Subiectul: Plante şi produse

vegetale cu conţinut de alcaloizi

Profesor de Farmacognozie:
Porubin Ludmila
Definiţie
Alcaloizii (fr. alcali, gr. eidos - aspect) sunt substanţe
organice heterociclice cu azot, de origine vegetală, cu
caracter bazic, rezultate în urma metabolismului
secundar al plantelor, care dau reacţii caracteristice şi
au acţiune fiziologică asupra organismelor umane de
cele mai multe ori de natură toxică. În funcţie de
provenienţa atomului de azot şi de calea biosintetică se
pot clasifica în:
alcaloizi propriu-zişi
pseudoalcaloizi
protoalcaloizi
N-oxizi ai alcaloizilor
În mod curent alcaloizii se clasifică atât pe criteriul
structurii chimice, cât şi pe cel al originii lor.

Alcaloizii pirolizidinici

Platifilina
4 6
5
3 7
1
Senecifilina 2 8

Simfitina
 Derivaţii piridinei

Alcaloizii coniinei Alcaloizii lobelinei

Coniina Lobelina

Alcaloizii nicotinei

Nicotina
 Alcaloizii tropanici

Hiosciamina Scopolamina

3
8
 Alcaloizii chinolizidinici

Grupul lupininei Grupul sparteinei

Lupinina Pahicarpina Termopsina

Grupul citizinei Grupul matrinei

Citizina 9 1
8 2
Grupul nufaridinei 7 5 3
6 4
Nufleina
 Alcaloizii chinolinici

Chinina Cinconina

5 4

6 3

2
7

8 1
 Alcaloizii izochinolinici

Papaverina Codeina Morfina

Chelidonina Glaucina

Cheleritrina Sanguinarina Berberina

Galantamina Licorina
4 3
5 2

6 1

7 8
 Alcaloizii indolici

Ac.Lizergic Izolizergic Stricnina

Ergotamina

Rezerpina , aimalina Vinblastina Vincristina

5
4
6 3

1 2
7
9
8
 Alcaloizii purinici

Cafeina Teofilina

Xantina Teobromina
 Alcaloizii terpenoidici

Delsolina Delcosina Aconitina

 Alcaloizii steroidici

Solasodina Jervina
 Alcaloizii aciclici,
cu N în catena laterală

Efedrina Capsaicina

Colhicina
Răspîndire

În majoritatea cazurilor, alcaloizii se întîlnesc în unele

familii având chiar o tendinţă pronunţată de
biosinteză: Apocynaceae, Asteraceae, Berberidaceae,
Boraginaceae, Convolvulaceae, Magnoliaceae,
Papaveraceae,Solanaceae,Amarylidaceae , Liliaceae.
Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantei:
Ex. Atropina - 0,30% în frunze, 0,45% în rădăcini;
Chinina - prezentă numai în scoarţă, lipseşte în frunze
Analiza calitativă
I. Reacţii de precipitare cu reactivii generali
de precipitare:
Reactivul Compoziţie chimică Culoarea
BOUCHARDAT Sol. apoasă de iod iodurat brun-roşcat
Sol. apoasă de tetraiodo- roşu-
DRAGENDORFF
bismutat de potasiu portocaliu
Sol. apoasă de tetraiodo-
alb, devine
MAYER mercurat bipotasic cu adaos
gălbui,cristalin
de cloralhidrat
Sarea de amoniu a acidului
REINECKE cromdiaminotetracianic
în HCl dil
II. Reacţiile specifice (de culoare) care se folosesc
pentru identificare:

reacţia Vitali-Morin - în prezenţa HNO3 şi KOH

alcoolic, se formează nitroderivaţi, violeţi
reacţia murexidului - clorat de potasiu în mediu
de HCl, în prezenţă de amoniac se transformă în sarea de
amoniu a acidului purpuric, de culoare roşie-violetă
soluţia de vanilal 1% în acid fosforic - identificarea
glicoalcaloizilor
Analiza cantitativă

Metode de titrare în mediu apos (acidimetrică)

Metode de titrare în mediu neapos (alcalimetrică)
Metode gravimetrică
Complexonometrică
Colorimetrică
Spectrofotometrică
Colectarea, uscarea şi păstrarea PV
Aceste plante se colectează în acea perioadă în care se
acumulează conţinutul maxim de substanţe active, ce
corespunde unei faze anumite de dezvoltare a plantei. PV
sunt toxice, de aceea se iau măsuri de precauţie în timpul
recoltării : nu se ating ochii, gura, se lucrează cu mănuşi.
În timpul mărunţirii PV se utilizează masca. Plantele
trebuie repede uscate, deoarece PV repede se încălzeşte
şi se încep procesele de fermentare. Părţile aeriene se
usucă la umbră, cele subterane şi în locuri deschise,
aşezindu-le în strat subţire. Tº nu trebuie să depăşească
60°C. PV se păstrează sub lăcată, comform listei B şi
sistematic se supune unei examinări chimice.