T o a d e r , martor 486.
rea Dancu 252. Angheluţă, v. şi A n g h e l u ţ i .
Andronachi, v. şi A n d r o n a c h e . Angheluţi, v. şi A n g h e l u ţ ă .
A n d r o n i c , armean; locul lui ~ de pe Podul Anica, martor 272.
Vechi, în hotarul altui loc 347. Anisia (Anisiia), b a b ă ; primeşte o sumă de
A n d r o n i c , blănar; martor în Muntenimea de bani de la m-rea Sf. Spiridon 182, 239.
Mijloc 468, Aniţa, cizmăriţă, soacra lui Il'time Scarlat
A n d r u n a c h i . ciubotar; martor 478. cămăraş al doilea; dă zestre acestuia un
A n d r u n a c h i , soţul Catrinei; acte de la - şi Joc din mahalaua Feredeelor 213.
soţia sa 498; A n i ţ a , fiastra Iui Grigore Crudul podar
A n d r u n a c h i M ă r g i n e n u i , martor hotarnic domnesc şi a Rughinei, sora vitregă â
în Muntenimea de Sus 469. lui Antohi şi a Dochiţei 502.
Andrunachi, v. S a n d u l A n i ţ a , fiica lui Dănălachi; partea et din
A n d r u n ă c h i o a i a , vorniceasa; Jocul ei din moşia Pădureni 303.
Muntenimea de Mijloc, în hotarul altui Aniţa, fiica preotului Dimitrie Ursul, soni
loc 426. preotului Costantin; dă un loc de casă de

672r
iîngă Uliţa Sîrbească preotului Ioan şi Aniţa, ţigancă domnească, soţia lui Ion;
soţiei accstuia Nastasia 200. dăruită lui Iordache Balş mare Vistiernic
Aniţa. <fiica lui Ioniţă Cerchez>, sora 382.
preotului Ianache şi a Sandei; martor Anita Belibăoaia, casa ei din Muntenimea
428. de Jos, în hotar de loc 224.
Aniţa. nălbăriţă; martor în mahalaua Anita Ciuculeasa, casa ei din Muntenimea
Feredeelor D. de Mi jloc, în hotar de loc 302.
Aniţa, preoteasă, primeşte mile de la m-rea A n i ţ a M ă n d r i c e s a , nora lui Strătulă şi a
Si Spiridon 131. Măriei; vinde împreună cu rudele ei o
Aniţa. preoteasă, soţia preotului Mihai 23. bucată de loc din Tîrgul de Sus lui
Aniţa. sc judecă la Divan cu Andrei Ioniţă Corbul 50.
bncalbaş pentru o vie vîndută acestuia A n i ţ a Micleasca, stolniceasă; primeşte mile
de către mama ei 25. de la m-rea Sf. Spiridon 131.
Aniţa. sora preotului Dimitrie, cumnata A n i t a Stroiţoaia, primeşte mile de la m-rea
Ui Soltanei; martor 199. Sf. Spiridon 131.
Aniţa. sora lui Gligoraş şi a lui Vasile Aniţa T r ă i s t o a i a , vinde o casă de pe loc
croitor; martor la împărţirea moştenirii domnesc Ilincăi Rîpoaia 281.
între fraţii ei 22. Anita >
Tituleasa,
r > bunica Nastasiei 131.
Anita, soţia lui Apostol blănar; cumpără Antim, arhimandrit; încredinţează o
împreună cu acesta un loc şi dugheni mărturie 285.
înspre Uliţa Hagioaiei de la Costandin A n t i m i a , soţia lui Vasile armăşel; primeşte
Blebe blănar 484. un loc de casă de la Costandin şi soţia
Aniţa. soţia lui Arap ceauş; ; î ă un loc -cu acestuia Paraschiva 398.
bezmen de la epitropul Bisericii Arme- A n t i m i i a (Artemia), babă; lasă Ilenei un
neşti 339. bordei din Muntenimea de Mijloc 17.
Antohi, căpitan; vinde o casă din Iaşi lui
Aîirfa. soţia răposatului Costachi Gurban
Vasile Banu 114.
postelnic; dă bisericii Tălpălari o casă
Antohi, croitor; cumpără un loc din
cu loc de pe Uliţa Strîmbă 2, 164.
Muntenimea de Sus de la Catrina 491.
Aniţa. soţia lui Coste staroste de plăcintari,
Antohi, croitor, tatăl lui Dinul 478!
mama lui Gheorghi şi Ioniţă; cumpără
Antohi, croitor, tatăl Catrinei şi socrul
împreună cu soţul ei o vie cu livadă din
preotului Damian 498.
Dealul Coroiului de la Vasili Potorac şi
familia acestuia 120, pe care o vinde A n t o h i (Anton), feredeuş, fiul lui Petre
uia.*rior lui Mihai plăcintar 284. Curteanul de la Ocnă, nepotul de frate
al lui Robe Idriceanul negustor blănar,
Aniţu. soţia preotului Coste, mama lui
căsătorit prima oară cu Smaranda, apoi
Manolache dascăl şi Mihălache, soacra
cu Ana, fiica Măriei împărăteasa; vinde
Măriei; vinde împreună cu nora ei un
unchiului său o casă din mahalaua
loc de casă dc pe Uliţa Strîmbă lui
Tălpălari 249, 461; locul lui ~ din
Ştefan Anastasie fost mare clucer 151.
mahalaua Tălpălari, în hotarul altui loc
Aniţa, soţia lui Dumitru Botezata; schimbă
446; vinde împreună cu a doua soţie
împreună cu acesta o casă cu loc din
locul unei cărări lui Toader bărbier şi
Mahalaua Grecilor cu un loc cje casă şi
soţiei acestuia Nastasia 445.
o sumă de bani de la Sava căpitan 267. ,
Antohi, fiul lui Grigore Crudul podar
Aniţa. soţia lui Gheorghi Gage şi nora,lui
domnesc şi al Rughinei, fratele Dochiţei
Ioniţă baş bulucbaş; vinde împreună cu
şi fratele vitreg al Anei; vinde împreună
setul <?i un loc de casă din Muntenimea
cu familia sa o vie de la Şorogari lui
de Sus lui Sirghi Plăcintă 483.
Vasile Codreanul diac de divan şi soţiei
Aniţa soţia lui Toader ispravnic; cumpără
acestuia Maria 502.
împreună cu acesta o casă cu loc din
Muntenimea de Mijloc de la Gligoraş
Gurgiu 29.

673r
Antohi, fratele lui Gheorghe Teacădearamă A n t o n (Antonie) F c i e r m a n , spiţer dâ m*iii
şi unchiul Nastasiei; martor în Munteni- Sf. Spiridon bani pentru mile 27. i a •
. mea de Mijloc 302. bezmen o casă de la Canbioli prefectul
A n t o h i L u ţ ă (Luţe, Uiţi), soţul Todosîiei, Bisericii Catolice pentru care se judeci
diac de divan; hotarnic 116; cu preotul Bunavintura 279.
vornic de poartă 139; hotarnic 152; A n t o n V o r o v a (Vorovă), tatăl lui Neculai r
soţia lui primeşte mile de la m-rea Sf. blănar 3, 308.
Spiridon 131. , Anton, v. şi Antohi, A n t o n a c h i , Antonie.
Antohi, v. şi Antohie, A n t o n . Antonachi, v. şi A n t o n .
Antohic (Antohi), fratele Alhanasiei şi al A n t o n i a (Antoniia), soţia lui Simion Rusul"
Saftei; vinde o bucată de loc lui lorda- tăipălar; vinde împreună cu acesta o
chi Canano 110. casă din Munţenimea de Jos lui
Antohie, ginerele lui Tărsinar; martor în Gheorghie Arapul postelnic 244, 509.
mahalaua Copoului 467. Antonia, stareţa m-rii Socola; dă lo.iui ale
A n t o n (Antonachi), chirurg (ipohirurgos) la m-rii pentru a se planta vie lui
spitalul m-rii Sf. Spiridon; leafa lui ~ Costandin Păşcanu 415, lui Trofin şi
323, 384, 448. soţiei acestuia Safta 407; se învoieşte ai
Anton, egumenul m-rii Agapia; dă cu Iacovache Păun polcovnic asupra unei
bezmen un loc de dugheană din Tîrgul vii a m-rii din Dealul Coroiului G;
de Sus lui Ianache din Rumelia 30. vinde o vie lui Zaharia diacon şi soţiei
Anton, ungur, fiul lui Ioniţă Ungurul acestuia Despina 280.
seimen hătmănesc şi al Catrinei; vinde Antonie, primeşte bani de la m-rea Sf.
un loc de casă din Munţenimea de Spiridon penU-u egumenia m-ni Precista
Mijloc lui Vasile salahor 153, 387. 28. ^
Anton, fiul lui Vasile Doboş neamţ; dă o A n t o n i e Kavvakis, arhimandrit; încredin-
mărturie pe Uliţa Mare 287; martor ţează o mărturie 285,
hotarnic în Munţenimea de Mijloc 422. Antonie, v. şi A n t o n .
A n t o n , prefectul Bisericii Catolice din Iaşi; Antoniu, v. G h e o r g h i u Pătru
cumpără o vie cu livadă şi acareturi la A n u ţ a , căpităneasă; via ei de la Buciumi. în
Miroslava de la Maria 60; solicită şi hotarul altei vii 479.
primeşte mărturii de la mahalagii A p a S ă r a t ă , top. în mahalaua Tălpălăriei, o
privitoare la nişte locuri ale bisericii cărare ce merge la - 445, 446.
sale 3, 308. A p ă r i e , biserica Prepodoamna Paraschiva
A n t o n , preot catolic; dă cu bezmen o din ~ 478.
dugheană cu pivniţă de pe Uliţa Mare Apostol, ceauş de teslari; martor îă
lui Gligori blănar 18. evaluarea unei case 135.
A n t o n , preot la m-rea Sf. Spiridon, tatăl Apostol, grec; ia în credinţă venitul satelor
Tudosiei şi socrul lui Ioan băibărăcar; Hreaţca şi Şărăuţi (ţ. Cernăuţi) de la m-
dă zestre fiicei sale o casă cu loc din rea Sf. Spiridon 94, 130, de la care
Munţenimea de Jos 344, J. primeşte şi mile 131.
A n t o n , staroste de cizmari; total lui Apostol (Apostu), diac de divan; sene acte
Mihălache 352. şi e martor 183, 217, 244.
A n t o n B a r p n c e (Barâce), armean; ia în Apostol, diacon; martor 395.
credinţă venitul unor moşii ale m-rii Sf. Apostol, jitnicer; primeşte mile de la m-rea
Spiridon 181, 238, 322, 383, 385, 447, Sf. Spiridon 131, 182.
449. Apostol, martor hotarnic în Muntenime
A n t o n C a r a m a n l ă u , primeşte bani de la na- 470.
rea Sf. Spiridon, fiind bolnav de ochi Apostol, seimen hătmănesc; casa lui - de
448. lîngă Tîrgul Boilor este pe locul lui

674r
lordache Aslan fost vătaf de copii <în Sîrbească de la Safta preoteasa 19;
casă> 473. închide o uliţă de lîngă biserica Sf. Ilie
Apostol, sîrb furmagiu; casa lui - de lîngă 21; judecă în Divan 25, 32;
Tîrgul Boilor este pe locul lui lordache mare postelnic; cumpără un loc de casă
Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473. de la Ştefan Purice diac de vistierie .89;
Apostol C a t a r g i u l , mare postelnic, tatăl lui dă hotăiîri 34, 37 , 47-49 şi judecă în
Ilie mare logofăt, Patraşco mare pitar şi Divan 61, 67, 88.
Ştefan mare clucer, bunicul lui Filip Arghiri, v. Arghire.
Catargiul mare comis şi vistiernic şi al Arghirie, negustor; dughenile lui - din
lui Ştefan ban; a avut moşii în Moldova mahalaua Măjilor, în hotar de loc 199.
şi Ţara Românească 156. Arghirie Cuza, fiul lui Cuza spătar; ia în
Apostol Icniţi, ia cu bezmen o casă din Iaşi credinţă venitul pogonăritului de tutun de
de la egumenul m-rii Barnovschi 69. la m-rea Sf. Spiridon 447,449.
Apostol (Apostul) Ioniţă, blănar, fiul Iui Arghirie, v. şi Arghire.
Ion Cinzu; ia cu bezmen un loc de pe Arghiroaia, v. M a r i a ~ Paladi.
Uliţa Rusească de Ia m-rea Galata 301. Arghirocastritis, v. Anastasă
Apostol I u r u c , bairactar, om străin; Arghiropoulos, v. Dimitrios
cumpără împreună cu Varsami grec o
Arghiropulos, v....
dugheană de lîngă Curtea domnească de
Arghiropulu, copie acte (prima jum. a seco-
la Enache Cheor Mehmet pe care o vînd
lului XIX) 56, 84.
ulterior lui Gheorghie suiulgiu 454.
Arhip, v. T o a d e r
Apostol, v. şi A p o s t u , Apostul.
Aristarh, poarta lui la Mitropolie 194.
Apostoli (12 în formula blestemului
Ariton, negustor armean, staroste de cizmari,
359 ; v . şi Sfinţii
epitropul Bisericii Armeneşti; dă cu
Apostu, blănar, socrul lui Ionciu abager 42.
bezmen locuri ale bisericii lui Arap ceauş
Apostu, v. şi Apostol. 338, 339 şi lui Ispir ceauş domnesc şi
Apostul, blănar, soţul Aniţei; cumpără un loc soţiei acestuia Maria 340; martor hotarnic
şi dugheni înspre Uliţa Hagioaiei de la pe Uliţa Cizmăriei 352.
» Costandin Blebe blănar484. Ariton, v. şi H a r i t o n .
Apostul, fustaş, tatăl lui Ioniţă Iuraşcu 105. A r m a g a , negustor; un zapis de la - 498.
Apostul M ă r g i n e a n u . căsătorit a doua oară Aron, jidov, primul soţ al Mendelei jidoveă;
cu Sanda, tatăl lui Vasile Bondoc ia cu bezmen un loc de dugheană al
ciubotar şi bunicul Ilincăi 4 1 9 , 4 2 4 . bisericii Sf. Nicolae din Muntenimea de
Apostul, v. şi Apostol, ,-t Mijloc 91.
Aptu C h e r i m (Abdunchere), negustor turc, Arontin, negustor armean, fratele lui Tăna-
agă, fratele lui Aii agă şi Husăin aga de la sie ; cumpără împreună cu acesta dugheni
Roman; se învoieşte cu Zoe Leonard cu pivniţă de pe Podul Vechi de la fraţii
negustor asupra achitării unei datorii Cerbul şi David <jidovi> 412.
băneşti a acestuia 294, 356, 363. A r o n Vodă, ni-re, <în s. Aroneanu, c. Aro-
Apustul, vornic de Tîrgu Faimos; martor în neanu, j. Iaşi; cu hramul Sf. Nicolae>;
Muntenimea de Jos 344, J. dealul de lîngă ~ este în hotarul locului
Arap, ceauş, soţul Aniţei; ia cu bezmen un de păşunat pentru vitele ieşenilor 410;
loc de dugheni de la epitropii Bisericii primeşte o sumă anuală de bani din vama
Armeneşti 338, 339. domnească şi unele scutiri de dări 277;
Arapul (Arap), v. şi Costandin Gheorghe case şi dugheni în incinta m-rii ~ 75, 336 ;
schimbă s. Dăneşti şi părţi din s. Tăiseni
Arăpoaia, v. Ilinca (ţ. Iaşi) cu două dugheni din Tîrgul de
Arghir, v. Arghire. Sus al Catrinei Tudorioaia 369; catastif
de venituri şi cheltuieli al m-rii ~ 289;
Arghire (Arghir, Arghiri, Arghirie, Aighirii),
mare ban; cumpără o casa din Mahalaua

675r
egumeni la - 75, 291, 369; v. şi de casă din mahalaua Frecăulm de Ia'
Sîrghie, T h e o f a n , Theofil. Nastasia şetrăroaia 271.
A r s ă n i a , locul ei din mahalaua Copoului, în Aviron, în formula blestemului 317.
hotarul altui loc 467. A v r a m (Avran), jidov (evreu); i a cu
Arseni, negustor, socrul lui Cîrste vameş; bezmen o pivniţă dc p e Uliţa Rusească
dă lui Simion Tătarul dugheni de pe de la Parthenie patriarhul Ierusalimului
Uliţa Chervăsăriei 309. pe care apoi o vinde 403 ; dugheana lui
Arsînie Şchiopul, vinde un loc din -'-din Tîrgul de Jos, în hotar de loc 211
mahalaua Trapezenească lui Vasile 152. A ; primeşte o sumă de bani după
judecata cu egumenul m-rii Trei Ierarhi*
Anemia, v. A n t i m i i a .
pentru o dugheană cu bezmen 263.
Aslan, băibărăcar; martor 36.
A v r a m , patriarh al Ierusalimului şi a toatăi
Aslan, v. şi C o s t a n d i n loan Iordachi
Palestina; se află în Ţara Moldovei,
Nicolai
unde întăreşte o carte de blestem"
Atanasios, v. A t h a n a s i e . arhieresc 317.
A t h a n a s a c h i R ă m ă d a n , paharnic, ginerele Avram, v. şi Coste Nicolachi
răposatului Filip Catargiu vistiernic; o
Avran, v. A v r a m .
uliţă de lîngă Mitropolia Veche este
A v r ă m e n i 1 (Avrămi), sat, ţ. Dorohoi; <-, e.
mutată pe locul lui ~ F.
j. Botoşani>; stăpînit de m-rea Sf.
Athanasi, v. Hagi
Spiridon, care dă venitul în credinţă 27,*
A t h a n a s i a M ă r c u l c a s a , sora lui Antohie şi
58, 94, 130, 181, 238, 322, 383." 385.
a Saftei; vinde o casă cu loc de lîngă na-
447,449.
rea Sf. Spiridon epitropilor acesteia
110.
B
Athanasie, bucătar la spitalul m-rii Sf.
Spiridon; leafa lui - 182.
Babulicioaia, v. P a r a s c h i v a
A t h a n a s i e (Atanasios, Athanasi), egumen
Bacău, tîrg; <ţ. Bacău; m. j. ~>; bani de
al m-rii Sf. Sava; cumpără prăvălii de pe
la ~ pentru m-rea Sf. Spiridon 447;
locul m-rii de la Parthenios ieromonah
mottasipia din - 221, 266 este încasată
44; răscumpără o dugheană din mahala-
de m-rea Bistriţa 129; ţimiraşi dm ~
ua Băibărăcărie de la Dolcuţa; ce a
221,266. * :
încălcat dreptul de preemţiune al m-rii
Bacău, ţinut; ispravnici de - 315, 431; v. şi
15; se judecă cu Costandin căpitan de
drăgani pentru nişte dugheni de pe I a n a c h i C a n t a fost mare ban, Ionaş
Podul Vechi 436, 4 3 8 ; solicită întărirea fost mare paharnic;
stăpînirii m-rii asupra unor dugheni 34. sate şi moşii ia - 27, 58, 94, 130. 238,
Athanasie, preot grec la m-rea Sf. Spiridon; 315,322,383,385,447;
leafa l u i - 323, 384. venitul ispravnicului de - 221. 266.
Avac Cărăca.ş, <armean>, fiul lui Urăşte şi Bade, băcan din Tecuci; ia în credinţă de la
al Haropsămei, fratele lui Sandul; vinde m-rea Sf. Spiridon venitul cîntaruîui din
împreună cu aceştia o casă cu loc şi Tecuci 447, 449.
pivniţă de piatră de pe Podul Vechi lui Badiul, v. Nicolai
Duca negustor 316; martor hotarnic pe Bahlui, rîu, <afluent al Jijiei, 1 nga
Podul Vechi 304. Chipereşti, c. Ţuţora, j. Iaşi>; drum ce
Avanes C ă r ă c a ş , armean; plăteşte bezmen coboară la ~ 469; în/lîngă hotarul unot
m-rii Sf. Spiridon pentru două zalhanale locuri din Iaşi 209, 220, 271, 292, 391.
din Galaţi 447. 397, 432, 446, 451, 497, 506; mo na pe
- 184; pod peste ~ 351; şesul Bahluiu-
Averescu, v. T o a d e r
lui 4 1 0 ; uliţe în Iaşi ce merg spre ~ 220,
Averoaia, v. S a n d a
274,375.
Avier, soţul răposat al Sandei Averoaia şi
cumnatul lui Vasile; a cumpărat un loc 1
Sat localizat greşit în volumul VI al acestei serii.

676r
Bala Dima, cumpără ceară de la m-rea Sf. în calitate de epitrop al averii
Spiridon 181. răposatului Gheorghi Ursache jitnicer
Kalan, tatăl preotului Dimitrie 157. 331; primeşte danie părţi de moşii de la
Ileana, fiica lui Gheorghi Ursuleţ 248;
Bălan, v. şi Dimitrie
casc lîngă ~ 121; loc al m-rii - 285;
Balasache, fost mare postelnic, soţul
sigiliul m-rii ~ 285; ţigancă a m-rii ~
Casandrei, tatăl Ilinei, socrul lui Toader
314; condica m-rii - (1796) 121, 253,
Cantacuzino vornic, bunicul lui
314;
Constantin, Ioniţă şi al Măriuţci 306.
arhimandrit şi egumen 285; v. şi
*Balasineşti, sat, ţ. Roman; <la sud de s.
Dosithei; egumeni 52, 71; v. şi
Secăreşti, c. Cucuteni, j. Iaşi>; părţi din
Grigorie.
~ dămite de Theodosie Onaca m-rii
Baronce (Barăce), v. A n t o n
Pobrata 400.
Bartalog, gerah la spitalul m-rii Sf.
Balata, <?>; m-rea Sf. Ion de la ~ 306.
Spiridon; leafa lui - 448.
Bâlciul, sat, ţ. Iaşi; < c. Miroslava, j.
Başeu, pîrîu, ţ. Dorohoi; <afluent al Prutului
Iaşi>; în hotarul locului pentru
la Ostopccni, contopit cu Româneşti, c.
păşunatul vitelor ieşenilor 410.
Româneşti, j. Botoşani>; sat pe - 248.
, *
Balica, v. T o m a
Basotă, v. A n a s t a s i e Ionită
Balotina, sat pe Ciuhiir, ţ. Iaşi; <Balatina,
c. Balatina, j. Bălţi, R. Moldova>; B ă i b ă r ă c ă r i e , mahala în Iaşi; dugheană în
stăpînit de m-rea Sf. Spiridon, la - se ~ 15; Iftimie staroste trăieşte în - 129,
coseşte fîn împărătesc 58; m-rea Sf. 221,266.
Spiridon dă în credinţă venitul moşiei ~ B ă l a n , al doilea preot la biserica m-rii Sf.
27, 94, 130, 181, 238, 322, 383,'385, Spiridon, econom; dă bani de la m-re
447, 449. unor preoţi rbbi 182; leafa lui ~ 59:
Balş, mare logofăt (1827); certifică o copie B ă l a n , tatăl lui Gheorghe 26.
Bălan (Bălanii), v. şi G h e o r g h i e Vasili
de act 432.
Bălaşa, cumpără o dugheană de pe Podul
Balş (Balşă, Balşu), v. ş i . . . Constantin
Vechi de la Ene Gheorghiu Crechis 100.
Dinul Grigorie Ion Iordache
Bălaşa, fiica lui Acsinte ciubotar şi a
Lupul Manolache Neculai
Ilincăi, sora ilenei, Măriei şi a Sandei;
Ştefan Ţoderaşcu
vinde împreună cu marnă şi surorile ei
Baniaz, v. A n a s t a s c
un loc de casă din Munţenimea de Sus
Bantaş, v, B a n t ă ş , Iiantoş, Pavel
lui Ioan Cantacuzino fost mare logofăt
Bantăş (Bantaş), v. C . Matei
503.
Iiantoş, v. B a n t a ş .
Bălaşa, fiica lui Andrei Tocu şi a Paraschi-
Banu, preot, tatăl lui Daniel monah,
vei Manoleasa; dăruieşte un loc de casă
Grigorie preot, Luca şi Vasiian (Vasile)
bisericii Tălpălari 505.
monah 109, 192, 197,295.
Bălaşa, fiica lui Costandin Osmachi şi a
Banu, se măsoară un loc al lui ~ 299.
Măriei, sora lui Dtimitru; se înVoieşte cu
Banu, v. şi I o a n Vasile vînzarea făcută de mama şi fratele ei
Banul, v. G h i o r g h i 310.
Barăce, v. B a r o n c e . Bălaşa, fiica răposatului Ştefan Panică şi a
Barbăverdi, v. C h i r i i a c Serafimei călugăriţa, sora Măriei; vinde
Barbul, dascăl din Iaşi; martor 393. împreună cu mama şi sora ei o vie de la
Barca, v. Sterii Copou lui lordachi Manoli 361.
Bărnosche, v. < M i r o n Barnovschi>, B ă l a ş a ; soţia lui Ştefan armaş, mama lui
voievod. Ion şi a Saftei; vinde împreună cu
Barnovschi (Bărnovsche), m-re în Iaşi; <m. aceştia o casă cu loc şi acareturi de pe
şi j. Iaşi>; Grigorie <II> Ghica voievod Uliţa Fînăriei lui Toma Săndulachi
dăruieşte m-rii ~ s. Juşca (ţ. Cernăuţi), lipscan 79.

677r
B ă l a ş a C o g ă l n i c e a n u , pităreasă, fiica egumeni 116, 141, 314; v. şj l' ; l l -.| l t .
Lupei, nepoata lui Pavăl Ursuleţ mare nie.
clucer şi â Tofanei, sora lui Ion Cărăcaş Bărnovsche. v. B a r n o v s c h i , m-re. 1
paharnic, Lupu! Cărăcaş şi Gavril Bătog, v. C o s t a n d i n Neculai ~
Cărăcaş mare medelnicer, soţia Ivii Bedros, <armean>; scrie act şi e martor
Neculai Cogălniceanu mare pitar;
409.
împarte cu fraţii ei moşii şi locuri de
Beiu, stegar; vinde un loc de pe Podul
casă din Iaşi, moştenire părintească 248.
Hagioaiei Mitropoliei Moldovei 500.
Bălasa G ă n i o a i a , primeşte mile de la m-rea
Bejinar, v. C o s t a n d i n
Sf. Spiridon 131.
Belcioaia, fiica ei vinde o casă din
Bălase, soţia lui Gheorghie Arap; vinde îm-
Muntenimea de Jos Iui Simion Rusul
preună cu acesta o parte din s. Stroeşti
tălpălar şi soţiei acestuia Antonia 244.
(ţ. Roman) lui Ioniţă Tuduri negustor şi
Beldi (Belde), v. G r i g o r i e
soţiei acestuia Catrina 46.
Beldiman, un scutelnic al lui - 335.
Bălăneşti, sat, ţ. claşi; c j. Ungheni,
R. Moldova>; căpitan de ~ 129. Beldiman, v. şi A n d r i i Gheorghie
Grigori
Bălsoaia,
» stolniceasă; vinde un loc de casă
din <Iaşi> lui Anastase Scorţăscu de Belibăoaia, v. A n i ţ a
vistierie 505. Bender, <Tighina, j. Tighina, R. Moldo-
Bălţi (Bălţile), sat, pe Răut, ţ. Soroca; <m. va;»; meimar başă de la - 133; v. fi
j. R. Moldova>; venitul moşiei ~ Murat.
este dat în credinţă de către m-rea Sf. Bencdic L o c m a n (Lohman, Lokmaiy,
Spiridon lui Sandul Panaite sulger 27, gerah; dă o mărturie 134; listă de acte
58, 59, 94, 130, 181, 238, 322,383, 447. pentru locul caselor de pe Uliţa Strimbi
Bănia M a r e , venitul acesteia 129. al Iui cumpărat d e la I o r d a ^ l
Bănila, sat, ţ. Cernăuţi, „în partea nemţeas- Costachi vistiernic 273 şi cercetat de
că"; <azi în Ucraina, Baniliv pidghernii, vornici de poartă 307; ia sînge ung
r. Storojineţ, reg. Cernăuţi>; venitul bolnave 276; leafa lui de la m-rea Sf.
moşiei - este dat în credinţă, de către na- Spiridon 323, 384, 448. reclamă
rea'sf. Spiridon 58, 94, 130, 181, 238, încălcarea locului său de pe Ulrj Maie
383, 385, 447, 449; schimbat de m-rea de către fiii lui Fote n t r j u s f , 507
Sf. Spiridon cil dugheni din Iaşi ale lui pentru care solicită hotărnicire 3)2, se
Leon Imbo fost mare paharnic 437. judecă cu Biserică Catolică pentiu m
B ă n t ă ş o a i a , primeşte mile de la m-rea Sf. loc dintre Uliţa M a r e şi Uliţa Strîmbă
Spiridon 131. 279, 286, 324, 380; stăpîneşte un loc â
lui Cucoranu 3; tratează pe Iordache dc
Barat, v. Gligore
la m-rea Sf. Spiridon 131.
*Bărăiacu, sat, <ţ. Orhei; lîngă Sipoteni, j.
Benescul, v. lonascul
Ungheni, R. Moldova>; căpitan de
Beneş, jidov; locul lui - de pe Uliţa
călăraşi mezilgii dc la 129,
Tîrgului de Sus, în h )t nul -iltui loc 390.;
B ă r b o i u l (Bărboi), mahala în Iaşi; finare în
- 1 2 9 ; loc de casă în ~ 416; mile de la Berh, v. G a t e n
m-rea Sf. Spiridon pentru doi săraci din Beri, v. Dima
-95. Bescheli, <'?>; Lupul de ia * 322. 323.
B ă r b o i u l (Bărboi), m-re în Iaşi; cumpără un Betera, Vasile Purice ae ta vistierie este
loc de la Milica armeanca 141; în litigiu numit ş i - 1 9 0 .
cu breasla armenească pentru două case Biserica Armenească,, din laşi 304; cumpă-
de pe Podul Vechi 115; împarte un sălaş ră o casă cu dugheană de pe Podul
de ţigani cu m-rea Bîrnova 314; un loc Vechi de la Iacop Sănablău armean şi
al m-rii ~ în Tîrgul de Jos 347; ţigancă a fiii acestuia 108; un loc al ~ 116, 409,
m-rii-314; uliţa dinspre - 78 ;

678r
; epitropi ai ~ 117-119, 338, 339, 340, B î r l a d , tîrg; <m. - , j. Vaslui>; m-rea Sf.
409; v. şi A r i t o n , M a r c a r . Spiridon dă în credinţă venitul cînta-
jji*riea B a n u (Banului), din Iaşi; acte de nilui din - 181, 238,'322, 383, 384,
la ~ 270; condică de la - (1891) 9; preot 447, 449; făclierii la ~ 238, 384; căpitan
la - 506; v. şi D ă m i a n . de menzil 129; greci din - 384, 447; v.
<Biserîca B u n a v e s t i r » (Blagoveştenie) şi C o s t a n d i n , I a n n a c h i ;
din Iaşi; drum pe lîngă ~ 473; preot la - sîrboaică din ~ 384; v. si Ianula.
399, 468; v. şi G h i o r g h i . Rali; fost Bîrnova. m-re, <în Codnil Iaşilor; în s.
nreot la - 470; v. şi. C o s t a n d i n . c.s. m. Iaşi, j. Iaşi>; dă cu bezmen o
B.scrica Catolică (Catolicească, Ungureas- pivniţă cu loc din Tîrgul de Jos unor
. i) din Iaşi 60, 134, 235, 274, 279, 287; negustori greci 403; împuternicită să-şi
dugheni ale ~ 273; încalcă un loc al lui apere poienile din jur de cei care le
Locman gerah dintre Uliţa Mare şi Uliţa încalcă 354, precum şi s ă ia dijma din
Strîmbă 279; primeşte mărturii satele m-rii 145; împarte un sălaş de
privitoare la nişte locuri ale sale 3, 308; ţigani cu m-rea Bărboi 314; scutită de
primeşte scutire de bir pentru doi unele dări, iar zece oameni străini scutiţi
de birul vistieriei 214; stăpîneşte satele
oameni străini 228; preoţi de la ~ 228,
Ciurbeşti, Ciurea, Piciorul Lupului,
236, 279; ~ a ars 170;
Lunca Bîrriovei şi Toderesti 353; ţigani
prefecţi la - 3, 236, 279, 324, 3 8 0 ; v.
ai m-rii ~ 314, 480; condica m-rii -
şi Ariton, Canbioli, Iosif M a r t i n a t i ,
(1796) 145,214, 354, 480:
Mavru. '•
egumeni 145, 314, 353, 354, 402,
: Biserica C u r e l a r i (Curălări), cu hramul
480; v. si Ignatie.
Coborîrea Sf. Duh; cimitirul de la ~
Blagoveştenie (Blagoveştaniia), v. b i s e r i -
296; acte adăpostite la - 139; case cu
ca Bunavestire;».
loc lîngă -r. 224; dugheană stăpînită de ~
Blăgeşti (Blegeşti), sat ţ. Bacău; < c. j.
390, 400; primeşte danie un loc de casă
Bacău>; m-rea Sf. Spiridon dă în
de la Costandin Căsian ceauş de negus-
credinţă venitul moşiei - 27, 58, 59, 94,
tori 296; uliţă ce merge la - 5 0 0 ; preoţi 130, 238. 322, 383, 385. 447.449.
la - 83, 224; v. şi T o a d i r , Vasilie. Blebe, v. Costandin
Biserica d i n s p r e D o a m n a din Curtea Blegeşti, v. Blăgeşti, sat.
domnească; preot la 221, 266, 335, 432; Boboc, v. G a v r i l
v. şi M a n o l a c h i . Bogdan, v. l o a n Manolache
Biserica D o m n e a s c ă < d i n C u r t e > 199, Bogu, v. Costantin
350; preoţi la - 221, 249, 266, 395; v. şi Bogza, v. Costachi
P e t r e , T o a d e r ; fost protopop la - 205; Bolăiaşa, v. Bulăiesa.
fost preot la ~ 268; v. şi Iftimi. Boldureşti, sat, <ţ. Iaşi; c. j. Ungheni,
Biserica Tălpălari, v. T ă l p ă l a r i , biserică.
R. Moldova>; căpitan de - 129.
Biserica Ungurească, v. Biserica Catolică.
Bondoc, v. Vasile
Bistriţa, m-re, <ţ. Neamţ; în s. c. Viişoa- Bonţaş (Bontaş), v, şi Costandin
ra, j. Neamţ>; încasează mortasipia din *Borăuţi, sat, ţ. Cernăuţi; <azi în Ucraina,
tg. Bacău 129. r, Coţmani, reg. Cernăuţi >; stăpînit de
Bistriţa, nu, <afluent al Şiretului?»; Gheorghi Ursache jitnicer, este dăruit de
încasarea brudinei la ~ 129, 221, 266. Grigorie <II> Ghica voievod, epitropul
Bîgu, v. Postolachi averii acestuia, m-rii Frumoasa de lîngă
Bîndeşti, sat, ţ. Iaşi, peste Prut; cBlindeşti Iaşi 331.
(?), c. Sculerii, j. Ungheni, R. Moldo- Borşa, sat, ţ. Iaşi; < c, Vlădeni, j. Iaşi>;
va>; stăpînit de Catrina, fiica iui loan stăpînit de m-rea Sf. Spiridon, care dă în
Vîrnav jitnicer 369. credinţă venitul de aici 27, 58, 94, 130,
181, 238, 322, 383-386, 447, 449, tri-

679r
mite un om la ~ 384 şi dăruieşte un Brătulcni, sat, în hotar cu Tăuieşti, <ţ. fcyţj-
stihar bisericii din ~ 1 3 ! ; moară Ia ~ 59, c. Miroslava, j. Iaşi>; slăpîilit
323; ţigani ai m-rii Sf. Spiridon la ~ 95, Costantin Paladi spătar 451. H?
131. ' Breazul, sat, <ţ. Iaşi; c.s. Rediu), m. Iaşi.
Borsu, pivniţa lui - <din laşi>, în hotar de j . Iaşi>; în hotarul locului penţra
loc 499. ' păşunatul vitelor ieşenilor 410.
Bortolici, gerah la spitalul m-rii Sf. Briţcani, sat, ţ. Neamţ; < c. Dulceşti, j.
Spiridon; leafa lui ~ 384. Neamţ>; actele moşiei ~ se află la
Bosie, v. S a n d u l Vasile Ruset hatman 156.
Bosîiasa (Bosioaia), v. l l i n c a Brînză, v. G h e o r g h i e
Botez, v. Ion Irimice Broşteni, mahala în Iaşi; case, dugheni st
Botezat, v. Botezatul. locuri în ~ 128, 139, 372, 377, 386;
Botezata, v. C a t r i n a Maria culuc la ~ 129.
Botezatu, v. D u m i t r u Bucă, locul lui ~ din Munţenimea de Jos, în
Botezatul, v . . . . Alexandru Gheorghie hotar de loc 456.
Ion Buca, v. şi A n d r e i Grigoras
Botoşani (Botăşani, Botăşeni, Botoşeni, Buchinoaia, v. C a t r i n a
Botşeni), tîrg; <m. j. ~>; dugheni în ~
27, '58, 94, 130, 181, 322, 326, 383, Buciumi (Bucium, Buşum), sat, ţ. laşi;
385, 447, 449, crîşmă şi loc de crîşmă ccartier al m. laşi, j. Iaşi>; stăpînit de
433, 434; drumul Botoşanilor, în hotar m-rea Dancul 261, hotarul este încălcat
de loc 399; abager din ~ 207; v. şi de m-rea Socola 464, 479; mărturia
Tănasc; unor săteni din ~ 358; preoţi la biserica
bărbier din ~ 385; v. şi P e t r e ; Sf. Nicolae din ~ 159; rotar din - 479;
căpitan de ~ 181; v. şi l a n e ; sătean din ~ 67; vii la ~ 27, 28, 59, 95,
preot din - 95; v. şi Neculai; 131, 181, 182, 238, 239, 261, 323, 358,
vornic de r 129, 181; v. şi N a n u l ; 383,384,447,448;
făclierie în ~ 94, 130, 181, 238; tîrgo- comişel din ~ 358; v. şi I o n ;
veţ 383; Chiriac Şacali de la ~ 206. vornic la ~ 6 3 , 1 7 9 , 358; v. şi Andrei,
Botoşani, ţinut; venitul ispravnicului de ~ Darie.
221,266. B u c u r M u n t e a n u l , martor 97.
Bozieni, sat, pe Başeu, ţ. Dorohoi; < s. c. al
Bucur, v. şi Vasile
or. Săveni, j. Botoşani>; împărţit de
Bucureşti, > oras,* în Tara' Românească; <m,
fraţii Cărăcaş, ca moştenire părintească
~>; oraş de scaun al Ţării Româneşti
248.
165;Tasia uşeroaia pleacă la ~ 104.
B r a n d a b u r , socoteli băneşti ale mănăstirii
B u d a , sat, ţ. Tutova; < c. Alexandru
Sf. Spiridon cu ~ pentru taxele pe
Vlahuţă sau c, Bogdăneşti, j. Vashii>;
postav 449, 385.
Stoian din - 322, 323.
Brandaburul, v. I o n i ţ ă
B u d ă i , top. în tg. Iaşi; în hotar de loc 169.
B r a ş o v , coras în Transilvania; m, i. ~>;
Budesti, sat, ţ. Fălciti; < c. Creţeşti, j.
Ilie Catargiul mare logofăt trimite actele
V a s M > ; o parte din ~ vîndută de
familiei sale la ~ 156.
preotul Mihalachi lui Grigori Agărici
B r a t e ş (Bratiş), lac lîngă tg. Galaţi; <j.
vornic de poartă, în dispută între fiii
Galaţi>; peşte din - 328.
acestora 486.
Brăileanu, v. M i h a i
Budeşti, sat sub Codru, < ţ Cîrligătura; c.
Brăteşti, V. P a ş c a n i , schit.
Mogoşeşti, j. Iaşi>; sub stăpînirea m-rii
Brătilă, v. I o n
Galata, care dă venitul de aici lui Andrei
Brătuleanul, v. Neculai
Beldiman stolnic 452, 453.

680r
l5:.-;:şti, sat, ţ. Neamţ; < c. Făurei, j. Calistru C u c o r a n u l (Kokoranu), monah,
Neamţ>; biserica din - este metoc af lit- fost mare medeinicer, ginerele lui
rii Sf. Spiridon 233. Ştefan fost mare clucer, tatăl Catrinei şi
; feuga, v. Ion socrul lui Iordache fost spătar al doilea;
Buhăiescul, v. Ş t e f a n , Vasile dă fiicei sale nişte case cu loc dintre
Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă 273, 279;
Buhuş, v. D u m i t r a ş c u
Locman spiţer stăpîneşte un loc al lui -
Buhuşcşti, împărţire de avere în familia
din Iaşi 3,
boierească ~ 46.
Calistru, v. şi Ştefan
Buiuc, ţigan scripcar, tatăl lui Ştefan 252.
Caiiţa, soţia lui Gheorghi Mîrza blănar;
Buiuc, v. şi G h i o r g h i
cumpără împreună cu acesta o dugheană
Bulăicsa, v. M ă r i u ţ a
de pe Podul Vechi de la Costandin
Bunavintura, preot <catolic>; se judecă cu
Bontaş işlicar şi soţia acestuia Măriuţa
Antonie Feierman spiţer pentru case cu
203.
loc din Iaşi şi nişte vii 279. Caiiţa Pîltoi, martor 179.
Bunduc, v. Bondoc. Caloiastros (Caloiastro, Caloiatros), v.
Buruiană, v. Ş t e f a n Coste
Busuioc, v. A n d r e i Calotă, căpitan; se ocupă de viile m-rii Sf.
Buşîlă, v. C o s t a n d i n Spiridon de la Odobeşti, Cruce şi Gîrle,
Buşum, v. Buciumi, sat. pentru care face şi izvoade de cheltuieli
Butuc, v. G h e o r g h i e Lupul 59,95,131,182, 323, 384.
Buzilan, v. l a c o p Toderasco Camila, v. A n a s t a s e
Buzila, v. Vasile C a n a c h e , grec; dă marfă pe credit Ilincăi
Buzîlă, v. C î r s t e a Bosîiasa jitnicereasă 206, 207.
Buzne, v. G r i g o r a ş Vasîle Canano, v. I o n i ţ ă Iordachi Şerban
Ştefan
> -.
Canbioli, prefectul Bisericii Catolice; dă o
C casă cu bezmen lui Antonie Feierman
spiţer 279.
C . v. St. Canila, v. C o s t a n d i n Toader
Cacarecu, v. I o n i ţ ă Canta (Cânte), v. C a n t a c u z i n o , M a r ...
C a d i n a , locul ei din mahalaua Fferedeelor, C a n t a c u z i n o (Canta), vistiernic; stăpîneşte
în hotarul altui loc 220. o dugheană a m-rii Sf. Spiridon din
Caişu, y. D u m i t r a c h i Tîrgul de Sus 27.
Calil Poloboc, bunicul lui Gheorghi butnar Cantacuzino (Canta, Cânte, Cantacozeno,
35. Cantacozino, Cantacozono, Cantacuze-
Calimah, mare vornic (1827); certifică o no, Cantacuzin), v. şi Constantin
copie de act 432. I. - (1827), I a n a c h i loan Ion
Calimah, v. şi G r i g o r i e l o a n ~ voievod, Ionită Iordache I o r d a c h e ~ Pas-
l o a n T h e o d o r <~> voievod. canu, Matei Mihalachi Neculai
Calistru, egumen; plăteşte bezmen m-rii Sf. Toader
Spiridon pentm o dugheană din <Cantemir>, v. Costandin ~ voievod.
Botoşani 58. Canţir (Canţîr), v. V i d r a s c u
Calistru, egumenul m-rii Copou; dă C a p a n , zahereaua Capanului 129.
preotului Dimitrie o vie părăginită şi un
Capilsia, primeşte o dugheană ca zestre
loc de livadă în schimbul zeciuielii 157.
179.
Calistru, preot ia schitul din Codrul Iaşilor;
Cara, v. I a n a c h i
<leafa> lui - de la m-rea Sf. Spiridon
C a r a b e t , armean; dă marfă pe credit Ilincăi
95.
Bosioaia jitnicereasă 206, 207.

681r
C a r a b e i (Garabet), armean, fiul lui Lohan lasă averea prin'' diată fiu »j Snie şj
şi fratele lui Ştefan; cumpără un,loc de nepoţilor 306.
la Caţichi 118; dă bisericii armeneşti Sf. C a s a R ă s u r i l o r , socoteli băneşti de !i(i
Grigorie, împreună cu fratele său, o Iordachi Dima cămăraş al doile;, 1
cu
dugheană de pe Podul Vechi în
442.
schimbul unei case din Tîrgul de Jos şi
Casiiana Poroschioaia, călugăriţă, fu C a
a unei sume de bani 347.
Măriei; dăruieşte m-rii Cetăţuia un loc
C a r a b e t , <armean>, fiul lui Mogîldici şi
fratele lui Marut; cumpără împreună cu de casă din Tîrgul de Sus îi.
fratele său dugheni de pe Podul Vechi Castoriano, v. I a n n e
de la Nicola Lampu uşer 72, 73 ; plăteşte C a s t r u z (?), blănar; martor în Tîrgul Făini:
bezmen pentru un loc de pe Podul 35.
Vechi lui Ştefan Anastasie <fost mare> Caşcaval, v. Z a l m a n
clucer H. <Catargi>, v. Ion
Carabet, v. şi G h e r g h i e Catargieşti, familia ~ 156.
Caracada, v. T u d o r i Catargioaia, v. C a t r i n a Maria
C a r a c a s , stăpîneşte locul lui Ursuleţu din Catargiu, v. O l g a
mahalaua Sîrbească 459. Catargiul (Catargiu), v. Apostol - . Costin
Carage, v. Pinteleu Filip Ilie Patraşco Ştel'an
Caragea (Carage), v. C o s t a n d i n - , Scarlat Toma
Caterena, v. C a t r i n a .
C a r a i a n e , calfă de teslari; evaluează o
C a t r i n a (Ecaterina), armăşoaie, fiicadui
dugheană de pe Uliţa Mare 256.
Neculae Cucoranul jitnicer, soţia lui Io-
Caramanlău, v. A n t o n
niţi fost armaş al doilea; schimbă ţigani
C a r a n f i l . socrul lui Nicolache Suciu drago-
cu m-rea Dancul 201, 477.
man; dă acestuia un loc de pe Uliţa
Strîmbă 161. C a t r i n a , babă, mama lui Costantin 506»
C a r a o n f i l , grec din Iaşi; se judecă cu C a t r i n a , babă, mama lui Costandin şi a lui
Costantin croitor pentru o datorie Ion răposat, soacra Paraschivet 398.
bănească a acestuia 61. C a t r i n a , dă o mărturie pe Uliţa Marc 287.
Carapiperis, v. I a n i s C a t r i n a , doamnă, <soţia lui Constantin
C a r p , vornic de poartă; soţia lui primeşte Dimitrie Moruzi voievod>: primeşte o
mile de la m-rea Sf. Spiridon 131. sumă de bani de la Casa Răsurilor 442.
Caip (Carpu), v. Constantin Gheorghie C a t r i n a , fiica Floarei călugăriţa, soţia lui
Iordachi Tănase Toader Vasile Gavril vătaf la rii-ita Dancul; irarto:
hotarnic în Muntenimea de Mijlc* 439.
Carperă, v. Ioniţă C a t r i n a ; fiica lui Gavril'tălpălar şi a Măriei
Cartul, v. Gheorghie vihde împreună cu mama ei o vie din
Cartură (?), v. Ioniţă Dealul Cbrtnuliii M Andrei vornic do
Casandra (Căsandra), fiica preotului Buciumi 63.
Dimitrie şi a Soltanei, sora lui Vrabie; C a t r i n a , fiică llii Hiloti Mutitl şi a N -.tasici
vinde împreună cu aceştia o casă cu loc soţia lui Irimia lipcan; vinde împreuna m
din mahalaua Măjilor lui Steri Manoiol soţul ei un loc de casă din mahaiuus
199. Faina lui Neculachi Avram lipscan 21"
'" 218.
C a s a n d r a , postelniceasă, sora lui Enache
C a t r i n a , răposată, fiica lut Ianc „•
căminar, soţia răposatului Balasache
negustor şi a Saftei Enoaia, a d ua *iţh
fost mare postelnic, mama Ili'nei, soacra
a lui Gavril uricar de la vistierie
lui Toader Cantacuzino vornic, bunica
bunurile ei din Iaşi şi Odobeşti revin
lui Constantin, Ioniţă şi a Măriuţei; îşi
după moarte, mamei sale 264.

682r
Catrina, fiica preotului Ion, nepoată de C a t r i n a , <soţia> lui Enache vornic al
frate a preotului Vasile şi soţia lui doamnei; vinde un loc de casă din Mun-
Timofti fost staroste de ciocli; vinde tenimea de Sus lui Antohi croitor 491.
împreună cu soţul ei două case de lîngă Catrina (Caterena), soţia lui Gavril
m-rea Barnovschi lui Vasile Haută cantaragiu; vinde împreună cu acesta un
blănar 121. loc de casă lui Pavel Bantaş 45.
Catrina (Ecaterina), fiica lui Lupaşco C a t r i n a , soţia lui Gavril <de la vistierie>
Covrig staroste de ciocli şi a Anastasiei, 424.
soţia lui loan poruşnic, mama lui Cos- C a t r i n a , soţia lui Gorghie răposat, nora lui
tandin şi Neculai; martor 163; primeşte Gligoraş negustor şi mama Saftei; vinde
partea ei de moştenire prin diată 83. împreună cu aceasta o vie cu livadă
Catrina. fiica Măriei Gavriloaia; martor pe nepotului ei Ioniţă 31.
C a t r i n a , soţia lui Grigoraş şi cumnata lui
Uliţa Mare 262.
Toader seimen; martor lîngă Curtea
Catrina, fiica lui Nicolae Ilie de la vistierie
domească 222.
şi a Ilincăi, soţia lui Ioniţă Hermeziu
C a t r i n a , soţia răposatului Ion <Catargi>
fost mare jitnicer; schimbă împreună cu
stolnic şi cumnata lui Costin Catargi
soţul ei o vie din Dealul Coroiul cu o
spătar; reclamă faptul că este nedreptă-
alta de la Odobeşti a mamei sale 343.
ţita de cumnatul ei la împărţirea averii
Catrina, fiica lui Pascal fost medelnicer şi a
soţului 489.
Măriei, sora lui Gheorghie şi Neculai;
C a t r i n a , sbţia Iui Ioniţă Mihai; vinde îm-
primeşte ca zestre o vie şi o moară la
preună cu acesta un loc din Muntenimea
,, Gîrle 303.
de Mijloc Gafiţei 185.
Catrina, fiica lui Ştefan Guţoi şi a
C a t r i n a , soţia lui Mihalache Cerchez
Rughinei, sora lui Matei levent, a
jitnicer; cumpără la mezat, împreună cu
Rucsandei şi Tasiei, soţia lui Costandin
soţul ei , o casă cu loc din Muntenimea
croitor 215.
de Mijloc a lui Zalman Caşcaval jidov
Catrina, mama lui Anton ungur; vinde
225.
împreună cu acesta un loc din
C a t r i n a , soţia răposatului Ştefan şi nora
Muntenimea de Mijloc lui Vasili 153.
Chiţei ; vinde o casă cu loc de lîngă na-
Catrina, mama lui Costandin 265.
rea Sf. loan Zlataust lui Dimitrachi
Catrina, preoteasă, fiica lui Antohi croitor
Schiliţă mare căminar 223, 247.
j,, şi soţia preotului Damian; vinde
C a t r i n a , soţia lui Ştefan Cuza; vinde o
împreună cu soţul ei locuri de casă cdin
parte din s. Stroeşti (ţ. Roman) lui
kşi> lui loan Cantacuzino fost mare
Ioniţă Tuduri negustor şi soţiei acestuia
logofăt 498.
Catrina 46.
Catrina, presviteră, mama Paraschivei;
C a t r i n a , soţia lui Toma ciubotar, cumnata
martor 119. lui Gavril ciubotar şi a Ilincăi; primeşte
Catrina, săpunăriţă; a vîndut o casă din un loc de casă de lă cumnaţii ei 230;
mahalaua Feredeelor lui Pavăl bărbier cumpără împreună cu soţul ei un loc de
220. ' casă din mahalaua Sîrbească de la
Catrina, sora lui Angheluţă Tăbîrţă vornic preotul Necolai şi soţia acestuia Maria
de poartă, soţia lui Costandin, nora lui 103 şi vinde un loc de casă din
Lupaşcu, mama lui Iordache şi Muntenimea de Sus cumnaţilor ei 231.
Costandin; moare lăsîndu-şi fiii C a t r i n a , ţigancă; data de către m-rea
moştenitori 99. Dancul lui Gheorghi clucer 319.
Catrina, sora Saftei; martor în Tîrgul de C a t r i n a , ţigancă, fiica lui Costandin ţigan
Sus 50. fierar şi soţia lui Lupul Ciuhuran ţigan;
Catrina, soţia lui Andronachi; acte de la ~ schimbată de Costandin Arapul cu o
şi soţul ei 498. ţigancă a mitropolitului Gavril 111.

683r
C a t r i n a , ungureancă, mama lui Pavăl copil Cazamir, v. Vasile ,
în casă; în pricină cu Ioniţi Iancul C a z i m i r , dă o mărturie pe Uliţa Mare 287.
ispravnic de aprozi pentru un gard de Cazîmir, v. P a n a i t e
vie la Miroslava 140. C ă c a i n a (Căcăina, Cîcaina), pîrîu, <afluenl
C a t r i n a Botezata, sora Ioanei ungureanca, ai Bahluiului în m. Iaşi>; case şi locuri
mama Mânuţei şi soţia lui Pricopie din lîngă - 188, 244, 392,' 457, 509; dealul
Cucuteni; dă o jalbă la Divan privitoare Căcăinii, în hotar 4 7 3 ; iaz pe - 462;
la averea surorii ei decedate 14; vinde Podul de Piatră peste ~ 6; uliţa ce merge
împreună cu fiica sa o dugheană din la - 309.
poarta m-rii Trei Ierarhi egumenului C ă c ă i n a , mahala; loc de casă în - 10.
acesteia 16.
Călina, <ţigancă>, fiica lui Ion şi a Sandei,
C a t r i n a Buchinoaia, vinde un loc de casă sora lui Sava, Simion, a Măriei, Ioanei,
din mahalaua Sîrbească preotului Ion Măriuţei şi Sofîcăi; luată de m-rea
103.
Bîrnova 314.
C a t r i n a C a t a r g i o a i a , vistierniceasă, soţia C ă m a r a d o m n e a s c ă , slujba la - 129;
lui Filip Catargiul vistiernic, mama lui veniturile la - 221, 266.
Ilie Catargiul mare logofăt şi soacra lui
Căplan, v. Ş t e f a n
Vasile Ruset hatman; o hotarnică a unui
Cărată, v. Ioniţi
loc al ei 211; împarte cu rudele sale
C ă r ă c a ş , armean; casa lui ~ de pe Podul
moşii şi ţigani 156.
Vechi, în hotar de loc 116.
C a t r i n a C u c o r ă n i ţ a , fiica lui CalisUii
C ă r ă c a ş , medelnicer; locul lui - din Iaşi, în
Cucoranu monah, fost mare mare me-
hotarul altui loc 109.
delnicer, nepoata lui Vasile Cucoranu şi
Cărăcaş, v. şi A v a c Avanes Gavril
soţia lui lordache fost spătar al doilea;
Ioniţă Lupul Toader
primeşte de la tatăl ei un loc de casă
Cărăcăşeşti, fraţii - îşi împart moştenirea
între Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă 273,
părintească 248.
pe care îl vinde lui Simion Coroiu fost
C ă r ă m i d a r u l , tatăl lui Miron 244.
mare căpitan de darabani 279.
• C ă r h a n a (Cîrhană), sat, ţ. Greceni; <pe
C a t r i n a G h c r m ă n e a s a , locul ei din maha-
n u l Elan, la sud-vest de s. Cîrja, c,
laua Sîrbească, în hotarul altui loc 103.
Murgeni, j. Vaslui>; venitul moşiei -
Catrina Pribasca, vorniceasa; ia în
este dat în credinţă de către m-rea SC
credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul
Spiridon 27, 58, 94, 130, 181, 238, 322Î
moşiei Cărhana 181,238.
383,447.
C a t r i n a R u s ă t o a i a (Ruset), vorniceasa; ia
C ă r j o v , sat, ţ. Lăpuşna-Orhei; <Corjova, c.
în credinţă de la m-rea Sf. Spiridon
Coijova, j. Chişinău, R. Moldova>;
venitul moşiei Cărhana (ţ. Greceni) 322,
căpitan şi steag de călăraşi la - 221,
383, 447.
266.
C a t r i n a T u d o r i o a i a (Tudurioaia), fiica lui
Cărligătura, v. C î r l i g ă t u r a , ţinut.
loan Vîrnav jitnicer, soţia răposatului
Cărmăzău, v. Ioniţă
Ioniţă Tudori negustor şi soacra lui Ilie
C ă s a n d r a , fiica lui Dămian şi a Saftei, sora
Cîrste fost mare şetrar; schimbă dugheni
lui Ilie dascăl; vinde împreună cu mama
din Tîrgul dc Sus cu s. Dăneşti şi părţi
şi fratele ei 6 bucată de loc lui
din s. Tăiseni ale m-rii Aron Vodă 369;
Neculachi Avram 232.
vinde ginerelui ei moşia Sţroeşti (î.
C ă s a n d r a , fiica Ilincăi Bosîiasa jitnicerea-
Roman), primind şi un loc de dugheană
să, sora Măriei, cumnata lui Vasîle
în Tîrgul de Sus 46.
Onofrei şi soţia lui Vasîle Buzne;
Catrina, v. şi Catereria, E c ă t e r i n a .
izvodul ei de zestre 326.
Caţichi, vinde un ioc lui Garabet 118.
C ă s a n d r a , ţigancă, soţia lui Sava <ţigan>;
Caţichi (Caţiche), v. A n d r e i Costandin stăpînită de m-rea Barnovschi 314.
Mihai Căsăpie, mahala; loc de casă şi pivniţă de
Caţichioaia, v. T o f a n a piatră în ~ 304.

684r
Căsian, Gheorghe este nepotul lui - 296. Cetăţuia, m-re; <m. Iaşi, j. Iaşi>; cu hramul
Căsian (Căsiian, Căsîian), v. şi Costandin Sf. Apostoli şi Pavel, încasează mortasi-
Toader pia şi pîrcălăbia iarmarocului de la
Căsiian, fiica lui ~ primeşte mile de la m- Tîrguşor din ziua hramului 129, 142,
rea Sf. Spiridon 131. 150, 202, 212, 337; primeşte danie un
Căsiian, v. şi Căsian, G r i g o r a ş loc de casă din Tîrgul de Sus de la
Căsîian, v. C ă s i a n . Casiana Poroschioaia călugăriţa B şi un
Cătaria, v. T o a d e r pogon de vie de la Neculai şi Agafiţa 4;
Catană, v. M i h a i locuri ale mănăstirii ~ pe Uliţa Mare şi
Căzacu, v. C u c o r a n în Tîrgul de Jos 211, A; dă cu bezmen
C. B a n t ă ş (?), bân; martor pe Uliţa un loc din Tîrgul de Jos lui Nicolachi
Hagioaiei 99. Mihu 278; se judecă cu Ştefana pentru o
Ceadiri, v. D u m i t r i vie de pe locul m-rii 147; vii pe locul
Ceapă, v. Gavril m-rii ~ 332, pe Dealul Nebunei 330 şi
Ccaurul, un loc din laşi numit „locul lui pe locui numit în Poiană 97; pecete a
155. m-rii - 395; venitul m-rii - 221, 266;
"Cccani, sat, ţ. Putna; <lîngă s. Vîlcelele, c. preot la - 395; v. şi Vaşili;
Corbiţa, j. Vrancea>; schimbat de egumeni şi arhimandriţi 4, 147, 150,
Mitropolie cu o dugheană cu pivniţă de 211, 2 1 2 , ' 2 7 8 , 395, A, B; v. şi
piatră de pe Uliţa Hagioaiei a lui Sandul Ghedeon.
<AIevra> 500. Cetăţuia, v. şi Dealul
Cehan, v. C o n s t a n t i n ~ Racoviţâ, voievod. Ceucani, sat, ţ. Tutova; <Ciocani, c.
Cepoi, v. Vasile Perieni, j. Vaslui>; o parte din ~ este
Ceprăgăriţa, v. I o a n a moştenită de Ion Cărăcaş paharnic 248.
Cerbul, <jidov>, fiul lui Isac jidov şi al Chebaca, v. A n a
Leii, fratele lui David, tatăl lui Isac 55; Chelbi, v. T o a d e r
vinde împreună cu fratele său două Chele, v. Costandin
dugheni cu pivniţă de pe Podul Vechi Cheledeoaie, v. Gligor
fraţilor Arontin şi Tănase negustori 412. Chendru, v. G h e o r g h e
Cerchez, cizmar, fiul lui Gligori 119. Cheor (Chior), v. E n a c h e - Mehraet.
Cerchez, v. şi Ioniţă Iordachc Cherim, v. A p t u
Mihalache Sandul Chervăsărie (Chirvăsărie), mahala în Iaşi;
C e r n ă u ţ i (Cernăuţ), tîrg. <ţ. azi în case din ~ 273; Iane grecul din - 7,8.
Ucraina, m. reg. ~>; căpitan de Chesaria (Cesareea, Cezare, Chisaria) Fili-
bărani la ~ 129; curier de la - 182; p u (Filiponiil) <Cezareea, în Capado-
Grigorie, egumenul m-rii Faimoasa, cia; of. Kayseri, în Turcia>; mitropolit
merge la - cu treburile m-rii 331; pod de egumen Ia m-rea Galata 226, 246,
peste Prut la - 129; schelă la ~ 130; 278, 328, 337, 400, 452, 453; v. şi
preot de la - 385 ; v. şi Sîmion. Procopic.
Cernăuţi, ţinut; <azi în Ucraina, în reg. ~>; Chesarie, preot; bani pentru o slujbă a lui ~
staroste de ~ 129 şi venitul acestuia 384.
221, 266; moşii ale m-rii Sf. Spiridon la
Chcsălău, <sat, R. Moldova (?)>; căpitan
în „partea nemţească" 437; sate şi
dc - 129.
moşii la - 27, 58, 94, 130, 181, 238,
Chcşco, v. Simion
248, 322, 331, 383, 385,447,449.
Chetre, staroste de ciubotari; martor 502.
Cernăvodeanul, v. Stati
Chctrosul (Chitrosul, Pctrosnl). sat, ţ. Soro-
Cernila, sat, < probabil ţ. Soroca; s. Cerli-
ca; <Chetrosu, c. Chetrosu, j. Soroca, R.
tia, c. Nimereuca, j. Soroca, R. Moldo-
Moldova>; m-rea Sf. Spiridon dă în
ya>; căpitan de ~ 129.
credinţă venitul moşiei ~ 27, 58, 94,
Cesmărie, v. Cizmărie, mahala.
130, 181, 238, 322, 383, 385, 447, 449;

685r
zapciu la - 182; moară şi săteni din ~ Chirica, băibărăcar, tatăl lui Maiei 4 5 6 -
28; vornic la - 59; v. şi Ioniţă. . locul lui ~ din Muntenimea de Mijloc
Chiabur, v. T u d o s e în hotarul altui loc 439.
Chilina, mama lut Gligoraş Gurgui 29. Chirica, blănar; vinde locuri de dugheni de
Chiorul, v. G h e o r g h i - . pe Uliţa Hagioaiei lui Costandin
Chiper, v. Enachi Gheorghiţă Osmachi 310.
Chirica. işlicar, soţul Ilincăi, tatăl lui
Neculai
Dumitru, fratele Măriei şi cumnatul lui
Chipereşti, sat, ţ. Iaşi; <~, c. Ţuţora, j.
Andrei; vinde împreună cu soţia şi fiul
laşi>; venitul moşiei ~ este dat în
lui un loc de casă surorii sale 471.
credinţă de către m-rea Sf. Spiridon
Chiricea, v. C o n s t a n d i n
238, 322, 383, 385, 449, care dă sume
Chiriiac, apar; martor hotarnic în
anuale de bani m-rii Âgapia pentru ~
Muntenimea de Sus 506.
323, 384 şi cumpără pietre de moară ia
~ 323, 384; fabrică de postav la - 184. Chiriiac, croitor, soţul Măriuţei 62.
C h i p r i a n , arhimandrit; milă de la m-rea Sf. Chiriiac, martor 281.
Spiridon pentru - 182. Chiriiac, mazil; martor 140.
Chipriian, monah la m-rea Dragomirna; Chiriiac, nepotul lui Năstasie vornic M
vinde un loc din mahalaua Căcaina lui Socola; martor 26.
Costandin Căsîian 10. Chiriiac, staroste; martor pe Uliţa Podului
Chirachima, via ei de pe Dealul Nebunei, în Roşu 386.
hotarul altei vii 330. Chiriiac, staroste de pietrari şi teslari;
Chiriac, fiul lui Ioan Grecul; se înţelege cu cumpără o vie de la preotul Ianache şi
Ilinca blănăriţa asupra unui loc de pe soţia acestuia Ruxanda 428.
Uliţa Fînăriei Domneşti 293. Chiriiac, şfed <suedez>,tatăl lui Ştefan
Chiriac, meserciu; cumpără o casă cu loc în apar 418; dă o mărturie din vale de
mahalaua Ţigănime de la Ioana şi fiica Drumul Sărăriei 387.
acesteia Maria 82. Chiriiac, vameş; creditorul Ilincăi Bosioaia
C h i r i a c (Chiriiac), staroste de telali; martor jitnicereasa 206; îndeplineşte diferite
397, 4 9 9 ; scoate la mezat un loc de slujbe pentru m-rea Sf. Spiridon 130;
dugheni din mahalaua Broşteni al lui hărăgeşte nişte vii de la Odobeşti 207,
Costandin 377. Chiriiac, vier domnesc; se judecă cu
C h i r i a c G î n d u l , negustor; un zapis vechi Grigoraşcu vier domnesc pentru nişte
de Ia ~ 484. locuri de casă din Tîrgul Făinii 309.
Chiriac (Chiriiac) Pavli Leonte, ia în C h i r i i a c A n a s t a s i u (Anastasă, Anastasîu);
credinţă venitul cerii de la m-rea Sf. ia în credinţă venitul cerii de la m-rea
Spiridon 181, 238,447, dar primeşte bani Sf. Spiridon 94, 322, 383, 447; epitrop
de la aceasta jurînd că este năpăstuit 323. la m-rea Trei Ierarhi 254.
C h i r i a c (Chiriiac) Şacali, dc la Botoşani; C h i r i i a c B a r b ă v e r d i , mazil; martor la
creditorul Ilincăi Bosîiasa jitnicereasă Miroslava .87.
206, 207. C h i r i i a c C î r s t i i a n (Crîsţiian), pitar; ia în
C h i r i a c (Chiriiac) S c o b i h o r n (Scobihoriu), credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul
pitar; locul lui ~ de lîngă m-rea Dancul, moşiei Borşa (ţ. Iaşi) 27; încredinţează
în hotarul altui loc 50, 490; socoteli izvodul de zestre al Căsandrei, fiica
băneşti ale lui ~ cu m-rea Sf. Spiridon Ilincăi Bosîiasa jitnicereasă 326.
181.' C h i r i i a c Poroschi, vornic de poartă;
Chiriac, v. Chiriiac. hotarnic în Tîrgul Făinii 309.
C h i r i c a , Ban (1827); certifică copii de acte Chiriiac, v. şi C h i r i a c .
• 311,432. ; Chirii, egumenul m-rii Copou; solicită
domniei confirmarea scutirilor de dări
de care beneficiază m-rea 219.

686r
Chiriţa, iaz; <în m. Iaşi, j. Iaşi>; în hotarul Ciurbeşti, sat, ţ. Iaşi; < c. Miroslava, j.
locului pentru păşunatul vitelor Iaşi>; stăpînit de m-rea Bîrnova 145,
ieşenilor 410. 353.
Chiriţă, v. M i h a i Poliz H a g i Ciurchi, v. Ş»t e f a n
Chiriţi, v. L e u n d a r i c u ţ ă Ciurchioaia, v. M a r i a
Chiriit, v. Theodosie C i u r e a , sat, ţ. Iaşi; < c. j. Iaşi>;
Chişcă, v. I o n i ţ ă stăpînit de m-rea Bîrnova 145, 353.
Chişculeasa, v. I r i n a C i z m ă r i e (Cesmărie), mahala în Iaşi; drum
ce merge la ~ 347; loc de dugheană în -
Chişinău (Chişinău), tîrg; c m . j. R.
340; plăcintărie în ~ 71; fînare în ~ 129,
Moldova>; căpitan de călăraşi mezilgii,
221,266.
mortasipia, pîrcălăbia şi camăna tîrgului
Cîcaina, v. C ă c a i n a .
~ 129; băcan din ~ 4 2 1 ; v. şi
C î m p u l u n g u <Moldovenesc>, sat, ţ. Su-
Gheorghie.
ceava; cor. j. Suceava>; vornic de -
Chitic, v. Vasile
129.
Chita, mama lui Ştefan şi soacra Catrinei
C î m p u l u n g u Rusăsc, sat, cţ. Cernăuţi; azi
223,247. , , '' în Ucraina>; vornic de ~ 129.
Chiva, jidov; împreună cu Pasca şi Ursul, ia
Cîrhana, v. C ă r h a n a , sat.
cu bezmen de la Mitropolie un loc de C î r l i g ă t u r a (Cărligătura), ţinut; cîn j. Iaşi>;
dugheni 70. sate şi moşii la - 322, 383; veniuil
Cbureă, v. Vasile ispravnicului de - 221, 266.
Cilibioaia, gardul ei, în hotar de vie la Cîrniceni, sat, cţ. Iaşi; c. Ţigănaşi, j.
Miroslava 329. Iaşi>; un zapis pentru o parte din - 288.
Cillbiul, hatman; via lui în hotarul altei Cîrste (Crîste), armean, fiul lui Toader
vii 157. armean, fratele lui Toma şi Sava; casa
Cinstita Cruce, lemn din - se află la m-rea lui - de pe Podul Vechi, de hotărnicit
Xiropotamu de la Muntele Athos 240, : 304.
408, Cîrste (Cîrstea, Crîste), olar, surlar agesc,
Cinzu, v. Ion soţul Nastasiei şi cumnatul lui Sandul
Ciogole (Cigole, Ciogolei), v. Ştefan măhal; locul lui - din Muntenimea de
Ciolacul, v. Stoian Mijloc, în hotarul altui loc 399; martor
Ciolpan, v. Gavril - în Muntenimea de Mijloc 465, 468;
Ciorbă, ruptaş; ia în credinţă dc la m-rea vinde împreună cu soţia lui un loc de
casă din Muntenimea de Mijloc lui
Sf. Spiridon venitul moşiei Orhei şi al s.
Pascal fost paharnic al doilea şi soţiei
Cuheleşti (ţ. Orhei) 94, 130.
acestuia Ilinca 426.
Ciornei, v. D u m i t r u Ion Neculai
Cîrste, pitar; hotarnic F.
Ciorneiu, v. Vasile
Cîrste, vameş, ginerele lui Arseni negustor;
Ciorogari, v. Ş o r o g a r i , sat.
răscumpără dugheni de pe Uliţa
Ciubotărie, mahala îri Iaşi; dugheni în -
Chirvăsăriei de la Paraschiv cămănar
36,183; :
309.
Ci uceava, v. Suceava.
Cîrste, v. şi Ilie Ion
Ciuculeasa, v. A n i ţ a
C î r s t e a Buzilă, socrul lui Mîrza băcan 21.
Ciudin (?), v. I o n
Cîrstea, v. şi Cîrste, Crîste.
Ciuhur, c o c o l ; în R. Moldova>; mare căpi-
Cîrstiian, v. Chiriiac
tan d e - 129, 2 2 1 , 2 6 6 .
Ciuhur, pîrîu, cafhicnt al Prutului la Cîrstina, soţia lui Vasile Moiseiu şi mama
Costcşti, j. Bălţi, R. Moldova>; sate pe lui Zamfir; vinde împreună cu aceştia o
- 238,' 248, 322. vie din Dealul Cetăţuia preotului Petre de
Ciuhuranul, v. L u p u l la Biserica domnească 395.
Ciumă, v. H r i s t o d o r Clatea (Clate), v. I o r d a e h i

687r
Climent, de la vistierie; transcrie act în condica Constandin, diac de vistierie; martor'
144. hotarnic în mahalaua Muntenime 350.
Cnejia Moldovei, v. Ţ a r a Moldovei. Constandin (Costandin), mare logofăt;
Coborîrea (Pogorîrea) Sfîntului Duh, hra- încredinţează o mărturie hotarnică 152;
mul Bisericii Curelari 296. judecă în Divan 147.
Coce (Coci), şetrar; primeşte mile de la m-rea Constandin (Costache, Costandin) Caragca
Sf. Spiridon 95, 131. ' (Carage), mare agă; judecă o pricină de
Coce (Coci), v. Costandin datorie bănească 222; evaluează dugheni
Cochii Vechi, ponturi strigate la ~ 221, 266; şi alte acareturi de pe Uliţa Mare ale lui»
slujbele Vistieriei şi ale Cămării domneşti Necula Nomocrator băcan 414; în Sfatul
domnesc 233; cercetează o uliţă închisă
vîndute la ~ 129.
268;
Coci, v. Coce.
mare spătar; încredinţează sămile de
Cocioaia, şetrăreasă; locul ei din mahalaua
venituri şi cheltuieli ale m-rii Sf. Spiridon
Fînăriei, în hotarul altui loc 175, 176.
383, 384; în Sfatul domnesc 369; judecă
Cocoran, v. C u c o r a n .
în Divan 4 0 5 , 4 ] 4, 424,436.
Cocorănita, v. Cucorăniţa.
C o n s t a n d i n Chiricea, scrie act şi e martor
Cocoreni, v. Cucorăni, sat. 17.
Codreanu (Codre, Codrean, Codrian, Codria-
C o n s t a n d i n L c o n d a r i , sulger, logofăt de
nul), v. Ioniţă Vasile taină; verifică o copie de act 251.
C<odrescu>, v. T h e o d o r C o n s t a n d i n (Costandin, Costantin) l'oli-
C o d r u , ţinut; mare căpitan de ~ 129; cifertul m a z , logofăt; scrie condica m-rii Bar-
pe o lună de la ~ 442; olatul ~ 129; novschi (1796) 121, 253, 314 şi pe cea
venitul ispravnicului de ~ 221, 266. a m-rii Bîrnova (1796) 145, 2*14, 354.
C o d r u l Iaşilor, <în ţ. Cîrligătura, Iaşi şi 402, 480.
Vaslui; j. Iaşi>; moşii sub - 452; schitul C o n s t a n d i n (Costandin) Roset (Rosăt,
din - 95, 181, 238, cu hramul Sf. Mania Ruset, Rusăt), mare logofăt; judecă în
Mare 384, metoc al m-rii Sf. Spiridon 28, Divan 351; mediază împărţirea moşiilor
322, 383, 447, călugări de aici 59, familiei Catargi între membrii acesteia
nacealnic şi leafa lui 323, 384, 448, stareţ 156; rînduieşte hotărnici în laşi 175,
131, 182, 239, 323; v. şi Nicodim. 208, 222.
Codrul, v. şi Ştefan C o n s t a n d i n (Costandin) Vîrnav, fost mare
ban, ispravnic de Suceava; să judece
Cogălniceanu, stolnic; primeşte mile de la
pricina unei datorii băneşti 294; se
m-rea Sf. Spiridon 95. judecă cil preotul Ion de Ta bis n c i
Cogălniceanu, v. şi Bălaşa Enachi Prepodoamna Paraschiva pentru u 1
Cogălniceanul, v. Costandin Neculai de casă din mahalaua Sîrbească 459»
Cogriceasa, v. Covrigeasa. 460.
Cojocioaia, sora lui Vasile dascăl; primeşte C o n s t a n t i n (Costantin), blănar, ginerele iui
mile de la m-rea Sf. Spiridon 131. Vasîle Bunduc ciubotar; locul lui - din
Comăneşti. <sat, ţ. Bacău; or. j. Bacău>; Muntenimea de Sus 483, unde este şi
marc căpitan şi steag de plăieşi la - 2 2 1 , martor hotarnic 469, 506,
266. Constantin, din mahalaua Tălpălari; martor
Combaţi, v. C u m b a t i . în mahalaua Feredeelor 5.
Conachi, mare vornic; cumpără un loc de C o n s t a n t i n (Costantin), fiul lui Neculai
casă <din Muntenimea de Sus> 418. pisar; dă mărturii 134, 308; martor în
Conachi, v. şi Costache Gavril Iaşi 3.
Măriuţa Constantin, răzeş; seînvoieşte la o vin/are 1.
Concioti (Concet), v. Panaite C o n s t a n t i n (Constandin, Costandin), suiul-
Condi, mare logofăt; ispravnic de act 161. giu, şetrar, fratele lui Dima suiulgiu,
C o n d r a t , preot; martor 11. primeşte încuviinţare de la Divan să

688r
închidă locul în" jurul cişmelei vechi Constantin Carp, mare agă; judecă în
124; închide fără permisiune o uliţă Divan 174.
dinspre biserica Sf. Niculae 268; C o n s t a n t i n (Costandin, Costantin) C c h a n
primeşte bani de la m-rea Sf. Spiridon Racoviţă. voievod, domnul Ţării
pentru repararea cişmelelor 182, 239; Româneşti; ctitor la m-rea Precista din
solicită să fie scos din slujba purtării de Roman, m-rea Sf. Proroc Samuil din
grijă a aducţiunii de apă din Iaşi 300; se Focşani şi biserica din Budeşti (ţ.
judecă cu Enachi Gâliongiu telal pentru Neamţ) 233; dă o sumă anuală de bani
o dugheană de pe Uliţa Mare 256; să m-rii Trei Ierarhi 165; hrisov de la ~
vină la domnie cu actele moşiei Coţofe- 507.
neşti (ţ. Putna) 431; calfa'lui - 233; Constantin (Costandin) Cucoranul (Coco-
primeşte alte locuri în schiijibul celui de ran), pitar; dăruieşte m-rii Sf. Spiridon
lîngă poarta Curţii domneşti 195; moşia Bănii a şi părţi din Răstoace (ţ.
fost mare şetrar; plăteşte chirie m-rii Cernăuţi) 437, 4 4 7 ; hotarnic în ţ.
Sf. Spiridon pentru nişte dugheni 447; Roman 400; locul lui ~ de p e Uliţa
vinde dugheni de lîngă Curtea dom- Mare 308; o crîşmă a m-rii Sf. Spiridon
nească lui Leon Imbo fost mare pe un loc al lui ~ din Tîrgul de Sus 28,
paharnic 437. 58, 94, 181, 322, 383, 447, crîşmă care
(Constantin (Costandin), vătaf; ia în arde la un moment dat 238; schitul
credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul Cueoranului 95.
cîntarului de la Tecuci 130, 181. Constantin (Constandin, Costandin, Cos-
Constantin, voievod, fiul lui Alexandru tantin) Dimitrie (Dimitrii) Moruzi
Ioan Ipsilant voievod, fratele : lui (Moros, Moruz, Muruz, Muruzi),
Dumitraşco voievod ; în Sfatul domnesc voievod, domn al Ţării Moldovei, tatăl
al Ţării Româneşti 165. lui Alexandru voievod, Dimitrie voie-
Constantin, v. şi Constandin, Costandin, vod, Gheorghie voievod şi Panaiotache
Costantin. voievod; confirmă alegerea lui Gavril
Constantin ..., mare vornic; judecă în Gheorghe ca staroste de băcani din Iaşi
Divan 147. 327; hotărăşte veniturile şi modul de
Constantin (Costache, Costandin) Balş, alegere a doctorului de obşte precum şi
mare stolnic; dă porunci,: hotărăşte şi ju- întemeierea unei spiţerii în Iaşi 328,
decă în Divan 34, 37, 47, 61, 80, 85,'l06, 370; confirmă diverse proprietăţi 368,
124; creditorul lui Dimitrie Ciornei 193; 405, inclusiv ale Mitropoliei 336 şi ale
clucer; martor hotarnic pe Uliţa m-rii Trei Ierarhi 320 ,363; confirmă na-
Sîrbească 458; rii Dancul scutirile de dări 472, m-rii
ban; hotarnic la Buciumi 479; Galata dreptul de a încasa mortasipia la
fost pîrcălab de Galaţi; să cumpere un iarmaroacele de Ia Tîrguşor 337, m-rii
cîntar pentru m-rea Sf. Spiridon 385, Bîrnova dreptul de a lua zeciuiala din
449. satele stăpînite 353 şi m-rii Sfinţii 40 de
Constantin (Costandin, Costantin) Canta- Mucenici de la Muntele Athos dreptul
cuzino, fost postelnic al doilea, fiul lui de a kia o sumă anuală de bani din vama
Toader Cantacuzino vornic şi al Ilinei, domnească 408;
<fratele lui Ioniţă şi al Măriuţei>, dă un hrisov pentru breasla blănarilor
nepotul Iui Balasache fost mare 321, întăreşte veniturile dregătorilor şi
postelnic şi al Casandrei; cumpără o slujitorilor domneşti după condica lui
bucată de loc în Muntenime de la llinca Grigorie Alexandru Ghica voievod 396,
Gheuculeasa spătăreasa 470; încredin- scuteşte preoţii şi diaconii de darea
ţează o mărturie a lui Ioan Cantacuzino ajutorinţei 444, dă un obroc lunar din
mare vornic privind diata soţiei acestuia vama domnească bisericii Naşterea
440; primeşte o parte de moştenire prin Maicii Domnului din Iaşi 367,
diata bunicii sale 306. împuterniceşte m-rea Bîrnova să-şi

689r
apere poienile din jur de încălcări 354, mare vornic; în pricină cu Smararida
dăruieşte sălaşe de ţigani domneşti lui spătăreasa pentru un loc de casă 155; în
Iordache Balş mare vistiernic 382; Sfatul domnesc 233; judecă pncmi_35t,
• judecată la Mitropolie în vremea lui - 405;• martor 180; să judece o pricină îa
380; împuterniceşte preoţii de la biseri- Mitropolie 246.
ca Sf. Nieolae sa reia un loc de case Constantin Vacărescu, mare stolnic^ îa
371, întăreşte un schimb de proprietăţi Divanul domnesc al Ţării Româaesti
al m-rii Aron Vodă cu fiica lui Ioan 165.
Vîrnav jitnicer 369, porunceşte stabili- Constantin, v. şi loanis Ion
rea hotarului dintre moşia Buciumi a m- Constantin, v. şi Constandin, Costache,
rii Dancul şi moşia m-rii Socola 479 şi Costandin, Costantin.
lui Costandin suiulgiu şi şctrar să vină
Constas, v. Gheorghe Kanpelis* ~
la domnie cu actele moşiei Coţofeneşti
Copou, mahala în Iaşi; drum ce mergea k ~
(ţ. Putna) 431, trimite lui Inochentie
470; case şi locuri de case la - 279, 399,
episcop de Huşi un zapis de vînzare
467, 473, 501.
pentru ca acesta să recunoască unele
C o p o u , m-re, lîngă Iaşi; < m . Iaşi, j. Tasis;"
semnături 486, este menţionat într-un
cu hramul Sfîntul Athanasie. închinată
act ca „milostiv patriei" 317;
la Muntele Athos 219; primeşte confir-
porunceşte cercetarea unui loc dc casă marea scutirilor dc dări acordate anteii-'
345, 419 şi hotărnicirea altora 325, 350, or219; solicită confirmarea dreptului de
352, 390, 406, 416, 418, 422, 426, 439, a lua dijmă şi a beneficia dc boieresc de
456, 465, 469, 470, 473, 484, 500, 501,
la sătenii din Rufeni 148; venitul din
506, cercetarea 378, 464 şi judecarea
mortasipia iarmaroacelor de pe iocul m-
unor pricini 348, 351, 362, 391, 438,
rii 129; moşia m-rii, în hotar cu Tăutcşti
459.
(ţ. Iaşi) 451; pecetea m-rii 157;
Constantin (C., Costanden, Costandin, Co- 'egumeni 80, 106, 157 , 219; v. şi
stantin) Paladi (Paladie, Pălade, Paladi)
Calistru, Chirii, V a r l a a m .
fitil lui Dtimitraşco Paladi şi cumnatul
lui Ioan Cantacuzino mare spătar; Copou, sat, <ţ. Iaşi; cartier în m Iaşi. j
fost mare paharnic; cumpără un loc de Iaşi>; locuitorii din ~ nu se supun m-rii
casă dinspre Tîrgul de Sus de la nu dau-dijmă şi nu prestează boieresc
Dimitrie Dule croitor şi soţia acestuia 80; săteni din ~ 153, 418, 473; vii la -
Rusanda 476; debitorul m-rii Sf. Spiri- 59, 95, 131, 181, 182, 239, 323, 361,
don 322, 323; locul lui din mahalaua 383, 384, 447,448;
Măjilor 162, în hotarul altui loc 199; dascăl din ~ 329; v. şi T o a d e r .
mediază o împărţire de moşii între Copou, v. şi D r u m u l C o p o u l u i .
membrii familiei Catargi 156; Corboaia, v. R u x a n d a
mare spătar; în Sfatul domnesc 233; Corbul, v. şi A n d r o n a c h e Ioniţă
judccă în Divan 215; martor 180; Cordci, v....
fost mare spătar; martor în Tîrgul de Corne, v. Costantin Theodoros Vasili
Jos 364, 365; să judece o pricină la
Mitropolie 246; stăpîneşte s. Brătuleni
Cornova, sat, ţ- Orhei; < c. j. Ungheni,
(ţ. Iaşi) 451.
R. Moldova>; un bătrîn din ~ moştenii
Constantin Plop, călăraş de Ţarigrad; casa
de Gavril Cărăcaş mare medelnicer de la
lui ~ din Muntenimea de Jos, în hotar
părinţii săi 248.
de loc 509.
Coroiu, v. Simion
Constantin (Costandin) Sturza (Sturdzea,
Coroiul, v. Dealul Coroiului.
Sturze), fiul lui Sandul Sturza logofăt;
Coruiu, v. Vasile
ban; martor hotarnic pe Uliţa
Sîrbească 458; Cosăuţi (Coseuţi), sat, ţ. Soroca; < c.
mare spătar; judecă în Divan 350; j. Soroca, R. Moldova>; căpitan de ~

690r
«129; căpitan şi steag de cazaci de la ~ dăruieşte m-rii Sf. Spiridon o vie din
221,266. Dealul Tecucelului 482; judecă în
: Cosiţanul, v. A n d r e i Divan 351.
r Costa, cuingi-baş; cumpără o casă cu loc de Costachi Scorţăscu, de la vistierie; martor
lîngă Gunoiul domnesc de la Neagul şi în mahalaua Tălpălari 461,
soţia acestuia Maria 64. Costachi Voinescu, postelnic; cumpără un
Costache C a n t a c u z i n o , logofăt (1844); loc <în laşi> 505.
lasă prin testament case şi dugheni de Costachi, v. şi L u p u l Vetiiamin
pc Uliţa Sf. Ilie fiicei lui Neculai Canta- Costachi, v şi Costache.
cuzino logofăt 81, 86, 113, 149, 189, Costan, v. Costandin.
290,466. Costanas, martor 16.
Costache Conachi, mare ban; judecă în C o s t a n d a , soacra lui Tănasi Sîrbul suiul-
Divan 350. giu, bunica iui Mihalache şi Neculai;
Costache (Costachi) Ghica, mare agă; în vinde ginerelui ei; un loc de casă din
Sfatul domnesc 328; Muntenimea de Sus 418, 420.
mare cămăraş;în Sfatul domnesc 233. Costanda, v. şi A d a i n
Cosluche Povischii, medelnicer al doilea; C o s t a n d a c h e , fratele lui Costandin baş
dă o mărturie privitoare la o casă cu loc ceauş şi al M â n u ţ e i , unchiul lui Ioniţă şi
a lui Neculai Ciornei 93. al Ruxandei, cumnatul lui Ioniţă
Costache Purice, agă; dăruieşte un loc de Giulecul; un zapis de la ~ 362.
casă lui Costandin Gheuca vistiernic Costandache, şetrar, fiul lui Costantin mare
166 şi un altul, <de pe Podul Vechi> m- armaş;, şi al Saftei, fratele Tofanei
rii Neamţ 325. Caţichioaia, cumnatul lui Mihai Caţichi,
Costache Razu, mare logofăt; schimbă o unchiul lui Andrei şi Costandin
pivniţă de piatră cu prăvălie din Tîrgul poruşnic; dă o mărturie privitoare la
Făinii, o vie de la Şorogari şi o sumă de moştenirea cuvenită nepoţilor săi 259.
bani cu o jumătate din s. Rediul lui Aldea Costandache, v. şi E n a c h i
al m-rii Aron Vodă 291. C o s t a n d a c h i , ţîrcovnic, nepotul preotului
Costache Vasile, copie act (prima jumătate Iftimi; reclamă închiderea unei uliţe de
a sec. XIX) 50. lîngă biserica Sf. Nicolae de către Dima
Costache (Costachi), v. şi l o r d a c h e şi Costandin suiulgii 268.
Manolache C o s t a n d i n , ban, pomşnic; ia în credinţă de
Costachi, aprod; martor în Muntenimea de la m-rea Sf. Spiridon mortasipia cea
Sus 483. mare a laşilor 94 şi venitul cptăritului
Costachi, fratele lui Vasile salahor; martor 58.
hotarnic în Muntenimea de Sus 388. C o s t a n d i n , baş ceauş, fratele lui Cpştanda-
Costachi, gerah ; leafa lui - de la spitalul m- che şi al Măriuţei, tatăl Ruxandei şi
rii Sf. Spiridon 384, 448. cumnatul lui Ioniţă Giulecul 362.
Costachi, logofăt, tatăl lui Ştefan; vinde C o s t a n d i n , băcan grec din Roman; ia în
fiului său o vie din Dealul Nebunei 427. credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul
Costachi ..., martor în Muntenimea de cîntarului din Roman 181, 238, 322,
Mijloc 302. 383,447,449.
Costachi Bogza, martor în mahalaua C o s t a n d i n , blănar; vinde un loc din
Tălpălari 461. mahalaua Măjilor preotului Dimitrie şi
Costachi Conachi, fost mare stolnic, fiul soţiei acestuia Soltanu 199.
iui Costachi Conachi fost mare vornic; Costandin, btilucbaş; martor 64.
ia de la m-rea Sf, Spiridon o vie din Costandin, căpitan; încredinţează împărţi-
Dealul Tecucelului (ţ. Tecuci) pe care o rea unei moşteniri 424.
dăruise tatăl său 482. Costandin, căpitan de; drăgani, fratele
Costachi C o n a c h i , fost mare vornic, tatăl Ioanei Ceprâgâriţa; se judecă cu
lui Costachi Conachi fost mare stolnic; Athanasie proegumen la m-rea Sf. Sava

691r
pentru nişte dugheni de pe Podul Vechi C o s t a n d i n , fiul lui Ion potuşmc « a j
436, 438.' Catrinei, fratele lui Neculai, nepotul-
C o s t a n d i n , comis al treilea, ginerele lui Anastasiei Covrigeasa şi al lui Lupaşco
Lupul ciubotai* şi al Măriei; martor Covrig staroste de ciocli; moşteneşte
hotarnic în mahalaua Miintenime 350. averea bunicii sale 83.
C o s t a n d i n , credincer; ia în credinţă de la C o s t a n d i n , fiul lui Ioniţă; scrie act si t
m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei martor pe Uliţa Rusească 301
Blăgeşti (ţ. Bacău) 322. C o s t a n d i n , fiul lui Lupaşcu, soţul Catrinei.
Costandin (Costantin), croitor, soţul tatăl lui Iordache şi Costandit.,
Catrinei, ginerele lui Ştefan Guţoi şi al cumnatul lui Ângheluţă Tăbîrţă vornic
Catrinei, cumnatul lui Matei levent, al de poartă; a avut o pivniţă cu crişmă pe
Rucsandei şi Tasiei; se judecă cu Matei, Uliţa Hagioaiei 99.
cumnatul său, pentru o moştenire 215. C o s t a n d i n (Constanten), fiul Iui Matei
C o s t a n d i n , ciubotar; locul lui ~ din Iaşi, în Bantaş; vinde locuri de casa din
hotarul altui loc 109. mahalaua Fînărie lui Neculachi Avram
C o s t a n d i n , dascăl; scrie act 232. 392.
C o s t a n d i n , dascăl, eclesiarh la m-rea Sf. C o s t a n d i n , <fiul> lui Sol'roni, fratele lui
Spiridon; leafa lui ~ 95, 131, 182; Manoli; martor hotarnic în Buciumi
primeşte încălţăminte de Paşti de la m- 358.
re 95; să sădească nişte vii 27.
C o s t a n d i n , fratele lui Mihai Chiriţa
C o s t a n d i n , daulgîu, fiul lui Enachi daulgiu,
ciubotar; dă o dugheană dc pe UMfa
soţul Măriei; de hotărnicit locul lui ~ de
Hagioaiei fratelui său penUu plata um»
lîngă m-rea Sf. Ioan Gură de A u r 152.
datorii băneşti 183.
C o s t a n d i n , din Buciumi, nepot de frate al
C o s t a n d i n , fratele lui Vasile Lupul şi
lui Gheorghie bărbier; se judecă în
cumnatul Irodiei; vinde împreună cu
Divan cu Duca negustor pentru o vie
aceştia o vie din Dealul Coroiului tlui
din Dealul Vămăşoaiei 67.
Ioniţă Negel blănar 122.
Costandin, fiul Catrinei; martor în
Munţenimea de Sus 265. C o s t a n d i n , gerah la spitalul m-ni Sf.
Spiridon; leafa Iui ~ 182, 239, 323. -
Costandin, fiul Catrinei, fratele răposatului
Ion şi soţul Paraschivei; dă un loc de casă C o s t a n d i n , grec din Bîrlad; ia în credkţâ
lui Vasile armăşei şi soţiei acestuia venitul cîntarului din Bîrlad de la m-rt*a
Antimia398. Sf. Spiridon 383, 447, 449 şi cumparf
C o s t a n d i n , fiul lui Costandin şi al Catrinei, un cîntar în acest scop 384.
fratele lui Iordache, nepotul de frate al C o s t a n d i n (Coste), grec din Suceava; w în
lui Ângheluţă Tăbîrţă vornic de poartă; credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul
moare fără urmaşi lăsînd clironom pe cîntarului de la Suceava 58, 94, 130.
fratele său 99. C o s t a n d i n , ispravnic de copii <în casă>
C o s t a n d i n (Costantin), fitil lui Dumitraşcu cercetează o pricină de moştenire 14.
ciubotar, nepotul lui Andrei, Gheorghi C o s t a n d i n (Costantin), işlicar; hotarnică de
şi Ursul ciubotar; vinde împreună cu al-
la ~ 325; martor în mahalaua Căcaina 10.
ţii o casă din mahalaua Broşteni lui Toa-
C o s t a n d i n , logofăt; ia în credinţă de la m
der dascăl 128, 372 şi o dugheană de pe
rea Sf. Spiridon venitul cîntarului de li
Uliţa Podului Roşu lui Ene Sava 386.
Tecuci 322, 383.
C o s t a n d i n (Costantin), fiul lui Gheorghie C o s t a n d i n , logofăt; scrie acte şi e martor 6
negustor; cumpăni o vie cil livadă de la
272.
Şorogari de Ia Ştefan 51; locul lui ~ de
C o s t a n d i n , martor în mahalaua Feredeclo
pe Uliţa Hagioaiei 500.
455.
C o s t a n d i n , fiul lui Ion; martor 169.
C o s t a n d i n , pietrar ungur; evaluează <
construcţie 133.

692r
i ostendin, postelnic; casa lui ~ de pe Uliţa C o s t a n d i n B o n t a ş (Bontăş), işlicar, soţul
Şlrîmbă, în hotar de loc 66, 68. Măriuţei; vinde împreună cu soţia sa o
i'i.standin, preot; martor în Muntenimea de dugheană de pe Podul Vechi lui
Jos J. Gheorghi Mîrza blănar şi soţiei acestuia
Caiiţa 203.
(ji)Standii», preot, bejenar; casa lui ~ de pe
.locul lui Iordache Aslan fost vătaf de C o s t a n d i n Buşîlă, un zapis de la ~ 322.
copii <în casă>, de lîngă Tîrgul Boilor C o s t a n d i n C a n i l a , băcan, tatăl Iui Toader şi
I 473. socrul lui Ispir mare paharnic; păstrează o
sumă de bani a preotului Enachi pînă la
Costandin, fost preot la Biserica Buna-
nunta fiicei acestuia 378.
vestire; martor hotarnic în mahalaua
C o s t a n d i n < C a n t e m i r > , voievod, domn al
Muntenime470.
Ţării Moldovei; un act de la - 309.
Costandin, fost raciu baş; martor 499.
C o s t a n d i n Caţichi, poruşnic, fiul lui Mihai
Costandin, scrie act 12.
Caţichi şi al Tofanei, fratele lui Andrei
Costandin, soţul răposat al Aniţei 2.
Caţichi, nepotul lui Costandin mare
Costandin, mare spătar; martor pe Uliţa
armaş şi al Saftei; în pricină cu Ştefan
Hagioaiei 99.
Anastasă clucer pentru un loc de
Costandin, stolnic; primeşte o sumă de
dugheni 246; solicită în Divan un loc de
' bani de la m-rea Sf. Spiridon 182.
casă de pe Podul Vechi ca moştenire
Costandin. şetrar; scrie izvoade de venituri
părintească 259.
ale m-rii Sf. Spiridori 27.
C o s t a n d i n C ă s i a n (Căsiian, Căsîian), ceauş
Costandin, tatăl lui Tudori grec din Tecuci
de negustori, fiul lui Grigoraş Căsiian
318.
negustor, nepot de soră al Marthei
( o s t a n d i n , teslar, soţul Măriei, ctatăl lui călugăriţa; cumpără un loc în mahalaua
Ion>; cumpără împreună cu soţia lui o Cacaina de la Chipriian monah 10;
casă din Muntenimea de Sus de la Ion dăruieşte Bisericii Curelari un loc de
Focşa şi soţia acestuia Sanda 169. casă de lîngă cimitirul acesteia 296;
Costandin, ţigan domnesc, fiul "Măriei, vinde o vie de la Odobeşti lui Gheorghi
fratele lui loan; dăruit de domnie lui negustor 171.
Iordache Balş mare vistiernic 382. C o s t a n d i n Chele, martor 395.
Costandin, ţigan fierar, tatăl Catrinei 111. C o s t a n d i n Coce (Coci), şetrar; zăplazii lui
Costandin, vărul Măriei; moara lui ~ din ~ în hotar de loc 79; stolnic; primeşte
Gîrla de Jos 303. mile de la m-rea Sf. Spiridon 13!.
( ostandin ..., martori (diferiţi) 15, 79, 477. C o s t a n d i n Cogălnieeanul, stolnic, răposat,
Costandin (Dinul) A d a m , din Focşani, cumnatul lui Gavril uricar de vistierie;
soţul Zmarandei 269; amanetează o casă epitropul moştenirii fiilor acestuia,
cu loc de pe Uliţa Măjilor 251. Gheorghe şi Enache 264.
Costandin (Costantin) A r a p u l (Arap), C o s t a n d i n (Costachi) C r u p c n s c h i , pahar-
schimbă o ţigancă cu o alta a nic, fiul lui Lupul Crupenschi stolnic;
mitropolitului Gavriil 111; scrie acte şi schimbă un loc de casă din Iaşi cu nişte
e martor 46, 72, 73. case de la Rîpa Peveţoaiei şi un loc de
Costandin Aslan, dugheana lui - de pe crîşrnă şi de dugheană din Botoşani ale
Uliţa Hagioaiei, în hotar de loc 183. lui Manolache Balş logofăt 433-435.
Costandin Bătog, ciubotar, fiul lui Neculai C o s t a n d i n D o r o b a n ţ u l , tatăl lui Grigoraş
Bătog şi al Irinei; dă un loc de casă din ţigănaş 382.
Muntenimea de Jos în contul unei C o s t a n d i n Duca, voievod, domnul Ţării
datorii băneşti a tatălui său 443, 457. Moldovei; dăruieşte m-rii Dancul un iaz
Costandin Bejinar, posluşnic la Iezăreni al pe Căcaina 462.
m-rii Socola 32. C o s t a n d i n (Costan) D u m i t r a ş c u l , fiul lui
Costandin Blebe, blănar; locul lui ~ din Dumitraşcul, nepotul de frate al lui
Tîrgul de Sus, în hotarul altui loc 484. Gheorghe casap, cumnatul lui Vasile;

693r
locul lui ~ din mahalaua Feredeielor, dc C o s t a n d i n M î r z a c u , debitorul n,-rii Sf
hotărnicit 209, 292. Spiridon 322, 323.
C o s t a n d i n Fedeleşanul, tatăl Ilenei, socrul Costandin Munteanul, soţul îlincli
lui Ioniţă 484. ' * ginerele lui Vasile Bondoc ciubotar si af
C o s t a n d i n Feştilă (Fiştilă), fratele lui Măriei, cumnatul Saftei; casa lui - din
Ştefan Feştilă fost mare medelnicer; Muntenimea de Mijloc, pentru care se
carte de judecată a lui ~ 364, 365; locul judecă cu Iani Veneţianu 424. se
lui ~ de pe Uliţa Strîmbă, în hotarul hotărniceşte 419.
altui loc 151. Costandin Năstase, tatăl lui Ştefan
C o s t a n d i n Galiţi. şetrar; împarte un sălaş Anastase medelnicer; locul lui - de pe
de ţigani cu m-rea Bîrnova 480. Podul Vechi este cumpărat de la Adam
C o s t a n d i n Gănsteseul, ciubotar din Tîrgul Costanda negustor 78.
Frumos, socrul lui Lupul căpitan; C o s t a n d i n O s m a c h i , soţul răposat al
martor în Muntenimea de Mijloc 424. Măriei, tatăl lui Dumitru şi al liălasei;
C o s t a n d i n G h e o r g h i e , martor la o danie locurile lui ~ de pe Uliţa Hagioaiţj
296. rămîn soţiei sale 310.
C o s t a n d i n G h e u c a , vistiernic; solicită C o s t a n d i n Pîrvul, scrie act şi e martor 68.
hotărnicirea locului său de casă din Iaşi C o s t a n d i n Plaţi, ia în credinţă venitul cerii
166. de la m-rea Sf. Spiridon 322.
C o s t a n d i n G î n d u , casele lui ~ de pe Uliţa C o s t a n d i n Rîşcanu (Răşeanu), fost mare
Strîmbă, în hotar de loc 2. spătar; ia în credinţă de la m-rea Sf.
C o s t a n d i n (Costachi) G o r b a n (Gurban), Spiridon venitul moşiei Orhei 130, 181,
postelnic, soţul Aniţei 164; locul lui ~ 383; să judece o pricină la Mitropolie
de pe Uliţa Strîmbă, în hotar de loc 151. 246.
C o s t a n d i n G r e e e a n u (Grecianu), ban; C o s t a n d i n Sache, bărbier; martor lîngă
hotărăşte în Divan 124; schimbă moşia Uliţa Mare 274.
Albeşti (ţ. Fălciu) cu moşia Tăuteşti (ţ. C o s t a n d i n S a v a , blănar; dugheana lui - de
Iaşi) a lui Vasile Hermeziu 451. pe Uliţa Hagioaiei, în hotar de loc 484;
C o s t a n d i n G r e m e a , cazacliu; cumpără un stăpîneşte locul lui Beneş jidov de pe
loc de casă din mahalaua Frecăului dc la Uliţa Tîrgului de Sus 390.
Sanda Averoaia şi fratele acesteia C o s t a n d i n S u c e v a n u l (Suceveanu), fost
Vasile 271. mare medelnicer (1835); casele lui ~ din
C o s t a n d i n (Costantin) Ion I.oiz, soţul Muntenimea de Mijloc 404, 406, 413,
răposat a l Ilincăi Loizoaia 500; martor 423.
'pejUliţa Hagioaiei 42. C o s t a n d i n T ă r î t ă , porusnic, soţul Zoitei
C o s t a n d i n (Costantin) J i d a n , soţul Saftei; 447, 449; ia în credinţă venitul mortasi-
vinde împreună cu aceasta un loc de piei din Iaşi de la m-rea Sf. Spiridon
casă din Muntenimea de Sus 469; un 323.
zapis de la ~ 498. C o s t a n d i n Tene, scrie act şi e martor 60.
C o s t a n d i n J i r c b i e , bejenar; casa lui ~ de C o s t a n d i n Timotim, fratele lui Simion,
lîngă Tîrgul Boilor este pe locul lui soţul Anei, tatăl lui Luca şi al Măriei;
Iordache Aslan fost vătaf de copii <în vinde împreună cu soţia lui o vie din
casă> 473. ; 'i> Dealul Cotoiului preotului Grigorie de
C o s t a n d i n Lesescui, blănar, soţul Varvarei la Socola 393.
87. ' ' / C o s t a n d i n T u r i a t c ă , soţul Ioanei şi tatăl
C o s t a n d i n M a v r o c o r d a t , voievod, domnul Măriei 82.
Ţării Moldovei; porunceşte lui Filip Costaridin (?) Ţ i g a r a , debitorul m-rii Sf.
Catargiul vistiernic să aducă actele Spiridon 58.
familiei de la Braşov pentru a se face
împărţirea bunurilor 156.

694r
Costandin Vartic, vinde venitul moşiei Costantin, v. şi Constandin, Constantin,
Şeptiliceni (ţ. Soroca) lui Ursachi Costandin.
căpitan 383. Costantinu, v. Ianis Stcfanis
Costandin Velişcu, preot; martor 428. Costas Ioannu, plăteşte bezmen, împreună
Costandin Z ă d n e â n u l , martor 281. cu alţii, pentru o pivniţă cu loc de pe
Costandin, v. şi A n a s t a s ă - , Ion~ C u m b a t i . Uliţa Rusească a m-rii Bîrnova 403.
Costandin, v. şi C o n s t a n d i n , C o n s t a n t i n , Costaşcu, v. T o a d e r
Costache, C o s t a n , C o s t a n t i n , Dinu. Costăşceasa, v. Nastasia
Costantin, mare armaş, soţul Saftei, tatăl Coste, aduce la m-rea Sf. Spiridon o sumă de
lui Costandache şetrar şi al Tofanei, bani de la m-rea Trei Ierarhi 27.
socrul lui Mihai Caţichi 259. Coste, căpitan; cumpără mai multe acareturi
Costantin, căldărar, martor 112. de pe Uliţa Tîrgului de Jos de la Neculai
Costantin, croitor; se judecă în Divan cu Căplan negustor 333 şi o dugheană de la
Caraonfil grec, creditorul său 61. Maria 374.
Costantin, dascăl; martor în mahalaua Coste (Costea), cughiumgiu; stăpîneşte
Feredeelor 5. dughenile de pe Podul Vechi ale lui
Costantin, fiul babei Catrina; martor Parthenie dascăl, care a plecat din Iaşi 34.
hotarnic în Muntenimea de Sus 506. Coste, dascăl la m-rea Sf. Spiridon 28.
Coste, dă o milă unei jidovee botezate 95.
Costantin, fiul lui Sava staroste de blănari;
Coste, staroste de plăcintari, soţul Aniţei,
martor hotarnic pe Uliţa Hagioaiei 500.
tatăl lui Gheorghi şi Ioniţă; cumpără
Costantin, fiul lui Ursul din Leţcani;
împreună cu soţia lui o vie cu livadă din
martor hotarnic în Muntenimea de Sus
Dealul Coroiului de la Vasile Potorac şi
388.
familia acestuia 120, pe care o vinde
Costantin. fratele lui Istrate; vinde
ulterior lui Mihai plăcintar 284; a avut un
împreună cu acesta o casă cu loc lui
loc <în Iaşi> 52.
Gheorghie ispravnic de aprozi 430.?
Coste, stolnic la m-rea Sf. Spiridon, unde
Costantin, martor în mahalaua Broşteni
face un izvod cu hrana bolnavilor de Ia
372.
spital 239, primind o sumă de bani milă
Costantin, martor în Muntenimea d e Jos
59.
457.
Coste, tălmaci; traduce contra plată acte
Costantin, preot; martor în Mimtehimea de
pentru m-rea Sf. Spiridon 95.
Jos 344. ' ••
Coste, vameş; ia în credinţă de la m-rea Sf.
Costantin, preot, fiul preotului Dimitrie
Spiridon venitul moşiei Balotina (ţ. Iaşi)
Ursul, fratele Aniţei; primeşte'o căsuţă
181.
dc Ja sora lui 200.
Coste (Costa, Costea, Costi) A v r a m , <nc-
Costantin Bogu, martor în mahalaua
gustor>; ia în credinţă de la m-rea Sf.
Căcainei 6.
Spiridon venitul de pe carele cu lipscănii
Costantin C o r n e , martor 120. 58, 130, 181; cumpără la mezat patru
Costantin G r i g o r c -Ghica, mare cămăraş; dugheni şi un loc ale lui Panaiot blănar
ispravnic de act 255. 24; epitrop al şcolilor din Moldova 177 şi
Costantin H o r a i c u , martor hotarnic în al bunurilor cumpărate la mezat de
Muntenimea de Jos 456. Sachelarie Papadimitrie Duca 37; socoteli
Costantin P ă ş c a n u , ia o bucată de loc băneşti ale lui - cu m-rea Sf. Spiridon 28,
pentru plantat vie, de la m-rea Socola, 131; Alexa este un slujitor al său 447.
în schimbul unei sume de bani 415. Coste Caloiastrbs (Caloiastro), socoteli
Costantin Pleş, încredinţează o mărturie băneşti ale lui ~ cu m-rea Sf. Spiridon
360. 239,323,448.
Costantin R a n g a , martor 67, 171. Coste Nitul, socoteli băneşti ale lui - cu m-
r e a S f . Spiridon 447.

695r
Coste (Constas, Costa, Costantin) Papafil Neculai Perjul pentru nişte r-ise făcute
(Papafillu, Papafilos) negustor; creditorul de acesta pe locul lui de lîngă m-rea
m-rii Sf. Spiridon 28, 59, de la care ia în Dancul 490.
credinţă diverse venituri 27,58,94; Cotnari (Cotnar, Kotinar, Kotnarj, sat .ţ,
căminar; ia în credinţă de la m-rea Sf. Hîriău; < c. j. Iaşi>; biserica din -
Spiridon diverse venituri 130; primeşte un antimis de Ia m-rea Sf.
fost mare medelnicer; ia în credinţă Spiridon 28, care dă în credinţă venitul
venitul moşiei Hălceni (ţ. Hîriău) de la moşiei de aici 27, 58, 94, 130, 238,322,
m-rea Sf. Spiridon 181, la care este şi 383, 385, 447-449; moşia - hotărnicită
epitrop 181, 182, 233, 238. 239; epitrop 239; sătenii din ~ cumpără venitul
al şcolilor din Moldova 177; i se întăreşte moşiilor Zlodica şi Hîriău 447; vii
stăpînirea asupra unei case cu loc de pe 131* şi vieri la ~ 59; „frînc" de la ~ 308:
Uliţa Măjilor 251; schimbă un loc de v. şi J o s e f F r e n k u l .
dugheni din Tîrgul Făinii cu o vie cu Cotrotă, martor 163.
livadă de la Miroslava a m-rii Sf. Ioan Cotmani, sat; <t., Cernăuţi;
, , azi în Ucraina, or.
Gură de Aur 250; vinde un loc de casă de
r, r. reg. Cemăuţi>; mare căpitan de -
pe Uliţa Măjilor mitropolitului Gavriil
129.
269;
Coţofeneşţi, sat ţ. Putna; < c. j. Bacâu>;
stolnic; epitrop la m-rea Sf. Spiridon, stăpînit de Costandin suiulgiu şi şctrar
de la care ia în credinţă diverse venituri şi 431.
îi administrează socotelile băneşti 322,
Covrig, v. L u p a ş c u Neculai Vasile
323,383,385,447,449.
Covrigeasă, v. Anastasia
Coste Slănină, tatăl lui Ştefan 51.
Covurlui (Covărlui), ţinut; mare căpitan de -
Coste Ţigara (Ţîgăra), iertat de datoriile
129, 221, 266; ispravnici de - 144 şi
către m-rea Sf. Spiridon 59, 323.
venitul acestora 221, 266; moşie la ~
Coste, v. şi D u m i t r u ~ M a c r i .
326; căpitanul Griga de la ~ 121.
Coste, v. şi Costin. Cozma, ban, poruşnic; ia în credinţă de la m-
Costeşti, sat; <?>; căpitan de ~ 129; ruptaş rea Sf. Spiridon venitul mortasipiei mari
din ~ 345; v. şi Aîecsa. din Iaşi 58.
Costi, ban; încredinţează o diată 303. Cozma, spiţer; stăpîneşte un loc al liji
Costi, preot, soţul Aniţei, tatăl dascălului Cucoranul de pe Uliţa Mare 308.
Manolache şi al lui Mihalache, socrul Cozma, v. şi T o m a Vasilache
Măriei 151. Cozmeşti, sat, ţ. Fălciu; < c. j. Iaşi>;
Costi Fotino, leafa lui - plătită de Tudosă Motohoiul din ~ 376.
cămăraşul al doilea 441. Crap, v. D u m i t r a c h e Ştefan
Costin (Coste), soţul Tudoscăi şi ginerele Crasnaleuca, sat, <ţ. Dorohoi; c. Coţuşca,
lui Ene Păpuşoiu; vinde împreună cu j. Botoşani>; căpitan de menzil la - 129.
soţia lui o vie de la Miroslava, din Crăciun, călăraş de Ţarigrad; martor în
Valea lui Ştefan Vodă, lui Iane grecul şi Munţenimea de Jos 332, 509.
soţiei acestuia Maria 7, 8. Crăciun, <sărbătoai'e creştina>; termen de
Costin Catargiul, fratele răposatului Ion plată 77, 442.
Catargiu stolnic şi al lui Toma Catargiu Crăinieeni, sat, ţ. Dorohoi; < c. Horodiş-
postelnic, nepotul de frate al lui Ştefan tea, j. Botoşani;»; venitul moşiei ~ este
Catargiul mare clucer, cumnatul dat în credinţă de m-rea Sf. Spiridon 27,
Catrinei; 58, 94, 130, 181, 238, 322, 383, 385,
fost mare ban; solicită confirmarea 447, 449.
pierderii actelor familiei 156; Crechis, v. Ene Gheorghiu
fost mare spătar; împarte averea Creţul, v. Ioniţă
fratelui său Ion, intrînd în conflict cu Creţulescu, v. Manolache
soţia acestuia 489; se învoieşte cu

696r
Criste (Hriste), armean, fiul lui Petre armean; Cueuteni, sat, <ţ. Cîrligătura; c. Leţcani, j.
vinde o casă cu loc de pe Podul Vechi lui Iaşi>; cărămizi de la ~ 182; Pricopie din
Lohan negustor armean 116. - 14.
Cri tij v. Iane Cuheleşti, sat, ţ. Orhei; <j. Orhei, R.
Criste Buzîlă, socrul lui Mîrza 190. Moldova>; venitul de la - dat în credinţă
Criste, v. şi Cîrste. de m-rea Sf. Spiridon lui Răscanu spătar
Crfstiian, v. Chiriiac 130.
Cruce, sate, <ţ. Putha; Crucea de Jos şi Cru- Cuirlu, sat, ţ. Lăpuşna-Orhei; <R. Moldo-
cea de Sus, 1. c. ale or. Panciu, j. Vran- va>; steag de călăraşi la ~ 221, 266.
cea>; viile de la ~ ale m-rii Sf. Spiridon Cumbati (Cumbadi, Combaţi), v. Hristodor
27, 28, 59, 95, 129, 131, 181, 182, 238, lani Ion Costandin
239, 323, 383-385, 447-489. C u n d u r a t u , cumpără o pivniţă de pe Uliţa
Cruce d e Gios, sat, < ţ. Putna; Crucea de Jos, Rusească de la Avram evreu 403.
1. c. a or. Panciu, j. Vrancea>; chelar din Curelari, v. Biserica
~ 4 4 9 ; v . şi Vasîle. Curelărie, mahala în Iaşi ; loc de casă şi uliţă
Crudul, v. G r i g o r e ce urcă spre - 349.
Crupenschi (Cropinţchi), v. Costandin Curgios, v. Andrei
Grigore Lupul Curmîndru, v. Grigoraş
Crupenţchioaia, călugăriţă; primeşte mile de C u r p e , <tatăl> lui Lupul şi <socrul> Acsiniei
la m-rea Sf. Spiridon 131. 196.
Cuca, cumpără vin de la m-rea Sf. Spiridon C u r t e a Domnească din Iaşi; <în m. Iaşi, j.
181. Iaşi> 317; biserici domneşti în ~ 199,
Cucă, vii la Odobeşti, la ~ 238. 335; v. şi Biserica dinspre D o a m n a ;
Cucioaia, sat, ţ. Orhei; < c. Ghiliceni, j. Biserica Domnească, case, dugheni şi
Bălţi, R. Moldova>; un bătrîn din ~ locuri lîngă - 9, 139, 195, 220, 222, 300,
moştenit de Ion Cărăcaş paharnic 248. 333, 432, 437, 454; dascăl la ~ 384; v. şi
Cuciuc, v. T o a d e r S a n d u l ; doctor la - 195; v. şi Fotache;
Cucoran Căzacu, ia în credinţă venitul s. boiernaşi la ~ 116; devtero psalt la - 350;
v. şi S a n d u l ; mare ispravnic de ~ 129,
Bănilă şi parte din Răstoace (ţ. Cernăuţi)
221, 266 ; oameni de la - 182;
de la m-rea Sf. Spiridon 27, 58, 94, 130,
Cucoran, v. şi Grigori Mqisă slujitori de la - (apari, jămlari,
Cucoranu, v. Vasili joldunari, pietrari, pitari, tăietori de
Cucoranul, v. Calistru Constantin lemne, teslari) 221, 266; baş-bulucbaşi şi
Neculai bulucbaşi ai doilea 129, 221, 266, stolnic
la ~ 129, seimeni în ~ 7, 12, 221, 266,
• C u c o r ă n i (Cocoreni, Cticorani), sat, ţ. Iaşi,
393; v. şi Iordache, Lupul Păpuşoi.
ocolul Turia; <în vestul s. Perieni, c.
Probota, j. Iaşi>; crişmă la ~ 27, 130; Curteanul, v. Petre
jumătate din ~ lăsată moştenire de către Cu/.a, spătar, tatăl lui Arghirie 447.
Mana fiului ei Gheorghie şi Cealaltă Cuza, v. şi Arghirie Ştefan
jumătate lui Neculai 303; jumătate1 din -
dată de Costin Catargiu spătar cumnatei
sale Catrina 489; vii de la - schimbate cu D
altele la Odobeşti 181,238.
Cucorăniţa (Cocorăniţa), v. Catrina D a ..., paharnic; martor pe Uliţa Hagioaiei
Maria 99.
Cucozel, locul lui ~ din mahalaua Grecilor, Dafina, soţia lui Ioniţă Brandaburul; vinde
în hotarul altui loc 267. împreună cu acesta şi fiii lor o casă cu loc
de la capul Podului de Piatră lui Sava
băcan şi familiei acestuia 6.

697r
Damaschin, egumenul m-rii Sf. Ioan David, căpitan; strînge venitul păhămiefeî
Zlataust 250; cere hotărnicirea unor pentru m-rea Sf. Spiridon 447 ' f
locuri de dugheni ale m-rii din mahalaua David, diacon zugrav, tatăl Nastasiei, socrul
Fînăriei Vechi 309,* pentru care are şi acte lui Dumitraşcu vătaf, bunicul Ilianei st
152. Măriei 151.
Damaschin, fiul lui Vasile Potorac şi al David, jidov, fiul lui Isac jidov şi al Leii,
Ilincăi; vinde împreună cu aceştia o vie fratele lui Cerbul; vinde împreună ai
cu livadă lui Coste staroste de plăcintari fratele său două dugheni cu pivniţă d e j »
şi soţiei acestuia Aniţa 120. Podul Vechi fraţilor Arontin şi Tănasie
Damian, preot, soţul CaUinei, ginerele lui negustori 412.
Antohi croitor şi cumnatul lui Dinu; David, proroc şi împărat; în formular de act
vinde împreună cu soţia lui locuri de casă 254.
<din Iaşi> lui Ioan Cantacuzino fost mare D ă m i a n (Dămien), preot la Biserica llanu.
logofăt 498. ginerele Saftei; cumpără un.loc de c a ă
*l>ancu (Danco, Dancul), m-re în Iaşi, <m. din capul Rîpei de la Anastasă meserriu
Iaşi, j. Iaşi>, cu hramul Sfinţii Arhan- şi soţia acestuia Aftimia 478; martor ho-
gheli Mihail şi Gavril, închinată la m-rea tarnic în Muntenimea dc Sus 469, 506.
Xiropotamu de la Muntele Athos; actele Dămiian, posluşnic; primeşte o sumă de bani
familiei Catargi adăpostite la ~ ard într- de la m-rea Sf. Spiridon 182
un incendiu 156; primeşte confirmarea Damiian, soţul Saftei, tatăl Iui Ilie dascăl şi al
scutirilor de dări acordate anterior 160, Căsandrei 232.
472; loc de casă lîngă ~ 490; împarte Dănălachi, tatăl Aniţei 303.
ţigani cu Andronache Donici 252 şi face Dăneşti, sat, ţ. Iaşi, peste Prut: <?>;
un schimb de ţigani cu Catrina 477; loc schimbat de m-rea Aron Vodă cu două
din Iaşi al m-rii - 359; strînge zeciuiala dugheni din Tîrgul de Sus ale CaUinei
de pe moşia Vacota 178 şi stăpîneşte Tudorioaia 369.
moşia Buciumi 261, 464, 479; Dănilă, fuştaş domnesc; cumpără un loc dijf
preot 276; portiţă 186 şi pecete a m-rii mahalaua Trapezenească dc la Vasile'
~ 462; ţigani ai m-rii ~ 201, 319; vătaf la 152.
~ 439; v. şi Gavril; vătăjiţă de la - 344, Dănilă, tatăl lui Lupul 244.
J; v. şi E c a t e r i n a ; Dănilă, v. şi G h i o r g h i
egumeni 178, 201, 261, 319, 359, 462,
Dănilă, v. şi Daniel
464, 472, 477, 479; v. şi Ieremia.
Dăpasţe, v. Depaste.
Dancul, v. şi Podul DamcuM.
Dealul Buciumilor, vie cu livadă îti.r 33; v,
Dandul, făclier; martor hotarnic în mahalaua
şi Buciumi, sat.
Feredeielor 209, 292.
Dealul Cetăţuia, vii în ~ 4, 351, 395, 405.
Daniel (Daniil, Dănilă), monah, fiul preotului
Dealul <Copoului> (Copăului), în hotarul
<Ion> Banu, fratele preotului Grigorie,
locului pentru păşunatul vitelor ieşenilor
Luca şi Vasiian monah; împarte cu fraţii
410.
săi moştenirea părintească 109.
Dealul Coroiului (Coruiuiui, Cucuiului), <de
Danu, v. Vasile
la Socola>; vii în ~ 122, 284, 343. 393,
Dari, v. Gheorghi
< G.
Darie, olar; martor hotarnic în Muntenimea Dealul Gălăţii, în hotarul locului pentru
de Mijloc 399, 426. păşunatul vitelor ieşenilor 410.
Darie, tatăl lui Andrei 179. Dealul (cel) M a r e , pîrîul Socola sub - 479:
Darie, vornic la Buciumi, soţul Saftei 179. schitul Hadîmbul în - 452.
Darie Donici, paharnic; ia în credinţă de la Dealul M î n d r u <de la Cotnari>; vie cu
m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei livadă în ~ 253.
Şăptiliceni 27. Dealul Nebunei, vii în ~ 330, 427.
D a t h a n , în formula blestemului 317.

698r
«Dealul Nou, sat, ţ. Bacău; <în sudul s. Dima, pescar; locul lui ~ din Muntenimea de
« Sărata, c. Nicolae BălcesCu, j. Baeău>; Jos, în hotarul altui loc 344, J.
vie şi sătean din - 3 1 5 . Dima, pitar; dugheana lui în hotar de loc
Dealul Tecucelului (Tecucilului), în ţ. 238; plăteşte chirie m-rii Sf. Spiridon
r Tecuci; vie în—482. pentru o pitărie din poarta m-rii 449.
Dealul Vămăşoaiei, vie în ~ 67,407.
Dima, staroste; martor pe Uliţa Rusască 374.
Departamentul Giudecăţii <de la Divari>,
Dima, vistiernic; cumpără de la m-rea Sf.
rapoarte la ~ 91, 115.
Spiridon venitul unei dugheni din Tîrgul
Departamentul Pricinilor S t r ă i n e (secolul
XIX), copii de acte certificate la - 333, de Sus 58.
369, 374. Dima Beri, blănar; cumpără o dugheană cu
Depaste (Dăpasti, Depasti), mare spătar; dă loc de pe Uliţa Hagioaiei de la Andrii
anaforale 247, 279; martor 247; să judece Răzmiriţă negustor 57.
o pricină la Mitropolie 246. Dima Stamati, cumpără ceară de la m-rea Sf.
Despa, soţia lui Steri grec, nălban başă; Spiridon 94.
cumpără împreună cu acesta un loc de Dima, v. şi B a l a Gheorghie Icnuţă
casă <din Iaşi> de la Manole Hadîmbul Iordachi
499. Dimachi, păhărnicel, nepotul lui Manolachi
Despa, soţia lui Triandafil grec; socoteli Filări stolnic; cumpără un loc de casă din
băneşti ale m-rii Sf. Spiridon cu ~ 385, Muntenimea de Sus de la Gligorie
449.' Ghemul şi soţia acestuia Paraschiva 265.
Despina, soţia lui Zaharia diacon; cumpără Dimantzas, v. Diamantis
împreună cu acesta o vie de la Antonia, Dimitrachc, v. D u m i t r a c h e , Dumitraşcu.
stareţa m-rii Socola 280. Dimitri Albineţ, cumpără ceară de la m-rea
Deul, v. Ion r . Sf. Spiridon'181.
Diamandi Dumitriu, calfa lui Coste Papafii Dimitri Pasco, cumpără ceară de la m-rea Sf.
385; socoteli băneşti ale m-rii Sf. Spiridon 238.
Spiridon cu - 239, 449. Dimitrie, albanez; ia un loc cu bezmen dc la
Diamantis Dimantx&s, martor pe Podul egumenul Paisus 250.
Vechi (semn. gr.) 100. Dimitrie, băcan grec; are în credinţă o
Diiamandi, fiul lui Sachelarie Papadimitrie dugheană a m-rii Sf. Spiridon 181.
Duca; lăsat epitrop de către tatăl său Dimitrie, preot la biserica din Curtea
pentm bunurile cumpărate de acesta la domnească, fratele Aniţei, soţul Soltanei,
mezat 37.
ginerele Zamfirei, tatăl lui Vasilie şi al
Dima, baş bulucbaş; bordeiul lui ~ pentru Căsandrei; vinde împreună cu soţia şi
olărit de lîngă Tîrgul Boilor este pe locul copiii lui o casă din mahalaua Măjilor lui
lui lordache Aslan fost vătaf de copii <în Steri Manoil 199.
casă> 473.
Dimitrie, tatăl lui Anastasă Arghirocastritis
Dima, geambaş; amanetează case şi dugheni 241.
din incinta m-rii Sf. Nicolae pentru o Dimitrie, voievod, fiul lui Constantin
datorie bănească către mitropolit 336.
Dimitrie Moruzi voievod, fratele lui
Dima, suiulgiu, fratele lui Costandin suiulgiu Alexandra voievod, Gheorghie voievod
şetrar; are o crîşmă scutită <de dări> 27, şi Panaioti voievod; în Sfatul domnesc
58; primise danie domnească un loc de
328, 369.
lîngă Curtea domnească 195; schimbă
Dimitrie, voievod, fiul lui Grigorie
locuri cu m-rea Trei Ierarhi 5 0 7 ; primeşte
Alexandru Ghica voievod, fratele lui
încuviinţare de la Divan să închidă locul
Alexandru voievod şi Scarlat voievod;
din jurul cişmelei vechi 124, dar închide
credinţa lui ~ 195; în Sfatul Domnesc
şi o uliţă 268; a purtat de grijă, pînă la
233.
moartea sa, de aducţiunea de apă din Iaşi
300.

699r
Dimitrie Balan, preot iconom la Sf. Nicolae, Doboş, v. şi Vasile
fiul lui Balan; cumpără o vie cu livadă de Dobra, <ţigancă>, mama ţigănuşului
, la Toader, dascăl la Copou 329, o alta la Grigoras 382.
Urşule de la Ştefan 366 şi mai primeşte o Dobre, staroste de negustori; dă o mărturie
vie părăginită şi un loc de livadă de la privitoare la un negustor grec stabilit în
Calistru, egumenul m-rii Copou, în Moldova 318.
schimbul zeciuielii 157. Dobre, ţigan fierar; dăruit de domnie lui
Dimitrie Ursul, preot la biserica Sf. Ilie, tatăl Iordache Balş mare vistiernic 382.
preotului Costantin şi al Aniţei; primeşte Dobri, teslar; martor 499.
danie un loc de casă lîngă Uliţa Sîrbească Dochita, babă; primeşte mile de In rn-rea
de la Dumitraşcu Muşte diac de cămară Sf. Spiridon 182.
200.
Dochiţa, fiica lui Grigore Crudul podar
Dimitrie (Dimitriu), v. şi Constantin ~ domnesc şi a Rughinei, sora lui Antohi
Moruzi, voievod, P o p a - Sachelarie. şi sora vitregă a Anei; vinde împreuna
Dimitrie, v. şi Dimitriu, D u m i t r i u . cu aceştia o vie de la Şorogari lui Vasile
Dimitrios, scrie act şi e martor 361. Codrianul diac de divan şi soţiei
Dimitrios Arghiropoulos, martor (semn. gr.) acestuia Maria 502.
199. Dochiţa, îngrijeşte un seimen împreună ou
Dimitriu, v. Petre Ştefan 169.
Dinu, cumnatul preotului Damian; martor Dochiţa, soţia lui Andrei diacon armean;
498. vinde împreună cu acesta o vie de la
Dinu, v. şi Ispir Miroslava lui Eni grec 105.
Dinul, fiul lui Antohi croitor; locul lui - <din Docipal (Docipală), v. A n d r e i G r i g o r i
Iaşi>, în hotarul altui loc 478. D o d a , <ţigan>, tatăl lui Ion, socrul Sandei,
Dinul Bals (Balşă), cumpără vin de la m-rea bunicul lui Sava, Simion, al Măriei,
Sf. Spiridon 181,238. Măriuţei, Călinei, Soficăi şi Ioanei 314.
Dinul, v. şi Costandin. Dolcuţa, armeancă, soţia lui Sava staroste
Diogene, <preot>; martor în Tîrgul de Jos de băibărăcari; m-rea Sf. Sava
278. răscumpără de la ~ o dugheană din
mahalaua Băibărăcărie, p e care o
Dionisie Hudici, ieromonah; scrie act 336;
cumpărase încălcînd dreptul de
Dionisios, ieromonah; martor (semn, gr.) 64.
preemţiune al m-rii 15.
Divan (Sfat) domnesc (Divanul Cnejiei Mol-
Domnul Dumnezeu, v. Dumnezeu.
dovei) 32, 37, 47, 124, 129, 178; confir-
Domnul Isus Hristos, v. Isus Hristos.
mă stăpîniri 25, 34, 86, 88, 96, 290 şi
Dondi, tatăl lui Vasile 418.
scutiri de dări 32, 47, dă hotărîri 14, 37,
Donici, mare logofăt (1824); certifică o copie
80, 106, 124, 126, 360, 410 şi porunci
de act 224.
21, 48, 4 9 , 7 6 , 78, 87, 104,115,' 362; acte
Donici, v. şi A n d r o n a c h e Darie
scrise în ~ 225, 241, 332, 396, 420, 454,
Donig, <armean>, fiul lui Iacop Sănâblău
487; acte transcrise în condica Divanului:
passim; copie de act verificată la ~ armean şi fratele lui Grigori; vinde
(1827) 432; veniturile condicarilor de - împreună cu aceştia o casă cu dugheană
221, 266; judecă pricini: passim-, de pe Podul Vechi Bisericii Armeneşti
mari boieri de - 156, 350; fustaşi de - 108.
221, 266; zapcii de la ~ 363, 438; v. şi Dopceni (Dupceni), sat, ţ. Lăpuşna; <j.
condicari de divan, dieci de divan; Lăpuşna, R. Moldova>; venitul moşiei -
componenţă 233, 328, 369; - este dat în credinţă de m-rea Sf. Spiridon
~ al Ţării Româneşti; componenţă 165. 27, 58, 94, 130, 181, 383, 447, 449; orz
- de Apelaţie al Ţării de Sus (1836) de la ~ 323; într-un an nu se fac recolte la
151,164. -238.
Doboş, tatăl lui Anton 422. Dorinu, v. Vasile

700r
Dorobanţul, v. C o s t a n d i n D r u m u l Sării (Sărăriei), în hotarul unor
Dorobăţ, v. Gavril Toader locuri 265, 387, 388.
Dorofti, cumătrul lui Iordachi; via lui ~ în D r u m u l Sării cel Nou, în hoUuul unor locuri
hotarul altei vii 332. 488.
Dorohoi, ţinut; mare căpitan de - 129, 221, D r u m u l Sării Vechi, în hotarul unor locuri
266; sate şi moşii la ~ 27, 58, 94, 130, 420.
181, 238, 248, 322, 383, 385, 447-449; Duca, negustor, ginerele lui Matei Bantăş
venitul ispravnicului de ~ 221, 266, negustor; cumpără o casă cu loc şi pivniţă
Dosithei, arhimandrit şi egumen al m-rii de piatră de pe Podul Vechi de la Hrăste,
Barnovschi; creşte bezmenul pentru 6 soţia acestuia Haropsăma şi fiii lor Avac
casă de pe Uliţa Trapezenească plătit de şi Sandul 316; se judecă în Divan cu
Theofanis croitor 285. Costandin din Buciumi pentru o vie din
Dracachi (Dracache, Drăcachi), doctor la Dealul Vămăşoaiei 67.
spitalul m-rii Sf. Spiridon; leafa lui ~ 28, Duca Neculau, soţul Ilenei 358.
59, 95, 131, 182, 239; plăteşte peşcheşuri Duca, v. şi Anastasius Costandin ~
pentru înnoirea hrisoavelor m-rii 28. voievod. G h e o r g h e ~ voievod, Gheor-
Dracachi, spătar; tovarăş la spiţeria m-rii Sf. ghie - , Sachelarie P a p a d i m i t r i c
Spiridon 182. Ducas Nicolau, ia un loc de cu bezmen de la
Dragomirna, m-re; <în c. s. Mitocu Drago-
Varnav, egumenul m-rii Sf. Sava 226.
mirnei, m. Suceava, j. Suceava>; vinul
Dudescu, v. Nicolae
m-rii neguţat de Grigoraş Leon paharnic
Duică, tatăl lui Mihălache 63,
384; eclesiarh Ia - 20; v. şi S a v a ; monah
Dule, tatăl lui Dumitru - croitor 476.
la - 10; v. şi C h i p r i i a n .
Dule, v. şi D u m i t r u
Dragsiniţa, mama Prohirei 183.
Dumbrăveni, sat, <?>; om de la - 448.
Drăcache, v. Dracachi.
*Dumcşti, sat, ţ. Iaşi, la Prut; < lîngă s.
Drăgan, v. Grigorie
Toxobeni, c. Horeşti, j. Bălţi, R.
Drăgănel, v. E n a c h i Moldova>; o parte din - stăpînită de
Drăghici (Drăghipean), baş ceauş; plăteşte Enachi fiul lui Gavril uricar de vistierie
bezmen m-rii Sf. Spiridon pentru nişte 264.
locuri de casă din Surlărie 383, 447 şi de Dunieşti. sat, ţ. Vaslui; < c. j. Vaslui>;
pe Uliţa Fînăriei 342. venitul moşiei - dat în credinţă de m-
Drumul Aparilor, în hotarul unui loc din rea Sf. Spiridon lui Anastasie Bamaz
laşi 497. bacalbaş 27, 58, 94, 130, 181, 238, 322,
D r u m u l Botoşanilor (Botoşenilor), în hota- 383, 385, 447, 449; stupi la ~ 27, 95;
rul unor locuri 426, 451. prisăcar la - 95, 182; temnic la - 28;
Drumul Cărvăsăriei, în hotar de loc 218. teslar din - 388; v. şi Gliiorghi.
Drumul Chitrei, în hotar de loc 33. D u m i t r a , babă, mama lui Andrei 377.
Drumul Copoului, în hotarul unor locuri D u m i t r a , soţia lui Dumitrii grădinar; vinde
418,420,422. o casă de pe Uliţa Mare Iui Dumitraşco
D r u m u l Hotinului, în hotarul unor locuri Sturza hatman 162.
509.' D u m i t r a , ţigancă domnească; dăruită lui
D r u m u l lui Pancu, în hotarul unor moşii Iordaţhe Balş mare vistiernic 382.
479. Dumitrache, croitor; ia o bucată de loc cu
D r u m u l lui Ştefan Vodă, în hotar de loc 82. bezmen de la epitropii Bisericii
D r u m u l (cel) M a r e , în hotarul unor locuri Armeneşti 118; martor pe Podul Vechi
169, 224, 2 3 1 , 2 9 1 , 2 9 6 , 4 6 5 . 158.
D r u m u l P ă c u r a r i u l u i , în hotarul unor Dumitrache, l o g o f ă t d e taină ; în Ţara
locuri 497, 504, 506; un dmm ce vine din Românească; scrie act 165.
~ 469; loc de casă între ~ şi Drumul Sării D u m i t r a c h e C r a p , martor pe Podul Vechi
388. 115.

701r
D u m i t r a c h e Ghica, mare ban; în Divanul de Sus lui Ioan Cantacuzino fost raara»
Ţării Româneşti 165. logofăt 497. '
D u m i t r a c h e Păpuşoi, matjor 7, 8, . Dumitrachi, v. şi D i m i t r a c h i , Dumitrache
D u m i t r a c h e Racoviţă, mare clucer; în D u m i t r a ş , face un izvod cu cheltuielile de
Divanul Ţării Româneşti 165. la viile din Odobeşti ale m-rii Sf
D u m i t r a c h c '(Dumitraş, Dumitraşco) Secară Spiridon 95.
(Săcară), cumnatul lui Ştefan Lupiş; dă D u m i t r a ş (?) S a n s o n , martor pe Uliţa
m-rii Pobrata o dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 57.
Hagioaiei în schimbul unor părţi din s. Dumitraş, v. şi D u m i t r a c h e .
Tîmpeşti (ţ. Roman) 400; martor 498. D u m i t r a ş c o , căpitan; martor în mahalaua;,
D u m i t r a c h e (Dimitrache, Dimitrachi, Dimi- Feredeielor 205.
trie, Dumitrachi) Vîrnav, mare clucer; Dumitraşco, voievod, fiul lui Alexandra
ispravnic de act 438; scrie act 472; Ioan Ipsilant voievod, fratele lui
socoteli băneşti ale lui ~ cu m-rea Sf. Constantin voievod; în Dhanul
Spiridon 448; vinde locuri de casă din domnesc al Ţării Româneşti 165.
Muntenimea de Sus lui Ioan Cantacuzino D u m i t r a ş c o , logofăt; transcrie act în
fost mare logofăt 491, 498; condică 424. f
logofăt al doilea; scrie acte 150, 160, D u m i t r a ş c o P a l a d i (Păladi), fost mare
191, 195, 233, 240, 242, 254, 370, 382, vornic, soţul Ilenei, tatăl lui • Costandin
384,396,408,410. Paladi paharnic şi al Nastasiicăi, socrul
Dumitrache, v. şi Dimitrache, Dumitrachi. lui Ioan Cantacuzino mare vornic şi
Dumitrachi, cizmar, tatăl lui Costantin 372. bunicul Măriuţei 162, 440.
Dumitrachi, fiul preotului Ion Banu şi fratele D u m i t r a ş c o Racoviţă, hatman; casele lui -
lui Luca; cumpără de la fratele său partea din Iaşi, în hotar dc loc 23.
acestuia din via moştenită la Miroslava Dumitraşco, v. şi D u m i t r a c h e .
373. '; D u m i t r a ş c u (Dumitraş), ciubotar, tatăl lui
Dumitrachi, polcovnic, sameşul m-rii Sf. Costandin, <fratele lui Andrei, Gheor-
Spiridon; leafa lui ~ 323. ghi şi Ursul ciubotai> 128, 386.
D u m i t r a c h i , vătaf de copii <în casă>; D u m i t r a ş c u , vătaf, soţul Nastasiei, ginerele
primeşte o sumă de bani de la m-rea Sf. lui David diacon zugrav, tatăl Ilianei şi
Spiridon 384. Măriei 151.
D u m i t r a c h i Caisu, > martor în mahalaua D u m i t r a ş c u B u h u ş , tatăl Măriei, <bunicul>
Ţigănime 82. Tofanei, Bălaşei şi Catrinei 46.
D u m i t r a c h i G r a m a , leafa lui ~ plătită de D u m i t r a ş»c u M u ş t e , diac de cămară,
cămăraşul al doilea 441. dăruieşte un loc de casă dc lîngă Uliţa
D u m i t r a c h i M i i m a r o g l u , fost mare armaş, Sîrbească preoUilui Dimitrie Ursul 200.
ispravnic de Sofoca; judecă o pricină de D u m i t r a ş c u P r ă j ă s c u , fost cupar; dăruieşte
datorie bănească 294. m-rii Aron Vodă jumătate din s. Dăneşti
D u m i t r a c h i (Dimitrachi, Dimitrakis) Schi- (ţ. Iaşi) 369.
liţă (Schilici, Schiliţe, Schiliţi, Skilitis), Dumitraşcu (Dimitrache, Dimitraşco,
mare căminar; cumpără o casă de lîngă Dimitri, Dimitrie, Dumitraşco) Sturza
m-rea Sf. Ioan Zlataust dc la Catrina (Sturdza, Sturdzea), hatman; face un
223 şi o alta a lui Neculache postelnicel, schimb de locuri de case cu Ioan
scoasă la mezat 191; în Divanul Cantacuzino mare spătar 162;
domnesc 233 ; vinde casa cu loc dc lîngă mare vornic; cercetează o uliţă închisa
m-rca Sf. Ioan Zlataust lui Grigoraş dintre Biserica Catolică şi m-rea Trei
Leon fost mare paharnic 247. Ierarhi 375; cîrciuma lui ~ de pe Uliţa
Dumitrachi <Ţigănaş>,\ fratele lui Tîrgului de Jos 333; cumpără de la
Grigoraş şi Ibniţă; vinde împreună cu Sandul măhal şi familia acestuia o casă
din Muntenimea de Mijloc pentru
aceştia un 10c de casă din Muntenimea
Măriuţa, care a slujit la el 468; dă

702r
anaforale 274, 279; epitrop al spiţeriei Dumitru, pietrar; martor hotarnic în
din Iaşi 328; încredinţează sămile de Muntenimea de Sus 418.
venituri şi cheltuieli ale m-rii Sf. Dumitru, posluşnic; primeşte o sumă de
Spiridon 383, 384; în Sfatul domnesc bani de la m-rea Sf. Spiridon 239.
233, 369; judecă în Divan 215, 256, 336, Dumitru, preot iconom, epitrop la biserica
351, 391, 436; martor 180, 247, 451; Sf. Nicolae; răscumpără de la Anghela-
judecă la Mitropolie 246, inclusiv pricina chi pitar dughenile de pe locul bisericii
dintre Lohman gerah şi Biserica Catolică cumpărate fără drept de acesta 127.
380; mărturie hotarnică de la ~ F. Dumitru, preot din Suceava; primeşte mile
Dumitraşcut, tatăl lui Costandin - 209. de la m-rea Sf. Spiridon 95.
Dumitraşcu!, v. şi C o s t a n d i n Dumitru, salahor; locul lui - din mahalaua
Dumitres ..., martor pe Uliţa Hagioaiei 310. Broşteni, în hotarul altui loc 377.
Dumitri C e a d i r i . ia în credinţă venitul cerii Dumitru, slujitor la spiţeria m-rii Sf.
de la m-rea Sf. Spiridon 322. Spiridon; leafa lui - 28.
Dumitriu, v. D i a m a n d i Mihali Dumitru, slujitor la Săndulachi; duce bani
Dumitru, baş bulucbaş domnesc, soţul de pe carele cu lipscănie m-rii Sf.
Nastasîiei şi ginerele lui Andrei Spiridon 181,447.
Răzmiriţă; vinde împreună cu soţia lui o Dumitru, soţul Simoniei; vinde împreună
băcănie cu loc din Tîrgul de Sus lui cu aceasta " şi'•'•cu alţii o casă din
Dumitru Stelu negustor 163. mahalaua Broşteni lui Toader dascăl
Dumitru, căpitan de arnăuţi; i se hotărni- 128.
ceşte locul dat de domnie în mahalaua Dumitru, mare sulger; în Divanul domnesc
Feredeielor 220. al Ţării Româneşti 165.
D u m i t r u , căpitarî de podari; evaluează Dumitru, tatăl lui Lazăr 267.
cheltuielile făcute la o dugheană de Dumitru, teslar; primeşte o sumă de bani
către Anghelachi pitar 127; martor 128. de la m-rea Sf. Spiridon 182.
Dumitru, dascăl, tatăl lui Sandul 17. Dumitru, uşerel, nepotul de soră al Ioanei
Dumitru, fiul lui Chirica işlicar şi al Ilincăi, Ceprăgăriţa; se judecă cu m-rea Sf. Sava
nepotul lui Andrei şi al Măriei; vinde •.•pentru nişte dugheni pe Podul Vechi
împreună cu părinţii săi un loc de casă 436,438.'
din Iaşi unchiului şi mătuşii sale 471. Dumitru, vărul Nastasiei; martor în
D u m i t r u ; fiul lui Costandin OsmacKi şi al Muntenimea de Mijloc 302w
Măriei, fratele Bălaşei; vinde îrtipreună Dumitru, vier grec; cumpără o casă din
;
cu mama lui locuri de dugheni dc pc Muntenimea de Mijloc de la fratele lui
Uliţa Hagioaiei lui Marcu negustor 310. Andrei Hariton copil în casă 413, pe
D u m i t r u , fiul lui Petre Sîrbul băcan şi al care o vinde apoi lui Gheorghi Scurtul
Paraschivei, fratele lui Gheorghie şi pietrar şi soţiei acestuia Paraschiva 422.
Neculai; se judecă cu Hristodor Papafii Dumitru (Dumitraşco) ..., condicar;
negustor pentru două dugheni şi o vie transcrie anaforale în condica dc
de la Cetăţuia pierdute de tatăL lui judecăţi 351, 391, 436.
pentru o datorie bănească 351, 405. Dumitru Botezata, soţul Aniţei şi cumna-
D u m i t r u , fratele lui Ilie, al Ilenei, Gafiţei şi tul lui Lupul bărbier; schimbă împreună
preotului Gavril Boboc; dăruieşte cu soţia lui un loc de casă din mahalaua
preotului Toader un loc de casă de pe Grecilor cu un altul şi o sumă de bani de
Uliţa Strîmbă 68. la Sava căpitan 267.
D u m i t r u , grădinar,«soţul Dumitrei; locuieş- Dumitru (Dimitri, Dimitrie) Ciornei,
te într-o casă a lui Dumitraşco Păladi negustor postăvar; plăteşte m-rii Sf.
162. • Spiridon banii cuveniţi de pe carele cu
D u m i t r u , lipscan; socoteli băneşti ale lui;rr lipscănie 58, 94, 130; cumpără vin de la
cu n>rea Sf., Spiridon 385, .449. m-rea Sf. Spiridon 238; debitorul lui

703r
Costandin Balş stolnic 193; martor pe E
Uliţa Hagioaiei 310.
D u m i t r u (Dimitri, Dumitri) C o s t e M a c r i , E c a t e r i n a , preoteasă, soţia preotului Gavril,
ia în credinţă venitul cerii de la m-rea mama Paraschivei şi soacra lui Ştefan;
Sf. Spiridon 238, 322, 383, 447. vinde împreună cu aceştia o dughcanl
D u m i t r u Dule, croitor, fiul lui Dule şi soţul de pe Podu Vechi lui Leundaricutâ
Rucsandei; vinde împreună cu aceasta Chiriţi 158.
un loc de casă dinspre Tîrgul de Sus lui Ecaterina, vătăjiţă la Dancul; creşte şi mă-
Costandin Paladi fost mare paharnic rită pe Tudosia, fiica preotului Anton de
476. la m-rea Sf. Spiridon 344, 'J.
Dumitru Herar, băcan; martor 502. Ecaterina, v. şi Catrinâ.
D u m i t r u (Dumitrachi) M i t i c a , fiul lui
Echem, v. Sandul ~
Ioniţă Mitica; de hotărnicit locul lui ~
Elena, mama Iui Ştefan 179
din mahalaua Fînăriei 175; vinde un loc
Elinka, v. llinca.
de casă lui Niculache A v r a m 176.
D u m i t r u M o i s a , ia în credinţă venitul cerii
Elisaveta Negeloaia, primeşte mile de la i
de la m-rea Sf. Spiridon 383, 447.
m-rea Sf. Spiridon 131.
D u m i t r u (Dimitri) Pavli, ia în credinţă Elisei, arhimandritul şi egumenul m-rii Trei
venitul cerii de la m-rea Sf. Spiridon 94, Ierarhi; solicită confirmarea scutirilor de
181,238. dări acordate anterior m-rii 168, precum
D u m i t r u P r a l e , solicită hotărnicirea unui şi dreptul ca m-rea Copou să încaseze
loc al său 234; cumpără o casă din zeciuala de la sătenii de pe moşia
Munţenimea de Mijloc de la Sandul acesteia 106.
butnar 258. Enache (lanache), căminar, fratele Casan-
Dumitru Săndulachi, plăteşte m-rii Sf. drei postelniceasa, cumnatul lui Balasa-
Spiridon banii cuveniţi de pe carele cu che fost mare postelnic; primeşte bani
lipscănie 27. prin diata surorii sale 306.
Dumitru Stelu, negustor din Iaşi; cumpără Enache, fiul lui Gavril uricar de vistierie şi
o băcănie cu loc din Tîrgul de Sus de la al surorii lui Costandin Cogălniceanu
Dumitru baş bulucbaş şi soţia acestuia stolnic, fratele lui Gheorghe, fiul vitreg
Nastasîia 163. al Catrinei; reclamă bunuri din Iaşi şi
Dumitru, v. Velciul Odobeşti ca moştenire dreaptă după
Dumitru, v. şi Dimitri, Dimitrie,
moartea tatălui său 264.
Enache, seimen hătmănesc, soţul Măriei; de
Dumitraşco.
hotărnicit locul lui ~ din Munţenimea
Dumnezeu (Domnul Dumnezeu, Dumned-
de Sus 388.
zău, Dumnedzeu, Sfîntul Dumnezeu), în
Enache, al doilea soţ al Floarei, ginerele lui
formularul actelor 72, 73, 87, 137-139,
Ifteni Roşea seimen hătmănesc 345
150, 156, 159, 161, 165, 168, 177, 184,
191, 195, 196, 219, 221, 227, 233, 236, Enache, vornic al doamnei, soţul Catrinei 491.
240, 242, 243, 254, 255, 266. 268, 277, Enache..., via lui ~ de la Bucium, în
291, 303, 317, 328, 340, 344, 361, 367, hotarul altei vii 479. «
369, 370, 382, 393, 395, 396, 408, 410, E n a c h e C h e o r (Chior) M e h m e t , vinde o
432, 437, 444, 452, 468, 472, 486, 502, dugheană de lîngă Curtea domnească lui
A, J; :•(..;• Varsami grec şi lui Apostol Iuruc bai-
în formula blestemului 8, 306, 359; ractar454.
mărturie în frica lui - 115, 133, 260, E n a c h e , v. şi E n a c h i , l a n a c h e .
287, 358, 387, 506; Născătoare de - Enachi, ban; certifică o copie de act (1827)
164. 311.
Dunăre,fluviu;brudina de la ~ 129, 221, 266. Enachi, blănar; crîşmea şi dugheana lui ~
Dupceni, v. Dopceni, sat. de lîngă cişmeaua veche 124, 268.

704r
Enachi, daulgiu, tatăl lui Costandin daulgiu E n e (Ioanis) Gheorghiu Crcchis, vinde o
şi socrul Măriei 152. dugheană de pe Podul Vechi Bălaşei 100.
Enachi, fiul lui Grecul Ştefan; martor pe E n e (Eni) Lazul, merar; creditorul Ilincăi
Podul Vechi 108. Bosîiasa jitnicereasă 207 şi al Zmăran-
Enachi, işlicar; locul lui - din Tîrgul de dei vămăşoaia 206.
Sus, în hotarul altui loc 484. Ene P ă p u ş o i u , din Tîrgul 5 Făinii, tatăl
Enachi, preot la biserica Sfinţii Theodori, Tudoscăi 7, 8.
soţul Ioanei, tatăl Zmărandei, cumnatul Ene, v. şi S a r i -
Ilincăi şi al preotului Moisi 378. Ene, v. şi I a n e , Ioanis.
Enachi, seimen; martor 120. Eni, căpitan; soţia sa este iertată de
Enachi, slujitor; vinde un loc de casă din bezmenul datorat m-rii S f , Spiridon 95.
mahalaua Fînărie lui Matei Bantaş 392. Eni, staroste de plăcintari; martor 120.
Enachi, tatăl lui Mihălachi 18. Eni, <ţigan>; sălaşul lui ~ stăpînit de Maria
Enachi (Ianachi) C h i p e r , seimen, <soţul> 303.
Măriei Negraea; încalcă un loc din vale E n i Sava, cumpără o dugheană de pe Uliţa
de Drumul Sărăriei al l u i Anton 387. Podului Roşu de la Costandin 386.
Enachi C o g ă l n i c e a n u , fost mare medelni- Enoaia, v. S a f t a ~
cer; încredinţează o mărturie a lui loan Episcopia Huşilor,<în tîrgul Huşi, ţ.
Cantacuzino mare vornic privitoare la Fălciu; or. Huşi, j. Vaslui> 486.
diata soţiei acestuia 440. E p i t r o p i a Casei răposatului Enachi Negruţi
Enachi D r ă g ă n c l , martor pe Podul Vechi (Negrul) spătar (1841) 56, 84.
203 şi lîngă Curtea domnească 432. Epure, v. Istrate—
Enachi Galiongiu, telal; se judecă cu Eremia (Erimia), v, I e r e m i a .
Costandin şetrar suiulgiu pentru o Eşanul, v. I o r d a c h e ~
dugheană de pe Uliţa Mare 256. Esi,
' v. Iaşi.
»
Enachi M a n e , negustor; martor hotarnic pe Evanghelie, precum spune în ~ 452.
Uliţa Hagioaiei 500. Evloghie (Evloghi), v. G h e o r g h e
Enachi Negruţi (Negrul), spătar (1841); E v r o p a , cumasuri de ~ 317.
Epitropia casei lui ~ 56, 84, Evstathios I o a n n u , plăteşte împreună cu
Enachi P a t r o o p o l u , locul lui ~ din mahala- alţii bezmeh'"m-rii • Bîrnova pentru o
ua Broşteni, în hotarul altui,loc 139. pivniţă de pe Uliţa Rusească 403.
Enachi S t a m a t e (Stamati), stolnic, diac de Evstatie, doctor; locul lui ~ dci lîngă Dramul
divan; verifică copii de acte (1818) 333, Păcurariului, în hotarul altui loc 504.
374. Evstatios M â n u , plăteşte împreună cu alţii
Enachi Vc/.ur. martor 112. bezmen m-rii Bîrnova pentru o pivniţă
Enachi, v. şi Ioniţă P o p a de pe Uliţa Rusească 403.
Enachi, v. şi Ianachi. E v t h e m i a , sora lui Ianis Carapiperis şi a
Enăşescul, v. T o a d e r Lupei; vinde împreună cu aceştia o vie
Eneiul, abăger; cumpără un loc din Tîrgul de la Socola lui Gheorghe Kanpelis
de Sus de la Ioniţă şi soţia acestuia Ilea- Constas tăbăcar baş şi fratelui acestuia
na 484; martor hotarnic pe Uliţa Vergo 1.
Hagioaiei 500. Evthirnios, ieromonah; martor lîngă m-rea
Kncul Razul, fost mare spătar; schimbă Sf. Sava (semn. gr.) 216.
locuri <în Iaşi> cu Manole Hadîmbu 499.
Ene, căpitan, soţul Ilenei Ghirgicea; cumpă- F
ră împreună cu aceasta o casă din maha-
laua Feredeelor de la Marin şi soţia F a r a o a n e , sat, <în Ţara Românească, j.
acestuia Maria 229. Rîmnicu Sărat; Faraoanele, c. Vîrteşco-
iu, j. Vrancea>; buţi aduse la ~ 59.

705r
Făina, mahala; v. T î r g u l Făinii. F l o a r e a (Floare, Flore), fiica lui Ifteni
Fălciiu, ţinut; căpitan la ~ 129; sate şi moşii • Roşea seimen hătmăneşc, solia lui
la 376, 451, 486; venitul ispravnicului Ştefan cîrciumar, apoi a lui Enache 419ţ
de l a - 221, 266. cumpără împreună cu primul ei soţ o
casă din Muntenimea de Sus de la Safta
Fănică, v. Ş t e f a n -
Alăcioaia 345, pentru care se judecă cu
Fătul, v. T o a d e r Ştefan -
Ilinca şi Safta, fiicele lui Vasile Bondoc
Fecioara Maria Născătoare de
ciubotar 348, 424.
D u m n e z e u , hramul m-rii Halchi de
Flocoşelul, v. Vasile
lîngă Ţarigrad 227.
Florii, <sărbătoare creştină>; iarmaroc ta
Fedeleşanul, v. C o s t a n d i n ~
Tîrgul Nou de ~ 129; termen de plată 378 !
Feierman, v. A n t o n
Foca, v. M i h a l a c h i
Feredee, mahala în Iaşi; case şi locuri în ~
Focşa, v. lori
5, 205, 209, 213, 220, 229, 270, 292,
Focşani, tîrg, <ţ. Putna; m. j. Vrancea>; bani
379, 455, 487, 491, D; culuc la - 129;
de la - pentru m-rea Sf Spiridon 447;
Ioan Grecul din ~ 293; uliţă spre - 274.
başbulucbaşa de ~ 129; bejenar spre ~
Fcsti, doctor; Iordache gerah este omul lui 238; o boltă (prăvălie) la - 303; m-rea
- 448; leafa lui - de la spitalul m-rii Sf. Sf. Proroc Samoil din - 181, 182, 221*
Spiridon 448. 233, 238, 266, 322, 383, 4 4 7 ; Costandin
Feştilă,
, v. C o s t a n d i n >Ştefan Adam din - 251; vama din - 165.
Fii, v. Miciul - Foldeşti, v. Joldeşti.
Filări, v. M a n o l a c h i - F o t a c h e (Fotachi), doctorul Curţii dom-
Filimon, preot; scrie act şi e martor 128. neşti; cumpără medicamente şi „edecul"
Filip C a t a r g i u l , mare comis apoi mare spiţeriei de la m-rea Sf. Spiridon 181; ia
vistiernic, fiul lui Ilie Catargiul mare sînge unei bolnave 276; primeşte danie
logofăt, soţul Catrinei, tatăl lui Ilie mare domnească o bucată de loc lîngă Curtea
logofăt, socrul lui Athanasachi Rămă- domnească pentru o spiţerie 195; leafa
dan paharnic şi al lui Vasile Ruset
lui ~ de la m-rea Sf. Spiridon 131, 182,
hatman; împarte moşii şi ţigani cu:
221,239,266,323.
Maria clucereasa şi nepotul acesteia
Fote, v. A l e x a n d r u Panaite
Toma Catargiul postelnic 156; în
Fotino, v. Costi
pricină cu Radomeschi pentru un loc de
Fotinos, v. A l e x a n d r o s
lîngă Mitropolia Veche F.
Filipescu, v. P a n ă ~ Fotis, terzibaş; martor 123.

Filippos Seidacaris, a avut o prăvălie pe F r a n g o l e , fratele lui Gavrilachi postelnic:


Podul Vechi 101. leafa lui - 442.
Filipu, v. C h e s a r i a Frangule, v. I o n
Filiuţi, sat, ţ. Iaşi, p e Ciuhur, lîngă Stîncă- F r ă s i n a , decedată 205.
uţi; <Hiliuţi, c. Hiliuţi, j. Bălţi, R. Mol- Frăsîneşti, sat, <ţ. Iaşi; Frăsuleni, c. Victoria,
dova>; jumătate din - moştenită de j. Iaşi>; moşia - lăsată zestre Ilenei 288.
Balaşa Cogălniceanu pităreasa 248. Frcnţe (Frenţij, tatăl lui Andrei şi Mihai 287.
Fînărie, mahala în Iaşi; casă, dugheniţă şi Frecău, mahala în Iaşi; loc de casă în - 271.
locuri de case în - 175, 362, 392. F r u m o a s a , m-re lîngă Tîrguşor; <în m. Iaşi
F î n ă r i e D o m n e a s c ă , un loc pe drumul ~ j. Iaşi>; dugheni cu loc la podul dinspre
293. - 405; Grigorie <II> Ghica voievod
F î n ă r i e Veche, locuri dc casc şi de dugheni dăruieşte m-rii ~ s. Borăuţi (ţ. Cernăuţi),
în - 309, 355. în calitate de epitrop al averii răposatu-
ltii Gheorghi Ursache jitnicer 331; locul
Floare, călugăriţă, mama Catrinei şi soacra
de la Tîrguşor este dăruit m-rii - 129.
lui Gavril vătaf de îa Dancu; martor
de la iarmaroacele de aici trăgîridu-ş:
hotarnic în Muntenimea de Mijloc 439.

706r
veniturile 129, 212, mai puţin la iarma- la - 328; schelă la - 221, 266, 328; vătaf
rocul din ziua Sfinţilor Petru şi Pavel de călăraşi de Ţarigrad din - 221, 266;
150; preot la - 11; v. şi I o a n ; egumeni veniturile de la - 129, 221, 266, date în
97, 331; v. şi Grigorie. credinţă de m-rea Sf. Spiridon 130, 181,
Frumuşanu, v. Ioasaf - . 233, 238, 322, 383, 384, 447, 449;
Fi unzeti, v. Vasile \ zalhanale în - 447;
Furtujan, primeşte mile de la m-rea Sf. pîrcălabi de - 129. 384, 385; v. şi
Costandin Balş; fost pîrcălab de - 449;
Spiridon 131.
v. si Costandin Bals.
Fuştăşanu (Fustăceanul), v. Vasile
Gâliongiu, v. E n a c h i
G Galiţi, v. Costandin
Ganbron, v. Ursachi
Gafiţa, babă; primeşte mile de la m-rea Sf. Gane, arendează vii de la Miroslava şi
Spiridon 239. cumpără vin de la m-rea Sf. Spiridon
Gafiţa, cumpără un loc din Munţenimea de 181,238,
Mijloc de la Ioniţă Mihai şi soţia acestuia Gane, locul lui în hotarul altui loc 21.
Catrina 185. Gane, v. si > Ioniţă
,
Gafiţa, sora lui Ilie; Dumitru, Gavril Boboc G a n g u r a , sat, <ţ. Orhei-Lăpuşna; c. j.
preot şi a Ilenei; dăruieşte împreună cu Chişinău>; Căpitan de călăraşi mezilgii la
aceştia un loc dc casă de pe Uliţa Strîmbă - 129.
preotului Toader 68. Garabet, v. C a r a b e t .
Gafiţa Găguleasa, femeie bătrînă; martor G a t c n Berh, baron; ia în credinţa Venitul de
hotarhic în Munţenimea de Mijloc 422. la Ocnă al m-rii Sf Spiridon 130.
Gage (Gagi), v. Gheorghi Ion Vasili Gaşpar, v. T h e o d o r
Gahiţa, femeie săracă; casa ei de lîngă Tîrgul Gavril, beşliu, fratele lui Irimia lipcan şi
Boilor este pe locul lui Iordache Aslan fost cumnatul, Catrinei; martor în mahalaua
vătaf de copii <în casă> 473. Făina 217.
Galaiţoaia, v. M a r i a Gavril, cantaragiii, solul Catrinei; vinde
Galata (Gălata, Gălăta), m-re; <în m. Iaşi, j. împreună cu aceasta un loc de casă lui
laşi>; închinată la Sfîntul Mormînt 328, Pavel Bantaş 45.
are ca metoc schitul Hadîmbul 452; Gavril carătaş domnesc; martor hotarnic în
beneficiază de o sumă anuală de bani din mahalaua Feredeielor 220.
venitul mazariei 370; dă lui Nicolachi Gavril, ciubotar; cumpără un loc <din Iaşi>
Mihu un loc cu bezmen din Tîrgul de Jos de la preotul Neculai, loc care rămîne
278; încasează mortasipia iarmaroacelor apoi nepoatei sale Ruxanda Corboaia
de la Tîrguşor, mai puţin al celui din ziua 107.
Sfinţilor Petru şi Pavel 129, 142, 150, Gavril, ciubotar; martor în Munţenimea de
202, 212, 337; un loc al m-rii - de pe Sus 483.
Uliţa Rusească 301; vie la Miroslava pe Gavril, ciubotar, soţul Ilincăi, fratele lui
locul m-rii ~ 8; moşii ale m-rii 453; vie la Toma ciubotar şi cumnatul Catrinei;
Cruce a m-rii ~ 383; schimbă via de la cumpără împreună cu soţia lui un loc de .
Cruce cu o alta de la Miroslava a m-rii
casă din Munţenimea de Sus de la
Sf. Spiridon 384; venitul m-rii - 221,
fratele său 231, dîndu-i acestuia şi un alt
266, 328;
loc 230; vinde împreună cu soţia lui o
arhimandrit şi egumen 12, 77, 142,
casă din Iaşi lui Gheorghe pîslar 297.
328, 452, 453; v. şi Procopie.
Gavril, mindirigiu, fiul Ilii Gheorghe
Galaţi (Gălaţi, Gălăţi), tîrg; <m. j. ~>; Munteanul; ia un loc cu bezmen de pe
brudina Dunării încasată la - 129; baş Podul Vechi de la Ştefan Năstasă
bulucbaş de - 129; căpitan de menzil la - postelnic 55, 56, 84.
129; fier sfărîmat la - 233; peşte ce vine

707r
Gavril, preot, fiul lui Vasilică psalt; ia cu G a v r i l D o r o b ă ţ , căpitan; aduce m-rii Sf.
bezmen o bucată de loc de la epitropii Spiridon banii cuveniţi din venitul
Bisericii Armeneşti 119. rachiului şi al horilcii de la Ocnă 58.
Gavril, preot, soţul Ecatcfrinei, tatăl Paras- G a v r i l G h e o r g h e , staroste de băcani;
chivei şi socrul lui Ştefan; vinde împre- confirmat de domnie 327.
ună cu soţia o dugheană de pe Podul G a v r i l Pilat, fost vornic de poartă; hotarnic
Vechi lui Leundaricuţă Chitiţi 158. 175, 500.
Gavril, scrie act şi e martor 163. G a v r i l S a v a , croitor din Umbrăreşti; bani
Gavril, tatăl lui Ursul 394. primiţi de - din chiria unei făclierii de
Gavril, tălpălar; locul lui -s- din mahalaua pe Podul Vechi 417.
Tălpăiărie, în hotarul altui loc 446. Gavril, v şi L u p p a n Sandul
Gavril, tălpălar, soţul Măriei şi tatăl Gavriil (Gavril), mitropolitul <Sucevei şi a
Catrinei 63. toată> Ţara Moldovei, fratele M a n ă ;
Gavril, uricar de vistierie, soţul Rucsandrei, jitnicereasa 20, 129; cumpără un loc de
sora lui Costandin Cogălniceanu! stolnic, casă de pe Uliţa Măjilor de la Coste
cu care îi are pe Gheorghe şi Enache, Papafii medelnicer 269; dă locuri cu
apoi al Catrinei, fiica lui Iane Mîrza bezmen 70, 154, 194, 204, 283, 346; da
negustor şi a Saftei Enoaia 264; ar fi o carte de blestem în legătură cu un loc
cumpărat o casă cu loc din Muntenimea din Iaşi al m-rii Dancul 359 şi un
de Mijloc de la Vasile Bondoc ciubotar blestem arhieresc 233; hotărăşte în
424; fiii săi vînd un loc de casă m-rii Sf. privinţa unei moşteniri 14; încredinţea-;
Spiridon 182; locul lui ~ de dugheană ză o diată 241, un act de renunţare la
de pe Uliţa Hagioaiei 42; un zapis de la moştenire 180, un schimb de moşii 451,
~ 419. sămile m-rii Sf. Spiridon 383, 384 şi
alte acte 141, 233; primeşte o hotarnica
Gavril, vătaf la Dancu, soţul Catrinei şi
a unui loc al Mitropoliei 500; judecă o
ginerele Floarei călugăriţa; martor
pricină de clironomic 249 şi cea dintre
hotarnic în Muntenimea de Mijloc 439.
Lohman gerah şi Biserica Catolică 380;
Gavril, vinde împreună cu Aniţa şi rudele
schimbă o ţigancă cu o alta a lui Cos-
sale o bucată de loc din Tîrgul de Sus
tantin Arapul 111; solicită domniei aşe-
lui Ioniţă Corbul 50.
zarea veniturilor şi statutului doctorului
G a v r i l Boboc, preot, fratele lui Ilie,
de obşte şi a spiţeriei din laşi 328.
Dumitra, al Gafiţei şi Ilenei; dăruieşte
Gavrilachi, postelnic, fratele lui Frangole 442,
împreună cu aceştia un loc de casă de pe
Gavriloaia, v. M a r i a
Uliţa Strîmbă preotului Toader 68.
Gălata, v. G a l a t a m-re.
G a v r i l C ă r ă c a ş , mare medelnicer, fiul Galaţi, v. Galaţi.
Lupei, nepotul lui Pavăl Ursuleţ mare Găguleasa, v. G a f i ţ a
clucer şi al Tofanci, fratele lui Ion
Cărăcaş paharnic, Lupul Cărăcaş şi al Gălăşeni, sat, ţ. Iaşi, pe Ciuhur; < c.
Bălaşei Cogălniceanu pităreasă; împarte Şaptebani, j. Bălţi, R. Moldova>; parte
cu fraţii săi moşii şi locuri de casă din din ~ moştenită de Lupul Cărăcaş 248.
Iaşi, moştenire părintească 248. Gâmălioaia, călugăriţă; locul ei din mahala-
G a v r i l C e a p ă , croitor; martor pe Podul Fînărie este îngrădit de Sari Ene 175.
( i da, v. Bălaşa
Vechi 203.
Ganstescul, v. C o s t a n d i n
G a v r i l C i o l p a n , fratele Paraschivei 248.
Uaria, v. Gîrle, sat.
G a v r i l C o n a c h i (Conache), postelnic al
Gârla de Gios, v. Gîrle, sat. ,
treilea, soţul Măriuţei, ginerele lui loan
Gârla din Sus, v. Gîrle, sat.
Cantacuzino mare vornic şi al Nastasi-
Geaniti, v. l o r d a c h e
icăi; închiriază o făclierie de pe Podul
Geavid, căpitan; ia în credinţă de la m-rea Sf.
Vechi lui Gheorghie făclier 417; încre-
Spiridon venitul cîntarului din Iaşi 448,
dinţează o mărturie a socrului săli
449.
privitoare la diata soţiei acestuia 440.

708r
Gelincu, v. Mihalachi Costandin Cogălnieeanul stolnic, fratele
Genis (?), cuptorul <de pîine> al lui ~ de lui Enache 264.
lîngă Biserica Catolică 123. G h e o r g h e (Gheorghi), ginerele lui Tănase;
Geoană (Geoanu, Gioană), şetrar; primeşte vinde un loc de casă <din Iaşi> lui
sume de bani şi îmbrăcăminte d e la m-rea Paraschiv staroste de ciocli 4 4 3 ; ia un
Sf. Spiridon 5 9 , 9 5 , 4 4 8 . loc de casă din Muntenimea de Jos de la
Gcorgeachc, doctor; creditorul Ilincăi Costandin Bătog ciubotar pentru o
Bosîiasa jitnicereasă 207, de la care datorie mai veche a tatălui acestuia 457.
închiriază case din Iaşi 206.
G h e o r g h e (Gheorghi, Gheorghie), isprav-
Ghedeon (Ghedeoan), arhimandritul şi egu-
nic de aprozi; casa lui ~ din mahalaua
menul mănăstirii Cetăţuia 211; cumpără
Uliţei Sîrbeşti 149; cercetează pricini
o vie de la Neculai şi Agafiţa 4; dă o vie
<în Iaşi> 61, 391; cumpără o casă cu loc
din Dealul Cetăţuia lui Vasile Moisiu
de la fraţii Costantin şi Istrate 430;
395; primeşte confirmarea dreptului de a
martor în Muntenimea de Sus 420;
încasa mortasipia şi pîrcălăbia de la
Tîrguşor 150. fost ispravnic de aprozi; devine psalt
Ghedeon, de la <m-rea> Barnovschi; la şcoala moldovenească de la Sf.
certifică o copie de act 71. Nicolae Domnesc 198.
Ghedeon, ieromonah la schitul Stavnic; pri- G h e o r g h e , nepotul Iui Căsian; martor la o
meşte bani de la m-rea Sf. Spiridon 239. danie 296.
Ghemul, v. G r i g o r a ş Vasile G h e o r g h e , pîslar; cumpără o casă din Iaşi
Ghenadie, ieromonah la schitul Paşcani; de la Gavril ciubotar şi soţia acestuia
martor la o danie 40. Ilinca 297.
Ghenadii, preot la schitul Stavnic; <leafa> G h e o r g h e (Gheorghi, Gheorghie, Ghiur-
lui ~ de la m-rea Sf. Spiridon 95. ghe), fost mare stolnic, fiul Nastasiei,
Ghenghe, logofăt; a stăpînit satul Gălăşeni (ţ. tatăl lui Neculache postelnicel 131, 187,
Iaşi) 248. 191, 223, 247 ; cumpără o vie din Dealul
Ghenghe, tatăl Măriei maziliţa 390. Nebunei de la Lupul croitor şi soţia
Ghenghi, fiica lui ~ primeşte mile de la m- acestuia Maria 330.
rea Sf. Spiridon 131. G h e o r g h e , vătaf de apari; martor 153.
Gheorghe, băibier; dă o mărturie 134. G h e o r g h e . . . , martor 498.
Gheorghe, casap, unchiul lui Costandin G h e o r g h e (Gheorghie) A r a p u l (Arap), pos-
Dumitraşcul şi socrul lui Vasile; dă telnic, soţul Bălaşei şi apoi al Măriuţei;
nepotului său un loc de casă din cumpără o casă din Muntenimea de Jos
mahalaua Feredeielor 209, 292. de la Simion Rusul tălpălar şi soţia
Gheorghe (Gheorghie), ciubucciu, tatăl lui acestuia Antonia 244; vinde a treia parte
Ioniţă 395; cumpără o casă de la Petre din s. Stroeşti (ţ. Roman) lui Ioniţă Tu-
căpitan de vînători 132; „rămîne mofluz" duri negustor şi soţiei acestuia Catrina
şi nu mai poate plăti chiria unei dugheni 46, precum şi case cu loc din Munteni-
a m-rii Sf. Spiridon 323. mea de Jos lui Toderaşco Buzilan şi
Gheorghe, curelar; casa lui ~ din şesul soţiei acestuia Paraschiva 509,
Bahluiului, în hotar de loc 397. G h e o r g h e (Gheorghi,Gheorghie) C h e n d r u ,
Gheorghe, diacon, soţul Tasiei, ginerele lui suiulgiu; cumpără o dugheană de pe
Ştefan Guţoi şi al Rughinei 215. locul lui de lîngă Curtea domnească de
Gheorghe, diacon; vinde o căsuţă cu loc lui la Varsami grec şi Apostol l u m e
loan Aslan fost paharnic al doilea 189. bairactar 4 5 4 ; însărcinat de domnie cu
G h e o r g h e , fiul lui Bălan; martor 26. purtarea de grijă a aducţiunii de apă în
Gheorghe, fiul din prima căsătorie al lui Iaşi 300, repară cişmeaua de la m-rea
Gavril uricar de vistierie şi al surorii lui Sf. Spiridon 4 4 8 ; martor lîngă Curtea

709r
domnească 208, 222; martor hotarnic în Gheorghi, fiul Iui Ion sumănar; scrie act si
Muntenimea de Sus 418. e martor 64.
< G h e o r g h e > D u c a voievod, domnul Ţării Gheorghi, <fratele lui> Dumitraşcu cinbi -
Moldovei; întăreşte * stăpînirea m-rii tar, Andrei şi Ursul ciubotar, unchiul lui
Socola asupra moşiei cu acelaşi nume Costandin; o dugheană de pe Uliţa
479; un ispisoc de la ~ 309. Podului Roşu este răscumpărată de la „
G h e o r g h e (Gheorghi) Evloghie (Evloghi), de fratele său Dumitraşcu 386.
fost iuzbaş; devine dascăl la şcoala mol- G h e o r g h i , fost ispravnic; martor 499,
dovenească de la biserica Sf. Nieolae G h e o r g h i , jitnicer; primeşte mile de la tu-
Domnesc 198; transcrie acte la condică rca Sf. Spiridon 239.
160,184. G h e o r g h i , logofăt; bani de la - 442.
G h e o r g h e Kanpclis Constas, tăbăcar baş, G h e o r g h i , negustor din Iaşi; cumpăra o \ ie-
fratele lui Vergo; cumpără împreună cu de la Odobeşti de la Costandin Căsian
acesta o vie cu casă de la Socola de la negustor din Iaşi 171.
lanis Carapiperis şi surorile acestuia, G h e o r g h i , posluşnic; primeşte sume dc
Lupa şi Ecaterina 1. bani de la m-rea Sf. Spiridon 182, 239
G h e o r g h e M a r e u . cumpără un cuptor <de G h e o r g h i , preot; martor 109.
pîine> de lîngă Biserica Catolică de la Gheorghi, preot; martor lîngă Uliţa
Nicolaos stolnic 123. Sîrbească 200.
G h e o r g h e (Gheorghi) M u n t e a n u l , tatăl lui G h e o r g h i , scrie act 311.
Gavril mindirigiu 55, 56, 84. G h e o r g h i , stegar, soţul Saftei 131.
G h e o r g h e Tacul, vătaf la m-rea Socola;
G h e o r g h i . . . , clucer; schimbă ţigănci cu m-
scrie act 120.
rea Dancul 319. s
G h e o r g h e Tasiu, martor pe Podul Vechi
G h e o r g h i Anastase, medelnicer, fiul Iui
(semn. gr.) 305.
Anastase medelnicer, fratele lui Ştefan
G h e o r g h e (Gheorghi) Ţ ă r n ă (Ţăme), mar-
clucer; o dugheană pe Podul Vechi, pe
tor în mahalaua Cacaina 6; vinde un loc
locul lui - 203.
de casă de lîngă Cacaina lui Ion soronar
Gheorghi Botezat, soţul Sofroniei 167, 172,
188.
G h e o r g h i C h i o r u l , primeşte ciubote de la
Gheorghe, v. şi G a v r i l
m-rea Sf. Spiridon 95 şi bani pentru
Gheorghe, v. şi G h e o r g h i , G h e o r g h i e ,
paza porţii m-rii 28.
Ghiorghi.
G h e o r g h i D a r i , logofăt de vistierie; martor
G h e o r g h i , aprod; martor 122.
164.
G h e o r g h i , butnar, fiul lui Petri butnar şi ne-
potul lui Calil Poloboc; vinde un loc de G h e o r g h i G a g e (Gagi), fiul lui Ioniţă Gage
casă din Tîrgul Făinii Măriei Panaitoaia baş biilucbaş, soţul Aniţei şi cumnatul
35. lui Sifghi Plăcintă; vinde împreună cu
G h e o r g h i , ciohodar; martor în mahalaua soţia lui un loc de casă din Muntenimea
Feredeielor 205. de Sus, de lîngă Drumul Păcurariului,
G h e o r g h i , croitor; martor hotarnic în cumnatului său 483; 504, 506.
Muntenime 470. G h e o r g h i Gifil, cumpără Ceară de lă m-rea
G h e o r g h i , dascăl la biserica Tălpălari; scrie Sf. Spiridon 238.
act 200. G h e o r g h i H a m a h g i u , locul lui ~ lîngă Cur-
G h e o r g h i , de la m-rea Golia; plăteşte m-rii tea domnească, în hotarul altui loc 222.
Sf. Spiridon banii cuveniţi de pe carele G h e o r g h i M ă r g i n e a n u l , vinde o casă cu
cu lipscănie 58. loc de la capul Podului de Piatră lui
G h e o r g h i ; fiul Aiionii; martor 112. Ioniţă Brandaburul şi soţiei acestuia
G h e o r g h i , fiul lui Holban şi soţul Anastasi- Dafina 6.
ei; cumpără împreună cu soţia lui o casă Gheorghi M i n ţ a , blănar, soţul Caliţei; cum-
de lîngă biserica Sf. Pantelimon de la pără împreună teu aceasta o dugheană de
Ioniţă 11.

710r
pe J Pbdul Vechi de la Costandin Bontaş Gheoirghie, croitor, birnic; casa lui - de
işlicar şi soţia acestuia Măriuţa 203. lîngă Tîrgul Boilor este pe locul lui
Gheorghi P e t r u , soţul Smai'andei, ginerele lordache Aslan fost vătaf de copii <în
lui Tudurachi şi al Măriei; vinde împre- casă> 473.
ună cu soţia lui o casă cu loc din Gheorghie, clopotar la Ocnă; deţine zălog
Muntenimea de Jos lui Tatul abăger şi un zapis al Irinei Chişculeasa 302.
soţiei acestuia Ilinca 224.
Gheorghie, diacon, soţul Zmărandei, gine-
Gheorghi Pitala, socoteli băneşti ale lui ~
rele preotului Enachi şi al Ioanei 378.
cil îrwea Sf. Spiridon 28.
Gheorghie, făclier; închiriază o făclierie de
Gheorghi S c u r t u l , pietrar, soţul Paraschi-
pe Podul Vechi de la Gavril Conache
vei; vinde împreună cu aceasta un loc
postelnic al treilea 417.
de casă din Muntenimea de Mijloc lui
Andrei Hariton copil în casă şi soţiei Gheorghie, fiul lui Pascal fost medelnicer
acestuia Măriuţa 413, 422. şi al Măriei, fratele lui Neculai şi al Ca-
Gheorghi S t u r d z a , mare ban; dă o anafora trinei; primeşte partea sa de moştenire
279. prin diata marnei 303.
Gheorghi (Gheorghie) Ţ e a c ă d e a r a m ă , fra- Gheorghie, fiul lui Petre Sîrbul băcan şi al
tele lui Antohi, tatăl Nastasiei şi socrul Paraschivei, fratele lui Dumitru şi Necu-
lui Toader croitor 302. lai; se judecă cu Hristodor Papafii ne-
Gheorghi T o p o r a ş , ţigan, soţul Măriei 391. gustor pentru două dugheni din Iaşi şi o
Gheorghi U r s a c h e , jitnicer, fiul lui Urşa- vie la Cetăţuia pierdute de tatăl său
che; .a, stăpînit moşiile Borăuţi şi Juşca pentru o datorie bănească 351, 405.
(ţ. Cernăuţi), pentru care lasă epitrop pe
G h e o r g h i e , hangiu; ia în credinţă de la m-
Grigore <1I> Ghica voievod 331.
rea Sf. Spiridon venitul cîntarului din
Gheorghi Ursuleţ, postelnic, fiul lui Pavăl
Huşi 383.
Ursuleţ mare clucer şi al Ţofanei, fratele
Lupei, unchiul lui, Ion, Lupul, Gavril şi G h e o r g h i e (Gheorghii), negustori tatăl lui
al Bălaşei 248, Costantin 51, 500.
Gheorghi, v. şi G h e o r g h i e , G h i o r g h i . G h e o r g h i e , negustor; ia în credinţă de Ia m-
Gheorghie, aprod, fiul lui Simion; vinde rea Sf. Spiridon venitul moşiei Cotnari
împreună cu alţii o vie din Valea (ţ. Hîrlău) 322.
Adîncă preotului Manolachi de la G h e o r g h i e , preot, eclesiarh şi vechil al
Biserica dinspre Doamna 335. Mitropoliei; martor hotarnic pc Uliţa
Gheorghie, armăşel, soţul Nastasiei; cum- Hagioaiei 500.
pără o casă din mahalaua Feredeielor de G h e o r g h i e , puşcar; via lui ~ de la Urşole,
la Neculai şi soţia acestuia Măriuţa D; în hotarul altei vii 366.
locul lui ~ din Muntenimea de Mijloc,
Gheorghie, scutelnicul lui Beldiman; via
în hotarul altui loc 302.
lui ~ din Valea Adîncă, în hotarul altei
Gheorghie, bărbier, unchiul lui Costandin
vii 335.
şi soţul Paraschivei 67.
Gheorghie, sîrb furmagiu; casa lui ~ de lîngă
Gheorghie, blănar; plăteşte chirie m-rii Sf.
Spiridon pentru o dugheană de lîngă m- Tîrgul Boilor este pe locul lui lordache
re 322. Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473.
Gheorghie, braşovean; ia în credinţă veni- G h e o r g h i e , voievod, fiul lui Costandin
tul cerii de la m-rea Sf. Spiridon 322. Dimitrie Moruzi voievod, fratele lui
Gheorghie, chirurg (ipohirurgos); leafa lui Alexandru voievod, Dimitrie voievod şi
~ de la spitalul m-rii Sf. Spiridon 323. Panaiotache voievod; în Divanul
Gheorghie, croitor; plăteşte chirie m-rii Sf. domnesc 369.
Spiridon pentru o dugheană de lîngă G h e o r g h i e (Gheorghi, Ghiorghi) Albineţ
poarta m-rii 383, 385, 447, 449. (Albineţul), ia în credinţă venitul cerii
de la m-rea Sf. Spiridon 181, 238, 322,

711r
383, 385, 4 4 9 ; socoteli băneşti ale lui ~ G h e o r g h i e P ă u n , martor în Mahalaua
cu Casa Răsurilor 442. Grecilor 267.
G h e o r g h i e B ă l a n , din Botoşani; plăteşte G h e o r g h i e P u ş c a ş u l , martor hotarnic în
chirie m-rii Sf. Spiridon pentm o du- Munţenimea de Mijloc 422.
gheană din Botoşani 383, 385. G h e o r g h i e S c u r t u l , martor în Munţenimea
G h e o r g h i e (Gheorghi, Ghiorghi) Beldi- de Mijloc 468.
m a n , fost mare ban; ia în credinţă de la Gheorghie Stanciul, logofăt, socrul lui
m-rea Sf. Spiridon diverse venituri 27, Vasile Rugină blănar 487.
28, 58, 94, 130, închiriază o crîşmă de Gheorghie T ă r î ţ ă , lasă bani prin diată m-rii
lîngă zidul m-rii 27, 58, 94, 18 i, 322, Sf. Spiridon 4 4 7 , 4 4 9 .
383 şi nişte dugheni 94, 238; primeşte Gheorghie, v. şi C o s t a n d i n
bani de la m-rea Sf. Spiridon 323 şi da Gheorghie, v. şi G h e o r g h i , Ghiorghii.
sume de bani ca mile ale m-rii 59, 95, Gheorghii, cioban, posluşnic al m-rii Socola
131; hotarnic în Iaşi 167; judecă în la Iezăreni 32.
Divan 147, 351 şi la Mitropolie 246. G h e o r g h i i , fiul lui Coste plăcintar şi â
G h e o r g h i e (Gheorghi) Botezatul, croitor; Aniţei, fratele lui Ioniţă; vinde împreu-
via lui ~ de la Buciumi, în hotarul altei nă cu aceştia o vie din Dealul Coroiului
vii 479. lui Mihai plăcintar 284.
G h e o r g h i e Brânză, martor în mahalaua G h e o r g h i i , ungur blănar; martor 21.
Feredeului 455, Gheorghios, martor (semn. gr.) 64.
G h e o r g h i e Butuc, ruptaş, venit în Iaşi de la G h c o r g h i ţ ă , cumnatul lui Ştefan; vinde o
Mălăeşti (ţ. Iaşi); casa lui ~ de lîngă
vie de la Şorogari lui Costandin 51.
Tîrgul Boilor este pe locul lui Iordache
G h e o r g h i ţ ă C h i p e r , ţine zălog un loc de
Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473.
casă al Tasiei uşeroaia, din mahalaua
G h e o r g h i e C a r p u , fost logofăt de vistierie;
Podului Vechi 104.
schimbă o dugheană din Tîrgul de Jos
G h e o r g h i u Antoniu, martor (semn. gr.) 471,
cu o parte din s. Ivăneşti (ţ. Vaslui) a lui
Ştefan Feştilă fost mare medelnicer 364, Gheorghiu, v. şi E n e ~ Crechis.
365. G h e r a s i m , mitropolit <de> Savastia, epitro-
G h e o r g h i e C a r t u l , seimen hătmănesc; casa pul m-rilor Golia şi Bărboiul; judecă o
lui ~ de lîngă Tîrgul Boilor este pe locul pricină 116.
lui Iordache Aslan fost vătaf de copii G h e r a s î m , arhimandrit; martor pe Uliţa
<în casă> 473. Tîrgului de Jos 333.
G h e o r g h i e D i m a , pitar, tatăl lui Neculachi Gherghel, v. Ioniţi
fost comis al treilea 5 0 1 ; cumpără făină G h e r g h i e C a r a b e t , într-o însemnare contem-
şi sare de la m-rea Sf. Spiridon 181, porană 416.
383, de la care închiriază o pitărie şi Ghermăneasa, v. C a t r i n a
două dugheni de lîngă m-re 322, 383, G h e r m ă n e ş t i , sat, <probabil în ţ. Orhei-
447, 449 şi căreia îi vinde pîine pentru Lăpuşna; c. Suhuluceni, j; Orhei, R
spital 323; martor hotarnic în Munteni-
Moldova>; sătean din ~ 383; preot din
me 470.
~ 447, 449; v. şi M i h a l a c h i .
G h e o r g h i e (Gheorghi) D u c a , pitar; plăteşte
Ghervasie, monah la schitul Paşcani;
chirie m-rii Sf. Spiridon pentru o pitărie
martor la o danie 40.
din Tîrgul Făinii 238, 383, 385, 447.
G h e o r g h i e G h i c a , hatman, nepotul lui Gheuca, v. C o s t a n d i n Ioan-.
Grigorie Alexandru Ghica voievod; Gheuculeasa, v. l l i n c a
epitrop al şcolilor din Moldova 177. Ghica, v. şi Costache Costantin
G h e o r g h i e M o l d o v a n u , socoteli băneşti ale Grigore Dumitrache
lui ~ cu m-rea Sf. Spiridon 447. Gheorghie Grigorie Alexandru
G h e o r g h i e O r b u l , medelnicer; primeşte voievod, G r i g o r i e < I I > voievod,
mile de la m-rea Sf. Spiridon 384, 448.

712r
Iordache Matei spătar, M a t e i Sus lui Gheorghie şi lui Neculai şi
voievod, S c a r l a t voievod. pămînturi şi un răzor din Gărla din Sus
Ghiclean, călugăr; se ocupă de viile m-rii lui Gheorghie 303.
Sf. Spiridon de la Priponeşti 323. Glicu, arhimandrit; martor 44.
Ghideon, călugăr; se ocupă de viile m-rii G l i g o r , armean; locul lui ~ de lîngă Uliţa
Sf. Spiridon de la Priponeşti 323, 384. Făinii 411.
Ghindă, v. I o n Vasile G l i g o r C h e l e d e o a i e , casa lui ~ din Munte-
Ghineţ, v. Vasîle nimea de Sus, în hotar de loc 169.
Ghiorghi, croitor; martor 398. Gligoraş, casap; martor 188.
G h i o r g h i . diac; scrie act 407. G l i g o r a ş , călăraş, fiul lui Angheli croitor
Ghiorghi, diacon; martor 280. grec şi al Ştefanei; vinde împreună cu
Ghiorghi, fiul Măriuţei; martor pe Uliţa aceştia un loc de casă lui Neculai
Mare 262. Avram 272.
Ghiorghi, preot la <biserica> Blagoveştenie; G l i g o r a ş , croitor; lucrează p e datorie pentru
martor în Muntenimea de Mijloc 399. Ilinca Bosîiasa jitnicereasa 206, 207.
Ghiorghi, teslar din Dumeşti; martor hotar- Gligoraş, fratele lui Vasile croitor şi al Ani-
nic în Muntenimea de Sus 388. ţei; împarte cu fratele său casa şi locul
Ghiorghi B a n u l , martor 38.
moştenite de la părinţi 22.
Ghiorghi Buiuc, martor în Mahalaua Gligoraş, harâbagiu; martor 188.
Grecilor 267. Gligoraş, negustor din Iaşi, tatăl lui Gheor-
G h i o r g h i D ă n i l ă , dă p mărturie din vale de ghie şi Toma, socrul Catrinei, bunicul
Drumul Sărăriei 387. lui Ioniţă şi al Saftei 31.
Ghiorghi Munteanul (Muntean), soţul Gligoraş, odobaş de seimeni; martor în
răposat al Tofanei, tatăl lui Ioniţă şi al
mahalaua Cacaina 6.
Sandei 40. Gligoraş, tălpălar; martor 478.
Ghiorghie, apar; martor în Muntenimea de Gligoraş Gurgui, fiul Chilinei; vinde o
Sus 265. casă cu loc din Muntenimea de Mijloc
Ghiorghie, băcan din Chişinău, soţul Măriei lui Toader ispravnic şi soţiei acesteia
şi cumnatul lui Andrei Hariton copil în Aniţa 29.
casă 421. G l i g o r a ş T o m o i , martor 188.
Ghiorghită, fost măre paharnic; casele lui ~ G l i g o r e B ă r a t , martor 169.
de pe Uliţa Fînăriei 342. Gligori, blănar; ia o dugheană cu bezmen
Ghirgica, v. Maria de pe Uliţa Mare de la Anton, preot la
Ghirgicea, v. Ileana Biserica Catolică 18.
Gifil, v. Gheorghi Gligori, potcovar; martor hotarnic în
Giulecul, v. Ionită mahalaua Bărboiului 416.
Giuşcă, v. Ion Gligori, tatăl lui Cerchez cizmar 119.
Gîndu, v. Costandin Ion Gligorie, tălpălar, tatăl Paraschivei şi socrul
Gînd ul, stolnic, bunicul Saftei 131. lui Grigoraş Ghemul seimen agesc 265.
Gîndul, v. şi Chiriac Goian, v. Tanase
Gîrbovăţ, v. Vasîlachi Golăianu, v. Vasili
Gîrbovici, v. Gîrbovăţ. Golia (Golăi, Golăia, Golăie, Golîia), m-re
* s în Iaşi; <m şi j. Iaşi>; aducţiune de apă
*Gîrle (Gărle), <moşie, ţ. Putna; lîngă or. la ~ 300; călugăriţă de la ~ 131; crîşma
Odobeşti, j. Vrancea>; viile m-rii Sf. m-rii - de pe Uliţa Sîrbească 458;
Spiridon de la ~ 27, 28, 59, 95, 130, dugheni dăruite m-rii ~ de Istrati 309;
131, 181, 182; vii la - lăsate moştenire dugheni pe locurile m-rii - 36, 183;
prin diată de către Maria fiilor ei Gheorghi de la m-rea ~ 58; preot la ~
Gheorghie, Neculai şi Catrina 303, care 276; vii la Şorogari, pe locurile m-rii ~
mai lasă vaduri de moară din Gărla de 146,381,428,502;

713r
egumen 1 1 6 ; v. şi Nicodim; G r i g o r a ş C u r m î n d r u , via lui £ din Dealul
fost egumen 309; v. şi M a c s i m . Mîndru, în hotarul altei vii 253:
Gorban, v. C o s t a n d i n , G r i g o r a ş (Gligorie) G h e m u l , seimen -ai
Gordul, v. I o n gesc, soţul Paraschivei, nepotul de fraie
G o r g h i e , fiul lui lui Gligoraş negustor, al lui Ioniţă Romoşcanul căpitan,
soţul Catrinei, fratele lui Toma, unchiul ginerele lui Gligorie tălpălar; casa lui ~
lui Ioniţă, tatăl Saftei 31. din mahalaua Tălpălari, în hotar de jbţ
Gote, lipscan; locul lui ~ în hotarul altui loc 249, 4 6 1 ; martor hotarnic în Muntenii;,
mea de Sus 469; vinde împreuna i§ir
18,
soţia lui un loc de casă din Muntcnimfa
Grama, v. D u m i t r a c h i
de Sus lui Dimachi păhărnicel 265. „ »
Graur (Graor), v. T o a d e r
G r i g o r a ş (Gligoraş) H a n o s (Janis, Stanos),
Greceni, ţinut; mare căpitan de ~ 129;
vornic (?), soţul Ilincăi şi ginerele lui
moşie la ~ 27, 58, 94, 322, 383, 447; Petri Măşcoci; dă o mărturie privitoare
venitul ispravnicului de ~ 221, 266. la un loc al Bisericii,.Catolice dintre
Grcceanu (Grecianu), v. C o s t a n d i n Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă 279,
Grecul, v. I o a n Ş? t e f a n - . martor 3.
Gremea, v. C o s t a n d i n G r i g o r a ş Leon, paharnic; cumpără o casă
Gregorse Bogoslovu, prăznuit la m-rea Trei cu loc de lîngă m-rca Sf. foats
Ierarhi 165. Hrisostom de la Dumitrache Schiliţi
G r i g a (?), căpitanul ~ de la Covurlui şi mare căminar 247; ia îţi credinţă de la
locul lui din Iaşi 121. m-rea Sf. Spiridon venitul vămii
G r i g o r , tatăl lui Lupul 32. cazacliilor 383-385.
G r i g o r a ş , crîşmar; cumpără vin de la m-rea G r i g o r a s Raţ, socrul lui Andrii GrigcSj
Sf. Spiridon 383. Docipală diac de divan 57.
G r i g o r a s , ginerele lui Păun vornic; casa lui Grigoraş Scorţanu, debitorul m-rii Sf.
- de lîngă Tîrgul Boilor este pe locul lui Spiridon 322.
Iordache Aslan fost vătaf de copii <în G r i g o r a ş T i m u s , scrie un act 509.
casă> 4 7 3 ; martor hotarnic în Munteni- G r i g o r a ş T o m a , martor 11.
m e 470. G r i g o r a s (Gregoraş) Ţ i g ă n a ş , fratele lui
G r i g o r a ş , posluşnic; primeşte bani de la na- Ioniţă şi Dumitrachie; vinde împreună
rea Sf. Spiridon 239. cu aceştia un loc de casă din Munţeni-
G r i g o r a ş , soţul Catrinei şi cumnatul lui mea de Sus lui Ioan Cantacuzino fost
Toader seimen; martor lîngă Curtea mare logofăt 497.
domnească 222. G r i g o r a ş Văsiianul, martor 502.
G r i g o r a s ; stoler, fratele lui Hariton stoler; G r i g o r a ş Vulpi, soţul Stratinei şi vărul lui
martor în Munţenimea de Sus 492, de Vasile Vulpi; cumpără împreună cu
unde vinde un loc de casă lui Ioan soţia iui o vie de la Şorogari de la vămi
Cantacuzino fost mare logofăt 494. său şi soţia acestuia Sanda 381.
G r i g o r a s , ţigănaş, fiul lui Costandin Grigoraş, v. şi Gligorie, G r i g o r e .
Dorobanţul şi al Dobrei; dăruit lui G r i g o r a ş c u , vier domnesc; se judecă cu
Iordache Balş mare vistiernic 382. Chiriac vier domnesc pentru nişte
G r i g o r a s B u c ă , ta tăi lui Andrei Bucă 439; dugheni din Tîrgul Făinii 309.
G r i g o r a ş Buzne, soţul Tofanei; vinde a Grigore, protopop ('?), soţul răposai al
treia parte din s. Stroieşti (ţ. Roman) Ioanei 38.
rudelor sale Ioniţă Tuduri negustor şi Grigore (Grigoraş) C r u d u l , podar domnesc,
soţiei acestuia Catrina 46. soţul Rughinei, cumnatul lui Toader
G r i g o r a s Căsiian, negustor din Iaşi, tatăl lui Averescu mazil, tatăl lui Antohi şi ai
Costandin Căsiian ceauş de negustori Dochiţei, tatăl adoptiv al Anei; vinde
296. împreună cu aceştia o vie de la Şorogari

714r
lui Vasile Codreanul diac de divan şi Grigori, v. şi Gligore, Gligori, G r i g o r e ,
soţiei acestuia Maria 502. Grigorie.
Grigore Crupenschi (Cropinţchi), mare Grigorie, arhimandritul m-rii Sf. Sava;
vornic; hotărăşte în Divan 124,126. încredinţează o mărturie 285.
Grigore Solomon, blănar; se înţelege cu Grigorie, blănar; martor lîngă Uliţa Mare
Toader Hiuiuban fost ispravnic asupra 274.
unui loc de dugheni dc pe Uliţa Mare C. Grigorie, egumenul m-rii Frumoasa; merge
Grigore, v. şi Grigoraş, Grigori. la Cernăuţi cu treburile m-rii 311.
Grigore, v. şi Costantin ~ Ghica. Grigorie (Grigoraş, Grigori), fiul preotului
Grigori, ceauş; dă unei fete sărace o sumă de <Ion> Banu, fratele lui Daniel, Luca şi
bani, milă dc Ia m-rea Sf. Spiridon 59. Vasiian, soţul Saftei, cumnatul lui
Grigori, ceasornicar, fost paharnic al doilea; Andrei, tatăl lui Ion, Iordache,
martor lîngă Uliţa Mare 274. Mihălache şi al Zoiţei; împarte cu fraţii
Grigori (Gligore), conduragiu, nepotul lui săi moştenirea părintească, apoi moare
Andrii Iancul; ia cu bezmen o dugheană de ciumă 109.
de la m-rea Galata 77 şi, împreună cu Grigorie, preot la Socola; cumpără o vie
alţii, un loc cu bezmen de pe Podul din Dealul Coroiului de la Costandin
Vechi de la Ştefan Năstase postelnic 55. Timotin şi soţia acestuia Ana 393.
Grigori (Gligori), dascăl; scrie acte 118, Grigorie. preot; martor 280.
119. Grigorie, vornic de poartă; hotarnic pe
Grigori, dascăl armean, nepotul de frate al Podul Vechi 166.
lui Cîrstc, Sava şi Toma armeni; martor Grigorie (Gligori, Grigore, Grigori) Alexan-
hotarnic pe Podul Vechi 304; scrie act dru (Alecsandru, Alicsandru, Alixandru)
141. Ghica, voievod, domnul Ţării Moldovei,
Grigori, fiul lui Iaeop Sănablău armean, nepotul de frate al lui Grigorie <ll> Ghi-
fratele lui Donig; vinde împreună cu ca voievod, tatăl lui Alexandru voievod,
aceştia o casă cu dugheană de pe Podul Dimitrie voievod şi Scarlat voievod;
Vechi Bisericii Armeneşti 108. acordă scutiri de dări m-rii Bîrnova 214,
Grigori, martor 152. unor oameni străini ai Bisericii Catolice
Grigori, preot <armean>, ginerele iui 138, 228, lui Lupul, fiul lui Ion Giuşcă
Hrăste şi al Haropsămei; scrie act şi e fost căpitan 144, clericilor şi vătafului
martor pe Podul Vechi 316. de la Şcoala moldovenească de la
Grigori, scrie act 117. biserica Sf. Nieolae domnesc 198;
Grigori (Grigorie) ..., egumenul m-rii confirmă m-rii Avon Vodă unele
Barnovschi; dă locuri cu bezmen 52, 69. scutiri de dări şi dreptul de a lua o sumă
Grigori Agărici, vornic de poartă, tatăl lui anuală de bani din vama domnească
Neculai Agărici; ar fi cumpărat o parte 277, Bisericii Catolice scutirea de unele
din moşia Budeşti de la preotul Mihala- dări şi dreptul prefectului acesteia de a-i
chi 486'. judecă pe catolicii din Moldova 236, ra-
Grigori (Grigore, Grigorie) Beldiman, vor- rilor Cetăţuia şi Galata dreptul de a
nic de poartă; cercetează o uliţă închisă încasă mortasipia şi pîrcălăbia iarmaroa-
de lîngă Curtea domnească 268 şi o alta celor de la Tîrguşor 142, 150, 202, 212,
m-rilor Copou şi Dancii scutirile de dări
dintre m-rea Trei Ierarhi şi Biserica
160, 219, m-rilor Halchi de lîngă
Catolică 274; hotarnicul unui loc al m-rii
Ţarigrad şi Xiropotamu sume anuale de
Sf. Spiridon din Fînăria Veche 355, 384.
bani din vama domnească 227, 240,
Grigori C u c o r a n , încredinţează un zapis
preoţilor români şi armeni din Iaşi
116.
scutirile de dări 242, 243, preoţilor de la
Grigori Hercscu. postelnic; scrie act şi e
biserica SF. Nieolae din Bucium dreptul
martor în mahalaua Sîrbească 460.
la o sumă de bani din vama domnească
Grigori, v. şi A n d r e i - Docipal.
şi unele scutiri de dări 159, m-rilor

715r
Socola şi Trei Ierarhi scutirile de dări şi şi spiţeriei din Iaşi 328 şi alte acte 247,
obroacele lunare sau anuale 137, 168; 414, 437; jalbă la ~ 351, judecată lâ
confirmă stăpîniri de locuri 139, 161, o Divan îţi vremea lui - 380, 403, anafura
hotărire a Divanului 174 şi pierderea de judecată întărită de - 324;
actelor familiei Catargi 156; slujbă de un an de la moartea lui - la
dă un aşezămînt pentru m-rea şi m-rea Sf. Spiridon 384 şi piatră pusa n»;
spitalul Sf. Spiridon 233, un aşezămînt mormîntul Iui de aici 448.
pentru şcoli 177 şi o nouă hotărire pri- Grigorie (Grigori) Balş (Balşă), mare ban;
vind veniturile şi lefurile dregătorilor şi dă o mărturie privitoare la satele Borăuţi
slujbaşilor domniei 221, 266; dăruieşte şi Juşca (ţ. Cernăuţi) 331; încredinţează
locuri 162, 195; dă m-rii Sf. Spiridon sămile de venituri şi cheltuieli ale m-fl
fabrica de postav de la Chipereşti 184; Sf. Spiridon 383,' 384; în Divanul
hotărăşte mutarea unei băcănii făcute domnesc 328, 369; judecă în Divan
pe locul Mitropoliei Vechi F şi vînzarea 348, 405, 424; martor în Tîrgul de Jos
la mezat a caselor lui Neculache postel- 364, 365.
nicel pentru achitarea unor datorii 187; Grigorie Beldi (Belde), vornic de poartă; dă
împuterniceşte m-rile Dancul şi Soco- o mărturie 140; hotarnic în mahalaua Fe-
la să dea viile părăginite celor care redeielor 220 şi în cea a Bărboiului 416.
doresc să le lucreze 261, 282, iar m-rile Grigorie Drăgan, cizmar; debitorul m-rii
Bîrnova, Dancul şi Socola să perceapă Sf. Spiridon 322, 323.
dijma de pe moşiile lor 143, 145, 178; Grigorie (Grigore, Grigori) <II> Ghica, vo-
încuviinţează reconstruirea din piatră ievod, domnul Ţării Moldovei, unchiul
a bisericii catolice din Iaşi, întrucît cea lui Grigorie Alexandru Ghica voievod;
veche, din lemn, a ars 235, şi scoaterea dă m-rii Socola un obroc lunar din
la mezat a unei case 225;
vama domnească şi scutiri de dări 137;
întăreşte stăpînirile asupra unor dă mile domneşti lui Costandin suiulgiu
proprietăţi 37, 68, 147, 191, 213, 241, 233; epitrop al averii lui Gheorghe Ur-
251, 264, 279; întăreşte scutirile de dări sache jitnicer, mort fără copii 331; scu-
ale lui Popa Dimitrie Sachelarie, rîn- teşte de dări pe preoţii armeni din Iaşi
duindu-i şi alte mile 47, numeşte pe 243 şi pe Ion Giuşcă fost căpitan 144;
Gheorghe suiulgiu purtător dc grijă al haznaua cea veche tăcută de ~ 124, 26®,
aducţiunii de apă din Iaşi în locul lui
un act de la - 2 7 1 şi o stare de lucruri din
Costandin suiulgiu 300, numeşte trei
vremea primei domnii a lui - 287.
epitropi m-rii Trei Ierarhi 254, stabileşte
Grigorie Hudici, copie act (1803) 177.
veniturile harambaşiei 255;
Grigorie (Gregori, Grigori) loan Calimah,
porunceşte hotărniciri de locuri 152,
voievod, domnul Ţării Moldovei; dă bi-
175, 208, 209, 211,218, 220, 270, 292,
sericii Sf. Nicolae din Buciumi o sumă
304, 309, evaluarea unor construcţii
lunară din vama domnească, scutind-o
133, 135, 260, cercetarea 140 şi jude-
şi de unele dări 159; dăruieşte locuri din
carea unor pricini 256, redeschiderea
unei uliţe închisă de suiulgii 268; po- Iaşi lui Iordachi fost mare logofăt 462 şi
runceşte locuitorilor de pe moşiile m-rii lui Antohi I.uţă vornic de poartă 139;
Socola să-şi vîndă vinul lor după cel al împuterniceşte m-rea Bîrnova să-şi ape-
m-rii 136 şi să-şi ridice zăloagele re poienile din jur de cei care le încalcă
depuse în locul datoriilor faţă de m-re 354; scuteşte de unele dări pe Popa
257, altfel acestea vor fi vîndute 275; Dimitrie Sachelarie 47; Anania a fost
porunceşte ispravnicilor de Bacău să dea pisar al lui - 170; acte de la - 279, 437.
o vie lui Andrei Caţichi din Iaşi 315; 504.
Grigorie, v. şi G r i g o r e , G r i g o r i .
condică de veniturile dregătorilor
moldoveni de la ~ 396, întîmplări din Grigorii, protopop, soţul răposat al Ioanei 13.
vremea lui ~ 405, un hrisov de la - Grigoriu, v. Vasile
privind statutul şi veniturile doctorului Grigorovici, v. I. ~

716r
Gio al, v. Ion Iordachc Neculai Hariton, martor 103.
Vasile H a r i t o n (Ariton), stoler, fiul lui Mihai,
Gro/ăvoaia, casa ei din Muntenimea de fratele lui Grigoraş stoler; dăruieşte un
Mijloc, în hotar de loc 302. loc din Muntenimea de Sus lui loan
«Grozcşti, sat <ţ. Putna; lîngă or. Odobeşti, Cantacuzino fost mare logofăt 495;
j. Vrancea>; dascăl de la - 239; v. şi locul lui - din Muntenimea de Sus, în
Mihai. hotarul altui loc 488; martor în Munte-
Grumaze, v. Toader nimea de Sus 483, 492-494, 496, 503.
Guliman, v. I o r d a c h i Hariton, v. şi A n d r e i Pavăl
Hariton, v. şi H r i s t o d o r .
Gunoiul domnesc, lîngă Curtea domneas-
H a r o p s ă m a , <armeancă>, soţia lui Hrăste
că; case şi locuri lîngă ~ 64, 208, 222,
<armean>, nora lui Toader armean, ma-
270, 311, 397, 432, 454.
ma lui Avac şi Sandul; vinde împreună
Gura Tomeştilor. în hotarul locului pentru
cu soţul şi copiii ei o casă cu loc şi
păşunatul vitelor ieşenilor 410.
pivniţă de piatră de pe Podul Vechi lui
Gurgiu, v. Gligoraş
Duca negustor 316.
Guriţoaia, V- T o f a n a
Haută, v. Vasile
Guţoi, v. Ştefan
Hăbăşasca, v. M a r i a
Hăbăşescul, v. Vasile
11
Hălceni, sat, ţ. Hîrlău; <~, c. Şipotele, j.
Iaşi>; m-rea Sf. Spiridon dă în credinţă
Hadanadi, martor (semn. gr.) 125.
venitul moşiei - lui Coste Papafii
Hadîmbu, schit, <ţ. Cîrligătura; în s. Ha-
medelnicer 27, 58, 94, 130, 181, 383,
dîmbu, c. Mogoşeşti, j. Iaşi>; cu hramul
447,449.
Naşterea Maicii Domnului, este închinat
Hănceşti, sat ţ. Lăpuşnă-Orhei; cor. Hîn-
m-rii Galata 452; epitrop la ~ 452, 453;
ceşti, j. LăpUşna, R. Moidova>; căpitan
v. şi A n d r e i B e l d i m a n .
şi steag de călăraşi de la - 221, 266.
Hadîmbul, v. l a n i Lupul Manole
Hărlău, v. H î r l ă u .
Mihălachi
Hătmăriie, căpitan de cîmp şi venitul de la
Hagi, soacra lui ~ primeşte mile de la m-rea
- 129.
Sf. Spiridon 131.
Herar, v. D u m i t r u
Hagi Athanasi, martor pe Uliţa Hagioaiei
Heresca, v. T o f a n a
(semn. gr.) 57.
Herescu, v. G r i g o r i
Hagi T ă n a s e , făclier; martor 21.
Herescul (Hirescul). v. Ilie
Hagi, v. şi l o a n n i s ~ M a r c u , P a n a i t e ~
Herleţ, neamţ, gerah la spitalul m-rii Sf.
Vasile, Poliz - C h i r i ţ ă .
Spiridon; leafa lui ~ 323, 384.
Hagioaia, v. Uliţa Hagioaiei.
Hermeziu, v. Ion Ştefan Vasile
H a i n a (Haia), jidoveă; plăteşte chirie m-rii H e r u , <sat, ţ. Suceava; înglobat în s. Iaco-
Sf. Spiridon pentru o dugheană din Tîr- beni, c. Iacobeni, j. Suceava>; căpitan
gul de Sus 94, 130, 131, 322, 383, 447. dc - 129.
Halehi, m-re lîngă Ţarigrad; primeşte con- Hiliandar, v. Samuil
firmarea unui ajutor bănesc anual 227. Ililiontos (?)Hrisţo, martor în Tîrgul Făinii
Halep, coraş; Alep, în Siria>; ghermesuturi
(semn. gr.) 250.
de -317!
Hiloti M u t u l , soţul Nastasiei, tatăl Catrinei
Hamangiu, v. G h e o r g h i
şi socrul lui Irimia lipcan 217, 218.
Hanos, v. G r i g o r a ş - .
Hindiia, <Iridia>; cumasuri de - 317.
I f a p t i H o t i n e a n u , turc; creditorul Ioanei
Hirescul, v. H e r e s c u l .
Ceprăgărila 436, 438. Huiuban, v. H u i b a n .
H a r a l a m b o s Pcntazi, martor lîngă m-rea
Hîncul, tatăl Lupei 131.
Sf. Sava (semn. gr.) 216.

717r
Hîncul, v. şi Neculai H r i n , bărbier, tatăl lui Toader bărbier si
H î r l ă u , tîrg, ţ. <or. j. Iaşi>; m-rea Sf. socrul Nastasiei 445, 446, 450.
Spiridon dă în credinţă venitul moşiei ~ H r i s a n t , egumenul m-rii Pobrata: schimbă
27, 58, 59, 94, 130,-238, 322, 383,'385, părţi din moşiile Tîmpeşti şi lialasineşti
447,448. (ţ. Roman) cu o dugheană de pe U l i i
H î r l ă u , ţinut; sate şi moşii la - 27, 58, 94, Hagioaiei a lui Dumitraşco Săcară 4 0 0 /
130, 181, 238, 322, 383, 4 4 7 ; venitul H r i s a n t (Hrisanth), sotnic; martor 128, 372
ispravnicului de ~ 221, 266. şi martor hotarnic în mahalaua Ferede-
Hlăpeşti, sat, ţ. Neamţ; <~, c. Dragomireşti, elor 209, 292.
j. Neamţ>; actele moşiei ~ se află la Hrisi (Hrisin), primeşte mile de la rn-rea Sf.
Vasile Ruset hatman 156. Spiridon 59, 95, 131.
Hlincea, sat, ţ. Iaşi; <~, c. Ciurea, j. Iaşi>; Hrisolos, v. I o r d a c h e
Ursu de la ~ 332. Hristc (Cîrste, Hrîste), armean, fiul lui
Hliviste, <sat, t. Cernăuţi; azi în Ucraina, s. Mane Vicov; vinde un loc de casă de
Clevişte, r. Chiţmani, reg. Cernăuţi>; lîngă Uliţa Făinii lui Sava salahor
căpitan de ~ 129. domnesc 411, 416.
Hobjilă, v. T o d i r a ş c o Hriste (Hristi, Hristu), băcan; plăteşte chirie
Hodoroge, v. L u p u l m-rii Sf. Spiridon pentru o băcănie de
H o l b a n , tatăl lui Gheorghi 11. lîngă poarta m-rii 383, 385, 447, 449 şi
Honcu, v. Mihălachi cumpără miere de la m-re 238; locul lui
~ de pe Podul Vechi 108.
Horaicu, v. C o s t a n t i n
Hriste, braşovean; socoteli băneşti ale lui
Horecea, m-re, <în s. ţ. Cernăuţi; azi în
cu m-rea Sf. Spiridon 322, 447.
Ucraina, cartier în m. Cernăuţi, reg.
Hriste, stolnic la m-rea Sf, Spiridon; izvoa^
Cernăuţi>; încasează brudina de la
dele lui - de cheltuieli ale m-rii Sf.
podul peste Prut din Cernăuţi 129.
Spiridon 182, 239.
Hoştină, dugheana iui ~ de pe Uliţa
H r i s t e . . . , martor (semn, gr.) 443.
Tîrgului de Sus este stăpînită dc
Biserica Curelari 390. H r i s t e Iani, ia în credinţă venitul cerii de la
Hotărniceni, sat, ţ. Lăpuşna-Orhei; <R. m-rea Sf. Spiridon 383.
Moldova>; căpitan şi steag de călăraşi Hriste P e t r u , ia în credinţă venitul cetii de
de l a - 2 2 1 , 266. m-rea Sf, Spiridon 322.
Hotin, cetate, <ţ. azi în Ucraina, lîngă or. Hristea, v. H r i s t o d o r .
r. reg. Cernăuţi>; dram ce merge la Hristi, v. H r i s t e .
~ 394, 465, 509- schelă la - 130; Hristo, v. Hiliontos
vameşi la ~ 181. Hristodol, v. T o a d e r
Hotin, craia otomană>; capuchehaie de ~ H r i s t o d o r (Hariton, Hriste, Hristea), logo-
182. făt al treilea; ispravnic de act 137-139,
Hotineanu, v. H a p t i 150, 160, 161, 168, 184, 191, 214, 236,
H r ă s t e , <armean>, fiul lui Toader armean, 240, 242, 243, 254, 255, 277, F.
fratele lui Toma, soţul Haropsămei, tatăl H r i s t o d o r , martor 152.
lui Avac şi Sandul; vinde împreună cu H r i s t o d o r (Hristodul) C u m b a t i (Gumpadi),
soţia şi copiii lui o casă cu loc şi pivniţă ia în credinţă venitul cerii de la m-rea
de piatră de pe Podul Vechi lui Duca Sf. Spiridon 238, 383.
negustor 316. H r i s t o d o r C i u m ă , repară o casă 135; se
H r e a ţ c a (Hriaţca), sat, ţ. Cernăuţi; <azi în judecă cu prefectul Bisericii Catolice
Ucraina, s. c. - , r. Herţa, reg. pentru bezmenul tractirului de pe locul
Cernăuli>; m-rea Sf. Spiridon dă în bisericii 135, 279.
credinţă venitul moşiei - 27, 58, 94, H r i s t o d o r P a n ă , face reparaţii la un tractii
130, 181, 238, 322, 383, 385, 447, 449. 133.

.718
Ilrist"dor (Hristodul) P a p a f i l , negustor; casă cu dugheană de pe Podul Vechi
martor pe Uliţa Rusească 374; se judecă Bisericii Armeneşti 108.
în Divan cu fiii şi soţia răposatului Petre Iacov (Iacob), diac de divan; scrie acte 237,
băcan pentru dugheni din Iaşi şi o vie 335, 377.
din Dealul Cetăţuia 3 5 1 , 4 0 5 . ' Iacov, fost mitropolit al Ţării Moldovei; dă
Hristodor, v. şi l o r d a c h i Safta Toma o mărturie privitoare la locul din jurul
cişmelei vechi din Iaşi 124.
Hristodor, v. şi H r i s t e , H r i s t o d u l . IacOv ..., martor lîngă m-rea Sf. Ioan
Hristodul P a p a s t a m u l i , spiţer la spitalul Zlataust (semn. gr.) 223.
« m-rii Sf. Spiridon; leafa lui ~ 59, 182. Iacov, v. şi T o a d e r
Hristodul (Hrestodol), v. A n d r i i I a c o v a c h e P ă u n , postelnic, fiul răposatului
Hristodul, v. şi H r i s t o d o r . Păun fost mare paharnic; dă o sumă
Hristos P a n u , cumnatul lui Nicolachi anuală de bani m-rii Socola pentru o vie
Mihu; cumpără prăvălii din Tîrgu de Jos din Dealul Coroiului G; primeşte o
de la cumnatul său 278. sumă de bani din vînzarea la mezat a
Hristos, v. şi I s u s caselor lui Nicolache postelnicel 191.
Hristu, v. H r i s t e . Iacovachi Stavri, postelnic; stăpîneşte un
Hriste, v. H r i s t e . loc al lui Ion Motohoiu de lîngă m-rea
Hudict, v. Dionisie Grigorie i Sf. Ioan Gură de Aur 152.
Huiban, v. T o a d e r p-, l a c u m i M i h o , martor în mahalaua Curelărie
Hulpoaia, v. M a r i a (semn. gr.) 349.
Hurduc, v. Ion Iaina, jidovcă; martor lîngă Uliţa Mare 274.
Hurmuz, armaş; martor 333. lalpov (lalpuv), lac; <j. Galaţi>; peşte din ~
328.
H u r m u z , şetiar, martor 476.
Hurmuz, v. şi Ş t e f a n ' Iamandi, ginerele Tofanei săbieriţă;
cumpără o dugheană din Tîrgul de Jos
Hurmuzache, v. Matei 1 de la soacra sa A.
Husăîn, aga din Rohiăn, fratele lui Aii aga Ianacachc, vărul Casandrei postelniceasa;
şi Aptu Cherim; creditorul lui Zoe pecetea lui ~ pe nişte zapise 306.
î x o n a r d negustor 294, 356, 363. Ianacachi, doctor la spitalul m-rii Sf. Spiri-
Huşi, tîrg, <ţ. Fălciu; Or! j. Vaslui>; don; leafa lui - 182.
căpitan de ~ 129; Venitul cîntarului din l a n a c h e , din Rumelia; ia cu bezmen de la
~ dat în credinţă de m-rea Sf. Spiridon m-rea Agapia un loc de dugheană din
lui Gheorghie hangiu 383 şi lui Irimie Tîrgul de Sus 30.
căpitan 447; l a n a c h e (Enachi), preot la biserica Sf. Ioan
' episcop de ~ 59, 99, 246, 486; v. cel Nou, fiul lui Ioniţă Cerchez, fratele
şi Inochentie. Aniţei şi al Sandei, nepotul lui Sandul
Cerchez, soţul Ruxandei; vinde împreună
I cu soţia lui o vie lui Chiriac staroste de
Iacob, v. Iacov. pietrari şi teslari 428.
l a n a c h e ..., încredinţează o mărturie 360.
Iacomăcoaia, v. S a f t a r .
l a n a c h e (Enachi) C o s t a n d a c h e , logofăt;
lacomi, şetrar; ia în credinţă de la m-rea Sf.
carte de judecată de la din vremea
Spiridon venitul moşiilor Avrămeni,
cînd era vornic 436, 438.
Crăiniceni şi Şîrbii (ţ. Dorohoi) 27.
l a n a c h e (Enachi) P a p a , polcovnic; primeşte
lacop Buzilan, vinde o casă cu loc din
o scrisoare de la Neculache postelnicel,
Munţenimea de Sus lui Matei Ghica
ruda sa, în legătură cu nişte case de
fost mare spătar 488.
vîndut la mezat 187, 191.
lacop S ă n a b l ă u , armean, tatăl lui Donig şi
l a n a c h e (Enachi, lanachi) Sava, fost diac
Grigorie; vinde împreună cu aceştia o
de vistierie, socrul lui Ivan; i se

719r
confirmă stăpînirea asupra a două case Iane, grec; cumpără livezi la Lieşti de lan»
din Muntenimea de Mijloc 368 ; soţia lui rea Sf. Spiridon 27.
primeşte mile de la m-rea Sf. Spiridon I a n e (Ene, Eni), grec din Iaşi, soţul Măriei;
131, iar ~ primeşte o sumă de bani cumpără o vie la Miroslava, în Valea hii
pentru a-şi mărita fiica 28. Ştefan Voievod, de la Tudosca şi soţul
Ianache, v. şi E n a c h e , Ianachi. acesteia Costin 7, 8 si o alta de îi
Ianachea Chiper, locul lui ~ din Andrei diacon armean şi soţia acestui!
Muntenimea de Mijloc, în hotarul altui Dochiţa 105; cumpără împreună ci
loc 153. soţia o casă cu loc din Muntenimea dt
Ianachi (Enachi), băcan; locul lui ~ din Jos de la loan băibărăcar şi soia
Tîrgul Făinii, în hotarul altui loc 309. acestuia Tudosia 344, J.
Ianachi, calpacciu; hotarnic în Tîrgul de Iane (lani), mumgiu; cumpără un cîntar
Sus 484. pentru m-rea Sf. Spiridon 59, 239, de la
Ianachi, ceauş; bani de la m-rea Sf. care ia în credinţă venitul cîntarului din
Spiridon pentru pomenirea iui ~ 28. Iaşi 27, 58, 94, 130, 181, 238, 322, 383.
Ianachi, fiul lui Vasile şi nepotul de soră al 385 şi dă mile unui sărac 131; dă
Sandei Averoaia; martor în mahalaua lumînări spitalului m-rii 323.
Frecăului 271. Iane (lani), pitar; plăteşte chirie m-rii Sf.
Ianachi, uricar, sameş al m-rii Sf. Spiridon; Spiridon pentru o pitărie din Tîrgul de
ia bani cu dobîndă de la m-rea Sf. Sus 94, 130, 181.
Spiridon, amanetînd un loc din Iaşi 65; Iane (lani), socoteli băneşti ale m-rii Sf.
leafa lui - 448. Spiridon cu - 27, 238.
Ianachi, zlătar; locul lui ~ <din Iaşi>, în Iane, tatăl lui Ioniţă 94.
hotarul altui loc 232. Iane Criti, plăteşte m-rii Sf. Spiridon banîî
Ianachi (Enachi, Ianache) Cantacuzino (Can- cuveniţi de pe carele cu lipscănie 94.
ta), mare ban; în Sfatul domnesc 233; Iane (lani) Mîrza, negustor din Iaşi, soţal
martor 247; să judece la Mitropolie 246; răposat al Saftei, tatăl lui Mihai, al
fost mare ban, ispravnic de Bacău; să Catrinei şi Rucsandei, socrul lui Gavril
dea lui Andrei Caţichi din Iaşi o vie din
uricar 42, 264.
Dealul Nou (ţ. Bacău) amanetată de Iane (Ianni) Nicoleta (Nicola, Nicolau,
Andrei Busuioc 315; Necoleta, Nicola, Nicolete), ia în
mare vistiernic; ispravnic de act 444. credinţă de la m-rea Sf. Spiridon diverse
Ianachi C a r a , paharnic; ia în credinţă de la
venituri 58, 94, 130, 181, 238, 384.
m-rea Sf. Spiridon diverse venituri 322, Iane Popacoste, ia în credinţă de la m-rea Sf.
385, 449. Spiridon venitul cerii 181.
Ianachi, v. şi Enachi, I a n a c h e . I a n e Savaz, ia în credinţă de la m-rea Sf,
lanas,s dascăl la Biserica Catolică; martor Spiridon venitul cetii 181.
Iane, v. şi l a n i .
60.
Iancul, jidov; ia în credinţă de la m-rea Sf.
lani, băcalbaş; evaluează dugheni şi alte
acareturi de pe Uliţa Mare 414.
Spiridon venitul moşiei Hreaţca (ţ.
Cernăuţi) 322.
lani, ia în credinţă de la m-rea Sf. Spuidon
Iancul, v. si venitul cîntarului din Tecuci 238.
» Andrii Ioniţă »
lani, căpitan grec; ia în credinţă de la m-rea
Iane (lani), căpitan; soţia lui ~ plăteşte
Sf. Spiridon venitul moşiilor de la ţ£|
bezmen m-rii Sf. Spiridon pentru un loc
Dorohoi ale acesteia 322, 383, 448.
de dugheni din poarta stolnicului
l a n i , scrie act 103.
Păşcanu 27, 58, 94, 130, 181, 238, 385,
l a n i C u m b a t i , braşovean; ia în credinţă de
447,449.
la m-rea Sf. Spiridon venitul cerii 383.
Iane, căpitan de la Botoşani; bani de la m-
lani Hadîmbul, mare postelnic; ctitorul
rea Sf. Spiridon pentru -181.
schitului Hadîmbu 452; vinde un Ioc de

720r
casă de lîngă Mitropolie lui Ilie Catar- lia, Sfinţii T r e i I e r a r h i , S f î n t a V i n e r i ,
giu logofăt F. Sfintul loan G u r ă de Aur, Sfîntul
Iani Mîrza, băcan; martor pe Uliţa Sava, Sfîntul Spiridon;
Hagioaiei 183. m-ri lîngă passim; v. şi B î r n o v a ,
Iani (Eni) Veneţianu, se judecă cu Costan- Socola;
din Munteanu pentru o casă din Munte-
sate lîngă - ; v. Buciumi, Ciurbeşti,
nimea de Mijloc 419, 424.
Ciurea, Copou, Lunca Bîrnovei,
Iani, v. şi H r i s t e
Piciorul Lupului, Todircşti, Valea
Iani, v. şi Eni, l a n e .
Adîncă;
Ianis Carapiperis, fratele Lupei şi al Academia din - 177; aducţiune de
Evthemiei; vinde împreună cu acestea o apă în ~ 233, 300; aşezămînt pentru
vie cu acareturi de la Socola lui Gheor- şcoli dat în - 177; breasla băcanilor 327
ghe Kanpelis Constas tăbăcar baş şi şi breasla jidovilor din - 255; căpitan de
fratelui acestuia Vergo 1.
menzil la ~ 129; cîntarul din ~ 58, 94,
Ianis C o s t a n t i n u , martor (semn. gr.) 284. 130, 181, 238, 322, 383, 447, 448;
lannachi, grec din Bîrlad; cumpără un cal crima unui jidov din - 225; doctor de
de la Vartholomei ieromonah 384. obşte în - 328, 370; Drumul ce Mare
lanne Castoriano, căpitan; ia în credinţă de cum vii la - 291; fabrică de postav lîngă
la m-rea Sf. Spiridon venitul moşiilor ~ 184; fier sfărîmat în ~ 233 ; fînare în ~
Avrămeni, Crăiniceni şi Sîrbi (ţ. 221, 266; hotarul tîrgului ~ 462; hazna
Dorohoi) 447, 449. nouă în ~ 27; lipscănie descărcată în ~
Ianula, sîrboaică din Bîrlad; soţul ei ia în 233; mortasipia cea mare din - 27, 58,
credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul 59, 94, 129, 130, 221, 238, 266, 323;
făclieriei din Bîrlad 384. negustori pămînteni din ~ 318; orăşeni/
Iarova, sat, <ţ. Soroca; c. Cremenciug, j. locuitori din - 235, 268, 328, 410;
Soroca, R. MoIdova>; căpitan de ~ 129. fost protopop de ~ 456, J;v. şi Vasile;
Iaşi (Eşi, laş, Ieşi), oraş/tîrg, ţ. <m. j. scutiri de dări pentru preoţii din -
~>; oraş de scaun domnesc 150, 160, 242; spiţerie din - 328, 370; stegari de
191, 227, 233, 240, 242, 243, 254, 255, călăraşi de Ţarigrad, stegar de lipcani,
328, 369, 370, 396, 408, 410, 444, 4 7 2 ; străzi pe la răspîntii în - 221, 266;
acte scrise la ~ passim;"' şcoala moldovenească din - 198.
case şi locuri de case, dugheni şi Iasi, ţinut; ocolul Turia la - 303; sate şi
locuri de dugheni, pivniţe, livezi, vii; ' moşii la - 27, 32, 58, 94, 130, 131, 178,
bresle, meşteşugari, negustori, preoţi, 181', 238, 248, 261, 264, 303, 322,
uliţe, mahalale; v. Indicc dc materii; 332,335, 353, 369, 383, 385, 447, 449,
biserici: passim; v. şi B i s e r i c a 451, I; mare căpitan de - 129;
A r m e n e a s c ă , Biserica B a n u , Biserica ispravnici de - 32, 49, 143, 221, 266,
B u n a Vestire, Biserica Catolică (cato- 410; mazil de la - 391; slujitori de la -
licească, ungurească), Biserica Curelari, 137; vădrari de ~ 85;
Biserica d i n s p r e D o a m n a , Biserica Judecătoria din - (secolul XIX) 56,
D o m n e a s c ă , Sfinţii A t h a n a s i e <şi C h i - 84, 139; Tribunalul judeţului - (1867)
ril>, Sfinţii T h e o d o r i , S f î n t a P a r a s - 410.
chiva (Prepodobna Paraschiva), Sfîntul Ia teu, pitar; închiriază o pitărie de la m-rea
Ilie, S f î n t u l l o a n , T ă l p ă l a r i , V o v e d e - ' Sf. Spiridon 58.
nie, V u l p e ; Ibrahim, tătar; leafa lui ~ 441.
biserica Mitropolitană, v. Mitropolia I. (?) Cantacuzino, mare vornic; certifică o
Sucevei şi a t o a t ă Ţ a r a M o l d o v e i ; copie de act (1827) 432.
mănăstiri: passim; v. şi A r o n V o d ă , Idriceanul, v. Robea
Barnovschi, B ă r b o i u , C e t ă ţ u i a , C o - Ienache, mare paharnic; în Divanul dom-
pou, D a n c u , F r u m o a s a , G a l a t a , G o - nesc al Ţării Româneşti 165.

721r
Ienache Văcărescu, mare vistiernic; în I f t i m i e , martor 43.
Divanul d o m n e s c al Ţării Româneşti 165. I f t i m i e , preot; casa şi pivniţa lui ~ d c
Ienochentie, v. I n o c h c n t i c . • c i ş m e a u a v e c h e 124.
Ieniti, v. A p o s t o l I f t i m i e , preot; m a r t o r 329.
Ienutâ Dima, martor lîngă Gunoiul I f t i m i e , staroste de băibărăcari; martor ne
d o m n e s c 311. Podul V e c h i 115.
I e r e n t i a (Eremiia, Erimia, Ieremiia, Ierimia, I f t i m i e (Eftimie), tatăl lui Iov şi Ştefan 366
lerimie, Irimia), e g u m e n u l m-rii D a n - I f t i n c a , c u m n a t a lui Iov săpunar şi a I l i n c ă i -
cul; reclamă o încălcare a moşiei v i n d e î m p r e u n ă cu aceştia o casă iui
B u c i u m i i de către m - r e a S o c o l a 464, Neculai şi soţiei acestuia Maria 23.
solicitînd hotărnicirea moşiilor 479; I f t o d e (Iftodi), ţigan; locul lui ~ j j n
schimbă ţigani cu Ecaterina armăşoaia M u n t e n i m e a de S u s este stăpînit de
201, Catrina 477 şi Gheorghi clucer Ioniţă Canta l o g o f ă t 4 9 7 , 506.
319; schimbă un heleşteu de pe Cacaina Ignat, aprod; martor în Muntenimea de Sus
cu un loc de casă de lîngă poarta m-rii 483.
al lui Iordachi fost mare logofăt 462; Ignat, diacon; scrie act şi e martor pe Uliţa
solicită o carte de b l e s t e m în legătură cu Podului Roşu 386.
un loc din Iaşi al m-rii 359, confirmarea Ignat (Ignatie, Ignatios), egumenul m-rii
scutirilor de dări de care beneficiază na- Bîrnova; împarte un sălaş de ţigani cu
rea 472, dreptul de a încasa zeciuiala dc şetrarul Costandin Galiţi 480; se
pe moşia Vacota 178 şi permisiunea de înţelege cu Parthenie, egumenul m-rii
a da viile părăginite de la BuciUmi celor Bărboi, asupra împărţirii unui siilaş de
ce vor să le lucrdze 261. ţigani 314; se înţelege cu Procopie şi
soţia acestuia Zamfira asupra
leochim, egumenul m-rii Sf. lori de la bezmenului pentru un loc de casă din
Balata; pecetea lui - pe nişte zapise 306. Tîrgul de Jos 402; se judecă cu fiii lui
I e p u r e , din M u n c e l ; lucrează viile m-rii Sf. Vasile Cosma şi ai lui Cunduratu pentru
Spiridon de la O d o b e ş t i 448. o pivniţă de pe Uliţa Rusească 403;
I e r o f t e i , i e r o m o n a h ; scrie act 157. solicită confirmarea dreptului m-rii de a
Ierusalim, oraş, <în Israel>; patriarh al încasa zeciuala din satele m-rii 353.
Ierusalimului şi a toată Palestina 317, I. Grigorovici, stolnic; certifică o copie de
4 0 3 ; v. şi A v r a m , P a r t h e n i e . act (secolul XIX) 139.
Iezireni, v. I z ă r c n i . I l a r i o n , m o n a h la schitul P a ş c a n i ; martor la
Iftemi (Ifteni), p r e o t la biserica Vulpe; o danie 40.
m a r t o r în M u n t e n i m e a de Jos 344, J. Ilăşcesa, <bunica> lui Ioniţă 11.
Ifteni Rosca, seimen hătmănesc, tatăl Ileana*;: c o m i s o a i e , soţia lui Ştefan
Floarei, socrul lui Ştefan cîrciumar, apoi Buhăiescul comis şi nora Manei
al lui E n a c h e 345. p ă h ă m i c e a s a ; solicită j u d e c a t ă la Divan
I f t i m e S c a r l a t , c ă m ă r a ş a j doilea, ginerele în privinţa b u n u r i l o r p i e r d u t e la mezat
Aniţei cizmăriţa şi socrul lui Vasile de soţul, ei pentru datorii băneşti 37.
cizmar; de hotărnicit locul lui ~ din I l e a n a , de la Buciumi, m a m a lui Ştefan 479.
mahalaua Feredeelor 213. I l e a n a ; fiica Iui A c s i n t e c i u b o t a r şi a Ilincăi,
Iftimi, preot, fost la Biserica Domnească, sora Bălaşei, Măriei şi Sandei; vinde
bunicul lui Costandachi ţîrcovnic; împreună cu acestea un loc dc casă din
cîrciuma lui ~ dinspre Sf. Nieolae 268. Muntenimea de Sus lui Ioan Cantacuzi-
Iftimi, ţigan al m-rii Dancul 319. no fost mare logofăt 503.
Iftimia, ţigancă, fiica lui Toader Nit...; dată Ileana, fiica lui Costandin Fedeleşanul,
m-rii Dancul de către Gheorghi clucer soţia lui Ioniţă şi nora lui Vasile Rătun-
319. dul; vinde împreună eu soţul ei un loc
Iftimia, v. şi A f t i m i a .
din TîrguJ de Sus lui Enciul abăger 484.

722r
Ileana, fiica lui Gheorghi Ursuleţ, nepoata fraţilor Manolache dascăl şi Mihalache
lui Pavăl Ursuleţ mare clucer şi a 151. '
Tofanei, verişoara fraţilor Ion, Gavril, Iliana, soţia lui Luca armean; martor 104.
Lupul şi Bălaşa Cărăcaş; dăruieşte părţi Ilie, becer; leafa lui ~ 442. ;
de sate m-rii Barnovschi 248. Ilie, blănar, ginerele protopopului Lupăşcu,
Ileana, fiica lui Pălade, sora lui Lupul roş cumnatul lui Ioniţă Iancul diac; vinde o
agesc şi soţia lui Ion Ursul; vinde vie de la Miroslava VărVarei, deşi era
împreună cu soţul ei un loc de casă din zălogită Iui Ion Aslan fost paharnic al
Muntenimea de Sus lui loan doilea 87, 88.
Cantacuzino fost mare logofăt 493. Ilie, blănar, mărginean; martor în Munteni-
Ileana, un izvod de zestre al ei 288. mea de Sus 345.
Ileana, <mama> lui Ştefan 358. Ilie, blănar, soţul Măriei; martor 43.
Ileana, sora preotului Gavril Boboc, Ilie şi Ilie, bucătar la spitalul m-rii Sf. Spiridon;
a Gafiţei; dăruieşte împreună cu aceştia leafa lui ~ 323, 384.
un loc de casă de pe Uliţa Strîmbă Ilie, cîrciumar; martor pe Uliţa Mare 262.
preotului Toader 68. Ilie, dascăl, fiul Iui Dămiian şi al Saftei,
Ileana, soţia lui Alexa Rusul; vinde fratele Căsandrei; vinde împreună cu
împreună cu acesta case cu loc din mama şi sora lui o bucată de loc lui
Muntenimea de Mijloc lui Pascal fost Neculachi Avram 232.
paharnic al doilea şi soţiei acestuia Ilie, diac; scrie act şi e martor în mahalaua
Ilinca 399, 426. Feredeielor D.
Ileana, soţia lui Duca Neculai; mărturia Ilie, din Vişana; martor hotarnic în Buciumi
unor săteni din Buciumi privitoare la 358.
via ei 358. Ilie, fiul Iui Ion Ivloghie; scrie act 63.
Ileana, soţia lui Dumitraşcu Paladi fost
Ilie, fratele preotului Gavril Boboc, Dumitra,
mare vornic, mama Nastasiicăi, soacra
al Gafiţei şi Ilenei; dăruieşte împreună
lui loan Cantacuzino mare vornic şi
cu aceştia un loc dc casă de pe Uliţa
bunica Măriuţei 440.
Strîmbă preotului Toader 68.
Ileana, soţia lui Ştefan şi mătuşa fraţilor
Ilie, fratele lui Lupul, posluşnicijl m-rii
I.upaşco; cumpără împreună cu soţul ei
Socola de la Izăreni .32.
o vie de la Socola de la nepoţii lor 313.
Ilie (?), logofăt; locul lui ~ dc pe Uliţa
Ileana (Elena), soţia iui Thoma blănar; dă
Fînăriei, în ho ta nil altui loc 79.
preotului State de la m-rea Sf. Spiridon
Ilie, martor 11.
un bordei din Muntenimea de Mijloc pe
Ilie, mărginean ms; ia un loc cu bezmen de
care i-1 lăsase răposata Antimiia 17.
la biserica Sf. Nicolae din Muntenimea
Ileana, ţigancă, soţia lui Anghel ţigan,
de Mijloc, dar vinde băutură fără
mama lui Mihăilă, Manole, Toader,
permisiune 371.
Vasile, a Nastăsiei şi Saftei; copiii ei
Ilie, posluşnic; bani de la m-rea Sf. Spiridon
sînt împărţiţi de către m-rea Bîrnova
pentru - 239.
480.
Ilie,slugă la spiţeria m-rii Sf. Spiridon; leafa
Ileana Ghirgicea, soţia lui Ene căpitan;
lui ~ 28.
cumpără împreună cu acesta o casă din
mahalaua Feredeelor de la Marin şi Ilie, ţigan, vizitiu domnesc, soţul Măriei,
soţia acestuia Maria 229. tatăl Iui Pavăl şi Radul; dăruit lui
Ileniţa (Eliniţa), sora lui Mihai băcan; Iordache Balş mare vistiernic 382.
vinde egumenului Sîrghie de la Sf. Ilie Catargiui, răposat, mare logofăt, fiul
Nicolae nişte odăi din incinta m-rii 75. lui Apostol Catargiui mare postelnic,
Iliana, fiica lui Dumitraşcu vătaf şi a fratele lui Pătraşco mare pitar şi Ştefan
Nastasiei, nepoata lui David Diacon mare clucer, tatăl lui Filip Catargiui
zugrav, soră Măriei; vinde împreună cu vistiernic, bunicul lui Ilie Catargiui
1
sora ei un loc de pe Uliţa Strîmbă mare logofăt; cumpără un loc de casă cu

723r
pivniţă de piatră de la Eni Hadîmbul F ; llinca, crîşmăriţă; debitoarea H Andrei •
trimite actele familei la Braşov pentru a Mogîldea mazil 222. _ -; "
fi la adăpost 156. llinca, cumpără împreună cu Mihai ^
. Ilie C a t a r g i u l , 'fiul lui Filip Catargiul dugheană din mahalaua Ciubotărie de f r
vistiernic şi al Catrinei, nepotul lui Ilie Profira şi fiul acesteia Ştefan Canano
Catargiul mare logofăt; condicar de divan 36.
mare logofăt; epitrop al şcolilor din llinca, femeie bătrînă, soţia lui Ion Biiga*
Moldova 177; împarte moşiile şi ţiganii cizmar; martor hotarnic pe Uliu»
familiei cu celelalte rude 156; Cizmăriei 352. '
mare paharnic; în Sfatul domnesc llinca, femeie săracă; primeşte mile de la"
233; să judece o pricină la Mitropolie m-rea Sf. Spiridon 59, 95, 131.
246; llinca, fiica Măriei şi sora lui Anastasie:
hatman; cercetează un loc împresurat vinde împreună cu aceştia o casă cu vie
al lui Locman gerah de pe Uliţa Mare şi livadă de pe locul m-rii Cetăţuia
312 şi o uliţa închisă din mahalaua egumenului m-rii Frumoasa 97.
Feredeielor 293. llinca (Elinka), fiica lui Petri Moşcoci şi
Ilie Cîrste, fost mare şetrar, ginerele soţia lui Gligoraş Hanos vornic; un
răposatului Ioniţă Tuduri negustor şi al strămoş al ei a dat Bisericii Catolice un
Catrinei; cumpără de la soacra sa s. loc dc pe Uliţa Mare 308; martor 3.
Stroeşti (ţ. Roman), pentru care mai dă llinca, fiica lui Vasile Bondoc ciubotar şi a
şi un loc de dugheană din Tîrgul de Sus Măriei răposata, sora Măriei şi a Saftei,
46. nepoata de soră a Ilincăi şi a Saftei
Ilie Herescul (Hirescul), fost mare medel- Alăcioaia, soţia lui Costandin Muntea-
nicer; locul lui ~ de lîngă m-rea Dancul nul 424; vinde împreună cu surorile si
şi cel dinspre Uliţa Strîmbă, în hotarul mătuşile ei o casă lui Ştefan 43, pentru
altor locuri 161, 490. care se judecă cu fosta soţie a acestuia,
Ilie Maeri, locul lui - din Mahalaua Floarea 348, fiind în pricină şi cu Safta
Grecilor, în hotarul altui loc 267. Alăcioaia, mătuşa ei 345, şi cu Eni
Ilie Mărgineanul, cumnatul lui Ştefan; Veniţianul 419.
martor 43. llinca, mama lui Mihai Chiriţă ciubotar 183.
Ilie Misire, logofăt; martor 67. llinca, preoteasă; primeşte mile de la m-rea
Ilie Raţ, din Buciumi; martor hotarnic 358.
Sf. Spiridon 131.
Ilie Rusăt, paharnic; locul lui - de pe Uliţa
llinca, rachieriţă; prispa casei ei de pe Uliţa
Hagioaiei, în hotarul altui loc 310.
Hagioaiei, în hotar de loc 500.
Ilie Sturza, sulger; locul lui ~ din mahalaua
llinca, roabă; primeşte mile de la m-rea Sf.
Sîrbească, în hotarul altui loc 459.
Ilie Tomiţă, vameş; primeşte bezmen Spiridon 59, 95, 131.
pentru o dugheană de la Leiba jidov llinca, sora Ioanei, soţia preotului Moisi,
sticlar şi soţia acestuia Mindele 92; să cumnata preotului Enachi şi mătuşa
cerceteze un loc de dugheni din faţa ra- Zmărandei 378.
rii Sf. Sava 76: llinca, sora Măriei răposata şi a Saftei,
Ilie, v. şi Nicolae mătuşa Ilincăi, Măriei şi a Saftei; vinde
Iliescu, senar; un cal al lui ~ a fost furat 384. împreună cu sora şi nepoatele ei o casă
Dina, vorniceasă, fiica lui Balasache fost lui Ştefan 43.
mare postelnic şi a Casandrei, soţia lui llinca, sora lui Ştefan cîrciumar, cumnata
Toader Cantacuzino vornic, mama lui Floarei, soţia lui Toader pietrar; martor
Costantin, «doniţă şi a Măriuţei>; în Munţenimea de Sus 345.
primeşte partea ei de moştenire prin llinca, sora lui Vasili Moscul mazil; a avut
diata mamei sale 306. o casă lîngă m-rea Trei Ierarhi 391.
llinca, babă; primeşte mile de la m-rea Sf. llinca, soţia lui Acsinte ciubotar, mama
Spiridon 182, 239. Bălaşei, Ilenei, Măriei şi Sandei; vinde

724r
împreună cu aceştia un loc de casă din casă de pe Uliţa Hagioaiei de la Vasile
Muntenimea de Sus lui loan Cantacuzi- Purice 62; cheltuielile făcute de Ştefan
no fost mare logofăt 503. Năstase clucer la înmormîntarea ei şi cit
[linca, soţia lui Chirica işlicar, mama lui slujbele ulterioare 276; datoriile ei
Dumitru, cumnata lui Andrei şi a băneşti 206; a vîndut un loc de casă de
Măriei; vinde împreună cu soţul şi fiul pe Uliţa Hagioaiei Saftei Rusătoaia
ei un loc de casă <din Iaşi> cumnaţilor hătmăneasa şi lui Mîrza 190.
săi 471. Ilinca Ghcuculeasa, spătăreasă, soţia
Ilinca, soţia lui Gavril ciubotar, cumnata lui răposatului loan Gheuca spătar al doilea
Toma ciubotar şi a Catrinei; face şi soacra lui Macovei Ţintilă vornic; a
împreună cu soţul ei un schimb de vîndut un loc de casă de lîngă Tîrgul
locuri de casă cu Toma ciubotar 230, Boilor lui Ioniţă Cantacuzino fost mare
vornic 473; locul ei din Muntenime
231 şi vinde o casă <din Iaşi> lui
470; primeşte mile de la m-rea Sf.
Gheorghe pîslar 297.
Spiridon 131.
Oinca, soţia lui Ion săpunar şi cumnata Ilinca Loizoaia, soţia răposatului Costantin
ll'tincăi; vinde împreună cu aceştia o Loiz; dughenile ei de pe Podul Hagioaiei,
casă <din Iaşi> lui Neculai şi soţiei în hotar de loc 500.
acestuia Maria 23. Ilinca Preaţetca, „cucoană"; vieml ei 358.
Ilinca, soţia lui Nicolae Ilie de la vistierie, Ilinca Rîpoaia (Răpoae), cumpără o casă
mama Catrinei, soacra lui Ioniţă Herme- pe loc domnesc de la Aniţa Trăistoaia
ziu fost măre jitnicer; schimbă o vie de 281; martor în Muntenimea de Mijloc
la Odobeşti cu o alta din Dealul Coroiul 153,419,424.
a ginerelui său 343. Ilinca Şişcăloaia, locul ei de pe Uliţa
Ilinca, <soţia> lui Panait; primeşte mile de Strîmbă, în hotar de loc 151.
la m-rea Sf. Spiridon 59. Imbo, v. Leon
Ilinca, soţia lui Pascal fost paharnic al Inochentic (Ienochentie), episcop de Huşi;
doilea; cumpără împreună cu acesta martor pe Uliţa Hagioaiei 99; să judece o
case cu loc din Muntenimea de Mijloc pricină la Mitropolie 246; să recunoască
de la Alexa Rusul şi soţia acestuia o semnătură de pe un zapis vechi 486.
Ileana 399,426;' * loachim Monahul, martor hotarnic în
Ilinca, soţia lui Tatul abăger; cumpără Muntenimea de Sus 418.
împreună cu acesta o casă din Munteni- loan, băibărăcar, soţul Tudosiei şi ginerele
mea de Jos de la Gheorghi Petru şi soţia preotului Anton; vinde împreună cu
acestuia Smaranda 224. soţia lui o casă din Muntenimea: de Jos
Ilinca, soţia lui Vasile blănar; se înţelege cu lui lane grec şi soţiei acestuia Maria
Chiriac asupra unui loc de pe Uliţa 344, J.
Fînăriei Domneşti 293. loan, brutar; martor pe Podul Vechi (semn.
Ilinca, soţia lui Vasili Potorac şi mama lui gr.) 305.
Damaschin; vinde împreună cu aceştia o l o a n , dascăl; scrie act 8.
vie cu livadă lui Coste staroste de l o a n , martor în Iaşi 1,
plăcintari şi soţiei acestuia Aniţa 120. ; loan (?), negustor; martor pe Uliţa
Ilinca, ţigancă, mama Iui Stan 382. Hagioaiei 57. ,
Ilinca, ţigancă, mama lui Stoian 382. loan, pînzar; solicită o copie de act (secolul
Ilinca Arăpoaia, dă o mărturie lîngă XIX) 139.
Drumul Sărariei 387. loan, poruşnic, soţul Catrinei, ginerele lui
Ilinca Bosîiasa (Bosioaie), jitnicereasă, Lupaşco Covrig staroste de ciocli şi al
răposată, mama Căsandrei şi a Măriei, Anastasiei, tatăl lui Costandin şi
soacra lui Vasîle Buzne şi a lui Vasîle Neculai; primeşte împreună cu soţia lui
Onofrei; izvoade de zestre făgăduite partea lor de moştenire prin diata lui
fiicelor sale 326,1; a cumpărat un ioc de

725r
Lupaşco Covrig 83; martor în Munteni- Spiridon 233, la care este epitrop 233;
mea de Jos 344, J. cercetează bunurile m-rii Trei Ierarhi
Ioan, preot; locul lui - din Muntenimea de 254; dă o anafora 268; dugheană arsă ai
Jos este stăpînit de prfcotul Toader 457. lui - 238; să judece o pricină -la'
Ioan, preot; scrie act 77, 158. Mitropolie 246;
Ioan, preot la biserica Prepodoamna Paras- mare logofăt; epitrop al banilor şi al
chiva; martor 29; se judecă cu banul caselor din Ţarigrad ale Caşandrei
Costandin Vîrnav pentru un loc de Casa postelniceasa 306; orînduieşte hotărnici
din Mahalaua Sîrbească 459, 460; scrie în Iaşi 304, 307, 309; ' , j
fost mare logofăt; e făcut din nou
act 43.
mare logofăt 324; epitrop la m-rea Sf;
Ioan, preot la biserica Tălpălari, soţul Nas-
Spiridon 385, încredinţează sămile de
tasiei; primeşte danie un loc de casă de
venituri si
J cheltuieli ale acesteia 383,*•
lîngă Uliţa Sîrbească de la Aniţa 200.
Ioan, preot la biserica m-rii Sfinţii 384, 447-449; epitrop pentru doctorul
Arhangheli; scrie act 11. de obşte şi spiţeria din Iaşi 328;
Ioan, preot la biserica Sf. Ghedrghe; scrie cumpără locuri din Muntenimea de Sus
acte 393. 395. de la preotul Damian şi soţia acestuia
Catrina 498, Dumitrache Vîrnav mare
Ioan, ţigan, tatăl lui Stan ţigănuş 382.
clucer 491, Grigoraş stoler 494, fraţii
Ioan, ţigan domnesc, fiul Măriei şi fratele
Ţigănuş 497, Hariton stoler 495, Ilinca
lui Costandin; dăruit lui Iordache Balş şi fiicele acesteia 503, Ion Ursul şi soţia
rriare vistiernic 382. acestuia Ileana 493, Ioniţă pietrar 496,
I o a n ..., logofăt; încredinţează o mărturie Luca pietrar 492 şi Matei Ghica fost
hotarnică 473; martor 451. mare spătar 488; locul lui - din
Ioan (Ion) Aslan, fost paharnic al doilea; se Muntenimea de Şuş, în hotarul altui loc
judecă în Divan cu Ioniţă Iancul diac şi 483; schimbă moşiile Şerăuţi, Bănila şi
cu Varvara vătăvoaie pentru o vie de Ia părţi din Răstoace ale m-rii Sf. Spiridon
Miroslava 87, 88; vinde o căsuţă cu loc cu dugheni din Iaşi ale lui Leon Imbo
lui Iordache Paşcan stolnic 189 şi un loc fost mare paharnic 437; schimbă ţigani
de casă de pe Uliţa Strîmbă lui Ioan cu m-rea Dancul 477; scrie act şi e
Cantacuzino mare vistiernic 81, 86, martor 400; ţigani ai lui ~ 473; vechilul
113. lui-506.
Ioan Banu, preot, tatăl lui Dumitrachi şi Ioan Gheuca, spătar al doilea, soţul Ilincăi
Luca 373; se împarte moştenirea de la ~ Gheuculeasa 470,
41. Ioan Grecul, tatăl lui Chiriac 293.
Ioan Bogdan, mare logofăt; rînduieşte Ioan Leon (?), spătar; certifică o copie di
hotărnici pe podul Vechi 116. act (1818) 333.
Ioan (Ion, Ioniţă) Cantacuzino (Canta), Ioan (Ion) Meleghi, vornic de poartă
fost mare agă; dăruieşte m-rii Sf. hotarnic în Iaşi 116, 350, 369, 390.
Spiridon moşia Şerăuţi (ţ. Cernăuţi) Ioan Motohoiu, casa lui ~ din mahalaua
437; Trapezeneaşcă, în hotar de loc 152.
hatman; a cumpărat un loc de lîngă Ioan (Ion, Ioniţă) Necolai (Necolae
Mitropolie F; Neculai, Nicolai), condicar; transcris
mare vistiernic; cumpără locuri de acte la condică 195, 227, 233, 240, 241
casă de pe Uliţa Strîmbă de la Ioan 254,255, 282, 300, 328, 336.
Aslan paharnic al doilea 81, 86 şi de la Ioan Palade, mare logofăt; judecă în Divar
Vasile Ghineţ fost medelnicer al doilea 350.
186; epitrop al şcolilor din Moldova
Ioan Şcorţcscu, sulger; martor în mahalau;
177; vinde un loc din Iaşi nepotului său
Tălpălari 461.
Iordache Cantacuzino mare comis 113;
Ioan (Ion, Ioniţe) Sturza (Sturdza), mart
fost mare vistiernic; aducţiunea de
vornic; încredinţează sămile dc venitur
apă a lui ~ prin olanele m-rii Sf.

726r
şi cheltuieli ale m-rii S1'. Spiridon 383, Ioana, soţia lui Toader şi nora lui Pentelei;
384; hotărăşte 124, 126 şi judecă îh vinde împreună cu soţul ei un loc de
Divan 414; în Divanul domnesc 369; casă din Muntenimea de Mijloc lui
cercetează pricina unei uliţe închise Alexa Rusul şi soţiei acestuia Ileana
dintre Biserica Catolică şi m-rea Trei 399, 426.
Ierarhi 375; judecă la Mitropolie o Ioana, <ţigancă>, fiica lui Ion şi a Sandei,
pricină între Lohman gerah şi Biserica sora lui Sava, Simion, a Călinei, Măriei,
Catolică 380. Măriuţei şi Soficăi; luată de m-rea
loan Theodor (Teodor) <Calimah>, Bîrnova 314.
voievod, domnul Ţării Moldovei; Ioana, ungureancă, sora Catrinei Botezata;
dăruieşte locuri din Muntenimea de Sus moare lăsînd acesteia o dugheană din
lui Gheorghie pitar 501, Grigoraş stoler poarta m-rii Trei Ierarhi 14, 16.
494, Hariton stoler 495, Ioniţă pietrar Ioana Ceprăgăriţa, sora lui Costandin
496, Lupul roş agesc 492, 493, şi un loc căpitan de dragam şi mătuşa lui
de lîngă Tîrgul Boilor Sandei Dumitru uşerel; în pricină cu m-rea Sf.
medelnicereasa 473; întăreşte o Sava pentru nişte dugheni de pe Podul
stăpînire de loc 470; ispisoc de la - 437; Vechi 436, 438^
a poruncit hotărnicirea unor locuri de Ioana Lăptisoi, martor în mahalaua
dugheni de pe Uliţa Mare ale m-rii Feredeielor 205.
Cetăţuia 21 L Ioanis..., martor (semn. gr.) 75, 220.
loan Ursuianul, logofăt de taină; scrie act Ioanis Constantin, martor în mahalaua
369. Ţigănime (semn. gr.) 82.
loan Vîrnâv, jitiiicer, tatăl Catrinei şi Ioanis Mănos, martor (semn. gr.) 7.
socrul lui Ioniţă Tuilori negustor 369. Ioanis Vantazonis, martor în Tîrgul Făinii
Ioân Zlataust, v. Sf. loan Gură de Aur. (semn. gr.) 250.
loan, v. şi A l e x a n d r u ~ Ipsilanţ, voievod, Ioanis; v. şi Ene.
G r i g o r i e ~ C a l i m a h , voievod, M a n p l e Ioann bogoslovul, v. Sfintul loan.
Nicolae
I o a n n i s Hagi M a r c u , copie act (sfîrşitul
loan, v. şi Ion, Ioniţă, Ioniţi,
secolului XVIII) 71.
Ioana, femeie bătrînăi martor lîngă, Uliţa
Ioannu, martor (semn. gr.) 4.
Mare 274,
loarinu, v. şi Costas Evstathios
Ioana (Iona), fiica lui Toader Munteanul:
Ioanon, v. Panos
vinde o casă cu loc din Muntenimea de
Ioanovici, v. Nicolai
Mijloc lui Alexa Rusul şi soţiei acestuia
Ioanu..., martor în mahalaua Tălpălari
Ileana 399, 426.
(semn. gr.) 461.
Ioana, martor pe Uliţa Hagioaiei 42.
Ioana, soţia răposatului Grigore protopop; Ioasaf, diacon, fratele preotului Mihalachi,
vinde o casă cu loc din Muntenimea, de unchiul lui Toader Huiban condicar de
Mijloc Smarandei preoteasa şi familiei temniţă; martor 486.
acesteia 13, 38. Ioasaf, ieromonah, vechilul m-rii Neamţ;
I o a n a , sora Ilincăi, cumnata preotului reclamă încălcarea unui loc din Iaşi al
Moisi, soţia preotului Enachi şi mama m-rii de către Costandin Gheuca
Zmărandei; diata pentru fiica sa 378. vistiernic 166.
I o a n a , soţia lui Costandin Turiatcă şi mama Ioasaf, proegumen; mama lui ~ primeşte
Măriei; vinde împreună cu fiica ei o mile de la m-rea Sf. Spiridon 131,
casă cu loc din mahalaua Ţigănime lui Ioasaf Frumuşanu, arhimandrit (secolul
Chiriac meserciti 82. XIX); cumpără condica de lefuri şi
I o a n a , soţia lui Ion pitar domnesc; martor venituri a lui Grigorie Alexandru Ghica
în mahalaua Feredeelor 205. voievod 221,
Ion, başbulucbaş; martor în Muntenimea de
Sus'497, 498.

727r
Ion, başbţţlucbaş; martor pe Uliţa Strîmbă Ion, logofăt; scrie act şi e martor 82-
186. Ion, martor 169.
Ion, casap, soţul Lupei; vinde împreună cu Ion, mortasip, soţul Sandei, tatăl Nastasiei si
aceasta o casă din rrtahalaua Feredeiclor socrul lui Toader bărbier 445, 446, 450.
lui Ion Petre 379. Ion, olar; martor hotarnic în Munţenimea de
Ion, căpitan agesc; cumpără o vie din Mijloc 465, 468.
Dealul Vămăşoaiei de la <Safta>, soţia Ion, pitar domnesc, soţul Ioanei; martor în
lui Trohin 407. mahalaua Feredeielor 205.
Ion, cojocar, tatăl Sandei şi socrul lui Ion, posluşnic; primeşte o sumă de bani de
Toader Chelbi 112. la m-rea Sf. Spiridon 239.
Ion, comişel din Buciumi; martor hotarnic Ion, preot; martor <în Iaşi> 498.
în Buciumi 358. Ion, preot, tatăl Catrinei 121.
Ion, croitor; martor hotarnic în Munţenimea Ion (Ionică), preot la biserica Si". Nicolae
de Mijloc 439. din Munţenimea de Sus, tatăl preotului
Ion, dascăl; scrie act şi e martor în Munţe- Neculai 107; cumpără un loc de casă
nimea de Sus 483. din mahalaua Sîrbească de la Catrina
Ion, din Leţcani; martor hotarnic în Munţe- Buchinoaia 103; reclamă nerespectarea
nimea de Sus 388. s termenilor înţelegerii cu Ilie rus mărgi-
Ion, fierar potcovar; martor hotarnic în nean pentru un loc cu bezmen 371.
mahalaua Bărboiului 416. Ion, preot la Socola; scrie act 26.
Ion, fiul răposat al Catrinei, fratele lui Ion (Ioniţă), fost saiz baş, soţul Tofanei;
Costandin şi cumnatul Paraschivei; se vinde împreună cu aceasta o casă cu loc
dăruieşte un loc de casă pentru sufletul de lîngă Gunoi lui Andoni 432.
lui - 398. Ion, săpunar, soţul Ilincăi şi cumnatul Iftin-
Ion, <lîul lui Costandin teslar şi al Mariei>; căi; vinde împreună cu acestea o casă
cumpără împreună cu aceştia o casă din lui Neculai şi soţiei acestuia Maria 23.
Munţenimea de Sus de la Ion Focşa şi Ion, seimen agesc; casa lui ~ din mahalaua
soţia acestuia. Sanda 169. Făina, în hotar de loc 217; martor în
Ion, fiul preotului Grigorie şi al Saftei, mahalaua Făină 175, 218.
fratele lui Iordache, Mihălachc şi al Ion, soronar; cumpără un loc de casă de
Zoiţei, nepotul de frate al lui Daniel lîngă Cacaina de la Gheorghi Ţărne 188.
monah, Luca şi Vasiian monah 109. Ioti, staroste; martor în mahalaua Ferede-
Ion, fiul lui Irimia, posluşnic al m-rii ului 455.
Socola de la Izăreni 32. ion, staroste; martor 281.
Ion, fiul lui Popa; martor hotarnic în Ion, staroste de tălpălari; cumpără un loc de
Munţenimea de Mijloc 426. casă de pe Uliţa Mare de la Maria
Ion. fiul lui Postolachi; martor 112. Gavriloaia 262; martor 63.
Ion, fiul lui Ştefan armaş şi al Bălaşei, Ion, sumăriăr, tatăl lui Gheorghi 64, 199.
fratele Saftei; vinde împreună cu aceştia Ion, socoteli băneşti ale m-rii Sf. Spiridon
o casă cu ioc şi acareturi de pe Uliţa cu-383.
Fînăriei lui Toma Săndulachi lipscan Ion, fost mare şetrăr; hotarnic F.
79. Ion, tatăl lui Costandin 169.
Ion, fiul Ştefaniei, fratele lui Agachi şi al
Ion, ţigan, fiul lui Doda, soţul Sandei, tatăl
Măriei; vinde împreună cu aceştia o vie
lui Sava, Simion, al Măriei, Măriuţei,
de la Şorogari lui Sandul Panaiti 146.
Călinei, Ioanei şi Solicăi; sălaşul lui -
Ion, fiul lui Tănasie; martor 26.
este împărţit de m-rile Bărboi şi Bîrnova
Ion, ginerele lui <Vasile> Urşoleanu; casa 314.
lui - de lîngă Tîrgul Boilor este pe locul Ion, ţigan domnesc, soţul Aniţei şi cum-
lui Iordache Aslan fost vătaf de copii natul lui Petru; dăruit lui Iordache Balş
<în casă> 473. mare vistiernic 382.

728r
Ion, vătaf; ia în credinţă de la m-rea Sf. Ion < C a t a r g i > , stolnic, fratele lui Costin
Spiridon venitul moşiei Blăgeşti (ţ. Catargi spătar şi soţul răposat al
Bacău) 27, 58, 94, 130; Catrinei 489.
Ion..., martori (diferiţi) 190, 271. 456. Ion Cinzu, tatăl lui Apostol blănar 301.
ion Balş, stolnic; încredinţează o mărturie a Ion Ciornei, logofăt; ia în credinţă de la na-
lui Ion Cantacuzino mare vornic referi- rea Sf. Spiridon venitul de la Ocnă 59.
toare la diata soţiei acestuia 440. Ion Ciudin (?), scrie act şi e martor 151.
Ion Botez, medelnicer; primeşte mile de la I o n Cîrste, cumpără o casă cu loc din
m-rea Sf. Spiridon 95. Muntenimea de Mijloc de la Ivan, pe
Ion Botezatul, casa lui ~ din mahalaua care apoi o răscumpără Ianachi Sava
Feredeielor, în hotar de loc 209, 292. fost diac de vistierie 368.
Ion Brătilă, fost călăraş de Ţarigrad; vinde Ion C o n s t a n t i n (?), martor în mahalaua
împreună cu soţia şi copiii lui un loc de Feredeielor 5.
casă din mahalaua Făinii lui Mihalache Ion C o s t a n d i n C u m b a t i . ia în credinţă de
Gelincu negustor 429- la m-rea Sf. Spiridon venitul cerii 383.
Ion Buga, cizmar, soţul Ilincăi; a avut o Ion Deul, ispravnic; martor pe Uliţa
dugheană pe locul m-rii din Ocna de pe Hagioaiei 183.
Uliţa Cizmăriei 352. Ion Focşa, al doilea soţ al Sandei 419;
Ion Cantacuzino, în Divanul Cnejiei vinde împreună cu aceasta o casă cu loc
Moldovei 32. . ,• din Muntenimea de Mijloc lui Vasile
Ion (loan, Ioniţă) Cantacuzino, soţul Bondoc ciubotar 424 şi o alta din
Nastasiicăi, ginerele lui Dumitraşco Muntenimea de Sus lui Costandin teslar
Paladi fost mare vornic şi al Ilenei, şi soţiei acestuia Maria 169.
cumnatul lui Costandin Paladi, cbuni- Ion Frangule, ia în credinţă venitul cerii de
cul> lui Costandin Cantacuzino; la m-rea Sf. Spiridon 322.
mare spătar; face un schimb de locuri Ion (Ioniţă) Gage (Gagi), baş bulucbaş,
cu Dumitraşco Sturza hatman 162; tatăl lui Gheorghi Gagi 483; cumpără
mare vornic; adevereşte că soţia sa a un loc de casă din Muntenimea de Sus
lăsat prin diată m-rii Sf. Sava o pivniţă de la Vasile armăşei 506; casa lui în
de piatră cu crîşmă din faţa m-rii Sf. hotar de loc 424.
Vineri 440; anafora de judecată de la ~ Ion Ghindă, logofăt; martor în Munteni-
F; cercetează pricina unei uliţe închise mea de Mijloc 421; transcrie act în
dintre Biserica Catolică şi m-rea Trei condică 32.
Ierarhi 375; încredinţează sămile de Ion Giuscă, fost căpitan, tatăl lui Lupul 144.
venituri şi cheltuieli ale m-iii Sf. Ion Gîndu, iuzbaş; martor în Muntenimea
Spiridon 383, 384; în Divanul domne'sc de Sus 420; scrie act şi e martor 55.
233, 328, 369; judecă în Divan 256,
Ion Gordul, vornic de poartă; cercetează un
336, 348, 351, '391, 405, 414, 424;
loc dintre Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă
judecă la Mitropolie pricina dintre
307; evaluează o dugheană de pe Uliţa
Lohman gerah şi Biserica Catolică 380;
Mare 256; face un izvod cu cele rămase
martor 180;
moştenire de la Ştefan Guţoi şi soţia
fost mare vornic; a cumpărat un loc
acestuia Rughina 215 ; hotarnic 98, 166,
de casă de lîngă Tîrgul Boilor de la
175, 209, 211, 213, 292, 304, 309, 325,
Ilinca Gheuculeasa spătăreasa 473; un
390, 456, 470, 484; martor 176; să
Ioc din Muntenime cumpărat de la
cerceteze dacă m-rea Socola a încălcat
Costandin Cantacuzino fost postelnic al
moşia Buciumi a m-rii Dancul 464.
doilea pentru ~ 470; epitrop al banilor şi
Ion Grosul (?), scrie act 469.
caselor din Ţarigrad ale Casandrei
postelniceasa 306; să judece o pricină la Ion (Iomţă)Hermeziu, fost mare jitnicer,
Mitropolie 246. soţul Catrinei, ginerele lui Nicolae Ilie
de la vistierie şi al Ilincăi; martor 451;

729r
schimbă o vie din Dealul Coroiului cu o lonaşco, martor în Muntenimea de Mijloc
alta de la Odobeşti a soacrei salp 343. 302.
Ion H u r d u c , vătaf; casa lui ~ de lîngă Ionaşcul Benescnl, vătaf de temniţă; du-
. Tîrgul Boilor, în'hotar de ioc 473. ghenile lui ~ de pe Uliţa Chervăsăriei
Ion Iordan, vornic de poartă; cercetează un în hotar de loc 309.
loc din mahalaua Broşteni 139. Ionciu, abăger, ginerele lui Apostu blănar;
Ion Ivioghic. tatăl lui Ilie 63. dughenile lui ~ de pe Uliţa Hagioaiei 42.
Ion Lupaşcu, tatăl Iui Vasile 51. lonescu (lon)Nastos, răzeş; o vînzare cu
Ion M u n t e a n u , scrie act 188. voia lui ~ I. î i
Ion Petre, cumpără o casă din mahalaua Ioniţă, „băiet" la m-rea Sf. Spiridon. sume
Feredeielor de la Ion casap şi soţia de bani pentru ~ 182, 239.
acestuia Lupa 379. Ionită, blănar, fiul lui Popa Neagu; lascuni-
Ion Racleş, casele lui ~ de pe Uliţa Fînăriei pără o dugheană a lui Gheorghe Muta
Vechi 357, dăruite m-rii Sf. Spiridon blănar în Cate stătea cu chirie 203
355. Ioniţă, căpitan, ginfcrele lui Mîrza negustor;
Ion Rugină, tatăl lui Vasile Rugină blănar vinde un loc de casă de pe Uliţa Strîrtibî
şi al Măriei, socriţi lui Toader blănar 66. lui Vasile Ghineţ fost medelnicer al
Ion Săcară, vinde un loc de casă din doilea 186.
Muntenimea de Mijloc preotului Stati Ioniţă, cărămidar; martor 97, 393; se invo-
de la m-rea Sf. Spiridon 210. ieşte cu Năstasie vornic de la Socola
Ion Şipoteanu, martor hotarnic în pentru o vie 26. «
Muntenimea de Mijloc 426. Ionită, condicar de divan, ginerele Iui
Ion Ştefanovici, martor pe Uliţa Fînăriei 79. Todiraşcu Hobjilă; dă o mărturie în
Ion Tărăbuţ, socrul lui Vlad 112. Muntenimea de Jos 378; martor 420,
Ion Trăsură, tatăl lui Neculai şi socrul 465, 502; scrie acte 378, 443, 454, 455,
Măriuţei D. 457, 465; transcrie acte la condică 219,
337,363,369,405,438.
Ion Ţ a p u l (Ţap), ciubotar, soţul Andrianei;
Ionită, făclier; martor în Mahalaua Grecilor
cumpără împreună cu aceasta o bticată de
267.
loc de la Toader Canila 54; martor 179.
Ioniţă, făclier din Botoşani; plăteşte chirie
Ion Tîrul, martor 26.
m-rii Sf. Spiridon pentru o făclierie din
I o n Ursul, soţul Ilenei, ginerele lui Păladi şi
Botoşani 94, 130.
cumnatul lui Lupul roş agesc; vinde
Ioniţă, fiul lui Costandin baş ceauş, fraiele
locuri de casă din Muntenimea de Sus
Ruxandei şi nepotul de frate al lui
lui Ioan Cantacuzino fost mare logofăt
„ Costandache şi al Măriuţei; debitorul lui
492, 493; dă o mărturie lîngă Drumul
Costandin Ranga negustor 362.
Sărăriei 387.
Ioniţă. fiul lui Coste plăcintar şi al Aniţei,
Idn Zahorneanu, seimen; casa lui ~ din
fratele lui Gheorghii; vinde împreună cu
Muntenimea de Sus, în hotar de loc 424.
aceştia o vie din Dealul Coroiului Iui
Ion, v. şi C o s t a n d i n ~ Loiz.
Mihai plăcintar 284.
Ion, v. şi I o a n , Ioniţă.
Ioniţă, fiul lui Gheorghie ciubucciu; martor
Iona, ţigancă domnească, soţia lui Marin; 395.
dăruită lui Iordache Balş mare vistiernic
Ioniţă (loniţe), fiul lm Ghiorghi Munteanul
382.
şi al Tofanei, f n t lo S tndei; dăruieşte
lonaş, bulucbaş; martor în Muntenimea de
schitului <Brătesti> de lîngă Paşcani o
Sus 503.
casă cil pivniţă şi circiumă şi un loc din
lonaş, fost mare paharnic, ispravnic de ţ.
Iaşi 40. ,, ,
Bacău; să dea lui Andrei Caţichi din Iaşi
Ioniţă, fiul lui Iane; strînge ,dijma pe fîn de
o vie din Dealul Nou amanetată de
la Balotina (ţ. Iaşi) pentru m-rea Sf.
Andrei Busuioc 315.
Spiridon 94.

730r
Jonită, fiul lui Neculai Grosul vornic de Ioniţă, fost vistiernic al treilea; o dugheană
poartă şi al Paraschivei; cumpără a lui - 181; martor pe Uliţa Rusască 374.
împreună cu aceştia un loc de casă din Ionită, vornic la Petrosu; să împlinească
Munţenimea de Jos 'de la Matei 456. banii cuveniţi m-rii Sf. Spiridon 59.
Ioniţă, fiul lui Toma şi nepotul lui Gligoraş Ioniţă Anăbani, casap; martor pe Podul
negustor; cumpără o vie cu livadă de la Vechi 115.
mătuşa sa Catrina şi fiica acesteia Safta Ioniţă Başotă, mare stolnic; în Divanul
31. domnesc 369; judecă în Divan 405.
Ioniţă. fiul lui Vasile Răţundul, soţul Ilenei Ioniţă Brandaburul, soţul Dafinei; vinde
şi ginerele lui Costandin Fedeleşanul; împreună cu aceasta o casă cu loc de la
vinde împreună cu soţia lui un loc din capul Podului de Piatră lui Sava băcan
Tîrgul de Sus lui Enciul abăge'r 484. şi familiei acestuia 6.
Ioniţă, fiu de vornic de poartă; scrie act 506. Ioniţă Cacarecu, blănar, soţul răposat al
Ioniţă, îngrijeşte viile m-rii Sf. Spiridon de Măriei 57.
lă Odobeşti şi de la Priponeşti 131, 239. Ionită (Ioan) Canano, cupar; ia în credinţă
Ioniţă, magaragiu; martor în mahalaua de la m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei
Frecăului 271. Balotina (ţ. Iaşi) 238, 322, 385, 449; '
Ionită, nepotul Ilăşcesei; vinde o casă cu loc spătar; locul lui - de lîngă Drumul
din vâle de biserica Sf. Pantelimon lui Păcurariului, în hotarul altui loc 504.
Gheorghi şi soţiei acestuia Anastasia 11. Ioniţă Cantacuzino, nepotul lui Balasache
Ioniţă, nepotul lui Jîjianul; martor în Mun- fost mare postelnic şi al Casandrei;
ţenimea1 de Jos 244. primeşte bani şi altele prin diata bunicii
Ioniţă, nepotul lui Neagul; martor lîngă sale 306.
Gunoiul domnesc 311. Ioniţă Carperă, martor 188.
Ioniţă, odobaş agesc, soţul Măriuţei; vinde Ioniţă Cartură (?), lipcan, soţul Măriei 467.
împreună cu aceasta o casă din laşi lui Ionită (Ion) Cărăcas, paharnic, fiul Lupei,
Neculache Avram, locul casei dăraindu-1 fratele lui Lupul, Gavril mare medelni-
334. cer şi al Bălaşei Cogălniceanu pităreasa,
Ioniţă, pieptănar; martor în Munţenimea de nepotul lui Pavăl Ursuleţ mare clucer şi
Sus 478, 506. al Tofanei; împarte cu fraţii săi moşteni-
Ioniţă, pietrar; locul lui ~ din Munţenimea rea părintească 248.
de Sus în hotarul altui loc 492; martor Ioniţă Cărmăzău, plăteşte bezmen m-rii
495; vinde un loc de casă din Sf. Spiridon pentru o dugheană din
Munţenimea de Sus lui Ioan Botoşani 447.
Cantacuzino fost mare logofăt 496. Ioniţă (Ion) Cerchez, fiul lui Sandul Cer-
Ioniţă, preot la m-rea Sf. Spiridon; leafa lui chez, tatăl preotului lanache, al Aniţei şi
- 384,448. Sandei, socrul Ruxandei 428; cumpără
Ioniţă, tatăl lui Costandin 301. o casă din Munţenimea de Mijloc de la
Ioniţă, tatăl lui Vasăli 429. Toader croitor şi soţia acestuia Nastasia
Ioniţă, teslar; primeşte o sumă de bani de la 302; martor hotarnic în Munţenimea de
m-rea Sf. Spiridon 182. Sus, în calitate de vechil al lui Ioniţă
Ioniţă, <ţigan> tescar, tatăl Sandei, socrul Cantacuzino logofăt 506.
lui Ion, bunicul lui Sava, Simion, al Ioniţă Chişcă, nepot al Irinei Chişculeasa;
Măriei, Măriuţei, Călinei, Ioanei şi dăruieşte un loc din Munţenimea de
Soficăi314. Mijloc lui Toader croitor şi soţiei
Ioniţă, vătaf de vizitii domneşti, soţul acestuia Nastasia 302.
Zoiţei; cumpără împreună cu aceasta o Ionită (Ioan) Codreanu (Codre, Codrean),
casă de lîngă Gunoi de la Ştefan blănar logofăt; cumpără o casă de pe Uliţa
şi soţia acestuia Nastasia 397. Strîmbă de la Vasile Rugină blănar 66,
p6 căre o schimbă cu un loc de casă şi o
sumă de bani ale preotului Toader 68;

731r
martor în mahalaua Tălpăriei 249; Ioniţă Romoşcanul, căpitan, unchiul lui
neguţează părţi de moşie pentru Ilinca Gligorie Ghemul; dăruieşte acestuia un
Bosioaie jitnicereasă 206. • loc de casă din Muntenimea de Sus 265.
Ioniţă Corbul, cumpără de la rudele sale o Ioniţă Tăutul, sulger (1796); verifică o
bucată de loc din Tîrgul dc Sus 50; copie de act 268.
martor 117, 118. Ioniţă To..., martor în mahalaua Fînărfe
Ioniţă Creţul, ţigan domnesc; dăruit lui 392.
Iordache Balş mare vistiernic 382. Ioniţă Tudori, negustor, soţul răposat ai
Ionită Gane, negustor; dă o mărturie Caninei, ginerele lui loan Vîrnav
privitoare la o moştenire 362; dă marfă jitnicer 369; cumpără s. Stroeşti (ţ.
pe credit Ilincăi Bosîiasa jitnicereasă, Roman) de la rudele soţiei sale 46.
206, 207. Ioniţă Ţăranu, martor hotarnic în
Ionită Giulecul, soţul Măriutei, cumnatul Muntenimea de Mijloc 426.
lui Costandache şi Costandin baş ceauş, Ioniţă <Ţigănaş>, fratele lui Dumitrachi şi
unchiul Ruxandei şi al lui Ioniţă 362. Gregoraş; vinde împreună cu aceştia un
Ionită Iancul, cumnatul Iui Ilie blănar; loc din Muntenimea de Sus lui loan
logofăt; martor pe Uliţa Hagioaiei 57; Cantacuzino fost mare logofăt 497.
se judecă la Divan cu Ion Aslan fost Ioniţă Ungurul, seimen hătmănesc, tatăl.tui
paharnic al doilea pentru o vie la Anton 387.
Miroslava 87, 88; Ioniţă, v. şi Apostol
ispravnic de aprozi; în pricină cu Ioniţă, v. şi loan, Ion, loniţi.
Catrina ungureanca şi fiul acesteia
Ioniţi, fost armaş al doilea, soţul Catrinei şi
Pavăl pentru un gard de vie la
ginerele lui Necolae Cucoranul jitnicer
Miroslava 140;
477.
diac de divan; hotarnic în Munteni-
loniţi, <fiul lui Sava>, fratele lui Tănase;
mea de Jos 456.
posluşnicul m-rii Socola de la Izăreni 32.
Ioniţă Iuraşcul, fiul lui Apostol fuştaş;
martor 105. Ioniţi..., martor 30.
Ioniţă Loiz, negustor; împarte un loc de du- Ioniţi Cărată, dă o mărturie din vale de
gheni de pe Podul Vechi cu Costandin Dramul Sărăriei 387.
Năstase 78. Ioniţi Gherghel, postelnic; vinde un loc de
Ioniţă Luca, aprod; martor 393. casă din mahalaua Fînărie lui Matei
Bantaş 392.
Ionită Mihai, soţul Catrinei ; vinde împreună
Ioniţi Timofti, posluşnic al m-rii Socola de
cu aceasta un loc din Muntenimea de
la Izăreni 32.
Mijloc Gafiţei 185.
Ionită Mire, postelnic; primeşte mile cu Iordache (Iordachi), mare clucer, epitropul
m-rii Socola; cere ca locuitorii de pe
răvaş de la m-rea Sf. Spiridon 131.
moşiile m-rii Socola să-şi vîndă vinul
Ionită Mitica, tatăl lui Dumitrachi Mitica
lor după cel al m-rii 136; împuternicit să
176.
dea viile părăginite ale m-rii Socola
Ioniţă (loniţi) Negel, blănar; cumpără o vie celor care doresc să le lucreze 282;
din Dealul Coroiului de la Vasile Lupul • încredinţează anaforale 268, 279; judecă
şi soţia acestuia Irodia 122; martor 284. în Divan 215; reclamă faptul că
Ionită (Ion) Pilipoyschie, medelnicer; cer- locuitorii de pe moşiile m-rii Socola dau
cetează moşiile Catargieştilor 156 şi un zăloage în locul dijmei 257, solicitînd
loc dinUe Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă împuternicire să încaseze zeciuiala 143;
307. se învoieşte cu lacovache Păun
Ioniţă Popa Enachi, martor lîngă Curtea polcovnic pentru o vie a m-rii Socola
domnească 432. din Dealul Coroiului G; să judece o
Ioniţă Raţi, grămătic; locul Iui ~ de lîngă pricină la Mitropolie 246; scrie acte
m-rea Sf. Spiridon, în hotarul altui loc 141, 156.
110.

732r
lordache, fiul lui Costandin şi al Catrinei, un loc din Iaşi de la loan Cantacuzino
fratele lui Costandin şi nepotul de frate 113, pentru care primeşte confirmarea
al lui Angheluţă Tăbîrţă vornic de stăpînirii 290; hotărăşte în Divan 48,
poartă; moare fără urmaşi lăsînd 49, 106, 124, 126;
clironom pe unchiul său 99. stolnic; cumpără o căsuţă cu loc de la
lordache, fiul preotului Grigorie şi al loan Aslan paharnic al doilea 189; un
Saftei, fratele lui Ion, Mihălache şi al loc de dugheni la poarta lui - 181, 238,
Zoiţei, nepotul de frate al lui Daniel 322,383,385,447,449,466;
monah, Luca şi Vasiian monah 109. monah, fost mare ban; ctitor şi epitrop
lordache, îmbrăcăminte de la m-rea Sf. la biserica Tălpălari 505; schimbă o
Spiridon pentru - 1 3 1 . casă cu ioc a bisericii de pe Uliţa
lordache, seimen în Curtea domnească; Strîmbă cu o dugheană de pe Podul
martor 393. Vechi a lui Ştefan Anastasă clucer 164;
lordache (Iordachi);'fost spătar al doilea, familia lui ~ este pomenită în slujbele
soţul Catrinei şi ginerele lui Calistru de la m-rea Sf. Spiridon 95, 131, 182,
Cucoranul fost mare medelnicer 279; 239,323,384,448.
primeşte de la socrul său un loc de casă lordache (Iordachi) Cantacuzino (Canta),
: de pe Uliţa Strîmbă 273. <mare> spătar; hotărăşte în Divan 124;
lordache, toboşar agesc, olar; martor fost mare spătar; să judece o pricină la
hotarnic în Muntenimea de Mijloc 465. Mitropolie 246.
lordache, via Iui - din Dealul Coroiului, în lordache (Iordachi) Cerchez, logofăt de
hotarul altei vii 393. vistierie; martor 164;
lordache (Iordachi, Iordichi, Iorgachi) Balş fost logofăt de vistierie; schimbă un
(Balşă), ban; încredinţează o mărturie a loc de casă cu un altul de lîngă Rîpa
lui loan Cantacuzino mare vornic Peveţoaiei al lui Iordachi Laiul fost
referitoare la diata soţiei acestuia 440; mare paharnic 481; se învoieşte cu
fost mare căminar; primeşte locuri de: Vasile Rugină blănar asupra unui loc de
casă din Muntenimea de Mijloc de la casă din mahalaua Feredeielor 487.
Lupu Balş, fost mare logofăt 389; o lordache (Iordachi) Costache (Costachi),
listă de documente din 1799 a Iui - 93, fost măre vistiernic; a cumpărat, pe cînd
96, 98, 102, 167, 172, 173, 234, 258;
era stolnic, case cu loc de pe Uliţa
clucer; primeşte o sumă de bani de la
Strîmbă de la Simion Coroiu fost mare
m-rea Sf, Spiridon pentru o slujbă la
căpitan de dărăbani 273; debitorul lui
Chipereşti 384;
Grigorie Alexandru Ghica voievod 180;
mare vistiernic; anafora de judecată
martor 46; vinde case cu loc dintre Uliţa
de la ~ F; ispravnic de act 367; epitrop
Mare şi Uliţa Strîmbă lui Locman gerah
al m-rii Sf. Spiridon, încredinţează
279,380. ;
sămile de venituri şi cheltuieli ale m-rii
lordache (Iordachi) Eşanul. mazil; martor
27, 28, 58, 59, 94,' 95, 130, 131, 181,
182, 238, 239, 383; în Divanul domnesc hotarnic în Muntenime 350.
233, 328, 369; judecă la Mitropolie lordache Geariiti, scrisori date gajghiriului
pricina dintre Lohman gerah şi Biserica mătuşii răposatului ~ 306.
Catolică 380; primeşte de la domnie lordache (Iordachi) Ghica, hatman; cerce-
sălaşe de ţigani 382; să judece o pricină tează starea bunurilor m-rii Trei Ierarhi
la Mitropolie 246; se angajează să dea 254; în Divanul domnesc 233; să judece
un ţigan lui Andronache Donici pînă la o pricină la Mitropolie 246; stăpîneşte s.
Sf. Gheorghe 252. Uricani (ţ. Iaşi) 451.
lordache (Iordachi) Cantacuzino (Canta) lordache Grosul, <ţigan>, tatăl Tudosîiei
Paşcanu, mare comis; călugărit sub 477.
numele de Iosaf, nepotul lui loan lordache Hrisolos, ia uri loc cu bezmen
Cantacuzino mare vistiernic; cumpără <de la m-rea Barnovschi> 53.

733r
Iordache (lordachi) Lazul, fost mare de casă de pe Uliţa Strîmbă cu un iaz pe
paharnic; o hotarnică de la ~ 487; Căcaina al m-rii Dancul 462.
schimbă un loc de casă de lîngă Rîpa lordachi, martor pe Uliţa Hagioaiei 183.
Peveţoaiei cu un lot de casă al lui lordachi Aslan, fost vătaf de copii <în
lordachi Cerchez fost logofăt de casă>, fiul răposatei Sanda medelnice-
vistierie 481. reasa; locul lui - de lîngă Tîrgul Boilor,
Iordache Leahul, de la Copou, fost vier; şi-a în hotarul altui loc 470, se hotărniceşte
făcut o casă pe un loc al lui lordachi 473. * s
Aslan fost vătaf de copii <în casă> de lordachi Canano, locul lui ~ de lîngă m-
lîngă Tîrgul Boilor 473. rea Sf. Spiridon, în hotarul altui loe
Iordache Mavrocordat, mare logofăt; 110.
ispravnic de act în Ţara Românească lordachi Carpu, diac de vistierie; martor în
165. mahalaua Tălpălărie 461.
Iordache (lordachi) Panaite (Panainte, lordachi Clatea (Clate), călăraş de Ţarii
Panaiote), cămăraş; trece peste hotar grad; deţine un zapis al unui loc de casi
mascuri ai m-rii Sf. Spiridon 383; viile al lui Irimia lipcan 217; martor 272.
lui ~ de la Şorogari, în hotar de vii 381, lordachi Dima, cămăraş al doilea; ţine
428. socotelile băneşti ale Casei Răsurilor
Iordache Ruset, logofăt; încredinţează o 441,442. ' •«
copie de act 368; lordachi Guliman, martor în mahalaua
Iordache, v. şi lordachi. Ţigănime 82.
lordachi, băibărăcar; vinde lui Sava lordachi Hristodor, <fratele> lui Toma
staroste de băibărăcari şi soţiei acestuia Hristodor; dăruieşte nepoţilor săi o
Dolcuţa o dugheană în mahalaua dugheană din Tîrgul de Jos 374.
Băibărăcărie încălcînd dreptul de lordachi Leon (?), spătar; certifică o copie
preemţiune al m-rii Sf. Sava 15. de act (1818) 374.
lordachi, „băiet" la m-rea Sf. Spiridon; lordachi Manoli, nepotul Serafimei
primeşte îmbrăcăminte de la m-re 131. călugăriţă; cumpără de la aceasta şi de
lordachi, caşap; paşa lui ~ din şesul la fiicele ei, Bălaşa şi Maria, o vie de la
Bahluiului, din mahalaua Feredeielor, în Copou 361.
hotar de loc 270, 397. lordachi Papa, căpitan de darabani;
lordachi, condicar de divan: scrie acte 271, solicită hotărnicirea unui loc din
304. mahalaua Podul Vechi 104.
lordachi, dascăl; vinde două case de lîngă lordachi, v. şi Vasile
m-rea Barnovschi preotului Vasile 121. lordachi, v. şi Iordache, Iorgachi.
lordachi, diac; martor pe Uliţa Făinii 429. Iordan, v. Ion
lordachi, fiul lui Popazul şi al Saftei, Iorga, vistiernic al doilea; locul lui ~ de pe
nepotul de frate al lui Năstasă Purcel; se Uliţa Strîmbă, în hotarul altui loc 186.
învoieşte cu unchiul său să stăpînească Iorgache Suciu, fiul dragomanului
împreună o casă părintească 474, 475. Nicolache Suciu; primeşte confirmarea
lordachi, fiul lui Ursu de, la Hlincea; vinde stăpînirii asupra unui loc de pe Uliţa
o vie de pe moşia m-rii Cetăţuia lui Strîmbă 161.
Lupul croitor şi soţiei, acestuia Maria Iorgachi, mare postelnic; în Divanul
332. domnesc 328, 369.
lordachi, gerah la spitalul m-rii Sf. Iosaf, proegumen; primeşte mile de la m-
Spiridon; leafa lui ~ 323, 384, 448. rea Sf. Spiridon 95.
lordachi, fost mare logofăt; judecă Ia Iosaf, monah, v. Iordache Cantacuzino
Mitropolie pricina dintre Lohman gerah Paşcanu.
şi Biserica Catolică 380; schimbă un loc Iosif, argintar; ia cu bezmen un loc al
mitropolitului Gavriil 283.

734r
losif (losîp) Martinoti (Martinati), prefectul Irina, soţia răposatului Neculai Batog şi
Bisericii Catolice; se judecă la Mitropolie mama lui Costandin Bătog ciubotar;
cu Lohman gerah pentru un loc dintre pleacă la Ţarigrad cu Vintura postelnic
Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă 287, 380. 457.
Iosip, blănar, staroste de ciocli, soţul Irina Chişculeasa (Chişculease), mătuşa lui
Profirei; martor 163 şi martor hotarnic Ioniţă Chişcă; se judecă cu Gheorghe
pe Uliţa Hagioaiei 500. Teacădearamă pentru un loc din Munte-
Iosip, posluşnic; bani de la m-rea Sf. nimea de Mijloc 302.
Spiridon pentru ~ 239. Irinopoleos, v. Sofronie
Iosip, staroste; martor în Muntenimea de Irodia, locul ei din Muntenimea de Sus, în
Jos 457. hotarul altui loc 506.
Iosip, v. şi Josef Frenkul. Irodia, soţia lui Vasile Lupul şi cumnata lui
4osîp, martor 398. Costandin; vinde împreună cu aceştia o
Iov, fiul lui Iftimie şi fratele lui Ştefan; vie din Dealul Coroiului lui Ioniţă
martor <în Iaşi> 366. Negel blănar 122.
Iov, seimen hătmănesc; casa lui ~ de lîngă Isac, de la Româneşti; martor hotarnic în
Tîrgul Boilor este pe locul lui Iordache Muntenimea de Sus 506.
Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473. Isac, jidov, fiul lui Cerbul jidov; ia împre-
Ipsilanţ, v. Alexandru Ioan voievod. ună cu Grigori conduragiu şi Gavril
Iremia, ieromonah; martor la o danie în mindirigiu un loc cu bezmen de pe
Tîrgul de Sus B. Podul Vechi de la Ştefan Năstase
Iriinia, căpitan; ia în credinţă de la m-rea postelnic 55.
Sf. Spiridon venitul cîntarului din Huşi Isac, <jidov>, fiul lui Simon jidov; cumpără
447. dugheni de pe Uliţa Mare de la Vasile
Irimia (lerimia), egumenul m-rii Trei Rugină blănar 425.
Ierarhi; schimbă un loc de casă dintre Isac, jidov, hahambaşă; solicită permisiunea
Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă cu; 40 de de a scoate la mezat casa unui jidov care
stupi ai lui Ştefan de la vistierie 273, a făcut un omor, pentru despăgubiri
279, 307. 225; a decedat 255. -
Irimia, lipcan, fratele lui Gavril beşliul, Isac, jidov, fostul soţ al Leii, tatăl iui
soţul Catrinei, ginerele lui Hiloti: Mutul Cerbul şi David 412.
şi al Nastasiei; vinde împreună cu soţia Isail, diacon la m-rea Sf Spiridon; leafa lui
lui un loc de casă din mahalaua'Făinii -323.
lui Neculachi Avram lipscan 217,218. Ispas (Ispan), ceauş de teslari; evaluează
Irimia, tatăl lui Ion 32. cheltuielile făcute de Anghelachi pitar
Irimia, tatăl lui Ursachi 335. cu o dugheană 127, precum şi o altă
Irimia Neculai, dascăl; scrie act 169. construcţie din Iaşi 133.
Irimia (?) Toma, martor în mahalaua Ispas <înălţare>, sărbătoare creştină; miel
Frecăului 271. tăiat sau vîndut înainte de - 129; termen
Irimice Botez, locul lui - din Tîrgul de de plată 77, 378.
Sus, în hotarul altui loc 369. Ispir, ceauş domnesc, soţul Măriei; ia
Irimiia,' vătaf de vieri domneşti; se judecă împreună cu aceasta un loc cu bezmen
cu Chiriac vier domnesc pentru nişte din mahalaua Cizmărie de la Ariton,
dugheni din Tîrgul Făinii 309. epitropul Bisericii Armeneşti 340.
Irina, fiica Saftei, nepoata Tofanei săbieriţa Ispir, croitor; martor pe lîngă Uliţa Mare
şi sora lui Neculae; vinde împreună cu 274.
aceştia o dugheană din Tîrgul dc Jos lui Ispir, nepotul Aniţei; vinde împreună cu
Iamandi A. aceasta şi alte rade o bucată de loc din
Irina, soţia lui Radul croitor; martor în Tîrgul de Sus lui Ioniţă Corbul 50.
mahalaua Feredeielor D.

735r
Ispir, mare paharnic, ginerele lui Costandin
Canila băcan; casele lui ~ <din Iaşi> în. J
hotar de loc 471; returnează o sumă de
bani lui Gheorghie diacon 378. Janis, v. Hanos.
Ispir Dinu, cumpără o casă. din Iaşi de la Japca, <sat, ţ. Soroca; c. j. Soroca, Rl
Toma arnăut 9. Moldova>; căpitan de - 129.
Istrate, fratele lui Costantin; vinde Jidan, v. Costandin
împreună cu acesta o casă cu loc lui Jijia, rîu, <afluent al Prutului>; braniştea ţ
Gheorghie ispravnic de aprozi 430. Iaşi începe la gura Jijiei 129.
Istrate Epure, neamul lui ~ vinde o parte Jirebie, v. Costandin
din s. Dăneşti (ţ. Iaşi) m-rii Aron Vodă Jirisman, locul lui - <din Iaşii-, în hotarul
369. altui loc 3.
Istrati, fiul lui Simion Tătarul; vinde Jisăcri, vornic de poartă; martor 163.
dugheni de pe Uliţa Chervăsăriei egu- Jîjîianul, Ioniţă e nepotul lui - 244.
menului Macsim de la m-rea Golia 309. Joldeşti (Foldeşti), sat, ţ. Suceava; < c.
Isus Hristos (Domnul Hristos, Hristos) Vorona, j. Botoşani>; sătenii din - sînt
112, 165, 317, 341, 452; în formula debitorii lui Vartholomei ieromonah
blestemului 40, 112; lemnul Cinstitei 322, 384; Vasile de la ~ 322.
Cmci pe care s-a răstignit ~ 240, 408. Jora, sat, ţ. Lăpuşha-Orhei; <~, c. Jora de
Iubăneşti, < ? >; mare căpitan de ~ 129. Mijloc, j. Orhei, R. Moldova>; căpitan
Iuda, în formula blestemului 112, 317. şi steag de călăraşi Ia ~ 129, 221, 266.
Iuraşcul,
, v. Ionită
j Jora, v. şi Mihai
Iuruc, v: Apostol Josef (Iosip) Frenkul (Trenkul), „frinc" de
Ivan, ginerele lui Ianachi Sava fost diac de la Cotnari; dă o mărturie privitoare la un
vistierie; vinde o casă cu loc din Munte- loc de pe Uliţă Mare 3, 308.
nimea de Mijloc lui Ion Cîrste 368. Judecătoria din Iaşi (secolul XIX) 56, 84,
Ivan, vornic; primeşte mile de la m-rea Sf. 139.
Spiridon 384, 448. Juşca, sat, ţ. Cernăuţi; <azi în Ucraina,
Ivanca, mama lui Vasile 152. probabil înglobat în m. Cernăuţi, r.
I v a n c i u S l r b u , abăger; martor în Munteni- Cernăuţi>; stăpînit de Gheorghi
mea de Jos 224. Ursache jitnicer, este dăruit de către
Ivăncsti. sat t. Vaslui; < c. Pădureni, j. Grigore <II> Ghica voievod, epitropul
Vaslui>; Ştefan Feştilă fost mare averii acestuia, m-rii Barnovschi 331.
medelnicer schimbă o jumătate din - eu
o dugheană din Tîrgul de Jos a lui K
Gheorghie Carpu fost logofăt de
vistierie 364, 365. Kanpelis, v. Gheorghe - Constas,
Ivloghie, v. Ion Kavvakis, v. Antonie
Izăreni (Iezireni), sat, ţ. Iaşi; <înglobat în s. Keriokos (Keriakos, Kiriakos), a avut un
Horpaz, c. Miroslava, j. Iaşi>; moşie a loc cu bezmen de la m-rea Sf. Sava 226.
m-rii Socola 143, care primeşte scutiri Kiriakos Panaghiotis, staroste; vinde un
pentru posluşnicii de aici 32, 49. loc de casă din mahalaua Curelărie lui
Izbăşoaia, v. Zoiţa Nicola lylihu 349.
Izmană, v. Ştefan
> Kirilof (Zirilof), maior; participă ia
lucrările Divanului Cnejiei Moldovei
î 116,124,126.
Kokis, v. Vasileos
împărăteasa, v. M a r i a - , Kokoranu, v. Cucoranul.
î n P o i a n ă , un loc al m-rii Cetăţuia numit ~ Kotnar (Kounar), v. Cotnari.
97.

736r
L Mitropolie pricina dintre Lohman gerah
şi Biserica Catolică 380.
*Laiul, sat, lîngă s. Stroeşti, <ţ. Roman; Leah, v. Pavăl
lîngă s. Băiceni, c. Todireşti, j. Iaşi>; Leahul, v. lordache
stăpînit de Ilie Cîrste fost mare şetrar Leana, <soţia> răposatului Toma Hristodor;
46. ' martor pe Uliţa Tîrgului de Jos 333.
Lampu (Lambu), v. Nicola Leca, v. Radul
Lascar Sifion, mare spătar; judecă în Divan Lefter, capuchehaie; plăteşte mile de la m-
174. rea Sf. Spiridon 59.
Lascarache Scorţescu, încredinţează un Leia (Lia), <jidovcă>; plăteşte chirie m-rii
izvod de socoteli al m-rii Sf. Spiridon Sf. Spiridon pentru o dugheană din
449. Tîrgul de Sus 94, 130, 181.
Lascarache, v. şi Lăscărachi. Leiba, jidov; ia cu bezmen un loc al
Lascarachi, v. Lăscărachi. Mitropoliei 154, 194.
Lavrentie, preot grec la m-rea Sf. Spiridon; Leiba, jidov; ia în credinţă diverse venituri
leafa l u i - 2 8 . de la m-rea Sf. Spiridon 58.
Lazăr, fiul lui D u m i t r u ; martor în M a h a l a - Leiba, jidov sticlar, al doilea soţ al
u a Grecilor 267. Mindelei; în pricină cu biserica Sf.
L a z o r , a r m e a n ; via lui - < d e la Socola>, în Nicolae din Muntenimea de Mijloc
hotarul altei vii 313. pentru o dugheană de pe locul bisericii
I.azor Sîrbul, cizmar; martor 63. 91, 92, J 26.
Lazul, v. Ene lordache Panait Leon, episcop de Roman; încredinţează un
Lăptişoi, v. Ioana zapis 451; să judece o pricină la
Lăpuşna, tîrg, <ţ. c. j. R. Mitropolie 246.
Moldova>; mortasipia din ~ este Leon, preot; primeşte încălţăminte de Paşti
încasată de m-rea Sf. loan ZlaUiust 129. de la m-rea Sf. Spiridon 95.
Lăpuşna, ţinut; sate şi moşii la - 27. 58, Leon (?)..., martor pe Uliţa Hagioaiei 99.
94, 130, 181, 238, 383, 447; mare Leon Imbo, fost mare paharnic; ia în
căpitan de - 129; venitul dregătorului credinţa venitul unor moşii ale m-rii Sf.
de la - Orhei 221, 266; v. şi Orhei, Spiridon 181, 238, 322, 383, 447, 449;
ţinut. socoteli băneşti ale m-rii Sf. Spiridon cu
Lăscărachi (Lascarache, Lascarachi, Lăscă- - 384, 385; schimbă dugheni din Iaşi cu
rache) Roset (Rusăt, Ruset), mare agă; moşiile Şerăuţi, Bănila şi părţi din
cercetează un loc din mahalaua Broşteni Răstoace (ţ. Cernăuţi) ale m-rii Sf.
139; Spiridon 437; stăpîneşte moşia Juşca (ţ.
logofăt al treilea; ispravnic de act Cernăuţi) 331.
160; Leon, v. şi Grigoraş loan Iordachi
fost mare spătar; şa judece o pricină la Leonard (Leonart), v. Zoe - .
Mitropolie 246; Leondari, v. Constandin
hatman; epitrop la m-rea Sf. Spiridon, Leondi, martor în mahalaua Ţigănime 82.
încredinţează sămile de venituri şi Leonte (Lconti), ieromonah la m-rea Sf:
cheltuieli ale acesteia 322, 323, 383- Spiridon; leafa lui - 95, 133.
385, 447-449; schimbă moşiile Şerăuţi, Leonte, ia în credinţă venitul cerii de la na-
Bănila şi părţi din R ă s t o a c e ale m-rii Sf.
rea Sf. S p i r i d o n 383.
Spiridon cu d u g h e n i din Iaşi ale lui
Leonte (Lionte). ungiir, fiul lui Mihai şi
Leon I m b o f o s t m a r e p a h a r n i c 4 3 7 ;
fratele Măriei 60.
ispravnic de act 3 8 2 ; în Divanul
Leonte, v. şi Chiriac Pavli
d o m n e s c 328, 3 6 9 ; j u d e c ă în Divan
348, 351, 391, 4 0 5 , 4 2 4 , 4 3 6 ; j u d e c ă la
Leşescul, v. Costandin

737r
Leţcani (Liţcani), sat, <ţ. Iaşi; c. j. părintească 109, apoi vinde fratelui săţja
Iaşi>; în hotarul moşiei Tăuteşti 451; Daniel partea lui din via de la Mia,slava
săteni din ~ 388. 373.
Leundaricuţă Chiriţi, cumpără o dugheană Luca, pietrar; locul lui ~ din Munţenimea
de pe Podul Vechi de la preotul Gavril de Sus este vîndut de vechilul său Ion
şi soţia acestuia Ecaterina 158. Ursul lui Ioan Cantacuzino fost mare
L c v e n t u , armean, soţul Milicăi 141. logofăt 492.
*Lieşti, <sat, ţ. Vaslui; lîngă s. Gugeşti, c. Luca, v. şi Ioniţă Mihălachi Toma
Boţeşti, j. Vaslufc»; stăpînit de m-rea Sf. Luchi, doctor la spitalul m-rii Sf. Spiridon;
Spiridon, care trimite schitului de aici, leafa lui - 182, 323, 384, 448. «
metocul m-rii 27, 95, o cădelniţă 59; Lunca Bîrnovci (Lunca), sat, ţ. Iaşi;
livezi de la - vîndute lui Iane grec 27; cLunca, c. Grajduri, j. Iaşi>; moşia m-
preot la ~ 28; carte de judecată pentru - rii Bîrnova 145,353.
448. Lungu, v. Năstasie
Lionte, v. Leonte. Lupa, fiica lui Hîncul; primeşte mile dc la
Liţcani, v. Leţcani. m-rea Sf. Spiridon 131.
Locman, v. Benedic Lupa, fiica lui Pavăl Ursuleţ mare clucer şi
Locul Calicilor, top. în mahalaua Tălpălă- a Tofanei, sora lui Gheorghi Ursuleţ
riei; în hotar de loc 446. postelnic, mama lui Ion Cărăcaf
Lohan, negustor armean, tatăl lui Carabet şi paharnic, Lupul Cărăcaş, Gavril Cărăcaş
Ştefan 118, 347; cumpără o casă cu loc mare medelnicer şi a Bălaşei
de pe Podul Vechi de la Criste armean Cogălniceanu pităreasă 248.
116. Lupa, preoteasa, soţia lui Ursachi; vinde
Lohman, v. Locman. împreună cu acesta o dugheană din
Loiz, negustor; vinde o casă cu loc de pe Tîrgul de Sus Saftei 179.
Podul Vechi lui Marmarino 78; bani de Lupa, sora lui Iăhis Carapiperis şi a
la m-rea Sf. Spiridon pentm înmormîn- Evthemiei; vinde împreună cu aceştia o
tarea lui - 131. vie şi o casă de la Socola lui Gheorghe
Loiz, v. şi Costandin Ion Ioniţă Kanpelis Constas tăbăcar baş şi fratelui
Loizoaia, v. llinca acestuia Vergo 1.
Lokman, v, Locman. Lupa, soţia lui Ion casap; vinde împreună
Lozonschi, copil în casă; vinde o casă cu cu acesta o casă din mahalaua Feredete-
loc din Munţenimea de Mijloc Sofroniei lor lui Ion Petre 379,
173. Lupa, soţia lui Ştefan Fătul şi cumnata
Luca, arcar armean, soţul Ilianei 104, Sofroniei; vinde împreună cu aceştia o
epitropul Bisericii Armeneşti; cumpără casă cu loc din mahalaua Feredeielor lui
în numele bisericii o casă cu dugheană Andrei Alaci şi soţiei acestuia Măranda
de pe Podul Vechi de la lacop Sănablău 5.
armean şi fiii acestuia 108; dă locuri cu Lupaşco, fraţii fiii Măriei Ciurchioaia,
bezmen lui Dumitrache croitor 118, pre- vînd o vie <de la Socola> unchiului lor
otului Gavril 119 şi lui Ştefan croitor Ştefan şi soţiei acestuia Ileana 313.
117. Lupaşco, locurile lui - dintre Uliţa
Luca, doctor la spitalul m-rii Sf. Spiridon; Hagioaiei şi Uliţa Nouă 360.
leafa lui ~ 239. Lupaşcu, protopop, socrul lui Ilie blănar; a
Luca, fiul lui Costandin Timotin şi al Anei, avut o vie la Miroslava 87.
fratele Măriei şi nepotul de frate al lui Lupaşcu, tatăl lui Costandin 99.
Simion 393. Lupaşcu (Lupaşco) Covrig, staroste dc cio-
Luca, fiul preotului Ion Banu, fratele lui cli, soţul Anastasiei, cumnatul lui Andrei
Daniel monah, Grigorie preot şi Vasiian Răzmiriţă, tatal Catrinei, socrul lui Ioan
monah; împarte cu fraţii săi moştenirea

738r
poruşnic, bunicul lui Costandin şi Necu- Lupul, fiul lui Vasile Bălan şi fratele lui
lai; îşi lasă averea prin diată 83, 163. Tănase; vinde împreună cu fratele său o
Lupaşcu, v. Ion vie de la Miroslava vărului său Neculai
Lupiş, v. Ştefan 125.
Lupoaia, v. Maria Lupul, fratele lui Andronache; martor 12.
I.uppan Gavril, scrie act 205. Lupul, fratele lui Ilie 32. :
Lupu (?)..., martor pe Uliţa Hagioaiei 183. Lupul, martor în mahalaua Cacaina 10.
Lupu, v. şi Vasile <~>, voievod. Lupul, martor în Muntenimea de Mijloc
Lupul, agă; casele lui ~ din Iaşi stăpînite de 419, 424.
Theodosie dăscăl 359. Lupul, odobăş; vinde un loc din Munteni-
Lupul, bărbier, cumnatul lui Dumitru Bo- mea de Sus lui Dumitrache Vîrnav mare
tezat; martor în Mahalaua Grecilor 267. clucer 491.
Lupul, căpitan din Tîrgul Frumos, ginerele Lupul, preot; martor în Muntenimea de Jos
lui Costandin Gănştescul ciubotar; dă o 344, J.
mărturie 424; ia în credinţă de la m-rea Lupul, preot la m-rea Sf. Spiridon; leafa lui
Sf. Spiridon venitul pîrcălăbiei din ~ 239, 323, 384, 448.
Tîrgul Frumos 27, 58, 94, 181 şi venitul Lupul, roş agesc, fiul lui'Palade, fratele
moşiei tîrgului 27, 94, 238, 322, 383, Ildnei şi cumnatul1 lui Ion Ursul;
385,447,449: primeşte danie uri loc domnesc din
Lupul, cioclu; martor 47 8. Muntenimea de Sus 493.
I upul, ciubotar, soţul Măriei şi socrul Iui Lupul, seimen; martor hotarnic în
Costandin comis a! treilea 350. Muntenimea de Sus 469.
Lupul, ciubotar, tatăl lui Simeon 39; Lupul, soţul Măriei; vinde împreună cu
Lupul, croitor; locul lui ~ <dt pe Podul aceasta o casă cu loc din Muntenimea
Vechi>, în hotarul altui loc 325 de Mijloc Ioanei 13.
Lupul, croitor soţul Măriei; cumpără Lupul, stolnic; cumpără o casă cu loc de pe
împreună cu aceasta o vie de pe moşia Podul Vechi de la Marmarino 78; Zoiţa
m-rii Cetăţuia de la Iordachi 332; vinde a stafia casă lui ~ 131.
o vie din Dealul Nebunei lui Gheorghe Lupul, socoteli băneşti cu ~ 417.
stolnic 330. Lupul, tatăl lui Ştefan 117, 118.
Lupul, croitor; via lui ~ în hotarul altei vii 97. Lupul, ţigan, staroste fierar, tatăl Saftei 252.
Lupul, dascăl la biserica Sf. NicolaC; scrie Lupul (Lupu) Balş, mare vornic (1767);
act 29. ^ judecă în Divan 350 şi dă carte de
judecată F;
Lupul, de la Bescheli; debitorul m-rii Sf.
Spiridon 322, 323. fost mare logofăt; cumpără un loc de
Lupul, diacon la m-rea Sf. Spiridon; leafa casă din Muntenimea de Mijloc de la
Sofronia 172; dăruieşte locuri de casă
lui ~ 59, 95, 131.
din Muntenimea de Mijloc nepotului
Lupul, fiul lui Andrii; posluşnic al m-rii
său Iordachi 5 Balş frist mare căminar
Socola la Izăreni 32.
389; dughenile lui - de pe Uliţa
Lupul, fiul lui Curpe şi soţul Acsiniei;
Tîrgului de Jos, în hotarul locului lui
vinile împreună cu aceasta un loc de Neculai Căplan negustor 333; hotarnica
casă lui Neculachi Avram 196. unui loc al lui - 98; hotărăşte în Divan
Lupul, fiul lui Dănilă; martor în Munteni- 32, 34, 37, 47-49; 106; 1 2 4 , ' 1 2 6 ; judecă
mea de Jos 244. în Divan 25, 61, 116; martor 46; dă
Lupul, fiul lui Grigor, posluştiic al m-rii porunci 76, 80, 85; primeşte confirma-
Socola de la Izăreni 32, rea stăpînirii unui loc din Iaşi 96; să
Lupul, fiul lui Ion Giuşcă fost căpitan; judece o pricină la Mitropolie 246.
scutit de dări 144. ..••/ L u p u l B u t u c , Vinde o casă din Muntenime
Lupul, fiul lui Ştefan Codrul; martor lui Ioan Gheuca spătar al doilea 470.
hotarnic în Muntenimea de Sus 418.
739r
Lupul Cărăcaş, fiul Lupei, fratele lui loan Macarie, preot la biserica Sf. Dimitrie;
Cărăcaş paharnic, Gavril Cărăcaş mare martor pe Uliţa Mare C.
..medelnicer şi al Bălaşei Cogălniceanu Macovei Ţîntilă (Ţintilă), vornic de ţigani
pităreasă, nepotul llii Pavăl Ursuleţ domneşti, ginerele Ilincăi Gheuculeasa
mare clucer şi al Tofanei; împarte cu spătăreasa; cumpără de la aceasta o
fraţii săi moşii şi locuri de casă din Iaşi, bucată de loc în Muntenime 470, care
moştenire părintească 248. este în hotarul altui loc 473.
Lupul Ciuhuranul, ţigan al Mitropoliei, Macovei Vîlcul, martor 6, 237.
soţul Catrinei 111. Macri, tulpane pentru făclii de prohod
Lupul (Lupu) Costachi, mare vornic; <cumpărate> de la ~ 276.
judecă în Divan 246, 256. Macri, v. şi Dumitru Coste Ilie
Lupul Crupenschi, stolnic, tatăl lui Cos- Macsim, fost egumen al m-rii Golia;
tandin Crupenschi paharnic 433. cumpără dugheni de pe Uliţa
Lupul Hadîmbul, vornic de poartă, tatăl lui Chervăsăriei de la Istrati 309.
Manole Hadîmbul 499; hotarnic 116, Madana, dughenile ei din mahalaua
215. Păscăria Veche, în hotar de loc 40.
Lupul Hodoroge, scrie act 253. Maf'tei, ciubotar; martor în Muntenimea de
Lupul Nacul, logofăt de vistierie; cumpără Jos 457.
un loc de casă din mahalaua Tălpăiărie Maftei, preot la biserica Sf. Nicolae. martoi
de la Nastasia şi soţul ei Toader bărbier în mahalaua Feredeielor D.
446, 450, şi o casă cu loc tot aici de la M a g d a , femeie bătrînă; dă o mărturie pe
Robe Idriceanu negustor blănar 461, Uliţa Mare 287. :
locuri ce se află în hotarul altora 249, M a g d a l i n a (Magadaiena), stareţa m-rii
445; martor 477. Socola; cumpără o vie de la Sava,
L u p u l Năstase, stolnic; cumpără un loc de eclesiarhul m-rii Dragomirna , 20;
casă de pe Podul Vechi de la Mihai răposata ~ a avut o învoială cu
Caţichi şi soţia acestuia Tofana 259. Iacovache Păun polcovnic pentru o vie
Lupul Păpuşoi (Păpuşiiu), seimen în a m-rii din Dealul Coroiului G,
Curtea domnească, fiul lui Păpuşoiu; Magopaţe, a avut o casă lîngă Tîrgul Boilor
martor 7,8, 12; via lui - de la Miroslava 473.'
în hotarul altei vii 105. Magul, v. Sandul
Lupul Şicor, vinde o vie din Dealul Mahalaua Grecilor, locuri de casă în - 267.
Nebunei lui Lupul croitor 330. Mahalaua Rusască, pivniţă de piatră în -
Lupul Tetiul, un zapis de la ~ 498. 333. „,j
Lupul Trinca, primeşte o parte din moşia Mahalaua Sîrbcască (Sîrbaşcă), casă şi loc
Tatomireşti (ţ. Vaslui) prin diata lui
de casă în-19,103,459.'
Lupaşco Covrig staroste de ciocli 83.
Maica Preacurată, în formula blestemului
Lupul, v. şi Vasili 40,359.
Luţă (Luţe, Luţi), v. Antohi Mamus, o cafenea a lui - de pe Uliţa
Rusească 301.
M
Mane, <ţigan>; sălaşul de ţigani al lui -
Ma..., <martor> (semn. gr.) 39. este stăpînit de Maria 303.
Macarie, diac; scrie act 171. Mane Vicol (Vicov), <armean>, tatăl lui
Macarie, egumenul m-rii Agapia; solicită Hriste armean 411,416,
Mane, v. şi Enachi
hotărnicirea unui loc de pe Uliţa
Mano ..., martor pe Uliţa Fînăriei 79,
Tîrgului de Sus 390.
Manoiol, v. Steri
Macarie, ieromonah şi duhovnic la m-rea
Sf. Spiridon; leafa lui ~ 384. Manolache, dascăl, fiul preotului Coste şi
al Aniţei, fratele lui Mihalache şi soţul
Măriei; cumpără împreună cu fratele lui

740r
un loc de casă de pe Uliţa Strîmbă de la Manole, ţigan, fiul lui Anghel şi al Ilenei,
surorile Iliana şi Maria 151. fratele lui Mihăilă, Toader, Vasile, al
Manoiachc, jitnicer; ia în credinţă de la m- Nastasiei şi Saftei; dat lui Costandin
rea Sf. Spiridon venitul moşiilor Galiţi şetrar 480.
Avrămeni, Crăiniceni şi Sîrbii (ţ. Manole (Manolachi) f iadîmbui, fiul
Dorohoi) 5 8 , 9 4 , 130, 181.' răposatului Lupul H a d î m b u ! vornic de
Manoiachc, martor 146. poartă; vinde un loc de casă <din Iaşi>
M a n o l a e h e (Manolachi) Balş (Baişu), grecului Steri nălban başa şi soţiei
logofăt; schimbă case de lîngă biserica acestuia Despa 499.
Sf. Gheorghe şi un loc de circiumă din M a n o l e l o a n , staroste de străini; martor
Botoşani cu un loc de casă din Iaşi al lui lîngă Curtea domnească 222.
Costandin Crupenschi paharnic 433- Manoleasa, v. P a r a s c h i v a - .
435. Manoli, dascăl; scrie act 415.
Manoiachc (Manolachi) Bogdan, ban; nu- Manoli, <fiul> lui Sofroni şi fratele lui
şi lucrează viile de pe moşia m-rii Costandin; martor hotarnic în Buciumi
Socola, lăsînd-o l i r ă venit 48; 358.
fost mare spătar; epitrop al şcolilor Manoli, v. I o r d a c h i
din Moldova 177; martor 247; mediază Manolis Panaiotis, vinde o prăvălie de
împărţirea moşiilor familiei Catargi lîngă m-rea Sf. Sava lui Panoiotis
între membrii acesteia 156; vechilul lui Trapezundiotul 216.
~ e martor pe Uliţa Strîmbă 161; să Mănos, v. Ioanis
judece o pricină la Mitropolie 246;
Mânu, v. Evstatios Mihalachi
mare vornic; dă o mărturie hotarnică
Mar... Canta, paharnic; martor pe Uliţa
F; în Divanul domnesc 328; judecă în
Hagioaiei 310.
Divan 336, 348, 351; creditorul lui
Ianachi Sava fost diac de vistierie 368; i
Marcar, <armean>, e p i U o p u l Bisericii
se iau banii „împărăteşte", moartea sa Armeneşti; ia bezmen de la Vasili
fiind „după vinovăţie" 368. potcovar pentru casa acestuia de pe
Manolaehe (Manolachi) Costache, vornic; locul bisericii 409.
carte de judecată de la - F; Marco, croitor; martor în Iaşi 3.
mare logofăt; o hotarnică de la ~ 211. Marco, jidov de la Ocna; decedat 59.
Manolaehe Creţulescu, mare comis; în Marco, jidov; numit baş haham după
Divanul domnesc al Ţării Româneşti moartea lui Isac 255.
165. Marcu, jidov; locul lut ~ de pe Uliţa
Manolaehe, v. şi Manolachi. Hagioaiei, în hotaral altui Ioc 310.
Manolachi, logofăt; dugheana lui ~ din Marcu (Marco), jidov; plăteşte bezmen na-
Tîrgul de Sus, în hotar de loc B. rii Sf. Spiridon pentru un loc de
Manolachi, poruşnic; casele lui - de lîngă dugheană din Tîrgul Făinii 27, 58, 130,
Rîpa Peveţoaiei, în hotar de loc 481. 181,238,322,383,447.
Manolachi, preot la Biserica Doamnei; Marcu, negustor; cumpără locuri de
cumpără o vie de la Valea Adîncă de la dugheni de pe Uliţa Hagioaiei de la
Ursachi şi săteni din Socola 335; martor Maria Osmăchioaia şi fiul acesteia
lîngă Curtea domnească 432. Dumitra 310.
Manolachi, protopop, tatăl lui Andoni şi Marcu, vinde o casă din mahalaua
socrul Măriei 208, 432. Feredeielor lui Ion Casap şi soţiei
Manolachi Filări, stolnic; Dimachi păhăr- acestuia Lupa 379.
nicel este nepotul lui ~ 265. Marcu, v. şi Gheorghe Ioannis Hagi
Manolachi, v. şi Manolaehe, Manole. Marcu, v. şi Marco.
Manole, băibărăcar; martor 15. Marcul, jidov din Tîrgul de Jos, soţul
Manole, chihaie de şatări; martor pe lîngă Părlei 253.
Uliţa Mare 274. Marcul, v. şi Anastasie

741r
Mardarie. ieromonah la schitul Stavnic; de la Miroslava preotului Anton;
leafa lui ~ de la m-rea Sf. Spiridon 131, prefectul Bisericii Catolice 60.
182, Maria, fiica lui Neculă seimen domrteîe,
Mardoros, <armean>, staroste; martor sora lui Neagul şi cumnata Măriei;
hotarnic p e Podul V e c h i 304. martor 64.
Mares,5 v.'Maris. Maria, fiica lui Nicolai poruşnic; primeşte
,
mile de la m-rea Sf. Spiridon 28. 59,
Maria (Măriuţa), babă, „femeie în casă" la
131.
m-rea Sf. Spiridon, unde găteşte pentru
Maria, fiica Ştefaniei, sora lui Agache şi
oamenii m-rii 59, 95, 131; primeşte
Ion; vinde împreună cu aceştia o vie de
mile de la m-re 131, 182,239.
la Şorogari lui Sândul Panaioti 146.
M a r i a , băneasă, sora Paraschivei; casa ei de
pe Uliţa S t r î m b ă , în h o t a r de loc 66, 68.
Maria, fiica lui Vasile Vulpi şi a Sandei,
M a r i a , decedată 205.
sora lui Radul 381.
Maria, fiica lui Acsinte ciubotar şi a Ilincăi, Maria, medelnicereasă, soţia răposatului
sora Bălaşei, Ilenei şi a Sandei; vinde Pascal fost mare medelnicer, mama lui
împreună cu mama şi surorile ei un loc Gheorghie, Neculai şi a Catrinei,
de casă din Munţenimea de Sus lui Ioan nepoata de soră a Saftei Toderesceasa şi
Cantacuzino fost mare' logofăt 503. vara lui Costandin; îşi lasă averea prin
Maria, fiica lui Costandin Timotin şi a diată 303.
Anei, sora lui Luca, nepoata1 <de frate> Maria, mama lui Anastasie şi a Ilincăi;
a lui Simion 393. vinde împreună cu aceştia o casă cu vie
Maria, fiica lui: Costandin Turiatcă şi a şi livadă de pe locul m-rii Cetăţuia
Ioanei; vinde împreună cu marna ei o egumenului m-rii Frumoasa 97.
casă cu loc din mahalaua Ţigănime lui Maria, mama Casianei Poroschioaia
Chiriac meserciu 82. călugăriţa B.
M a r i a , fiica lui D u m i t r a ş c u vătaf şi a Maria, mazilită, fiica lui Ghenghe;
Nastasiei, n e p o a t a lui D a v i d diacon dugheana ei de pe Uliţa Tîrgului de Sus,
zugrav şi sora Ilianei; v i n d e î m p r e u n ă în hotar de loc 390.
cu sora ei un loc de pe Uliţa Strîmbă Maria, păhărniceasă, mama lui Ştefan
fraţilor Manolache diacon şi Mihalache Buhăiescul comis, soacra Ilenei
151. comisoaia; solicită judecată la Divan
Maria, fiica lui Dumitraşcu Buhuş, mama pentru bunurile pierdute la mezat de fini
Bălaşei, Catrinei şi Tofanei, soacra lui ei din cauza unor datorii 37.
Grigoraş Buzne, Gheorghie Arap şi Maria, priscorniţă; martor în Munţenimea
Ştefan Cuza; primeşte s. Sţroeşti (ţ. dc Sus 265,
Roman) la împărţirea averii părinteşti Maria, sora lui Andrei Hariton copil în casă
46. şi soţia lui Gheorghie băcan din
Maria, fiica răposatei llinca Bosîiasa Chişinău; fratele ei îi vinde locul de
jilniccrcasă, sora Căsandrei, cumnata lui casă din Munţenimea de Mijloc lui
Vasîle Buzne şi soţia lui Vasîle Onofrei; Vasile Razul mare logofăt 421.
izvodul ei dc zestre I. Maria, sora lui Chiric-a işlicar, cumnata
Maria, fiica lui Ion Rugină, sora lui Vasile Ilincăi, soţia lui Andrei şi mătuşa iui
blănar şi soţia lui Toader blănar; Dumitru; cumpără împreună cu soţul ei
primeşte zestre o casă de pe Uliţa un loc de casă <din Iâşi> de la fratele
Strîmbă 66. său 471.
Maria, fiica Măriei răposata, sora Ilincăi şi Măria, sofa răposată a Saftei Alăcioaia şt a
a Saftei, nepoata de soră â Ilincăi şi a Ilincăi, soţia lui Vasile Bondoc ciubotar,
Saftei; vinde împreună cu acestea o casă nora Mi Apostol Mărgineanu, mama
lui Ştefan 43. Ilincăi, Măriei şi a Saftei, soacra lui
Maria, fiica lui Mihai şi sora lui Leonte Costandin Munteanul 43, 419.
ungur; vinde o vie cu livadă şi acareturi

742r
M a r i a , sora lui Vartholomci ieromonah; Maria, soţia lui Marin; vinde împreună cu
primeşte bani prin diata acestuia 322, acesta o casă din mahalaua Feredeielor
323. lui Ene căpitan şi soţiei acestuia ileana
M a r i a , soţia lui Andoni şi' nora protopo- Ghirgicea 229.
pului Manolachi; cumpără împreună cu Maria, soţia lui Neagul şi nora lui Necula
soţul ei o casă cu loc de lîngă Gunoi de seimen domnesc; vinde împreună cu
la Ion şi soţia acestuia Tofana 432. soţul ei o casă cu loc de lîngă Gunoiul
M a r i a , soţia lui Costandin daulgiu şi nora domnesc lui Costa cuingi baş 64 şi un
lui Enachi daulgiu; în pricină cu m-rea loc de dugheană lui Neculai Chiper 311.
Sf. loan Gură de Aur pentru un loc de Maria. soţia Iui Neculai; vinde împreună cu
casă 152. acesta o Casă din Iaşi preotului Mihai de
M a r i a , soţia lui Costandin teslar, cmama Ia biserica de lîngă Vamă 23.
lui Ion>; cumpără o casă din Munteni- Maria, soţia lui Neculai vătaf; lasă prin
mea de Sus de la Ion Focşa şi soţia diată o casă din Mahalaua Sîrbească lui
acestuia Sanda 169. Mihalachi preot şi soţiei acestuia Safta
Maria, soţia lui Enachi seimen hătmănesc 388. 19.
M a r i a , soţia lui Ene grec; cumpără împreu- Maria, soţia lui Polihroni; martor 176.
nă cu acesta o vie de ia Miroslava de la Maria, soţia lui Sandul măhal, mama lui
Tudosca şi soţul acesteia Costin 8. Vasilachi şi a Paraschivei, cumnata lui
M a r i a , soţia lui Gavril tălpălar şi mama Simion măhal; vinde împreună cu
Catrinei; vinde împreună cu aceasta o aceştia o casă din Muntenimea de
vie din Dealul Coroiului lui Andrei Mijloc Măriuţei 468:
vornic de la Buciumi 63. :J
" Maria (Măriuţa), soţia răposatului Toma
Maria, soţia lui Iane grec; cumpără împreu- Hristodor şi <cumnala> lui Iordachi
nă cu acesta o casă din Muntenimea de Hristodor; vinde o dugheană din Tîrgul
Jos de ia loan : băibărăcar şi soţia de Jos 333 lui Coste căpitan 374.
acestuia Tudosia 344, J. Maria, soţia lui Toader; primeşte bani de la
Maria, soţia răpbsatului Ioniţă Cacarecu m-rea Sf. Spiridon 239.
blănar;: vinde: o dugheană cu loc de pe Maria, soţia lui Vasili; vinde împreună cu
Uliţa Hagioaiei1 lui Andrii Răzmiriţă aceştia şi alţii o casă din mahalaua
negustor 57. Broşteni lui Toader dascăl 128.
Maria, soţia lui Ioniţă Cartară lipcan; vinde Maria, soţia lui Vasile Codrianul diac de
un loc de casă din mahalaua Copoului divan; Cumpără împreună cu acesta o
lui Neculai Hîncul postelnic 467. vie de Ia Şorogari de Ia Grigore Crudul
Maria, soţia lui Ispir ceauş domnesc; ia un podar domnesc şi soţia acestuia
Ioc cu bezmen -din mahalaua Cizmărie Rughina 502.
de la Ariton epitropul Bisericii Arme- Maria; ţigancă; de evaluat casa ei de pe
neşti 340. locul Bisericii Catolice 135.
Maria, soţia lui Lupul; vinde împreună cu Maria, <ţigancă>, fiica lui Ion şi a Sandei,
acesta o casă cu loc.din Muntenimea de sora lui Sava, Simion, a Călinei, Ioanei,
Mijloc Ioanei 13.; Măriuţei şi a Soficăi; luată de m-rea
Maria, soţia lui lui Lupul croitor; cumpără Bărboi 314.
o vie de pe moşia m-rii Cetăţuia de la Maria, ţigancă, fiica lui Sandul porcar;
Iordachi 332; vinde împreună cu soţul schimbată de mitropolitul Gavriil cu o
ei o vie din Dealul Nebunei lui ţigancă a lui Costandin Arapul 111.
Gheorghe croitor 330. Maria, ţigancă domnească, mama lui
Maria, soţia ; lui Manolache dascăl, nora Costandin şi loan; dăruită lui lordache
Aniţei şi cumnata lui Mihalache; vinde Balş mare vistiernic 382.
împreună cu soacra ei un loc de casă de Maria. ţigancă, soţia Iui Gheorghi Toporaş;
pe Uliţa Strîmbă lui Ştefan Anastasie se judecă cu Vasili Moscul mazil pentru
fost mare clucer 151. o casă de lîngă m-rea Trei Ierarhi 391.

743r
Maria, ţigancă domnească, soţia lui Ilie Maria Mititica, femeie băuînă; martor pe
ţigan vizitiu, mama lui Radul şi Pavăl; lîngă Uliţa Mare 274.
dăruită lui Iordache Balş mare vistiernic Maria Negraea, <soţia> lui Enachi Chiper
382. seimen; cere acceptul mahalagiilor din
Maria, ţigancă domnească, soţia lui Niacul; vale de Dramul Sărăriei pentru a-si face
dăruită lui Iordache Balş mare vistiernic o casă 387.
382. Maria Osmăchioaia (Osmachi), soţia
Maria, ţigancă domnească, soţia lui Şărban; răposatului Costandin Osmachi, mama
dăruită lui Iordache Balş mare vistiernic lui Dumitra şi a Bălaşei; vinde împreu-
382. nă cu fiul ei locuri de dugheni de pe
Maria Arghiroaia Paladi, postelniceasă; Uliţa Hagioaiei lui Marcu negustor 310.
casele ei din Iaşi, în hotar de loc 433, Maria Panaitoaia, cumpără un loc de casă
434; în pricină cu Paisie egumefuil m-rii din Tîrgul Făinii de la Gheorghi butnar
Ocna pentru nişte, dugheni de pe Uliţa 35.
Cizmăriei 352, Maria Simoaia, soţia lui Sima croitor;
Maria Botezata (Botezat, Botezata), vinde împreună cu acesta o casă cu loc
primeşte mile de la m-rea Sf. Spiridon din mahalaua Feredeielor lui Petre fost
59, 95, 131. protopop 205.
Maria Câtargioaia, clucereasa, soţia lui Maria Tălpălăriţa, martor în mahalaua
Ştefan Catargiui mare clucer, mama lui Tălpălărie 445, 446.
Ştefan Catargiui ban, < mătuşa> lui Maria Ticutoaia,
> martor hotarnic în
Costin Catargiui ban şi Toma Catargiui mahalaua Feredeelor 220.
postelnic; solicită împărţirea moşiilor şi Maria Tărnoaia, martor în mahalaua
ţiganilor familiei cu Filip Catargiui Cacainei 6.
vistiernic 156. Maria, v. si
>
Mariia, Măriuţa,
y
Maria Ciurchioaia, mama fraţilor Lupaşco Marica, ţiganca domnească, soţia lui Stan
313. ţigan cimpoieş; dăruită lui Iordache
M a r i a C u c o r ă n i t a (Cocorăniţa), pităreasă;
Balş mare vistiernic 382.
primeşte mile de la m-rea Sf. Spiridon
Mariia, fiica preotului Petre şi a Smarandei.
59, 95.
sora lui Vasile, a Paraschivei şi Zoiţei;
Maria Galaitoaia,
5
martor 11. vinde împreună cu mama şi fraţii ei o
M a r i a G a v r i t o a i a , m a m a Catrinei; vinde casă cu loc din Muntenimea de Mijloc
un loc de casă de p e Uliţa Mare lui Ion preotului State 38.
staroste de tălpălari 262. M a r i i a , fiica răposatului Ştefan Făriică şi a
M a r i a G h i r g i c a , mama Ambreniei; vinde o Saraftnei călugăriţa, sora Bălaşei; vinde
casă cu loc din laşi lui Zaharia grec 174. împreună cu m a m a şi sora ei o vie de la
Maria H ă b ă ş a s c a , femeie bătrînă; martor în Copou lui Iordachi Manoli 361.
Muntenimea de Mijloc 345, 419, 424. M a r i i a , jitnicereasă, sora mitropolitului Ga-
Maria H u l p o a i a , casa rîposatei ~ din vriil; dăruieşte o vie m-rii Dragomirna
mahalaua Broşteni este vîndută de 20.
clironomi 128. Mariia, preoteasă, soţia preotului Necolai şi
M a r i a î m p ă r ă t e a s a , din Tălpălari, mama nora preotului Ion; vinde împreună cu
Anei şi a Smarandei, soacra lui Anton soţul ei un loc de casă din mahalaua
ferede'uş 249, 445, 446. Sîrbească lui T o m a ciubotar şi soţiei
M a r i a L u p o a i a , soţia lui Lupul ciubotar şi acestuia Catrina 103.
soacra lui Costandin comis al treilea; M a r i i a , soţia lui Andrei; vinde împreună cu
martor hotarnic în Muntenime 350. acesta o casă cu loc din mahalaua
M a r i a M ă h ă i ţ a , b a b ă ; locul ei de lîngă Feredeului lui Irimia 455.
Biserica Curelari, în hotarul altui loc Mariia, soţia lui Simion măhal, cumnata lui
296. Sandul măhal şi a Măriei; vinde împreu-

744r
nă cu aceştia o casă din Muntenimea de Matei (Mătciu), pieptănar; martor şi martor
Mijloc Măriuţei 468. hotarnic în Muntenimea de Sus şi de
Mariia, soţia lui Tudurachi, mama Smaran- Mijloc 169, 419, 424, 469, 478.
dei şi soacra lui Tătul abăger; vinde o Matei, spătar; leafa lui - 441.
casă cu loc din Muntenimea de Jos Matei (Maftei, Mathei) Bantăş (Bantaş),
ginerelui său 224. negustor, tatăl lui Costandin, socrul lui
Marin, scutelnic; casa lui ~ de lîngă Tîrgul Duca negustor; cumpără două locuri de
Boilor este pe locul lui Iordache Aslan casă din mahalaua Fînărie de la Ioniţi
fost vătaf de copii <în casă> 473. Gherghel postelnic şi Enachi slujitor
Marin, soţul Măriei; vinde împreună cu 392 şi o vie din Dealul Vămăşoaiei de
aceasta o casă din mahalaua Feredeielor la Paraschiva 67; dă o mărturie privitoa-
lui Ene căpitan şi soţiei acestuia Ileana re la o moştenire 362.
Ghirgicea 229. Matei Cantacuzino, mare comis; epitrop al
Marin, ţigan domnesc, soţul Ioanei; dăruit şcolilor din Moldova 177 şi la m-rea Sf.
lui Iordache Balş mare vistiernic 382. Spiridon 233; în Divanul domnesc 233,
Marin Munteanul, martor hotarnic în 328, 369; primeşte carte domnească cu
Muntenimea de Mijloc 422. venitul dregătoriei sale 129.
Mariş (Mareş), dascăl şi psalt la m-rea Sf. Matei Ghica, fost mare spătar, cumnatul lui
Spiridon, fratele lui Mihai psalt; leafa Ioan Cantacuzino fost mare logofăt;
lui ~ 28, 59, 95, 131, 182, 239, 323; debitorul Casandrei postelniceasa 306;
primeşte mile de la m-re cînd se însoară vinde cumnatului său un loc de casă din
95, la fel şi soţia lui 384; scrie act şi e Muntenimea de Sus 488, 495.
martor 38. Matei Ghica, voievod, domnul Ţării
Mariuţa, fiica lui Sandul Timuş; martor Moldovei; dăruieşte un loc fraţilor
199. Dima şi Costandin suiulgii 268; o
Mariuţa, v. şi Măriuţa. hotarnică din vremea lui ~ 350.
Marmarino, cumpără o casă cu loc de pe Matei Hurmuzache, fost mare paharnic;
Podul Vechi de la Loiz negustor, pe epitrop al bunurilor Casandrei postelni-
care o vinde ulterior lui Lupul stolnic 78. ceasa din Ţarigrad 306.
Marta, drum ce merge la lîngă Tîrgul Matei, v. şi Maftei, Mathei.
Boilor 473. Mathei, condicar; scrie act 410.
Martha, călugăriţă, mătuşa lui Costandin Mathei, călugăr la m-rea Sf. Ioan; primeşte
Căsiian ceauş de negustori; dăruieşte o mile de la m-rea Sf. Spiridon 131.
casă cu loc de lîngă Biserica Curelari Mathei, fost preot la biserica Vovidenie; de
Nastasiei Negoiţoaia păscăriţa 296. hotărnicit locul lui ~ din spatele m-rii
Martin, butnar la via prefectului Bisericii Sf. Spiridon 350.
Catolice; scutit de dări 138. Mathei, v. şi Maftei, Matei.
Martinoti (Martinati), v. losif Mavrocordat, v. şi Costandin voievod,
Marut, fiul : lui Mogîldici şi fratele lui Iordache Neculae <~>, voievod!
Carabet; curhpără împretină cu fratele Mavrodin, v. Theodor
său dugheni de pe Podul Vechi de lă Mavru, prefect la Biserica Catolică; se
Nicola Lampu uşer 72, 73. judecă cu Lohman gerah pentru o casă
Matei, fiul lui Chirica băibărăcar; vinde un cu loc dintre Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă
loc de casă din Muntenimea de Jos lui 380.
Neculai Grosul vorriic de poartă 456. Măgura laşului, sat, <ţ. Iaşi; Măgura, c.
Matei, levent, fiul lui Ştefan Guţoi şi al Bocăni, j. Bălţi, R. Moldova>; schitul
Kughinei, fratele Catrinei, Rucsandei şi din ~ a deţinut pîrcălăbia din Tîrgul
al Tasiei; se judecă cu Costandin Frumos 233; căpitan de Măgura 129.
croitor, cumnatul său, pentru o Măhăiţa, v. Maria
moştenire 215. Măji, mahala în Iaşi; casă cu loc în ~ 199.

745r
Mălaiverdi, v. Toader Măriuţa, plăteşte chirie m-rii Sf. Spiridoâ
Mălăesti, sat, ţ. Iaşi; <Mălăieşti, c. Gropniţa, pentru o dugheana din Tîrgul Făinii
j Iaşi>; lin ruptaşi din ~ vine în Iaşi 473. 322, 383, 385, 447,449. ;,
Mămăligă, v. Neculai Vărtan ~ Măriuţa, preoteasă; martor lîngă Uliţa
Măncot,> v. Măscoci.
? Sîrbească 200.
Măndricesa, v. Anita Măriuţa, sora lui Costandache şi Costandin
Măranda, soţia lui Andrei Alaci; cumpără baş ceauş, mătuşa lui Ioniţă si ă
împreună cu acesta o casă cu loc din Ruxandei, soţia lui Ioniţă Giulecul; un
mahalaua Feredeielor de la Ştefan Fătul zapis de la ~ 362.
şi soţia acestuia Lupa 5. Măriuţa, soţia lui Andrei Hariton copil în
Măranda..., martor 232. casă; cumpără împreună cu acesta o
Mărcu, preot; soţia lui ~ primeşte mile de câsă din Munţenimea de Mijloc de ia
la m-rea Sf. Spiridon 131. Gheorghi Scurtul pietrar şi soţia
Mărculeasa, v. Athanasia acestuia Paraschiva 413 şi vinde locuri
Mărdare, v. Neculai de casă de aici lui Vasile Razul mare
Mărgărita, martor 11. logofăt 422.
Mărgineanu, v, Apostul Măriuţa, soţia lui Costandin Bontaş işlicar;
Mărgineanul, v. Gheorghi Ilie ~ , vinde împreună cu acesta o dugheană de
Mărginenul, v. Andrunachi pe Podul Vechi Iui Gheorghi Mîrza
Măria, <soţia> lui Strătulă, soacra Aniţei şi blănar şi soţiei acestuia Caliţa 203.
Măriuţa, soţia lui Gheorghe Arapul
bunica Saftei 50. postelnic; vinde împreună cu acesta
Marian (Măriean), v, S a v a case cu loc din Munţenimea de Jos Iui
Măriuţa, copilă; a slujit lui Dumitraşcu Toderaşco Buzilan şi soţiei acestuia
Sturza vornic, care îi cumpără o câsă în Paraschiva 509.
Munţenimea de Mijloc de la Sandul Măriuţa, soţia lui Ioniţă odobaş agesc;
măhal şi familia acestuia 468. vinde împreună cu acesta o casă din Iaşi
Măriuţa, croitorită, soţia lui Chiriiac lui Neculache Avram 334,.-•.,
croitor; vinde uri loc de casă de pe Uliţa Măriuţa, soţia lui Trandafir; martor în
Hagioaiei lui Vasile Purice 62. mahalaua Feredeielor D. ;;...
Măriuţa (Mariuţa, Măricuţa), fiica Catrinei Măriuţa, <ţigancă>, fiica lui Ion şi a
Botezata 14; vinde împreună cu mama Sandei, sora lui Sava, Simion, a Călinei,
ei o dugheană din poarta m-rii Trei Măriei, Ioanei şi Soficăi; luată de m-rea
Ierarhi lui Xanthu egumenul m-rii 16. Bărboi 314.
Măriuţa, fiica Nastasiei, fosta soţie a lui Măriuţa, ţigancă domnească, soţia lui
Necolai Moraitu ceauş, verişoara Petrii; dăruită Iui Iordache Balş mare
Todosiicăi; vinde o vie cu livadă de la vistiernic 382.
Buciumi lui Alecu Psiia 33. Măriuţa Bulăiesa (Bolăiasa), masia
Măriuţa, fiica lui Pavăl butnar, sora lui Nastasiei, 218; locul ei din mahalaua
Neculai şi soţia lui Neculai; vinde Făina, îi) hotarul altui loc 217.
împreună cu soţul şi fratele ei o casă din Măriuţa (Mariuţa) Conachi, fiica
mahalaua Feredeielor lui Gheorghie Nastasiicăi <şi a lui Ioan Cantacuzino
armăşei şi soţiei acestuia Nastasia D. v p r n i o , nepoata lui Dumitraşco Păladi
Măriuţa, <fiica> Tudorei Munteanca, fost mare vornic şi a Ilenei, soţia lui
mama Nastasiei şi soacra lui Ştefan Gavril ; Conachi; încredinţează o
blănar 397. : mărturie a tatălui ei privitoare la diata
Măriuţa, mama lui Gheorghi 262. mamei .sale 440.
Măriuţa, nepoata lui Balasache fost mare Măriuţa Polihronoaia, martor pe lîngă
postelnic şi a Casandrei; primeşte bani Uliţa Mare 274.
şi alte bunuri prin diata bunicii sale 306. Măriuţa, v. şi Merîora
Măriuţa, v. şi Maria, Mariuţa.

746r
Măstăcani, sat, ţ. Neamţ; <Mesteacănul, c. Miezi de Păresimi, la jumătatea Postului;
Borleşti, j. Neamţ> actele moşiei ~ se termen de îndeplinire a unei porunci
află la Vasile Ruset hatman 156. 257.
Măşcoci, v. Petre Mihai, bucătar; bani de la m-rea Sf.
Mătă, v. şi Toma Spiridon pentru ~ 239.
Mătăi, martor pe Podul Vechi 108. Mihai, dascăl de la Grozeşti; ia în credinţă
Matei, croitor; dă o mărturie pe Uliţa Mare venitul cerii de la m-rea Sf. Spiridon
308: 239.
Măteiu, v. Matei. Mihai, fiul lui Frenţe; dă o mărturie pe
Mătraş, locul lui ~ din Muntenimea de Uliţa Mare 287.
Mijloc, în hotarul altui loc 422. Mihai, plăcintar; cumpără o vie din Dealul
Măzărăchioaia, casele ei de lîngă m-rea Coroiului de la Coste plăcintar, soţia
Barnovschi, în hotar de loc 121. acestuia Aniţa şi fiii lor 284.
Meer, <jidov>, tatăl lui Ursul 412. Mihai, preot; primeşte o sumă de bani de la
Meher, jidov; plăteşte bezmen m-rii Sf. m-rea Sf. Spiridon pentru tălmăcirea
Spiridon pe un loc de dugheană din unui hrisov 28.
Tîrgul de Sus 322, 383, 447. Mihai, preot; scrie act şi e martor în
Mehmet, v. Enache Cheor mahalaua Feredeielor 5.
Meleghi, v. loan Tănase Mihai, preot la biserica de lîngă Vamă,
Meletie, proegumen; primeşte mile de la soţul Aniţei; cumpără o casă din Iaşi de
m-rea Sf. Spiridon 95, 131. la Neculai şi soţia acestuia Maria 23.
Mendela (Mindele, Mindila), jidovcă, a Mihai, psalt la m-rea Sf. Spiridon, fratele
doua soţie a lui Leiba jidov sticlar; în lui Mariş psalt; primeşte mile de la m-re
28.
pricină cu preotul Toader de la biserica
Sf. Nicolae din, Muntenimea de Mijloc Mihai, scrie act 476.
pentru o dugheană 91, 92 care trebuie Mihai, tatăl lui Hariton stoler <Ş> a Im
dărîmată 126. Grigoraş sţoler> 495.
Mereacre, v. Vasile Mihai, ungur, tatăl lui Leonte ungur şi al
Merica, işlicar; martor lîngă Uliţa Mare Măriei 60.
274. Mihai Brăileanu, călăraş de Ţarigrad, soţul
Merîora (?) Măriuţa, casa ei din Ştefaniei 217, 218,
Muntenimea de Sus, în hotar de loc Mihai Caţichi, soţul Tofanei, ginerele lui
265. Costandin mare armaş şi al Saftei, tatăl
Mesărniţa Nouă, casă cu loc pe Podul lui Andrei şi Cpstandin; vinde zestrea
Vechi, în ~ 316. soţiei sale nelăsînd nimic moştenire
Meşcoţi, v. Măşcoci. copiilor 259.
Miciul Fii, mungiu; cumpără o casă din Mihai Cătană, casa lui ~ de lîngă Tîrgul
Muntenimea de Mijloc de la fratele lui Boilor este pe locul lui Iordache Aslan
Andrei Hariton copil în casă 413; ia în fost vătaf de copii <în casă> 473.
credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul Mihai Chiriţă, ciubotar, fiul Ilincăi, fratele
postavului vîndut de jidovi 27, 58, 447; lui Costandin, soţul Siminei şi nepotul
vinde împreună cu Dumitru vier grec un de spră al Prohirei; vinde împreună cu
loc de casă din Muntenimea de Mijloc soţia lui o dugheană de pe Uliţa
lui Gheorghi Scurtul pietrar şi soţiei Hagioaiei măţuşii sale 183.
acestuia Paraschiva 422. Mihai Jora, mare clucer; martor hotarnic
Micleasca, v. Aniţa pe Uliţa Mare 458.
Miculeasa, v. Aftimie Mihai Racoviţă, voievod, domnul Ţării
Miera, m-re, <ţ. Putna; în s. Mera, c. Mera, Moldovei; un act de la ~ F; întăreşte
j. Vrancea>; primeşte danie o moşie în stăpînirea m-rii Dancul asupra unui iaz
Focşani de la Toma 303. pe Căcaina 462;

747r
domnul Ţarii Româneşti; acordă un sinet pentru - 442; scrie act şi e martor
obroc de ceară m-rii Trei Ierarhi 165.' 164.
Mihai (Mihălache) Sturza, fost mare clucer; Mihalachi, casele lui - de pe Uliţa Strîmbă
locul lui - de pe Uliţa Sîrbească, în în hotarul altui loc 2.
hotarul altui loc 458; Mihalachi (Mihălachi), ia în credinţă de l j
mare vornic; o hotarnică de la ~ 211; m-rea Sf. Spirion diverse venituri 130,
M
se judecă cu Casiana Poroschioaia 383. "
călugăriţa pentru un loc din Tîrgul de Mihalachi, căpitan; ia în credinţă de Ia
Sus B m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei
Mihai Vîrtan, armean; socoteli băneşti ale Şăpteliceni (ţ. Soroca) 181.
m-rii Sf. Spiridon cu ~ 447. Mihalachi, fiul lui Petru; martor hotarnic in
Mihai,' v. si
*
Ionită
*
- . mahalaua Bărboiului 416.
Mihai, v. şi Mihalache. Mihalachi, fiul preotului Toader; martor în
Mihail (Mihăilă) Strilbiţchi (Strilbieţchi), Muntenimea de Jos 457.
protoiereu; adevereşte că Theodor dia- Mihalachi, ierodiacon; scrie act 267.
con este vrednic de darul preoţiei 341; Mihalachi, preot, fratele lui Ioasaf diacon,
martor lîngă Curtea domnească 222. tatăl lui Toader Huiban condicar de
Mihail Sturdza, voievod, domnul Ţării temniţe; ar fi vîndut o parte din moşia
Moldovei (1843); condică de documen- Budeşti (ţ. Făiciu) lui Grigori Agărici
te a l u i - 4 3 0 . vornic de poartă, dar semnătura sa de pe
Mihaiu, cumpără împreună cu Ilinca o zapis nu e recunoscută de fiul lui 486.
dugheană din mahalaua Ciubotăriei de Mihalachi (Mihălachi), preot din
la Profira şi fiul acesteia Ştefan Canano Ghermăneşti; ia în credinţă de la m-rea
condicar de divan 36, Sf. Spiridon venitul moşiei Dopeeni (ţ.
Mihaiu Mîrza, fiul lui Iani Mîrza negustor Orhei-Lăpuşna) 447, 449.
şi al Saftei, fratele Rucsandrei, cumnatul Mihalachi, rotar; se ocupă de viile m-rii Sf.
lui Gavril uricar; vinde împreună cu Spiridon de la Buciumi 448.
mama Iui două locuri de dugheni de pe Mihalachi Cantacuzin, spătar (1839);
Uliţa Hagioaiei lui Trifân abăger 42. casele Iui ~ de pe Uliţa Sîrbească 463.
Mihaiu, v. şi Theodor ~ . Mihalachi Foca, cumpără un loc de casă
Mihai, băcan, fratele Ileniţei; a avut nişte din mahalaua Copoului de la Neculai
odăi în incinta m-rii Sf. Nicolae 75. Hîncul postelnic 467.
Mihalache; fiul preotului Costi şi al Aniţei, Mihalachi Gelincu, negustor; cumpără un
fratele lui Manolache dascăl, cumnatul loc de casă din mahalaua Făinii de la
Măriei; cumpără împreună cu fratele său Ion Brătilă fost călăraş de Ţarigrad 429:
uh Ioc de casă de pe Uliţa Stifmbă de la Mihalachi Mânu, paharnic; leafa lui ~ 441.
surorile Iliana şi Maria 151. Mihalachi, v. şi Mihalache, Mihălachi.
Mihalache, suiger; m-rea Sf. Spiridon Mihali Dumitriu, ia în credinţă de; la m-reâ
vinde venitul moşiei Chetrosul (ţ. Sf. Spiridon venitul cerii 383.
Soroca) prin mîna lui - 94. Mihăilă, ginerele Aniţei Mîndricesă; martor
Mihalache (Mihălachi) Cerchez, jitnicer şi în Tîrgul de Sus 50.
fost mare jitnicer, soţul Catrinei şi vărul Mihăilă, posluşriicul m-rii Socola de la
lui Iordachi Cerchez fost logofăt de Izăreni 32.
vistierie; cumpără la mezat o casă cu loc Mihăilă, ţigan, fiul lui Anghel şi al Ilenei,
din Muntenimea de Mijloc a lui Zalman fratele lui Manole, Toader, Vasile, al
Caşcaval jidov 225; vinde vărului său Nastasiei şi Saftei; luat de m-rea Bîrnova
un loc de casă <din Iaşi> 481. 480.
Mihalache (Mihalachi, Mihălachi) Scorţes- Mihălache, fiul lui Anton staroste ' de
cu (Scorţăscu), de la vistierie; ia în cizmari; martor hotarnic pe Uliţa
credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul Cizmăriei 352.
păhărniciei 322; martor 461, 487; un

748r
Mihălache, fiul iui Duică ; martor 63. Miron, pietrar birnic; casa lui - de lîngă
Mihălache, fiul preotului. Grigorie şi al Tîrgul Boilor este pe locul lui Iordache
Saftei, fratele lui Ion, Iordache şi al Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473.
Zoiţei, nepotul de frate al lui Daniel <Miron> Barnosche, voievod, domnul
monah, Luca şi Vasiian monah 109. Ţării Moldovei; carte domnească de la ~
Mihălache, fiul lui Tănase Sîrbul suiulgiu, 507.
nepotul Costandei şi fratele lui Neculai; Miroslava, sat, <ţ. Iaşi; c. j. Iaşi>; vii
solicită hotărnicirea locului dc casă din la ~ 7, 8, 59, 60, 87, 88, 95, 105, 109,
Muntenimea de Sus rămas de la tatăl 125, 131, 140, 181, 182, 238, 239, 250,
său 418, pe care-1 vinde apoi lui Vasile 288, 323, 373, 384; vie de la ~
Razul mare logofăt 420. schimbată de m-rea Sf. Spiridon cu o
Mihălache Popa, transcrie act la condică alta de la Cruce a m-rii Galata 383;
160. tufarii de la în hotar de loc 410; v. şi
Mihălache, v. şi Mihalache, Mihalachi, Podişul Miroslavei.
Mihălachi. Misai!, fost staroste; martor lîngă Curtea
Mihălachi, fiul lui Enachi; martor pe Uliţa domnească 432.
Mare 18. Miserţa din Gios, o dugheană în pe Uliţa
Mihălachi, rotar din Buciumi; martor Paiului Vechi 158.
hotarnic 479. Misire, v. Ilie
Mihălachi, stolnic la spitalul nvrii Sf. Miscos (Miskos), v. Măşcoci.
Spiridon; leafa lui - 384, 448. Mişcoci, vătaf de aprozi; dăruieşte un loc
Mihălachi Hadîmbul, scrie act 432. Bisericii Catolice din Iaşi 279.
Mihălachi Honcu, scrie act 162. Mişoglu, v. Ştefan
Mihălachi Luca, mare stolnic; în Sfatul Mitica, v. Dumitru Ioniţă
domnesc 328. Mititelu, v. Toma
Mihălachi, v. şi Mihalache, Mihălache. Mititica, v. Maria
Miho, v. şi l a c u m i Mitri, casele lui - , în hotar de loc 64.
Mihu. <tatăl> lui Nicola 4. Mitropolia <Sucevei şi a toată> Ţara
Mihu, v. şi Nicola ~ . Moldovei din Iaşi; preoţii şi diaconii
Miimaroglu, v. Dumitrachi din ţară dau 60 de bani anual la ~ 444;
Milica (Milinca), armeâncă, fiica lui Ova- solicită întărirea stăpînirii asupra unor
nes armean, soţia lui Levente armean; vin- case şi dugheni din incinta m-rii Sf.
de m-rii Bărboi un loc de lîngă m-re 141. Nieolae cumpărate de la Dima Geambaş
la mezat 336; casa thesavrofilachion de
Mindele, v. Mendela.
la ~ 221, 266, 396; cafea şi zahăr pentru
Minch <Munich>, feldmareşal; vine în
~ 59; condica de Ia - (1816) 157, 251,
Moldova 144.
269, 329, 366, 500; eclesiarh şi vechil
\lirce, v. Ştefan la ~ 500; v. şi Gheorghie, preot;
Mircca, tatăl Rocsandei şi socrul lui
loc cu bezmen în incinta - 1 9 4 ; locuri
Necoară 217.
ale - pe Uliţa Hagioaiei 500; dugheană
Mirceşti, sat, <ţ. Roman; c. j. Iaşi>;
cu loc înaintea - 70, 346; milă de la
căpitan de Sineşti şi - şi pod stătător
ocnă pentru - 129, 328; opis de
peste Şiret l a - 1 2 9 . documente al - 132; pivniţă a - 269;
Mire, v. Ionită pricini judecate la - 246, 380; ţigan al -
Miron, blănar; martor în Muntenimea de 111; uliţă ce trece pe lîngă - F; vii ale -
Mijloc 468. la Miroslava 8;
Miron, fiul lui Cărămidarul; vinde o casă mitropoliţi 7, 14, 16, 20, 37, 70, 95,
din Muntenimea de Jos Iui Simion 111, 127. 129, 131, 141, 154, 162, 177,
Rusul tălpălar şi soţiei acestuia Antonia 180, 182, 194, 204, 221, 233, 239, 240,
244. 241, 246, 249, 266, 268, 269, 283, 323,

749r
' 328, 336, 346, 359, 380, 383-385, 444, Moisii, vărul lui Ioniţă Brandaburul; martor
447, 449, 451, 459, 460, 489, 500, F; v. în mahalaua Cacaina 6.
•şi Gavriil, Nichifor, Vcniamin Costachi Moldova, rîu, <afluent al Siretului>;bnidina
(începutul secolului XÎX). la ~ 129, 221,266.
M i t r o p o l i a Veche din laşi, loc de dugheni Moldova, v. şi Ţara Moldovei.
lîngă ~ 90, C ; temelia - F; băcănie a Moldovanu, v. Andrei Gheorghie
mitropolitului mutată pe locul - F. Moldoviţa, m-re, <ţ. Suceava; în s. Vatra
Mînjăşti, sat, <ţ. Cîrligătura; Mînjeşti, c. Moldoviţei, c. Vatra Moldoviţei, j.
Mogoşeşti, j. Iaşi>; m-rea Galata vinde Suceava>; arhimandrit la - 245; v şi
venitul moşiei - cu anul 453. Venedict.
Mîntuitorul, v. Isus Hristos.
, »
Molniţa, sat ţ. Cernăuţi; <azi în Ucraina,
Mîn/.ati. m-re, <t. Tutova; în s. c. r. Hliboca (Adîncata), reg. Cernăuţi>;
Alexandru Vlahuţă, j. Vaslui>; stupi la jumătate din ~ este moştenită de Lupul
~ 322, 384; egumen 384; v. şi Sarafim. Cărăcaş 248.
Mînzătesti, sat, ţ. Iaşi, pe Prut; < c. Monahul, v. loachim
Bosia, j. Iaşi>; dat zestre Măriei, fiica Moraitu, v. Necolai
Ilincăi Bosîiasa jitnicereasă I; lemnari Moros, v. Moruzi.
de l a - 323. Morozi, v. Moruzi.
Mîrza, băcan, ginerele lui Cîrstea Buzilă; Moruzi, v. Constantin Dimitrie voievod.
cîrciuma lui ~ din Iaşi, în hotar de loc Moschici, dughenile lui - în hotar de loc
21, 89; cumpără împreună cu Safta 166; un loc <de pe Podul Vechi> al
Rusătoaia hătmăneasă un loc de casă de fiilor lui ~ 325.
pe Uliţa Hagioaiei de la llinca Bosîiasa Moscul, v. Vasili
jitnicereasa 190. Moşneag, v. Ştefan
M î r z a , negustor, socrul lui Ioniţă căpitan Motohoiu, v. Ioan
186.
Motohoiul, v. Tudosă
Mîrza, v. şi Gheorghi Iani Mihaiu Movilău, <tîrg în Ţara Ixşească, pe Nistru;
Mîrzacu, v. Costandin
azi în Ucraina, Moghilev-Podolskîî>;
Mogîlde, v. Andrei
schelă la ~ 130; Zoie Leonard se află la
Mogîldici (Mogîldiciu), tatăl lui Carabet şi ~ 294; graful Potomschi este „domnul
Marut 72, 73, H. Movilăului" 294; venitul cîntarului din
Mogoşeşti (Mogoşăşti), sat sub Codru ~ este dat în credinţă de m-rea Sf,
.«iaşilor, ţ. Cîrligătura; c. j. laşi>; Spiridon 58, 94, 130, 181, 238, 322,
m-rea Galata vinde venitul moşiei ~ lui
383, 447, 448.
Andrei Beldiman stolţiic452, 453.
Muma, fiica poruşnicului Necula; primeşte
Moimăscu, v. Podul Moimăscului.
mile de la m-rea Sf, Spiridon 95.
Mpişa, v. Dumitru
Muncel, sat, <ţ. Putna; probabil Muncelul,
Moisă (Moisei), preot la biserica Sf. Theo- c. Sţrăoanele, j. Vrancea>; vii ale m-rii
dori; martor în Munţenimea de Mijloc Sf. Spiridon lucrate de Iepure din - 448.
50,83,439. Muntean, v. Ştefan
Moisă Cucoran, pitar; primeşte mile de la Munteanca. v. Tudora
m-rea Sf. Spiridon 131. Munteanu, v. Bucur Ion
Moiseiu, v. Vasile Munteanul, v. Costandin Gheorghe
Moisi, ciubotar; martor 169.
Marin Toader Voicul
Moisi, preot, unchiul Zmărandei, soţul
Muntele <Athos> (Afton, Sfeta Gora.
Ilincăi, cumnatul Ioanei şi al preotului
; Sfînta Gora), munte <în Grecia>; n-a-i-
Enachi; în pricină cu Zmăranda pentru o
Copou este închinată la ~ 219, la fel si
moştenire 378.
m-rrea Trei Ierarhi 254; exarhi de la -
Moisi Tăbîrţă, martor pe Uliţa Hagioaiei
241, 260, 414; m-ri de la ~ 165, 168.
99. '

750r
Muntenime, mahala în Iaşi; culuc la ~ 129; Nastasă, croitor; martor lîngă Gunoi 397.
locuri de casă în ~ 264, 350. Nastasăia, femeie bătrînă; martor hotarnic
Muntenimea de Jos (Gios), mahala în Iaşi; în mahalaua Feredeielor 220.
acareturi, casc şi locuri în ~ 224, 244, Nastase Pană, socoteli băneşti ale m-rii Sf.
344, 378, 394, 456, 457, 509, J. Spiridon cu ~ 447.
Muntenimea de (din) Mijloc, mahala în Nastasia, fiica lui David diacon zugrav,
Iaşi; case şi locuri de casă din ~ 13, 17, soţia lui Dumitraşcu vătaf, mama Ilianei
29, 38, 153, 172, 185, 210, 225, 258, şi a Măriei 151.
302, 368, 371, 389, 399, 404, 406, 413, Nastasia, fiica lui Gheorghi Ţeacădearamă,
419, 421-424, 426, 439, - 465, 468; verişora lui Dumitru şi soţia lui Toader
mahalagii din ~ 173; biserică din ~ 91, croitor; vinde împreună cu soţul şi cu
92, 126, 153, 371; v. şi Sfîntul Nicolae fiul ei o casă din Muntenimea de Mijloc
cel M i c . i . Lui Ioniţă Cerchez 302.
Muntenimea de Sus, mahala în Iaşi; case şi N a s t a s i a , fiica lui Ion m o r t a s i p şi a Sandei,
locuri d e case în - 169, 231, 265, 345, soţia lui T o a d e r bărbier şi nora lui H r i n ;
348, 388, 418, 4 2 0 , 424, 469, 483, 488; c u m p ă r ă î m p r e u n ă cu soţul ei locul unei
491-497,503,506. .,,,,... cărări <din m a h a l a u a T ă l p ă l ă r i e > de la
Murat, meimar başă la Bender; evaluează o A n t o n f e r e d e u ş şi soţia acestuia Ana
construcţie din Iaşi, 133. 4 4 5 şi v i n d e o casă cu loc lui L u p u l
M u s e s , a r m e a n ; plăteşte b e z m e n m-rii Sf. N a c u l l o g o f ă t de vistierie 446, 4 5 0 .
Spiridon pentru două, zalhanale din Nastasia, fiica Măriuţei, nepoata Tudorei
Galaţi 447. Munteanca şi soţia lui Ştefan blănar;
Muşte (Mustea), v. Dumitraşcu Ştefan vinde împreună cu soţul ei o casă de
Toader Vasile-, , lîngă Gunoi lui Ioniţă vătaf de vizitii şi
Mutul, v. H i l o t i soţiei acestuia Zoiţa 397.
Nastasia, fiica Măriuţei Bolăiasa; martor
N hotarnic în mahalaua Făina 218.
Nastasia, fiica lui Vasile Gagi, sora lui
Na..., martor pe Uliţa Hagioaiei 57. Tănasă şi soţia lui Sirghie Plăcintă;
Nacul, vistiernic al doilea; martor în cumpără împreună cu soţul ei un loc de
mahalaua Tălpălari 461; casa lui ~ casă din Muntenimea de Sus de Ia
dintre Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă, în Gheorghi Gagi 506.
hotar de loc 273, 308. Nastasia, nepoata Aniţei Ţiţuleasa; primeş-
Nacul, vornic; se ocupă de viile m-rii Sf. te mile de la m-rea Sf. Spiridon 131.
Spiridon de la Priponeşti 131, primind Nastasia, soţia lui Gheorghie armăşel;
şi o sumă de bani de la m-re 182. cumpără împreună cu acesta o casă din
Nacul, v. Lupul Ştefan mahalaua Feredeielor de la Neculai,
Nacvot (•>.!. m-rea Sf. Spiridon face nişte soţia acestuia Măriuţa şi cumnatul lui D.
plăţi pentru viile de la Priponeşti prin Nastasia, soţia lui Hiloti Mutul, mama
mîna lui - 182. Catrinei şi soacra lui Irimia lipcan 217.
Naku, gardul lui în hotar dc loc 3. Nastasia, soţia preotului loan de la biserica
Nani, v. Anania. . . Tălpălari; primeşte danie o casă cu loc
Nanul, portar şi vornic de la.Botoşani; ia în lîngă Uliţa Sîrbească de la Aniţa 200.
credinţă: venitul făclieriei din Botoşani Nastasia, şetrăroaie, soţia lui Necolai şetrar;
de la m-rea Sf. Spiridon 181, 238. vinde un loc de casă din mahalaua
Narte, v. Vasile-*. Frecăului lui Avier 271.
Nasoia, v. Ştefan: Nastasia, ţigancă, fiica lui Anghel şi a
Ilenei, sora lui Mihăilă, Manole, Toa-
Nastas Părţăleanul, blănar; locul lui ~ de
der, Vasile şi a Saftei; luată de m-rea
tîngă Biserica Curelari; în hotarul altui
Bîrnova 480.
loc 296.

751r
Nastasia Andrieşoaia (Andrii Ieşova), Năstasă (Năstasi) Purcel, fratele Saftei.
femeie bătrînă; martor în Muntenimea cumnatul lui Popazul şi unchiul lui
de Mijloc 419, 424. Iordache; se înţelege cu nepotul său si
Nastasia Costăşceasa,'martor 199. stăpînească împreună casa părintească a
Nastasia Negoitoaia, păscăriţă; primeşte acestuia 474,475.
danie de la Martha călugăriţa o casă cu Năstasă Stămati, armăşei; casa lui - din
loc de lîngă Biserica Curelari pe care o Muntenimea de Jos, în hotar de loc 244.
vinde ulterior Iui Costandin Căsiian Năstasă Stulete, martor în Muntenimea de
ceauş de negustori 296. Jos 244.
Nastasia, v. şi Anastasia. Năstase, vătaf; martor 140.
Nastasica Ra..., soţia lui Iordachi Costachi Năstase (Năstasă) Vineţiian (Vineţîian), ia
mare vistiernic; renunţă la moştenire în credinţă venitul cerii de la m-rea Sf.
pentru a acoperi datoria soţului ei faţă Spiridon 94, 181,322, 383.
de Grigorie Alexandru Ghica voievod Năstase, v. şi Costandin Lupul
180. Ştefan Viniamin
Nastasiia, mama lui Gheorghi stolnic; Năstase, v. şi Anastase, Anăstase, Năstasă,
primeşte mile de la m-rea Sf. Spiridon Năstasie.
131. Năstasie (Năstase), vornic de la Socola.
Nastasiia, mama Măriuţei 33. vărul Stancăi şi unchiul lui Chiriiac; se
Nastasiia, soţia lui Cîrste olar; vinde împre- învoieşte cu Ioniţă cărămidar ca acesta
ună cu acesta un loc de casă din Munte- să stăpînească o vie a unei iude 26;
nimea de Mijloc lui Pascal fost paharnic martor 393.
al doilea şi soţiei acestuia Ilinca 426. Năstasie (Năstase) Anastasi, lipscan, tatăl
Nastasiica, fiica lui Dumitraşco Păladi fost lui Săndulache 253; locul lui ~ de pe
mare vornic şi a Ilenei, soţia lui loan Uliţa Rusească, în hotarul altui loc 301.
Cantacuzino mare vornic, mama Năstasie Lungu, martor în mahalaua
Măriuţei şi soacra lui Gavril Conachi; Copoului 467.
lasă prin diată m-rii Sf. Sava o pivniţă Năstasie, v. şi Năstase.
de piatră cu başcă şi cîrciumă din faţa Neagu, v Popa
m-rii Sf. Vineri 440. Neagul, casap; martor hotarnic lîngă
Nastasîia, fiica lui Andrei Răzmiriţă, Gunoiul domnesc 208.
<sora> lui Sava; vinde împreună cu
Neagul, fiul Iui Necula seimen domnesc,
soţul ei o băcănie cu Ioc din Tîrgul de
fratele Măriei şi soţul Manei; vindş
Sus lui Dumitru negustor 163.
împreună cu soţia lui o casă cu loc de
Nastasîia, ţigancă, fiica Paraschivei şi soţia
lîngă Gunoiul domnesc lui Coste cuingi
lui Toader ţigan vizitiu ; dată la schimb
baş 64 şi un loc de dugheană lui Neculai
m-rii Dancul de Catrina 477.
Chiper 311.
Nastasiica Adămoaia, oamenii ei din
N e a m ţ , rh-it, <ţ. ~; în s. Mănăstirea Neamţ,
boldeşti sînt debitorii m-rii Sf. Spiridon
c. Vînători Neamţ, j. - > ; locuri din la»
322.
ale m-rii - 166, 211, 325; să se dea o
Nastos, v. Ioncscu
vie la Unde este îngropat Ion
Naşterea
» Domnului Isus Hristos, hramul <Catargi> stolnic 489.
bisericii <de pe Uliţa Fînăriei> 342. Neamţ (Niamţ), ţinut; mare căpitan de -
Naşterea Preasfintei Născătoare de Dum- 129, 221, 266; biserica din Budeşti, la ţ.
nezeu, hramul bisericii Tălpălari 164, - 233; gerah la - 182; sate la - 156;
505 şi al schitului Hadîmbul 452. venitul ispravnicului de ~ 221, 266;
Naşterea Precistei. biserică în Iasi 367; preot de la ~ 131; v. şi Siac.
primeşte danie o casă de pe Uliţa Nechifor (Nichifor), diacon la m-rea Sf.
Strîmbă de la Aniţa 2. Spiridon; leafa Iui ~ 28, 59; izvod al Iui
~ cu cheltuielile de la viile m-rii 27, 28.

752r
Nechifor, ierodiacon; scrie act şi e martor Neculachi (Neculai, Nicolaos) Ventura
13. (Vântura, Verituras, Vintura), mare
Nccoala, comis; dă un loc din Iaşi lui Lupul postelnic; cercetează pricina unei uliţe
Balş fost mare logofăt 96. închise de suiulgii 268; încredinţează
Necoară, soţul Rucsandei şi ginerele Iui sămile de venituri şi cheltuieli ale m-rii
Mircea 217. Sf. Spiridon 181, 182, 238, 239, de la
Necola, v. Necolai, Necula, Nicola. care ia în credinţă venitul moşiei Borşa
Nccolai, distribuie medicamente bolnavilor 322, unde repară morile şi iazul 384; în
Divanul domnesc 233; să judece o
de ia spitalul m-rii Sf. Spiridon 239.
pricină la o Mitropolie 246; pleacă la
Necolai, preot; martor 398.
Ţarigrad împreună cu Irina, soţia răpo-
Necolai, şetrar, soţul Nastasiei 271. satului Neculai Bătog 443, 457.
Necolai Aiacii, soţul Saftei Alăcioaia, Neculae, cumpără un zapis de la Costea
cumnatul lui Vasile Bunduc ciubotar, Avram 24.
unchiul Ilincăi şi a Saftei 345. Neculae, nepotul Tofanei săbieriţa, fiul
Necolai Moraitu. ceauş, fostul soţ al Saftei şi fratele Irinei; vinde împreună
Măriuţei 33. cu acestea o dugheană din Tîrgul de Jos
Necolai Sîrbu, băcan; martor în Mahalaua lui Iamandi A.
Grecilor 267. Neculac <Mavrocordat>, voievod, domniii
Necolai, v. şi Ioan Ţării Moldovei; carte domnească de la -
Necolai, v. şi Necolac, Neculai, Nicolai. 507.
Neeoreşti, sat, <ţ. Covurlui; c. j- Neculai, băcan; martor la o diată 303.
Galaţi>; vii la ~ 326, 482,1. Neculai, „băiet" la m-rea Sf. Spiridon; bani
Necula, bunicul lui Vasile 152. pentru ~ 59, 95, 131, 182,
Necula (Nicolai, Niculai), poruşnic, tatăl Ncculai (Nikolai) blănar ungur, fiul lui
Măriei 28.59,95, 131. Anton Vorovă; dă o mărturie pe Uliţa
Necula, psalt; leafa lui ~ 442. Mare 287, 308; martor 3.
Necula, răchier; dugheana lui ~ din Iaşi 134. Neculai, călugăr; crîşma lui - din Tîrgul de
Necula, săbier; martor pe Podul Vechi 203. Sus, în hotar de loc 163.
Necula, seimen domnesc, tatăl lui Neagul şi Neculai, cămăraş de izvoade; socoteli
socrul Măriei 64. băneşti ale m-rii Sf. Spiridon cu ~ 385,
Necula (Necola, Nicola), vutcar; dugheana 449.'
lui ~ din Tîrgul de Sus, de pe locul lui Necuiai, căpitan; nu poate vinde venitul
Ilie Cîrste fost mare şetrar 46, o vinde moşiei Balotina (ţ. Iaşi) 27.
Catrinei Tudorioaia 369; locul lui ~ din Neculai. cumnatul Măriei; martor 43.
mahalaua Broşteni, în hotarul altui loc Neculai, dascăl la biserica Sf. Nieolae cel
139. Mic din Muntenimea de Mijloc; sene
Necula (Necola, Nicola) Nomocrator. act şi e martor 153.
băcan din Iaşi; face dugheni pe locul na- Neculai, dărăban; martor 122.
rii Trei Ierarhi de pe Uliţa Mare 260, Ncculai, făclier; martor 179.
pentru care se judecă cu Samoil, Neculai, fiul lui Ion poruşnic şi al Catrinei,
egumenul m-rii 414, fratele lui Costandin, nepotul Anastasiei
Necula, v. şi Nicula. : Covrigeasa şi al lui Lupaşcb Covrig
Neculaehe (Nicoiache), postelnicel, fiul staroste de ciocli; primeşte partea lui din
răposatului Gheorghie fost mare stolnic; averea bunicii 83.
rămîne dator la vistieria rusească drept Neculai, fiul lui Ion Trăsură, soţul Măriuţei,
care îşi vinde la rridzat casele din Iaşi ginerele lui Pavăl butnar şi cumnatul Iui
187, 191, 247; martor 223. Neculai; vinde împreună cu soţia şi
Neculachi, fost comis al treilea, fiul lui cumnatul lui o casă din mahalaua
Gheorghie pitar; locul lui - de la Copou
501.
753r
Feredeielor lui Gheorghie armăşei şi Ncculai (Nicolai), preot la m-rea Sf. Sp ii-
soţiei acestuia Nastasia D. don; leafa l u i - 182, 239.
Neculai, fiul lui Pascal fost medelnicer şi al Neculai (Necolai), preot la biserica Sfinţi
Măriei, fratele lui -Gheorghie şi al Theodori; locul lui - din Muntenime;
Caninei; primeşte partea sa de de Jos, în hotarul altui loc 344, J; martor
moştenire prin diata mamei 303. hotarnic 456.
Neculai, fiul lui Pavăl butnar, fratele Neculai (Necolai), preot la biserica Vulpe,
Măriuţei şi cumnatul lui Neculai; vinde fiul preotului Ion, soţul Măriei; maico®
împreună cu sora şi cumnatul lui o casă la o diată 83; vinde împreună cu soţia
din mahalaua Fcredeelor lui Gheorghie lui un loc de casă din Mahalaua Sîrbeas-
armăşei şi soţiei acesteia Nastasia D. că lui Toma ciubotar şi soţiei acestuia
Neculai, fiul lui Petre Sîrbul băcan şi al Catrina 103.
Paraschivei, fratele lui Dumitru şi Neculai, sîrb; primeşte o sumă de bani de la
Gheorghie; se judecă cu Hristodor m-rea Sf. Spiridon pentru nişte vin 239.
Papafil negustor pentru o vie din Dealul Neculai, soţiil Măriei; vinde împreună cu
Cetăţuiei şi două dugheni din Iaşi aceasta o casă din Iaşi preotului Mihai
pierdute de tatăl lui pentru o datorie de la biserica de la Vamă 23.
351,405. Neculai, sulger; bani de la m-rea Sf: Spiri-
Neculai, l'iul lui Tănase Sîrbul suiulgiu, don pentru - 95.
fratele lui Mihălache şi nepotul Neculai, teslar; face cercevele la m-rea Sf.
Costandei; solicită hotărnicirea locului Spiridon 182.
părintesc din Munţenimea de Sus 418, Ncculai, vătaf, soţul Măriei; casele lui - în
pe care-1 vinde apoi lui Vasile Razul hotar de loc 21; lasă prin diată o casj
mare logofăt 420. din Mahalaua Sîrbească Saftei preoţeaţi
Neculai, <grec>, fiul lui Petcu; vinde şi soţului acesteia Mihălache 19.
împreună cu Agafia o vie de la Cetăţuia
Neculai, vornic de poartă; hotarnic în
lui Ghedeon egumenul m-rii Cetăţuia 4. Munţenimea de Mijloc 406.
Ncculai, lefticar; martor 280. Neculai A g ă r i c i , fiul lui Grigori Agărici
Neculai, martor 103. vornic de poartă; se judecă cu Toadet
Neculai, nepotul de soră al Ştefaniei; vinde Huiban condicar de temniţe pentrtt
o vie egumenului m-rii Cetăţuia 147. moşia Budeşti (ţ. Fălciu) 486.
Neculai, pisar, tatăl lui Costandin 308. Neculai (Neculachi, Nicolai) Balş (Balşu),
Neculai, poşluşnic; primeşte o sumă de bani fost mare paharnic, epitrop al m-rii Sf.
de la m-rea Sf., Spiridon 182- Spiridon, unde încredinţează sămile de
Neculai, preot, fiul preotului Ioan;,vinde un venituri şi cheltuieli ale acesteia 322,
loc din Iaşi lui Gavril ciubotar 107, 323, cercetează moşia Borşa a m-rii 384
Ncculai, preot; martor 443,,,. şi de la care cumpără vin 383; ca fost
Neculai, preot; martor lîngă Uliţa Mare epitrop la m-rea Sf. Spiridon mai are
200. socoteli băneşti cu aceasta 385, 448,
449;
Neculai, preot; martor hotarnic în Munţeni-
mare stolnic; încredinţează sămile de
mea de Mijloc 439. ,
venituri şi cheltuieli ale m-rii Sf.
Neculai, preot la Botoşani; primeşte bani de
Spiridon, în calitate de epitrop 238,
la m-rea Sf. Spiridon 95. ;
239; epitrop al m-rii Trei Ierarhi 254; în
Neculai, preot la biserica Prepodoamna
Divanul domnesc 233; să judece o
Paraschiva; martor hotarnic în Munţeni-
pricină la Mitropolie 246,
mea de Sus 506.
Neculai (Necolai) B ă t o g , soţul Irinei şi tatăl
Nţculai (Nicolai), preot 1a bisericaţŞf. Ilie; lui Costandin Bătog ciubotar; debitorul
martor 19, 21. lui Tănase 443, 457.
Ngculai, preot la biserica Sf. Neculai
Neculai Brătuleanul, rnartor hotarnic în
domnesc; martor 395. Munţenimea de Mijloc 422.

754r
Neculai Cantacuzino, logofăt (1844); fiica Neculai Perjul, se înţelege cu Costin Catar-
Iui ~ beneficiază de testamentul lui giu fost mare spătar pentru o casă de pe
Costache Cantacuzino logofăt 81, 86, locul acestuia, lîngă m-rea Dancul 490.
113, 149, 189,290,466. Neculai Racoviţă, medelnicer; primeşte
Neculai Cantacuzino, mare paharnic; în mile de la m-rea Sf. Spiridon 131.
Divanul domnesc 328. Neculai (Necolai) Roset, mare vornic;
Neculai (Neculae) Căplan (Caplan), cercetează o uliţă închisă dintre Biserica
negustor, fiul lui Ştefan Căplan; vinde Catolică şi m-rea Trei Ierarhi 375;
mai multe acareturi de pe Uliţa Tîrgului încredinţează sămile de venituri şi
de Jos Iui Coste căpitan 333. cheltuieli ale m-rii Sf. Spiridon 383;
Neculai Chiper, cumpără un loc de 384; în Divanul domnesc 369; judecă în
dugheană de lîngă Gunoiul domnesc de Divan 405, 414, 424, 436; judecă la
la Neagul şi soţia acestuia Maria 311. Mitropolie pricina dintre Lohman gerah
Neculai Ciornei, casa lui - din Iaşi 93. şi Biserica Catolică 380; martor 364,
Neculai Cogălniceanul, mare pitar, soţul 365,451.
Bălaşei, cumnatul lui Ion Cărăcaş Neculai Scarlat, preot; se împart bunurile
paharnic, Lupul Cărăcaş şi Gavril rămase după moartea lui ~ 245.
Cărăcaş mare medelnicer 248; cumpăra Neculai (Nieolae,.Nicolai) Sîrghie, căpitan;
vin de la m-rea Sf. Spiridon 181. ia în credinţă de la m-rea Sf. Spiridon
Neculai (Nieolae) Covrig, nepotul lui Lu- veniturile acesteia din Movilău, Raşcov
paşco Covrig staroste de ciocli; martor şi Soroca 27, 58, 94, 130, 181, 238,
în Muntenimea de Mijloc 105, 413, 322; primeşte cîntarele cumpărate de m-
457; primeşte o parte din moşia Tatomi- rea Sf. Spiridon la Soroca 59, 95.
reşti (ţ. Vaslui) prin diata bunicului său Neculai Şuşti, fiul lui Şuşti; cumpără o vie
83. de la Miroslava de la Lupul şi fratele
Neculai (Neculae) Cucoranul (Cucoran), acestuia Tănasie 125.
jitnicer, tatăl. Ecaterinei armăşoaia 201, Ncculai (Necolai) Toderaşcu (Toderaşco),
477. preot la biserica Sfinţii Theodori;
Neculai (Nicolai) Grosul (Grosu), vornic martor în Muntenimea de Jos 378, 457.
de poartă, soţul Parasehivei şi tatăl lui Neculai, v. şi Irimia
Ioniţă; cercetează o pricină în Munteni- Neculai, v. şi Necolai, Neculae, Nieolae,
mea de Sus 345, 348; cumpără un loc Nicolai.
de casă din Muntenimea de Jos de la Neculau.v. Duca
Matei 456; dă mărturii 268, 378; Neculăiasa, mama lui Ştefan 203.
hotarnic 218, 352, 388, 426, 469, 498, Neculce, v. Alexandru
504, 506; martor 217. Ncculcea, paharnic; încredinţează o copie
NecUlai Hîncul, postelnic; vinde un loc de de act 156.
casă din mahalaua Copoului lui Mihala- Nedelcu, vătaf; face o pivniţă lîngă Drumul
chi Foca 467. Păcurariului 504.
Neculai Mămăligă, vornic de poartă; Nedeicul, v. Neculai
hotarnic 152, 456.
Negel, ban; ispravnicul averii răposatului
Neculai Mărdare, martor în mahalaua
Leonte ungur 60; primeşte mile de la m-
Cacaina 6.
rea Sf. Spiridon 59, 9 5 . '
Neculai Nedeicul, martor în Tîrgul de Sus
Negel, moara de cai a lui — 162.
50.
Negel, v. şi Ioniţă
Neculai Nova, preot; locul casei lui ~ 248.
Negeloaia, v. Elisaveta
Neculai Păpuşoi, aprod, soţul Saftei Păpu-
Negoiţoaia, v. Nastasia
şoiasa; se judecă cu Chirica băibărăcar
pentru un loc de casă din Muntenimea Negraea, v. Maria
de Jos 456. Negrul, v. Negruti.
Negruţi, v. Enachi

755r
Nenciul, armaş; primeşte mile de la m-rea biserica m-rii Sf. Spiridon 239, pentru
Sf. Spiridon 131. care este plătit 182.
Neofit, egumenul m-rii trei Ierarhi; dă un Nicola (Nicolachi, Nicolas, Nicolau) Mihu,
zapis 16; se înţelege cu Poliz Hagi fiul lui Mihu, cumnatul lui Hristos
Chiriţă negustor şi Zoe Leonard Panu; cumpără un loc de casă din
negustor pentru nişte odăi făcute de mahalaua Curelărie de la Kiriakos
aceştia în incinta m-rii 363. Panaghiotis staroste 349; ia cu bezmeft
Nestor, teslar; martor la o diată 303. două locuri din Tîrgul de Jos de la m-
Nevrăpescul, v. Savin rtle Cetăţuia şi Galata 278; martor
Niacul, ţigan domnesc, soţul Măriei; dăruit (semn. gr.) 4.
lui Iordache Balş mare vistiernic 382. Nicola (Necola, Necolai) Lampu (Lambu),
uşer; ia cu bezmen un loc de pe Podul
Nica, braşovean; ia în credinţă venitul cerii
Vechi de la Ştefan Năstase 55, 72, 73,
de la m-rea Sf. Spiridon 238.
E ; vinde dugheni de pe Podul Vechi lui
Nica Papagheorghiu, socoteli băneşti ale
Carabet H.
m-rii Sf. Spiridon cu - 447.
Nicola, v. şi Necola, Necolai, Necula,
Nicheia (Nichea, Nicheea), oraş <în Asia
Nicolai, Nicoleta.
Mică; azi Iznik, în Turcia>; în formula
Nicolache Suciu, dragoman, gine " ' e * ''
blestemului 8, 317; Sfinţii Părinţi de la
Caranfil şi tatăl lui Iorgache; an n 1 c
- 40, 359.
în Iaşi de la socrul său 161.
Nichifor, mitropolit al Ţării Moldovei;
Nicolache, v. şi Neculache.
schimbă moşia Cecani (ţ. Putna) cu o
dugheană cu pivniţă de piatră de pe Nicolachi (Necolachi, Necolai, Neculachi,
Uliţa Hagioaiei a lui Sandul <Alevra> Nicolache, Nicolaos, Niculaehi) Avram
500. (Avraam, Avramios), lipscan; cumpăra
Nichita, v. Vasile locuri de case şi case din Iaşi de la
Angheli croitor grec şi familia acestuia
Nicoară, ierodiacon; martor 38.
272, Dumitrachi Mitica 176, Ioniţă
Nicodim, egumenul m-rii Golia; se judecă,
odobaş agesc şi soţia acestuia Măriuţa
în calitate de vechil al m-rii Bărboi, cu
334, Lupul şi soţia acestuia Acsinia
breasla armenească din Iaşi pentru un
196, Safta şi fiii acesteia 232, precum şi
loc de casă de pe Podul Vechi 116.
locuri din mahalaua Făina de la Costan-
Nicodim, ieromonah la schitul din Codrul
din 392 şi de la Irimia lipcan şi soţia
Iaşilor; leafa lui ~ de la m-rea Sf. acestuia Catrina 217, ultimul fiind şi
Spiridon 131, 182, 239. hotărnicit 218; locul lui ~ din Fînărie, în
Nicola, băcan; via lui de la Şorogari, în hotarul altui loc 175; închiriază de la
hotarul altei vii 502. Nastasiica o pivniţă de piatră cu başca şi
Nicola, dascăl; învaţă carte pe Neculai, cîrciumă din faţa m-rii Sf. Vineri 440;
„băiet" la m-rea Sf. Spiridon 59. martor în mahalaua Curelărie (semn.
Nicola (Necolai), de la spiţeria m-rii Sf. gr.) 349; plăteşte m-rii Sf. Spiridon
Spiridon; leafa lui - 28; mama lui ~ banii cuveniţi de pe carele cu lipscănte
primeşte mile de la m-rea Sf. Spiridon 94, 130, 181,'238.
28, 95, 131. Nicolachi Săndulachi, plăteşte m-rii Sf.
Nicola (Necola, Necula), negustor grec; ia Spiridon banii cuveniţi de pe carele cu
în credinţă de la m-rea Sf. Spiridon lipscănie 130, 238.
venitul moşiilor Cotnari şi I-Iîrlău 238, Nicolachi, v. şi Neculache, Neculachi,
322, 323, 385, 448. Nicolache.
Nicola (Necula, Nicolai), telal; martor 82,
Nicolae, mare pitar; în Divanul ; domiiesc al
A; scoate bunuri la mezat 37,191.
Ţării Româneşti 165.
Nicola (Necola, Nicolai), zugrav; creditorul
Nicolae, preot; scrie diata lui Lupaşco
lui Dima geambaş 336; face icoane la
Covrig staroste de ciocli 83.

756r
Nicolae Dudescu, mare vornic de Ţara de Niţul, v. Coste
Sus; în Divanul domnesc al Ţării Nomocrator, v. Necula
Româneşti 165. Nova, v. Ncculai
Nicolae Ilie, de la vistierie, soţul Ilincăi, Nucă, v. Vasili
tatăl Catrinei şi socrul lui Ioniţă Herme-
ziu fost mare jitnicer 343. O
Nicolae loan, brutar; se înţelege cu m-rea
Sf. Sava pentru două prăvălii de pe Oblătagă, v. Toma
Podul Vechi 305. Oboroceni, sat, ţ. Roman; < c. Heleşteni,
Nicolae Văcărcscu, mare vornic de obştiri j. Iaşi>; jumătate din - moştenită de
al Valahiei (1820); menţionat într-o Gavril Cărăcaş mare medelnicer de la
copie de act 129. părinţi 248.
Nicolaevici, v. Sava Ştefan Ocna, m-re, <ţ. Bacău; în or. Tîrgu Ocna, j.
Nicolai Aslan, paharnic; ia în credinţă de la Bacău>; loc al m-rii ~ de pe Uliţa
m-rea Sf. Spiridon venitul moşiilor Cizmăriei din Iaşi 352;
Cotnari şi Hîrlău 94.
egumen 352; v. şi Paisie.
Nicolai Badiul, martor 395,
O c n a , tîrg, ţ. Bacău; <în or. Tîrgu Ocna, j.
Nicolai Ioanovici, preot la biserica Sf. Ilie;
Bacău>; cămăraşi de la ~ 370; clopotar la
martor 21.
- 302; v. şi Gheorghie;
Nicolai Prepcleiac, scrie act 75-
Petre Curteanul de la ~ 249, 461;
Nicolaos, stolnic; vinde un cuptor <de
gerah ia ~ 95, 131, 182, 239. 384;
pîine> de lîngă Biserica Catolică lui
grămătic la ~ 4 4 9 ; v. şi S p i r i d o n ; jidov
Gheorghe Marcu 123.
la ~ 59; v. şi Marco; spiţer la - 59;
Nkolas, martor pe Uliţa Hagioaiei (semn.
gr.) 183. vînzarea slujbei la - 370; sare de la ~
:
Nicolas, martor 502. vîndută de m-rea Sf. Spiridon 448, care
Nicolau, v. Neculau, Nicola. dă în credinţă veniturile sale de aici 58,
Nicoleta, v. Ianc 59, 94, 129^ 130, 181, 238, 383, 385,
Niculae, vinde împreună cu rudele lui o 447.
bucată de loc din Tîrgul de Sus lui Odobeşti, Sat, <ţ. Putna; or. j. Vrancea>;
Ioniţă Corbul 50. podgoria ~ 129; poloboace de la -
Niculai (Nicola), abăger; martor hotarnic pe vîndute de m-rea Sf. Spiridon 322; vii
Uliţa Hagioaiei 500. la ~ 27, 28, 59, 83, 95, 131, 171, 181,
Niculai (?), martor pe Uliţa Hagioaiei 183. 206, 207, 238, 239, 264, 303, 323, 343,
Niculai (Nikolai), pisar, tatăl lui Costandin 383-385,447-449.
3,134. Olga Catargiu, actele sale (secolul XIX) 156.
Niculiţăl, sat, <în DobrOgea; Niculiţel, c. Olinis (piiis), mitropolit, se află în Ţarigrad;
Niculiţel, j. Tulcea>; vinuri de la - 129. debitorul Casandrei postelniceasa 306.
Nikolai, v. Neculai. Onaca, v. Theodosie
Ninciul, lumînări de "ceară de la - 276. Onofrei, v. Vasîle
Nistor, chelar; martor 280. Orbul, v. Gheorghie
Nistor Zbîrciog, cîrciumar; se ocupă de O r h e i , tîrg, < ţ. or. j. - , R. Moldova>;
viile m-rii Sf. Spiridon de la Miroslava dijma de pe m o ş i a ~ 4 4 9 ; m-rea Sf.
384 şi vinde vinul acesteia 130. Spiridon nu î n c a s e a z ă într-un an venitul
Nistru, fluviu; brudina la ~ 129, 221, 266. moşiei - 27, 4 4 7 , p e care-1 dă în
Nit..., v. Toader credinţă 58, 94, 1 8 1 , 2 3 8 , 322;
Niţă, bărbier; plăteşte chirie m-rii Sf. Spiri- preoţi de la ~ 2 3 8 ; v. şi T o a d e r , Vasile.
don pentru nişte dugheni din poarta m- O r h e i (Lăpuşna - ~ - Lăpuşna), ţinut;
rii 383, 385. mare căpitan de ~ 1 2 9 ; moşie la - 130,
248, 383, 4 4 9 ; răsurile cheltuielii Ia -

757r
442; venitul dregătorului de la ~ 221, voievod şi Gheorghie voievod; în
266. Divanul domnesc 328, 369.
Oiza, v. Sandul Panaiotis Adamis, martor lîngă m-rea Sf.
Orzîi, v. Orza. Sava (semn. gr.) 216.
Osmachi, v. Costandin Panaiotis Tiraperos, martor pe Podul
Osmăchioaia, v. Maria Vechi (semn. gr.) 100.
Otefi, v. Sfinţii Părinţi. Panaiotis, v. şi Manolis
Qvanes, armean, tatăl Milicăi 141. Panait, <soţul> Ilincăi 59.
Panait Lazul, martor 97.
I* Panaite (Panait), calfa lui Toma Săndula-
che; dă marfă pe credit Ilincăi Bosîiasa
Pafli, v. Paful. jitnicereasa 206, 207.
Paful (Pafli, Pafu), arhiereu de la Tîrgul Panaite, martor pe Uliţă Tîrgului de Jos
Frumos, fratele Tofănesei 59, 95, 182. 333.
Pahomie, egumenul m-rii Sf. Ioan Gură de Panaite, socoteli băneşti ale lui ~ cu m-rea
Aur; în pricină cu Maria pentru un loc Sf. Spiridon 94, 130.
al m-rii 152. Panaite Cazîmir. ia în credinţă de 1î n i i
Paisie (Paisios), arhimandrit, epitropul Sf. Spiridon venitul pogonariu lui de
egumenului m-rii Bîrnova; se învoieşte tutun 322.
cu vînzarea unei pivniţe a m-rii de către Panaite Concioti (Concet), socoteli băneşti
Avram evreu 403. ale lui ~ cu m-rea Sf. Spiridon 94, 383.
Paisie, egumenul m-rii Ocna; în pricină cu Panaite (Panait) Fote (Foti). lipscan;
Maria Arghiroaia; postelniceasa pentru cercetează starea unui loc al Bisericii
nişte dugheni de pe Uliţa Cizmăriei 352. Catolice dintre Uliţa Mare şi Uliţa
Strîmbă 279; ia cu bezmen un loc de la
Paisie (Paisius), egumenul m-rii Sf. Ioan
m-rea Trei Ierarhi pe care construieşte
Gură de Aur; dă cu bezmen un loc din
dugheni de piatră 507, Ce sînt în hotar
Tîrgul Făinii lui Dimitrie albanez 250;
de loc 3, 308; fiii săi împresoară un loc
hotărnicire de loc din vremea lui ~ 152.
de pe Uliţa Mare al lui Locman gerah
Paisie, stareţ; încredinţează o copie de act 312; martor pe Uliţa Strîmbă 161;
325. plăteşte m-rii Sf. Spiridon banii cuveniţi
Palade, documentele familiei ~ 423. de pe carele cu lipşcănie 94, 181; poarta
Palade, v. şi Ioan lui ~ de pe Uliţa Mare, în hotar de loc
Palade, v. şi Paladi. 287; primeşte o sumă de bani dm
Paladi (Palade, Paladie, Păladi), v. ... cumpărarea unei case 193.
Constantin Dumitrasco Maria Panaite (Panait) Hagi Vasile, plăteşte m-rii
Arghiroaia Sf. Spiridon banii cuveniţi de pe carele
Palestina, patriarh al Ierusalimului şi a cu lipşcănie 181, 238.
toată ~ 317; v. şi Avram. Panaite Zahul, ia în credinţă de la m-rea
Panaghiotis, v. Kiriakos S1". Spiridon venitul horilcii de la Ocna
Panaghiotu, v. Zotas 322,383.
Panainte, diac; scrie act şi c martor 476. Panaite Xanthu, socoteli băneşii ale lui -
Panainte, v. şi Panaite. cu m-rea Sf. Spiridon 447.
Panaiot, blănar; vinde dugheni şi uri loc lui Panaite, v. şi Iordache Sandul Ştefan
Costea Avram 24. Panaitoaia, v. Maria
Panaiote, v. Panaite. Panaro ..., martor în mahalaua Tălpălari
Panaioţi (Panaiotache), voievod, fiul lui (semn. gr.) 461.
Costandin Dimitrie Moruzi voievod, Pană, aprod, fiul lui Pană croitor; dăruieşte
fratele Iui Alexandru voievod, Dimitrie m-rii Trei Ierarhi un loc dintre Uliţa
Mare şi Uliţa Strîmbă 273. 279.

758r
Pană, croitor, tatăl lui Pană aprod 273, 279. Muntenimea de Sus lui Dimachi păhăr-
Pană, martor în mahalaua Feredeelor 5. nicel 265.
Pană Filipescu, mare logofăt al Ţării de Paraschiva, fiica preotului Gavril şi a
Sus; în Divanul domnesc al Ţării Româ- Ecaterinei, soţia lui Ştefan; se învoieşte
neşti 165. cu o vînzare 158.
Pană, v. şi Hristodor Nastase Paraschiva, fiica preotului Petre şi a
Pancul, tatăl Saftei 131. Smarandei, sora lui Vasile, a Măriei şi
Pandeli (Pândele), doctor la spitalul m-rii Zoiţei ; vinde împreună cu maina şi fraţii
Sf. Spiridon; leafa lui ~ 182, 239, 323, ei o casă cu loc din Muntenimea de
384. Mijloc preotului State 38.
Paniţa, locul lui - de lîngă m-rea Sf. Sava, Paraschiva, fiica lui Sandul măhal şi a
în hotarul altui loc 226. Măriei, sora lui Vasilachi şi nepoata de
Panoiotis Trapcnzudiotul. fiul lui Adam; frate a iui Simion măhal; vinde împreu-
nă cu familia ei o casă din Muntenimea
vinde o prăvălie de lîngă m-rea Sf. Sava
de Mijloc Măriuţei 468.
egumenului acesteia Varnava 216.
Paraschiva, martor 163.
Panos Ioanon, martor (semn. gr.) 443.
Pantază, v. Toader Paraschiva, sora lui Gavril Ciolpan, soţia
lui Ştefan Panaite mare spătar, nepoata
Pantăzi (Pantazî), ia în credinţă diferite
de soră a Trimecioaiei jitnicereasa,
venituri de la m-rea Sf. Spiridon 94,
bunica fraţilor Cărăcaş; a stăpînit părţi
447, 449.
din Stîncăuţi (ţ. Iaşi) şi s. Văratic (ţ.
Panu, v. Hristos Iaşi) 248. ' . i;
Panul, v. Anastasie Paraschiva, sora Măriei băneasa; locul ei
Papa, v. Ianachc Iordachi de pe Uliţa Strîmbă, în hotar de loc 66,
Papadimitrie, v. Sachelarie ~ Duca. 68.
Papalii, căpitan; ia în credinţă;de la m-rea Paraschiva, soţia lui Constandin, cumnata
Sf. Spiridon venitul s. Hălceni (ţ. lui Ion răposat şi nora Catrinei; dă
Hîrlău) 130. împreună cu soţul ei un loc de casă lui
Papafii, v. şi Coste Hristodor Vasile armăşel şi soţiei acestuia Antimia
Papagheorghiu, v. Nica 398.
Papandenopulo (Papandinopul), cămăraş Paraschiva, soţia lui Gheorghie bărbier,
. de ocnă, polcovnic; ia în credinţă de la mătuşa Iui Costandin din Buciumi,
m-rea Sf. Spiridon venitul rachiului şi mama lui Sămion (din altă căsătorie);
horilcii de Ia Ocnă 58, 94. vinde o vie din Dealul Vămăşoaiei lui
Papastamuli, v. Hristodul Matei Bantăş negustor fără acordul
Păpuşoi, v. Neculai rudelor 67.
Parascheva .... martor 179. Paraschiva, soţia lui Gheorghi Scurtul
Paraschiv, cămănar; cumpără dugheni de pietrar; vinde împreună cu acesta un loc
pe Uliţa Chervăsăriei de la Maesini de casă din Muntenimea de Mijloc lui
egumenul m-rii Golia 309. Andrei Hariton copil în casă şi soţiei
Paraschiv, plăciritâf; martor 120. acestuia Măriuţa 413, 422.
Paraschiv, staroste de ciocli; Cumpără un Paraschiva. soţia Iui Neculai Grosul vornic
Ioc de casă din Iaşi de la Gheorghe 443; de poartă şi mama lui Ioniţă; cumpără
debitorul m-rii Sf. Spiridon 322, este împreună cu aceştia un loc de casă din
iertat de datorie 384; casa lui - din Muntenimea de Jos de la Matei 456.
Muntenimea de Jos, în hotar de loc 457. Paraschiva, soţia răposatului Petre Sîrbu
Paraschiva, fiica Catrinei; martor 119; băcan, mama lui Dumitru, Gheorghie şi
Paraschiva, fiica lui Gligorie tălpălar şi Neculai; se judecă cu Hristodor Papalii
soţia lui Gligorie Ghemul; vinde împre- negustor pentru două dugheni din Iaşi şi
ună cu soţul ei un loc de casă din o vie de la Cetăţuia, luate în contul unei
datorii a soţului ei 351, 405.

759r
Paraschiva, soţia lui Toderaşco Buzilan; Pascal, fost medelnicer, soţul Măriei, tatăl
cumpără împreună cu acesta case din lui Gheorghie, Neculai şi al Catrinei
Muntenimea de Jos de la Gheorghie • 303.
Arapul postelnic 509. * Pascal, fost paharnic al doilea, soţul Ilincăi.;
Paraschiva, ţigancă, mama Anastasiei, cumpără împreună cu aceasta case cu
soacra lui Toader vizitiu 201,477. loc din Muntenimea de Mijloc de la
Paraschiva Babulicioaia, locul ei din Alexa Rusul şi soţia acestuia Ileana 399,
Muntenimea de Jos, în hotarul altui loc locuri ce trebuie hotărnicite 426; ia în
394. credinţă diferite venituri ale m-rii Sf.
Paraschiva Manoleasa, soţia lui Andrei Spiridon 181, 238.
Tocu şi mama Bălaşei 505. Pascal, zaraf; crîşma lui în hotar de loc
Paraschiva Sturzoaia, casele ei de pe Uliţa 40.
Strîmbă, în hotar de loc 2. Pascali, grec; ia în credinţă de la m-rea Sf.
Paraschiva, v. şi Prcpodoamna Spiridon venitul cîntarului din Roman
Parfeni, preot; martor în Muntenimea de 58,94, 130.
Jos 344, J. Pasco, v. Dimitri
Parfcnie, primeşte o sumă de bani de la m- Pascul, v. T o a d i r
rea Sf. Spiridon 59. *Pa.şcani, sat, ţ. Covurlui; <în sudul s.
Partenie (Parthene), preot la biserica Sf. Vlădeşti, c. Vlădeşti, j. Galaţi>; dat
Athanasie; martor în Muntenimea de zestre Căsandrei, fiica Ilincăi Bosîiasa
Jos 378, 456. jitnicereasa 326.
Parthenie, dascăl; pleacă din Iaşi lăsînd Paşcani <Brăteşti>, schit, <ţ. Suceava; în s.
dugheni pe care le ia m-rea Sf. Sava 34. Brăteşti, c. Stolnicenii-Prăjescu, j. Iaşi>
Parthenie, egumenul m-rii Bărboi; cu hramul Adormirea Precistei; Ioniţă
cumpără un loc de lîngă m-re de la este dat la schitul - să înveţe carte 40.
Milica armeanca 141; dă mile unor Paşcanii, v. Iordache Cantacuzino
săraci din partea m-rii Sf. Spiridon 95; Paşti,
5 ' <sărbătoare crestină>;
, ceară 95, fin
se învoieşte cu Ignat, egumenul m-rii 94 şi lumînări cumpărate de ~ 28, 59,
Bîrnova, asupra împărţirii unui sălaş de 131, 182; marfa luată de - 207; milă de
ţigani 314. ~ de la m-rea Sf. Spiridon 384; odăi Ia
Parthenie, patriarhul Ierusalimului; dă cu spitalul m-rii Sf. Spiridon văruite de ~
bezmen o pivniţă de pe Uliţa Rusească 384; papuci cumpăraţi la ~ 95; termen
lui Avram evreu 403. de plată/achitare a unor obligaţii 201,
Parthenie, psalt la m-rea Sf. Spiridon; 238, 239, 459, 460; la ~ se alege
primeşte sume de bani de la m-re 182, starostele de jidovi 255.
239. Patraşco Catargiui, mare pitar, fiul lui
Parthenie, v. şi Vasîlache Apostol Catargiui mare postelnic,
Parthenios, ieromonah; vinde prăvălii de fratele lui Ilie mare logofăt şi Ştefan
pe locul m-rii Sf. Sava egumenului mare clucer 156.
Atanasios 44. Patroopolu, v. Enachi
Parthenos, preot; martor 123. Patruzăci de Svinţi, v. Sfinţii Patruzăci de
Pasca, jidov; ia un loc cu bezmen de la Mucenici, biserică.
Patanakos,
) martor 1.
Mitropolie 70.
Pascal, dă o mărturie pe Uliţa Mare 287. Pavăl, bărbier; cumpără o casă din mahala-
ua Feredeielor de la Catrina săpunăriţa
Pascal, ispravnic; ia în credinţă diferite
220.
venituri ale m-rii Sf. Spiridon 27, 94,
Pavăl, butnar, tatăl lui Neculai şi al
130, 131.
Măriuţei, socrul lui Neculai D.
Pascal, ispravnic de copii <în casă>; martor
Pavăl, cămăraş, tatăl lui Ragi; o mărturie de
21. la ~ 368. '
Pascal, martor 11.

760r
Pavăl, copil în casă, fiul Catrinei ungurean- Părla, jidovcă, soţia lui Marcul jidov; vinde
ca; în pricină cu Ioniţi lancul ispravnic împreună cu fiii ei o vie din Dealul
de aprozi pentru un gard de vie la Mîndru lui Sandulache, fiul lui Năstasie
Miroslava 140. lipscan 253.
Pavăl, fiul Şipopoaiei, holtei; casa lui ~ de Părţăleanul, v. Nastas
lîngă Tîrgul Boilor este pe locul lui Păscălina, dăruieşte bisericii Sf. Nicolae
Iordache Aslan fost vătaf de copii <în case cu loc 273.
casă>473. P ă s c ă r i a Veche, dugheni la ~ 40; uliţa ce
Pavăl, posluşnic; primeşte o sumă de bani vine din - 309.
de la m-rea Sf. Spiridon 239. Păşcan, v. Paşcanu.
Pavăl, ţigan domnesc, fiul lui Ilie ţigan Păşcanu, v. Costantin
vizitiu şi al Măriei, fratele lui Radul; Pătorac, v. Potorac.
dăruit lui Iordache Balş mare vistiernic Pătreanul, v. Zătreanul.
382. Pătru Antoniu, cumpără un cuptor <de
Pavăl Hariton, tatăl lui Andrii 422. pîine> de la Gheorghe Marcu 123.
Pavăl Leah, socoteli băneşti ale m-rii Sf. Pătru <Şchiopul>, voievod, domnul Ţării
Spiridon cu ~ 447. Moldovei; dăruieşte moşia Socola m-rii
Pavăl Turtilă, tălpălar; vinde o vie de la cu acelaşi nume 479.
Miroslava lui Vasili Bălan 125. P ă u n , fost mare paharnic, tatăl răposat al
Pavăl Ursuleţ, mare clucer, soţul Tofanei, lui Iacovache Păun polcovnic G.
tatăl lui Gheorghi Ursuleţ postelnic şi al Păun, vornic, socrul lui Grigoraş 470 ,473.
Lupei, bunicul fraţilor Cărăcaş, nepotul Păun, v. şi Gheorghie Iacovache
lui Savin Nevrăpescul mare vornic; a Scărlat
stăapînit s. Cucioaia (ţ. Orhei) 248. Pechea, sat, ţ. Covurlui; < c. j. Galaţi>
Pavel, apostol; în formularul diplomatic călăraşi şi căpitan de călăraşi la ~ 221,
233. 266.
Pavel, ţigan, tatăl Tudosiei 319. Pelanga, v. Tănase
Pavel Bantaş (Bantoş), cumpără un loc de Pelin, actele caselor lui ~ (secolul XIX)
casă de la Gavril cantaragiu şi soţia 471.
acestuia Catrina 45. Pelincea, socoteli băneşti ale m-rii Sf.
Pavli, v. Andrei Chiriac ~ Leontc, Spiridon cu ~ 238.
Dumitru Pelipovschi, medelnicer ; casa lui ~ de lîngă
Pavlos Procopiu, martor în mahalaua Tîrgul Boilor, în hotar de loc 473.
Curelărie (semn. gr.) 349. Pentazi, v. Haralambos
Păcurari (Păcurar, Păcurari), case şi locuri Pentelei, v. Pintiliiu.
înspre - 153, 231, 345, 419, 424, 446, Perjul, v. Neculai
491. Petcu, odobaş; martor 103.
Păcurăreşti, sat, ţ, Tutova; < c. Petcu, tatăl lui Neculai 4.
Coroieşti, j. Vaslui>; împărţit de fraţii Petrachi, vameş; ia în credinţă de la m-rea
Cărăcaş ca moştenire părintească 248. Sf, Spiridon venitul cîntarului din
Pădureni, sat, <?>; partea Aniţei, fiica lui Bîrlad 181,238.
Dănălachi, din moşia ~ 303. Petre, armean, tatăl lui Criste armean 116.
Păhărnicia Mare, venitul acesteia 129. Petre, băcan; debitorul m-rii Sf. Spiridon
Pălade (Păladi), tatăl lui Lupul roş agesc şi 323.;
al Ilenei, socrul lui Ion Ursul 492, 493. Petre, bărbier din Botoşani; plăteşte chirie
Pălade, v. şi Palade, Păladi. m-rii Sf. Spiridon pentru o dugheană
Păladi, v. Toader din Botoşani 94, 130, 181, 238, 322,
Păpuşoiasa, v. Popuşoiasa. 385,449.'
Păpuşoiu (Păpuşoi), tatăl lui Lupul 7, 8. Petre, butnar, tatăl lui Gheorghi butnar 35.
Păpuşoiu, v. şi Dumitrache Ene Petre, căpitan; este îngropat cu cheltuiala
Lupul m-rii Sf. Spiridon 131.

761r
Petre, căpitan de vînători; vinde o casă lui Petru, ia un loc cu bezmen de la Grigorie
Gheorghie ciubucciu 132. egumenul m-rii Barnovschi 52.
Petre, preot la m-rea Sf. Spiridon; cumpără Petru, ia în credinţă venitul cerii de la m-
o casă din Muntenimea de Mijloc de la rea Sf. Spiridon 383.
Ioana 13; leafa lui ~ 28; îngropat pe Petru, tatăl lui Mihalachi 416;
cheltuiala m-rii 59. Petru, ţigan domnesc, soţul Măriuţei;dăruit
Petre, preot, soţul răposat al Smarandei, lui Iordache Balş mare vistiernic 382.
tatăl lui Vasile, al Măriei, Paraschivei şi Petru, v. şi Gheorghi Hriste
Zoiţei 38. Picioroaga, locul ei. de pe Ulîla
Petre, preot la Biserica Domnească; Chervăsăriei, în hotar de loc 309.
cumpără o vie în Dealul Cetăţuia de la Piciorul Lupului, sat, ţ. Iaşi; < ~, c Ciurea.
Moiseiu şi soţia acestuia Cîrstina 395. j. Iaşi>; stăpînit de m-rea Bîrnova 145.
Petre, preot la biserica Sf. Athanasie <şi 353.'
Chiril>; împrumută bani de la Pilat, v. Gavril
Vartholomei ieromonah pentru răscum- Pilipovschie, v. Ioniţă
părarea unor copii din robie 384; Pilipovschi, v. Pilipovschie.
chezaşul lui Vasile din Joldeşti 322. Pinteleu Carage, martor în Muntemmea de
Petre, al doilea preot la m-rea Sf. Spiridon; Mijloc 468.
leafa lui ~ 59. Pintiliiu (Pentelei), tatăl lui Toader şi
Petre, fost protopop la Biserica Domneas- socrul Toanei 399, 426. î
că; cumpără o casă cu loc din mahalaua Piroşcă, armean; creditorul-Ilincăi Bosîiasa
Feredeielor de la Sima croitor şi soţia jitnicereasa 206, 207.
acestuia Maria 205. Pistruga, primeşte o sumă de bani de la ra-
Petre, văcar; debitorul m-rii Sf. Spiridon rea Sf. Spiridon pentru moara de la
322. Petrosul 28. ' 1
Petre Curteanul, de la Ocna, tatăl lui Pitala, v. Gheorghi
Antohi feredeuş 249, 461. Pivniceru (Pivnicer), v. Toader
Petre Dimitriu (Dimitra), ciohodar; martor Pîltoi, v. Calita
hotarnic în mahalaua Feredeielor 209, Pîrlea, casa lui ~ din Muntenimea de Jos, în
292. hotar de loc 244.
i ,!
P e t r e M ă ş c o c i (Măncoţ, Meşcoţi, Miskos), Pîrvul, v. C o s t a n d i n < ''>
;
tatăl Ilincăi (Elinkăi) şi socrul lui Plaţi, v. C o s t a n d i n
1
Gligoraş Hanos vornic 3, 308. Plăcintă, v. S i r g h i e
P e t r e S î r b u l , băcan din Iaşi, soţul răposat Pleş, v. C o s t a n t i n
al Paraschivei, tatăl lui Dumitru, Plop, v. C o n s t a n t i n •''"">
Gheorghie şi Neculai; debitorul lui P o a r t a d o m n e a s c ă de la Curtea dom> e" că
Hristodor Papafil negustor, a zălogit o din Iaşi; sigiliul Porţii don n w pe
vie de la Cetăţuia şi dugheni de lîngă mărturii hotarnice ale vornu li î ue
Bahlui 351,405. poartă 62, 98, 104, 152, 175, 208, 209,
Petre, v. şi Ion Ştefan 2 1 1 , 2 1 8 , 220, 270, 274, 292, 304, 307,
Petrii, v. Petre. 309, 345, 350, 352, 355, 378, 388, 390!
Petrosul (Petros), v. Chetrosul, sat. 401, 416, 418, 422, 426, 439, 450 45*
Petrov. v. Petrovici. 465, 469, 470, 484, 498, 500, 504 506,
Petrovici, plăteşte m-rii Sf. Spiridon banii v. şi vornici de poartă.
cuveniţi de pe carele cu lipşcănie 322, Pobrata, m-re, <ţ. Suceava; în s. Probota, c.
383. Dolhasca, j. Sueeava>; primeşte părţi
Petrovici, v. şi Anastase Ştefan din s. Balasineşti (ţ. ROman) de Iii
Toader Theodosie Onacă 400; '
!
P e t r u , cumpără o plăcintărie din mahalaua Podişul Miroslăvei, în 'hotarul locului
Cizmărie de la egumenul m-rii pentru păşunatul vitelor ieşenilor 410.
Barnovschi 71.

762r
Podul B a n c u l u i , un pod peste pîrîul Socola Popa Neagu, tatăl lui Ioniţă blănar 203.
se numea iar acum se numeşte Podul Popa, v. şi Ioniţă ~ Enachi, Mihălache
lui Bîtcă 479. Ştefan
Podul de P i a t r ă (Podul Moimăscului), Popacoste, v. Iane
peste Cacaina; casă cu loc şi pivniţă de Popazul, soţul Saftei, cumnatul lui Năstasă
piatră pe lîngă ~ 6, 291; Drumul cel Purcel şi tatăl lui lordachi 474.
Mare ce merge la - 296. Popăscul, v. Ştefan
Podul Hagioaiei, uliţă în Iaşi; <Bd. Popuşoiasa (Popuşoaiasa), v. Safta
Independenţei>; locuri de casă şi pivniţă
Poroschi, v. Chiriiac
pe ~ 190, 500; v. şi Uliţa Hagioaiei.
Poroschioaia, v. Casiiana
Podul Iloaie, sat, <ţ. Cîrligătura; Podul
Postelnicia Mare, venitul acesteia 129.
Iloaiei, c. Podul Iloaiei, j. Iaşi>; Ioniţă
Postolache (Posţolachi) Teleguţă, om
vine spre Iaşi la vreme de ciumă dar
bătrîn; martor în Munţenimea de Mijloc
ajunge pînă la ~ 40.
465, 468.
Podul Iui Bîtcă, Podul Dancului de peste
Posţolachi, tatăl lui Ion 112.
pîrîul Socola se numeşte acum ~ 479.
Posţolachi (Postolache) Bîgul (Bîgu),
Podul Meserciilor, un loc de casă Ia deal
vornic de poartă; hotarnic 213, 218;
de - 217.
martor 183,217.
Podul Moimăscului, v. P o d u l d e P i a t r ă .
Podul Roş, uliţă în Iaşi 293; Uliţa Mare
Postul, vătaf de dărvari; martor lîngă Gunoi
merge la ~ 377. 397.
Podul Vechi, uliţă; <Str. Costache Negri>; Postul Mare 129, 257, 275.
case, locuri de case, dugheni, locuri de *Potlogeni. sat, ţ. Neamţ; <în nordul s.
dugheni şi prăvălii pe ~ 34, 55, 56, 72, Ţibucani, c. Ţibucani, j. Neamţ>; actele
73, 78, 84, 100, 101, 104, 108, 115, moşiei - se află la Vasile Ruset hatman
161, 166, 203, 259, 304, 305, 316, 325, 156.
417, 436, 438, H; fînare pe ~ 129, 221, Potomschi, graf, „domnul Movilăului";
266; v. si
» Uliţa
j Podului Vechi. judecă împreună cu ispravnicul ţ.
Pogorîrea Duhului Sfînt, v. Coborîrea Soroca pricina unei datorii băneşti a lui
Duhului Sfînt. Zoe Leonard negustor, care se află la
Polihroni, soţul Măriei 176. Movilău 294.
Polihronoaia (Polifronoaia), dăruieşte un Potorac, v. Toadir Vasili
loc de casă din Iaşi Iui Ioniţă odobaş Povischii, v. Costache
agesc şi soţiei acestuia Măriuţa 334; Prale, v. Dumitru
fetele ei vînd un loc de casă din Prăjăscu, v. Dumitraşcu
mahalaua Rnăriei tatălui lui Dumitru PreacuvioasaParaschiva, moaştele ei de
Mitica 175; îngrijeşte la boală pe llinca la m-reâ Trei Ierarhi 165, 168.
Bosîiasa jitnicereasa 276. Preţfctca, v. llinca
Polihronoaia. v. si
> Măriuţa' Precista, m-re din Roman; <ţ. Roman; în
Polimaz, v. Constandin
m. Roman, j. Neamţ>; metoc al m-rii
Poliz Hagi Chiriţă, negustor; face nişte
Sf. Spiridon 27, 181, 233, 238, 383;
odăi în incinta m-rii Trei Ierarhi pentru
egumenia de la - 28; primeşte
care plăteşte bezmen 363; familia lui
mortasipia din Roman 129 ; etision de la
primeşte mile de la m-rea Sf. Spiridon
131. - 322, 447; venitul m-rii - 182, 221,
266.
Poloboc, vornic de poartă; hotarnic 152.
Prepeleiac, v. Nicolai
Poloboc, v. şi Calil
Prepodoamna (Prapadoamna, Prepodobna,
Popa, tatăl lui Ion 426.
Propodomna) Paraschiva, biserică în
Popa Dimitrie Sachelarie, prirrieşte
Iaşi; <Mitocul Maicilor>; case şi locuri
confirmare de la Divan pentru scutirile
de case lîngă ~ 345, 458, 504; un loc al
de dări acordate anterior 47.

763r
bisericii de pe Uliţa Hagioaiei 248; Profira, soţia lui Iosip blănar; martor 163.
Tofana se călugăreşte la - 4 0 ; Profira, v. şi Prohira.
dascăl la ~ 478; v. şi Tănasă; Prohira, fiica Dragsiniţei şi mătuşa lui
preoţi la - 29, 43, 459, 460, 506; v. şi Mihai Chiriţă ciubotar; vinde nepotului
Ion, Neculai, Vasile. ei şi Siminei, soţia acestuia, o dugheană
Preşcovanu, v. Ştefan de pe Uliţa Hagioaiei 183.
Pribasca, v. Catrina Proorocul Samuil, v. Sfîntul Proroc
Pribeşti, sat, <probabil ţ. Vaslui; - , c. Samuil, m-re.
Codăieşti, ţ. Vaslui>; un copil în casă Proselnici, sat, <ţ. Cîrligătura; c. Miros-
merge la - 131. lava, j. Iaşi>; o bucată de moşie de la ~
Pricopie, din Cucuteni, soţul Catrinei este împărţită de fiii preotului loan
Botezata şi tatăl Măriuţei 14. Banu 109.
Pricopie, din Ghermăneşti; ia în credinţă de Prut, rin; bejenari de la - 206; braniştea ţ.
la m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei Iaşi ţine pînă la - 129; bmdina pe -
Dupceni (ţ. Lăpuşna) 383. 129, 221, 266; mori pe - 109, 168; satl
Primeti, <Grecia ?>; şcoală elinească la şi moşii pe ~ 264, 369,1.
la o m-re stavropighie a m-rii Sf. Nicolae, Psiia, v. Alecu
făcută de Popa Dimitrie Sachelarie 47. Purcel, v. Năstasă
Prinţipatul Moldovei, în sigiliu (1841) 56. Purice (Purece, Purici), v. Costache
Priponeşti (Triponeşti), sat, ţ. Tutova; < Ştefan Vasile
c. j. Galaţi>; vii la - ale m-rii Sf. Puşcaşul, v. Gheorghie
Spiridon 27, 28, 59, 95, 131, 181, 182, Putna, m-re, <ţ. Suceava; în s. c. j*.
238, 239, 322, 323, 383-385, 447-449. Suceava>; încasează mortasipia de la
Proca, mama Todosiicăi 33. tîrgul Şiretului 129; stăpîneşte vii la
Proca, tatăl lui Simion Rusul tălpălar 244. Gîrle 303.
Procopie (Precopie, Procopios), <fost> Putna, ţinut; <j. Vrancea>; moşii la - 303,
mitropolit de Chesaria Filipu, arhiman- 431, 500; venitul starostelui de - 199,
drit şi egumen al m-rii Galata, epitrop al 221,266.
m-rilor din Moldova închinate la Sf. Puţeni (Puţăni), sat, ţ. Covurlui; cnume
Mormînt 12, 328; dă venitul moşiilor schimbat în Valea Mărului, c. Valea
Mogoşeşti şi Budeşti lui Andrei Mărului, j. Galaţi>; călăraşi şi căpitan
Beldiman stolnic 453; încuviinţează un de călăraşi la - 129, 221, 266.
schimb făcut de m-rea Pobrata 400 şi
darea cu bezmen a unor locuri ale m-rii
R
Sf. Sava 226; numeşte pe Andrei
Beldiman stolnic epitrop la schitul
Hadîmbu 452; solicită şi primeşte Ra..., v. Nastasica
întărirea dreptului m-rii Galata de a Racleş, v. Ion
încasa mortasipia iarmaroacelor de la Racoviţă, v. C o n s t a n t i n Cehan - voievod,
Dumitrache Mihai - voievod, Ne-
Tîrguşor 142, 337; să judece o pricină la culai Radul Ştefan voievod. ,'i
Mitropolie 246. î
Procopie, soţul Zamfirei; se angajează, Radomeschi, în pricină cu Filip Catargiu
împreună cu aceasta, să plătească vistiernic pentru un loc de lîngă
bezmen m-rii Bîrnova pentru un loc de Mitropolia Veche F.
casă din Tîrgul de Jos 402. Radomitchioaia, încalcă un loc de casă al
Procopiu, v. Pavlos lui Ilie Catargiu logofăt F.
Profira (Prohira), mama lui Ştefan Canano R a d u V ă c ă r e s c u , mare vornic de Ţara dil
condicar de divan; vinde împreună cu Jos; în Divanul domnesc al Ţării
acesta o dugheană din mahalaua Ciubo- Româneşti 165.
tărie lui Mihai şi Ilincăi 36.

764r
Radul, croitor, soţul Irinei; martor în Rămădan, agă; a avut un loc pe Uliţa Mare
m a h a l a u a Feredeielor D. 90, dat cu bezmen lui Toader Hiuiuban
R a d u l , fiul lui Vasile V u l p i şi al Sandei, fost ispravnic C.
fratele Măriei 381. Rămădan, v. şi Athanasachi
R a d u l , ţigan d o m n e s c , fiul lui Ilie ţigan Răpoaie, v. Rîpoaia.
vizitiu şi al Măriei, fratele lui Pavăl; Răsipent. sat, <ţ. Iaşi; Risipeni, c. Risipeni,
dăruit lui l o r d a c h e B a l ş m a r e vistiernic j. Bălţi, R. Moldova>, căpitan de - 129.
382. Răstoace1 (Răstoaci, Răstoacile, Rostoaci),
R a d u l L c c a , ia în credinţă de la m - r e a Sf. sat, ţ. Cernăuţi, „în partea nemţească";
Spiridon venitul cerii 322, 383. <azi în Ucraina, s. Răstoace, r. Putilschi,
R a d u l ( R ă d u c a n u ) R a c o v i ţ ă . m a r e logofăt ; reg, Cernăuţi>, părţi din - schimbate de
carte de j u d e c a t ă de Ia ~ F ; hotarnicul m-rea Sf. Spiridon cu dugheni din Iaşi
unui loc al Catrinei Catargioaia ale lui Leon Imbo fost mare paharnic
vistierniceasa 211; încredinţează o 437, care ia în credinţă venitul de aici
hotarnică 5 0 0 ; o r î n d u i e ş t e hotărnici în 94, 130, 238, 383, 385,' 447, 449.
M u n t e n i m e 3 5 0 ; casele lui ~ din Tîrgul Răşcan, căminar (1812); certifică o copie
de Jos, în hotar de loc 4 0 2 . de act 39.
R ă g i , fiul lui Pavăl c ă m ă r a ş 368. Rătundul, v. Vasile
Rali, p r e o t la biserica B l a g o v e ş t e n i l o r ; m a r - Răut, pîrîu, <afluent al Nistrului»; moşia
tor în M u n t e n i m e a de M i j l o c 468. Bălţi de pe - 322.
Raliţa, „cucoană"; bani de la Casa Răzănschi, caii lui - 133.
Răsurilor p e n t r u ~ 4 4 2 . Răzmeriţă, v. Sava
R a l i ţ a . fiica lui T o a d e r s e i m e n , n e p o a t a lui Răzmiriţă, v. Andrei
Vasili seimen d o m n e s c ; v i n d e î m p r e u n ă Rediul lui Aldea, sat, <ţ. Iaşi; s. Rediul
cu tatăl ei o dugheană de lîngă Curtea Aldei, c. Aroneanu, j. Iaşi>; m-rea Aron
domnească lui Andrei Mogîlde mazil Vodă schimbă jumătate din - cu o
222. pivniţă de piatră cu prăvălie din Tîrgul
Ranga, face o năsălie 276. Făinii, o vie dc la Şorogari şi o sumă de
Ranga, v. şi Costantin Tănase bani de la Costache Razul mare logofăt
Ra.şcov, tîrg, <în Ţara Leşească, pe Nistru; 291.
în Transnistria, R. Moldova>; m-rea Sf. Rigas, ia în credinţă venitul cerii de la m-
Spiridon dă în credinţă venitul rea Sf. Spiridon 94.
cîntarului din - 58, 383,447, 448. Rîpa de Sus (Rîpă), top. în Muntenimea de
Raţ, v. Grigoraş Ilie Sus; locuri de casă lîngă - 469, 478,
Raţă, v. Vasile 491.
Raţi, v. Ioniţă Rîpa Mare, în hotarul unor locuri 103, 434.
Razul, v. Alecu Encul Vasile Rîpa (Răpa) Peveţoaiei (Peviţoaiei, Pivi-
Răchitoasa, m-re, <ţ. Tecuci; în s. - , c. j. ţoaiei), casă şi loc de casă lîngă 433,481.
Bacău>; egumenul să ia brudina de la Rîpa Veche, loc de casă lîngă în maha-
laua Frecăului 271.
podul peste Şiret de Ia Mirceşti 129.
Rîpoaia, v. Ilinca
Rădiul lui Tătar, sat, <ţ. Iaşi; Rediul, c.s.
Rîşcanu, v. Costandin
Rediul, m. Iaşi, j. Iaşi>; în hotarul
Robea (Robe) Idriceanul, negustor blănar
locului pentru păşunatul vitelor
de la m-rea Trei Ierarhi, unchiul lui
ieşenilor 410.
Antohi feredeuş; cumpără de la acesta o
Rădiul Mitropoliei, sat, <ţ. Iaşi; Rediul
casă din mahalaua Tălpălari 249, pe
Mitropoliei, c. Popricani, j. Iaşi>; în
care o vinde ulterior lui Lupul Nacul
hotarul locului pentru păşunatul vitelor
logofăt de vistierie 461.
ieşenilor 410.
Răducanu, v. Radul. 1
Sat localizat greşit în volumul VI al acestei
serii.

765r
Romagaldo, prefect maestru al Bisericii Rufeni, sat, <ţ. Iaşi; înglobat în m lasi, î.
Catolice; dă un loc cu bezmen lui Vasile Iaşi>; stăpînit de m-rea Copou 148
Cazimir 279. Rughi, sat, <ţ. Soroca; Rudi, c. Tălărauta
Roman, tîrg, <ţ. m; j. Neamţ>; cergi Veche, j. Soroca, R. Moldova>; căpitan
aduse de la ~ la m-rea Sf. Spiridon . 182; de-129.
m-rea Precista din - 181, 221, 233, 238, Rughina, sora lui Toader Averescu mnzii.
266, 322, 383, 447, metoc al m-rii Sf. soţia lui Grigore Crudul podar domnesc,
Spiridon 27, ia mortasipia din ~ 129; mama (ui Antohi şi a Dochiţei, mama
bani pentru Ştefan, slujitorul părintelui adoptivă a Anei; vinde împreună cu
Irinopoleos, să meargă la ~ 384; m-rea soţul şi fiii ei o vie de la Şorogari juf<
Sf. Spiridon dă în credinţă venitul Vasile Codreanul diac de divan şi soţiei
cîntarului din ~ 58, 94, 130, 181, 238, : :
acestuia Maria 502.
322,383,447,449; Rughina, răposata soţie a lui Ştefan Guţoi,
agă din ~ 294, 363; v. şi Husăin; mama lui Matei levent, a Catrinei,
băcan grec din - 447; v. şi Rucsandei şi Tasiei, soacra lut
Costandin; Costandin croitor 215,
episcop de - 246, 461; v. şi Leon. Rugină, v. Ion Vasile
Roman, ţinut; sate la ~ 46, 248, 400; Rumcle, <provincie otomană, în Bulgaria^
venitul ispravnicului de - 2 2 1 , 266. lanache din - 30.
Romaneşti, sat, < ţ. Cîriigătura; c. j. Rus, v. Vasile
Iaşi>; Isac din ~ 506. Rusalii, <sărbătoare creştină>; iarmaroejă1
Romoşcanul, v. Ioniţă Tîrgul Nou de ~ 129.
Ropce, sat, <ţ. Suceava; azi în Ucraina, s. Rusanda (Rucăsanda), soţia lui Dumitru
Ropcea, r. Storojineţ, reg. Cernăuţi>; Dule croitor; vinde împreună cu acesta
mare căpitan de ~ 129. un loc de casă dinspre Tîrgul de»Si3S lui
Rosăt, v. Roset. Costandin Paladi fost mare paharnic
Roset, hatman; cîrciuma lui ~ 181; cumpără 476.
vin de la m-rea Sf. Spiridon 238; judecă Rusandra, v. Ruxanda.
în Divan 336. Rusăt, V. Ilie "!.,„;. ;
Roset, paharnic; încasează venitul s. Rusătoaia (Ruset), v. Catrina Sufli) ~
Cîrhana şi s. Dopceni ale m-rii Sf. Ruset, v. lordache
Spiridon 94. Ruset, v. şi Roset.
Roset, v. şi Constandin Lăscărachi - , Rusul, v. Alexa Simion
Neculai Ştefan Vasile Ruxanda, fiica lui Costandin--baş ..căuş.
Roset, v. şi Rosăt, Rusăt, Ruset. sora lui Ioniţă, nepoata de l'ratc .1 iui
Rocsanda, fiica lui Mircea şi soţia lui Costandache şi a Măriuţei; îa pricină cu
Necoară; martor în mahalaua Făina 217. Tănasi Ranga negustor pentru o casă şi
altele moştenite de la .părinţii ei 362.
Rostoace, v. Răstoace.
Ruxanda (Rucsanda), fiica lui Ştcun Ouţu!
Roş Ţiriah, leafa lui-441.
şi a Rughinei, sora lui M l e v e n t , a
Roş, v. şi Vasile
Catrinei şi Tasiei, cumnata
Roşea, v. Ifteni Vasile
Costandin croitor 215.
Roxanda (Rucsanda), femeie săracă;
Ruxanda (Rusandra), '. preoţea^', soţia
primeşte mile de lă m-rea Sf. Spiridon
preotului lanache, nora iui Ioniţă
59, 95', 131. Cerchez, cumnata Aniţei şi a Sandei;
Rucăsandi, v. Rusanda. vinde împreună cu soţul ei MC lai
Rucsanda, v. Roxanda, Ruxanda. Chiriac staroste de pietrari şi tc-iart 428.;
Rucsandra, fiica lui Iani Mîrza negustor şi Ruxanda Corboaia, nepoata iui Gavril
a Saftei, sora lui Mihai şi soţia lui ciubotar; moşteneşte de la acesta im
Gavril uricar; locul ei de pe Uliţa în Iaşi 107.
Hagioaiei, în hotar de Ioc 42.

166r
Safta, nepoata lui Gîndul stolnic; primeşte
s , mile de la m-rea Sf. Spiridon 131.
Safta, preoteasă, soţia preotului Grigorie,
Sabi, leafa lui ~ 441. mama lui Ion, Iordache, Mihălache şi a
Şacali, v. Chiriac Zoiţei, cumnata Iui Daniel monah, Luca
Sache, v. Costandin şi Vasiian monah 109.
Sachclarie Papadimitric Duca, tatăl lui Safta, preoteasă, soţia preotului Mihălache
Diiamandi; creditorul lui Ştefan Buhă- de la biserica Sfinţii Theodori; vinde o
tescul comis, care pierde la mezat casa din Mahalaua Sîrbească lui Arghi-
i diverse proprietăţi 37. rie ban 19.
(Safta, armăşoaie, soţia lui Costantin mare Safta, soacra preotului Dămien; martor 478.
armaş, mama lui Coştandache şetrar şi a Safta, sora lui Antohie şi a Athanasiei;
• Tofanei, soacra lui Mihai Caţichi 259. vinde fratelui ei o bucată de loc 110.
Safta. armeanca; plăteşte.chirie m-rii Sf. Safta, isora Catrinei şi nepoata Măriei;
Spiridon pentru o dugheană 94, 130, vinde împreună cu rudele ei o bucată de
181. .. loc din Tîrgul de Sus lui Ioniţă Corbul
Safta. fiica lui Andrieş diac; locul ei din 50.
mahalaua Făina, în hotarul aluri loc 217; Safta, sora lui Năstasă Purcel, soţia lui
martor hotarnic 21Ş. Popazul şi mama lui Iordache 474, 475.
Safta, fiica lui Gorghie răposat şi a Safta, soţia lui Costandin Jidan; vinde
t Catrinei, nepoata lui Gligoraş negustor, împreună cu acesta un loc de casă din
nepoata de frate a lui Toma; vinde Munteriimea de Sus 469 ; un zapis de la
împreună cu mama ei o vie cu livadă - şi soţul ei 498.
arului Ioniţă 31. Safta, soţia lui Darie vornic de la Buciumi ,
Safta. fiica lui Pancul; primeşte mile de la cumpără o dugheană din Tîrgul de Sus
î ro-rea Sf. Spiridon 131. de la preotul Ursachi şi soţia acestuia
Safta. fiica T-ui Ştefan armaş şi a Bălaşei, Lupa 179.
1 sora lui Ion;? vinde împreună cu aceştia Safta, soţia lui Dămiian, mama lui Ilie
. o casă cu loc- şi acareturi de pe Uliţa dascăl şi a Casandrei; vinde împreună
Fînăriei lui Toma Săndulachi lipscan cu fiii ei o bucată de loc lui Neculachi
79. Avram 232. ;
Safta. fiica Tofanei săbieriţa,, mama lui Safta, soţia lui Gheorghi stegar; primeşte
Neculae şi a Saftei; vinde împreună cu mile de la m-rea Sf. Spiridon 131.
eştia o dugheană din Tîrgul de Jos lui Safta (Safîta), soţia lui Trofin; ia un loc cu
I mandi A. •r bezmen pentru a sădi o vie de ia stareţa
§iffta, fiica lui Vasile Bondoc ciubotar şi a m-rii Socola 407.
Măriei răposata, sora Ilincăi şi a Măriei, Safta, ţigancă, fiica lui Anghel şi a Ilenei,
cumnata lui Costandin Munteanu, sora lui Manole, Mihăilă, Toader,
nepoata de soră a ilincăi şi a Saftei Vasile şi a Nastasiei; luată de Costandin
Alăcioaia 424; vinde. împreună cu Galiţi şetrar 480.
surorile şi mătuşile ei o casă din Safta, ţigancă, fiica Iui Lupul staroste fierar
Muntenimea de Sus lui Ştefan cîrciumar , şi soţia lui Ştefan ţigan; dată de m-rea
43, pentru care se judecă apoi. cu Safta Dancul lui Iordache Balş vistiernic 252.
î_ Alăcioaia 345 şi cu Floarea, fosta soţie a Safta Alăcioaia, sora Măriei răposata şi a
lui Ştefan 348. ' Ilincăi, cumnata lui Vasile Bondoc
Safta, femeie bătrînă; martor 3. ciubotar, mătuşa Ilincăi, Măriei şi a
Safta, femeie bătrînă; dă o mărturie {« Uliţa Saftei, soţia lui Neculai Alacii ciubotar;
Mare 287, 308. vinde o casă a nepoatelor sale, din Mun-
Safta, lipscăniţă, mama lui Vasîle; vinde tenimea de Sus, lui Ştefan cîrciumar şi
împreună cu acesta un loc de lîngă Uliţa soţiei acestuia Floare 43,345,348,419.
Făinii lui Hriste armean 411,416.

767r
Safta Enoaia, soţia răposatului Iane Mîrza Sanda, fiica lui Ghiorghi Munteanul şi a
negustor, mama lui Mihai, a Catrinei şi Tofanei, sora lui Ioniţă; moare de ciumă
Rucsandrei, soacra lui Gavril uricar de împreună cu soţul şi doi copii 40.
la vistierie; împuternicită să ia în Sanda, fiica Iui Ion co jocar şi soţia lui Toa-
stăpînire proprietăţile din laşi şi der Chelbi; vinde împreună cu soţul ei o
Odobeşti ale fiicei sale decedate Catrina casă din Iaşi lui Sandul Echem 112.
264; vinde împreună cu fiul ei două S a n d a , <fiica lui Ioniţă Cerchez>, sora
locuri de dugheni de pe Uliţa Hagioaiei preotului lanache şi a Aniţei; martor
lui Trifan abăger 42. 428.
Safta Hristodor, martor pe Uliţa Rusască Sanda, fiica lui Traista <şi a Aniţei Trais-
374. toaia>; vinde o casă de pe loc domne*.
S a f t a l a c o m ă c o a i a , pivniţa ei de pe Uliţa Ilincăi Rîpoaia 281.
Măjilor, în hotar de loc 269. S a n d a , medelnicereasă, mama lui Iordache
Safta P o p u ş o i a s a (Popuşoaiasa, Papuşoie- Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473.
sa), soţia lui Neculai Păpuşoi aprod; Sanda, soţia lui Apostol Mărgineanu, apei
locul ei din Munţenimea de Mijloc, în a lui Ion Focşa; vinde împreună cu al
hotar de loc 439, 456. doilea soţ o casă a primului soţ, db
Safta Rusătoaia (Rosăt), hătmăneasă şi Munţenimea de Mijloc, fiului ei vihvg
băneasă; cumpără împreună cu Mîrza Vasile Bondoc ciubotar 419, 424. şi <
un loc de casa de pe Uliţa Hagioaiei de altă casă din Munţenimea de Sus lui
la llinca Bosîiasa jitnicereasă 190; casa Costandin teslar şi soţiei acestuia Maria
ei din Iaşi, în hotar de ioc 89; locul ei 169.
din Tîrgul de Sus, în hotar de loc 21, Sandă, soţia lui Ion mortasip, mama Nasta-
484; un scutelnic al ei 473; via ei de Ia siei şi soacra lui Toader bărbier 445.
Miroslava, în locu] altei vii 366; vie la Sanda, soţia lui Vasile Vulpi, mama Ini
Miroslava pe moşia ei 125. Radul şi a Măriei; vinde împreună cu
Safta Toderesceasa, mătuşa Măriei; dăru- soţul ei o vie de la Şorogari lui Grigoraş
ieşte acesteia părţi de moşie de la Gîrla Vulpi şi soţiei acestuia Stratima 381.
de Sus 303. Sanda, ţigancă a m-rii Bărboi, fiica lw Ioni-
Salahor, tatăl lui Vasili 153. ţă tescar, soţia lui Ion, mama lui Sava,
Simion, a Călinei, Ioanei, Măriei, Mări-
Salce, sat, <probabil ţ. Soroca; Salcia, c.
uţei şi Soficăi 314.
Cuşmirca, j. Orhei, R. Moldova>; căpi-
Sanda Averoaia (Aviroaia), sora Iui Vasile.
tan de - 1 2 9 .
soţia răposatului Avier, soacra lui Anas-
Samoil, v. Sfîntul Proroc Samuil, m-re~.
tase blănar; vinde împreună cu fratele ei
Samuil (Samoil) Hiliandar, egumenul m-
un loc de casă din mahalaua i-recăului
rii Trei Ierarhi 254; reclamă încălcarea
lui Costandin Gremea cazacliu 271.
de către Biserica Catolică a unei uliţe
Sandul, armean; martor hotarnic în mahala-
dintre aceasta şi m-re 375; se judecă cu
ua Bărboiului 416.
Necula Nomocrator pentru nişte
Sandul, <armean>, fiul Iui Hrăste şi al
dugheni făcute de acesta pe locul m-rii
414; solicită întărirea stăpînirii m-rii Haropsămei, fratele lui Avac; vinde
asupra unor odăi din incintă cumpărate împreună cu aceştia o Casă cu toc ¥
la sultan-mezat 363. pivniţă de piatră de pe Podul Vechi lui
Duca negustor 316.
Samuil, v. şi Sfîntul Proroc m-re.
Sandul, băibărăcar; martor în Munţenimea
Sanda, fiica lui Acsinte ciubotar şi a Ilincăi,
de Jos 344, J.
sora Bălaşei, Ilenei şi Măriei; vinde
Sandul, butnar; vinde o casa din Munţeni-
împreună cu mama şi surorile ei un loc
mea de Mijloc lui Dumitru Prale 258.
de casă din Munţenimea de Sus lui Ioan
Cantacuzino fost mare logofăt 503. Sandul, cojocar; martor în Munţenimea de
Jos 457.

7 68
Sandul, condicar, martor 443. Sandul Andriinâchi (Andronăchioaie),
Sandul, dascăl; scrie act 127. martor 105; dughena lui ~ de pe Uliţa
Sandul, mare dascăl; martor în mahalaua Hagioaiei, în hotar de loc 57.
Feredeielor 5. Sandul Bosie, să dea m-rii Sf. Spiridon
Sandul, dascăl şi al doilea, psalt la Curtea bani dinridicăturagorştinei 59.
domnească; primeşte o sumă de bani de Sandul Cerchcz, tatăl lui Ioniţă, bunicul
la m-rea Sf. Spiridon 384; martor preotului Ianachi, al Aniţei şi Sandei
hotarnic în Muntenime 350; scrie act 428.
199. Sandul Echem, cumpără o casă din Iaşi de
Sandul, dascăl şi al doilea psalt, moldove- la Toader Chelbi şi soţia acestuia Sanda
nesc, la m-rea Sf. Spiridon; leafa lui - 112.
239,384,448. Sandul Gavril, diac de divan; transcrie acte
Sandul, eclesiarh la m-rea Sf. Spiridon; în condică 147,150.
leafa lui ~ 182,323. Sandul Magul, de la Copou; martor hotar-
Sandul, făclier; locul lui ~ din mahalaua nic în Muntenimea de Sus 418.
, Broşteni, în hotarul altui loc 377. Sandul Orza (Orzîi), vier; lucrează viile m-
Sandul, fiul lui Andronache Corbul; via lui rii Sf. Spiridon de la Buciumi şi Copou
în hotarul altei vii 7,8 , o vinde lui 323, 384, 448.
Andrei diacon armean 12. Sandul Panaite (Panaiote/Panait, Panaiti),
Sandul, fiul lui Dumitru dascăl; martor 17. sulger; cumpără o vie de la Şorogari de
Sandul, fiul lui Toma Alevra negustor; la Maria şi fraţii acesteia 146; dugheana
schimbă locuri cu Mitropolia 500. lui ~ de lîngă cişmeaua veche 124; ia în
Sandul, fuştaş din Valea Adîncă; pierde o credinţă de la m-rea Sf. Spiridon venitul
moşiei Bălţi (ţ. Soroca) 27, 58, 59, 94,
vie în contul unei datoni către Ursache
130,181,238,322,383,447.
şi alţii 335.
Sandul Sturza, logofăt, tatăl lui Costandin
Sandul, hamal, fratele lui Simion hamal, Sturza mare vornic 155.
cumnatul Măriei şi al lui Cîrste olar, Saiidul Timus, tatăl Măriuţei; casele lui -
soţul Măriei, tatăl lui Vasilachi şi al din mahalaua Măjilor, în hotar de loc
Paraschivei; vinde împreună cu familia 199.
o casă din Muntenimea de Mijloc Sandul Zahornean, martor 153.
Măriuţei 468. Sandulache, llul lui Năstase lipscan; cumpă-
îandul, hamal, seimen agcsc; se hotărniceş- ră o vie cu livadă din Dealul Mîndru de
te locul lui ~ din Muntenimea de Mijlpc la Păvla jidoveă şi fiii acesteia 253.
465, . Sandul Toroţ din Tătaraşi, tatăl lui Ursu
landul, ispravnic, soţul Tolanei 131. ,,:.. 142.
Sandul, işlicar, fiul lui Ursachi; locul Iui ~ Sandulache, v. şi Săndulache.
din Tîrgul Făinii, în hotarul altui loc Sanson, v. Dumitraş
309. Sarafim, egumenul schitului Mînzaţi; se
judecă cu Vartholomei ieromonah
Sandal, logofăt; sene act 379.
pentru nişte stupi 384.
Sandul, nepotul Ilincăi şi al lui Chirica
Sarafima, călugăriţă, soţia răposatului Şte-
işlicar; martor 471.
fan Fănică, mama Bălaşei şi a Măriei;
gradul, porcar, tatăl Măriei 111. vinde împreună cu acestea o vie de la
Sandul, răzeş; vînzare cu voia lui - 1. Copou lui iordachi Manoli 361.
Sandul, staroste de cojocari; martor pe Sarapciu <Carapciu>, sat, <ţ. Cernăuţi sau
,
? Uliţa Făinii 429. ţ. Suceava; azi în Ucraina, s. Carapciu,
Sandul, tatăl lui Vasili potcovar 409. r. Vijniţa sau s. Carapciu, r. Glîboca
Sandulstolnic; martor pe Uliţa Hagioa- (Adîncata), reg. Cernăuţi>; căpitan de ~
iei 99. 129.

784r
S a r i Ene, îngrădeşte locul din mahalaua Savin Nevrăpescul, mare vornic; 'Pavăl
Fînărie al Gămălioaiei călugăriţa 175. Ursuleţ mare clucer este nepotul Iui <e
Saule, <menţiune> 221, 266. • 248.
Sava. armean, fiul lui* Toader armean, Savva, ieromonah şi eclesiarh la m-rea
fratele lui Toma şi Cîrste; martor hotar- Dragomirna; vinde o vie Marjei
nic pe Podul Vechi 304. jitnicereasă 20.
Sava, băcan; cumpără împreună cu familia Savva, v.şi Sava.
lui o casă cu loc de la capul Podului de Săcară, v. Ion
Piatră peste Cacaina de la Ioniţă Săcară, v. şi Secară.
Brandaburul şi soţia acestuia Dafina 6. Săcăreşti, neamul - descinde din Theodo-
Sava, blănar, tatăl lui Anastasă 50. sie Onaca 400.
Sava, căpitan; dă un loc de casă din Maha- Sălăvestre, sat, ţ. Roman; cl.c.a s. Tisa-Sil-
laua Grecilor şi o sumă de bani pe o vestri, c. Secuieni, j. Bacău>; Ion
casă cu loc a lui Dumitru Botezaţii şi a Cărăcaş paharnic moşteneşte părţi din ~
soţiei acestuia Aniţa 267. 248.
Sava, monah, tatăl Smarandei preoteasă; Sălvestru, diacon; mama lui - primeşte
martor 38. mile de la m-rea Sf. Spiridon 131.
Sava, martor 11. Sămian, vier; lucrează viile de la Miroslava
Sava, martor pe Uliţa Hagioaiei 57. < ale m-rii Sf. Spiridon 323.
Sava, salahor domnesc; cumpără o bucată Sămion, fiul din primă căsătorie al
de loc de lîngă Uliţa Făinii de la Hriste Paraschivei; martor 67.
armean .411, care se hotărniceşte 416. Sămion, v. şi Simion.
Sava, staroste de băibărăcari, soţul Dolcu- Săna, v. Sinai.
ţei armeancă 15. Sănăblău, v. lacop
Sava, staroste de blănari, tatăl lui Costandin Săndulache (Sandulache) Anastase (Anas-
500. tasă), plăteşte m-rii Sf. Spiridon banii
Sava, tatăl Iui Tănase şi loniţi 32. cuveniţi de pe carele cu lipscănie 94,
Sava, <ţigan>, fiul lui Ion şi al Sandei, 130, 238; dă o sumă de bani din partea
soţul Căsandrei, fratele lui Simion, al aceleiaşi m-ri unei fete sărace 95.
Călinei, Ioanei, Măriei, Măriuţei şi Săndulache, v. şi Toma - .
Sofîcăi; luat de m-rea Bărboi 314. Săndulachi, Dumitra <este sîujitor> la -
Sava, vinde împreună cu rudele sale o 447.
dugheană din Tîrgul de Jos Iui Iamandi Săndulachi, v. Dumitru Nicolachi
A. Săndulachi, v. şi Săndulache.
Sava Mărian (Măriean), mazil; martor Săneteuca, sat, <ţ. Soroca; Sănătăuca, c.
hotarnic 439, 500; se măsoară locul de Sănătăuca, j. Soroca, R. Moldova>;
dugheană al lui - 40h căpitan de - 129.
Sava Nicolaevici, martor 75. Săret, v. Sirct.
Sava (Savva) Răzmeriţă, negustor, fiul lui
Scanţir, v. Thoderaşco
Răzmiriţă; martor 163, 502; scrie act
Scarlat, mare căminar; în Divanul domnesc
471.
328,369.
Sava, v. şi Costandin Gavril lanache
Scarlat, de la m-rea Sf. Spiridon; primeşte
anual o sumă de bani de la m-re 28, 59,
Savastia, mitropolit de — 116; v. şi
95, 131, care plăteşte şi înmormîntareâ
Gherasim.
l u i - 131.
Savaz, v. Ianc Scarlat (Scărlat), voievod, fiul lui Grigorie
Savin, stegar, ruda Smarandei; un zapis de Alexandru Ghica voievod, fratele lui
la - 249. Alexandru voievod şi Dimitrie voievod;
credinţa lui - 195; în Divanul domnesc
233.
770r
Scarlat Caragea, mare postelnic; în Diva- Sfinteni, sat, ţ. Orhei; <?>; Gavril Cărăcaş
nul domnesc al Ţării Româneşti 165. mare medelnicer moşteneşte de la
Scarlat Ghica, voievod, domnul Ţării părinţi un bătrîn din ~ 248.
Moldovei; dăruieşte un loc de lîngă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Sîn Petru),
Curtea domnească fraţilor Dima şi Cos- hramul m-rii Cetăţuia 142, 202, 337;
tandin suiulgii 195, 268, 30()', 437; iarmaroc la Tîrguşorul <NicoIiîia>, de
hrisovul lui - în privinţa cişmelei vechi ziua - 129, 142, 150, 202, 212, 221,
124; Tîrgul de Sus arde în timpul lui ~ 266; neamul Paşcanu este pomenit la m-
500. rea Sf. Spiridon de ziua ~ 95, 131, 182,
Scarlat (Scărlătachi) Sturza, mare agă; în 239, 384, 448; termen de plată 117-119,
Divanul domnesc 369; ' 384.
mare comis; epitrop al şcolilor din Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril,
Moldova 177; hramul m-rii Dancul 462, 472; v. şi
mare spătar; în Divanul domnesc 328. Dancu, m-re.
Scarlat, v. şi Iftimc Neculai Sfinţii Arhangheli <Mihail şi Găvril>, v. şi
Scărlat Păun, mazil; martor în Frumoasa, m-re.
Muntenimea de Mijloc 468. Sfinţii Athanasic (Aftănasie, Atanasie) <şi
Scărlat, v. şi Scarlat. Chiriţ», biserică în Iaşi; locuri de casă
Scărlătachi, v. Scarlat. înspre - 344, 439, J; cimitirul bisericii
Schilici, v. Schiliţă. în hotar de loc 439;
Schiliţă, v. Dumitrachi preoţi la - 322, 378, 384, 456; v. şi
Schiliţi, v. Schiliţă. Partenie, Petre;
preot, fost protopop 378; v. şi Vasile.
Schitul din Deal, schit, <ţ. Cîrligătura; în s.
Sfinţii Costantin <şi EIcna>, biserică în
Schitul Hadîmbului, c. Mironeasa, j.
Broşteni; casă lîngă - 372; dascăl la -
Iaşi>; are hramul Adormirea Precistei
372; v. şi Toader.
28; oameni care ăti păzit ~ în vremea
Sfinţii Patruzăci (40) dc Mucenici,
ciumei 59.
biserică în Iaşi; <pe str. General H. M.
Scobihoriu, v. S c o b i h o m !
1 1
Berthelot>; locuri de casă spre - 265,
Scobihorn, v. C h i r i a c
501; drum ce trece pe lîngă - 470; preot
Scorţanu, v. G r i g o r a ş
la - 470; v. şi Ştefan.
Scorţăscu, v. Anastase C6stachl~. Sfinţii Patruzeci Mucenici, hramul m-rii
Scorţescu, v. Lascarache Mihalachc Xiropotamu de la Muntele Athos 240,
Scriptură, în formulanţl diplomatic 165, 408; v. şi Xiropotamu, m-re.
Scurtul, v. Dumitrache-, Gheorghie Sfinţii Părinţi (Oteţi) de la Niceeia; în
Secară, v. Dumitrache formula blestemului 8,40,317, 359.
Secţia I a Judecătoriei din Iaşi (secolul Sfinţii Teodori, v. Strada
XIX) 139. Sfinţii Theodori (Sf. Feodor, Sf. Teodor),
Seidacaris, v. Filippos biserică în Iaşi; locuri de casă însprfe -
Sendulache, v. Săndulache. 50,484; uliţă ce merge la - 500, B ;
Serafim, egumenul m-rii Precista <din preoţi la ~ 19, 50, 83, 344, 378, 456, J;
Roman>; primeşte o sumă de bani de la v. şi Enachi, Mihălachic Moisei,
m-rea Sf. Spiridon 28. Neculai Toderaşco, Toader.
Serafim, egumenul m-rii Trei Ierarhi; dă cu Sfinţii Theodori, iarmaroc la Tîrgul-Nou
bezmen un loc de pe Uliţa Mare lui de ziua - 129.
Necula Nomocrator băcan 414. Sfînta Cesareea, v. Chesaria Filipu.
Serafim, monah la schitul Paşcani; martor Sfînta Ecaterina, m-re la Sinâi; m-rea Sf.
la o danie 40. Ion dc la Bâlata este închinată m-rii -
Sfat domnesc, v. Divan domnesc. 306.
Sfînta Maria Mare, hramul schitului din
Codrii Iaşilor 384; în noaptea dinspre

771r
Zalman Caşcaval jidov din Iaşi â rănit Slîntul loan <ccl Nou> (NoVi) <Nicoriţă>,
cu toporul nouă oameni 225. m-re în Iaşi, <în Tătăraşi>, un loc al m-
*Şfînta Vineri, m-re, <pe Uliţa Sfînta rii ~ 301; călugăr de la - 1 3 1 ; v. şi
Vineri; str. Anastasie* Panu>; «iemolâtă Mathei; preot la - 428; v. şi Ianache.
în 1881>; dugheni în poartă la - 24; Sfîntul loan <Gură de Aur> (Zlataust),
pivniţă de piatră cu başca şi circiumă prăznuit la m-rea Trei Ierarhi 165.
lîngă - 440; un loc al m-rii - de pe Sfîntul loan Gură de Aur (Hrisostom,
Uliţa Tîrgului de Jos -333; uliţă ce
Zlataust), m-re în Iaşi; case şi locuri
merge la - 78, 164; zăplazii m-rii în
lîngă - 152, 223, 247; locuri de dugheni
hotar de loc,5.5, 56,72,73, 84,,
ale m-rii din mahalaua Fmăriei Vechi
Sfîntul Andrei, biserică în Iaşi; <Str. Sf.
309; încasează mortasipia din tîrgul
Andrei>; ridicată pe locul din mahalaua
Lăpuşna 129; schimbă o vie cu livadă
Feredeielor unde se afla fînăria
de la Miroslava cu un loc de dugheni
domnească 213.
din Tîrgul Făinii al lui Costa Papafil
Sfîntul Athanasie, a fost arhiepiscopul
medelnicer 250;
Alexandriei; hramul m-rii Copou 219;
v. şi Copou, m-re. egumeni 152, 250, 309; v. şi Anania,
Sfîntul Dimitrie, biserică în Iaşi; preot la ~ Damaschin, Pahomie, Paisie.
Sfîntul Ioann bogoslovul, în formularul
C; v. şi Macarie.
diplomatic 233.
Sfîntul Dimitrie, sărbătoare creştină; ter-
Sfîntul Ion, m-re din Balata (?), închinată
men de plată 129, 221, 266, 403.
m-rii Sf. Ecaterina de la Sinai; primeşte
Sfîntul Duh, în formularul diplomatic 317;
o sumă de bani prin diata Casandrci
v. şi Coborîrea Slîntului Duh, hram.
poslelniceasa 306; egumen 306; v. şi
Sfîntul Dumnezeu, v. Dumnezeu
Ieochim.
Sfîntul Gheorghie (Gheorghi) <Lozon-
Sfîntul Mormînt <de la Ierusalim>; m-ri
schi>, biserică în Iaşi; case cu loc şi
închinate la - 328,400,440.
grădină înspre ~ 162, 433, 434;
Sfîntul Munte, v. Muntele Athos.
preot la - 393, 395; V. şi loan.
Sfîntul Nicolae (Nccolae), hramul bisericii
Sfîntul Gheorghie (Gheorghe, Gheorghi),
din Buciumi 159 şi al m-rii Aron Vodă
sărbătoare religioasă; iarmaroc la
277; moaştele sale 227.
Tîrgul-Nou de ziua ~ 129; termen de
Sfmtui Nicolae, m-re stavropighie din
plată/îndeplinire a unor obligaţii 55, 56,
Primeli 47.
69, 84, 92, 129, 168, 221, 252, 266,
*Sfîntul Nicolae (Neculai, Niculai) cel
294, 363, 378,403;
Mic, biserică din Muntenimea de
- în pecete 39.
Mijloc; <pe locul Casei de Cultură a
Sfîntul Grigorie, hramul bisericii armeneşti
Studenţilor din Piaţa Mihai Eminescu;
din laşi 347.
demolată la începutul secolului XX>;
*Slîntul Ilţe, biserică în laşi, pe Uliţa Sf.
epitropii bisericii - vor dărîma dugheana
Ilie, <Str. Vasile Alecsandri>; <distrusă
lui Ixiba jidov sticlar de pe locul
în cel de; al doilea război mondial>;
acesteia 126; locuri ale bisericii - 91,
cimitirul bisericii;-, în hotar de loc 21;
371,504;
casă şi loc lîngă ~ 19, 21; cutia milelor
dascăl la -153; v. şi Neculai;
de l a - 321; ,•••'
preoţi la - 91, 92.T27, 366, 371 ;v. şi
dascăl la — 311; v. şi Toader ;
Dimitrie Bălan, Ion, Ioniţă, Toader,
preoţi la ~ 19,21; 200; v, şi Dimitrie
Vasile Vartic.
Ursul, Neculai Ioanovici.
Sfîntul Nicolae (Neculai, Neculai, Niculai,
Sfîntul loan <Botczătorul>, biserică în Niculae) Domnesc, biserică în Iaşi,
laşi; uliţa ce merge spre ~ 21; preoţia ~ lîngă Curtea domnească; face; schimb de
179; v. şi Vasile. case cu Ştefan fost mare clucer 279;

772r
case şi dugheni lîngă ~ 273, 302, 364, al m-rii - din Fînăria Veche 355; dă o
365; uliţă ce trece prin faţa ~ 124; uliţă sumă anuală de bani m-rii Agapia pentru
închisă înspre ~ 268; şcoala locul de la Chipereşti primit de la
moldovenească de Ia ~ 198; Grigorie Alexandru Ghica voievod 184;
dascăli la ~ 29, 199, 329; v. şi Lupul, Ilinca Bosîiasa jitaicereasa este îngropată
Sandul, Vasilie; la -• 276; primeşte danie o vie din Dealul
diac la ~ 280; v. şi Ştefan; Tecucelului (ţ. Tecuci) de la Gonachi
preoţi de Ia -r 29, 67, 273, 279, 395, Costaphi fost mare vornic, pe care o dă
D; v. şi Maftei, Neculai, Toader. apoi fiului acestuia în schimbul unei
Sfîntui Panteleimon, biserică în Iaşi; casă cantităţi anuale de vin 482; locuri de
casă lîngă - 350, 458; uliţa ce merge la
cu loc din vale de ~ 11.
Sfintul (Sîn) Petru, v. Sfinţii Apostoli - 303, 399, 426 ; milă de la Ocna pentru
Petru si - 328; sameş la - 28; scutelnic al m-rii
? Pavăl.
- 473; vechili de la - 437 ; venitul m-rii
Sfîntul Proroc Samuil (Samoil), m-re în
după condica vistieriei domneşti 129,
Focşani, <ţ. Putna; m. Focşani, j.
221,266;
Vrancea>; metoc al m-rii Sf. Spiridon
dascăl la v. Mariş;
59, 181, 221, 233, 238, 266, 322, 383,
preoţi la - 13, 17, 21, 276, 344; v. şi
447, de la care primeşte bani pentru
Anton, Petru, State, Vasilii;
reparaţii 27, 58, 65, 182; venitul m-rii -
fost preot la - J; v. şi Anton;
221,266.
arhimandrit la v. Sofronic
Sfîntui SaVa, m-re, pe Podul Vechi din Irinopoleos.
Iaşi; închinată Sfîntului Morinînt 440, Siac, preot din Neamţ; primeşte mile de la
cumpără de la Neculai vii de pe locul m-rea Sf. Spiridon, fiind jefuit de cazaci
m-rii Cetăţuia 147; dă Cii bezmen un loc 131.
de dugheană din Tîrgul de Sus iui I.upul Sila, preot, primeşte mile de la m-rea Sf.
ciubotar 39; prăvălii ale m-rii pe Podul Spiridon 95.
Vechi 44, 305; locuri de dugheni lîngă Silion, v. Lascar
~ 55, 56, 76, 78, E; poarta m-rii în Sima, bărbier; locuieşte în casa Ilincăi dc
hotar de loc 72, 73, 84; „poporani" Ia - lîngă m-rea Trei Ierarhi 391.
78; sigiliul m-rii - 39, 226; Sima (Sîma), croitor, soţul Măriei; vinde
vechil la ~ 436; v. şi Spiridon; împreună cu aceasta o casă cu loc din
arhimandrit 285; v. şi Grigorie; mahalaua Feredeielor lui Petre fost
proegumen 436,438; y. şi Athanasie; protopop 205-
egumeni 15, 34, 101, 147, 216, 226, Simeon, fiul lui Lupul ciubotar; ia un loc cu
305, 352, 436, 438, 440; v. şi Agapie, bezmen din Tîrgul de Sus de la m-rea
Athanasie, Varnava. Sf. Sava 39.
Sfîntui Spiridon, prăznuire la ziua ~ 28, Simeon, v. şi Simion.
59, 131, 182,233. . Simica, v. Sinica.
Sfintul Spiridon, m-re în Iaşi; aşezămîntul Simina, soţia lui Mihai Chiriţă ciubotar şi
lui Grigorie Alexandru Ghica voievod cumnata lui Costandin; vinde împreună
pentru m-rea şi spitalul ~ 233; sămile de cu soţul ei o dugheană de pe Uliţa
venituri şi cheltuieli şi epitropii de la na- Hagioaiei Prohirei 183.
rea - 21, 28, 58. 59', 94, 95, 130, 131, Simion, fratele lui Costandin Timotin,
181, 182, 238, 239, 322, 323, 383-3Ş5, cumnatul Anei, unchiul lui Luca şi al
447-449; aducţiune de apă la ~ 233, Măriei; vinde fratelui său o vie din
300; epitropi la - 1 1 0 , 233, 342, 357; Dealul Coroiului 393,
cumpără ,0 casă de la Athanasia ! 10 şi Simion, grec; primeşte mile de la m-rea Sf.
dugheni de la Sîmina căpităniţa 466; dă Spiridon, fiind orb 239.
un loc cu bezmen de pe Uliţa Fînăriei Simion (Simeon), ieroshimonah, stareţul
Vechi 357; de restabilit hotarul unui loc schitului Paşcani 40.

773r
Simion (Sămion), hamal, fratele lui Sandul Sinica (Simica, Sînica), babă; primeşte mile
hamal, cumnatul Măriei şi soţul Măriei; de la m-reâ Sf. Spiridon 182, 239.
vinde împreună cu familia lui o casă din Sinica (?), moştenire de la ~ 215.
Munţenimea de Mijloc Măriuţei 468. Sirct, rîu; brudina la - 129, 221, 266; pod
Simion, pietrar; martor în Munţenimea de stătător peste - la Mirceşti 129; şeici ce
Mijloc 413. coboară pe - 129, 221,266.
Simion (Simeon), seimen agesc; casa lui ~ Şiret, tîrg, <ţ. Suceava; or. j. Suceava>;
de lîngă Tîrgul Boilor este pe locul lui m-rea Putna încasează mortasipia din ~
Iordache Aslan fost vătaf de copii <în 129.
casă> 473; martor hotarnic în Munţeni- Sirghie (Sirghi) Plăcintă, soţul Nastasiei,
mea de Mijloc 465. ginerele lui Vasile Gagi şi cumnatul lui
Simion, tatăl lui Gheorghie 335. Gheorghe Gagi; cumpără de la
Simion, tălpălar, soţul Antoniei; vinde îm- cumnatul său şi soţia acestuia Aniţa un
preună cu această case cu loc din Mun- loc de casă din Munţenimea de Sus 483,
ţenimea de Jos lui Gheorghe Arapul ce urmează a ti hotărnicit 506.
postelnic 509. Sîmina, căpităniţă; vinde m-rii Sf. Spiridon
Simion, <ţigan>, fiul lui Ion şi al Sandei, două dugheni de pe locul acesteia 466.
fratele lui Sava, al Călinei, Ioanei, Simion, preot din Hreaţca; ia în credinţă de
Măriei, Măriuţei şi Softcăi; luat de m- la m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei
rca Bîrnova 314. Hreaţca 383, 385.
Simion Cheşco (Cheşcu), uricar; hotarnic Sirbii 1 , sat, ţ. Dorohoi; < c. Vlăsineşti, j.
350, 479; încredinţează un zapis 116; Botoşani>; m-rea Sf. Spiridon dă în
scrie act şi e martor 23. credinţă venitul moşiei ~ 27, 58, 94,
Simion Coroiu, fost marc căpitan de 130,181,238,322,383,385,447,449.
dărăbani; cumpără case cu loc dintre Sîrbu, v. Ivanciu Necolai
Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă de la Subul, v. Lazor Petre Tănase
Catrina, fiica lui Calistra Cucbfanul Todori
273,279. Sirghie, egumenul m-rii Sf. Nicolae;
Simion Rusul, tălpălar, fiul lui Proca şi cumpără nişte odăi din incinta m-rii de
soţul Antoniei; vinde împreună cu Ia Ileniţa 75.
aceasta o casă din Munţenimea de Jos Sirghie, v. şi Neculai
lui Gheorghie Arapul postelnic 244; Skilitis, v. Schiliţă.
Simion (Simeon) Tătarul, tatăl lui Istrate;
Slănină, v • Coste Ştefan
primeşte danie dugheni de pe Uliţa
Slăninoaia, împarte o moştenire cu Ânghe-
Chirvăsărici de la Afseni negustor 309.
luţă Tăbîrţă fost vistiernic 360.
Simoaia, v. Maria
Smaranda, fiica <Mariei> împărăteasa,
Simon, jidov, tatăl lui Isac 425.
soţia ltli Antohi feredeuş; lasă la moarte
Simonia, soţia lui Dumitru; vinde împreună zestrea soţului ei 249.
cu soţul ei şi cu alţii o casă din mahalaua
Smaranda, fiica lui Tudurachi şi a Măriei,
Broşteni lui Toader dascăl 128.
soţia lui Gheorghi Petru; vinde
Sinadon, o învoială a răposatului mitropo-
împreună cu soţul ei o casă din
lit de>~ 359.
Munţenimea de Jos lui Tatul abăger şi
Sinai (Săna), m-rea Sf. Ecaterina de la ~ soţiei acestuia llinca 224.
306; o parte din venitul cerii al m-rii Sf. Smaranda (Zmaranda), soţia preotului
Spiridon este pentru ~ 58. răposat Petre, mama lui Vasile, a
Sineşti, sat; <ţ. Cîrligătura; c. j. Iaşi>; Măriei, Paraschivei şi Zoiţei; vinde
căpitan de - şi Mirceşti 129, împreună cu toţi copiii ei o casă cu loc
Sinica, îşi face casă pe locul 'ui Iordache
Aslan fost vătaf de copii <în casă> de
lîngă Tîrgul Boilor 473.
1
Sat localizat greşit în volumul VI al acestei serii.

774r
din Muntenimea de Mijloc preotului de Mijloc de la Lozonschi copil în casă
State 38. 173; locul ei de casă din Iaşi 167; vinde
Smaranda, spătăreasă, fiica lui Toader un loc de casă din Muntenimea de
Păladi vistiernic; ' în pricină cu Mijloc lui Lupul Balş logofăt 172.
Costandin Sturza mare vornic pentru un Sofronie, fost vierşan; martor 30.
1
loc de casă 155. * Sofronie Irinopoleos, arhimandritul m-rii
Socea, <jidovcă>, <bunica> fraţilor David Sf. Spiridon 233; gestionează probleme
şi Cerbul; se sfătuieşte cu aceştia în băneşti ale m-rii cît timp se află în Iaşi
privinţa vînzării unor dugheni, de pe 27, 28, 95, 181, 182, 238, 239, 322,
Podul Vechi 412. 323, 383, 447, 448; dă un zapis pentru
Socola, m-re, clîngă tîrgul Iaşi; m. Iaşi, j. banii împrumutaţi de m-re de la Coste
Iaşi>; ar fi încălcat moşia Buciumi a m- Papafii 59; lasă bani m-rii pentru a fi
rii Dancul 464; locuitorii de pe moşiile daţi cu dobîndă 65; schimbă moşiile
m-rii lasă zăloage la m-re 275; solicită Bănila, Şerăuţi şi părţi din Răstoace cu
confirmarea scutirilor de dări şt obrocul dugheni din Iaşi ale lui Leon Imbo fost
lunar din vama domnească 137; mare paharnic 437; Ştefan este sluga lui
scutelnicii m-rii ~ de la Izăreni 32, 49; - 384.
moşiile m-rii ~ 48, 257,,479; viile m-rii Sohului, s.atv^ţ_Orhei.r probabil Suhulu-
- 122, 282, 393, G şi vinul m-rii ~ 136; ceni, c. Suhuiuceni, j. Orhei, R. Moldo-
pecetea m-rii ~ 26, 280, G; condica mi- v a ; căpitan dc - 129.
rii - (începutul secolului XIX) G; Isolonjon, înţeleptul - 177.
epitropul m-rii ~ 136, 143, 257, 275, Solomon, V. şi Grigore
282, G;v. şi lordache; Solonceni (Solunceni), sat, ţ. Soroca; <
" stareţe, 26, 63, 280, 407, 415,: G; v. şi or. Rezina, j. Orhei, R. Moldova>;
Antonia, Magdalina; căpitan şi steag de la cazaci de la ~ 129,
vătaf la ~ 120; v. şi Gheorghe Tacul. 221,266.
Socola, pîrîu; pod peste - 479. Soltana, preoteasă, fiica Zamfirei, soţia
Socola, sat, ţ. Iaşi; <în m. Iaşi, j. Iaşi>; preotului Dimitrie, mama lui Vasilie şi a
stăpînit de m-rea — 143; casă din ~ 1; Căsandrei; vinde împreună cu soţul ei o
săteni din ~ 122, 335, 393; vii la ~ 1, casă cu loc din mahalaua Măjilor lui
313; ^ Steri Manoiol 199.
diacon de la ~ 280; v. şi Zaharia; Soiiea, <jidovcă>, <mătuşa> fraţilor David
preoţi de la ~ 26, 393; v. şi Grigorie, şi Cerbul; se sfătuieşte cu aceştia în
Ion; privinţa vînzării unor dugheni de pe
vornic de la ~ 26; v. şi Năstaşie. Podul Vechi 412.
Sofica, <ţigancă>, fiica lui Ion şi a Sandei, Soroca, tîrg, <ţ. ~;or. j. R. MoIdova>;
sora lui Sava, Simion, a Călinei, Marieiv cîntar cumpărat la ~ de m-rea Sf.
Măriuţei şi Ioanei; luată de m-rea Spiridon 59, 95, care dă în credinţă
Bîrnova 314. pîrcălăbia şi venitul cîntarului de aici
Sofroni,. fiul Tofanei; posluşnicul m-rii 27, 58, 94, 129, 130, 181, 238, 322,
383, 447, 448; preot 28, schelă 130 şi
Socola de la Izăreni 32. ..,
şotnic de la - 129; Timofte de la - 239.
Sofroni, <tatăl> lui Costandin şi Manoli
Soroca, ţinut; sate şi moşii la - 27, 58, 322,
iJ: 358. - .„ '
383, 385, 447, 449; mare căpitan de ~
Sofronia, babă, sora tui Ştefan Fătul şi 129; bani din slujba cheltuielii la - 442;
Toader Fătul, cumnata Lupei; vinde venitul ispravnicului de - 221, 266;
împreună cu aceştia o casă cu loc din
ispravnici de ~ 294; v. şi Costandin
mahalaua Feredeelor lui Andrei Alaci şi
Vîrnav fost mare ban, Dumitrachi
soţiei acestuia Mănuida 5.
Miimaroglu fost mare armaş.
Sofronia, soţia lui Gheorghi Botezat;
cumpără o casă cu loc din Muntenimea Spatăria Mare, venitul acesteia 129.

775r
Spiridon, dicheu, vechilul egumenului m- Stavnic. pîrîu, în vale de schitul Hadîmbu
rii Sf, Sava; reprezintă m-rea la judecata 452; moară pe - a m-rii Galata 453.
cu Dumitru, uşerei pentru nişte dugheni Stavnic, schit, <ţ. Cîrligătura; în s. Schitu
de pe Podul Vechi 436/438, Stavnic, c. Voineşti, j. Iaşi>; cu,hramul
Spiridon, grămătic la Ocna; ia în credinţă Vovedenia 28, 384; călugări de la ~ 28,
veniturile m-rii Sf. Spiridon de aici 130, 59; dascăl la ~ 448; nacealnic la - 384,
131, 181, 238, 322, 383-385,447,449. 448 şi leafa acestuia de la m-rea Sf.
Spiridon, prapoştic; socoteli băneşti ale lui Spiridon 323; stareţ la-323;
- cu m-rea Sf. Spiridon 27. ieromonahi 95, 131, 182, 239; v. şi
Spiridon, v. şi Sfîntui Ghedeon, Ghcnadi, Mardarie.
Stahi, v. Toader Stavri, v. Iacovachi
Stamati, v. Dima Enachi Stămati, v. Năstasă
Stan, olar; martor hotarnic în Muntenimea Stănilă, ţigan domnesc, fratele lui Stan şi
de Mijloc 467. Voicu, soţul Tudurei; dăruit lui
Stan, ţigan cimpoieş domnesc, soţul Iordache Balş mare vistiernic 382,
Măriucăi; dăruit Iui Iordache Balş mare Stărostia de Cernăuţi şi - Putnei; veniturile
vistiernic 382. acestora 129.
Stan, ţigan fierar domnesc, fratele lui Stavilă, v. Vîase - .
Stănilă şi Voicu, soţul VbiCăi; dăruit lui St. C., ban; încredinţează o copie 156.
Iordache Balş mare vistiernic 382. Stefanis Costantinu, martor (semn. gr.) 30.
Stan, ţigănaş, fiul lui Ioan şi al Ilincăi; Stelu, v.Dumitru,
dăruit lui Iordache Balş mare vistiernic Steri, grec, nălban başa, soţul Despei;
382. cumpără împreună cu aceasta un loc de
Stanca, vara Iui Nastasie vornic la Socola, casă de la Manole Hadîmbul 499.
cmama lui Chiria»; moare lăsînd fiului Steri Manoiol, cumpără o casă cu loc din
ei o vie, ce este pricină de judecată între mahalaua Măjilor de ia preotul Dimitrie
alţii 26. • şi soţia acestuia Soltana 199.
Standul, v. Gheorghie Sterie, casap; locul lui - din Tîrgul Făinii,
Stanos, v. Hanos. îri hotarul altui Ioc 309.
State (Stathi, Stati), preot şi dicheu la m-rea Sterii Barca, ia în credinţă venitul cerii de
Sf. Spiridon; cumpără o casă cu loc din la m-rea Sf. Spiridon 383.
Muntenimea de Mijloc de la Smaranda Stîncăuţi, sat, pe Ciuhur, ţ. Iaşi;
preoteasă şi fiii acesteia 38 şi un loc de <Şaptebani, c. Şaptcbani, j. Bălţi, R.
casă tot aici de la Ion Săcarâ 210; dă o Moldova>; stăpînit de Ion Cărăcaş,
mărturie 384; face un izvod de paharnic- şi de sora acestuia Bălaşa
cheltuieli pentru m-rea Sf. Spiridon Cogălniceanu pitărcasă 248.
239; primeşte un bordei în Muntenimea Stoanu..., staroste; martor în Muntenimea
de Mijloc de la Ileana 17; leafa lui - 28, de Jos (semn. gr.) 457.
59,95,131,182,239,323,448. Stofil <Stoffel>, general; în samă de
Stati Cernăvodeanul, negustor; cumpără o cheltuieli a m-rii Sf. Spiridon 95.
casă din mahalaua Broşteni de la Toader Stoian, din Buda; debitorul m-rii Sf.
dascăl 372, aflată în hotarul altor locuri Spiridon 322,323.
377,386. Stoian, ţigănaş domnesc, fiul Ilincăi; dăruit
Statir, blănar, cumnatul preotului Dimitrie; lui Iordache Balş mare vistiernic 382.
martor 199. Stoian, ulicioara lui ~ 124, 268.
Stavăr, băcan; martor în mahalaua Tălpălărie Stoian Ciolacul, teslăr; evaluează o do*
445,446. gheană de pe Uliţa Mare 256.
Stavăr, vistiernic al doilea; viile lui ~ de la Stoianovici, polcovnic; cumpără un loc <de
Buciumi, în hotar 479. pc Podul Vechi> 325.

776r
Stoica, precupeţ; plăteşte bezmen m^-rii Sf. ispravnic de - 170; v. şi Anania fost
Spiridon pentru un loc de cîrciumă din pisar.
Tîrgul de Sus 322, 383,447. Sucevanul, v. şi Costandin
Stolnicia Mare, venitul acesteia 129. Suciu, v. Iorgache Nicolache
Strada Sfinţii Teodori, case pe ~ (secolul Supţirelu, v. Toader
XIX) 471. Surlărie, crîşme, locuri şi pivniţe din - 95,
Stratina, soţia lui Grigoraş Vulpi; cumpără 130, 131,182, 239, 383, 384,447.
împreună cu acesta o vie de la Şorogari
de la Vasile Vulpi şi soţia acestuia S»
Sanda 381.
*Străşneni, sat, ţ. Dorohoi; <la nord-vest
Şaber, leafa lui „musuiu"- 442.
de s. Ghireni, c. Coţuşca, j. Botoşani»;
Şam, ghermesuturi de - 317.
împărţit de fraţii Cărăcaş ca moştenire
Şapte oameni, top. lîngă tîrgul Iaşi, în
părintească 248.
hotarul locului pentru păşunatul vitelor
Strătulă, <soţul> Măriei şi socrul Aniţei
ieşenilor 410.
o 50.
Şăndre, braşovean; socoteli băneşti ale
Străzăscu, locul lui ~ în hotarul altui loc
m-rii Sf. Spiridon cu ~ 447.
21.
ŞăpUliccni (Şaptiliceni, Şăptălici, Şăptli-
Strilbiţcht, v. Mihail
ceni), sat, ţ. Soroca; <Şeptelici, c. Şepte-
Stroeşti, sat, ţ. Roman; cStroieşti, c.
lid, j. Soroca; R. Moldova>; m-rea Sf.
Todireşti, j. Iaşi>; cumpărat de Ioniţă
Spiridoh dă în credinţă venitul moşiei -
Tuduri negustor de la rudele soţiei sale
27, 58, 94, 130, 181, 238, 322;'383,
Catrina, e vîndut ulterior lui Ilie Cîrste
385,447,449.
fost mare Şetrar 46.
Şărăuţi (Şetăuţi, Şirăuţi, Şîrăuţi), sat ţ.
Stroiţoaia, v. Aniţa
Cernăuţi; <azi în Ucraina, s. Şerăuţi,
Stulete, v. Năstasă reg. Cernăuţi>; m-rea Sf. Spiridon dă în
Sturdza, v. Mihail Voievod. credinţă venitul moşiei - 27; 58, 94,
Sturza, familia -(1840) 177. 130,181,238,322,383,385,437,447.
Sturza, <mare> vornic; hotărăşte şi judecă Şărban, ţigan domnesc, fratele Iui Neagul
în Divan 25, 48. şi soţul Măriei; dăruit lui Iordache Balş
Sturza, v. şi Constantin Dumitraşcu mare vistiernic 382.
Gheorghi Iiie loan Mihai Şărban, v. şi Şerban.
Sandul Scarlat Ştefan Şărbănache, diac; ia în credinţă de la m-rea
Sturzasca, v. Alexandra Sf. Spiridon venitul moşiei Galaţi 130.
Sturzăşti, un loc de casă al <familiei> ~ de Şărbul, v. Toader
pe Uliţa Hagioaiei 248. Şchiopul, v. Arsînie l'ătru <->,
Sturzoaia, v. Paraschiva voievod.
Subraneţi, sat, <ţ. Cernăuţi; azi în Ucraina, Şcina (Şena), jidovcă (ovreică) teleleiţă; dă
s. Şubraneţ,, ş. Zastavna, reg.; Cernăuţi>; marfa pe credit Ilincăi Bosioaie
căpitan de ~ 129. jitnicereasa 2Q6; dă mărturii 134,287.
Succava, cetate, <în m. j. ->; hatman şi Şendreni, sat, pe Prut, ţ. Iaşi; <~, c.
pîrcălab de - 129. Victoria, j. Iaşi>; jumătate de - stăpînită
Suceava, tîrg <ţ. m. -, j. Suceava>; de Enachi, fiul lui Gavril uricar de
m-rea Sf. Spiridon dă în credinţă venitul vistierie 264.
cîntarului din ~ 58, 94, 130; yaroeşi de Şerăuţi, v. Şărăuţi, sat.
la-181. Şerban (Şărban), logofăt^ia în credinţă de
preoţi de la - 95,131; v. şi Dumitru. la m-rea Sf. Spiridon venitul cîntarului
Suceava (Ciuceava), ţinut; m-rea Dragomir- din Movllău, Raşcov şi Soroca 383;
na de la - 10; sate la - 129, 384; venitul scrie act şi e martor în Muntenimea de
ispravnicului de - 221,266; Sus 302,477, 492-496.
n*ti
Şerban Canano, vătaf; creditoml lui Dima Ştefan, căpitan; plăteşte chirie m-rii, "Sfi
geambaş 336. . Spiridon pentru o dugheană (pitărie) din
Şicor, v. Lupul Tîrgul Făinii 322, 385,449.
Şipopoaia, mama lui Pavăl 473. Ştefan, cărăuş; primeşte o sumă de bani fie
Şipoteanu, tatăl lui Toader 426. la m-rea Sf. Spiridon 28.
Şipoteanu, v. şi Ion Ştefan (Ştifan), cîrciumar, fratele Ilincăi,
Şirăuţi, v. Şărăuţi, sat. primul soţ al Floarei, ginerele lui UMii
Roşea seimen hătmănesc şi cumnatul lui
Şişcăloaia, v. llinca
Toader pietrar 348, 424; cumpără
Şmil, <jidov>, fiul lui Uşer, <soţul Sonei>,
împreună cu soţia lui o casă din
unchiul fraţilor David şi Cerbul; se sfă-
Muntenime de la Safta Alăcioaia 43,
tuieşte cu nepoţii săi în privinţa vînzării
345,419.
unor dugheni de pe Podul Vechi 412.
Ştefan, fost mare clucer, socrul lui Calistru
Şmil, jidov; locul lui ~ din Munţenimea de
Cucoranul fost mare medelnicer; da
Mijloc 399, unde este şi martor hotarnic
zestre ginerelui său un loc de casă dintre
426, 465.
Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă 279; lace un
Şoan, şetrar; leafa lui ~ de la m-rea Sf. schimb de locuri cu preoţii de. ta
Spiridon 131. biserica Sf. Nicolae 273.
Şorogari (Ciorogari), sat şi deal, <ţ. IaŞi; s. Ştefan, croitor; ia cu bezmen o bucată de
c. Aroneanu, j. Iaşi>; vii la ~ 146, loc de dugheană de la epitropii Bisericii
291, 381, 502; în hotarul locului pentru Armeneşti 117.
păşunatuţ vitelor ieşenilor 410. Ştefan, croitor; martor în mahalaua Făina
Ştefan, apar, fiul lui Chiriac şfcdul; locul • 217.
lui ~ din Munţenimea de Sus, în hotarul
Ştefan, croitor; martor pe Podul Vechi 158.
altui loc 418.
Ştefan, croitor; primeşte danie un loc de
Ştefan, fost armaş al doilea, fost vătaf de
casă de la Anastasă meserciu 478.
copii <în casă>, soţul Bălaşei, tatăl lui
Ştefan, de la vistierie; schimbă nişte stupi
Ion şi al Saftei; vinde împreună cu
cu un loc de casă al m-rii Trei Ierarhi
aceştia o casă cu loc, pivniţă şi cerdac
dintre Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă 273,
de pe Uliţa Hnăriei lui Toma
279, 307.
Săndulachi lipscan 79, şi un loc de aici
Ştefan, diac de divan; martor în
lui Neculai Avram lipscan 175; scrie act
Munţenimea de Jos 378, 457; scrie acte
şi e martor 175,176,196.
54,332,413.
Ştefan, armean; dă marfă pe credit Ilincăi
Ştefan, diac la biserica Sf. Nicolae; scrie act

, * »
Bosioaie jitnicereasa 206.
Ştefan, armean, fiul lui Lohan si fratele lui 280.
Ştefan, dugheana lui ~ dc pe Uliţa
Carabet; dă bisericii armeneşti Sf. Hagioaiei, în hotar de loc 183.
Grigorie o dugheană de pe Podul Vechi Ştefan, fiul Chiţei şi soţul răposat al
în schimbul unei case din Tîrgul de Jos Catrinei 223,247.
şi a unei sume de bani 347. Ştefan, fiul lui Costache logofăt, cumpără
Ştefan, armean; martor hotarnic în de la acesta o vie în Dealul Nebunei
mahalaua Bărboiului 416. Aii.
Ştefan, blănar, soţul Nastasiei şi ginerele Ştefan, fiul Elenei; martor 179.
»
Măiiuţei; vinde împreună cu soţia lui o Ştefan, fiul lui Iftimie şi fratele lui Iov;
casă de lîngă Gunoi lui Ioniţă vătaf de vinde o vie de la Ursule preotului
vizitii şi soţiei acestuia Zoiţa 397. Dimitrie Balan de la biserica Sf. Nicolae
Ştefan, bucătar la m-rea Sf. Spiridon; leafa 366.
l u i - 59, 95,131. Ştefan, fiul Ilenei din Buciumi; martor
Ştefan, călugăr, vier; în samă de cheltuieli a hotarnic în Buciumi 479, 358.
m-rii Sf. Spiridori' 131. Ştefan, fiul lui Lupul; martor 117,118.

778r
Ştefan, fiul Neculăiasei; dughenile lui ~ de Ştefan Buhăiescul, comis, fiul Măriei
pe Podul Vechi, în hotar de loc 203. păhărniceasa şi soţul Ilenei comisoaia;
Ştefan, <fiul> Tofanei; martor hotarnic în pierde la mezat diverse proprietăţi în
Muntenimea de Mijloc 422. favoarea creditorului său, Sachelarie
Ştefan, ieromonah, preot la biserica Sfinţii Papadimitrie Duca 37.
40 de Mucenici; solicită hotărnicirea Ştefan Buruiană, îngrijeşte viile m-rii Sf.
unui drum ce trecea pe lîngă biserica sa Spiridon de la Crace 239, 385,449.
spre Copou 470. Ştefan Calistru, martor în Muntenimea de
Ştefan, iuzbaş; martor 176, 196, 217, 399; Sus 492-496.
scrie act şi e martor 334; vechilul lui Ştefan Canano, condicar de divan, fiul
Necolai Avram lipscan 175. Profirei; vinde împreună cu aceasta o
Ştefan, îngrijeşte un seimen împreună cu dugheană din rnahalaua Ciubotăriei lui
Dochiţa 169. Mihai şi Ilincăi 36.
Ştefan, logofăt; martor pe Uliţa Strîmbă Ştefan Catargiul, fost mare ban, fiul lui
186; via lui ~ din Dealul Vămăsoaiei Ştefan Catargiul mare clucer şi al
407. Manei, <vărul> lui Costin Catargiul
Ştefan, martor hotarnic în Muntenimea de fost mare ban şi Toma Catargiul
Sus 388. postelnic; solicită confirmarea pierderii
Ştefan, moşneag; gardul lui în hotar de actelor familiei 156.
vie 329. Ştefan Catargiul, mare clucer, fiul lui
Ştefan, paharnic; martor lîngă Uliţa Apostol Catargiul mare postelnic,
Sîrbească 200; scrie act 302. fratele lui Ilie mare logofăt şi Pătraşco
Ştefan, seimen; martor hotarnic în mare pitar, soţul Măriei clucereasa, tatăl
Muntenimea de Mijloc 465. lui Ştefan Catargiul ban 156.
Ştefan, sluga părintelui Irinopoleos; Ştefan Căplan, tatăl lui Neculai Căplan
primeşte mile de la m-rea Sf. Spiridon negustor 333; fiii lui ~ împart o
384. moştenire 374; vinde o Vie din Dealul
Mîndru Părlei jidovea 253.
Ştefan, soţul Ilenei şi unchiul fraţilor
Lupaşco; cumpără împreună cu soţia lui Ştefan Ciogole (Cigole, Ciogolei), mazil;
o vie <de Ia Socola> de la nepoţii săi martor lîngă Curtea domnească 222.
313. vornic de poartă; hotarnic 473,
501, 504, 506; încredinţează o învoială
Ştefan, soţul Paraschivei, ginerele preotului
474,475; martor 502.
Gavril şi al Ecaterinei; se învoieşte la o
Ştefan Ciurchi, căpitan ; scrie act 402.
vînzare 158.
Ştefan Codrul, tatăl lui Lupul 418.
Ştefan, şetrar; martor 152.
Ştefan, ţigan; primeşte o sumă de bani de la Ştefan Crap, martor pe Podul Vechi 115.
m-rea Sf. Spiridon 323. Ştefan Cuza, soţul Catrinei; vinde a treia
Ştefan, ţigan, fiul lui Buiuc scripcar şi soţul parte din s. Stroeşti (ţ. Roman) rudelor
Saftei 252. sale Catrina şi Ioniţă Tuduri negustor
Ştefan, ţigan zlătar; casa lui - de lîngă 46.
Tîrgul Boilor este pe locul lui Iordache Ştefan Fănică, soţul răposat al Sarafinei
Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473. călugăriţa, tatăl Bălaşei şi al Măriei 361.
Ştefan, vornic de poartă; hotarnic în Ştefan Fătul, soţul Lupei, fratele lui Toader
Muntenimea de Jos 394 şi martor pe Fătul şi al Sofroniei; vinde împreună cu
Uliţa Strîmbă 151. mama şi sora lui o casă cu loc din
Ştefan..., scrie act şi e martor în mahalaua Feredeielor lui Andrei Alaci
Muntenimea de Mijloc 399. şi soţiei acestuia Măranda 5.
Ştefan Feştilă, şetrar şi. apoi fost mare
Ştefan Balş, stolnic; încasează banii chiriei
medelnicer, fratele lui Costandin
pentru o făclierie de la Ghiorghi făclier
Feştilă, tatăl Zoiţei şi cumnatul lui
417.
Ştefan Năstase medelnicer; casa lui -
779r
din mahalaua Tălpărie, în hotar de loc religioase ulterioare 276, precum şi de
249, 446, 461; face un schimb de locuri zestrea fiicelor acesteia, Căsandra 326 şi
de pe Podul Vechi cu Ştefan Năstase • Maria I; cumpără un loc de casă de pe
medelnicer 74; ia în- credinţa diverse Uliţa Strîmbă de la Aniţa şi nora
venituri ale m-rii Sf. Spiridon 58, 94, acesteia Maria 151; dă locuri cu bezmen
181, 238, 383, 447, 4 4 9 ; schimbă o pe Podul Vechi lui Carabet şi lui Necola
dugheană din Tîrgul de Jos cu o parte Lambu uşer E, H; ia în credinţă de la
din s. Ivăneşti (ţ. Vaslui) a lui m-rea Sf. Spiridon venitul păhărnictei
Gheorghie Carpu fost logofăt de 383 şi cel al horilcii vîndute în Iaşi 322;
vistierie 364, 365. în pricină cu Costandin Caţichi poruşnic
Ştefan Grecul, tatăl lui Enachi 108. pentru un loc de dugheni 246; locul lui
Ştefan Guţoi, soţul răposat al Rughinei, ~ de pe Uliţa Podului Vechi 412; martor
tatăl lui Matei levent, al Catrjnei, pe Uliţa Hagioaiei 190; răscumpără o
Rucsandrei şi Tasiei, socrul lui dugheană a fratelui său 203; schimbă o
Costandin croitor 215. dugheană de pe Podul Vechi cu o casă
Ştefan Herincziu, jitnicer, tatăl iui Vasile cu loc de pe Uliţa Strîmbă a bisericii
Hermeziu 4 5 1 ; scrie act şi e martor, 46. Tălpălari 164;
Ş t e f a n H u r m u z , fost vistiernic al doilea; fost mare medelnicer; dă cu bezmen
scrie act şi e martor pe Uliţa Rusască un loc de pe Podul Vechi lui Nicola
374. Lampu uşer 72, 73; locul lui ~ din faţa
Ştefan (Ştifan) Izmană. fost copil în casă; m-rii Sf. Sava este cercetat prin porunca
Divanului 76, 78; face un schimb de
martor hotarnic lîngă Tîrgul Boilor 422,
locuri de dugheni de pe Podul Vechi cu
470, 473,
Ştefan Feştilă 74;
Ştefan I.upiş, cumnatul lui Diimitraşcu
postelnic; dă cu bezmen un loc de pe
Săcară;martor400. „ •....,.., , ..„.•,,
Podul Vechi iui Gavril mindirigiu şi
Ştefan Mirce, vornic de poartă; cercetează altora 55, 56, 84; martor 4, 62, 147.
pricina închiderii unei uliţe dintre Ştefan Nicolaevici, căpitan la Vadul
Biserica Catolică şi m-rea Trei Ierarhi Volovceniţei; ia în credinţă de la m-rea
274. Sf, Spiridon venitul moşiei Şăptiliceni
Ştefan Mişoglu, mare spătar; în Divanul (ţ. Soroca) 447,449. , '
domnesc al Ţării Româneşti 165. Ştefan Panaite, mare spătar, soţul
Ştefan Moşneag, de la Copou; martor 153. Paraschivei şi bunicul fraţilor Cărăcaş; a
Ştefan Muntean, tatăl lui Anghelachi pitar stăpînit s. Sălăvestre (ţ. Roman) 248.
127. Ştefan Petre, de la vistierie; scrie
j . : act si
' e
Ştefan Muşte, martor 29.
martor 461.
Ştefan Nacul, de la vistierie; casa lui -
Ştefan Petrovici, ia în credinţă de la m-rea
dintre Uliţa Mare şi Uliţa Strîmbă, în
Sf. Spiridon venitul moşiei Borşa (ţ.
hotar de loc 279.
Iaşi) 383, 385,447,449.
Ştefan Nasoia, mazil; martor 36. Ştefan Popa, debitorul m-rii Sf. Spiridon
Ştefan Năstase (Anastasă, Anastase, Anas- 322.
tasie, Anăstase), fiul lui Costandin Ştefan (Ştifan) Popăscul, vornic de poartă;
, Năstase, fratele lui Gheorghi medelnicer ' hotarnic 78, 215, 333, 350,484, F.
şi Viniamin Năstase monah, cuscrul lui Ştefan Preşcovanu, mare logofăt de Ţara
Ştefan Feştilă şetrar; de Jos; în Divanul domnesc al Ţării
<mare> clucer şi fost mare clucer; Româneşti 165.
clironomui lui Lupul Năstase stolnic Ştefan Purice (Purece, Purici), diac de
pentru un loc de casă de pe Podul Vechi
vistierie; casa lui - din mahalaua
259; creditorul Ilincăi Bosîiasa jitnice-
Feredeului, în hotar de loc 455, 505;
reasa 206, căreia îi plăteşte însă dato-
vinde un loc de casă din Iaşi Iui Arghire
riile după moarte 207, se îngrijeşte de
mare postelnic 89.
înmormîntarea acesteia şi de slujbele

780r
Ştefan Racoviţă. voievod, domnul Ţării Ştefahovici, v. Ion
Româneşti, fratele lui Costandin Ştefăneşti, tîrg, <ţ. Dorohoi; c. j.
Racoviţă voievod; dăruieşte m-rii Sf. Botoşani>; căpitan de mcnzil la ~ 129.
Spiridon m-reă Precista din Roman, Şuşti, tatăl lui Neculai 125.
m-rea Sf. Proroc Samuil din Focşani şi Şuşti, v. şi Neculai
biserica din Budeşti 233.
Ştefan Roset, <mare> logofăt; carte de T
judecată de la ~ 436, 438;
mare vornic; împarte averea lui Tabără, sat, <ţ. Iaşi; Tabăra, c. Bivolari, j.
Theodosie Onaca 400. laşi>; căpitan de - 129.
Ştefan Slănină, fiul lui Coste Slănină; Tacul, v. Gheorghe
vinde o vie cu livadă de la Şorogari lui Talpă, v. Andrei
Costandin 51. ,
Tanasă, v. Tănase
Ştefan Sturza (Sturze), mare vornic; judecă
Tanase, primeşte mile de la m-rea Sf.
în Divan 351,405.
Spiridon 59.
Ştefan Turcescu, copil în casă; un loc de
T a n a s e Goian, logofăt; dăruieşte m-rii Sf.
casă al lui - de lîngă Tîrgul Boilor, în
Sava un loc de dugheană din Tîrgul de
hotarul altui loc 473.
Sus ii?,
Ştefan Ţîntilă. căpitan; debitorul Casandrei
Tasia, uşeroaie; zălogeşte locul de casă din
postelniceasa 306; ia în . credinţă de la
mahalaua Podului Vechi lui Gheorghiţă
m-rea Sf. Spiridon veniţul^.jpipşiei
Chiper 104.
Blăgeşti (ţ;Bacău) 383, 447.
Tasiia, fiica lui Ştefan Guţoi şi a Rughinei,
Ştefan Ţura, plăteşte bezmen m-rii Sf.
sora lui Matei levent, a Catrinei şi
Spiridon pentru un loc de dugheană din
Rucsandrei, soţia lui Gheorghe diacon,
Tîrgul de Sus 332, 383, 447.
cumnata lui Costandin croitor; bunurile
Ştefan Zătreanul (Pătreanul, Zăreanul),
ei sînt vîndute de cumnat pentru grijile
diat; de divan; martor în Munţenimea de
ei 215.
Sus 420; scrie acte 249, 314,412.
Tasiu. v. Gheorghe
Ştefan, v. şi Drumul lui ~ Vodă, Ştifan,
Tatomireşti, sat, ţ. Vaslui; <~, c. Rebrica, j,
Valea lui ~ Vodă.
Vaslui>; părţi din ~ sînt lăsate prin diata
Ştefana, locul ei <din Iaşi>, în hotar de loc lui Lupaşco Covrig staroste de ciocli
232. nejpotului Nicblae Covrig şi Iui Lupul
Ştefana, mătuşa lui Neculai; se judecă cu Trinca 83.
egumenul m-rii Cetăţuia pentru o vie de Tatul, abăger, soţul Ilincăi; cumpără
pe locul m-rii 147. împreună cu aceasta o casă cu loc din
Ştefana, soţia (?) lui Angheb croitor grec, Munţenimea de Jos de lă Gheorghi
mama (?) lui Gligoraş călăraş; vinde Petru şi soţia acestuia Smaranda 224.
împreună cu aceştia un loc de casă lui Tăbiceşti, sat, ţ. iPutna; cTăbăceşti, c.
Neculai Avram 272. Bogheşti, j. Vrancea>; lăsat prin diată
Ştefana, soţia lui Toader Mălaiverdi; vinde de Maria fiilor ei Gheorghie si Ncculai
împreună cu acesta o vie lui Gligorie 303.
237. Tăbîrţă, v. Ângheluţă Moisi
Ştefana, v. şi Stefania. •Tăiseni, sat, ţ. Iaşi, peste Prut;' <j.
Ştefania, mama lui Agache, Ion şi a Măriei; Ungheni, R. Moldova>; părţi din ~
martor 146. schimbate de m-rea Aron Vodă cu
Ştefania (Ştefana), călărăşiţă, soţia lui dugheni din Tîrgul de Sus ale Catrinei
Mihai Brăileanu călăraş de Ţarigrad; Tudorioaia 369.
locul ei din mahalaua Făina, în hotarul Tălpălari, biserică în Iaşi, cu hramul
altui loc 217; martor hotarnic 218. Naşterea Maicii Domnului 164; dă un
Ştefania, v. şi Ştefana. loc 'de casă <din Taşi> Iui Anastase

781r
Scorţăscu de la vistierie în schimbul cumpără de la soacra sa un Ioc dc casă
unor cantităţi anuale de ceară şi din Muntenimea de Sus 420, ce urmează
untdelemn 505 ; •. a fi hotărnicit 418; martor 120.
dascăl la - 200; v. şi-Gheorghi; Tănase Vasili, diac; scrie act 223.
preoţi la ~ 68, 200, 457; v. şi loan, Tănase, v. şi Hagi
Toader. Tănase, v. şi Tănasi, Tănasie.
Tălpălari (Tălpălărie), mahala în Iaşi 164; Tănasi, scrie acte 398,499.
case şi locuri de case în ~ 151, 249, Tănasi, v. şi Tănase.
262, 446, 461; tîrgoveţi din - 5, 445; Tănasie, logofăt; scrie act şi e martor în
mortasip din - 446; v. şi Ion. Tîrgul de Jos A.
Tălpălăriţa, v. Maria Tănasie, negustor armean, fratele lui
Tănasă, dascăl la biserica Prepodoamna Arontin; cumpără împreună cu acesta
Paraschiva; scrie act şi e martor 478. dugheni cu pivniţă de pe Podul Vechi
Tănasă, fiul lui Vasile Gagi, fratele de la fraţii David şi Cerbul <jidovi> 412;
Nastasiei; martor hotarnic în Munteni- Tănasie, tatăl lui Ion 26.
mea de Sus 506. Tărguşor, v. Tîrguşor.
Tănasă, uricar; încredinţează un zapis 116. Tărăbuţ, v. Ion
Tănase, abăger din Botoşani; creditorul Tărîţă, aprod; soţia lui - primeşte mile de
Ilincăi Bosîiasa jitnicereasă 207. la m-rea Sf. Spiridon 131.
Tănase, cămăraş; locul lui - , în hotarul Tărîţă, v. şi Costandin - , Gheorghie
altui Ioc 21. Tărsinar, socrul lui Antohie 467.
Tănase, fiul lui Sava şi fratele lui Ioniţi; Tătarul, v. Simion -.
este posluşnicul m-rii Socola la Izăreni 32. Tătăraşi, <cartier în m. Iaşi>; un culuc la -
Tănase (Tănasie), fiul lui Vasile Bălan şi 129!
fratele lui Lupul; vinde împreună cu Tăuteşti, sat, ţ. Iaşi; <~, c,s. Rediul, m. laşi,
fratele său o vie de la Miroslava lui jud. Iaşi>; schimbat de Vasile Hermeziu
Neculai, vărul său 125. cu s. Albeşti (ţ. Fălciu) al lui Costandin
Tănase, fiul lui Vasîle Gage; martor în Greceanu ban 451.
Muntenimea de Sus 483. Tăutul, v. Ioniţă
Tănase, preot; soţia lui ~ primeşte mile de Teacădearamă, v. Gheorghi
la m-rea Sf. Spiridon 131. Tecuci, tîrg, <ţ. m. j. Galaţi>; Bade,
Tănase, socrul lui Gheorghi; creditorul lui băcan din ia în credinţă de la ra-reţ
Neculai Bătog 443,457. Sf. Spiridon venitul cîntarului de atei,
Tănase, ţigan; primeşte o pereche de 447, 448; un copil în casă merge la -
ciubote de la m-rea Sf. Spiridon 239. 131; venitul cîntarului din dat în
Tănase, vier; lucrează şi păzeşte viile m-rii credinţă 130, 181, 238, 322 383;
Sf. Spiridon de la Buciumi 384. mortasipia din - 221, 266.
Tănase, (Tănasă, Tănasi) Carpu (Carp), diac Tecuci, ţinut; moşie 180 şi vie din - 48"
de divan; scrie acte 203, 208, 222, 270, mare căpitan de - 129, 221, 2 ( 6
309, 390, 397, 418-420, 4 2 2 , 4 2 6 , 4 2 8 . venitul ispravnicului de ~ 221, 2(6
Tănase (Tănasă, Tănasie) Meleghi (Mclc- grec din - 3 1 8 ; v. şi Tudori.
ghe, Meleghie), vornic de poartă; Teleguţă, v. Postolache
hotarnic 78, 116,215, 350. Tene, v. C o s t a n d i n ~
Tănase Pelanga, ia în credinţă de la m-rea Teodor, v. Theodor.
Sf. Spiridon venitul cerii 322. Teodosie, v. Theodosie.
Tănase (Tănasi) Ranga, negustor; în pricină Testabuza (Testaboza, TpştabuZîi), doctoft
cu Ruxanda pentru o moştenire a acesteia la spitalul m-rii Sf. Spiridon;.leafa lui.,*
362; martor pe Uliţa Făinii 429. 384, 385, 441, 442, 448, 449..
T ă n a s e (Tănasi) S i r b u l , suiulgiu, ginerele Tetiul, v. L u p u l
Costandei, tatăl lui Mihălache şi Neculai;

782r
Theodor, blănar; martor pe Podul Vechi Thoderaşco Scantir, vornic de poartă;
158. hotarnic în Tîrgul Făinii 309.
Theodor, diacon; se dovedeşte vrednic, în Thoma, mare cămăraş; în Divanul domnesc
urma cercetării după canoane, de darul 328; medelnicer; martor pe Uliţa
preoţiei 341. Rusască 374.
Th<eodor> C<odrcscu>, însemnare a lui ~ Thoma, v. şi Toma.
despre două acte (secolul XIX) 225. Ticuţoaia, v. Măria
Theodor Gaşpar, diac de divan; copie acte Timcovschi, certifică o copie de act (1841)
în condica Mitropoliei Moldovei (1816) 84.
157,251,269,329,366,500. Timofte, de la Soroca; primeşte o sumă de
Theodor Mavrodin, ia în credinţă de la bani de la m-rea Sf. Spiridon 239.
m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei Timofti (Timofte), croitor, fost staroste de
Şăptiliceni (ţ. Soroca) 238, 322, 385, ciocli, soţul Catrinei şi ginerele
449. preotului Ion; martor hotarnic în
Theodor Mihaiu, vistiernic al treilea; ia în Muntenimea de Jos 378, 439, 456;
credinţă de la m-rea Sf, Spiridon venitul vinde împreună cu soţia lui două case
moşiei Blăgeşti (ţ. Bacău) 322. de lîngă m-rea Barnovschi lui Vasile
Theodor, v. şi Ioan ~ Calimah, voievod. Haută blănar 121.
Theodoros Corne, ia un loc cu bezmen de Timrifti, V. şi Ioniţi
la Varnava; egumenul m-rii Sf. Sava Timoftii. tatăl lui Toader 32.
226. •• • . •:, Timotin, V. Costandin
Theodosie, călugăr; primeşte;.fmile de lâ Timuş, fiul preotului Vasile; martor 284.
m-rea Sf. Spiridon 59. Timuş, v. şi Grigoraş Sandul Vasîli
Theodosie (Teodosie), dascăl; în pricină cu Tiraperos, v. Panaiotis
Ştefan Anastase medelnicer pentru o
* Tîmpeşti, sat, ţ. Roman; <la nord-est de s.
poartă dintre locurile lor de dugheni de
Secăreşti, c. Cucuteni, j. Iaşi>; părţi din
pe Podul .Vechi 76, 78; locul lui ~ de pe - dăruite de Theodosie Onaca m-rii
Uliţa Cizmăriei, de lîngă rn-rea Sf. Pobrata, care le schimbă cu o dugheană
Vineri, în hotarul altui loc 352, 440; de pe Uliţa Hagioaiei a lui Dumitraşco
stăpîneşte casele din Iaşi ale lui Lupul Săcară 400.
agă 359. Tîrgul Boilor, mahala în Iaşi; drum ce
Theodosie Chiriu, dascăl; este mutat vinul merge la - 344, 350, H; loc de casă
m-rii Sf. Spiridon în crama lui ~ 239. lîngă ~ 473; uliţă veche în ~!439.
Theodosie Onaca, se călugăreşte la m-rea Tîrgul de Jos (Gios), mahala în Iaşi; case şi
Pobrata, căreia îi dăruieşte părţi din s. locuri de case, dugheni şi locuri de
Tîmpeşti şi s. Balasineşti 400. dugheni, pivniţe şi cîrciumi în - 180,
Theodosie, v. şi Teodosie. 278, 301, 303, 364, 365, 374, 402, 403,
Theofan, egumenul m-rii Aron Vodă; A; drurii ce merge Ia - 347; iînarc în -
schimbă jumătate din s. Rediul ' lui . 129, 221, 266; Rîpa Veche dinspre -
: Aldea,cu o pivniţă de piatră cu prăvălie) 271; jidov din ~ 253; v. şi Marcul.
- o vie de la Şorogari şi o sumă de bani Tîrgul dc Sus, mahala în Iaşi; case şi locuri
ale Iui Costache Razu mare logofăt 291. de case, dugheni şi locuri de dugheni,
Theofanis, croitor; plăteşte bezmen mărit pivniţe şi cîrciumi în-~ 27, 28, 30, 36,
, pentru o casă de pe Uliţa Trapezenească 39, 42, 46, 50, 58, 94, 99, 130, 163,
arhimandritului Dosithei de la m-rea 179, 181, 184, 251, 264, 310, 322, 369,
Barnovschi 285. 383, 400, 447, 476, 484, 500, B,
Theofil, egumenul m-rii Aron Vodă; circiumă arsă în - 238; drumul ce
schimbă s. Dărneşti şi părţi din s. merge la —.456; fînare în ~ 129, 221,
Tăiseni cu dugheni din Tîrgul de Sus 266; negustoriţă din ~ 131; uliţa ce vine
ale Catrinei Tudorioaia 369. din ~ 309; - a ars 500.

783r
Tîrgul Făinii, mahala în Iaşi; case şi locuri Toader, blănar, soţul Măriei, cumnatul tai"
de case, dugheni, pivniţe şi cîrciumi în Vasile Rugină blănar şi ginerele lui Ion
~ 27, 35, 58, 61, 130,181, 217, 218, Rugină 66.
238, 250, 291, 322,-323, 362, 383, 385, Toader, blănar; vinde dugheni de pe locul
429, 447-449; drumul din - 10; Ene m-rii Sf. Nicolae lui Anghelachi pitar
Păpuşoiu din - 7,8; fînare în ~ 129, 127.
221, 266; mahalaua Fînăriei Vechi din Toader, blănar; vinde un loc din Iaşi unui
dosul ~ 309; marfa luată din ~ 207. fiu al preotului Banu 192.
Tîrgul Frumos, tîrg, ţ. Cîrligătura; cor. Toader, braşovean; ia în credinţă venitul
j. Iaşi>; biserica din - primeşte o cădel- cerii de la m-rea Sf. Spiridon 58, 181,
niţă de la m-rea Sf. Spiridon 59; clopote 383.
cumpărate la ~ 59; m-rea Sf. Spiridon Toader, căpitan; cumpără o casă cu loc
dă în credinţă veniturile sale din ~ <din mahalaua Trapezenească> de la
(pîrcălăbie şi moitasipie) 27, 58, 94, Tudosă Motohoiul din Cozmeşti (ţ. Făl-
129, 130, 181, 221, 233, 238, 266, 322, ciu) 376.
383,385,447,449; Toader, ciubotar; debitorul m-rii Sf.
arhiereu de la - 1182; v. şi Paful; Spiridon 322, 323.
căpitan din ~ 424; v. şi Lupul; Toader, cîrciumar; socoteli băneşti ale să-
ciubotar din - 424; v. şi Costandin rii Sf. Spiridon cu - 130.
Gănştescul; Toader, condicar; primeşte mile de la m-rea
vornic de la ~ 344, H; v. şi Apustul. Sf. Spiridon 384.
Tîrgul Iaşilor, v. Iaşi, tîrg. Toader, croitor, soţul Nastasiei, ginerele lui
Tîrgul-Nou, mortaşipia din iarmaroacele de Gheorghi Ţeacădearamă; vinde împreu-
la ~ este încasată de m-rea Sf. Spiridon nă cu soţia lui o casă din Muntenimea
129. de Mijloc lui Ioniţă Cerchez 302.
Tîrgul Ocna, v. Ocna, tîrg. Toader, dascăl; cumpără un loc din maha-
Tîrgul Orhei, v. Orhei, tîrg. laua Broşteni de la Stati negustor şi alţii
Tîrguşor (Tărguşor), <la Frumoasa; cartier 128,377!
în m. Iaşi>; iarmaroace la ~ 142, 150, Toader, dascăl; martor 415.
202, 212, 221, 266, 337; locul de la - Toader, dascăl; martor hotarnic în mahala-
este dăruit m-rii Frumoasa 129. ua Feredeielor 209,292.
To..., v. Ionită Toaderi dascăl; scrie act şi c martor 284.
Toader, armean, tatăl lui Cîrste, Toma şi Toader, dascăl din Copou; vinde o vie cu
Sava, socrul Haropsămei, bunicul lui livadă preotiiTm Dimitrie 329.
Avac şi Sandul 304, 316. Toader, dascalTâTiîserica Sfinţii Costantin
Toader, bărbier, cumnatul lui Andrei <şfTflena>Tvinde o casă din mahalaua
vornic de la Buciumi; martor 63. Broşteni lui Stati Cernăvodeanul 372.
Toader, bărbier, fiul lui Hrin, soţul Toader, dascăl la biserica Sf. Ilie; martor
Nastasiei, ginerele lui Ion mortasip şi al lîngă Gunoiul domnesc 311.
Sandei; cumpără împreună cu soţia lui Toader, diacon şi eclesiârh la m-rea Sf.
locul unei cărări <din mahalaua Tălpă- Spiridon; leafa lui - 28, 59, 95, 323,
lari> de la Anton feredeuş şi soţia 384,448.
acestuia Ana 445; vinde un loc de casă Toader, fiul lui Pintiliu şi soţul Ioanei;
din mahalaua Tălpăiărie lui Lupul vinde împreună cu soţia lui o casă cu
Nacul logofăt de vistierie 446,450. loc din Muntenimea de Mijlofc lui Alexa
Toader, bărbier; ia un lpc cu bezmen <de Rusul şi soţiei acestuia Ileana 399. 426.
pe Uliţa M a r » de Ia Gavriil mitropolit Toader, fiul lui Şipoteanu; martor hotarnic
346. în Muntenimea de Mijloc 426.
Toader, blănar; locul lui ~ din Muntenimea Toader, fiul lui Timofti ; posluşnicul m-rii
de Mijloc, în hotar de loc 439. Socola de la Izăreni 32.

784r
Toader, ispravnic, soţul Ariiţei; cumpără loc a lui loan Codreanu logofăt 68;
împreună cu aceasta o casă cu loc din martor în Muntenimea de Jos 457.
Muntenimea dc Mijloc de la Grigoraş Toader, seimen domnesc, fiul lui Vasile
Gurgiu 29. seimen domnesc şi tatăl Raliţei; vinde
Toader, fost ispravnic de copii <în casă>; împreună cu fiica lui o dugheană de
ia în credinţă de la m-rea Sf. Spiridon lîngă Curtea domnească lui Andrei
vama cazacliilor 27. Mogîlde mazil 222; locul lui ~ de lîngă
Toader, martor 163. Gunoi, de hotărnicit 208.
Toader, martor în Muntenimea de Mijloc Toader, primeşte o sumă de bani de la ră-
13. rea Sf. Spiridon 239.
Toader, negustor; plăteşte bezmen m-rii Sf. Toader, soţul Măriei 239.
Spiridon pentru un loc de casă diri Sur- Toader, spătar, fratele lui Vasîli; împarte
lărie 383, 447. un loc cu acesta 298.
Toader, odobaşă de lipcani; martor în Toader, stolnic la spitalul m-rii Sf. Spiri-
mahalaua Făina 217, 218. don; leafa lui ~ 3i23, 384, 448. :
Toader, pietrar; evaluează b construcţie din Toader, teslar; debitorul m-rii Sf. Spiridon
Iaşi 133. 322.
Toader, pietrar; martor hotarnic în Munte- Toader; ţigan, fiul lui Angliei'şi al Ilenei,
nime470. fratele lui Manole, Mihăilă, Vasile, al
Toader, pietrar, soţul Ilincăi, cumnatul lui Nastasiei şi Saftei; luat de Costandin
Ştefan cîrciţimăr şi al Floarei 345. Galiţi şetrar 480.
Toader, pivnicer, fost vornic de poartă; Toader, ţigan scripcar; bordeiul Iui - de
' ! martor în Muntenimea de Sus 420. lîngă Tîrgul Boilor este pe locul lui
TOader, portar la m-rea Sf. Spiridon;- leafa Iordache Aslan fost vătaf de copii <în
' i " lui - 323. • casă> 473.
Toader, poslUşnic; primeşte o sumă de bani Toader, ţigan vizitiu, soţul Anastasiei şi
de ia m-rea Sf. Spiridon 182. tatăl lui Vasili; stăpînit de m-rea Dancul
Toader, preot; martor 232. 201,477.
Toader, preot; martor în mahalaua Ferede- Toader, vornic; vinde un loc de casă
ielor 5. dinspre Tîrgul de Sus lui Dumitru Dule
Croitor şi soţiei acestuia Rusanda 476.
Toader, preot la Biserica Domnească;
Toader Arhip, vornic de poartă; hotarnic
martor 249, 395.
152.
Toader, preot din Chetrosul (ţ. Soroca); ia
Toader Averescu, mazil, fratele Rughinei
în credinţă de la m-rea Sf. Spiridon
şi cumnatul lui Grigore Crudul podar
Venitul moşiei de aici 130: :
domnesc; martor 502.
Toader, preot din Orhei; ia în credinţă de la
•"*•' m-rea Sf.1 Spiridon venitul moşiei din Toader (Teodor) Canila, fiul Iui Costandin
Orhei 238. Canila; vinde o bucată de loc lui Ion
Ţapul ciubotar şi soţiei acestuia Andria-
Toader, preot la biserica Sf. Nicolae din
na 54. •
Muntenimea de Mijloc; în pricină cu
Leiba jidov sticlar pentru o dugheană Toader Canta, dă o mărturie privitoare la
91,92; martor 29. ; un loc de lîngă Dramul Sărăriei 387;
Toader, ; preot şi, duhovnic la m-rea Sf. locul lui ~ din Muntenimea de Mijloc,
în hotarul altui loc 153.
Spiridon; leafa lui - 3 2 3 , 384.
Toader Cantacuzino, mare vornic, tatăl ră-
Toader, preot lalbiserica Sf. Theodori; dă o
posat al lui Costandin Cantacuzino fost
mărturie în Muntenimea de Jos 378.
postelnic al doilea 470; dă o anafora
Toader; preot la biserica Tălpălari, tatăl lui
• 268; să judece: o pricină la Mitropolie
Mihalachi; dă un tec de casă de pe Uliţa
246; a dăruit o pereche de naracliţe m-
Strîmbă şi o sumă de bani pe o casă cu
rii Sf. Spiriodon 384.

785r
Toader Cânte, martor hotarnic în Munţeni- lui Grigore Crudul podar domncsc şi
mea de Sus 265,388,418; soţiei acestuia Rughina 237,502.
Toader Carpu, de la vistierie; ia în credinţă . Toader Munteanul, tatăl Ioanei 399,426.
de la m-rea Sf. Spiridon venitul păhăr- Toader Mustea (Muşte), vornic de poartă;
niciei şi venitul pogonăritului de tutun dă o mărturie 450; hotarnic în Munţeni-
383, 385; socoteli băneşti ale Casei mea de Mijloc 439.
Răsurilor cu - 442. Toader Nit..., ţigan, tatăl Iftimiei 319.
Toader Cărăcaş, răzeş în Tăiseni; martor Toader Pantază (Pantazi), pietrar; martor
hotarnic aici 369. hotarnic înMuntenimea de Mijloc 422.
Toader Căsian (Căsiian), ia de la m-rea Sf. Toader Păladi, vistiernic, tatăl Smarandei
Spiridon un loc cu bezmen pe Uliţa spătăreasa 155.
Fînăriei Vechi 357; martor la o danie Toader Petroviei (Petrov), ia în credinţă de
296. la m-rea Sf. Spiridon diferite venituri
Toader Cătana, martor 112. ale acesteia 94, 130, 181, 238.
Toader Chelbi, soţul Sandei şi ginerele lui Toader Pivniceru (Pivnicer, Pivnioeriul),
Ion cojocar; vinde împreună cu soţia lui vornic de poartă; evaluează o casă, 174;
o casă din Iaşi lui Sandul Echem 112. hotarnic 167, 208, 270.
Toader Costaşcu, făclier; casele lui ~ din Toader Stahi, martor 112.
mahalaua Măjilor, în hotar de loc 199; Toader Supţirelu, casa lui - din mahalaua
martor 21. Trapezcnească, în hotar de loc 152.
Toader Cuciuc, pitar; plăteşte chirie m-rii Toader Şărbul, martor 38,55.
Sf. Spiridon pentru o pitărie 94, 130. Toader Trinca, bimic; casa lui - de lîngă
Toader Dorobăt, negustor; dă o mărturie Tîrgul Boilor este pe locul lui Iordache
privitoare la o moştenire 362. Aslan fost vătaf de copii <în casă> 473.
Toader Enăşcscul, martor în Munţenimea Toader Vîrnav, medelnicer; ia în credinţă
de Jos 244., .••,.. de la m-rea Sf. Spiridon diferite venituri
Toader Fătul, fratele răposat al lui Ştefan ale acesteia 130, 322.
Fătul şi al Sofroniei; îngrijit pînă la Toader, v. şi Ângheluţă
moarte şi îngropat de Andrei Alaci şi Toadir, copil în casă; vinde un loc de casă
soţia acestuia Măranda 5. lui Lupul şi soţiei acestuia Acsinia 196.
Toader Graur (Graor), socoteli băneşti ale Toadir, preot la Biserica Curelari; martor în
m-rii Sf. Spiridon cu - 181, 322; este Munţenimea de Jos 224.
bejenar spre Focşani 238. Toadir Pascul, casa lui ~ din Munţenimea
Toader Grumaze, de la Copou, cu birul la dc Jos, în hotar de loc 224.
străini; casa lui - de lîngă Tîrgul Boilor Toadir Potorac, via lui - din Dealul
este pe locul lui Iordache Aslan fost Coroiului, în hotarul altei vii 122.
vătaf de copii <în casă> 473. Toca Tomeros, martor hotarnic pe Uliţa
Toader Hrislodol, martor 51. Hagioaiei 500.
Toader Huiban (Hiuiuban), fost ispravnic, Tocu, v. Andrei
condicar de temniţe, fiul preotului
Toder, martor 105.
Mihalache, nepotul de frate al lui Ioasaf
Todcraşco Buzilan, soţul Paraschivei;
diacon; dă lui Grigore Solomon blănar
cumpără împreună cu aceasta case cu
Ipcul lui Rămădan: aga de pe Uliţa Mare
loc din Munţenimea de Jos de la Gheor-
C; se judecă cu Neculai pentru o parte
din moşia Budeşti 486; vinde un loc de ghe Arapul postelnic .509.
pe Uliţa Mare 90. Toderaşcu (Toderaşco) Balş, fost mart
spătar; dă o mărturie hotarnică F; să
Toader Iacov, scrie act 50.
judece o pricină la Mitropolie 246.
Toader Mălaiverdi, soţul Ştefanei, vinde
Toderaşcu, v. şi Neculai
împreună cu aceasta o vie de la Şorogari

786r
Toderel (Todereşti) sat, <ţ. Iaşi; Todirel, Tofana Guriţoaia, via ei în hotarul altei vii
c.s. Bîrnova, m. Iaşi, j. Iaşi>; stăpînit 428.
de m-rea Bîrnova 145, 353. Tofana Heresca, solicită o copie de act
Todereseeasa, v. Safta (secolul XIX) 139.
Todereşti, v. Toderel, sat. Tofăneasa, sora lui Paful arhiereu la Tîrgul
Todiraşco, căpitan; martor lîngă Gunoi • Frumos; primeşte mile dc la m-rea Sf.
397. Spiridon 59, 95^ 131, 182.
Todiraşco Hobjilă, socrul lui Ioniţă condi- Toma, armean, fiul lui Toader armean,
car de divan 378. fratele lui Cîrste şi Sava, cumnatul
Todor, teslar; martor 499. Haropsămei; casa lui - de pe Podul
Todori Sîrbul, martor 120. Vechi, în hotar de loc 304, 316.
Todosia, ţigancă, fiica lui Pavel ţigan; dată Toma, arnăut; casa lui ~ din şesul
m-rii Dancul de către Gheorghi clucer Bahluiului, în hotar de loc 397.
- 3:19. Toma, arnăut; vinde o casă din Iaşi lui Ispir
Todosiica, fiica lui Proca, soţia lui Alecu Dinu 9.
Psiia şi vara Măriuţei 33. Toma (Thoma), blănar, soţul Ileriei 17.
Ţodosîia, vorniceasă, soţia lui Antohi Luţă Toma, bunicul Măriei; dăruieşte m-rii Mera
vornic de poartă; solicită confirmarea o moşie din Focşani 303.
stăpînirii asupra unui loc din mahalaua Toma, marc cămăraş; în Divanul domnesc
Broşteni 139. 369.
Tofana, mama lt}i Sofroni 32. Toma, ciubotar, fratele lui Gavril ciubotar,
Tofana, «cmama> lui Şţefitn 422, cumnatul Ilincăi, soţul Catrinei; cumpă-
Tofana, martor 163. ră împreună cu soţia lui un loc de casă
Tofana, săbieriţă, mama Saftei, soacra lui din Mahalaua Sîrbească dc la preotul
lamandi, bunica lui .Neculae şi a Saftei; Necolai şi soţia accstuia Maria 103;
' vinde împreună cu fiica şi nepoţii ei o vinde titi loc de casă din Muntenimea de
dugheană din Tîrgul de Jos ginerelui Sus fratelui şi cumnatei Iui 230, 231;
său A. martor în Muntenimea de Sus 483, 506.
Tofana, sora lui Vasile Coroiu 265. Toma, copil în casă; martor la o cercetare
Tofana, soţia lui Ghiorghi Munteanul, mama de moşie la Miroslavă 87.
lui Ioniţă şi a Sandei; se călugăreşte 40. Toma, fiul lui Gligoraş negiistor, fratele lui
Gofghie, cumnatul Catrinei şi tatăl lui
Tofana,; . soţia Jtii Grigoraş Buzne; vinde
Ioniţă 31.
împreună cu acesta a treia parte din s.
Toma, mare logofăt, răposat; a cuînpărat
Stroeşti lui Ioniţă Tuduri negustor şi
locuri de case dintre Uliţa Nouă1 şi Uliţa
soţiei acestuia Catrina 46.
Hagioaiei de la Angheluţă Tăbîrţă fost
Tofana, soţia lui Ion; vinde împreună cu
, vistiernic 360.
acesta o casă cu loc de lîngă Gunoi lui
Toma, seimen; martor în mahalaua Cacaina
Andoni 432.
6. a
Tofana, soţia lui Pavăl Ursuleţ mare clucer,
mama lui Gheorghi Ursuleţ postelnic şi Toma, socrul lui Ursachi 5 0 0 ; .
a Lupei, bunica fraţilor Cărăcaş; a Toma, tufecciu domnesc, soţul Tudorei; se
stăpînit s. Ceucani (ţ. Tutova) 248. hotărniceşte locul lui ~ din mahalaua
Tofana, soţia lui Sandul ispravnic; primeşte Feredeielor 270.
mile de la m-rea Sf. Spiridon 131. Toma Alevra, negustor, tatăl; lui Sandul
Tofana Caţichioaia, fiica lui Costandin 500.
mare armaş şi a Saftei, sora lui Toma Balica, staroste, vechil;, martor pe
Costahdache şetrar, soţia lui Mihai , Uliţa Hagioaiei 42, 500.
Caţichi, mama lui Andrei şi Costandin Toma Catargiul, postelnic, fratele lui
poruşnic 259. Costin Catargiul ban, nepotul Măriei
clucereasa şi al lui Ştefan Catargiul

787r
mare clucer, vărul lui Filip Catargiul Trei I e r a r h i (Trei Sfetitele), n.-re W»Iaşi, _
vistiernic; solicită împărţirea moşiilor închinată la <toate mănăstirile de ,la> ;
familiei Catargi 156. m, ' Sfîntul Munte 254; i se confirmă stăpî-
Toma Cozma, şetrar, vameş; ia în credinţă nirea asupra unei case din incinta sa
de la m-rea Sf. Spiridon venitul cerii dăruită de Anastasă Arghirocastritis
383; locul lui - de pe Uliţa Sîrbească 241; primeşte o suma anuală de bani dc
458. ;..• la Alexandru Ipsilant voievod, dcimpul
Toma Hristodor (Hristodur), soţul răposat Ţării Româneşti 165; solicită confirma-
al Măriei, <fratele lui> Iordachi Hristo- rea scutirilor de dări 168; pivniţa şi
dor şi <tatăl> Măriuţei 333, 374., cîrciuma m-rii ~ 273, 279; bani de1 la'-»
Toma Luca, stolnic; fiul lui - împrumută pentru m-rea Sf. Spiridon 27; cast ţi
bani dc la m-rea Sf. Spiridon pentru locuri de case de lîngă m-rc î - 205,
nişte fîn 59. 279, 312, 379, unul dat cu bezmen lui
Toma Mătă, scrie act şi e martor 313. Fote negustor 507; case din incinta ra-
Toma Mititelu, negustor; dughenile lui - rii -, cumpărate de la Zoe leonard
de pe Podul Hagioaiei, în hotar de loc
şi de la sultan-mezat 363; casă pfe locul
500.
m-rii - 3 9 1 ; dugheni în incinfo "tfe-iji ţ
Toma Oblătagă (?), călăraş; primeşte o
294 şi pe locuri ale acesteia 14, 100,
sumă de bani de la m-rea Sf. Spiridon
260; locuri ale m-rii ~ pe IJltţa Mare
28.
308 şi în hotarul altor locuri 3? II;
Toma Săndulache (Săndulachi, Sendula-
hanul m-rii ~ 268; o ladă cu bunuti % î
che), lipscan; cumpără o casă. cu loc de
14; sobor la ~ 273, 307; uliţa în«ii%
pe Uliţa Fînăriei de la Ştefan armaş şi
între ~ si Biserica Catolică 274f
familia acestuia 79; un lipscan de la ~
condică a m-rii - (prima jumătate a
206; Panaite este calfa lui r- 207;
secolului XIX) 80,106,148, 219, 320;
plăteşte m-rii: Sf. Spiridon banii cuveniţi
de pe carăle cu lipscănie 58, 94; rămîne blănari de la m-rea - 18, 66. 68, 249;
dator la vistieria rusească 191. v. şi Robea Idriceanuf, Vasile Rugină;
Toma, v. şi Grigoraş Irimia arhimandrit şi egumen 106, 161; 168;
Tomas, martor în Tîrgul Făinii 35. v. şi Elisei; "
Tomeros, v. Toca egumeni 16, 134, 170, 254. 263, 273,
Tomiţă, vameş; socoteli băneşti ale m-rii 279, 307, 363, 375, 414, 507; v. si
Sf. Spiridon cu ~ 94, 95. Irimia, Neofit, Samuil Hiliandar,
Tomiţă, v. şi Ilie Serafim, Xanthu.
Tomoi, v. Gligoraş Trenkul, v. Frenkul.
Toporaş, v. Gheorghi Triandafîl (Triiandafîl), doctor grec, "soţul
lîespci 385, 449; ia ăn credinţă de latrf-
Torccşti, sat, ţ. Tecuci; < c. Umbrăreşti,
rca Sf. Spiridon venitul moşiei
j. Galaţi>; Iordachi Costachi mare
vistiernic a stăpînit moşia ~ 180. Chipereşti (ţ. Iaşi) 238, 322, 383, 44&
Traistă, <soţul Aniţei Trăistoaia> şi tatăl Tribunalul judeţului Iaşi; copie de act'Ia -
(1867)410.
Sandei 281.
Trandafir, soţul Măriuţei; martor în maha- Trif, tălpălar; martor pe Uliţa Mare 262.
laua Feredeielor D. Trifan, abăger; cumpără două locuri de du-
Trapezănească (Străpăjănască), mahala; gheni de pe Uliţa Hagioaiei de la Safta
şi fiul acesteia Mihai 42; m4|BŞ
casă cu loc în - 152, 376.
Trapezundiotul, v. Panoiotis hotarnic pe Uliţa Hagioaiei 500. , -
Trapezunt, uliţa Trapezuntului din Iaşi Trifan, casa lui - de lîngă Gunoi, în hotar
285. dc loc 454.
Trăistoaia, v. Aniţa Trifan, martor 7.
Trăsură, v. Ion Trifii, martor în mahalaua Feredeului 4iî. ;

788r
Trimecioaia, jitnicereasă; dăruieşte nepoa- dăruită lui Iordache Balş mare vistiernic
tei sale Paraschiva jumătate din s. Stîn- 382.
căuţi (ţ. Iaşi) 248. Tudurachi, fost iuzbaş; să împlinească
Trinca, v. Lupul Toader banii cuveniţi m-rii Sf. Spiridon din
Tnponeşti, v. Priponeşti, sat. mortasipia Iaşilor 59.
Trofin (Trohin), soţul Saftei; ia un loc cu Tudurachi, soţul Măriei, tatăl Smarandei şi
bezmen de la stareţa m-rii Socola pentru socrul lui Tatul abăger; vinde o casă cu
a sădi o vie 407. loc din Munţenimea de Jos ginerelui său
Trotuş, rîu, <afluent al Siretului>; brudina 224.
care se plăteşte la - l 29, 221,266. Tuduri, v. Tudori.
Trotuş, tîrg, <ţ. - ; Tîrgu Trotuş, c. Tîrgu Tudurioaiâ, v. Tudorioaia.
Trotuş, j. Bacău>; mare căpitan de Turcescu, v. Ştefan
steag de plăieşi şi ţimiraşi la - 129, 221, Turia, ocol în ţ. Iaşi; moşie la ~ 303.
266; peşte şi scumpie ce trec hotarul la Turiătcă, v. Costandin
~ 129. Turtilă, v. Pavăl
Tudora, mahalagiţă, soţia lui Toma Tutova, ţinut; sate la ~ 248, 322, 323; is-
tufecciu domnesc 270. pravnici de - 384; venitul ispravnicului
Tudora Muntcanca, <mama> Măriuţei şi d c - 2 2 1 , 266.
bunica Nastasiei 397.
Tudoran, plăteşte m-rii Sf. Spiridon banii T,.
cuveniţi de pe carele cu lipscănie 27.
Tudori, grec din ţ. Tecuci, fiul lui Costan- Ţapul, v Ion
din; este trecut în izvodul negustorilor Ţara de Jos, mare vornic de - 129.
din Iaşi pentru plata dărilor 318. Ţara de Jos, în. Ţara Românească; mare
Tudori (Tuduri) Caracada, ia în credinţă logofăt de - 165; v. şi Ştefan Preşcova-
de la m-rea Sf. Spiridon venitul de la nu; marş vornic de - 165; v. şi Radu
Galaţi 238, 322, 384. Văcărcscu.
Tudori, v. I o n i t ă Ţara de Sus, mare vornic de - 129;
Tudorioaia, v. C a t r i n a Vorniciade - 129; Divan de Apelaţie al
Tudosă Motohoiul, din Cozmeşti (ţ. ' Ţării de Sus (1836) 151,164.
Fălciu); vinde o casă cu loc <din maha- Ţara de Sus, în Ţara Românească; mare
laua Trapezenească> lui Toader căpitan logofăt de - 165; v. şi Pană Filipescu;
376. 'mare vornic de - 165; v. şi Nicolae
Tudosea, fiica lui Ene Păpuşoiu şi soţia lui Dudescu.
Costin; vinde împreună cu soţul ei o vie Ţâră Lescască (Ixşască), •fePolonia>; horil-
de la Miroslava lui Iane grec şi soţiei că din - 129, 221, 255, 266, 383; tîrgul
acestuia Maria 7, 8. Movilău din - 294.
Tudose Chiabur, cumpără vin de la m-rea Ţara Moldovei (Cnejia Moldovei, Molda-
Sf, Spiridon 383, via, Moldova), domnia din - : passim;
Tudosiia, fiica preotului Anton şi soţia lui Mitropolia Sucevei şi a toată v.
Ioan băibărăcar; vinde împreună cu Mitropolia Moldovei; - s
soţu} ei o casă cu loc din Munţenimea Academia din - 177; s. Văratic din ţ.
de Jos lui Iane grec şi soţiei acestuia Iaşi, parte din sus de - 248; catolici din
Maria 344, H. - 236; condică din - de venituri şi
Tudosîia, <ţigancă>, fiica lui Iordache lefuri ale dregătorilor şi slujbaşilor
Grosul; schimbată de m-rea Dancul cu o Curţii domneşti 129; epitropi la Sf.
ţigancă a Catrinei 477. Mormînt din - 440; hotarul - 328; m-ri
Tutlura, ţigancă domnească, soţia lui din - închinate la Sf. Mormînt 328; om
Stănilă, cumnata lui Stan şi Voicu; străin pe părnîntul - 318; plecare din -

789r
30; sate din - (în general) 214, 219; Ţintilă, v. Ţintilă.
scaunul domnesc din - 184, 195, 221, Ţiriah, v. Roş
.266. Ţîgăia, v. Ţigara.
Tara
*
Muntenească,~
v. Tata
»
Româncască. Ţintilă, făina cumpărată de la -- 276.
Ţara Românească (Ţâra Muntenească, Va- Ţîntilă, v. şi Macovei Ştefan
lahia); Apostol Catargiui mare postelnic Ţiţuleasa, v. Aniţa
a avut moşii în Moldova şi în - 156; Ţîrul, v. Ion
Andrei Busuioc pleacă, se însoară şi se
Ţura, v. Ştefan
stabileşte în ~ 315; Tasia Uşeroaia
Ţuţora Veche, sat, <ţ. Iaşi; Ţuţora, c. Ţuţo-
pleacă la Bucureşti în. - 104; Divanul
ra, j. Iaşi>; braniştea ţ. Iaşi merge pînă
domnesc din - (componenţă) 165;
la - 1 2 9 . '
vornicia obştirilor Valahiei (1820) 129;
domni în ~ 165; v. şi Alexandru loan
U
Ipsilant, voievod, Costantin Cehan
<Racovită>, voievod, Mihai Racovită,
Uliţa..., loc de casă pe - 248.
voievod.
Uliţa Bărboiului, <str. Bărboi>; fînare pe -
Ţara Turcească, peşte din ~ 221,266,328.
221,266.
Ţara Ungurească, Ilie Catargiui mare
Uliţa Chervăsărici (Chirvăsăriei), <Str. Sft
logofăt trimite actele familiei la Braşov,
Lazăo; loc de casă şi loc de dugheni pe
în-156.
-217,309.
Ţarigrad, oraş; «dstanbul, în Turcia>;
Uliţa Cizmăriei, uliţă în Iaşi; loc de
actele unui loc de casă <din Iaşi> se află
dugheană pe - 352. *
la - 443; Ambreni e înstrăinată la -
Uliţa Consulatului Rusăsc, opisul actelor
174; Casandra postelniceasa şe întoarce
caselor şi dughenilor de pe Uliţa Sf. Ilie,
în ţară de la unde are case 306;
care răspunde în - (1844) 81, 86, 113,
cîntare cumpărate de la - 182; cumasuri
149,189,290,466;
de India şi gherniesuturi de la - 317;
Uliţa Domnească cea Mare, un loc pe -
Irina pleaca la - cu Vintura postelnic
377.
457; m-rea Halchi din apropiere de -
227; oameni aflaţi la - 454; Sachelarie Uliţa Făinii <Str. Elena Doamna>, locuri
Papadimitrie Duca pleacă la ~ 37; dc casă spre - 411, 416, 429; v. şi
şcoala din - 444; vătaf de călăraşi de ~ Ţtrgul Făinii.
şi chihaie de călăraşi de - 221, 266; Uliţa Feredeielor, în hotar de loc E; v. şi
călăraşi de - 217^ 218, 332, 428, 509; Feredeic, mahala.
v. şi Constantin Plop, Crăciun, Uliţa Fînăriei (Fănăriei), casă şi loc de casa
Iordachi Clatea, Mihai Brăileanu, ' p e - 7 9 , 342.
Vasile Flocoşel, Vasili Golăianu; Uliţa Fînăriei Vechi, loc de casă pe - 357.
Uliţa Hagioaiei <Bd. Independenţei;»; case
fost călăraş de - 429; v. şi Ion şi locuri de case, dugheni şi locuri de
Brătilă. dugheni, pivniţe şi cîrciumi pe - 42, 57,
Ţăranu, v. Ioniţă-. 62, 99, 183, 248, 264, 310, 400, 484,
Ţărnă, v. Gheorghe 500; locuri de casă între - şi Uliţa Nouă
Ţărnoaia, v. Maria 360; - în hotar de loc 50; uliţă ce vine
Ţăruş, v. Andronache de la - 21; Drumul cel Mare ce merge la
Tifeşti, sat, <ţ. Putna; - , c. j. Vrancea>; - 224; mahalaua Hagioaiei 104
vii l a - 1 2 9 , 1 8 1 . Uliţa Mare <Bd. Ştefan cel Mare şi SRnt>,
Ţigara, v. Costandin case şi locuri de case, dugheni şi loturi
Ţigănaş, v. Dumitrachi Grigoraş de dugheni, pivniţe pe - 16. 18, 42.70,
90, 124, 162, 211, 256, 260, 262,^86,
Ionită9
287, 312, 324, 414, 425, 447,
Ţigănime, mahala în Iaşi; casă şi Ipc în ~
case şi locuri între - şi Uliţa Strîmbă
82,271.

790r
273, 279, 307, 380; fînare pe - 1 2 9 , Ursache^ via lui ~ din Dealul Coroiului, în
22], 266; ~ în hotar de loc 195, E; hotarul altei vii 393.
podele pe ~ 268; uliţă spre ~ 375 şi uliţă Urisache, v. şi Gheorghi
ce merge din ~ spre Bahlui 274; Uliţa Uirsachi, aprod; soţia lui - primeşte mile de
Sf. Ilie răspunde în ~ 81, 86, 113, 149, la m-rea Sf. Spiridon 131.
189,290,466. Ursachi, căpitan la Şeptiliceni şi vornic; ia
Uliţa Măjilor <str. Gh. I. Brătianu>; case, în credinţa de la m-rea Sf. Spiridon
locuri şi pivniţe pe - 251, 269. venitul moţiei de aici 58, 94, 130 ,383,
Uliţa Nouă, loc pe ~ 484 şi între ~ şi Uliţa 385.
Hagioaiei 360. Ursachi, ciubotar, plăteşte chirie m-rii Sf.
Uliţa Păeurariului <Bd. Păcurari>, locuri Spiridon pentru o cîrciumă de la Cuco-
deeasâpe-491. rani27.
Uliţa Pudului Roşu, dugheană pe ~ 386. Ursachi, fiul lui Irimia; vinde împreună cu
Uliţa Podului Vechi <str. Costache Negri>, alţii o vie din Valea Adîncă preotului
r
dugheni, locuri şi pivniţe pe ~ 116, 158, Manolachi de la Biserica Doamnei 335.
164, 347, 412; ~ în hotar de Ioc 56; v. şi Ursachi, preot, soţul Lupei; vinde împreună
Podul Vechi. cu aceasta o dugheană din Tîrgul de Sus
<Uliţa Racoviţâ>, casă cu loc pe ~ 69. Saftei 179.
Uliţa Rusească (Rusască) <Str. Grigore Ursachi, tatăl lui Sandul işlicar 309.
Ureche>, dugheană, cafenea, loc, pitărie Ursachi Ganbron, ginerele lui Toma;
şi pivniţă pe ~ 301, 374, 403; v. şi martor hotamie pe Uliţă Hagioaiei 500.
Mahalaua Rusească, Uliţa Tîrgului de Ursoaia, sihăstrie, <probabil ţ. Cîrligătura;
Jos. în s. - , c. Româneşti, j. laşi>; primeşte
Uliţa Sărăriei <str. Sărărie, partea * de mile de la m-rea Sf. Spiridon 59.
începtlt>; o casă pe ~ 302. Ursu, croitor; martor 103. '
Uliţa Sfîntului' Ilie <Str. Vasile Aleesan- Ursu, de la Hlincea, tatal lui Iordachi 332.
dri>, opisul actelor caselbr şi dughenilor Ursuianul, v. Ioan - . '
de pe ~ (1844) 81, 86, 113, 149, 189, Ursul, blănar; casa lui - din Muntenimea de
290,466. Jos, în hotar de loc 509.
Uliţa Sîrbească (Sîrbască) <str. Alexandru Ursul, ceauş de jidovi; scrie act şi e martor
Lăpuşneanu>, case şi locuri pe - 1 4 9 , 45. '
200, 458, 463; ~ în hotar d6:loc 103; v. Ursul, ciubotar; martor 36.
şi Mahalaua Sîrbească. Ursul, ciubotar, unchiul lui Costandin;
Uliţa Strîmbă <Str. Cuza Vodă>, case şi martor în mahalaua Broşteni 377, 386.
locuri pe - 2, 66, 68, 81. 151, 161, 164, Ursul, croitor; martor hotarnic în Munteni-
186, 273 , 462; case şi locuri între - şi mea de Sus 506.
Uliţa Mare 273, 279,;307, 380; cişmele Ursul, din Leţcani, tatăl lui Costantin 388.
la răspîntiile ~ 233. Ursul, fiul lui Gavril şi ginerele lui
Uliţă Itrgului de Jos, pivniţă de piatră pe Vasîlache Parthenie; casa lui - din
" - 333; V; şi Uliţâ Rusească. Muntenimea de Jos, de hotărnicit 394.
Uliţa Tîrgului de Sus, dugheană pe ~ 390. Ursul, jidov; ia un loc cu bezmen de la
Umbrăreşti, sat, <în ţ. Tecuci; c. j. Mitropolie 70.
Galaţi sau în ţ. Covurlui; l.c.a or. Ursul, jidov; plăteşte chirie m-rii Sf. Spiri-
Tîrgu Bujor, j. Galaţi>; Gavril Sava cro- don pentru o cîrciumă de la Cucorani
itor e din ~ 417. 94, 130. 181.
Ungurul, v. Ioniţă Ursul, <jidov>, fiul lui Meer, <bunicul>
Uricani, sat, ţ. Iaşi, în hotar cu s. Tăuteşti; fraţilor David şi Cerbul; se sfătuieşte cu
< c. Miroslava, j. Iaşi>; moşia lui aceştia în pivniţa vînzării unor dugheni
Iordache Ghica hatman 451.f de pe Podul Vechi 412.
Ursache, tatăl lui Gheorghi - jitnicer; Ursul, v. şi Dimitrie Ion - .
1
îngropat la m-rea Barnovschi 33 J. Ursuleţ, v. Gheorghi Pavăl

791r
Ursuleţu, locul lui ~ din Mahalaua pe Podul Vechi 305; primeşte danie o
Sîrbească este stăpînit de Caracaş 459., pivniţă de piatră cu başca şi cîrciumă
*UrşoIe (Urşoale), moşie, ţ. Iaşi; <în nord- din faţa m-rii Sf. Vineri de la Nastasiia,
vestul ni. Iaşi, j. Iaşi>f locuitorii de, pe răposata soţie a lui Ioan Cantacuzino
moşia ~ a m-rii Copou nu se supun şi mare vornic 440; se judecă cu Dumitra
nu dau dijmă 80; vii la - 366. uşerel pentru nişte dugheni de pe Podul
Urşoleanu, v. Vasile Vechi 436,438.
Urşolianu, v. Urşoleanu. Varsami, grec, om străin; cumpără împreu-
Uspenie <Adormirea Maicii Domnuluî>, nă cu Apostol Iunie bairactar o
sărbătoare creştină 131. dugheană de lîngă Curtea domnească de
Uşer, <jidov>, tatăl lui Şmil 412. la Enache Cheor Mehmet, pe care o
vinde apoi lui Gheorghie suiulgiu 454.
V Vartholomei (Vartolomeu), ieromonah,
duhovnic la spitalul m-rii Sf. Spiridon.
•Vacota, mpşie, ţ. Iaşi; clîngă s. Şorogari, fratele Măriei; leala lui ~ 323; Iasă prin
c. Aroncanu, j. Iaşi>; moşia m-rii diată o sumă de bani m-rii Sf. Spiridon
Dancul 178; în hotarul locului pentru 322,384.
păşunatul vitelor ieşenilor 410; vie la ~ Vartic, v. Costandin Vasile ;
245. Varvara, vătăvoaie; se judecă în Divan CU
Vadu Nimereuca, sat, <ţ. Soroca; Nimere- Ion Aslan fost paharnic a doilea pentru
uca, c. Nimereuca, j. Soroca, R- o vie de la Miroslava 88.
Moldova>; căpitan de - 129. Vasăli, fiul lui Ioniţă; scrie act şi c martor
Vadul Raşcovului, sat, <ţ. Orhei; Vadul- pe Uliţa Fainii 429.
Raşcov, c. Vadul-Raşcov, j. Orhei, R. Vascăuţi, sat, ţ. Soroca; <Văscăuţi, iCi
Moldova>; căpitan de ~ 129. Văscăuţi, j. Soroca, R. Moldova>;
Vadul Volovceniţei sat, <probabil în ţ. căpitan şi steag de cazaci la ~ 221,266.
Soroca, pe maiul Nistrului; Vălcineţ, c. Vasiian (Vasîli), monah, fiul lui <Ion>
Vălcineţ, j. Edineţ, R. Moldova>; căpi- Banu preot, fratele lui Grigori preot,
tan de la ~ 477 ; v. şi Ştefan Nieolaevici. Luca şi Daniel monah; împarte cu, fraţii
Valahia, v. Ţara Românească. săi moştenirea părintească 109, 1, Hj'îijf
Valea Adîncă, sat, <ţ. Iaşi;-, c. Miroslava, ; frate al lui cumpără un loc de la Toader
j. Iaşi>; vie şi fuştaş, din, ?. 335; „y, .şi blănar 192; vinde un loc de casă 197.
Sandul. 295.
Valea lui Ştefan Vodă, sat, <ţ. Iaşi; Vasilache, grămăticul bisericii mau <Jia
înglobat în s. Miroslava, c. Miroslava, j. : Ţarigrad>; încredinţează cu pecetea sa
Iaşi>; vii la - 7, 8,105. nişte zapise de datorie ale Casandrci
Valea Strîmbă, top. în Iaşi, în Munţenimea postelniceasa 306.
, de Sus; un loc de casă în - 231. Vasilache (Vasile) Cozma (Costna), cum-
Vama <cea> Mare din Iaşi; biserica de pără o pivniţă de pe Uliţa Ruseaso%#i
lîngă - 23; dugheană lîngă ~ 374. Ia Avram evreu 403; socoteli băneşti ale
Vantazonis, v. loanis >:, m-rii Sf, (Spiridon cu - pentru nişte
Varlaam, egumenul m-rii Copou ;• cere 181,238. J:f/
, împuternicire de la Divan sa ia dijma de Vasilache, v. şi Vasile.
la locuitorii moşiilor Copou şi Ursule 80. Vasilachi, croitor;,şcţie act 474, 475. y: i!i
Varnava (Varnav, Varnavas), egumenul m- Vasilachi, fiul lui Sandul măhal şi al Manei,
rii Sf, Sava; cumpără p prăvălie de lîngă fratele Paraschivei, nepotul de frate ai
m-re de la Panoiotis Trapenzudiotul lui Simion măhal; vinde împreună cu
216; dă două locuri cu bezmen lui Duca familia lui o casă din Munţenimea d>-
Nicolau şi lui Theodor Corne 226; Mijloc Măriuţei 468. »
încheie o înţelegere cu Nicolae Ioan Vasilachi (Vasilachi), mare paharnic, în
brutar pentru două prăvălii ale m-rii de Divanul domnesc; 369; via lut ~ din

792r
Dealul Coroiului, în hotarul altei vii Vasile, fiul preotului Petre şi al Smarandei,
122. fetele Măriei; Paraschivei şi Zoiţei;
Vasilca, babă; primeşte mile de Ia m-rea Sf. vinde. împreună cu mama şi surorile lui
Spiridon 239. o casă din Muntenimea de Mijloc
Vasile, armaş; este îngropat pe cheltuiala preotului State 38.
m-rii Sf. Spiridon 95. Vasile, fratele Sandei Averoaia, cumnatul
Vasile, armăşel, soţul Antimiei; primeşte lui Avier şi tatăl lui Ianachi; vinde
danie un loc de casă de la .Costandin şi împreună cu sora lui un Ioc de casă din
soţia acestuia Paraschiva 398. mahalaua Freeăului lui Costandin
Vasile, armăşel; vinde un loc de casă din Gremea cazacliu 271.
Muntenimea de Sus lui Ioniţă Gagi baş Vasile, ginerele lui Gheorghe casap şi
bulucbaş 506. cumnatul lui Costandin Dumitraşcul;
Vasile, blănar; casele lui ~ de pe Uliţa dugheana lui ~ din mahalaua Feredee-
Strîmbă, în hotar de loc 2. lor 209, 292.
Vasile, blănar; plăteşte chirie m-rii Sf. Vasile, martor 169.
Spiridon pentru o dugheană din Tîrgul Vasile, morar; martor 26.
de Sus 27, 58, 94,130, 181, care la un Vasile, nepotul lui Lupaşco; moşteneşte de
moment dat a ars 238. la acesta locuri de casă dintre Uliţa
Vasile, blănar, soţul Ilincăi 293. Nouă şi TJliţa Hagioaiei 360.
Vasile, blănar; vinde un loc de casă din Vasile, preot; locul lui ~ din mahalaua
Muntenimea de Sus ,lui Dumitrache Feredeelor, în hotarul altui loc 5.
Vîmav mare clucer 491, Vasile, preot, tatăl lui Timus 284.
Vasile, casa lui ~ de pe Uliţa Mare, în hotar Vasile, preot, unchiul Catrinei 121.
de loc 262. Vasile, preot de la Orhei; ia în credinţă de la
Vasile, chelar în Crucea de Jos; lucrează m-rea Sf. Spiridon venitul moşiei de
viile m-rii Sf. Spiridon de aici 448. aici 238.
Vasile, cizmar, ginerele lui Iftime Scarlat Vasile, preot la biserica Prepodoamna
cămăraş al doilea 213. Paraschiva; dă o mărturie în mahalaua
Vasile, cizmar; martor hotarnic pe Uliţa Sîrbească 459.
Cizmăriei 352. Vasile, preot la biserica Sf. Ilie; martor
Vasile, copil în casă; scrie act 16. lîngă Uliţa Sîrbească 200.
Vasile, croitor, fratele lui Gligoţaş şi al Vasile, preot la biserica Sf. loan; scrie act
Aniţei; împarte cu fratele său moşteni- 179.
.,, rea părintească 22. Vasile, preot la m-rea Sf. Spiridon; leafa lui
Vasile, dascăl, fratele Cojocioaiei 131. - 59, 95, 131, 182, 239; martor 17.
Vasile, de Ia Gîrle; hani de la m-rea Sf. Vasile, preot la biserica Sf. Athanasie <şi
Spiridon pentru ~ 182. Chirib», fost protopop de Iaşi; martor în
Vasile, diac; scrie act 350. Muntenimeade Jos 344, 378, 443, 456,
Vasile, eclesiarh la m-rea Sf. Spiridon; leafa J.
lui - 131. Vasile (Vasili),) salahor, fiul lui Salahor,
Vasile, fiul preotului Dimitrie şi al Soltanci, <fratele> lui Costachi; cumpără un loc
fratele Casandrei; vinde împreună cu din Muntenimea de Sus, din vale de
părinţii şi sora lui o casă cu loc din drumul Sărăriei, de la Anton ungur şi
mahalaua Măjilor lui Steri Manpiol 199. mama acestuia Catrina 153, 387, loc
Vasile, fiul lui Dondi; locul lui ~ din care se aflăîn hotaml altuia 388; martor
Muntenimea de Sus, în hotarul altui loc , hotarnic în Muntenimea de Sus 418.
418. „ Vasile, ţigan; stăpînit de m-rea,Dancul 319.
Vasile, fiul lui Ion Lupaşcu ; martor 51. Vasile, ţigan; fiul lui Anghel şi al Ilenei,
Vasile, fiul Ivancei şi nepotul lui Necula; fratele lui Manole, Mihăilă, Toader, al
vinde un loc din mahalaua Trape ze- Nastasiei şi Saftei; luat de m-rea
nească lui Dănilă fuştaş domnesc 152. Bîrnova 480.

793r
Vasile, vier; încerdinţează o diată 378. Vasile Coruiu, fratele Tofanei; casa lui ~
Vasile Banu, v. Vasiiatn, monah. din Muntenimea de Sus, în hotar de loc
Vasile Bondoc (Bunduc), ciubotar, fost '265.
căpitan, fiul lui Apostul Mărgineanu, Vasîle Covrig, casap; martor 188. "
soţul Măriei, tatăl Ilincăi şi Saftei,' Vasile Danu, verifică o copie de act (1816)
cumnatul Saftei Alăcioaia şi al lui 369.
Neculai Alaci, socrul lui Costandin Vasile Doboş, neamţ, tatăl lui Anton 287:
blănar 345, 348, 483; cumpără o casă Vasile Dorinu, martor în mahalaua Ţigăni-
din Muntenimea de Mijloc de la mama me 82.
sa vitregă Sanda 419; casa lui - în hotar Vasile Flocoşelul, călăraş de Ţarigrad; via
de loc 169; ar fi vîndut o casă cu loc din lui - , în hotarul altei vii 428.
Muntenimea de Mijloc lui Gavril de la Vasile Frunzeti, martor în Muntenimea de
vistierie 424. Mijloc 399.
Vasile Bucur, vornic de poartă (1807); Vasile Fuştăşanu (Fustăceanul), casa lui -
hotarnic lîngă Drumul Păcurariului 504. din mahalaua Feredeielor, în hotar de
Vasile (Vasili, Vasilie) Buhăiescul, loc 5,455.
paharnic; cărţi de judecată 436, 438 şi Vasile (Vasili) Ghemul, martor în Iaşi 262,
hotarnică de la ~ 325. 445,446,478, 506:
Vasile Buzilă, jitnicer; locul lui ~ de pe Vasile Ghindă (?), ban; martor 60.
Uliţa Măjilor, în hotarul altui loc 269. Vasile Grigoriu, diac; copie acte 377, 386.
Vasile (Vasîle) Carp (Carpu), sulger; Vasile Grosul, martor 502.
cercetează un loc de dugheni din faţa na- Vasile Haută, blănar; cumpără două case
rii Sf. Sava 76; de lîngă m-rea Barnovschi de la Timofti
vornic de poartă; ia în credinţă de la fost staroste de ciocli şi soţia acestuia
m-rea Sf. Spiridon venitul vămii Catrina 121.
cazacliilor 238; încredinţează un zapis Vasile Hăbăşescul, medelnicer; hotarnic F.
116. Vasile Hermeziu, fiul lui Ştefan Hermeziu
Vasile C a z a m i r , se înţelege cu Romagaldo, jitnicer; schimbă moşia Tăuteşti (ţ. Iaşi)
prefectul Bisericii Catolice, pentru un cu moşia Albeşti (ţ. Fălciu) a lui
loc cu bezmen dintre Uliţa Mare şi Uliţa Costandin Greceanu ban 451.
Strîmbă 279. Vasile Iordachi, răposat; locul lui - de pe
Vasile cel Mare, <Sfmtul> ~ este prăznuit Uliţa Mare, în hotarul altui loc 287.
la m-rea Trei Ierarhi 165. Vasile (Vasilie) <Lupu>, voievod, domnul
Vasile Ccpoi, via lui - de pe Dealul Ţării Moldovei; ctitorul m-rii Trei
Cetăţuia, în hotarul altei vii 395. Ierarhi 165, 168, 254; schitul Hadîmbu
Vasile Chitic, va moşteni o dugheană în este ctitorit în vremea lui - 452.
Iaşi şi o vie de la Vacota după moartea Vasile Mereacre, să împlinească di jma din
preotului Neculai Scarlat 245. finul de la Cotnari cuvenită m-rii Sf.
Vasile (Vasili) C h u r c ă , teslar; se angajează Spiridoii59. J
faţă de prefectul Bisericii Catolice să Vasile Moiseiu, soţul Cîrstinei şi tatăl Iui
lucreze orice în contul banilor împru- Zamfir; vinde împreună cu aceştia o vie
mutaţi de acesta 508. din Dealul Cetăţuia preotului Petre de la
Vasile C i o r n e i u , scrie act 33. Biserica Domnească 395;
Vasile Codrcanu (Codrean, Codrianul), Vasile Muşte, jjreot; înlocuieşte pentru o
diac de divan, soţul Măriei; cumpără vreme pe preotul State de la m-rea Sf.
împreună cu aceasta o vie la Şorogari de Spiridon 182. ••••••:.••..•
la Grigore Crudul podar domnesc şi Vasile Narte (Narta), preot; martor hotarnic
soţia acestuia Rughina 502; scrie acte în Muntenime 350. •
:
345, 352, 487. Vasile Nichita. scrie act 4: "
Vasile (Vasîle) P u r i c e (Purici), de la vistie-
rie, zis şi Betera; locul lui - în hotarul

794r
altui loc 21; vinde un loc de casă :de" pe Vasile Rătundul, tatăl lui Ioniţă şi socrul
Uliţa Hagioaiei Ilincăi Bosîiasa jitnice- Ilenei 484.
reasă 62,190. Vasile Roset (Rusăt, Ruset), ginerele lui
Vasile Raţă (Raţj, căpitan; primeşte mile de Ilie Catargiul mare logofăt <şi cumnatul
la m-rea Sf. Spiridon 59,95, 131. lui Filip Catargiul vistiernio;
Vasile (Vasili, Vasilie, Vasîle) Razul hatmân; anafora de judecată de la - F;
(Razu), hatman; ia în credinţă de la m- a cumpărat venitul s. Dopceni (ţ. Lăpuş-
rea Sf. Spiridon venitul acesteia de la na) de la m-rea Sf. Spiridon 130;
ocnă 58; hotărăşte în Divan 124; dăruieşte m-rii Sf. Spiridon un loc de pe
hotarnic lîngă Mitropolie F; porunceşte Uliţa Fînăriei 342; deţine actele unor
vornicilor de poartă 161; schimbă o vie moşii primite zestre 156; epitrop la
de la Spărieţi şi o sumă de bani cu o biserica Prepodoamha Paraschiva 459;
jumătate de pivniţă cu cîrciumă de pe hotărăşte 32,47 şi judecă în Divan 147;
Uliţa Hagioaiei a Iui Angheluţă Tăbîrţă <mare> paharnic; să ia banii cuveniţi
!
vornic de poartă 99 ; m-rii Sf. Spiridon de la moşiile acesteia
mare logofăt; cercetează pricina unei Cărhana şi Dopceni 27, 58;
uliţe închisă de suiulgii 268, a unei uliţe <mare> vornic; carte de judecată de la
închise dintre Biserica Catolică şi m-rea -F.
Trei Ierarhi 375, precum şi sthrea Vasile Roş, căpitan; soţia lui ~ primeşte
moşiei Dăneşti 369; cumpără un Ioc de mile de la m-rea Sf. Spiridon 28.
casă din Muntenimea de Mijloc de la Vasile Roşea, casap; martor pe Podul Vechi
Andrei Hariton copil în casă 404, 421, 115.
şi un loc de casă din Muntehimea de Vasile (Vasili, Vasîle) Rugină, blănar la m-
Sus de la fraţii Mihălache şi Neculai rea Trei Ierarhi, fiul lui Ion Rugină,
420; dă anaforale 214, 219 şi o mărturie fratele Măriei, ginerele lui Gheorghie
privitoare la satele Borâuţi şi Juşca 331; Standul logofăt şi cumnatul lui Toader
ispravnic de act 191, 410; încredinţează blănar; martor în mahalaua Tălpălari
sămile de venituri şi cheltuieli ale m-rii 249; se îhvoieşte cu Iordache Cerchez
Sf. Spiridon 383, 384; în Divanul logofăt de vistierie asupra unui loc de
domnesc 233, 328, 369; judecă la casă din mahalaua Feredeielor 487;
Mitropolie pricina dintre Lohman gerah scrie act şi e martor 18; vinde o casă de
şi Biserica Catolică 380, precum şi alte pe Uliţa Strîmbă Iui Ioii Codreanul
pricini în Divan 215, 251, 256, 264; logofăt 66, 68 şi dugheni de pe Uliţa
336, 351, 362, 414, 424, 436, 459;locul Mare lui Isac <jidov> 425.
lui - de lîngă Tîrgul Boilor 473; martor Vasile Riis, teslar; casa lui ~ de lîngă Tîrgul
180, 364, 365 şi martor hotarnic pe Boilor este pe locul lui Iordache' Aslan
Uliţa Sîrbească 458; orînduieşte foit vătaf de copii<în casă> 473.
hotărnici în Iaşi 209, 218, 220, 270, Vasile Urşoleanu (Urşolianul), casa Iui ~
292, 325, 350, 352, 388, 390, 416, 418, de lîngă Tîrgul Boilor, în hotar de loc
426, 439, 456, 465, 469, 470, 484, 500, 473; martor hotarnic în Muntenimea de
501, 506 şi vornici de poartă să Mijloc 422.
cerceteze o pricină dti moştenire 378;
Vasile Vairtic, preot la biserica Sf. Nieolae
pivniţa lui ~ din Tîrgul Făinii, în hotar
din Muntehimea de Mijloc; dă un loc cu
de loc 309; porunceşte cercetarea ţinui
bezmen lui Leiba jidov sticlar şi soţiei
loc de casă 450 şi restabilirea hotarului
acestutâ Mindele 92.
unui loc al m-rii Sf. Spiridon din
Vasile Vulpi; soţul Sandei, tatăl lui Radu şi
Fînăria Veche 35S; să judece o pricină
al Maria, vărul lui Grigoraş Vulpi;
la Mitropolie 246; se hotărnicesc
vinde împreună cu soţia sa o vie de la
locurile lui ~ din Muntenimea de Mijloc
Şorogari vărului său şi soţiei acestuia
406,422.
Stratina 381.
Vasile, v. şi Costache Panaite Hagi -.

795r
Vasile, v. şi Vasili, Vasilie, Va«Se. Vasilie, preot la biserica Curelari; martor la
Vasiicos Kokis, martor în< mahalaua ' o diată 83.
Curclărie (semn. gr.) 349.. Vasilie, scrie acte 237. 281.
Vasiii, dascăl; scrie act 122. Vasilie, v. şi Vasile, Vasili.
Vasili, meserciu; martor 175. Vasilii, v. Vasile.
Vasili, potcovar, fiul lui Sandul; se Vasilache Parthenie, socrul Iui Ursul 394.
angajează să plătească bezmen Bisericii Vasîlachi, logofăt; ia în credinţă de la m-rea
Armeneşti pentru casa lui de pe locul Sf. Spiridon venitul pogonăritului de
bisericii 409, tutun 447,449.
Vasili, preot la m-rea Cetăţuia; martor 395. Vasîlachi, martor în Ţigănime 82.
Vasili, seimen domnesc la steagul al doilea, Vasîlachi (Vasile) Gîrbovăţ (Gîrbovici), ia
tatăl lui Toader seimen 222. în credinţă de la m-rea Sf. Spiridon
Vasili, sulger; martpr în mahalaua Tălpălari venitul moşiei Blăgeşti (ţ. Bacău) 288,
461. 385,449.
Vasili, <ţigan>, fiul lui Toader şi al Anasta- Vasîlca, cumpără o casă cu loc din mahala-
siei; m-rea Dancul îl dă Catrinei pe - ua Feredeielor de la Petre fost protopop
477. 205.
Vasili Bălan, tatăl lui Lupul şi Tănase 125. Vasllcău, sat, <ţ. Soroca; Vasilcău, c. Va-
Vasili Corne, martor 120. silcău, j. Soroca, R. Moldova>; căpitan
Vasili Cucoranu, tatăl lui Calistru Cucora- de ~ 129.
nu monah şi butucul Catrinei 273. Vasîle, cojocar; martor hotarnic în Buciumi
Vasili (Vasîle) Gage (Gagi), tatăl lui 358.
Tănase şi al Nastasiei; socrul lui Sirghie Vasîle, de la Buciumi; lucrează viile m-rii
Plăcintă*483,506. Sf. Spiridon de aici 448.
Vasili Golăianu, călăraş de Ţarigrad; mar- Vasîle, de la Joldeşti; debitorul m-rii Sf.
tor în mahalaua Făina 217. : . . Spiridon 322.
Vasili Lupuţţ, soţul Irodiei şi fratele lui Vasîle (Vasîli), fiul Saftei lipscăniţa; vinde
Costandin; vinde împreună cu aceştia o împreună cu aceasta un loc de lîngă
vie din Dealul Coroiului lui Ioniţă Uliţa Făinii lui Hriste armean 411,416.
Negel bănar 122. Vasîle, teslar; debitorul m-rii Sf. Spiridon
Vasili Moscul, mazil din ţ. Iaşi, fratele 322.
Ilincăi; se judecă cu Maria , ţigancă Vasîie Anastasîu, scrie act 374.:
pentru o casă de lîngă m-rea Trei Ierarhi Vasîle Buzne, soţul Căsandrei,. ginerele
391. ^ r;' Ilincăi Bpsîiasa jitaicereasa şi cumnatul
Vasili Nucă, seimen domnesc; martor în Măriei 326.:
mahalaua Cacaina 6. Vasile Ghineţ, fost mare: medelnicer; vinde
Vasili Potorac (Pătorac), soţul Ilincăi şi un loc de casă de pe Uliţa Strîmbă lui
tatăl lui Damaschin; vjpde,împrpună cu loan Canta vistiernic 186 şi un altul lui
aceştia o vie cu livadă lui Coste staroste Iordachi fost mare logofăt 462.
de plăcinţari şi soţiei acestuia Aniţa Vasîle Onofrei, soţul Măriei, ginerele
120. răposatei Ilinca Bpsîiasa jitnicereasa şi
Vasili Rusul, din Leţcani; martpr hotarnic cumnatul Căsandrei I.
în Munteninjea de Sus 388.,, Vasîle, v. şi Vasile, Vasili, Vasîli, ,,
Vasili, v. şi Tănase Vasîli, ciubotar; locul lui - din Muntenimea
Vasili, v. şi Vasile, Vasili^ Vasîle., de Jos 394.
Vasilie, blănar; reclamă încălcareft unuLIpc Vasîli, dă p mărturie priv.itpare la un Ioc de
luat cu bezmen <te către? mitropolit F. caşă din Iaşi 295. ;
Vasilie, dascăl la biserica Sf Nicolae; scrie Vasîli, fratele Iui Toader spătar; de hotărît
act 329. un,: loc al lui ~ 2 9 8 / , f ,
Vasilie, martor 237. , Vasîli, se învoieşte cu zestrea unei Ileana
Vasilie, preot; martor 329. 288.

796r
Vasîli, soţul Măriei; vinde împreună cu Veniiibîa (Veriintijă), stăpîneşte lociil lui
aceasta şi cu alţii o casă din mahalaua Nacnl de pe Uliţa Mare 3, 308.
Broşteni lui Toader dascăl 128. Veneţianu, v, lani
Vasîli Timus, socoteli Băneşti ale casei Ventura, v. Neculachi
Răsurilor cu - 442. Vergu (Vergoj, fratele lui Gheorghe
Vasîli, v. şi Vasile,Vasili, Vasîle. Kanpelis Constas tăbăcar baş; cumpără
Vasîlică, psalt, tatăl preotului Gavril 119. împreună cu acesta o vie şi o casă la
Vaslui, tîrg, <ţ. m. j. ~>; căpitan de Socola de la Ianis Carapiperis şi surorile
menzil la - 129. acestuia Lupa şi Evthemia 1.
Vaslui, ţinut; braniştea ţ. Iaşi ţine pînă la ~ Vezur, v. Enachi
129; sate şi moşii la ~ 27, 58, 83, 94, Vicol, v. Mane
130, 181, 206, 238, 322, 364, 365, 383, Vicov, v. Vicol.
385, 447; stupi la - 384; venitul Vidraşcu, vier; martor hotarnic în Buciumi
ispravnicului d e - 221, 266. 358.
Văcărescu, v. Constantin - , Ienache Vidraşcu (Vedraşco, Vidraşco) Canţir
NicolaeRadu (Canţîr), vornic de poartă; cercetează
Vântura, v. Vcntura. pricini 345, 348, 419, 424; dă o
Văratic, sat, ţ. laşi, pe Ciuhur; lîngă s; Stîn- mărturie 378; hotarnic 350, 401, 406,
căuţi; < -, c. - , j. Edineţ, R. Moldova>; 418, 422, 426, 500; martor 420, 421;
un bătrîn din - moştenit de Lupul mediază o înţelegere 487.
Cărăcaş 248. , ;' Vigder, jidov ceprăgar; ia un loc cu bezmen
Vărtan Mămăligă, armean; dăruieşte o <pe Uliţa Mare> de la Gavriil mitropolit
casă cu loc din Tîrgul de Jos bisericii 204.
armeneşti Sf. Grigorie 347; martor Viniamin Năstase, monah, fratele lui
hotarnic 104, 304. Ştefan Năstase medclnicer; dăruieşte
Vărvara, soţia lui Costandin Leşescul Zoiţei, fiica lui Ştefan Feştilă şetrar, un
blănar; cumpără o vie la Miroslava de la loc de dugheană de pe Podul Vechi 74.
Ilie blănar 87. Vinisăstea, vie la Odobeşti în ograda ei
Văsiianul, v. Grigoraş .,. 171.
Vedraşcu, v. Vidraşcu. Vineţian, v. Năstase
Velciul Dumitru, ia în credinţă de la m-rea Vintura, v. Ventura.
Sf. Spiridon venitul cerii 322. Vistierie, condică la - de veniturile şi le-
Velişco, preot; locul lui - de pe Uliţa furile dregătorilor şi slujitorilor domniei
Fînăriei, în hotar de loc 342. 129; izvod al negustorilor de la - 318;
Velişco..., logofăt de divan; scrie act 265. scutelnici în catastif la - 233; slujba la -
Velişcu, diac de divan; martor hotarnic în 129.
Muntenimea de Sus 418. Vistiernicia Mare, venitul slujbei 129.
Veliscu, v, Costandin Vişana, sat, <probabil în ţ. Iaşi; Vişanul,
Velv, jidov; martor hotarnic lîngă Gunoiul c.s. Bîrnova, m. Iaşi, j. laşi>; Ilie din -
domnesc 208. 358.
Venedict, arhimandritul m-rii Moldoviţa; Vîlcul, v. Macovei
dă o mărturie privitoare la ciele Vîrlan, martor lîngă Uliţa Sîrbească 200.
moştenite de Vaşile Chitic de la preotul Vîrnav, v. Constandin Dumitrache
răposat Neculai Scarlat 245. loan Toader
Veniamin Costachi, mitropolitul Moldovei Vîrtan, v. Mihai
(începutul secolului XIX); certifică o Vîrtejăni, sat, <ţ. Hîrlău; Sticlăria, c.
copie de act 246, 268; primeşte spre Scobinţi, j. Iaşi>; căpitan de ~ 129.
păstrare condica de Ieftin şi venituri ale Vladă, ginerele lui Ion Tărabtiţ; martor 112.
dregătorilor şi' slujbaşilor Curţii dom- Vlase Stăvilă, ia în credinţă de lâ m-rea Sf.
neşti dată de Grigorie Alexandru Ghica Spiridon venitul moşiei Orhei 322.
voievod 221.

797r
Voica, ţigancă domnească, soţia lui Stan fie- *Zahorna, moşie în hotar cu Tăuteşti, <ţ.
rar, cumnata lui Stănilă şi Voicu; dăruită Iaşi; lîngă s. Horleşti, c. s. Rediul, m.
lui lordache Balş mare vistiernic 382. Iaşi, j. Iaşi >; moşie răzăşească 451.
Voicu, ţigan domnesc, fratele lui Stan ţigan Zahornean, v. Sandul
fierar şi al lui Stănilă 382. Zahorneanu, v. Ion
Voicul Munteanul, martor 97. Zahul, v. Panaite
Voinescu, v. Costachi Zalman (Zălman) Caşcaval, jidov; a rănit
Volăvneţ, sat, <probabil în ţ. Soroca; mai mulţi oameni într-un acces de
Voloviţa, c. Vasilcău, j. Soroca, R. nebunie, casa fiindu-i scoasă la mezat
Moldova>; căpitan de - 1 2 9 . . pentru a despăgubi breasla jidovilor din
Voicu, doctor neamţ; leafa lui - 442. Iaşi care a plătit pentru acest delict 225.
Vorova, v. Anton Zamfir, fiul lui Vasile Moiseiu şi al
Vovidenia (Vovideanie), biserică în Iaşi; Cîrstinei; vinde împreună cu aceştia o
dugheană înspre - 57; opis de docu- vie din Dealul Cetăţuia preotului Petre
mente ale bisericii - 401; fost preot la - de la Biserica Domnească 395.
350; v. şi Mathei. Zamfira, mama Soltanei şi soacra preotului
Vovidenie, sărbătoare creştină 28; hramul Dimitrie; vinde ginerelui său o casă cu
schitului Stavnic 384. . Ioc din mahalaua Măjilor 199.
Vrancea (Vrance, Vrăncea), <zonă în ţ. Zamfira, martor 11.
Putna; în j, Vrancea>; solăritul din - Zamfira, soţia lui Procopie; se angajează să
este venit al m-rii Sf. Spiridon 221,233, plătească bezmen m-rii Bîrnova pentru
266, 322, 383, 385, 447, 449; vornic de locul casei din Tîrgul de Jos 402.
-129. Zamfirachi, ia în credinţă de la m-rea Sf.
Vulpe, biserică în Iaşi; <pe Str. Sărărie>; Spiridon venitul cerii 238.
actele bisericii - 237; preoţi la - 83, Zădneanul, v. Costandin
103, 344, J; v. şilftemi, Neculai.
Zărăfoaia, locul ei de casă dintre Uliţa
Vulpi, v. Grigoraş Vasile
Hagioaiei şi Uliţa Nouă 360.
X Zăreanul, v. Zătreanul.
ZăUeanul, v. Ştefan
Xanthu, egumenul m-rii Trei Ierarhi; Zbîrciog, v. Nistor
cumpără o dugheană din poarta m-rii de Zirilov, v. Kirllof.
la Caprina <Botezata> şi fiica acesteia Zlodica, sat,<ţ. Hîriău; - , c. Cepleniţa, j.
Măriuţa 16. Iaşi>; m-rea Sf, Spiridon dă în credinţă
Xanthu, v. şi Panaite venitul moşiei - sătenilor din Cotnari
Xiropotamu (Xiropotam, Xiropotami), tu- 383,447.
re la Muntele Athos, cu hramul Sfinţilor Zmaranda (Zmăranda), soţia lui Costandin
40 de Mucenici, unde se află lemnul Adam; se judecă cu Coste Papafil
Cinstitei; Cruci; beneficiază de o sumă medelnicer pentru q casă cu loc de pe
anuală de bani din vama domnească din Uliţa Măjilor 251, 269.
Iaşi 240, 408; m-rea Dancul este metoc Zmăncilă, o faţă de ţigan este la - 288.
al m-rii - 472. Zmăranda, fiica preotului Enachi şi a
Ioanei, soţia, lui Gheorghie diacon şi
Z nepoata de soră a Ilincăi; în pricină cu
preotul Moisi, rudă a ei, pentru moşteni-
Zaharia, diacon de la Socola, soţul Dcspi- rea părintească 378.
nei; cumpără împreună cu aceasta o vie Zmăranda, primeşte bani de la Ştefan
de la Antonia, stareţa m-rii Socola 280. Năstase clucer în contul unor datorii ale
Zaharia, grec; în pricină cu Ambreni pen- Ilincăi Bosîiasa jitnicereasa 207.
tru o casă cu loc pe care a cumpărat-o
de la mama acesteia 174.

798r
Zmăranda, vămăşoaie, fiica Ilincăi Bosioa- danie de la Veniamin Năstase monah un
ia jitnicereasa; datorează bani lui Ene: loc dc dugheană de pe Podul Vechi 74.
Lazul merar 206. Zoiţa, soţia lui Costandin Tărîţă; împru-
Zoe (Zoi, Zoie) Leonard (Leonart), negus- mută bani de la m-rea S1". Spiridon,
tor; debitorul lui Husăin aga din Roman, punînd zălog actele casci 447, 449.
face o înţelegere cu fraţii acestuia 294, Zoiţa, soţia lui Ioniţă vătaf de vizitii
356; face pe cheltuiala sa nişte odăi în domneşti; cumpără împreună cu acesta
incinta m-rii Trei Ierarhi 363, pe care o casă de lîngă Gunoi de la Ştefan
apoi le vinde m-rii 320. blănar şi soţia acestuia Nastasia 397.
Zograf, v. Zoiţa Izbăşoaia, primeşte mile de la m-rea
Zoiţa (Zoica), fiica pieptului Grigorie şi a Sf. Spiridon 95, 131.'
Saftei, sora Iui Ion, Iordache şi Zotas Panaghiotu, martor în Tîrgul Făinii
Mihălache, nepoata lui Daniel monah, (semn. gr.) 250.
Luca şi Vasiian monah 109. *Zugastri, moşie, <Jugastri, ţ. Putna; lîngă
Zoiţa, fiica preotului Petre şi a Smarandei, s. Doaga, c. Garoafa, j. Vrancea>;
sora lui Vasile, a Măriei şi a Paraschi- disputată de Catrina, soţia răposatului
vei; vinde împreună cu mama şi cu fraţii Ion <Catargiul> stolnic, şi cumnatul ei
ei o casă cu loc din Muntenimea de Costin Catargi spătar 489.
Mijloc preotului State 38.
Zoiţa, fiica Iui Ştefan Feştilă şetrar şi nora
lui Ştefan Năstase medelnicer; primeşte

799r
INDICE DE MATERII

A aiar la cîntare 221, 266.


<ajutor> (agiutor) bănesc pentru m-re 227.
abăgeri (abageri) 42, 129, 224, 484, 500; v.
ajutorinţă (agiutorinţă) 129, 221, 266, 322,
şi Enciul, Ionciu, Ivanciu Sîrbu, Nieu-
323, 383, 384, 396, 447, 448; scutire de
lai, Tatul, Trifan;
~ 129, 159, pentru o dugheană 47,
abăger din Botoşani 207; v. şi pentru preoţi şi diaconi 242, 444.
Tănase; alai ceauş, leafa unui baş - 221, 266.
staroste de ~ şi işlieari 129, 221, 266. alamă, sfeşnice de - 95.
acareturi 181, 254, 269, 333, 347, 349, alâge 207, 317.
363, 369, 414, 447, 490; ~ arse 238;
alăm de la Cămară şi dc la Vistierie 129.
documente de case şi ~ 245; venit de pe
albanez 250; v. şi Dimitrie.
~ 233, 238.
albii, car cu - 129.
acoperămînt de casă 345, la cişmea 384, de
aleii 182.
clopotniţă 448, pentru poartă de m-re 28.
acoperiş 349; ~ nou la prăvălie 305. alişverişuri (alijverişuri) 129, 178, 221,
<acte> (cărţi domneşti, drese, hrisoave, 266, 268, 328,396.
ispisoace, mărturii, privilegii, scrisori, <altar> (oltar) 131.
urice, zapise): passim. altănolucu, giubea şi rochie cu ~ I.
adetiuri 58, 94, 136, 143, 257, 280. amaneturi 37, 46, 89, 180, 251, 315, 351,
a d u n ă t u r i cu beţie şi ţigani 129. 405, 443, 457; acte puse amanet 39, 65,
afierosire 241, 296, 331,482. 191, 368; prevederile pravilei despre
a f u r i s a n i i 317. zestrea pusă amanet 259.
amnare 135,182, 239.
a g ă 90, 166, 294, 325, 359, 382, C; v. şi
anaforale 24, 37, 129, 131, 147, 155, 174,
Abdunchere, Aii, Andronache Donici,
221, 225, 246, 266, 268, 279, 286, 300,
Costache Purice, Lupul, Rămădan;
317, 324, 336, 350, 351, 380, 384, 403,
~ din Roman 294, 356, 363; v. şi
405,448,489, 507, F.
Husăin;
analoghi, poale la - 95.
mare ~ <de tîrgul Iaşi> 129, 139, 174,
analoghie între veniturile şi cheltuielile bo-
221, 222, 236, 266, 268, 410, 414, 507;
ierilor şi cantariatică socotită după -
evaluează dugheni 260; în Divanul
221,266.
domnesc 233, 328, 369; leafa acestuia
<anatema> (anathima), în formula bleste-
221, 266; să urmeze poruncile domneşti
mului 306.
243, 255; v. şi Constantin Carp, Costa-
angarale (angării), scutire de - 129, 137,
che Ghica, Constandin Carage, Lăscă-
138,144, 159,228,236, 255.
rachi Roset, Scarlatachi Sturza;
anison, rachiu ~ 239.
fost mare ~ 437; v. şi Ioan Cantacu-
antereu (antireu) 95,1.
zino.
an timiş 28.
aghiazmă 276; cristelniţă pentru ~ 239.
apari 221, 239, 265. 266, 323, 418, 506; v.
agie, polcovnicia agiei şi venitul agiei 221,
şi Chiriiac, Ghiorghie, Ştefan; leafa
266.
aparilor de la Curtea domnească 221,
agiutor, v. ajutor,
266; staroste de - 221, 266; uliţă de -
agiutorinţă, v. ajutorinţă,
199;
agud, semn de hotar 467.
vătaf de - 153; v. şi Gheorghe.

800r
apă 134, 182; aducţiune de apă în Iaşi 233, arhimandriţi si egumeni 4, 12, 44, 77, 95,
239, 300, 448; - de opărit şi spălat 106, 142, 150, 161, 168, 182, 221, 245,
căzile la vie 384; ciubăr de scos ~ 95; 278, 285, 333; 395, 403, 437, A; v. şi
curgerea apei ploilor a închis un dram Antim, Antonie Kavvakiş, Chiprian,
470; fîntînă cu ~ bună 470; hudiţă şi loc Dosithei (la m-rea Barnovschi), Elisei (la
de mers la - 446, 450; lagum la - 1 2 4 ; m-rea Trei Ierarhi), Ghedeon (la m-rea
matca apelor 233; . orăşeni: merg la ~ Cetăţuia), Ghcrasîm, Glicu, Grigorie
268; sacale pentru ~ 133, (la m-rea Sf. Sava), Ioasaf Frumuşanu,
apărie 375. Procopie (la m-rea Galata), Sofronie
apofasis 317. Irinopoleos (la m-rea Sf. Spiridon),
apostol 233; v. şi Sfinţii Apostoli Petru şi Venedict (la m-rea Moldoviţa).
Pavel. arhivă a Mitropoliei Moldovei (secolul
aprozi 122, 131, 273, 279, 335, 393, 418, XIX) 221.
448, 456, 483; v. şi Andrei Cosiţanul, arii cu pîine (cereale) 221, 266.
Costachi, Gheorghie, Ignat, Ioniţă aripi, cercei cu ~ 326.
Luca, Neculai Păpuşoi, Pană, Tărîţă,
armaşi 33, 79, 95, 131, 175, 196; v. şi
Ursachi; ceauş de ~ 129, 221, 266;
Hurmuz, Nenciul, Ştefan, Vasile;
ispravnici : de ~ 61, 140, 221, 266, mari ~ 129, 221, 259, 266; v. şi
391, 420, 430; v. şi Gheorghe, Ioniţă Costantin;
lancul; l'ost ispravnic dc ~ 198,; v. şi fost mare armaş 294; v. şi Dumitra-
Gheorghe;
chi Miimaroglu;
vătafi de ~ 3, 34, 129, 187,, 191, 246, armaşi ai doilea 129, 221, 266; foşti
,279, 286, 3,08, 324, 363, 380. 438, 489; armaşi ai doilea 175, 176, 477; v. şi
v, şi, Mişcoci; venitul „yătăjiei de,~ 221,
Ioniţi, Ştefan;
266/" • '' ' ' , '
armaşi ai treilea 221,266.
a r a m ă , bani de ~ 191, 3 2 2 , 323; bolduri d e
armate <ruseşti> 403.
~ I; ibric, lighean, tigăi, tingiri, sahane
armăsar dat zestre 326,1.
şi vase de ~ 182.
armăşei (armăşăi) 129, 221, 244, 266, 302,
arămuri moştenite 306, 362,
398, 506, D; v. şi Gheorghie, Năstasă
arc 177.
Stamati, Vasile;
arcar 108, 119; v. şi Luca.
ispravnic de - 221, 266.
argele de pivniţe 90, C; loc cît ţine argeaua
armăşia mare, venitul acesteia 221,266.
casei 270.
armăşoaie 201, 259; v. şi Ecatcrina, Safta.
arghii domneşti cunitate de măsiiră> 226.
armeuce (armance) 15, 94, 130, 141, 181;
argint 317; bani dc ~ 97, 103, 110, 112,
117-119, 131, 203, 217; cuţite, v. şi Dolcuţa, Miiica, Safta.
cristelniţe, farfurie, icoane, paftale, armeni (armani) 12, 58, 104, 105, 108,
solniţe, străchinuţă, tăvi şi zarfuri de - 115-118, 141, 181, 206, 207, 238, 304,
239.288,326,1. ' ' 313, 316, 322, 340, 347, 352, 383, 411,
argintari 134, 283; v. şi Iosif. 412, 416, 447; 449; v. şi Andrei
argintării (arginturi) 28, 95, 306, 362. diacon, Andrieş preot, Andrii preot,
arhangheli 462; v. şi Sfinţii Arhangheli Ândronici,iAnton Baronce, Arontin
Mihail si Gavril. negustor, Avăncs Cărăcaş, Carabet,
arhiepiscop al Alexandriei 219; v. şi Cărăcaş, Criste, Gligor, Grigori
Sfîntul Athanasie. diacon, lacop Sănablău, Lazor, Le-
arhierei 95; 165, 221; arhiereu de la Tîrgul venta, Lohan negustor, Luca, Mihai
Vtrtan, Muses, Ovanes, Petre, Piroş-
Frumos 182; v. şi Paful.
că, Sandul, Sava, Ştefan, Tănasie
arhierie 221/266,

801r
negustor, Toader, Toma, Vărtan Mă- 351, 364, 365, 383, 384, 396, 405, 424,
măligă; 432, 440, 451, 458-460, 466, 479; în
pămînteni şi străini 129; staroste de Divanul domnesc 233, 328, 369; v. şi
~ 129, 221,266. ...Balş, Arghire, C. Bantăş, Chirica,
arnăuţi 9, 220, 397, 448; v. şi Anastasie, Costache Conachi, Constandin Vîr-
Andoni, Toma; nav, Constantin Sturza, Costandin,
: căpitan de ~ 129, 220; v. şi Dumitru, Costandin Greceanu, Costi, Cozma,
arşinuri 221, 266, Ianachi Cantacuzino, Gheorghie Bel-
arvonă 206, 207, 239, 448. diman, Gheorghi Sturza, Grigorie
ascherlii, nu se strînge venitul cîntarului Balş, Iordache Balş, Iordache Canta-
din Movilău, Raşcov şi Soroca. .fiind ~ cuzino Paşcanu, Manoiachc Bogdan,
acolo 448. Negel, St. C., Vasile Ghindă;
aspri <monedă> 226, 250, 285, 349, 485, măre ban în Divanul domnesc al Ţării
astar <pînză> 276; ~ suvaz 131; pentru Româneşti 165; v. şi Dumitrache
legat răni 59, 182. Ghica;
aşezămînt
> 221, foşti mari - 156, 246, 294, 315, 323,
aşezări (aşăzări) <înţelegeri> 109, 136, 505; v. şi Alecul Razul, Costandin Vîr-
164, 314, 357, 370, 378,396,462. nav, Costin Catargiui, Ianache Canta-
aşternuturi date zestre 288, 326, I; ~ de cuzino, Gheorghie Beldiman, Iordache
casă 306; pînză de - 182; uşerii turci să Cantacuzino Pascaiiu,
J
Ştefan Catar-
' »
nu ia ~ ale preoţilor armeni din laşi 243. giul.
atlaz 59, 239,1; ~ la năsălie 276. bahi <monedă, în gerieral>; passim\ - albi
atlăgeaie, v. alăge. 105; - de aramă 191, 322, de pe vremea
aţă 131, 182, 384,448. muscalilor, vînduţi cu oca 323; - de
aur 317 ; inel de ~ 288; scaune poleite cu ~ argint 97, 103, 110, 112, 117-119, 131,
239. 203; 217, 417, 502; - buni 333, 376,
aurar 239; cobiect de cult> 131. 502, „fără pricină de scădere" 221, 266;
avaidanlîcuri pentru spiţerie 448. - curaţi 306; - gata 7, 23, 29, 59, 79,
avaeturi (havaeturi) 129, 221, 266,448. 83, 89] 120, 141, 153, 158; 183; 191,
averi 156, 221, 266, 317, 323, 331, 384, 203, 225, 284, 294, 306, 310, 347, 361,
369, 395, 412, 420, 428, 429, 442,451,
447,449.
489-491, 494, 497, 509, A; - mănăsti-
reşti daţi cu dobîndă 65; ~ noi 13, 57,
B
92, 129, 221, 266, 344, 447, J; -
turceşti 51; - vechi 383, 384, 447;
babe <femei bătrîno 5, 17, 95, 131, 182,
- împrumutaţi/restituiţi cu dobîndă
239, 296, 377, 398, 506; v. şi Anisia, 46, 65, 187, 191, 206, 207, 249, 269,
Antimiia, Catrina, Dochiţa, Dumitra, 317, 333, 356; - întorşi după o vînzare
Gafiţa, Ilinca, Maria, Maria Măhăiţa, 15; banii ajutorului 182; - cheltuiţi cu
Măriuţa, Sinica, Sofronia, Vasilca. înmormîntare şi grijile ulterioare 215,
bacali, v, băcani. 276; banii grosului <închisoare> 221,
bacşişuri la oamenii Curţii domneşti 182- 266; - în dări 243, 444, - de cuniţă 255,
bairactari 221, 266, 454; v. şi Apostol - în mortasipie 337; - în lefuri 221,
Iuruc. 266, 441, 442; - în taxe pe sare 47;
banii podului 28, 182, 239, 323, 384; -
balamale (boemale) 135,182,276,384. pentru răscumpărare de boieresc 148;
baltag (baltag), căpitan de - 129,221, 266. bani^ j c o j n 159, 177; banii vistieriei
bani mari <dregători> 19, 21, 27, 28, 32, 129,384?
48, 58-60, 94, 95, 99, 124, 129, 130, pungi de - 79, 306; strîngători de -
131, 147, 156, 181, 221, 238, 246, 247, 444; v. şi florini, galbeni, groşi, orţi,
266, 279, 303, 311, 322, 331, 348, 350, parale, piaştri, ruble, taleri, ughi.

802r
barilci de cuie 239. bâtălie 96.
baron 130; v, şi Gaten Bcrh. bâtlăgi cu vin 130; camănă pe - 182.
baş bulucbaş, v. bulucbaşi. bătrîni <părţi de moşie> 248, 369, 400.
baş ceauş 21, 87, 88, 221. 266, 342, 362, băutură, pivniţe cu - 236, 371.
383, 447; v. şi A l e x a n d r i , C o s t a n d i n , băzmăn, v. bezmen.
Drăghici; beccri 129, 221; 266,442; V. şi Ilie.
-agesc 129. beciuri 79, 271, 384; - de piatră 83, 164,
baş ciohodar 129; 333, 347 , 374 ; beci pardosit cu scîridurâ
baş haham 255 ; V. şi Isac, Marco, 222;-sub dugheană 414.
başcă 182, 195, 254, 440. beilic, case de - 279. v
baştină 156, 288, 377,497. beizadea 441; mormînt pentru o - 182.
băcal baş 25, 27, 58, 94, 130, 181, 238, bejenari (bejănari) 206, 238,; 473.
239, 322, 385, 414, 447-449, v. şi belacoasă 59.
Anastase, Andrei, Iani. beldarii«şaluri>317.
băcani (bacali, băcali) 6, 21, 75, 89, 108, benişlicuri 28,59,95,131, 182, 239.
181, 183, 221, 238, 266, 267, 303, 309, bercar 3 ; v. şi Grigoraş Hanos.
323, 351, 378, 383, 385, 405, 414, 421, beserici, v. biserici,
445-447; 449, 502, 504; v. şi Bade din beţie 129.
Tecuci, Costandin grec din Roman, beşlii 217, 221 v 266; v. şi Gavril.
Costandin Canila, Dimitrie grec, Du- bezmen (băzmăn. bczmăn) plătit pentru loc
mitru Herar, Ghiorghie din Chişinău, de casă şi de dugheni 14, 16, 27, 30, 36,
Hriste, Ianachi, Iani Mîrza, Mihai, 39, 52, 55, 56, 58, 69-73, 84, 90-92, 94,
Necolai Sîrbul, Necula Nomocrator, 95, 100, 108, 117-119, 129, 130, 158,
Petre, Petre Sîrbul; Sava, Stavăr; 181, 183, 194, 204, 221, 226, 238, 250,
staroste de ~ 221, 266, 327; v. şi 260, 263, 266, 269, 278-280, 283, 285,
G a v r i l G h e o r g h e ; breasla băcanilor din 287, 296, 301, 303, 322, 338-340, 342,
Iaşi 327. 346, 352, 357, 363, 371, 380, 383, 385,
<băcănie> (băcălie), car cu ~ 129. 402, 403, 409, 412, 414, 425, 436, 438,
băcănii (băcălii), <prăvălii> 52, 163, 305, 440, 447, 449, 454, 490, 505, 507, C, E,
447, F. F, H; - pentru un loc de vie 407; - pen-
băibărăcari 15, 36, 344, 439, 456, J; v. şi tru o pivniţă de piatră 440.
Aslan, Chirica. loan, Iordachi, Mano- biliard cu grinzi 133.
le, Sandul; bina 285.
staroste de - 15, 115; v. şi Iftimic, bir 177, 239, 309; - pentru străini 473;
Sava. posluşnici scutiţi de - 236; scutire de -
la vistierie 129, 138. 144, 214, 219,
bălţi de peşte; v. şi Brateş, Ialpov.
228.
bănese 66, 68. 484; v, şi M a r i a , S a f t a R u -
birnici 129,473.
sătoaia.
biserici (bisărici) 2, 21, 23; 57;78;9i : , 92,
bărari, căpitan de ~ 129.
123, 126, 137, 139, 164, 177, 198, 199,
b ă r b i e r i (bărberi, bărghieri) 63, 67, 94,
205, 213, 217, 221, 224, 237, 239, 242,
129, 130, 134. 181, 220, 221, 238, 266,
243, 249, 263, 266, 273, 276, 279, 321,
267, 274, 322, 346, 358, 383, 385. 391,, 342, 344, 345, 350, 367, 371, 372, 384,
445-447, 449, 450; v. şi Costandin 395, 401, 424, 428, 439, 448, 452, 456,
Sache, Gheorghe, Hrin, Lupul, Niţă, 459, 468, 470, 473, 501, 504. 505, J;
Pavăl, Petre din Botoşani, Sima, băiat de. ajutor la biserică 323;pridvor
Toader; la biserică 131; biserica cea mare <de la
staroste d e - 129, 221, 266. ;
Ţarigrad> 233,306, 317;
bărbierie 447.

803r
biserica armenească; . v. Biserica breasla blănarilor 321; staroste de -
Armenească; Sfintul Grigorie, 221,266,500; v. şi Sava.
biserică; biserica ungurească; v - blănărie <marfă a blănarilor> 321.
Biserica Catolică; <blăni> (blane), car cu - (scînduri) 129.
biserici din sate 28, 159, 233; v. şi blănită
» de samur L
Budcsti, Buciumi, Cotnar; blăstăm, v. blestem.
~ din Iaşi, v. Biserica Armenească, blestem (blăstăm) 317; carte de - 37, 156,
Biserica Banu, Biserica Bunavestire, 215, 239, 317, 359, 362, 405, 422, 479;
Biserica Catolică, Biserica Curelari, ~ arhieresc 124, 221, 233 şi ~ de patri-
Biserica Doamnei, Biserica Domneas- arh 317; ~ în act de vînzarc/cumpărare
că, Biserica Vovedenie, Biserica Vul- 1, 8, în danie 40 şi în diată 306; unic de
pe, Mitropolia Veche, Sfinţii Athana- -152.
sie <şi Chiril>, Sfinţii Constantin <si blide (bledi, blinde) 288,326,1.
Elenâ>, Sfinţii 40 de Mucenici. Sfinţii boală 276; boala ciumei 67,391.
Theodori, Sfîntă Preacuvioasa Para- <boarfe> (bîrfi) 95.
schiva, Sfîntui Andrei, Sfîntui Dimi- bob 129.
trie, Sfîntui Gheorghe, Sfîntui Grigo- bocceală 288.
rie, Sfîntui Ilie, Sfîntui Ioân < Boteză- bogasic (bogasîu, pogasie) 95, 129, 131,
t o r u l , Sfîntui Lazăr/Sfîhtul Nieolae 182,276,384,448.
Domnesc, Sfîntui Nieolae cel -Mic, bogasieri pamînteni 129.
Sfîntui Pântelimon, Tălpălari. bogăţie 177.
bitcă cu patru cai 331. bogoslov 233; v. şi Sfîntui Ioan.
bufi, v. boarfe, bQhccalîc 326,1.
bîrne, pereţi de — 133. boi 59,328; - dejug 129;- de evaluat 221,
blagoslovenie 452. 266; ~ tineri lăsţi prin diată 83; ~ daţi
blană de cacum 326. zestre 288,1; ~ morţi 131; brudină pe ~
129, 221, 266; car cu doi - 78,233 şi cu
blănari 2, 3, 17, 18, 21, 24, 27, 35, 42, 43, patru - 448; mortasipie pe ~ 129, 221,
50, 57, 58, 66, 68, 87, 88, 94, 121, 122, 266, 337; pereche de - 239; ~ scutiţi de
124, 127,.130, 158, 163, ,181, 192, 199, văcărit şi cuniţă 47, 219, 277.
203, 238, 249, 268, 271, 274, 287, 296, boieresc, zile de ~ 148,353.
301, 308, 310, 322, 345, 390, 391. 397, boieri mari şi mici 195, 221, 266, 328, 369,
425, 439, 461, 468, 469, 483, 484, 487, 476; ~ pămînteni 328; lefile boierilor
491, 500, 506, 509, C, F; v. şi Anastase, 221,266.
Andrei Mogîlde, Andronic, Apostol Io- bâ&fii <dregătorii> 177, 396; veniturile
niţă, Apostul, Castruz, Chirica, Costan- acestora 129,221,266.
tin, Costandin Blcbe, Costandin Leşes- boierime 317.
cul, Costandin Sava, Dima Beri, ,Enachi, boiernaşi 116, 221, 266, 331, 420.
Gheorghi Mîrza, Gheorghie, Gheorghi bolduri de aramă I.
ungur, Gligori, Grigore Solomon, Grigo- bolnavi 59,182, 233, 239, 323, 384,448.
rie, Ilie mărginean, Ioniţă, Ioniţă Cacare- bolniţă la m-rea Sf. Spiridon 233; v. şi
cu, Ioniţi Negel, Iosip staroste de ciocli, spital.
Miron, Nastas Părtăleanul,
» Neculai, Ne- boltă de viţă de vie 1; ~ <prăvălie> Li Foc-
culai ungur, Panaiot, Robea Idriceanul şani 303.
de la m-rea Trei Ierarhi, Sava, Statir, <borangic> (burungiuc), cămăşi de ~ 326.
Ştefan, theodor, Thoma, Toader, To- bordei 350,473.
der, Ursul, Vasile, Vasile Haută, Vasile bordeiaş 17.
Rugină de la m-rea Trei Ierarhi; boştncni 129.

804
bour (buor) <dare>, pe cîrciumi 129; bouri butnari 35, 95, 131, 138, 182, 221, 239,
domneşti «csemne de hotar> 221, 266. 258, 266, 323, 384, D; v. şi Gheorghi,
brad, scînduri de - 129, 221, 266. Martin, Pavăl, Petre, Sandul;
branişte la ţ. Iaşi 129; - <dare> pe crîşme staroste de ~ 221, 266.
şi pivniţe 129. butuci 239.
braşoveni 58, 183, 238, 322; 383, 447; v. şi buţi cu/de vin 27, 28, 59, 83, 88, 94, 95,
Gheorghie, Hristc, lani Combaţi, 130, 131, 181, 182, 221, 233, 238, 239,
Nica, Şăndre, Toader. 266, 323, 383, 384, 385, 448, 507;
braşovenie <dugheană> 72, 73. camănă pe ~ cu vin 129; camănă şi
breaslă 106, 129, 221, 266; ~ armenească mortasipie pe - cu horilcă 129.
115, 116, 129; - a băcanilor din Iaşi
327; ~ a blănarilor 321; - a grajdului C
domnesc 221, 266; - jidovească (evre-
iască) 129, 225, 255; ~ a mazililor 144. cabaniţă domnească 317.
breslasi
» 143. cacom (cacum), blană de - 326,1.
brîie de coborit sicriul 276. cafea (cahfe) 28, 59, 95, 131, 182, 239, 384,
brînză 384. 448; tavă l a - I , ,
brudină 239; - la Bistriţa, Dunăre, <cafegiu> (cahfegiu), venitul marelui ~ 129,
Moldova, Nistru, Prut, Şiret şi Trotuş 221,266.
129, 221, 266. ••..'.-• cafenca (cafine, cahfenea) 129, 133, 221,
brutari 305; v. şi loan, Nicolae loan. 266,301.
b u b e , în formula blestemului 317. caftane (căftane) 129,221,266, 317.
bucate 59, 95, 129, 221, 233, 266, 333, caftangiu, venitul marelui ~ 221, 266.
384. cahfe, v. cafea,
b u c ă t a r i 95, 131, 182, 221, 233, 239, 266, cahfengiu, v. cafengiu.
323, 331, 384, 448; v. şi Alexandru, cahfenea, v. cafenea,
Athanasie, Iile, Mihai, Ştefan, cahvcdegină la doamna <ţării> 221,266.
bucătăreasă 131; v. şi Marja, cai 28, 131, 182, 207, 239, 3 2 8 ; - de menzil
bucătărie, ogeac de ~ 133. 129; - de preţăluit 221, 266; cal furat şi
vîndut 384; cal mohorît 288; scutire de -
buciucaş agesc 129, 221, 266.
de olac 242; - vechi şi nbi 129; - scutiţi
buciumaş (buciuman) 221, 266,448.
de văcărit şi cuniţă 47, 219, 277; -
bucşă de fier 239.
telegari daţi zestre 288; brudină pe - 129,
budăi, în hotar de loc 10.
221, 266; grajduri de - 452; grăunţe la -
bulgări, ocă - pentru bolnavi 384.
239; gunoi dc - 133, 448; hudiţă cît
bulucbaşi (bulbaşi) 64, 221, 266, 383, 385,
merge un cal cu şa 352; iepe cu - 206;
449,503; v. şi Adam, Costandin, Ionaş;
leftică cu patrii - I, bitcă cu patra ~ şi
~ ageşti, - ai doilea din Curtea dom-
cuhnie cu doî - 331; moară de - 162;
nească, - hătmăneşti, - ai doilea şi ai
mortasipie pe - 129, 221, 266, 337; orz
treilea hătmăneşti, - de Galaţi şi pentru-95,323.
pocloane pentru - 129,221,266; caici 328.
baş ~ 186,473, 483,497,498, 506; v. cale pe care merg mahalagii la biserică 470.
şi Dima, Ion, Ioniţă Gage; baş - din calfe 37, 207, 385, 449; v. şi Diamandi
Curtea domnească 129, 163, 221, 266; v. Dumitriu, Panaite; calfă a căpitanului de
şi Dumitru; baş ~ agieşti, hătmăneşti, podari 127; - de dugheană, scutite de
de Focşani şi de Galaţi 129,221,266. dări 47; - dc dulgheri 260; calla de
burungiuc, v. borangic. suiulgii 233; - de teslari 129, 256, 487;
buor, v. bour. v. şi Caraianc;
&113 dfe* Mdari -"129; - ce vor ieşi
meşteri 321;

805r
calici (călişi) 131,262. case din tîrg, vîndutc/cumpărate: passim;
calpacciu 484; v. şi lanachi. adelul casei 94; argeaua casei 270;
camaraşi, v. cămăraşi. aşternuturi de casă 306; gard la ~ 206;
camănă 129, 182; scutire de - 94; preoţi învoială pentru o casă 114; lemn de ~
131, 487; loc cît ţine streaşina casei 112;
armeni din Iaşi scutiţi de ~ cojocărească
pojijia casei 245; prispă de casă 500;
243.
streşine de ~ 456, 476; talpă de casă, în
caminari, v. căminari,
hotar de loc 22, 112;
camizoale 182,239.
casă arsă 497; - amanetate 37, 251; ~
<canaf> (cănăf) cu fir 131,384.
cu bezmen 269, 285, 409; casă cu cramă
canavaţă (canoveţi) 95,182, 317.
131; casă cu sobă 95; ~ de beilic 279; ~
candele (candile) 28,59, 131, 182, 239, 323, de musafiri 380; ~ de tîlhari 129; ~ date
384. zestre 66, 1; ~ dăruite 2, 40, 147, 241,
canoane apostoliceşti 137; — bisericeşti 233, 296; - de evaluat 129, 135, 221, 266; -
341; - de obşte 317; ~ de pravilă 360. cu loc de hotărnicit 394,' 419; casă de
canoveţi, v. canavaţă. construit 220; casă tăcută pe loc dc uliţă
cantar, v. cîntar. 293; - în hotar de loc 21; ~ îri litigiu 115,
cantaragiu 45; v. şi Gavril. 424; casă pe loc domnesc 281; ~ la vie 1,
cantariatică 221,266. 4, 59, 60, 97, 120, 122, 237, 253, 284,
<capace> (capace) de tingiri 384,1. 343, 378, 381, 395, 428; - moştenite 22,
capete la datorii băneşti 24, 28, 59, 206, 207, 83, 245, 268, 306, 362; ~ părinteşti 89,
109, 215, 333, 347, 474, 475; casa
306, 351, 362, 405, 443, 457. râsurilor 396; schimburi de ~ 68, 164,
capete, hotărîre de judecată cu multe ~ 37, 267, 433, 434; ~ vîndute la mezat 24,
capichihaie, v. capuchehaie. 180, 225; ~ stricate/risipite 116, 457,
capitală a ţării 221. 488, 494, 496; - şindrilite sau acoperite
capră, mortasipie pe - 129. cu paie 368; casa thesavrofilachio de la
<capuchehaie> (capichihaie) 59; v. şi Mitropolie 221,266, 396; casă „urzită" şi
Lefter; ~ de Hotin 182. neacoperită 473; casele preoţilor armeni
carătaşi (carîtaşi) 221, 266; carătaş domnesc din Iaşi să nu adăpostească turci 243;
220; v. şi Gavril. mile pentru ~ scăpătate 95; opis/condi-
care 42, 59, 131, 221, 239, 266, 448; brudină că de acte de ~ 81, 86, 113, 149, 189,
pe ~ încărcate sau goale 129, 221, 266; 245,290,296; v. şi copii în casă.
mortasipia pe carul cp cofe, draniţă, sare casir, vită ~ tăiată de mesercii jidovi 255.
şi şindrilă, pîrcălăbia pe carul mocănesc catalog de rînduiala boierilor 129.
129; - cu doi boi 78, 233; ~ cu fin 28, catarg ce coboară pe Sifet 129, 221,266.
59, 131, 182; ~ cu lemne 28, 95, 129, catarhrisis al stăpînirii 317.
182, 239, 276, 323, 384; - cu lipscănii catastife (catastihe) 156, 181, 182, 233, 289,
27, 58, 94, 129, 130, 181, 221, 238, 266, 485.
322, 383, 447; loc lăsat cît să umble un categumeni, v. egumeni,
car 55, 56, 72, 73, 78, 84, 411; - luate catolici 235. 236; prefect catolic 508.
unor posluşnici de ispravnicul de ţinut cazaci (cazaci) 129; steag de - 221, 266; ~
49; ~ cu lut 133; - cu nuiele 135, 182, dezbracă un călugăr 95 şi jefuiesc un
239; ~ cu peşte 328; ~ cu rogoz 135. preot 131.
came 182, 239, 276, 384; trunchi de tăiat ~ cazadii 27, 28, 58, 59, 94, 129, 130, 131,
181. 181, 182, 207, 233, 238, 239, 271, 322,
casapi (căsăpi) 115, 188, 208, 209, 270, 292, 383-385,447,449; v. şi Andrei, Costan-
309, 379, 397, 469, 498; v. şi Ânăstasie, din Gremea.
Andrei, Gheorghe, Gligoraş, Ion, cazma 182.
Ioniţă Anăbani, Iordachi, Neagul, cădelniţe 59.
Sterie, Vasile Covrig, Vasile Roşea.

806r
caftane, v, caftane, - de ocnă 58, 221, 266, 322, 370, 383,
călămară, v. călimară. 449; v. şi Papandenopulo.
călăraşi (calăraşi) 28, 272; v. şi Gligoraş, cămărăşia mare, venitul acesteia 221, 266.
lodachi Clate, Toma Obătlagă; - hăt- cămăşi (cămeşi) 59, 95, 182, 239, 323, 326,
măneşti 221, 266; - mezilgii şi căpitan de 384,448,1.
- mezilgii 129; pocloane pentru - şi căminari (caminarij39, 93, 96, 98, 1&, 130,
steag d e - 2 2 1 , 266; 167, 172, 173, 234, 258, 306; v. şi Coste
- de Ţarigrad 217, 218, 332, 428, 509; Papafil, Enache, Iordache Balş,
v. şi Constantin Plop, Crăciun, lorda- Răşcan (1812);
chi Clăte, Mihai Brăileanu, Vasile Flo- mari - 191, 223, 247, 441; în Divanul
coşelul, Vasili Golăianu; domnesc 233, 328, 369; v. şi
fost călăraş de Ţarigrad 429; v. şi Ion Dumitrache Schiliţă, Scarlat;
Brătilă; fost mare căminar 389; v. şi lordachi
chihaie şi vătaf de ~ de Ţarigrad 221, Balş.
266. . cănaf, v, canaf.
călărăşiţă 21.8; v. şi Ştefana, căpace, v, capace,
călcătoare la vie 60, 384,393; 395,428; ; căpăţîni de curechi 323, 384.
căldare 182; ~ ce lucrează horilcă 129. căpitani 27,28, 58, 59, 94, 95, 114, 130,131,
căldărar 112; v. şi Costantin. 181, 1:86, 205, 229, 238, 265, 267, 306,
<călimâră> (călămară) de sticlă 182. 322, 323, 333, 374, 376, 383, 385, 397,
călugări (părinţi) 28, 59, 95, 131, 152, 163, 402, 424, 447-449; v. şi Anastasie,
168, 182, 227, 233, 239, 240, 273, 276, Antohi, Calotă, Costandin, Coste,
323, 369, 383, 384, 408, 429, 507; v. şi David, Dumitraşcu, Gavril Dorobăţ,
Athanasie, Ghiclean, Ghideon, Mathei, Gcavid, Iane grec, lanne Castoriiano,
Neculai, Ştefan, Theodosie. Ioniţă Romoşcan, Irimia, Lupul,
călugăraşi 116, 452. Mihalachi, Neculai Sîrghie, Papafil,
călugăriţe 32, 131, 137, 175, 276, 296, 361, Petre, Sava, Ştefan Ciurchi, Ştefan
439, B; v. şi Casiiana Poroschioaia, Ţîntilă, Toader, Todiraşco, Ursachi,
Crupenţchioaia, Floarea, Gămălioaia, Vasile Raţă, Vasile Roş;
Martha, Sarafima: foşti - 144, 424; v. şi Ion Giuscă,
cămară 378,441; dugheană cu - 412; Vasile Bondoc;
- domnească 221, 266; a doua - căpitan agesc 407; v. şi Ion;
domnească 485; - de arnăuţi 129, 220; v. şi Dumitru;
vătaf d e - 221,266; diac de - 200; v. şi - de baltag ai Agiei 129,221,266;
Dumitraşcu Muşte, mare căpitan de bărani la Cernăuţi 129;
cămănar 309; v. şi Paraschiv; mare - 129, căpitan de cîmp al Hătmăniei 129;
221, 266: ' ' ; - de dărăbani 104; v. şi lordachi
cămăraşi (camarăşi) 21, 28, 58, 59, 95, 131, Papa; mari - de dărăbani 129, 221, 266;
182,'239, 306,' 368, 381, 383, 449; v. şi fost mare căpitan de dărăbani 273, 279;
Enache, Iordache Panaiote, Neculai, v. şi Simion Coroiu;
Pavăl, Tănase; - de drăgani 129, 221, 266, 436, 438;
mari - 129, 221, 225, 255, 266; în v. şi Costandin; căpitan de drăgani din
Divanul domnesc 233, 328, 369; v. şi Curtea domnească 221, 266;
Costache Ghica, Toma; mari - hătmăneşti 221, 266;
- ai doilea 129, 213, 266, 441, 442; v. mari - de lefegii 129, 221, 266;
şi Iftimc Scarlat, lordachi Dima; - de levenţi 221, 266;
- de izvoade 27, 129, 221, 266, 323, - de podari 127, 128, 221, 266; v. şi
385,449; v. şi Neculai; Dumitru;

807r
~ de vînători 129, 132, 221, 266; v. şi cărţulii la cărăuşi 129, 221, 266.
Petre; căruţe 42, 129, 182, 328, 448; brudină şi
~ de călăraşi mezilgii la Bărăiacu, pîrcălăbie pe chiragii cu ~ 129, 221,
Bîrlad, Chişinău, Crasnaleuca, Focşani, 266.
Galaţi, Gangura, Ştefăneşti, Vaslui 129; căsăpi, v. casapi,
mari - de Adjud, Ciuhur, Codru, căsar, jidov ~ 255.
Comăneşti, Coţmani, Covurlui, Dorohoi, căsăpie 347.
Greceni, Iaşi, lubăneşti, Lăpuşna, Neamţ, căsişoară 200.
Orhei, Ropce, Sorbea, Tecuci şi Trotuş căsoaie 273,279.
129, 221, 266; ~ în diferite localităţi din
căsuţe 121,189,387,459, 460,473, 502, A.
Ţara Moldovei 129,221,266;
căţuie 28, 182, 239.
căpitan la Botoşani 181; v. şi Iane;
căuşe 182,239, 384.
căpitan de la Covurlui 121; v. şi Griga; 5

căpitan de la Şăptiliceni 383; v. şi căzaci, v. cazaci.


Ursachi; căpitan din Tîrgul FrumoS 424; căzi la vie 33, 59, 60, 87, 88, 95, 120, 131,
v. şi Lupul; căpitan de la Vadul Volov- 182,239,284,323,384, 393,428.
ceniţa 447; v. şi Ştefan Nicolaevici. ceaprăgărită 101.
căpităneasă (căpităniţă) 466, 479; v. şi ceară (ciară') 28, 58, 59, 77, 94, 95, 129-131,
Anuţa, Sîmina. 165, 168, 181, 182, 221, 233, 238, 239,
căpriori, lemn pentru ~ 135,239; 266, 278, 301, 322, 323, 383-385. 447,
căptuşală, bogasie pusă ~ 384. 449, 452, 505; lumînări de ~ 221, 266,
cărămidari 26, 97, 393, 448; v. şi Ioniţă; 276,384,417,448.
staroste de ~ şi vătaf de - şi olari 129, cearşafuri (cerşavuri) 182,326, 384.
221; 266. ' •"•"•'"• •' ceas, plată pe ~ pentru ispravnici 129.
cărăme, v. c r a m e . ceasornic 195, 300,323; turn de - 2 6 8 .
ceasornicar 274, 323; v. şi Grigori fost
cărămizi 95, 129, 133, 182, 239, 384, 448,
paharnic al doilea,
452.
ceauşi (ceavuşi, ciauşi) 28, 33, 59, 127, 221,
cărăruşă 445,450.
266, 338, 339; v. şi Arap, Grigori,
cărători la vie 182, 239.
Ianachi, Ispan, Necolai Moraitu;
cărăuşi 28, 129, 384; v. şi Ştefan; vătaf de ~
başi ~ 21, 87, 88, 221, 266, 342, 362,
şi cărţulie la ~ 129,221; 266.
383, 447; v. şi Alexandri, Costandin,
cărăuşie 129.
Drăghici;
cărbunari 221, 266.
başi ~ agieşti, baş alai ceauş, al doilea
cărbuni 323, 384,479.
alai ceaiiş, iciolan ceauş 129, 221, 266;
cărcimari, v. cîrciumari.
~ de aprozi 129, 221, 266; ceauş
cărcimăyV. cîrciumă.
domnesc 340; v. şi Ispir; ceauş de jidovi
cărţi de blestem 37, 156, 215, 239, 317, 359, 45; v. şi Ursul; ceauş de negustori 296;
362, 405, 422,479; carte de epitropie 34,
v. şi Costandin Căsiian; ceauş de podari
37; carte de egumenie 384; carte de în ţă-
221, 266; - de teslari; 133, 135; v. şi
ri tură 68; carte de jalbă, legată sau
Apostol, Ispas.:
deschisă 221, 266; ~ de judecată 16, 25,
ceprazuri la cabaniţa domnului 317.
29, 67, 88, 99, 116, 141, 215, 221, 249,
256, 264, 266, 279, 348, 350, 351, 364, ceprăgari (ceprigari) 204, 221, 266; v. şi
365, 391, 393, 436, 438, 448, 459, F; Vigder jidov; staroste de ~ 221,266.
carte de mărturie 134; - de milă 228; cercei 288; - cu diamante 306; ~ cu smaralde
carte de soroc 221, 266; ~ scrise pentru 326,1.
slujbe 221,266; cercetare de locuri 87, 208, 274, 279, 307,
carte a împăraţilor <în cod de legi> 312, 318, 345, 355, 362, 380, 405, 438,
254; învăţătura cărţii 198, 255; bani 456, 484, 500, 506, 507, F; ~ de judecată
pentru legat ~ 182.

808r
37, 251; ~ de obştie a elevilor de la pentru cîrciumi şi pivniţe 94, 130, 181,
Academia Moldovei 177. 238, 322, 403, 440; * pentm locuri 129,
cercevele 133, 182, 239,448. A; - pentru cărăuşi sau chiragii 28, 129,
cercuri la buţi, căzi şi poloboace de vin 95, 221, 266; - pentru transport de materiale
130,182,239,384,448. 182, de sare 239 şi de vase cu vin 59, 95,
cerdac 79, 131, 133; ~ la dugheană 57; ~ de 131,182,239,323,384,448.,
spiţerie 239; ~ şindrilii 133. chitar, v. pitar.
cerdăcel la prăvălie 305. chircibaş (chiurcibaş) 221, 266, 321,
cergi 59, 131, 182, 239;- braşoveneşti 448. chiverniseală (chivernisală, schiverniscalăj
cerneală 59, 95, 131, 182, 221, 239, 266, 37, 83, 179, 221, 240, £55, 266, 303,
384. 318,408.
certare cu bătaie la tălpi 112. chivernisitor (chevernisitor) 184,233.
ceşmele, v. cişmele, ciară, v. ceară.
cetareale 317. ciauşi, v. ceauşi.
cetate stîntă 317; v. şi Ierusalim, ciferturi, v. sferturi.
cete de jefuitori şi ucigaşi 129,221,266. cift 129,221,266.
chelari 182. 280,448; v. şi Nistor, Vasîle. <cimpoieş> (cîmpoieş), ţigan - 382.
cheltuieli: passim-, izvoade de - 28, 59, 95, cinii, fabrică cu toate ciniile de trebuinţă 184.
131, 182, 239, 323, 378, 384, 440, 448; - cinste, oameni de passim.
cu o casă 241, cu dugheni 55,56, 256, de cioban 32; v. şi Gheorghii.
judecată 1, la o nuntă 303, cu nişte răniţi ciobotari, v. ciubotari.
225, ale m-rii Aron Vodă 289; - dom- ciocli 276, 473, 478; v. şi Anastasi croitor.
neşti 233. Lupul; staroste de - 83, 163, 322, 384,
cheotori, v. chiotori. 443, 500; v. şi Iosip blănar, Lupaşcu
cheptănari, v. pieptănari, Covrig, Paraschiv; fost staroste de -
cherestea 129,182,233,403, F. 121,378,439,456; v. şi Timofte croitor,
chesmerii, şaluri - 317. ciohodari 205, 209, 221, 266, 292; v. şi
chetrari, v. pietrari, Gheorghi, Petre Dimitriu; baş—, ici—
chetre, v. pietre. şi chihaie de-129,221; 266.
<chezaş> (chezeş, chizăşj 87,88, 322. cireş, semn de hotar 479.
<chezăşie> (chizăşie, chizeşie) • 129, 221, <cirac> (ciriac) 331
266. cişmele (ceşmele, ciuşmele) 181, 233, 239,
chihaie (chehaie) de călăraşi dc Ţarigrad, de ' 268, 291, 437, 479, 502; acoperâmînt la
călăraşi hătmăneşti, de ciohodari, de - 384; parmaciîcuri la - 323.
panţiri 129, 221, 266; - de şatări 274; v. cit, anteriu şi felon de - 131,1.
şi Manole. ciuberc la vie 59, 60, 88, 95, 182, 239, 384,
chile de orez 182; - de orz 95,131. 393.
chilhangiu (chiulhangiu) 221,266. ciubotari (cibotari, ciobotari) 27, 36, 39,
chilii 452,462, 54, 103, 107, 109, 169, 183, 231, 297,
chioşc 305. 322, 323, 345, 348, 350, 377, 386, 394,
chiotori, pietre hotar - 304, 394, 422, 426, 419, 424, 443, 457, 478, 483, 503, 506;
439,456,465,469,470,473,500,506, v. şi Acsinte, Ândrunachi, Costandin,
chiptănari, v. pieptănari, Costandin Bătog, Costandin Gănştes-
chiragii, staroste de - şi vătăjia de - 129, cul din Tîrgul Frumos, Dumitraşcu,
221,266. Gavril, Ion Ţapul, Lupul, Maftei.
chirie 384; - pentru case 61, 206, 285, 336, Mihai Chitită, Moisi, Toader, Toma,
474, 475; - pentru dugheni 27, 34, 58, Ursachi, Unul, Vasile Bondoc, Vasali;
203, 207, 256, 287; 294, 305, 323, 336; staroste de - 129, 221, 266, 502; v. şi
383, 385, 405, 414, 417, 447, 449; - Chetre.

809r
ciubote (cibote) 28, 59, 95, 131, 182, 239, clironomie 14, 107, 109, 254, 259, 264,
. 323, 384, 448; <amendă> 221, 266, 268, 360, 362, 378, 424, 493; renunţare
448. \ la - 180.
ciubucciu (cibucciu) 132, 323, 395; v. şi clisîiarh, v. eclcsiarh.
Gheorghe; mare - 129, 221, 266. clopotar la Ocna 302; v. şi Gheorghie.
ciubuce, car cu - 1 2 9 . clopote 59, 276; funii la - 131.
ciumă 8, 40, 59, 67, 79, 87, 109, 131, 133, clopotniţă 131, 182; acoperămînt de - 448;
265,391,418,420,487,493. lemn d e - 9 5 .
cizmari 63, 119, 213, 322, 323, 352, 372; cluceri 72, 147, 164, 203, 206, 207, 246,
v. şi Cechez, Dumitrachi, Grigorie 259, 276, 319, 322. 326, 383, 384, 412,
Drăgan, Ion Buga, Lazor Sîrbul, 448, 458, 479, 498, 507, I; v. şi
Vasile; staroste de ~ 352; v. şi Anton, Constandin Balş, Gheorghi...,
Ariton armean, Iordachi Balş;
cizmăriţă 213, v. şi Aniţa. mari - 129, 136, 141, 143, 156, 215,
<cîini> (căini), în formula blestemului 317. 221, 246, 248, 257, 266, 268, 279, 282,
cîlţi la sobe 182, 239. 438, 458, 472, 489, 491, G; v. şi
Dumitrache Vîrnav, lordache, Mihai
cîmp 501; precupeţii cumpără produse de la
Jora, Pavăl Ursuleţ, Ştefan Catargiul;
- 221, 266; căpitan de ~ al Hătmăniei
mare clucer în Divanul domnesc din
129.
Ţara Românească 165; v. şi
cînepă, car cu - 129.
Dufiiitrache Racoviţă;
cîntare (cântare), - cumpărate şi venitul
foşti mari - 55,73, 151, 190,273,
cîntaruliii din tîrguri dat în credinţa 27,
279, 458, E, H; v. şi Mihai Sturza,
58, 59, 95, 129, 181, 182, 221, 233,
Ştefan Năstase;
238, 239, 322, 383-385,447-449.
clucer al doilea 129.
cîntări bisericeşti 198.
cluceroaic 156; v. şi Maria Catargioaia.
cîrciumari (cărcimari, cîrcimari, crîşmari)
coaste, o uliţă „îşi dă cu un loc de casă
130, 221, 262, 266, 345, 348, 383, 424;
500.
v. şi Andrii, Grigoraş, Ilie, Nistor,
cocii, cai telegari cu - 288.
Ştefan, Toader; staroste de - 221,266.
coconi (cuconi) <copii> 23, 33, 35, 42, 45,
cîrciumi (cărcimi, cîrcimi, crăşme, crîşme) 62, 63, 66, 79, 89, 99, 171, 176, 186,
21, 27, 40, 58, 87, 89, 94, 95, 99,124, 265, 302, 329, 330, 361, 372, 417, 420,
129-131, 163, 180, 181, 190, 221, 238, 432, 446, 476, 478, 499.
239, 266, 268, 273, 279, 287, 307, 308, codru 354, 479,
322, 333, 371, 380, 383, 384, 405, 434,
cofe (cute) 182, 239, 255, 384; car cu -
447, 448, 458, 479, 500; eîrciumă în
129.
Botoşani 433; cîrciumă a ispravnicilor
cofeturi (confeturi) 28, 59, 95, 131, 182,
de ţinut 221, 266,; cîrciumă stricată 27;
239, 276, 323, 384,448.
- dăruite 40, 440; ~ scutite de dări 27,
129,236. cofiţe 182.
cîrme ce coboară pe Şiret 129, 221, 266, cojocari 112, 129, 221, 266, 429, 457, 458;
cîrşme, v. cîrciumi. v. şi Ion, Sandul, Vasîle; staroste de -
cîştiguri 221, 266, 317, 396,437. 129,221,266,429; v. şi Sandul,
clăci 221, 266. colac 276; <taxă> pe viţa de pripas redată
cleşte mare 182. stăpînului 129, 221, 266.
clironoatne (cleronoame) <moştenitoare> colane 317, 326,1.
14. 99, 251, 264, 362. <colb> (colburi) 317.
clironomi (cleronomi) 19,41,99, 180, 259, colivă 131,182.
264,302,336,360,424: colţ de loc 342; ~ de zid, în hotar de loc
218, 226, 447.

810r
comisoaie 37; v. şi Ileana. 438, 443, 444, 454, 457, 465, 502; v. şi
comisei 221, 266, 358; v. şi Ion din Andrei fost iuzbaş, Dumitru..., loan
Buciumi; vătaf de ~ 221,266. Neculai, Iordachi, Mathei, Sandul,
comişi 37,96, 290,505; v. şi Iordache Can- Ştefan Canano, Toader;
tacuzino, Necola, Ştefan Buhăiescul; ~ de temniţe 221, 266, 486; v. şi
mari - 1 1 3 , 129' 156, 177, 221, 266; Toader Huiban;
în Divanul domnesc 233, 328, 369; v. şi ~ de cărţi, de lefile slujitorilor, de
Filip Catargiui, Iordache Cantacuzi- vistierie, de zaherea şi cherestea 129,
no, Matei Cantacuzino, Scarlat Stur- 221, 266.
za; mare comis în Divanul domnesc al conduragiu 55,77; v. şi Grigori.
Tării
»
Româneşti ,
165;' v. si
»
Manolaehe coniţă, v. cuniţă.
Creţulescu; consoartă <soţie> 349.
~ ai doilea 129,221,266; constrîngere, vînzare fără - 349.
- ai treilea 129, 221, 266, 350; v. şi copaci de prune şi de soc, semne de hotar
Costandin; 134.
fost comis ăl treilea 501; v. şi copil gemeni 111; învăţătură pentru - 198;
Neculachi. - în robie 95, 384; copil de slujbă 331;
comisia mare, venitul acesteia 221,266. - în casă 16, 87, 129, 131, '140,
comitet (1813) 382. 173, 182, 196, 221, 266, 413, 421, 422,
eomînd 128. 473; v. şi Andrei Hariton, Lozonschi,
condei 163, 181,345,447. Pavăl, Ştefan Izmana, Ştefan Turces-
condică 221, 266, 410; acte transcrise în - â cul, Toadir, Toma, Vasile;
Divanului 25, 32, 34, 35, 37, 48, 49, fost copil în casă 422, 470; v. şi
116, 124, 136-138, 143,144, 147, 148, Ştefan Izmana,
150, 159, 160, 168, 174, 184, 195, 219, ispravnici de— în casă 14, 21, 221,
221, 227, 233, 240-243, 254, 255, 260, 266; v. şi Costandin, Pascal;
261, 266, 277, 282, 300, 328, 331, 336, fost ispravnic dc ~ în casă 27; v. şi
337, 363, 369, 371, 377, 405, 424, 438, Toader;
444; ~ de aşezămînt 221; ~ de anaforale stegar d e - î n c a s ă 129, 221, 266;
225; - a ispravnicilor de ţinut 221, 266; vătafi de ~ în casă 14, 129, 182, 221,
- de documente de case 296, 349; ~ de 266,384,473; v. şi Dumitrachi, Iorda-
documente a Iui Mihail Sturdza voievod chi Aslan;
(1843) 430; - de judecăţi 67, 351, 391, fost vătaf de - în casă 79, 470; v. şi
436, 459; - a vistieriei 129, 142, 150, Iordachi Aslan;
202, 212, 221, 266, 337, 396; ~ cu vătăjia de - în casă 221, 266.
pecete domnească 233; ~ de scris
copilărie, om trecut de - la o vînzare 147.
venituri 28;
copile 348,468.
- a Bisericii Banu (1891) 9; ~ a m-rii
corabie 129.
Barnovschi (1796) 121, 253, 314; ~ a
cordele pentru raclă 276.
m-rii Bîrnova (1796) 145, 214, 354,
coretă, vin vîndut la - 383.
402, 480; ~ a m-rii Trei ierarhi (prima
cort, nămala cortului la mort 276.
jumătate a secolului XIX) 80, 106, 148,
219, 320; condică a m-rii Socola (seco- cositor (cosîtor), blide şi talgere de - 288,1.
lul XIX) G; - a Mitropoliei Moldovei costişă, în hotar de loc 479.
(1816) 157, 251, 269, 329, 366, 500; - costoroave 135, 182, 239.
a m-rii Sf. Spiridon 233. coşuri cu piatră 448.
condicari de divan 36, 129, 195, 219, 221, cot <unitate de măsură> 59, 95, 129, 131,
227, 233, 240, 241, 254, 255, 266, 271, 182, 207, 221, 239, 266, 276, 448;
282, 300, 304, 328, 336, 337, 351, 363, coturi cu bouri domneşti 221, 266,
369, 378; 384, 391,405, 410, 420, 436,

811r
cotării <dare> 27, 58, 94, 129, 130, 221, ctitori 92,95, 131, 164, 182, 233, 254, 448,
452, 505; v. şi Iordache (Ioasaf)
t tei sare 4e ~ 1-9. 221,266.^ Cantacuzino (la biserica Tălpălari),
>văt lc 182. Vasile <Lupu> voievod (la m-rea Trei
covo<« e 326,1. Ierarhi).
covrigi 276. cucoane 358, 442; v. şi Ileana, Ilinca
crainici la tîrguri 221, 266; crainic anunţă o Preaţetca, Raliţa.
vînzare la mezat 182. cuconi, v, coconi,
crame 1, 4, 60, 122, 129, 131, 182, 239, cufe, v. cofe.
253,323,343,384,428. cuget drept 317,
craveţi, v. coitori. cuhnie (cuhne) 182, 363, 384, 448; - în
crăcime, v. cîrciumi. Curtea domnească 221, 266; băiat la ~
crăşmari, v. cîrciumari. 239; odăiţă - 333; - cu doi cai 331;
crăşme, v. cîrciumi. stolnic l a l a spitalul m-rii Sf. Spiridon
credincer 129, 322, v. şi Costandin; mare 323; v. şi Toader.
-221,266. cuie 384, 448; - pentru şindrilă/draniţă 95,
credinţă, slujbe şi venituri date în - 58, 94, 182, 239, 384; - de fier 182; - la
130,181,198, 221,266, 322, 370,383. pervazuri 133.
creşnici daţi zestre 288. <cuiungii> (cuimgii), staroste de - 129;
creştini pravoslavnici 177; beşlii şi mehteri cuiungiu baş 34, 64, 221, 266; v. şi
• -221,266. Coste.
cristelniţă de argint 239. culegători la vie 95, 131, 182, 239, 323,
criţ <oţel> 59,95. 384.
crîşmari, v. cîrciumari. cules (culegătută) la vie 28, 59, 95, 131,
crfşmăriţă 222; v. şi Ilinca. 239,384.
crîşme, v. cîrciumi. ciilucuri 129.
croitori (craveţi) 3, 22, 61, 62, 97, 103, eumasuri de Europa şi de India 317.
117, 118, 158, 203, 205, 206, 207, 215, cumpănire, bună - 317.
217, 223, 239, 266, 272-274, 279, 285, cumpărători 7, 129, 198, 199, 203, 221,
302, 308,325, 330, 332, 344, 378, 383- 222, 247, 266, 316, 321, 337, 345, 392,
385, 397, 398, 417, 439, 448, 449, 456, 403.
470, 473-476, 478, 479, 491, 498, 506, cumpărătură -.passim.
D, J; v. şi Atanasi cioclu, Andrei Bucă, cumpeni de sare 322, 383,447.
Andriu, Angheli grec, Antohi, cuniţă (coniţă), scutire de - 47, 137, 214,
Chiriiac, Costandin, Dumitrache, 255, 277; ~ armenească, de vară şi de
iarnă, şi - leşească 129.
Dumitru Dule, Gavril Ceapă; Giawr-il
cununie 249; - la jidovi 255.
Sava din Umbrăreşti, Gheorghie;
cupari 238, 322, 385, 449; v. şi Ioniţă
Gheorghie Botezatul, Gligoraş; Ion;
Canano; fost cupar 369; v. şi
Ispir, Lupul, Mâţei, Marco, Nastasă,
Dumitraşcu Prăjăscu; mare cupar 129,
Pană, Radul, Sima, Ştefan, Theofanis,
;ţ. 2 2 1 , 2 6 6 .
Timofte, Toader, Unsul, Vasilachi,
cupeţi, v. negustori,
Vasile;- • ••>••-
cuptor 52,69,123,305.
staroste de ~ 221, 266.
curătoare la vie 182,428.
croitorie 447.
curătură 329, 378, 393,395.
croitoriţă 62; v. şi Măriuţa.
curechi 129,182, 239, 323, 384.
cruce 182, 276. <curelari> (curălari) 221, 266, 397; v. şi
eruptă, <taxă pe vita tăiată de mesercii Gheorghe; staroste de ~ 221,266.
jidovi> 255. curte 266; v. şi Curtea domnească.

812r
curtean de Ia Ocna 461; v. şi Antohi datorii 37, 46, 58, 60, 109, 180, 183, 207,
feredeuş. 221, 249, 251, 266, 294, 317, 336, 349,
curup de dulceţuri 28, 59,131,182. 351, 362, 363, 368, 387, 405, 436, 438,
7
cuşme moschiceşti 182, 239, 443,447,448,457; ~ părinteşti 147, 348;
cutii de milostenii 233, 321', 444; - de închişi pentru - 129; haine luate pe
cofeturi 384. datorie 317; vii luate/vîndute pentru ~ 4,
cutnie 326. 335;
cutremur 287. datorie creştinească 233, a domnilor
<cuţite> (cuţîte) de argint 326,1. 396 şi a dregătoriei 221,266; <obligaţie>
cuvînt politicesc sau legiuitor 317. 328.
datornici «creditori sau debitori> 19, 46, 62,
191, 269, 333, 336, 405; datornic închis
D
221,266.
daulgii 152; v. şi Costandin, Enachi.
dajdie (dajde) 318; scutire de ~ 144 şi de -
davagiu <reclamant> 459.
domneasca 137, 159, 242; scutire de - a
<dsţjderi> (dîjderi) 144.
morăritului 168; - a mazililor 221, 266,
dărăbani (darabani) 122, 265; v. şi Ncculai,
396.
Toader Cânte; căpitan dc ~ 104; v. şi
danii: passim; zesue lăsată danie soţului 249.
.,, lordachi Papa; mare căpitan de - şi
<dantele> (damteale) 317.
. steag de 221,266; ~ ai temniţei 221, 266;
dar al preoţiei 341.
fost mare căpitan de - 273, 279; v. şi
darabani, v. dărăbani.
Simiqn Coroiu.
dascăli, la biserici 5, < 17, 27-|«C 34, $ 76, dări, scutire de - 137, 138, 144, 159, 236,
78, ,95, 118, 119, 121, 122, 127, 128,
242,243,255,444.
131, i j l 153, 1,82, 199, 20(5, 209,
dărvari (dîrvari) 182; vătaf de ? 221, 266,
p i , 236,23C'#76, 284; 292, 311, 329,
397; v. şi Postul,
352, 359, 372, 377,384, 393, 398, 415,
deal, în hotar de loc 97, 473; dijma dealului
440, 448, 452, 478, 483. 499; v. şi
448; pietrari taie piatra din ~ 221, 266;
Barbul, Costandin (la m-rea Sf.
vii pe ~ 4, 88, 95, 109, 122, 157, 188,
Spiridon), Dumitru, Gheorghi (la biseri-
322,343, 384,407,410,479.
ca Tălpălari), Grigori, Ilie, Ioan, Ion,
degete, <amprente>, ale unor martori:
lordachi, Irimia Neculai, Lupul, Ma-
passittr, <unitate de măsură>, în măsură
nolache, Maribli, Mariş (la m-rea Sf.
deloc 152,484.
Spiridon), Mihai (din Grozeşti), Neculai deje. la vie 384, 393, 395.
(la biserica Sf. Nicolae cel Mic), Parthe- dejmă, v. dijmă.
nie,1 Sandul;! (la Biserica Domnească),
<departament> (dipartimenţ) de judecată în
Sandul Ha m-rea Sf. Spiridon), Tănasă
Divanul Moldovei 116. .
(la biserica Prepodoamtia Paraschiva),
<dcsăgari> (dăsăgari) 129.
Theodosie, Theodosie Chiriti, Toader
desetină (desătinâ) J29, 221, 266; din stupi
(din Copou), Toâder (la biscrica Sfinţii
384,447, 448; scutire de ~ 47. 137, 168,
Constantin «şi. Elena>), Toader (la
198, 214, 277; stupi scutiţi dc - 159,472.
biserica Sf. Ilie), Vasile (la biserica Sf.
desfătare, izgonire de - 317.
Nicolae); ~ armeni 108, 141; v. şi Grigo-
desfrînare 317.
ri; dascăl la Biserica Catolică 60; v. şi
lanaş; despărţenii <divorţuri> la jidovi 255.
dezgropat de vii 59.
~ ai lumii, în formularul diplomatic diaconi (diiaconi) 28, 59, 95, 131, 137,159,
165; - la şcoli 59, 198; v. şi Nicola;-»*!»' 189, 215, 233, 239, 276, 280, 323, 341,
ţinuturi 177; dascăl moldovenesc'' 384; 378, 384, 386, 395, 448,486, 495. 496 ;v.
măre (cel dintîi) dascăl 5, 177; v. şi şi Apostol, Gheorghe, Ignat, loasaf,
Sandul.

813r
Isail, Lupul, Nechifor, Sălvestru, divanuri de judecată: passim.
Theodor, Ţoader, Zaharia; divictari 129,182,221,239, 266.
- armeni 12, 105, 243, 304; v. şi An- dîjderi, v. dăjderi.
drei, Grigori; - la biserica domnească dîmb, semn de hotar 479.
221, 239, 266; ~ plătesc banii şcolilor dîrvari, v. dărvari.
177; ~ scutiţi de darea ajutorinţei 444; doage de bute 95.
diacon zugrav 151; v. şi David. doamne <soţii de domni> 442, 447, 448; v.
diamante, cercei, inele cu ~ 288,306,326,1. şi Catrina; mortasipia doamnei 181; 233,
diate (diiate) 19, 83, 128, 241,303,306, 322, 238; cahvegidină, fete în casă, fustaşi,
323, 336, 378, 384,440, 447,463. vornic şi vorniceasa la doamna 129, 221,
diavol, în formular de act şi în formula 266; v. şi Biserica dinspre Doamna,
blestemului 233,317. dobitoace moştenite 109.
dichiu (dicheu) 27, 436, 438, 448; v. şi dobîndă la împrumuturi băneşti 27, 28. 37,
Nichifor, Spiridon, State, 58, 59, 61, 65, 79, 89, 95, 131, 191, 193,
didascăl 177. 203, 207, 251, 315, 322, 351, 362, 405,
dieci 54, 88, 130, 171, 217, 218, 223, 280, 436; 438, 443, 447, 449, 457; bani
309, 350, 352, 377, 386, 407, 413, 429, împrumutaţi fără - 61; iertare de ~ 24,
431, 476, D; V. şi Andrieş, Ghiorghi, 206.
Ilie, Iordachi, Macarie, Panainte, Şăr- doboşeri 221, 266.
bănache, Ştefan, Tănase Vasili, Vasile <doctori> (doftori) 28, 59, 95, 131, 181,
Grigoriu; 182, 195, 206, 207, 225, 233, 239, 276,
diac de cămară 200; v. şi Dumitraşcu 323, 328, 370, 384, 385, 441, 442, 448,
Muşte; 449,504; v. şi Dracache, Evstatie, Festi,
~ de divan 42, 102,116, 147, 150,157, Fotache, Georgcache, Ianacachi, Luca,
183, 208, 217, 221, 222, 244, 249, 251, Luchi, Pândele, Testabuza, Triandafil,
266, 269, 270, 287, 314, 329, 332, 333, Volcu neamţ.
335, 345, 366, 374, 377, 378, 390, 397, <doctorii> (doftorii) 28, 95, 181, 182, 225,
412, 418, 419, 420, 422, 426, 428, 456, 239,276,323,328-384,448.
457,487,500,502; v. şi Andrii Docipal, dohot 182.
Antohi Luţă, Apostol, Enachi Stamati, dohovnic, v. duhovnic,
Iacov, Ioniţă Iancul, Sandul Gavril, domni ai Ţării Moldovei: passinv, v. şi: Cos-
Ştefan Zătreanul, Tănase Carp, 'ITico- tandin <Cantcmir>, Constantin Dimi-
dor Gaspar, Vasile Codneanu, Velişcu; trie Moruzi, Costandin Duca, Costan-
- de vistierie 89, 129, 350,368,461 ;v. din Mavrocordat, Costandin Racoviţă,
şi Costandin, Ianachi Sava, Iordachi <Gheorghe> Duca, Grigorie <II> Ghi-
Carpu, Ştefan Purice. ca, Grigorie Alexandru Ghica, Grigo-
dijmă (dejmă) 59, 80, 94, 106, 115, 129, rie loan Calimah, loan Theodor cCali-
130, 145, 178, 181, 182, 221, 239, 261, mah>, Matei Ghica, Mihail Sturdza,
266,383,415,447-449,502, G. Mihai Racoviţă, <Miron> Barnovschi,
dima <stofă> 317. Neculae <Mavrocordat>, Pătru Şchio-
dimeri, cal mohorît - 288. pul, Scarlat Ghica, Vasile <Lupu>;
dimerlie de 11 ocă 221,266. a; \ ~ ai Ţarii Româneşti 165; v. şi Alexan-
<directoi> (derector) (secolul XIX) 139. dru loan ' Ipsilant, Constantin Cehan
divan <canapea> 133. Racoviţă, Mihai Racoviţă;
divan, v. şi condică de condicari de - , peşcheş la domn 239.
dieci de logofeţi de <slujbaşi> de la domnie, mile pentru m-rî dc la - 129.
Divan domnesc. domnite <fiice de domni> 317,468.
divan-efendLsi a stat într-o casă din laşi 161.

814r
dovezi la judecată şi cercetări 37, 78, 116, încălcarea dreptului de preemţiurie 15;
129, 215, 249, 278, 350, 351, 459, 464; dugheană zălogită 222;
mărturii şi - 123, 349. casă cu dugheană 24, 108; cheltuieli cu
dragoman 161; v. şi Nicolache Sudu., - 239; crîşmă cu dugheană 94; judecată
dram, colan de ~ 326,1. pentru o dugheană 256; loc de - 117-
dramuri 131, 182; 384; - de ceară 239, 119, 405, 433; ucenic la dugheană 424;
venituri de la dugheană 233;
tămîie 137,367 şi zahăr 448.
perilipsis/opis de acte de - 24, 81, 86,
draniţă, car cu - 129; cuie de - 95,182,239.
113, 149, 166,189,290,325.
drăgani, căpitani de - 129, 221, 266, 436,
dugheniţe 92, 268, 362, 390, 412.
438; v. şi Costandin.
duhovnici (dohovnici) 40, 67, 83, 182, 239,
dregători 129,221, 266.
249, 322, 323, 384, 448, 452; v. şi Lupul
dregătorii 221,266,396.
dreptate 80, 264,315, 348,371, 375,378. preot, Vartholomei ieromonah.
drobi de sare 47, 129, 221, 233, 266, 322, <dulamă> (dulamnă) 182.
dulap, <leinn> 129, 133, 221, 266, 375;
383,447.
<mobilă> 182.
drojdie de vin 383.
dulceţi 28, 59, 131, 182, 323, 384;
drug de fier 129, 233.
străchinuţă de argint la - 1 .
drumuri în hotarul unor case şi locuri din
dulciuri 239.
Iaşi 2, 10,21,79,97,121, 122,139,162,
dulgheri, calfă de - 260.
195, 217, 218, 239, 244; 293, 309, 344;
dverc (tvere) 131.
,347, .350, 394, 399, 407, 410,, 411, 418,
422, 424, 426, 446, 450, 456, 457, 461,
E
469, 504, J; drum de umblat 124, 268;
drum săpat 175; drum închis 470; drum
deschis 134; piatră hotar în săpătura, <echivalenţe> monetare 57,165,417.
drumului 394; răvaş de drum 384; drum eclesiarhi (clisăiarhi, clisiarhi, clisîiarhi,
vechi 473, 478, 479; dramul <conducta> eclisăiarhi, eclisuarhi) 20. 28, 59, 95,
apei de la m-rea Sf. Spiridon 233. 131, 182, 239, 323, 384, 448, 500; v. şi
dubasă, moară pe - 168. Costandin, Gheorghie (la Mitropolie),
dughengiu 129, 221, 266. Sandul (la m-rea Sf. Spiridon), Sava (la
dugheni din tîrgj vîndiite: passim; - arse m-rea Dragonurna), Toader (la m-rea
170; - date cu bezmen (chirie) 14,70,77, Sf. Spiridon), Vasile (la m-rea Sf. Spiri-
95, 129, 260, 263, 322, 323, 385, 414, don).
449, F; — cu beci 222, cu cerdac pe edec al spiţeriei 181,
temelii de piatră 57, cu hrubă acoperită
egumeni (categumeni, igumeni) 4.15, 16,
cu olane 70; dugheană iăclierie 417 şi
28, 30, 34, 44, 52, 53, 58, 75, 77, 80,
dugheană pitărie 18, 27, 58, 238; - date
95, 97, 101, 106, 115, 116, 129, 134,
în conlul unor datorii - 294, dăruite 309,
141, 142, 145, 147, 148, 150, 152,157,
de construit 56, J, de dărîmat 126, de
161, 168, 170, 178, 211, 212, 214, 216,
evaluat'221, 266, dale zestre 326; - de
219, 226, 233, 241, 250, 254, 261, 263,
piatră 72, 73, 268, 347, 507; dugheană de
273, 276-279, 285, 291, 305-307, 309,
lipscănie scutită de unele dări 47; în hotar
314, 319, 325, 328, 331, 352-354, 359,
de loc 3, 40, 199, 207, 333, 385; -
363; 369, 375, 384, 390, 391, 395, 400,
jidoveşti 346 şi ungureşti: 273, 279; -
402, 403, 410, 414, 436, 438, 440, 452,
reparate 286, moştenite 83, 245, 264,
453, 462, 464, 472, 477, 479, 480, 507,
303, schimbate 164, 184, 364, 365, 369,
B; v. şi Agapie (m-rea Sf. Sava), Ana-
400, 437, stricate 77, vîndute la mezat
nia (m-rea Sf.1 loan Gură de Aur),
180, 438; dugheană ce vinde marfă cu
Anton (m-rea Agapia), Athanasie (m-
cotul 221, 266; dugheană vîndută cu
rea Sf. Sava), Athanasie (m-rca Sf.

815r
Spiridon), Calistru (m-rea Copou), etision (etisăion) 181,238, 322, 383,447.
Chirii (m-rea Copou), Damaschin (m- evlavie 452.
rea Sf. Ioan Gură de Aur), Dosithei (m- evreu 403; v. şi jidovi,
rea Barnovschi), Elisei (m-rea Trei exarhi ai mănăstirilor de la Sf. Munte 241,
Ierarhi), Ghedeon (m-rea Cetăţuia), 260,414.
Grigorie (m-rea Barnovschi), Grigorie exoflisire a unui zapis de datorie bănească
(m-rea Frumoasa), Hrisant (m-rea 405.
Pobrata), Ieochim (m-rea Sf. Ioan de la
Balata), Irimia (m-rea Dancul), Irimia F
(m-rea Trei Ierarhi), Ignat (m-rea
Bîrnova), Macarie (m-rea Agapia), fabrică de postav la Chipereşti 184.
Neofit (m-rea Trei Ierarhi), Nicodim familii scăpătate 317.
(m-rea Golia), Pahomie (m-rea Sf. Ioan fanaragiu 129.
Gură,de Aur), Paisie (m-rea Sf. Ioan farfurie de argint 326.
Gură de Aur), Paisie (m-rea de la fasole 129,182.
Ocna),: Parthenie (m-rea Bărboi), Pro- făclieri 21, 94, 130, 179, 209, 221, 266, 267,
copie (m-rea Galata), Şamuil Hiliandar 292, 377, 384, 417; v. şi Dandul,
(m-rea Trei Ierarhi), Sarafim (schitul Gheorghie, Hagi Tănase, Ioniţă din
Mînzaţi), Serafim (m-rea Precista din Botoşani, Ncculai, Sandul, Toader
Roman), Serafim (m-rea Trei Ierarhi);, Costaşcu; staroste de - 221, 266.
Sîrghie (m-rea Sf. Nieolae), Theofan făclierie 417; - din Bîrlad 384; din
(m-rea Aron Vodă), Thcofil (m-rea Botoşani 94,130,181, 238.
Aron Vodă), Varlaam (m-rea Copou), făclii 28, 276,323; - de prohod 276.
Varnava (m-rea Sf. Sava), Xanthu (na- făină 28,94,129,181,182,239,276,384.
rea Trei Ierarhi); fălcie de fîn 221,266.
fost egumen 309; v. şi Macsim (m-rea feciori de boieri şi ~ de slujbă 129; de suflet
Golia). 14.
egumenie 28, 254,452; carte de - 384. fcldmareşal (feldmarşal) 28, 47, 144; v. şi
emeneale317. Mineh.
emiclic (emeclic) 28, 59, 131, 182, 221, feligene (felegene) 182, 326,1.
239,266. feloane 95,131,239.
f
enghiuri, şaluri - 3 1 7 . femei bătrîne 3, 220, 274, 345, 352; - ale
unor oameni răniţi primesc mile de la
eparhii 317.
domnie 225; - ce aduc produse la tîrg
episcopi 99, 129, 246, 451, 486; v. şi Ino-
221, 266; femeie cu „multe fapte rele"
chentie (de Huşi), Leon (de Roman), 436, 438; ~ fără bărbaţi şi feciori,
epistat 384, 448. scutite de unele dări 129; ~ în casă 59,
epitropi (ipitropi) 27, 28, 34, 37, 58, 59, 95; - posluşnice 323, 448; ~ pentru
66,94, 95, 108-110,116-119, 126, 127, grija bolnavilor 233; ~ sărace 28, 59,
130, 131, 136, 137, 143, 177, 181, 182, 104,322.
198, 202, 221, 233; 238-241, 257, 264, feredeu 188,254.
266, 275, 279, 282, 306, 321, 322, 323,
feredeuş 249, 445, 446, 461; v. şi Antohi.
328, 331, 338-340, 342, 347, 357, 370,
ferestre'(fereşti) 131, 133, 135, 182; 239,
383-385, 400, 403, 409, 440, 443, 444,
447-449, 452, 453, 459, 466, 482, 505, 305,448.'
G. feşnice, v. sfeşnice.
epitropie 34, 37, 56, 322, 331, 384, 385, fete în casă la doamna 221, 266; ~ sărace
396,448,449. 59,95,131; ~ de ţigani 201,288.
ergalii, fabrică cu toate ergaliile 184. feţe de pristol 59, 131; <chipuri>, răvaşe pe
- pentru oameni străini 228.

816r
<fiare> (heră), la uşi, ferestre şi plug 131, furmagii sîrbi 473; v. şi Apostol,
182, 288, 384, 448. Gheorghie.
fiastră 502; v. si Anita.
*
furnu 351, 375, 405.
<fiastrii> (fistru) 419; v. şi Vasile Bondoc, furtună dărîmă case 95.
fier (her) 28, 59, 239, 323, 384; balamale şi fuştaşi 105, 335; v. şi Apostul, Sandul din
cuie de ~ 182; bucşe dc - 239, căţuie de Valea Adîncă; fuştaş domnesc 152; V. şi
- 28, drug de - 233, piroane de - 182; Dănilă; - ai doamnei, - de Divan şi -
- prelucrat (frînt) 129, 181, 238; de vartă 221, 266.
cantariatică pe - 221, 266; în formula
blestemului 317, 359. G
<fierari> (herari) 111, 252, 382, 416; v. şi
Costandin, Ion, Lupul. gajghiriu 306.
fir 182,317, 326, 384,1. galbeni <monedă> 129, 182, 221, 266, 417;
firte (fîrte, hirte) <unitate de măsură> de - ughi, bani noi 57; - ungureşti 378;
vie şi livadă 33, 97, 120, 125, 147, 157, salbă de - 288.
253,' 280, 284, 323, 329, 332, 358, 383, gard, în hotar de loc 3, 104, 134, 166, 175,
448, 502. 206, 218, 267, 268, 302, 308, 350, 359,
fin 95, 129, 131, 221, 239, 266, 322, 354; 377, 411, 445, 448, 457, 458, 473, 479,
care cu ~ 28, 59, 182; - împărătesc 58; 489, 496, F; - la vie 87, 88, 95, 140,
preoţii armeni din Iaşi scutiţi de lucrul 239, 323, 329, 384, 407, 428; - de
la - 243; stoguri de - 94, 221, 266, evaluat 378; - prost făcut 87; plasă de -
fînare (fănare) 129, 195, 221, 266. 239,487.
fînărie domnească 213. gavanos cu dulceaţă 323, 384.
fînaţ ffănaţ) 221, 266, 354, 410, 415, 452, gazde de tîlhari 129, 221, 266.
489; dijmă din ~ 80, 143, 148, 178, găitan 95,131, 384.
353. găleată dc sare 221, 266.
fintîni 83, 239, 347,470,473. gărduşan la vie 502.
flori pe straie 317, I; muşama cu - 182; <gealat> (gelat) 221,266.
scaune săpate cu - 239. geambas 336; v. şi Dima.
florini ungureşti 71. geamuri 239. ..., .
fluieraşi 221, 266. <general> (ghenerar, ghinăral) 95, 256; v.
foaie, lefuri date după ~ cu pecete domneas- şi Stofll.
că 221, 266. generaţie, stăpînire din - în - 226-
foc <incendiu> 55, 56, 72, 73, 84, 156, 221, gerahi (gherahi, girahi) 95; 131, 134, 182,
235, 266; 268; 274,340, 375,437; focul 233, 239, 273; 279, 286, 307, 312, 323,
gheenei şi săbie de în formula 324,' 380,» 384,• »
448, » 507; ' v. siy AndOna-
blestemului 306, 317; lemne de - 129; chi, Bartalog, Benedic Locman, Bor-
vatră de ~ 129, 221, 266; - făcut la spi- tolici, Costachi, Costandin, Iordachi;
ţerie pentru a nu se strica doftoriile 95. - la Ocna 28, 95, 131, 182, 239, 384;
fofeze la sfeşnice 323. gerah la Neamţ 182; gerah domnesc
frînc din Cotnari 308; v. şi Josef Frenkel. ' 221,266; gerah neamţ 239, 276, 384; v.
fruntaşi din sat 221,266. şi Herleţ. ...::•
fumuri ce sînt iarna în casă 317. gevaeruri; v. giuvaeruri. -sa»'
funduri la vase de vin 131, 182, 323. gheaţă, preoţii armeni din Iaşi scutiţi de
funie <unitate de măsură>, de şase stînjeni, lucrul la - 243.
439, de opt stînjeni 218, 388, de 12
ghedec 305.
stînjeni ,5.06 şi de 20 de stînjeni,.,-^.ş
ghenerar; v; general.
funii la clopote 131; car cu funii 129,
ghenicon, venitul boieriilor numit - 221,
furci de lemn pentru acoperiş 448,
266, 396. •

817r
gherah, v. gerah. nasie preot, Canache, Caraonfil, Cos-
ghermesut 207, 317, 1. tandin din Suceava, Costandin din Bîr-
<ghcenă> (ghienă), focul gheenei, în lad, Costandin băcan din Roman,
formula blestemului 306'. Coste, Dimitrie băcan, Dumitru vier,
ghinăral, v. general, Iannachi din Bîrlad, Iane căpitan,
ghirgiică 131. Lavrentie preot, Nicola; Pantazî, Pas-
giaruri, şaluri numite - 3 1 7 . cali, Simion, Steri nălban baş, Tudori,
gingirlii 384, Trinadafil, Varsami, Zaharia.
giubea I. griji <slujbe religioase> după moarte 109,
giudecăţi, v. judecăţi, 147, 215, 249, 276, 326, 378, 384, 419,
giudecători, v, judecători, 440.
giug, v . j u g . grindei la moară 59.
giuncani, v. juncani, grinzi 129, 133, 135, 221, 239, 266.
giurămînt, v. j u r ă m î n t . grîu 129; făină de - 181, 276; merţe de -
<giuvaeruri> (gevaeruri) 317. 221, 266, 452; zeciuală din - 94;
gîlceavă 61,116,410. neghina din în formular de act 221,
gîrle 410. 266.
gîrlici de pivniţă 79, 507. gropi 190, 457, 504; <mormînt> 448.
glasuri, şcoală pentru - şi alte cîntări gros <închisoare> 129, 221, 266.

bisericeşti 198. groşi <monedă> 1, 44, 53, 69, 101, 123,


glistiruri 276. 226, 285, 291, 305, 349,403,485.
gloabe 108, 129,221,266. gunoi 133, 182, 221, 266, 448, 452; preoţii
armeni din Iaşi scutiţi dc lucrul la -
gospodar 80,106.
243.
goştină 27, 58, 59, 129, 447; scutire de -
gură de pivniţă 78.
47,137,168,198,214,219,277,472;-
de vîndut 221, 266.
H
graf 32, 294; v. şi Potomschi.
g r a j d 61, 131, 273, 279, 350, 363, 378, hac 59, 94, 95, 130, 131, 182, 221, 239,
448, 452; - şindrilit 333; ~ domnesc, în 266,383.
hotar de loc 208, 454; breasla grajdului hahambaşi 129, 221, 225, 255, 266; v. şi
domnesc 221,266. Isac, Marco,
grădinari 106, 162; v. şi Dumitrii, haine 221, 266, 306,317.
grădini 78, 89, 162, 221, 266, 302, 333, halepuri 221,266.
422, 428, 445, 446,: 473, 493; 494; han al m-rii Trei Ierarhi 254, 268.
zeciuală din - cu legume 143, 148, 178, hangiu 383; v. şi Gheorghie.
353,452,453; grădină domnească 139. Hâtai, Locman gerah merge la - tătari 279.
<grămătici> (gramatici) 59, 110, 130, 131, hanos vîndut 94.
181, 238, 322, 383-385, :447, 449; v. şi harabagiu 188; v. şi Gligoraş.
Ioniţă Raţi, Spiridon; grămătic al haragi (hăragi) 131, 182, 239.
bisericii mari <din Ţarigrad> 306; v. şi hareale 317.
Vasilache; mare grămătic, "grămătic al harem, lefurile la - 442; al treilea psalt lă -
doilea şi al treilea 129, 221,266/ 221,266.
<grămăticiţă> (gramaticiţă) 59,95,131.
hartă „închipuitoare de starea locului" 213.
grăunţe 129, 239.
harzuri 239.
greci 7, 8, 27, 28, 58, 61, 94, 105, 130, 131,
hat 87, 105,361, 378.
174, 175, 181, 206, 207, 238, 239,272,
hatmani şi pîrcălabi de Suceava 21, 23,
318, 322, 323, 344, 383; 384, 413, 422,
32, 47, 58, 59, 99, 124, 129, 147, 156,
447-449, 454, 499, J; v. şi Alexi, Ana- 157, 161, 162, 177, 181, 221, 238, 246,
stase, Angheli croitor, Apostol, Atha-
818r
254, 263, 266, 293, 312, 322, 323, 336, hotarnice ale unor locuri 10, 21, 45, 54. 62,
342, 348, 351, 380, 382-385, 391, 405, 72, 73, 78, 98, 102, 103, 107, 116, 139-
424, 4 3 6 , 4 3 7 , 447-449, 451, 459, F; în 141, 149, 164, 166, 176, 186, 208, 209,
Divanul domnesc-233, 328, 369; v. şi 211, 213, 215, 217, 218, 220, 222, 230,
Dumitraşco Racoviţă, Dumitraşco 232, 270, 271, 292, 293, 298, 302, 304,
Sturza, Gheorghie Ghica, Ilie Catar- 309, 310, 316, 325, 333, 342, 350, 352,
giul, Ion Cantacuzino, Iordache Ghi- 355, 357, 360, 364, 365, 369, 372, 388,
ca, Lascarache Roset, Vasile Razul, 390, 400, 401, 406, 416, 418, 420, 422,
Vaşile Roset. 426, 439, 446, 456, 457, 462, 465,467-
havaeturi, v. avaeturi. 470, 473, 478, 479, 481, 484, 487, 498-
hazna <vistierie> rusească 187, 191. 501,504, 506, B.
haznale în Iaşi 130, 131, 182, 233, 300, hotărnici 8, 129, 211, 217, 239, 349, 390,
447; hazna nouă 27; hazna veche 124, 473,507, F.
268; ~ reparate 239; zid de hazna 469. hramuri ale bisericilor şi mănăstirilor 40,
hăhămie, venitul acesteia 255. 159, 164, 219, 227, 233, 240, 277, 296,
hărăgit de vii 59, 206. 323, 367, 383-385, 408, 448, 452, 462;
hătmăneasă 21, 89, 190, 366, 473; v. şi 472, 505; v. şi Adormirea Precistei (al
schitului Paşcani), Coborîrea Sfîntului
Safta Rusătoaia. Duh (al Bisericii Curelari), Naşterea
hătmănie, mare căpitan, başbulucbaş şi Maicii Domnului (ăl bisericii Tălpălari
stegar l a - 2 2 1 , 266. şi al schitului Hadîmbul), Sfinţii Apos-
heiuri Ia vie 253. toli Petru şi Pavel (al m-rii Cetăţuia),
heleşteu 181, 238, 322, 383, 462. Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (al
her, v. Fier. m-rii Dancul), Sfinţii Patruzeci de
herari, v. fierari, Mucenici (al m-rii Xiropotamu), Sfîntă
heră, v. fiare, Maria Marc (al schitului din Codrii
herghelegii 221, 266. Iaşilor), Sfîntui Athanasie (al in-rii
hindichi <şanţ> 394,470; ^ Copou), Sfîntui Nieolae (al bisericii din
hirte, v. firte. Buciumi, al bisericii din Muntenime, al
hîrleţe 182. m-rii Aron Vodă). '
hrană 109,221, 266, 317,353. v
hîrtie 28, 59, 95, 131, 182, 221, 239, 266,
hrisoave: passim; hrisov -'grecesc 444;
276, 323, 384; - „turcească" 255.
hrisov tălmăcit 28; peşcheşuri pentru
hîrtoape 410.
înnoire de - 28.
hoge, leafa acestuia 441.
hrube de pivniţe 70, 182, 380, 448.
holtei 99, 252, 382,473.
hudicioare 124, 268.
horeci, paznici la vamă 58. hudiţe, v. uliţe,
horilcă 28, 58, 59, 95, 129-131, 221, 233, hulă 317.
238, 255, 266, 322, 383, 385,447,449;
~ din Ţâra Leşească 129. - huluri arăbeşti 317.
??
hornuri 133, 182; 239,384,448. humă de lipit case 95, 182.
hotare, ale unor locuri şi moşii 11,55, 56,
I ,
78, 84, 103, 104, 115, 116; 124, 141,
152, 163, 164, 175, 184, 209, 211, 218, iad, în formula blestemului 317.
262, 264, 268, 317, 322, 333, 342, 355, ialovite date la slujbe de după moarte 276.
359, 369, 383, 437, 451-453, 458, 462, iarmaroace 129, 142. 150, 202, 212, 266,
470, 473, F; hotar al tîrgului Iaşi 462; 337; v. şi Tîrguşor.
hotarul calicilor în Iaşi 262; iazuri 238,'322, 351, 383, 384, 405, 410,
- ale ţării 129, 182, 221; 233/239, 447,451,462.
266,328; iazoviţi, v. iezuiţi,
~ ale vieţii omeneşti 317. ibrice 182, 326,1.

819r
ibricar (ibrictar) 129; mare-221, 266. ispisoace: passim.
ibrişin (ibrişîn) 95,131,182,384. ispravnici 27, 29, 60, 80, 94, 130; 131,
ici ciohodar 129. 138, 143, 183; 228; v. şi Negel, Pascal,
icoane 239, 288; - date zestre 326,1; poale Toader; foşti - 499, C; v. şi Gheorghi,
la - 448. Toader Huiban;
iconomi 127, 157, 182, 329, 366, 447; v. şi - de act: passim; - de aprozi 61, 140,
Dimitrie Bălan, 149, 221, 266, 391, 420, 430; v. şi
iconomie 153, 317; zapis făcut cu - <fals> Gheorghie, Ioniţi Iancul; fost
345,486. ispravnic de aprozi 198; v. şi Gheorghi;
iepe vîndute 207; arvună pe - cu cai 206; - - de armăşei şi mari - din Curtea
date zestre 326,1; mortasipie pe - 129, domnească 129, 221, 266;
221, 266, 337; - scutite: de văcărit şi - de copii în casă 14, 221, 266; v, şi
cuniţă 47,219, 277. Costandin, Pascal; fost ispravnic de
ierarhi de la Sfîntul Munte 254. copii în casă 27; v. şi Toader;
ierburi <fîn> 354. - de ţinuri 32,49^ 129,144, 170, 178,
ierei, v. preoţi. 221, 266, 294, 315, 353, 354, 384, 410,
ierodiaconi 13, 38, 267; v. şi Mihalachi, 431; v. şi Anania fost pisar (ţ. Sucea-
Nechifor, Nicoară. va), Costandin Vîrnav fost mare ban
ieromonahi (ieromonaşi) 20, 40, 44, 64, (ţ. Soroca), Dumitrachi Miimaroglu
95, 131, 141, 157, 166, 182, 216, 233, fost mare armaş (ţ. Soroca), Ianachi
239, 261, 291, 322, 336, 384,448, 452, Canta fost mare ban (ţ. Bacău), Ionaş
470, B; v. şi ...lisaru, Dionisie Hudici, fost mare paharnic (ţ. Bacău).
Dionisios, Evthimios, Ghedeon, istorii 317.
Ghenadie, leremia, Ieroftei, Ioasaf, istov 88.
Leonţe, Macarie, Mardarie, Nicodim, <işlicari> (şlicari) 10, 129, 203, 274, 309,
Parthenios, Sava, Ştefan, Theofan, 325,471, 484; v. şi Chirica, Costandin,
Vartholomei. Costandin Bontaş, Enachi, Merica,
ieroshlmonah 40; v. şi Slmeon. Sandul.
<iezuiţi> (iazoviţi, izoviţi) 135, 307, F. <işlicăriţă> (şlicăriţă) 154.
ighemonie 317. iuzbaşi (isbaşi, izbaşi) 137, 143, 168, 175,
igumeni, v. egumeni, 176, 196, 217, 221, 225, 242, 243, 261,
igumenie, v.egumenie. 266, 277, 333, 334, 340, 344, 347, 399,
imaş410. 400, J; v. şi Andrei, Ion Gîndu, Şte-
imiclic, v. emiclic. fan; foşti - 59, 198, 378, 420, 443, 444,
in, car cu - 129. 456, 470, 484, 501, 502; v. şi Andrei*
« Gheorghi Evloghie, Tudurachi.
inele 288, 306, 326,1.
izmene 182, 239,448.
interese ale domniei 317.
izvoade 27, 58, 83, 95, 129,: 131, 323, 448,
ipagorepsis 360. ţ
449; - de cheltuieli 28, 95, 207, 378,
ipexusios 336.
385, 440, 447; - de moşii şi ţigani 156,
ipitropi, v. epitropi.
489; ~ de; moşteniri 99, 215, 264; izvod
ipochimen 221,
de mahalagii 129; - de mile 58; 182,
ipohirurgos 323, 384, 448; v. şi Anton, 239, 384; izvodul negustorilor de la
Gheorghie, Iordachi; v. şi gerahi. Vistierie 318; izvodul scutelnicilor 198;
iscălituri: passim; - domneşti 139, 221, .;.- - de zestre 215, 288,326,1;
233, 254, 255, 266, 268^ 279, 286, 324, cămăraşi de ~ 27, 129, 221, 266, 323,
368, 380, 382, 405, F; iscălitură 385,449.'
falsificată 424,486. izvodituri, haine cu - deşarte 317.
ispăşic 410.

820r
363, 367, 369, 375, 378, 380, 388, 391,
î 405, 410, 414, 418-420, 424, 426, 436,
438, 448, 456, 465, 469, 470, 473, 479,
îmblători, v. umblători. 507, F.
îmbrăcăminte (înbrăcăminte) 59, 95, 131; <jăcaşi> (jacaşi) <jefuitori> 129, 221, 266.
-smerită 317. jămiari ai Curţii domneşti 221, 266.
împăraţi 317, 254; v. şi David. jeluitoare (jăluitoare) 345, 348, 362,405.
împărăţie a centrilor, în formularul <jeluitori> (jăluitori) 67, 215, 221, 259,
diplomatic 233; - mare 317; - msească 266,315,336, 351,391.
191. <jertfă> (jirtvă) 233.
împărţire (împărţeală) 46, 363, 374, 400, jgheab la vie 33.
424; - de moşteniri 41, 109, 248, 264, jicniceri, v. jitniceri.
303, 360; ~ de ţigani 156, 252, 477, jicniceroaie, v. jitnicerese.
480 ; ~ de vin îri sate 221, 266; izvod de jidovce (jîdovce) 91, 94, 130, 131, 181,
-99. 206, 253, 274, 287, 322, 383, 447; v. şi
împletitură la haine 317. Haia, Iaina, Leia, Mendela, Părla,
împrejuraşi (împregiuraşi) 104, 199, 208, Şeina teleleiţă; jidovcă botezată 95; v.
270, 274, 345, 350, 355, 388, 394, 406, şi ovreică.
411 i 416, 418, 420, 422, 426, 450, 464, jidovi (jîdovi) 27, 45, 55, 58, 59, 70, 91,
497, 500. 92, 94, 126, 129, 130, 181, 194, 204,
împresurare de hotar 268, 279, 312, 380, 208, 211, 225, 238, 253, 255, 263, 310,
390, 423, 464, 507, F. 322, 383, 390, 399, 412, 425, 426, 447,
împrumuturi 206,317. 465, A; v. şi Aron, Avram, Benes,
închidere de uliţă 268. Cerbul, Chiva, lancul, Isac, Leiba
închisori 255, 276, 384, 444; v. şi gros. sticlar, Marco, Meher, Pasca, Simon,
încuietori la obloane 182. Şmil, Ursul, Velv, Vigdcr ceprăgar,
îngeri, în formularul diplomatic 233; - în Zalman Caşcaval;
»
formula blestemului 317, 359.
ceauş de - 45; v. si Ursul; al treilea
îngrădituri de locuri şi vii 33, 162, 333,
tălmăci jidov 27, 58; - postăvari 129;
350,368,457,470,479.
staroste de - 129, 221, 255, 266;
îngropare <înmormîntare> 28, 59, 276, 306,
mesercii - 255; cununii, logodne şi
îngropat de vie 59, 239.
despărtenii la - 255; - din Iaşi plătesc
înscris de adeverire 216.
solidar pentru o crimă a unui coetnic
întăritură domnească 86, 217, 244, 302,
225; v. şi evreu,
364,365: jitari 221, 266.
întîmplare de foc 274, 375. jitnicerese (jicniceroaie, jitniceroaie) 20,
înţelegere (învoială) 114, 164, 216, 294, 62, 190, 206, 248, 276, 326, I; v. şi
' 300, 305; 356, 378, 445, ^ 9 , 462, 474, llinca Bosîiasa, Maria, Trimecioaia.
487, D. \ jitniceri (jicniceri, jîcniceri) 58, 94, 130,
învăţătură 61, 177,198,444. 131, 181, 182, 201, 225, 239, 269, 331,
învoială, v. înţelegere. 369, 451, 477; v. şi Apostol, Gheorghe
Ursâche, Ioan Vîrnav, Manolache,
• r Mihalache Cerchez, Neculai Cucora-
hul, Ştefan Hermeziu, Vasile Buzilă;
jalbe Galobe) 14, 25, 34, 37, 48, 92, 104, mari - şi - ai doilea 129, 221, 266;
129, 139, 147, 156, 174, 201, 208, 220- foşti mari - 343, 481; v. şi Ionită
222, 225, 227, 234; 235, 241-243, 251, Hermeziu, Mihalache Cerchez,
255, 259, 261, 264, 266, 268, 279, 286; joldunari 221, 266.
293, 300, 318, 336, 345, 351; 359, 362; <judecători> (giudecători) 265.

821r
judecăţi (giudecăţi): passim; - între jidovi danii 38, ajutoare băneşti 227 şi mile
255; v. şi cărţi de judecată, condică de domneşti 137, 159,. 168, 184, 240, 277,
408; ~ în preţuri de case şi locuri
<jug> (giug) 131, 182, 323, 384; boi de - vîndute la mezat 225, 377, în dugheni
129. răscumpărate 127; - în cheltuieli de
înmormîntare 276; ~ în preţuri de haine
<juncani> (giuncani) 129.
317, marfa a blănarilor 321, materiale
jurănunt (giurămînt) 323, 384, 385, 449; ~
de construcţie 133, moşii 46, 451 şi
făcut la moarte 17. ţigancă 319; - în lefuri 129, 156, 255,
441, 442; ~ în zestre 109; - în taxe 233,
L
328; - în sămi/izvoade de venituri şi
cheltuieli 27, 28, 58, 59, 94, 95, 130,
lac 182.
131, 181, 182, 238, 239, 322, 323, 384,
<lacăte> (lăcăţi) 28, 95, 182, 239.
385,412,447-449; 487,490; v. şi bani.
lagum la aducţiunea de apă din Iaşi 124. Ieică 384,393.
laviţe
» 60, 133. lemn, de case 87,95,131,135, 371,487, dc
lavre de la Muntele Athos 168.
dugheni 250, 440, A, I;, dc moară 239 şi
lăcaşuri de cult 227; 254; v. şi biserici, de pivniţe 79, 403; lemnul Cinstitei
mănăstiri, schituri, Cruci 240, 408; biserică de - 235, cruce
lăcăţi, v. lacăte, de - 276 şi zemnic de ~ 69; lucrul la -
lăcuitori, v. locuitori. 131.
lăzi cu acte 156, 265, 302; ~ date zestre lemnari233, 323,354. ;
288; ~ moştenite 362. lemne 59, 95. 129, 131, 239, 276; care cu ~
leafa 28, 59, 95, 131, 448; - pentru doctori 28, 95, 182, 239, 323, 384; tăietori de -
şi gerahi 182, 239, 323, 328; - pentru 221, 266.
doctorul de obştie din Iaşi 370; - pentru lespezi 133.
dascăli 198; - pentru dregători şi levenţi (levinţi) 215, 221, 266.
slujitori domneştii 129, 221, 266, 396, lighean (lcghian) 182, 326,1.
441,442., : limbă, bunuri lăsate moştenire cu ~ de
leaţuri 131, 135,182, 239, 384,448. moarte 17, 128.
lefecii, mare căpitan de - şi steag de ~ 129, linguri 182.
221,266. linguriţe 326,1.
lefticar 221, 266, 280; v. şi Neculai. linte 129.
Ieftică cu patru cai I. lipcani 217,218, 467; y, şi Ioniţă Cartură,
lege 14, 255; - bisericească 236; ~ pravo- Irimia, Toader; odobaşă şi vătaf de ~
slavnică 14; - jidovească 255; domn ce 218,221,266. '
stăpîneşte după - 317. lipovan 27.
legume, zecimală din - 129,148,178,353.
lipsa drumuliii, la transportul vinului 383.
Iei, în preţuri de case, dugheni; locuri şi vii:
passimi - în bezmen/chirie 18, 30, 36, lipscani (lipţcani, lipţicani) 18, 28, 72, 73,
39, 52, 55, 56, 70, 72, 73, 77, 84, 91, 78, 79, 129, 161; 175, 206,,217; 218,
92, 119, 154, 158, 183, 194, 203, 204, 253, 279, 301, 312, 385, 449; v. şi
, 256, 2g3, 301,, 338, 339, 342; 357, 371, Anastasc, Dumitru, Fote, Năstase
402, 409, 414, 415, 417, 440, 454, A, E, Anăstasi, Neculai Avram, Panaite
H; - în datorii şi dobînzi 19, 24, 28, 37, Foti, Toma Săndulachi.
58, 61, 65, 79, 87-89, 95,104, 187, 191, lipscănie (lipţcănie) 133; care cu - 27, 58,
193, 206, 207, 222, 251, 294, 315, 336. 94,129, 130, 181, 221, 233, 238, 266,
351, 362, 363, 36S, 384, 405, 436, 438, 322, 383, 447; dugheană cu - 47.
457, 508; - în dîâfe'şi moşteniri 83. lipscăniţă (lipţcăniţă) 411,416; v. şi Safta.
109, 306, 489; - în dijmă G şi în litră cunitate de măsură> de smirnă şi zahăr
răscumpărare de boieresc 106, 143; ~ în 95,182,276,448.

822r
liturghie (leturghie) 233, 239,384. logodne la jidovi 255.
liuchiuiî lă cişmele 239. logofeţel 221; 266.
liude (liudi) 59, 131, 182, 239, 322, 323, logofeţi 6,32, 39,49,59,66-68, 79, 81, 82,
383, 447; - scutelnici 181, 198, 219, 86,' 87, 97, 113, 145, 149, 155, 159,
236,238. 186,189, 214, 239, 245, 253, 272, 290,
livezi 4, 27,31, 33, 51, 67, 88, 97, 120,122, 296, 302, 322, 349, 354, 368, 379, 380,
140, 182, 250, 253, 284, 329, 330, 332, 383, 402, 407, 421, 424, 427, 433, 436,
335, 343, 361, 366, 378, 395, 407, 415, 438, 442, 447, 449, 451, 466, 473, 477,
428; livadă curăţată 239, îngrădită 60 şi 480, 487, 492-494, A, B, F; v. şi Anas-
tăiată 157; zeciuială din - 178, 353 tasie Başotă (secolul XIX), Costache,
lînă 129, 182, 385, 449; aşternuturi dc - Costache Cantacuzino (1844), Costan-
288,448. din, Costandin Polimaz (1796), Dumi-
locuitori (lăcuitori) 80, 178, 257, 317, 353, traşco, Enachi Costandachi, Gheor-
396v~ ai ţării 129, 184, 221, 228, 266; ghie Stanciul, Ioan Codreanu, Ilie
~ catolici 236. Misire, Ion Ciornei, Ion Ghindă, Ioni-
locuri de case şi dugheni vîndute/cumpă- ţă Iancul, Iordache Rusct, Manolache
rate: passim; loc de acareturi 347; loc de Balş, Neculai Cantacuzino (1844),
cîrciumă 434; Ioc de furnu 405; - de Răducanu, Sandul Sturza, Şerban,
poartă 55, 56, 84; ~ domneşti 124, 139, Ştefan, Ţanase Goian, Vasilachi;
208, 209; 220, 222, 256, 268, 270, 279,
281, 292, 350, 372;388, 413, 465, 473; mari ~ 25, 32, 34, 37, 46-49, 61, 76,
r scăpătate primesc mile 221,266, 306; 80, 85, 106, 116, 124, 126, 129, 145,
cercetate 76,78;307;. 147, 148, 152, 156,161, 172, 174, 175,
~ date cu bezmen/chirie 30; 39, 55, 180, 181, 208, 209, 211, 215, 218, 220-
56, 69, 72, 73, 84, 91, 92, 117-119, 222, 224, 246, 251, 256, 260, 261, 264,
. 123,194, 203; 238,278, 301, 322, 338- 266, 268, 270, 274, 275, 279, 282, 286,
340, 342, 346, 357, 371, 402, 414, 447, 291, 292, 300, 304, 306, 307, 309, 315,
E, H; 324, 325, 331, 336, 350-355, 360, 362,
~ date zestre 22, 42, 487; 364, 365, 371, 375, 378, 380, 383, 384,
~ dăruite 3, 40, 195, 200, 230, 265, 388, 390, 391, 396, 404, 406, 410, 414,
273, 300, 334, 389, 398, 415, 495, B; 416, 418, 420-422, 424, 426, 431, 432,
~ de hotărnicit/hotărnicite 104, 149, 436, 438, 439, 450, 456, 458-460, 464,
209, 211, 213, 220, 234, 292, 298, 299, 465, 469, 470, 473, 484, 486, 487, 500,
309, 325, 352, 355, 384, 401, 406, 416, 501, 506, F; în Divanul domnesc: 233,
418, 422, 426, 456, 458, 469, 500, 501, 328, 369; v. şi Alexandru, Balş (1827),
504, 506; Condi, Costache Razu, Costandin
- împărţite 78, 156;
Roset, Donici (1824), Ilie Catargiul,
~ încălcate/ în pricină 116, 155, 246.
Ioan Bogdan, Ioan Cantacuzino, Ioan
312,324,380,459,507;
Paladi, Lupul Balş, Manolache Cos-
mărturii pentru un loc 308;
tache, Radul Racoviţă, Ştefan Roset,
~ moştenite 109, 248, 264, 360, 463,
489 şi reclamate că moştenire Toma, Vasile Razul;
părintească 259; foşti mari ~ 96, 98, 246, 323, 324,
~ schimbate 46, 74, 162, 250, 267, 328, 333, 383-385, 389, 400, 437, 447-
273,433,434, 462,481; ,. 449, 462, 473, 477, 483, 488, 491-498!
~ sterpe/slobode/pustii 55, 84; 88, 503, 506; v. "şi Ioan Cantacuzino,' Ior-
115, 124, 129, 166, 220, 245, 279, 280. dachi, Lupul Bals; "
300, 303, 325, 333, 381, 387, 415, 440, ~ ai doilea 34,'37, 47, 59, 88, 116,
448, 457,471,498, F i 124, 129, 136, 142, 143, 202, 221, 233,
~ strigate la mezat 377; ~ zălogite 35, 239, 240, 242, 254, 257, 266, 337, 363,
65.

823r
.370, 382, 384, 396, 408, 410; v. şi Di- 209, 217, 218, 220, 221, 244, 265, 266,
mitrie Vîrnav, Ilie Catargiui; 268, 270, 271, 274, 292, 293, 302, 304,
- ai treilea 129,. 137-139, 150, 159- .309, 311, 316, 325, 344, 345, 350, 352,
161,168, 174, 182, 184, 187, 191, 212, 355, 372, 378,.387, 388, 390, 392, 397,
214, 236, 240-243, 254, 255, 277, 384, 406, 411, 413, 416, 41.8-420, 422, 424,
405, F; v. şi Hristodor, Lăscărache 426, 439, 443, 445, 446, 450, 456, 465,
468-471, 473, 478, 487, 493-497, 500,
Roset;
502, 504,506, 507, 509, A,B, D, J.
- de divan 221, 265, 266; v. şi
mahalagiţe 128, 179, 2l8, 445, 446.
Velişco...; mahalale în Iaşi 5, 7, 8, 10, 13, 29, 38, 61,
~ de taină 129, 165, 221, 251, 266, 91, 92, 104, 128, 139, 149, 151-153,
369; v, şi Costandin Leondari, Dumi- 164, 172, 174, 175, 199, 205, 209, 210,
trache (în Ţara Românească), loan 217, 218, 220, 221, 224, 225, 244, 249,
Ursuianul; 265, 266, 268, 270, 271, 274; 292, 293,
- de vistierie 129, 164, ,221, 249, 266, 302, 309, 333, 344, 345, 348, 350, 355,
445, 446, 450, 461, 477, 4 8 7 ; ^ . şi 362, 368, 372, 376-379, 386, 388, 392,
Gheorghe Dări, Iordache Cerchez, 394. 404, 406, 413, 416, 418-424, 426,
Lupul Nacul; 429, 439, 446, 455-457, 459, 461, 465,
foşti ~ de vistierie 364, 365, 481; v. şi 467-470, 487, 488. 491, 493, 494, 496.
Gheorghie Carpu, Iordachi Lazul ; 497,503, 509, D, J; v. şi Băibărăcărie,
mari ~ în Ţara Românească, mare Bărboiul, Broşteni, Cacaina, Chervă-
logofăt de Ţara de Jos şi mare logofăt sărie, Ciubotărie, Cizmărie, Copou,
de Ţara de Sus, în Divănul domnesc Curelărie, Făina, Feredeie, Fînăria Ve-
165; v. şi Iordachş Mayrocprdat, che, Fînărie, Frecău, Măji, Munteni-
me, Muntenimea de Jos, Muntenimea
Pană FilipcscU) Ştefan Preşcovanu.
de Mijloc, Muntenimea de Sus, Păscă-
logofeţie 324; - mare, ~ al doilea şi - al
ria Veche, Podul Vechi, Rusească,
treilea 129, 221, 266. Sîrbească, Tălpălari, Tîrgul Boilor,
<lopeţi> (lopăţi) 182. . Tîrgul Făinii, Tîrgul de Jos, Tîrgul de
lucrări bisericeşti şi politiceşti 184. Sus, Trapezenească.
lucrători la vie 95; 384.
mahali (măhali) <hamali> 28, 59, 131, 221,
lucrul viilor 182.
266, 323, 384, 465, 468, 507; v. şi
lucruri furate 129, 221, 266; - furate de Sandul, Simion; staroste de - 221, 266.
moscali din biserică 139; - mişcătoare mahtupciu221,266.
şi nemişcătoare, vîndute 317. maior (maiur) 116, 124, 126; v. şi Kirilof.
lucsuri de aur 317. mal 271,469,478, 509.
lumini <Iumînări> 28, 59, 95, 131, 168, manta 131.
182,221,239,266,276,384,448. marafet (marifet) 129, 221, 233, 255, 266.
luminări 239, 276, 323, 384, 417; ~ la marfă 206, 207, 221, 266, 321, 417; dula-
lînarele din Iaşi 129, 221, 266. puri de - 133; mortasipie pe - vîndută
lut, care cu - 133,448; străchini de - 182. în tîrguri: 129; ~ vîndută cu cotul 221,
266.
M marghitanţi 27, 58.
margine <graniţă> 221, 266; pîrcălăbia la ~
macat (măcat) 95,182,448. 129.
maestru, prefect ~ al Bisericii Catolice 279; martori: passim.
v. şi Romagaldo. masate <torţe> 221, 266.
<magazii> (magazale) 129,221,266,375. masalgii 221, 266.
mahalagii, martori 8,11, 29, 30,31, 36,50, masă 133, 378,1; ~ de jgheab la vie 33, 60.
61, 98, 103, 104, 115, 116, 124, 128, mascuri 383; mortasipie pe ~ 129.
129, 133, 139, 141, 152, 153, 158, 161, maslu <slujbă bisericească» 276.
169, 173, 175, 176, 183, 200, 205, 208, maştihă 419; v. şi Sanda.

824r
mataragi başa 221, 266, A; v. şi Aivazu. Copou, Dancu, Dragomirna, Fru-
matca apelor 233; - focului, în formula moasa, Galata, Golia, Halehi (lîngă
blestemului 317. Ţarigrad), Horecea, Mera, Mînzaţi,
matce462. Moldo viţa, Neamţ, Ocna, Pobrata,
material clemnări» de casă şi dugheană Precista din Roman, Putna,
69,71. I ' ' Răchitoasa, Sfînta Ecaterina, Sfînta
Vineri, Sfîntul Ioan Gură de Aur,
mathimi filosoficeşti 177.
Sfîntul Ion de la Balata, Sfîntul
matracuri 129.
Nicolae, Sfîntul Nicolae de la Primeti,
i n a t r a p a j i <negustori>, staroste de ~ 221,
Sfîntul Proroc Samuil din Focşani,
266. Sfîntul Sava, Socola, Sfîntul Spiridon*
matrapazlîc 221, 266. Trei Ierarhi, Xiropotamu de la
m a z a r i e (magearie, mînzărie) <dare> 221, Muntele Athos.
266, 328, 370, 385, 449. mărăcini 239.
< m a z ă r e > (mazire) 129. mărgăritare; şiraguri de ~ 326,1.
mazili (mazîli) 36, 87, 88, 129, 140, 144, mărginean rus 345, 371; v. şi Ilie blănar.
221, 222, 266, 331, 350, 391, 396, 401, mărturii 1, 3, 37, 39, 61, 76, 78, 87, 93,
468, 502; v. şi Andrei Mogîlde, Chi- 116, 123, 124, 134, 139, 140, 156, 161,
riac B a r b ă v e r d i , I o r d a c h e , Sava Mă- 173, 221, 250, 260, 266, 268, 274, 279,
rian, Scărlat Păun, Ştefan Ciogolea, 287, 295, 307, 308, 315, 318, 331, 341,
Ştefan Nasoia, Toader Averescu, 345, 349, 360, 362, 368, 378, 387, 414,
Vasili Moscul; breasla mazililor 144; 419, 422. 464, 465, 487, 507,F;
dările plătite de ~ 129, 221, 266, 396. mărturie ,,taliinească" <în limba
mazilită 390; v. şi MaHâ. italiană> 170; ~ hotarnice 21, 98, 104,
107, 116, 124, 152, 166, 167, 175, 190,
măcat. v. macat.
208; 209, 211, 215, 218, 220, 222, 270,
mădulare <membri> ale familiei domnitoa- 291, 292, 298, 304, 309, 325, 350, 352,
re 317. M 355, 369, 388, 390, 394, 401, 406, 416,
măhali, v. mahali. 418, 422, 426, 439, 456, 465, 469, 470,
mălai 27, 129, 238; merţe de ~ 221, 266; 473,479,484,500,501, 506.
zeciuială din - 94,181. mărunţişuri 129, 362, 378.
mănăstiri 4, 8, 10, 14, 16, 20, 26-28, 30- măsură (măsurătoare) a unor locuri de casă,
32, 34, 36, 39, 40. 47-49, 52, 53, 58-60, de dugheni ş.a. 78, 129, 149, 152, 161,
65, 69, 71-73, 75, 77, 78, 80, 84, 85, 171, 218, 222, 299, 350, 375, 377, 390,
94, 9i, 97, 100, 106, 110, 115, 116, 401, 418, 426, 439, 473, 487, 500, 504,
120-122, 127, 129-131, 134, 136, 137, 506.
141-143, 145, 147, 148, 150, 152, 156-
158, 160,164-166, 168, 178, 181-183, mătase, flori de - 317,1; straie de ~ 326.
184, 186, 201, 202, 211, 212, 214, 219, măturătoare (măturăriţe) 221, 266.
221, 226, 227, 233, 238-241, 245, 247, măzărie, v. mazarie.
248, 250, 252-254, 257, 259-261, 266, medelnicerese 303, 473; v. şi Maria, Sanda,
273-280, 282, 285, 289, 291, 294, 300, mcdclniceri 95, 109, 130, 131, 156, 222,
301, 303, 305-307, 309, 314, 319, 320, 322, 374, 384, 448, 473, F; v. şi
322, 323, 325,328, 331, 333, 336, 337, Cărăcaş, Gheorghie Orbul, Ion Botez,
342, 347, 350-355, 357, 359, 363, 369, Ioniţă Pilipovschi, Neculai Racoviţă,
370, 375, 379, 381, 383-385, 390, 391, Thoma, Toader Vîrnav, Vasile
393, 395, 400, 402, 403, 408, 410, 414, Hăbăşescul;
415, 428, 436, 438, 447-449, 451-453, mari - 129, 221, 248, 266; v. şi
458, 462, 464, 466, 472, 477, 479, 482, Gavril Cărăcaş;
489, 502, 507, A, B, G; v. şi Agapia, foşti mari ~ 72-74, 76, 78, 177, 181,
Aron Vodă, Barnovschi, Bărboiul, 182,'233, 238, 239, 249-251, 269, 279,
Bistriţa, Bîrnova, Borşa, Cetăţuia, 364, 365, 383, 404, 406, 413, 423, 440,

825r
446, 447, 449, 461, 462, 490; v. şi miere 27, 58, 94, 129, 130, 181, 221, 238,
Calistru Cucoranul, Costandin 266,383,385.
Sucevanul, Coste Papafii, Enachi mijlocitori 26.
Cogălniceanu!, Ilie Herescul, Ştefan mile (milostenii, miluiri) 27, 28, 58, 59, 95,
Feştilă, Ştefan Năstase, Vasile Ghineţ; 129, 131,150, 159, 177, 182, 209, 212,
- ai doilea 93, 129; v. şi Costachi 219, 221, 227, 228, 238-240, 242, 250,
Povischi; 266, 268, 270, 277, 292, 317, 322, 323,
fost medelnicer al doilea 186; v. şi 331, 336, 350, 351, 367, 382, 384, 405,
Vasile Ghinet.9
408, 444, 447, 448, 452, 457, 462, 468,
megieşi, martori 21, 33, 87, 152, 333, 347, 472, 473, 489, 495; ~ domneşti 47, 129,
420,429,464,502, F. 137,138, 144, 165, 181, 195, 227, 233,
mehteri 221, 266. 236, 255, 328, 382; cutie de milostenii
meimar baş din Bender 133; v. şi Murat, 233,321.444.
meneşterguri la ibric şi la oglindă I. milostenii, v. mile.
menzil, cai de căpitani de - la Bîrlad, miluiri, v. mile.
Focşani, Galaţi şi Vaslui 129. mindire 95, 182, 239, 326, 384,448,1.
<menzilgii> (menzălgii, mezilgii), călăraşi mindirigii (mindcrcgii) 55, 56, 84, 448; v.
-129. i; si .ŞayriL^,.
merar, 206, 207; v. şi Ene Lazul. minei 95. ,
mere, poloboace eu ~ 129. minuni, moaşte Jacăloarc dc - 165.
meremet 28, 182, 323, 448; ~ de cişmele mireni 177.
239; - al podurilor din Iaşi 221, 266. mirese 317.
inerte 221, 266; ~ de gnu 452; - de orz 59, initropoliti, arhiepiscopi ai Sucevei şi - ai
322, 323; - de var 182, 384, 448. Ţării Moldovei 7, 14, 16, 20, 37, 70, 95,
mesercii 82, 175, 478; v. şi Anastasă, 111, 127, 129, 131, 141,154, 162, 177,
Chiriac, Vasili; - jidovi 255; staroste 180, 182, 194, 204, 221, 233, 239, 240,
de - 221, 266; v. şi Podul Meserciilor. 241, 246, 249, 266, 268, 269, 283, 323,
meşă de pînză 326. 328, 336, 346, 359, 380, 383-385, 444,
meşteri 59, 95, 133, 448; - evaluează o 447, 449, 451, 459, 460, 489, 500, F: v.
dugheană 15; calfe ce vor deveni - 321; şi Gavriil, Nichifor, Veniamin Costa-
~ străini pentru lucrul postavului la chi (începutul secolului XIX);
Chipereşti 184; meşter străin pentru fost mitropolit 124; v. şi Iacov;
aducţiunea de apă din Iaşi 300. - din Grecia 116, 246, 328; v. şi
meşteşug (meşterşug) 34, 177, 375; - de Gherasim, Procopie; mitropolit aflat la
blănari 321, de mortasip 446 şi de Ţarigrad 306; v. şi Olinis.
suiulgii 300; om cu - 344, J; mîglă, sare din - 129, 221, 266.
<viclenie>, zapis făcut cu ~ 336. <mîini> (mîni), loc vîndut la două - 470.
mestesugaşi, învăţătura face pe oameni - mîncare 59, 94, 95, 130, 131, 200, 239,
' 177. 323, 384, 448, 452.
metahirisiri 254, 328. mîndrie317.
<metocuri> (metoh, metoaşe), m-ri mînzat (mănzat), mortaşipie pe - 129, 337.
închinate 27, 123, 181, 221,'233, 238, mînzărie, v. mazarie.
239,254, 266, 472. mlajă 182.
mezat (sultan - mezat), bunuri scoase la ~ moarte de om 129, 221, 266
24, 37, 99, 180. 182, 187, 191, 247, moaşte ale Sfintei Paraschiva 165, 168; -
225, 269, 285, 294, 333, 336, 351, 363, aleSf. Nicolae 227/ ,
377, 386,405, 436,438. moldoveni, negustori - 108 şi preoţi - 243.
miei 276; mortaşipie pe ~ 129. Moloz 182. .. .,„,.,.

826r
monahi 10, 38, 40, 74, 109, 112, 239, 273, musafiri 279; casă de ~ 380.
279; v. şi Adămoîe, Callstru Cucora- muşama cu flori 182.
nul, Chipriian, Ghedeon,1 Ghcrvasic, muşterii (muşterei) 37, 129, 333, 412, 454,
Ilarion, Sava, Serafim, Vasiian, Vini- 462.
amin Năstase..
morari 26,59; v. şi Vasile. N
mori 28, 58, 59, 94, 109, 130, 180, 184,
238, 322, 383, 384, 407, 447; moara de nacealnici la schituri 323,384,448.
cai 162, ~ pe dubasă scutită dc dări 168; nagaragiu 271; v. şi Ioniţă.
moară cu orindă 181; criţ la moară 95; naracliţă 239,384.
lemn de ~ 239; poiană a morii 453; narturi 327.
moară reparată 323; pietre de moară nălban başa 221,266,499; v. şi Steri grec.
323, 448; vad de moară 303,452. năîbăriţă D; v. şi Aniţa.
mormînt 239; pietre la ~ 276; - pentru o nămeală 276,410.
beizadea 182. nâpăstuiri 391.
mortasip 445, 446,450; v. şi Ion. n&ramze 276.
mortasipie (mortasipie) 129, 142, 150, 202, năsălie, atlaz pe ~ 276.
212, 221, 266, 337, 383; - a doamnei năstavnici de la Muntele Athos 165.
181, 233, 238,; - mare a Iaşilor 27, 58, neamuri <rude> întrebate la vînzarea de
59, 94, 130,181,233,238,323. bunuri: passim; ~ boiereşti scutite de
morţi, pomeniri şi slujbe pentru ~ 215, 249, vădrărit 85; neam domnesc 227; neamul
489, A. ' Paşcanu pomenit la m-rea Sf. Spiridon
moscal» (muscali) 191, 220, 302, 394, 413, 131, 323, 384, 448; <popoare> 177,
470, 493-495; case stricate şi locuri 317.
încălcate pe vremea moscalilor 161,
nebunie, crimă făcută la - 225.
166; ciumă în vremea moscalilor 322,
nccurăţie lîngă cişmele 124,268.
323; - strică o casă 296, jefuiesc
neghină, în formular de act 221,266.
biserica Curelari 139 şi m-rea Sf.
negustori (cupeţi, neguţători, neguţitori) 7,
Spiridon 94, taie o livadă 157.
8, 22, 23, 27, 31, 36, 42,46, 51, 57, 67,
moşii •.passim-, ~ zălogite 37.
78, 90, 95, 100, 108, 116, 125, 129,
moşinaşi 451.
131, 139, 163, 171, 186, 187, 191, 199,
moştenire 259, 360,457.
206, 221, 238, 249, 260, 264, 266, 268,
moştenitori 250, 317.
271, 287, 294, 296, 309, 310, 316, 317,
movilă mare, în hotar de loc 410.
321, 322, 328, 333, 338-340, 347, 351,
mueaesea 129.
353, 362, 363, 369, 377, 383, 385, 395,
mucarer 129; scutire de ~ 47,159.
403, 405, 412, 414, 429, 432, 440, 447,
mucări, sfeşnice cu - 1 .
448,461,471,484,498, 500, 507, C; v.
muche de deal, în hotar 97,473,479.
Şt Adam Costanda, Aivaz, Andrei
mufluz 323.
Răzmiriţă, Aptu Cherim turc, Arghi-
muhor <sigiliu> 294. re, Ariton armean, Arseni, Chiriac
muhurdar, leafa acestuia 221, 266. Gîndul, Costandin cazacliu, Costan-
mumbaea împărătească 129, 221, 266. din Căsiian, Duca, Dumitru Ciornei,
mumgii 27, 58, 59, 94, 130, 131, 181,238, Dumitru Stelu, Enache Mane, Fote,
239, 322, 323, 383-385, 447; v. şi Iane, Gheorghi, Gheorghie, Gligoraş, Gri-
Miciul. goraş Căsiian, Hristodor Papafil, Iani
munci groaznice, în formula blestemului Mîrza, Ioan, Ioan pînzar, Ioniţă Loiz,
317. Ioniţă Tudori, Ioniţi Gane, Lohan ar-
munte, stînă la - 129. mean, Marcu, Matei Bantăş, Mihala-
murdalăc <mizerie> 124.

827r
chi Gclincu, Necula, Neculai Ap-aim» om călare şi o m pedestru 129, 221, 266;
Neculai Căplan, Poliz Hagi Chiriţă, hudiţă largă cît merge un om călare 274;
Robea Idriceanul blănar de la- m-rea • stînjen de opt palme de om de mijloc
Trei Ierarhi, S a v a R ă z m e r i ţ ă , Stati, ,91,456.
T ă n a s i e armean, T ă n a s i R a n g a , T o a - oase, săculeţ pentru - de răposat 276.
der Dorobăţ, Toma Alevra, Toma Mi- oaspeţi la m-re 28.
titelu, T o m a S ă n d u l a c h e , Z o e Leo- oaste a Ţării Moldovei 144.
nard; ';.;•••:•.>•• obicei 129, 136, 221, 266, 327; obiceiul
dările pentru - 221, 266, 318, 396; . pămîntului 148, 246, 261; - jidovesc
izvod al negustorilor la Vistierie 3 1 8 ; - 255; fată măritată după - lumesc 40;
moldoveni/pămînteni 108, 129; — străini dijmă după - 129, 145, 148, 261; venit
129, 321; staroste de - străini 129; după - 353.
ceauş de - 296; v. şi Costandin Căsi- oblăduire, domnie şi - 184.
ian; staroste de - 260, 31,8; v. şi Dobre. oblăduitori 221, 266, 317, 396.
negutătorie 148, 318, 353. obloane 133, 182, 239, 384, 448.
obol 291.
neguţătoriţă 131.
o b r a z e boiereşti şi negustoreşti 141; : ^ de
nemesnici 221, 266.
cinste, martori 37, 103, 223, 254; -
nemţi 287; v. şi Vasile Doboş; gerahi -
scăpătate primesc mile 182, 239, 323,
239, 276, 384. 442; v. şi Herleţ, Voicu;
384; pînză pe obraz la mort 276.
postav confiscat de la un neamţ 239.
obşte (obştie), folos de, - 177, 184, 195,:
<nisip> (năsip) 182, 448.
221, 235, 266, 328, 396; apă pentru
nisipătură 133.
întreaga - 233; canoane de - 317;
nohot 276 doctor dc - 370.
noroaie în jurul cişmelei vechi 124. obştiri, marc vornic de - şi - ale Valahiei
norod 129, 198, 221, 266, 317, 410, 444; * (1820) 129. !
creştinesc 227, 24,2; noroade <poppare:> ocă <unitale de niăsură> 27, 28, 58, 59, 77,
195, 396. 94, 95, 129, 131, 137, 165, 168, 181,
nuiele 131, 135, 384; car cu - 182, 239. 182, 221, 233, 238, 239, 266, 276, 278,
nume al cărăuşului ce transportă maria 221, 301, 322, 323, 367, 383, 384, 417, 447,
266; liude străini fără - în vreun sat al 448,452,505.
Moldovei 219. passim.
nuntă 259,303,378,1;- domnească 317. ocnă 129, 328; - domnească 129, 168;
nurcă, straie cu - 288,326. cămăraş de - 58, 221, 266, 322, 383,
449; gerah la - 28, 323; sare de la -
•••• O / 129, 384; venit de la - 27, 58, 221,233,
238,266,383.
oale 239; v. şi olane.
ocol în ţ. Iaşi; v. şi Turia; - de vite 452.
oameni bătrîni, buni, de cinste, de credinţă, odagiu 221,266.
de ispravă, martori: passim-, - credin- odăi 59, 75, 95, 133, 182, 226, 233, 239,
cioşi 15; - ai bisericii primesc simbrie
254, 294, 323, 333, 363, 384, 412, 414,
28; - ai mănăstirilor 59, 131, 142, 148,
448, A.
150, 178, 182, 239, 337, 354; - străini
odăiţă cuhnie 333.
26, 138, 174, 243, 256, 318, 454, scutiţi
odoare moştenite 264.
de bir 214, 228; - răniţi cu toporul 225;
- supuşi la orinduieli de ispravnicul de odobaşi 103, 221, 266, 491; v. şi Lupul,
ţinut 49; - tocmiţi la vie 157, 383, 384; Petcu; - ageşti 334; v. şi Ioniţă; - de
- ai Curţii domneşti 182,431; lipcani 218, 221, 266; v. şi Toader: -
moarte de - 129, 221,266; om rinduit de seimeni 6; v. şi Gligoraş.
la cîntare 221, 266; om cu meşteşug J; ogeac 133, 182, 239; ogeacuri de ţigani
om sterp (fără copii) 331; brudina pe 221,266.

828r
ogheal (obial) 182, 306, 326,1. pagubă 1 129, 156, '221, 235. 266, 268, 282,
oglindă 288, 326,1. ' 396,403,41Q,'
ogradă, în hatâr de loc 78, 95, 121, 134, paharnici (păhăi-nici) 27, 58, 94,: 99^:200,
162, 164, 166, 171, 220, 233, 241, 268, 248, 288, 302, 306, 310; 322, 325^ 385,
273, 279, 302, 333, 345, 347, 350, 352, 433, 434, 436, 438, 441, 449, 485, F; v.
363, 378, 387, 422, 440, 448, 458, 462, şi Andrii Iancul, Athanasachi Răihă-
470, 476,487, 488, 493, 494,496, 505. dan, Buhu.ş, Costandin Crupenschi,
oi 410; brudină şi mortasipie pe ~ 129, 221, Darie Donici, Ianachi Cara, Ilie Ru-
266; carne de ~ 276; gorştină de - 447; săt, Ion Cărăcaş, Mihalachi Mânu,
scutire de gorştină pe ~ 47, 137, 168, Nicolai Aslan, Ştefan, Vasile Buhăies-
214, 219, 277, 472; ridicătură domneas- cul, Vasile Roset;
că pe ~ 322, 383. mari - 25, 32, 47, 48, 67. 80, 85, 88,
olac, cai de - 242. ' 122, 124, 126, 129, 130, 156, 221. 246.
olane (oale) 70, 233,437. 266, 378, 471; în Divanul domnesc 233,
olari 221, 266, 426, 465, 467, 468'f'v. şi 328, 369; v. şi Alexandru Neculce, Ilie
Cîrstea, Darie, Ion, Iordache, Stan; ~ Catargiui, Ispir, Neculai Cantacuzi-
ai Curţii domneşti, staroste de vătaf no, Vasilachi;
de cărămidari şi ~ 129, 221, 266. foşti mari - 156, 162, 181, 238, 247,
olat al Codrului 129. 306, 315, 322, 323, 331, 342, 383-385,
oltar, v. altar. 437, 447-449, 476, 481, 487, G; v. şi
oraşe: passim; - de scaun domnesc.:150, Costandin Dule, Costandin Paladi;
165, 191, 195. 227. 233, 240, 242, 243, Ghiorghiţă, Grigoraş Leon, Ionaş,
254, 255, 328, 369,370, 396, 410, 444, Iordache Lazul, Leon Imbo, Matei
472; v. şi Bucureşti, Iaşi. Hurmuzache, Neculai Balş, Păuii;
<orăşeni> (orăşăni) din Iaşi 235; 268,410. - ai doilea 129, 181, 221, 238, 266,
orbi 182, 239. 399; v. şi Pascal;
orez 182, 276. i foşti - ai doilea 81, 86-88, 113, 189.
orîndă 130, 181, 238. 274, 426; v. şi Grigori, loan Aslan,
orînduială 177, 240, 243, 370, 396; - Pascal;
creştinească 19; - a bisericii catolice mare paharnic în Divanul domnesc al
235; ~ a legii jidoveşti 255 ; - a breslei Ţării Româneşti 165; v. şi Ianache.
blănăriilor 327; - dc mile 159,219, 242, paie 239; casă acoperită cu ~ 368.
277; ~ a negustorilor 318 ; - a preoţilor palme <unitate de măsură> 21, 56, 74, 78,
şi diaconilor 242, 444; cartc domnească 84, 92, 135, 139, 163, 175, 182, 220,
de ~ 236. ' ; 268, 269, 278, 311, 325, 352, 375, 387,
orţi <monedă> 182, 384; ort stărostesc 59, 390, 439, 445, 452, 456, 504, F; palmă
' 95, 129, 131. 239. de om de mijloc 325, 456; stînjen drept
orz 59, 95, 129, 131, 182, 221, 266, 322,
de opt - 497, 506; stînjen de opt - 74,
323.
; 9,1, 104, 161, 164, 211, 218, 350, 352,
osîrdie 396.
388, 390, 456, 469, 484, F; stînjen de
ostroave uscate 317.
opt - domneşti 152, 208, 209, 270, 292,
oşteni, casă stricată de ~ 457.
304, 309, 416, 418, 422, 426, 458," 465,
oştire, evenimente din vremea oştirii 296,
282,344,391,419,457, J. 470, 479; pas de şase - 166, 500; pas de
otet şase - domneşti 325.
, 181. .
panţiri (panţîri) 129, 384; chihaie şi steag
d e - 2 2 1 , 266.
papistaşi, v. catolici,
ovreică 134; v. şi Sena; v. şi jidovcc.
papuci 59,95.
paracatathiche, bani daţi ~ 180.

paftale de argint 288. 326.1 829r


parale <monedă> 28, 94, 95, 129, 131, păscăriţă 296; v. şi Nastasia Ncgoiţoaia.
133, 135, 143, 148, 182, 221, 233, 238, păstori 221,266,410.
266, 276, 322, 323, 328,353, 377, 383- păşunat, locul de - pentru vitele ieşenilor
385,396,417,442,447449. '410,
parastase (parastase) 276,384. păzitori (păzitori) 129; - de bani 177 ; - la
<pardoseală> (pardosală) 133,182,239. vii 448.
pari 13ţ, 135,182, 239, 384, 473, F. pceli (peceli, peci) <albine> 27, 58, 94,
parmaclîcuri (parmarlîcuri) 268, 323. 322,417,447.
partea nemţească, moşii în - a ţ. Cernăuţi pecete (sigiliu) 56, 84, 131, 239, 322, 405,
437. 452, A;
<patrafire> (patrahire, petrahile) 95, 131, -domnească 129, 139. 142, 147, 150,
239, 384. 160, 161, 168, 174, 176, 191, 198, 202,
patriarhi (patrierşi), în formula blestemului 212. 221, 233, 235, 241, 254, 255, 266,
306; patriarh al Ierusalimului şi a toată 268, 279, 286, 318, 322, 324, 336, 337,
Palestina 317, 403; v. şi Avram, Par- 350.351,368,370. F;
thenie. - agească <dare> 129;
patrie 317. - a Porţii domneşti 62, 98, 104, 152,
paturi 182, 305, 384. 175, 208, 209, 211,' 218, 220, 270, 274,
292, 304, 307, 309, 345. 350, 352, 355,
paşi <unitate de măsură> 83, 166, 262, 325,
378, 380, 382. 388, 390, 401, 416, 418,
500; pas de şase palme 166, 325, 500.
422, 426, 439, 450, 456, 465, 469, 470,
paznic la schit 323. 484,498,500,504,506;
păcate 227. - de m-re 39, 53, 285, 393, 395; - a
păcură, car cu ~ 129. m-rii Barnovschi 285; - a m-rii Copou
pădure 97, 182, 415; ~ tăiată 157; vie 157, a m-rii Dancu 201; a m-rii Drago-
făcută din - 87, 395. mirna 20; a m-rii Sf. Ion de Ia Balata
păgubaşă 261. 306; a m-rii Sf. Sava 15, 226, 305, a m-
păgubaşi 129, 221,225,266, 315,489. rii Trei Ierarhi 279 şi a m-rii Socola 26,
păgubire 80. 280,415, G;
păharnici, v. paharnici, - personală 46, 79, 141, 190, 233,
păhărniceasă 37; v. şi Maria. 336,351,4Q0,403,462,477,482;
păhărnicei 265; v. şi Dimachi; vătaf de - - de sare a mănăstirilor 239; a De-
partamentului Pricinilor Străine (1816)
129, 221,266. 369; - a vornicici obştirilor Valahiei
păhărnicic, venitul acesteia 233, 238, 322, (1820) 129.
323, 383, 385,447. pecetluiri (pecetiuituri) domneşti 129, 165,
pămînt al Moldovei 318; slujbe ale pămîn- 221, 266, 328, 448; - dc sare 384; mile
tului 396; vii tăiate din - 95. cu - 95; - pe vita de pripas 129.
pămînteni, bolnavi ~ 233; negustori - 129. peci, v. pceli.
pămînturi, părţi de moşie 303. pedeapsă pentru tîlhari şi gazdele lor 129.
păr <culoare> de vită de pripas anunţat de pelin, vin - 238.
crainici la tîrguri 221, 266; <lemn>, perdele 182.
sipet de - 288.
<pereţi> (păreţi) 133, 181, 188, 473, 500; -
păragină, vie ~ 67, 261, 280, 282,
de casă 262; - de cişmea 268; - de
părete, v. perete.
dugheană 164; dugheni într-un perete
părinţi, sfinţi în formula blestemului 238, 352; - de odăi 239; - de tindă 456.
306;v. şi călugări, preoţi, perilipsis de acte 273.
părţi de moşie 206, 364, 365; - la judecată perinuţe 306.
174. perne (perini) 182,288, 384,448.
păscar, v. pescar. perje 134, 239,276, 323.

830r
permaşal 441,442. pisărari, vătaf de vărniceri şi ~ 129.
<pervazuri> (pirvazuri) 133. pitari 28, 58, 94, 127, 130, 131, 181, 221,
pervii cu flori 317. 238, 266, 322, 323, 326, 383, 385, 400,
pescar (păscar) 344, J. 447, 449, 470, 490, 501, F; v. şi Anghe-
peşchergiu, leafa marelui - 221, 266. lachi, Chiriac Cristian, Chiriac Scobi-
peşcheşuri 28, 239. horn, Orste, Costandin Cucoranu,
peşte 28,129,182, 221,239,266,328, 384. Cuciuc, Gheorghie Dima, Gheorghie
peteală, ogheal şi tafta cu - 317, 326. Duca, Iane, Iatcu, Moisă Cucoran;
petrahile, v. patrafire, mari ~ 129, 156, 221, 248, 266; v. şi
peviţ, v. psalt. Neculai Cogălniceanul, Pătraşco Ca-
<piaştri> (piasti) <monedă> 508. targiul;
piatră (cheatră, piiatră) 129, 133, 221, 239, mare pitar în Divanul domnesc al
266, 403, 448, 452; în formula Ţării Româneşti 165; v. şi Nieolae;
blestemului 317, 359; beciuri de - 83, - ai doilea 129;
164, 333, 347, 374; biserică de ~ 235; ~ - ai Curţii domneşti 205, 221, 266; v.
de moară 323, 448; dugheni (prăvălii) şi Ion; staroste de ~ 221, 266.
de ~ 72, 73, 226, 268, 347, 507; fîntînă pitărese 59, 95, 129, 248; v. şi Bălaşa Co-
de ~347; gîrlici de ~ 79; <grindină> 79; gălniceanu, Maria Cucorănita.
- la mormînt 276; pivniţe de ~ 69, 83, pitării 27, 28, 58; 94, 130, 181,' 182, 238,
250, 268, 291, 304, 309, 316, 322, 333, 239, 301,322, 351, 383, 385,447,449.
347, 357, 360, 383, 412, 433, 440, 447, pitrop, v. epitrop.
500, 507, F; pod de ~ 188; spiţerie de ~ piuă la spiţerie 28.
1
195; temelii de ~ 57; zidiri de - 235; pivniceri 129, 221, 266, 420; v. şi Toader.
semn de hotar 21, 79, 104, 115, pivniţe 18, 28, 59, 72, 73, 95, 99, 112, 124,
116, 129, 139, 141; 152, 166, 175, 186, 130, 182, 268, 269, 273, 279, 303, 307,
208, 209, 218, 220, 221, 262, 266, 292, 323, 345, 380, 384, 403, 412, 417, 448,
304, 309, 325, 342, 350, 352, 355,388, 481, 499, 500; ~ de piatră 69, 83, 250,
390,394,400, 406, 416, 418, 420, 422, 268, 291, 304, 309, 316, 322, 333, 347,
426; 439; 456, 458, 465, 469, 470, 473, 357, 360, 383, 433, 440, . 447, 507, F;
479,484,500,504, 506, F. pivniţă risipită (stricată) 359; pivniţă
picuşul streaşinii, loc pînă în ~ 164. veche C; pivniţă amanetată 37; pivniţă
pieptănari (cheptănari) 169, 419, 424, 469, dăruită 40; pivniţă de lemn 79; pivniţă
478,506; v. şi Ioniţă, Matei, vîndută la mezat 180;
pietrari (chetrari) 95, 131, 133, 182, 221, argea de - 90; chirie pentru o piivniţă
239, 266, 345, 384, 413, 418, 422, 448, 94; groapă de pivniţă 504; gură de
470, 492, 495, 496; v. şi Dumitru, pivniţă 78; loc de pivniţă 422.
Gheorghi Scurtul, Ioniţă, Luca, pîine (pîhe) 28, 59, 95, 129, 131, 182, 239,
Simion, Toader Pantază; ~ care fac un 276, 323, 384; cuptor de ~ 69; horilcă
mormînt pentru o beizadea 182; pietrar de ~ 129;
birnic 473; v.' şi Miron; pietrar ungur <cereale> arii cu ~ 221, 266; groapă
133; v. şi Costandin; ~ ruşi 239; ~ ai de <- 457; merţă de ~ 221, 266; zeciuială
Curţii domneşti 221, 266; staroste de ~ din ţarinii cu - 8 0 , 1 4 8 , 178,353.
şi teslari 221, 266,428; v. şi Chiriac. pîlnie la vie 59.
pildă 254. pîndari la vie 239.
pilitori ruşi 239. pînzar 139; v. şi Ioan.
piroane 133,182, 239. pînză 95, 13l', 182, 239, 276, 326, 384,
pirostii la bucătărie 182. 448.
pisari 3, 134, 170, 221, 266, 308';'V; şi pîră 264.
Anania, Neculai.

831r
pîrcălabi, hatmani şi ~ de Suceava 129; ~ pod 129, 139, 221, 266, 405; ~ de piatră
de Covurlui 221, 266; - de Galaţi 129, 188; — peste Bahlui 351 şi peste Socola
384, 385; v, şi Costandin Balş; fost 479; <pînză la mort> 83; ~ la casă 133;
pîrcălab de Galaţi 449; v. şi Costandin - de spital 182; venitul podului 448;
Balş. banii podului 28, 182, 239, 323, 384.
pîrcălăbie 129, 150, 182, 212, 221, 266; ~ podari domneşti 502; v. şi Grigore Crudul
pe sare 239; - a Galaţilor şi ~ a Sorocăi, ceauş de - 221, 266; căpitan de ~ 127,
date în credinţă de m-rea Sf. Spiridon 128,221,266; v. şi Dumitru,
27,58, 94, 130, 181,233,238. podele 131, 135; - pentru uliţele (podurile)
pîrîu 103, 188, 244,452,479. Iaşilor 221, 266, 268.
pîslar 297. podeţ în Iaşi 124.
plasă de gard 239, 487. podgorii 129, 221, 266,482.
plată 143, 221, 233, 239, 266, 317, 328, podoabă, zidirile de piatră sînt p ~ a
384, 410, 448; - pentru dascălii Acade- oraşelor 235,
miei Moldovei 177. poduri «culiţe> din Iaşi, în hotar 78, 99,
platnici 55,61, 87, 88, 362, 409. 162, 194, 195, 208, 209, 222, 226, 268,
plăcintari 52, 120, 221, 266, 284; v. ;'şi 269, 292, 304, 340, 346, 504; reparaţii
Mihai, Paraschiv; staroste de ~ 52, la rr 2,21,266.
120, 221, 266; v. şi Coste, Eni. podvodari 221, 266.
plăcintărie 11. podvozi, scutire de - 242.
plăieşi, steag de ~ 221, 266.; i«: • . pogasie, v, bogasie.
plineală 281, 409. pogoane ide 10c 415; - de loc unde a fost
plîngere 268. livadă 157; - de tutun 129, 221, 233,
266; - de vie 4, 7, 8, 12, 20, 27, 28, 33,
ploaie, cercuri de bute putrede de ~ 239;
48, 51, 59, 60, 63, 67, 83, 88, 95, 99,
diiim închis de curgerea apei ploilor 105, 109, 122, 125, 131, 137, 146, 147,
470. ; 171, 181, 182, 214, 219, 237-239, 250,
plug 288. 253, 277, 284, 288, 303, 313, 315, 323,
plumb 448. 326, 330, 332, 335, 343, 351, 358, 361,
plute pe Prut 129, 323. 366, 378, 381, 383, 384, 393, 395, 405,
poale de icoană şi proschinatar 95,448. 407,428,447,448,482,502, G, I.
poamă din vie 131, 182,384. pogonărit din tutun 322; 383, 385, 447,
poame 353, 453; putini pentru ~ 95; zeciu- 449; scutire de ~ din vii 137, 214, 219,
ială din - G. 242,277.
poartă de ogradă, în hotar de loc 78, 131, poieni 354,452; poiană a morii 453.
141, 162, 194, 226, 238, 287,. 302, 312, pojijie (pojîjîe) a casei 129, 221, 245, 266,
322, 333, 383, 385, 440, 447, 449, 462, 322. ;
466, 488, 490, 507; şindrilită 273, polcovnici 94, 129, 187, 191, 221, 266,
279; loc pentru ~ 56, 72, 73, 84; prag de 323, 325, G; v. şi Dumitrachi, Enachi
-323; stîlpi de - 209, 292; ~ între două Papa, Iacovache Păun, Papandino-
locuri de dugheni 76; pţil, Stoianovici; polcovnic rus 166.
- de la Curtea domnească 195, 268, polcovnicie a agiei şi ~ de vistierie 221,
437; v. şi Poarta domnească, vornic 266.
de polială la colive 131, 182, 276.
- de m-re, în hotar 16, 24, 27, 28, 34, politii <oraşe> 317.
55, 56, 72, 73, 84, 181, 216; cişmele poliţe <acte> 191; — <rafturi> la vutcărie
lîngă poarta m-rii Sf. Spiridon 233; 133.
fierărie la o - de m-re 131. poloboace cu băutură 1, 28, 58, 94, 95,
poclon 129, 221, 266; scutire de ~ vlădi- 129, 130, 131, 181, 221, 233, 238, 239,
cesc (mitropolesc) 137, 159, 242.

832r
266, 284, 322, 323, 383-385, 417, 428, postăvari 94; v. şi Dimitri Ciornei; ~
447-449; poloboc cu perje 239. jidovi 129.
polog I. postelnicei 129, 187, 191, 221, 266; v. şi
pomelnic 205, 331, 440. Neculache.
pomeni 40, 233, 276, 323,440,468,489. postelnicese 306, 352, 433, 434; v. şi
pomenire 28, 97, 331, 366, 396, 408, 448, Casandrâ, Maria Arghiroaia Palade.
482, 505, A, B. postelnici 4, 55, 56, 62. 66, 68, 84, 131,
pomeţi 147, 157, 335,453. 147, 151, 152, 156, 164, 191, 244, 248,
pomi în livadă 33, 157, 178, 233, 330, 333, 343, 369, 392, 442. 460, 467, 505, 509;
343,366, 422. v. şi Andronachi Donici, Costachi
pomişori 329, 502. Voinescu, Costandin Gorban, Gavri-
ponturi domneşti 322, 380; ~ privind dijma lachi, Gheorghe Arapul, Gheorghi
şi boierescul 80, 106, 143, 145, 148, Ursuleţ, Grigori Herescu, Iacovachc
178, 257, 353; ~ pentru dări 198; ~ de Păun, Iacovachi Stavri, Ioniţă Mire,
cumpărare a slujbei vădrăritului 85; ~ Ioniţi Gherghel, Neculai Hîncul,
privind vinul vîndut pe moşii 136; Ştefan Năstase, Toma Catargiul:
solăritul Vrancei după ~ 383; venitul de ' mari - 25, 34, 37, 47-49, 61, 67, 88,
la Ocna după ~ 370, 383; - „strigate" la 89, 129, 156, 181, 182, 221. 238, 239,
Cochii Vechi 221, 266; venit după ~ 246, 266, 268, 291, 452; în Divanul
322; ~ schimbate 238. domnesc 233, 328, 369; v. şi Aldea,
popi, v. preoţi. Apostol Catargiul, Arghire, Iani Ha-
poporani <enoriaşi> la Biserica Curelari dîmbu, Iorgachi, Neculai Ventura;
400 şi m-rea Sf. Sava 78.
foşti mari - 306, 322, 384, 443, 457;
popuşoi 27, 129, 182.
v. şi Balasache, Neculai Ventura;
porcar 111; v, şi Sandul,
~ ai doilea 129,221,266;
poreclă a chiragiuiui, trecuta în acte 221,
fost postelnic al doilea 440, 470: v. şi
266.
Costandin Cantacuzino;
portari la m-rea Sf. Spiridon 182, 238, 239,
- ai treilea 129, 221, 266, 417; y. şi
323, 384,448; v. şi Nanul;Toader;
Gavril Conache;
mare portar, portar al doilea şi portar
mare postelnic în Divanul domnesc al
al treilea 129, 221, 266.
Ţării Româneşti 165; v. şi Scarlat
portărei 129, 221, 266.
Caragea.
portăria mare, venitul acesteia 221, 266.
postelnicia mare, venitul acesteia 221, 266.
portiţe 134, 186, 209, 226, 292, 500.
potcovari (potăcovari) 409, 416; v. şi
porunci domneşti şi de la Divan: passim.
Gligori, Ion, Vasili.
poruşnici (porocineci, poroşniqi) 28, 58,
povară (povoară) 129, 221, 266.
59, 83, 94, 95, 129, 131, 221,246, 259,
prag de poartă 323.
266, 323, 344, 481, J; v. şi Costandin,
prapostic 27; v. şi Spiridon.
Costandin Caţichi, Costandin Tărîţă,
pravilă 48, 177,'221, 254, 259, 266, 317,
Cozma, loan, Manolachi,. Necula,
336; canoane de ~ 360; judecată după ~
Niculai.
25, 37, 99, 246, 264; cercetare de
poslăduitori de tablele vistieriei 129. moştenire după ~ 14.
posluşanie 32. 219, 236. praznic 28, 59, 77, 95, 131, 142, 168, 182,
posluşnici 49, 182,239,323, 384,448. 202, 212, 239, 337, 384, 447, 448, G; v.
posmagi 131, 182, 276. şi hram.
post 129. prăsit de vii 59, 131.
postav (postaje) 27, 28, 58, ;94, 129, 130, prăvălii 44, 53, 69, 101, 216, 226, 250,
181, 182, 184, 207, 233, 238, 239, 385, 278, 291, 305; v. şi dugheni. , ,..
449. prăznuire G.

833r
precupeţi, „adică matrapaji" 221, 266, 322, Paraschiva), Ioan (la m-rea Sfinţii
383,447; v/şi Stoica, Arhangheli <Mihail şi Gavril>), Ioan
prefăcături 254. (la biserica Sf. Gheorghe), Ioan Banu,
prefect (prefector, prefectus) al Bisericii Ion, Ion (la biserica Sf.. Nieolae din
Catolice din Iaşi 3, 60, 85, 138, 236, Muntenime), Ion (de la Socola), Ioniţă
279, 286, 287, 308, 324, 380, 508; v. şi (la biserica Sf. Nieolae din Mun-
Anton, Canbioli, losif Martinoti, tenime), Ioniţă (la m-rea Sf. Spiridon),
Mavru; Lavrentie (la m-rea Sf. Spiridon),
vice ~ al Bisericii Catolice 324; Leon, Lupul (la m-rea Sf. Spiridon),
~ maestru 279; v. şi Romagaldo. Macarie (la biserica Sf. Dimitrie), Maf-
presviteră 119; v. şi Catrina. tei (la biserica Sf. Nieolae), Manolachi
preotese (preiţteşe) 13/ 17, 19, 23, 38, 68, (la biserica Doamnei), Mardarie (la
109, 131, 159, 179, 199, 200, 323, 428, schitul Stavnic), Mărcu, Mihai (la
498; v. şi Aniţa, Catrina, Ilinca, biserica de lîngă Vamă), Mihalachi
Ioana, Lupa, Măriuţa, Nastasia, (din Ghermăneşti), Mihălachie (la bi-
Ruxanda, Safta, Smaranda, Soltana.
serica Sf. Theodori), Moisă (la biserica
preoţi (ierei, părinţi, popi, preuţi) 3,5, 11,
Sf. Theodori), Ncculai, Neculai (din
13, 14, 17-19, 21, 23, 26-29, 38, 41, 43,
Botoşani), Neculai (la biserica Prepo-
50, 59, 60, 67, 68, 11, 83, 91, 92, 95,
doamna Paraschiva), Neculai (la biseri-
103, 107, 109, 119, 121, 123, 124, 128,
ca Sf. Nieolae Domnesc), Neculai (la
130, 131, 133, 134, 137, 147, 151, 152,
157-159, 170, 177,179, 182, 192, 197, biserica Vulpe), Ncculai Nova, Neculai
199, 200, 210, 220, 221, 224, 228, 232, Scarlat, Neculai Toderaşco (la biserica
233; 235, 236, 238' 239, 242, 243, 245, Sf. Theodori), Nicodim (la schitul din
248,149, 266, 268; 273, 274, 276, 278, Codrul Iaşilor), Nicolai (la m-rea Sf.
279, 280, 284, 295, 296, 302; 304, 307, Spiridon), Nicolai Ioanovici (la biserica
308, 316, 322, 323, 329, 335, 338-340, Sf. Ilie), Parfeni, Parthene (la biserica
342, 344, 347/350, 366, 367, 371, 373, Sf. Athanasie <şi Chiril>), Petre (la m-
375, 378, 380, 383-385, 390, 393, 395, rea Sf. Spiridon), Petre (la Biserica
398-400, 428, 432, 439, 443, 444, 447, Domnească), Petre (la biserica Sf.
448, 456, 457, 459, 460, 468-470, 473, Athanasie <şi Chiril>), Rali (la biseri-
478,486,498, 500, 506, 507, C, D, J; v. ca Bunavestire), Siac (din Neamţ), Sî-
şi Andrii, Anton (la m-rea Sf. Spiridon), mion (din Hreaţca), State (la m-rea Sf.
Bălan (la m-rea Sf. Spiridon), Calistru Spiridon), Ştefan (la biserica Sf. 40 de
(la schitul din Codrul Iaşilor), Condrat, Mucenici), Tăhase, Toader, Toader
Costandin, Costandin Velişcu, Costan- (din Chetrosul), Toader (din Orhei),
tin, Costi, Damaschin (la m-rea Sf. Ioan Toader (la Biserica Domnească), Toa-
Zlataust), Damian (la Biserica Banu), der (la biserica Sf. Nieolae Domnesc).
Dimitrie (la Biserica Domnească), Dimi- Toader (la biserica Sf. Theodori), Toa-
trie Balan' (la Sf. Nieolae), Dumitru
der (la biserica tălpălari), Toadir (la
(din Suceava), Enachi (la biserica Sf.
biserica Curelari), Ursachi, Vasile,
Theodori), Filimon, Gavril, Gavril
Vasile (din Orhei), Vasile (la biserică
Boboc, Ghenadi (la schitul Stavnic),
Prepodoamna Paraschiva), Vasile (la bi-
Gheorghi, Gheorghie (la biserica mitro-
serică Sf. Athanasie <şi Chiril>), Vasile
politană), Ghiorghi (la biserica Buna-
(la biserica Sf. Ilie), Vasile (la biserica
vestire), • Grigorie, Grigorie (de la
Socola), Ianache (la biserica Sf. Ioan Sf. Ioan), Vasile (la m-rea Sf. Spiridon),
cel Nou), Ifteni (la biserica Vulpe), Vasile Muşte, Vasile Narta, Vasile
Iftimie, Ioan (la biserica Prepodoamna Vartic (la biserica Sf. Nieolae din

834r
Muntenime), Vasili (la m-rea Cetăţuia), ~ ale unor vii 20, 25, 31, 97, 120,
Vasilie (la biserica Curelari), Velişco; 122, 147, 237, 253, 280, 284, 329, 332,
foşti— 350, 470; v. şi Costandin {Ia 428, de la Buciumi 33, de la Cetăţuia 4,
biserica Bunavestire), Mathei (la biseri- 395, de la Copou 361, din Dealul
ca Vovidenie); Coroiului 63, 393, din Dealul Nebunei
~ scutiţi de darea ajutorinţei 444; 330, 427, din Dealul Vămăşoaiei 67, de
îngropare de preot sărac 28; - robi 182, la Miroslava 7, 8, 12, 60, 105, 125, de
239; ~ plătesc banii şcolilor 177; lefile la Odobeşti 171, de la Socola 1, 313, de
la Spărieţi 99, de la Şorogari 51, 146,
preoţilor de la Biserica Domnească 221,
381, 502, dc Ia Urşolc366, dc la Valea
266;' tsîr
~ armeni 243,' 304,1 316;1 v. »si Adîncă 335;
Andrieş, Andrii, Grigori; ~ ale unor acareturi la vie 87, amane-
turi scoase la mezat 37; îinui cuptor <de
~ catolici (iazoviţi, italieneşti, leşeşti,
pîine> 123, unor doftorii 328, unor
ungureşti) 3, 14, 60, 123, 133,' 134,'l70,
lucruri de mîncare aduse la'tîrg 221,
228, 235, 236, 273, 274, 278, 279, 307,
266, venitului de-la ocnă 59 şi preţul
308, 375, 380, 507; v. şi Anton, Buna-
unei vite 129
vintura, Diogene;
pricini de judecată: passim.
preot grec 323, 384; v. şi Athanasie priciBuitori 353.
(la m-rea Sf. Spiridon). pridvor de biserică 95, 131.
preoţie 177. primejdie de foc 221, 266; 268, 340;
prestol 59, 95, 131. primejdia vasului, la transportul vinului
pretuială <evaluare> a unor bunuri 345, 221,266.
362. :•<•• .>" pripasuri, rînduiala acestora 129, 221, 266.
preţuri 254, 333; 363, 383, 417, 453; - prisăcar 28,95, 182.
îndoite şi întreite 317;
prisăci 462; zeciuială din ~ 143,148,353.
~ ale unor case 5, 6, 13, 23, 24, 29,
priscorniţă 265; v. şi Maria.
43, 64, 66, 68, 79, 82, 97, 108, 110,
112, 116, 121, 128, 1.35, 162, 169,174, prispă 500.
187, 191, 199, 205, 223-225, 229, 244. pristavi la vii 59, 131, 383; v. şi Calotă,
247, 249, 267, 271, .273, 279, 281, 297, priveghere în frica lui Dumnezeu 233.
316, 334, 344, 345, 347, 348, 362, 372, procopsală 198, 359; în formula blestemu-
376, 379, 397, 399, 413, 419, 424, 432, lui 317.
446, 455, 461, 468, 488, 509, D, J; proegumeni 95, 131, 436, 438; v. şi Atha-
~ ale unor locuri de case 35, 45, 62, nasie, Ioasaf, Mcletie.
81, 89, 103, 151, 153, 176, 182, 186, prohod, făclii de - 276.
188, 190, 196, 217, 231,259, 262, 265, pronie dumnezeiască 160, 184, 195, 221,
269, 272, 349, 392, 404, 420, 421, 429,,
266, 328, 396; ~ părintească 317.
434, 443, 467, 471, 476, 478, 483, 492-
proprietar 44.
494,496-498,499,503;
proroc 254, 321; v. şi David, Sfîntul Ilie;
- ale unor dugheni (prăvălii) 16, 24,
v, şi Slîiiitul Proroc Samuil, m-re.
36, 44, 57, 101, 108, 158, 163, 179,
183, 203, 216, 222, 309, 362, 374, 400, proschinitar 95, 182, 233.
412,440, 466; A; proscomidie 131,
~ ale Unor locuri de dugheni 42, 310, prostiri 131, 326.
311; - protimisire 67, 249, 282, 293, 336, 363,
preţ pe lemn de pivniţă 403; 436,438.
~ ale unor locuri 50, 54, 113, 141; protopopi (protoierei) 13, 38, 87, 208, 222,
preţ de răscumpărare a unui loc 259; 341, 432, 448; v. şi Grigore, Lupaşcu,
- ale unor pivniţe; 112, 1, Manolachi, Mihail Strilbiţchi; foşti -
- ale unor sate (moşii) 46, 369;

835r
205, 344, 378, 443, 456, J; v. şi Petre, răspîntii a unor uliţe 388, 439, 465; cişmele
Vasile. l a - 233; străji l a - 2 2 1 , 266.
protopsalt 221, 266, 384. _ răspunzători <pîrîţi> la judecată 67, 215.
prototip o c t originab» 71. răsuflătoare la cîrciumă 239.
prubă a unui loc 307, F. răsuri 129, 221, 266, 328, 370; 384, 396,
psaltichie cumpărată 59. 442.
psalţi (peviţi) 28, 59, 95, 119, 131, 152, răteze 182, 323, 384.
182, 198, 221, 239, 266, 323, 350, 442, răvaş de jalbă 37, 208, 234, 268, 318, 345,
448; v. şi Gheorghi, Mihai, Mariş, 378, 384, 388, 418, 419, 426, 448, 449,
Necula, Parthenie, Vasilică; psalt al 469, 470; ~ de drum 384; - de poruncă
doilea la Curtea domnească 221, 266, 221, 266; milă cu ~ 95, 131; răvaşe pe
350; v. şi Sandul; psalt al treilea la feţe pentru oameni străini 228.
harem 221, 266. răzesă
» 218.
pungi de bani 37, 79, 129, 193, 221, 266, răzeşi (răzăşi) 1, 4, 6, 12, 36, 46, 54, 60,
306; - de pînză pentru acte 182. 78, 103,'105, 140, 190, 199, 200, 208,
purtător de grijă 137, 148, 178. 218, 222, 262, 280, 284, 316, 332, 344,
pusoare, vie - 393, 395. 350, 355, 369, 372, 392-395, 400, 418,
426, 428, 439, 443, 465, 468, 478, 500,
puşcaş (puşcar) 129, 366; v. şi Gheorghie.
502,503,506,507, J.
putini 59, 95, 131,239.
răzmeriţă 139, 144, 323, 418, 420, 492,
puţ curăţat 95; fost semn de hotar 479.
494,496.
răzor 303,473.
R rediu 407,479.
renghiuri, flori, adică pe straie 317.
rachier 134; v. şi Necula.
ridicaturi 198, 328; - domneşti pe oi şi
rachieriţă 500; v. şi Ilinca. stupi 322, 383; - de desetină 447; - de
rachiu 58,94, 129-131,181,182, 238,239. gorştină 27, 58, 59,447.
raci 384. <risipă> (răsipă) 317.
racila lucrătorilor de la vie 384. rîmători <porci> 129, 221, 233, 266, 322,
raciu, fost ~ baş 499; v. şi Costandin. 447; v. şi mascuri,
raclă 276; racle de poduri 133. rînduială 221, 266; - boierească 317; - a
rahtivan 129, 221, 266. bolnavilor şi a doctorilor de la spitalul
raia 129, 238/ m-rii Sf. Spiridon 233; - a Divanului
raiet, lei - 181. 49; - a dregătoriei de ţinut 221, 266; ~
raport al unui vornic de poartă 91,115. pentru fînare şi străji 221, 266; - a
răchiti, semn de hotar 479. mănăstirilor 85; - a pripasurilor 129,
rădăcini de stîlpi de hotar 506, F; vie pără- 221, 266; - a scutelnicilor 49; - a slujbei
ginită, fiind numai - 502; - de soc, bisericii 137; - a tîlharilor şi ucigaşilor
semn de hotar 457. 221, 266;zeciuială după - 157.
rîvnă 254.
rămaşi din judecată 67. '
rămăşiţuri 322, 323, 383, 384, 447; - la roabe 59,95, 131, 201, 319; v. şi Ilinca.
strîngerea dărilor 59, 131; izvod de ~ roadă din vii 88, 95, 131, 171, 221, 266,
385, 449; <moşteniri> 99, 109, 215, 280, 317, 395, 405,427,428,482.
264,378. robi 131, 233; copii - ai unui negustor 95;
răni, astari pentru legat-182, preoţi - 182, 239; - ţigani 201, 382.
răniţi, oamenii - cu toporul 225. robie 317,384.
răpăusaţi 109. rod <urmaşi>de ţigani 1U, 382,477.
răscoale 157. rogojini la strană 182.

836r
rogoz (ragpz), care cu - 135, 182; cramă sapă 182,428.
acoperită cu -r 323. saraci başa şi - iamac 221, 266.
roş agesc 493; v. şi Lupul; steag de roşii sarai-başa 129.
221,266. sare 129, 182, 239, 322, 323, 383, 384,
rotar din Buciumi 448, 479; v. şi Mihala- 447, 448; car cu - 129; drob de - 47,
chi. 129, 221, 233, 266; - de coteţ 221, 266;
roţi: de moară 28, 59, 303; mortasipie pe ~ pecetluituri pe - 239, 384; - măruntă
vîndute la tîrguri 129. din Vrancea şi cantariatică pe - 221,
rubinuri, inele cu ~ I. 266.
ruble 131,182. sate, în general: passim4, vornic de sat 129;
rude (rudenii) 1, 4, 7, 8, 23, 46, 97, 112, vornicel de sat 221, 266.
122, 158, 163, 174, 183, 187, 191, 203, sătar-başa 129.
216, 249, 302, 306, 349, 374/398, 420, <săbier> (săbiiar) 203; v. şi Necula.
436, 438^ 478; ~ nu semnează un zapis săbieriţă A; v. şi Tofana.
de vînzare 62. săcriu, v. sicriu,
rufet al căpitanului de podari 221,266. săcultet
-9 276.
rugăciuni (rugi) 233,444. săftiene (sehtieni) 129, 221, 266.
rupi «duritate de măsură>, stofe măsurate în săgeţi ale morţii, în formular de act 177.
-95,131,182. săhanccc spoite 323.
ruptaşi 94, 129, 130, 345, 473; v. şi Alec- săharel.
sa, Ciorbă, Gheorghie Butuc-; dările <săhăidăcar> (sehăidăcar) 221, 266.
pentru-221, 266, 396.
sălaşe (sclaşc) de ţigani 303,326,477,1.
ruptoare (ruptă) 129, 328; 448.
sămînţă, stupi rămaşi de - 130, 238.
ruşi 182, 371; v. şi Ilie; - pietrari şi pilitori
sănded, şaluri ce se numesc - 317,
239. • ' ' si
sănii 288,326,1.
sănioară de purtat parastase 276.
: S
• •• ••• săpătura diurnului 394,470.
sabie de foc, în formula blestemului 317. <săpun> (sopon) 95.
sacale 133,221,266. <săpunar> (săponar) 23; v. şi Ion.
saci cti făină 28; - cu orz 182; - de vie 59, <săpunăriţă> (soponăriţă) 220; v. şi
95, 182, 239, 323, 384,428. Catrina.
sahanede aramă 182. sărace botezate 95.
salahori 133, 182, 221, 239, 266/323, 377, săraci, mile pentru - 28, 59, 182, 239, 256,
384, 387, 388, 411, 418, 448; v. şi 276, 322, 323, 384,448.
Dumitru, Vasile; salahor domnesc 416; sărăcie 317, 420,444,489. /",
v. şi Sava. sărdari, v. serdari.
salbă de galbeni 288. sărindare 83, 322, 384, 395.
salhana, v. zaihana. său, v. seu.
samă de venituri şi cheltuieli a m-rii Sf. scatulcă 326,1.
Spiridon 27, 28, 58, 59, 94, 95, 130, scaun (scaon) domnesc .(al ţării) din Iaşi
131, 180, 181, 238, 239, 322, 323, 383- 150, 160, 184,191, 195, 221, 227, 233,
385, 447-449. 240, 242, 243, 254, 255, 266, 328, 369,
samdangiu 129. ; 370, 396, 408, 410, 444, 472; - dom-
sameşi 28, 59, 95, 129, 131, 182, 221, 239, nesc al Ţării Româneşti din Bucureşti
266, 323, 384, 448; v. şi Anastasie 165; scaune în tinda bisericii 239; scau-
Scorţăscu, Dumitrachi, Ianachi. nele slavei, în formular de act 233.
samur 321,1. scăpăciune 7.
s a n d a l de îmbrăcat racla 276. scăpătaţi 239,32».

837r
scări, temelie sub ~ 133. Gheorghi, Gheorghi dascăl, Ghiorghi
schele 129,130,221,266,328. . diac, Grigoraş Timuş, Grigori dascăl,
schimb (schimbătură) de proprietăţi 46, Grigori preot armean, Grigori Herescu
111,184, 238, 250, 267, 273, 279, 343, postelnic, Iacov diac de divan, Iani,
347, 364, 365, 369, 383, 400, 433-435, Ieroftei ieromonah, Ignat diacon, Ilie
437, 448,451,491,499, 500. diac, Ioan dascăl, Ioan preot, Ioan
schinil31. preot la biserica Sf. Gheorghe, Ioan
schitisor 452. Cantacuzino fost mare logofăt, Ioan
schituri 27, 28, 40, 59, 85, 95, 131, 181, Ursuianul logofăt de taină, Ion dascăl,
182, 233, 238, 239, 322, 323, 383, 384, Ion logofăt, Ion preot la Socola, Ion
447, 448,452, 453;V v. si> Codrul
:
Iaşilor,
9 • ' Ciudin, Ion Gîndu, Ion Grosul, Ion
Hadîmbu, Licşti, Mînzaţi, Paşcani, Munteanul, Ioniţă, Ioniţă condicar,
Stavnic. Iordache mare clucer, Iordachi condi-
schivirnisală, v. chiverniseală, car de divan, Irimia Neculai dascăl,
scînduri 375, 378, 448; - de brad 129, 221, Luppan Gavril, Lupul dascăl, Lupul
266; ~ de stejar 182, 412; ~ de tei 129,
Hodoroge, Macarie diac, Manoli das-
131, 182, 221, 239, 266, 384; beci
căl, Mariş dascăl, Mihai preot, Miha-
pardosit cu - 222; perete căptuşit cu ~
lache Scorţescu de la vistierie, Mihala-
133.
scîrnăvie (scârnăvie), în jurai cişmelei chi ierodiacon, Mihălachi Hadîmbul,
vechi din Iaşi 124, 268. Mihălachi Honcu, Nechifor ierodia-
<scriitori de acte> 4-6, 11-13, 16, 18, 23, con, Neculai dascăl, Nieolae preot,
26, 29, 31, 33, 38, 42, 43, 45, 46, 50, Nicolai Prepeleiac, Panainte diac,
54, 55, 57, 60, 63, 64, 68, 72, 73, 75, Sandul dascăl, Sandul logofăt, Sava
77, 82, 83, 95, 103, 105, 117-120, 122, Răzmeriţi negustor, Simion Cheşcu
127-129, 141, 150, 151, 153, 156-158, uricar, Şerban logofăt, Ştefan armaş,
160, 162-165, 169, 171, 179, 183, 188, Ştefan iuzbaş, Ştefan paharnic, Ştefan
191, 195, 196, 19$; 200, 203, 205, 208; ..., Ştefan Ciurchi căpitan, Ştefan Her-
217, 221-223, 232, 233, 237, 240, 242, meziu, Ştefan Hurmuz fost vistiernic
244, 249, 253, 254, 265, 267, 270-272. al doilea, Ştefan Petre de la vistierie,
280, 281, 284, 287,; 301, 302, 304, 305. Ştefan Zătreanul diac de divan, Tăna-
309, 311, 313, 314, 316, 329, 332-336, să dascăl, Tănase Carp diac de divan,
340, 344, 345, 347, 350,352,360, 361,
Tănase Vasili diac, Tănasie logofăt,
369, 374, 377-379, 382, 386; 390, 393,
Toader dascăl, Toader Iacov, Toma
395-400, 402, 407-410, 412, 413, 415,
Mătă, Ursul ceauş de jidovi, Vasali,
418-420, 422, 428, 429, 432, 443, 454-
457, 460, 461, 465, 467-472, 474-478, Vasilachi croitor, Vasile copil în casă,
483, 484, 492-497, 499; 501-503, 506, Vasile diac, Vasile preot, Vasile Cior-
509, A,D,J; v. şi ...achi, Aftenie, neiu, Vasile Codreanu diac de divan,
Andrei iuzbaş, Andrei Talpă, Andrii Vasile Nichita, Vasile Rugină blănar,
Caţichi, Andrii Grigori Docipal, Apos- Vasili dascăl, Vasilie, Vasîle Anasta-
tol diac de divan, Bedros <armean>, sîu, Velişco ... logofăt de divan; v. şi
Costandin, Costandin dascăl, Costan- dieci, grămătici, pisari, uricari.
din logofăt, Costandin Arap, Costan- scripcari, ţigani - 252, 473; v. şi Buiuc
din Chiricea, Costandin Pîrvul, Cos- scoârţe <covoare> 326, I; scoarţă pentru
tandin Tene, Coste tălmaci, Dimitrie
••• acoperit o clopotniţă 131.
Vîrnav logofăt al doilea,» Dimitrios,
Dionisie Hudici ieromonah^ Filimon scoice (?), costoroave dc ~ 182.
preot, Gavril, Gheorghe Tacul vătaf; scopos <scop> 221, 266.

838r
scrisori <acte>: passim-, scrisoare patriarha- sfinţi 233, 317.
lă 403. <sicriu> (săcriu) 306.
scumpete 221, 266. sigiliu, v. pecete.
scumpie 129. <sihăstrie> (săhăstrie) 59; v. şi Ursoaia; v.
scursură, semn de hotar 479. şi mănăstiri, schituri,
scuteală de dări 27, 94,243. silă <putere> 317.
scutelnici 49, 59, 95, 129, 131, 181, 198, silişti 451.
233, 238, 322, 323, 328, 335; 383, 447, simbrie 28, 131, 323; - pentru baş haham
448,473; izvod de ~ 198. 255; v. şi leafă,
<sec> (săc), zile de ~ 384. simfonie <înţelegere> 27, 58, 59, 95, 131,
<secetă> (săcetă) 130. 182,239.
seimeni (săimeni, simani, siimani) 6, 12, sineturi 405.
120, 169, 222, 387, 424, 465; 469; v. şi
sipet (sîpet) 59, 288, 306, 326,1.
Andronache, Enachi Chiper, Ion Za-
sipeţel cu mărunţişuri 326.
horneanu, Lupul, Ştefan^ Toader,
siric (sirin) mare şi mic, ce coboară pe Şiret
Toma;
129,221,266.'
- ageşti 175, 217, 218, 221, 266,465, sirmă, tafta cu - 317.
469, 473; v. şi Grigoraş Ghemul, Ion, sînge, gerah lasă - 95.
Ioniţi, Sandul măhal, Simion; sîngeap (săngeap) 288, 326,1.
~ din Curte (domneşti) 6, 7, 12, 64, sfrbi 129, 239; v. şi Neculai; - furmagii
129,208, 221, 266, 393; v. şi lordache,
473; v. şi Apostol, Gheorghie.
Lupul Păpuşoi, Necula, Toader, Vasi-
şîrboaică din Bîrlad 384; v. şi Ianula.
li Nucă; seimen domnesc la steagul al
slăbăciune <boală> 40.
doilea 222; v. şi Vasile;
slovă <scris>, scris în zapis „tot cu o - "
~ hătmăneşti 221, 266, 345, 387, 388, 348.
473; v. şi Apostol, Enache, Gheorghie
slugeri, v. sulgeri.
Cartul, Ifteni Roşea, Ioniţă Ungurul,
slugi 28, 147, 236, 238, 384, C.
, Iov;
slujbaşi, şă urmeze poruncile domneşti 138,
odobaş de ~ 6; v. şi Gligoraş; 144,219,236,255,277,472. -
pocloane pentrii - 2 2 1 , 266. Slujbă bisericească 200, 236,
semănături (sămănături), zecimală din ~ Slujbe 143, 181, 195, 228; 322; - domneşti
143, 148, 178. 219, 277, 331, 396; - ale pămîntului
seminţie <mdă> 302. 396; slujba ajutorinţei 384, 444; - ale
semne (sămne) de hotar 62, 78, 139-141, i Vistieriei 129, 19!; slujba vădrăritului
199, 217, 296, 304, 309, 350, 355, 388, 85; slujba suiulgiilor 124, 300; - la
416, 422, 426, 469, 473, 479, 487, 499, ţinuturi 144, 442 şi la Ocna 370; slujbă
500, F; pecetluit în - 129; ~ ale vitei de „lepădaţi" 238;
1
pripas 221, 266. ' Copil de slujbă 331; ţigani vrednici de
<serdari> (sărdarî) 129,221,266. sluj bă 314.
<seu> (său), luminări de ~ 95, 276, 323, slujitori 59, 129, 243, 392, 472; - ageşti
384,417. 354; - domneşti 137, 3 5 4 , - hătmăneşti
sfadă 116, 129, 221, 266, 354 şi - stărosteşti lâ ţ. Putnâ 221, 266.
sfecliţe 135. slujnică în casă 109.
sferetizmos, să nu se facă ~ 233, <smara!d> (zmărand), cercei cu - 306,
<sferturi> (ciferturi), dări plătite pe - 27, 326,1.
58, 129, 221, 239, 266; 322, 323, 383, <smirnă> (zmirnă) 59, 182, 239, 276, 323,
396,442,447-449. 384,448.
sfesnice (feşnice) 95, 182, 326,1; fofeze lâ smochine 276.
'-323. ' sobe 95,131, 133,182,239, 305,448.

839r
soboafe 242, 341; ~ la m-rea Agapia 30, Spital 182, 233, 239, 322, 323, 384, 447-
390, la m-rea Aron Vodă 369, la m-rea ' 449; v. şi Sfîntul Spiridon, m-re.
Pobrata 400, la m-rea Socola 137, la m- spiţeri (spiţări, spizier) 3, 27, 28, 59, 233,
rea Trei Ierarhi 273, 279, 307; soborul 276, 279, 308; v. şi Antonie Feierman,
de la Niceea 8, 317, 359. Cozma, Hristodul, Locman.
soc 134, 457. spiţerie (spiţărie) 95, 181, 233, 328, 370,
socoteli băneşti 207, 441, 442. 448; - de piatră 195; piuă la - 28; slugi
sofa cu trei pereţi 133. la - 28; v. şi Sfîntul Spiridon, m-re.
sofragiu, leafa marelui ~ 129, 221, 266. spînzurare a lui Iuda, în formula blestemu-
solăritul Vrancei 221, 233, 266, 322, 383, lui 317.
385,447,449. spovedanie 341.
solniţe de argint I. <stafide> (strafide) 131, 182.
soroc <termen> 152, 221, 266, 275, 315, stanişte de vite 452.
414, 436, 438; v. şi vadea. stareţă 20, 48, 49; 63, 137, 280, 407, 415,
<soronar> (solonar) 188; v. şi Ion. 464, 479, G; v. şi Antonia (la m-rea
sotnic 128, 129, 209, 221, 266, 292, 372; v. Socola), Magdalina (la m-rea Socola).
şi Hrisant; - la Soroca 129; ~ la Curtea stareţi 40, 305, '323, 325; v. şi Paisie,
domnească 221, 266, Simion (la schitul Paşcani), Varnava
spătari (spatari) 56, 99, 182, 298, 333, 374, (la m-rea Sf. Sava).
441, 447, 463, 504; v. şi ...Cantacuzi- staroşti 42, 281, 349, 374, 386, 455, 457;
no, Cuza, Dracachi, Enachi Negruţi
v. şi Chiriac, Dima, Ion, Iosip, Kiria-
(1841), loan Canano, Ioati Leon, Ior-
kos Panaghiotis, Paraschiv, Stoanu...,
dachi Leon (lSlii), Matei, Mihălachi
TomaBalica;
Cantacuzino, Toader;
fost staroste 432; v. şi Misail;
mari - 32, 99, 124; 129, 162, 174, - de armeni 129,221,266, 304;
180, 215, 221, 246-248, 266, 274, 279, - de băcani 221, 266, 327; v. şi
350, 383, 384, 396, 405, 414, 424, 436, Gavril Gheorghe;
F; în Divanul domnesc 233, 328, 369; - de băibărăcari 15, 115; v. şi Iftimic,
v. şi ..., Costandin Caragca, Costan- Sava;s-;
din Paladi, Costandin Sturza, Depas- - de blănari 221,266; 500; v. şi Sava;
te, loan Cantacuzino, Lascar Silion, - de ciocli 83, 163, 322, 384, 443,
Scărlătache Sturza, Ştefan Panaite; 500; v. şi Iosip blănar, Lupaşcu Co-
foşti mari - 130, 156, 161, 177, 181, vrig, Paraschiv; fost staroste de ciocli
246,'247, 306, 364, 365, 383, 451, 488-
121, 378, 439, 456; v. şi Timofti croi-
490, 495, 499; v. si Costandin Paladi,
tor;
Costandin Rîşcanu, Costin Catargiui,
staroste de ciubotari 129, 221, 266,
Encul Razul, Iordachi Cantacuzino,
502; v. şi Chetre;
Lăscărachi Roset, .Manolaehe Bog-
- de cizmari 352; v. şi Anton, Ariton
dan, Matei Ghica, Toderascu Balş;
armean;
- ai doilea 129,221,>266,'273,470; v. ~ de cojocari 129, 221, 266, 429; v. şi
şi loan Gheuca, Iordache; Sandul;
foşti - ai doilea 279; v. si
»••••• 7
i
Iordache ;
1
staroste fierar 252; v. şi Lupul ţigan;
- ai treilea 129; - de jidovi 129, 221, 255, 266;
mare spătar în Divanul domnesc al - de pietrari 221, 266, 428; v. şi Chi-
Ţării Româneşti 165; v. şi Ştefan riac;
Mişoglu. ~ de negustori 129, 221, 260, 266,
spătăresc (spătăroaie) 155, 470, 473; v. şi 318; v. şi Dobre;
Ilinca Gheuculeasa, Smaranda.

840r
~ de plăcintari 120, 221, 266; v. şi 342, 346, 350, 357, 394, 426, 446, 448,
Coste, Eni; 456,463,484,487,503,504, 507, E, F;
~ de străini 221, 222, 266; v. şi ~ domneşti 112, 124, 195, 220, 268,
Manole Ioan; 377,386,406,470,473;
~ de tălpălari 63, 129, 262; v. şi Ion; ~ de opt palme 74, 91, 104, 152, 161,
- de telali 377, 397, 499; v. şi 164, 208, 209, 211, 218, 270, 292, 304,
Chiriac; 309, 350, 352, 388, 390, 416, 418, 422,
~ ai altor bresle 129, 221, 266; 426, 456; 458, 465, 469, 470, 479, 484,
~ de Cernăuţi şi ~ de Putna 129, 221, 497, F;
266. stînjen de 10 palme drepte 506;
stavropighion 47, 233; v. şi Primeti, m-re, funie de şase ~ 439, de opt - 388 şi de
Sfîntul Spiridon, m-re. 20 de - domneşti 369.
stăpîni: passim. stofă (ştofă) 131, 317, 384.
stăpîniri <state> 317; un loc trece la trei stoguri de fîn 59, 94, 221, 266.
rînduri de - 259. stoleri 448, 488, 492-495; v. şi Grigoraş,
stărostie, steaguri ale stărostiei de la Putna Hariton.
221,266. stolnicese 131, 505; v. şi Aniţa Micieasca,
steaguri de cazaci, dărăbani, lefegii, panţiri, Bălşoaia.
plăieşi, roşii, ale seimenilor din Curtea stolnici 59, 78, 95, 99, 123, 131, 139, 182,
domnească, ale stărostiei de Putna, de 189, 239, 259, 264, 265, 273, 279, 302,
tufeccii, de vînători 129; 221, 266; stea- 322, 323, 330, 333, 374, 384, 385, 417,
gul al doilea de seimeni din Curtea 433, 440, 447-449, 452, 453, 489; v. şi
domnească 222. Andrei Beldiman, Costandin Cod,
stegari 131, 221, 249, 266, 500; v„şi Beiu, Costandin Cogălniceanul, Coste Pa-
Gheorghi, Savin; pafil, Enachi Stamate, Gîndul, Hriste,
~ de copii în casă 129, 221,266; I. Grigorovici, Ion Balş, Ion <Catar-
~ hătmăneşti 221, 266. gi>, Iordache Cantacuzino Paşcanu,
stejar, seînduri, tălpi, şi, tumurugi de ~ 135, lordachi Costachi, Lupul Crupen-
182,239,412. schi, Lupul Năstase, Manolachi Filă-
stepenă 129, 221, 266, 396. ri, Mihălachi, Nicolaos, Sandul ...,
steţie de sare 221, 266. Ştefan Balş, Toader, Toma Luca;
sticeri dc brad 129. mari - 34, 37, 47, 61, 80, 85, 106,
<stlclar> (steclar); jidov ~ 92, 126; v. şi 124, 129, 193, 221, 238, 239, 246, 254,
Lelba. 266, 385,405,449; în Divanul domnesc
sticlă (steclă), candele de - 182, 239, 384; 233, 328, 369; v. şi Costandin Balş,
călimară de - 182; ferestre de - 131, Ioniţă Başotă, Mihălachi Luca, Necu-
182,448; tablă de - 133. lai Balş;
stihare 131,182,239,384. foşti mari - 131, 187, 191, 223, 247,
<stinghie> (stinghe) 135. 330, 482; v. şi Costachi Conachi,
stîlpi de piatră, semne de hotar 133, 410, Gheorghe;
462, 479, 506; ~ de poartă 209, 292; stolnic al doilea 129;
stîlp cu fînar 195; «slujbe la înmormîn- stolnic din Curtea domnească 129,
tare> 276. 221,266; r ,
stitai 129,410. mare stolnic în Divanul domnesc al
stînjeni (stînjăni, şţînjini) <unitatc de Ţării Româneşti 165; v. şi Constantin
măsură> 13, 38, 54-56, 70, 72-74, 78, Văcărescu.
82, 84, 91, 92,: 94, 117,119, 135, 139, straie 59,109, 288, 302, 317, 326, 362.
140, 153, 154, 175, 194, 204, 222, 233, strană domnească la m-rca Sf. Spiridon
268, 269, 274, 283 „293,,325, 338, 339, 182; rogojini la ~ 182.

841r
<străchini> (străchini) 182. <suman> (sucman) 182, 239.
străchinuţă de argint 288,1. sumănari (sucmănari) 64, 129,221, 266; v.
străinătate 489. *
şi Ion; staroste de - 129, 221, 266.
străji în mahalalele Iaşilor 221, 266. sume de bani 191, 198, 221, 266, 317, 333,
străini (streini) 233, 369, 410; iiude ~ 336, 360, 363, 441,444, 473, 507.
scutiţi de bir 214, 219, 228, 236; supuşi ai ţării 177.
staroste de ~ 221, 222, 266; v. şi Mano- surete: passim.
Ie Ioan. surlar agesc 465; v. şi Cîrste.
streşini 112, 163, 164, 218, 334,456,476. surmaci 221, 266.
stricăciuni 235, 354, 410.
strîjnic, mortasipie pe - 129,337. S>
strîmbătate (strămbătate) 221, 266, 268,
279, 303, 359, 360, 375, 380, 405, 410, şa, cal cu ~ 352.
507. saică 129,221, 266.
strîmtoreală 268, 410. sala cea mare din spiţerie 239.
strîngători de dări 444,447. şaluri 317.
<stu£> (stuh) 182. şalvari 131.
stupi 27, 95, 143, 148, 181, 238, 322, 353, şamalăgele (?) 207.
384, 462; desetină din - 384, 448; şamdagiu, leafa marelui ~ 221, 266.
dijmă din ~ 452, 453; ~ scutiţi de dese- şanţuri făcute de muscali 470*
tină 47, 137, 159, 168, 198, 214; 219, şatări şi chihaie de - 221, 266, 274; şatăr
277, 472; ridicătură domnească pe ~ başa 221, 266.
383; ~ schimbaţi 164, 273, 279, 307; ~ şatrari, v. şetrari.
lăsaţi moştenire 83; ~ bătuţi 130,- 131; — şăs, v. şes.
de sămînţă 94; şoriceas la ~ 28. şatrari, v. şetrari.
sucman, v. suman, şătrărei, v. şetrărei.
sucmănari, v sumănari. şchioapă <unitate de măsură> 221, 266.
suei (?) cu diamante 306. şcoală moldovenească la biserica Sf.
suflete, mărturii pe ~ 308, 352, 358, 391; Nieolae Domnesc 198; - domnească
pomeniri ale sufletelor morţilor 4, 99,
177; - elinească la m-rea din Prîmeti
200,306,334.
47; ~ din Ţarigrad 444; - jidovească
<suiulgiuc> (suilgic) 300.
296; aşezamînt pentru şcoli 177.
suiulgii (sugiolgii) 27, 58, 124, 182, 195,
şerbecciu (şărbecciu), leafa marelui - 129,
208, 222, 233, 239, 256, 268, 300, 418,
221,266.
420, 431, 437, 447, 448, 454, 507; v. şi
şervete 326.
Costandin şetrar, Dima, Gheorghe
şes (şăs) 397, 410, 479.'
Chendru, Tănase Sîrbul.
şetrari (şatrari, şătrari) 27, 59, 74, 79, 94,
sulfu între debitor şi creditor 294, 363.
95, 124, 131, 152, 181, 182, 195, 233,
sulgeri (slugeri) 76, 94, 95, 181, 238, 251,
= 238, 239, 256, 259, 268, 271, 300, 384,
268, 322, 383, 447, 459, 461; v. şi
431, 447, 458, 476, 480; v. şi Costăn-
Costandin Leondari, Ilie Sturza, Ioan
dache, Costandin, Costandin suiulgiu,
Scorţescu, Ioniţă Tăutul (1796),
Costandin Coce, Costandin Galiţi.
Mihalache, Neculai, Sandul Panaite,
Vasile Carp, Vasili; Geoană, Hurmuz, lacomi, Iliescu
mare sulger 129, 221, 266; sulger al Necolai, Şoan, Ştefan, Ştefan Feştil
doilea 129; Toma Cozma;
mare sulger în Divanul domnesc al mari - 129,221,266;
Ţării Româneşti 165; v. şi Dumitru, foşti mari - 46, 437, F; v. şi Consf
sultan-mezat, v. mezat. tin, Ilie Cîrste, Ion;

842
şetrar al doilea 129. tăietori de lemne din Curtea domnească
şetrărei (şătrărei) 221, 266. 221, 266.
şetrăroaie 175, 176, 271; v. şi Cocioaia, tălmaci 95; V. şi Coste; al treilea ~ jidov
Nastasia. 27,58.
şfări cu pecete domnească 129. tălpălari 63, 125, 244, 262, 265, 446, 478,
şfed (şfid) <suedez> 387, 418; v. şi 509; v. şi Gavril, Gligorie, Pavăl Tur-
Chiriac. tilă, Simion Rusul, Trif;
şindrilă (şîndilă) 333, 448; car cu ~ 129; staroste de ~ 63,129,
••
262; v. si
*
Ion.
cuie de - 384. tftlpi de stejar 135, 239; certare <pedeapsă>
<şip> (şîp) cu cerneală 182. cu bătaie la — 112.
şiraguri de mărgăritare 326,1. tfimăduiri 165,448.
şiret (şăret, şirit) 181,182,317,384. tămîie 28, 59, 95, 131, 137, 159, 182, 221,
şlicari, v. işlicari. 239, 266, 323,367, 383-385; 447.
şlicăriţă, v. işlicăriţă. tătari 441; v. şi Ibrahim; vremea tulburării
şoproane 1, 59,95, 182, 226. tătarilor 156.
şopronaş 87. teasc la vie 1,60,120,182, 393.
şoriceas la stupi 28. tei, amnare, scînduri şi uşori de ~ 129, 131,
ştergare 182,326. 182,221,239,266,384.
ştiubei (ştubei) 28,95, 182. <tejghea> (teşghe) 133.
ştofă, v. stofă, telâli 19, 37,: 82, 187, 191, 256, 363, 405,
şură 333. A; v. şi Enachi Galiongiu, Nccula;
staroste de - 377, 397, 499; v. şi Chiri-
şurub la cişmea 239.
ac.
telegari 288.
T
<telali{ă> (teleleiţă), jidoveă - 206; v. şi
Şeina.
tabără 221, 266.
teletin, ciubotari ce lucrează ~ 129, 221,
tabinuri 317.
266.
table de vistierie 129, 221, 266, 396; tablă
temelii 133, 177, 349; - de dugheni 239,
de sticlă 133; tablă de poartă 378.
'484, F; - de piatră 57, 412; - înalte
tafta 131,239,317.
27 l;tenielia Mitropoliei Vechi F.
tagma preoţească 444.
temnic28.
tahmis <socoteală> 221,266.
temniţă 129, 221, 225, 266; condicar de -
tahtalîc ce coboară pe Şiret 129,221,266.
221, 266, 486; v. şi Toader Huiban;
taină, logofeţi de - 129, 165; 221, 266,
vătaf de - 221, 266, 309; v. şi Ionaşcu
369; v. şi Dumitrache (în Ţara Româ-
Benescul; darabani de - 221,266.
nească), loan Ursuianul.
tenecheli la proschinitar 182.
taleri 165.
terzibaş (tărzibaşă) 123,221,266.
talgere (talgire) 288,1.
tescar 314; v. şi Ioniţă ţigan,
talpă a casei 22, 112; - de dugheană 164,
teslari 133, 169, 182, 221, 239, 256, 266,
390.
276, 303, 322, 323, 384, 385, 388, 448,
tarabă, loc de - 129. 449, 473, 499, 508; v. şi Costandin,
tavan 133. Dobri, Dumitru, Ghiorghi din Du-
tavă (tavla) de argint 326, I; - de anaforă meşti, Ioniţă, Neculai, Nestor, Stoian
131. Ciolacui, Toader, Todor, Vasile
taximu 28. Churca, Vasile Rus, Vasîle;
tăbăcar-baş 1; v. şi Gheorghe Kanpclis , - ai Curţii domneşti 221,266;
Constas. cal® de ~ 129, 256, 487; v, şi Cara-
tăiat la vie 239. iane;

843r
ceauş de ~ 133, 135; v. şi Apostol, tractir (trahtir) 133, 279, 307, 380.
Ispas; transport 322.
staroste de pietrari şi - 221, 266, 428; trăsură <capacitate>, cîntar de 40 de ocă -
v. şi Chiriac. 221, 226.
teslărie 133. triapăd <amendă> 221, 266.
teslim <remitere> 315, 349, 363,378. trinchet (trenchet) ce coboară pe Şiret 129,
testament 81, 86, 149, 189, 29Q, 466; v. şi 221,266.
diată, trîmbaci (trămbaci) 221, 266. ,
teşteli de cercuri de bute 182, 384. tropos <mijloc, c a l o 221, 266.
testemeluri 317. trunchiuri de tăiat carne 115, 129, 181; -
teşchere 129, 221, 266. scutite de dări 129.
tetraevanghel 276. trupuri 306; - în formula blestemului 317,
thesavrofilachion, casa - de la Mitropolie 359.
221, 266, 396. tufari 410.
ticăloşii 317. tufeccii 221, 266, 270; v: şi Toma.
tigăi 182,288. tulburări, vremuri de - 88,458.
tină 221, 266. tulpane, la făclii de prohod 276.
tindă 182,239,456,507. tumurugi 129,199, 239,487.
tingiri 182, 288, 326, 384,1. turei 221, 266, 363, 436, 438; v. şi Aptu
tîlhari (tâlhari), gazde de - şi gloabe de la t Cherim negustor, Hapti Hotineanu; -
.,129,221,266.,..' ..y,,:,-', să nu stea în casele preoţilor armeni din
tîmplari, staroste de - 221, 266. Iasi 243.
tîrgoveţi 94, 473. turn de ceasornic 268.
tîrguială 207, 250. tutun (tiutiun) 129, 221, 266; pogonărit pe
tîrguri 23, 129, 139, 186, 195, 221, 239, -322, 383, 385,447,449.
244, 248, 255, 263, 265, 266, 274, 303, tutunărit 233.
322, 328, 333, 344, 347, 360, 363, 383, tvere, v. dvere.
391, 399, 433, 447, 448, 458, 461,462,
473, 476, 483, 488, 492, 493, 509, J; v. • ;
T>
şi Âdjud, Bacău, Bîrlad, Botoşani,
Cernăuţi, Chişinău, Cotnari, Fălciu, ţară 396; <populaţie> 228; - străină 108,
Focşani, Galaţi, Hîrlău, Huşi, Iaşi, 317, 321; margine de m-ri şi ceară
Lăpuşna, Ocna, Orhei, Roman, Soro- din toată ţara 129, 233, 254.
ca, Suceava, Tecuci, Tîrgul Frumos, ţarini, zeciuială din - 80, 148, 353, 410,
Troţuş, Vaslui; , <; 452, 453; jitari pentru pază la ~ 221,
- <din Ţara Leşească» 322, 383, 447; 266.
v. şi Movilău, Raşcov. ţărani 129, 221, 266; - cumpără venitul
tîrnaţi448. unor moşii 27, 58, 238.
<tîrsănari> (tărsănari) 221,, 266. ţechiul vasului 221, 266.
toboşar agesc 465; v. şi Iordache. ţidule (ţîdule) 87, 104, 133, 152, 268, 362.
toc de blide 326,1. 363, 377, 380, 384; - de drum 59, 131;
tocmagi, făină pentru - 239. - de la Divan 91; - domneşti 191, 211,
tocmeală (tocmală): passim. 246,351,414,489.
topcii 221, 266. ţigani 59, 95, 129, 131, 201, 239, 252, 288,
topoareT82,225. 's 319, 323, 384, 391, 419, 424, 477, 497,
toporaşi. în subordmea căpitanului de 506; - domneşti 129, 382, 470; - ai
podari 221. 266. Mitropoliei 111; împărţire de - 156,
tovarăşi de negoţ 58, 94. 130, 182, 191, 314, 480; - moşteniţi 264, 303, 489; -
384, 385,413,414,474. daţi zestre 201; - zălogiţi 37; sălaşe de
tra <beteală> 317. - 303, 326,1; ogeacuri de - 221, 266; -

844r
cimpoieşi 382, fierari 1 Îl, 382, Uliţa Consulatului Rusăsc, Uliţa
scripcari 473, vizitii 201, 382, zlătari Domnească cea Mare, Uliţa Făinii,
473; ' 'Uliţa Feredeelor, Uliţa Fînăriel, Oliţa
vornic de ~ domneşti 470; v. şi F î n ă r i e i Vechi, Uliţa H a g i o a i e i , Uliţa
Macovei Ţintilă. M a r e , Uliţa M ă j i l o r , Uliţa N o u ă , Uli-
ţigănaş 382. ţ a P ă c u r a r i u l u i , Uliţa P o d u l u i R o ş u ,
ţigănci 111, 135, 182, 201, 314, 319, 382, Uliţa P o d u l u i Vechi, c l l l i t a R a c o v i -
391,477,480. t ă > , Uliţa R u s e a s c ă , Uliţa S ă r ă r i e i ,
ţimiraşi 221, 266, Uliţa Sfîntului Ilie, Uliţa Sîrbească,
ţinte 131,276. Uliţa S t r î m b ă , Uliţa T î r g u l u i d e J o s ,
ţintirimuri <cimitire> din Iaşi: al Bisericii Uliţa Tîrgului de Sus.
u l m , cîrmă şi costoroave de - 129, 239.
Ctirelari 296, al bisericii Prepodoamna
u m b l ă t o a r e 182.
Paraschiva 459, al bisericii Sfinţii Atha-
nasie <şi Chiril> 439, al bisericii Sf. Ilie umblători (îmblători) 239; umblător de la
21: • ••'•'• Cernăuţi 182; vătaf de ~ 129.
ţinuturi 27, 32, 46, 49, 56, 58, 83-85, 94, umblet, locul din faţa porţii m-rii Trei
129, 130, 137, 143, 156, 180, 181, 206, Ierarhi este umbletul boierilor 312:
221, 233, 238, 248, 264, 266, 294, 303, umivanie 131.
315, 318, 322, 327, 331, 332. 335, 343, <ungurence> (uriguroăhce) 14, 16, 140; v.
353, 364; 365; 369, 376, 383-385, 391, şi Catrina, Ioana,
400,410, 431,437, 442, 447, 449, 451, ungureni închişi 28.
473, 482, 486, 500, I; dascăli la şcolile unguri 21, 60,123, 133, 134, 153, 287; v.
de la - 177; dregători de - 129; şi Anton, Costandin pietrar, Gheorghi
ispravnici de ~ 144, 221, 266, 354; blănar, Leonte, Mihai, Neculai blănar.
slujbă la ~ 144; tîrgurj. la ~ 221, 266;, untdelemn 28, 59, 95, 131, 137, 159, 181,
v. şi Bacău, Botoşani, Cernăuţi, 182, 221, 238, 239, 266, 323, 367, 383-
Cîrligătura, Codrul, Covurlui, Doro- 385,447,448,505.
hoi, Făiciu, Greceni, Hîriău, Iaşi, Lă- uric de blestem 152.
puşna, Neamţ, Orhei, Putna, Roman, uricari 23, 42, 65, 116, 182, 264, 350, 419,
448,479; v. şi Gavril, Ianachi, Simion
Soroca, Suceava, Tecuci, Tutova,
Cheşcu, Tănasă.
"Vaslui.
uşerei 129,436,438; v. şi Dumitru,
ţîrcovnici 137; 268; v. şi Costandachi; - la uşeri 55, 72, 73, E, H; v. şi Nicola Lampu;
bisericile domneşti 221,266. - turci 243.
uşeroaie 104; v. şi Tasia.
U
uşi 131, 133, 135, 239, 255, 305, 323, 378,
384,448.
ucenici 424; <elevi>. 1.77,444. uşor <dare> 129.
ucigaşi 129,177, 221, 266. uşori 129, 131, 135,221,266.
ughi <monedă> 57, 131, 206, 207,417.
ulcele 182. V
ulicioare 124, 268, 342.
uliţe (hudiţe, poduri) în tîrgul Iaşi, în hotar vaci date zestre 288,1; - cu viţei 182, 288;
de loc: passim', - închise 21, 268, 274, - fătătoare 83; carne de vacă 276, 384;
375; - domneşti 465; uliţă de apari 199; vacă de evaluat''221, 266; iernatic
uliţă de mers la apă 450; pentru - 448; mortasipie pe ~ 129, 221,
uliţă mutată F; uliţă veche 21; 266, 337; ~ scutite de văcărit şi cuniţă
precupeţi pedepsiţi cu uliţa pentru 47,219,277.
matrapazlîcuri 221, 266; v. şi Podul vadea 37, 55, 88, 89, 126, 177, 191, 201,
Roş, Podul Vechi, Uliţa Bărboiului, 221, 261, 266, 294, 315, 336, 363, 436,
Uliţa Chervăsăriei, Uliţa Cizmăriei, 438, 457, 459,477; v. şi soroc.

845r
vaduri 306; ~ de moară 184, 303,452. - de copii în casă 14, 129, 182, 221,
vale 134. 266, 384; v. şi Dumitrachi; foşti - de
vamă, 129, 447; ~ domnească (cea mare) copii în casă 79, 470, 473; v. şi Iorda-
din Iaşi 129, 137, 159, 7 2 1 , 238, 240, chi Aslan, Ştefan armaş;
266, 277, 367, 383, 408, 4 8 5 ; horilcă - de dărvari 221, 266, 397; v. şi
scutită de ~ mare 255; ~ a cazacliilor Postul;
dată în credinţă 27, 28, 58, 59, 94, 130, - de temniţă 221, 266, 309; v. şi Io-
131, 181, 182, 238, 239, 322, 383-385, naşcu Bcnescul;
447, 449; venit de - 221, 266; - pe - de vieri domneşti 309; v. şi Irimia ;
vinuri 129; cîntar la ~ 239; - la Focşani - de vizitii domneşti 221, 266, 397 ; v.
165; horeci ce păzesc la - 58; poartă la şi Ioniţă;
-181,238. - de călăraşi, de Ţarigrad, cărăuşi,
vameşi 76, 92, 95, 130, 181, 206, 207,..238, chiragii, comişei, cărămidari, şi olari, ~
309, 322, 383, 447; v. şi Chiriac, de cămară, lipcani, păhărnicei, umblă-
Cîrste, Coste, Ilie Tomiţă, Leon tori, de vartă, de vozari, de vistierie, de
paharnic, Petrachi, Ştefan Feştilă me- vărniceri şi pisărari 129, 221, 266;
delnicer, Ştefan Năstase clucer, Toma - de apari 153; v. şi Gheorghe;
Cozma; vătaf la m-rea Socola 120, 143; v. şi
mari - 129, 137, 367; ~ la Hotin 181; Gheorghe Tacul;
- la Suceava 181. vătaf la Dancu 439; v. şi Gavril;
var 95, 129, 182, 448, 452; ~ prost 384; vătaf la şcoala moldovenească de la
odăi date cu ~ 239. biserica Sf: Nicolae Domnesc 198.
varniţă, în hotar de moşie 479. văt^fei la mahalale 221, 266.
vartă 239; fustăşi de ~ şi vătaf de - 2 2 1 , v&tăjie de aprozi, de copii <în casă>, de
266. chiragii şi cărăuşi, de vistierie 129, 221,
vase de băutură 28, 58, 59, 95, 130, 131, 266.
182, 323, 383, 428, 448; - de aramă vătăjiţe (vătăvoaie) 88, 344, J; v. şi Ecate-
182; ţechiul vasului 221, 266. rina, Varvara.
vatră 133, 221, 266; chirie pe locul de - vătrare 182.
129. vechili 80, 116, 148, 161, 166, 175, 178,
văcar 221, 266, 322; v. şi Petre, 202, 212, 221, 266, 350, 353, 355, 421,
văcărit <dare>, scutire de - 47, 137, 168, 422, 431, 436-438, 492, 500, 506; v. şi
214,219,242,277. Ioasaf, Ştefan iuzbaş, Toma Balica.
vădrari 85, 384. vedre 95; - cu băutură 27, 28, 47, 59, 94,
vădrărit <dare> 85, 129, 131, 323; scutire 168, 198, 219, 221, 233, 236, 239, 266,
de ~ 47, 137, 168, 198, 214, 219, 236, 276, 277, 322, 323, 383-385, 447, 449,
277,472; - de vîndut 221,266. 452, 472, 482; ~ cu miere 58, 94, 130,
văduve 111,317, 489. 181, 221, 238, 266; vadră starostească
vămăşoaie 206; v. şi Zmăranda. 129.
vărnicari, staroste de - 221, 266. velniţă de horilcă 129.
vătafi (vătavi) 19, 21, 27, 58, 94, 130, 140, venit 80, 178, 198, 241, 250,: 317, 328, 363;
151, 181, 233, 336, 473, 504; v. şi -< al dregătoriilor şi slujbelor domneşti
Costandin, Dumitraşcu, Ion, Ion Hur- 129, 221, 233, 238, 266, 322, 383, 385,
duc, Lupul, Năstase, Neculai, Nedel- 396,447;
cu, Şerban Canano; - al mănăstirilor 27, 28, 48, 58, 94,
- de aprozi 3, 34, 129, 187, 191, 246, 130, 137, 143, 181, 182, 202, 212, 221,
279, 286, 308, 324, 363, 380, 438, 489;
238, 257, 261, 266, 275, 282, 289, 322,
383,385,447,449;
v. şi Mişcoci;
- al moşiilor 106, 322, 353, 369, 383-
385,400,437, 447, 449, 452, 453;

846r
~ de pe ceară 58, 94, 95, 130, 238, iului 63, 122, 284, 343, 393, G; Dealul
322, 323s 383, 385, 447,- 449; ~ al Mîndru 253; Dealul Nebunei 330,
rachiului şi horilcii 58, 94, 130, 238, 427; Dealul Nou 315; Dealul Tecuce-
322, 385, 447, 449; ~ al cotărituiui 58, lului 482; Dealul Vămăşoaiei 67;
94, 129, 130; - al cîntarelor din; tîrguri Gîrle 95, 131, 303; Miroslava 7,8, 12,
27, 58, 94, I SO," 221, 233, 238, 266,, 59, 60, 87, 88, 95, 105, 109, 125, 131,
322,383-385,447,448;
238, 250, 288, 373; Nicoreşti 326, I;
- al dughenilor 305, 384, 412, 437; - Odobeşti 83, 95, 131, 171. 206, 238,
al Galaţilor 233, 238, 322,' 383, 384,
264, 303; Priponeşti 27, 59, 95, 131,
447; - ăl mazariei 370; - al mortasipiei
238; Socola 1, 48, 280, 313; Spăricţi
şi pîrcălăbiei 150; - al postavului 58,
94, 238, 239; ~ al ocnei 27, 58, 59, 94, 99; Şorogari 51, 146, 291, 381, 410;
Urşule 366; Vacota 245; Valea Adîncă
130, 238, 370, 447; ~ al pogonăritului
de tutun 322, 383, 447; ~ al rîmătorilor 335.
447; ~ al vămii cazacliilor 27, 58, 94, viişoară 31,502.
238; ^ vin, vase cu - 27, 28, 58,94, 129, 130, 136,
~ al hătmăniei 255; - al podului 448; 181, 322, 383, 417, 447, 449, 489; buţi,
- al şcolilor 177; poloboace şi vedre cu ~ 27, 28, 47, 58,
venituri asuprelnice 221, 233, 266. 59, 83, 88, 94, 129, 182, 221, 233, 239,
verdeţuri 129, 276. 266, 276, 385, 452, 482, 507; ~ alb şi
veresie, sare pe ~ 129. : : ' roşu 238; ~ pelin 130; cîrciumă cu -
veşminte 131; 321. 221, 266; datorie pentru - vîndut 87;
viaţă, primejdie de ~ 221, 266. dijmă din - G; ~ scutit de vădrărit 85,
vicleşug 336. 137,168, 198, 214, 219, 236, 277,472.
vieri'59, 95,: 106,131, 143, 182, 239, 323/ vinari 95.
358, 378, 384v 41.3, •422,-. 448; v. şi vinaţe <vinvui>, vamă pe - 129,221,266.
Dumitru grec, Sandul Orza, Sămian, vinovaţi 129, 221, 266, 368.
Ştefan, Tănase, Vasile, Vidraşcu; fost vinovăţie 129, 368.
vier 473; v. şi Iordachi Leahul; - dom- vistierie domnească 441, 442; ajutorinţă
neşti 309; v. şi Chiriac, Grigoraşcu; strînsă la - 444; rămăşiţă din vădrărit la
vătaf de ~ domneşti 309; V. şi Irimia. - 131; birul la ~ 138, 144; scutire de
vierme neadormit, în formula blestemului biml de la 214, 219, 228; bănii de la ~
317. ': 384; condică la ~ 142, 144, 150, 202,
vierşan, fost ~ 30; v. şi Sofronie. 212, 337; scutelnici la ~ 59 şi izvodul
scutelnicilor de la ~ 198; slujbe la -
vii 1, 20, 26, 28, 59, 67, 85, 87, 97, 120,
191; tablele de dări de la ~ 396;
131, 147, 157, 207, 237, 323, 329, 332,
polcovnicie şi vătăjie de - 221, 266;
384, 385, 428, 448, 449, 479; ~ amane-
tate 25, 37, 87, 315, 335; ~ ale Bisericii venit l a - 221, 266;
Catolice 138, 236; ~ date zestre 7, 8; ~ condicar de ~ 221, 266;
dăruite 147, 378; - moştenite 303, 489; dieci de - 89, 129, 350, 461; v. şi
- boiereşti 129, 143,282;- mănăstireşti Costandin, Iordachi Carpu; fost diac
129, 239; - negustoreşti, mazileşti şi , de - .368; v. şi Ianachi Sava;
ruptăşeşti 129; dijmă din 178, 221, logofeţi de ~ 129, 164,221, 249, 266,
266; pogonărit din ~ 242; - scutite de 446, 450, 461, 477, 487; v. şi Gheorghi
pogonărit 137, 214, 219, 277; saci de ~ Dari, Iordache Cerchez, Lupul Nacul;
59, 95, 182; fost logofăt de - 364, 365, 481; v. şi
- la Buciumi 33, 59, 95, 131, 238, Gheorghie Carpu, Iordachi Lazul;
261,358; Copou 59, 95, 131, 238, 279, vătaf şi sameş de ~ 221 ,'266;
361; Cruce 95, 131, 238; Dealul Cetă- uricar de ~ 264; 424; v. şi Gavril;
slujbaşi (dieci său logofeţi) de ~ 21,
ţuia 4, 97, 351, 395, 405; Dealul Coro-
144, 164, 190, 273, 279, 307, 343, 383,

847r
461; 487, 505; v, şi Anastase Scorţăs- vînzători 78, 129, 203, 221, 244, 264, 266,
cu, Climent, Costachi Scorţăscu, Mi- ' 321, 328, 337, 387, 420-422, 450, 454,
halache Scorţăscu, Nicolae Ilie, Şte- '456, A.
fan Nacul, Ştefan Petre, Ştefan Puri- vîrstă, persoane „fără de ~ " pentru a vinde
ce, Toader Carp, Vasile Purice, un bun 147, 348.
vistierniceasă 156, 211; v. şi Catrina vlădică 59, 95, 131, 182, 239, 276, 323,
Catargioaia. 400, 452.
vistiernici 28, 46, 58, 65, 85; 94, 130,' 155, voievozi, domni ai Ţării Moldovei şi fii de
156, 166, 181, F; v. şi Dima, Costan- domni: passim.; v. şi domni,
din Gfaeuca, Filip Catargiu, Ioniţă, volnicie (volnicire) 371; carte de - «împu-
Toader Păladi, Vasile Roset , fbst visti- ternicind de la domnie 221, 266 şi de la
ernic 360; v, şi Ângheluţă Tăbîrţă; Divan 80.
vornicel de sat 221, 266.
mari ~ 27,'28, 58, 59, 94, 95, 129,
vornicese 139, 181, 238, 306, 322, 383,
130, 131, 144, 181, 182, 198, 221, 228,
426, 447; v. şi Andrunăchioaia, Catri-
238, 239, 246, 252, 266, 367, 370, 380,
na Pribasca, Catrina Rusătoaia, Ilina,
382, 383, F; în Divanul domnesc 233,
Todosîia; vorniceasa la doamna 221,
328, 369 ; v. şi Iordache Balş;
266; ~ de poartă 131.
foşti mari ~ 27, 81, 86, 113, 177, 186,
vornici 85, 94, 99, 130, 131, 182, 308; 333,
233, 238, 246, 254,:268, 273, 279, 380,
368, 374, 384, 436, 438, 448, 465, 473,
F; v. şi Ioan Cantacuzino, Iordache
476, 481, 492, F; v, şi..., Andronache,
Costache;
Andronaehi Donici (1818), Enachi
~ ai doilea 129, 186, 221, 266, 461,
Costandachi, Gligoraş Hanos, Ivan,
479; v. şi lorga, Nacu, Stăvăr; fost
Manolachi Costachi, Nacul, Păun,
vistiernic al doilea 374; v. şi Ştefan
Toader, Ursache, Vasile Rusăt;
Hurmuz;
- ai treilea 129, 221, 266, 322; v.'şi mari - de Ţara de Jos şi de Ţara de
Theodor Mihaiu; fost vistiernic al trei- Sus 25, 37, 46-48, 124, 126, 129, 147,
lea 374; v. şi Ioniţă; 155, 174, 178, 180,211, 215, 221,246-
mare vistiernic în Divanul Ţării Ro- 248, 256, 266, 268, 274, 279, 331, 333,
mâneşti 165; v. şi Ienache Văcărescu. 336, 348, 350, 351, 364, 365, 368, 375,
vistiernicic mare, venitul acesteia â21, 266. 380, 383, 384, 391, 396, 400, 405, 414,
vite 233, 410; ~ de pripas 129, 221, 266; 418, 424, 432, 436, 440 ,451, 468, 470,
vită de evaluat 221, 266; mortasipie şi F; în Divanul domnesc 233, 328, 369;
brudină pe ~ 129; vita caşir tăiată de v. şi Alexandru Neculce, Calimah
mesercii jidovi 255; ocol şi ştanişte de - (1827), Constantin Sturza, Costachi
452; colacul vitei <taxă> 221, 266; - Conachi, Dimitrie Sturza, Grigore
scutite de văcărit şi curiiţă 137, 168, Crupenschi, I. Cantacuzino (1827),
214,219, 255,277.' Ioan Cantacuzino, Ioan Sturza, Lu-
viţă de vie 95, 239,415,502. pul Balş, Lupul Costachi, Manolache
viţei, vaci c u - 1 8 2 , 288, Bogdan, Mihălache Sturza, Ncculai
vizitii (vezetei) 221, 266, 301; vătaf de - Roset, Savin Nevrăpescul, Ştefan
domneşti 221, 266, 397; y. şi Ioniţă; - Roset, Ştefan Sturza, Toader Canta-
ţigani 201, 382,477; v. şi Toader. cuzino, Vasile Razul;
vîlcea, în hotar de moşie 479. foşti mari ~ 246, 306, 440, 470, 473,
vînători, căpitan de ~ 129, 132, 221, 266; 482; v. şi Costachi Conachi, Dumi-
v. şi Petre; steag de ~ 221, 266. traşco Păladi, Ioniţă Cantacuzino,
vînzare de bunuri: passim. Lupu Costachi;
vînzătoare 67, 348,426. ~ ai doamnei 129, 221, 266, 491; v. şi
Enache;

848r
* - d e poartă, dau mărturiihotamice, vrăjmaşi 37.
cercetează pricini, evaluează construcţii vreme a ciumei 391, 418; 487, 493; - a
urbane; sînt martori 62, 78, 88, 91, 92, moscalilor 302, 322, 323, 413, 470,
98, 99, 104, 115, 116, 129, 131, 133, 493-495;-a oştirii 282, 296, 344, 391,
139, 140, 149, 151, 152, 161, 163, 166, 419, 457, J; - a răzmeriţei 418, 420,
167, 174-176, 183, 208, 209, 211, 213, 492, 494, 496; - a tulburărilor 27, 403,
215, 217, 218, 220-222, 239, 256. 266, 458.
268, 270, 274, 275, 292, 304, 307, 309, <vrînceni> (vrânceni) 221,266.
312, 325, 333, 345, 348, 350, 352, 355, vutcari 46, 139, 369; v. şi Necula; staroste
369, 378, 384, 388. 390, 394, 401.406, de-221, 266.
416, 418-422, 424, 426, 439, 450, 456, vutcă 28,59, 95, 131,182,239,323.
464, 469, 470, 473-475, 484, 486, 487, vutcărie 133.
498-502, 504, 506, 507, B, F; v. şi
Anghel, Angheluţi Ag&rici, Angheluţi X
Tăbîrţă, Antohi Luţă, Chiriac Poro-
schi, Gavril Pilat, Grigori Agărici, xiropotamleni, călugări - 240,408.
Grigori Beldiman, Grigorie Gordul,
Ion Gordul, Ion Iordan, loan Mele- Z
ghi, Jisăcri, Lupul Hadîmbul, Neculai
Grosul, Neculai Mămăligă, Poloboc, zahăr (zahar, zăhar) 28, 59, 95, 131, 182,
Postolache Bîgul, Ştefan Ciogole, Şte- 239, 276,323,384,448.
fan Mirce, Ştefan PopSscul, Tănase zaherea 129.
Meleghi, Thoderaşco Scanţir, Toader zalhanale (salhanale) 129,221,266,447.
Arhip, Toader Muşte, Toader Pivni- zamfir, inele cu - 326.
ceriul, Vasile Bucur, Vasile Carp, zapcii 59,95,129.138.139.221.236,243,
Vidraşco Canţir; 255, 266, 363, 436, 438, 472; - din
fost vornic de poartă 420; v. şi Curtea domnească 221, 266; zapciu la
Toader; Chetrosul 182.
vornic domnesc 129; vornic de ţigani zapciitură la hotărire domnească 286.
domneşti 470; v. şi Macovei ŢintilS; zapise: passim; - furate 335; - făcute cu
vornic de sat 129 ; iconomie 345, 486; zapis jidovesc 412;
- de: Botoşani 129, 181; v. şi Nanul; zapis răsuflat 419.
Buciumi 63, 179, 358; v. şi Andrei, zapt221.266.489.
Darie; Chetrosul 59; v. şi Ioniţă: Cîm- zarafi (zarafi) 40,129,273.
pulung şi Cîmpulung Rusesc 129; zarfuri de argint 326,1.
Socola 26; v. şi Năstasie; Tîrgul frumos zarmacup 129.378.
344, J; v. şi Apustul; Vrancea 129, 221, zfibav2 43I.
266; zăloage 35, 37, 88, 104, 257, 275, 336,
mare vornic de Ţara de Sus şi mare i 351.447.449.
vornic de Ţara de Jos, în Divanul :
zăplazi (zăpladzi, zăplaji), în hotar 21, 55,
domnesc al Ţării Româneşti 165; v. şi 56, 72, 73, 79, 84, 121, 175, 186, 199,
Nicolae Dudescu, Radu Văcărescu; 268,287,462,476,487.
mare vornic de obştiri în Ţara Româ- zSticnire (zăticneală) 221,266,396.
nească 129; v. şi Nicolae Văcărescu zeciuială 129,157,221,266.
(1820). zemnic 69.
vornicia Ţării de Sus: venitul acesteia 129; zestre (zăstre) 180, 317, 323, 326; case şi
- obştirilor Valahiei (1820) 129. locuri de case, dugheni, moşii şi vii date
vozari, vătaf de - 221, 266. - 7. 8, 22.42,66, 87, 88,110, 'l56, 163,
vracniţă, loc de - 484. 179. 213, 217, 259, 279, 302, 343, 344,

849r
368, 484, 486, 487, 489, 498, I; bani zile, de sec <post> 384; •>• de boieresc
daţi - 37, 109; ţigani daţi - 201, 477;,~ <clacă> 106, 143, 178, 353; - de tîrg
lăsată danie soţului 249; izvod de ~ 215, 221, 266; Cheltuială cu vita de pripas în
I; prevederi ale pravilei'despre - 259. ~ d ţ vară şi de iarnă 129.
zid (zîd) 28, J31, 134, 350, 454, 478; - al zmirnă, vi smirnă.
Curţii domneşti 195, 222, 268, 300; - zlătari 232; v. şi Ianachi; staroste de ~
de grajd 208; - de hazna 469; - de m- 221, 266; ţigan zlătar 473.
rc. în hotar 27, 34, 58, 59. 94. 130, 170, zlotaşi, răsură Ia - 129.
181, 226, 238, 239, 274, 322, 375, 383, zmărand (zmaragd), v. smarald,
447; plasă d e - la vie 239.
zugravi 151, 182, 239, 276, 336; v. şi
zidari, calfă de - 129; staroste de ~ 22 ly
David diacon, Nicola.
266.
zulum, zapcii să nu facă
zidire 235,279, 380.

850r
CUVINTE:; Şlis EXPRESII SLAVONE
DIN DOCUMENTEliE?''ÎN' LIMBA ROMÂNĂ
az = eu ot = de, de la, din
biv (biv) = fost ot tam = de acolo
biv vel = fost mare Qt(e)ţi = Părinţi
bolear »boier peveţ = cîntăreţ (la biserică),
brat(brat ego) = frate (fratele lui) psalt
ciast (ceast) = parte pis (u) - scris (la)
craveţ = croitor pis(al) = a scris
cupeţ = negustor pol • jumătate
derii (d(i)ni) = zile posleduit •» verificat
dai = am dat proclet • blestemat
dăşti (docica) = fiică sam = însuşi
dobri = buni = cu •
Doineai Zemli = Ţara de Jos s(î)n, sînă, sin » fiul
dvor = curte sîn (sin) ego = fiul lui
dvornic = vornic s(î)n(o)ve = fiii
dvornic glotnii = vornic de gloată selo = sat
Gorneai Zemli = Ţara de Sus star = cel bătrân
G(ospo)d = Domnul <Dumnezeu> S(ven)ti, Svetii = Sfîntul
gospod/ t«j - de asemenea
gospodarschii = domnesc, -ească toe = aceasta
g(ospo)d(ar) / trăclet = de trei ori blestemat
gospodină = domn treti = al treilea
gospojda - doamnă = la
i - şi -j-iy- = în
ije ' care vă vechi = în veci
in/inii = alt(ul) / alţii vel = mare
iproci = şi celelalte velet (văleat), văleato - anu, în anul
iscal = a (am) iscălit velichii logofet * = mare logofăt
leat (let) = anul " *-i-> ViişinfeSi^ZeiidiJ ' = Ţara de Sus
liudi = oameni vîrhovnici = de frunte
measenţa, meseţi = lună vnuc =nepot
5
na Pe v(o)lost = ţinutul
neruşeit = nestricat vtori (ftori) = al doilea
nicolij(e) = niciodată za = pentru
Nijneai Zemli = Ţara de Jos zăt, zeat, zet (zet ego) = ginere (ginerele lut)
o H(rist)e = întru Hristos zlat = zloţi

Iw... BOEBOAA, E(o)*;Yeio


M(H)A(O)CT'I», Io... voievod, din mila lui Dumnezeu,
r(o)cn(o)A(<0p,u SCMAH MWAAABCKOH. domn al Ţării Moldovei.
Oy inc, 8-K A"bTO... AbHH. La Iaşi, în anul... zile.
(te... nMC*x. V dcox-.- Eu... am scris, la Iaşi ...
...BeA/BTOpKIH (b), TpeTMM C?) A W O ^ t T ... mare (al doilea, al treilea) logofăt a
npOMHT (npOHHT©X, npOMMTBAMOMT») verificat
...riHCdA ... a iscălit.
851r
C U P'R I.'N.S

Introducere V

Bibliografie - Prescurtări VII

Documente 1

Addenda 656

Indice de nume 666

Indice de materii 800

Cuvinte şi expresii slavone din documentele în limba română 851

Cuprins 852

COLOFON

CULEGERE COMPUTERIZATĂ:
Cătălin Znacom, Iulian Holk, Critlina Discilescu
PAGINARE: Iulian Holic

852r

S-ar putea să vă placă și