Dragostea Nu Se Cumpara

KATY BELAIR
Dragostea
nu se cump`r`
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
ILEANA JITARU.
ALCRIS
Capitolul 1
Cizm` lâng` cizm`, \n elanul celor doi cai pursânge

lansa]i \n galop pe pista de antrenament, Clotilde [i
Jeremy se privir` [i-[i zâmbir` scurt. Diminea]a era fru-
moas`. Amândoi se bucurau de via]`.
Soarele abia se \n`l]a peste mun]ii din Kentucky, \n
nuan]e roz [i albastre filtrate printr-un rest de cea]`, iar
roua \nc` mai scânteia sub copitele cailor. La baza de
antrenament Melville, munca \ncepea devreme.
|n spatele lor, se lansase \n urm`rire plutonul viitorilor
campioni, \ntr-un galop \ntins, condu[i de bìe]i antre-
na]i, dornici ca \ntr-o zi s` str`luceasc` [i ei pe câmpurile
de curse, purtând o cazac` faimoas`. Jeremy \[i privi
cronometrul f`r` s` dea drumul h`]urilor. Ritmul era prea
rapid, caii vor obosi \nainte de vreme; trebuia s` mai
\ncetineasc`.
6 KATY BELAIR
|[i \ndrept` spatele [i trase \nceti[or de h`]uri.

Clotilde f`cu la fel, ferindu-se s`-i spun` c` nu o sup`ra
deloc aceast` mic` pauz`. Se muncea din greu [i ea nu
voia s` cear` o favoare. Chiar dac` era prieten` de fami-
lie cu „clanul Melville“, din moment ce ea ceruse s`
urmeze antrenamentul [i s` participe la tot ceea ce pre-
supunea acest lucru, era supus` la acela[i ritm ca [i
ceilal]i.
Pornir` spre grajduri mergând la pas. C`lare pe un
b`trân cal b`l]at, Nathan Melville \i privea venind, cu un
ochi critic. Pentru nimic \n lume, b`trânul Nathan n-ar fi
lipsit de aici \n nici o diminea]` [i rigoarea sa f`cuse din
el unul dintre antrenorii cei mai celebri din lume. I se
trimiteau cai din toate p`r]ile [i era o onoare pentru pro-
prietarul calului s` poat` spune: „Melville \mi antreneaz`
cutare sau cutare cal“.
Cu pielea umed` de sudoare, cei zece pursânge care
participaser` la primul galop de \ncercare defilar` \ncet
prin fa]a lui Nathan. Acesta se ]inea drept \n [a, cu ochii
\ngusta]i de nu mai erau decât dou` crest`turi mici.
|i f`cu un semn imperceptibil lui Jeremy [i se \ntoarse
pe jum`tate spre Clotilde.
– Tu, vino \ncoace.
Ea trase u[urel de h`]uri iar calul se supuse [i se
\ntoarse. Când se opri \n fa]a b`trânului, animalul se
cabr` [i nechez`, b`tând aerul cu picioarele din fa]`.
Clotilde zâmbi mul]umindu-se s` strâng` un pic cu
DRAGOSTEA NU SE CUMP~R~ 7
picioarele flancurile animalului speriat, vorbindu-i cu

blânde]e. Acesta mai nechez` de vreo dou` ori [i-[i
rec`p`t` calmul.
Nathan Melville d`du din cap, apreciator. Fran]uzoaica
asta mic` [tia cu siguran]` s` c`l`reasc` [i el f`cuse bine
c` cedase rug`min]ilor vechiului sù prieten Lapierre.
– Se \ntoarce bine spre stânga? \ntreb` el.
– Da, dar mi se pare c` \mpinge cam mult um`rul \nainte.
Melville p`ru mul]umit de r`spunsul tehnic al Clotildei
[i privirea lui se \ndrept` imediat c`tre un alt cal.
Gr`jdarii cailor de curse scoteau deja din cl`direa alb` cu
obloane verzi, impecabil \ntre]inut`, o nou` serie de doi-
sprezece cai pe care trebuiau s`-i duc` pe pist` pentru
antrenamentul bine pus la punct [i cronometrat.
Jeremy cobor\ de pe cal [i se \ndrept` spre un arm`sar
mare [i negru ale c`rui h`]uri i le \ntindea gr`jdarul cu
mult` deferen]`. Când s` apuce \ns` h`]urile, arm`sarul se
cabr` brusc [i sc`p` de sub controlul \ngrijitorului sù.
F`cu de dou` ori turul cur]ii zvârlind din picioare de
bucurie [i apoi se opri, frem`tând, \n fa]a jgheabului cu
ap`. |ngrijitorul se repezi s`-l prind` dar Clotilde, care era
mai aproape, i-o luase \nainte. Apuc` h`]urile care atârnau
[i se apropie de calul cu n`rile frem`tânde. Era splendid.
|[i \ntinse palma \n fa]a lui. Animalul \[i l`s` urechile pe
spate, ne\ncrez`tor. Adulmec` pu]in [i-[i \ntinse capul spre ea.
– Aten]ie, domni[oar`, este periculos, o preveni \ngri-
jitorul. Mu[c`. Nu-i cinstit.
8 KATY BELAIR
F`r` s` observe c` acum era ]inta privirilor tuturor

celor din curte [i c` \nsu[i b`trânul Melville o privea,
Clotilde \ntinse din nou mâna [i mângâie pielea fin` a
n`rilor animalului. Acesta ridic` brusc capul, ca pentru
a-i sc`pa, dar apoi f`cu un pas \nainte [i r`mase cuminte
\n fa]a fetei.
Ea \l mângâie din nou [i de data aceasta calul nu se mai
mi[c`. Clotilde \i trecu apoi h`]urile peste gât, cu pru-
den]`, [i-l privi pe Jeremy \ntreb`tor. La urma urmei, el
putea s` se opun` ca ea s` \ncalece un asemenea cal.
|ntr-adev`r, tân`rul ridic` mâna ca pentru a protesta [i
a-[i revendica el acest privilegiu. |l \ntrerupse \ns` vocea
t`r`g`nat` a lui Nathan Melville :
– Las-o, Jeremy. Se pare c` [tie cum s` se poarte cu
Duke. Las-o s` vedem.
|ngrijitorul vru s` se apropie pentru a-i oferi bra]ul
\ndoit pe care ea \[i va sprijini genunchiul \nainte de a s`ri
\n [a, a[a cum era obiceiul pentru fiecare jocheu. Ea \ns`
\i refuz` ajutorul cu un gest scurt, \i mângâie gâtul lui
Duke, \i vorbi \nceti[or, ap`sând un pic pe crupa lui.
Arm`sarul frem`t` dar nu se retrase. Atunci, deodat`, ea se
\n`l]` dintr-un salt care uimi asisten]a, blazat` pân` atunci, [i
se afl` \n [a, cu picioarele atârnând pe flancurile arm`sarului
cel negru, neluând \n seam` sc`rile de siguran]`.
Calul se cabr` de dou` ori la rând, dar c`l`rea]a \l l`s`
\n voie. Nathan Melville \i ar`t` cu un semn din b`rbie
pista mare de antrenament care-[i \ntindea cele dou` mii
opt sute de metri de peluz` \n p`durea Silver Oaks.

Clotilde \ndrept` pa[ii lui Duke \ntr-acolo, \n spatele lui
Jeremy [i al celorlal]i c`l`re]i. Antrenamentul continua.
Fetei i se p`ru c` o umbr` de sup`rare se a[ternuse
acum pe chipul frumos [i fin al lui Jeremy.
Poate c` era invidios pe favoarea pe care tat`l sù i-o
acordase frumoasei fran]uzoaice!
Abia intrat pe pist`, Duke \ncepu s`-[i fac` iar`[i de cap
[i Clotildei \i fu foarte greu s`-l st`pâneasc`.
– }ine-l bine, fir-ar s` fie! bomb`ni Jeremy. {tii doar c`
este un cal dificil. Nu-i l`sa h`]urile atât de lungi. }ine-l
mai din scurt, altfel te trânte[te.
A-i scurta h`]urile \nsemna o dovad` de for]` \n fa]a
arm`sarului. A-i l`sa un pic de libertate, era un risc, dar
f`r` \ndoial` [i singurul mijloc de a-i veni de hac [i de a-l
cumin]i.
|n mod deliberat, ea l`s` s`-i alunece printre degetele
\nm`nu[ate \n piele fin` curelele h`]urilor. Duke d`du
din cap ca [i cum i-ar fi mul]umit.
– Nu e[ti zdrav`n`, \i zise Jeremy. |n fine, este treaba
ta ce faci. Dar nu uita c` arm`sarul `sta cost` o avere.
Haide! La trap!
Cei zece cai pornir`. Soarele se \n`l]ase pe cer [i
mun]ii se coloraser` \n galben [i auriu. Dincolo de
p`durea Silver Oaks, câmpurile cultivate cu tutun se \ntin-
deau cât vedeai cu ochii. Kentucky era primul furnizor
american de tutun, [i de cereale folosite la fabricarea unui
10 KATY BELAIR
whisky celebru. Un vuiet surd se auzea din dep`rtare, din-

spre [oseaua ce ducea spre Louisville, vechea capital`,
ast`zi centru industrial.
– Merge]i câte doi, ordon` Jeremy, pân` la o mie cinci
sute de metri. Matt, \n nici un caz s` nu folose[ti crava[a.
Doi dintre cai se desprinser` de grup [i pornir`
ascult`tori \ntr-un galop u[or, cu c`l`re]ii apleca]i pe
spatele lor, aten]i s` men]in` drumul drept al cailor [i s`
nu-i lase s` goneasc`. |i urmar` al]i doi, apoi \nc` doi.
Clotilde vedea cu \ngrijorare apropiindu-se momentul \n
care va trebui s` porneasc` [i ea. Nimic n-o f`cea s` fie
convins` c` Duke va vrea s` accepte regula jocului pe care
ea i-l propunea.
– Acum Duke [i Sunny Cloud, zise Jeremy indicând
c`l`re]ii prin numele cailor lor. Face]i un tur de pist`
complet. Mai \ntâi, \nceti[or. Pe la o mie dou` sute de
metri accelera]i, l`sa]i-i \n voie \ntre o mie cinci sute
[i dou` mii, relua]i apoi controlul [i \ntoarce]i-v` la
trap.
Clotilde [i Billy, jocheul lui Sunny Cloud, \ncuviin]ar`
din cap, semn c` \n]eleseser` ordinul, [i-[i \ndreptar` caii
spre marele viraj. Duke galopa admirabil [i Clotilde \[i
zise c` nu \nc`lecase niciodat` un astfel de cal. P`rea c`
aproape st`tea pe loc [i totu[i, partenerul lui de antrena-
ment \l urma destul de greu.
– Te pricepi, aprecie Billy \ntorcând spre Clotilde fa]a
lui slab` sub cascheta de piele.
Cureaua de sub b`rbie f`cea ca tr`s`turile lui s` par` [i

mai ascu]ite. Era considerat unul dintre cei mai buni
jochei de la baza de antrenament Melville. Se vorbea c` \n
curând i se va \ncredin]a un cal pentru o curs` impor-
tant`. Era visul tuturor jocheilor \ncep`tori.
Clotilde \i mul]umi cu un semn din cap. Aplecat` peste
gâtul lui Duke, atent` la pista ce se \ntindea \naintea ei,
z`ri panoul care anun]a o mie dou` sute de metri. Sl`bi
un pic strânsoarea degetelor. Duke ]â[ni pur [i simplu,
l`sându-l pe Sunny Cloud pe loc.
„Accelera]i un pic“, spusese Jeremy. Duke \ns` se
lansase cu toat` puterea [i Clotilde \[i d`du seama c` va fi
incapabil` s`-l re]in`. De altfel nici un c`l`re] din lume n-ar
fi putut s-o fac`. Se \ndrept` totu[i \n [a tr`gând cu toat`
for]a de h`]uri. |n zadar. Va intra ca o vijelie \n micul grup
care a[tepta s` porneasc`. „La dou` mii de metri, relua]i
controlul“, mai spusese Jeremy. Nici nu se punea proble-
ma s-o poat` face.
– Duke, te implor! strig` ea. Duke!
Ca [i cum ar fi \n]eles ruga ei, arm`sarul cel negru \nce-
tini, spre stupefac]ia fetei. Veneau \ns` tot prea repede spre
grupul format de Jeremy [i ceilal]i jochei. Clotilde v`zu cu
groaz` c` Nathan Melville li se al`turase. |l mai implor` o
dat` pe Duke, tr`gând din nou de h`]uri. Pursângele porni
\ntr-un trap rapid, nechezând de pl`cere, l`sându-l totu[i
pe Sunny Cloud s`-l ajung`, [i sforì, ca un copil bucuros
de gluma bun` pe care tocmai o f`cuse.
12 KATY BELAIR
|n sfâr[it, Duke se al`tur` cuminte grupului. Clotilde,

intimidat` [i speriat` de n`zbâtia ei involuntar`, nu
\ndr`znea s`-l priveasc` pe Nathan Melville.
– A luat-o razna, nu-i a[a, Billy? zise Jeremy adresându-i-se
jocheului lui Suny Cloud care tocmai \ncetinea la rândul
lui pentru a se al`tura grupului.
Billy nu \ndr`zni s`-l mint`.
– Un pic, da, este adev`rat. Dar ea se pricepe [i a [tiut
s`-l potoleasc`.
|ntr-un fel, o ap`ra. |n lumea curselor, de obicei era fiecare
pentru sine, era legea junglei. Billy nu respecta legea asta.
Clotilde \i mul]umi clipind din gene [i el \n]elese mesajul.
– A luat-o razna, da sau nu? o \ntreb` brusc Jeremy
\ntorcând capul acum spre ea.
Clotilde \i \nfrunt` privirea.
– Da.
– }i-am spus, nu-i a[a?
– L-am potolit. A revenit la comand`.
– Nu se poate s` te la[i \n voia calului, oricât de pu]in
ar fi. Arm`sarul acesta este prea dur pentru tine. N-ai s`-l
mai \ncaleci.
Clotilde \[i plec` privirea. Lec]ia era aspr`, dar el avea
dreptate. Un cal precum Duke valora sute de mii de dolari
[i un antrenor nu-[i putea permite s`-[i asume riscuri
l`sându-l pe mâini f`r` experien]`.
Se \ntoarser` la grajduri mergând la pas. Duke se inte-
grase [i el cuminte grupului. Clotilde \i d`du h`]urile
\ngrijitorului obi[nuit al calului [i se \ndrept` spre

ad`p`toare. Se a[ez` pe marginea jgheabului [i-[i desf`cu
cureaua c`[tii de antrenament. O cascad` de p`r negru i
se rev`rs` pe umeri.
Fata \[i scoase m`nu[ile [i-[i descheie bluzonul de
piele, l`sând s` se z`reasc`, sub corsajul de m`tase
sub]ire, ni[te sâni tari [i obraznici.
– |mi pare rù pentru tine.
Billy tocmai se a[ezase al`turi de ea [i, la rândul lui, \[i
scotea casca. Era uimitor de tân`r [i chipul lui p`rea
blând [i neajutorat. Nu respectase legea lumii curselor
pentru c` se vedea bine c` n-o cuno[tea [i sem`na mai
degrab` cu un student cuminte decât cu un bìat crescut
\n preajma grajdurilor.
– Ai fost dr`gu] c` m-ai ap`rat, mul]umesc.
El ridic` din umeri stânjenit [i r`mase t`cut. |n fiecare
dintre boxe, rânda[ii f`ceau acum toaleta cailor, \i frecau
cu [omoioage de paie sau cu perii speciale, le \ngrijeau
picioarele, se asigurau c` nu le r`m`sese ceva \n copite, le
frecau pe acestea cu o gr`sime special`, se asigurau apoi
c` ieslea era plin` cu mâncare \nainte de a-i duce la
ad`pat.
Duke fu ultimul care veni s` bea ap`. Clotilde st`tea un pic
mai retras`, evitând s` \ntâlneasc` privirile comp`timitoare
ale \ngrijitorilor. Jeremy se purtase aspru cu ea, cu to]ii
[tiau asta acum. Dar nimeni nu i-ar fi g`sit vreo vin`
antrenorului. {i, mai ales, nimeni nu i-ar fi spus-o \n fa]`.
14 KATY BELAIR
Când arm`sarul se aplec` s` bea ap`, ea nu se putu

ab]ine s` fac` un pas spre el. {tia c` nu trebuie s` deran-
jezi un cal atunci când bea, dar Duke \[i \n`l]` capul [i o
privi, apoi \[i cufund` din nou botul \n ap`. Dup` ce ter-
min`, Abbie, \ngrijitorul lui, \ncerc` s`-l duc` iar`[i la
grajd. Calul nechez`, apoi se cabr` [i d`du din picioarele
din fa]` spre omul speriat. Acesta nu l`s` \ns` h`]urile din
mân`.
– Ajut`-m` s`-l calmez pe afurisitul `sta, bomb`ni el
adresându-i-se Clotildei.
Fata \ntinse mâna spre arm`sar. Acesta se potoli ca
prin minune.
– Ai har, zise \ngrijitorul, u[urat. Altfel nu-mi explic.
Gloaba asta nu vrea s` asculte niciodat`. Este \nc`p`]ânat
ca un catâr. {i, uneori, chiar m` sperie.
Clotilde zâmbi [i nu-i r`spunse, concentrat` iar`[i pe
sup`rarea ei. Nu va mai c`l`ri frumosul arm`sar care-i
devenise prieten \n doar câteva clipe. Fire[te, nu se punea
problema s`-l \ncalece vreodat` \n vreo curs`, asta era o
treab` de profesioni[ti, iar Duke va fi cu siguran]` con-
dus de un super-jocheu de profesie. Dar antrenamentele
zilnice erau treaba jocheilor \ncep`tori [i a \ngrijitorilor.
{i asta, Clotilde ar fi putut s-o fac`. {i ar fi [tiut s-o fac`.
Henri Lapierre, tat`l ei, f`cuse avere vânzând aparate
electrocasnice. Vrusese pentru fiica lui cea mare [i pentru
ceilal]i doi copii o educa]ie aleas`. Dar Clotilde avea doar
o pasiune \n via]a ei: caii. Preferase \ntotdeauna
plimb`rile c`lare prin p`dure, petrecerilor date de

prietenele ei. Nu era cu nimic mai prejos \n gra]ie [i fru-
muse]e nici uneia dintre ele, [i nu o dat` bìe]ii \[i frân-
seser` inima \ncercând s-o cucereasc` pe a ei. Ochii ei
mari [i alba[tri, buzele senzuale nu l`saser` pe nimeni
indiferent, la fel ca [i picioarele lungi [i coapsele rotunde
ale frumoasei c`l`re]e.
|ntr-o zi, Clotilde totu[i cedase. Alain-Marie era bìat
frumos. Spunea c` era nebun dup` ea [i voia s` se
c`s`toreasc`. Inima fetei b`tuse deodat` mai repede [i
sim]urile i se \nfl`c`raser`. Cedase avansurilor lui, mai
mult din curiozitate decât din dragoste, mai mult pentru
a face [i ea ca fetele celelalte, decât din tandre]e pro-
fund`. Regretase curând ceea ce f`cuse [i-[i jurase c` n-o
s` repete decât cu b`rbatul pe care-l va iubi. Dragostea
f`r` pasiune o plictisise repede.
– Am primit o scrisoare de la vechiul meu prieten Nathan
Melville, \i spusese \ntr-o zi Henri Lapierre fiicei sale.
– Ce mai face?
– Bine. Foarte bine. Acela[i lucru. M` \ntreab` când m`
duc s`-l v`d \n Kentucky, [i-]i propune [i ]ie s` te duci.
Pentru c`, zice el, [tie c`-]i plac caii. Zice c` are nevoie de
c`l`re]i pentru antrenamentele lui. Chiar [i de \ngrijitori
la cai are nevoie.
Clotilde ezitase un pic. |ngrijitor? C`l`re] de antrena-
mente? {tia ce \nseamn` via]a acestor bìe]i atât de tineri.
Visau cu to]ii s` ajung` \ntr-o zi jochei; se trezeau \n
16 KATY BELAIR
fiecare diminea]` la ora patru [i jum`tate [i duceau o via]`

infernal` urm`rindu-[i acela[i vis nebunesc: s` treac` \ntr-o
zi linia de sosire \n aplauzele mul]imii. Erau \ns` pu]ini ale[i.
{tiau cu to]ii asta. Locurile acelea erau greu de cucerit.
Pân` la urm`, Clotilde acceptase f`r` s` mai [ovìe,
[tiind bine c` va fi considerat` fiica lui Henri Lapierre,
deci nu un c`l`re] oarecare. {i apoi, putea s` plece
oricând din Kentucky dac` experien]a se dovedea a fi
prea nepl`cut`...
A[ezat` pe un bolovan mare de lâng` jgheabul cu ap`,
indiferent` la lumina soarelui, care acum ardea, [i la fru-
muse]ea calm` a câmpiei, Clotilde \[i zicea c` se \n[elase
\n alegerea ei [i c` poate ar face mai bine s` se \ntoarc` \n
Fran]a. |n plus, privirea lui [i tonul pe care-i vorbise
Jeremy o umiliser`. |nc` de când sosise aici, raporturile
dintre ei erau \ncordate. Tân`rul i se p`ruse a fi foarte
plin de el. Prea sigur pe el, prea mascul, prea arogant [i
seduc`tor. Adoptase fa]` de ea un aer de condescenden]`
amuzat`, ca un b`rbat sigur c` nu va avea decât s` ridice
degetul pentru ca „micu]a fran]uzoaic`“ s`-i cad` \n bra]e.
Jeremy era un b`rbat frumos, nimic de zis, [i ea perce-
puse sub \nf`]i[area lui dezinvolt` [i dur` [i altceva decât
vanitate. Omul era de o mai bun` calitate decât te-ar fi
f`cut s` crezi un examen superficial. {i Clotilde trebuia s`
recunoasc` faptul c` nu era insensibil` la farmecul lui.
Dar farmecul nu-i mai era de ajuns acum. Se \nfruntaser`
pe teren profesional [i ea pierduse. Chiar dac` \n sinea ei
r`mânea ferm convins` c` avusese dreptate: nimeni nu va

putea vreodat` s`-l \ncalece [i s`-l conduc` pe Duke altfel
decât o f`cuse ea.
Se ridic` de pe piatr` [i se \ndrept` spre casa cea mare
[i alb` \n care familia Melville locuia de mai bine de o sut`
de ani. Veranda era m`rginit` de coloane albe [i
gra]ioase, precum cl`dirile coloniale de odinioar`, [i aici
se servea micul dejun chiar acum.
Nathan Melville prezida aceast` mas` cu un ritual
neschimbat de ani de zile: micul dejun era servit \ntot-
deauna la ora opt, dup` antrenament; [i el nu suporta
nici o \ntârziere, nici o amânare. Al`turi de el st`tea
Maggy, so]ia lui, cu un chip marcat de trecerea anilor dar
vesel, cu ochii mari [i verzi plini de bun`tate; apoi, cele
dou` fete, Peggy [i Polly.
|n fa]a lui st`tea Jeremy, fiul cel mare, mo[tenitorul
tradi]iei Melville, [i Brian, ultimul n`scut, care avea
oroare de cai. Brian voia s` devin` avocat [i s` nu trìasc`
niciodat` la ]ar`.
Mesenii se str`duir` s` n-o bage \n seam` pe Clotilde
când aceasta se a[ez` pe locul ei de la masa plin` de
argint`rie. La casa Melville, mesele se luau ca \n secolul XIX.
– Se pare c` l-ai \nc`lecat azi diminea]` pe Duke, zise
Brian râzând, ca pentru a mai atenua greutatea vorbelor sale.
– Da. {i-mi este team` c` nu m-am priceput prea bine.
Clotilde \nghi]ise o \mbuc`tur` de cl`tite cu sirop de
ar]ar \nainte s` r`spund`.
18 KATY BELAIR
– Nu-i a[a grav, relu` Brian. A[a-s caii. {i `sta este mai
rù decât ceilal]i. N-o s`-]i faci acum griji pentru asta. Nici
un cal nu merit` s`-]i faci griji pentru el.
|[i unse cu unt o buc`]ic` de pâine pr`jit` [i o \nghi]i
aproape toat`.
– |mi pare rù, Clotilde, zise Jeremy pe un ton amabil
[i curtenitor. Dar nu puteam s` fac altfel. |mi pare \ntr-
adev`r rù.
Incapabil` s`-i r`spund`, fata d`du doar din cap. Parc`
\i r`m`sese cl`tita \n gât. Polly o lovi u[or pe spate. Abia
\[i re]inu lacrimile care-i umplur` ochii. Nu trebuia s`
plâng` \n fa]a lui, nu trebuia s`-i dea aceast` satisfac]ie.
– Va \nc`leca din nou pe Duke, zise deodat` b`trânul
Nathan Melville pe un ton indiferent. Are o mân` de aur,
micu]a asta, cum rareori am v`zut.
– Dar, tat`, nu se poate! Este un cal prea n`r`va[.
– I-a cam sc`pat din mân`, e adev`rat, dar tot ea l-a
potolit. Sunt pu]ini oameni care pot face asta cu un
arm`sar lansat cu [aizeci de kilometri pe or`. Duke o
ascult`. Ea este \n stare s`-l \ncalece [i s`-l antreneze. |mi
pare rù, bìete, dar asta cred eu.
Uluit`, nebun` de fericire [i de spaim` \n acela[i timp,
Clotilde nu putea s`-[i desprind` privirea de fa]a cu
pleoapele strânse printre care se filtra acum doar o
s`geat` ascu]it`. Se \n[ela oare? Ar fi fost gata s` jure c`
b`trânul râdea \n sinea lui de festa pe care i-o jucase lui
Jeremy. Se ridic` \ncet de la mas` [i intr` \n cas` pentru
a-[i citi coresponden]a, ca \n fiecare zi la aceea[i or`. Din

toate col]urile lumii vor \ncepe s` sune telefoanele.
„Vr`jitorul din Kentucky“ \[i merita pe deplin legenda.
Era de departe unul dintre cei mai buni antrenori de cai.
Livid de furie, Jeremy se ridic` la rândul lui. |[i
\mp`turi \ncet [ervetul [i-[i termin` de bùt cafeaua \n
picioare. Suplu \n costumul de c`l`rie bine croit, cu
umerii largi, cu [uvi]ele lungi [i blonde ce-i sc`pau de sub
cascheta ecosez, era \ns`[i \ntruchiparea acelor gentle-
men farmers cu care Kentucky se mândrea tot timpul.
Se \ndrept` spre treptele verandei, apoi se r`zgândi, se
\ntoarse din drum [i se opri \n fa]a Clotildei. Ea ridic`
privirea spre el.
– Ai s` mi-o pl`te[ti! [uier` el. Oh! Da, am s` te fac s`
mi-o pl`te[ti!
F`r` s`-i lase timp s` r`spund`, pocni cu crava[a
balustrada verandei [i porni cu pa[i mari spre garaj.
Curând se auzi un zumzet de motor [i Lincoln-ul cel mare
]â[ni pe drumul ce ducea la Creek Junction pe unde se
ie[ea la [oseaua \nspre Lexington.
Clotilde, plutind \nc` pe valurile bucuriei, nu-[i d`du
seama imediat c`-[i f`cuse un du[man de moarte. |ntre ea
[i Jeremy va fi de acum \ncolo o lupt` cu s`biile scoase.
Va r`spunde \ns` acestei provoc`ri.
Capitolul 2
A doua zi, Jeremy conducea primul antrenament, ca \n

fiecare diminea]`, când grupul de jochei deja \n [a v`zu
un Bentley negru intrând \n zona grajdurilor, ezitând o
clip`, apoi parcând \n curte. Cobor\ din el un b`rbat tân`r
\mbr`cat \n blugi [i un pulov`r de ca[mir [i veni drept
spre pist`. Nu \ncerc` totu[i s` se apropie de cai [i se spri-
jini cu coatele de ]arcul alb. Jeremy ridic` mâna \n semn
de salut [i necunoscutul \i zâmbi.
– Cine este? \l \ntreb` Clotilde pe Matt, cel mai apro-
piat vecin al ei.
Tân`rul rânji.
– Patronul tù.
|n fa]a nedumeririi de pe chipul fetei, el relu`:
– Proprietarul lui Duke. Are dou`zeci [i patru de cai.
{apte pursânge sunt la antrenament aici, zece tr`pa[i sunt
\n Europa, [i [apte cai pentru cursele de obstacole \n
Irlanda. Este plin de bani!
Clotilde abia apuc` s` z`reasc` o fa]` slab` [i brunet` cu

tr`s`turi accentuate. B`rbatul p`rea de vreo treizeci de
ani. |ntreaga lui fiin]` degaja mult` autoritate. Se vedea
bine c` era obi[nuit s` vorbeasc` tare [i s` se fac` ascultat.
– Haide]i, to]i \mpreun`, zise Jeremy; \n pluton strâns, cizm`
la cizm`. Potrivi]i-v` viteza dup` mine. Nu vreau s` fiu dep`[it.
Clotilde c`l`rea \n diminea]a asta un anume Sullivan B.
Nu-l va mai c`l`ri pe Duke decât peste vreo dou`-trei zile,
\i explicase Nathan Melville. Nu putea s`-[i desconsidere
fiul \n fa]a celorlal]i c`l`re]i, era nevoie de pu]in timp
pentru ca incidentul s` se mai atenueze.
F`cur` dou` tururi de pist` \ntr-un galop u[or
caden]at. Caii trebuiau s` \nve]e s` r`mân` alinia]i \n plu-
ton, iar jocheii trebuiau s` \nve]e s`-i men]in` astfel pe o
traiectorie mai lung`; altfel calul se desprindea de pluton
[i cursa lui era pierdut`.
Jeremy avusese grij` s` stea departe de Clotilde. Fata
se str`duise s` r`mân` spre coada plutonului [i-i urma
cuminte pe ceilal]i, aplecat` peste gâtul ui Sullivan B.
Vuietul surd f`cut de copitele care loveau p`mântul o
umplea de fericire. Participa [i ea la ceva frumos, folosi-
tor, [i se sim]ea fericit`.
Grupul de c`l`re]i trecu prin fa]a b`rbatului sprijinit
de balustrad`. R`mas` \n continuare \n coada plutonului,
Clotilde sim]ea \n mod bizar privirea vizitatorului \ntâr-
ziind asupra ei \n timp ce ea se \ndrepta spre drumul croit
prin p`dure.
22 KATY BELAIR
Când se \ntoarser`, n`rile cailor scoteau aburi. Jeremy

\[i desprinse calul de grup [i-l \ndrept` spre noul venit.
Schimbar` câteva cuvinte. Clotilde v`zu c` fiul cel mare al
familiei Melville vorbea cu mult` deferen]`.
Ajun[i \n curte, desc`lecar` cu to]ii [i imediat câ]iva
c`l`re]i s`rir` \n [eile altor cai. Cu inima strâns`, Clotilde
\l v`zu pe Billy c`l`rindu-l pe Duke. Arm`sarul frem`ta
sub el de ner`bdare.
Clotilde fu cât pe aci s` strige: „D`-i drumul! Nu-l
\nc`leca. Este periculos \n starea asta. Coboar`!“
Caii simt atunci când c`l`re]ului lor \i este fric`, [i
profit` de asta. Dar se p`rea c` Billy \l st`pâne[te bine [i
chiar \i f`cu fetei un semn cu mâna. Aceasta nu c`l`rea cu
grupul `sta. |i urm`ri doar cu privirea pân` la pist` [i se
sprijini la rândul ei de balustrad`, nu departe de propri-
etarul lui Duke. Acesta nu-i acord` nici cea mai mic`
aten]ie, concentrat \n \ntregime asupra examin`rii calului
sù.
Pielea neagr` [i lucioas` a acestuia str`lucea \n soare
[i arm`sarul \[i ridicase mândru capul. Era splendid [i,
pentru prima oar` \n via]a ei, Clotilde sim]i c` este
geloas`: \l invidia pe vecinul de al`turi c` are un aseme-
nea cal.
Duke tropìa cu picioarele din fa]`, nervos. Billy \ncer-
ca s`-l calmeze; \l c`l`rea cu h`]urile foarte \ntinse, la fel
ca aproape to]i jocheii. Dar Duke nu suporta asta.
Clotilde presim]ea drama.
Jeremy repet` instruc]iunile pe care le d`duse [i

grupului precedent [i caii se lansar` \n iarba \nc` ud` de
roua dimine]ii, \n lumina nespus de frumoas` a
prim`verii ce venise \n mun]ii din Kentucky.
Caii se cufundar` \n p`dure. Nu se mai auzea decât
zgomotul surd al tropotului lor [i cântecul unei ciocârlii
\n apropiere.
*
* *
B`rbatul se apropie de Clotilde [i \ntinse mâna.

– Numele meu este Philip McQueene. Sunt proprietarul
lui Duke. Am venit s` v`d cum se comport` la antrenament.
|n clipa aceea, plutonul condus de Jeremy ap`ru \n
dep`rtare. Philip [i Clotilde nu aveau ochi decât pentru
frumosul arm`sar negru. Acesta \ncheia plutonul. |nco-
voiat peste gâtul lui, Billy avea mari dificult`]i s`-l
st`pâneasc`. Chipul lui, mai supt ca niciodat`, le ap`ru
\ncordat la maximum atunci când trecu prin fa]a lor
str`duindu-se s` fac` o figur` bun`.
Clotilde abia \[i re]inu o exclama]ie de disperare. Nu
putea s`-i ajute cu nimic.
– Dumnezeule! murmur` ea \ncet. Dumnezeule!
– Poftim, domni[oar`?
– Nimic, vorbeam singur`, scuza]i-m`.
McQueene d`du din cap.
24 KATY BELAIR
– E frumos calul meu, nu, ce zici? Este formidabil.

Domnul Melville spune c` are tot ce-i trebuie ca s` devin`
un campion. {i b`trânul Melville se pricepe.
– Cred c` are dreptate.
– Te pricepi [i dumneata? o \ntreb` el.
– Un pic.
– |n ceea ce m` prive[te, nu m-am suit niciodat` pe un
cal. Pe mine, ceea ce m` intereseaz` este cifra de afaceri
pe care o reprezint` ace[ti cai. Pe Duke l-am pl`tit cu [ase
sute cincizeci de mii de dolari, acum un an [i jum`tate, \n
Fran]a, la Deauville.
Clotilde f`cu un calcul rapid: ceva mai mult de trei sute
cincizeci de milioane de franci vechi!
– Un cal \nseamn` [i mult` munc`. Dar de aceea
este domnul Melville aici, nu? Dumneata lucrezi cu
el?
– Oarecum. Eu tocmai am...
Se \ntrerupse brusc. O umbr` neagr` ap`ruse \n clipa
aceea la ultima turnant`. Cu h`]urile atârnând, cu [aua
goal`, cu sc`rile lovindu-i flancurile, Duke galopa \n
vitez`, coama neagr` fluturându-i \n vânt, cu privirea
furioas`, r`suflând puternic.
– Duke, strig` ea. Duke!
Dar Duke n-o auzea. S`ri peste gardul \nalt ce
m`rginea pista de antrenament cu un salt fantastic [i fugi
peste câmpie spre mun]ii din dep`rtare, c`lcând \n
picioare plantele \nalte de tutun.
McQueene trase o \njur`tur`. Luând-o \naintea plu-

tonului, Jeremy sosea \n galop \ntins. Pornise \n
urm`rirea lui Duke. F`r` s` le dea nici o aten]ie celor spri-
jini]i de balustrad`, \[i \ndemn` la rândul lui calul peste
gardul viu [i se lans` \n vitez` \nspre silueta neagr` care
se mic[ora din ce \n ce.
Sosir` [i ceilal]i cai [i se \ndreptar` spre boxele din graj-
duri. Philip McQueene [i Clotilde alergar` [i ei \ntr-acolo.
Aici domnea o agita]ie intens`. Se \ntâmpla uneori s`
mai evadeze câte un cal. Dar când este vorba de un
arm`sar ca Duke, lucrurile se complic`. Nathan
Melville, c`lare pe calul lui coman[, d`du câteva ordine
scurte.
– Unde este Billy? \ntreb` el deodat`.
Camarazii acestuia p`rur` un pic stânjeni]i.
– Pì... când am trecut pe lâng` el, p`rea un pic cam
ame]it. Dar poate c` n-are nimic.
– M` duc dup` el, se hot`r\ Clotilde.
– Ia Dodge-ul albastru, zise Nathan. Steve, Matt,
duce]i-v` cu ea!
Clotilde porni cu ma[ina cea mare peste câmpie ca s`
ajung` la pista pe care se antrenaser` caii. Billy z`cea spri-
jinit de un tufi[ spinos, cu ochii \nchi[i, cu casca strâmb`,
cu bra]ele \ntinse \n cruce. Fata se repezi spre el. Acesta
gemu slab.
Steve \i scoase casca iar, Clotilde \ncerc` s` vad`
repede dac` avea ceva rupt. Tân`rul c`l`re] p`rea s` fi
26 KATY BELAIR
suferit o como]ie, dar nu era grav r`nit. Matt [i Steve \l

\ntinser` \n ma[in` [i Clotilde \i aduse pe to]i, cu vitez`
mic`, la Melville House.
Cei doi bìe]i \l duser` pe r`nit \n camera lui. Maggy
Melvillei \i a[tepta acolo.
– L-am chemat pe doctorul Cornby. Va fi aici \ntr-un
sfert de or`.
Clotilde \mpreun` cu Maggy se \ntoarser` la casa cea
mare. |n biroul lui Nathan Melville, Philip McQueene toc-
mai \nchidea telefonul. I se adres` brusc fetei:
– Se pare c` dumneata e[ti singura care [tii s`-l faci pe
acest cal s` asculte [i s`-l calmezi. Este adev`rat?
– Nu [tiu dac` sunt singura, dar...
– O.K., \i tìe vorba sec McQueene. Vei veni cu mine.
Va sosi imediat un elicopter. O s` g`sim noi calul `sta
n`zdr`van. Te rog s` vii, adùg` el dup` o clip` de
t`cere, ca pentru a mai \mblânzi ceva din tonul lui
autoritar.
Schi]` un zâmbet [i \n obraji \i ap`rur` dou` gropi]e.
Acum p`rea mai tân`r, amabil [i al naibii de seduc`tor. |n
ochi \i jucau lic`riri vioaie.
Clotilde, c`reia \i era fric` de elicopter – nu se
urcase niciodat` \ntr-unul – \[i d`du acordul. |n
aceea[i clip`, un zgomot asurzitor de elice le acoperi
glasurile.
|n boxe, caii nechezar` [i se cabrar` de team`. |ngriji-
torii \i calmar` cum putur`, cu \njur`turi [i ghionturi.
Philip McQueene alerga deja spre aparatul a[ezat pe

peluza bine \ngrijit` din spatele casei, tr`gând-o pe
Clotilde de mân` dup` el.
Ea \l urm` cu gândul c` omul nu pierdea deloc timpul
ca s` ac]ioneze. Aparatul era un Bell de patru locuri,
verde cu ro[u. Avea pe el o inscrip]ie cu litere mari albe:
McQueene trade import. Clotilde se \ntreba \n timp ce-[i
prindea centura ce anume o fi importând el. I se p`rea c`
totul se derula mult prea repede pentru ea.
|n timp ce elicopterul lua \n`l]ime, Clotilde se gândea
la calul cel negru sc`pat \n voia lui [i inima i se strânse.
Ca s` ajung` la mun]ii \nverzi]i, acesta trebuia s` tra-
verseze autostrada Lexington-Louisville, str`b`tut` de
camioane enorme [i ma[ini gr`bite.
De acum era prea târziu. Dac` Duke se \ndrepta spre
mun]i, el trebuia s` fi traversat deja autostrada sau s` fi
fost ucis de ma[ini.
Mai zburar` câteva minute f`r` s` z`reasc` nimic decât
câmpiile cultivate cu tutun [i cereale. Doar petele albe ale
fermelor bine \ntre]inute mai aduceau pu]in` culoare [i
anima]ie \n acest peisaj calm [i \nverzit.
– Ar trebui totu[i s`-l vedem pe Jeremy m`car,
bomb`ni Philip.
– Poate c` el a ajuns mai departe decât noi, domnule
McQueene, zise Clotilde.
– Spune-mi Philip, sau Phil, ca toat` lumea, de acord?
– De acord.
28 KATY BELAIR
|[i puse o mân` aspr` pe genunchiul fetei, ca [i cum

nu i-ar fi dat importan]` acestui gest. Ea i-o d`du la o
parte [i o puse pe rezem`toarea scaunului de piele.
– E[ti [ocat`?
El \ntoarse fa]a spre ea, cu o privire vesel` dar ferm`.
Se vedea bine c` b`rbatul nu era obi[nuit s` i se reziste.
– Nu, deloc. Prive[te, iat`-l pe Jeremy.
Apari]ia acestuia o scuti s` se angajeze \ntr-o discu]ie
delicat`. Jeremy galopa pe cât de repede putea calul lui s-o
fac`, dar caii de curse nu sunt f`cu]i pentru alerg`ri lungi
[i al sù d`dea deja semne de oboseal`. Pilotul manevr`
astfel \ncât s` aduc` aparatul cu fa]a spre c`l`re], care nici
m`car nu ridicase capul când \i auzise venind.
|i v`zu pe ocupan]ii elicopterului când acesta se imo-
biliz` la vreo treizeci de metri, pu]in deasupra solului.
Jeremy, ridicat \n sc`ri, ar`t` spre mun]i cu un gest scurt,
confirmându-le astfel temerile.
F`r` s` mai piard` timpul, pilotul smuci aparatul [i
porni \n vitez`. Autostrada era foarte aproape.
– Prive[te cu aten]ie \n jur, \i ordon` Philip McQueene.
Dar nu era nici urm` de cal pe autostrad`, nici urm` de
vreun accident, nici o ma[in` de poli]ie. Survolar`
autostrada pe câteva mile \n ambele sensuri ca s` aib`
sufletul \mp`cat, apoi pilotul se \ntoarse spre mun]i.
Clotilde se l`s`, u[urat`, pe speteaza scaunului. Duke
era \n via]`. Reu[ise s` evite capcana mortal`. Doamne, de
nu i s-ar \ntâmpla ceva!
– Este ciudat, s-ar zice c` ]ii la calul `sta, spuse Phil deodat`.
– }in foarte mult la el, este adev`rat.
– {i el te iube[te, nu-i a[a?
– Poate.
– Parc` am fi \n Frumoasa [i Bestia, nu?
– E[ti stupid, domnule McQueene.
– Scuz`-m`. {i spune-mi Phil.
– Bine, Phil. Dar pentru dumneata, un cal ca Duke nu
\nseamn` altceva decât bani?
– Nu [tiu. M` \ntreb [i eu uneori. Cred totu[i c` \mi plac caii.
– Ce anume \]i place \n via]`, Phil?
De \ndat` ce puse \ntrebarea, Clotilde \[i mu[c` buzele
[i-[i repro[` aceast` familiaritate. Avea dreptate s` se
team` de r`spunsul lui.
– |mi plac femeile frumoase, mai ales când ele sunt
brunete cu ochi alba[tri [i când vorbesc engleza cu un
adorabil accent francez. |mi plac de asemenea [i frumo[ii
dolari verzi ai unchiului Sam. Poate chiar [i caii, [i viorile.
– Viorile?
– Da. Tata era violonist. {tii, bìe]ii aceia care cutreier`
balurile [i-i fac pe al]ii s` danseze cântând din scripca lor, sin-
guri sau \ntr-o orchestr`. De cele mai multe ori singuri. O
meserie de muritor de foame. De altfel, p`rin]ii mei erau cam
muritori de foame. Mi-am jurat c`-i voi cump`ra tat`lui meu
o vioar` bun`. Dar a murit \nainte ca eu s` pot face asta. Iubea
atât de mult viorile [i vorbea cu atâta pasiune despre ele \ncât
m` mi[ca. Erau dou` lucruri care m` mi[cau: banii [i asta.
30 KATY BELAIR
– Dumneata cân]i la vioar`?

– N-am avut niciodat` timp s` \nv`]. Dar am o colec]ie
frumoas` de viori, s` [tii. Am trei Guarnieri, cinci Amati
[i dou` Stradivarius. Toate sunt \n stare de func]ionare.
– Iat`-l! exclam` deodat` pilotul.
Drept \naintea lor, Duke galopa \nceti[or spre mun]ii
Cumberland, acum foarte aproape.
– Iat` banii mei reap`rând, glumi McQueene.
Pierdut` \n gândurile ei, Clotilde nu-i r`spunse. |n
libertatea lui câ[tigat`, Duke era magnific [i ea se trezi
c`-[i dore[te s` nu fie prins niciodat`. Dar proprietarul lui
nu era omul care s` abandoneze [ase sute de mii de
dolari f`r` s` reac]ioneze. Era totu[i o sum` colosal`. Cu
siguran]` c` Duke avea un pedigree de mare clas`.
– Ce vre]i s` fac? \ntreb` pilotul.
Phil se \ntoarse spre fat`. P`rea dintr-o dat` \ncurcat,
aproape timid.
– Dac` te las \n fa]a lui, undeva printre pietrele astea
nenorocite, crezi c` vei putea s`-l domole[ti? Voi oferi o
mare recompens` celui sau celei care va fi \n stare s` fac`
asta, adùg` el.
– Nu e[ti decât un geamba[, domnule McQueene
ripost` Clotilde. Dar am s-o fac pentru c` Duke valoreaz`
mai mult decât dumneata. Chiar dac` nu sunt prea sigur`
c` voi reu[i.
– Nu-mi place s` fiu f`cut geamba[, bomb`ni omul de
afaceri. Dar o s` vorbim despre asta mai târziu.
– Nu avem ce s` mai vorbim. S` mergem, \i spuse ea pilotului.

Aparatul ro[u cu verde zbur` deasupra lui Duke cam la vreo
cincizeci de metri. Arm`sarul s`ri \ntr-o parte [i scutur` capul,
nelini[tit. Nu \n]elesese de unde venea amenin]area \mpotriva
noii sale libert`]i. Se opri [i p`scu pu]in` iarb` proasp`t`.
Pilotul a[ez` \ncet elicopterul \n spatele unui tufi[ des
care-l ascundea de ochii calului, [i opri motorul. |n cabin`
se f`cu o lini[te impresionant`, tulburat` doar de un vânt
sub]ire ce sufla la poalele mun]ilor.
Phil s`ri jos [i, galant, \ntinse mâna ca s-o ajute pe
Clotilde. Aceasta \l refuz` \ns` rece [i cobor\ la rândul ei.
– Las`-m` pe mine.
– Cum ai s` faci?
– Nu [tiu. Nici nu [tiu m`car dac` o s` reu[esc. Cred c`
dac` voi putea s`-l \ncalec, voi \ncerca s`-l aduc la grajd.
– A[ putea s`-]i trimit un furgon, un avion, ceva, [i
atâ]ia oameni câ]i ai avea nevoie. Speciali[ti.
– Nu-]i cer nimic din toate astea. Dac` reu[esc s`-l
calmez, las`-ne s` plec`m spre Melville House [i
urmeaz`-ne de departe cu ma[in`ria asta zgomotoas`.
– Nu-i o ma[in`rie oarecare. Este un aparat absolut
nou [i care valoreaz` dou` sute de mii de dolari.
– Nu-mi pas` de dolarii dumitale, domnule McQueene.
Po]i s`-]i cumperi câte elicoptere vrei, nu-mi pas`. |]i acord
totu[i o calitate: ai [tiut s`-l cumperi pe Duke.
– Nu eu l-am cump`rat, m`rturisi Phil, dezumflat, ci
reprezentantul meu \n Fran]a.
32 KATY BELAIR
Clotilde \l abandon` spunându-i un „r`mâi aici“ cate-

goric [i porni \n \ntâmpinrea arm`sarului. H`]urile pe
care le sc`pase Billy atârnau \nc` de gâtul lui [i \nc` mai
avea [aua pe spinare. Aparent, nu-l interesa nimic [i-[i
savura din plin libertatea. |n timp ce fata se apropia de el,
urechile \i frem`tar` [i deodat` s`ri brusc \napoi, f`r` \ns`
a fugi.
– Duke, zise ea, frumosul meu c`lu] negru, Duke!
R`mas acum nemi[cat, arm`sarul o privea continuând
s` pasc`, cu ochii lui mari a]inti]i asupra ei. Clotilde mai
f`cu un pas [i \ntinse mâna spre el.
– Vino, Duke, vino!
Calul \i \ntoarse brusc spatele, azvârli de dou` ori din
picioare ca pentru a-[i manifesta refuzul, [i se apuc` s`
pasc` din nou, un pic mai departe.
Clotilde veni \nceti[or spre el, merse de-a lungul cor-
pului lui lung [i negru, f`r` a \ndr`zni s`-l ating`. Ar fi
putut s` apuce h`]urile, s` sar` \n [a. Dar riscul era
enorm. Iar Duke, ea sim]ea asta, ar fi reac]ionat foarte rù
la aceast` agresiune.
– Duke, frumosul meu nebun, Duke, dragule, las`-m`
s` te prind, fii cuminte.
|i vorbea cu blânde]e [i calul, de data asta, nu se mai
\ndep`rt`. Ea \l mângâie u[or, \ntârziind mai mult pe
pielea fin` a n`rilor. Dar, brusc, un iepure ]â[ni din iarb`
[i Duke, speriat, f`cu un salt care-l \ndep`rt` din nou de
fat`. O l`s` totu[i s` se apropie din nou de el.
– Am s` urc \n [a, Duke, m` auzi? Am s` \ncalec. S` nu

m` r`storni. Nu-]i fie fric`. Ne vom \ntoarce acas`.
Arm`sarul scutur` din cap ca [i cum ar fi \n]eles.
Adunându-[i tot curajul, Clotilde apuc` mânerul [eii cu o
mân` iar cu cealalt`, partea din spate. Se \n`l]` cu un salt
gra]ios [i se l`s` s` cad` cât putu de u[or pe spatele calu-
lui.
Duke se supuse la prima ei solicitare, [i lu` drumul
spre est. Curând, Clotilde auzi elicopterul decolând. Se
preg`tea s`-[i calmeze calul când aparatul va ajunge dea-
supra lor, dar pilotul avu grij` s` zboare ceva mai departe.
Z`ri totu[i chipul lui Phil care-i f`cea semnul victoriei [i
gesturi largi de bucurie. Imbecilul! Nu se gândea decât la
investi]ia lui!
Jeremy o a[tepta lâng` autostrad`; ea se sim]i u[urat`
s`-l vad`. |n doi, vor reu[i mai u[or s` traverseze. Dup`
soare, era cam ora prânzului [i traficul se mai potolise.
– Complimente, zise antrenorul când ea ajunse lâng`
el. {i-]i mul]umesc \n numele tuturor.
– N-ai pentru ce.
Percepuse \n glasul tân`rului o oarecare ostilitate. Dar
nu era acum momentul s` se opreasc` la asta.
C`lare pe calul sù, un roib mare, Jeremy se \ndrept`
spre autostrada ce trebuia traversat`. Tocmai trecea
urlând un camion de treizeci [i cinci de tone. Duke f`cu
un u[or salt lateral. Clotilde \i mângâie gâtul [i-i vorbi
blând. Jeremy mai l`s` s` treac` \nc` dou` camioane [i o
34 KATY BELAIR
ma[in` ro[ie, apoi \naint` \n [osea cu hot`râre [i cu

bra]ele ridicate. Dou` ma[ini care veneau vijelios \nce-
tinir`: \n Kentucky, calul r`mânea rege. Clotilde \l
\ndemn` u[or pe Duke, [i arm`sarul negru porni indife-
rent pe fâ[ia de asfalt.
La ora treisprezece, Clotilde [i Jeremy intrar`, epuiza]i,
\n curtea grajdurilor. To]i bìe]ii erau de fa]` [i o aplau-
dar` cu discre]ie pe fat`.
– Cum se simte Billy? \ntreb` ea imediat.
– Foarte bine, nu [i-a rupt nimic.
Istovit` de eforturile pe care le f`cuse, Clotilde se
\ndrept` spre casa cea mare [i alb`. Auzi un vuiet puter-
nic. Elicopterul tocmai decolase. Phil McQueene nu avu-
sese timp nici m`car s`-i mul]umeasc`. Ea se sim]i mai
afectat` decât [i-ar fi \nchipuit [i se l`s` s` cad` pe un
[ezlong de pe verand`.
Cum de putea un om s` fie atât de b`d`ran? Nu se gân-
dea oare decât la bani? Pentru o clip`, \i veni \n minte
colec]ia lui de viori; asta nu se potrivea deloc cu compor-
tamentul lui. {i nici lic`rirea aceea pe care o v`zuse
jucând, o clip`, \n ochii lui negri. Cine era oare acest
Philip McQueene?
Capitolul 3
Dup`-amiaz`, Peggy [i Polly se duser` \mpreun` cu

Clotilde la cinematograf.
– {i dup` aceea, o s` mergem la cump`r`turi \n
Louisville, zise Polly. O s`-]i ar`t`m c`, \n Kentucky,
lumea [tie s` trìasc`, [i c` nu suntem chiar a[a de ]`r`noi
cum ne crede]i voi, europenii.
Clotilde se ap`r` spunând c` ea nu crede nimic de
felul `sta. Se sim]ea bine \n aceast` familie primitoare [i
prietenoas`. O \ngrijorau doar rela]iile cu Jeremy. Sim]ea
la el o anumit` agresivitate [i violen]` \n privin]a ei, care
o stânjeneau.
– Jeremy este \ndr`gostit de tine, o luase peste picior
Polly, ro[cata, cu dou` zile \nainte.
Clotilde ro[ise [i negase acest lucru, [tiind totu[i c`
Polly nu gre[ea \n totalitate. Ea \ns`[i se sim]ea atras` de
tân`rul antrenor. Toat` fiin]a lui degaja o anumit` fru-
36 KATY BELAIR
muse]e [i elegan]` natural`. Credea chiar despre el c`

este un om bun. Dar Jeremy ascundea toate astea sub o
atitudine aspr` de care ea se lovea de fiecare dat` când
\ncerca o apropiere.
Dup`-amiaza [i-o petrecur` deci la Louisville. Cele trei
fete luaser` ma[ina lui Peggy, un Peugeot pe care il l`sar`
decapotat. Cu p`rul ciufulit de vânt, colindar` prin
Louisville, ora[ care nu-i prea pl`cea Clotildei deoarece
vechiul ora[ de odinioar` devenise un mare ora[ indus-
trial f`r` frumuse]e [i neinteresant, a[a cum erau atâtea
alte ora[e \n Statele Unite.
Când ajunser` din nou la Melville House, deja se
\ntunecase. Casa p`rea goal`. Nathan se afla \n biroul lui
plin de trofee [i hâr]og`rie. Jeremy era plecat, le spuse
Maggy.
– Am ceva pentru tine, \i zise ea Clotildei.
Fata lu` pachetul. Acesta avea pe el marca unui biju-
tier cunoscut \n Louisville, prin fa]a magazinului c`ruia
ele trecuser` cu câteva ore \n urm`. V`zuser` \n vitrin`
lucruri frumoase dar Polly d`duse din cap [i suspinase:
– Sunt prea scumpe pentru noi, fetelor. Ar trebui mai
\ntâi s` ne m`rit`m cu un miliardar ca s` putem cump`ra
a[a ceva. O s` ne \ntoarcem mai târziu...
– Haide, deschide-l odat`, s` vedem [i noi! strigar`
cele dou` surori \n cor.
– L`sa]i-o \n pace! Ei \i este destinat pachetul, nu vou`,
invidioaselor!
Clotilde desf`cu pachetul. Acesta con]inea un mic eli-

copter de aur, admirabil redat, pe u[a c`ruia era pictat un
cap de cal negru. Bijuteria era \nso]it` de o carte de vizit`
pe care scria: „Mul]umesc. Phil.“
– E nebun! exclam` Clotilde, ro[ind. Complet nebun.
Era de-a dreptul furioas`. Oare omul de afaceri credea
c` va fi iertat cu acest pre] de b`d`r`niile lui?
– Nu-l vreau, zise ea cu fermitate. Am s`-l trimit \napoi.
– Dar ai s`-l jigne[ti, draga mea, zise Maggy.
– Nu-mi pas`. Nu-l vreau [i gata! Nici nu se pune
problema.
– Duke valoreaz` de zeci de ori mai mult, obiect` Polly.
– {i de ar valora de o mie de ori, tot nu mi-ar p`sa. Nu
m-am dus s`-i aduc pre]iosul cal numai ca s`-i fac pl`cere,
ci pentru a v` bucura pe voi to]i, [i pentru Duke. El este
mult mai valoros decât st`pânul sù.
– Poate c` tu nu-l cuno[ti \ndeajuns, zise Maggy zâm-
bind. Cel pu]in, Phil McQueene se poart` ca un b`rbat
galant, nu?
– Poate c` l-a[ fi considerat „galant“ dac` m-ar fi a[tep-
tat azi diminea]` când m-am \ntors cu arm`sarul lui de
[ase sute cincizeci de mii de dolari. Dar am avut dreptul
doar la zgomotul elicopterului care decola. Nici la
revedere, nici mul]umire. Mi se pare cam grosolan din
partea lui. {i \n fond, la naiba cu McQueene!
– De-a[ fi \n locul tù, a[ p`stra totu[i bijuteria, zise
Polly cu sim]ul ei practic. La urma urmei, este frumoas`.
38 KATY BELAIR
– Nici gând!
– Bine, f`cu Maggy cu un zâmbet. Dave, administratorul,
pleac` la ora[ mâine diminea]`. |l va pune el din nou la po[t`.
Cu siguran]` c` Nathan o s`-i dea adresa lui McQueene.
Clotilde urc` \n camera ei s` se schimbe pentru cin`,
se r`zgândi \ns`, se \ntoarse de pe scar` [i porni \nspre
grajduri. Duke \[i scosese capul din boxa lui; calul p`rea
calm [i pa[nic. Ea \i mângâie fruntea cu un gest blând, [i
el o l`s` s`-l mângâie f`r` s` se clinteasc`. Apoi, \i mângâie
gâtul. Când plec`, el nechez` \n urma ei. Clotilde se
\ntoarse [i-i f`cu un semn cu mâna, ca unui om.
*
* *
|n a[teptarea cinei, Peggy preg`tise cocteilurile cu

Martini. Pe verand` era foarte pl`cut. Era una dintre acele
seri pe care câmpia american` [tie s` le ofere [i doar
mi[c`rile u[oare ale cailor din apropiere tulburau lini[tea.
Cânta un greier. Aerul era proasp`t. Clotilde se sim]ea
fericit`.
– Mâine, la antrenament, \l vei \nc`leca pe Duke, zise
deodat` Nathan. Povestea de ast`zi este un bun pretext.
Dar trebuie s` te previn, Clo: calul `sta este cam nebun.
Poate s` fie foarte periculos. {tiu c` tu po]i s`-i vii de hac,
dar este un risc considerabil. |n general, arm`sarii sunt
imprevizibili. {i acesta este mai mult ca oricare altul.
– M` crezi \n stare, Nathan? Este un ompliment extra-

ordinar! Afl` un lucru: am s` fac tot ce pot ca s` aduc
acest cal \n cea mai bun` form`, sub conducerea ta.
– {i a lui Jeremy, preciz` b`trânul.
Clotilde \ncuviin]` din cap. Imposibil s`-l contrazic`.
Ordinul era ordin. Nathan nu voia s` ri[te s` tulbure toate
programele [i ordinea unei [coli de antrenament, celebr`
\n lumea \ntreag` pentru un capriciu. Jeremy r`mânea
patronul \n fa]a tuturor.
– Când crezi c` va fi preg`tit pentru prima lui curs`?
\ndr`zni ea s` \ntrebe.
– Nu [tiu.
R`spunsul fusese sec [i clar. Dar b`trânul vr`jitor
min]ea f`r` \ndoial`. Un cal precum Duke – [i ca [i al]i
„elevi“ de la Melville House, selec]iona]i cu grij` – era \n
stare s` câ[tige mari competi]ii interna]ionale [i s` aduc`
sume considerabile de bani. Philip McQueene nu gre[ea
când miza pe caii lui.
Mai trebuia doar ca ace[tia s` ajung` la gradul exact de
preg`tire necesar`. Clotilde se pricepea \ndeajuns la cai
\ncât s`-[i dea seama c` Duke va trebui s`-[i fac` \n curând
intrarea \n hipodrom, pe distan]e scurte la \nceput, pe o
mie [ase sute sau o mie opt sute de metri.
Fata se duse la culcare devreme. Ziua fusese lung` [i
grea. Mâine era o zi de antrenament ca de obicei. Trebuia
s` fie odihnit` ca s`-l \ncalece pe Duke... [i pe ceilal]i cai
pe care Jeremy \i va repartiza, eventual.
40 KATY BELAIR
Se dezbr`c` [i se demachie cu grij`, \[i puse capotul, [i

se \ntinse pe pat. Prin fereastra deschis` ajungeau pân` la
ea zgomotele de la grajduri [i cele ale p`durii din
apropiere. Auzi \n dep`rtare o cucuvea. |n copacii din
gr`din`, o privighetoare \ncepu s` cânte.
Clotilde mai verific` o dat` dac` ceasul de[tept`tor
era bine potrivit la ora cinci, oft` [i se preg`tea s` sting`
veioza când auzi o b`taie \n u[`. F`r` \ndoial` c` era
una dintre cele dou` surori, venit` s`-i arate vreun pro-
dus cosmetic „made in Paris“, a[a cum f`ceau destul de
des.
Dar era Jeremy, \mbr`cat foarte elegant \ntr-un costum
albastru bine croit, cu pantofi din piele fin`. P`rul lui
blond [i bogat era aproape bine piept`nat. Intr` [i \nchise
u[a \n urma lui.
– Te deranjez?
– Tocmai voiam s` sting lumina. Te credeam \n ora[.
Ce te aduce aici?
Clotilde se str`duia s` r`mân` calm` dar intrarea
tân`rului \n camera ei o cam speria. |[i strânse mai bine
capotul dar se sim]i \ngrozitor de goal` [i expus`
dorin]ei pe care o citise, fugar, \n privirea lui Jeremy.
Totu[i, nu i se putea \ntâmpla nimic aici, \[i zise ea ca s`
se lini[teasc`.
– Tu m` aduci aici, zise el a[ezându-se pe marginea
patului, f`r` probleme.
Ea \l l`s` \n pace [i a[tept` urmarea.
– Ascult`, Clotilde, cred c` nu [tiu cum s` m` port cu

tine. A[ vrea s` fim prieteni [i nu du[mani. M` tem c` e[ti
sup`rat` pe mine pentru povestea cu Duke.
– Nu sunt sup`rat` pe tine. Cred c`, \n locul tù, a[ fi f`cut
la fel. La urma urmei, tu r`spunzi de antrenamente, nu-i a[a?
Jeremy zâmbi cu am`r`ciune. Ea tocmai atinsese un
punct sensibil.
– Da [i nu. {tii foarte bine cine conduce totul aici.
Dac` m`car ar vrea uneori s` m` asculte [i pe mine, cred
c` lucrurile ar merge mai bine. De acum doi ani, de la
Jockey Club din Paris, n-am mai câ[tigat nimic important.
– Nu-i chiar atât de rù. Acolo este cea mai mare curs`
din lume, sau aproape.
– Desigur, dar mai sunt [i altele. {i pe astea nu le
câ[tigi \ntotdeauna.
Urm` un moment de t`cere. Jeremy \ntoarse capul [i o
fix` cu privirea.
– Ascult`, Clotilde, nu am venit s` discut`m despre
problemele de antrenament la Melville House. }i-am
spus: a[ vrea ca lucrurile s` mearg` mai bine \ntre noi.
– Dar, Jeremy, nu merg chiar atât de rù.
– Nu a[a cum mi-a[ dori eu.
Se aplec` [i o s`rut` pe fat` pe obrazul pe care ea nu
[i-l feri destul de repede. S`rutul se pierdu totu[i \n masa
de p`r negru care-i \ncadra fa]a.
– De fapt, a[ vrea mult mai multe de la tine. {tii la ce
m` refer, nu-i a[a?
42 KATY BELAIR
– Nu.
– Nu ce?
– Nu, nu [tiu.
– Acum [tii. Clotilde, m` tulburi, m` faci s`-mi pierd capul
[i nu [tiu ce-i cu mine de când e[ti tu aici. Cred c`... cred c`...
Ea \i puse mâna pe gur`.
– Nu spune nimic, Jeremy, te rog s` n-o spui.
El se apropie [i ea se retrase pu]in. Pilota alb` alunec`
jos din pat. El \i apuc` mâna cu care ea vrusese s`-l res-
ping` [i \ncerc` s-o trag` mai aproape. Clotilde nu
\ndr`zni s` reziste, de teama scandalului. Se gândea c`
dac` Nathan Melville ar afla ce se \ntâmpl` acum aici,
Dumnezeu [tie ce ar fi \n stare s` fac`.
Gura tân`rului aproape c` o mu[c` pe a ei. Clotilde
mai \ncerc` o dat` s`-l resping` dar nu reu[i. O cuprinse
[i pe ea un val de dorin]` [i, f`r` s` [tie de ce [i cum, se
trezi c` r`spundea cu ardoare s`rutului lui Jeremy. |l
\ndep`rt` totu[i cu violen]`.
– E[ti nebun, Jeremy... Pleac`!
– Tu m` \nnebune[ti. Vino cu mine. Hai s` ne petre-
cem noaptea \n alt` parte. La Louisville! Sau unde vrei tu!
– Eu \mi voi petrece noaptea aici, Jeremy Melville. F`r`
tine. {i afl` c` nu sunt femeia care-[i petrece nop]ile ori-
unde, sau dac` eu n-am chef.
– |ndr`zne[ti s` spui c` n-ai chef?
– Este adev`rat c`, pentru o clip`, m-ai tulburat. Sunt o femeie nor-
mal`. Dar nici nu se pune problema s` existe ceva \ntre noi, Jeremy.
– Poate mai târziu?

– Nu [tiu. Poate. Chiar trebuie s` existe ceva? Nu
putem s` fim doar prieteni?
– Nu! Te doresc prea mult ca s` accept asta. {i tu la fel,
m` dore[ti. Acum [tiu.
Clotilde izbucni \n râs.
– E[ti formidabil pe terenul de antrenament, Jeremy,
dar nu te pricepi deloc la femei.
– M` pricep atât cât trebuie, zise el, vexat.
Se ridic` \n picioare [i, ]inând-o de bra], o oblig` s`
fac` la fel. Fata se supuse, tot de teama de a nu fi luat`
prin surprindere. |nc` mai erau servitori prin cas` [i ea
[tia c` [i cele dou` surori erau numai urechi.
Jeremy o strânse la piept \n ciuda rezisten]ei ei.
Apoi, \ndep`rtând-o un pic de el, trase cu un gest brusc capo-
tul alb al fetei. Sânii grei [i tari ie[ir` la iveal`, splendizi, [i Jeremy
\[i \n`bu[i o exclama]ie. |[i puse mâinile pe ei, \ncepu s`-i
mângâie cu l`comie, dar Clotilde f`cu un salt \napoi [i-i sc`p`.
– Te rog, Jeremy, pleac`!
Cu ochii str`lucind, tân`rul \naint` spre ea. Se vedea
bine c` nu se mai putea st`pâni. Cu sim]urile a]â]ate, vru
s`-[i continue atacul.
Clotilde \[i strânse capotul la loc [i-l \ncheie cu grij` la gât.
– Dac` te mai apropii, deschid u[a [i ]ip.
– N-ai s` faci asta!
– N-am s-o fac dac` pleci imediat. Dar dac` mai \ncerci
ceva, \]i jur c` am s-o fac!
44 KATY BELAIR
– Atunci, când ne vom revedea, draga mea?

– Mâine diminea]`, la cinci [i jum`tate.
Jeremy f`cu un pas spre u[` [i se opri.
– Tipul `la te-a f`cut s`-]i pierzi capul, nu-i a[a? Cu to]i
banii lui [i cu elicopterul de aur?
„Repede se mai r`spândesc ve[tile“, \[i zise Clotilde. Se
mul]umi s` ridice din umeri.
– Las`-l pe tipul `la, cum zici tu, \n pace. A vrut doar
s`-mi mul]umeasc` \n felul lui. {i, chiar dac` asta nu te
prive[te, pot s`-]i spun c` nu m` intereseaz`.
– Nici nu m` prive[te.
– Atunci? Ce te deranjeaz`?
El \ntinse mâna [i-i zâmbi amical.
– R`mânem prieteni?
– Dac` [i tu vrei. Eu vreau.
– Ei, eu voiam mai mult, Clotilde. Venisem s`-]i spun
asta, dar afurisitul `sta de capot m-a z`p`cit; l-ai face [i pe
un pustnic s`-[i piard` capul. Eu nu sunt un pustnic, nici
pe departe. Venisem s`-]i spun... toate chestiile alea, ce
mai, [tii tu bine.
– E[ti dr`gu], Jeremy.
– Atunci s`rut`-m`.
Ea se apropie [i-l s`rut` pe obrazul aspru. El \ncerc` s`
se \ntoarc` [i s`-i cuprind` din nou buzele, dar fata
prev`zuse asta [i se feri.
Jeremy plec` \n vârful picioarelor, \ngrijorat dintr-o
dat` la gândul c` s-ar putea \ntâlni cu cineva. Camera lui
aflându-se \ntr-adev`r la parter, el urca rareori la primul

etaj. Clotilde \ncuie u[a [i se culc` oftând, absolut istovit`.
*
* *
Când se trezi, s`ri \n picioare foarte repede, de team`

s` nu adoarm` din nou, [i f`cu o grimas`; o dureau to]i
mu[chii. |[i machie foarte discret ochii [i zâmbi imaginii
sale din oglind`. „|]i prie[te oboseala, b`trânico“, \[i zise
ea. Se gândi la s`rutul pe care Jeremy i-l furase. Fusese
pl`cut [i se \nfior` la amintirea lui. Fusese pl`cut, dar
gre[ise r`spunzându-i.
|n diminea]a aceea, Duke f`cea parte din cel de al
treilea lot de cai la antrenament. Jeremy o scuti de primul
tur. Ea se duse lâng` arm`sarul cel negru [i-l salut` pe
\ngrijitorul acestuia, Abbie, un omule] slab, usc`]iv [i
ursuz.
– Bun` diminea]a, Abbie. Iar ai pierdut ieri la curse, nu?
|ngrijitorul zâmbi. Avea abia optsprezece ani, dar deja
\i lipseau doi din]i. Nu va ajunge niciodat` jocheu, el [tia
asta. Dar nimeni nu-i spunea nimic \n acest sens.
– Ieri, \n cursa a patra, era un anume Rollington F. Este
adev`rat! Era un pont sigur. Am mizat cincizeci de dolari
pe care nu-i aveam. {i apoi, iat`, s-a sfâr[it, \ncheie el trist.
– Nu-i nimic, o s` câ[tigi mâine.
– A[a se zice mereu.
46 KATY BELAIR
– Duke a suferit ceva dup` expedi]ia lui?

– Nu. L-am cùtat peste tot. Este un adev`rat tanc calul
`sta. Se pare c` te-ai descurcat bine, acolo, \n mun]i.
– S-a \ntors el singur, sau aproape.
– Nu a[a mi s-a spus.
Momentul venise. Abbie scoase arm`sarul \n curte;
acesta tropìa nervos [i tovar`[ii lui de antrenament \l evi-
tau, ca [i cum s-ar fi ferit s` se apropie prea mult de el.
Abbie \[i \ntinse bra]ul spre Clotilde \nclinându-se \n fa]`;
aceasta \[i puse genunchiul \ndoit pe bra]ul lui [i s`ri \n
[a. Duke se cabr` u[or dar ea \l st`pâni f`r` greutate.
Ca de obicei, Nathan Melville era c`lare pe calul lui
coman[, cu picioarele bine \nfipte \n sc`ri, cu spatele
drept, cu cascheta tras` pe ochi.
Clotilde v`zu c` Polly se al`turase grupului de c`l`re]i
matinali. Dup` [tirea ei, era pentru prima oar` când una
dintre cele dou` surori, de altfel excelente c`l`re]e, par-
ticipa la antrenament.
Ap`rut nu se [tie de unde, Bentley-ul negru stop` deo-
dat` \n curte. Un cal chiar se sperie pu]in, se retrase [i
nechez`. F`r` s` dea vreo aten]ie cuiva, Phil McQueene
veni la marginea pistei. Nu era singur. |l \nso]eau un
omule] usc`]iv [i musculos care avea \nf`]i[area unui
jocheu, chiar dac` nu era \mbr`cat \n ]inuta respectiv`,
precum [i o tân`r` femeie supl` [i gra]ioas`, \mbr`cat` \n
pantaloni de c`l`rie bine croi]i [i o hain` de tweed perfect
armonizat` cu p`rul ei castaniu.
Cei trei vizitatori se sprijinir` cu coatele de balustrad`

\n timp ce caii ie[eau pe pist`. Jeremy \i puse mai \ntâi s`
mearg` la trap, ca s`-i relaxeze; \n diminea]a aceea era
r`coare [i mu[chii cailor pursânge sunt fragili.
– Ai v`zut cine este aici? o \ntreb` Polly pe Clotilde
\ntorcând spre ea un cap pe care fata nu-l recunoscu de
la bun \nceput, \ntr-atât de mult o schimba casca de antre-
nament.
– Da, Phil McQueene; dar cine mai este cu el?
– Eu nu [tiu cine e. Poate so]ia lui. Dar cel`lalt este Jeff
Manley, unul dintre cei mai celebri jochei din Statele
Unite.
– Am auzit vorbindu-se despre el.
|ntr-adev`r, Jeff Manley câ[tigase curse \n lumea
\ntreag` – [i mai ales la Paris – pentru marii proprietari
de cai. Un cal c`l`rit de el mergea sigur la câ[tig. Pariorii
jucau atât pe cal cât [i pe c`l`re]. Ca jocheu, valora o
avere [i-[i merita reputa]ia.
Jeremy prev`zuse pentru diminea]a aceea un antrena-
ment frac]ionat; caii parcurgeau mai \ntâi distan]e scurte,
apoi galopau pe distan]e mai lungi, reveneau la trap, [i
iar`[i porneau \n galop.
Când Duke trecu prin fa]a lui Phil McQueene, acesta
f`cu un semn cu mâna pentru a atrage aten]ia Clotildei.
Ea cùt` cu privirea \nvoirea din partea lui Jeremy ca s`
poat` ie[i din grup, [i se \ndrept` spre Phil zicându-[i c`
Maggy nu avusese \nc` timp s`-i \napoieze cadoul. Cu
48 KATY BELAIR
siguran]` c` el nu numai c` nu era la curent cu refuzul ei,

dar a[tepta f`r` \ndoial` chiar mul]umiri. Va fi \ns`
dezam`git \n aceat` privin]`...
– F` dou` lungimi pe linia dreapt` de la marginea
p`durii, \i ordon` brusc Jeff Manley, f`r` s`-[i dea oste-
neala s-o salute. Doar un dus-\ntors.
Clotilde, ofensat`, vru mai \ntâi s`-i zic` vreo dou`; se
ab]inu la timp [i-[i aminti c`, la Melville House, propri-
etarii, chiar [i jocheii adev`ra]i, aveau multe drepturi.
Dac` Manley voia a[adar ca ea s` fac` o curs`, o va face.
Duke se supuse cu pl`cere. Mergea suplu, cu u[urin]`,
[i Clotilde, fascinat` de calul ei, fu cât pe ce s` nu aud`
glasul lui Manley:
– Bine. Mul]umesc.
Ea r`m`sese ultima pe pist`. Manley se duse la graj-
duri, f`r` \ndoial` ca s` vad` [i ceilal]i cai.
– Este frumos, nu? zise Phil adresându-se \nso]itoarei sale.
Vru s` mângâie n`rile lui Duke, dar calul se retrase
repede din fa]a mâinii care se \ntindea spre el. Clotilde,
nea[teptându-se la aceast` reac]ie, fu cât pe-aci s` cad`.
Femeia de lâng` Phil izbucni \ntr-un râs proasp`t [i
fericit.
– Este frumos, \ntr-adev`r, dar nu prea te las` s` te
apropii de el.
– A[a este, numai ea reu[e[te s-o fac`, recunoscu Phil
prezentând-o cu aceast` ocazie pe Clotilde. Domni[oara
Lapierre, domni[oara Lobson, Alliette Lobson.
Alliette \ntinse mâna. Clotilde se aplec`. Curtoazia ar fi

impus ca ea s` descalece, dar se temea s` nu-l sperie pe
Duke. De altfel, acesta \ncepu s` ]opìe [i Alliette,
\nfrico[at`, se retrase. Duke se calm` [i se \ntoarse la boxa
lui.
Clotilde se \ntreba ce cùta Jeff Manley la Melville
House. Nu exista decât o explica]ie: curând, Duke va aler-
ga \n prima lui curs` [i Phil McQueene alesese cel mai
bun jocheu din Statele Unite ca s`-l \ncalece.
Se str`dui s`-[i \nving` sentimentul de gelozie care o
cuprinsese. La urma urmei, ea nu avea decât o licen]` de
amator [i nu era calificat`. S` antreneze un cal sub coman-
da lui Jeremy, da, era cu putin]`, dar s`-l \ncalece \ntr-o
curs`... [i s` câ[tige, era cu totul altceva. Trebuia s`-i intre
bine \n cap lucrul `sta.
Cobor\ de pe cal [i-i \ntinse h`]urile lui Abbie. Sim]ea
a]intite asupra ei privirile lui Phil McQueene [i Jeff
Manley. Se sim]i stânjenit` [i disp`ru \n spatele fântânii
celei mari [i vechi de lâng` boxe, fugind \n camera ei.
Pentru diminea]a aceea, antrenamentele se terminaser`.
B`nuia c` a doua zi totul va fi altfel. {i o nelini[te surd` \i
strânse inima.
Capitolul 4
– Vino cu mine!
Phil McQueene ie[ea din casa cea mare, cu Maggy
venind \n urma lui. Mama lui Jeremy, cu bra]ele atârnând
pe lâng` corp, p`rea \ncurcat`. Proprietarul lui Duke se
\ndreptase direct spre Clotilde, ]inând \n mân` pachetul
bijutierului.
– De ce? protest` Clotilde.
– Vreau s`-]i vorbesc.
Fata \l urm` pe verand`. Lupta se anun]a dificil`.
– De ce mi-ai trimis \napoi asta? atac` el imediat flu-
turându-i sub nas elicopterul de aur.
– De ce mi l-ai trimis?
– Pentru a-]i mul]umi c` l-ai adus \napoi pe Duke.
– }i-am mai spus de ce am f`cut-o.
– Este adev`rat. Dar eu puteam totu[i s`-]i mul]umesc
\n felul meu.
Phil p`rea furios, ofensat [i descump`nit.

Comportamentul Clotildei \l mira. |nc`p`]ânarea ei, felul
ei de a-i ]ine piept, \l descump`neau total.
– Este pentru prima oar` \n via]a mea când v`d o
femeie refuzând un cadou de o sut` de mii de dolari.
– Ai merita palme, domnule McQueene. {i, hot`rât
lucru, nu vei \n]elege niciodat` nimic. Dac` nu mai ai
nimic s`-mi spui, n-a[ vrea s` abuzez de timpul dumitale.
– Ai \ntr-adev`r un caracter afurisit!
Clotilde ridic` din umeri, dezarmat` la rândul ei.
Glasul lui Phil se mai \mblânzise [i o u[oar` lic`rire juca
\n ochii lui negri.
– Sunt un ]`ran grosolan, nu-i a[a? Asta crezi despre
mine?
– Nicidecum. Dar sunt sigur`, \n schimb, c` te \n[eli \n
privin]a mea.
– Nu e[ti decât o europeanc` snoab` ca toate celelalte.
Tocmai atunci veneau spre ei Alliette [i Jeff Manley
\nso]i]i de Nathan Melville [i Jeremy. Jeff p`rea poso-
morât. Buzele Alliettei zâmbeau dar frumo[ii ei ochi verzi
r`mâneau de ghea]`. Alliette era nemul]umit` de ceva.
Era oare geloas`? Gândul acesta o amuz` pe tân`ra
fran]uzoaic`.
– Phil, zise Nathan, dac` e[ti de acord, Duke ar putea
alerga pe 29 martie la Lexington.
– Mai sunt doar trei s`pt`mâni pân` atunci. Pì da,
bine\n]eles. Tu hot`r`[ti, Nat.
52 KATY BELAIR
– O. K. |n cazul acesta, ne preg`tim pentru 29.

– Cine o s`-l \ncalece?
|ntrebarea ]â[nise de pe buzele Clotildei.
– Va trebui \ntr-adev`r s` g`sim un jocheu, zise Jeremy.
Clotilde \n]elesese. A[adar, Jeff Manley nu-l va \nc`leca
pe Duke \n prima lui curs`. Un om cu reputa]ia lui nu
pornea \n curse de mic` importan]`, doar dac` ar fi fost
obligat printr-un contract special.
– O s` vedem asta mâine, zise Phil. Acum, trebuie s` plec.
Alliette nu scosese o vorb`. Dar când el \[i lu` la
revedere de la \ntreg grupul, ea uit` s`-i strâng` mâna
Clotildei.
Umilit`, fata se r`zbun` imediat.
– Voi fi \ncântat` s` te rev`d mâine, \i zise ea cu vocea ei
cea mai dulce lui Phil McQueene, privindu-l drept \n ochi.
Alliette tres`ri [i ripost`:
– Nu prea suntem siguri c` vom putea veni mâine.
– Ba da! o \ntrerupse Phil. A[adar, pe mâine.
Bentley-ul negru se \ndep`rt` \ntr-un zumzet u[or.
Clotilde \l privi plecând. Ce fel de om era oare Phil
McQueene? De ce o scotea astfel din s`rite? Dar se putea
\ntreba [i de ce era ea atât de sensibil` la prezen]a lui, la
atitudinea lui, la cel mai mic gest al lui? |[i alung` aceste
gânduri ridicând din umeri [i vru s` urce \n camera ei s`
fac` un du[.
Diminea]a aproape c` trecuse [i, dinspre câmpurile de
tutun din apropiere, venea c`ldura amiezii. Caii nechezau
\n boxe. Era momentul de tihn` la Melville House.

Clotilde se \ndrept` spre scara cea mare din lemn vechi,
roas` de ani.
– |i cam faci ochi dulci tipului `sta!
Vocea lui Jeremy r`sun` \n spatele ei ca o pocnitur` de
bici. Clotilde se \ntoarse.
– Te \n[eli total.
– Sunt gelos.
– Nimic nu-]i d` dreptul s` fii.
– Totu[i, ieri ]i-a f`cut pl`cere s` m` s`ru]i, nu-i a[a?
Asta nu \nseamn` nimic pentru tine?
– }i-am mai spus ce cred. {i-]i cer chiar acum s`
\ncetezi.
– Te temi s` nu cazi prad`?
Clotilde \[i scutur` [uvi]ele brune [i ochii ei alba[tri
str`lucir`.
– Nu m` tem de nimic. La revedere.
Urc` \n fug` scara [i, ajuns` \n camera ei, se repezi sub
du[. Apa fierbinte \i f`cu bine. Privindu-[i trupul \n
oglinda cea mare \nainte de a-[i pune halatul, nu g`si
nimic s`-[i repro[eze. Era seduc`toare [i senzual`. Alliette
n-o pl`cea deloc. ~sta era semn bun. Gelozia americancei
o f`cu s` zâmbeasc`.
*
* *
54 KATY BELAIR
A doua zi, Clotilde se trezi \nainte s` se lumineze afar` de

tot. P`durile din Silver Oaks str`luceau de rou` [i iarba fraged`
din Kentucky p`rea mai verde ca oriunde \n alt` parte.
De la grajduri se auzeau primele \njur`turi ale \ngriji-
torilor [i primele sforìturi ale cailor. Undeva prin spatele
jgheabului cu ap`, un câine l`tr`. Fata se \mbr`c` repede
[i cobor\ s` bea o cea[c` de cafea. Micul dejun era \ntot-
deauna dup` antrenament. Se \ntreb` dac` Phil va veni
ast`zi. {i cu cine.
El era deja aici, zâmbitor, f`r` Alliette. Al`turi de el, Jeff
Manley, mai posomorât ca niciodat`, \mbr`cat de data
asta cu cizme de piele suple [i pantaloni de c`l`rie. }inea
\n mân` o casc` veche de antrenament. Se vedea bine c`
b`rbatul venise preg`tit s` c`l`reasc`. {i, \n diminea]a
asta, nu exista decât un cal care l-ar fi putut interesa.
Inima Clotildei se strânse. Jeff Manley c`lare pe Duke,
era de la sine \n]eles. Unui cal prestigios, un jocheu pres-
tigios. |i arunc` totu[i o privire disperat` lui Phil
McQueene, dar acesta nu o v`zu.
|n aceea[i clip` sosi [i Duke. Abbie mergea \n fa]a lui
cu un pas pe care se str`duia s`-l fac` s` par` calm.
Clotilde \i cuno[tea teama de a merge \naintea arm`saru-
lui; acesta ar fi fost \n stare s`-i joace vreo fest`. Phil nu
avea ochi decât pentru calul sù.
– {ase sute cincizeci de mii de dolari, Jeff, \l auzi ea
spunându-i lui Manley. |]i dai seama c` ai s` te a[ezi pe o
gr`mad` de bani \nalt` cât casa.
– Am c`l`rit deja cai mai scumpi decât `sta, Phil. Nu

m` impresioneaz`. S` vedem câ]i bani face când \l pui la
treab`. Nu neap`rat suma imens` face din el un campion.
Abbie \i \ntinse h`]urile. Clotilde se apropiase. |ngriji-
torul se puse scar` pentru jocheul care, apoi, se l`s` s`
cad` cu siguran]` pe spinarea lui Duke. Jeff p`rea acolo
sus foarte mic, u[or, dar competent [i dur. Foarte profe-
sionist.
Pre] de o clip`, Clotilde \l invidie. El prinse h`]urile cu
mâna dreapt` [i cu stânga lu` crava[a. Duke \[i l`s` ure-
chile pe spate. {tia din instinct c` nu trebuia s` se a[tepte
la nimic bun de la acest instrument.
– Ar trebui s` la[i crava[a, Jeff.
Jeremy tocmai ajunsese, urmat de Nathan c`lare pe
calul sù. Jeff le arunc` o privire ursuz` [i porni la trap
spre p`dure.
Sosir` [i ceilal]i cai pentru antrenamentul cotidian.
Jeremy \i conduse spre pist`.
– Mai \ntâi relaxa]i-v` pu]in. |n diminea]a asta este
destul de r`coare; caii au nevoie s` se dezmor]easc`.
Duke ap`ru dup` ultima turnant` [i venea spre ei. Era
un spectacol magnific s` vezi acest arm`sar negru
galopând. D`dea o extraordinar` impresie de for]` [i fru-
muse]e.
Clotilde observ` c` lui Jeff \i era destul de greu s`-l
st`pâneasc`. P`rea \ncordat, mai atent decât de obicei,
[i privea spre picioarele calului, semn de team`. Tr`gea
56 KATY BELAIR
foarte tare de h`]uri. Pe la comisurile gurii lui Duke

ap`ruse un pic de spum` alb`. Arm`sarul se enerva.
Fata \[i d`du seama c` se va \ntâmpla ceva. Duke nu-[i
mai suporta c`l`re]ul, va \ncerca s` scape de el. Lui Jeff \i
va trebui mult` mìestrie ca s` reziste.
Omul [i calul lui disp`rur` din nou \n p`dure.
Zgomotul copitelor deveni din ce \n ce mai rapid. Jeff \l
lansase, \l \ndemna la maximum ca s` vad` ce poate, ca
un bun jocheu ce era.
Plutonul celorlal]i cai trecu prin fa]a lor [i Nathan
Melville f`cu un gest de nemul]umire; o iap` mic` roaib`
se târa \n coada plutonului. Aceasta nu va alerga niciodat`
repede. Trebuia \ndep`rtat`.
Zgomotul galopului solitar al lui Duke cre[tea din nou
la col]ul p`durii. Clotilde nu se \n[elase: Jeff \l mâna cu
vitez` maxim` pe tân`rul arm`sar. Acesta era \ns` \n stare
s` alerge [i mai repede... Subjugat` de acest spectacol, ea
se aplec` peste balustrad`.
– Nu!
Nici nu-[i d`du seama c` ea urlase a[a. Phil s`rise peste
balustrada de lemn [i se repezea spre cal. Duke venea
spre ei \ntr-un triplu galop, \nspumat, cu coama flu-
turând, cu ochii \nnebuni]i. {aua era goal`.
– Duke!
Clotilde strigase din nou. Pentru o clip`, speriat de
gestul lui Phil alergând spre el, Duke se oprise brusc, cu
un fream`t formidabil al picioarelor din spate. Phil se
aruncase cu curaj spre el, \ncercând s` apuce h`]urile

care atârnau. Duke \ns` se cabr` [i cu o lovitur` de picior
\l expedie pe om \n iarb` [i se preg`tea s` repete figura.
Ar fi fost \n stare s`-l calce \n picioare pe Phil McQueene
[i s`-l omoare.
Clotilde se repezi la rândul ei spre arm`sar, \i prinse
capul [i-i acoperi ochii cu mâinile pentru ca el s` nu-[i mai
poat` vedea inamicul. Calul o scutur` bine dar ea reu[i s`
se ]in` de el \nc` un pic, apoi fu [i ea aruncat` pe jos.
Ceilal]i cai sosiser` [i ei [i acum f`cuser` un cerc \n
jurul arm`sarului negru. O lini[te ap`s`toare [i
amenin]`toare se ab`tu dintr-o dat` peste grupul lor. Phil
McQueene se ridic` [i d`du din cap.
– Mi-ai salvat via]a, \i spuse el Clotildei.
Aceasta, \nc` buim`cit` de violen]a [ocului, se ridic` la
rândul ei, ajutat` de Billy. Acesta coborâse de pe propriul
lui cal ca s`-i vin` \n ajutor. |i \ntinse o mân` pe care ea o
prinse cu recuno[tin]`.
Primul ei gest fu s` se \ndrepte spre Duke. Parc` u[urat
dup` atâta violen]`, acesta p`[tea lini[tit, indiferent de
acum la tot ce-l \nconjura.
La marginea p`durii ap`ru o siluet` mic`, murdar` de
p`mânt. Jeff Manley nu era r`nit. Jeremy se \ndrept` spre
el. Nathan Melville p`rea sup`rat c` un mare jocheu pre-
cum Jeff nu fusese ajutat s` se \ntoarc` la grajduri.
– S` [ti]i c` ne-am ocupat de el, domnule Melville, zise
Matt. Dar ne-a spus c` n-are nimic [i c` n-are nevoie de nimic.
58 KATY BELAIR
Cu capul plecat, jocheul se \ndrepta spre Duke, con-

tinuând s` ]in` crava[a \n mân`.
– O s`-l fac s`-i piar` pofta de a mai face astfel de
glume, bomb`ni el. O s` vedem cine este st`pânul.
F`r` s` mai a[tepte ajutorul cuiva, el s`ri \n [a. Duke
f`cu pa[i \ntr-o parte [i Jeff se crampon` ca s` nu cad`.
Numai datorit` mìestriei lui reu[i s` se men]in` \n [a.
– Nu face asta, te rog!
Jeremy abia o potoli pe Clotilde care voia s` intervin`.
– R`mâi aici, \i ordon` el aspru. Nu te amesteca. {tii
bine c` face ceea ce trebuie f`cut.
Jeff \[i \nfipse cizmele \n sc`ri, apuc` h`]urile cu o
mân` furioas` [i vru s`-l \ntoarc` pe Duke spre p`dure.
Acesta \ns` refuz`. Jocheul \l plesni puternic cu crava[a.
Duke nechez` de durere [i de mândrie r`nit`. Cu cele
patru picioare \ncordate, f`cu o serie de salturi care \ns`
nu reu[ir` s`-l trânteasc` pe c`l`re].
– {tie s`-l st`pâneasc`, zise admirativ Phil.
Nathan Melville scutur` din cap. El [tia ce urma s` se
\ntâmple. Dar nu voia s` intervin` \n aceast` r`fuial`.
Deodat` Duke nechez` puternic, se cabr`, apoi se
culc` pe o parte. Jeff abia avu timp s`-[i trag` picioarele
ca s` nu fie strivit de cele [ase sute de kilograme ale
calului, [i s` sar` \ntr-o parte. Duke se ridic` [i-l privi
sfid`tor.
– Calul `sta este nebun, zise Jeff.
Se \ntoarse spre Phil McQueene [i continu`:
– |mi pare rù, domnule McQueene, dar contractul

nostru nu mai este valabil. Am s` v` \napoiez banii
primi]i. Nu mai conta]i pe mine.
Descump`nit, Phil \l privi pe jocheul de talie
interna]ional`. Cele dou` mii de victorii pe toate hipo-
droamele din lume \i d`deau o autoritate considerabil`.
Era foarte competent. Dar \i era fric`.
McQueene se scutur` de praf \nainte s` r`spund`. Avea
pu]in sânge pe obraz, dar nu era r`nit. I se adres` mai
\ntâi lui Nathan Melville.
– Ce putem face cu calul `sta, Nat? Este bun de dus la
abator? Un cal de [ase sute cincizeci de mii de dolari?
B`trânul d`du din cap [i c`zu pe gânduri. Apoi \[i
d`du verdictul:
– Este cel mai valoros cal care a trecut prin aceste
grajduri de când tat`l meu a creat baza de antrena-
ment.
– {i atunci, Nat?
Nathan Melville nu r`spunse imediat, \ndreptându-[i
calul spre casa cea mare. Un al doilea grup de cai intr` pe
pista de antrenament. Jeremy \[i \nfund` cascheta pe cap
[i oft`; el trebuia s`-[i continue treaba.
Duke reveni la grajduri adus de Abbie. P`rea acum
calm, ca un cal b`trân pe care-l c`l`resc copiii, [i se l`sa
condus f`r` probleme. Clotilde observ` cum ceilal]i
\ngrijitori se d`deau la o parte când arm`sarul se
apropia.
60 KATY BELAIR
*
* *
Nathan \[i abandon` calul, intr` \n [el`rie [i-i f`cu

semn lui Phil McQueene s`-l urmeze. Totul aici era
\ntre]inut impecabil [i mirosea a unsori [i piele. Pe jos era
ciment, hamurile [i piel`ria str`luceau, pintenii scânteiau.
Philip p`rea impresionat.
– N-am intrat niciodat` aici.
Cei doi b`rba]i erau singuri \n \nc`perea mare [i lumi-
noas`. Philip McQueene t`cea, respectând t`cerea lui
Nathan. Acesta se \ntoarse \n sfâr[it spre el. Clotilde toc-
mai intrase \n boxa lui Duke s` se asigure c` arm`sarul nu
era r`nit.
– Ei, Nat? \ntreb` la un moment dat Phil, ner`bd`tor.
Avea a doua zi o \ntâlnire de afaceri la Londra [i ]inea
neap`rat s` prind` Concorde-ul la Washington.
– Pì, este un cal bun. Asta e!
– Vei continua s`-l antrenezi?
– Dac` dore[ti s`-l la[i.
– O.K.
– Bine. Voi continua.
– Dar cine o s`-l \ncalece, Nat? Cine o s`-l conduc` \n curs`?
– Ea.
Pe chipul b`trânului antrenor ap`ru o umbr` de zâm-
bet. Clotilde ie[ise din boxa lui Duke [i acum era \n curte.
Voia s` se \mpace cu Philip [i-l pândea. La urma urmei,
gestul lui cu cadoul fusese unul dr`gu]. Fire[te, excesiv,

stângaci, dar, \n felul lui, dr`gu]. Trebuia s`-l priveasc`
mai degrab` cu umor. Poate c` ea era cea care se \n[ela,
care exagera. Voia s`-l fac` s` \n]eleag` asta, dac` nu va
putea s` i-o spun`.
|i veni \n minte chipul Alliettei. Era oare so]ia lui Philip?
N-avea importan]`. Nu se gândea s` aib` o aventur` cu
proprietarul lui Duke, oricât de seduc`tor ar fi acesta.
Philip McQueene \l privea pe Nathan cu ochi mari. O
femeie s` c`l`reasc` \ntr-o curs`? Al`turi de b`rba]i?
|mpotriva b`rba]ilor? S` participe la curse interna]ionale?
Auzise vag vorbindu-se uneori despre a[a ceva, dar \ntot-
deauna asemenea discu]ii erau \nso]ite de zâmbete indul-
gente. Or, antrenorul nu glumea deloc.
Ar`t` \nspre Clotilde care se \ndrepta spre cas`.
– O s` l`murim asta imediat. Cheam-o!
Phil \[i scoase capul pe u[`.
– Dar crezi c`-]i convine? \ntreb` abrupt Nathan.
– Nu [tiu. Totu[i ea mi-a salvat via]a [i este \n stare s`
st`pâneasc` un arm`sar cu care cel mai bun jocheu din
Statele Unite nu poate face nici un tur de antrenament.
De ce nu?
– Clotilde! strig` b`trânul.
Fata se opri [i-i privi pe cei doi. Ochii ei alba[tri
str`luceau intens [i sânii liberi sub bluza de m`tase s`ltau
\n ritmul lini[tit al respira]iei ei. Se apropie de [el`rie
mi[când un pic din [olduri.
62 KATY BELAIR
– Ce ave]i cu mine?
Nathan Melville veni mai aproape.
– Ce fel de licen]` ai tu?
Stupefiat`, Clotilde nu [tiu mai \ntâi ce s` r`spund`.
|ntrez`rea atâtea lucruri \n cele câteva cuvinte rostite de
Nathan \ncât r`mase perplex`. Dar zâmbetul indulgent [i
privirea lui Phil o lini[tir`.
– Am o licen]` francez` pentru a intra \n curse profe-
sioniste, dar este o licen]` de amator. Nu am statut inter-
na]ional.
– Een]ialul este licen]a. Se poate aranja. Cred c` dom-
nul McQueene are s`-]i fac` o propunere.
– Da, eu... |n fine... iat`: vreau s` te \ntreb dac` vrei s`-l
c`l`re[ti pe Duke pentru mine.
– Dar... eu \l c`l`resc aproape \n fiecare zi.
Clotilde nu voia s` \n]eleag` ceea ce voia s`-i spun`
Phil. Era prea mult. Era enorm.
– Nu, nu vorbesc despre asta. Vrei s`-l c`l`re[ti \ntr-o curs`?
– Ar fi extraordianr, Phil. Este probabil cel mai bun cal
din lume. Dar, dac` \ncrederea pe care mi-o acorzi, [i cea
a domnului Melville m` mi[c`, trebuie s` v` spun c` nu
am prea mult` experien]`. N-am câ[tigat niciodat` decât
curse mici \n Fran]a, pe hipodroame de provincie, la
Biarritz, la Cannes, chestii de-astea. Am mai câ[tigat o
dat` la Saint-Cloud, dar nu era o curs` important`.
Philip \[i privi ceasul [i o umbr` de ner`bdare \i trecu
pe frunte.
– Am \n]eles. N-are importan]`. Am \ncredere. Acum,

scuz`-m`. Sunt \n \ntârziere. Iat` propunerea mea:
\ncepând de acum, e[ti sub contract cu firma McQueene
Inc.; vei primi o sum` de dou`zeci de mii de dolari pe an;
plus 10% din toate câ[tigurile la curs`. De acord?
Tulburat`, Clotilde cùt` cu privirea acordul lui
Nathan Melville. Acesta \ns`, imperturbabil, se mul]umi s`
clipeasc` din ochi, ca [i cum tocmai se spusese o glum`
bun` \n fa]a lui.
– Nat, \l implor` ea, Nat...
– Este un contract bun. |n privin]a licen]ei, o s`
aranj`m. Dar va trebui s` munce[ti din greu.
– A[adar, suntem de acord, \l \ntrerupse Phil
McQueene privindu-[i ceasul. O s` câ[tig`m toate cursele
din lume, Clotilde, \ncepând de ast`zi. Duke o s` ne
aduc` o avere, ai s` vezi. {i o s` facem publicitate: cel mai
mare arm`sar din lume, c`l`rit de cea mai frumoas`
c`l`rea]` din lume.
– |n cazul `sta, nu sunt de acord!
El izbucni \n râs.
– O s` mai vorbim despre asta. Mai sf`tuie[te-te cu Nat.
Am s` v` trimit un contract disear`. {i un cec. Pune]i-v`
pe treab`. Prima curs` e la 29 martie. Mai este pu]in timp.
La munc`.
|i strânse mâna lui Nathan Melville [i i-o \ntinse apoi
Clotildei. Aceasta i-o strânse la rândul ei; el i-o re]inu mai
\ndelung.
64 KATY BELAIR
– Pe curând!
Vocea \i era mângâietoare [i blând`. |n orice alt`
\mprejurare, Clotilde ar fi fost sensibil`. Dar de data asta,
ea \l privi drept \n ochi [i nu-i r`spunse.
– Ai grij` de Duke, repet` el.
– Da, domnule McQueene.
– Spune-mi Phil, ce naiba!
– Nu, domnule McQueene, nu-mi permit familiarit`]i
cu patronul.
Phil ridic` din umeri [i plec` f`r` s` mai priveasc`
\napoi. Se a[ez` la volanul Bentley-ului negru [i trânti
portiera.O siluet` sub]iric` \mbr`cat` \n costum de c`l`rie
se strecur` la rândul ei \n ma[in`: Jeff Manley pleca [i el.
Clotilde se sprijini de zidul [el`riei [i-[i trecu o mân`
peste frunte.
– Nat, de ce m-ai l`sat s` fac asta?
– A[a, r`spunse b`trânul antrenor, trebuie s`
c`l`reasc` cineva afurisitul `sta de cal. Numai tu po]i s`
reu[e[ti. A[a c` ce voiai s` fac? S`-l trimit la cresc`torie
pentru pr`sil`?
|[i puse cascheta pe ochi, urc` \n [aua calului cenu[iu
[i plec` s` se al`ture grupului de antrenament, l`sând-o
pe Clotilde singur` cu gândurile ei.
Devenea a[adar angajata lui Phil McQueene. {i-[i jur`
s` r`mân` cât mai mult timp. Pentru asta \ns` \i era
interzis s` viseze. Un alt vis devenea poate posibil. Dar, de
acum, Philip era cel care pl`tea.
Capitolul 5
Hipodromul din Lexington era rudimentar. Vestiarele

l`sau de dorit. Clotilde era singura femeie jocheu.
Sosirea ei fu \ntâmpinat` cu o t`cere profund` \n
\nc`perea care mirosea a sudoare [i s`pun prost.
Urm` apoi un hohot de râs; era prea caraghioas`
aceast` mic` fran]uzoaic`, frumu[ic`, e adev`rat, care
venea s` concureze al`turi de b`rba]i. Se mai v`zuser`
femei jochei. Robin Smith, cea mai cunoscut` dintre ele,
era celebr` pe \ntreg teritoriul Statelor Unite.
Pentru o clip`, Clotilde fu \ngrozit`; cum s` se schimbe
printre atâ]ia b`rba]i? Dar Billy [i Matt, care fuseser` anga-
ja]i \mpreun` cu ea s` c`l`reasc` al]i cai ai [colii Melville,
o luaser` sub protec]ia lor. Cât ai bate din palme, ei
eliberar` o mic` \nc`pere.
|n sfâr[it, Clotilde putea s`-[i scoat` blugii [i teni[ii,
s`-[i pun` pantalonii albi de c`l`rie, cizmele negre [i caza-
ca verde cu ro[u a grajdurilor McQueene.
66 KATY BELAIR
Apoi, str`duindu-se s`-[i st`pâneasc` tracul, se

prezent` la cântar, cu [aua sub bra]. Din toate p`r]ile
]â[neau glumele:
– O adev`rat` prepeli]`, rotunjoar` bine...
– Cincizeci [i patru de kile, nici n-o s` te urne[ti din
loc, pu[toaico! O s`-]i trebuiasc` un c`ru]!
Se auzir` [i cuvinte mai rùt`cioase. Clotilde ajunse la
concluzia c` jocheii americani erau la fel de grosolani ca
[i cei francezi.
Ie[i din camera jocheilor cu u[urare, se duse la Duke,
\i puse [aua \n grab` [i-l \nc`lec`. Abbie o conduse spre
cântarul final, ]inând arm`sarul de c`p`stru.
Phil McQueene [i Jeremy o \ncadrau, fiecare de o
parte. Phil nu scotea o vorb`.
|n cursul acestor trei s`pt`mâni, rela]ia dintre ei se
modificase brusc, ca [i cum proprietarul valorosului cal \i
acorda jocheului sù o deosebit` considera]ie. |[i vorbeau
totu[i destul de pu]in. Phil venea mai rar la antrenamente.
– Din cauza afacerilor, zicea el, cu un zâmbet de scuz`.
|ntr-o zi, pe când Clotilde examina copita calului dup`
un antrenament \n care acesta lovise cu putere o piatr`,
Bentley-ul opri lâng` ea.
– Este ceva grav?
– Nu. Nu cred.
O privise ciudat, apoi \i spusese.
– E[ti frumoas`, Clotilde. Nu ]i-am spus-o niciodat`. {i
poate c` nu ]i-o voi mai spune vreodat`.
Chipul fetei se \mbujorase. Inima \i b`tuse nebune[te.

– Vrei s` cinezi cu mine disear`?
Cu asta, el stricase totul. Ea \[i ridicase capul [i privirea
ei o \nfruntase direct pe cea a lui Phil.
– |n manualul jocheului perfect scrie c` n-ai voie s`
cinezi niciodat` cu proprietarul calului.
– Doar \n caz de victorie.
– O s` mai vorbim atunci.
Asta fusese cu zece zile \n urm`. {i acum, deodat`, aici,
mergând al`turi de ea, el ridicase capul spre ea.
– Disear` cin`m \mpreun`. La Brendan.
Clotilde, concentrat` pe cursa care urma, mai \ntâi nu
\n]elese. |i fu greu s`-[i adune gândurile. A[adar, el nu uitase!
– Nu visa, domnule McQueene.
– O s` câ[tiga]i, Duke [i cu tine. |ncearc` s` nu m` faci s` pierd bani.
– Credeam c` proprietarii nu au voie s` parieze.
El ridic` din umeri [i nu-i r`spunse imediat. Apoi, cu
glasul \nc`rcat de am`r`ciune, spuse:
– Dar [tii bine c` eu m` gândesc numai la bani, nu-i a[a?
Clotilde \ns` nu-l mai asculta. Aplecat` spre Jeremy,
care-i vorbea acum, acorda toat` aten]ia sfaturilor
tân`rului antrenor.
– }ine-l pân` la jum`tatea cursei. Nu are importan]`
pe ce loc e[ti. |n dreptul cabanei aceleia albe, d`-i drumul
pu]in. Nu prea mult. Plaseaz`-te. Aten]ie s` nu fii \mpins`.
|nainte de ultimul viraj, treci pe coard`, sau r`mâi pe
mijloc, dar s` fii \n frunte. Dup` aceea...
68 KATY BELAIR
Cu privirea pierdut` spre mul]imea care parc` se

cl`tina \n fa]a ochilor ei, Clotilde se str`duia s` \nre-
gistreze tot. Zadarnic. Nu se putea gândi decât la bariera
metalic` \n spatele c`reia va trebui s` se alinieze, fiecare
cal la locul lui. |i va fi destul de greu. Arm`sarul n`valnic
nu va putea probabil s` fie niciodat` disciplinat ca ceilal]i.
– Ea este singura \n stare s`-l st`pâneasc`, spusese
Nathan Melville.
Clotilde \[i auzi numele urlat de bookmakeri, printre
ceilal]i participan]i la curs`.
– Avem cot` 3 la 1, zise Phil. Este o cot` bun`. O s`
facem o avere.
Deodat`, al`turi de proprietar, ap`ru p`rul castaniu al
Alliettei. Nu arunc` nici o privire spre Duke sau spre
c`l`rea]a acestuia. Zise doar: „Hey, darling“, \l lu` de bra]
pe Phil [i \ncepu s` mearg` al`turi de el. Acesta se
desprinse de ea cu un gest brusc.
Furioas`, Clotilde avusese un violent impuls de a
plesni frumosul chip cu crava[a.
– Fii atent` la roibul acela mare, de acolo, din fa]a ta,
o sf`tui Jeremy. Jocheul lui, Slim Manson, este o brut`. {i
nu uita s`...
Fata auzea ca prin vis sfaturile lui Jeremy. Se \ntreba ce
s-ar \ntâmpla dac` i-ar trage o crava[` Alliettei care con-
tina s` mearg` al`turi de Phil. Ap`s` un pic flancul drept
al lui Duke. Calul reac]ion` imediat, f`cu o mi[care brusc`
spre stânga, apoi \i \mpinse pe McQueene [i pe femeie.
Alliette se \mpiedic` [i ]ip`. Philip \ncerc` s-o prind`,

dar nu reu[i [i aceasta c`zu. Când se ridic`, rochia ei era
toat` neagr`.
– Ce brut`, Duke `sta!
Clotilde se str`dui s` fac` o mutr` comp`timitoare [i se
scuz`; lu` apoi h`]urile din mâna lui Abbie [i \ndrept`
arm`sarul spre pist` unde ceilal]i concuren]i se \nc`lzeau
deja. O auzi pe Alliette bomb`nind [i râse cu gura pân` la
urechi. Rivala ei va petrece o dup`-amiaz` foarte nepl`cut`.
|l l`s` pe Duke s` porneasc` \n galop [i trecu prin fa]a
tribunelor, aplecat` peste gâtul lui. Din mul]ime se auzi
un murmur lung: „Privi]i-o pe fran]uzoaic`!“.
Duke, deloc intimidat de prima lui ie[ire \n public,
galopa suplu, f`când s`-i fie admirat` for]a [i frumuse]ea.
Clotilde se sim]ea eliberat`. Era preg`tit`. La urma
urmei, mai participase la curse pe hipodromuri. Chiar
dac` nu mai c`l`rise vreodat` un cal ca acesta. |i veni greu
s`-l fac` s-o asculte. Arm`sarul refuz` mai \ntâi s` se
alinieze al`turi de ceilal]i, se cabr` \n fa]a barierei meta-
lice, se \nvârti, vru s` fug`. Clotilde \l controla cu greu-
tate, str`duindu-se s` par` calm` sub privirile ironice ale
celorlal]i concuren]i.
Se d`du startul. Duke porni ca un nebun. Clotilde \[i
aminti de sfaturile lui Jeremy: „R`mâi mai \ntâi \n pluton,
apoi porne[te...“ Dar arm`sarul era deja \n frunte. Ea \l
]inu, str`duindu-se \nc` o dat` s`-l calmeze. Dar calul
alerga cu atâta u[urin]` \ncât ea \l l`s` \n voie.
70 KATY BELAIR
Ceilal]i paisprezece cai ajunser` \n dreptul ei \ntr-un

vuiet enorm. Duke tres`ri [i vru s` scape din \nghesuial`.
|nc` o dat`, ea \l ]inu; devenea din ce \n ce mai greu s-o
fac`.
Auzi lâng` ea gâfâieli, apoi ap`rur` chipurile crispate
ale c`l`re]ilor. }â[nind din pluton ca un diavol, Slim
Manson ajunsese aproape \n dreptul ei.
– La o parte! url` el.
|n jurul tinerei fran]uzoaice se auzea acum un murmur
confuz [i brutal, \i ajungeau la urechi \njur`turile celor-
lal]i jochei.
Nu vru s`-i cedeze lui Slim Manson. |l v`zu ridicând
crava[a, gata s`-l loveasc` pe Duke. Scoase un ]ip`t, \[i
arunc` mâinile \nainte, sl`bind h`]urile [i l`sându-i toat`
libertatea calului.
Duke f`cu un salt fantastic. Din zece fuleruri, plutonul
fu l`sat mult \n urm`. Un vuiet se \n`l]` din mul]ime,
deveni strig`t, rostogolindu-se peste peluze [i peste miile
de ma[ini parcate lâng` hipodrom.
– Duke! Duke!
Arm`sarul d`dea tot ce putea [i ajunse la ultima tur-
nant` din fa]a tribunelor. Clotilde se str`duia s`-l men]in`
\n linie dreapt`. Cu bra]ele \nso]ind \n acela[i ritm
mi[c`rile calului, alerga cu [aizeci de kilometri pe or`
spre victorie.
– Haide, frumosul meu, haide! Trebuie s` ajungi
acolo! Va fi foarte bine!
Mul]imea se ridicase \n picioare [i acum urla. Ea se

\ntoarse s` priveasc` \n urm`. |n spatele ei, atacând acum
turnanta, sosea o cazac` ro[u cu alb. Dar Slim Manson era
departe. Ceilal]i cai, [i mai departe.
Atunci, pentru a aprecia \ntr-adev`r capacitatea
arm`sarului, Clotilde \i ceru un ultim efort, \i strig`
numele [i \[i strânse gambele pe flancurile lui. Calul
acceler` [i mai mult [i, când trecu linia de sosire, cu
coama lui lung` fluturând \n vânt, \n plin efort, Clotilde
[tiu c` el va câ[tiga, c` va putea câ[tiga de acum toate
cursele din lume.
Soseau [i ceilal]i concuren]i \n urma ei, oprindu-se la
cap`tul pistei. Jocheii \[i \ndreptau spatele, \[i d`deau mâinile,
epuiza]i. Cei mai mul]i dintre cai, \nspuma]i [i uzi de sudoare,
se \ntorceau la cântar \ntr-un trap u[or. Pielea neagr` a lui
Duke abia dac` era umed`. Ca dup` un bun antrenament.
Abbie se repezi, apuc` h`]urile, \mbr`]i[` calul,
aproape c` plângea. Apoi, ap`ru Jeremy, livid de emo]ie.
– N-am v`zut niciodat` un cal alergând astfel, zise el cu
o voce gâtuit`. Bravo! Chiar dac` nu te-ai ]inut de sfaturile
mele, adùg` el repede.
Clotilde \l cùt` din ochi pe Phil McQueene. Nu-l z`ri
prin mul]imea ce se \nghesuia \n jurul lui Duke, \ncer-
când s` se apropie de animal, s` vorbeasc` cu jocheul lui.
– N-am mai v`zut niciodat` a[a ceva!
Pre[edintele societ`]ii de c`l`rie venea la rândul lui
spre Clotilde, \i \ntinse o mân` gr`su]` [i fu cât pe ce s-o
72 KATY BELAIR
trag` jos de pe cal. Fata, epuizat`, \i r`spunse vag. Duke

s`ri un pic \ntr-o parte [i se cabr`. Mul]imea se \ndep`rt`,
speriat`. Clotilde lu` din nou h`]urile din mâna lui Abbie.
Duke necheza, se zb`tea chiar sub mâna fetei care se
\ntreba ce naiba \l apucase. Apoi, se calm` brusc [i se
\ntoarse spre cântar cu pa[i m`sura]i.
Clotilde desc`lec`, complet istovit` de efortul intens al
cursei. Se \ntreba cum f`ceau ceilal]i jochei s` c`l`reasc`
de dou` sau de trei ori \n cursul unei reuniuni.
Phil McQueene ap`ru, radios. |n spatele lui, un b`rbat
gras cu fa]a stacojie flutura un cec.
– Un milion de dolari, domnule McQueene. Un milion
de dolari!
Dar Phil scutura din cap, indiferent la propunerea b`rbatului.
– Este al treilea care vrea s`-l cumpere pe Duke, \i
explic` el zâmbind. I-a crescut al naibii de mult cota. Un
tip din Chicago voia chiar s` cumpere [i jocheul \mpre-
un` cu calul.
Clotilde se \ntunec`. Phil observ` [i ridic` mâna ca s`-[i
cear` iertare.
– Scuz`-m`! {tiu. Iar`[i vorbesc despre bani. Dar ce
vrei, a[a sunt eu f`cut!
Se apropie de fat` care \nc` purta cazaca verde cu ro[u
dar \[i scosese cascheta, eliberându-[i p`rul brun.
– |]i mul]umesc. Ai f`cut o curs` bun`. Eu nu prea m`
pricep, dar [tiu c` `sta este un cal formidabil [i c` tu e[ti
un jocheu formidabil.
– Asta o s`-]i aduc` bani mul]i, nu-i a[a?

Phil McQueene nu-i r`spunse. O lu` pe fat` \n bra]e [i
o s`rut` pe amândoi obrajii. Dar \nainte s`-i dea drumul,
\i [opti la ureche:
– Nu uita c` disear` cin`m \mpreun`. Trebuie s`
s`rb`torim victoria.
|nc` buim`cit`, Clotilde \ncuviin]` mecanic. Era
ner`bd`toare s` mearg` s` se schimbe, s` fac` un du[, s`-[i
pun` iar`[i blugii [i teni[ii [i s` se duc` s`-l vad` pe Duke.
Matt [i Billy o a[teptau \n camera jocheilor. Ei
r`m`seser` \n ]inut` de c`l`rie pentru c` alergau din nou
\n cursa a cincea. Când intr` Clotilde, ei aplaudar`.
Ceilal]i jochei ridicar` capetele, zâmbind aproape f`r`
voia lor \n fa]a frumuse]ii fetei [i aplaudar` cu sportivitate
la rândul lor. Slim Manson se ab]inu s-o fac`.
– M-ai \mpiedicat s` trec. Am s` depun o reclama]ie,
bomb`ni el.
Clotilde ridic` din umeri. N-o interesa indispozi]ia lui.
Se retrase \n c`m`ru]a ei [i se schimb` \n grab`,
ne\ndr`znind s` se duc` singur` la du[uri. O s` fac` un
du[ mai târziu.
Jeremy intr` \n camera jocheilor, salutat cu deferen]` de
mai mul]i c`l`re]i, plini de speran]` la gândul c` ar putea fi
remarca]i de tân`rul antrenor de la Melville House.
– Tata te a[teapt`, \i zise el Clotildei.
O lu` de bra] [i o conduse spre tribuna proprietarilor.
|n tribunele de lemn fusese instalat un bar improvizat. {i
74 KATY BELAIR
aici mul]imea se \nghesuia, se preg`teau urm`toarele

pariuri, interesul fiind \ndreptat spre viitoarele curse.
Nathan bea o Cola. Abia schi]` un zâmbet când ap`ru
Clotilde. Cu cascheta lui nelipsit` pe cap, era \mbr`cat
\ntr-o hain` de tweed gri.
– Va trebui s` \nve]i s` alergi, zise el. Ai avut noroc s`
te afli pe un cal ca acesta. |n pluton, n-ai fost prea
str`lucit`, zic eu.
Ofensat`, Clotilde vru s`-i r`spund`. Dar o lic`rire din
ochii b`trânului antrenor o \mpiedic` s-o fac`.
– Va trebui s` \nve]i s` alergi dac` vei c`l`ri [i un alt cal
decât Duke. Deocamdat`, e[ti sub contract exclusiv cu
Phil McQueene. Deci vei continua a[a. Cel pu]in, cu Duke
pare s` mearg`.
– Crezi c` am alergat prost?
– Nu mai are importan]`. Ai câ[tigat. Duke nici m`car
nu este obosit. Trebuie s` alerge pe distan]e mai lungi. {i
voi doi v` \n]elege]i bine. Asta este esen]ial când lucrezi
cu un cal.
Nathan Melville se \ntrerupse ca s`-i salute pe doi pri-
eteni de-ai lui, tot antrenori, care-l felicitar` pentru caii pe
care-i avea \n curse [i mai ales pentru marele arm`sar negru.
– {i apoi, zise unul dintre ei, micu]a ta fran]uzoaic` se pri-
cepe s` conduc` un cal! Unde ai g`sit minun`]ia asta de fat`?
Melville se \ncrunt`. Clotilde \[i st`pâni un zâmbet. Cei
doi b`rba]i \[i bùr` berea [i plecar`. Clopotul anun]a
startul \ntr-o nou` curs`. Jeremy plec` [i el din bar.
– Trebuie s` m` duc s`-l v`d alergând pe Manitoba

Wind. Are [anse. De fapt, Clotilde, voiam s`-]i spun c` te
invit la cin` disear` \mpreun` cu McQueene [i cu priete-
na lui. Vom s`rb`tori victoria ta. De acord?
F`r` s` mai a[tepte r`spunsul fetei, el plec` cu mersul
lui non[alant, cu p`rul fluturând, cu ochii mai alba[tri ca
niciodat`, cu un zâmbet cuceritor pe buze.
– S-ar zice c` ]ine mult la tine, arunc` \ntr-o doar`
Nathan Melville. Nu l-am v`zut niciodat` atât de politicos
cu o doamn`.
Clotilde zâmbi crispat, preocupat` dintr-o dat` de
aceast` dubl` [i redutabil` invita]ie. B`trânul antrenor se
\n[el` asupra reac]iei ei.
– Poate c` n-ar fi trebuit s` spun asta. Eu nu m` prea
pricep la astfel de chestii. |n afar` de cai, eu...
Fata, emo]ionat` de amabilitatea \ntristat` a lui
Nathan, se ridic` [i-l s`rut` pe amândoi obrajii. B`trânul
ro[i.
– Ciudat` rela]ie \ntre jocheu [i antrenor, frumoasa
mea. Am s`-i spun tat`lui tù c` e[ti foarte... dr`gu]`.
*
* *
Duke refuz` s` urce \n furgonul care trebuia s`-l duc` din

nou la Melville House. Frem`tând de enervare, cu capul
sus, cu n`rile \n vânt, arm`sarul se opunea cu toat` energia.
76 KATY BELAIR
Clotilde se apropie, \l mângâie pe gât, urc` \n furgon

[i-l chem`. Duke \ntinse un cap b`nuitor, nechez` de mai
multe ori, [i pân` la urm` ced` f`r` tragere de inim`.
Când cobor\ din furgon, Clotilde se lovi de Philip
McQueene, preocupat [i vesel \n acela[i timp.
– Am impresia c` disear` nu vom fi singuri, zise el cu
o grimas` \nciudat`. O s` cin`m, \n patru, dar nu-i nimic.
Jeremy ne-a cam \ntins o capcan`, nu-i a[a?
– Nu [tiu. Nici m`car nu mi-a cerut p`rerea. De altfel,
eu nici n-am acceptat de fapt!
– Mi-a spus c` e[ti de acord.
Zadarnic` discu]ie. O \ntrebare o preocupa totu[i pe Clotilde.
– M` tem c`... prietena ta nu va fi deloc de acord s` m` vad`.
Phil izbucni \n râs. Dar ochii \i r`mâneau reci.
– Nu-]i face griji. Totul va fi bine.
Se apropie de fat` [i cobor\ vocea.
– |mi doresc \ntr-adev`r s` putem ie[i \ntr-o sear`
\mpreun` lini[ti]i. {tiu c` m` consideri un pic ca pe un
]`ran din Kentucky. Dar te asigur, nu sunt a[a. {i, orice ai
crede, \n via]a mea nu conteaz` doar banii.
Mi[cat` de tonul [i sinceritatea lui Philip, Clotilde \[i puse
instinctiv mâna pe um`rul lui. Aceast` atingere o tulbur`.
– Nu te acuz de nimic, Phil.
– Am o dorin]` nebun` s` te s`rut. Acum. Pentru felul
\n care mi-ai spus asta. Dar un s`rut blând. S` nu m`
p`lmuie[ti.
Clotilde izbucni \n râs.
– Nu te-a[ fi p`lmuit, Phil McQueene. Poate chiar...

m-a[ fi bucurat s` m` s`ru]i... \n felul \n care ai spus.
Cei doi tineri se \mbr`]i[ar` [i r`maser` nemi[ca]i \n
mijlocul mul]imii care se repezea acum spre bariere.
|nceputul cursei era aproape.
Bookmakerii se cramponau de binoclurile lor; se jucau
averi mari la curse! Spectatorii vuiau. Un cal necunoscut
alerga repede, amenin]ând favoritul. Mai r`mâneau de
str`b`tut câteva zeci de metri.
Dar Phil [i Clotilde r`m`seser` fa]`-n fa]`, indiferen]i la
h`rm`laia din jurul lor. Se petrecea ceva [i ei erau con[tien]i
de asta. Era ceva subtil, nedefinit, tandre]ea se transforma \n
dorin]` [i dorin]a \n dragoste; totul parc` se cl`tina, nimic nu
mai era real. Ochii lor \[i vorbeau parc` despre eternitate [i
iubire, [i parc` spuneau: „Sunt al tù, sunt a ta, iube[te-m`“.
Dar nu puteau rosti asta \n cuvinte, pentru c` primul care ar
fi vorbit ar fi rupt vraja. {tiau amândoi asta. {i mai [tiau de
asemenea c`, de acum, \[i apar]ineau unul altuia.
*
* *
Când motorul camionului demar`, Duke nechez` \n

furgonul lui. Sparse panoul din spate cu o lovitur` de
picior violent`.
– Dolarii mei se enerveaz`, zise Philip, ironic.
– Las`-]i dolarii \n pace! {i las` [i calul \n pace!
78 KATY BELAIR
– Apropo de dolari...
– S` nu mai vorbim.
Ca un versat om de afaceri ce era, \[i duse mâna la
buzunar ca s` pl`teasc` prima de victorie pe care orice
proprietar o d`dea jocheului sù. Uitând parc` tot ceea ce
se \ntâmplase, se preg`tea s` pun` totul la punct.
– Scuz`-m`!
Brusc, \[i d`duse seama c` f`cuse o gaf`. Apoi spuse:
– Ar trebui s` potole[ti calul `sta afurisit. Altfel va
d`râma complet furgonul, dac` va continua a[a.
– Da, domnule.
Ea \i \ntoarse spatele [i plec`, dreapt`, plin` de dem-
nitate, spre camionul galben \n interiorul c`ruia Duke \[i
f`cea de cap.
– Clotilde! strig` McQueene. Clotilde!
Dar ea deschise u[a furgonului [i se d`du la o parte ca
s` nu \ncaseze vreo lovitur` \n cazul \n care Duke n-ar fi
recunoscut-o imediat.
Philip o prinse de bra], o trase spre el [i o oblig` s`-l
priveasc` \n fa]`. Pe obrajii fetei se rostogoleau dou`
lacrimi pe care ea nici nu se gândi s` [i le ascund`.
Tulburat, el vru s-o cuprind` \n bra]e, dar ea se retrase un
pas [i se \ntoarse.
El ezit` o clip` ne[tiind ce s` fac`, apoi plec` spre
tribune. Tocmai stricase un lucru foarte important. Se
\ntreb` dac` Clotilde va mai veni disear` la cin`. Cu sigu-
ran]` c` va refuza. {i el merita asta.
Capitolul 6
Alliette se \mbr`case la patru ace, [i Clotilde avu un

u[or sentiment de invidie; niciodat` ea nu va putea s` fie
atât de frumoas`, atât de atr`g`toare ca tân`ra ameri-
canc`. Cum putea Phil McQueene s`-i fac` ei curte când
\n via]a lui exista o asemenea femeie?
|n compara]ie cu rochia din m`tase natural`, croit` evi-
dent de un creator european de mod`, rochia ro[ie a
Clotildei, care-i punea \n valoare talia [i se oprea la
genunchi, p`rea foarte ieftin`. {i pantofii i se p`rur` fetei
de-a dreptul tri[ti \n compara]ie cu ai Alliettei.
La Brendan era foarte pl`cut. Jeremy preg`tise bine
lucrurile. Cel mai bun restaurant din Louisville era
aproape \n \ntregime consacrat invita]ilor sì; mesele erau
acoperite cu fe]e de mas` fine [i albe [i cu argint`rie veche.
Când Clotilde intr` \n \nc`pere, [eful de sal` se repezi,
\ndatoritor, spre ea.
80 KATY BELAIR
– Suntem ferici]i s` avem o fran]uzoaic` printre noi,

domni[oar` Lapierre. {i mai ales s-o vedem câ[tigând \n
Kentucky.
– {i dumneata e[ti francez, nu-i a[a?
– Ei da, din Lyon. Sunt aici de dou`zeci [i doi de ani.
Jeremy continua s-o ]in` de bra] cu un aer triumf`tor.
– A]i f`cut o frumoas` alegere, domnule Melville, con-
tinu` [eful de sal`, vrând s` fie amabil cu un vechi client.
Clotilde \[i retrase bra]ul cu un gest brusc [i Jeremy
ro[i sub bronzul sù.
– N-am ales nimic. Este ca o mânz` s`lbatic`, s` [tii,
trebui el s` recunoasc` cu p`rere de rù.
Phil McQueene venea spre ei, cu bra]ele deschise, o
\nl`n]ui pe Clotilde [i vru s-o s`rute. La \nceput reticent`,
fata surprinse privirea furioas` a Alliettei; atunci, se l`s` \n
bra]ele lui Phil [i-i \ntinse obrazul. Alliette \[i \ntoarse
capul [i se pref`cu c` prive[te \n alt` parte.
– Iat`-l pe cel mai bun jocheu din Statele Unite,
proclam` Phil ridicând bra]ul fetei ca unui boxeur
\nving`tor. {i curând cel mai bun din lume. |mpreun`,
fire[te, cu cel mai bun cal din lume.
Clotilde protest`.
– Nathan Melville spune c` eu alerg ca o cizm`.
– Pun pariu pe cincizeci de mii de dolari c` arm`sarul
meu \l bate pe al vostru oricând, oriunde, pe orice distan]`.
Conversa]iile se \ntrerupser` [i Phil McQueene, care
]inea \n mân` un pahar cu Martini, f`cu la fel ca [i ceilal]i
invita]i: \[i \ndrept` privirea spre o mas` din col] unde

un b`rbat \nc` tân`r, distins, \mbr`cat \ntr-un costum de
flanel bine croit, se l`sase un pic pe speteaza scaunului.
Era \nso]it de o femeie frumoas` dar cu o \nf`]i[are
trist`.
Phil McQueene \[i termin` bùtura \nainte s`
r`spund`. O consult` din ochi pe Clotilde. Instinctul o
\ndemna pe fat` s` nu se amestece \ntr-o poveste atât de
nes`buit`, s` r`mân` deoparte. |ntr-o \nfruntare de acest
gen, ea avea de pierdut totul [i nimic de câ[tigat. Se sur-
prinse \ns` ridicând paharul spre Phil, \n acela[i timp
zâmbindu-i. Era limpede. Phil \n]elese [i-i zâmbi la rândul
lui.
– Cine e[ti dumneata, domnule?
B`rbatul \mpinse scaunul [i se ridic`, cu statura lui
\nalt` [i supl`.
– M` numesc Steve Laughton. Lucrez \n petrol, la
Dallas. M` intereseaz` caii. L-am v`zut azi dup`-amiaz`
alergând pe arm`sarul dumitale, c`l`rit de domni[oara. E
un cal frumos. Un mare cal, valoros. Cred totu[i c` eu am
unul mai bun; se nume[te Goodwill. |]i propun un pariu.
O.K.?
– Dac` antrenorul lui Duke este de acord, sunt [i eu,
r`spunse Phil \ntorcându-se spre Jeremy.
Acesta ezit`. A-l lansa pe Duke \ntr-o prob` brutal`,
chiar dac` aceasta nu era decât un „duel“, \nsemna un
mare risc. Putea s` pl`teasc` scump efortul colosal pe care
82 KATY BELAIR
ar urma s`-l depun` atunci, \n momentul marilor curse \n

care s-ar fi \nscris ulterior \n Statele Unite sau oriunde \n alt` parte.
– Cu condi]ia ca distan]a s` nu dep`[easc` dou` mii de
metri, \ncuviin]` pân` la urm` Jeremy, din vârful buzelor.
– Fie pentru dou` mii de metri, consim]i Steve
Laughton. Când ve]i vrea voi. Eu v` propun s` fie la
Lexington, pentru c` voi sunte]i de acolo. Mie nu-mi va fi
greu s`-l aduc pe Goodwill \n timp util.
– |]i convine pe 12 aprilie? \ntreb` Jeremy.
– Perfect. Pe 12 aprilie, la ora cincisprezece, pe hipo-
dromul din Lexington, dou` mii de metri, cincizeci de mii
de dolari \nving`torului. Goodwill contra Duke. |n ziua
aceea, nu va fi decât cursa asta.
– Cu o singur` condi]ie, totu[i, interveni Phil
McQueene. Nu doresc s` se fac` publicitate acestei afa-
ceri. R`mâne \ntre noi. Nici un cuvânt ziari[tilor, nici un
anun] \n ora[ aici sau \n alt` parte.
Clotilde \ncuviin]` din cap. Aprecia ideea lui Phil.
– Fie, fu de acord Steve Laughton. Dar s-ar putea totu[i
s` se afle. Eu n-am s` fac nimic \n acest sens, este tot ce
v` pot promite.
Cei doi b`rba]i \[i strânser` mâinile [i Jeremy comand`
\nc` un rând de cocteiluri. |i propuse [i lui Steve
Laughton s` li se al`ture dar acesta refuz` [i se a[ez` din
nou lini[tit lâng` \nso]itoarea lui.
– E[ti ]icnit` c` ai acceptat a[a ceva \i spuse Jeremy
Clotildei. Ce te-a apucat?
– Duke este cel mai bun cal din lume. {i eu am de

\ncheiat ni[te socoteli cu tat`l tù. A[ vrea s`-i ar`t c` [tiu
totu[i s` c`l`resc \ntr-o curs`. Oricât respect a[ avea pen-
tru el!
Jeremy ridic` din umeri [i \ntoarse capul.
– E[ti \nc`p`]ânat` ca un catâr. {i nici nu este sigur c`
Duke va câ[tiga. Va trebui s` m` informez [i eu despre
acest Goodwill. N-am auzit niciodat` nimic despre el.
Cina fu vesel` [i rafinat`. Clotilde avu parte de toate
onorurile, fiind tratat` ca regina serii. Trebui s`
povesteasc` de zece ori cum vrusese Slim Manson s`-l
crava[eze pe Duke, cum se comportase atunci arm`sarul.
Se feri \ns` s` m`rturiseasc` faptul c` ea nu mai putuse
deloc s`-l controleze [i c`, de fapt, Nathan Melville avea
pe de-a-ntregul dreptate: nu [tia s` conduc` \ntr-o curs`.
Dar cine ar fi putut s`-l c`l`reasc` pe Duke?
Era a[ezat` la mas` \ntre Jeremy [i Phil. Foarte stân-
jenit`, sim]i cum Jeremy \i f`cea semne cu piciorul pe sub
mas`. |ncurcat`, \[i \ndrept` piciorul, dar el re\ncepu
pu]in mai târziu. Atunci Clotilde \[i ridic` u[or piciorul [i,
furioas`, \[i \nfipse tocul \n pantoful antrenorului. Acesta
nu-[i putu st`pâni o exclama]ie.
– Ce este? \ntreb` Clotilde. Te-ai \necat cu mâncarea?
Jeremy o fulger` cu privirea. Ochii alba[tri machia]i cu grij`
ai fetei str`luceau \ns` limpezi [i veseli. |[i b`tea joc de el.
– Ai s` mi-o pl`te[ti, bomb`ni el mai târziu aplecându-se
spre ea.
84 KATY BELAIR
*
* *
Dup` cin`, Clotilde ie[i singur` \n gr`din`. Avea

senza]ia c` bùse prea multe cocteiluri [i prea mult vin
californian. I se cam \nvârtea capul.
Curând, ap`ru Alliette. Tân`ra americanc` veni direct
spre banca de care se sprijinise Clotilde, bijuteriile ei
scânteind \n noapte. Era foarte frumoas` [i Clotilde se
\ntreb` din nou cum putea un b`rbat s` fie atât de nebun
[i s` neglijeze o femeie atât de frumoas`, atât de
atr`g`toare, atât de des`vâr[it`.
– Vreau s`-]i vorbesc.
– Ei bine, vorbe[te, suntem singure.
Alliette \[i privi o clip` vârful pantofilor fini, ca [i cum
[i-ar fi cùtat cuvintele [i le-ar fi preg`tit cu grij`.
– Contrar a ceea ce se pare c` gânde[ti dumneata, eu
nu-]i sunt du[man, Clotilde. Dar... am venit s`-]i spun c`
a[ putea s`-]i devin. {i atunci voi fi ne\nduplecat`.
– Pentru cineva care se vrea prietena mea – sau
aproape – \mi pari destul de aspr`. Pe de alt` parte, nu ai
nici un motiv s`-mi fii „du[man“, cum zici dumneata. S`
limpezim lucrurile, pentru c` se pare c` a[a \]i place. |ntre
mine [i Philip McQueene nu este nimic [i nici n-a fost.
– Po]i s`-mi juri cu aceea[i convingere c` nici nu va fi
niciodat` nimic?
Vocea Alliettei se frânse. Armura cu care se blindase

nu era destul de solid`. Se vedea bine c` fata era geloas`
[i se temea pentru dragostea ei. Clotilde ar fi putut foarte
bine s` \nfrunte furia Alliettei, dar sl`biciunea ei o
dezarma. Sim]indu-se \ncurcat` la rândul ei, scutur` din
cap.
– Nimeni nu [tie niciodat` ce se petrece \n inima unui
b`rbat sau a unei femei, Alliette, nimeni. Iar eu, mai pu]in
ca oricine. }ii mult la el, nu-i a[a?
Alliette \nclin` capul [i \nchise ochii.
– S` [tii c`-]i face curte. |mi vorbe[te despre tine.
Victoria ta l-a \nnebunit. De ore \ntregi, nu \nceteaz`
s`-mi spun` c` e[ti persoana cea mai extraordinar` pe
care a v`zut-o vreodat`. |l fascinezi pur [i simplu.
– {tii bine c` eu n-am nici o vin` [i c` nu l-am \ncura-
jat cu nimic.
Clotilde [tia c` minte. Pasiunea st`pânit` cu greu care
se trezise \n ea de curând, curentul acela brutal \ntre
trupurile lor crispate de dorin]` \i amintea c` minte. Nu
putea \ns` s`-i spun` Alliettei. Abia de \ndr`znea s` [i-o
m`rturiseasc` sie[i, \n adâncul sufletului.
– E[ti dr`gu]` s`-mi spui asta, zise deodat` Alliette,
\n[elat` de aparen]e.
Tân`ra fran]uzoaic` o fix` cu privirea [i Alliette se tul-
bur` sub lic`ririle ochilor alba[tri.
– Te \n[eli, relu` Clotilde. Nu sunt dr`gu]` cu tine. Nu
sunt mai bun` decât altele.
86 KATY BELAIR
– A[adar, aveam dreptate.

– Nu.
– Nu mai \n]eleg.
– Hei, fetelor, ce face]i aici amândou` tr`nc`nind? Pun
pariu c` vorbea]i despre ]oale.
Jeremy se afla \n fa]a lor, \nalt, cu un zâmbet larg pe
buze. Se aplec` [i o prinse pe Clotilde de talie cu un gest
natural [i nep`s`tor. Ea vru s` se \ndep`rteze, dar el o
]inu astfel, sub privirea ironic` a Alliettei.
Clotilde nu \ndr`zni s` insiste s` scape [i, ca s` salveze
oarecum situa]ia, \ncepu s` râd`.
– A[a este, vorbeam despre ]oale!
– Sau poate ne bârfea]i pe noi, bie]ii b`rba]i! Tot tim-
pul face]i asta.
– S-ar putea.
Clotilde reu[i s` scape din mâna lui Jeremy. Dar el o
prinse din nou imediat \n bra]e, cu un aer autoritar, hot`rât
[i st`pân pe situa]ie. Cu buzele sub]iate, cu privirea aspr`, o
]inea pe Clotilde lipit` de el [i nu era dispus s`-i dea drumul.
– Nu te sim]i bine cu mine?
– D`-mi drumul, te rog.
– Atunci, s`rut`-m`!
Alliette se \ndep`rtase, dar Phil McQueene [i al]i invi-
ta]i se apropiaser` de ei. Clotilde spera c` un s`rut
inocent va fi de ajuns ca s`-l \ndep`rteze pe Jeremy.
Acesta bùse, [i ea sim]i asta dup` respira]ia lui. Nu tre-
buia s`-l fac` de râs \n fa]a invita]ilor.
|i prinse b`rbia fetei \n palme [i se str`dui s`-i \ntoarc`

chipul frumos \ncadrat de [uvi]ele brune spre el. Clotilde
rezista \ns` \n t`cere, \ncercând chiar s` zâmbeasc`. Cei
care-i priveau discret puteau astfel s` cread` c` este vorba
de o mic` ceart` \ntre \ndr`gosti]i.
Dar buzele lui Jeremy le zdrobir` pur [i simplu pe ale
ei r`nind-o. |n acela[i timp, \i mângâia cu ardoare umerii.
Jeremy nu mai ]inea cont de nimic, uitase de cei care-i
\nconjurau.
Clotilde se sim]ea rù; mâinile lui aspre o r`neau [i
orgoliul ei suferea la fel de mult ca [i trupul. Nu suporta
s` se dea astfel \n spectacol \n fa]a strìnilor, \ns` nu voia
s` lase impresia c` Jeremy avea drepturi asupra ei. Nu \n
fa]a lui Phil. Nu \n fa]a Alliettei.
Se aplec` brusc spre spate, sc`pând o clip` din
\mbr`]i[area brutal` a antrenorului.
– Te rog, d`-mi drumul, Jeremy, te rog.
– S`rut`-m`.
Clotilde \ncerc` din nou s` se desprind`. De data
aceasta, nu-i mai p`sa de aparen]e. Era furioas`. Jeremy \[i
puse o mân` pe ceafa ei [i-i trase capul spre el.
Cu o r`sucire brutal`, fata sc`p` [i-i trase o palm` cu
toat` puterea. Aceasta r`sun` pur [i simplu \n extraordi-
nara lini[te care se l`sase printre spectatorii la scen`.
Jeremy o privi, stupefiat.
– Este nebun`, scrâ[ni el. Ce te-a apucat? Nu po]i s`
spui c` nu-]i pl`cea, i se adres` el, aproape strigând.
88 KATY BELAIR
Se str`duia s` glumeasc`, dar vocea \i era aspr` [i dur`.

– Vino, relu` el. Doar n-o s` ne sup`r`m dintr-atât.
|ntinse din nou mâinile spre ea \ncercând s-o prind`
iar`[i \n bra]e. |n spatele lui, se auzi \ns` o voce spunân-
du-i pe un ton sec:
– Ajunge, Jeremy.
Phil McQueene se afla al`turi de ei. Buzele \i erau zâm-
bitoare, dar ochii erau ca dou` pietre negre str`lucitoare
care abia \[i re]ineau o furie gata s` explodeze.
– Aici nu e[ti tu patronul, McQueene. Paralele tale
nu-]i dau chiar toate drepturile. Nu te amesteca! Ocup`-te
de Alliette a ta [i pe noi las`-ne \n pace.
Ignorându-l \n mod deliberat pe proprietarul lui Duke, o
prinse pe Clotilde de mân` \nainte ca ea s` aib` timp s`
reac]ioneze [i o conduse spre restaurant. |ncepuse s` se fac`
r`coare [i fata se \nfior` u[or, atât de frig cât [i de team`.
McQueene \ns` nu suportase ofensa. Din doi pa[i
repezi, \i ajunse din urm` [i se \nfipse \n fa]a lui Jeremy.
– D`-i drumul imediat!
– Du-te naibii, Philip McQueene! M` plictise[ti [i a[a
destul când vii [i te \nvârte[ti pe acolo \n timpul antrena-
mentelor afurisitului tù de cal. Hai, \ntinde-o!
Mâna i se crispase pe bra]ul Clotildei pe care, involun-
tar, \l r`sucea. Aceasta strig` de durere. Nici nu v`zu când
pumnul lui Philip \l lovi fulger`tor pe Jeremy \n fa]`.
B`rbatul \nalt [i blond se cl`tin`, se ag`]` de o
balustrad`, surprins, [i se pr`bu[i buim`cit \n iarb`.
– E[ti nebun!
Clotilde se repezi spre Jeremy, nelini[tit`, \l lovi cu
palmele pe obraz ca s`-l trezeasc`.
– N-o s`-mi spui acum totu[i c`-i plângi de mil` tipului
`sta, nu? bomb`ni Phil McQueene. Te-am sc`pat de el, [i
dac` ar trebui s-o fac din nou, a[ face-o. A[a c`, nu-l mai
jeli. Dimpotriv`, ar trebui s`-mi mul]ume[ti.
Fata se ridic`. Jeremy \[i puse un genunchi pe p`mânt
[i-[i scutur` capul.
– Mul]umesc, domnule McQueene. E[ti cel mai mare,
cel mai puternic, cel mai bogat, cel mai generos. Asta voiai
s` auzi? Iat`, am f`cut-o, zise Clotilde.
– Hot`rât lucru, n-am s` \n]eleg niciodat` femeile,
mormì Philip, furios pe r`spunsul tinerei fran]uzoaice.
– S-ar zice c` am fost lovit zdrav`n, nu?
Jeremy se ridic` \n picioare, \l privi pe McQueene care
acum se \ndep`rta, [i \n ochii lui se putea citi o oarecare
admira]ie.
– Pentru un b`rbat atât de slab, este al naibii de
puternic. Bine, de acord... de acord...
|ntinse mâna spre Clotilde.
– Iart`-m`, Clotilde. Cred c` am bùt cam mult ca s`
s`rb`toresc victoria ta [i a lui Duke. A[a c`, tot vina ta
este, continu` el str`duindu-se s` râd`.
– S` nu mai vorbim despre asta, \l \ntrerupse ea.
Cu doar câteva cuvinte, el \i rec`p`tase stima. Fire[te,
de acum se va feri de el, dar b`rba]ii care-[i recunosc
90 KATY BELAIR
gre[elile sunt destul de rari, ea [tia asta. Jeremy avusese

curajul s` [i-o recunoasc`. Se \ntreba \n acela[i timp \ns`
de unde g`sise Philip McQueene atâta for]` ca s`-l
loveasc` pe Jeremy. Când \l lovise pe acesta, p`ruse foarte
furios. Din gelozie, oare? Poate c` Alliette avea dreptate,
[i Clotilde \[i sim]i inima b`tând mai repede.
Poate c` era pe cale s` cucereasc` inima unui b`rbat,
dar ea [tia c` de acum acesta \i va apar]ine doar ei [i nu
aceleia care [i-l revendica. Alliette pierduse, Clotilde [tia
asta, [i ie[irea ei de adineauri, amenin]`rile ei, fuseser`
ultimele atuuri aruncate \n joc. |[i tìase orice posibilitate
de retragere onorabil`.
*
* *
Când Clotilde intr` din nou \n restaurant, se duse mai

\ntâi s`-[i refac` machiajul [i s`-[i ia [alul. |i era frig. Ziua
fusese lung` [i furtunoas`. Auzise o dat` spunându-se c`
o curs` de trei minute era la fel de dur` pentru organism
[i pentru nervi ca o alergare pe o mie de metri a unui
atlet.
Phil [i Jeremy p`l`vr`geau la bar ca ni[te vechi pri-
eteni, ca [i cum nu s-ar fi \ntâmplat nimic \n gr`din`...
– Alliette a plecat, zise Phil. M-a rugat s-o scuz fa]` de
tine, dragul meu jocheu, \i spuse el Clotildei. {i mi-a mai
spus c`-]i dore[te s` câ[tigi \ntotdeauna, oricând, ori-
unde, \n afara unui singur domeniu. Nu \n]eleg eu prea

bine ce a vrut s` spun`, dar \]i transmit absolut exact cum
mi-a zis.
Clotilde zâmbi cu triste]e. Alliette se retr`sese a[adar
cu demnitate. Fran]uzoaicei \i p`ru rù pentru ea.
– Este o fat` cumsecade. Po]i s`-i spui asta din partea
mea, Phil.
Vocea ei schimbat` \i surprinse pe cei doi b`rba]i [i o
privir` ciudat amândoi. Phil d`du din cap.
– M` uime[ti mereu, Clotilde. N-am mai v`zut nicio-
dat` pe cineva ca tine, \ntr-adev`r.
Ea râse din tot sufletul, sim]indu-se dintr-o dat` com-
plice cu acest b`rbat care se pref`cea c` nu \n]elege ce se
\ntâmpl` dar care \mp`rt`[ea cu ea ceva esen]ial, chiar
dac` amândoi refuzau \nc` s` recunoasc` deschis asta.
– Poate c` ai s` mai vezi [i altele, Phil.
– Când?
Jeremy se \ndep`rtase ca s` salute ni[te prieteni care
plecau.
– Când? repet` el, insistent.
Privirea lui scânteia. Clotilde nu se \n[elase: Phil o
dorea. {i el [tia c` [i ea \l dorea. Nu fu nici m`car [ocat`
de aceast` constatare care, doar cu pu]in timp \n urm`, ar
fi exasperat-o. Lucrurile se limpezeau. Era hot`rât` s`-[i
lase \n voie inima [i trupul.
Jeremy se \ntoarse [i-[i puse coatele pe bar. Buc`tarul,
care era francez, veni s` bea la repezeal` o cup` de
92 KATY BELAIR
[ampanie \n cinstea celei mai frumoase fran]uzoaice pe

care o v`zuse vreodat`, zicea el. A[a c`, abia \nceput, dia-
logul cu Phil se termin`.
Clotilde nu-[i mai dori decât un lucru: s` se \ntoarc`
acas`, s` se culce, s` doarm`, s` uite c` mâine diminea]`
va trebui s` reia antrenamentul la ora cinci [i jum`tate.
Deja se gândea la Duke cu \ngrijorare; de ar merge totul
bine pentru el...
– Jeremy, a[ vrea s` m` duc acas`, dac` \mi dai voie.
– Deja?
Ea \i zâmbi slab.
– Dac` nu voi fi proasp`t` mâine diminea]`, la antre-
nament, o s` m` certe antrenorul.
– O s`-i spui c` n-are dreptate. Iar eu te voi ap`ra \mpotri-
va lui, glumi Jeremy. Dar ai dreptate, ar fi cazul s` mergem.
|[i luar` la revedere de la invita]ii care mai \ntârziau
\nc` la restaurant. Phil \i lu` mâna Clotildei [i o duse la
buze. Era un s`rut de \ndr`gostit, nicidecum al unui om
de lume. Phil McQueene nu era un om de lume. Ea nici
nu-i pretindea a[a ceva. Buzele lui parc` o arser` [i-[i
sim]i inima b`tând mai tare. Plec` repede, f`r` s` mai
priveasc` \napoi.
|n ma[in`, Jeremy porni motorul, apoi se \ntoarse spre
ea [i-i spuse:
– Te-ai sup`ra dac` te-a[ ruga s` conduci tu? Cred c`
eu am bùt cam mult [i am f`cut [i a[a destule prostii \n
seara asta.
Ea se strecur` \n locul lui [i ma[ina grea porni \ncet.

Clotilde se concentra la condus.
– Ce p`rere ai despre cursa \mpotriva lui Goodwill?
\ntreb` el brusc.
– Cred c` Duke va câ[tiga. De fapt, va câ[tiga toate
cursele la care va participa.
– Am aflat ceva important pu]in mai devreme: numele
jocheului care-l va c`l`ri pe Goodwill.
Clotilde tres`ri [i ma[ina devie brusc de la drum,
orbind cu farurile doi iepuri care se credeau \n siguran]`
\n mijlocul [oselei.
– Jeff Manley?
– Chiar el.
Celebrul jocheu avea s`-[i ia o dubl` revan[`, asupra
calului [i asupra c`l`re]ei. Va fi cu siguran]` nemilos [i,
\ncepând chiar de acum, va face absolut tot ce poate ca s`
triumfe la Lexington. Era de acum o afacere personal`
\ntre el [i Clotilde.
Fata, la rândul ei, [tia c` dac` va neglija preg`tirea, va
pierde cursa. De acum \ncolo, va trebui s`-[i alunge din
minte orice alt gând decât acesta: pe 12 aprilie, la ora
cincisprezece, va trebui s`-i \nving` pe Jeff Manley [i pe
Goodwill.
Capitolul 7
Antrenamentul fusese dur. Jeremy stabilise un pro-

gram special pentru Duke, c`ruia calul i se supunea cu
bun`voin]`. Trebuia pl`tit un pre] \n sudoare pentru a-l
\nvinge pe Goodwill, p`strându-i \n acela[i timp [ansele
pentru marile curse care-l a[teptau.
Nathan Melville \l \nscrisese deja pentru premiul
Arcului de Triumf, la Paris, cea mai frumoas` curs` din
lume, zicea el, [i pentru celebrul Derby de la Epsom, \n
Marea Britanie, de la care \ns`[i regina nu lipsea niciodat`.
Clotilde se odihnea dup` prânzul u[or luat \n compa-
nia celor dou` surori Melville. Peggy propusese s` mearg`
la cinematograful din Louisville; Polly se preg`tea pentru
o \ntâlnire important`, zicea ea zâmbind.
Sun` telefonul. Polly se repezi s` r`spund` sub
privirile ironice [i râsetele surorii sale [i ale Clotildei. Se
\ntoarse \ns`, dezam`git`.
– Este pentru tine, Clotilde!

O singur` persoan` o putea suna la ora asta: Phil. Nu
puteau fi p`rin]ii ei, din cauza decalajului orar \ntre
Fran]a [i Statele Unite, iar \n Kentucky avea pu]ini pri-
eteni. Era \ntr-adev`r Phil.
– A[ fi bucuros s` v` invit pe toate disear`, la mine,
spuse el vesel. }i-ar face pl`cere?
Descump`nit` de nea[teptata ofert`, Clotilde bâigui
ceva [i se \ntoarse spre cele dou` surori, \ntreb`toare.
– Oh! Da, mergem! exclam` Polly. Se pare c` are o cas`
formidabil`, cu robinete din aur. Dac` [i Johnny, viitorul
b`rbat al vie]ii mele, ar avea m`car robinete din aur, oft`
ea, cu o mutr` comic`.
– Voi veni cu pl`cere \mpreun` cu Peggy [i Polly, zise
pân` la urm` Clotilde, ceva mai lini[tit` de prezen]a celor
dou` surori.
Rela]ia dintre ea [i Phil McQueene se cam \ncordase \n
ultima vreme. Fata continua s`-i resping` avansurile stân-
jenitoare. Con[tient` de dorin]a ei, dac` nu chiar de
dragostea ei, hot`râse s` fie re]inut` [i s` nu fac` vreun pas
nes`buit spre el. Dezarmat de atâta r`ceal`, Philip nu [tia
cum s-o mai abordeze pe fat`. |ncercase totul. Clotilde
persista \ns` \ntr-o comportare a unui angajat model.
Astfel c`, atunci când o auzi acceptând, fu surprins.
– Presupun c` surorile Melville cunosc adresa ta? \ntreb` ea.
– |ntr-adev`r. Câte ve]i fi? Toate trei?
– Da, cred c` da.
96 KATY BELAIR
– Perfect, atunci voi veni chiar eu s` v` iau cu elicopterul.

– Un elicopter nu zboar` noaptea.
– Exact. Dar o s` v` duc \napoi cu ma[ina, fii lini[tit`,
„domni[oara [tie-tot“. Pe disear`, deci. Vin s` v` iau pe la
ora opt. |]i mul]umesc c` ai acceptat.
La ora opt, foarte exact, elicopterul ro[u cu verde
ateriza pe peluz`, trezind \n grajdurile adormite de acum
un imens t`r`boi [i tropìturi g`l`gioase.
Phil cobor\ zâmbind din cabin`. Pilota singur aparatul.
Era \mbr`cat \ntr-un costum de flanel bej [i catadicsise s`-[i
pun` o cravat`. Cele trei fete se \mbr`caser` [i ele mai ele-
gant. Clotilde nu avea prea multe haine dar \mprumutase
de la Peggy o rochie de cocteil roz cu negru foarte
decoltat` la spate, foarte pudic` \ns` pe sâni.
– M` simt un pic cam... cam...
– Dezbr`cat`? o \ntrebase Peggy.
– Nu, nu, nu-i asta, dar nu sunt obi[nuit` cu astfel de rochii.
– O s` te \nve]i repede. Ai [olduri frumoase. |]i vine
foarte bine. Iar \n fa]`, [i aici o umpli destul de bine.
Clotilde ro[ise la acest compliment atât de direct.
Pentru prima oar` \n via]a ei, purta o rochie mai
\ndr`znea]` [i faptul de a-[i sim]i sânii liberi sub ]es`tura
de m`tase o tulbura dar \n acela[i timp \i d`dea o anumit`
certitudine despre puterea ei de seduc]ie. |n felul acesta,
era cel pu]in egala Alliettei...
– Sunte]i fermec`toare toate trei, zise Phil v`zându-le. A]i vrea
s` plec`m imediat, ca s` nu-i facem pe ceilal]i invita]i s` ne a[tepte?
– Sunt mul]i? \ntreb` Polly \n timp ce Phil punea

motorul \n mi[care.
– Vreo dou`zeci.
Aparatul decol` [i lu` un pic de altitudine. Clotilde
admir` mun]ii Cumberland \n lumina soarelui care se
preg`tea s` apun` [i sim]i c` o cuprinde un imens senti-
ment de pace [i lini[te \n timp ce vedea la picioarele ei
\n[irându-se câmpurile \ntinse cu porumb [i tutun.
– Iat` Caskill, anun]` curând Phil ar`tându-le o cas`
imens` [i alb` la marginea unui râu.
Era \nconjurat` de peluze vaste; \n lumina slab` a
\nser`rii, se auzea zgomotul discret f`cut de aspersoarele
automate, [i doi gr`dinari \nc` mai lucrau lini[ti]i.
– Este ora cea mai potrivit` pentru trandafiri, le explic` Phil.
Clotilde \l privi uimit` dar nu f`cu nici un comentariu.
Lui \i pl`ceau a[adar trandafirii...
Elicopterul cobor\ u[or [i ateriz`, cu o foarte slab`
leg`nare, la câ]iva metri de o teras` cu coloane unde se
\nghesuia deja un mic grup de invita]i de ambele sexe. Se
sim]ea deja r`coarea serii.
– Iat`-le pe cele trei prietene ale mele, anun]` tri-
umf`tor Phil McQueene. Venite special din cer pentru
noi.
Invita]ii \i \nconjurar`, curio[i, mai ales b`rba]ii,
indiferen]i la privirile mânioase ale \nso]itoarelor lor.
Clotilde observ` c` Alliette lipsea. Intui]ia \i spunea c`
nici nu va mai ap`rea \n seara asta.
98 KATY BELAIR
Cina fu servit` \ntr-o sufragerie lambrisat`, pe o fa]` de

mas` din dantel`, \n argint`rie englezeasc`. A[ezat` \n
dreapta lui Phil McQueene, Clotilde admir` \nc`perea.
– Ai ni[te lambriuri foarte frumoase, Phil. De unde
provin?
– Le-am adus din Anglia; un lord ruinat le-a vândut la
licita]ie. Am aflat de asta [i le-am cump`rat. Cred c` am
f`cut bine, nu-i a[a?
Fata \ncuviin]`. Banii aveau uneori [i p`r]ile lor bune...
Conversa]ia era \nsufle]it`, aproape to]i mesenii vor-
beau despre acelea[i lucruri: cai, whisky [i dolari. Clotilde
\ncerc` s` fie atent` la ceea ce-i povestea vecinul din
dreapta despre cursele de ogari, dar omul era cât se poate
de plictisitor.
– A[ vrea s`-]i ar`t ceva, zise Philip \n clipa când chel-
nerul aducea perele Frumoasa Elena, demne de cele mai
selecte mese.
– Vrei s`-mi ar`]i stampele tale japoneze? \l ironiz`
Clotilde.
|ncerca \n felul acesta s` se apere \mpotriva tulbur`rii
care punea st`pânire pe ea. Sigur` pe ea, sigur` pe
dorin]a pe care o trezea b`rba]ilor care o \nconjurau ast`-
sear`, emo]ionat`, pe de alt` parte, de prezen]a atent` a
st`pânului casei, Clotilde [tia ce a[tepta acesta de la ea. {i
hot`rârea ei de a se ]ine la distan]` se topea v`zând cu
ochii. La urma urmei, \[i dorea s`-[i poat` pune capul pe
um`rul lui Phil, s`-i ofere buzele, s-o cuprind` \n bra]e.
Ea \l privi [i, deodat`, elanul care-i \mpinsese unul spre

altul pe hipodromul din Lexington puse din nou
st`pânire pe ei. R`maser` \ndelung nemi[ca]i, indiferen]i
la privirile ironice ale celorlal]i invita]i.
O lovitur` u[oar` cu piciorul pe sub mas` o f`cu s`
tresar`. Polly tr`gea semnalul de alarm`. Clotilde se
\ncrunt` spre ea. |[i strânsese p`rul \ntr-un coc foarte
sofisticat care o cam \mb`trânea pu]in dar \i st`tea de
minune.
– Scuz`-m`, \i zise ea st`pânului casei.
– Bine, te iert. Voiam s`-]i ar`t viorile mele.
Clotilde \[i aminti atunci c` \ntr-o zi el \i m`rturisise
pasiunea lui pentru aceste instrumente [i-i spusese
povestea tat`lui sù, violonistul.
– A[ fi \ncântat`, zise ea cu voce sc`zut`.
Cafeaua se servi pe teras`, dar invita]ii se \ntoarser`
repede \n salonul alb, mobilat \n stil modern [i \mpodobit
cu pânze ale mae[trilor contemporani.
– Tu le-ai ales? \ntreb` Clotilde.
McQueene f`cu o grimas`.
– Nu, decoratorul meu. El pretinde c` arat` bine.
Chestie de standing. Am s`-]i fac o m`rturisire: am oroare
de pictur` [i nu m` pricep decât la afi[ele de cinema.
Pentru c` astea se v`d de departe.
Râser` \mpreun` [i acest lucru \i apropie [i mai mult.
El lu` mâna fetei [i o duse la buze.
– Vino!
100 KATY BELAIR
Disp`rur` amândoi. Phil o conduse spre cel`lalt cap`t al

casei, pe un culoar lung tapisat cu m`tase natural` alb`. La
un moment dat se opri, dechise o u[` joas` \ncuiat` cu
cheia [i aprinse lumina. O lumin` discret` se r`spândi
atunci peste cele paisprezece viori, puse pe etajere de-a
lungul pere]ilor. Lemnul lor pre]ios, lustruit de ani [i de
mâinile care-l atinseser`, lucea cu o str`lucire tulbur`toare.
Clotilde r`m`sese \n prag, intimidat`. O mochet` alb`,
groas`, acoperea \n \ntregime podeaua. |n afara eta-
jerelor, singura pies` de mobilier era un divan, alb [i el,
foarte jos, pe care se a[ez` Phil dup` ce \nchise u[a.
– Vino s` stai aici, o s` te sim]i mai bine.
Clotilde nu se clinti. Era fascinat` de aceste instru-
mente cu nume celebre, care nu vor cânta poate nicio-
dat`. Ca [i cum ai ]ine \n colivie ni[te p`s`ri de lumin`.
Aproape f`r` voia ei, se apropie de un Amati [i, luând
arcu[ul, pus al`turi de vioar`, \l trecu \nceti[or peste
corzile instrumentului. }inu lung nota, un do diez, [i
aceasta r`sun` \ndelung, superb, \n lini[tea \nc`perii.
– {tii s` cân]i?
Phil s`rise \n picioare auzind-o.
– Din p`cate, nu! Am f`cut pu]in violoncel pe vremuri,
dar este un instrument foarte greu, [i am uitat [i pu]inul
pe care l-am \nv`]at.
Tân`rul se apropie de ea [i o cuprinse delicat \n bra]e.
Ea nu protest` [i-[i l`s` capul s` se odihneasc` pe um`rul
lui. Phil o s`rut` cu pruden]`, ca pentru a n-o speria. Ea
\ns` \[i \ncol`ci bra]ele dup` gâtul lui [i-[i oferi pe deplin
buzele. |nnebunit de dorin]`, el se aplec` [i s`rutul fu de
aceast` dat` unul violent, brutal, arz`tor. Clotilde \[i sim]i
tot corpul luând foc. |l strânse [i mai tare la piept, se
\nfior` când mâinile lui coborâr` pe spatele ei aproape
gol, poposir` pe talie, [i revenir` apoi pe umeri mângâin-
du-i \ndelung.
– Clotilde, murmur` Phil, oh Clotilde!
Buzele lui mângâiau acum bra]ele fetei, se \ntorceau la
buze, reveneau pe umeri. Clotilde tremura toat` sub arsura lor.
Când \i lu` mâna [i o trase \ncet spre divan, ea nu-i mai
rezist`. Nu se opuse nici când el \ncepu s-o dezbrace. |i
trecu, fugar, prin minte un gând: ce-o s` spun` Alliette?
Ce vor spune surorile Melville?
Dar buzele [i mâinile lui Philip o vr`jiser` [i-[i pierdea
capul. Ce contau ceilal]i \n aceast` clip`? Ce importan]`
avea orice altceva ce nu era aceast` mângâiere
tulbur`toare [i aceast` chemare nebun` ce o \mpingea \n
bra]ele b`rbatului pe care-l iubea?
|ntins` pe divan, se abandon` \n \ntregime mângâie-
rilor lui Philip, cu respira]ia accelerat`, arcuit` spre
aceast` vraj` care o devora.
El se opri o clip` [i spuse:
– E[ti minunat de frumoas`!
Ea \i zâmbi [i \ntinse bra]ele spre el.
– Mai frumoas` ca celelalte?
– Mult mai frumoas`.
102 KATY BELAIR
– Le-ai mai adus pe multe aici? glumi ea.

– Pe câteva.
Clotilde tres`ri la tonul brutal [i arogant cu care-i
r`spunsese [i se ridic`. El \ncerc` s-o r`stoarne din nou
pe divanul alb. De data aceasta, ea rezist` [i el v`zu \n
privirea ei c` nu glume[te.
– Te rog, nu fi stupid`, draga mea.
– Nu sunt deloc stupid`. D`-mi drumul!
Orice urm` de dorin]` disp`ruse. A[adar ea nu era
decât o cucerire printre atâtea altele. R`nit` de moarte \n
orgoliul ei, fata \ncerc` s` se \mbrace. El \ns` \i apuc`
rochia [i o arunc` departe pe mocheta alb`, [i vru s-o
s`rute din nou. Clotilde se zb`tu \n bra]ele lui.
– Vei fi totu[i a mea, mormì el. Fie c` vrei sau nu.
– Am vrut asta. Acum nu mai vreau. D`-mi drumul.
Mul]ume[te-te cu târfele pe care le aduci aici. Eu nu sunt
una dintre ele. |mi pare rù. M-am \n[elat. {i tu te-ai
\n[elat.
Goal`, frem`tând de furie, Clotilde era mai atr`g`toare
ca oricând. Sânii tari pe care-i mângâiase cu voluptate cu o
clip` \nainte erau acum dou` provoc`ri fierbin]i pentru
senzualitatea b`rbatului. Trupul gra]ios al fetei nu se \nco-
voia, nu se ascundea ci participa \n \ntregime la furia ei.
– Dumnezeule, cât e[ti de frumoas`!
O prinse [i o atrase cu brutalitate spre el, strecurându-[i
un genunchi \ntre coapsele ei, \ncercând s-o r`stoarne pe
divan. Totul se petrecea \n lini[te; se luptau cu aceea[i
putere, cu aceea[i voin]` amândoi, [i el se mir` s-o vad`

atât de viguroas`. Ea [tia \ns` c` nu va putea s` mai reziste
mult.
Pân` la urm` \i sc`p` totu[i [i reu[i s`-[i pun` frumoasa
rochie \mprumutat` de la Polly, f`r` s`-i mai pese de ceva.
Se auzi o b`taie \n u[`. Clotilde \ncremeni [i p`li. Nu
se putu ab]ine s`-l priveasc` pe Philip McQueene. {i el se
\mbr`ca \n lini[te, cu chipul \ncruntat.
– Ce este? bomb`ni el prin u[a \nchis`.
– Phil, te caut` toat` lumea. {i to]i se \ntreab` unde ai
disp`rut. Ai totu[i musafiri, nu?
Clotilde identific` vocea vecinului ei de mas`, omul
acela atât de plicticos \ncât nici umbra lui nu voia s` se
plimbe cu el. Un oarecare Ben.
– O.K., Ben, vin acum. Vin! N-ai decât s` le spui c`
vorbesc la telefon cu Abu Dhabi. Acum, e la mod` asta.
Viorile continuau s` luceasc` \n lumina discret`,
lini[titoare prin prezen]a lor. Clotilde se apropie de un
Guarneri [i \ncerc` un pizzicato pe corzi. Rezultatul fu jal-
nic. Se sim]ea de-a dreptul disperat`, chiar dac`-i g`sea [i
lui Phil o vin` ucig`toare.
Poate c` era totu[i vina ei. {i apoi, mai mult decât
resentimentele, avea senza]ia profund` c` trecuser` [i
unul [i cel`lalt pe lâng` ceva foarte important. Era de
ajuns un cuvânt, de-al lui sau de-al ei, pentru ca totul s`
se opreasc` aici pentru totdeauna. Ea refuz` \ns` acest
destin absurd [i-[i \nfrânse orgoliul.
104 KATY BELAIR
– Phil, \mi pare rù.

– Mie nu!
|[i trecea mâinile prin p`r [i \ncerca s`-[i recapete
st`pânirea de sine. Nu \mp`rt`[ea acelea[i sentimente ca
[i Clotilde; sim]ea o imens` frustrare [i o r`nire a orgo-
liului care sângera abundent. Phil McQueene nu era
obi[nuit s` fie tratat astfel.
Clotilde oft`.
– {i unul [i cel`lalt suntem sup`ra]i. Dar nu trebuie
ca aceast` sup`rare s` dep`[easc` momentul prezent,
Phil, te implor. Am s` te uimesc cu ce am s`-]i spun:
adineauri, eram gata s` m` d`ruiesc ]ie. Mai sunt [i
acum.
Uluit, el ridic` privirea spre ea. Clotilde \l privea cu
gravitate [i, \n ochii ei alba[tri, el citi deodat` toat`
dragostea din lume. Dar resentimentele [i umilirea pe
care o suferise erau mai puternice.
– Este prea târziu ca s` m` iei la sentiment. Nu te cred.
Nu pot [i nici nu vreau s` te cred. Nimeni nu m-a mai
tratat astfel vreodat`. Nimeni, m` auzi?! A trebuit s` apar`
o pu[toaic` fran]uzoaic` de doi bani care s`-[i bat` joc de
mine. Dar ce-]i \nchipui tu? C` mereu vei fi cea care
hot`r`[te? Care face doar ce vrea ea? C` o s` m` mai
sfidezi mult` vreme? C` ai s` m` storci de bani sau ceva
de felul `sta? Nu, n-o s` se \ntâmple a[a ceva! P`streaz`-]i
a[a-zisele tale sentimente. D`ruie[te-te cui vei vrea, dac`
ai chef. Pe mine nu m` mai tenteaz`. Salut!
Se \ndrept` cu pa[i repezi spre u[a micului muzeu, des-

cuie r`sucind cheia [i se duse s` se al`ture invita]ilor sì.
Clotilde ie[i la rândul ei. Pentru nimic \n lume nu s-ar fi
\ntors \n frumosul salon alb. Era prizonier` aici, de[i Phil
promisese c` le va duce \napoi acas`. Dar de acum \ncolo,
nici unul din angajamentele lui nu mai avea valoare.
G`si o u[` [i ie[i \n gr`din`. Tocmai trecea un servitor. Ea \l rug`
s` se duc` s-o caute pe Polly [i-i spuse cam cum arat` aceasta.
Omul plec` [i se \ntoarse câteva clipe mai târziu \mpre-
un` cu sora lui Jeremy.
Aceasta nu-i puse nici o \ntrebare. Spuse doar:
– Plec`m acas`!
– Dar cum?
|n loc de orice r`spuns, Polly o conduse \n spatele
imensei cl`diri. Ma[inile invita]ilor erau toate aici.
Clotilde z`ri Bentley-ul negru. Polly se \ndrept` \ns` c`tre
un Lincoln verde-\nchis, se instal` f`r` probleme la volan,
pipì pân` când g`si cheia de contact [i demar` f`când s`
scrâ[neasc` pietri[ul sub ro]i.
– A cui este ma[ina asta? \ntreb` Clotilde, speriat`.
– Nu [tiu sigur. Cred c` este una dintre ma[inile lui
Philip McQueene. Chiar dac` apar]ine altcuiva, n-o s`
depun` plângere, nu-]i face griji. {i chiar dac` ar face-o...
Le trebuia cam o jum`tate de or` ca s` ajung` la
Melville House. Polly se concentra asupra drumului, nu
punea nici o \ntrebare. B`nuia c` se petrecuse o dram`.
Când opri ma[ina, Clotilde ie[i din toropeala ei.
106 KATY BELAIR
– E[ti extraordinar`. Niciodat` n-am s` pot s`-]i

mul]umesc \ndeajuns. |]i mul]umesc din adâncul inimii,
mul]umesc pentru tot. Am s`-]i povestesc eu. Mâine.
– Avem tot timpul s` vorbim.
Clotilde d`du din cap [i izbucni \n lacrimi.
– Mâine va fi cu siguran]` deja prea târziu.
Se sprijini de capota ma[inii [i suspin` \nceti[or. A[a
o g`si Maggy Melville când veni spre ele. |[i privi
\ntreb`tor fiica, dar Polly, nec`jit`, se mul]umi s` ridice
din umeri.
– Vino, draga mea, zise Maggy.
O cuprinse pe Clotilde cu bra]ul pe dup` umeri [i o
conduse spre cas`. Fata continua s` plâng`, cu suspine
prelungi venite din adâncul sufletului. Tulburate, Maggy
[i Polly o priveau neputincioase, [i \n sfâr[it Polly se duse
s` \nc`lzeasc` un pahar cu lapte.
– Este miraculos, zise ea. Vindec` tot, chiar [i c`derile
de pe cal [i suferin]ele din dragoste.
Maggy t`cea.
– |mi pare rù, zise pân` la urm` tân`ra fran]uzoaic`.
Stric totul \ntotdeauna.
– Nu te mai nec`ji. Du-te [i te culc`. Bea asta. Mâine o
s` te sim]i mai bine.
Clotilde ridic` privirea [i o fix` pe Maggy. |ncet` s` mai
plâng`, \[i [terse ochii cu o batist` [i r`spunse crispat`:
– Mâine voi fi plecat`. M` \ntorc \n Fran]a. Ierta]i-m`.
Nu pot s` fac altfel.
– Este chiar atât de grav?

Fata d`du din cap. Via]a ei era sfâr[it`, dragostea ei era
moart`, \ntinat`. Nu mai avea nimic de f`cut aici.
– Am s`-l sun pe tat`l meu. Cu decalajul orar, este
chiar momentul potrivit.
Henri Lapierre r`spunse imediat la telefon.
Comunicarea prin satelit era atât de clar` de parc` s-ar fi
aflat doar la vreo dou`zeci de kilometri de aici.
– Chiar vrei s` te \ntorci?
– Da.
– Nu vrei s` vin eu acolo? Cu Concorde-ul, pot ajunge la
Louisville mâine dup`-amiaz`. A[a facem, a[teapt`-m`. Sosesc.
Tulburat` de duio[ia cu care-i vorbise tat`l sù,
Clotilde refuz` s`-l pun` pe drumuri.
– Te anun] eu de \ndat` ce ajung la Paris. F`r` \ndoial`
c` voi fi acolo poimâine. |]i mul]umesc pentru tot.
Maggy se ridic` [i-[i trecu bra]ul pe sub cel al fetei.
– Noaptea este un sfetnic bun, Clotilde. Vei face ce vei
vrea. Eu [i fiicele mele vom fi mereu al`turi de tine. Acum,
vino s` te culci.
Clotilde urc` \n camera ei [i arunc` \ntr-un col] fru-
moasa rochie \mprumutat` de la Polly. Se vede treaba c`
nu-i purtase noroc. Mâine \[i va face valiza. |[i va lua la
revedere de la Jeremy, [i mai ales de la Duke. Visele ei se
spulberaser`.
Era momentul uit`rii, al renun]`rii. Trebuia s` trag` o
linie. Adormi f`r` ca m`car s` se mai demachieze.
Capitolul 8
Clotilde se trezi automat la ora cinci ca \n fiecare zi. |n

diminea]a asta nu se va face nici un antrenament. De fapt,
pentru ea, nu va mai exista niciodat` vreun antrenament
la Silver Oaks cu Duke, nici o alergare cizm` lâng` cizm`
cu Jeremy [i cu ceilal]i prin roua zorilor.
Calm` [i hot`rât`, fata \[i f`cu repede toaleta. Era tras`
la fa]` dar ochii \i str`luceau. |ncepu s`-[i umple valiza,
apoi se duse s`-[i mai adune ni[te bluze puse la uscat \n
usc`toria de la primul etaj. Când totul fu gata, se machie
cu grij` [i cobor\.
Mai \ntâi trebuia s` dea ni[te telefoane, s`-[i orga-
nizeze c`l`toria. Apoi s` plece cât mai repede cu putin]`
pentru c`, mai târziu, poate c` n-ar mai avea curajul. |i
trecu prin minte imaginea lui Phil, brutal [i dispre]uitor.
Dac` m`car ar fi putut s-o asculte… Era \ns` prea orgo-
lios, prea sigur pe el, prea egoist.
Un zbor al American Airlines pleca spre New York la

ora cincisprezece. Aproape imediat dup` ce ajungea pe La
Guardia, avea un zbor spre Paris. Ajungea acolo noaptea,
dar Henri Lapierre sau vreun alt membru al familiei va
veni s-o a[tepte la aeroport, Clotilde era sigur`.
|[i re]inu locul prin telefon, admirând rapiditatea sis-
temului electronic de rezervare.
|ncerc` s`-[i reaminteasc` cele mai frumoase clipe ale
vie]ii ei din Fran]a, flirturile, petrecerile pe care \ns` nu le
frecventase prea des, caii galopând toamna prin frunzele
c`zute \n p`durea Rambouillet, zâmbetul tat`lui sù [i
confortul pl`cut al casei familiale. Dar f`r` \ncetare, peste
toate acestea se suprapunea o alt` imagine, chipul cu
ochii \ntuneca]i al lui Phil McQueene spunându-i:
“D`ruie[te-te cui vei vrea, dac` ai chef; pe mine nu m`
mai ispite[ti”.
Mai degrab` s` plece cât mai repede decât s`-[i dis-
trug` via]a cu un b`rbat atât de grosolan.
Un servitor \ncepu s` aranjeze masa pentru micul
dejun. Curând, toat` familia va fi aici. |l v`zu pe Duke
trecând prin curte, ]inut de Abbie, aparent destul de
lini[tit. Antrenamentul lui se terminase.
Clotilde se ridic` s` se duc` \n \ntâmpinarea frumosu-
lui arm`sar. La sosirea ei, acesta scutur` din cap [i
nechez` de dou` ori \n semn de recunoa[tere. Fata \[i
puse capul pe gâtul lui \nc` frem`tând [i-l mângâie. Abbie
a[tepta, indiferent.
110 KATY BELAIR
– Plec, Abbie, zise ea deodat`.

– V` duce]i la Louisville, domni[oar` Clotilde ?
– M` \ntorc \n Fran]a.
– {i atunci, cine-l va c`l`ri pe Duke ?
– Nu [tiu. Nu mai [tiu. Scuz`-m`. Ai grij` de el. Este
un cal formidabil. Iar tu, e[ti [i tu un tip formidabil.
Lovi u[or cu palma um`rul calului [i se \ndep`rt`. Nu
voia ca \ngrijitorul s`-i vad` lacrimile izvorând dintre
gene.
Mesenii pentru micul dejun venir` ca \n fiecare
diminea]`. {i Nathan prezida masa ca \ntotdeauna.
Clotilde se a[ez` al`turi de el, \[i f`cu curaj [i i se adres`
direct :
– Nathan, a[ vrea s`-]i spun… c` plec.
Zgomotul tacâmurilor \ncet` brusc. Nat Melville \nsu[i
l`s` s`-i scape cu]itul. Nimeni nu se aplec` s`-l ia de jos.
Lini[tea se prelungi minute \n [ir. Tonul fetei fusese f`r`
echivoc. Fiecare \[i plec` nasul \n farfurie ca s` \ncerce
s`-[i revin`.
– Din cauza \ntâmpl`rii de ieri? \ntreb` Polly \ncet.
Clotilde ridic` din umeri ca o \ncuviin]are.
– De ce s` pleci atât de repede? \ntreb` Maggy.
– Cred c` a[a-i mai bine. |n felul `sta… suf`r mai
pu]in. Sunte]i cu to]ii atât de buni cu mine.. Oh, Maggy !
Incapabil` s` se mai ab]in`, Clotilde se pr`bu[i pe
um`rul lui Maggy hohotind \n plâns. Aceasta \i mângâie
cu duio[ie [uvi]ele brune.
Jeremy se ridic` brusc, se \ndrept` spre fat`, o smulse

din bra]ele mamei sale, o ridic` \n picioare [i o privi drept
\n ochi.
– B`nuiesc motivul plec`rii tale. Sau cel pu]in cred c`-l
b`nuiesc. Nici nu m` intereseaz` de fapt. Vreau s`-]i spun
un lucru : nu vei pleca de aici. Nici azi nici alt` dat`. Vreau
s` r`mâi. Clotilde, \]i spun \n fa]a \ntregii familii aici
adunate, chiar dac` nu-i momentul cel mai potrivit: te
iubesc [i vreau s` m` c`s`toresc cu tine.
Uluit`, Clotilde se sim]i inundat` de un imens val de
fericire. Tandre]ea [i dragostea celor din familia Melville
o cople[eau. Fusese nebun` s` doreasc` s` plece. |n
mintea [i inima ei totul se \nv`lm`[ea. |[i aminti de
Jeremy cel din fa]a ei, de Jeremy cuprinzând-o \n bra]e, de
Jeremy s`rutând-o cu \nfl`c`rare [i ea r`spunzându-i pe
m`sur`...
Se smulse \ns` din bra]ele tân`rului, se a[ez` la loc [i
\[i [terse ochii cu [erve]elul.
– O s` te mâzg`le[ti cu machiaj peste tot, glumi Peggy.
– Cine o s`-l c`l`reasc` pe Duke dac` tu pleci ?
Nathan Melville pusese aceast` \ntrebare pe un ton
calm, aproape indiferent. Dar ea [tia c` b`rbatul se
controla bine. {i c` pusese \ntrebarea cea mai impor-
tant`.
– Domnul McQueene va g`si un alt jocheu.
– |nsu[i Jeff Manley [i-a rupt nasul când a c`l`rit. {i
atunci?
112 KATY BELAIR
– Nu [tiu.
|n biroul lui Nat se auzi telefonul sunând. Jeremy se
ridic` de la mas` [i se duse s` r`spund`. Reveni dup`
câteva clipe.
– Agen]ia \ntreab` dac`-]i confirmi rezervarea pentru
cursa New York - Paris.
Se f`cu din nou lini[te. Chiar [i Brian r`mase cu
furculi]a \n aer, semn de profund` preocupare, la el.
Doi cai nechezar` \n acela[i timp [i din p`durea Silver
Oaks se auzi o turturea gângurind. Calmul, frumuse]ea [i
tihna din Kentucky avur` câ[tig de cauz`. Clotilde \[i l`s`
capul \n jos, apoi \l ridic`.
– Anuleaz-o, te rog.
– Uraaa !
Brian se ridic` de la mas`, se repezi la Clotilde, o
prinse \n bra]e [i o strânse cu putere.
– Vei fi cumnata mea ! {i eu o s` fiu nespus de fericit.
Când o s` te saturi de Jeremy, sunt gata s` te iau eu de
nevast` ! |n felul acesta, vei r`mâne \n familie !
Inima Clotildei b`tea s`-i rup` pieptul [i-[i sim]i din
nou ochii inunda]i de lacrimi. Dar de data asta, erau
lacrimi de fericire. R`mânea totu[i un echivoc care tre-
buia l`murit imediat.
– N-am spus c` o s` m` m`rit, Brian.
Nathan zâmbi enigmatic. Maggy o privi cu gravitate
pe Clotilde [i fata fu impresionat` de perspicacitatea
privirii ei. Maggy [tia c` lucrurile nu erau chiar atât de
simple [i c` tân`ra abia se mai dezmeticise. F`r`

\ndoial` c` se va vindeca, dar pentru asta trebuia timp.
Jeremy \nghi]i \n grab` ultimele \mbuc`turi.
– Trebuie s` depun listele de participare la cursele din
iulie, de la Newark. Trebuie s` plec.
Trecu prin fa]a Clotildei, se aplec` u[or [i o s`rut` \n
fug` pe p`r. Ca un so] care pleac` \n fiecare diminea]` la
munc`. Fata se \ntreb` \ntr-o frac]iune de secund` ce ar
\nsemna o via]` plin` de s`rut`ri matinale pe p`rul ei,
s`rut`ri ale lui Jeremy, ve[nic gr`bit. Va avea f`r` \ndoial`
vreo trei-patru copii pe care-i va cre[te \n Kentucky [i care
ar deveni cu siguran]` c`l`re]i des`vâr[i]i.
Imaginea aceasta a unei liote de copii participând la
curse de ponei o f`cu s` zâmbeasc`.
Dup` ce Nathan se duse \n birou ca s` dea ni[te tele-
foane, urc` [i ea \n camera ei [i \ncepu s` despacheteze.
Remarc` faptul c` patul \i fusese f`cut cu cear[afurile din
ajun, a[adar \n mintea Sheilei, servitoarea, nici nu se
pusese problema ca ea s` plece.
Polly b`tu la u[` [i intr` f`r` s` a[tepte r`spuns.
– La telefon!
– Cine?
– Ghice[te !
Clotilde se concentr` câteva clipe.
– Fii dr`gu]` [i spune-i acestui domn c` nu vreau s`-i
r`spund, nici ast`zi, nici mâine, c`-l rog s` \nceteze cu
avansurile lui ridicole, c`-i voi c`l`ri calul pentru c` am un
114 KATY BELAIR
contract pe care mi-l voi respecta, dar pe care-l rog [i pe el

s`-l respecte. Crezi c` este destul de limpede ? \ntreb` ea.
– Absolut. Este exact ce trebuie spus. Apropo, Lincoln-ul
pe care l-am luat nu era al lui ci al unuia dintre invita]i,
care a \nnebunit de furie. M` duc acum s` i-l \napoiez.
Nu-mi pas`. Este un tip nesuferit [i bine i-am f`cut. Bun,
acum m` duc s`-l trimit la plimbare pe domnul proprietar.
Polly se \ntoarse dup` câteva minute.
– Zice c` vrea s`-]i vorbeasc` neap`rat.
– |nchide telefonul.
– Ai dreptate. {i apoi, m-am s`turat s` tot urc sc`rile.
Le urc` totu[i \nc` o dat`.
– Am \nchis telefonul. A sunat din nou. A zis c` o s`
vin` \ncoace. A mai zis c` vrea s`-]i vorbeasc` cu orice pre]
[i c` va reu[i, c` nu se va l`sa dus de nas.
Clotilde ridic` din umeri. Amenin]`rile lui Phil
McQueene i se p`reau foarte \ndep`rtate. Totul parc` se
\ndep`rtase, nimic nu mai prezenta interes. La ce bun s`
se mai gândeasc` la el ? Trebuia s` se concentreze asupra
\ntâlnirii cu Goodwill [i cu celelelte curse care vor veni.
Doar asta conta, doar asta trebuia s-o intereseze.
|i veni \n minte o inspira]ie subit`, cobor\, b`tu la u[a
lui Nat [i intr`.
– Nathan, pot s`-l c`l`resc pe Duke ? Vreau s` zic, acum?
– Dac` vrei tu, r`spunse b`trânul privind-o perplex.
Clotilde se preg`tea s` \nchid` u[a când el o re]inu cu
un cuvânt.
– M` bucur foarte mult, pentru Jeremy [i pentru tine.

Ro[ie la fa]` [i \ncurcat`, Clotilde \i arunc` b`trânului
o privire disperat`. |i v`zu ochii plini de o bun`tate
mali]ioas`. Nat se bucura totu[i sincer pentru ei. La ce
bun s`-l dezam`geasc` chiar acum ?
Când Abbie o v`zu intrând \n box`, l`s` s`-i cad` din
mân` ]esala cu care-l frecase viguros pe Duke. Pielea
arm`sarului str`lucea \n toat` splendoarea ei.
– Abbie, nu mai plec.
– Grozav !
– Mul]umesc. Ai vrea s` mi-l \n[euezi pe Duke, te rog ?
M-a[ duce pu]in cu el la plimbare.
|ngrijitorul o privi cu ochi mari.
– La ora asta ? Ce-o s` zic` domnul Jeremy ?
– Domnul Nathan mi-a dat voie. L-am rugat eu. Nu-]i
face griji.
Abbie puse [aua pe Duke. Calul p`rea surprins c` se
\ntâmpl` a[a la o asemenea or`, dar nu manifest` nici o
indispozi]ie.
– Este bine c` r`mâne]i, domni[oar` Clotilde. O s` fie
o curs` simpatic`. O s` pariez o sut` de dolari pe dum-
neavoastr`.
– O sut` de dolari ?
– Pì, da, ce mai ! N-a]i v`zut afi[ul ?
O duse pe Clotilde \n sala de mese a \ngrijitorilor, o
\nc`pere mare, alb`, f`r` alt mobilier decât mesele lustru-
ite cu grij`. |n mijlocul unui perete se afla un afi[.
116 KATY BELAIR
Provocarea secolului ! Cincizeci de mii de dolari !

Duke \mpotriva lui Goodwill. Cea mai frumoas`
fran]uzoaic` \mpotriva lui Jeff chelbosul. O curs` mare
\ntre cei doi cei mai valoro[i cai din America. Nu pierde]i
importanta \ntâlnire din 12 aprilie de pe hipodromul din
Lexington ! |n program, o singur` curs` : cea mai mare.
Pariurile sunt deschise.
|ngrozit`, Clotilde privea literele mari, ro[ii [i aurii pe
fond alb. Contrar angajamentului pe care [i-l luase fa]` de
ea [i fa]` de Laughton, Phil McQueene o exploata ca pe o
marc` de s`pun. Hot`rât lucru, nu era decât un om al
banilor, un afacerist care nu respect` nimic. Cu siguran]`
c` \ncercase s-o seduc` numai pentru a-[i exercita mai
bine puterea asupra ei. Pentru a o avea a[a cum ai o
ma[in`, sau un cal...
Abbie o privea cu o admira]ie de nedescris. Ea \[i va
realiza visul [i poate c` va deveni cel mai mare jocheu,
ceea ce el nu va fi niciodat`. Clotilde \[i puse mâna pe
um`rul lui [i-i zâmbi.
– Ajut`-m`, Abbie. O s` câ[tig`m cursa asta. {i vreau
s`-]i mai spun ceva: po]i s` pariezi dou` sute de dolari.
Dac` nu-i ai, voi g`si eu undeva ca s` ]i-i dau. Duke, tu [i
cu mine, vom câ[tiga [i le vom dovedi tuturor acestor
\nfumura]i c` suntem cea mai bun` echip` din Kentucky.
O.K. ?
O furie rece pusese st`pânire acum pe Clotilde. Va
r`spunde acestei provoc`ri [i va câ[tiga cursa. Banii vor
merge la Abbie sau la spitalul jocheilor. Dac` nu avu-

sese curajul s` plece, trebuia acum s` se lupte s` câ[tige.
Abbie i-l aduse pe Duke, cuminte [i vesel, deloc obosit
dup` antrenamentul de diminea]`. |l \nc`lec` u[or [i
porni pe drumul spre p`dure. Pentru o plimbare solitar`,
ca s` se reg`seasc`, s` fie departe de tot. S` fie singur`.
Galopa pe o alee larg` tìat` printre copaci, cu h`]urile
lungi, cu picioarele suple. Duke p`rea s` aprecieze asta.
Clotilde se plimb` astfel pre] de vreo or` ; p`durea era
atât de frumoas`, atât de lini[tit`. Fata \[i sim]ea din nou
inima senin`.
Aproape c` ajunsese la Creek Junction [i se \ntoarse.
Printre doi copaci, z`ri \n dep`rtare silueta greoaie a
break-ului albastru pe care-l cuno[tea bine. Cine-l con-
ducea ? {i ce cùta aici ?
Jeremy o a[tepta la r`scruce. |nfipt bine \n cizmele lui
de cowboy [i \n blugi, p`rea perfect \n largul lui.
Dându-[i spre spate o [uvi]` blond` cu un gest pe care
Clotilde \l [tia de acum, veni spre ea [i mângâie gâtul calu-
lui cu un gest reflex.
– Pl`cut` plimbarea ?
– Excelent` !
– Crezi c` va fi \n form` pe 12 aprilie ?
– Cu siguran]`.
– {i tu ?
Clotilde nu \ntoarse capul [i \nfrunt` privirea lui
Jeremy. Tân`rul p`rea grav [i \ncordat. Ea resim]i un val
118 KATY BELAIR
de tandre]e fa]` de el [i se mir`. Cum de putuse s` fie atât

de apropiat` ieri de Phil McQyeene, \ncât fusese gata s` i
se d`ruiasc`, [i \n acela[i timp s` simt` tandre]e fa]` de un
alt b`rbat, doar la câteva ore diferen]` ?
Dar Jeremy o emo]iona [i ea \nc` mai avea \n minte
cuvintele lui de adineauri. S` se c`s`toreasc`? Ea nu era
totu[i \nc` dispus` s-o fac`. Drumul i se p`rea lung de
str`b`tut pân` acolo.
– Voi fi preg`tit` pentru curs`, Jeremy.
– {i pentru.... pentru ceea ce ]i-am spus adineauri ?
Clotilde cobor\ de pe cal [i-l l`s` pe Duke s` pasc`
lini[tit iarba fraged`. Lovi cu piciorul o piatr` [i rupse o
nuielu[` de alun.
– Sunt profund mi[cat` de ceea ce ai spus, Jeremy. Dar
am s`-]i r`spund sincer : este prea devreme ca s` vorbim
despre asta.
– {tiu. Dar tu [tii c` eu te iubesc de când te-am v`zut
la Melville House. F`r` \ndoial` c` sunt brutal [i stângaci,
dar asta poate din cauz` c` te iubesc prea mult. {i nu
vreau doar s` flirtez cu tine – chiar dac` mi-a[ dori mult
– vreau \ntr-adev`r s` m` c`s`toresc cu tine [i s` avem
copii. O mul]ime de mici Melville care s` alerge prin
p`durea asta \n care familia mea [i-a dus via]a de zeci de
ani. Str`-str`-str`bunicul meu chiar a luptat \mpotriva
sclaviei \n timpul r`zboiului de Secesiune. Vezi, a[adar...
Clotilde \[i plec` privirea, mi[cat` f`r` voia ei de tan-
dre]ea [i dragostea tân`rului antrenor. Dar nu putea s`-l
mint`. {i apoi, brusc, \[i aminti de mâinile lui Philip

mângâind-o, de arsura buzelor lui pe sânii ei, de
blânde]ea glasului sù \n acele momente.
Inima \i b`tea cu putere [i sim]i c` o cuprinde
ame]eala. Cum de erau posibile toate astea?
– Jeremy, ascult`-m` un pic, te rog. Nu te sup`ra pe
mine, \n]elege-m`. Tot ceea ce pot s`-]i spun ast`zi, este
c` sunt profund mi[cat` de tot ce ai spus. La fel cum m`
tulbur` [i amabilitatea \ntregii tale familii fa]` de mine.
Jeremy, mai las`-mi pu]in timp...
El \nclin` capul \n semn de \ncuviin]are [i-[i privi
\ngândurat vârful cizmelor. Ea se apropie de el, \l s`rut`
u[or pe buze [i, \nainte ca el s` aib` timp s`-[i revin` din
surprindere, s`ri \n [a.
Jeremy vru s-o prind`.
– A[teapt`, zise el, a[teapt` pu]in!
Dar Clotilde \[i \ndemn` calul [i Duke porni \n galop
s`rind peste un trunchi gros de copac cu u[urin]a unui
cal de curse cu obstacole. Ea auzi zgomotul motorului
apoi se l`s` din nou lini[tea, tulburat` doar de cântecul
p`s`rilor.
*
* *
Nu percepu zgomotul elicopterului decât când ajunse

foarte aproape de Melville House. Duke mergea la pas [i
120 KATY BELAIR
c`l`rea]a lui visa. Brusc, trase de h`]uri. Aparatul ro[u cu

verde era, fire[te, al lui Phil McQueene. |i spusese doar lui
Polly c` o s` vin`.
Clotilde oft` [i \ntoarse calul. |ntâmplarea asta o exas-
pera. Se sim]ea istovit` de prea multe emo]ii, de prea
multe evenimente. De când era la Melville House, via]a ei
i se p`rea un vârtej. Fusese atât de lini[tit` la Paris...
|l \ndemn` pe Duke la trap [i se \ndrept` spre cl`direa
alb` a unei ferme ale c`rei acoperi[uri le z`rea printr-o
deschiz`tur` a p`durii. Aici locuia un oarecare Steve
Mallard, \i spusese \ntr-o zi Peggy, \mpreun` cu so]ia lui
[i cei doisprezece copii.
Ajunse repede la ferm`, trecu de barier`, intr`, atent`
s` nu-[i lase calul s` fac` vreo mi[care gre[it`. O femeie
gr`su]` [i zâmbitoare veni spre ea.
– Salut, frumoas` strìn` ! E[ti cu siguran]` tân`ra
fran]uzoaic` venit` la Nat Melville s` se antreneze, nu-i
a[a ?
Clotilde zâmbi.
– Exact. {i dumneata, dumneata e[ti Mildred Mallard ?
– Da. Haide, intr`. Hai s` bei o cea[c` de ceai.
Fata desc`lec` [i-l leg` pe Duke de un copac.
– Ai un cal foarte frumos, zise Mildred. Se pare c` i-ai
lansat o provocare afurisitului `luia de texan.
A[adar, toat` lumea era la curent ! Clotilde se v`zu
imediat \n pielea unei fiin]e ciudate [i se revolt`. Prea
târziu \ns`. Zarurile fuseser` aruncate.
Cele dou` femei se a[ezar` \n buc`t`ria familiei

Mallard, bine \ntre]inut` [i cald`, cu mobilierul ei
obi[nuit dar mirosind bine a cear` [i lemn vechi.
– Philip McQueene este proprietarul calului, nu-i a[a ?
– |ntr-adev`r. |l cuno[ti?
– Eu, nu. Dar b`rbatul meu a lucrat odinioar` pentru
el, avea un contract de fructe [i legume. McQueene s-a
purtat urât cu el. Nu avea nici un motiv s-o fac`. Este un
tic`los.
Instinctiv, Clotilde vru s`-l apere. Dar la ce bun? Cu
atât mai mult cu cât Mildred avea f`r` \ndoial` dreptate.
Phil era un tic`los. Ar face mai bine ca [i ea s` fie con-
vins` definitiv de asta. {i cu cât mai repede, cu atât mai
bine.
|i mul]umi lui Mildred pentru ceai [i apuc` h`]urile lui
Duke. Probabil c` McQueene plecase deja. Nu era omul
care s` aib` r`bdare prea mult timp, chiar dac` era \n
stare s` vin` de mai multe ori [i s` nu renun]e niciodat`
la a-[i atinge scopul.
Dup` vreo jum`tate de or` de mers la trap, ajunse la
Melville House. Era clar c` elicopterul disp`ruse. Lini[tit`,
Clotilde o lu` pe aleea care ducea la grajduri.
– A venit McQueene, \i zise imediat Abbie \n timp ce
desh`ma calul.
– {i ce a zis ?
– S-a mirat c` a]i ie[it la plimbare dup`-amiaza.
– {i ce dac` ?
122 KATY BELAIR
– Pì, nimic. A plecat. A zis doar c` n-avea nimic

deosebit de f`cut [i tot ceea ce-[i dorea de fapt, era s`-l
bat` pe Goodwill.
Maggy \i spuse aproximativ acela[i lucru :
– A venit Phil. P`rea calm, dar gr`bit, voia s` vorbeasc`
cu tine.
– I-ai spus c` am vrut s` plec \n Fran]a?
– Nu.
– Mul]umesc.
– Te cùta Jeremy adineauri.
– M-a g`sit.
Maggy nu \ndr`zni s` mearg` mai departe cu discu]ia.
Treburile fiului sù n-o priveau. Dar Clotilde [tia ce gân-
dea ea. Familia Melville, cu Brian \n cap, ar fi fericit` ca ea
s` devin` una de-a lor. Definitiv. O cuprinse un senti-
ment de ru[ine. Avea oare dreptul s`-i mint` ? Avea drep-
tul s` le spun` c` nu voia s` se m`rite cu Jeremy?
Pe noptiera ei, g`si o buc`]ic` de hârtie \mp`turit` \n
patru. O desf`cu. Citi : Nu-mi plac doar viorile [i dolarii,
era scris cu litere mari [i hot`râte.
Cu un gest agasat, mototoli biletul [i-l arunc` \n co[ul
de hârtii. Apoi, r`zgândindu-se, \l lu` din nou, [i-l puse \n
po[et` [i r`mase \ngândurat` \ndelung. Ce voia el de
fapt ? {i ce a[tepta de la ea ?
Capitolul 9
Dup` vreo trei zile, Jeremy reveni la atac. Clotilde [i el nu

mai vorbiser` nimic de la ultima lor \ntâlnire ; de fapt, nimeni
nu mai pomenise nimic despre c`s`toria lor. Dar propunerea
pe care i-o f`cuse fiul cel mare al familiei Melville ap`sa
obsedant asupra rela]iei lor. To]i erau con[tien]i de asta.
– Clotilde, a[ vrea s` anun] c`s`toria noastr`.
– E[ti nebun, Jeremy! |]i distrugi via]a [i f`r` \ndoial`
c` [i pe a mea.
– Nu sunt destul de bun pentru tine, nu-i a[a? {i tot te
mai gânde[ti la McQueene ?
Ea evit` s` r`spund`. Cum s` fac` pentru ca el s`
\n]eleag` c` r`nile inimii nu se vindec` \n câteva ore, [i c`
ele sângereaz` mult` vreme \n adâncul sufletului?
Clotilde suferea \nc` pentru dragostea ei, chiar dac` nu-[i
d`dea seama prea bine dac` acum \l ura pe Phil
McQueene sau dac`-l iubea \nc`.
124 KATY BELAIR
S`-l uite m`ritându-se cu Jeremy? Ar fi fost poate

lini[titor, chiar ispititor, dar periculos [i absurd.
– Nu-]i dai seama ce spui, Jeremy. Nici la ce te-ai
expune, \ncerc` ea s` glumeasc`.
El se apropie de ea, o cuprinse de umeri [i-[i cufund`
privirea \n ochii ei.
– Nu sunt deloc nebun, Clotilde. {i am memorie. |mi
amintesc de s`rutul pe care mi l-ai dat, de \mbr`]i[area ta
[i de lumina pe care o aveai \n ochi \n seara aceea. Este
adev`rat c`, mai apoi, m-ai alungat. Am gre[it c` am ple-
cat [i m-am purtat ca un gentleman. |n fine... aproape.
Izbucnir` amândoi \n râs la aceast` amintire, [i asta
mai destinse atmosfera. Dar Jeremy insist` :
– Clotilde, gânde[te-te la mine, te rog. Gânde[te-te c`
te ador. {i nu [ovì prea mult ca s`-mi spui c` vrei [i tu o
droaie de micu]i Melville pe care s`-i \nve]i s` c`l`reasc`
prin Silver Oaks.
Ea se l`s` ca el s-o cuprind` \n bra]e. Erau pe
verand`, abia ascun[i de grinda vopsit` din col]ul stâng.
Oricine ar fi trecut pe acolo ar fi putut s`-i vad`. Poate
c` Jeremy chiar asta dorea. Se gândi [i Clotilde la asta
dar \[i puse totu[i capul pe um`rul lui. Jeremy era
dintr-o dat` atât de dr`gu], atât de blând, iar ea se
sim]ea atât de singur`...
Vru s-o s`rute. F`r` s`-l refuze cu adev`rat, ea puse atât
de pu]in suflet \n acest s`rut \ncât el se retrase [i o privi
cu o mutr` \nciudat`.
– Puteai [i mai bine.

Clotilde \[i plec` privirea. Nu, nu era \n stare de mai
mult. {i nici m`car nu se gândea la Phil. Se sim]ea golit`
de orice sentiment, inima \i era pustiit`, trupul [i sufletul
la fel. Dar Jeremy nu putea s` \n]eleag` acest gen de pusti-
ire. |n lumea lui, nimeni nu avea niciodat` inima pustiit`...
Ap`ru Brian, cu un sandvi[ \n mân`.
– Ei, \ndr`gosti]ilor, când ne anun]a]i vestea cea bun` ?
{tii, Clotilde, \ntre noi fie vorba, eu nu te-a[ sf`tui deloc
s-o faci. Nu face doi bani. {i apoi, nu-i decât un geamba[.
Tu ar trebui mai degrab` s` te m`ri]i cu un tip ca mine,
tân`r [i cu un viitor str`lucit, un intelectual distins de pe
Coasta de Est, nu cu un gr`jdar din Kentucky.
Abia reu[i \n ultima clip` s` se fereasc` de lovitura de
picior furioas` pe care vru s` i-o dea Jeremy [i disp`ru
mu[când cu poft` din sandvi[ul lui.
– Ce ar fi totu[i s`-mi r`spunzi la \ntrebare? mai
\ncerc` Jeremy, tenace.
– }i-am r`spuns deja, Jeremy. Tu e[ti un bìat foarte
cumsecade, dar m` tem c` a[ strica totul dac` ]i-a[ spune
da.
– Eu te-a[ iubi pentru amândoi, draga mea. Te-a[ iubi
atât \ncât n-ai mai avea nevoie de nimic altceva pe lume.
Doar de mine, pu]intel. Haide, Clo, spune da, spune da!
Toat` lumea ar fi atât de bucuroas`!
Pre] de o clip`, ea fu gata s` cad` \n capcan`. Din plic-
tiseal`, de grija de a-i face pl`cere lui Jeremy, de a-l face
126 KATY BELAIR
fericit, pentru a mul]umi \ntr-un fel familiei Melville pentru ama-

bilitatea lor. Dar ea [tia c` nu te c`s`tore[ti din amabilitate...
– Te rog, Jeremy! O s` mai vorbim [i alt` dat`. |]i promit.
Am s`-]i spun ce-mi va [opti inima, [i doar ea, \]i jur. Dar
acum, hai s` muncim. Avem de câ[tigat cursa aia afurisit`.
– N-avea grij`, feti]o, m` gândesc mereu la asta. De alt-
fel, voi pleca la Frankfurt s` comand ni[te potcoave noi
despre care am auzit vorbindu-se c` sunt, pare-se, mai
u[oare. A[a c`, pe curând !
Abia plecase Jeremy c` Bentley-ul negru \[i f`cu
apari]ia \n fa]a biroului lui Nathan, oprind lin. Cobor\ din
el Philip McQueene \nso]it de un b`rbat a c`rui fa]`
ro[covan` Clotilde [i-o amintea. Unde-l mai v`zuse oare?
|i r`spunse salutului lui Phil [i-i zâmbi b`rbatului care
se \nclinase \n fa]a ei. Sim]i un nod \n gât [i se preg`tea s`
intre \n cas` când Phil o opri cu autoritate.
– Este vorba despre Duke.
Fata se opri brusc [i se \ntoarse, cuprins` de o team`
nedefinit`. Ce voia s` spun` Phil ?
– M-am hot`rât s`-l vând.
McQueene vorbea privindu-[i vârful pantofilor negri.
|mbr`cat elegant cu un costum gri [i cravat` ro[ie, p`rea
oarecum plictisit dar hot`rât. Clotildei i se p`ru c` se
schimbase, parc` mai \mb`trânise.
Acum \[i amintea de \nso]itorul lui Phil: era cel care aler-
gase \n urma proprietarului, propunându-i sute de mii de
dolari pentru a cump`ra arm`sarul \nving`tor la Lexington.
– Domni[oar` Lapierre, zise el, dac` ast`zi am s`

cump`r acest cal, pe care-l consider a fi cel mai bun din
lume, ve]i accepta s`-l c`l`ri]i \n curs` pentru mine ? Cât
\mi ve]i cere atâta v` voi da.
Clotilde era uluit`. Omul cump`ra calul \mpreun` cu
jocheul, a[a cum cumperi o ma[in` dotat` cu un radio
stereo la bord, fabricat \n serie.
– Am un contract cu domnul McQueene. Dar \n
situa]ia asta, contractul mi se pare anulat „de facto“.
– Vei fi pl`tit` suficient dac` se perfecteaz` vânzarea,
interveni McQueene.
Fata ridic` din umeri. |ntotdeauna, pentru el, totul se
reducea la o problem` de bani! Cu bani, po]i cump`ra
a[adar totul? |l privi pe McQueene cu un asemenea dis-
pre] \ncât acesta \ntoarse capul.
– Nici nu poate fi vorba s`-l c`l`resc pentru dumnea-
voastr`, domnule...
– Windicott, domni[oar` Lapierre, Harry
Windicott.
– Ei bine, domnule Windicott, sunt foarte onorat` de
propunerea dumneavoastr`, dar m` v`d obligat` s` refuz.
Nu m` intereseaz`. Mul]umesc.
– |mi pare rù. Acum, hai s` vedem calul, \i propuse
Windicott lui Philip.
Acesta cùta s` prind` privirea Clotildei, dar fata \l evit`
cu grij` [i porni spre camera ei \n timp ce proprietarul lui
Duke, dezam`git, se \ntoarse spre Harry Windicott.
128 KATY BELAIR
Clotilde nu ajunse \ns` pân` la primul etaj ci se pr`bu[i pe

canapeaua cea mare din camera de zi [i-[i ascunse fa]a \n
mâini. Dac` i-l luau pe Duke, nu mai avea nici un motiv s` mai
r`mân` mult` vreme la Melville House. F`r` \ndoial` c` Phil
rupea cu bun` [tiin]` [i ultima leg`tur` care-i unea. Vânzarea
lui Duke nu avea alt` semnifica]ie, era sigur` de asta.
A[a o g`si Nat Melville când, la rândul lui, intr` \n cas`.
Se pro]`pi \n fa]a ei, cu picioarele dep`rtate ca un b`trân
cowboy, cu chipul trudit marcat de \ngrijorare. De pe
verand`, se auzeau vocile lui McQueene [i Windicott.
– Duke a fost vândut, o anun]` Nat cu voce foarte sc`zut`.
Clotilde ridic` \ncet capul spre el, incapabil` s` ros-
teasc` un cuvânt.
– Este vândut \ncepând cu 13 aprilie. Asta \nseamn` c`
la cursa de pe 12, tot tu ai s`-l c`l`re[ti, iar noi o s`-l
antren`m pân` atunci.
– Nu.
Nat o privi [i zâmbi aprobator.
– {i de ce nu, feti]o? o \ntreb` el totu[i.
Dintr-un salt, ea fu \n picioare, puse \n treac`t o mân`
complice pe um`rul b`trânului [i se repezi pe verand`.
V`zând-o, cei doi b`rba]i \[i \ntrerupser` discu]ia. Ea se
\nfipse \n fa]a lor dar i se adres` lui Phil:
– Din moment ce ai vândut calul, eu nu-l mai c`l`resc.
Vreau s` fiu limpede \n]eleas`: nu-l mai c`l`resc \ncepând
chiar din aceast` clip`. Niciodat`. {i mai ales nicidecum
pe 12 aprilie.
– E[ti sub contract pân` atunci. Nu ai ce discuta atâta

vreme cât contractul este \n vigoare, semnat \n bun`
regul`, \i replic` el pe un ton sec.
– Pe de o parte, adineauri erai gata s` m` pl`te[ti sufi-
cient pentru faptul c` tu ai fi rupt contractul ; pe de alt`
parte, nu-mi pas` nici un pic de contractul tù. D`-m` \n
judecat` dac` vrei. Adio, domnule McQueene !
Le \ntoarse spatele [i-i l`s` pe cei doi buim`ci]i. Nat
Melville era \n biroul lui. Ea intr` f`r` s` bat` la u[`, cu
respira]ia accelerat`, gâfâind aproape, ro[ie la fa]` de
furie.
– Bine ai f`cut, micu]o, o aprob` Nat foarte repede.
Am auzit totul. Ai zis ceea ce trebuia.
Philip McQueene intr` la rândul lui \n birou, cu chipul
\ncordat la extrem, cu ochii negri scânteind de furie.
Clotildei i se p`ru mai seduc`tor ca niciodat`.
– Nathan Melville, vin s`-]i spun un lucru. |l vând pe
Duke lui Windicott. Dar dac` gai]a asta aici de fa]` – [i
ar`t` cu b`rbia spre Clotilde, dispre]uitor, f`r` ca m`car
s-o priveasc` – a[adar dac` domni[oara Lapierre nu-l
c`l`re[te pe Duke pe 12 aprilie, \mi retrag to]i caii de la
baza de antrenament Melville.
Amenin]area era serioas`. Zece cai \n grija unui
antrenor, aceasta reprezenta sume considerabile de bani
\n fiecare an; s` pierzi un asemenea venit, chiar [i pentru
o cas` celebr` ca aceea a lui Nat, era un risc pe care pu]ini
antrenori ar fi \ndr`znit s` [i-l asume.
130 KATY BELAIR
Nathan Melville nu ezit` \ns` nici o clip`. Se \ntoarse spre raf-

turile din spatele biroului sù [i scoase foarte repede, aproape
f`r` s` caute, zece dosare groase pe care i le \ntinse lui McQueene.
– Iat` caii dumitale, domnule McQueene. {i acum, ie[i
de aici. Pe mine nu m-a [antajat niciodat` nimeni. N-am
de gând s` te mai ascult.
– Nat, doar n-o s`... Ziceam [i eu a[a...
– Ie[i. {i nu te mai \ntoarce.
– A[ vrea doar s`-i spun o vorb` domni[oarei Lapierre.
– Asta o prive[te pe ea.
Nat ie[i totu[i din birou, l`sându-i singuri. |nc`perea
mirosea a lemn ceruit [i piele de hamuri.
– Clotilde, zise Phil McQueene \nceti[or, tu m` faci
s`-mi pierd cump`tul [i s` spun lucruri pe care nu le-a[ fi
spus niciodat`. Clotilde !
Se apropie de fat` [i \ncerc` s-o oblige s`-l priveasc`. Ea
refuz` \ns` [i-[i fix` privirea pe col]ul de sus al ferestrei.
– Clotilde, te rog, am atâtea lucruri s`-]i spun.
Fata lupta din toate puterile ca s` nu se arunce \n
bra]ele lui. Ar fi fost o nebunie pentru c` el nu se va
schimba, nu putea s` se schimbe vreodat`. |ntotdeauna ar
exista \ntre ei aceast` diferen]` \n a privi banul, [i orgoliul
f`r` margini al b`rbatului. Sigur, \i l`sase un bile]el \n care
scrisese: “Nu-mi plac doar banii [i viorile”, dar acum era
prea târziu. {i pe deasupra, \l vânduse pe Duke acestui
om \ngrozitor cu fa]a ro[covan`. Era un lucru de neiertat,
orice motiv ar fi avut s-o fac`.
Rupând t`cerea care se ab`tuse \ntre ei, Clotilde se

\ndrept` spre u[` cu un pas mecanic. El \ncerc` s-o
opreasc`. Ea \l fulger` cu privirea [i ie[i f`r` s` mai
priveasc` \napoi.
Zarurile fuseser` aruncate. Ea tocmai \i pierduse [i pe
Phil McQueene [i pe Duke.
Câteva clipe mai târziu, auzi Bentley-ul demarând [i
izbucni \n lacrimi.
*
* *
Dup` un timp, Clotilde \[i r`cori fa]a [i se duse la tele-

fon. Sim]ea nevoia s` vorbeasc` \n fran]uze[te. Cu p`rin]ii
ei. Trebuie s` fi fost \nc` acas`, gra]ie decalajului orar.
Fata se sim]ea singur`, pierdut`, izolat`. Ar fi dat orice ca
\n aceste momente s` se afle lâng` ai sì. Aproape imediat
dup` ce sun`, \i r`spunse mama ei. Clotilde [i-o imagin`
\n capotul ei alb, cu p`rul deja piept`nat cu grij`,
supraveghind totul \n cas`, zâmbitoare [i blând`.
Doamna Lapierre pricepu repede c` fiica ei are ceva pe
suflet. Dar Clotilde nu voia s`-i povesteasc` totul. Ceea
ce-[i dorea era numai s` se simt` inclus` din nou \n via]a
familial`, s`-[i aud` mama vorbind, s`-i povesteasc`
lucrurile banale petrecute zi de zi.
Isabelle Lapierre \n]elese ce a[tepta fiica ei de la ea [i
nu mai contenea cu p`l`vr`geala, cu comentariul
132 KATY BELAIR
ultimelor bârfe de la Paris. Clotilde o l`sa s` vorbeasc`,

hot`rând c` va pl`ti nota de telefon direct la Western
Union. Va fi foarte scump`, dar nu-i p`sa.
L`s` s` se \n]eleag`, printre rânduri, c` se cam plicti-
sise de Kentucky, \i povesti c` Duke fusese vândut, vorbi
despre \ntrecerea din 12 aprilie, ferindu-se totu[i s`
spun` ceva despre rela]iile ei personale cu Phil
McQueene. Isabelle Lapierre b`nui \ns` suferin]a care o
m`cina pe fiica ei, dar nu spuse nimic.
– Ascult`, feti]a mea, iat` ce-]i propun eu : r`mâi acolo
pân` pe 13 aprilie de exemplu. Nu ca s` alergi \n curs`,
nici vorb`, ai dreptate, ci doar a[a, ca s` la[i lucrurile s`
decurg` \n voia lor, s` se calmeze un pic. Nu este bine
niciodat` s` te pripe[ti, crede-o pe b`trâna ta mam`.
S` r`mân` pân` pe 13? De ce nu? Sugestia i se p`ru
\n]eleapt`. Clotilde \i mul]umi mamei sale [i \nchise tele-
fonul, \ngândurat`.
Jeremy intr` ca o furtun` \n salon [i trânti u[a \n urma lui.
– Ce am auzit? L-a vândut pe Duke?! {i l-a retras de la
baza de antrenament Melville? Este nebun! Spune-i c` nu-i
cu putin]`!
Clotilde \l privi, tulburat`. Jeremy p`rea \ntr-adev`r disperat.
– Este cu putin]` [i este adev`rat, Jeremy. Tocmai
mi-a spus-o Phil McQueene \nsu[i. I-a confirmat acest
lucru [i tat`lui tù.
– Nu se poate! protest` el cu o voce ceva mai slab`.
– Este adev`rat.
Nathan tocmai ie[ise din biroul sù. Se \ndrept` spre

bar [i, fapt absolut neobi[nuit pentru el, \[i turn` un
pahar de coniac pe care-l bù dintr-o \nghi]itur` sub
privirile fiului sù [i a Clotildei.
Fata avu o strângere de inim`. Din cauza ei, Nat [i baza
de antrenament Melville tocmai pierduser` un client
important. Ea nici m`car nu avusese timp s`-i
mul]umeasc` b`trânului pentru gestul lui nea[teptat.
– Ai fost formidabil, Nat. Absolut formidabil.
– Nu-mi mul]umi. Sunt foarte bucuros c` ne-a p`r`sit.
M` cam agasa de mult` vreme cu aerele lui de domnul-
[tie-tot, cu paralele lui, cu ma[ina lui englezeasc` [i cu eli-
copterele lui. Mai devreme sau mai târziu ar fi trebuit s`
ne desp`r]im. Acum s-a rezolvat.
Clotilde se feri s`-i atrag` aten]ia c` bùse burbon pe
stomacul gol pentru prima oar` de când \l [tia ea.
– Cine \l va antrena pe Duke? \ntreb` Jeremy.
– Nu [tiu. Habar n-am. {i nu-mi pas`. Nu mai e treaba
mea, fiule. P`cat pentru el, [i p`cat pentru ea, adùg` el
ar`tând spre Clotilde.
– A[ vrea s` ciocnesc un pahar cu tine, Nat, zise ea.
Surprins, Nathan se duse din nou spre bar [i-i servi
paharul cerut.
– Am s` iau [i eu unul, declar` la rândul lui Jeremy.
Ciocnir` f`r` veselie. Nat se gândea la baza lui de
antrenament, fiul lui la Clotilde, iar Clotilde la Phil
McQueene.
134 KATY BELAIR
Totul o f`cea s` cread` c` a[a era mai bine, c` mai

devreme sau mai târziu trebuia s` se termine – aici Nathan
Melville avea dreptate – dar inima i se r`zvr`tea \mpotriva
ra]iunii, toat` fiin]a ei \i vorbea de dragoste [i-i spunea c`
aceast` dragoste avea ochii negri ai lui Phil McQueene.
|[i bù [i ea coniacul dintr-o \nghi]itur` [i fu cât pe ce
s` le[ine de t`ria alcoolului. Le zâmbi totu[i celor doi
Melville.
*
* *
Zilele care urmar` i se p`rur` Clotildei a fi cele mai

lungi din via]a ei. Nu f`cea nimic, pierdea timpul pe la
câte un antrenament, \[i \ntorcea adesea privirea spre
boxa, acum goal`, a lui Duke. Arm`sarul cel negru plecase
\ntr-un furgon pe care mai \ntâi \l sp`rsese lovind cu
picioarele. Fusese dus la Vanderen, un olandez care se
[tia c`-[i conduce caii cu biciul. Clotilde se gândi c` Duke
nu va suporta s` fie tratat astfel. Dar nu-i va apar]ine
definitiv lui Windicott decât dup` 12 aprilie. La \ntrecere
va alerga sub culorile lui Phil McQueene. Acesta nu mai
putea s` se retrag` \n ultimul moment. Ar fi fost nedemn
pentru reputa]ia lui.
|n ziua cursei, ea voia s` ia avionul spre Colorado. Sau
indiferent \ncotro \n alt` parte decât spre Lexington.
Numele sù fusese [ters de pe afi[e pentru a fi \nlocuit cu
cel al lui John Gabourian, un jocheu cu o bun` reputa]ie,

care nu câ[tigase totu[i niciodat` vreo curs` interna]ional`.
Emisari trimi[i de Phil \ncercaser` s-o conving` pe fat`
s` revin` asupra deciziei sale; ea \ns` nu cedase. Unul din-
tre ei \i oferise chiar zece mii de dolari.
– Zece mii de dolari pentru o singur` curs`. |]i dai
seama ? Plus ni[te procente dac` câ[tigi. Este contractul
cel mai extraordinar din Statele Unite, precizase el.
Clotilde ridicase din umeri. Dar pân` la urm` nu luase
avionul s` plece aiurea. Cu o e[arf` pe cap, cu ochelari negri pe
nas, cu teni[i [i blugi presp`la]i, sem`na cu oricare dintre miile
de fete obi[nuite aflate la fa]a locului. Nu voia s` fie recunoscut`.
Nathan [i Maggy Melville refuzaser` s` mearg`. Peggy
[i Brian erau la universitate. Doar Polly merse cu Clotilde,
care nu voia s` fie v`zut` \n preajma lui Jeremy pentru a
nu fi recunoscut`.
– S` mergem, fran]uzoaico, \i zise Polly.
Cursa ini]iat` de Steve Laughton ar fi trebuit s` fie o
afacere privat` dar se transformase \ntr-o mare chermez`.
Petrecerea popular` era \n toi. Vânz`torii de hot-dog [i
cartofi pr`ji]i f`ceau afaceri excelente. Soarele era
fierbinte [i megafoanele nu mai conteneau s` transmit`
publicitate [i \ndemnurile animatorilor.
|naintea cursei dintre Goodwill [i Duke, organizatorii
programaser` [i o curs` de deschidere, dar spectatorii –
cu zecile de mii – nu veniser` decât ca s` parieze pe cei
doi cai prestigio[i.
136 KATY BELAIR
Clotilde se \ndrept` spre cântar, evit` cu grij` camera

jocheilor, unde ea nu \ndr`znise s` se dezbrace, [i se duse la
grajdul lui Duke, trecând prin locul \n care ea [i Phil se \ntâl-
niser` fa]`-n fa]`, atât de plini de dragoste [i de speran]` [i
unul [i cel`lalt \ncât doar amintirea acestei scene o \nfior`.
|n ciuda e[arfei de pe cap [i a ochelarilor negri, Abbie
o recunoscu de departe [i se repezi spre ea. Vru s-o con-
duc` imediat la Duke. Arm`sarul era p`zit mai bine [i
decât pre[edintele Statelor Unite, de teama vreunui dopaj
sau a unei interven]ii rùvoitoare de ultim` or`.
Ea refuz` \ns` s` mearg`, cu durere \n suflet, [i se
\ndep`rt` sub privirea dezaprobatoare a \ngrijitorului. Nu
se putu ab]ine totu[i s`-l \ntrebe:
– Cum se simte Duke?
– Bine. Dar n-a[ mai miza mai mult de o sut` de dolari
pe el. Cred c` va câ[tiga pentru c` este calul cel mai
valoros din toate timpurile, dar eu nu mai am tragere de
inim`, domni[oar` Clotilde.
|l z`ri pe Phil McQueene, foarte elegant \n haina lui de
tweed importat` din Sco]ia [i pantalonul de flanel` foarte bine
croit. Era \nso]it de Windicott, care p`l`vr`gea foarte sigur pe
el. Phil t`cea. Clotilde \ntoarse capul, nu voia s` fie v`zut`.
Pierdut` \n mul]imea care se \nghesuia acum \n jurul
celor ce f`ceau pariurile, se sim]ea inutil` [i regreta c`
venise. |ntinse totu[i [i ea câ]iva dolari ca s` parieze.
– Vino, zise Polly, [tiu eu un loc de unde putem vedea
toat` cursa. {i n-o s` ne vad` nimeni.
|n aceea[i clip`, Duke [i Goodwill, acoperi]i cu \nveli-

torile somptuoase \n culorile proprietarilor lor, ie[eau din
]arcul \n care fuseser` ]inu]i de \ngrijitorii lor [i se \ndrep-
tau spre cântar. Goodwill era un arm`sar roib superb de
doi ani [i jum`tate, fin, sub]irel, foarte \nalt, care d`dea o
extraordinar` impresie de suple]e [i frumuse]e. Steve
Laughton nu min]ise: avea \ntr-adev`r un cal magnific.
Aplauze \ndelungate \i salutar` pe cei doi jochei când
ace[tia ap`rur` \n sfâr[it. Jeff Manley, mai \ncruntat ca
niciodat`, privea departe \naintea lui, foarte concentrat.
Gabourian, dimpotriv`, zâmbea cu gura pân` la urechi
sub cascheta \n culorile verde [i ro[u ale lui Phil McQueene.
Duke tropìa [i lui Abbie \i era greu s`-l ]in`. De dou`
ori, se cabr` nelini[tit, dar jocheul lui \l mângâie u[or pe
gât. Clotilde \[i d`du seama c` arm`sarul era \ntr-o form`
foarte bun`, dar [i mai nervos decât de obicei.
Pielea \i str`lucea admirabil, dar Clotilde sim]i instinc-
tiv c` animalul nu era \n largul lui.
Johnny Gabourian ]inea \n mâna dreapt` o crava[`. Era
f`r` \ndoial` o gre[eal` datorat` antrenamentelor de la
Vanderen.
– Pariez pe Goodwill la doi contra unu ! urla cineva.
– Goodwill la trei contra unu, r`cni un altul.
– Duke la patru contra unu, strig` al treilea.
Polly \[i scoase portofelul [i num`r` o sut` de dolari pe
care-i flutur` f`când semn celui mai apropiat bookmaker.
Clotilde o prinse de mân`.
138 KATY BELAIR
– Ce te-a apucat ? se mir` Polly. Tu nu joci ? N-ai \ncredere ?

Trist` [i palid`, Clotilde [ovì o clip`.
– A[a este. N-am \ncredere. De fapt, chiar mi-e team`.
– De ce? E[ti nebun` !
– Nu [tiu. Mi-e team`, atâta tot. Este o prostie, nu-i a[a?
Polly p`ru impresionat` de tonul pe care-i vorbise pri-
etena ei [i-[i puse banii \n portofel. I-ar fi pl`cut totu[i
foarte mult s` parieze.
– |nc` mai e[ti \ndr`gostit` de Phil McQueene, nu-i
a[a? o \ntreb` ea pe nea[teptate.
Clotilde tres`ri [i ochelarii negri \i c`zur` de pe nas.
Pân` s` se aplece ea s` [i-i ridice, un tân`r de al`turi fu
mai rapid [i-i \ntinse. Fata \i zâmbi. El o privi cu aten]ie.
– Nu sunte]i cumva cea care ar fi trebuit s` alerge
ast`zi, cu Duke?
– Ba da! Dar v` rog s` nu spune]i nimic. V` rog!
– Bine, de acord, de acord, bomb`ni acesta.
Tân`rul plec` [i Clotilde \[i d`du seama c` incognitoul ei
nu va mai dura mult` vreme. Polly [i cu ea \[i schimbar`
locurile, sperând s`-i descurajeze astfel pe eventualii curio[i.
Peste toat` h`rm`laia, se auzi la un moment dat clopo-
tul care anun]a plecarea \n urm`toarea curs`. Peste
mul]ime se l`s` o lini[te profund` [i fiecare se ridic` \n
picioare ca s` vad` mai bine. Cele dou` fete f`cur` la fel.
Goodwill a[tepta calm startul \n spatele barierei, sub
amenin]area crava[ei lui Jeff Manley. Duke se zb`tea pe
loc, refuzând s` se alinieze al`turi de rivalul sù.
Clotilde \[i aminti cât de greu \i fusese [i ei s`-l \nve]e

s` se alinieze la start. Gabourian ridic` crava[a; acest sin-
gur gest \l sperie pe Duke care nechez` [i se zb`tu [i mai
tare.
Pân` la urm`, jocheul reu[i s`-l aduc` al`turi de
Goodwill. Abia apucase s` fac` asta [i r`sun` \mpu[c`tura
starterului. Duke porni cu doi metri \ntârziere fa]` de
Goodwill. Acesta din urm` pur [i simplu zbura, purtat de
urletele mul]imii : Goodwill ! Goodwill !
|n tribuna proprietarilor, Clotilde \l z`ri pe Phil
McQueene. Era palid ca un mort [i mâinile i se crispaser`
pe balustrad`. Neglijându-[i binoclul atârnat de gât, se
aplecase \nainte, \ncordat cu toat` fiin]a lui spre
arm`sarul cel negru care, iat`, acolo, la prima turnant`,
câ[tiga deja teren asupra advesarului sù.
Din câteva fuleuri fantastice, \l ajunse din urm` pe
Goodwill. Un nou strig`t str`b`tu mul]imea. Fascinat`,
cu inima gata s`-i sparg` pieptul, Clotilde \[i sim]ea
unghiile \nfigându-se \n palme [i-[i mu[c` buzele ca s`
nu ]ipe.
Vreo câteva zeci de metri, cei doi cai galopar` al`turi.
Mul]imea urla acum f`r` \ntrerupere. Spectacolul oferit
de cei doi arm`sari, cu coama \n vânt, lansa]i cu toate
posibilit`]ile lor, era cople[itor de frumos [i de aspru.
Intrar` \mpreun` pe scurta linie dreapt` care preceda
ultima turnant`. Mai erau de alergat doar vreo trei sute de
metri.
140 KATY BELAIR
– Acum, strig` Clotilde din toate puterile, acum !

|[i aminti cum ea \ns`[i \i ceruse calului un ultim efort
pe aceast` por]iune [i cum acesta pornise \ntr-un elan
nebun, distan]ându-se de ceilal]i urm`ritori cu câ]iva
metri. Acum, Duke era \nspumat, dar [i rivalul sù era la
fel.
Ca [i cum ar fi auzit-o pe Clotilde, Johnny Gabourian
vru [i el s`-l solicite pe Duke. Ca un jocheu cu experien]`,
obi[nuit s`-[i crava[eze calul \n acest moment al cursei,
ridic` crava[a [i lovi de dou` ori.
|nnebunit de durere [i de umilin]`, Duke f`cu brusc
un salt extraordinar. Johnny Gabourian, oricât de experi-
mentat ar fi fost, nu se a[teptase la o asemenea brutali-
tate. Aproape c`]`rat pe gâtul lui Duke, mi[cându-[i
bra]ele \n ritmul alerg`rii calului, cu picioarele \nfipte
pân` la glezne \n sc`ri, abia \[i mai ]inea echilibrul. Saltul
arm`sarului \l dezechilibr`. Zbur` brutal peste capul aces-
tuia, c`zu pe un um`r, se rostogoli de mai multe ori [i
r`mase lat pe gazon.
Mul]imea, aproape r`gu[it`, scoase un nou urlet. Duke
trecea linia de sosire cu o lungime \nainte lui Goodwill.
Cu toate acestea, pierduse cursa. Va fi descalificat.
Gabourian \ntârzia s` se ridice. Infirmierii se repezir`
spre el. Clotilde \l z`ri [i pe Phil alergând.
|ncremenit`, gâfâind de parc` ea ar fi participat la
curs`, cu mâinile crispate pe inim`, Clotilde \[i \ndrept`
privirea spre arm`sarul cel negru. Acesta f`cu \nc` o dat`
aproape turul complet al pistei de alergare, d`râm` \n tre-

cere cu o zvârlitur` de copit` o barier` ce-i ie[i \n cale, [i
\n sfâr[it se opri brusc \n fa]a lui Abbie care-l a[tepta \n
mijlocul pistei. Se l`s` cu docilitate prins de h`]uri [i se
\ntoarse la grajd sub \njur`turile pariorilor pe care-i
f`cuse s` piard` sume considerabile.
– McQueene al tù tocmai vede cum \i zboar` de sub
nas cincizeci de mii de dolari, zise zeflemitor Polly.
– Nu este McQueene „al meu“, Polly.
Uralele mul]imii \l \ntâmpinar` pe Steve Laughton care
ajunsese la cântar. Frumoasa blond` era al`turi de el.
Aproape f`r` voia ei, Clotilde se aproie, dar se \ndep`rt`
apoi repede de grupul care-l \nconjura pe \nving`tor [i pe
calul acestuia. Jeff Manley \nsu[i \[i l`sase la o parte
\ncruntarea [i-[i ar`ta din]ii \ng`lbeni]i, \ntr-o schi]` de
zâmbet.
O mul]ime de curio[i se \nghesuia \n jurul boxei lui
Duke. Indiferent` de acum la glumele celor ce c`scau
gura [i la teama de a-l \ntâlni pe Phil McQueene, cu inima
\nc` b`tându-i puternic, Clotilde se \ndrept` spre
arm`sarul negru. Abbie \mpreun` cu un tân`r \ngrijitor
pe care ea nu-l cuno[tea \l bu[umau viguros cu o mân` de
paie. Calul mai gâfâia \nc` [i r`sufla greu, dup` efortul lui
necugetat.
– A ajuns totu[i primul, nu ?
Clotilde i se adresase lui Abbie. |ngrijitorul se ridic` [i
chipul i se lumin`.
142 KATY BELAIR
– A[a este, a ajuns primul. A]i v`zut, domni[oar`

Clotilde? cu o lungime \ntreag` pe care a scos-o \n treizeci
de metri. N-am mai v`zut niciodat` a[a ceva.
Tân`rul ajutor al lui Abbie \i privea cu gura c`scat`,
fixând-o pe Clotilde f`r` s` se jeneze.
– Dac` l-a]i fi c`l`rit, domni[oar` Clotilde, Duke ar fi
câ[tigat de-adev`ratelea. Dumneavoastr` nu l-a]i fi
crava[at niciodat`, nu-i a[a?
– Nu [tiu, Abbie. Nu cred.
Nu era treaba ei s`-l acuze pe Johnny Gabourian.
Acesta f`cuse ceea ce ar fi f`cut cu oricare cal. Dar Duke
nu era oricare cal. |n orice caz, presim]irile fetei se
adeveriser`.
– S` \ncerc`m s` afl`m ve[ti despre Johnny, \i zise ea
lui Polly.
Cele dou` fete se \ndreptar` spre birourile direc]iei. |n
fa]a u[ii directorului, se lovir` pur [i simplu de Phill
McQueene. Polly se \ndep`rt` repede, l`sându-i singuri.
– S-ar zice c` am pierdut totul, nu-i a[a? zise Phil dup`
o clip` de t`cere. Am pierdut cursa, mi-am pierdut calul,
[i pe tine!
Capitolul 10
Cu ochii ie[i]i din orbite, cu fa]a stacojie, Harry

Windicott venea \ntins spre ei, \nnebunit de furie.
– McQueene, m-ai \n[elat! Calul `sta pe care mi l-ai
vândut cu un pre] exorbitant este nebun! Niciodat` nu va
\ncheia \n câ[tig`tor o curs`. Ne pierdem [i timpul [i banii
cu el !
– Când l-ai cump`rat, nu mi-ai spus acela[i lucru. Dac`
jocheul tù nu [tie s` c`l`reasc` un cal mai sensibil, asta
totu[i nu-i vina mea, Harry.
– M-ai \n[elat, repet` proprietarul lui Duke. Po]i s`-]i
iei \napoi arm`sarul.
Phil McQueene o consult` din priviri pe Clotilde. Ea
\ns` nu \ndr`zni s` cread` c` este adev`rat [i-[i feri
privirea. Windicott \[i d`du seama c` ei doreau s` r`mân`
singuri [i se retrase un pas. El nu se prea pricepea la
„chestiile astea“. Iar frumuse]ea Clotildei \l tulbura chiar
mai mult decât faptul c` ea refuzase s` alerge pentru el.
144 KATY BELAIR
– Clotilde, zise Phil cu voce tare, domnul Windicott

mi-a propus s` mi-l revând` pe Duke. Zice c` este un cal
prost. Tu ce crezi ?
– Cred c` domnul Windicott se \n[al` [i c` Duke este
unul dintre cei mai buni pursânge din lume. |n ceea ce
prive[te r`scump`rarea lui, asta nu-i treaba mea. Nici
jocheii nici femeile slabe nu sunt instrui]i s`-i sf`tuiasc`
pe boga]ii [i nobilii proprietari.
– Clotilde! Te rog!
Windicott tr`gea cu urechea [i prindea frânturi de
fraze. Doar n-o s` \nceap` McQueene s` negocieze cu
fran]uzoaica asta mic` de doi bani, care nu avea nici
m`car un dolar, [i ale c`rei resurse nu erau prea bine
cunoscute!...
– Ce ai vrea s`-]i spun? zise Clotilde.
Tot ceea ce ar fi vrut s`-i spun` era c`-l iube[te, c`-l
iube[te doar pe el, c` \ntotdeauna \l va iubi doar pe el. C`-l
visa \n fiecare noapte [i \n fiecare diminea]`, c`-i visa
mâinile mângâindu-i trupul. Visa la zâmbetul lui, la ama-
bilitatea lui, uneori, când \[i l`sa la o parte arogan]a [i
redevenea acel McQueene pe care ea \l iubea.
Ar mai fi vrut s`-i spun` c`-[i dorea cu disperare ca el
s-o cuprind` \n bra]e, s-o mângâie, s-o protejeze, s` fac`
dragoste cu ea, s`-i [opteasc` la ureche cuvinte de
dragoste. |[i dorea s` se topeasc` de fericire \n bra]ele lui
[i s`-[i strige fericirea, s`-i simt` buzele pe ale ei [i s`-[i
poat` spune c` mâine va fi \nc` o zi al`turi de el; s`-i
strige: „te iubesc, e[ti marea mea dragoste, e[ti dragostea

mea nebun`, Phil, vino spre mine [i las`-m` s` vin [i eu
spre tine!“ |[i dorea totul [i mai mult decât atât! „Phil,
Phil, cât de mult te iubesc!“
Dar tot ce fu \n stare s` spun`, spre stupefac]ia ei, fur`
acele cuvinte stupide care-l descump`nir` pe Phil. Acesta
f`cu un ultim efort de a-[i st`pâni orgoliul r`nit, hot`rât
s` str`pung` carapacea Clotildei. Chiar dac` ar fi f`cut-o
doar din pl`cerea de a se certa, din grija de a nu se
recunoa[e niciodat` \nvins f`r` s` fi \ncercat totul.
– S` vorbim limpede, Clotilde, dac` \mi pot permite
aceast` expresie cu o femeie care se refuz` cu
\nc`p`]ânare.
– Nu pot, Phil! Dumnezeule, nu \n]elegi deci c` nu
pot, c`-mi este imposibil! |mi ceri prea mult, \mi ceri s`...
F`r` s` mai a[tepte ca ea s`-[i termine fraza, Phil
McQueene se \ntoarse spre Windicott. Acesta d`dea
semne de ner`bdare privindu-[i ne\ncetat ceasul de aur
ultimul strig`t.
– De acord, Harry, \mi r`scump`r calul!
Lui Windicott nu-i venea s`-[i cread` urechilor. Se
a[teptase la negocieri lungi, dup` discu]ii aprinse.
McQueene era considerat redutabil \n afaceri [i nimeni
nu se putea lùda c`-l \nvinsese \n acest domeniu.
– |n ce condi]ii?
Phil ridic` din umeri. Pu]in \l interesau condi]iile lui
Windicott.
146 KATY BELAIR
– |]i \napoiez cecul. Sau \l rup. |nc` nu l-am \ncasat,

cred. Dac` nu, \]i fac altul. {i calul se \ntoarce la Melville
House. {tergem totul [i o lu`m de la cap`t. O.K.?
Harry Windicott ezit`. Ca [i cum ar fi cùtat o capcan`
\n spatele propunerii lui McQueene. |l lu` pe acesta mai
la o parte [i se \ndep`rtar` câ]iva metri.
– Ia spune, McQueene, [tiu bine c` nu m` prive[te [i c`
nu trebuie s` amestec afacerile cu sentimentele. Scuz`-m`,
dar... nu cumva e[ti pe cale s` te la[i p`c`lit de tân`ra per-
soan` de colo?
– Ca s`-]i spun adev`rul, Harry, singurul lucru pe care
mi-l doresc cu adev`rat pe lume este s` m` las p`c`lit de
„tân`ra persoan` de colo“, cum zici tu. Dar m` tem c` ea
nu m` vrea... Vezi cum st` treaba?
Windicott ridic` din umeri. Nu prea vedea el cum st`
treaba dar \n]elegea c`-[i va rec`p`ta banii [i c` va sc`pa de
calul `sta nebun pe care nici un jocheu nu putea s`-l
c`l`reasc`. Cel pu]in Jeff Manley [i Johnny Gabourian nu
reu[iser`. Era o cauz` pierdut`. Calul `sta aducea ghinion...
– R`spunsul tù definitiv deci, McQueene?
– |mi iau calul \napoi [i-]i dau cecul. O.K.? Oferta este
valabil` \ncepând de acum, dac` vrei. Spune-i [oferului
de pe furgonul tù s`-l duc` la Melville House [i nu la
Vanderen. {tie cu siguran]` drumul.
– De acord, McQueene. Am \ncheiat afacerea. Contez
pe tine. Voi face cele necesare pentru ca arm`sarul s`
ajung` cu bine la Melville.
Harry Windicott plec` frecându-[i palmele. Phil

McQueene se \ntoarse spre Clotilde. Aceasta \ns`
disp`ruse. O cùt` zadarnic cu privirea prin mul]imea
care pleca \ncet comentând cursa [i c`z`tura incredibil` a
lui Gabourian. Duke `sta este complet nebun!.. ziceau
to]i.
Phil \i auzea pe cei din jurul lui discutând la nesfâr[it
despre calit`]ile sau defectele arm`sarului negru. Zâmbi
[i-[i relu` cùtarea. Unde naiba disp`ruse Clotilde?
O g`si lâng` Duke. Cu coatele sprijinite de u[a
boxei lui, vorbea cu Abbie. |ngrijitorul p`rea ab`tut
[i deprimat.
– Nu-mi place deloc s` m` duc la Vanderen,
domni[oar` Clotilde. Nu mai am ce face acolo. Nu-i o cas`
bun`.
Clotilde vru s`-i spun` c` nu se va \ntoarce la Vanderen
ci \[i va reg`si vechile obiceiuri de la Melville House. {ovì
\ns`. Dac` Phil nu \ncheiase afacerea cu Windicott? Ea ple-
case de lâng` ei \nainte ca ace[tia s` termine discu]ia, nu
mai suportase. Totul se reducea o dat` \n plus la o afacere
de bani pentru Phil McQueene, [i poate chiar [i dragostea
la el se cânt`rea \n dolari.
Gândurile acestea i se perindau prin minte când sim]i
o mân` tr`gând-o de mânec`. Se \ntoarse zâmbind
crezând c` este Phil. Era Jeremy.
– Vino! A[ vrea s` te prezint unui prieten de-al meu
care vrea s`-]i fac` o propunere.
148 KATY BELAIR
– N-am chef, Jeremy, mul]ume[te-i acestui domn din

partea mea. |n momentul acesta, nu m` intereseaz` nici o
propunere.
– Nici chiar una de c`s`torie?
Ea \i zâmbi f`r` voia ei tân`rului; Jeremy era frumos,
s`n`tos, seduc`tor, cu \nf`]i[area lui de cowboy cu studii, [i
cu [uvi]ele-i rebele pe frunte. Dar [tia c` niciodat` nu se va
c`s`tori cu Jeremy Melville. Ar fi fost necinstit din partea ei.
– Nu ascult propuneri de c`s`torie decât \ntre orele
zece dou`zeci [i trei [i zece dou`zeci [i patru de minute!
– Voi reveni deci mâine, la zece dou`zeci [i trei de
minute, domni[oar`! Pân` atunci, vino totu[i s`-l vezi pe
prietenul meu.
Clotilde se temea ca nu cumva Phil s` plece \nainte ca
ea s` afle ce se va \ntâmpla cu Duke. Era evident c`
Jeremy nu era la curent cu cele \ntâmplate; i-ar fi spus [i
ei imediat. |i f`cu semn c` este de acord [i-l urm`.
Jeremy \i prezent` un b`rbat de vreo cincizeci de ani
care p`rea distins [i prosper. Era Jimmy Marlowe. Acesta
abord` direct subiectul.
– Domni[oar` Lapierre, am s`-]i fac o propunere.
Probabil c` prietenul meu Jeremy te-a prevenit. Am o
herghelie cu cai de curse \n California. Vino acolo, s` fii
jocheul vedet`. Ai putea face lucruri extraordinare la San
Francisco [i vom câ[tiga mul]i bani. F`r` s` mai pun la
socoteal` faptul c` San Francisco este ora[ul cel mai fru-
mos din lume.
Clotilde nu se putu ab]ine s` izbucneasc` \n râs, spre

surprinderea lui Marlowe, care nu pricepea. Nu avea cum
s` priceap`. {i nici Jeremy, care r`m`sese nùc al`turi de
tân`ra fran]uzoaic`.
– Nathan Melville, care se pricepe, afirm` c` eu
c`l`resc foarte prost \n curs`, domnule Marlowe, [i c` nu
[tiu s` m` ap`r când sunt \n pluton. M` tem c` are drep-
tate, ca s` v` spun drept. Eu nu sunt decât o biat` femeie,
jocheu amator.
– E[ti prea modest`. Te-am v`zut câ[tigând chiar aici
\ntr-o manier` formidabil`. {i ]i-ai condus calul ca un
adev`rat profesionist, dac` vrei p`rerea mea.
– M` m`guli]i. Dar nu sunt preg`tit` s` merg \n
California [i v` rog s` m` scuza]i.
Jimmy Marlowe p`rea dezam`git. Se ar`t` totu[i a fi
gentleman [i-i \ntinse mâna Clotildei.
– |mi pare rù, domni[oar` Lapierre. Dac` te
r`zgânde[ti cumva, s` [tii c` te a[tept`m \n California.
Jeremy \]i va spune unde m` g`se[ti, eventual.
Se \ntoarse [i plec`, cu o ]inut` demn` de un b`trân
gentleman englez, al`turându-se unei tinere blonde cu
privirea insolent` care o fixa suspicios pe Clotilde.
– Plec`m? \ntreb` Jeremy.
– |ntr-o clip`, dac` vrei s` mai a[tep]i. M` \ntreb unde
o fi disp`rut Polly. Trebuie s-o g`sesc. Scuz`-m`.
– Atunci, pe curând?
– Pe curând.
150 KATY BELAIR
Polly nu era nicìeri. Nici Phil McQueene. Clotilde se

\ndrept` repede spre boxa lui Duke. Arm`sarul plecase.
|ncotro? La Melville House? La Vanderen? Se \nfior` de
pl`cere la gândul c` poate mâine \l va g`si la antrenament.
Dac` Nathan Melville [i Jeremy vor mai fi de acord, fire[te.
{i dac` Phil McQueene mai dorea asta. Ea nu era prea con-
vins`. Prea multe lucruri r`m`seser` \n suspensie \ntre ea [i
tân`rul proprietar, pentru ca s` mai poat` fi sigur` de ceva.
Cu inima sfâ[iat`, se hot`r\ s` se \ntoarc` la Jeremy. Nici
Polly nici Phil nu erau de g`sit. Parc` intraser` \n p`mânt.
Merse pe lâng` afi[ele, rupte acum, care anun]au partici-
parea ei la curs` [i oft`. Dac` ea er fi participat, cu siguran]`
c` l-ar fi \nvins pe Goodwill. Pentru c` ea n-ar fi c`zut!
– Vino, Clotilde, zise cu amabilitate Jeremy. Ne
\ntoarcem acas`, doar dac` nu vrei s` ne oprim \n centru
s` bem ceva.
El o privi plin de speran]`, cu ochii lui ca de c`]el
cocker; ca [i cum, totu[i, [tia deja c` ea va spune nu. Ea
scutur` din cap, cu o privire cât putu de blând`.
– Scuz`-m`. Poate alt` dat`. Acum sunt istovit`.
|n ma[in`, se l`s` pe pernele moi [i-[i mu[c` buzele ca
s` nu \nceap` s` plâng`...
Phil plecase f`r` ea... De fapt, ea se purtase atât de
urât cu el \ncât el plecase. Pentru totdeauna! {i de data
asta, era vina ei! Distrugea totul, r`v`[ea tot ceea ce
iubea, ca [i cum purta \n ea un blestem care o \ndemna
la autodistrugere, la a aduce ghinion celor pe care-i iubea.
Când intrar` pe aleea ce mergea de-a lungul p`durii

Silver Oaks, primul lucru pe care-l z`ri fu Bentley-ul
negru, tras cu fa]a spre casa cea mare a familiei Melville.
Ma[ina era goal`, dar \n curtea mare de la grajduri se for-
mase un grup care-l \nconjura pe Duke, abia sosit.
Inima Clotildei b`tu cu putere. Ce se \ntâmpla?
Arm`sarul era aici. Phil McQueene [i Windicott \[i
]inuser` angajamentele. Dar ce cùta calul aici, \n
mijlocul \ngrijitorilor, la ora asta? {i cine-l ]inea de
h`]uri?
Când Jeremy se duse s`-[i parcheze ma[ina la locul ei
obi[nuit, din grup se desprinse un b`rbat. Phil! El \l ]inea
pe Duke de h`]uri, cu o mân` sigur`, [i calul se l`sa \n
voia lui, urmându-l f`r` s` se opun`; copitele \i r`sunau
limpede pe caldarâmul cur]ii.
|ncremenit`, Clotilde \i v`zu pe \ngrijitori venind \n
urma lui Phil la câ]iva pa[i. Se temeau cu to]ii de reac]iile
imprevizibile ale lui Duke. Phil se apropia \ncet de
Clotilde, continuând s` ]in` calul de h`]uri. Zâmbea, dar
fata \l cuno[tea de acum \ndeajuns de bine ca s`-[i dea
seama c` el era \ncordat la maximum.
Când ajunse la doi pa[i de ea, se \nclin` u[or iar Duke
scutur` din cap de parc` ar fi recunoscut-o. Incapabil` s`
fac` vreun gest, Clotilde a[tepta urmarea.
– Vezi? S-a \ntors, \ncepu Phil McQueene f`r` s`
renun]e la aparenta lui deta[are. A[a cum am stabilit.
B`rbatul era palid dar foarte hot`rât.
152 KATY BELAIR
Clotilde zâmbi crispat. Nu era \n stare de mai mult.

Sim]ea un nod \n gât. |[i strânse cu putere mâinile la
spate ca s` nu mai tremure, con[tient` c` destinul ei va
depinde de secundele imediat urm`toare, prea
emo]ionat` s` \nfrunte o asemenea situa]ie cu calm.
– M-am \ntrebat ce s` fac cu calul `sta afurisit [i
\nc`p`]ânat care se crede a fi cel mai bun din lume, cu
condi]ia s` fie c`l`rit de tine. Atunci mi-am zis c` singurul
lucru pe care-l aveam de f`cut era... s` ]i-l d`ruiesc [i s`...
|[i cùta cuvintele, ezitând acum, pierzându-[i sigu-
ran]a de sine [i [irul frazelor pe care [i le preg`tise.
Clotildei, tulburat`, i se umplur` ochii de lacrimi.
D`du \nceti[or din cap [i \naint`, t`cut`, spre grupul
care acum \i \nconjura. Pu]in \i p`sa c` va fi v`zut`
plângând!
Duke f`cu un pas spre ea \n timp ce Phil McQueene
r`mase pe loc, tem`tor. Calul negru \[i puse capul pe
um`rul fetei [i [i-l frec` u[or de p`rul ei brun. |ntregul
grup al \ngrijitorilor scoase un „oh“ de stupoare. Ceea ce
vedeau ei acum era absolut de necrezut din partea lui
Duke diavolul.
Clotilde s`rut` calul pe n`rile moi [i se \ntoarse spre
Philip. La rândul lui, acesta f`cu un pas spre ea [i zise cu
voce tare:
– Clotilde, nu [tiu prea bine cum s` spun asta, dar
a[ vrea... Exist` b`rba]i care ofer` diamante \n aseme-
nea \mprejur`ri, al]ii \[i ofer` pur [i simplu inima, sau
ceea ce au. Eu nu [tiu cum s` fac... Da, da... Uite, a[

vrea s` accep]i acest cal... ca pe un cadou de logodn`.
Grupul de \ngrijitori \ncepu s` aplaude. Alertat de zgo-
mot, Nathan Melville ie[i din biroul sù, urmat curând de
Brian, de Maggy [i de cele dou` fiice. Ap`ru chiar [i
Jeremy. Se al`turar` cu to]ii grupului care \nconjura calul
[i perechea de \ndr`gosti]i.
Tremurând de emo]ie, Clotilde \ntinse mâna spre
h`]urile de piele pe care i le \ntindea Phil [i le apuc`. El
le d`du drumul imediat [i se retrase un pas. Pas pe care-l
f`cu Clotilde. }inându-l pe Duke cu o mân`, \[i trecu
cealalt` mân` pe dup` gâtul lui Phil [i-i oferi buzele.
– Phil, zise ea \n [oapt`, oh Phil, iubirea mea! Cât te
iubesc!
– {i eu te iubesc, zise el \ncet. Mai mult decât via]a mea!
Izbucni \n râs [i continu`:
– Mai mult decât viorile [i dolarii mei.
– N-am nevoie de acest cal ca s` te iubesc, Phil. Este
prea mult. P`streaz`-l. Pentru noi.
– Nu. Te rog! Dragostea mea, dragostea mea!
|ngrijitorii aplaudar` din nou. Nu auziser` replicile,
dar salutau cu entuziasm bucuria evident` de pe chipurile
celor doi \ndr`gosti]i.
Tocmai acest moment [i-l alese Duke ca s` fug`.
Sc`pând din mâna Clotildei care nu mai fusese prea
sigur`, arm`sarul porni lini[tit, \ntr-un galop m`runt, spre
p`durea Silver Oaks.
154 KATY BELAIR
Dup` ce primul moment de stupoare trecu, Jeremy

hot`r\ s` rezolve problema. D`du o serie de ordine scurte
[i clare, se \ndrept` apoi el \nsu[i spre break-ul albastru [i
se a[ez` la volan.
– Crezi c` trebuie s` chem iar`[i elicoperul? \ntreb`
Phil cu o voce nesigur`.
– Faci ce vrei. Dar nu mai conta pe mine s` m` duc s`-l
caut pe coclauri, prin Cumberland.
– Acum este calul tù. Dar spune-mi, iubito, dac` ]i-a[
cere-o chiar n-ai face-o?
– Dac` m-ai ruga, fire[te c` a[ face-o. Dac` mi-ai
ordona s-o fac, ca prima oar`, nici nu m-a[ gândi.
– Nu ]i-am ordonat nici atunci!
Clotilde se str`dui s` par` indignat`.
– Mi-ai spus: vino! Nici n-am avut timp s` discut, c`
eram deja \n elicopterul acela cu zgomotul lui infernal.
– Te sim]eai a[adar chiar atât de nefericit`?
– Nu. La drept vorbind, nu! Dar m` gândeam mai mult
la cal decât la tine.
– {i acum?
– De mult` vreme m` gândesc numai la tine, dragostea
mea. De atât de mult` vreme \ncât am crezut c` am s`
\nnebunesc. {i atât de intens \ncât sufeream de moarte.
Nici nu po]i s`-]i imaginezi cât de mult m-am gândit la
tine.
El o cuprinse cu \nfl`c`rare \n bra]e [i-[i puse
buzele pe ale ei, nep`s`tor fa]` de prezen]a familiei
Melville [i de fluier`turile entuziaste ale \ngrijitorilor.

Când el \[i sl`bi strânsoarea, Clotilde \l s`rut` pe obraz.
– A[pteapt`-m`, zise ea.
Se \ndrept` spre Peugeot-ul lui Peggy, porni motorul
f`r` s`-i arunce o privire lui Phil [i demar` spre p`dure,
mergând cu bun`-[tiin]` \n sensul opus celui \n care por-
nise Jeremy \mpreun` cu câ]iva \ngrijitori. Când ma[ina,
care nu era f`cut` pentru drumuri de ]ar`, nu putu merge
mai departe, ea opri motorul.
|n p`dure se auzeau apeluri; \ngrijitorii strigau ca ni[te
hìta[i la vân`toare, iar motorul jeep-ului [i cel al break-ului
uruiau umplând p`durea de zgomote.
Duke disp`ruse. Clotilde cobor\ din ma[in` [i ciuli
urechea, \ntrebându-se \ncotro o fi luat-o calul.
Se auzi \n dep`rtare un galop surd. Duke galopa
pe potecile din Silver Oaks, cu un ritm egal, venind
spre ea. Clotilde \l a[tept` gândindu-se la Phil. Cu
siguran]` c` acesta fierbea de furie. Era cât pe ce s`
lase totul balt` [i s` alerge s` se arunce \n bra]ele
lui.
Dar Duke tocmai ap`rea din p`dure. Era \ntr-adev`r
cel mai frumos cal din lume, \[i zise ea din nou.
Se l`s` prins [i ea \i s`ri \n spate f`r` ca el s`
protesteze. |i \ndrept` pa[ii spre grupul de urm`ritori.
Era inutil ca ace[tia s`-[i mai piard` timpul cùtându-l. Pe
de alt` parte, \i f`cea pl`cere s` le arate tuturor acestor
b`rba]i – dintre care f`cea parte [i Phil – c` [i ea era \n
156 KATY BELAIR
stare s` lucreze la fel de bine ca [i ei, dac` nu mai bine,

\ntr-un domeniu pe care ei \l credeau rezervat b`rba]ilor.
– Felicit`rile mele, zise Jeremy care o privea venind
spre el, sprijinit non[alant de capota ma[inii.
– Pentru ce felicit`ri? Pentru cal sau pentru...
– Pentru tine [i Phil. Lini[te[te-te, n-am s` fiu gelos [i
n-am s`-]i fac nici o scen`. Dar e bine de [tiut c` el va avea
\ntotdeauna o lungime avans fa]` de mine. {i singurul
domeniu \n care sunt sigur c` sunt mai bun decât el, este
un domeniu \n care el nu se aventureaz`.
– Am s` ]i-l aduc \ntr-o zi, Jeremy, c`lare pe un cal, [i
am s` ]i-l las pe mân`.
Fiul cel mare al familiei Melville zâmbi slab.
– |n ziua aceea, am s` m` r`zbun pentru tot.
– Pân` atunci, trebuie s` m` \ntorc. Probabil c` a[teapt`
ve[ti despre calul sù de [ase sute de mii de dolari.
O clip` mai târziu, când ajunser` \n curte, McQueene
confirm` cele spuse de Clotilde.
– Este adev`rat. Am primit mult peste [ase sute de mii
de dolari. Este prea mult pentru un nenorocit de cal. Dar
tu, draga mea, \i cre[ti [i mai mult valoarea. F`r` tine, s-a
dovedit acum, nu valoreaz` mare lucru.
– Cât ai da pe jocheul lui, Phil? \ntreb` ea, mali]ioas`.
– Tot ce am! Inima [i via]a mea! {i un contract pentru
eternitate. Dac` jocheul vrea, fire[te.
Clotilde \[i lipi capul de um`rul lui [i se strânse mai
aproape.
– Jocheul vrea, fire[te, iubirea mea.

Ridic` privirea spre el [i-l s`rut` din nou. Mai \ntâi
u[or, apoi aproape cu brutalitate. Dintr-o dat`, violen]a
dorin]ei pe care o purtaser` \n ei atâta vreme ie[ea la
iveal` [i-i cuprindea \n \ntregime. Sub s`rutul arz`tor al
b`rbatului pe care-l iubea, Clotilde \nchise ochii [i se
abandon`.
Phil \i \nconjur` umerii cu bra]ul [i o conduse spre
Bentley, indiferent la privirile pe jum`tate respec-
tuoase, pe jum`tate ironice ale \ngrijitorilor [i a lui
Jeremy, grupa]i acum cu to]ii \n curtea cea mare [i
alb`.
Deschise portiera, o invit` pe fat` pe scaunul de piele
din fa]`, ocoli apoi ma[ina, se a[ez` la volan [i demar` lin
str`duindu-se s` nu fac` s` scrâ[neasc` pietri[ul de pe
alee. De \ndat` ce ie[ir` din câmpul vizual al celorlal]i el
opri [i trase frâna de mân`.
Lini[tea dintre ei era tulburat` doar de cântecul
p`s`rilor. Priveli[tea era calm`, lini[titoare, senin`.
– Crezi c` vei putea trì \n Kentucky, dragostea
mea?
Clotilde \l s`rut` pe vârful nasului.
– {i s` am o mul]ime de mici McQueene care vor alega
prin p`dure pe poneii lor?
– De ce nu?
– Sunt de acord, Phil. Dar... a[ vrea s`-]i mai pun o
\ntrebare: cu Duke cum r`mâne?
158 KATY BELAIR
– Este al tù. }i l-am d`ruit cu adev`rat, s` [tii.

– Mul]umesc, domnule McQueene. |l accept pentru
amândoi. Nu numai pentru mine. {i am s`-]i spun ce o s`
facem. Vom pleca la Paris, unde tu vei vedea dou` lucruri
esen]iale, dac` e[ti de acord: familia mea [i hipodromul
Longchamp.
– Familia, hai s` zicem, dar de ce hipodromul?
– Pentru c` acolo se alearg` premiul Arcului de
Triumf, dragostea mea. {i chiar am de gând s`-l
câ[tig. Sub culorile verde [i ro[u ale grajdurilor
McQueene.
Tân`rul zâmbi [i o s`rut` \nainte s` spun`:
– Clotilde McQueene? Ce zici? |]i convine numele?
– Mai mult decât orice pe lume. Dar exist` un lucru pe
care nu mi l-ai spus cum trebuie, Phil. {i pe care nici eu
nu ]i l-am spus ca lumea.
– Nu te-am cerut de so]ie a[a cum se face, asta e?
– Nu. Mai caut`; \n general, se mai face ceva \nainte.
– Inelul?
Clotilde izbucni \n râs [i-[i puse fruntea pe um`rul
lui.
– Duke face cât toate inelele din lume! {i nu aveam
nevoie de inel ca s` te iubesc. Nu, ia mai ghice[te!
Phil se \ncrunt` [i o privi cu gravitate. Apoi \i zâmbi [i
ea v`zu lic`rirea jucù[` din ochii lui, pe care o cuno[tea
de acum atât de bine. El se aplec` spre ea [i o trase spre
sine.
– Te iubesc, zise el \n [oapt`. Dar ]i-am mai spus-o!

– Nu \ndeajuns. Nu a[a cum trebuie. Mai spune-mi. S`
mi-o spui mereu...
– Te iubesc....
– La rândul meu, trebuie s`-]i spun [i eu ceva.
|i oferi buzele [i el i le cuprinse cu tandre]e.
– {i eu te iubesc, Philip McQueene. Mai mult decât
via]a mea, mai mult decât orice pe lume.
– Mai mult decât pe Duke?
– Mai mult decât pe Duke. Dar tu, m` iube[ti mai mult
decât \]i iube[ti viorile?
– Mai mult decât \mi iubesc viorile.
Clotilde se ghemui din nou la pieptul lui [i \nchise
ochii. R`maser` t`cu]i clipe lungi, inunda]i de fericire. |n
dep`rtare se auzi un cal nechezând. Clotilde se \ntreb`
dac` era cumva Duke, urându-le \n felul acesta fericire.
Sfâr[it

Limbă

Dragostea Nu Se Cumpara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dragostea Nu Se Cumpara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KATY BELAIR

Cizm` lâng` cizm`, \n elanul celor doi cai pursânge

|[i \ndrept` spatele [i trase \nceti[or de h`]uri.

picioarele flancurile animalului speriat, vorbindu-i cu

F`r` s` observe c` acum era ]inta privirilor tuturor

opt sute de metri de peluz` \n p`durea Silver Oaks.

whisky celebru. Un vuiet surd se auzea din dep`rtare, din-

Cureaua de sub b`rbie f`cea ca tr`s`turile lui s` par` [i

|n sfâr[it, Duke se al`tur` cuminte grupului. Clotilde,

\ngrijitorului obi[nuit al calului [i se \ndrept` spre

Când arm`sarul se aplec` s` bea ap`, ea nu se putu

plimb`rile c`lare prin p`dure, petrecerilor date de

fiecare diminea]` la ora patru [i jum`tate [i duceau o via]`

r`mânea ferm convins` c` avusese dreptate: nimeni nu va

a-[i citi coresponden]a, ca \n fiecare zi la aceea[i or`. Din

A doua zi, Jeremy conducea primul antrenament, ca \n

Clotilde abia apuc` s` z`reasc` o fa]` slab` [i brunet` cu

Când se \ntoarser`, n`rile cailor scoteau aburi. Jeremy

Jeremy repet` instruc]iunile pe care le d`duse [i

B`rbatul se apropie de Clotilde [i \ntinse mâna.

– E frumos calul meu, nu, ce zici? Este formidabil.

McQueene trase o \njur`tur`. Luând-o \naintea plu-

suferit o como]ie, dar nu era grav r`nit. Matt [i Steve \l

Philip McQueene alerga deja spre aparatul a[ezat pe

|[i puse o mân` aspr` pe genunchiul fetei, ca [i cum

– Dumneata cân]i la vioar`?

– Nu avem ce s` mai vorbim. S` mergem, \i spuse ea pilotului.

Clotilde \l abandon` spunându-i un „r`mâi aici“ cate-

– Am s` urc \n [a, Duke, m` auzi? Am s` \ncalec. S` nu

ma[in` ro[ie, apoi \naint` \n [osea cu hot`râre [i cu

Dup`-amiaz`, Peggy [i Polly se duser` \mpreun` cu

muse]e [i elegan]` natural`. Credea chiar despre el c`

Clotilde desf`cu pachetul. Acesta con]inea un mic eli-

|n a[teptarea cinei, Peggy preg`tise cocteilurile cu

– M` crezi \n stare, Nathan? Este un ompliment extra-

Se dezbr`c` [i se demachie cu grij`, \[i puse capotul, [i

– Ascult`, Clotilde, cred c` nu [tiu cum s` m` port cu

– Poate mai târziu?

– Atunci, când ne vom revedea, draga mea?

aflându-se \ntr-adev`r la parter, el urca rareori la primul

Când se trezi, s`ri \n picioare foarte repede, de team`

– Duke a suferit ceva dup` expedi]ia lui?

Cei trei vizitatori se sprijinir` cu coatele de balustrad`

siguran]` c` el nu numai c` nu era la curent cu refuzul ei,

Alliette \ntinse mâna. Clotilde se aplec`. Curtoazia ar fi

Phil p`rea furios, ofensat [i descump`nit.

– O. K. |n cazul acesta, ne preg`tim pentru 29.

\n boxe. Era momentul de tihn` la Melville House.

A doua zi, Clotilde se trezi \nainte s` se lumineze afar` de

– Am c`l`rit deja cai mai scumpi decât `sta, Phil. Nu

foarte tare de h`]uri. Pe la comisurile gurii lui Duke

aruncase cu curaj spre el, \ncercând s` apuce h`]urile

Cu capul plecat, jocheul se \ndrepta spre Duke, con-

– |mi pare r`u, domnule McQueene, dar contractul

Nathan \[i abandon` calul, intr` \n [el`rie [i-i f`cu

gestul lui cu cadoul fusese unul dr`gu]. Fire[te, excesiv,

– Am \n]eles. N-are importan]`. Am \ncredere. Acum,

Hipodromul din Lexington era rudimentar. Vestiarele

Apoi, str`duindu-se s`-[i st`pâneasc` tracul, se

Chipul fetei se \mbujorase. Inima \i b`tuse nebune[te.

Cu privirea pierdut` spre mul]imea care parc` se

Alliette se \mpiedic` [i ]ip`. Philip \ncerc` s-o prind`,

Ceilal]i paisprezece cai ajunser` \n dreptul ei \ntr-un