Sunteți pe pagina 1din 156

KATY BELAIR

Dragostea
nu se cump`r`
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

ILEANA JITARU.

ALCRIS
Capitolul 1

Cizm` lâng` cizm`, \n elanul celor doi cai pursânge


lansa]i \n galop pe pista de antrenament, Clotilde [i
Jeremy se privir` [i-[i zâmbir` scurt. Diminea]a era fru-
moas`. Amândoi se bucurau de via]`.
Soarele abia se \n`l]a peste mun]ii din Kentucky, \n
nuan]e roz [i albastre filtrate printr-un rest de cea]`, iar
roua \nc` mai scânteia sub copitele cailor. La baza de
antrenament Melville, munca \ncepea devreme.
|n spatele lor, se lansase \n urm`rire plutonul viitorilor
campioni, \ntr-un galop \ntins, condu[i de b`ie]i antre-
na]i, dornici ca \ntr-o zi s` str`luceasc` [i ei pe câmpurile
de curse, purtând o cazac` faimoas`. Jeremy \[i privi
cronometrul f`r` s` dea drumul h`]urilor. Ritmul era prea
rapid, caii vor obosi \nainte de vreme; trebuia s` mai
\ncetineasc`.
6 KATY BELAIR

|[i \ndrept` spatele [i trase \nceti[or de h`]uri.


Clotilde f`cu la fel, ferindu-se s`-i spun` c` nu o sup`ra
deloc aceast` mic` pauz`. Se muncea din greu [i ea nu
voia s` cear` o favoare. Chiar dac` era prieten` de fami-
lie cu „clanul Melville“, din moment ce ea ceruse s`
urmeze antrenamentul [i s` participe la tot ceea ce pre-
supunea acest lucru, era supus` la acela[i ritm ca [i
ceilal]i.
Pornir` spre grajduri mergând la pas. C`lare pe un
b`trân cal b`l]at, Nathan Melville \i privea venind, cu un
ochi critic. Pentru nimic \n lume, b`trânul Nathan n-ar fi
lipsit de aici \n nici o diminea]` [i rigoarea sa f`cuse din
el unul dintre antrenorii cei mai celebri din lume. I se
trimiteau cai din toate p`r]ile [i era o onoare pentru pro-
prietarul calului s` poat` spune: „Melville \mi antreneaz`
cutare sau cutare cal“.
Cu pielea umed` de sudoare, cei zece pursânge care
participaser` la primul galop de \ncercare defilar` \ncet
prin fa]a lui Nathan. Acesta se ]inea drept \n [a, cu ochii
\ngusta]i de nu mai erau decât dou` crest`turi mici.
|i f`cu un semn imperceptibil lui Jeremy [i se \ntoarse
pe jum`tate spre Clotilde.
– Tu, vino \ncoace.
Ea trase u[urel de h`]uri iar calul se supuse [i se
\ntoarse. Când se opri \n fa]a b`trânului, animalul se
cabr` [i nechez`, b`tând aerul cu picioarele din fa]`.
Clotilde zâmbi mul]umindu-se s` strâng` un pic cu
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 7

picioarele flancurile animalului speriat, vorbindu-i cu


blânde]e. Acesta mai nechez` de vreo dou` ori [i-[i
rec`p`t` calmul.
Nathan Melville d`du din cap, apreciator. Fran]uzoaica
asta mic` [tia cu siguran]` s` c`l`reasc` [i el f`cuse bine
c` cedase rug`min]ilor vechiului s`u prieten Lapierre.
– Se \ntoarce bine spre stânga? \ntreb` el.
– Da, dar mi se pare c` \mpinge cam mult um`rul \nainte.
Melville p`ru mul]umit de r`spunsul tehnic al Clotildei
[i privirea lui se \ndrept` imediat c`tre un alt cal.
Gr`jdarii cailor de curse scoteau deja din cl`direa alb` cu
obloane verzi, impecabil \ntre]inut`, o nou` serie de doi-
sprezece cai pe care trebuiau s`-i duc` pe pist` pentru
antrenamentul bine pus la punct [i cronometrat.
Jeremy cobor\ de pe cal [i se \ndrept` spre un arm`sar
mare [i negru ale c`rui h`]uri i le \ntindea gr`jdarul cu
mult` deferen]`. Când s` apuce \ns` h`]urile, arm`sarul se
cabr` brusc [i sc`p` de sub controlul \ngrijitorului s`u.
F`cu de dou` ori turul cur]ii zvârlind din picioare de
bucurie [i apoi se opri, frem`tând, \n fa]a jgheabului cu
ap`. |ngrijitorul se repezi s`-l prind` dar Clotilde, care era
mai aproape, i-o luase \nainte. Apuc` h`]urile care atârnau
[i se apropie de calul cu n`rile frem`tânde. Era splendid.
|[i \ntinse palma \n fa]a lui. Animalul \[i l`s` urechile pe
spate, ne\ncrez`tor. Adulmec` pu]in [i-[i \ntinse capul spre ea.
– Aten]ie, domni[oar`, este periculos, o preveni \ngri-
jitorul. Mu[c`. Nu-i cinstit.
8 KATY BELAIR

F`r` s` observe c` acum era ]inta privirilor tuturor


celor din curte [i c` \nsu[i b`trânul Melville o privea,
Clotilde \ntinse din nou mâna [i mângâie pielea fin` a
n`rilor animalului. Acesta ridic` brusc capul, ca pentru
a-i sc`pa, dar apoi f`cu un pas \nainte [i r`mase cuminte
\n fa]a fetei.
Ea \l mângâie din nou [i de data aceasta calul nu se mai
mi[c`. Clotilde \i trecu apoi h`]urile peste gât, cu pru-
den]`, [i-l privi pe Jeremy \ntreb`tor. La urma urmei, el
putea s` se opun` ca ea s` \ncalece un asemenea cal.
|ntr-adev`r, tân`rul ridic` mâna ca pentru a protesta [i
a-[i revendica el acest privilegiu. |l \ntrerupse \ns` vocea
t`r`g`nat` a lui Nathan Melville :
– Las-o, Jeremy. Se pare c` [tie cum s` se poarte cu
Duke. Las-o s` vedem.
|ngrijitorul vru s` se apropie pentru a-i oferi bra]ul
\ndoit pe care ea \[i va sprijini genunchiul \nainte de a s`ri
\n [a, a[a cum era obiceiul pentru fiecare jocheu. Ea \ns`
\i refuz` ajutorul cu un gest scurt, \i mângâie gâtul lui
Duke, \i vorbi \nceti[or, ap`sând un pic pe crupa lui.
Arm`sarul frem`t` dar nu se retrase. Atunci, deodat`, ea se
\n`l]` dintr-un salt care uimi asisten]a, blazat` pân` atunci, [i
se afl` \n [a, cu picioarele atârnând pe flancurile arm`sarului
cel negru, neluând \n seam` sc`rile de siguran]`.
Calul se cabr` de dou` ori la rând, dar c`l`rea]a \l l`s`
\n voie. Nathan Melville \i ar`t` cu un semn din b`rbie
pista mare de antrenament care-[i \ntindea cele dou` mii
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 9

opt sute de metri de peluz` \n p`durea Silver Oaks.


Clotilde \ndrept` pa[ii lui Duke \ntr-acolo, \n spatele lui
Jeremy [i al celorlal]i c`l`re]i. Antrenamentul continua.
Fetei i se p`ru c` o umbr` de sup`rare se a[ternuse
acum pe chipul frumos [i fin al lui Jeremy.
Poate c` era invidios pe favoarea pe care tat`l s`u i-o
acordase frumoasei fran]uzoaice!
Abia intrat pe pist`, Duke \ncepu s`-[i fac` iar`[i de cap
[i Clotildei \i fu foarte greu s`-l st`pâneasc`.
– }ine-l bine, fir-ar s` fie! bomb`ni Jeremy. {tii doar c`
este un cal dificil. Nu-i l`sa h`]urile atât de lungi. }ine-l
mai din scurt, altfel te trânte[te.
A-i scurta h`]urile \nsemna o dovad` de for]` \n fa]a
arm`sarului. A-i l`sa un pic de libertate, era un risc, dar
f`r` \ndoial` [i singurul mijloc de a-i veni de hac [i de a-l
cumin]i.
|n mod deliberat, ea l`s` s`-i alunece printre degetele
\nm`nu[ate \n piele fin` curelele h`]urilor. Duke d`du
din cap ca [i cum i-ar fi mul]umit.
– Nu e[ti zdrav`n`, \i zise Jeremy. |n fine, este treaba
ta ce faci. Dar nu uita c` arm`sarul `sta cost` o avere.
Haide! La trap!
Cei zece cai pornir`. Soarele se \n`l]ase pe cer [i
mun]ii se coloraser` \n galben [i auriu. Dincolo de
p`durea Silver Oaks, câmpurile cultivate cu tutun se \ntin-
deau cât vedeai cu ochii. Kentucky era primul furnizor
american de tutun, [i de cereale folosite la fabricarea unui
10 KATY BELAIR

whisky celebru. Un vuiet surd se auzea din dep`rtare, din-


spre [oseaua ce ducea spre Louisville, vechea capital`,
ast`zi centru industrial.
– Merge]i câte doi, ordon` Jeremy, pân` la o mie cinci
sute de metri. Matt, \n nici un caz s` nu folose[ti crava[a.
Doi dintre cai se desprinser` de grup [i pornir`
ascult`tori \ntr-un galop u[or, cu c`l`re]ii apleca]i pe
spatele lor, aten]i s` men]in` drumul drept al cailor [i s`
nu-i lase s` goneasc`. |i urmar` al]i doi, apoi \nc` doi.
Clotilde vedea cu \ngrijorare apropiindu-se momentul \n
care va trebui s` porneasc` [i ea. Nimic n-o f`cea s` fie
convins` c` Duke va vrea s` accepte regula jocului pe care
ea i-l propunea.
– Acum Duke [i Sunny Cloud, zise Jeremy indicând
c`l`re]ii prin numele cailor lor. Face]i un tur de pist`
complet. Mai \ntâi, \nceti[or. Pe la o mie dou` sute de
metri accelera]i, l`sa]i-i \n voie \ntre o mie cinci sute
[i dou` mii, relua]i apoi controlul [i \ntoarce]i-v` la
trap.
Clotilde [i Billy, jocheul lui Sunny Cloud, \ncuviin]ar`
din cap, semn c` \n]eleseser` ordinul, [i-[i \ndreptar` caii
spre marele viraj. Duke galopa admirabil [i Clotilde \[i
zise c` nu \nc`lecase niciodat` un astfel de cal. P`rea c`
aproape st`tea pe loc [i totu[i, partenerul lui de antrena-
ment \l urma destul de greu.
– Te pricepi, aprecie Billy \ntorcând spre Clotilde fa]a
lui slab` sub cascheta de piele.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 11

Cureaua de sub b`rbie f`cea ca tr`s`turile lui s` par` [i


mai ascu]ite. Era considerat unul dintre cei mai buni
jochei de la baza de antrenament Melville. Se vorbea c` \n
curând i se va \ncredin]a un cal pentru o curs` impor-
tant`. Era visul tuturor jocheilor \ncep`tori.
Clotilde \i mul]umi cu un semn din cap. Aplecat` peste
gâtul lui Duke, atent` la pista ce se \ntindea \naintea ei,
z`ri panoul care anun]a o mie dou` sute de metri. Sl`bi
un pic strânsoarea degetelor. Duke ]â[ni pur [i simplu,
l`sându-l pe Sunny Cloud pe loc.
„Accelera]i un pic“, spusese Jeremy. Duke \ns` se
lansase cu toat` puterea [i Clotilde \[i d`du seama c` va fi
incapabil` s`-l re]in`. De altfel nici un c`l`re] din lume n-ar
fi putut s-o fac`. Se \ndrept` totu[i \n [a tr`gând cu toat`
for]a de h`]uri. |n zadar. Va intra ca o vijelie \n micul grup
care a[tepta s` porneasc`. „La dou` mii de metri, relua]i
controlul“, mai spusese Jeremy. Nici nu se punea proble-
ma s-o poat` face.
– Duke, te implor! strig` ea. Duke!
Ca [i cum ar fi \n]eles ruga ei, arm`sarul cel negru \nce-
tini, spre stupefac]ia fetei. Veneau \ns` tot prea repede spre
grupul format de Jeremy [i ceilal]i jochei. Clotilde v`zu cu
groaz` c` Nathan Melville li se al`turase. |l mai implor` o
dat` pe Duke, tr`gând din nou de h`]uri. Pursângele porni
\ntr-un trap rapid, nechezând de pl`cere, l`sându-l totu[i
pe Sunny Cloud s`-l ajung`, [i sfor`i, ca un copil bucuros
de gluma bun` pe care tocmai o f`cuse.
12 KATY BELAIR

|n sfâr[it, Duke se al`tur` cuminte grupului. Clotilde,


intimidat` [i speriat` de n`zbâtia ei involuntar`, nu
\ndr`znea s`-l priveasc` pe Nathan Melville.
– A luat-o razna, nu-i a[a, Billy? zise Jeremy adresându-i-se
jocheului lui Suny Cloud care tocmai \ncetinea la rândul
lui pentru a se al`tura grupului.
Billy nu \ndr`zni s`-l mint`.
– Un pic, da, este adev`rat. Dar ea se pricepe [i a [tiut
s`-l potoleasc`.
|ntr-un fel, o ap`ra. |n lumea curselor, de obicei era fiecare
pentru sine, era legea junglei. Billy nu respecta legea asta.
Clotilde \i mul]umi clipind din gene [i el \n]elese mesajul.
– A luat-o razna, da sau nu? o \ntreb` brusc Jeremy
\ntorcând capul acum spre ea.
Clotilde \i \nfrunt` privirea.
– Da.
– }i-am spus, nu-i a[a?
– L-am potolit. A revenit la comand`.
– Nu se poate s` te la[i \n voia calului, oricât de pu]in
ar fi. Arm`sarul acesta este prea dur pentru tine. N-ai s`-l
mai \ncaleci.
Clotilde \[i plec` privirea. Lec]ia era aspr`, dar el avea
dreptate. Un cal precum Duke valora sute de mii de dolari
[i un antrenor nu-[i putea permite s`-[i asume riscuri
l`sându-l pe mâini f`r` experien]`.
Se \ntoarser` la grajduri mergând la pas. Duke se inte-
grase [i el cuminte grupului. Clotilde \i d`du h`]urile
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 13

\ngrijitorului obi[nuit al calului [i se \ndrept` spre


ad`p`toare. Se a[ez` pe marginea jgheabului [i-[i desf`cu
cureaua c`[tii de antrenament. O cascad` de p`r negru i
se rev`rs` pe umeri.
Fata \[i scoase m`nu[ile [i-[i descheie bluzonul de
piele, l`sând s` se z`reasc`, sub corsajul de m`tase
sub]ire, ni[te sâni tari [i obraznici.
– |mi pare r`u pentru tine.
Billy tocmai se a[ezase al`turi de ea [i, la rândul lui, \[i
scotea casca. Era uimitor de tân`r [i chipul lui p`rea
blând [i neajutorat. Nu respectase legea lumii curselor
pentru c` se vedea bine c` n-o cuno[tea [i sem`na mai
degrab` cu un student cuminte decât cu un b`iat crescut
\n preajma grajdurilor.
– Ai fost dr`gu] c` m-ai ap`rat, mul]umesc.
El ridic` din umeri stânjenit [i r`mase t`cut. |n fiecare
dintre boxe, rânda[ii f`ceau acum toaleta cailor, \i frecau
cu [omoioage de paie sau cu perii speciale, le \ngrijeau
picioarele, se asigurau c` nu le r`m`sese ceva \n copite, le
frecau pe acestea cu o gr`sime special`, se asigurau apoi
c` ieslea era plin` cu mâncare \nainte de a-i duce la
ad`pat.
Duke fu ultimul care veni s` bea ap`. Clotilde st`tea un pic
mai retras`, evitând s` \ntâlneasc` privirile comp`timitoare
ale \ngrijitorilor. Jeremy se purtase aspru cu ea, cu to]ii
[tiau asta acum. Dar nimeni nu i-ar fi g`sit vreo vin`
antrenorului. {i, mai ales, nimeni nu i-ar fi spus-o \n fa]`.
14 KATY BELAIR

Când arm`sarul se aplec` s` bea ap`, ea nu se putu


ab]ine s` fac` un pas spre el. {tia c` nu trebuie s` deran-
jezi un cal atunci când bea, dar Duke \[i \n`l]` capul [i o
privi, apoi \[i cufund` din nou botul \n ap`. Dup` ce ter-
min`, Abbie, \ngrijitorul lui, \ncerc` s`-l duc` iar`[i la
grajd. Calul nechez`, apoi se cabr` [i d`du din picioarele
din fa]` spre omul speriat. Acesta nu l`s` \ns` h`]urile din
mân`.
– Ajut`-m` s`-l calmez pe afurisitul `sta, bomb`ni el
adresându-i-se Clotildei.
Fata \ntinse mâna spre arm`sar. Acesta se potoli ca
prin minune.
– Ai har, zise \ngrijitorul, u[urat. Altfel nu-mi explic.
Gloaba asta nu vrea s` asculte niciodat`. Este \nc`p`]ânat
ca un catâr. {i, uneori, chiar m` sperie.
Clotilde zâmbi [i nu-i r`spunse, concentrat` iar`[i pe
sup`rarea ei. Nu va mai c`l`ri frumosul arm`sar care-i
devenise prieten \n doar câteva clipe. Fire[te, nu se punea
problema s`-l \ncalece vreodat` \n vreo curs`, asta era o
treab` de profesioni[ti, iar Duke va fi cu siguran]` con-
dus de un super-jocheu de profesie. Dar antrenamentele
zilnice erau treaba jocheilor \ncep`tori [i a \ngrijitorilor.
{i asta, Clotilde ar fi putut s-o fac`. {i ar fi [tiut s-o fac`.
Henri Lapierre, tat`l ei, f`cuse avere vânzând aparate
electrocasnice. Vrusese pentru fiica lui cea mare [i pentru
ceilal]i doi copii o educa]ie aleas`. Dar Clotilde avea doar
o pasiune \n via]a ei: caii. Preferase \ntotdeauna
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 15

plimb`rile c`lare prin p`dure, petrecerilor date de


prietenele ei. Nu era cu nimic mai prejos \n gra]ie [i fru-
muse]e nici uneia dintre ele, [i nu o dat` b`ie]ii \[i frân-
seser` inima \ncercând s-o cucereasc` pe a ei. Ochii ei
mari [i alba[tri, buzele senzuale nu l`saser` pe nimeni
indiferent, la fel ca [i picioarele lungi [i coapsele rotunde
ale frumoasei c`l`re]e.
|ntr-o zi, Clotilde totu[i cedase. Alain-Marie era b`iat
frumos. Spunea c` era nebun dup` ea [i voia s` se
c`s`toreasc`. Inima fetei b`tuse deodat` mai repede [i
sim]urile i se \nfl`c`raser`. Cedase avansurilor lui, mai
mult din curiozitate decât din dragoste, mai mult pentru
a face [i ea ca fetele celelalte, decât din tandre]e pro-
fund`. Regretase curând ceea ce f`cuse [i-[i jurase c` n-o
s` repete decât cu b`rbatul pe care-l va iubi. Dragostea
f`r` pasiune o plictisise repede.
– Am primit o scrisoare de la vechiul meu prieten Nathan
Melville, \i spusese \ntr-o zi Henri Lapierre fiicei sale.
– Ce mai face?
– Bine. Foarte bine. Acela[i lucru. M` \ntreab` când m`
duc s`-l v`d \n Kentucky, [i-]i propune [i ]ie s` te duci.
Pentru c`, zice el, [tie c`-]i plac caii. Zice c` are nevoie de
c`l`re]i pentru antrenamentele lui. Chiar [i de \ngrijitori
la cai are nevoie.
Clotilde ezitase un pic. |ngrijitor? C`l`re] de antrena-
mente? {tia ce \nseamn` via]a acestor b`ie]i atât de tineri.
Visau cu to]ii s` ajung` \ntr-o zi jochei; se trezeau \n
16 KATY BELAIR

fiecare diminea]` la ora patru [i jum`tate [i duceau o via]`


infernal` urm`rindu-[i acela[i vis nebunesc: s` treac` \ntr-o
zi linia de sosire \n aplauzele mul]imii. Erau \ns` pu]ini ale[i.
{tiau cu to]ii asta. Locurile acelea erau greu de cucerit.
Pân` la urm`, Clotilde acceptase f`r` s` mai [ov`ie,
[tiind bine c` va fi considerat` fiica lui Henri Lapierre,
deci nu un c`l`re] oarecare. {i apoi, putea s` plece
oricând din Kentucky dac` experien]a se dovedea a fi
prea nepl`cut`...
A[ezat` pe un bolovan mare de lâng` jgheabul cu ap`,
indiferent` la lumina soarelui, care acum ardea, [i la fru-
muse]ea calm` a câmpiei, Clotilde \[i zicea c` se \n[elase
\n alegerea ei [i c` poate ar face mai bine s` se \ntoarc` \n
Fran]a. |n plus, privirea lui [i tonul pe care-i vorbise
Jeremy o umiliser`. |nc` de când sosise aici, raporturile
dintre ei erau \ncordate. Tân`rul i se p`ruse a fi foarte
plin de el. Prea sigur pe el, prea mascul, prea arogant [i
seduc`tor. Adoptase fa]` de ea un aer de condescenden]`
amuzat`, ca un b`rbat sigur c` nu va avea decât s` ridice
degetul pentru ca „micu]a fran]uzoaic`“ s`-i cad` \n bra]e.
Jeremy era un b`rbat frumos, nimic de zis, [i ea perce-
puse sub \nf`]i[area lui dezinvolt` [i dur` [i altceva decât
vanitate. Omul era de o mai bun` calitate decât te-ar fi
f`cut s` crezi un examen superficial. {i Clotilde trebuia s`
recunoasc` faptul c` nu era insensibil` la farmecul lui.
Dar farmecul nu-i mai era de ajuns acum. Se \nfruntaser`
pe teren profesional [i ea pierduse. Chiar dac` \n sinea ei
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 17

r`mânea ferm convins` c` avusese dreptate: nimeni nu va


putea vreodat` s`-l \ncalece [i s`-l conduc` pe Duke altfel
decât o f`cuse ea.
Se ridic` de pe piatr` [i se \ndrept` spre casa cea mare
[i alb` \n care familia Melville locuia de mai bine de o sut`
de ani. Veranda era m`rginit` de coloane albe [i
gra]ioase, precum cl`dirile coloniale de odinioar`, [i aici
se servea micul dejun chiar acum.
Nathan Melville prezida aceast` mas` cu un ritual
neschimbat de ani de zile: micul dejun era servit \ntot-
deauna la ora opt, dup` antrenament; [i el nu suporta
nici o \ntârziere, nici o amânare. Al`turi de el st`tea
Maggy, so]ia lui, cu un chip marcat de trecerea anilor dar
vesel, cu ochii mari [i verzi plini de bun`tate; apoi, cele
dou` fete, Peggy [i Polly.
|n fa]a lui st`tea Jeremy, fiul cel mare, mo[tenitorul
tradi]iei Melville, [i Brian, ultimul n`scut, care avea
oroare de cai. Brian voia s` devin` avocat [i s` nu tr`iasc`
niciodat` la ]ar`.
Mesenii se str`duir` s` n-o bage \n seam` pe Clotilde
când aceasta se a[ez` pe locul ei de la masa plin` de
argint`rie. La casa Melville, mesele se luau ca \n secolul XIX.
– Se pare c` l-ai \nc`lecat azi diminea]` pe Duke, zise
Brian râzând, ca pentru a mai atenua greutatea vorbelor sale.
– Da. {i-mi este team` c` nu m-am priceput prea bine.
Clotilde \nghi]ise o \mbuc`tur` de cl`tite cu sirop de
ar]ar \nainte s` r`spund`.
18 KATY BELAIR

– Nu-i a[a grav, relu` Brian. A[a-s caii. {i `sta este mai
r`u decât ceilal]i. N-o s`-]i faci acum griji pentru asta. Nici
un cal nu merit` s`-]i faci griji pentru el.
|[i unse cu unt o buc`]ic` de pâine pr`jit` [i o \nghi]i
aproape toat`.
– |mi pare r`u, Clotilde, zise Jeremy pe un ton amabil
[i curtenitor. Dar nu puteam s` fac altfel. |mi pare \ntr-
adev`r r`u.
Incapabil` s`-i r`spund`, fata d`du doar din cap. Parc`
\i r`m`sese cl`tita \n gât. Polly o lovi u[or pe spate. Abia
\[i re]inu lacrimile care-i umplur` ochii. Nu trebuia s`
plâng` \n fa]a lui, nu trebuia s`-i dea aceast` satisfac]ie.
– Va \nc`leca din nou pe Duke, zise deodat` b`trânul
Nathan Melville pe un ton indiferent. Are o mân` de aur,
micu]a asta, cum rareori am v`zut.
– Dar, tat`, nu se poate! Este un cal prea n`r`va[.
– I-a cam sc`pat din mân`, e adev`rat, dar tot ea l-a
potolit. Sunt pu]ini oameni care pot face asta cu un
arm`sar lansat cu [aizeci de kilometri pe or`. Duke o
ascult`. Ea este \n stare s`-l \ncalece [i s`-l antreneze. |mi
pare r`u, b`iete, dar asta cred eu.
Uluit`, nebun` de fericire [i de spaim` \n acela[i timp,
Clotilde nu putea s`-[i desprind` privirea de fa]a cu
pleoapele strânse printre care se filtra acum doar o
s`geat` ascu]it`. Se \n[ela oare? Ar fi fost gata s` jure c`
b`trânul râdea \n sinea lui de festa pe care i-o jucase lui
Jeremy. Se ridic` \ncet de la mas` [i intr` \n cas` pentru
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 19

a-[i citi coresponden]a, ca \n fiecare zi la aceea[i or`. Din


toate col]urile lumii vor \ncepe s` sune telefoanele.
„Vr`jitorul din Kentucky“ \[i merita pe deplin legenda.
Era de departe unul dintre cei mai buni antrenori de cai.
Livid de furie, Jeremy se ridic` la rândul lui. |[i
\mp`turi \ncet [ervetul [i-[i termin` de b`ut cafeaua \n
picioare. Suplu \n costumul de c`l`rie bine croit, cu
umerii largi, cu [uvi]ele lungi [i blonde ce-i sc`pau de sub
cascheta ecosez, era \ns`[i \ntruchiparea acelor gentle-
men farmers cu care Kentucky se mândrea tot timpul.
Se \ndrept` spre treptele verandei, apoi se r`zgândi, se
\ntoarse din drum [i se opri \n fa]a Clotildei. Ea ridic`
privirea spre el.
– Ai s` mi-o pl`te[ti! [uier` el. Oh! Da, am s` te fac s`
mi-o pl`te[ti!
F`r` s`-i lase timp s` r`spund`, pocni cu crava[a
balustrada verandei [i porni cu pa[i mari spre garaj.
Curând se auzi un zumzet de motor [i Lincoln-ul cel mare
]â[ni pe drumul ce ducea la Creek Junction pe unde se
ie[ea la [oseaua \nspre Lexington.
Clotilde, plutind \nc` pe valurile bucuriei, nu-[i d`du
seama imediat c`-[i f`cuse un du[man de moarte. |ntre ea
[i Jeremy va fi de acum \ncolo o lupt` cu s`biile scoase.
Va r`spunde \ns` acestei provoc`ri.
Capitolul 2

A doua zi, Jeremy conducea primul antrenament, ca \n


fiecare diminea]`, când grupul de jochei deja \n [a v`zu
un Bentley negru intrând \n zona grajdurilor, ezitând o
clip`, apoi parcând \n curte. Cobor\ din el un b`rbat tân`r
\mbr`cat \n blugi [i un pulov`r de ca[mir [i veni drept
spre pist`. Nu \ncerc` totu[i s` se apropie de cai [i se spri-
jini cu coatele de ]arcul alb. Jeremy ridic` mâna \n semn
de salut [i necunoscutul \i zâmbi.
– Cine este? \l \ntreb` Clotilde pe Matt, cel mai apro-
piat vecin al ei.
Tân`rul rânji.
– Patronul t`u.
|n fa]a nedumeririi de pe chipul fetei, el relu`:
– Proprietarul lui Duke. Are dou`zeci [i patru de cai.
{apte pursânge sunt la antrenament aici, zece tr`pa[i sunt
\n Europa, [i [apte cai pentru cursele de obstacole \n
Irlanda. Este plin de bani!
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 21

Clotilde abia apuc` s` z`reasc` o fa]` slab` [i brunet` cu


tr`s`turi accentuate. B`rbatul p`rea de vreo treizeci de
ani. |ntreaga lui fiin]` degaja mult` autoritate. Se vedea
bine c` era obi[nuit s` vorbeasc` tare [i s` se fac` ascultat.
– Haide]i, to]i \mpreun`, zise Jeremy; \n pluton strâns, cizm`
la cizm`. Potrivi]i-v` viteza dup` mine. Nu vreau s` fiu dep`[it.
Clotilde c`l`rea \n diminea]a asta un anume Sullivan B.
Nu-l va mai c`l`ri pe Duke decât peste vreo dou`-trei zile,
\i explicase Nathan Melville. Nu putea s`-[i desconsidere
fiul \n fa]a celorlal]i c`l`re]i, era nevoie de pu]in timp
pentru ca incidentul s` se mai atenueze.
F`cur` dou` tururi de pist` \ntr-un galop u[or
caden]at. Caii trebuiau s` \nve]e s` r`mân` alinia]i \n plu-
ton, iar jocheii trebuiau s` \nve]e s`-i men]in` astfel pe o
traiectorie mai lung`; altfel calul se desprindea de pluton
[i cursa lui era pierdut`.
Jeremy avusese grij` s` stea departe de Clotilde. Fata
se str`duise s` r`mân` spre coada plutonului [i-i urma
cuminte pe ceilal]i, aplecat` peste gâtul ui Sullivan B.
Vuietul surd f`cut de copitele care loveau p`mântul o
umplea de fericire. Participa [i ea la ceva frumos, folosi-
tor, [i se sim]ea fericit`.
Grupul de c`l`re]i trecu prin fa]a b`rbatului sprijinit
de balustrad`. R`mas` \n continuare \n coada plutonului,
Clotilde sim]ea \n mod bizar privirea vizitatorului \ntâr-
ziind asupra ei \n timp ce ea se \ndrepta spre drumul croit
prin p`dure.
22 KATY BELAIR

Când se \ntoarser`, n`rile cailor scoteau aburi. Jeremy


\[i desprinse calul de grup [i-l \ndrept` spre noul venit.
Schimbar` câteva cuvinte. Clotilde v`zu c` fiul cel mare al
familiei Melville vorbea cu mult` deferen]`.
Ajun[i \n curte, desc`lecar` cu to]ii [i imediat câ]iva
c`l`re]i s`rir` \n [eile altor cai. Cu inima strâns`, Clotilde
\l v`zu pe Billy c`l`rindu-l pe Duke. Arm`sarul frem`ta
sub el de ner`bdare.
Clotilde fu cât pe aci s` strige: „D`-i drumul! Nu-l
\nc`leca. Este periculos \n starea asta. Coboar`!“
Caii simt atunci când c`l`re]ului lor \i este fric`, [i
profit` de asta. Dar se p`rea c` Billy \l st`pâne[te bine [i
chiar \i f`cu fetei un semn cu mâna. Aceasta nu c`l`rea cu
grupul `sta. |i urm`ri doar cu privirea pân` la pist` [i se
sprijini la rândul ei de balustrad`, nu departe de propri-
etarul lui Duke. Acesta nu-i acord` nici cea mai mic`
aten]ie, concentrat \n \ntregime asupra examin`rii calului
s`u.
Pielea neagr` [i lucioas` a acestuia str`lucea \n soare
[i arm`sarul \[i ridicase mândru capul. Era splendid [i,
pentru prima oar` \n via]a ei, Clotilde sim]i c` este
geloas`: \l invidia pe vecinul de al`turi c` are un aseme-
nea cal.
Duke trop`ia cu picioarele din fa]`, nervos. Billy \ncer-
ca s`-l calmeze; \l c`l`rea cu h`]urile foarte \ntinse, la fel
ca aproape to]i jocheii. Dar Duke nu suporta asta.
Clotilde presim]ea drama.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 23

Jeremy repet` instruc]iunile pe care le d`duse [i


grupului precedent [i caii se lansar` \n iarba \nc` ud` de
roua dimine]ii, \n lumina nespus de frumoas` a
prim`verii ce venise \n mun]ii din Kentucky.
Caii se cufundar` \n p`dure. Nu se mai auzea decât
zgomotul surd al tropotului lor [i cântecul unei ciocârlii
\n apropiere.

*
* *

B`rbatul se apropie de Clotilde [i \ntinse mâna.


– Numele meu este Philip McQueene. Sunt proprietarul
lui Duke. Am venit s` v`d cum se comport` la antrenament.
|n clipa aceea, plutonul condus de Jeremy ap`ru \n
dep`rtare. Philip [i Clotilde nu aveau ochi decât pentru
frumosul arm`sar negru. Acesta \ncheia plutonul. |nco-
voiat peste gâtul lui, Billy avea mari dificult`]i s`-l
st`pâneasc`. Chipul lui, mai supt ca niciodat`, le ap`ru
\ncordat la maximum atunci când trecu prin fa]a lor
str`duindu-se s` fac` o figur` bun`.
Clotilde abia \[i re]inu o exclama]ie de disperare. Nu
putea s`-i ajute cu nimic.
– Dumnezeule! murmur` ea \ncet. Dumnezeule!
– Poftim, domni[oar`?
– Nimic, vorbeam singur`, scuza]i-m`.
McQueene d`du din cap.
24 KATY BELAIR

– E frumos calul meu, nu, ce zici? Este formidabil.


Domnul Melville spune c` are tot ce-i trebuie ca s` devin`
un campion. {i b`trânul Melville se pricepe.
– Cred c` are dreptate.
– Te pricepi [i dumneata? o \ntreb` el.
– Un pic.
– |n ceea ce m` prive[te, nu m-am suit niciodat` pe un
cal. Pe mine, ceea ce m` intereseaz` este cifra de afaceri
pe care o reprezint` ace[ti cai. Pe Duke l-am pl`tit cu [ase
sute cincizeci de mii de dolari, acum un an [i jum`tate, \n
Fran]a, la Deauville.
Clotilde f`cu un calcul rapid: ceva mai mult de trei sute
cincizeci de milioane de franci vechi!
– Un cal \nseamn` [i mult` munc`. Dar de aceea
este domnul Melville aici, nu? Dumneata lucrezi cu
el?
– Oarecum. Eu tocmai am...
Se \ntrerupse brusc. O umbr` neagr` ap`ruse \n clipa
aceea la ultima turnant`. Cu h`]urile atârnând, cu [aua
goal`, cu sc`rile lovindu-i flancurile, Duke galopa \n
vitez`, coama neagr` fluturându-i \n vânt, cu privirea
furioas`, r`suflând puternic.
– Duke, strig` ea. Duke!
Dar Duke n-o auzea. S`ri peste gardul \nalt ce
m`rginea pista de antrenament cu un salt fantastic [i fugi
peste câmpie spre mun]ii din dep`rtare, c`lcând \n
picioare plantele \nalte de tutun.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 25

McQueene trase o \njur`tur`. Luând-o \naintea plu-


tonului, Jeremy sosea \n galop \ntins. Pornise \n
urm`rirea lui Duke. F`r` s` le dea nici o aten]ie celor spri-
jini]i de balustrad`, \[i \ndemn` la rândul lui calul peste
gardul viu [i se lans` \n vitez` \nspre silueta neagr` care
se mic[ora din ce \n ce.
Sosir` [i ceilal]i cai [i se \ndreptar` spre boxele din graj-
duri. Philip McQueene [i Clotilde alergar` [i ei \ntr-acolo.
Aici domnea o agita]ie intens`. Se \ntâmpla uneori s`
mai evadeze câte un cal. Dar când este vorba de un
arm`sar ca Duke, lucrurile se complic`. Nathan
Melville, c`lare pe calul lui coman[, d`du câteva ordine
scurte.
– Unde este Billy? \ntreb` el deodat`.
Camarazii acestuia p`rur` un pic stânjeni]i.
– P`i... când am trecut pe lâng` el, p`rea un pic cam
ame]it. Dar poate c` n-are nimic.
– M` duc dup` el, se hot`r\ Clotilde.
– Ia Dodge-ul albastru, zise Nathan. Steve, Matt,
duce]i-v` cu ea!
Clotilde porni cu ma[ina cea mare peste câmpie ca s`
ajung` la pista pe care se antrenaser` caii. Billy z`cea spri-
jinit de un tufi[ spinos, cu ochii \nchi[i, cu casca strâmb`,
cu bra]ele \ntinse \n cruce. Fata se repezi spre el. Acesta
gemu slab.
Steve \i scoase casca iar, Clotilde \ncerc` s` vad`
repede dac` avea ceva rupt. Tân`rul c`l`re] p`rea s` fi
26 KATY BELAIR

suferit o como]ie, dar nu era grav r`nit. Matt [i Steve \l


\ntinser` \n ma[in` [i Clotilde \i aduse pe to]i, cu vitez`
mic`, la Melville House.
Cei doi b`ie]i \l duser` pe r`nit \n camera lui. Maggy
Melvillei \i a[tepta acolo.
– L-am chemat pe doctorul Cornby. Va fi aici \ntr-un
sfert de or`.
Clotilde \mpreun` cu Maggy se \ntoarser` la casa cea
mare. |n biroul lui Nathan Melville, Philip McQueene toc-
mai \nchidea telefonul. I se adres` brusc fetei:
– Se pare c` dumneata e[ti singura care [tii s`-l faci pe
acest cal s` asculte [i s`-l calmezi. Este adev`rat?
– Nu [tiu dac` sunt singura, dar...
– O.K., \i t`ie vorba sec McQueene. Vei veni cu mine.
Va sosi imediat un elicopter. O s` g`sim noi calul `sta
n`zdr`van. Te rog s` vii, ad`ug` el dup` o clip` de
t`cere, ca pentru a mai \mblânzi ceva din tonul lui
autoritar.
Schi]` un zâmbet [i \n obraji \i ap`rur` dou` gropi]e.
Acum p`rea mai tân`r, amabil [i al naibii de seduc`tor. |n
ochi \i jucau lic`riri vioaie.
Clotilde, c`reia \i era fric` de elicopter – nu se
urcase niciodat` \ntr-unul – \[i d`du acordul. |n
aceea[i clip`, un zgomot asurzitor de elice le acoperi
glasurile.
|n boxe, caii nechezar` [i se cabrar` de team`. |ngriji-
torii \i calmar` cum putur`, cu \njur`turi [i ghionturi.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 27

Philip McQueene alerga deja spre aparatul a[ezat pe


peluza bine \ngrijit` din spatele casei, tr`gând-o pe
Clotilde de mân` dup` el.
Ea \l urm` cu gândul c` omul nu pierdea deloc timpul
ca s` ac]ioneze. Aparatul era un Bell de patru locuri,
verde cu ro[u. Avea pe el o inscrip]ie cu litere mari albe:
McQueene trade import. Clotilde se \ntreba \n timp ce-[i
prindea centura ce anume o fi importând el. I se p`rea c`
totul se derula mult prea repede pentru ea.
|n timp ce elicopterul lua \n`l]ime, Clotilde se gândea
la calul cel negru sc`pat \n voia lui [i inima i se strânse.
Ca s` ajung` la mun]ii \nverzi]i, acesta trebuia s` tra-
verseze autostrada Lexington-Louisville, str`b`tut` de
camioane enorme [i ma[ini gr`bite.
De acum era prea târziu. Dac` Duke se \ndrepta spre
mun]i, el trebuia s` fi traversat deja autostrada sau s` fi
fost ucis de ma[ini.
Mai zburar` câteva minute f`r` s` z`reasc` nimic decât
câmpiile cultivate cu tutun [i cereale. Doar petele albe ale
fermelor bine \ntre]inute mai aduceau pu]in` culoare [i
anima]ie \n acest peisaj calm [i \nverzit.
– Ar trebui totu[i s`-l vedem pe Jeremy m`car,
bomb`ni Philip.
– Poate c` el a ajuns mai departe decât noi, domnule
McQueene, zise Clotilde.
– Spune-mi Philip, sau Phil, ca toat` lumea, de acord?
– De acord.
28 KATY BELAIR

|[i puse o mân` aspr` pe genunchiul fetei, ca [i cum


nu i-ar fi dat importan]` acestui gest. Ea i-o d`du la o
parte [i o puse pe rezem`toarea scaunului de piele.
– E[ti [ocat`?
El \ntoarse fa]a spre ea, cu o privire vesel` dar ferm`.
Se vedea bine c` b`rbatul nu era obi[nuit s` i se reziste.
– Nu, deloc. Prive[te, iat`-l pe Jeremy.
Apari]ia acestuia o scuti s` se angajeze \ntr-o discu]ie
delicat`. Jeremy galopa pe cât de repede putea calul lui s-o
fac`, dar caii de curse nu sunt f`cu]i pentru alerg`ri lungi
[i al s`u d`dea deja semne de oboseal`. Pilotul manevr`
astfel \ncât s` aduc` aparatul cu fa]a spre c`l`re], care nici
m`car nu ridicase capul când \i auzise venind.
|i v`zu pe ocupan]ii elicopterului când acesta se imo-
biliz` la vreo treizeci de metri, pu]in deasupra solului.
Jeremy, ridicat \n sc`ri, ar`t` spre mun]i cu un gest scurt,
confirmându-le astfel temerile.
F`r` s` mai piard` timpul, pilotul smuci aparatul [i
porni \n vitez`. Autostrada era foarte aproape.
– Prive[te cu aten]ie \n jur, \i ordon` Philip McQueene.
Dar nu era nici urm` de cal pe autostrad`, nici urm` de
vreun accident, nici o ma[in` de poli]ie. Survolar`
autostrada pe câteva mile \n ambele sensuri ca s` aib`
sufletul \mp`cat, apoi pilotul se \ntoarse spre mun]i.
Clotilde se l`s`, u[urat`, pe speteaza scaunului. Duke
era \n via]`. Reu[ise s` evite capcana mortal`. Doamne, de
nu i s-ar \ntâmpla ceva!
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 29

– Este ciudat, s-ar zice c` ]ii la calul `sta, spuse Phil deodat`.
– }in foarte mult la el, este adev`rat.
– {i el te iube[te, nu-i a[a?
– Poate.
– Parc` am fi \n Frumoasa [i Bestia, nu?
– E[ti stupid, domnule McQueene.
– Scuz`-m`. {i spune-mi Phil.
– Bine, Phil. Dar pentru dumneata, un cal ca Duke nu
\nseamn` altceva decât bani?
– Nu [tiu. M` \ntreb [i eu uneori. Cred totu[i c` \mi plac caii.
– Ce anume \]i place \n via]`, Phil?
De \ndat` ce puse \ntrebarea, Clotilde \[i mu[c` buzele
[i-[i repro[` aceast` familiaritate. Avea dreptate s` se
team` de r`spunsul lui.
– |mi plac femeile frumoase, mai ales când ele sunt
brunete cu ochi alba[tri [i când vorbesc engleza cu un
adorabil accent francez. |mi plac de asemenea [i frumo[ii
dolari verzi ai unchiului Sam. Poate chiar [i caii, [i viorile.
– Viorile?
– Da. Tata era violonist. {tii, b`ie]ii aceia care cutreier`
balurile [i-i fac pe al]ii s` danseze cântând din scripca lor, sin-
guri sau \ntr-o orchestr`. De cele mai multe ori singuri. O
meserie de muritor de foame. De altfel, p`rin]ii mei erau cam
muritori de foame. Mi-am jurat c`-i voi cump`ra tat`lui meu
o vioar` bun`. Dar a murit \nainte ca eu s` pot face asta. Iubea
atât de mult viorile [i vorbea cu atâta pasiune despre ele \ncât
m` mi[ca. Erau dou` lucruri care m` mi[cau: banii [i asta.
30 KATY BELAIR

– Dumneata cân]i la vioar`?


– N-am avut niciodat` timp s` \nv`]. Dar am o colec]ie
frumoas` de viori, s` [tii. Am trei Guarnieri, cinci Amati
[i dou` Stradivarius. Toate sunt \n stare de func]ionare.
– Iat`-l! exclam` deodat` pilotul.
Drept \naintea lor, Duke galopa \nceti[or spre mun]ii
Cumberland, acum foarte aproape.
– Iat` banii mei reap`rând, glumi McQueene.
Pierdut` \n gândurile ei, Clotilde nu-i r`spunse. |n
libertatea lui câ[tigat`, Duke era magnific [i ea se trezi
c`-[i dore[te s` nu fie prins niciodat`. Dar proprietarul lui
nu era omul care s` abandoneze [ase sute de mii de
dolari f`r` s` reac]ioneze. Era totu[i o sum` colosal`. Cu
siguran]` c` Duke avea un pedigree de mare clas`.
– Ce vre]i s` fac? \ntreb` pilotul.
Phil se \ntoarse spre fat`. P`rea dintr-o dat` \ncurcat,
aproape timid.
– Dac` te las \n fa]a lui, undeva printre pietrele astea
nenorocite, crezi c` vei putea s`-l domole[ti? Voi oferi o
mare recompens` celui sau celei care va fi \n stare s` fac`
asta, ad`ug` el.
– Nu e[ti decât un geamba[, domnule McQueene
ripost` Clotilde. Dar am s-o fac pentru c` Duke valoreaz`
mai mult decât dumneata. Chiar dac` nu sunt prea sigur`
c` voi reu[i.
– Nu-mi place s` fiu f`cut geamba[, bomb`ni omul de
afaceri. Dar o s` vorbim despre asta mai târziu.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 31

– Nu avem ce s` mai vorbim. S` mergem, \i spuse ea pilotului.


Aparatul ro[u cu verde zbur` deasupra lui Duke cam la vreo
cincizeci de metri. Arm`sarul s`ri \ntr-o parte [i scutur` capul,
nelini[tit. Nu \n]elesese de unde venea amenin]area \mpotriva
noii sale libert`]i. Se opri [i p`scu pu]in` iarb` proasp`t`.
Pilotul a[ez` \ncet elicopterul \n spatele unui tufi[ des
care-l ascundea de ochii calului, [i opri motorul. |n cabin`
se f`cu o lini[te impresionant`, tulburat` doar de un vânt
sub]ire ce sufla la poalele mun]ilor.
Phil s`ri jos [i, galant, \ntinse mâna ca s-o ajute pe
Clotilde. Aceasta \l refuz` \ns` rece [i cobor\ la rândul ei.
– Las`-m` pe mine.
– Cum ai s` faci?
– Nu [tiu. Nici nu [tiu m`car dac` o s` reu[esc. Cred c`
dac` voi putea s`-l \ncalec, voi \ncerca s`-l aduc la grajd.
– A[ putea s`-]i trimit un furgon, un avion, ceva, [i
atâ]ia oameni câ]i ai avea nevoie. Speciali[ti.
– Nu-]i cer nimic din toate astea. Dac` reu[esc s`-l
calmez, las`-ne s` plec`m spre Melville House [i
urmeaz`-ne de departe cu ma[in`ria asta zgomotoas`.
– Nu-i o ma[in`rie oarecare. Este un aparat absolut
nou [i care valoreaz` dou` sute de mii de dolari.
– Nu-mi pas` de dolarii dumitale, domnule McQueene.
Po]i s`-]i cumperi câte elicoptere vrei, nu-mi pas`. |]i acord
totu[i o calitate: ai [tiut s`-l cumperi pe Duke.
– Nu eu l-am cump`rat, m`rturisi Phil, dezumflat, ci
reprezentantul meu \n Fran]a.
32 KATY BELAIR

Clotilde \l abandon` spunându-i un „r`mâi aici“ cate-


goric [i porni \n \ntâmpinrea arm`sarului. H`]urile pe
care le sc`pase Billy atârnau \nc` de gâtul lui [i \nc` mai
avea [aua pe spinare. Aparent, nu-l interesa nimic [i-[i
savura din plin libertatea. |n timp ce fata se apropia de el,
urechile \i frem`tar` [i deodat` s`ri brusc \napoi, f`r` \ns`
a fugi.
– Duke, zise ea, frumosul meu c`lu] negru, Duke!
R`mas acum nemi[cat, arm`sarul o privea continuând
s` pasc`, cu ochii lui mari a]inti]i asupra ei. Clotilde mai
f`cu un pas [i \ntinse mâna spre el.
– Vino, Duke, vino!
Calul \i \ntoarse brusc spatele, azvârli de dou` ori din
picioare ca pentru a-[i manifesta refuzul, [i se apuc` s`
pasc` din nou, un pic mai departe.
Clotilde veni \nceti[or spre el, merse de-a lungul cor-
pului lui lung [i negru, f`r` a \ndr`zni s`-l ating`. Ar fi
putut s` apuce h`]urile, s` sar` \n [a. Dar riscul era
enorm. Iar Duke, ea sim]ea asta, ar fi reac]ionat foarte r`u
la aceast` agresiune.
– Duke, frumosul meu nebun, Duke, dragule, las`-m`
s` te prind, fii cuminte.
|i vorbea cu blânde]e [i calul, de data asta, nu se mai
\ndep`rt`. Ea \l mângâie u[or, \ntârziind mai mult pe
pielea fin` a n`rilor. Dar, brusc, un iepure ]â[ni din iarb`
[i Duke, speriat, f`cu un salt care-l \ndep`rt` din nou de
fat`. O l`s` totu[i s` se apropie din nou de el.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 33

– Am s` urc \n [a, Duke, m` auzi? Am s` \ncalec. S` nu


m` r`storni. Nu-]i fie fric`. Ne vom \ntoarce acas`.
Arm`sarul scutur` din cap ca [i cum ar fi \n]eles.
Adunându-[i tot curajul, Clotilde apuc` mânerul [eii cu o
mân` iar cu cealalt`, partea din spate. Se \n`l]` cu un salt
gra]ios [i se l`s` s` cad` cât putu de u[or pe spatele calu-
lui.
Duke se supuse la prima ei solicitare, [i lu` drumul
spre est. Curând, Clotilde auzi elicopterul decolând. Se
preg`tea s`-[i calmeze calul când aparatul va ajunge dea-
supra lor, dar pilotul avu grij` s` zboare ceva mai departe.
Z`ri totu[i chipul lui Phil care-i f`cea semnul victoriei [i
gesturi largi de bucurie. Imbecilul! Nu se gândea decât la
investi]ia lui!
Jeremy o a[tepta lâng` autostrad`; ea se sim]i u[urat`
s`-l vad`. |n doi, vor reu[i mai u[or s` traverseze. Dup`
soare, era cam ora prânzului [i traficul se mai potolise.
– Complimente, zise antrenorul când ea ajunse lâng`
el. {i-]i mul]umesc \n numele tuturor.
– N-ai pentru ce.
Percepuse \n glasul tân`rului o oarecare ostilitate. Dar
nu era acum momentul s` se opreasc` la asta.
C`lare pe calul s`u, un roib mare, Jeremy se \ndrept`
spre autostrada ce trebuia traversat`. Tocmai trecea
urlând un camion de treizeci [i cinci de tone. Duke f`cu
un u[or salt lateral. Clotilde \i mângâie gâtul [i-i vorbi
blând. Jeremy mai l`s` s` treac` \nc` dou` camioane [i o
34 KATY BELAIR

ma[in` ro[ie, apoi \naint` \n [osea cu hot`râre [i cu


bra]ele ridicate. Dou` ma[ini care veneau vijelios \nce-
tinir`: \n Kentucky, calul r`mânea rege. Clotilde \l
\ndemn` u[or pe Duke, [i arm`sarul negru porni indife-
rent pe fâ[ia de asfalt.
La ora treisprezece, Clotilde [i Jeremy intrar`, epuiza]i,
\n curtea grajdurilor. To]i b`ie]ii erau de fa]` [i o aplau-
dar` cu discre]ie pe fat`.
– Cum se simte Billy? \ntreb` ea imediat.
– Foarte bine, nu [i-a rupt nimic.
Istovit` de eforturile pe care le f`cuse, Clotilde se
\ndrept` spre casa cea mare [i alb`. Auzi un vuiet puter-
nic. Elicopterul tocmai decolase. Phil McQueene nu avu-
sese timp nici m`car s`-i mul]umeasc`. Ea se sim]i mai
afectat` decât [i-ar fi \nchipuit [i se l`s` s` cad` pe un
[ezlong de pe verand`.
Cum de putea un om s` fie atât de b`d`ran? Nu se gân-
dea oare decât la bani? Pentru o clip`, \i veni \n minte
colec]ia lui de viori; asta nu se potrivea deloc cu compor-
tamentul lui. {i nici lic`rirea aceea pe care o v`zuse
jucând, o clip`, \n ochii lui negri. Cine era oare acest
Philip McQueene?
Capitolul 3

Dup`-amiaz`, Peggy [i Polly se duser` \mpreun` cu


Clotilde la cinematograf.
– {i dup` aceea, o s` mergem la cump`r`turi \n
Louisville, zise Polly. O s`-]i ar`t`m c`, \n Kentucky,
lumea [tie s` tr`iasc`, [i c` nu suntem chiar a[a de ]`r`noi
cum ne crede]i voi, europenii.
Clotilde se ap`r` spunând c` ea nu crede nimic de
felul `sta. Se sim]ea bine \n aceast` familie primitoare [i
prietenoas`. O \ngrijorau doar rela]iile cu Jeremy. Sim]ea
la el o anumit` agresivitate [i violen]` \n privin]a ei, care
o stânjeneau.
– Jeremy este \ndr`gostit de tine, o luase peste picior
Polly, ro[cata, cu dou` zile \nainte.
Clotilde ro[ise [i negase acest lucru, [tiind totu[i c`
Polly nu gre[ea \n totalitate. Ea \ns`[i se sim]ea atras` de
tân`rul antrenor. Toat` fiin]a lui degaja o anumit` fru-
36 KATY BELAIR

muse]e [i elegan]` natural`. Credea chiar despre el c`


este un om bun. Dar Jeremy ascundea toate astea sub o
atitudine aspr` de care ea se lovea de fiecare dat` când
\ncerca o apropiere.
Dup`-amiaza [i-o petrecur` deci la Louisville. Cele trei
fete luaser` ma[ina lui Peggy, un Peugeot pe care il l`sar`
decapotat. Cu p`rul ciufulit de vânt, colindar` prin
Louisville, ora[ care nu-i prea pl`cea Clotildei deoarece
vechiul ora[ de odinioar` devenise un mare ora[ indus-
trial f`r` frumuse]e [i neinteresant, a[a cum erau atâtea
alte ora[e \n Statele Unite.
Când ajunser` din nou la Melville House, deja se
\ntunecase. Casa p`rea goal`. Nathan se afla \n biroul lui
plin de trofee [i hâr]og`rie. Jeremy era plecat, le spuse
Maggy.
– Am ceva pentru tine, \i zise ea Clotildei.
Fata lu` pachetul. Acesta avea pe el marca unui biju-
tier cunoscut \n Louisville, prin fa]a magazinului c`ruia
ele trecuser` cu câteva ore \n urm`. V`zuser` \n vitrin`
lucruri frumoase dar Polly d`duse din cap [i suspinase:
– Sunt prea scumpe pentru noi, fetelor. Ar trebui mai
\ntâi s` ne m`rit`m cu un miliardar ca s` putem cump`ra
a[a ceva. O s` ne \ntoarcem mai târziu...
– Haide, deschide-l odat`, s` vedem [i noi! strigar`
cele dou` surori \n cor.
– L`sa]i-o \n pace! Ei \i este destinat pachetul, nu vou`,
invidioaselor!
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 37

Clotilde desf`cu pachetul. Acesta con]inea un mic eli-


copter de aur, admirabil redat, pe u[a c`ruia era pictat un
cap de cal negru. Bijuteria era \nso]it` de o carte de vizit`
pe care scria: „Mul]umesc. Phil.“
– E nebun! exclam` Clotilde, ro[ind. Complet nebun.
Era de-a dreptul furioas`. Oare omul de afaceri credea
c` va fi iertat cu acest pre] de b`d`r`niile lui?
– Nu-l vreau, zise ea cu fermitate. Am s`-l trimit \napoi.
– Dar ai s`-l jigne[ti, draga mea, zise Maggy.
– Nu-mi pas`. Nu-l vreau [i gata! Nici nu se pune
problema.
– Duke valoreaz` de zeci de ori mai mult, obiect` Polly.
– {i de ar valora de o mie de ori, tot nu mi-ar p`sa. Nu
m-am dus s`-i aduc pre]iosul cal numai ca s`-i fac pl`cere,
ci pentru a v` bucura pe voi to]i, [i pentru Duke. El este
mult mai valoros decât st`pânul s`u.
– Poate c` tu nu-l cuno[ti \ndeajuns, zise Maggy zâm-
bind. Cel pu]in, Phil McQueene se poart` ca un b`rbat
galant, nu?
– Poate c` l-a[ fi considerat „galant“ dac` m-ar fi a[tep-
tat azi diminea]` când m-am \ntors cu arm`sarul lui de
[ase sute cincizeci de mii de dolari. Dar am avut dreptul
doar la zgomotul elicopterului care decola. Nici la
revedere, nici mul]umire. Mi se pare cam grosolan din
partea lui. {i \n fond, la naiba cu McQueene!
– De-a[ fi \n locul t`u, a[ p`stra totu[i bijuteria, zise
Polly cu sim]ul ei practic. La urma urmei, este frumoas`.
38 KATY BELAIR

– Nici gând!
– Bine, f`cu Maggy cu un zâmbet. Dave, administratorul,
pleac` la ora[ mâine diminea]`. |l va pune el din nou la po[t`.
Cu siguran]` c` Nathan o s`-i dea adresa lui McQueene.
Clotilde urc` \n camera ei s` se schimbe pentru cin`,
se r`zgândi \ns`, se \ntoarse de pe scar` [i porni \nspre
grajduri. Duke \[i scosese capul din boxa lui; calul p`rea
calm [i pa[nic. Ea \i mângâie fruntea cu un gest blând, [i
el o l`s` s`-l mângâie f`r` s` se clinteasc`. Apoi, \i mângâie
gâtul. Când plec`, el nechez` \n urma ei. Clotilde se
\ntoarse [i-i f`cu un semn cu mâna, ca unui om.

*
* *

|n a[teptarea cinei, Peggy preg`tise cocteilurile cu


Martini. Pe verand` era foarte pl`cut. Era una dintre acele
seri pe care câmpia american` [tie s` le ofere [i doar
mi[c`rile u[oare ale cailor din apropiere tulburau lini[tea.
Cânta un greier. Aerul era proasp`t. Clotilde se sim]ea
fericit`.
– Mâine, la antrenament, \l vei \nc`leca pe Duke, zise
deodat` Nathan. Povestea de ast`zi este un bun pretext.
Dar trebuie s` te previn, Clo: calul `sta este cam nebun.
Poate s` fie foarte periculos. {tiu c` tu po]i s`-i vii de hac,
dar este un risc considerabil. |n general, arm`sarii sunt
imprevizibili. {i acesta este mai mult ca oricare altul.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 39

– M` crezi \n stare, Nathan? Este un ompliment extra-


ordinar! Afl` un lucru: am s` fac tot ce pot ca s` aduc
acest cal \n cea mai bun` form`, sub conducerea ta.
– {i a lui Jeremy, preciz` b`trânul.
Clotilde \ncuviin]` din cap. Imposibil s`-l contrazic`.
Ordinul era ordin. Nathan nu voia s` ri[te s` tulbure toate
programele [i ordinea unei [coli de antrenament, celebr`
\n lumea \ntreag` pentru un capriciu. Jeremy r`mânea
patronul \n fa]a tuturor.
– Când crezi c` va fi preg`tit pentru prima lui curs`?
\ndr`zni ea s` \ntrebe.
– Nu [tiu.
R`spunsul fusese sec [i clar. Dar b`trânul vr`jitor
min]ea f`r` \ndoial`. Un cal precum Duke – [i ca [i al]i
„elevi“ de la Melville House, selec]iona]i cu grij` – era \n
stare s` câ[tige mari competi]ii interna]ionale [i s` aduc`
sume considerabile de bani. Philip McQueene nu gre[ea
când miza pe caii lui.
Mai trebuia doar ca ace[tia s` ajung` la gradul exact de
preg`tire necesar`. Clotilde se pricepea \ndeajuns la cai
\ncât s`-[i dea seama c` Duke va trebui s`-[i fac` \n curând
intrarea \n hipodrom, pe distan]e scurte la \nceput, pe o
mie [ase sute sau o mie opt sute de metri.
Fata se duse la culcare devreme. Ziua fusese lung` [i
grea. Mâine era o zi de antrenament ca de obicei. Trebuia
s` fie odihnit` ca s`-l \ncalece pe Duke... [i pe ceilal]i cai
pe care Jeremy \i va repartiza, eventual.
40 KATY BELAIR

Se dezbr`c` [i se demachie cu grij`, \[i puse capotul, [i


se \ntinse pe pat. Prin fereastra deschis` ajungeau pân` la
ea zgomotele de la grajduri [i cele ale p`durii din
apropiere. Auzi \n dep`rtare o cucuvea. |n copacii din
gr`din`, o privighetoare \ncepu s` cânte.
Clotilde mai verific` o dat` dac` ceasul de[tept`tor
era bine potrivit la ora cinci, oft` [i se preg`tea s` sting`
veioza când auzi o b`taie \n u[`. F`r` \ndoial` c` era
una dintre cele dou` surori, venit` s`-i arate vreun pro-
dus cosmetic „made in Paris“, a[a cum f`ceau destul de
des.
Dar era Jeremy, \mbr`cat foarte elegant \ntr-un costum
albastru bine croit, cu pantofi din piele fin`. P`rul lui
blond [i bogat era aproape bine piept`nat. Intr` [i \nchise
u[a \n urma lui.
– Te deranjez?
– Tocmai voiam s` sting lumina. Te credeam \n ora[.
Ce te aduce aici?
Clotilde se str`duia s` r`mân` calm` dar intrarea
tân`rului \n camera ei o cam speria. |[i strânse mai bine
capotul dar se sim]i \ngrozitor de goal` [i expus`
dorin]ei pe care o citise, fugar, \n privirea lui Jeremy.
Totu[i, nu i se putea \ntâmpla nimic aici, \[i zise ea ca s`
se lini[teasc`.
– Tu m` aduci aici, zise el a[ezându-se pe marginea
patului, f`r` probleme.
Ea \l l`s` \n pace [i a[tept` urmarea.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 41

– Ascult`, Clotilde, cred c` nu [tiu cum s` m` port cu


tine. A[ vrea s` fim prieteni [i nu du[mani. M` tem c` e[ti
sup`rat` pe mine pentru povestea cu Duke.
– Nu sunt sup`rat` pe tine. Cred c`, \n locul t`u, a[ fi f`cut
la fel. La urma urmei, tu r`spunzi de antrenamente, nu-i a[a?
Jeremy zâmbi cu am`r`ciune. Ea tocmai atinsese un
punct sensibil.
– Da [i nu. {tii foarte bine cine conduce totul aici.
Dac` m`car ar vrea uneori s` m` asculte [i pe mine, cred
c` lucrurile ar merge mai bine. De acum doi ani, de la
Jockey Club din Paris, n-am mai câ[tigat nimic important.
– Nu-i chiar atât de r`u. Acolo este cea mai mare curs`
din lume, sau aproape.
– Desigur, dar mai sunt [i altele. {i pe astea nu le
câ[tigi \ntotdeauna.
Urm` un moment de t`cere. Jeremy \ntoarse capul [i o
fix` cu privirea.
– Ascult`, Clotilde, nu am venit s` discut`m despre
problemele de antrenament la Melville House. }i-am
spus: a[ vrea ca lucrurile s` mearg` mai bine \ntre noi.
– Dar, Jeremy, nu merg chiar atât de r`u.
– Nu a[a cum mi-a[ dori eu.
Se aplec` [i o s`rut` pe fat` pe obrazul pe care ea nu
[i-l feri destul de repede. S`rutul se pierdu totu[i \n masa
de p`r negru care-i \ncadra fa]a.
– De fapt, a[ vrea mult mai multe de la tine. {tii la ce
m` refer, nu-i a[a?
42 KATY BELAIR

– Nu.
– Nu ce?
– Nu, nu [tiu.
– Acum [tii. Clotilde, m` tulburi, m` faci s`-mi pierd capul
[i nu [tiu ce-i cu mine de când e[ti tu aici. Cred c`... cred c`...
Ea \i puse mâna pe gur`.
– Nu spune nimic, Jeremy, te rog s` n-o spui.
El se apropie [i ea se retrase pu]in. Pilota alb` alunec`
jos din pat. El \i apuc` mâna cu care ea vrusese s`-l res-
ping` [i \ncerc` s-o trag` mai aproape. Clotilde nu
\ndr`zni s` reziste, de teama scandalului. Se gândea c`
dac` Nathan Melville ar afla ce se \ntâmpl` acum aici,
Dumnezeu [tie ce ar fi \n stare s` fac`.
Gura tân`rului aproape c` o mu[c` pe a ei. Clotilde
mai \ncerc` o dat` s`-l resping` dar nu reu[i. O cuprinse
[i pe ea un val de dorin]` [i, f`r` s` [tie de ce [i cum, se
trezi c` r`spundea cu ardoare s`rutului lui Jeremy. |l
\ndep`rt` totu[i cu violen]`.
– E[ti nebun, Jeremy... Pleac`!
– Tu m` \nnebune[ti. Vino cu mine. Hai s` ne petre-
cem noaptea \n alt` parte. La Louisville! Sau unde vrei tu!
– Eu \mi voi petrece noaptea aici, Jeremy Melville. F`r`
tine. {i afl` c` nu sunt femeia care-[i petrece nop]ile ori-
unde, sau dac` eu n-am chef.
– |ndr`zne[ti s` spui c` n-ai chef?
– Este adev`rat c`, pentru o clip`, m-ai tulburat. Sunt o femeie nor-
mal`. Dar nici nu se pune problema s` existe ceva \ntre noi, Jeremy.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 43

– Poate mai târziu?


– Nu [tiu. Poate. Chiar trebuie s` existe ceva? Nu
putem s` fim doar prieteni?
– Nu! Te doresc prea mult ca s` accept asta. {i tu la fel,
m` dore[ti. Acum [tiu.
Clotilde izbucni \n râs.
– E[ti formidabil pe terenul de antrenament, Jeremy,
dar nu te pricepi deloc la femei.
– M` pricep atât cât trebuie, zise el, vexat.
Se ridic` \n picioare [i, ]inând-o de bra], o oblig` s`
fac` la fel. Fata se supuse, tot de teama de a nu fi luat`
prin surprindere. |nc` mai erau servitori prin cas` [i ea
[tia c` [i cele dou` surori erau numai urechi.
Jeremy o strânse la piept \n ciuda rezisten]ei ei.
Apoi, \ndep`rtând-o un pic de el, trase cu un gest brusc capo-
tul alb al fetei. Sânii grei [i tari ie[ir` la iveal`, splendizi, [i Jeremy
\[i \n`bu[i o exclama]ie. |[i puse mâinile pe ei, \ncepu s`-i
mângâie cu l`comie, dar Clotilde f`cu un salt \napoi [i-i sc`p`.
– Te rog, Jeremy, pleac`!
Cu ochii str`lucind, tân`rul \naint` spre ea. Se vedea
bine c` nu se mai putea st`pâni. Cu sim]urile a]â]ate, vru
s`-[i continue atacul.
Clotilde \[i strânse capotul la loc [i-l \ncheie cu grij` la gât.
– Dac` te mai apropii, deschid u[a [i ]ip.
– N-ai s` faci asta!
– N-am s-o fac dac` pleci imediat. Dar dac` mai \ncerci
ceva, \]i jur c` am s-o fac!
44 KATY BELAIR

– Atunci, când ne vom revedea, draga mea?


– Mâine diminea]`, la cinci [i jum`tate.
Jeremy f`cu un pas spre u[` [i se opri.
– Tipul `la te-a f`cut s`-]i pierzi capul, nu-i a[a? Cu to]i
banii lui [i cu elicopterul de aur?
„Repede se mai r`spândesc ve[tile“, \[i zise Clotilde. Se
mul]umi s` ridice din umeri.
– Las`-l pe tipul `la, cum zici tu, \n pace. A vrut doar
s`-mi mul]umeasc` \n felul lui. {i, chiar dac` asta nu te
prive[te, pot s`-]i spun c` nu m` intereseaz`.
– Nici nu m` prive[te.
– Atunci? Ce te deranjeaz`?
El \ntinse mâna [i-i zâmbi amical.
– R`mânem prieteni?
– Dac` [i tu vrei. Eu vreau.
– Ei, eu voiam mai mult, Clotilde. Venisem s`-]i spun
asta, dar afurisitul `sta de capot m-a z`p`cit; l-ai face [i pe
un pustnic s`-[i piard` capul. Eu nu sunt un pustnic, nici
pe departe. Venisem s`-]i spun... toate chestiile alea, ce
mai, [tii tu bine.
– E[ti dr`gu], Jeremy.
– Atunci s`rut`-m`.
Ea se apropie [i-l s`rut` pe obrazul aspru. El \ncerc` s`
se \ntoarc` [i s`-i cuprind` din nou buzele, dar fata
prev`zuse asta [i se feri.
Jeremy plec` \n vârful picioarelor, \ngrijorat dintr-o
dat` la gândul c` s-ar putea \ntâlni cu cineva. Camera lui
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 45

aflându-se \ntr-adev`r la parter, el urca rareori la primul


etaj. Clotilde \ncuie u[a [i se culc` oftând, absolut istovit`.

*
* *

Când se trezi, s`ri \n picioare foarte repede, de team`


s` nu adoarm` din nou, [i f`cu o grimas`; o dureau to]i
mu[chii. |[i machie foarte discret ochii [i zâmbi imaginii
sale din oglind`. „|]i prie[te oboseala, b`trânico“, \[i zise
ea. Se gândi la s`rutul pe care Jeremy i-l furase. Fusese
pl`cut [i se \nfior` la amintirea lui. Fusese pl`cut, dar
gre[ise r`spunzându-i.
|n diminea]a aceea, Duke f`cea parte din cel de al
treilea lot de cai la antrenament. Jeremy o scuti de primul
tur. Ea se duse lâng` arm`sarul cel negru [i-l salut` pe
\ngrijitorul acestuia, Abbie, un omule] slab, usc`]iv [i
ursuz.
– Bun` diminea]a, Abbie. Iar ai pierdut ieri la curse, nu?
|ngrijitorul zâmbi. Avea abia optsprezece ani, dar deja
\i lipseau doi din]i. Nu va ajunge niciodat` jocheu, el [tia
asta. Dar nimeni nu-i spunea nimic \n acest sens.
– Ieri, \n cursa a patra, era un anume Rollington F. Este
adev`rat! Era un pont sigur. Am mizat cincizeci de dolari
pe care nu-i aveam. {i apoi, iat`, s-a sfâr[it, \ncheie el trist.
– Nu-i nimic, o s` câ[tigi mâine.
– A[a se zice mereu.
46 KATY BELAIR

– Duke a suferit ceva dup` expedi]ia lui?


– Nu. L-am c`utat peste tot. Este un adev`rat tanc calul
`sta. Se pare c` te-ai descurcat bine, acolo, \n mun]i.
– S-a \ntors el singur, sau aproape.
– Nu a[a mi s-a spus.
Momentul venise. Abbie scoase arm`sarul \n curte;
acesta trop`ia nervos [i tovar`[ii lui de antrenament \l evi-
tau, ca [i cum s-ar fi ferit s` se apropie prea mult de el.
Abbie \[i \ntinse bra]ul spre Clotilde \nclinându-se \n fa]`;
aceasta \[i puse genunchiul \ndoit pe bra]ul lui [i s`ri \n
[a. Duke se cabr` u[or dar ea \l st`pâni f`r` greutate.
Ca de obicei, Nathan Melville era c`lare pe calul lui
coman[, cu picioarele bine \nfipte \n sc`ri, cu spatele
drept, cu cascheta tras` pe ochi.
Clotilde v`zu c` Polly se al`turase grupului de c`l`re]i
matinali. Dup` [tirea ei, era pentru prima oar` când una
dintre cele dou` surori, de altfel excelente c`l`re]e, par-
ticipa la antrenament.
Ap`rut nu se [tie de unde, Bentley-ul negru stop` deo-
dat` \n curte. Un cal chiar se sperie pu]in, se retrase [i
nechez`. F`r` s` dea vreo aten]ie cuiva, Phil McQueene
veni la marginea pistei. Nu era singur. |l \nso]eau un
omule] usc`]iv [i musculos care avea \nf`]i[area unui
jocheu, chiar dac` nu era \mbr`cat \n ]inuta respectiv`,
precum [i o tân`r` femeie supl` [i gra]ioas`, \mbr`cat` \n
pantaloni de c`l`rie bine croi]i [i o hain` de tweed perfect
armonizat` cu p`rul ei castaniu.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 47

Cei trei vizitatori se sprijinir` cu coatele de balustrad`


\n timp ce caii ie[eau pe pist`. Jeremy \i puse mai \ntâi s`
mearg` la trap, ca s`-i relaxeze; \n diminea]a aceea era
r`coare [i mu[chii cailor pursânge sunt fragili.
– Ai v`zut cine este aici? o \ntreb` Polly pe Clotilde
\ntorcând spre ea un cap pe care fata nu-l recunoscu de
la bun \nceput, \ntr-atât de mult o schimba casca de antre-
nament.
– Da, Phil McQueene; dar cine mai este cu el?
– Eu nu [tiu cine e. Poate so]ia lui. Dar cel`lalt este Jeff
Manley, unul dintre cei mai celebri jochei din Statele
Unite.
– Am auzit vorbindu-se despre el.
|ntr-adev`r, Jeff Manley câ[tigase curse \n lumea
\ntreag` – [i mai ales la Paris – pentru marii proprietari
de cai. Un cal c`l`rit de el mergea sigur la câ[tig. Pariorii
jucau atât pe cal cât [i pe c`l`re]. Ca jocheu, valora o
avere [i-[i merita reputa]ia.
Jeremy prev`zuse pentru diminea]a aceea un antrena-
ment frac]ionat; caii parcurgeau mai \ntâi distan]e scurte,
apoi galopau pe distan]e mai lungi, reveneau la trap, [i
iar`[i porneau \n galop.
Când Duke trecu prin fa]a lui Phil McQueene, acesta
f`cu un semn cu mâna pentru a atrage aten]ia Clotildei.
Ea c`ut` cu privirea \nvoirea din partea lui Jeremy ca s`
poat` ie[i din grup, [i se \ndrept` spre Phil zicându-[i c`
Maggy nu avusese \nc` timp s`-i \napoieze cadoul. Cu
48 KATY BELAIR

siguran]` c` el nu numai c` nu era la curent cu refuzul ei,


dar a[tepta f`r` \ndoial` chiar mul]umiri. Va fi \ns`
dezam`git \n aceat` privin]`...
– F` dou` lungimi pe linia dreapt` de la marginea
p`durii, \i ordon` brusc Jeff Manley, f`r` s`-[i dea oste-
neala s-o salute. Doar un dus-\ntors.
Clotilde, ofensat`, vru mai \ntâi s`-i zic` vreo dou`; se
ab]inu la timp [i-[i aminti c`, la Melville House, propri-
etarii, chiar [i jocheii adev`ra]i, aveau multe drepturi.
Dac` Manley voia a[adar ca ea s` fac` o curs`, o va face.
Duke se supuse cu pl`cere. Mergea suplu, cu u[urin]`,
[i Clotilde, fascinat` de calul ei, fu cât pe ce s` nu aud`
glasul lui Manley:
– Bine. Mul]umesc.
Ea r`m`sese ultima pe pist`. Manley se duse la graj-
duri, f`r` \ndoial` ca s` vad` [i ceilal]i cai.
– Este frumos, nu? zise Phil adresându-se \nso]itoarei sale.
Vru s` mângâie n`rile lui Duke, dar calul se retrase
repede din fa]a mâinii care se \ntindea spre el. Clotilde,
nea[teptându-se la aceast` reac]ie, fu cât pe-aci s` cad`.
Femeia de lâng` Phil izbucni \ntr-un râs proasp`t [i
fericit.
– Este frumos, \ntr-adev`r, dar nu prea te las` s` te
apropii de el.
– A[a este, numai ea reu[e[te s-o fac`, recunoscu Phil
prezentând-o cu aceast` ocazie pe Clotilde. Domni[oara
Lapierre, domni[oara Lobson, Alliette Lobson.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 49

Alliette \ntinse mâna. Clotilde se aplec`. Curtoazia ar fi


impus ca ea s` descalece, dar se temea s` nu-l sperie pe
Duke. De altfel, acesta \ncepu s` ]op`ie [i Alliette,
\nfrico[at`, se retrase. Duke se calm` [i se \ntoarse la boxa
lui.
Clotilde se \ntreba ce c`uta Jeff Manley la Melville
House. Nu exista decât o explica]ie: curând, Duke va aler-
ga \n prima lui curs` [i Phil McQueene alesese cel mai
bun jocheu din Statele Unite ca s`-l \ncalece.
Se str`dui s`-[i \nving` sentimentul de gelozie care o
cuprinsese. La urma urmei, ea nu avea decât o licen]` de
amator [i nu era calificat`. S` antreneze un cal sub coman-
da lui Jeremy, da, era cu putin]`, dar s`-l \ncalece \ntr-o
curs`... [i s` câ[tige, era cu totul altceva. Trebuia s`-i intre
bine \n cap lucrul `sta.
Cobor\ de pe cal [i-i \ntinse h`]urile lui Abbie. Sim]ea
a]intite asupra ei privirile lui Phil McQueene [i Jeff
Manley. Se sim]i stânjenit` [i disp`ru \n spatele fântânii
celei mari [i vechi de lâng` boxe, fugind \n camera ei.
Pentru diminea]a aceea, antrenamentele se terminaser`.
B`nuia c` a doua zi totul va fi altfel. {i o nelini[te surd` \i
strânse inima.
Capitolul 4

– Vino cu mine!
Phil McQueene ie[ea din casa cea mare, cu Maggy
venind \n urma lui. Mama lui Jeremy, cu bra]ele atârnând
pe lâng` corp, p`rea \ncurcat`. Proprietarul lui Duke se
\ndreptase direct spre Clotilde, ]inând \n mân` pachetul
bijutierului.
– De ce? protest` Clotilde.
– Vreau s`-]i vorbesc.
Fata \l urm` pe verand`. Lupta se anun]a dificil`.
– De ce mi-ai trimis \napoi asta? atac` el imediat flu-
turându-i sub nas elicopterul de aur.
– De ce mi l-ai trimis?
– Pentru a-]i mul]umi c` l-ai adus \napoi pe Duke.
– }i-am mai spus de ce am f`cut-o.
– Este adev`rat. Dar eu puteam totu[i s`-]i mul]umesc
\n felul meu.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 51

Phil p`rea furios, ofensat [i descump`nit.


Comportamentul Clotildei \l mira. |nc`p`]ânarea ei, felul
ei de a-i ]ine piept, \l descump`neau total.
– Este pentru prima oar` \n via]a mea când v`d o
femeie refuzând un cadou de o sut` de mii de dolari.
– Ai merita palme, domnule McQueene. {i, hot`rât
lucru, nu vei \n]elege niciodat` nimic. Dac` nu mai ai
nimic s`-mi spui, n-a[ vrea s` abuzez de timpul dumitale.
– Ai \ntr-adev`r un caracter afurisit!
Clotilde ridic` din umeri, dezarmat` la rândul ei.
Glasul lui Phil se mai \mblânzise [i o u[oar` lic`rire juca
\n ochii lui negri.
– Sunt un ]`ran grosolan, nu-i a[a? Asta crezi despre
mine?
– Nicidecum. Dar sunt sigur`, \n schimb, c` te \n[eli \n
privin]a mea.
– Nu e[ti decât o europeanc` snoab` ca toate celelalte.
Tocmai atunci veneau spre ei Alliette [i Jeff Manley
\nso]i]i de Nathan Melville [i Jeremy. Jeff p`rea poso-
morât. Buzele Alliettei zâmbeau dar frumo[ii ei ochi verzi
r`mâneau de ghea]`. Alliette era nemul]umit` de ceva.
Era oare geloas`? Gândul acesta o amuz` pe tân`ra
fran]uzoaic`.
– Phil, zise Nathan, dac` e[ti de acord, Duke ar putea
alerga pe 29 martie la Lexington.
– Mai sunt doar trei s`pt`mâni pân` atunci. P`i da,
bine\n]eles. Tu hot`r`[ti, Nat.
52 KATY BELAIR

– O. K. |n cazul acesta, ne preg`tim pentru 29.


– Cine o s`-l \ncalece?
|ntrebarea ]â[nise de pe buzele Clotildei.
– Va trebui \ntr-adev`r s` g`sim un jocheu, zise Jeremy.
Clotilde \n]elesese. A[adar, Jeff Manley nu-l va \nc`leca
pe Duke \n prima lui curs`. Un om cu reputa]ia lui nu
pornea \n curse de mic` importan]`, doar dac` ar fi fost
obligat printr-un contract special.
– O s` vedem asta mâine, zise Phil. Acum, trebuie s` plec.
Alliette nu scosese o vorb`. Dar când el \[i lu` la
revedere de la \ntreg grupul, ea uit` s`-i strâng` mâna
Clotildei.
Umilit`, fata se r`zbun` imediat.
– Voi fi \ncântat` s` te rev`d mâine, \i zise ea cu vocea ei
cea mai dulce lui Phil McQueene, privindu-l drept \n ochi.
Alliette tres`ri [i ripost`:
– Nu prea suntem siguri c` vom putea veni mâine.
– Ba da! o \ntrerupse Phil. A[adar, pe mâine.
Bentley-ul negru se \ndep`rt` \ntr-un zumzet u[or.
Clotilde \l privi plecând. Ce fel de om era oare Phil
McQueene? De ce o scotea astfel din s`rite? Dar se putea
\ntreba [i de ce era ea atât de sensibil` la prezen]a lui, la
atitudinea lui, la cel mai mic gest al lui? |[i alung` aceste
gânduri ridicând din umeri [i vru s` urce \n camera ei s`
fac` un du[.
Diminea]a aproape c` trecuse [i, dinspre câmpurile de
tutun din apropiere, venea c`ldura amiezii. Caii nechezau
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 53

\n boxe. Era momentul de tihn` la Melville House.


Clotilde se \ndrept` spre scara cea mare din lemn vechi,
roas` de ani.
– |i cam faci ochi dulci tipului `sta!
Vocea lui Jeremy r`sun` \n spatele ei ca o pocnitur` de
bici. Clotilde se \ntoarse.
– Te \n[eli total.
– Sunt gelos.
– Nimic nu-]i d` dreptul s` fii.
– Totu[i, ieri ]i-a f`cut pl`cere s` m` s`ru]i, nu-i a[a?
Asta nu \nseamn` nimic pentru tine?
– }i-am mai spus ce cred. {i-]i cer chiar acum s`
\ncetezi.
– Te temi s` nu cazi prad`?
Clotilde \[i scutur` [uvi]ele brune [i ochii ei alba[tri
str`lucir`.
– Nu m` tem de nimic. La revedere.
Urc` \n fug` scara [i, ajuns` \n camera ei, se repezi sub
du[. Apa fierbinte \i f`cu bine. Privindu-[i trupul \n
oglinda cea mare \nainte de a-[i pune halatul, nu g`si
nimic s`-[i repro[eze. Era seduc`toare [i senzual`. Alliette
n-o pl`cea deloc. ~sta era semn bun. Gelozia americancei
o f`cu s` zâmbeasc`.

*
* *
54 KATY BELAIR

A doua zi, Clotilde se trezi \nainte s` se lumineze afar` de


tot. P`durile din Silver Oaks str`luceau de rou` [i iarba fraged`
din Kentucky p`rea mai verde ca oriunde \n alt` parte.
De la grajduri se auzeau primele \njur`turi ale \ngriji-
torilor [i primele sfor`ituri ale cailor. Undeva prin spatele
jgheabului cu ap`, un câine l`tr`. Fata se \mbr`c` repede
[i cobor\ s` bea o cea[c` de cafea. Micul dejun era \ntot-
deauna dup` antrenament. Se \ntreb` dac` Phil va veni
ast`zi. {i cu cine.
El era deja aici, zâmbitor, f`r` Alliette. Al`turi de el, Jeff
Manley, mai posomorât ca niciodat`, \mbr`cat de data
asta cu cizme de piele suple [i pantaloni de c`l`rie. }inea
\n mân` o casc` veche de antrenament. Se vedea bine c`
b`rbatul venise preg`tit s` c`l`reasc`. {i, \n diminea]a
asta, nu exista decât un cal care l-ar fi putut interesa.
Inima Clotildei se strânse. Jeff Manley c`lare pe Duke,
era de la sine \n]eles. Unui cal prestigios, un jocheu pres-
tigios. |i arunc` totu[i o privire disperat` lui Phil
McQueene, dar acesta nu o v`zu.
|n aceea[i clip` sosi [i Duke. Abbie mergea \n fa]a lui
cu un pas pe care se str`duia s`-l fac` s` par` calm.
Clotilde \i cuno[tea teama de a merge \naintea arm`saru-
lui; acesta ar fi fost \n stare s`-i joace vreo fest`. Phil nu
avea ochi decât pentru calul s`u.
– {ase sute cincizeci de mii de dolari, Jeff, \l auzi ea
spunându-i lui Manley. |]i dai seama c` ai s` te a[ezi pe o
gr`mad` de bani \nalt` cât casa.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 55

– Am c`l`rit deja cai mai scumpi decât `sta, Phil. Nu


m` impresioneaz`. S` vedem câ]i bani face când \l pui la
treab`. Nu neap`rat suma imens` face din el un campion.
Abbie \i \ntinse h`]urile. Clotilde se apropiase. |ngriji-
torul se puse scar` pentru jocheul care, apoi, se l`s` s`
cad` cu siguran]` pe spinarea lui Duke. Jeff p`rea acolo
sus foarte mic, u[or, dar competent [i dur. Foarte profe-
sionist.
Pre] de o clip`, Clotilde \l invidie. El prinse h`]urile cu
mâna dreapt` [i cu stânga lu` crava[a. Duke \[i l`s` ure-
chile pe spate. {tia din instinct c` nu trebuia s` se a[tepte
la nimic bun de la acest instrument.
– Ar trebui s` la[i crava[a, Jeff.
Jeremy tocmai ajunsese, urmat de Nathan c`lare pe
calul s`u. Jeff le arunc` o privire ursuz` [i porni la trap
spre p`dure.
Sosir` [i ceilal]i cai pentru antrenamentul cotidian.
Jeremy \i conduse spre pist`.
– Mai \ntâi relaxa]i-v` pu]in. |n diminea]a asta este
destul de r`coare; caii au nevoie s` se dezmor]easc`.
Duke ap`ru dup` ultima turnant` [i venea spre ei. Era
un spectacol magnific s` vezi acest arm`sar negru
galopând. D`dea o extraordinar` impresie de for]` [i fru-
muse]e.
Clotilde observ` c` lui Jeff \i era destul de greu s`-l
st`pâneasc`. P`rea \ncordat, mai atent decât de obicei,
[i privea spre picioarele calului, semn de team`. Tr`gea
56 KATY BELAIR

foarte tare de h`]uri. Pe la comisurile gurii lui Duke


ap`ruse un pic de spum` alb`. Arm`sarul se enerva.
Fata \[i d`du seama c` se va \ntâmpla ceva. Duke nu-[i
mai suporta c`l`re]ul, va \ncerca s` scape de el. Lui Jeff \i
va trebui mult` m`iestrie ca s` reziste.
Omul [i calul lui disp`rur` din nou \n p`dure.
Zgomotul copitelor deveni din ce \n ce mai rapid. Jeff \l
lansase, \l \ndemna la maximum ca s` vad` ce poate, ca
un bun jocheu ce era.
Plutonul celorlal]i cai trecu prin fa]a lor [i Nathan
Melville f`cu un gest de nemul]umire; o iap` mic` roaib`
se târa \n coada plutonului. Aceasta nu va alerga niciodat`
repede. Trebuia \ndep`rtat`.
Zgomotul galopului solitar al lui Duke cre[tea din nou
la col]ul p`durii. Clotilde nu se \n[elase: Jeff \l mâna cu
vitez` maxim` pe tân`rul arm`sar. Acesta era \ns` \n stare
s` alerge [i mai repede... Subjugat` de acest spectacol, ea
se aplec` peste balustrad`.
– Nu!
Nici nu-[i d`du seama c` ea urlase a[a. Phil s`rise peste
balustrada de lemn [i se repezea spre cal. Duke venea
spre ei \ntr-un triplu galop, \nspumat, cu coama flu-
turând, cu ochii \nnebuni]i. {aua era goal`.
– Duke!
Clotilde strigase din nou. Pentru o clip`, speriat de
gestul lui Phil alergând spre el, Duke se oprise brusc, cu
un fream`t formidabil al picioarelor din spate. Phil se
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 57

aruncase cu curaj spre el, \ncercând s` apuce h`]urile


care atârnau. Duke \ns` se cabr` [i cu o lovitur` de picior
\l expedie pe om \n iarb` [i se preg`tea s` repete figura.
Ar fi fost \n stare s`-l calce \n picioare pe Phil McQueene
[i s`-l omoare.
Clotilde se repezi la rândul ei spre arm`sar, \i prinse
capul [i-i acoperi ochii cu mâinile pentru ca el s` nu-[i mai
poat` vedea inamicul. Calul o scutur` bine dar ea reu[i s`
se ]in` de el \nc` un pic, apoi fu [i ea aruncat` pe jos.
Ceilal]i cai sosiser` [i ei [i acum f`cuser` un cerc \n
jurul arm`sarului negru. O lini[te ap`s`toare [i
amenin]`toare se ab`tu dintr-o dat` peste grupul lor. Phil
McQueene se ridic` [i d`du din cap.
– Mi-ai salvat via]a, \i spuse el Clotildei.
Aceasta, \nc` buim`cit` de violen]a [ocului, se ridic` la
rândul ei, ajutat` de Billy. Acesta coborâse de pe propriul
lui cal ca s`-i vin` \n ajutor. |i \ntinse o mân` pe care ea o
prinse cu recuno[tin]`.
Primul ei gest fu s` se \ndrepte spre Duke. Parc` u[urat
dup` atâta violen]`, acesta p`[tea lini[tit, indiferent de
acum la tot ce-l \nconjura.
La marginea p`durii ap`ru o siluet` mic`, murdar` de
p`mânt. Jeff Manley nu era r`nit. Jeremy se \ndrept` spre
el. Nathan Melville p`rea sup`rat c` un mare jocheu pre-
cum Jeff nu fusese ajutat s` se \ntoarc` la grajduri.
– S` [ti]i c` ne-am ocupat de el, domnule Melville, zise
Matt. Dar ne-a spus c` n-are nimic [i c` n-are nevoie de nimic.
58 KATY BELAIR

Cu capul plecat, jocheul se \ndrepta spre Duke, con-


tinuând s` ]in` crava[a \n mân`.
– O s`-l fac s`-i piar` pofta de a mai face astfel de
glume, bomb`ni el. O s` vedem cine este st`pânul.
F`r` s` mai a[tepte ajutorul cuiva, el s`ri \n [a. Duke
f`cu pa[i \ntr-o parte [i Jeff se crampon` ca s` nu cad`.
Numai datorit` m`iestriei lui reu[i s` se men]in` \n [a.
– Nu face asta, te rog!
Jeremy abia o potoli pe Clotilde care voia s` intervin`.
– R`mâi aici, \i ordon` el aspru. Nu te amesteca. {tii
bine c` face ceea ce trebuie f`cut.
Jeff \[i \nfipse cizmele \n sc`ri, apuc` h`]urile cu o
mân` furioas` [i vru s`-l \ntoarc` pe Duke spre p`dure.
Acesta \ns` refuz`. Jocheul \l plesni puternic cu crava[a.
Duke nechez` de durere [i de mândrie r`nit`. Cu cele
patru picioare \ncordate, f`cu o serie de salturi care \ns`
nu reu[ir` s`-l trânteasc` pe c`l`re].
– {tie s`-l st`pâneasc`, zise admirativ Phil.
Nathan Melville scutur` din cap. El [tia ce urma s` se
\ntâmple. Dar nu voia s` intervin` \n aceast` r`fuial`.
Deodat` Duke nechez` puternic, se cabr`, apoi se
culc` pe o parte. Jeff abia avu timp s`-[i trag` picioarele
ca s` nu fie strivit de cele [ase sute de kilograme ale
calului, [i s` sar` \ntr-o parte. Duke se ridic` [i-l privi
sfid`tor.
– Calul `sta este nebun, zise Jeff.
Se \ntoarse spre Phil McQueene [i continu`:
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 59

– |mi pare r`u, domnule McQueene, dar contractul


nostru nu mai este valabil. Am s` v` \napoiez banii
primi]i. Nu mai conta]i pe mine.
Descump`nit, Phil \l privi pe jocheul de talie
interna]ional`. Cele dou` mii de victorii pe toate hipo-
droamele din lume \i d`deau o autoritate considerabil`.
Era foarte competent. Dar \i era fric`.
McQueene se scutur` de praf \nainte s` r`spund`. Avea
pu]in sânge pe obraz, dar nu era r`nit. I se adres` mai
\ntâi lui Nathan Melville.
– Ce putem face cu calul `sta, Nat? Este bun de dus la
abator? Un cal de [ase sute cincizeci de mii de dolari?
B`trânul d`du din cap [i c`zu pe gânduri. Apoi \[i
d`du verdictul:
– Este cel mai valoros cal care a trecut prin aceste
grajduri de când tat`l meu a creat baza de antrena-
ment.
– {i atunci, Nat?
Nathan Melville nu r`spunse imediat, \ndreptându-[i
calul spre casa cea mare. Un al doilea grup de cai intr` pe
pista de antrenament. Jeremy \[i \nfund` cascheta pe cap
[i oft`; el trebuia s`-[i continue treaba.
Duke reveni la grajduri adus de Abbie. P`rea acum
calm, ca un cal b`trân pe care-l c`l`resc copiii, [i se l`sa
condus f`r` probleme. Clotilde observ` cum ceilal]i
\ngrijitori se d`deau la o parte când arm`sarul se
apropia.
60 KATY BELAIR

*
* *

Nathan \[i abandon` calul, intr` \n [el`rie [i-i f`cu


semn lui Phil McQueene s`-l urmeze. Totul aici era
\ntre]inut impecabil [i mirosea a unsori [i piele. Pe jos era
ciment, hamurile [i piel`ria str`luceau, pintenii scânteiau.
Philip p`rea impresionat.
– N-am intrat niciodat` aici.
Cei doi b`rba]i erau singuri \n \nc`perea mare [i lumi-
noas`. Philip McQueene t`cea, respectând t`cerea lui
Nathan. Acesta se \ntoarse \n sfâr[it spre el. Clotilde toc-
mai intrase \n boxa lui Duke s` se asigure c` arm`sarul nu
era r`nit.
– Ei, Nat? \ntreb` la un moment dat Phil, ner`bd`tor.
Avea a doua zi o \ntâlnire de afaceri la Londra [i ]inea
neap`rat s` prind` Concorde-ul la Washington.
– P`i, este un cal bun. Asta e!
– Vei continua s`-l antrenezi?
– Dac` dore[ti s`-l la[i.
– O.K.
– Bine. Voi continua.
– Dar cine o s`-l \ncalece, Nat? Cine o s`-l conduc` \n curs`?
– Ea.
Pe chipul b`trânului antrenor ap`ru o umbr` de zâm-
bet. Clotilde ie[ise din boxa lui Duke [i acum era \n curte.
Voia s` se \mpace cu Philip [i-l pândea. La urma urmei,
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 61

gestul lui cu cadoul fusese unul dr`gu]. Fire[te, excesiv,


stângaci, dar, \n felul lui, dr`gu]. Trebuia s`-l priveasc`
mai degrab` cu umor. Poate c` ea era cea care se \n[ela,
care exagera. Voia s`-l fac` s` \n]eleag` asta, dac` nu va
putea s` i-o spun`.
|i veni \n minte chipul Alliettei. Era oare so]ia lui Philip?
N-avea importan]`. Nu se gândea s` aib` o aventur` cu
proprietarul lui Duke, oricât de seduc`tor ar fi acesta.
Philip McQueene \l privea pe Nathan cu ochi mari. O
femeie s` c`l`reasc` \ntr-o curs`? Al`turi de b`rba]i?
|mpotriva b`rba]ilor? S` participe la curse interna]ionale?
Auzise vag vorbindu-se uneori despre a[a ceva, dar \ntot-
deauna asemenea discu]ii erau \nso]ite de zâmbete indul-
gente. Or, antrenorul nu glumea deloc.
Ar`t` \nspre Clotilde care se \ndrepta spre cas`.
– O s` l`murim asta imediat. Cheam-o!
Phil \[i scoase capul pe u[`.
– Dar crezi c`-]i convine? \ntreb` abrupt Nathan.
– Nu [tiu. Totu[i ea mi-a salvat via]a [i este \n stare s`
st`pâneasc` un arm`sar cu care cel mai bun jocheu din
Statele Unite nu poate face nici un tur de antrenament.
De ce nu?
– Clotilde! strig` b`trânul.
Fata se opri [i-i privi pe cei doi. Ochii ei alba[tri
str`luceau intens [i sânii liberi sub bluza de m`tase s`ltau
\n ritmul lini[tit al respira]iei ei. Se apropie de [el`rie
mi[când un pic din [olduri.
62 KATY BELAIR

– Ce ave]i cu mine?
Nathan Melville veni mai aproape.
– Ce fel de licen]` ai tu?
Stupefiat`, Clotilde nu [tiu mai \ntâi ce s` r`spund`.
|ntrez`rea atâtea lucruri \n cele câteva cuvinte rostite de
Nathan \ncât r`mase perplex`. Dar zâmbetul indulgent [i
privirea lui Phil o lini[tir`.
– Am o licen]` francez` pentru a intra \n curse profe-
sioniste, dar este o licen]` de amator. Nu am statut inter-
na]ional.
– Een]ialul este licen]a. Se poate aranja. Cred c` dom-
nul McQueene are s`-]i fac` o propunere.
– Da, eu... |n fine... iat`: vreau s` te \ntreb dac` vrei s`-l
c`l`re[ti pe Duke pentru mine.
– Dar... eu \l c`l`resc aproape \n fiecare zi.
Clotilde nu voia s` \n]eleag` ceea ce voia s`-i spun`
Phil. Era prea mult. Era enorm.
– Nu, nu vorbesc despre asta. Vrei s`-l c`l`re[ti \ntr-o curs`?
– Ar fi extraordianr, Phil. Este probabil cel mai bun cal
din lume. Dar, dac` \ncrederea pe care mi-o acorzi, [i cea
a domnului Melville m` mi[c`, trebuie s` v` spun c` nu
am prea mult` experien]`. N-am câ[tigat niciodat` decât
curse mici \n Fran]a, pe hipodroame de provincie, la
Biarritz, la Cannes, chestii de-astea. Am mai câ[tigat o
dat` la Saint-Cloud, dar nu era o curs` important`.
Philip \[i privi ceasul [i o umbr` de ner`bdare \i trecu
pe frunte.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 63

– Am \n]eles. N-are importan]`. Am \ncredere. Acum,


scuz`-m`. Sunt \n \ntârziere. Iat` propunerea mea:
\ncepând de acum, e[ti sub contract cu firma McQueene
Inc.; vei primi o sum` de dou`zeci de mii de dolari pe an;
plus 10% din toate câ[tigurile la curs`. De acord?
Tulburat`, Clotilde c`ut` cu privirea acordul lui
Nathan Melville. Acesta \ns`, imperturbabil, se mul]umi s`
clipeasc` din ochi, ca [i cum tocmai se spusese o glum`
bun` \n fa]a lui.
– Nat, \l implor` ea, Nat...
– Este un contract bun. |n privin]a licen]ei, o s`
aranj`m. Dar va trebui s` munce[ti din greu.
– A[adar, suntem de acord, \l \ntrerupse Phil
McQueene privindu-[i ceasul. O s` câ[tig`m toate cursele
din lume, Clotilde, \ncepând de ast`zi. Duke o s` ne
aduc` o avere, ai s` vezi. {i o s` facem publicitate: cel mai
mare arm`sar din lume, c`l`rit de cea mai frumoas`
c`l`rea]` din lume.
– |n cazul `sta, nu sunt de acord!
El izbucni \n râs.
– O s` mai vorbim despre asta. Mai sf`tuie[te-te cu Nat.
Am s` v` trimit un contract disear`. {i un cec. Pune]i-v`
pe treab`. Prima curs` e la 29 martie. Mai este pu]in timp.
La munc`.
|i strânse mâna lui Nathan Melville [i i-o \ntinse apoi
Clotildei. Aceasta i-o strânse la rândul ei; el i-o re]inu mai
\ndelung.
64 KATY BELAIR

– Pe curând!
Vocea \i era mângâietoare [i blând`. |n orice alt`
\mprejurare, Clotilde ar fi fost sensibil`. Dar de data asta,
ea \l privi drept \n ochi [i nu-i r`spunse.
– Ai grij` de Duke, repet` el.
– Da, domnule McQueene.
– Spune-mi Phil, ce naiba!
– Nu, domnule McQueene, nu-mi permit familiarit`]i
cu patronul.
Phil ridic` din umeri [i plec` f`r` s` mai priveasc`
\napoi. Se a[ez` la volanul Bentley-ului negru [i trânti
portiera.O siluet` sub]iric` \mbr`cat` \n costum de c`l`rie
se strecur` la rândul ei \n ma[in`: Jeff Manley pleca [i el.
Clotilde se sprijini de zidul [el`riei [i-[i trecu o mân`
peste frunte.
– Nat, de ce m-ai l`sat s` fac asta?
– A[a, r`spunse b`trânul antrenor, trebuie s`
c`l`reasc` cineva afurisitul `sta de cal. Numai tu po]i s`
reu[e[ti. A[a c` ce voiai s` fac? S`-l trimit la cresc`torie
pentru pr`sil`?
|[i puse cascheta pe ochi, urc` \n [aua calului cenu[iu
[i plec` s` se al`ture grupului de antrenament, l`sând-o
pe Clotilde singur` cu gândurile ei.
Devenea a[adar angajata lui Phil McQueene. {i-[i jur`
s` r`mân` cât mai mult timp. Pentru asta \ns` \i era
interzis s` viseze. Un alt vis devenea poate posibil. Dar, de
acum, Philip era cel care pl`tea.
Capitolul 5

Hipodromul din Lexington era rudimentar. Vestiarele


l`sau de dorit. Clotilde era singura femeie jocheu.
Sosirea ei fu \ntâmpinat` cu o t`cere profund` \n
\nc`perea care mirosea a sudoare [i s`pun prost.
Urm` apoi un hohot de râs; era prea caraghioas`
aceast` mic` fran]uzoaic`, frumu[ic`, e adev`rat, care
venea s` concureze al`turi de b`rba]i. Se mai v`zuser`
femei jochei. Robin Smith, cea mai cunoscut` dintre ele,
era celebr` pe \ntreg teritoriul Statelor Unite.
Pentru o clip`, Clotilde fu \ngrozit`; cum s` se schimbe
printre atâ]ia b`rba]i? Dar Billy [i Matt, care fuseser` anga-
ja]i \mpreun` cu ea s` c`l`reasc` al]i cai ai [colii Melville,
o luaser` sub protec]ia lor. Cât ai bate din palme, ei
eliberar` o mic` \nc`pere.
|n sfâr[it, Clotilde putea s`-[i scoat` blugii [i teni[ii,
s`-[i pun` pantalonii albi de c`l`rie, cizmele negre [i caza-
ca verde cu ro[u a grajdurilor McQueene.
66 KATY BELAIR

Apoi, str`duindu-se s`-[i st`pâneasc` tracul, se


prezent` la cântar, cu [aua sub bra]. Din toate p`r]ile
]â[neau glumele:
– O adev`rat` prepeli]`, rotunjoar` bine...
– Cincizeci [i patru de kile, nici n-o s` te urne[ti din
loc, pu[toaico! O s`-]i trebuiasc` un c`ru]!
Se auzir` [i cuvinte mai r`ut`cioase. Clotilde ajunse la
concluzia c` jocheii americani erau la fel de grosolani ca
[i cei francezi.
Ie[i din camera jocheilor cu u[urare, se duse la Duke,
\i puse [aua \n grab` [i-l \nc`lec`. Abbie o conduse spre
cântarul final, ]inând arm`sarul de c`p`stru.
Phil McQueene [i Jeremy o \ncadrau, fiecare de o
parte. Phil nu scotea o vorb`.
|n cursul acestor trei s`pt`mâni, rela]ia dintre ei se
modificase brusc, ca [i cum proprietarul valorosului cal \i
acorda jocheului s`u o deosebit` considera]ie. |[i vorbeau
totu[i destul de pu]in. Phil venea mai rar la antrenamente.
– Din cauza afacerilor, zicea el, cu un zâmbet de scuz`.
|ntr-o zi, pe când Clotilde examina copita calului dup`
un antrenament \n care acesta lovise cu putere o piatr`,
Bentley-ul opri lâng` ea.
– Este ceva grav?
– Nu. Nu cred.
O privise ciudat, apoi \i spusese.
– E[ti frumoas`, Clotilde. Nu ]i-am spus-o niciodat`. {i
poate c` nu ]i-o voi mai spune vreodat`.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 67

Chipul fetei se \mbujorase. Inima \i b`tuse nebune[te.


– Vrei s` cinezi cu mine disear`?
Cu asta, el stricase totul. Ea \[i ridicase capul [i privirea
ei o \nfruntase direct pe cea a lui Phil.
– |n manualul jocheului perfect scrie c` n-ai voie s`
cinezi niciodat` cu proprietarul calului.
– Doar \n caz de victorie.
– O s` mai vorbim atunci.
Asta fusese cu zece zile \n urm`. {i acum, deodat`, aici,
mergând al`turi de ea, el ridicase capul spre ea.
– Disear` cin`m \mpreun`. La Brendan.
Clotilde, concentrat` pe cursa care urma, mai \ntâi nu
\n]elese. |i fu greu s`-[i adune gândurile. A[adar, el nu uitase!
– Nu visa, domnule McQueene.
– O s` câ[tiga]i, Duke [i cu tine. |ncearc` s` nu m` faci s` pierd bani.
– Credeam c` proprietarii nu au voie s` parieze.
El ridic` din umeri [i nu-i r`spunse imediat. Apoi, cu
glasul \nc`rcat de am`r`ciune, spuse:
– Dar [tii bine c` eu m` gândesc numai la bani, nu-i a[a?
Clotilde \ns` nu-l mai asculta. Aplecat` spre Jeremy,
care-i vorbea acum, acorda toat` aten]ia sfaturilor
tân`rului antrenor.
– }ine-l pân` la jum`tatea cursei. Nu are importan]`
pe ce loc e[ti. |n dreptul cabanei aceleia albe, d`-i drumul
pu]in. Nu prea mult. Plaseaz`-te. Aten]ie s` nu fii \mpins`.
|nainte de ultimul viraj, treci pe coard`, sau r`mâi pe
mijloc, dar s` fii \n frunte. Dup` aceea...
68 KATY BELAIR

Cu privirea pierdut` spre mul]imea care parc` se


cl`tina \n fa]a ochilor ei, Clotilde se str`duia s` \nre-
gistreze tot. Zadarnic. Nu se putea gândi decât la bariera
metalic` \n spatele c`reia va trebui s` se alinieze, fiecare
cal la locul lui. |i va fi destul de greu. Arm`sarul n`valnic
nu va putea probabil s` fie niciodat` disciplinat ca ceilal]i.
– Ea este singura \n stare s`-l st`pâneasc`, spusese
Nathan Melville.
Clotilde \[i auzi numele urlat de bookmakeri, printre
ceilal]i participan]i la curs`.
– Avem cot` 3 la 1, zise Phil. Este o cot` bun`. O s`
facem o avere.
Deodat`, al`turi de proprietar, ap`ru p`rul castaniu al
Alliettei. Nu arunc` nici o privire spre Duke sau spre
c`l`rea]a acestuia. Zise doar: „Hey, darling“, \l lu` de bra]
pe Phil [i \ncepu s` mearg` al`turi de el. Acesta se
desprinse de ea cu un gest brusc.
Furioas`, Clotilde avusese un violent impuls de a
plesni frumosul chip cu crava[a.
– Fii atent` la roibul acela mare, de acolo, din fa]a ta,
o sf`tui Jeremy. Jocheul lui, Slim Manson, este o brut`. {i
nu uita s`...
Fata auzea ca prin vis sfaturile lui Jeremy. Se \ntreba ce
s-ar \ntâmpla dac` i-ar trage o crava[` Alliettei care con-
tina s` mearg` al`turi de Phil. Ap`s` un pic flancul drept
al lui Duke. Calul reac]ion` imediat, f`cu o mi[care brusc`
spre stânga, apoi \i \mpinse pe McQueene [i pe femeie.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 69

Alliette se \mpiedic` [i ]ip`. Philip \ncerc` s-o prind`,


dar nu reu[i [i aceasta c`zu. Când se ridic`, rochia ei era
toat` neagr`.
– Ce brut`, Duke `sta!
Clotilde se str`dui s` fac` o mutr` comp`timitoare [i se
scuz`; lu` apoi h`]urile din mâna lui Abbie [i \ndrept`
arm`sarul spre pist` unde ceilal]i concuren]i se \nc`lzeau
deja. O auzi pe Alliette bomb`nind [i râse cu gura pân` la
urechi. Rivala ei va petrece o dup`-amiaz` foarte nepl`cut`.
|l l`s` pe Duke s` porneasc` \n galop [i trecu prin fa]a
tribunelor, aplecat` peste gâtul lui. Din mul]ime se auzi
un murmur lung: „Privi]i-o pe fran]uzoaic`!“.
Duke, deloc intimidat de prima lui ie[ire \n public,
galopa suplu, f`când s`-i fie admirat` for]a [i frumuse]ea.
Clotilde se sim]ea eliberat`. Era preg`tit`. La urma
urmei, mai participase la curse pe hipodromuri. Chiar
dac` nu mai c`l`rise vreodat` un cal ca acesta. |i veni greu
s`-l fac` s-o asculte. Arm`sarul refuz` mai \ntâi s` se
alinieze al`turi de ceilal]i, se cabr` \n fa]a barierei meta-
lice, se \nvârti, vru s` fug`. Clotilde \l controla cu greu-
tate, str`duindu-se s` par` calm` sub privirile ironice ale
celorlal]i concuren]i.
Se d`du startul. Duke porni ca un nebun. Clotilde \[i
aminti de sfaturile lui Jeremy: „R`mâi mai \ntâi \n pluton,
apoi porne[te...“ Dar arm`sarul era deja \n frunte. Ea \l
]inu, str`duindu-se \nc` o dat` s`-l calmeze. Dar calul
alerga cu atâta u[urin]` \ncât ea \l l`s` \n voie.
70 KATY BELAIR

Ceilal]i paisprezece cai ajunser` \n dreptul ei \ntr-un


vuiet enorm. Duke tres`ri [i vru s` scape din \nghesuial`.
|nc` o dat`, ea \l ]inu; devenea din ce \n ce mai greu s-o
fac`.
Auzi lâng` ea gâfâieli, apoi ap`rur` chipurile crispate
ale c`l`re]ilor. }â[nind din pluton ca un diavol, Slim
Manson ajunsese aproape \n dreptul ei.
– La o parte! url` el.
|n jurul tinerei fran]uzoaice se auzea acum un murmur
confuz [i brutal, \i ajungeau la urechi \njur`turile celor-
lal]i jochei.
Nu vru s`-i cedeze lui Slim Manson. |l v`zu ridicând
crava[a, gata s`-l loveasc` pe Duke. Scoase un ]ip`t, \[i
arunc` mâinile \nainte, sl`bind h`]urile [i l`sându-i toat`
libertatea calului.
Duke f`cu un salt fantastic. Din zece fuleruri, plutonul
fu l`sat mult \n urm`. Un vuiet se \n`l]` din mul]ime,
deveni strig`t, rostogolindu-se peste peluze [i peste miile
de ma[ini parcate lâng` hipodrom.
– Duke! Duke!
Arm`sarul d`dea tot ce putea [i ajunse la ultima tur-
nant` din fa]a tribunelor. Clotilde se str`duia s`-l men]in`
\n linie dreapt`. Cu bra]ele \nso]ind \n acela[i ritm
mi[c`rile calului, alerga cu [aizeci de kilometri pe or`
spre victorie.
– Haide, frumosul meu, haide! Trebuie s` ajungi
acolo! Va fi foarte bine!
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 71

Mul]imea se ridicase \n picioare [i acum urla. Ea se


\ntoarse s` priveasc` \n urm`. |n spatele ei, atacând acum
turnanta, sosea o cazac` ro[u cu alb. Dar Slim Manson era
departe. Ceilal]i cai, [i mai departe.
Atunci, pentru a aprecia \ntr-adev`r capacitatea
arm`sarului, Clotilde \i ceru un ultim efort, \i strig`
numele [i \[i strânse gambele pe flancurile lui. Calul
acceler` [i mai mult [i, când trecu linia de sosire, cu
coama lui lung` fluturând \n vânt, \n plin efort, Clotilde
[tiu c` el va câ[tiga, c` va putea câ[tiga de acum toate
cursele din lume.
Soseau [i ceilal]i concuren]i \n urma ei, oprindu-se la
cap`tul pistei. Jocheii \[i \ndreptau spatele, \[i d`deau mâinile,
epuiza]i. Cei mai mul]i dintre cai, \nspuma]i [i uzi de sudoare,
se \ntorceau la cântar \ntr-un trap u[or. Pielea neagr` a lui
Duke abia dac` era umed`. Ca dup` un bun antrenament.
Abbie se repezi, apuc` h`]urile, \mbr`]i[` calul,
aproape c` plângea. Apoi, ap`ru Jeremy, livid de emo]ie.
– N-am v`zut niciodat` un cal alergând astfel, zise el cu
o voce gâtuit`. Bravo! Chiar dac` nu te-ai ]inut de sfaturile
mele, ad`ug` el repede.
Clotilde \l c`ut` din ochi pe Phil McQueene. Nu-l z`ri
prin mul]imea ce se \nghesuia \n jurul lui Duke, \ncer-
când s` se apropie de animal, s` vorbeasc` cu jocheul lui.
– N-am mai v`zut niciodat` a[a ceva!
Pre[edintele societ`]ii de c`l`rie venea la rândul lui
spre Clotilde, \i \ntinse o mân` gr`su]` [i fu cât pe ce s-o
72 KATY BELAIR

trag` jos de pe cal. Fata, epuizat`, \i r`spunse vag. Duke


s`ri un pic \ntr-o parte [i se cabr`. Mul]imea se \ndep`rt`,
speriat`. Clotilde lu` din nou h`]urile din mâna lui Abbie.
Duke necheza, se zb`tea chiar sub mâna fetei care se
\ntreba ce naiba \l apucase. Apoi, se calm` brusc [i se
\ntoarse spre cântar cu pa[i m`sura]i.
Clotilde desc`lec`, complet istovit` de efortul intens al
cursei. Se \ntreba cum f`ceau ceilal]i jochei s` c`l`reasc`
de dou` sau de trei ori \n cursul unei reuniuni.
Phil McQueene ap`ru, radios. |n spatele lui, un b`rbat
gras cu fa]a stacojie flutura un cec.
– Un milion de dolari, domnule McQueene. Un milion
de dolari!
Dar Phil scutura din cap, indiferent la propunerea b`rbatului.
– Este al treilea care vrea s`-l cumpere pe Duke, \i
explic` el zâmbind. I-a crescut al naibii de mult cota. Un
tip din Chicago voia chiar s` cumpere [i jocheul \mpre-
un` cu calul.
Clotilde se \ntunec`. Phil observ` [i ridic` mâna ca s`-[i
cear` iertare.
– Scuz`-m`! {tiu. Iar`[i vorbesc despre bani. Dar ce
vrei, a[a sunt eu f`cut!
Se apropie de fat` care \nc` purta cazaca verde cu ro[u
dar \[i scosese cascheta, eliberându-[i p`rul brun.
– |]i mul]umesc. Ai f`cut o curs` bun`. Eu nu prea m`
pricep, dar [tiu c` `sta este un cal formidabil [i c` tu e[ti
un jocheu formidabil.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 73

– Asta o s`-]i aduc` bani mul]i, nu-i a[a?


Phil McQueene nu-i r`spunse. O lu` pe fat` \n bra]e [i
o s`rut` pe amândoi obrajii. Dar \nainte s`-i dea drumul,
\i [opti la ureche:
– Nu uita c` disear` cin`m \mpreun`. Trebuie s`
s`rb`torim victoria.
|nc` buim`cit`, Clotilde \ncuviin]` mecanic. Era
ner`bd`toare s` mearg` s` se schimbe, s` fac` un du[, s`-[i
pun` iar`[i blugii [i teni[ii [i s` se duc` s`-l vad` pe Duke.
Matt [i Billy o a[teptau \n camera jocheilor. Ei
r`m`seser` \n ]inut` de c`l`rie pentru c` alergau din nou
\n cursa a cincea. Când intr` Clotilde, ei aplaudar`.
Ceilal]i jochei ridicar` capetele, zâmbind aproape f`r`
voia lor \n fa]a frumuse]ii fetei [i aplaudar` cu sportivitate
la rândul lor. Slim Manson se ab]inu s-o fac`.
– M-ai \mpiedicat s` trec. Am s` depun o reclama]ie,
bomb`ni el.
Clotilde ridic` din umeri. N-o interesa indispozi]ia lui.
Se retrase \n c`m`ru]a ei [i se schimb` \n grab`,
ne\ndr`znind s` se duc` singur` la du[uri. O s` fac` un
du[ mai târziu.
Jeremy intr` \n camera jocheilor, salutat cu deferen]` de
mai mul]i c`l`re]i, plini de speran]` la gândul c` ar putea fi
remarca]i de tân`rul antrenor de la Melville House.
– Tata te a[teapt`, \i zise el Clotildei.
O lu` de bra] [i o conduse spre tribuna proprietarilor.
|n tribunele de lemn fusese instalat un bar improvizat. {i
74 KATY BELAIR

aici mul]imea se \nghesuia, se preg`teau urm`toarele


pariuri, interesul fiind \ndreptat spre viitoarele curse.
Nathan bea o Cola. Abia schi]` un zâmbet când ap`ru
Clotilde. Cu cascheta lui nelipsit` pe cap, era \mbr`cat
\ntr-o hain` de tweed gri.
– Va trebui s` \nve]i s` alergi, zise el. Ai avut noroc s`
te afli pe un cal ca acesta. |n pluton, n-ai fost prea
str`lucit`, zic eu.
Ofensat`, Clotilde vru s`-i r`spund`. Dar o lic`rire din
ochii b`trânului antrenor o \mpiedic` s-o fac`.
– Va trebui s` \nve]i s` alergi dac` vei c`l`ri [i un alt cal
decât Duke. Deocamdat`, e[ti sub contract exclusiv cu
Phil McQueene. Deci vei continua a[a. Cel pu]in, cu Duke
pare s` mearg`.
– Crezi c` am alergat prost?
– Nu mai are importan]`. Ai câ[tigat. Duke nici m`car
nu este obosit. Trebuie s` alerge pe distan]e mai lungi. {i
voi doi v` \n]elege]i bine. Asta este esen]ial când lucrezi
cu un cal.
Nathan Melville se \ntrerupse ca s`-i salute pe doi pri-
eteni de-ai lui, tot antrenori, care-l felicitar` pentru caii pe
care-i avea \n curse [i mai ales pentru marele arm`sar negru.
– {i apoi, zise unul dintre ei, micu]a ta fran]uzoaic` se pri-
cepe s` conduc` un cal! Unde ai g`sit minun`]ia asta de fat`?
Melville se \ncrunt`. Clotilde \[i st`pâni un zâmbet. Cei
doi b`rba]i \[i b`ur` berea [i plecar`. Clopotul anun]a
startul \ntr-o nou` curs`. Jeremy plec` [i el din bar.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 75

– Trebuie s` m` duc s`-l v`d alergând pe Manitoba


Wind. Are [anse. De fapt, Clotilde, voiam s`-]i spun c` te
invit la cin` disear` \mpreun` cu McQueene [i cu priete-
na lui. Vom s`rb`tori victoria ta. De acord?
F`r` s` mai a[tepte r`spunsul fetei, el plec` cu mersul
lui non[alant, cu p`rul fluturând, cu ochii mai alba[tri ca
niciodat`, cu un zâmbet cuceritor pe buze.
– S-ar zice c` ]ine mult la tine, arunc` \ntr-o doar`
Nathan Melville. Nu l-am v`zut niciodat` atât de politicos
cu o doamn`.
Clotilde zâmbi crispat, preocupat` dintr-o dat` de
aceast` dubl` [i redutabil` invita]ie. B`trânul antrenor se
\n[el` asupra reac]iei ei.
– Poate c` n-ar fi trebuit s` spun asta. Eu nu m` prea
pricep la astfel de chestii. |n afar` de cai, eu...
Fata, emo]ionat` de amabilitatea \ntristat` a lui
Nathan, se ridic` [i-l s`rut` pe amândoi obrajii. B`trânul
ro[i.
– Ciudat` rela]ie \ntre jocheu [i antrenor, frumoasa
mea. Am s`-i spun tat`lui t`u c` e[ti foarte... dr`gu]`.

*
* *

Duke refuz` s` urce \n furgonul care trebuia s`-l duc` din


nou la Melville House. Frem`tând de enervare, cu capul
sus, cu n`rile \n vânt, arm`sarul se opunea cu toat` energia.
76 KATY BELAIR

Clotilde se apropie, \l mângâie pe gât, urc` \n furgon


[i-l chem`. Duke \ntinse un cap b`nuitor, nechez` de mai
multe ori, [i pân` la urm` ced` f`r` tragere de inim`.
Când cobor\ din furgon, Clotilde se lovi de Philip
McQueene, preocupat [i vesel \n acela[i timp.
– Am impresia c` disear` nu vom fi singuri, zise el cu
o grimas` \nciudat`. O s` cin`m, \n patru, dar nu-i nimic.
Jeremy ne-a cam \ntins o capcan`, nu-i a[a?
– Nu [tiu. Nici m`car nu mi-a cerut p`rerea. De altfel,
eu nici n-am acceptat de fapt!
– Mi-a spus c` e[ti de acord.
Zadarnic` discu]ie. O \ntrebare o preocupa totu[i pe Clotilde.
– M` tem c`... prietena ta nu va fi deloc de acord s` m` vad`.
Phil izbucni \n râs. Dar ochii \i r`mâneau reci.
– Nu-]i face griji. Totul va fi bine.
Se apropie de fat` [i cobor\ vocea.
– |mi doresc \ntr-adev`r s` putem ie[i \ntr-o sear`
\mpreun` lini[ti]i. {tiu c` m` consideri un pic ca pe un
]`ran din Kentucky. Dar te asigur, nu sunt a[a. {i, orice ai
crede, \n via]a mea nu conteaz` doar banii.
Mi[cat` de tonul [i sinceritatea lui Philip, Clotilde \[i puse
instinctiv mâna pe um`rul lui. Aceast` atingere o tulbur`.
– Nu te acuz de nimic, Phil.
– Am o dorin]` nebun` s` te s`rut. Acum. Pentru felul
\n care mi-ai spus asta. Dar un s`rut blând. S` nu m`
p`lmuie[ti.
Clotilde izbucni \n râs.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 77

– Nu te-a[ fi p`lmuit, Phil McQueene. Poate chiar...


m-a[ fi bucurat s` m` s`ru]i... \n felul \n care ai spus.
Cei doi tineri se \mbr`]i[ar` [i r`maser` nemi[ca]i \n
mijlocul mul]imii care se repezea acum spre bariere.
|nceputul cursei era aproape.
Bookmakerii se cramponau de binoclurile lor; se jucau
averi mari la curse! Spectatorii vuiau. Un cal necunoscut
alerga repede, amenin]ând favoritul. Mai r`mâneau de
str`b`tut câteva zeci de metri.
Dar Phil [i Clotilde r`m`seser` fa]`-n fa]`, indiferen]i la
h`rm`laia din jurul lor. Se petrecea ceva [i ei erau con[tien]i
de asta. Era ceva subtil, nedefinit, tandre]ea se transforma \n
dorin]` [i dorin]a \n dragoste; totul parc` se cl`tina, nimic nu
mai era real. Ochii lor \[i vorbeau parc` despre eternitate [i
iubire, [i parc` spuneau: „Sunt al t`u, sunt a ta, iube[te-m`“.
Dar nu puteau rosti asta \n cuvinte, pentru c` primul care ar
fi vorbit ar fi rupt vraja. {tiau amândoi asta. {i mai [tiau de
asemenea c`, de acum, \[i apar]ineau unul altuia.

*
* *

Când motorul camionului demar`, Duke nechez` \n


furgonul lui. Sparse panoul din spate cu o lovitur` de
picior violent`.
– Dolarii mei se enerveaz`, zise Philip, ironic.
– Las`-]i dolarii \n pace! {i las` [i calul \n pace!
78 KATY BELAIR

– Apropo de dolari...
– S` nu mai vorbim.
Ca un versat om de afaceri ce era, \[i duse mâna la
buzunar ca s` pl`teasc` prima de victorie pe care orice
proprietar o d`dea jocheului s`u. Uitând parc` tot ceea ce
se \ntâmplase, se preg`tea s` pun` totul la punct.
– Scuz`-m`!
Brusc, \[i d`duse seama c` f`cuse o gaf`. Apoi spuse:
– Ar trebui s` potole[ti calul `sta afurisit. Altfel va
d`râma complet furgonul, dac` va continua a[a.
– Da, domnule.
Ea \i \ntoarse spatele [i plec`, dreapt`, plin` de dem-
nitate, spre camionul galben \n interiorul c`ruia Duke \[i
f`cea de cap.
– Clotilde! strig` McQueene. Clotilde!
Dar ea deschise u[a furgonului [i se d`du la o parte ca
s` nu \ncaseze vreo lovitur` \n cazul \n care Duke n-ar fi
recunoscut-o imediat.
Philip o prinse de bra], o trase spre el [i o oblig` s`-l
priveasc` \n fa]`. Pe obrajii fetei se rostogoleau dou`
lacrimi pe care ea nici nu se gândi s` [i le ascund`.
Tulburat, el vru s-o cuprind` \n bra]e, dar ea se retrase un
pas [i se \ntoarse.
El ezit` o clip` ne[tiind ce s` fac`, apoi plec` spre
tribune. Tocmai stricase un lucru foarte important. Se
\ntreb` dac` Clotilde va mai veni disear` la cin`. Cu sigu-
ran]` c` va refuza. {i el merita asta.
Capitolul 6

Alliette se \mbr`case la patru ace, [i Clotilde avu un


u[or sentiment de invidie; niciodat` ea nu va putea s` fie
atât de frumoas`, atât de atr`g`toare ca tân`ra ameri-
canc`. Cum putea Phil McQueene s`-i fac` ei curte când
\n via]a lui exista o asemenea femeie?
|n compara]ie cu rochia din m`tase natural`, croit` evi-
dent de un creator european de mod`, rochia ro[ie a
Clotildei, care-i punea \n valoare talia [i se oprea la
genunchi, p`rea foarte ieftin`. {i pantofii i se p`rur` fetei
de-a dreptul tri[ti \n compara]ie cu ai Alliettei.
La Brendan era foarte pl`cut. Jeremy preg`tise bine
lucrurile. Cel mai bun restaurant din Louisville era
aproape \n \ntregime consacrat invita]ilor s`i; mesele erau
acoperite cu fe]e de mas` fine [i albe [i cu argint`rie veche.
Când Clotilde intr` \n \nc`pere, [eful de sal` se repezi,
\ndatoritor, spre ea.
80 KATY BELAIR

– Suntem ferici]i s` avem o fran]uzoaic` printre noi,


domni[oar` Lapierre. {i mai ales s-o vedem câ[tigând \n
Kentucky.
– {i dumneata e[ti francez, nu-i a[a?
– Ei da, din Lyon. Sunt aici de dou`zeci [i doi de ani.
Jeremy continua s-o ]in` de bra] cu un aer triumf`tor.
– A]i f`cut o frumoas` alegere, domnule Melville, con-
tinu` [eful de sal`, vrând s` fie amabil cu un vechi client.
Clotilde \[i retrase bra]ul cu un gest brusc [i Jeremy
ro[i sub bronzul s`u.
– N-am ales nimic. Este ca o mânz` s`lbatic`, s` [tii,
trebui el s` recunoasc` cu p`rere de r`u.
Phil McQueene venea spre ei, cu bra]ele deschise, o
\nl`n]ui pe Clotilde [i vru s-o s`rute. La \nceput reticent`,
fata surprinse privirea furioas` a Alliettei; atunci, se l`s` \n
bra]ele lui Phil [i-i \ntinse obrazul. Alliette \[i \ntoarse
capul [i se pref`cu c` prive[te \n alt` parte.
– Iat`-l pe cel mai bun jocheu din Statele Unite,
proclam` Phil ridicând bra]ul fetei ca unui boxeur
\nving`tor. {i curând cel mai bun din lume. |mpreun`,
fire[te, cu cel mai bun cal din lume.
Clotilde protest`.
– Nathan Melville spune c` eu alerg ca o cizm`.
– Pun pariu pe cincizeci de mii de dolari c` arm`sarul
meu \l bate pe al vostru oricând, oriunde, pe orice distan]`.
Conversa]iile se \ntrerupser` [i Phil McQueene, care
]inea \n mân` un pahar cu Martini, f`cu la fel ca [i ceilal]i
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 81

invita]i: \[i \ndrept` privirea spre o mas` din col] unde


un b`rbat \nc` tân`r, distins, \mbr`cat \ntr-un costum de
flanel bine croit, se l`sase un pic pe speteaza scaunului.
Era \nso]it de o femeie frumoas` dar cu o \nf`]i[are
trist`.
Phil McQueene \[i termin` b`utura \nainte s`
r`spund`. O consult` din ochi pe Clotilde. Instinctul o
\ndemna pe fat` s` nu se amestece \ntr-o poveste atât de
nes`buit`, s` r`mân` deoparte. |ntr-o \nfruntare de acest
gen, ea avea de pierdut totul [i nimic de câ[tigat. Se sur-
prinse \ns` ridicând paharul spre Phil, \n acela[i timp
zâmbindu-i. Era limpede. Phil \n]elese [i-i zâmbi la rândul
lui.
– Cine e[ti dumneata, domnule?
B`rbatul \mpinse scaunul [i se ridic`, cu statura lui
\nalt` [i supl`.
– M` numesc Steve Laughton. Lucrez \n petrol, la
Dallas. M` intereseaz` caii. L-am v`zut azi dup`-amiaz`
alergând pe arm`sarul dumitale, c`l`rit de domni[oara. E
un cal frumos. Un mare cal, valoros. Cred totu[i c` eu am
unul mai bun; se nume[te Goodwill. |]i propun un pariu.
O.K.?
– Dac` antrenorul lui Duke este de acord, sunt [i eu,
r`spunse Phil \ntorcându-se spre Jeremy.
Acesta ezit`. A-l lansa pe Duke \ntr-o prob` brutal`,
chiar dac` aceasta nu era decât un „duel“, \nsemna un
mare risc. Putea s` pl`teasc` scump efortul colosal pe care
82 KATY BELAIR

ar urma s`-l depun` atunci, \n momentul marilor curse \n


care s-ar fi \nscris ulterior \n Statele Unite sau oriunde \n alt` parte.
– Cu condi]ia ca distan]a s` nu dep`[easc` dou` mii de
metri, \ncuviin]` pân` la urm` Jeremy, din vârful buzelor.
– Fie pentru dou` mii de metri, consim]i Steve
Laughton. Când ve]i vrea voi. Eu v` propun s` fie la
Lexington, pentru c` voi sunte]i de acolo. Mie nu-mi va fi
greu s`-l aduc pe Goodwill \n timp util.
– |]i convine pe 12 aprilie? \ntreb` Jeremy.
– Perfect. Pe 12 aprilie, la ora cincisprezece, pe hipo-
dromul din Lexington, dou` mii de metri, cincizeci de mii
de dolari \nving`torului. Goodwill contra Duke. |n ziua
aceea, nu va fi decât cursa asta.
– Cu o singur` condi]ie, totu[i, interveni Phil
McQueene. Nu doresc s` se fac` publicitate acestei afa-
ceri. R`mâne \ntre noi. Nici un cuvânt ziari[tilor, nici un
anun] \n ora[ aici sau \n alt` parte.
Clotilde \ncuviin]` din cap. Aprecia ideea lui Phil.
– Fie, fu de acord Steve Laughton. Dar s-ar putea totu[i
s` se afle. Eu n-am s` fac nimic \n acest sens, este tot ce
v` pot promite.
Cei doi b`rba]i \[i strânser` mâinile [i Jeremy comand`
\nc` un rând de cocteiluri. |i propuse [i lui Steve
Laughton s` li se al`ture dar acesta refuz` [i se a[ez` din
nou lini[tit lâng` \nso]itoarea lui.
– E[ti ]icnit` c` ai acceptat a[a ceva \i spuse Jeremy
Clotildei. Ce te-a apucat?
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 83

– Duke este cel mai bun cal din lume. {i eu am de


\ncheiat ni[te socoteli cu tat`l t`u. A[ vrea s`-i ar`t c` [tiu
totu[i s` c`l`resc \ntr-o curs`. Oricât respect a[ avea pen-
tru el!
Jeremy ridic` din umeri [i \ntoarse capul.
– E[ti \nc`p`]ânat` ca un catâr. {i nici nu este sigur c`
Duke va câ[tiga. Va trebui s` m` informez [i eu despre
acest Goodwill. N-am auzit niciodat` nimic despre el.
Cina fu vesel` [i rafinat`. Clotilde avu parte de toate
onorurile, fiind tratat` ca regina serii. Trebui s`
povesteasc` de zece ori cum vrusese Slim Manson s`-l
crava[eze pe Duke, cum se comportase atunci arm`sarul.
Se feri \ns` s` m`rturiseasc` faptul c` ea nu mai putuse
deloc s`-l controleze [i c`, de fapt, Nathan Melville avea
pe de-a-ntregul dreptate: nu [tia s` conduc` \ntr-o curs`.
Dar cine ar fi putut s`-l c`l`reasc` pe Duke?
Era a[ezat` la mas` \ntre Jeremy [i Phil. Foarte stân-
jenit`, sim]i cum Jeremy \i f`cea semne cu piciorul pe sub
mas`. |ncurcat`, \[i \ndrept` piciorul, dar el re\ncepu
pu]in mai târziu. Atunci Clotilde \[i ridic` u[or piciorul [i,
furioas`, \[i \nfipse tocul \n pantoful antrenorului. Acesta
nu-[i putu st`pâni o exclama]ie.
– Ce este? \ntreb` Clotilde. Te-ai \necat cu mâncarea?
Jeremy o fulger` cu privirea. Ochii alba[tri machia]i cu grij`
ai fetei str`luceau \ns` limpezi [i veseli. |[i b`tea joc de el.
– Ai s` mi-o pl`te[ti, bomb`ni el mai târziu aplecându-se
spre ea.
84 KATY BELAIR

*
* *

Dup` cin`, Clotilde ie[i singur` \n gr`din`. Avea


senza]ia c` b`use prea multe cocteiluri [i prea mult vin
californian. I se cam \nvârtea capul.
Curând, ap`ru Alliette. Tân`ra americanc` veni direct
spre banca de care se sprijinise Clotilde, bijuteriile ei
scânteind \n noapte. Era foarte frumoas` [i Clotilde se
\ntreb` din nou cum putea un b`rbat s` fie atât de nebun
[i s` neglijeze o femeie atât de frumoas`, atât de
atr`g`toare, atât de des`vâr[it`.
– Vreau s`-]i vorbesc.
– Ei bine, vorbe[te, suntem singure.
Alliette \[i privi o clip` vârful pantofilor fini, ca [i cum
[i-ar fi c`utat cuvintele [i le-ar fi preg`tit cu grij`.
– Contrar a ceea ce se pare c` gânde[ti dumneata, eu
nu-]i sunt du[man, Clotilde. Dar... am venit s`-]i spun c`
a[ putea s`-]i devin. {i atunci voi fi ne\nduplecat`.
– Pentru cineva care se vrea prietena mea – sau
aproape – \mi pari destul de aspr`. Pe de alt` parte, nu ai
nici un motiv s`-mi fii „du[man“, cum zici dumneata. S`
limpezim lucrurile, pentru c` se pare c` a[a \]i place. |ntre
mine [i Philip McQueene nu este nimic [i nici n-a fost.
– Po]i s`-mi juri cu aceea[i convingere c` nici nu va fi
niciodat` nimic?
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 85

Vocea Alliettei se frânse. Armura cu care se blindase


nu era destul de solid`. Se vedea bine c` fata era geloas`
[i se temea pentru dragostea ei. Clotilde ar fi putut foarte
bine s` \nfrunte furia Alliettei, dar sl`biciunea ei o
dezarma. Sim]indu-se \ncurcat` la rândul ei, scutur` din
cap.
– Nimeni nu [tie niciodat` ce se petrece \n inima unui
b`rbat sau a unei femei, Alliette, nimeni. Iar eu, mai pu]in
ca oricine. }ii mult la el, nu-i a[a?
Alliette \nclin` capul [i \nchise ochii.
– S` [tii c`-]i face curte. |mi vorbe[te despre tine.
Victoria ta l-a \nnebunit. De ore \ntregi, nu \nceteaz`
s`-mi spun` c` e[ti persoana cea mai extraordinar` pe
care a v`zut-o vreodat`. |l fascinezi pur [i simplu.
– {tii bine c` eu n-am nici o vin` [i c` nu l-am \ncura-
jat cu nimic.
Clotilde [tia c` minte. Pasiunea st`pânit` cu greu care
se trezise \n ea de curând, curentul acela brutal \ntre
trupurile lor crispate de dorin]` \i amintea c` minte. Nu
putea \ns` s`-i spun` Alliettei. Abia de \ndr`znea s` [i-o
m`rturiseasc` sie[i, \n adâncul sufletului.
– E[ti dr`gu]` s`-mi spui asta, zise deodat` Alliette,
\n[elat` de aparen]e.
Tân`ra fran]uzoaic` o fix` cu privirea [i Alliette se tul-
bur` sub lic`ririle ochilor alba[tri.
– Te \n[eli, relu` Clotilde. Nu sunt dr`gu]` cu tine. Nu
sunt mai bun` decât altele.
86 KATY BELAIR

– A[adar, aveam dreptate.


– Nu.
– Nu mai \n]eleg.
– Hei, fetelor, ce face]i aici amândou` tr`nc`nind? Pun
pariu c` vorbea]i despre ]oale.
Jeremy se afla \n fa]a lor, \nalt, cu un zâmbet larg pe
buze. Se aplec` [i o prinse pe Clotilde de talie cu un gest
natural [i nep`s`tor. Ea vru s` se \ndep`rteze, dar el o
]inu astfel, sub privirea ironic` a Alliettei.
Clotilde nu \ndr`zni s` insiste s` scape [i, ca s` salveze
oarecum situa]ia, \ncepu s` râd`.
– A[a este, vorbeam despre ]oale!
– Sau poate ne bârfea]i pe noi, bie]ii b`rba]i! Tot tim-
pul face]i asta.
– S-ar putea.
Clotilde reu[i s` scape din mâna lui Jeremy. Dar el o
prinse din nou imediat \n bra]e, cu un aer autoritar, hot`rât
[i st`pân pe situa]ie. Cu buzele sub]iate, cu privirea aspr`, o
]inea pe Clotilde lipit` de el [i nu era dispus s`-i dea drumul.
– Nu te sim]i bine cu mine?
– D`-mi drumul, te rog.
– Atunci, s`rut`-m`!
Alliette se \ndep`rtase, dar Phil McQueene [i al]i invi-
ta]i se apropiaser` de ei. Clotilde spera c` un s`rut
inocent va fi de ajuns ca s`-l \ndep`rteze pe Jeremy.
Acesta b`use, [i ea sim]i asta dup` respira]ia lui. Nu tre-
buia s`-l fac` de râs \n fa]a invita]ilor.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 87

|i prinse b`rbia fetei \n palme [i se str`dui s`-i \ntoarc`


chipul frumos \ncadrat de [uvi]ele brune spre el. Clotilde
rezista \ns` \n t`cere, \ncercând chiar s` zâmbeasc`. Cei
care-i priveau discret puteau astfel s` cread` c` este vorba
de o mic` ceart` \ntre \ndr`gosti]i.
Dar buzele lui Jeremy le zdrobir` pur [i simplu pe ale
ei r`nind-o. |n acela[i timp, \i mângâia cu ardoare umerii.
Jeremy nu mai ]inea cont de nimic, uitase de cei care-i
\nconjurau.
Clotilde se sim]ea r`u; mâinile lui aspre o r`neau [i
orgoliul ei suferea la fel de mult ca [i trupul. Nu suporta
s` se dea astfel \n spectacol \n fa]a str`inilor, \ns` nu voia
s` lase impresia c` Jeremy avea drepturi asupra ei. Nu \n
fa]a lui Phil. Nu \n fa]a Alliettei.
Se aplec` brusc spre spate, sc`pând o clip` din
\mbr`]i[area brutal` a antrenorului.
– Te rog, d`-mi drumul, Jeremy, te rog.
– S`rut`-m`.
Clotilde \ncerc` din nou s` se desprind`. De data
aceasta, nu-i mai p`sa de aparen]e. Era furioas`. Jeremy \[i
puse o mân` pe ceafa ei [i-i trase capul spre el.
Cu o r`sucire brutal`, fata sc`p` [i-i trase o palm` cu
toat` puterea. Aceasta r`sun` pur [i simplu \n extraordi-
nara lini[te care se l`sase printre spectatorii la scen`.
Jeremy o privi, stupefiat.
– Este nebun`, scrâ[ni el. Ce te-a apucat? Nu po]i s`
spui c` nu-]i pl`cea, i se adres` el, aproape strigând.
88 KATY BELAIR

Se str`duia s` glumeasc`, dar vocea \i era aspr` [i dur`.


– Vino, relu` el. Doar n-o s` ne sup`r`m dintr-atât.
|ntinse din nou mâinile spre ea \ncercând s-o prind`
iar`[i \n bra]e. |n spatele lui, se auzi \ns` o voce spunân-
du-i pe un ton sec:
– Ajunge, Jeremy.
Phil McQueene se afla al`turi de ei. Buzele \i erau zâm-
bitoare, dar ochii erau ca dou` pietre negre str`lucitoare
care abia \[i re]ineau o furie gata s` explodeze.
– Aici nu e[ti tu patronul, McQueene. Paralele tale
nu-]i dau chiar toate drepturile. Nu te amesteca! Ocup`-te
de Alliette a ta [i pe noi las`-ne \n pace.
Ignorându-l \n mod deliberat pe proprietarul lui Duke, o
prinse pe Clotilde de mân` \nainte ca ea s` aib` timp s`
reac]ioneze [i o conduse spre restaurant. |ncepuse s` se fac`
r`coare [i fata se \nfior` u[or, atât de frig cât [i de team`.
McQueene \ns` nu suportase ofensa. Din doi pa[i
repezi, \i ajunse din urm` [i se \nfipse \n fa]a lui Jeremy.
– D`-i drumul imediat!
– Du-te naibii, Philip McQueene! M` plictise[ti [i a[a
destul când vii [i te \nvârte[ti pe acolo \n timpul antrena-
mentelor afurisitului t`u de cal. Hai, \ntinde-o!
Mâna i se crispase pe bra]ul Clotildei pe care, involun-
tar, \l r`sucea. Aceasta strig` de durere. Nici nu v`zu când
pumnul lui Philip \l lovi fulger`tor pe Jeremy \n fa]`.
B`rbatul \nalt [i blond se cl`tin`, se ag`]` de o
balustrad`, surprins, [i se pr`bu[i buim`cit \n iarb`.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 89

– E[ti nebun!
Clotilde se repezi spre Jeremy, nelini[tit`, \l lovi cu
palmele pe obraz ca s`-l trezeasc`.
– N-o s`-mi spui acum totu[i c`-i plângi de mil` tipului
`sta, nu? bomb`ni Phil McQueene. Te-am sc`pat de el, [i
dac` ar trebui s-o fac din nou, a[ face-o. A[a c`, nu-l mai
jeli. Dimpotriv`, ar trebui s`-mi mul]ume[ti.
Fata se ridic`. Jeremy \[i puse un genunchi pe p`mânt
[i-[i scutur` capul.
– Mul]umesc, domnule McQueene. E[ti cel mai mare,
cel mai puternic, cel mai bogat, cel mai generos. Asta voiai
s` auzi? Iat`, am f`cut-o, zise Clotilde.
– Hot`rât lucru, n-am s` \n]eleg niciodat` femeile,
morm`i Philip, furios pe r`spunsul tinerei fran]uzoaice.
– S-ar zice c` am fost lovit zdrav`n, nu?
Jeremy se ridic` \n picioare, \l privi pe McQueene care
acum se \ndep`rta, [i \n ochii lui se putea citi o oarecare
admira]ie.
– Pentru un b`rbat atât de slab, este al naibii de
puternic. Bine, de acord... de acord...
|ntinse mâna spre Clotilde.
– Iart`-m`, Clotilde. Cred c` am b`ut cam mult ca s`
s`rb`toresc victoria ta [i a lui Duke. A[a c`, tot vina ta
este, continu` el str`duindu-se s` râd`.
– S` nu mai vorbim despre asta, \l \ntrerupse ea.
Cu doar câteva cuvinte, el \i rec`p`tase stima. Fire[te,
de acum se va feri de el, dar b`rba]ii care-[i recunosc
90 KATY BELAIR

gre[elile sunt destul de rari, ea [tia asta. Jeremy avusese


curajul s` [i-o recunoasc`. Se \ntreba \n acela[i timp \ns`
de unde g`sise Philip McQueene atâta for]` ca s`-l
loveasc` pe Jeremy. Când \l lovise pe acesta, p`ruse foarte
furios. Din gelozie, oare? Poate c` Alliette avea dreptate,
[i Clotilde \[i sim]i inima b`tând mai repede.
Poate c` era pe cale s` cucereasc` inima unui b`rbat,
dar ea [tia c` de acum acesta \i va apar]ine doar ei [i nu
aceleia care [i-l revendica. Alliette pierduse, Clotilde [tia
asta, [i ie[irea ei de adineauri, amenin]`rile ei, fuseser`
ultimele atuuri aruncate \n joc. |[i t`iase orice posibilitate
de retragere onorabil`.

*
* *

Când Clotilde intr` din nou \n restaurant, se duse mai


\ntâi s`-[i refac` machiajul [i s`-[i ia [alul. |i era frig. Ziua
fusese lung` [i furtunoas`. Auzise o dat` spunându-se c`
o curs` de trei minute era la fel de dur` pentru organism
[i pentru nervi ca o alergare pe o mie de metri a unui
atlet.
Phil [i Jeremy p`l`vr`geau la bar ca ni[te vechi pri-
eteni, ca [i cum nu s-ar fi \ntâmplat nimic \n gr`din`...
– Alliette a plecat, zise Phil. M-a rugat s-o scuz fa]` de
tine, dragul meu jocheu, \i spuse el Clotildei. {i mi-a mai
spus c`-]i dore[te s` câ[tigi \ntotdeauna, oricând, ori-
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 91

unde, \n afara unui singur domeniu. Nu \n]eleg eu prea


bine ce a vrut s` spun`, dar \]i transmit absolut exact cum
mi-a zis.
Clotilde zâmbi cu triste]e. Alliette se retr`sese a[adar
cu demnitate. Fran]uzoaicei \i p`ru r`u pentru ea.
– Este o fat` cumsecade. Po]i s`-i spui asta din partea
mea, Phil.
Vocea ei schimbat` \i surprinse pe cei doi b`rba]i [i o
privir` ciudat amândoi. Phil d`du din cap.
– M` uime[ti mereu, Clotilde. N-am mai v`zut nicio-
dat` pe cineva ca tine, \ntr-adev`r.
Ea râse din tot sufletul, sim]indu-se dintr-o dat` com-
plice cu acest b`rbat care se pref`cea c` nu \n]elege ce se
\ntâmpl` dar care \mp`rt`[ea cu ea ceva esen]ial, chiar
dac` amândoi refuzau \nc` s` recunoasc` deschis asta.
– Poate c` ai s` mai vezi [i altele, Phil.
– Când?
Jeremy se \ndep`rtase ca s` salute ni[te prieteni care
plecau.
– Când? repet` el, insistent.
Privirea lui scânteia. Clotilde nu se \n[elase: Phil o
dorea. {i el [tia c` [i ea \l dorea. Nu fu nici m`car [ocat`
de aceast` constatare care, doar cu pu]in timp \n urm`, ar
fi exasperat-o. Lucrurile se limpezeau. Era hot`rât` s`-[i
lase \n voie inima [i trupul.
Jeremy se \ntoarse [i-[i puse coatele pe bar. Buc`tarul,
care era francez, veni s` bea la repezeal` o cup` de
92 KATY BELAIR

[ampanie \n cinstea celei mai frumoase fran]uzoaice pe


care o v`zuse vreodat`, zicea el. A[a c`, abia \nceput, dia-
logul cu Phil se termin`.
Clotilde nu-[i mai dori decât un lucru: s` se \ntoarc`
acas`, s` se culce, s` doarm`, s` uite c` mâine diminea]`
va trebui s` reia antrenamentul la ora cinci [i jum`tate.
Deja se gândea la Duke cu \ngrijorare; de ar merge totul
bine pentru el...
– Jeremy, a[ vrea s` m` duc acas`, dac` \mi dai voie.
– Deja?
Ea \i zâmbi slab.
– Dac` nu voi fi proasp`t` mâine diminea]`, la antre-
nament, o s` m` certe antrenorul.
– O s`-i spui c` n-are dreptate. Iar eu te voi ap`ra \mpotri-
va lui, glumi Jeremy. Dar ai dreptate, ar fi cazul s` mergem.
|[i luar` la revedere de la invita]ii care mai \ntârziau
\nc` la restaurant. Phil \i lu` mâna Clotildei [i o duse la
buze. Era un s`rut de \ndr`gostit, nicidecum al unui om
de lume. Phil McQueene nu era un om de lume. Ea nici
nu-i pretindea a[a ceva. Buzele lui parc` o arser` [i-[i
sim]i inima b`tând mai tare. Plec` repede, f`r` s` mai
priveasc` \napoi.
|n ma[in`, Jeremy porni motorul, apoi se \ntoarse spre
ea [i-i spuse:
– Te-ai sup`ra dac` te-a[ ruga s` conduci tu? Cred c`
eu am b`ut cam mult [i am f`cut [i a[a destule prostii \n
seara asta.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 93

Ea se strecur` \n locul lui [i ma[ina grea porni \ncet.


Clotilde se concentra la condus.
– Ce p`rere ai despre cursa \mpotriva lui Goodwill?
\ntreb` el brusc.
– Cred c` Duke va câ[tiga. De fapt, va câ[tiga toate
cursele la care va participa.
– Am aflat ceva important pu]in mai devreme: numele
jocheului care-l va c`l`ri pe Goodwill.
Clotilde tres`ri [i ma[ina devie brusc de la drum,
orbind cu farurile doi iepuri care se credeau \n siguran]`
\n mijlocul [oselei.
– Jeff Manley?
– Chiar el.
Celebrul jocheu avea s`-[i ia o dubl` revan[`, asupra
calului [i asupra c`l`re]ei. Va fi cu siguran]` nemilos [i,
\ncepând chiar de acum, va face absolut tot ce poate ca s`
triumfe la Lexington. Era de acum o afacere personal`
\ntre el [i Clotilde.
Fata, la rândul ei, [tia c` dac` va neglija preg`tirea, va
pierde cursa. De acum \ncolo, va trebui s`-[i alunge din
minte orice alt gând decât acesta: pe 12 aprilie, la ora
cincisprezece, va trebui s`-i \nving` pe Jeff Manley [i pe
Goodwill.
Capitolul 7

Antrenamentul fusese dur. Jeremy stabilise un pro-


gram special pentru Duke, c`ruia calul i se supunea cu
bun`voin]`. Trebuia pl`tit un pre] \n sudoare pentru a-l
\nvinge pe Goodwill, p`strându-i \n acela[i timp [ansele
pentru marile curse care-l a[teptau.
Nathan Melville \l \nscrisese deja pentru premiul
Arcului de Triumf, la Paris, cea mai frumoas` curs` din
lume, zicea el, [i pentru celebrul Derby de la Epsom, \n
Marea Britanie, de la care \ns`[i regina nu lipsea niciodat`.
Clotilde se odihnea dup` prânzul u[or luat \n compa-
nia celor dou` surori Melville. Peggy propusese s` mearg`
la cinematograful din Louisville; Polly se preg`tea pentru
o \ntâlnire important`, zicea ea zâmbind.
Sun` telefonul. Polly se repezi s` r`spund` sub
privirile ironice [i râsetele surorii sale [i ale Clotildei. Se
\ntoarse \ns`, dezam`git`.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 95

– Este pentru tine, Clotilde!


O singur` persoan` o putea suna la ora asta: Phil. Nu
puteau fi p`rin]ii ei, din cauza decalajului orar \ntre
Fran]a [i Statele Unite, iar \n Kentucky avea pu]ini pri-
eteni. Era \ntr-adev`r Phil.
– A[ fi bucuros s` v` invit pe toate disear`, la mine,
spuse el vesel. }i-ar face pl`cere?
Descump`nit` de nea[teptata ofert`, Clotilde bâigui
ceva [i se \ntoarse spre cele dou` surori, \ntreb`toare.
– Oh! Da, mergem! exclam` Polly. Se pare c` are o cas`
formidabil`, cu robinete din aur. Dac` [i Johnny, viitorul
b`rbat al vie]ii mele, ar avea m`car robinete din aur, oft`
ea, cu o mutr` comic`.
– Voi veni cu pl`cere \mpreun` cu Peggy [i Polly, zise
pân` la urm` Clotilde, ceva mai lini[tit` de prezen]a celor
dou` surori.
Rela]ia dintre ea [i Phil McQueene se cam \ncordase \n
ultima vreme. Fata continua s`-i resping` avansurile stân-
jenitoare. Con[tient` de dorin]a ei, dac` nu chiar de
dragostea ei, hot`râse s` fie re]inut` [i s` nu fac` vreun pas
nes`buit spre el. Dezarmat de atâta r`ceal`, Philip nu [tia
cum s-o mai abordeze pe fat`. |ncercase totul. Clotilde
persista \ns` \ntr-o comportare a unui angajat model.
Astfel c`, atunci când o auzi acceptând, fu surprins.
– Presupun c` surorile Melville cunosc adresa ta? \ntreb` ea.
– |ntr-adev`r. Câte ve]i fi? Toate trei?
– Da, cred c` da.
96 KATY BELAIR

– Perfect, atunci voi veni chiar eu s` v` iau cu elicopterul.


– Un elicopter nu zboar` noaptea.
– Exact. Dar o s` v` duc \napoi cu ma[ina, fii lini[tit`,
„domni[oara [tie-tot“. Pe disear`, deci. Vin s` v` iau pe la
ora opt. |]i mul]umesc c` ai acceptat.
La ora opt, foarte exact, elicopterul ro[u cu verde
ateriza pe peluz`, trezind \n grajdurile adormite de acum
un imens t`r`boi [i trop`ituri g`l`gioase.
Phil cobor\ zâmbind din cabin`. Pilota singur aparatul.
Era \mbr`cat \ntr-un costum de flanel bej [i catadicsise s`-[i
pun` o cravat`. Cele trei fete se \mbr`caser` [i ele mai ele-
gant. Clotilde nu avea prea multe haine dar \mprumutase
de la Peggy o rochie de cocteil roz cu negru foarte
decoltat` la spate, foarte pudic` \ns` pe sâni.
– M` simt un pic cam... cam...
– Dezbr`cat`? o \ntrebase Peggy.
– Nu, nu, nu-i asta, dar nu sunt obi[nuit` cu astfel de rochii.
– O s` te \nve]i repede. Ai [olduri frumoase. |]i vine
foarte bine. Iar \n fa]`, [i aici o umpli destul de bine.
Clotilde ro[ise la acest compliment atât de direct.
Pentru prima oar` \n via]a ei, purta o rochie mai
\ndr`znea]` [i faptul de a-[i sim]i sânii liberi sub ]es`tura
de m`tase o tulbura dar \n acela[i timp \i d`dea o anumit`
certitudine despre puterea ei de seduc]ie. |n felul acesta,
era cel pu]in egala Alliettei...
– Sunte]i fermec`toare toate trei, zise Phil v`zându-le. A]i vrea
s` plec`m imediat, ca s` nu-i facem pe ceilal]i invita]i s` ne a[tepte?
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 97

– Sunt mul]i? \ntreb` Polly \n timp ce Phil punea


motorul \n mi[care.
– Vreo dou`zeci.
Aparatul decol` [i lu` un pic de altitudine. Clotilde
admir` mun]ii Cumberland \n lumina soarelui care se
preg`tea s` apun` [i sim]i c` o cuprinde un imens senti-
ment de pace [i lini[te \n timp ce vedea la picioarele ei
\n[irându-se câmpurile \ntinse cu porumb [i tutun.
– Iat` Caskill, anun]` curând Phil ar`tându-le o cas`
imens` [i alb` la marginea unui râu.
Era \nconjurat` de peluze vaste; \n lumina slab` a
\nser`rii, se auzea zgomotul discret f`cut de aspersoarele
automate, [i doi gr`dinari \nc` mai lucrau lini[ti]i.
– Este ora cea mai potrivit` pentru trandafiri, le explic` Phil.
Clotilde \l privi uimit` dar nu f`cu nici un comentariu.
Lui \i pl`ceau a[adar trandafirii...
Elicopterul cobor\ u[or [i ateriz`, cu o foarte slab`
leg`nare, la câ]iva metri de o teras` cu coloane unde se
\nghesuia deja un mic grup de invita]i de ambele sexe. Se
sim]ea deja r`coarea serii.
– Iat`-le pe cele trei prietene ale mele, anun]` tri-
umf`tor Phil McQueene. Venite special din cer pentru
noi.
Invita]ii \i \nconjurar`, curio[i, mai ales b`rba]ii,
indiferen]i la privirile mânioase ale \nso]itoarelor lor.
Clotilde observ` c` Alliette lipsea. Intui]ia \i spunea c`
nici nu va mai ap`rea \n seara asta.
98 KATY BELAIR

Cina fu servit` \ntr-o sufragerie lambrisat`, pe o fa]` de


mas` din dantel`, \n argint`rie englezeasc`. A[ezat` \n
dreapta lui Phil McQueene, Clotilde admir` \nc`perea.
– Ai ni[te lambriuri foarte frumoase, Phil. De unde
provin?
– Le-am adus din Anglia; un lord ruinat le-a vândut la
licita]ie. Am aflat de asta [i le-am cump`rat. Cred c` am
f`cut bine, nu-i a[a?
Fata \ncuviin]`. Banii aveau uneori [i p`r]ile lor bune...
Conversa]ia era \nsufle]it`, aproape to]i mesenii vor-
beau despre acelea[i lucruri: cai, whisky [i dolari. Clotilde
\ncerc` s` fie atent` la ceea ce-i povestea vecinul din
dreapta despre cursele de ogari, dar omul era cât se poate
de plictisitor.
– A[ vrea s`-]i ar`t ceva, zise Philip \n clipa când chel-
nerul aducea perele Frumoasa Elena, demne de cele mai
selecte mese.
– Vrei s`-mi ar`]i stampele tale japoneze? \l ironiz`
Clotilde.
|ncerca \n felul acesta s` se apere \mpotriva tulbur`rii
care punea st`pânire pe ea. Sigur` pe ea, sigur` pe
dorin]a pe care o trezea b`rba]ilor care o \nconjurau ast`-
sear`, emo]ionat`, pe de alt` parte, de prezen]a atent` a
st`pânului casei, Clotilde [tia ce a[tepta acesta de la ea. {i
hot`rârea ei de a se ]ine la distan]` se topea v`zând cu
ochii. La urma urmei, \[i dorea s`-[i poat` pune capul pe
um`rul lui Phil, s`-i ofere buzele, s-o cuprind` \n bra]e.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 99

Ea \l privi [i, deodat`, elanul care-i \mpinsese unul spre


altul pe hipodromul din Lexington puse din nou
st`pânire pe ei. R`maser` \ndelung nemi[ca]i, indiferen]i
la privirile ironice ale celorlal]i invita]i.
O lovitur` u[oar` cu piciorul pe sub mas` o f`cu s`
tresar`. Polly tr`gea semnalul de alarm`. Clotilde se
\ncrunt` spre ea. |[i strânsese p`rul \ntr-un coc foarte
sofisticat care o cam \mb`trânea pu]in dar \i st`tea de
minune.
– Scuz`-m`, \i zise ea st`pânului casei.
– Bine, te iert. Voiam s`-]i ar`t viorile mele.
Clotilde \[i aminti atunci c` \ntr-o zi el \i m`rturisise
pasiunea lui pentru aceste instrumente [i-i spusese
povestea tat`lui s`u, violonistul.
– A[ fi \ncântat`, zise ea cu voce sc`zut`.
Cafeaua se servi pe teras`, dar invita]ii se \ntoarser`
repede \n salonul alb, mobilat \n stil modern [i \mpodobit
cu pânze ale mae[trilor contemporani.
– Tu le-ai ales? \ntreb` Clotilde.
McQueene f`cu o grimas`.
– Nu, decoratorul meu. El pretinde c` arat` bine.
Chestie de standing. Am s`-]i fac o m`rturisire: am oroare
de pictur` [i nu m` pricep decât la afi[ele de cinema.
Pentru c` astea se v`d de departe.
Râser` \mpreun` [i acest lucru \i apropie [i mai mult.
El lu` mâna fetei [i o duse la buze.
– Vino!
100 KATY BELAIR

Disp`rur` amândoi. Phil o conduse spre cel`lalt cap`t al


casei, pe un culoar lung tapisat cu m`tase natural` alb`. La
un moment dat se opri, dechise o u[` joas` \ncuiat` cu
cheia [i aprinse lumina. O lumin` discret` se r`spândi
atunci peste cele paisprezece viori, puse pe etajere de-a
lungul pere]ilor. Lemnul lor pre]ios, lustruit de ani [i de
mâinile care-l atinseser`, lucea cu o str`lucire tulbur`toare.
Clotilde r`m`sese \n prag, intimidat`. O mochet` alb`,
groas`, acoperea \n \ntregime podeaua. |n afara eta-
jerelor, singura pies` de mobilier era un divan, alb [i el,
foarte jos, pe care se a[ez` Phil dup` ce \nchise u[a.
– Vino s` stai aici, o s` te sim]i mai bine.
Clotilde nu se clinti. Era fascinat` de aceste instru-
mente cu nume celebre, care nu vor cânta poate nicio-
dat`. Ca [i cum ai ]ine \n colivie ni[te p`s`ri de lumin`.
Aproape f`r` voia ei, se apropie de un Amati [i, luând
arcu[ul, pus al`turi de vioar`, \l trecu \nceti[or peste
corzile instrumentului. }inu lung nota, un do diez, [i
aceasta r`sun` \ndelung, superb, \n lini[tea \nc`perii.
– {tii s` cân]i?
Phil s`rise \n picioare auzind-o.
– Din p`cate, nu! Am f`cut pu]in violoncel pe vremuri,
dar este un instrument foarte greu, [i am uitat [i pu]inul
pe care l-am \nv`]at.
Tân`rul se apropie de ea [i o cuprinse delicat \n bra]e.
Ea nu protest` [i-[i l`s` capul s` se odihneasc` pe um`rul
lui. Phil o s`rut` cu pruden]`, ca pentru a n-o speria. Ea
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 101

\ns` \[i \ncol`ci bra]ele dup` gâtul lui [i-[i oferi pe deplin
buzele. |nnebunit de dorin]`, el se aplec` [i s`rutul fu de
aceast` dat` unul violent, brutal, arz`tor. Clotilde \[i sim]i
tot corpul luând foc. |l strânse [i mai tare la piept, se
\nfior` când mâinile lui coborâr` pe spatele ei aproape
gol, poposir` pe talie, [i revenir` apoi pe umeri mângâin-
du-i \ndelung.
– Clotilde, murmur` Phil, oh Clotilde!
Buzele lui mângâiau acum bra]ele fetei, se \ntorceau la
buze, reveneau pe umeri. Clotilde tremura toat` sub arsura lor.
Când \i lu` mâna [i o trase \ncet spre divan, ea nu-i mai
rezist`. Nu se opuse nici când el \ncepu s-o dezbrace. |i
trecu, fugar, prin minte un gând: ce-o s` spun` Alliette?
Ce vor spune surorile Melville?
Dar buzele [i mâinile lui Philip o vr`jiser` [i-[i pierdea
capul. Ce contau ceilal]i \n aceast` clip`? Ce importan]`
avea orice altceva ce nu era aceast` mângâiere
tulbur`toare [i aceast` chemare nebun` ce o \mpingea \n
bra]ele b`rbatului pe care-l iubea?
|ntins` pe divan, se abandon` \n \ntregime mângâie-
rilor lui Philip, cu respira]ia accelerat`, arcuit` spre
aceast` vraj` care o devora.
El se opri o clip` [i spuse:
– E[ti minunat de frumoas`!
Ea \i zâmbi [i \ntinse bra]ele spre el.
– Mai frumoas` ca celelalte?
– Mult mai frumoas`.
102 KATY BELAIR

– Le-ai mai adus pe multe aici? glumi ea.


– Pe câteva.
Clotilde tres`ri la tonul brutal [i arogant cu care-i
r`spunsese [i se ridic`. El \ncerc` s-o r`stoarne din nou
pe divanul alb. De data aceasta, ea rezist` [i el v`zu \n
privirea ei c` nu glume[te.
– Te rog, nu fi stupid`, draga mea.
– Nu sunt deloc stupid`. D`-mi drumul!
Orice urm` de dorin]` disp`ruse. A[adar ea nu era
decât o cucerire printre atâtea altele. R`nit` de moarte \n
orgoliul ei, fata \ncerc` s` se \mbrace. El \ns` \i apuc`
rochia [i o arunc` departe pe mocheta alb`, [i vru s-o
s`rute din nou. Clotilde se zb`tu \n bra]ele lui.
– Vei fi totu[i a mea, morm`i el. Fie c` vrei sau nu.
– Am vrut asta. Acum nu mai vreau. D`-mi drumul.
Mul]ume[te-te cu târfele pe care le aduci aici. Eu nu sunt
una dintre ele. |mi pare r`u. M-am \n[elat. {i tu te-ai
\n[elat.
Goal`, frem`tând de furie, Clotilde era mai atr`g`toare
ca oricând. Sânii tari pe care-i mângâiase cu voluptate cu o
clip` \nainte erau acum dou` provoc`ri fierbin]i pentru
senzualitatea b`rbatului. Trupul gra]ios al fetei nu se \nco-
voia, nu se ascundea ci participa \n \ntregime la furia ei.
– Dumnezeule, cât e[ti de frumoas`!
O prinse [i o atrase cu brutalitate spre el, strecurându-[i
un genunchi \ntre coapsele ei, \ncercând s-o r`stoarne pe
divan. Totul se petrecea \n lini[te; se luptau cu aceea[i
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 103

putere, cu aceea[i voin]` amândoi, [i el se mir` s-o vad`


atât de viguroas`. Ea [tia \ns` c` nu va putea s` mai reziste
mult.
Pân` la urm` \i sc`p` totu[i [i reu[i s`-[i pun` frumoasa
rochie \mprumutat` de la Polly, f`r` s`-i mai pese de ceva.
Se auzi o b`taie \n u[`. Clotilde \ncremeni [i p`li. Nu
se putu ab]ine s`-l priveasc` pe Philip McQueene. {i el se
\mbr`ca \n lini[te, cu chipul \ncruntat.
– Ce este? bomb`ni el prin u[a \nchis`.
– Phil, te caut` toat` lumea. {i to]i se \ntreab` unde ai
disp`rut. Ai totu[i musafiri, nu?
Clotilde identific` vocea vecinului ei de mas`, omul
acela atât de plicticos \ncât nici umbra lui nu voia s` se
plimbe cu el. Un oarecare Ben.
– O.K., Ben, vin acum. Vin! N-ai decât s` le spui c`
vorbesc la telefon cu Abu Dhabi. Acum, e la mod` asta.
Viorile continuau s` luceasc` \n lumina discret`,
lini[titoare prin prezen]a lor. Clotilde se apropie de un
Guarneri [i \ncerc` un pizzicato pe corzi. Rezultatul fu jal-
nic. Se sim]ea de-a dreptul disperat`, chiar dac`-i g`sea [i
lui Phil o vin` ucig`toare.
Poate c` era totu[i vina ei. {i apoi, mai mult decât
resentimentele, avea senza]ia profund` c` trecuser` [i
unul [i cel`lalt pe lâng` ceva foarte important. Era de
ajuns un cuvânt, de-al lui sau de-al ei, pentru ca totul s`
se opreasc` aici pentru totdeauna. Ea refuz` \ns` acest
destin absurd [i-[i \nfrânse orgoliul.
104 KATY BELAIR

– Phil, \mi pare r`u.


– Mie nu!
|[i trecea mâinile prin p`r [i \ncerca s`-[i recapete
st`pânirea de sine. Nu \mp`rt`[ea acelea[i sentimente ca
[i Clotilde; sim]ea o imens` frustrare [i o r`nire a orgo-
liului care sângera abundent. Phil McQueene nu era
obi[nuit s` fie tratat astfel.
Clotilde oft`.
– {i unul [i cel`lalt suntem sup`ra]i. Dar nu trebuie
ca aceast` sup`rare s` dep`[easc` momentul prezent,
Phil, te implor. Am s` te uimesc cu ce am s`-]i spun:
adineauri, eram gata s` m` d`ruiesc ]ie. Mai sunt [i
acum.
Uluit, el ridic` privirea spre ea. Clotilde \l privea cu
gravitate [i, \n ochii ei alba[tri, el citi deodat` toat`
dragostea din lume. Dar resentimentele [i umilirea pe
care o suferise erau mai puternice.
– Este prea târziu ca s` m` iei la sentiment. Nu te cred.
Nu pot [i nici nu vreau s` te cred. Nimeni nu m-a mai
tratat astfel vreodat`. Nimeni, m` auzi?! A trebuit s` apar`
o pu[toaic` fran]uzoaic` de doi bani care s`-[i bat` joc de
mine. Dar ce-]i \nchipui tu? C` mereu vei fi cea care
hot`r`[te? Care face doar ce vrea ea? C` o s` m` mai
sfidezi mult` vreme? C` ai s` m` storci de bani sau ceva
de felul `sta? Nu, n-o s` se \ntâmple a[a ceva! P`streaz`-]i
a[a-zisele tale sentimente. D`ruie[te-te cui vei vrea, dac`
ai chef. Pe mine nu m` mai tenteaz`. Salut!
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 105

Se \ndrept` cu pa[i repezi spre u[a micului muzeu, des-


cuie r`sucind cheia [i se duse s` se al`ture invita]ilor s`i.
Clotilde ie[i la rândul ei. Pentru nimic \n lume nu s-ar fi
\ntors \n frumosul salon alb. Era prizonier` aici, de[i Phil
promisese c` le va duce \napoi acas`. Dar de acum \ncolo,
nici unul din angajamentele lui nu mai avea valoare.
G`si o u[` [i ie[i \n gr`din`. Tocmai trecea un servitor. Ea \l rug`
s` se duc` s-o caute pe Polly [i-i spuse cam cum arat` aceasta.
Omul plec` [i se \ntoarse câteva clipe mai târziu \mpre-
un` cu sora lui Jeremy.
Aceasta nu-i puse nici o \ntrebare. Spuse doar:
– Plec`m acas`!
– Dar cum?
|n loc de orice r`spuns, Polly o conduse \n spatele
imensei cl`diri. Ma[inile invita]ilor erau toate aici.
Clotilde z`ri Bentley-ul negru. Polly se \ndrept` \ns` c`tre
un Lincoln verde-\nchis, se instal` f`r` probleme la volan,
pip`i pân` când g`si cheia de contact [i demar` f`când s`
scrâ[neasc` pietri[ul sub ro]i.
– A cui este ma[ina asta? \ntreb` Clotilde, speriat`.
– Nu [tiu sigur. Cred c` este una dintre ma[inile lui
Philip McQueene. Chiar dac` apar]ine altcuiva, n-o s`
depun` plângere, nu-]i face griji. {i chiar dac` ar face-o...
Le trebuia cam o jum`tate de or` ca s` ajung` la
Melville House. Polly se concentra asupra drumului, nu
punea nici o \ntrebare. B`nuia c` se petrecuse o dram`.
Când opri ma[ina, Clotilde ie[i din toropeala ei.
106 KATY BELAIR

– E[ti extraordinar`. Niciodat` n-am s` pot s`-]i


mul]umesc \ndeajuns. |]i mul]umesc din adâncul inimii,
mul]umesc pentru tot. Am s`-]i povestesc eu. Mâine.
– Avem tot timpul s` vorbim.
Clotilde d`du din cap [i izbucni \n lacrimi.
– Mâine va fi cu siguran]` deja prea târziu.
Se sprijini de capota ma[inii [i suspin` \nceti[or. A[a
o g`si Maggy Melville când veni spre ele. |[i privi
\ntreb`tor fiica, dar Polly, nec`jit`, se mul]umi s` ridice
din umeri.
– Vino, draga mea, zise Maggy.
O cuprinse pe Clotilde cu bra]ul pe dup` umeri [i o
conduse spre cas`. Fata continua s` plâng`, cu suspine
prelungi venite din adâncul sufletului. Tulburate, Maggy
[i Polly o priveau neputincioase, [i \n sfâr[it Polly se duse
s` \nc`lzeasc` un pahar cu lapte.
– Este miraculos, zise ea. Vindec` tot, chiar [i c`derile
de pe cal [i suferin]ele din dragoste.
Maggy t`cea.
– |mi pare r`u, zise pân` la urm` tân`ra fran]uzoaic`.
Stric totul \ntotdeauna.
– Nu te mai nec`ji. Du-te [i te culc`. Bea asta. Mâine o
s` te sim]i mai bine.
Clotilde ridic` privirea [i o fix` pe Maggy. |ncet` s` mai
plâng`, \[i [terse ochii cu o batist` [i r`spunse crispat`:
– Mâine voi fi plecat`. M` \ntorc \n Fran]a. Ierta]i-m`.
Nu pot s` fac altfel.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 107

– Este chiar atât de grav?


Fata d`du din cap. Via]a ei era sfâr[it`, dragostea ei era
moart`, \ntinat`. Nu mai avea nimic de f`cut aici.
– Am s`-l sun pe tat`l meu. Cu decalajul orar, este
chiar momentul potrivit.
Henri Lapierre r`spunse imediat la telefon.
Comunicarea prin satelit era atât de clar` de parc` s-ar fi
aflat doar la vreo dou`zeci de kilometri de aici.
– Chiar vrei s` te \ntorci?
– Da.
– Nu vrei s` vin eu acolo? Cu Concorde-ul, pot ajunge la
Louisville mâine dup`-amiaz`. A[a facem, a[teapt`-m`. Sosesc.
Tulburat` de duio[ia cu care-i vorbise tat`l s`u,
Clotilde refuz` s`-l pun` pe drumuri.
– Te anun] eu de \ndat` ce ajung la Paris. F`r` \ndoial`
c` voi fi acolo poimâine. |]i mul]umesc pentru tot.
Maggy se ridic` [i-[i trecu bra]ul pe sub cel al fetei.
– Noaptea este un sfetnic bun, Clotilde. Vei face ce vei
vrea. Eu [i fiicele mele vom fi mereu al`turi de tine. Acum,
vino s` te culci.
Clotilde urc` \n camera ei [i arunc` \ntr-un col] fru-
moasa rochie \mprumutat` de la Polly. Se vede treaba c`
nu-i purtase noroc. Mâine \[i va face valiza. |[i va lua la
revedere de la Jeremy, [i mai ales de la Duke. Visele ei se
spulberaser`.
Era momentul uit`rii, al renun]`rii. Trebuia s` trag` o
linie. Adormi f`r` ca m`car s` se mai demachieze.
Capitolul 8

Clotilde se trezi automat la ora cinci ca \n fiecare zi. |n


diminea]a asta nu se va face nici un antrenament. De fapt,
pentru ea, nu va mai exista niciodat` vreun antrenament
la Silver Oaks cu Duke, nici o alergare cizm` lâng` cizm`
cu Jeremy [i cu ceilal]i prin roua zorilor.
Calm` [i hot`rât`, fata \[i f`cu repede toaleta. Era tras`
la fa]` dar ochii \i str`luceau. |ncepu s`-[i umple valiza,
apoi se duse s`-[i mai adune ni[te bluze puse la uscat \n
usc`toria de la primul etaj. Când totul fu gata, se machie
cu grij` [i cobor\.
Mai \ntâi trebuia s` dea ni[te telefoane, s`-[i orga-
nizeze c`l`toria. Apoi s` plece cât mai repede cu putin]`
pentru c`, mai târziu, poate c` n-ar mai avea curajul. |i
trecu prin minte imaginea lui Phil, brutal [i dispre]uitor.
Dac` m`car ar fi putut s-o asculte… Era \ns` prea orgo-
lios, prea sigur pe el, prea egoist.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 109

Un zbor al American Airlines pleca spre New York la


ora cincisprezece. Aproape imediat dup` ce ajungea pe La
Guardia, avea un zbor spre Paris. Ajungea acolo noaptea,
dar Henri Lapierre sau vreun alt membru al familiei va
veni s-o a[tepte la aeroport, Clotilde era sigur`.
|[i re]inu locul prin telefon, admirând rapiditatea sis-
temului electronic de rezervare.
|ncerc` s`-[i reaminteasc` cele mai frumoase clipe ale
vie]ii ei din Fran]a, flirturile, petrecerile pe care \ns` nu le
frecventase prea des, caii galopând toamna prin frunzele
c`zute \n p`durea Rambouillet, zâmbetul tat`lui s`u [i
confortul pl`cut al casei familiale. Dar f`r` \ncetare, peste
toate acestea se suprapunea o alt` imagine, chipul cu
ochii \ntuneca]i al lui Phil McQueene spunându-i:
“D`ruie[te-te cui vei vrea, dac` ai chef; pe mine nu m`
mai ispite[ti”.
Mai degrab` s` plece cât mai repede decât s`-[i dis-
trug` via]a cu un b`rbat atât de grosolan.
Un servitor \ncepu s` aranjeze masa pentru micul
dejun. Curând, toat` familia va fi aici. |l v`zu pe Duke
trecând prin curte, ]inut de Abbie, aparent destul de
lini[tit. Antrenamentul lui se terminase.
Clotilde se ridic` s` se duc` \n \ntâmpinarea frumosu-
lui arm`sar. La sosirea ei, acesta scutur` din cap [i
nechez` de dou` ori \n semn de recunoa[tere. Fata \[i
puse capul pe gâtul lui \nc` frem`tând [i-l mângâie. Abbie
a[tepta, indiferent.
110 KATY BELAIR

– Plec, Abbie, zise ea deodat`.


– V` duce]i la Louisville, domni[oar` Clotilde ?
– M` \ntorc \n Fran]a.
– {i atunci, cine-l va c`l`ri pe Duke ?
– Nu [tiu. Nu mai [tiu. Scuz`-m`. Ai grij` de el. Este
un cal formidabil. Iar tu, e[ti [i tu un tip formidabil.
Lovi u[or cu palma um`rul calului [i se \ndep`rt`. Nu
voia ca \ngrijitorul s`-i vad` lacrimile izvorând dintre
gene.
Mesenii pentru micul dejun venir` ca \n fiecare
diminea]`. {i Nathan prezida masa ca \ntotdeauna.
Clotilde se a[ez` al`turi de el, \[i f`cu curaj [i i se adres`
direct :
– Nathan, a[ vrea s`-]i spun… c` plec.
Zgomotul tacâmurilor \ncet` brusc. Nat Melville \nsu[i
l`s` s`-i scape cu]itul. Nimeni nu se aplec` s`-l ia de jos.
Lini[tea se prelungi minute \n [ir. Tonul fetei fusese f`r`
echivoc. Fiecare \[i plec` nasul \n farfurie ca s` \ncerce
s`-[i revin`.
– Din cauza \ntâmpl`rii de ieri? \ntreb` Polly \ncet.
Clotilde ridic` din umeri ca o \ncuviin]are.
– De ce s` pleci atât de repede? \ntreb` Maggy.
– Cred c` a[a-i mai bine. |n felul `sta… suf`r mai
pu]in. Sunte]i cu to]ii atât de buni cu mine.. Oh, Maggy !
Incapabil` s` se mai ab]in`, Clotilde se pr`bu[i pe
um`rul lui Maggy hohotind \n plâns. Aceasta \i mângâie
cu duio[ie [uvi]ele brune.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 111

Jeremy se ridic` brusc, se \ndrept` spre fat`, o smulse


din bra]ele mamei sale, o ridic` \n picioare [i o privi drept
\n ochi.
– B`nuiesc motivul plec`rii tale. Sau cel pu]in cred c`-l
b`nuiesc. Nici nu m` intereseaz` de fapt. Vreau s`-]i spun
un lucru : nu vei pleca de aici. Nici azi nici alt` dat`. Vreau
s` r`mâi. Clotilde, \]i spun \n fa]a \ntregii familii aici
adunate, chiar dac` nu-i momentul cel mai potrivit: te
iubesc [i vreau s` m` c`s`toresc cu tine.
Uluit`, Clotilde se sim]i inundat` de un imens val de
fericire. Tandre]ea [i dragostea celor din familia Melville
o cople[eau. Fusese nebun` s` doreasc` s` plece. |n
mintea [i inima ei totul se \nv`lm`[ea. |[i aminti de
Jeremy cel din fa]a ei, de Jeremy cuprinzând-o \n bra]e, de
Jeremy s`rutând-o cu \nfl`c`rare [i ea r`spunzându-i pe
m`sur`...
Se smulse \ns` din bra]ele tân`rului, se a[ez` la loc [i
\[i [terse ochii cu [erve]elul.
– O s` te mâzg`le[ti cu machiaj peste tot, glumi Peggy.
– Cine o s`-l c`l`reasc` pe Duke dac` tu pleci ?
Nathan Melville pusese aceast` \ntrebare pe un ton
calm, aproape indiferent. Dar ea [tia c` b`rbatul se
controla bine. {i c` pusese \ntrebarea cea mai impor-
tant`.
– Domnul McQueene va g`si un alt jocheu.
– |nsu[i Jeff Manley [i-a rupt nasul când a c`l`rit. {i
atunci?
112 KATY BELAIR

– Nu [tiu.
|n biroul lui Nat se auzi telefonul sunând. Jeremy se
ridic` de la mas` [i se duse s` r`spund`. Reveni dup`
câteva clipe.
– Agen]ia \ntreab` dac`-]i confirmi rezervarea pentru
cursa New York - Paris.
Se f`cu din nou lini[te. Chiar [i Brian r`mase cu
furculi]a \n aer, semn de profund` preocupare, la el.
Doi cai nechezar` \n acela[i timp [i din p`durea Silver
Oaks se auzi o turturea gângurind. Calmul, frumuse]ea [i
tihna din Kentucky avur` câ[tig de cauz`. Clotilde \[i l`s`
capul \n jos, apoi \l ridic`.
– Anuleaz-o, te rog.
– Uraaa !
Brian se ridic` de la mas`, se repezi la Clotilde, o
prinse \n bra]e [i o strânse cu putere.
– Vei fi cumnata mea ! {i eu o s` fiu nespus de fericit.
Când o s` te saturi de Jeremy, sunt gata s` te iau eu de
nevast` ! |n felul acesta, vei r`mâne \n familie !
Inima Clotildei b`tea s`-i rup` pieptul [i-[i sim]i din
nou ochii inunda]i de lacrimi. Dar de data asta, erau
lacrimi de fericire. R`mânea totu[i un echivoc care tre-
buia l`murit imediat.
– N-am spus c` o s` m` m`rit, Brian.
Nathan zâmbi enigmatic. Maggy o privi cu gravitate
pe Clotilde [i fata fu impresionat` de perspicacitatea
privirii ei. Maggy [tia c` lucrurile nu erau chiar atât de
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 113

simple [i c` tân`ra abia se mai dezmeticise. F`r`


\ndoial` c` se va vindeca, dar pentru asta trebuia timp.
Jeremy \nghi]i \n grab` ultimele \mbuc`turi.
– Trebuie s` depun listele de participare la cursele din
iulie, de la Newark. Trebuie s` plec.
Trecu prin fa]a Clotildei, se aplec` u[or [i o s`rut` \n
fug` pe p`r. Ca un so] care pleac` \n fiecare diminea]` la
munc`. Fata se \ntreb` \ntr-o frac]iune de secund` ce ar
\nsemna o via]` plin` de s`rut`ri matinale pe p`rul ei,
s`rut`ri ale lui Jeremy, ve[nic gr`bit. Va avea f`r` \ndoial`
vreo trei-patru copii pe care-i va cre[te \n Kentucky [i care
ar deveni cu siguran]` c`l`re]i des`vâr[i]i.
Imaginea aceasta a unei liote de copii participând la
curse de ponei o f`cu s` zâmbeasc`.
Dup` ce Nathan se duse \n birou ca s` dea ni[te tele-
foane, urc` [i ea \n camera ei [i \ncepu s` despacheteze.
Remarc` faptul c` patul \i fusese f`cut cu cear[afurile din
ajun, a[adar \n mintea Sheilei, servitoarea, nici nu se
pusese problema ca ea s` plece.
Polly b`tu la u[` [i intr` f`r` s` a[tepte r`spuns.
– La telefon!
– Cine?
– Ghice[te !
Clotilde se concentr` câteva clipe.
– Fii dr`gu]` [i spune-i acestui domn c` nu vreau s`-i
r`spund, nici ast`zi, nici mâine, c`-l rog s` \nceteze cu
avansurile lui ridicole, c`-i voi c`l`ri calul pentru c` am un
114 KATY BELAIR

contract pe care mi-l voi respecta, dar pe care-l rog [i pe el


s`-l respecte. Crezi c` este destul de limpede ? \ntreb` ea.
– Absolut. Este exact ce trebuie spus. Apropo, Lincoln-ul
pe care l-am luat nu era al lui ci al unuia dintre invita]i,
care a \nnebunit de furie. M` duc acum s` i-l \napoiez.
Nu-mi pas`. Este un tip nesuferit [i bine i-am f`cut. Bun,
acum m` duc s`-l trimit la plimbare pe domnul proprietar.
Polly se \ntoarse dup` câteva minute.
– Zice c` vrea s`-]i vorbeasc` neap`rat.
– |nchide telefonul.
– Ai dreptate. {i apoi, m-am s`turat s` tot urc sc`rile.
Le urc` totu[i \nc` o dat`.
– Am \nchis telefonul. A sunat din nou. A zis c` o s`
vin` \ncoace. A mai zis c` vrea s`-]i vorbeasc` cu orice pre]
[i c` va reu[i, c` nu se va l`sa dus de nas.
Clotilde ridic` din umeri. Amenin]`rile lui Phil
McQueene i se p`reau foarte \ndep`rtate. Totul parc` se
\ndep`rtase, nimic nu mai prezenta interes. La ce bun s`
se mai gândeasc` la el ? Trebuia s` se concentreze asupra
\ntâlnirii cu Goodwill [i cu celelelte curse care vor veni.
Doar asta conta, doar asta trebuia s-o intereseze.
|i veni \n minte o inspira]ie subit`, cobor\, b`tu la u[a
lui Nat [i intr`.
– Nathan, pot s`-l c`l`resc pe Duke ? Vreau s` zic, acum?
– Dac` vrei tu, r`spunse b`trânul privind-o perplex.
Clotilde se preg`tea s` \nchid` u[a când el o re]inu cu
un cuvânt.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 115

– M` bucur foarte mult, pentru Jeremy [i pentru tine.


Ro[ie la fa]` [i \ncurcat`, Clotilde \i arunc` b`trânului
o privire disperat`. |i v`zu ochii plini de o bun`tate
mali]ioas`. Nat se bucura totu[i sincer pentru ei. La ce
bun s`-l dezam`geasc` chiar acum ?
Când Abbie o v`zu intrând \n box`, l`s` s`-i cad` din
mân` ]esala cu care-l frecase viguros pe Duke. Pielea
arm`sarului str`lucea \n toat` splendoarea ei.
– Abbie, nu mai plec.
– Grozav !
– Mul]umesc. Ai vrea s` mi-l \n[euezi pe Duke, te rog ?
M-a[ duce pu]in cu el la plimbare.
|ngrijitorul o privi cu ochi mari.
– La ora asta ? Ce-o s` zic` domnul Jeremy ?
– Domnul Nathan mi-a dat voie. L-am rugat eu. Nu-]i
face griji.
Abbie puse [aua pe Duke. Calul p`rea surprins c` se
\ntâmpl` a[a la o asemenea or`, dar nu manifest` nici o
indispozi]ie.
– Este bine c` r`mâne]i, domni[oar` Clotilde. O s` fie
o curs` simpatic`. O s` pariez o sut` de dolari pe dum-
neavoastr`.
– O sut` de dolari ?
– P`i, da, ce mai ! N-a]i v`zut afi[ul ?
O duse pe Clotilde \n sala de mese a \ngrijitorilor, o
\nc`pere mare, alb`, f`r` alt mobilier decât mesele lustru-
ite cu grij`. |n mijlocul unui perete se afla un afi[.
116 KATY BELAIR

Provocarea secolului ! Cincizeci de mii de dolari !


Duke \mpotriva lui Goodwill. Cea mai frumoas`
fran]uzoaic` \mpotriva lui Jeff chelbosul. O curs` mare
\ntre cei doi cei mai valoro[i cai din America. Nu pierde]i
importanta \ntâlnire din 12 aprilie de pe hipodromul din
Lexington ! |n program, o singur` curs` : cea mai mare.
Pariurile sunt deschise.
|ngrozit`, Clotilde privea literele mari, ro[ii [i aurii pe
fond alb. Contrar angajamentului pe care [i-l luase fa]` de
ea [i fa]` de Laughton, Phil McQueene o exploata ca pe o
marc` de s`pun. Hot`rât lucru, nu era decât un om al
banilor, un afacerist care nu respect` nimic. Cu siguran]`
c` \ncercase s-o seduc` numai pentru a-[i exercita mai
bine puterea asupra ei. Pentru a o avea a[a cum ai o
ma[in`, sau un cal...
Abbie o privea cu o admira]ie de nedescris. Ea \[i va
realiza visul [i poate c` va deveni cel mai mare jocheu,
ceea ce el nu va fi niciodat`. Clotilde \[i puse mâna pe
um`rul lui [i-i zâmbi.
– Ajut`-m`, Abbie. O s` câ[tig`m cursa asta. {i vreau
s`-]i mai spun ceva: po]i s` pariezi dou` sute de dolari.
Dac` nu-i ai, voi g`si eu undeva ca s` ]i-i dau. Duke, tu [i
cu mine, vom câ[tiga [i le vom dovedi tuturor acestor
\nfumura]i c` suntem cea mai bun` echip` din Kentucky.
O.K. ?
O furie rece pusese st`pânire acum pe Clotilde. Va
r`spunde acestei provoc`ri [i va câ[tiga cursa. Banii vor
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 117

merge la Abbie sau la spitalul jocheilor. Dac` nu avu-


sese curajul s` plece, trebuia acum s` se lupte s` câ[tige.
Abbie i-l aduse pe Duke, cuminte [i vesel, deloc obosit
dup` antrenamentul de diminea]`. |l \nc`lec` u[or [i
porni pe drumul spre p`dure. Pentru o plimbare solitar`,
ca s` se reg`seasc`, s` fie departe de tot. S` fie singur`.
Galopa pe o alee larg` t`iat` printre copaci, cu h`]urile
lungi, cu picioarele suple. Duke p`rea s` aprecieze asta.
Clotilde se plimb` astfel pre] de vreo or` ; p`durea era
atât de frumoas`, atât de lini[tit`. Fata \[i sim]ea din nou
inima senin`.
Aproape c` ajunsese la Creek Junction [i se \ntoarse.
Printre doi copaci, z`ri \n dep`rtare silueta greoaie a
break-ului albastru pe care-l cuno[tea bine. Cine-l con-
ducea ? {i ce c`uta aici ?
Jeremy o a[tepta la r`scruce. |nfipt bine \n cizmele lui
de cowboy [i \n blugi, p`rea perfect \n largul lui.
Dându-[i spre spate o [uvi]` blond` cu un gest pe care
Clotilde \l [tia de acum, veni spre ea [i mângâie gâtul calu-
lui cu un gest reflex.
– Pl`cut` plimbarea ?
– Excelent` !
– Crezi c` va fi \n form` pe 12 aprilie ?
– Cu siguran]`.
– {i tu ?
Clotilde nu \ntoarse capul [i \nfrunt` privirea lui
Jeremy. Tân`rul p`rea grav [i \ncordat. Ea resim]i un val
118 KATY BELAIR

de tandre]e fa]` de el [i se mir`. Cum de putuse s` fie atât


de apropiat` ieri de Phil McQyeene, \ncât fusese gata s` i
se d`ruiasc`, [i \n acela[i timp s` simt` tandre]e fa]` de un
alt b`rbat, doar la câteva ore diferen]` ?
Dar Jeremy o emo]iona [i ea \nc` mai avea \n minte
cuvintele lui de adineauri. S` se c`s`toreasc`? Ea nu era
totu[i \nc` dispus` s-o fac`. Drumul i se p`rea lung de
str`b`tut pân` acolo.
– Voi fi preg`tit` pentru curs`, Jeremy.
– {i pentru.... pentru ceea ce ]i-am spus adineauri ?
Clotilde cobor\ de pe cal [i-l l`s` pe Duke s` pasc`
lini[tit iarba fraged`. Lovi cu piciorul o piatr` [i rupse o
nuielu[` de alun.
– Sunt profund mi[cat` de ceea ce ai spus, Jeremy. Dar
am s`-]i r`spund sincer : este prea devreme ca s` vorbim
despre asta.
– {tiu. Dar tu [tii c` eu te iubesc de când te-am v`zut
la Melville House. F`r` \ndoial` c` sunt brutal [i stângaci,
dar asta poate din cauz` c` te iubesc prea mult. {i nu
vreau doar s` flirtez cu tine – chiar dac` mi-a[ dori mult
– vreau \ntr-adev`r s` m` c`s`toresc cu tine [i s` avem
copii. O mul]ime de mici Melville care s` alerge prin
p`durea asta \n care familia mea [i-a dus via]a de zeci de
ani. Str`-str`-str`bunicul meu chiar a luptat \mpotriva
sclaviei \n timpul r`zboiului de Secesiune. Vezi, a[adar...
Clotilde \[i plec` privirea, mi[cat` f`r` voia ei de tan-
dre]ea [i dragostea tân`rului antrenor. Dar nu putea s`-l
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 119

mint`. {i apoi, brusc, \[i aminti de mâinile lui Philip


mângâind-o, de arsura buzelor lui pe sânii ei, de
blânde]ea glasului s`u \n acele momente.
Inima \i b`tea cu putere [i sim]i c` o cuprinde
ame]eala. Cum de erau posibile toate astea?
– Jeremy, ascult`-m` un pic, te rog. Nu te sup`ra pe
mine, \n]elege-m`. Tot ceea ce pot s`-]i spun ast`zi, este
c` sunt profund mi[cat` de tot ce ai spus. La fel cum m`
tulbur` [i amabilitatea \ntregii tale familii fa]` de mine.
Jeremy, mai las`-mi pu]in timp...
El \nclin` capul \n semn de \ncuviin]are [i-[i privi
\ngândurat vârful cizmelor. Ea se apropie de el, \l s`rut`
u[or pe buze [i, \nainte ca el s` aib` timp s`-[i revin` din
surprindere, s`ri \n [a.
Jeremy vru s-o prind`.
– A[teapt`, zise el, a[teapt` pu]in!
Dar Clotilde \[i \ndemn` calul [i Duke porni \n galop
s`rind peste un trunchi gros de copac cu u[urin]a unui
cal de curse cu obstacole. Ea auzi zgomotul motorului
apoi se l`s` din nou lini[tea, tulburat` doar de cântecul
p`s`rilor.

*
* *

Nu percepu zgomotul elicopterului decât când ajunse


foarte aproape de Melville House. Duke mergea la pas [i
120 KATY BELAIR

c`l`rea]a lui visa. Brusc, trase de h`]uri. Aparatul ro[u cu


verde era, fire[te, al lui Phil McQueene. |i spusese doar lui
Polly c` o s` vin`.
Clotilde oft` [i \ntoarse calul. |ntâmplarea asta o exas-
pera. Se sim]ea istovit` de prea multe emo]ii, de prea
multe evenimente. De când era la Melville House, via]a ei
i se p`rea un vârtej. Fusese atât de lini[tit` la Paris...
|l \ndemn` pe Duke la trap [i se \ndrept` spre cl`direa
alb` a unei ferme ale c`rei acoperi[uri le z`rea printr-o
deschiz`tur` a p`durii. Aici locuia un oarecare Steve
Mallard, \i spusese \ntr-o zi Peggy, \mpreun` cu so]ia lui
[i cei doisprezece copii.
Ajunse repede la ferm`, trecu de barier`, intr`, atent`
s` nu-[i lase calul s` fac` vreo mi[care gre[it`. O femeie
gr`su]` [i zâmbitoare veni spre ea.
– Salut, frumoas` str`in` ! E[ti cu siguran]` tân`ra
fran]uzoaic` venit` la Nat Melville s` se antreneze, nu-i
a[a ?
Clotilde zâmbi.
– Exact. {i dumneata, dumneata e[ti Mildred Mallard ?
– Da. Haide, intr`. Hai s` bei o cea[c` de ceai.
Fata desc`lec` [i-l leg` pe Duke de un copac.
– Ai un cal foarte frumos, zise Mildred. Se pare c` i-ai
lansat o provocare afurisitului `luia de texan.
A[adar, toat` lumea era la curent ! Clotilde se v`zu
imediat \n pielea unei fiin]e ciudate [i se revolt`. Prea
târziu \ns`. Zarurile fuseser` aruncate.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 121

Cele dou` femei se a[ezar` \n buc`t`ria familiei


Mallard, bine \ntre]inut` [i cald`, cu mobilierul ei
obi[nuit dar mirosind bine a cear` [i lemn vechi.
– Philip McQueene este proprietarul calului, nu-i a[a ?
– |ntr-adev`r. |l cuno[ti?
– Eu, nu. Dar b`rbatul meu a lucrat odinioar` pentru
el, avea un contract de fructe [i legume. McQueene s-a
purtat urât cu el. Nu avea nici un motiv s-o fac`. Este un
tic`los.
Instinctiv, Clotilde vru s`-l apere. Dar la ce bun? Cu
atât mai mult cu cât Mildred avea f`r` \ndoial` dreptate.
Phil era un tic`los. Ar face mai bine ca [i ea s` fie con-
vins` definitiv de asta. {i cu cât mai repede, cu atât mai
bine.
|i mul]umi lui Mildred pentru ceai [i apuc` h`]urile lui
Duke. Probabil c` McQueene plecase deja. Nu era omul
care s` aib` r`bdare prea mult timp, chiar dac` era \n
stare s` vin` de mai multe ori [i s` nu renun]e niciodat`
la a-[i atinge scopul.
Dup` vreo jum`tate de or` de mers la trap, ajunse la
Melville House. Era clar c` elicopterul disp`ruse. Lini[tit`,
Clotilde o lu` pe aleea care ducea la grajduri.
– A venit McQueene, \i zise imediat Abbie \n timp ce
desh`ma calul.
– {i ce a zis ?
– S-a mirat c` a]i ie[it la plimbare dup`-amiaza.
– {i ce dac` ?
122 KATY BELAIR

– P`i, nimic. A plecat. A zis doar c` n-avea nimic


deosebit de f`cut [i tot ceea ce-[i dorea de fapt, era s`-l
bat` pe Goodwill.
Maggy \i spuse aproximativ acela[i lucru :
– A venit Phil. P`rea calm, dar gr`bit, voia s` vorbeasc`
cu tine.
– I-ai spus c` am vrut s` plec \n Fran]a?
– Nu.
– Mul]umesc.
– Te c`uta Jeremy adineauri.
– M-a g`sit.
Maggy nu \ndr`zni s` mearg` mai departe cu discu]ia.
Treburile fiului s`u n-o priveau. Dar Clotilde [tia ce gân-
dea ea. Familia Melville, cu Brian \n cap, ar fi fericit` ca ea
s` devin` una de-a lor. Definitiv. O cuprinse un senti-
ment de ru[ine. Avea oare dreptul s`-i mint` ? Avea drep-
tul s` le spun` c` nu voia s` se m`rite cu Jeremy?
Pe noptiera ei, g`si o buc`]ic` de hârtie \mp`turit` \n
patru. O desf`cu. Citi : Nu-mi plac doar viorile [i dolarii,
era scris cu litere mari [i hot`râte.
Cu un gest agasat, mototoli biletul [i-l arunc` \n co[ul
de hârtii. Apoi, r`zgândindu-se, \l lu` din nou, [i-l puse \n
po[et` [i r`mase \ngândurat` \ndelung. Ce voia el de
fapt ? {i ce a[tepta de la ea ?
Capitolul 9

Dup` vreo trei zile, Jeremy reveni la atac. Clotilde [i el nu


mai vorbiser` nimic de la ultima lor \ntâlnire ; de fapt, nimeni
nu mai pomenise nimic despre c`s`toria lor. Dar propunerea
pe care i-o f`cuse fiul cel mare al familiei Melville ap`sa
obsedant asupra rela]iei lor. To]i erau con[tien]i de asta.
– Clotilde, a[ vrea s` anun] c`s`toria noastr`.
– E[ti nebun, Jeremy! |]i distrugi via]a [i f`r` \ndoial`
c` [i pe a mea.
– Nu sunt destul de bun pentru tine, nu-i a[a? {i tot te
mai gânde[ti la McQueene ?
Ea evit` s` r`spund`. Cum s` fac` pentru ca el s`
\n]eleag` c` r`nile inimii nu se vindec` \n câteva ore, [i c`
ele sângereaz` mult` vreme \n adâncul sufletului?
Clotilde suferea \nc` pentru dragostea ei, chiar dac` nu-[i
d`dea seama prea bine dac` acum \l ura pe Phil
McQueene sau dac`-l iubea \nc`.
124 KATY BELAIR

S`-l uite m`ritându-se cu Jeremy? Ar fi fost poate


lini[titor, chiar ispititor, dar periculos [i absurd.
– Nu-]i dai seama ce spui, Jeremy. Nici la ce te-ai
expune, \ncerc` ea s` glumeasc`.
El se apropie de ea, o cuprinse de umeri [i-[i cufund`
privirea \n ochii ei.
– Nu sunt deloc nebun, Clotilde. {i am memorie. |mi
amintesc de s`rutul pe care mi l-ai dat, de \mbr`]i[area ta
[i de lumina pe care o aveai \n ochi \n seara aceea. Este
adev`rat c`, mai apoi, m-ai alungat. Am gre[it c` am ple-
cat [i m-am purtat ca un gentleman. |n fine... aproape.
Izbucnir` amândoi \n râs la aceast` amintire, [i asta
mai destinse atmosfera. Dar Jeremy insist` :
– Clotilde, gânde[te-te la mine, te rog. Gânde[te-te c`
te ador. {i nu [ov`i prea mult ca s`-mi spui c` vrei [i tu o
droaie de micu]i Melville pe care s`-i \nve]i s` c`l`reasc`
prin Silver Oaks.
Ea se l`s` ca el s-o cuprind` \n bra]e. Erau pe
verand`, abia ascun[i de grinda vopsit` din col]ul stâng.
Oricine ar fi trecut pe acolo ar fi putut s`-i vad`. Poate
c` Jeremy chiar asta dorea. Se gândi [i Clotilde la asta
dar \[i puse totu[i capul pe um`rul lui. Jeremy era
dintr-o dat` atât de dr`gu], atât de blând, iar ea se
sim]ea atât de singur`...
Vru s-o s`rute. F`r` s`-l refuze cu adev`rat, ea puse atât
de pu]in suflet \n acest s`rut \ncât el se retrase [i o privi
cu o mutr` \nciudat`.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 125

– Puteai [i mai bine.


Clotilde \[i plec` privirea. Nu, nu era \n stare de mai
mult. {i nici m`car nu se gândea la Phil. Se sim]ea golit`
de orice sentiment, inima \i era pustiit`, trupul [i sufletul
la fel. Dar Jeremy nu putea s` \n]eleag` acest gen de pusti-
ire. |n lumea lui, nimeni nu avea niciodat` inima pustiit`...
Ap`ru Brian, cu un sandvi[ \n mân`.
– Ei, \ndr`gosti]ilor, când ne anun]a]i vestea cea bun` ?
{tii, Clotilde, \ntre noi fie vorba, eu nu te-a[ sf`tui deloc
s-o faci. Nu face doi bani. {i apoi, nu-i decât un geamba[.
Tu ar trebui mai degrab` s` te m`ri]i cu un tip ca mine,
tân`r [i cu un viitor str`lucit, un intelectual distins de pe
Coasta de Est, nu cu un gr`jdar din Kentucky.
Abia reu[i \n ultima clip` s` se fereasc` de lovitura de
picior furioas` pe care vru s` i-o dea Jeremy [i disp`ru
mu[când cu poft` din sandvi[ul lui.
– Ce ar fi totu[i s`-mi r`spunzi la \ntrebare? mai
\ncerc` Jeremy, tenace.
– }i-am r`spuns deja, Jeremy. Tu e[ti un b`iat foarte
cumsecade, dar m` tem c` a[ strica totul dac` ]i-a[ spune
da.
– Eu te-a[ iubi pentru amândoi, draga mea. Te-a[ iubi
atât \ncât n-ai mai avea nevoie de nimic altceva pe lume.
Doar de mine, pu]intel. Haide, Clo, spune da, spune da!
Toat` lumea ar fi atât de bucuroas`!
Pre] de o clip`, ea fu gata s` cad` \n capcan`. Din plic-
tiseal`, de grija de a-i face pl`cere lui Jeremy, de a-l face
126 KATY BELAIR

fericit, pentru a mul]umi \ntr-un fel familiei Melville pentru ama-


bilitatea lor. Dar ea [tia c` nu te c`s`tore[ti din amabilitate...
– Te rog, Jeremy! O s` mai vorbim [i alt` dat`. |]i promit.
Am s`-]i spun ce-mi va [opti inima, [i doar ea, \]i jur. Dar
acum, hai s` muncim. Avem de câ[tigat cursa aia afurisit`.
– N-avea grij`, feti]o, m` gândesc mereu la asta. De alt-
fel, voi pleca la Frankfurt s` comand ni[te potcoave noi
despre care am auzit vorbindu-se c` sunt, pare-se, mai
u[oare. A[a c`, pe curând !
Abia plecase Jeremy c` Bentley-ul negru \[i f`cu
apari]ia \n fa]a biroului lui Nathan, oprind lin. Cobor\ din
el Philip McQueene \nso]it de un b`rbat a c`rui fa]`
ro[covan` Clotilde [i-o amintea. Unde-l mai v`zuse oare?
|i r`spunse salutului lui Phil [i-i zâmbi b`rbatului care
se \nclinase \n fa]a ei. Sim]i un nod \n gât [i se preg`tea s`
intre \n cas` când Phil o opri cu autoritate.
– Este vorba despre Duke.
Fata se opri brusc [i se \ntoarse, cuprins` de o team`
nedefinit`. Ce voia s` spun` Phil ?
– M-am hot`rât s`-l vând.
McQueene vorbea privindu-[i vârful pantofilor negri.
|mbr`cat elegant cu un costum gri [i cravat` ro[ie, p`rea
oarecum plictisit dar hot`rât. Clotildei i se p`ru c` se
schimbase, parc` mai \mb`trânise.
Acum \[i amintea de \nso]itorul lui Phil: era cel care aler-
gase \n urma proprietarului, propunându-i sute de mii de
dolari pentru a cump`ra arm`sarul \nving`tor la Lexington.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 127

– Domni[oar` Lapierre, zise el, dac` ast`zi am s`


cump`r acest cal, pe care-l consider a fi cel mai bun din
lume, ve]i accepta s`-l c`l`ri]i \n curs` pentru mine ? Cât
\mi ve]i cere atâta v` voi da.
Clotilde era uluit`. Omul cump`ra calul \mpreun` cu
jocheul, a[a cum cumperi o ma[in` dotat` cu un radio
stereo la bord, fabricat \n serie.
– Am un contract cu domnul McQueene. Dar \n
situa]ia asta, contractul mi se pare anulat „de facto“.
– Vei fi pl`tit` suficient dac` se perfecteaz` vânzarea,
interveni McQueene.
Fata ridic` din umeri. |ntotdeauna, pentru el, totul se
reducea la o problem` de bani! Cu bani, po]i cump`ra
a[adar totul? |l privi pe McQueene cu un asemenea dis-
pre] \ncât acesta \ntoarse capul.
– Nici nu poate fi vorba s`-l c`l`resc pentru dumnea-
voastr`, domnule...
– Windicott, domni[oar` Lapierre, Harry
Windicott.
– Ei bine, domnule Windicott, sunt foarte onorat` de
propunerea dumneavoastr`, dar m` v`d obligat` s` refuz.
Nu m` intereseaz`. Mul]umesc.
– |mi pare r`u. Acum, hai s` vedem calul, \i propuse
Windicott lui Philip.
Acesta c`uta s` prind` privirea Clotildei, dar fata \l evit`
cu grij` [i porni spre camera ei \n timp ce proprietarul lui
Duke, dezam`git, se \ntoarse spre Harry Windicott.
128 KATY BELAIR

Clotilde nu ajunse \ns` pân` la primul etaj ci se pr`bu[i pe


canapeaua cea mare din camera de zi [i-[i ascunse fa]a \n
mâini. Dac` i-l luau pe Duke, nu mai avea nici un motiv s` mai
r`mân` mult` vreme la Melville House. F`r` \ndoial` c` Phil
rupea cu bun` [tiin]` [i ultima leg`tur` care-i unea. Vânzarea
lui Duke nu avea alt` semnifica]ie, era sigur` de asta.
A[a o g`si Nat Melville când, la rândul lui, intr` \n cas`.
Se pro]`pi \n fa]a ei, cu picioarele dep`rtate ca un b`trân
cowboy, cu chipul trudit marcat de \ngrijorare. De pe
verand`, se auzeau vocile lui McQueene [i Windicott.
– Duke a fost vândut, o anun]` Nat cu voce foarte sc`zut`.
Clotilde ridic` \ncet capul spre el, incapabil` s` ros-
teasc` un cuvânt.
– Este vândut \ncepând cu 13 aprilie. Asta \nseamn` c`
la cursa de pe 12, tot tu ai s`-l c`l`re[ti, iar noi o s`-l
antren`m pân` atunci.
– Nu.
Nat o privi [i zâmbi aprobator.
– {i de ce nu, feti]o? o \ntreb` el totu[i.
Dintr-un salt, ea fu \n picioare, puse \n treac`t o mân`
complice pe um`rul b`trânului [i se repezi pe verand`.
V`zând-o, cei doi b`rba]i \[i \ntrerupser` discu]ia. Ea se
\nfipse \n fa]a lor dar i se adres` lui Phil:
– Din moment ce ai vândut calul, eu nu-l mai c`l`resc.
Vreau s` fiu limpede \n]eleas`: nu-l mai c`l`resc \ncepând
chiar din aceast` clip`. Niciodat`. {i mai ales nicidecum
pe 12 aprilie.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 129

– E[ti sub contract pân` atunci. Nu ai ce discuta atâta


vreme cât contractul este \n vigoare, semnat \n bun`
regul`, \i replic` el pe un ton sec.
– Pe de o parte, adineauri erai gata s` m` pl`te[ti sufi-
cient pentru faptul c` tu ai fi rupt contractul ; pe de alt`
parte, nu-mi pas` nici un pic de contractul t`u. D`-m` \n
judecat` dac` vrei. Adio, domnule McQueene !
Le \ntoarse spatele [i-i l`s` pe cei doi buim`ci]i. Nat
Melville era \n biroul lui. Ea intr` f`r` s` bat` la u[`, cu
respira]ia accelerat`, gâfâind aproape, ro[ie la fa]` de
furie.
– Bine ai f`cut, micu]o, o aprob` Nat foarte repede.
Am auzit totul. Ai zis ceea ce trebuia.
Philip McQueene intr` la rândul lui \n birou, cu chipul
\ncordat la extrem, cu ochii negri scânteind de furie.
Clotildei i se p`ru mai seduc`tor ca niciodat`.
– Nathan Melville, vin s`-]i spun un lucru. |l vând pe
Duke lui Windicott. Dar dac` gai]a asta aici de fa]` – [i
ar`t` cu b`rbia spre Clotilde, dispre]uitor, f`r` ca m`car
s-o priveasc` – a[adar dac` domni[oara Lapierre nu-l
c`l`re[te pe Duke pe 12 aprilie, \mi retrag to]i caii de la
baza de antrenament Melville.
Amenin]area era serioas`. Zece cai \n grija unui
antrenor, aceasta reprezenta sume considerabile de bani
\n fiecare an; s` pierzi un asemenea venit, chiar [i pentru
o cas` celebr` ca aceea a lui Nat, era un risc pe care pu]ini
antrenori ar fi \ndr`znit s` [i-l asume.
130 KATY BELAIR

Nathan Melville nu ezit` \ns` nici o clip`. Se \ntoarse spre raf-


turile din spatele biroului s`u [i scoase foarte repede, aproape
f`r` s` caute, zece dosare groase pe care i le \ntinse lui McQueene.
– Iat` caii dumitale, domnule McQueene. {i acum, ie[i
de aici. Pe mine nu m-a [antajat niciodat` nimeni. N-am
de gând s` te mai ascult.
– Nat, doar n-o s`... Ziceam [i eu a[a...
– Ie[i. {i nu te mai \ntoarce.
– A[ vrea doar s`-i spun o vorb` domni[oarei Lapierre.
– Asta o prive[te pe ea.
Nat ie[i totu[i din birou, l`sându-i singuri. |nc`perea
mirosea a lemn ceruit [i piele de hamuri.
– Clotilde, zise Phil McQueene \nceti[or, tu m` faci
s`-mi pierd cump`tul [i s` spun lucruri pe care nu le-a[ fi
spus niciodat`. Clotilde !
Se apropie de fat` [i \ncerc` s-o oblige s`-l priveasc`. Ea
refuz` \ns` [i-[i fix` privirea pe col]ul de sus al ferestrei.
– Clotilde, te rog, am atâtea lucruri s`-]i spun.
Fata lupta din toate puterile ca s` nu se arunce \n
bra]ele lui. Ar fi fost o nebunie pentru c` el nu se va
schimba, nu putea s` se schimbe vreodat`. |ntotdeauna ar
exista \ntre ei aceast` diferen]` \n a privi banul, [i orgoliul
f`r` margini al b`rbatului. Sigur, \i l`sase un bile]el \n care
scrisese: “Nu-mi plac doar banii [i viorile”, dar acum era
prea târziu. {i pe deasupra, \l vânduse pe Duke acestui
om \ngrozitor cu fa]a ro[covan`. Era un lucru de neiertat,
orice motiv ar fi avut s-o fac`.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 131

Rupând t`cerea care se ab`tuse \ntre ei, Clotilde se


\ndrept` spre u[` cu un pas mecanic. El \ncerc` s-o
opreasc`. Ea \l fulger` cu privirea [i ie[i f`r` s` mai
priveasc` \napoi.
Zarurile fuseser` aruncate. Ea tocmai \i pierduse [i pe
Phil McQueene [i pe Duke.
Câteva clipe mai târziu, auzi Bentley-ul demarând [i
izbucni \n lacrimi.

*
* *

Dup` un timp, Clotilde \[i r`cori fa]a [i se duse la tele-


fon. Sim]ea nevoia s` vorbeasc` \n fran]uze[te. Cu p`rin]ii
ei. Trebuie s` fi fost \nc` acas`, gra]ie decalajului orar.
Fata se sim]ea singur`, pierdut`, izolat`. Ar fi dat orice ca
\n aceste momente s` se afle lâng` ai s`i. Aproape imediat
dup` ce sun`, \i r`spunse mama ei. Clotilde [i-o imagin`
\n capotul ei alb, cu p`rul deja piept`nat cu grij`,
supraveghind totul \n cas`, zâmbitoare [i blând`.
Doamna Lapierre pricepu repede c` fiica ei are ceva pe
suflet. Dar Clotilde nu voia s`-i povesteasc` totul. Ceea
ce-[i dorea era numai s` se simt` inclus` din nou \n via]a
familial`, s`-[i aud` mama vorbind, s`-i povesteasc`
lucrurile banale petrecute zi de zi.
Isabelle Lapierre \n]elese ce a[tepta fiica ei de la ea [i
nu mai contenea cu p`l`vr`geala, cu comentariul
132 KATY BELAIR

ultimelor bârfe de la Paris. Clotilde o l`sa s` vorbeasc`,


hot`rând c` va pl`ti nota de telefon direct la Western
Union. Va fi foarte scump`, dar nu-i p`sa.
L`s` s` se \n]eleag`, printre rânduri, c` se cam plicti-
sise de Kentucky, \i povesti c` Duke fusese vândut, vorbi
despre \ntrecerea din 12 aprilie, ferindu-se totu[i s`
spun` ceva despre rela]iile ei personale cu Phil
McQueene. Isabelle Lapierre b`nui \ns` suferin]a care o
m`cina pe fiica ei, dar nu spuse nimic.
– Ascult`, feti]a mea, iat` ce-]i propun eu : r`mâi acolo
pân` pe 13 aprilie de exemplu. Nu ca s` alergi \n curs`,
nici vorb`, ai dreptate, ci doar a[a, ca s` la[i lucrurile s`
decurg` \n voia lor, s` se calmeze un pic. Nu este bine
niciodat` s` te pripe[ti, crede-o pe b`trâna ta mam`.
S` r`mân` pân` pe 13? De ce nu? Sugestia i se p`ru
\n]eleapt`. Clotilde \i mul]umi mamei sale [i \nchise tele-
fonul, \ngândurat`.
Jeremy intr` ca o furtun` \n salon [i trânti u[a \n urma lui.
– Ce am auzit? L-a vândut pe Duke?! {i l-a retras de la
baza de antrenament Melville? Este nebun! Spune-i c` nu-i
cu putin]`!
Clotilde \l privi, tulburat`. Jeremy p`rea \ntr-adev`r disperat.
– Este cu putin]` [i este adev`rat, Jeremy. Tocmai
mi-a spus-o Phil McQueene \nsu[i. I-a confirmat acest
lucru [i tat`lui t`u.
– Nu se poate! protest` el cu o voce ceva mai slab`.
– Este adev`rat.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 133

Nathan tocmai ie[ise din biroul s`u. Se \ndrept` spre


bar [i, fapt absolut neobi[nuit pentru el, \[i turn` un
pahar de coniac pe care-l b`u dintr-o \nghi]itur` sub
privirile fiului s`u [i a Clotildei.
Fata avu o strângere de inim`. Din cauza ei, Nat [i baza
de antrenament Melville tocmai pierduser` un client
important. Ea nici m`car nu avusese timp s`-i
mul]umeasc` b`trânului pentru gestul lui nea[teptat.
– Ai fost formidabil, Nat. Absolut formidabil.
– Nu-mi mul]umi. Sunt foarte bucuros c` ne-a p`r`sit.
M` cam agasa de mult` vreme cu aerele lui de domnul-
[tie-tot, cu paralele lui, cu ma[ina lui englezeasc` [i cu eli-
copterele lui. Mai devreme sau mai târziu ar fi trebuit s`
ne desp`r]im. Acum s-a rezolvat.
Clotilde se feri s`-i atrag` aten]ia c` b`use burbon pe
stomacul gol pentru prima oar` de când \l [tia ea.
– Cine \l va antrena pe Duke? \ntreb` Jeremy.
– Nu [tiu. Habar n-am. {i nu-mi pas`. Nu mai e treaba
mea, fiule. P`cat pentru el, [i p`cat pentru ea, ad`ug` el
ar`tând spre Clotilde.
– A[ vrea s` ciocnesc un pahar cu tine, Nat, zise ea.
Surprins, Nathan se duse din nou spre bar [i-i servi
paharul cerut.
– Am s` iau [i eu unul, declar` la rândul lui Jeremy.
Ciocnir` f`r` veselie. Nat se gândea la baza lui de
antrenament, fiul lui la Clotilde, iar Clotilde la Phil
McQueene.
134 KATY BELAIR

Totul o f`cea s` cread` c` a[a era mai bine, c` mai


devreme sau mai târziu trebuia s` se termine – aici Nathan
Melville avea dreptate – dar inima i se r`zvr`tea \mpotriva
ra]iunii, toat` fiin]a ei \i vorbea de dragoste [i-i spunea c`
aceast` dragoste avea ochii negri ai lui Phil McQueene.
|[i b`u [i ea coniacul dintr-o \nghi]itur` [i fu cât pe ce
s` le[ine de t`ria alcoolului. Le zâmbi totu[i celor doi
Melville.

*
* *

Zilele care urmar` i se p`rur` Clotildei a fi cele mai


lungi din via]a ei. Nu f`cea nimic, pierdea timpul pe la
câte un antrenament, \[i \ntorcea adesea privirea spre
boxa, acum goal`, a lui Duke. Arm`sarul cel negru plecase
\ntr-un furgon pe care mai \ntâi \l sp`rsese lovind cu
picioarele. Fusese dus la Vanderen, un olandez care se
[tia c`-[i conduce caii cu biciul. Clotilde se gândi c` Duke
nu va suporta s` fie tratat astfel. Dar nu-i va apar]ine
definitiv lui Windicott decât dup` 12 aprilie. La \ntrecere
va alerga sub culorile lui Phil McQueene. Acesta nu mai
putea s` se retrag` \n ultimul moment. Ar fi fost nedemn
pentru reputa]ia lui.
|n ziua cursei, ea voia s` ia avionul spre Colorado. Sau
indiferent \ncotro \n alt` parte decât spre Lexington.
Numele s`u fusese [ters de pe afi[e pentru a fi \nlocuit cu
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 135

cel al lui John Gabourian, un jocheu cu o bun` reputa]ie,


care nu câ[tigase totu[i niciodat` vreo curs` interna]ional`.
Emisari trimi[i de Phil \ncercaser` s-o conving` pe fat`
s` revin` asupra deciziei sale; ea \ns` nu cedase. Unul din-
tre ei \i oferise chiar zece mii de dolari.
– Zece mii de dolari pentru o singur` curs`. |]i dai
seama ? Plus ni[te procente dac` câ[tigi. Este contractul
cel mai extraordinar din Statele Unite, precizase el.
Clotilde ridicase din umeri. Dar pân` la urm` nu luase
avionul s` plece aiurea. Cu o e[arf` pe cap, cu ochelari negri pe
nas, cu teni[i [i blugi presp`la]i, sem`na cu oricare dintre miile
de fete obi[nuite aflate la fa]a locului. Nu voia s` fie recunoscut`.
Nathan [i Maggy Melville refuzaser` s` mearg`. Peggy
[i Brian erau la universitate. Doar Polly merse cu Clotilde,
care nu voia s` fie v`zut` \n preajma lui Jeremy pentru a
nu fi recunoscut`.
– S` mergem, fran]uzoaico, \i zise Polly.
Cursa ini]iat` de Steve Laughton ar fi trebuit s` fie o
afacere privat` dar se transformase \ntr-o mare chermez`.
Petrecerea popular` era \n toi. Vânz`torii de hot-dog [i
cartofi pr`ji]i f`ceau afaceri excelente. Soarele era
fierbinte [i megafoanele nu mai conteneau s` transmit`
publicitate [i \ndemnurile animatorilor.
|naintea cursei dintre Goodwill [i Duke, organizatorii
programaser` [i o curs` de deschidere, dar spectatorii –
cu zecile de mii – nu veniser` decât ca s` parieze pe cei
doi cai prestigio[i.
136 KATY BELAIR

Clotilde se \ndrept` spre cântar, evit` cu grij` camera


jocheilor, unde ea nu \ndr`znise s` se dezbrace, [i se duse la
grajdul lui Duke, trecând prin locul \n care ea [i Phil se \ntâl-
niser` fa]`-n fa]`, atât de plini de dragoste [i de speran]` [i
unul [i cel`lalt \ncât doar amintirea acestei scene o \nfior`.
|n ciuda e[arfei de pe cap [i a ochelarilor negri, Abbie
o recunoscu de departe [i se repezi spre ea. Vru s-o con-
duc` imediat la Duke. Arm`sarul era p`zit mai bine [i
decât pre[edintele Statelor Unite, de teama vreunui dopaj
sau a unei interven]ii r`uvoitoare de ultim` or`.
Ea refuz` \ns` s` mearg`, cu durere \n suflet, [i se
\ndep`rt` sub privirea dezaprobatoare a \ngrijitorului. Nu
se putu ab]ine totu[i s`-l \ntrebe:
– Cum se simte Duke?
– Bine. Dar n-a[ mai miza mai mult de o sut` de dolari
pe el. Cred c` va câ[tiga pentru c` este calul cel mai
valoros din toate timpurile, dar eu nu mai am tragere de
inim`, domni[oar` Clotilde.
|l z`ri pe Phil McQueene, foarte elegant \n haina lui de
tweed importat` din Sco]ia [i pantalonul de flanel` foarte bine
croit. Era \nso]it de Windicott, care p`l`vr`gea foarte sigur pe
el. Phil t`cea. Clotilde \ntoarse capul, nu voia s` fie v`zut`.
Pierdut` \n mul]imea care se \nghesuia acum \n jurul
celor ce f`ceau pariurile, se sim]ea inutil` [i regreta c`
venise. |ntinse totu[i [i ea câ]iva dolari ca s` parieze.
– Vino, zise Polly, [tiu eu un loc de unde putem vedea
toat` cursa. {i n-o s` ne vad` nimeni.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 137

|n aceea[i clip`, Duke [i Goodwill, acoperi]i cu \nveli-


torile somptuoase \n culorile proprietarilor lor, ie[eau din
]arcul \n care fuseser` ]inu]i de \ngrijitorii lor [i se \ndrep-
tau spre cântar. Goodwill era un arm`sar roib superb de
doi ani [i jum`tate, fin, sub]irel, foarte \nalt, care d`dea o
extraordinar` impresie de suple]e [i frumuse]e. Steve
Laughton nu min]ise: avea \ntr-adev`r un cal magnific.
Aplauze \ndelungate \i salutar` pe cei doi jochei când
ace[tia ap`rur` \n sfâr[it. Jeff Manley, mai \ncruntat ca
niciodat`, privea departe \naintea lui, foarte concentrat.
Gabourian, dimpotriv`, zâmbea cu gura pân` la urechi
sub cascheta \n culorile verde [i ro[u ale lui Phil McQueene.
Duke trop`ia [i lui Abbie \i era greu s`-l ]in`. De dou`
ori, se cabr` nelini[tit, dar jocheul lui \l mângâie u[or pe
gât. Clotilde \[i d`du seama c` arm`sarul era \ntr-o form`
foarte bun`, dar [i mai nervos decât de obicei.
Pielea \i str`lucea admirabil, dar Clotilde sim]i instinc-
tiv c` animalul nu era \n largul lui.
Johnny Gabourian ]inea \n mâna dreapt` o crava[`. Era
f`r` \ndoial` o gre[eal` datorat` antrenamentelor de la
Vanderen.
– Pariez pe Goodwill la doi contra unu ! urla cineva.
– Goodwill la trei contra unu, r`cni un altul.
– Duke la patru contra unu, strig` al treilea.
Polly \[i scoase portofelul [i num`r` o sut` de dolari pe
care-i flutur` f`când semn celui mai apropiat bookmaker.
Clotilde o prinse de mân`.
138 KATY BELAIR

– Ce te-a apucat ? se mir` Polly. Tu nu joci ? N-ai \ncredere ?


Trist` [i palid`, Clotilde [ov`i o clip`.
– A[a este. N-am \ncredere. De fapt, chiar mi-e team`.
– De ce? E[ti nebun` !
– Nu [tiu. Mi-e team`, atâta tot. Este o prostie, nu-i a[a?
Polly p`ru impresionat` de tonul pe care-i vorbise pri-
etena ei [i-[i puse banii \n portofel. I-ar fi pl`cut totu[i
foarte mult s` parieze.
– |nc` mai e[ti \ndr`gostit` de Phil McQueene, nu-i
a[a? o \ntreb` ea pe nea[teptate.
Clotilde tres`ri [i ochelarii negri \i c`zur` de pe nas.
Pân` s` se aplece ea s` [i-i ridice, un tân`r de al`turi fu
mai rapid [i-i \ntinse. Fata \i zâmbi. El o privi cu aten]ie.
– Nu sunte]i cumva cea care ar fi trebuit s` alerge
ast`zi, cu Duke?
– Ba da! Dar v` rog s` nu spune]i nimic. V` rog!
– Bine, de acord, de acord, bomb`ni acesta.
Tân`rul plec` [i Clotilde \[i d`du seama c` incognitoul ei
nu va mai dura mult` vreme. Polly [i cu ea \[i schimbar`
locurile, sperând s`-i descurajeze astfel pe eventualii curio[i.
Peste toat` h`rm`laia, se auzi la un moment dat clopo-
tul care anun]a plecarea \n urm`toarea curs`. Peste
mul]ime se l`s` o lini[te profund` [i fiecare se ridic` \n
picioare ca s` vad` mai bine. Cele dou` fete f`cur` la fel.
Goodwill a[tepta calm startul \n spatele barierei, sub
amenin]area crava[ei lui Jeff Manley. Duke se zb`tea pe
loc, refuzând s` se alinieze al`turi de rivalul s`u.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 139

Clotilde \[i aminti cât de greu \i fusese [i ei s`-l \nve]e


s` se alinieze la start. Gabourian ridic` crava[a; acest sin-
gur gest \l sperie pe Duke care nechez` [i se zb`tu [i mai
tare.
Pân` la urm`, jocheul reu[i s`-l aduc` al`turi de
Goodwill. Abia apucase s` fac` asta [i r`sun` \mpu[c`tura
starterului. Duke porni cu doi metri \ntârziere fa]` de
Goodwill. Acesta din urm` pur [i simplu zbura, purtat de
urletele mul]imii : Goodwill ! Goodwill !
|n tribuna proprietarilor, Clotilde \l z`ri pe Phil
McQueene. Era palid ca un mort [i mâinile i se crispaser`
pe balustrad`. Neglijându-[i binoclul atârnat de gât, se
aplecase \nainte, \ncordat cu toat` fiin]a lui spre
arm`sarul cel negru care, iat`, acolo, la prima turnant`,
câ[tiga deja teren asupra advesarului s`u.
Din câteva fuleuri fantastice, \l ajunse din urm` pe
Goodwill. Un nou strig`t str`b`tu mul]imea. Fascinat`,
cu inima gata s`-i sparg` pieptul, Clotilde \[i sim]ea
unghiile \nfigându-se \n palme [i-[i mu[c` buzele ca s`
nu ]ipe.
Vreo câteva zeci de metri, cei doi cai galopar` al`turi.
Mul]imea urla acum f`r` \ntrerupere. Spectacolul oferit
de cei doi arm`sari, cu coama \n vânt, lansa]i cu toate
posibilit`]ile lor, era cople[itor de frumos [i de aspru.
Intrar` \mpreun` pe scurta linie dreapt` care preceda
ultima turnant`. Mai erau de alergat doar vreo trei sute de
metri.
140 KATY BELAIR

– Acum, strig` Clotilde din toate puterile, acum !


|[i aminti cum ea \ns`[i \i ceruse calului un ultim efort
pe aceast` por]iune [i cum acesta pornise \ntr-un elan
nebun, distan]ându-se de ceilal]i urm`ritori cu câ]iva
metri. Acum, Duke era \nspumat, dar [i rivalul s`u era la
fel.
Ca [i cum ar fi auzit-o pe Clotilde, Johnny Gabourian
vru [i el s`-l solicite pe Duke. Ca un jocheu cu experien]`,
obi[nuit s`-[i crava[eze calul \n acest moment al cursei,
ridic` crava[a [i lovi de dou` ori.
|nnebunit de durere [i de umilin]`, Duke f`cu brusc
un salt extraordinar. Johnny Gabourian, oricât de experi-
mentat ar fi fost, nu se a[teptase la o asemenea brutali-
tate. Aproape c`]`rat pe gâtul lui Duke, mi[cându-[i
bra]ele \n ritmul alerg`rii calului, cu picioarele \nfipte
pân` la glezne \n sc`ri, abia \[i mai ]inea echilibrul. Saltul
arm`sarului \l dezechilibr`. Zbur` brutal peste capul aces-
tuia, c`zu pe un um`r, se rostogoli de mai multe ori [i
r`mase lat pe gazon.
Mul]imea, aproape r`gu[it`, scoase un nou urlet. Duke
trecea linia de sosire cu o lungime \nainte lui Goodwill.
Cu toate acestea, pierduse cursa. Va fi descalificat.
Gabourian \ntârzia s` se ridice. Infirmierii se repezir`
spre el. Clotilde \l z`ri [i pe Phil alergând.
|ncremenit`, gâfâind de parc` ea ar fi participat la
curs`, cu mâinile crispate pe inim`, Clotilde \[i \ndrept`
privirea spre arm`sarul cel negru. Acesta f`cu \nc` o dat`
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 141

aproape turul complet al pistei de alergare, d`râm` \n tre-


cere cu o zvârlitur` de copit` o barier` ce-i ie[i \n cale, [i
\n sfâr[it se opri brusc \n fa]a lui Abbie care-l a[tepta \n
mijlocul pistei. Se l`s` cu docilitate prins de h`]uri [i se
\ntoarse la grajd sub \njur`turile pariorilor pe care-i
f`cuse s` piard` sume considerabile.
– McQueene al t`u tocmai vede cum \i zboar` de sub
nas cincizeci de mii de dolari, zise zeflemitor Polly.
– Nu este McQueene „al meu“, Polly.
Uralele mul]imii \l \ntâmpinar` pe Steve Laughton care
ajunsese la cântar. Frumoasa blond` era al`turi de el.
Aproape f`r` voia ei, Clotilde se aproie, dar se \ndep`rt`
apoi repede de grupul care-l \nconjura pe \nving`tor [i pe
calul acestuia. Jeff Manley \nsu[i \[i l`sase la o parte
\ncruntarea [i-[i ar`ta din]ii \ng`lbeni]i, \ntr-o schi]` de
zâmbet.
O mul]ime de curio[i se \nghesuia \n jurul boxei lui
Duke. Indiferent` de acum la glumele celor ce c`scau
gura [i la teama de a-l \ntâlni pe Phil McQueene, cu inima
\nc` b`tându-i puternic, Clotilde se \ndrept` spre
arm`sarul negru. Abbie \mpreun` cu un tân`r \ngrijitor
pe care ea nu-l cuno[tea \l bu[umau viguros cu o mân` de
paie. Calul mai gâfâia \nc` [i r`sufla greu, dup` efortul lui
necugetat.
– A ajuns totu[i primul, nu ?
Clotilde i se adresase lui Abbie. |ngrijitorul se ridic` [i
chipul i se lumin`.
142 KATY BELAIR

– A[a este, a ajuns primul. A]i v`zut, domni[oar`


Clotilde? cu o lungime \ntreag` pe care a scos-o \n treizeci
de metri. N-am mai v`zut niciodat` a[a ceva.
Tân`rul ajutor al lui Abbie \i privea cu gura c`scat`,
fixând-o pe Clotilde f`r` s` se jeneze.
– Dac` l-a]i fi c`l`rit, domni[oar` Clotilde, Duke ar fi
câ[tigat de-adev`ratelea. Dumneavoastr` nu l-a]i fi
crava[at niciodat`, nu-i a[a?
– Nu [tiu, Abbie. Nu cred.
Nu era treaba ei s`-l acuze pe Johnny Gabourian.
Acesta f`cuse ceea ce ar fi f`cut cu oricare cal. Dar Duke
nu era oricare cal. |n orice caz, presim]irile fetei se
adeveriser`.
– S` \ncerc`m s` afl`m ve[ti despre Johnny, \i zise ea
lui Polly.
Cele dou` fete se \ndreptar` spre birourile direc]iei. |n
fa]a u[ii directorului, se lovir` pur [i simplu de Phill
McQueene. Polly se \ndep`rt` repede, l`sându-i singuri.
– S-ar zice c` am pierdut totul, nu-i a[a? zise Phil dup`
o clip` de t`cere. Am pierdut cursa, mi-am pierdut calul,
[i pe tine!
Capitolul 10

Cu ochii ie[i]i din orbite, cu fa]a stacojie, Harry


Windicott venea \ntins spre ei, \nnebunit de furie.
– McQueene, m-ai \n[elat! Calul `sta pe care mi l-ai
vândut cu un pre] exorbitant este nebun! Niciodat` nu va
\ncheia \n câ[tig`tor o curs`. Ne pierdem [i timpul [i banii
cu el !
– Când l-ai cump`rat, nu mi-ai spus acela[i lucru. Dac`
jocheul t`u nu [tie s` c`l`reasc` un cal mai sensibil, asta
totu[i nu-i vina mea, Harry.
– M-ai \n[elat, repet` proprietarul lui Duke. Po]i s`-]i
iei \napoi arm`sarul.
Phil McQueene o consult` din priviri pe Clotilde. Ea
\ns` nu \ndr`zni s` cread` c` este adev`rat [i-[i feri
privirea. Windicott \[i d`du seama c` ei doreau s` r`mân`
singuri [i se retrase un pas. El nu se prea pricepea la
„chestiile astea“. Iar frumuse]ea Clotildei \l tulbura chiar
mai mult decât faptul c` ea refuzase s` alerge pentru el.
144 KATY BELAIR

– Clotilde, zise Phil cu voce tare, domnul Windicott


mi-a propus s` mi-l revând` pe Duke. Zice c` este un cal
prost. Tu ce crezi ?
– Cred c` domnul Windicott se \n[al` [i c` Duke este
unul dintre cei mai buni pursânge din lume. |n ceea ce
prive[te r`scump`rarea lui, asta nu-i treaba mea. Nici
jocheii nici femeile slabe nu sunt instrui]i s`-i sf`tuiasc`
pe boga]ii [i nobilii proprietari.
– Clotilde! Te rog!
Windicott tr`gea cu urechea [i prindea frânturi de
fraze. Doar n-o s` \nceap` McQueene s` negocieze cu
fran]uzoaica asta mic` de doi bani, care nu avea nici
m`car un dolar, [i ale c`rei resurse nu erau prea bine
cunoscute!...
– Ce ai vrea s`-]i spun? zise Clotilde.
Tot ceea ce ar fi vrut s`-i spun` era c`-l iube[te, c`-l
iube[te doar pe el, c` \ntotdeauna \l va iubi doar pe el. C`-l
visa \n fiecare noapte [i \n fiecare diminea]`, c`-i visa
mâinile mângâindu-i trupul. Visa la zâmbetul lui, la ama-
bilitatea lui, uneori, când \[i l`sa la o parte arogan]a [i
redevenea acel McQueene pe care ea \l iubea.
Ar mai fi vrut s`-i spun` c`-[i dorea cu disperare ca el
s-o cuprind` \n bra]e, s-o mângâie, s-o protejeze, s` fac`
dragoste cu ea, s`-i [opteasc` la ureche cuvinte de
dragoste. |[i dorea s` se topeasc` de fericire \n bra]ele lui
[i s`-[i strige fericirea, s`-i simt` buzele pe ale ei [i s`-[i
poat` spune c` mâine va fi \nc` o zi al`turi de el; s`-i
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 145

strige: „te iubesc, e[ti marea mea dragoste, e[ti dragostea


mea nebun`, Phil, vino spre mine [i las`-m` s` vin [i eu
spre tine!“ |[i dorea totul [i mai mult decât atât! „Phil,
Phil, cât de mult te iubesc!“
Dar tot ce fu \n stare s` spun`, spre stupefac]ia ei, fur`
acele cuvinte stupide care-l descump`nir` pe Phil. Acesta
f`cu un ultim efort de a-[i st`pâni orgoliul r`nit, hot`rât
s` str`pung` carapacea Clotildei. Chiar dac` ar fi f`cut-o
doar din pl`cerea de a se certa, din grija de a nu se
recunoa[e niciodat` \nvins f`r` s` fi \ncercat totul.
– S` vorbim limpede, Clotilde, dac` \mi pot permite
aceast` expresie cu o femeie care se refuz` cu
\nc`p`]ânare.
– Nu pot, Phil! Dumnezeule, nu \n]elegi deci c` nu
pot, c`-mi este imposibil! |mi ceri prea mult, \mi ceri s`...
F`r` s` mai a[tepte ca ea s`-[i termine fraza, Phil
McQueene se \ntoarse spre Windicott. Acesta d`dea
semne de ner`bdare privindu-[i ne\ncetat ceasul de aur
ultimul strig`t.
– De acord, Harry, \mi r`scump`r calul!
Lui Windicott nu-i venea s`-[i cread` urechilor. Se
a[teptase la negocieri lungi, dup` discu]ii aprinse.
McQueene era considerat redutabil \n afaceri [i nimeni
nu se putea l`uda c`-l \nvinsese \n acest domeniu.
– |n ce condi]ii?
Phil ridic` din umeri. Pu]in \l interesau condi]iile lui
Windicott.
146 KATY BELAIR

– |]i \napoiez cecul. Sau \l rup. |nc` nu l-am \ncasat,


cred. Dac` nu, \]i fac altul. {i calul se \ntoarce la Melville
House. {tergem totul [i o lu`m de la cap`t. O.K.?
Harry Windicott ezit`. Ca [i cum ar fi c`utat o capcan`
\n spatele propunerii lui McQueene. |l lu` pe acesta mai
la o parte [i se \ndep`rtar` câ]iva metri.
– Ia spune, McQueene, [tiu bine c` nu m` prive[te [i c`
nu trebuie s` amestec afacerile cu sentimentele. Scuz`-m`,
dar... nu cumva e[ti pe cale s` te la[i p`c`lit de tân`ra per-
soan` de colo?
– Ca s`-]i spun adev`rul, Harry, singurul lucru pe care
mi-l doresc cu adev`rat pe lume este s` m` las p`c`lit de
„tân`ra persoan` de colo“, cum zici tu. Dar m` tem c` ea
nu m` vrea... Vezi cum st` treaba?
Windicott ridic` din umeri. Nu prea vedea el cum st`
treaba dar \n]elegea c`-[i va rec`p`ta banii [i c` va sc`pa de
calul `sta nebun pe care nici un jocheu nu putea s`-l
c`l`reasc`. Cel pu]in Jeff Manley [i Johnny Gabourian nu
reu[iser`. Era o cauz` pierdut`. Calul `sta aducea ghinion...
– R`spunsul t`u definitiv deci, McQueene?
– |mi iau calul \napoi [i-]i dau cecul. O.K.? Oferta este
valabil` \ncepând de acum, dac` vrei. Spune-i [oferului
de pe furgonul t`u s`-l duc` la Melville House [i nu la
Vanderen. {tie cu siguran]` drumul.
– De acord, McQueene. Am \ncheiat afacerea. Contez
pe tine. Voi face cele necesare pentru ca arm`sarul s`
ajung` cu bine la Melville.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 147

Harry Windicott plec` frecându-[i palmele. Phil


McQueene se \ntoarse spre Clotilde. Aceasta \ns`
disp`ruse. O c`ut` zadarnic cu privirea prin mul]imea
care pleca \ncet comentând cursa [i c`z`tura incredibil` a
lui Gabourian. Duke `sta este complet nebun!.. ziceau
to]i.
Phil \i auzea pe cei din jurul lui discutând la nesfâr[it
despre calit`]ile sau defectele arm`sarului negru. Zâmbi
[i-[i relu` c`utarea. Unde naiba disp`ruse Clotilde?
O g`si lâng` Duke. Cu coatele sprijinite de u[a
boxei lui, vorbea cu Abbie. |ngrijitorul p`rea ab`tut
[i deprimat.
– Nu-mi place deloc s` m` duc la Vanderen,
domni[oar` Clotilde. Nu mai am ce face acolo. Nu-i o cas`
bun`.
Clotilde vru s`-i spun` c` nu se va \ntoarce la Vanderen
ci \[i va reg`si vechile obiceiuri de la Melville House. {ov`i
\ns`. Dac` Phil nu \ncheiase afacerea cu Windicott? Ea ple-
case de lâng` ei \nainte ca ace[tia s` termine discu]ia, nu
mai suportase. Totul se reducea o dat` \n plus la o afacere
de bani pentru Phil McQueene, [i poate chiar [i dragostea
la el se cânt`rea \n dolari.
Gândurile acestea i se perindau prin minte când sim]i
o mân` tr`gând-o de mânec`. Se \ntoarse zâmbind
crezând c` este Phil. Era Jeremy.
– Vino! A[ vrea s` te prezint unui prieten de-al meu
care vrea s`-]i fac` o propunere.
148 KATY BELAIR

– N-am chef, Jeremy, mul]ume[te-i acestui domn din


partea mea. |n momentul acesta, nu m` intereseaz` nici o
propunere.
– Nici chiar una de c`s`torie?
Ea \i zâmbi f`r` voia ei tân`rului; Jeremy era frumos,
s`n`tos, seduc`tor, cu \nf`]i[area lui de cowboy cu studii, [i
cu [uvi]ele-i rebele pe frunte. Dar [tia c` niciodat` nu se va
c`s`tori cu Jeremy Melville. Ar fi fost necinstit din partea ei.
– Nu ascult propuneri de c`s`torie decât \ntre orele
zece dou`zeci [i trei [i zece dou`zeci [i patru de minute!
– Voi reveni deci mâine, la zece dou`zeci [i trei de
minute, domni[oar`! Pân` atunci, vino totu[i s`-l vezi pe
prietenul meu.
Clotilde se temea ca nu cumva Phil s` plece \nainte ca
ea s` afle ce se va \ntâmpla cu Duke. Era evident c`
Jeremy nu era la curent cu cele \ntâmplate; i-ar fi spus [i
ei imediat. |i f`cu semn c` este de acord [i-l urm`.
Jeremy \i prezent` un b`rbat de vreo cincizeci de ani
care p`rea distins [i prosper. Era Jimmy Marlowe. Acesta
abord` direct subiectul.
– Domni[oar` Lapierre, am s`-]i fac o propunere.
Probabil c` prietenul meu Jeremy te-a prevenit. Am o
herghelie cu cai de curse \n California. Vino acolo, s` fii
jocheul vedet`. Ai putea face lucruri extraordinare la San
Francisco [i vom câ[tiga mul]i bani. F`r` s` mai pun la
socoteal` faptul c` San Francisco este ora[ul cel mai fru-
mos din lume.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 149

Clotilde nu se putu ab]ine s` izbucneasc` \n râs, spre


surprinderea lui Marlowe, care nu pricepea. Nu avea cum
s` priceap`. {i nici Jeremy, care r`m`sese n`uc al`turi de
tân`ra fran]uzoaic`.
– Nathan Melville, care se pricepe, afirm` c` eu
c`l`resc foarte prost \n curs`, domnule Marlowe, [i c` nu
[tiu s` m` ap`r când sunt \n pluton. M` tem c` are drep-
tate, ca s` v` spun drept. Eu nu sunt decât o biat` femeie,
jocheu amator.
– E[ti prea modest`. Te-am v`zut câ[tigând chiar aici
\ntr-o manier` formidabil`. {i ]i-ai condus calul ca un
adev`rat profesionist, dac` vrei p`rerea mea.
– M` m`guli]i. Dar nu sunt preg`tit` s` merg \n
California [i v` rog s` m` scuza]i.
Jimmy Marlowe p`rea dezam`git. Se ar`t` totu[i a fi
gentleman [i-i \ntinse mâna Clotildei.
– |mi pare r`u, domni[oar` Lapierre. Dac` te
r`zgânde[ti cumva, s` [tii c` te a[tept`m \n California.
Jeremy \]i va spune unde m` g`se[ti, eventual.
Se \ntoarse [i plec`, cu o ]inut` demn` de un b`trân
gentleman englez, al`turându-se unei tinere blonde cu
privirea insolent` care o fixa suspicios pe Clotilde.
– Plec`m? \ntreb` Jeremy.
– |ntr-o clip`, dac` vrei s` mai a[tep]i. M` \ntreb unde
o fi disp`rut Polly. Trebuie s-o g`sesc. Scuz`-m`.
– Atunci, pe curând?
– Pe curând.
150 KATY BELAIR

Polly nu era nic`ieri. Nici Phil McQueene. Clotilde se


\ndrept` repede spre boxa lui Duke. Arm`sarul plecase.
|ncotro? La Melville House? La Vanderen? Se \nfior` de
pl`cere la gândul c` poate mâine \l va g`si la antrenament.
Dac` Nathan Melville [i Jeremy vor mai fi de acord, fire[te.
{i dac` Phil McQueene mai dorea asta. Ea nu era prea con-
vins`. Prea multe lucruri r`m`seser` \n suspensie \ntre ea [i
tân`rul proprietar, pentru ca s` mai poat` fi sigur` de ceva.
Cu inima sfâ[iat`, se hot`r\ s` se \ntoarc` la Jeremy. Nici
Polly nici Phil nu erau de g`sit. Parc` intraser` \n p`mânt.
Merse pe lâng` afi[ele, rupte acum, care anun]au partici-
parea ei la curs` [i oft`. Dac` ea er fi participat, cu siguran]`
c` l-ar fi \nvins pe Goodwill. Pentru c` ea n-ar fi c`zut!
– Vino, Clotilde, zise cu amabilitate Jeremy. Ne
\ntoarcem acas`, doar dac` nu vrei s` ne oprim \n centru
s` bem ceva.
El o privi plin de speran]`, cu ochii lui ca de c`]el
cocker; ca [i cum, totu[i, [tia deja c` ea va spune nu. Ea
scutur` din cap, cu o privire cât putu de blând`.
– Scuz`-m`. Poate alt` dat`. Acum sunt istovit`.
|n ma[in`, se l`s` pe pernele moi [i-[i mu[c` buzele ca
s` nu \nceap` s` plâng`...
Phil plecase f`r` ea... De fapt, ea se purtase atât de
urât cu el \ncât el plecase. Pentru totdeauna! {i de data
asta, era vina ei! Distrugea totul, r`v`[ea tot ceea ce
iubea, ca [i cum purta \n ea un blestem care o \ndemna
la autodistrugere, la a aduce ghinion celor pe care-i iubea.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 151

Când intrar` pe aleea ce mergea de-a lungul p`durii


Silver Oaks, primul lucru pe care-l z`ri fu Bentley-ul
negru, tras cu fa]a spre casa cea mare a familiei Melville.
Ma[ina era goal`, dar \n curtea mare de la grajduri se for-
mase un grup care-l \nconjura pe Duke, abia sosit.
Inima Clotildei b`tu cu putere. Ce se \ntâmpla?
Arm`sarul era aici. Phil McQueene [i Windicott \[i
]inuser` angajamentele. Dar ce c`uta calul aici, \n
mijlocul \ngrijitorilor, la ora asta? {i cine-l ]inea de
h`]uri?
Când Jeremy se duse s`-[i parcheze ma[ina la locul ei
obi[nuit, din grup se desprinse un b`rbat. Phil! El \l ]inea
pe Duke de h`]uri, cu o mân` sigur`, [i calul se l`sa \n
voia lui, urmându-l f`r` s` se opun`; copitele \i r`sunau
limpede pe caldarâmul cur]ii.
|ncremenit`, Clotilde \i v`zu pe \ngrijitori venind \n
urma lui Phil la câ]iva pa[i. Se temeau cu to]ii de reac]iile
imprevizibile ale lui Duke. Phil se apropia \ncet de
Clotilde, continuând s` ]in` calul de h`]uri. Zâmbea, dar
fata \l cuno[tea de acum \ndeajuns de bine ca s`-[i dea
seama c` el era \ncordat la maximum.
Când ajunse la doi pa[i de ea, se \nclin` u[or iar Duke
scutur` din cap de parc` ar fi recunoscut-o. Incapabil` s`
fac` vreun gest, Clotilde a[tepta urmarea.
– Vezi? S-a \ntors, \ncepu Phil McQueene f`r` s`
renun]e la aparenta lui deta[are. A[a cum am stabilit.
B`rbatul era palid dar foarte hot`rât.
152 KATY BELAIR

Clotilde zâmbi crispat. Nu era \n stare de mai mult.


Sim]ea un nod \n gât. |[i strânse cu putere mâinile la
spate ca s` nu mai tremure, con[tient` c` destinul ei va
depinde de secundele imediat urm`toare, prea
emo]ionat` s` \nfrunte o asemenea situa]ie cu calm.
– M-am \ntrebat ce s` fac cu calul `sta afurisit [i
\nc`p`]ânat care se crede a fi cel mai bun din lume, cu
condi]ia s` fie c`l`rit de tine. Atunci mi-am zis c` singurul
lucru pe care-l aveam de f`cut era... s` ]i-l d`ruiesc [i s`...
|[i c`uta cuvintele, ezitând acum, pierzându-[i sigu-
ran]a de sine [i [irul frazelor pe care [i le preg`tise.
Clotildei, tulburat`, i se umplur` ochii de lacrimi.
D`du \nceti[or din cap [i \naint`, t`cut`, spre grupul
care acum \i \nconjura. Pu]in \i p`sa c` va fi v`zut`
plângând!
Duke f`cu un pas spre ea \n timp ce Phil McQueene
r`mase pe loc, tem`tor. Calul negru \[i puse capul pe
um`rul fetei [i [i-l frec` u[or de p`rul ei brun. |ntregul
grup al \ngrijitorilor scoase un „oh“ de stupoare. Ceea ce
vedeau ei acum era absolut de necrezut din partea lui
Duke diavolul.
Clotilde s`rut` calul pe n`rile moi [i se \ntoarse spre
Philip. La rândul lui, acesta f`cu un pas spre ea [i zise cu
voce tare:
– Clotilde, nu [tiu prea bine cum s` spun asta, dar
a[ vrea... Exist` b`rba]i care ofer` diamante \n aseme-
nea \mprejur`ri, al]ii \[i ofer` pur [i simplu inima, sau
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 153

ceea ce au. Eu nu [tiu cum s` fac... Da, da... Uite, a[


vrea s` accep]i acest cal... ca pe un cadou de logodn`.
Grupul de \ngrijitori \ncepu s` aplaude. Alertat de zgo-
mot, Nathan Melville ie[i din biroul s`u, urmat curând de
Brian, de Maggy [i de cele dou` fiice. Ap`ru chiar [i
Jeremy. Se al`turar` cu to]ii grupului care \nconjura calul
[i perechea de \ndr`gosti]i.
Tremurând de emo]ie, Clotilde \ntinse mâna spre
h`]urile de piele pe care i le \ntindea Phil [i le apuc`. El
le d`du drumul imediat [i se retrase un pas. Pas pe care-l
f`cu Clotilde. }inându-l pe Duke cu o mân`, \[i trecu
cealalt` mân` pe dup` gâtul lui Phil [i-i oferi buzele.
– Phil, zise ea \n [oapt`, oh Phil, iubirea mea! Cât te
iubesc!
– {i eu te iubesc, zise el \ncet. Mai mult decât via]a mea!
Izbucni \n râs [i continu`:
– Mai mult decât viorile [i dolarii mei.
– N-am nevoie de acest cal ca s` te iubesc, Phil. Este
prea mult. P`streaz`-l. Pentru noi.
– Nu. Te rog! Dragostea mea, dragostea mea!
|ngrijitorii aplaudar` din nou. Nu auziser` replicile,
dar salutau cu entuziasm bucuria evident` de pe chipurile
celor doi \ndr`gosti]i.
Tocmai acest moment [i-l alese Duke ca s` fug`.
Sc`pând din mâna Clotildei care nu mai fusese prea
sigur`, arm`sarul porni lini[tit, \ntr-un galop m`runt, spre
p`durea Silver Oaks.
154 KATY BELAIR

Dup` ce primul moment de stupoare trecu, Jeremy


hot`r\ s` rezolve problema. D`du o serie de ordine scurte
[i clare, se \ndrept` apoi el \nsu[i spre break-ul albastru [i
se a[ez` la volan.
– Crezi c` trebuie s` chem iar`[i elicoperul? \ntreb`
Phil cu o voce nesigur`.
– Faci ce vrei. Dar nu mai conta pe mine s` m` duc s`-l
caut pe coclauri, prin Cumberland.
– Acum este calul t`u. Dar spune-mi, iubito, dac` ]i-a[
cere-o chiar n-ai face-o?
– Dac` m-ai ruga, fire[te c` a[ face-o. Dac` mi-ai
ordona s-o fac, ca prima oar`, nici nu m-a[ gândi.
– Nu ]i-am ordonat nici atunci!
Clotilde se str`dui s` par` indignat`.
– Mi-ai spus: vino! Nici n-am avut timp s` discut, c`
eram deja \n elicopterul acela cu zgomotul lui infernal.
– Te sim]eai a[adar chiar atât de nefericit`?
– Nu. La drept vorbind, nu! Dar m` gândeam mai mult
la cal decât la tine.
– {i acum?
– De mult` vreme m` gândesc numai la tine, dragostea
mea. De atât de mult` vreme \ncât am crezut c` am s`
\nnebunesc. {i atât de intens \ncât sufeream de moarte.
Nici nu po]i s`-]i imaginezi cât de mult m-am gândit la
tine.
El o cuprinse cu \nfl`c`rare \n bra]e [i-[i puse
buzele pe ale ei, nep`s`tor fa]` de prezen]a familiei
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 155

Melville [i de fluier`turile entuziaste ale \ngrijitorilor.


Când el \[i sl`bi strânsoarea, Clotilde \l s`rut` pe obraz.
– A[pteapt`-m`, zise ea.
Se \ndrept` spre Peugeot-ul lui Peggy, porni motorul
f`r` s`-i arunce o privire lui Phil [i demar` spre p`dure,
mergând cu bun`-[tiin]` \n sensul opus celui \n care por-
nise Jeremy \mpreun` cu câ]iva \ngrijitori. Când ma[ina,
care nu era f`cut` pentru drumuri de ]ar`, nu putu merge
mai departe, ea opri motorul.
|n p`dure se auzeau apeluri; \ngrijitorii strigau ca ni[te
h`ita[i la vân`toare, iar motorul jeep-ului [i cel al break-ului
uruiau umplând p`durea de zgomote.
Duke disp`ruse. Clotilde cobor\ din ma[in` [i ciuli
urechea, \ntrebându-se \ncotro o fi luat-o calul.
Se auzi \n dep`rtare un galop surd. Duke galopa
pe potecile din Silver Oaks, cu un ritm egal, venind
spre ea. Clotilde \l a[tept` gândindu-se la Phil. Cu
siguran]` c` acesta fierbea de furie. Era cât pe ce s`
lase totul balt` [i s` alerge s` se arunce \n bra]ele
lui.
Dar Duke tocmai ap`rea din p`dure. Era \ntr-adev`r
cel mai frumos cal din lume, \[i zise ea din nou.
Se l`s` prins [i ea \i s`ri \n spate f`r` ca el s`
protesteze. |i \ndrept` pa[ii spre grupul de urm`ritori.
Era inutil ca ace[tia s`-[i mai piard` timpul c`utându-l. Pe
de alt` parte, \i f`cea pl`cere s` le arate tuturor acestor
b`rba]i – dintre care f`cea parte [i Phil – c` [i ea era \n
156 KATY BELAIR

stare s` lucreze la fel de bine ca [i ei, dac` nu mai bine,


\ntr-un domeniu pe care ei \l credeau rezervat b`rba]ilor.
– Felicit`rile mele, zise Jeremy care o privea venind
spre el, sprijinit non[alant de capota ma[inii.
– Pentru ce felicit`ri? Pentru cal sau pentru...
– Pentru tine [i Phil. Lini[te[te-te, n-am s` fiu gelos [i
n-am s`-]i fac nici o scen`. Dar e bine de [tiut c` el va avea
\ntotdeauna o lungime avans fa]` de mine. {i singurul
domeniu \n care sunt sigur c` sunt mai bun decât el, este
un domeniu \n care el nu se aventureaz`.
– Am s` ]i-l aduc \ntr-o zi, Jeremy, c`lare pe un cal, [i
am s` ]i-l las pe mân`.
Fiul cel mare al familiei Melville zâmbi slab.
– |n ziua aceea, am s` m` r`zbun pentru tot.
– Pân` atunci, trebuie s` m` \ntorc. Probabil c` a[teapt`
ve[ti despre calul s`u de [ase sute de mii de dolari.
O clip` mai târziu, când ajunser` \n curte, McQueene
confirm` cele spuse de Clotilde.
– Este adev`rat. Am primit mult peste [ase sute de mii
de dolari. Este prea mult pentru un nenorocit de cal. Dar
tu, draga mea, \i cre[ti [i mai mult valoarea. F`r` tine, s-a
dovedit acum, nu valoreaz` mare lucru.
– Cât ai da pe jocheul lui, Phil? \ntreb` ea, mali]ioas`.
– Tot ce am! Inima [i via]a mea! {i un contract pentru
eternitate. Dac` jocheul vrea, fire[te.
Clotilde \[i lipi capul de um`rul lui [i se strânse mai
aproape.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 157

– Jocheul vrea, fire[te, iubirea mea.


Ridic` privirea spre el [i-l s`rut` din nou. Mai \ntâi
u[or, apoi aproape cu brutalitate. Dintr-o dat`, violen]a
dorin]ei pe care o purtaser` \n ei atâta vreme ie[ea la
iveal` [i-i cuprindea \n \ntregime. Sub s`rutul arz`tor al
b`rbatului pe care-l iubea, Clotilde \nchise ochii [i se
abandon`.
Phil \i \nconjur` umerii cu bra]ul [i o conduse spre
Bentley, indiferent la privirile pe jum`tate respec-
tuoase, pe jum`tate ironice ale \ngrijitorilor [i a lui
Jeremy, grupa]i acum cu to]ii \n curtea cea mare [i
alb`.
Deschise portiera, o invit` pe fat` pe scaunul de piele
din fa]`, ocoli apoi ma[ina, se a[ez` la volan [i demar` lin
str`duindu-se s` nu fac` s` scrâ[neasc` pietri[ul de pe
alee. De \ndat` ce ie[ir` din câmpul vizual al celorlal]i el
opri [i trase frâna de mân`.
Lini[tea dintre ei era tulburat` doar de cântecul
p`s`rilor. Priveli[tea era calm`, lini[titoare, senin`.
– Crezi c` vei putea tr`i \n Kentucky, dragostea
mea?
Clotilde \l s`rut` pe vârful nasului.
– {i s` am o mul]ime de mici McQueene care vor alega
prin p`dure pe poneii lor?
– De ce nu?
– Sunt de acord, Phil. Dar... a[ vrea s`-]i mai pun o
\ntrebare: cu Duke cum r`mâne?
158 KATY BELAIR

– Este al t`u. }i l-am d`ruit cu adev`rat, s` [tii.


– Mul]umesc, domnule McQueene. |l accept pentru
amândoi. Nu numai pentru mine. {i am s`-]i spun ce o s`
facem. Vom pleca la Paris, unde tu vei vedea dou` lucruri
esen]iale, dac` e[ti de acord: familia mea [i hipodromul
Longchamp.
– Familia, hai s` zicem, dar de ce hipodromul?
– Pentru c` acolo se alearg` premiul Arcului de
Triumf, dragostea mea. {i chiar am de gând s`-l
câ[tig. Sub culorile verde [i ro[u ale grajdurilor
McQueene.
Tân`rul zâmbi [i o s`rut` \nainte s` spun`:
– Clotilde McQueene? Ce zici? |]i convine numele?
– Mai mult decât orice pe lume. Dar exist` un lucru pe
care nu mi l-ai spus cum trebuie, Phil. {i pe care nici eu
nu ]i l-am spus ca lumea.
– Nu te-am cerut de so]ie a[a cum se face, asta e?
– Nu. Mai caut`; \n general, se mai face ceva \nainte.
– Inelul?
Clotilde izbucni \n râs [i-[i puse fruntea pe um`rul
lui.
– Duke face cât toate inelele din lume! {i nu aveam
nevoie de inel ca s` te iubesc. Nu, ia mai ghice[te!
Phil se \ncrunt` [i o privi cu gravitate. Apoi \i zâmbi [i
ea v`zu lic`rirea juc`u[` din ochii lui, pe care o cuno[tea
de acum atât de bine. El se aplec` spre ea [i o trase spre
sine.
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 159

– Te iubesc, zise el \n [oapt`. Dar ]i-am mai spus-o!


– Nu \ndeajuns. Nu a[a cum trebuie. Mai spune-mi. S`
mi-o spui mereu...
– Te iubesc....
– La rândul meu, trebuie s`-]i spun [i eu ceva.
|i oferi buzele [i el i le cuprinse cu tandre]e.
– {i eu te iubesc, Philip McQueene. Mai mult decât
via]a mea, mai mult decât orice pe lume.
– Mai mult decât pe Duke?
– Mai mult decât pe Duke. Dar tu, m` iube[ti mai mult
decât \]i iube[ti viorile?
– Mai mult decât \mi iubesc viorile.
Clotilde se ghemui din nou la pieptul lui [i \nchise
ochii. R`maser` t`cu]i clipe lungi, inunda]i de fericire. |n
dep`rtare se auzi un cal nechezând. Clotilde se \ntreb`
dac` era cumva Duke, urându-le \n felul acesta fericire.

Sfâr[it

S-ar putea să vă placă și