Sunteți pe pagina 1din 6

Inspector protecţia muncii Sm2

I. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR

Munca este unul dintre cei mai importanţi factori de sanogeneza, deci de generare
şi menţinere a sănătăţii la un nivel calitativ superior. Munca este prima necesitate a omului
sănătos. Aceasta afirmaţie este valabilă cu condiţia ca munca să corespundă
particularităţilor anatomice, fiziologice şi psihice ale celui ce munceşte.

Supravegherea stării de sănătate a personalului salariat se încadrează în disciplina


sănătăţii şi siguranţei profesionale. Ca o parte integrantă a programului sănătăţii
profesionale, această monitorizare a sănătăţii angajaţilor este corelată cu supravegherea
mediului de muncă, scopul principal fiind acela de prevenire a accidentelor de muncă, a
bolilor profesionale şi a celor legate de profesiune.

Supravegherea trebuie adaptată riscurilor profesionale din unitatea respectivă,


ţinând cont de natura factorilor de risc de la locul de muncă, de condiţiile de muncă, de
resursele disponibile şi de conştientizarea angajaţilor şi a angajatorilor de importanţa şi de
efectele unei astfel de supravegheri, precum şi de legislaţia în vigoare.

Sănătatea angajaţilor constituie o prioritate pentru angajator care are nevoie de


oameni sănătoşi. Serviciul de medicina muncii este cel care stabileşte relaţia d.p.d.v.
medical între starea de sănătate a fiecărui angajat şi locul său de muncă. Această relaţie
este legiferată la nivel european prin:
 Convenţia nr. 155/1981 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind Securitatea şi
Sănătatea în Muncă;
 Convenţia nr. 161/1985 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind Serviciile de
Sănătate în Muncă;
 Directiva cadru nr. 391/1989 a Comunităţii Europene;
 Strategia Globală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Sănătatea în Muncă
pentru toţi (1996).

CUVINTE - CHEIE:

Accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută


profesională care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară
activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile,
invaliditate sau deces.

Boală profesională - afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de
muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
procesul muncii

Factor de risc - factorul propriu elementelor componente ale sistemului de muncă


(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă) şi care, în
condiţiile unei situaţii periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei

5
Sm2 Inspector protecţia muncii

leziuni sau a afectării sănătăţii. Factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale.

Noxa (sinonim - factor nociv) - agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare
asupra organismului.

Prevenire - ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate în toate stadiile de


lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

CODUL MUNCII

ART. 6 Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate
activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi
de respectarea demnităţii şi conştiinţei sale, fără nici o discriminare.

ART. 27 O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical,
care arată faptul ca cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.

ART. 171 Angajatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi
sănătăţii salariaţilor.

ART. 182 Angajatorii au obligaţia asigurării accesului salariaţilor la serviciul medical de


medicina muncii.

ART. 186 Medicul de medicina muncii stabileşte în fiecare an un program de activitate


pentru îmbunătăţirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătăţii în muncă pentru
fiecare angajator.
Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator şi sunt supuse avizării
Comitetului de Sănătate şi Securitate în Muncă.

LEGEA 319/2006
A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Art. 13 lit. j: Angajatorul are obligaţia să angajeze numai persoane care, în urma
examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii
de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi, după
caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării.

Art. 24: Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii


lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc
potrivit reglementarilor legale.

Art.25: Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicină a


muncii.

6
Inspector protecţia muncii Sm2

HOTĂRÂREA 355/11.04.2007
PRIVIND SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR

Stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de


riscurile pentru securitate şi sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale.

Supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care


asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de
profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor.

OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
Art. 5, 6, 7

Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătăţii


lucrătorilor.

Angajatorii din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cât şi privat
sunt obligaţi să respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătăţii
lucrătorilor.

Angajatorii sunt obligaţi să asigure fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor


medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor aceştia nefiind
implicaţi în nici un fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice
riscurilor profesionale.

SERVICII MEDICALE PROFILACTICE

Supravegherea sănătăţii lucrătorilor se face prin: examen medical la angajare, de


adaptare, periodic, la reluarea activităţii, promovarea sănătăţii la locul de muncă.

APTITUDINEA ÎN MUNCĂ reprezintă capacitatea lucrătorului dpdv medical de a


desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicita examenul
medical.

In condiţiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical,


aptitudinea este condiţionată de respectarea acestora, iar în fişa de aptitudine avizul
medical va fi “APT CONDIŢIONAT”.

INAPTITUDINEA TEMPORARĂ ÎN MUNCĂ reprezintă incapacitatea medicală a


lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se
solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de
către medicul de medicina muncii.

7
Sm2 Inspector protecţia muncii

INAPTITUDINEA PERMANENTĂ ÎN MUNCĂ reprezintă incapacitatea medicală


permanentă a lucratorului de a desfaşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia
pentru care se solicita examenul medical privind aptitudinea in muncă.

EXAMENUL MEDICAL LA ANGAJARE


Art. 13 - 17

Se face la solicitarea angajatorului care va completa fişa de solicitare a examenului


medical la angajare şi Fişa de identificare a factorilor de risc profesional.

Se efectuează obligatoriu pentru:


1. lucrătorii care urmează să fie angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă
determinată sau nedeterminată
2. lucrătorii care îşi schimbă locul de muncă sau sunt detaşaţi în alte locuri de muncă ori
alte activităţi
3. lucrătorii care îşi schimbă meseria sau profesia.

Rezultatele examenelor medicale se consemnează în Dosarul Medical Individual.


Medicul specialist de medicina muncii, în baza:
 fişei de solicitare;
 fişei de identificare a factorilor de risc profesional;
 dosarului medical;
 examenelor medicale efectuate .
completează fişa de aptitudine cu concluzia examenului medical: apt, apt condiţionat,
inapt temporar sau inapt.

Fişa de aptitudine se completează în două exemplare: unul pentru angajator şi unul


pentru angajat.

La indicaţie, pentru stabilirea incompatibilităţilor medicale cu riscurile profesionale


evaluate examenul medical la angajare cuprinde şi examene medicale suplimentare.

CONTROLUL MEDICAL PERIODIC


ART. 19 - 22

SCOP:

1. confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă


pentru profesia/funcţia şi locul de muncă pentru care s-a facut angajarea şi s-a eliberat
fişa de aptitudine.

2. depistarea apariţiei unor boli care constituie contraindicaţii pentru activităţile şi


locurile de muncă cu expunere la factori nocivi profesionali.

3. diagnosticarea bolilor profesionale.

4. diagnosticarea bolilor legate de profesie.


8
Inspector protecţia muncii Sm2

5. depistarea bolilor care constituie risc pentru viaţa şi sănătatea celorlalti lucrători la
acelaşi loc de muncă

6. depistarea bolilor care ar constitui risc pentru securitatea unităţii, pentru calitatea
produselor sau pentru populaţia cu care lucrătorul vine in contact prin natura activităţii
sale.

- Se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor.

- Rezultatele se înregistreaza în Dosarul Medical Individual.

- Concluzia se finalizează prin completarea Fişei de aptitudine, numai de medicul de


medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator şi unul pentru angajat.

EXAMENUL MEDICAL DE ADAPTARE


ART.18

- Acesta se efectuează la indicaţia medicului de medicina muncii în prima lună de la


angajare

EXAMENUL MEDICAL LA RELUAREA ACTIVITĂŢII


ART. 23, 24, 25

- Acesta se face dupa o întrerupere a activităţii de min. 90 zile pentru motive


medicale sau de 6 luni pentru alte motive, în termen de 7 zile de la reluarea activităţii. Se
poate efectua ori de câte ori medicul de medicina muncii consideră necesar, în funcţie de
natura bolii sau a accidentului care a produs absenţa salariatului.

ALTE SITUAŢII PARTICULARE:

- La transferul în altă unitate, angajatului i se vor înmâna copii ale dosarului medical

- La întreruperea temporară (şomaj) sau definitivă (pensionare) a activităţii


angajatului, dosarul medical se va preda medicului de familie.

- Persoana examinată poate contesta rezultatul dat de catre medic privind


aptitudinea in muncă.

- Lucrătorul este obligat să se prezinte la examenele medicale de supraveghere a


sănătăţii la locul de muncă, conform planificării efectuate de către medicul de medicina
muncii cu acordul angajatorului.

9
Sm2 Inspector protecţia muncii

CONCLUZII

- Promovarea sănătăţii în muncă este singura ţintă a programului de supraveghere


medicală, care poate îmbunătăţi eficienţa unei unităţi
- Acest concept poate fi realizat numai printr-un serviciu medical complex, orientat
spre prevenţie şi în care o abordare strict formală nu este o soluţie acceptabilă
- Obiectivele unui sistem integrat de medicina muncii pot fi îndeplinite numai printr-un
program pe termen mediu/lung, realizat printr-un parteneriat între beneficiar şi prestator de
servicii.

BOLILE PROFESIONALE

Bolile profesionale, în sensul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, sunt
afecţiunile care se produc în urma exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de
factori nocivi, fizici, chimici, biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme în cadrul procesului de muncă.

Declararea, cercetarea şi evidenţa bolilor profesionale constituie obligaţie conform


prevederilor legale. Declararea se face de către medicul care suspectează o boală
profesională prin completarea fişei BP1 din anexa nr.19 din HG 1425/2006

Cercetarea se finalizează cu redactarea Procesului verbal de cercetare conform anexei


nr. 20 din HG 1425/2006.

Pe baza confirmării caracterului profesional se completează Fişa de declarare BP2,


conform anexei nr. 21 din HG 1425/2006.

Lista bolilor profesionale a căror declarare, cercetare şi evidenţă sunt obligatorii se


găseşte în anexa nr. 22 din HG 1425/2006 dar se pot adăuga şi alte boli pentru care se
face corelaţia noxa/suprasolicitare – boală.

Cercetarea cauzelor de îmbolnăvire, în vederea confirmării sau infirmării lor, se face de


către autorităţile de sănătate publică judeţene, împreuna cu I.T.M.

10

S-ar putea să vă placă și