Proiect al activităţii extrașcolare

,,Cine ești tu, mamă?... ,,

 Argument
Mama mereu a fost cea care a inspirat
scriitorii, sculptorii, pictorii, muzicanţii și
marii creatori ai lumii.
Mama este cea mai apropiată fiinţă care se
contopește cu timpul care nu are preţ și nici
nu poate fi înlocuită.
Am ales tema activităţii anume mama,
dorind să evidenţiez încă o dată importanţa
și frumuseţea pe care o adeverește acest
cuvînt.
Aș dori să menţionez că fiecare vîrstă
amintită în activitate,fiecare
întîmplare,fiecare scenă este inspirată dintr-
o situaţie reală.
În timp ce scriam am avut ca icoană în faţă
imaginea mamei mele, care este cea mai
frumoasă și înţeleaptă persoană pe care o
cunosc, datorită căreia am obţinut toate
succesele în viaţă, mama mea care este cea
mai adevărată și mai bună mamă.
Data:
Timpul desfășurării: 45-60 min
Locul desfășurării: Sala de festivităţi
Participanţi:
Numărul de participanţi: 21

Obiective educaţionale
- Dezvoltarea creativităţii și expresivităţii
limbajului oral;
- Amplificarea simţului practic și estetic;
- Îmbunătăţirea și dezvoltarea relaţiei
mamă-copil;
- Manifestarea interesului pentru efortul
depus de părinţi în creșterea și educarea
copilului.
Personaje
1. Creatorul-
2. Îngerașul-
3. Mama cu pruncul-
4. Ursitoarele :
5. Mama- copilul de 3 ani
6. Mama-copiii ce se pregătesc de școală
7. Mama-adolescentul

8. Mama-fiul matur
9. Mama-copiii ce vin în ospeție
 Evocare

– Doamne, spune-mi, te rog,

ce se întâ mplă cu mine?
– A sosit vremea, fiule, să te
trimit pe pă mâ nt, i-a ră spuns
Dumnezeu.
– Vai, Doamne! a spus atunci
bebeluşul, spune-mi, te rog,
cum mă voi descurca acolo,
fiind atâ t de mic şi neajutorat?
Dumnezeu i-a ră spuns:
– Tu nu ai de ce să te temi,
fiule. Dintre toţi îngerii care
tră iesc pe pă mâ nt, Eu am ales
unul pentru tine. Acest înger
te va aştepta şi va avea grijă
de tine.

– Dar, oare, mă voi descurca acolo, Doamne? Aici în Rai cu Tine, eu

nu fă ceam nimic altceva decâ t să câ nt şi să zâ mbesc, iar acest
lucru era destul pentru a fi fericit.
– De acum înainte, o să -ţi fie şi mai bine, a continuat Dumnezeu.
Îngerul tă u va câ nta pentru tine, iar tu vei zâ mbi în fiecare zi şi vei
simţi iubirea îngerului tă u. Vei vedea că
aceste lucruri te vor face şi mai fericit.

– Cum voi putea înţelege câ nd oamenii vor vorbi cu mine, dacă nu

ştiu limba pe care o vorbesc ei?
– Să nu-ţi fie frică , fiule. Îngerul tă u de pe pă mâ nt îţi va spune cele
mai frumoase şi
mai dulci cuvinte pe care le vei auzi vreodată . Cu multă ră bdare şi
grijă , îngerul tă u te va învă ţa să vorbeşti.
– Spune-mi, te rog, Doamne, ce trebuie să fac câ nd voi dori să
vorbesc cu tine?
– Îngerul tă u îţi va împreuna mâ inile şi te va învă ţa să te rogi.
– Am auzit că pe pă mâ nt sunt foarte mulţi oameni ră i. Cine mă va
proteja?
– Îngerul tă u te va apă ra, chiar dacă acest lucru va însemna să -şi
rişte viaţa.
– Dar eu voi fi întotdeauna supă rat pentru că nu Te voi mai putea
vedea…
– Îngerul tă u îţi va vorbi întotdeauna de Mine şi te va învă ţa felul
prin care tu vei veni la Mine, cu toate că Eu voi fi întotdeauna în
preajma ta.
În acel moment se fă cu o linişte deplină în Rai. Vocile de pe
pă mâ nt începeau să se audă din ce în ce mai tare. Simţind aceste
lucruri, micuţul a întrebat atunci în grabă , dar
cu o voce blâ ndă :
– Oh, Doamne! Dacă a venit vremea să plec acum de lâ ngă Tine, te
rog, să -mi spui numele îngerului meu!
– Numele îngerului tă u nu are nicio importanţă , dar tu vei numi
acest înger… Mama!

Realizarea sensului
Creatorul:
Cine să fii tu mamă ?Ești persoana pe care toți o caută
cînd sunt pă ră siți.
Iubești indiferent de fapt. Nu cunoști tră dare, îți ascunzi
lacrimile în zîmbete și toate fă ră nici o ră splată .
(În acest timp se așează a mamă lîngă leagă n cu un copil
de fașă . Creatorul o atinge ușor pe ună r, ea începe să
vorbească )
-Odorașul mamei, puișorul mamei, scumpetea, lumina
ochilor mei...
Ești tot ce am mai drag,
Ș i viața ți-o-mpletesc
Din fire de mă tase minunate
Nu voi minți, tră da și tot ce îmi doresc
E să ai dragul mamei să nă tate.

Ești tot ce am mai scump,

Ș i viața ți-o-pletesc
Cu pînză ce-i brodată în rugă ciune,
Fii fericit și tot ce îmi doresc
E să -ți gă sești iubire-n astă lume.

Ești tot ce am mai bun

Ș i viața ți-o-mpletesc
În rayede iubire-adevă rată ,
Fii cugetat și tot ce îmi doresc
Să nu cunoști durere niciodată ...
(Mama lasă copilul în leagă n și începe sa aranjeze hainele
mici, apar ursitoarele)
Cîntă :
Nani, nani puișor
Nani, nani, dormi ușor.
Că mama te-a legă na
Ș i din gură ți-o cînta.
-Bine te-am gă sit copil cu pă r bă lai ca razele de soare!!!
-Bine ai venit pe lume!!!
-Să nu te temi, noi suntem ursitoarele, venim de acolo de
sus!!!
(Se duce la mama)
-Mamă bună și frumoasă
Pe minunea vieții tale,
S-o iubești, s-o ocrotești,
De toate relele s-o ferești.
Să știe de la tine, ce e ră u și ce e bine.
De oameni ră i să se ferească
Pe cei buni să -i țină -apropae
Ș i întîmplă rile rele să le lase în spate.
-Ușor tare n-o să -ți fie
Dar fiecare greutate va fi dublată de o bucurie.
Cînd o să -i vezi ochișorii și fața
O să ți se lumineze dimineața.
Iar cînd o să -ți spună mamă
O să știi că de bună seamă
A meritat fiecare noapte nedormită ,
Fiindcă o să te iubească
Așa cum niciodată nu ai fost iubită .
(Se rotesc în jurul leagă nului)
-Îți ursesc să crești mare și frumos!
-Îți ursesc să fii să nă tos!
-Îți ursesc banii să nu te ocolească !
-Îți ursesc dragostea să te gă sească !
-Îți ursesc să fii generos!
-Îți ursesc să faci în viață numai lucruri de folos!
Toate odată:
Să iubești și să fii iubit,
Asta te va face cu adevă rat fericit!!!
-Astă zi îngeri au zîmbit,
Frumoasă zi ați tră it.
Vă lă să m în veselie
Viața bună să vă fie.
Ră mîneți oameni buni cu bine.
Să petreceți, să tră iți
Așa frumoși mereu să fiți!!!!
(Pleacă cîntînd)
Creatorul:
Doar o mamă are puterea să nu doarmă nopți la
rînd,unde să lucreze, să stea la capul copilului bolnav, sau
să gă tească ceva gustos pentru să rbă tori.
 Doar o mamă are puterea să ră spundă de zeci de ori la
aceeași întrebare,să zîmbească și să explice necă tînd la
toate...
(Mama cu copilul desenează )
-Maaami, da de ce soarele e galben?
-Galben, dragul meu eculoarea că ldurii și a luminii.
-Soarele ne dă lumină ? Cine îl pune îl priză ?
-Nimeni, puișor. El este o stea mare cu lumină și că ldură
proprie.
-Dar frunzele, ce culoare sînt?
-Verzi.
-De ce nu albastre?
-Verdele frunzei e culoarea vieții și a fericirii.
-Dar euam gă sit afară pe copac o frunză galbenă . Asta
înseamnă că frunzele s-au copt?
-Nu, odoraș, înseamnă că că vine toamna. Galbenul e
culoarea toamnei, a grînelor în spic, a belșugului...
-Maaami, mă mico, dar tu ma iubești?
-Desigur, scumpule.
-Dar dragostea ce culoare are?
-Roșie cred.
-De ce?
-Roșul e culoarea ce simbolizează iubirea. Inima e roșie,
focul e roșu.
-Eu înseamnă că dacă te iubesc tot roșu sînt!
-Uneori dragul meu culorile sînt doar în suflet. O să crești
mare și o să înțelegi...
-Mă mico, ești cea mai bună . Niciodată nu te voi pă ră si! Te
iubesc cu culoarea roșie!!!
(Desenează în continuare) să înveți

Creatorul:
Să fii mamă înseamnă odată cu copilul primele cuvinte, să
înveți din nou a citi, să mergi în clasa întîi, primul să rut,
prima iubire, balul de absolvire, toate mamele e tră iesc și
retră iesc ală turi de copiii lor.

C-Sergiu, trezeşte-te puişor.

Mama- Sergiu, trezeşte-te puişor.
-Mă mico, încă 5 minute.
-Eşti mare deja, astă zi este o zi importantă pentru noi toţi.
Prima ta zi de şcoală . De azi puiule nimic nu va mai fi ca
înainte. Eşti şcolar.
(Se trezeşte,mama îi aduce costumul)
-Am ceva pentru tine. Acesta, dragul meu este un stilou
fermecat.
-El scrie singur?
-Nu, puiule, dar el îţi va aminti permanent de mine. Să îl
porţi cu tine şi să nu uiţi scumpete, mama va fi
întotdeauna ală turi.
-Îmi pare foarte ră u că nu o să poţi merge în toată ziua cu
mine la şcoală .
-Eu nu o să pot. Dar în locul meu lîngă tine va fi Doamna
Învă ţă toare, care te va învă ţa şi te va ajuta în toate.
Uite că a sosit timpul să plecă m
Astă zi este o zi mare
Astă zi tu devii şcolar
Îţi ură m fii bun în toate
Ş i de griji să n-ai habar.
Să fii mare ca tă ticul
Ş i deştept, şi omenos.
Harnic aşa ca bunicul,
Ca mine prietenos.
Să creşti mare puişor
Să ne fii de ajutor.
(Apare fratele mai mare)
-Bă ieţi, voi doi sînteţi tot ce am mai scump pe lumea
asta.,sînteţi oglinda noastră , a pă rinţilor în lume.
Pentru voi muncesc zi de zi, pentru voi tră iesc.
Vreau să aveţi tot ce-i mai bun pe lumea sta.
Tu, Dumitru, să ai grijă de fratele tă u, de astă zi ve-ţi fi
împreună la şcoală .Să -l aperi şi să -l ajuţi în toate.
Iar tu, Sergiu,să asculţi de bă dica şi să fii cuminte.
-Mă mico, eu o să fiu cel mai cuminte, o să te iubesc şi o să
te ascult mereu. Jur pe roşu.
-Să mergem, Sergiu, nu vreau să întîrziem chiar din prima
zi. (pleacă )

Duhul:
-Ce minune ar fi dacă cei mari şi-ar respecta promisiunile
fă cute în copilă rie. Atunci nu am mai vedea lacrimi pe
obrazul chinuit al mamelor...

(Mama stă tristă , adolescentul se joacă în telefon)

Adolescentul:-Niciodată nu m-ai înţeles!!! Destul să mă

urmă reşti şi să te amesteci în viaţa mea. Nimeni nu ştie ce
e în sufletul meu! Toţi sunt împotriva mea!!!
Mama:-Eu doar am vrut să te ajut...
-Să cauţi în telefonul meu şi să mă scotoceşti prin
buzunare, asta numeşti tu ajutor?
-Cînd erai mic, discutam despre toate, îți mai aduci
aminte?
-Eu nu mai sunt copil!!! Ș i în genere, a sosit timpul să -mi
plă tești pentru tot ceea ce fac! Iată , mă trezesc dimineața,
strîng patul- 5 lei, duc gunoiul- 10 lei, aduc fratele de la
gră diniță - 15 lei, aduc apă - 20 lei.
Total 50 lei pe zi. Îmi datorezi 50 de lei!
-Dragul mamei, desigur că ești mare deja. Dar pînă să -ți
plă tesc, ascultă -mă și tu pe mine.
Pentru că te-am purtat și te-am nă scut și am suferit-
nimic...
Pentru că am stat trează la capul tă u nopți la rînd-
nimic...
Pentru că te spă l, te încă lzesc, te hră nesc- nimic...
Pentru că mp trezesc înaintea ta dimineața să gă tesc și
să -ți calc că mă șile...
Pentru că de 16 ani încoace te pă zesc de foc, de apă , de
primejdii și de oameni ră i...
Pentru că te-am iubit și te iubesc mai mult decît
propria-mi viață - nimic... nu-mi datorezi dragul meu
absolut nimic...
(Duhul se apropie de adolescent și îi șoptește la ureche)
-Mă mico, iartă -mă . Ești cea mai scumpă și apropiată
ființă . Ș i îmi pare ră u că cu timpul am uitat asta...
Te iubesc cu culoarea roșie!!!
(Se cuprind, pleacă )
Creatorul:
Ah mamă , mamă , că multe doruri mai ai...
Timpul nu se manifestă nicidecum asupra sufletului
mamei. Poatepe undeva devine mai înțeleaptă , mai
retrasă , mai tristă ... odată cuplecarea copiilor în lumea
mare.
(Mama în vîrstă stă pe scaun,ră sfoiește un album. Vine
feciorul)
-Mamă , scumpa și buna mea mamă ! Cum te simți?
-Ionel, nu trebuia să vii. De la lucru te întrerupi, ș-apoi nu
mai cine știe ce sunt bolnavă . Capul, mîinile, picioarele,
trebuie să mă doară . Aniiîșiiau ce-ia lor.Că nu mai sînt
tînă ră ...
 -Ce vorbești mamă , ai avut stop cardiac! Să nu fi fost
mă tușa Ileana lîngă matale... nici nu vreau să mă gîndesc!!!
-Ce vrmuri am ajuns... parcă mai ieri îți controlam
temperatura și aveam grijă eu de tine...
Of, of că se mai duc anii la fuguța...
-Mamă , nu mă lua cu vorba! Gata, s-a hotă rît! Mergi să
stai la mine la Chișină u!
-Ionele, iaca taman așa ca taică -tu ești încă pă țînat! Tu ai
familie, ai copii, eu nu vreau să vă deranjez.
-Care deranj? Eu îs ala lucru toată ziua, Anișoara mea și
ea la școală trudește. Abia îi mai sta cu micu, cu Să nduțu,
să simtă și el că are bunică . Ni-i coace plă cinte, d-apoi de-o
ciorbă de-aceea de-a matale ce mi-i dor...
-Puiu mamei, eu bunică îs aici, la mine acasă , ș-apoi
Anișoara ta cu nimic mai ră u nu gă tește.
-Mamă , mamă , dela tine îmi pare că încă pă țînarea am
moștenit-o, nu de la tata.
-Dragul mamei, cum nu înțelegi? Aici lumea mi-i aproape
și pă mîntul. Pă mîntulpe care calc, pă mîntul unde se
hodinește taică -tu... că eu cînd mi-i greu, mă mai duc la el
și-i mai spun amarul...
-Mamă , lasă -ți mîinile ostenite să se mai odihnească .
Toată ziua alergi, nu mai osteni, avem de toate. Noi sîntem
gata oricînd să -ți fim ală turi. Toată dragostea cu care ne-ai
crescut, ea doar nu s-a pierdut.
-Fiule, eu nu am nevoie de nimic.
Averea mea cea mare sînteți voi, copiii mei. Să vă vă d
să nă toși pentru mine e cea mai mare bucurie.
Hai mai bine să -ți pun niște plă cinte pentru nepoțel. Să
veniți tiți data viitoare.
(pleacă )

Creatorul:
Mă tușa Maria toată noaptea a copt plă cinte, învîrtite,
cozonaci rumeni, a ticluit chiar și o oală de gă luște. Toată
noaptea la cuptor. Îi șoptea ei inima aceea de mamă ceva...
sau poate cocoșul care cînta a treia oară pe pragul casei
anunța că astă zi va avea musafiri.
Pe Ion, să racul nu l-a vă zut de creu jumă tate de an, că
emult prea ocupat decînd are funcția cea nouă .
D-apoi pe Anișoara... că tareo mai doare sufletul și după
ea.
Ș i de Alexandru i-i dor-mezinul. Pe el parcă l-a alintat
mai mult.
Îi șoptea ei inima aceea de mamă ....
(Mama așteaptă cu masa întinsă , se aude un claxon)
-Buniiiiiicoooo, buniiiicuuuuțooooo
-Bunicuțo, draga mea, ți-am adus o pereche de ochelari, să
vezi mai bine ce-ți scriem noi.
-Da eu, ți-am adus pastile și vitamine, să ne fii să nă toasă
bunicuțo.
-Da eu, da eu am pregă tit o poezie.
Bunicuță , dragă -mi ești
Zînă bună din povești.
Eu ți-aș dă rui un soare,
Dar este departe tare...
Deci, mai bine-ți dau o floare.
-Am vemit, mamă , să -ți să rut mîinile, mîinile tale mamă ,
care ne-au legă nat. Mîinile acestea așa chinuite... Am venit,
mamă ...ți-am adus dragostea mea și vreau să te știu bine.
-Mamă , orice nu s-ar întîmpla, noi, vom ră mîne mereu
aceiași copii, care au nevoie de cuvintele tale, de privirea
ta senină , de alinarea ta. Ț i-am adus zîmbetul și voi bună .
Ț i-am adus pace în casă . Stai lîngă noi, mamă și spune-ne
ce mai faci.
-Am venit mamă să -ți aud glasul. Cîndva ne cîntai frumos
cîntece de leagă n. Am venit, mamă , să mai sfă tuim oleacă .
-Dragii mei, că mare binecuvîntare este azi asupra casei
mele, nu degeaba cocoșul cela bată -l norocul, cînta întruna.
Mare bucurie în casă și-n suflet. Stați aici lîngă mine,
gustați din masă , cred că ați flă mînzit la drum. Stați aici
lîngă mine să vă mai vă d.
(Se așează împreună la masă )
-Frate, îți mai aduci aminte de cîntecul cela din copilă rie?
-Desigur, farte.
-Gaideți sa-l cîntă m pentru mama.
(Urmează cîntecul ,,Mama coace pîine,, )
Sfîrsit