Statistică și probabilitate

Rus Daria
Clasa a X-a R

Elemente de statistică
Statistica-este disciplina care se
ocupă cu culegerea, înregistrarea,
Pe teritoriul țării noastre gruparea, analiza și interpretarea
lucrarea lui Dimitrie Cantemir
„Descriptio Moldaviae” (1716), datelor referitoare la un anumit
poate fi considerată ca o primă fenomen precum și formularea unor
lucrare de statistică
previziuni privind comportarea viitoare
a acestuia.
Statisticii descriptive/formale-activitatea de
culegere și înregistrare a datelor referitoare la un
fenomen.
Statistici matematice-activitatea de grupare,
analiză și interpretare a datelor precum și formularea
unor previziuni privind comportarea viitoare a unui
fenomen.

Date statistice
Mulțimea pe care se realizează un studiu statistic
se numește populație statistică.
Elementele componente ale unei populații statistice se
numesc unități statistice sau indivizi.
Numărul total de unități statistice se numește
efectivul total al populației statistice.
Statistică și probabilitate

O parte a populației statistice aleasă special pentru a fi

studiată se numește eșantion.
Proprietatea sau indicatorul în funcție de care se
cercetează o populație statistică se numește
caracteristică sau variabilă statistică.

 O caracteristică se numește caracteristică

calitativă dacă nu poate fi măsurată( valoarea ei nu
se exprimă numeric).
Exemplu : starea civilă, calificativul, profesia.
 O caracteristică se numește se numește
cantitativă dacă se poate exprima numeric.
Exemplu : media generală, salariu, înălțimea.
 O caracteristică cantitativă se numește
discontinuă sau discretă dacă nu poate lua decât
valori numere izolate.
Exemplu : Nota la teză, media generală sunt
caracteristici cantitative discrete.
 O caracteristică cantitativă care poate lua orice
valoare dintr-un interval de lungime finită sau infinită
se numește caracteristică cantitativă continuă.
Exemplu : Înălțimea este o caracteristică cantitativă
continuă în funcție de care poate fi studiat în grup.
 Intervalele în acre o caracteristică ia valori se
numesc grupe sau clase de valori.
 Statistică și probabilitate

Culegerea, înregistrarea și
clasificarea datelor statistice
Să considerăm studiul efectuat asupra unui grup de sportivi
după înălțime (exprimată în centimetri).
Rezultatele măsurătorii sunt înregistrate în ordinea în care a
decurs măsurătoarea și sunt așezate în următorul tabel:

Cm Nr. Cm Nr. Cm Nr. Cm Nr. cm Nr.

sportivi sportivi sportiv sportiv sportivi
i i
16 2 17 1 177 2 184 7 195 3
5 3
16 4 17 1 178 2 188 4 196 5
8 4
17 3 17 3 180 1 190 2 198 1
0 5
17 4 17 1 182 2 192 5 200 1
2 6

Cu ajutorul acestei clasificări a datelor se pot obține niște

concluzii mai rapide privind particularitățile acestui grup:
înălțimea cea mai mică, cea mai mare, numărul de indivizi care
întrunesc aceeași caracteristică, care este înălțimea dominantă
și altele.

2.3 Serii statistice. Frecvențe

Analizei statistice uneori pot fi obținute mai ușor dacă se
practică o alta grupare a datelor statistică.
De exemplu, se poate face o grupă
Statistică și probabilitate

Clase de valori [x1,x2) ... [xp-1,xp)

Frecvența absolută n1 . . .np

Clase de valori x1 x2......xn
Frecvența absolută N1..........np
Frecvența
absolută
cumulată crescătoare a valorii x a variabilei statistice este
suma tuturor frecvențelor absolute ale valorilor variabilei
care apar pana la xi, inclusiv.
Frecvența absolută cumulată descrescătoare a valorii xi
a variabilei statistice este suma tuturor frecventelor
absolute ale valorilor variabile care apar de la xi, inclusiv.
Analog se definesc frecvențele absolute cumulate ale
claselor de valori ale variabilei.

Raportul dintre frecvența absolută a unei valori xi sau a unei

clase de valori a variabilei statistice si efectivul total al
populației se numește frecvența relativă a valorii xi,
respectiv frecvența relativă a clasei de valori.
Se numește frecvență relativă cumulată crescătoare a
valorii xi a variabilei statistice, suma tuturor frecvențelor
relative ale valorilor care apar pana la xi, inclusiv.
Se numește frecvență relativă cumulată descrescătoare
a valorii xi a variabilei statistice, suma tuturor frecvențelor
relative ale valorilor care apar de la xi, inclusiv.

Nota(xi) 4 5 6 7 8 9 10
Frecvența 1 4 5 7 13 14 6
absolută(ni)
Statistică și probabilitate

Reprezentarea grafică a datelor statistice

a) Reprezentarea grafică a datelor folosind
diagrama circulară
Venituri Bursă de Donații Activități Vânzări de
studiu suplimentare bunuri
Frecvența 2 400 000 1 200 000 2 100 000 300 000
absolută
Frecvența 40% 20 % 35% 5%
relativă

35% 40%

20% 5%

40 5 20 35

b) Reprezentare grafică cu dreptunghi de structură

c) Reprezentare grafică prin batoane

Nr. 0 1 2 3 4 5 6 7 8
cărți
Nr. 2 8 10 18 20 25 22 5 10
cititori
Statistică și probabilitate

d) Reprezentare grafică prin coloane

80

70

60

50

40

30

20

10

0
1998 1999 2000 2001 2002 2003

e) Poligonul frecvențelor
30

25

20

15

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8

Modulul unei serii statistice

Statistică și probabilitate

Modulul sau dominanta unei serii statistice reprezintă

valoarea sau clasa de valori a variabilei care corespunde
celui mai mare efectiv și se notează cu Mo.
Exemplu :-fie distribuția după vechimea în muncă
a unui  grup socio-profesional.
Sa considerăm o serie statistică cu variabilă cantitativă
de tip continuu. După modul este o clasă de valori
acesta poate fi înlocuită cu valoarea ei centrală.
xk + xk +1 ,
Mo= 2 , 1≤ k ≤ p−1

Dispersia, abaterea medie pătratică

Fiind dată seria statistică (x1,ni), 1 ≤i ≤ p dispersia valorilor
x1,x2,...xn este media aritmetică ponderată a pătratelor
abaterilor la medie ale valorilor variabilei.
Fiind dată seria statistică (xi, ni) se numește abatere
medie pătratică a valorilor variabilei numărul σ =√ s ,unde
2

S2 la a doua este dispersia seriei.

Raportul dintre abaterea medie pătratică și valoarea

medie a unei serii statistice se numește coeficient de
variație.
σ
CV =
¿¿
Statistică și probabilitate

Elemente de calculul probabilităților

Probabilitatea unui eveniment (p) este raportul
dintre numărul cazurilor favorabile și numărul
cazurilor posibile

Experimente și evenimente aleatoare

Un experimente aleator sau experiență aleatoare este
o activitate ale cărei rezultate nu poate fi anticipate cu
certitudine.
Fiecare probă a unui experiment aleator se numește
probă.
Mulțimea tuturor rezultatelor posibile ale unui experiment
aleator se numește mulțimea cazurilor posibile sau
domeniul de posibilități.
Se numește eveniment aleator sau eveniment orice
situație determinată de unul sau mai multe rezultate
posibile ale experimentului.
Se observă că evenimentele sunt submulțimi ale
domeniului de posibilități.
Statistică și probabilitate

Așadar fiecărui eveniment îi corespunde o mulțime de

cazuri favorabile.
Cuplul (E,P(E) se numește câmp de evenimente
asociat unui experiment

Clasificarea evenimentelor
a) sigur - evenimentul apariției uneia din fețele
1,2,3,4,5,6 la un zar;
b) imposibil- evenimentul apariției feței 7 la un zar;
c) aleator - evenimentul apariției feței 3 la un zar.
d)elementar-un singur caz favorabil
e)compus-eveniment cu mai multe cazuri favorabile

Operații cu evenimente
Fie (E,P(E)) un câmp și A,B € P(E)
1-Reuniunea
∩
„A sau B”, notat A B,
constă în realizarea cel puțin a
unuia dintre evenimente A,B.
2-Intersecția
„A și B”, notat A∩B, a cărui realizare constă în realizarea
simultană a celor două evenimente.
3-Negația
Statistică și probabilitate

Negația evenimentului A este „non A”, notat Á, a cărui

realizare constă în nerealizarea evenimentului A. „Non
A” se numește evenimentul contrat evenimentului A.

4-Intersecția
Spunem că A implică B dacă realizarea evenimentului A
atrage realizarea evenimentului B. A implică B, „A⊂ B

Mulțimea cazurilor favorabile lui A

A B
sunt favorabile și lui B

Evenimente incompatibile, evenimente

compatibile
Evenimentele A și B se numesc incompatibile dacă
se pot realiza simultan în nici o probă.
Exemplu : evenimentul sigur și evenimentul imposibil
sunt incompatibile.
Evenimentele A,B sunt compatibile dacă au cel puțin
un caz favorabil comun.

Probabilitatea unui eveniment

Avem relația : E={e1}∪{e2}∪ … ∪{en}
Statistică și probabilitate

Evenimentele elementare {e1}∪{e2}∪ … ∪{ei} se numesc

egal probabile (echiprobabile) dacă au aceeași șansă de
realizare într-o probă.
Numărul evenimentelor elementare care compun
evenimentul sigur reprezintă numărul de cazuri
posibile ale experienței.
Numărul cazurilor favorabile producerii unui
eveniment A este numărul nA al evenimentelor
elementare care îl compun.
Proprietăți ale funcției „probabilitate”
P1. P ¿=1-P(A), oricare ar fi A aparține P(E)
P2. P(∅ )=0
P3. Oricare ar fi A,B aparțin lui P(E),
A⊂B¿ ≫P(A)≤P(B)
Probabilități condiționate
Se numește probabilitatea evenimentului A
P ( A ∩B)
condiționată de evenimentul B numărul PB¿ P(B)
Evenimente independente
Evenimentele A și B se numesc evenimente
independente dacă realizarea sau nerealizarea
unuia nu influențează cu nimic realizarea sau
nerealizarea celuilalt.