Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008

Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

Tema disciplina:

Managementul Mediului

Profesor:

Cursant: Dinu S. Ana-Cristina

1
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

Structura tema:

1. Scurta prezentare a SC MURFATLAR ROMANIA SA


2. Identificarea si evaluarea aspectelor de mediu si in special a celor
semnificative
3. Politica de mediu a organizatiei si obiectivele - tintele organizatiei
4. Date referitoare la implementarea si functionarea standardului SR
ISO 14001
5. Prezentarea neconformitatilor
6. Prezentarea actiunilor de imbunatatire
7. Bibliografie

2
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

1. Scurta prezentare a SC MURFATLAR ROMANIA SA

SC MURFATLAR ROMANIA SA cu sediul in strada Murfatlar, nr.1, oras Murfatlar


,judet Constanta, este amplasata pe dealul Ghermenea, pe versantul drept al vaii Carasu, la
nord de localitatea Murfatlar. Altitudinea locatiei este de cca. 52 m., iar terenul are o
inclinare de cca. 50‰ spre Canalul Dunare-Marea Neagra, aflat la cca. 2000 m distant de
aceasta.

Despre MURFATLAR ROMANIA S.A. se poate spune ca este un producator cu traditie


pe piata vinurilor, societatea dispunand de o bogata experienta in industria vinurilor din Romania,
mostenind totodata un brand recunoscut atat pe plan intern cat si international.

SC MURFATLAR ROMANIA SA se poate caracteriza prin urmatoarele elemente:

ORIGINE
Binecuvantata cu unul din cele mai potrivite amplasamente naturale, podgoria Murfatlar este
asezata in Sud-Est-ul Romaniei, intre Dunare si Marea Neagra, in centrul Podisului Dobrogei.
Climatul continental, diversitatea amplasarii plantatiilor viticole, efectul protector al reliefului
impotriva curentilor reci predominant nord-estici, influenta favorabila a vecinatatii Marii Negre,
care tempereaza caldurile si gerurile excesive, ofera podgoriei Murfatlar un microclimat particular
favorabil pentru realizarea unei largi varietati de vinuri.

Situata in centrul podgoriei Murfatlar, societatea continua traditia privind vinificarea strugurilor
din soiuri nobile de vita de vie. Plantatiile cuprind 2.100 hectare, ce sunt amplasate in zona
localitatilor Basarabi, Valul lui Traian, Poarta Alba si Siminoc. Structura sortimentala a
produselor oferite de podgoria Murfatlar, contine in proportie de 70% vinuri albe (Chardonnay,
Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Traminer, Muscat Ottonel) si 30% soiuri rosii
(Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Feteasca Neagra).

3
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

TRADITIE

Cultivarea vitei de vie este ocupatia de baza a locuitorilor acestei regiuni din cele mai vechi
timpuri, iar oamenii de aici constientizeaza faptul ca sunt continuatorii unei traditii indelungate si
se mandresc cu asta.

Nucleul a ceea ce urma sa devina una dintre cele mai prestigioase si mai cunoscute podgorii din
Romania a fost constituit la inceputul secolului trecut, odata cu infiintarea primelor plantatii
viticole cu soiuri nobile vest europene.

TEHNOLOGIE

Tehnologia folosita este adaptata fiecarui soi de vin. Momentul recoltarii strugurilor este stabilit
stiintific in functie de tipul de vin ce se doreste obtinut, iar perioada de recoltare permite
producerea in mod natural a intregii game de vinuri (albe si rosii), de la cele albe seci la cele
dulci.

PASIUNE
Podgoria Murfatlar a continuat traditia stramosilor sai viticultori acumuland experienta in cei
aproape 100 de ani de activitate desfasurata in epoca moderna. Din generatie in generatie,
dragostea si pasiunea cu care este produs vinul de Murfatlar se regasesc permanent in calitatea
acestuia. Pentru podgorenii de la Murfatlar cultivarea viei si producerea vinului a devenit odata cu
trecerea timpului un mod de viata, acesti oameni cunoscandu-si foarte bine meseria si pretuind-o
ca pe o mostenire lasata din tata in fiu.

OPERA
Calitatea vinurilor de Murfatlar este confirmata de cele peste 130 de premii obtinute la competitii
nationale si internationale de specialitate care au avut loc la Barcelona, Ljubliana, Montpellier,
Budapesta, Bruxelles, Montreal, Sofia, Tibilisi, Bucuresti etc.

AMFITRION
Aceasta calitate este datorata existentei Muzeului Viei si Vinului, a Punctului Turistic si a Salilor
de Degustare.

4
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

MODERN

La finele anului 2002, MURFATLAR ROMANIA S.A. a devenit prima societate viti-vinicola din
Romania certificata conform standardului de calitate ISO 9001:2001 pentru sistemul de
management al calitatii si pentru sistemul HACCP de asigurare a securitatii in domeniul
alimentar.

SC MURFATLAR ROMANIA SA este o societate cu capital privat infiintata in 2002 si


are ca obiectiv principal de activitate comertul cu ridicata al bauturilor alcoolice (Cod
CAEN 5134), iar ca obiect secundar de activitate, fabricarea vinului din struguri (Cos CAEN
1593).
Societatea are o structura administrativa compusa din mai multe sectoare si
departamente:
• Productie:
o Sectia vinuri albe
o Sectia vinuri rosii
o Sectia imbuteliere
o Sectia reparatii si utilitati
• Logistica:
o Depozite material
o Depozite produse finite – livrari
o Parc auto
• TESA:
o Sector mecanic
o Department economic
o Department calitate
o Department administrative
o Department resurse umane
o Department IT&C

5
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

o Department juridic
o Department export-import
• Punct touristic:
o Alimentative publica - restaurant.

Societatea are un numar de 100 de angajati cu norma intreaga.

Forma de proprietate – cladirile si terenul pe care se afla DC MURFATLAR


ROMANIA SA sunt proprietate private – actionariat roman.

2. Identificarea si evaluarea aspectelor de mediu si in special a


celor semnificative

Geologia regiunii:
Cuprinsa intre 27˚15’05” si 29˚30’10” longitudine estica si 43˚40’04” si 49˚25’03”
latitudine Nordica, regiunea Dobrogea se prezinta ca o unitate cu totul aparte in cuprinsul
teritoriului Romaniei. Specificul este dat de geomorfologia zonei, intregul relief fiind ajuns
la stadiul de peneplena, eroziunea fluvial incercand sa fie un factor modelator deosebit.
Morfologia de amanunt a Dobrogei de Sud in care este pozitionata SC
MURFATLAR ROMANIA SA se poate compartimenta in cateva subunitati distinct si
anume:
- Podisul Tortomanu (Dorobantului)
- Podisul Topraisar (litoralului)
- Podisul Cobadin
- Dobrogea dunareana deluroasa
- Platform litoral-levantina.

6
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

Solurile si tipurile de soluri din Dobrogea


Cele mai representative formatiuni de sol din Dobrogea sunt depozitele de soluri
balane denumite si “soluri brune deschise de stepa”. Acest tip de sol s-a dezvoltat in zona
arida a tarii, cu temperature medii anuale cuprinse intre 10,7 – 11,3 ˚C, precipitatii de 350-
430 mm, indice de ariditate 17-20 evapotranspiratia potential 700 mm si un regim hidric
nepercolativ. Solurile balane au o textura mijlocie sau mijlocie-grosiera, permeabilitate
buna, pentru apa si aer, sunt slab sau mijlociu aprovizionate cu humus (2-2,5%), au reactive
slab alcalina (pH=8-8,3) sunt mijlociu aprovizionate cu elemente nutritive, au grad de
saturatie in baze de 100%, in complexul colidal predominand ionii de calciu si magneziu.
SC MURFATLAR ROMANIA SA ar putea avea o influenta negative asupra solului
prin tratamentele aplicate vitei de vie care automat intra in contact cu suportul acesteia,
solul.

Seismicitatea
Conform STAS 11100/1-1977, Dobrogea se incadreaza in zona seismica de grad 7
avand si portiuni foarte mici plasate pe zone seismic de grad 8.
Faptul ca societatea se afla in aceste zone seismic nu afecteaza in nici un fel mediul,
intrcat fenomenele seismice, demonstart stiintific, nu sunt produse de fenomenul de
antropizare al mediului.

Date climatologice
Datele climatologice specifice judetului Constanta se masoara si se inregistreaza in
Centrul Meteorologic Regional Constanta (CMCR) si sunt urmatoarele:
Minima
Medie anuala Maxima istorica Directie dominanta
istorica

Temperatura -21,0 ˚C
12,4 ˚C +41,7 ˚C Harsova 2000
(grade Celsius) Medgidia 1987

225,2 l/m²
Precipitatii (l/m²) 493,2 l/m² 802,5 l/m² Harsova 1966
Constanta 1983

Vanturi (m/s) Nord 20 m/s Nord-Vest

7
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

Conditiile meteorologice din aceasta zona sunt cele care sporesc si sunt benefice
obiectivului secundar al societatii, acestea fiind unul din principalele motive pentru care SC
MURFATLAR ROMANIA SA s-a si dezvoltat in aceasta zona. Este exclusa influentarea
negative asupra mediului din acest punct de vedere.

Apele de suprafata si de adancime


Dunarea, cea mai importanta apa curgatoare de pe teritoriul Romaniei are afluenti
din 11 bazine hidrografice romanesti. Suprafata fiecarui bazin hidrografic variaza intre 5 si
19% din teritoriul tarii, respective intre 10.000 si 43.000 km². Intre Cernavoda si Agigea a
fost construit canalul Dunare-Marea Neagra pe malurile caruia se a afla orasul Murfatlar, SC
MURFATLAR ROMANIA SA pozitionandu-se la o distant de 2 km fata de maluri.
Societatea este aprovizionata cu apa tehnologica de la o adancime de 100 m, din
doua foraje subterane, anplasate in apropierea caii derate Constanta – Bucuresti. Pomparea
se face cu doua pompe de 90 m³/h pentru fiecare foraj in parte. Apa din foraje este preluata
de la Apele Romane Dobrogea Litoral si nu este utilizata decat in scop tehnologic, angajatii
primid zilnic apa plata si carbogazoasa imbuteliata.
Apa tehnologica poate fi un pericol pentru om.
Cantitatea anuala de ape uzate rezultate din procesul tehnologic este de 300.000 tone
la care se adauga cantitatea de 120 tone de apa uzata rezultata din activitatea Punctului
touristic. SC MURFATLAR ROMANIA SA. Societatea dispune de o statie de epurare care
este amplasata la cca.300 m de curtea societatii si este alcatuita din doua decantoare primare
cu pod raclor. Apele uzate epurate sunt preluate de statia de pompare a apelor uzate a SC
RAJA SA Constanta de la Poarta Alba.
Apele uzate nu reprezinta un pericol pentru mediu pentru ca societatea le epureaza
prin statia proprie de epurare. In situatiile extreme in care si dupa aceasta epurare proprie
apele nu se incadreaza in standard, SC RAJA SA Constanta se ocupa ( contacost aplicand
tarife differentiate) de epurarea lor in asa fel incat sa nu fie poluatoare.

8
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

Arii natural protejate/zone protejate


Fiind amplasat intr-o zona cu particularitati deosebite biogeografice si climatic,
judetul Cosntanta detine o serie de inestimabile valori ale capitalului natural, dar si o mare
varietate de activitati economice, toate generand o larga paleta de aspect legate in mod direct
de protectia mediului si conservarea biodiversitatii.
La o distant de cca. 3 km de SC MURFATLAR ROMANIA SA se afla rezervatia
naturala Fantanita Murfatlar care este o rezervatie mixta (botanica si zoologica) cu o
suprafata de cca. 66 ha.
Distanta de 3 km dintre perimetrul societatii si zona de rezervatie naturala, cat si
faptul ca intre cele doua obiective se afla canalul Dunare – Marea Neagra, exclude
posibilitatea afectarii rezervatiei de efectele de orcice fel ale societatii.

Aspecte ecologice
Vegetatia din zona de amplasare a SC MURFATLAR ROMANIA SA este alcatuita
aproape exclusive din vita de vie cultivate in vederea obtinerii strugurilor utilizati ca si
materie prima pentru productia de vinuri.
Tinand cont ca vita de vie este cultivata de SC MURFATLAR ROMANIA SA sub
atenta supraveghere a Directiei Agrocole Judetene si respectand Legea Viei si Vinului,
putem afirma ca vegetatia din zona societatii nu are efecte secundare asupra mediului.

Asezari umane si alte obiective de interes public


SC MURFATLAR ROMANIA SA se afla la cca 2.000 m de central orasului
Murfatlar, in jur neaflandu-se alte obiective de interes public. Numarul persoanelor aflate in
preajma perimetrului societatii se reduce la numarul angajatilor acesteia.
Cel mai important obiectiv de interes public il reprezinta soseaua Bucuresti-
Constanta, respective DN 22C care se afla la cca. 600 m de perimetrul societatii. Un alt
obiect de interes public major il constituie canalul Dunare – Marea Neagra, situate, cum am
mentionat si mai sus, la 2 km de societate. Un alt obiectiv de interes public il reprezinta
calea ferata Constanta – Bucuresti.
Avand in vedere distant considerabila fata de obiectivele de interes public, pe de o
parte, si faptul ca activitatea in cadrul societatii este ceva mai intense in perioada toamnei

9
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

(Campania de recoltare), pe de alta parte, se poate afirma ca activitatea societatii nu are


cum sa afecteze mediul inconjurator si buna desfasurare a activitatilor socio-economice din
vecinatatea acesteia, in masura in care sunt respectate legile in vigoare.

Surse de zgomot si nivelul zgomotului din zona


In incinta SC MURFATLAR ROMANIA SA, sursele de zgomot sunt de mici
dimensiuni, ele fiind reprezentate de mijloacele auto ale personalului angajat, de utilajele
aflate in functiune numai in timpul orelor lucratoare, de aparatura din dotare si de
mijloacele de transport ale beneficiarilor serviciilor oferite de societate.
Alte surse de zgomot ar putea fi reprezentate de cele provocate pe artera de
circulatia de pe soseaua Bucuresti-Constanta si de cea provocata de calea ferata Constanta –
Bucuresti.
Distanta relative mare fata de aceasta artera de circulatie terestra , existent pe
intreaga suprafata de teren pana la aceasta a culturilor de vita de vie si faptul ca
intensitatea zgomotului scade proportional cu patratul distantei fata de sursa, fac ca
zgomotul generat de mijloacele de transport care circula pe aceasta artera sa nu reprezinte
o sursa de poluare fonica nici pentru societate si nici reciproc.

Aerul si calitatea lui


In cadrul societatii exista o statie frigorifica ce functioneaza pe baza de ammoniac
(NH3) alcatuita din 6 compresoare de frig de 150.000 Kcal/h, un compressor de 100.000
Kcal/h, doua rezervoare tampon de ammoniac, turnuri de condensare si doua bazine de
racier cu 9 evaporatoare. Aceasta statie de frig a fost completata cu doua Chillere ce folosesc
Freon ecologic R 407.
Centralade frig nu se va mai folosi.
Societatea mai dispune si de o central termica formata din doua cazane de abur, o
statie de dedurizare a apei cu schimbatori de ioni si un vas tampon care alimenteaza
cazanele.
Centrala termica reprezinta o sursa de poluare atmosferica dar una de proportii
mari. Activitatea centralei este atent monitorizata de Agentia pentru Protectia Mediului
Constanta si de responsabilii societatii cu protectia mediului.

10
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

Gospodarirea deseurilor
Principalele deseuri generate in 2007 de SC MURFATLAR ROMANIA SA sunt
urmatoarele:

1. Acumulatori - baterii cu plumb (cod 160601) – s-a general 1 acumulator care a ramas in stoc pana
la data de 31.12.2007;
2. Anvelope uzate (cod 160103) – s-au general 4 bucati de anvelope care au ramas in stoc pana la data
de 31.12.2007;
3. Apa menajera (cod 02701) – s-au generat 178.352 m.c. din care s-au eliminate final tot 178.352
m.c. catre SC RAJA SA Constanta;
4. Boasca si tescovina (cod 020103 )- s-au generat 3.788.750 kg din care s-au valorificat catre SC IC
DOC Palas , SC LEX SYSTEM SRL si SC FERMELE MURFATLAR SA tot 3.788.750 kg;
5. Carton (cod 150101) – s-au generat 110.875 kg din care s-a valorificat catre SC GREMLIN
COMPUTERS SRL si SC GREEN LIFE RECYCLING SRL cantitatea de 111.910 kg, diferenta de
1.480 kg ramanand pe stoc la sfarsitul anului;
6. Cioburi sticla (cod 150107) – s-au generat 169.833 kg din care s-a valorificat catre SC GREMLIN
COMPUTERS SRL si SC TC ROM GLASS SA cantitatea de 159.400 kg, diferenta de 10.433 kg
ramanand pe stoc la sfarsitul anului;
7. Echipamente electrice si electronice (cod 160214) – s-au generat 80 kg care au ramas pe stoc pana
la data de 31.12.2007;
8. Ferocianura de potasiu (cod 020703) – la inceputul anului 2007 existau pe stoc 54.04 to. In cursul
anului 2007 nu s-a generat ferocianura de potasiu.
9. Fier (cod 160117) – pe stoc la 01.01.2007 exista o cantitate de 11.230 kg, s-au generat 16.930 kg
din care s-a valorificat catre SC GREMLIN COMPUTERS SRL cantitatea de 19.400 kg, la sfarsitul
anului ramanand pe stoc cantitatea de 10.940 kg.
10. Gunoi menajer (cod 200301) – s-au generat 72 to din care s-au eliminate final 72 to catre Serviciul
de Gospodarire Comunala Basarabi.
11. Lemn (cod 150103) – la inceputul anului 2007 exista pe stoc o cantitate 5.550 kg din care s-au
valorificat 1.190 kg catre SC TRANZIMPEX SRL, diferenta de 4.360 kg ramanand pe stoc. Nu s-au
generat deseuri de lemn in cursul anului 2007.
12. Plastic (cod 150102) - la inceputul anului 2007 existau pe stoc 2.980 kg , s-au generat 44.210 kg , s-
au valorificat catre SC GREMLIN COMPUTERS SRL si SC ECO ROM 2000 SRL 43.450 kg , iar
pe stoc au ramas 3.740 kg.

11
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

13. Ulei uzat (cod 120107) – s-au generat 20 kg care au ramas pe stoc pana la sfarsitul anului.

Singurul deseu considerat periculos pentru mediueste stocul de ferocianura de


potasiu (namoluri albastre), deseu rezultat in urma procesului tehnologic de conditionare a
vinului.Procedeul nu mai este utilizat de mai bine de 8 ani, deseul aflandu-se pe stoc de
inainte de privatizarea societatii. Acesta este depozitat in doua bazine special
amenajate/construite.

Substante toxice
In cadrul societatii functioneaza un laborator de analize fizico-chimice care foloseste
substante chimice toxice. Acestea sunt depozitate intr-o magazine special amenajata pentru
astfel de substante (reactivi). Dintre cele mai importante substante amintim: acidul sulfuric,
hidroxidul de sodium, sulfatul de cupru, amoniacul, tiosulfatul de sodium, acidul clorhidric,
ferocianura de potasiu.
Substantele toxice expirate reprezinta un pericol asupra mediului.

3. Politica de mediu a organizatiei SC MURFATLAR ROMANIA SA

Evolutia ascendenta a societatii umane la nivel global, atat din punct de vedere economic cat
si in corelatie cu cresterea continua a populatiei si cu tendinta generala de imbunatatire a conditiilor
de trai si de confort, au favorizat si determinat cresterea din ce in ce mai accentuate a cantitatilor de
deseuri solide, lichide si gazoase care trebuiesc assimilate continuu de mediul inconjurator.
Dinamica foarte rapida a acestui process, provocat atat de introducereatehnologiilor modern
care manipuleaza si prelucreaza material si substante tot mai diversificate, cat si de cresterea
necesarului de produse care sa satisfaca cerintele unei populatii tot mai numeroase a capatat
proportii din ce in ce mai greu de stapanit de om cu consecinte din ce in ce mai grave intr-un viitor
mai mult sau mai putin indepartat.
De toate aceste fenomene sunt constienti si cei din conducerea SC MURFATLAR
ROMANIA SA si au ca si obiectiv al politicii de mediu :

12
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

o Imbunatatirea continua, modelul de referinŃă fiind unul bazat pe prevenire


şi anticipare, de preîntâmpinare a prescripŃiilor legale pentru a prinde toate
oportunităŃile pieŃei şi de a crea companiei o poziŃie dominantă şi
neameninŃată.
o Promovarea unei dezvoltari durabile.

4. Date referitoare la implementarea si functionarea standardului


SR ISO 14001

ExperienŃa în protecŃia mediului a celor mai avansate companii, evoluŃiile manageriale


menŃionate mai înainte, interesul lumii academice pentru aceste noi modele de management au
solicitat atenŃia organismelor de standardizare în probleme de mediu. Erau publicate numeroase
standarde privind mediul, prin care s-au reglementat problemele tehnice şi specifice cu scopul
stabilirii referinŃelor tehnice care să ajute la aplicarea legilor. Între timp, standardizarea sistemului
calităŃii a fost terminată şi a devenit logic ca organismele de standardizare să se ocupe de definirea
unui sistem de management de mediu al companiilor care să poată constitui obiect al certificării.
Unele organisme naŃionale de certificare au publicat standarde pe această problemă, cum ar
fi BS 7750. ISO, pe de altă parte a conceput unele standarde internaŃionale (ISO 14001, 14004,
14010, 14011, 14012) şi au continuat proiecte pentru emiterea unei familii complete de standarde
privind variatele aspecte ale managementului de mediu.

Motivele care pot determina o companie să aplice un sistem de management de mediu sunt
diverse şi depind de tipul companiei, poziŃia pe piaŃă, istoric, etc.
În cele ce urmează sunt indicate cele mai frecvente motivaŃii întâlnite. Conducerea
companiei trebuie să la analizeze şi să selecteze pe acelea care sunt aplicabile companiei pentru a
avea un reper iniŃial în acŃiunea de certificare de mediu.

 LegislaŃia şi constrângerile în vederea conformării


- Creşterea numărului de legi şi reglementări.

13
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

- Întărirea sistemului de constrângere în vederea realizării conformităŃii cu cerinŃele


legale.
 Presiunea exercitată de grupurile de interes
- InstituŃii financiare.
- Companii de asigurare.
- AcŃionari
- Personal propriu
- Municipalitatea, comunitatea
- OrganizaŃii neguvernamentale
 Conştientizare, imagine şi reputaŃie
- Preocupare responsabilă
- Întărirea imaginii firmei pe piaŃă
- Eliminarea publicităŃii negetive
 Competitivitate
- Produse ecologice
- Depăşirea barierelor comerciale
- Întărirea competitivităŃii companiei
 Aspecte financiare
- Reducerea riscurilor de apariŃie a unor obligaŃii pecuniare datorită unor controale ale
autorităŃilor
- Costuri mai mici prin frecvenŃa redusă a situaŃiilor care implică remedieri sau
întreruperea pe o perioadă sau pe o zonă /domeniu a afacerilor
- O dezvoltare mai coerentă a companiei prin care se asigură îmbunătăŃirea relaŃiilor cu
sistemele bancare şi de asigurări însoŃită de posibile facilităŃi în acordarea de ajutoare
financiare şi credite
- MenŃinerea valorii companiei în caz de transfer
-
MotivaŃia împotriva instituirii unui sistem de management de mediu se bazează pe următoarele:

• Lipsa unei obligaŃii legale


• Costurile necesare instituirii sistemului de management de mediu

14
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

• Compania este sigură că ea deja operează într-un mod care nu afectează mediul

Beneficiile implementării unui sistem de management de mediu

 Reducerea costurilor de operare:


1. Avantaj economic prin reducerea costurilor de operare aplicând minimizarea
pierderilor şi a costurilor cu energia
2. PoliŃe de asigurări scăzute
3. OportunităŃi de împrumuturi atractive

 ÎmbunătăŃirea performanŃei financiare:


Companiile „curate” alocă fonduri pentru investiŃii cu mai mult de 10% decât
companiile „murdare”.

 Creşterea puterii de pătrundere pe piaŃă:


1. Implementarea unui sistem de management de mediu constituie un factor de
diferenŃiere privind competitivitatea pe piaŃă
2. ÎmbunătăŃirea imaginii pe piaŃă.
 Conformarea cu cerinŃele legale:
1. Abilitatea de a arăta o înŃelegere şi o abordare sistematică în vederea nerespectării
legislaŃiei.
2. Reducerea riscului de litigiu.
3. RelaŃii mai bune cu legiuitorii /autorităŃile.
 ÎmbunătăŃirea performanŃelor de mediu:
1. Identificarea impacturilor semnificative asupra mediului ale activităŃilor, produselor
şi serviciilor
2. Monitorizarea performanŃelor şi evaluarea eficienŃei şi eficacităŃii sistemului vor
duce la schimbarea etichetării industriei ca segment „antimediu „ al societăŃii.
 ÎmbunătăŃirea relaŃiilor cu comunitatea şi clienŃii:
1. RelaŃii cu comunitatea locală
2. RelaŃii cu grupurile de mediu

15
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

3. Creşterea încrederii clienŃilor în companie


4. RelaŃii cu autorităŃile
5. Asigurarea livrărilor „ Just in time”
 Instruirea şi implicarea angajaŃilor:
1. Implementarea şi menŃinerea sistemului de management de mediu este problema fiecărui
angajat
2. Conştientizarea personalului privind rolul acestuia în îmbunătăŃirea performanŃei de
mediu a companiei
3. Fidelitatea propriilor angajaŃi.
Avantajele şi dezavantajele introducerii unui sistem de management de mediu

Nr.
Componenta Avantaje Dezavantaje
Crt.

1. Management  Oferă un cadru bine organizat pentru  Poate intra în


gestionarea problemelor de mediu; contradicŃie cu programele
 Adaugă standardelor de calitate existente şi procedurile existente;
alte standarde care vizează nu numai mediul  Poate genera dificultăŃi
ci şi aspecte referitoare la calitate; în folosirea simultană a
 Permite o abordare managerială unitară a diferitelor standarde în
diverselor informaŃii provenind din toate zonele de interferenŃă ale
sectoarele de activitate; sistemelor de
 Ajută la o corectă previzionare legislativă, management.
la relaŃii mai bune cu organismele de control
şi cu cele care eliberează autorizaŃii;
 Facilitează integrarea europeană.
2. Marketing  ÎmbunătăŃeşte imaginea organizaŃiei şi
relaŃiile sale cu diverşi parteneri;
 Reprezintă un avantaj în disputa
concurenŃială;
 Întăreşte poziŃia organizaŃiei pe piaŃa de
capital.
3. Financiară  Evită penalităŃile şi alte costuri datorate  Presupune resurse
neconformităŃilor; semnificative pentru
 Asigură planificarea în timp a costurilor implementare: timp, bani,
pentru acŃiuni de mediu, evitarea unor costuri resurse umane, logistice,
mari pe termen scurt, neplanificate, datorate etc.
unor exigenŃe legislative.  Amortizarea
investiŃiilor nu este
realizată întotdeauna în
termeni cuantificabili;
 Necesită costuri de
funcŃionare, întreŃinere,
revizie, reînnoire a
certificării.

16
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

4. Monitorizare  Permite identificarea substanŃelor  Modifică programe şi


dăunătoare care rezultă din procesul de proceduri de mediu
producŃie; existente;
 Oferă elemente pentru îmbunătăŃirea  Generează în prima
proceselor şi randamentelor; fază posibile confuzii,
 Ajută la identificarea din timp a unor dificultăŃi în utilizarea
impacturi care se vor produce; aparaturii, prelucrări şi
 Creează şi dezvoltă o bază de date detaliată interpretări eronate.
şi relevantă , referitoare la mediu.
5. Instruire  ÎmbunătăŃeşte receptivitatea salariaŃilor  Presupune costuri;
faŃă de problematica de mediu;  Obligă la scoaterea din
 Personalul operaŃional devine conştient de producŃie , pe anumite
justeŃea responsabilităŃilor ce le revin perioade, a celor care
referitoare la mediu; participă la programe de
 Contribuie la creşterea eficacităŃii instruire;
salariaŃilor;  Poate să conducă la
 Contribuie la reducerea incidentelor şi remanieri de personal.
accidentelor de mediu prin înŃelegerea mai
corectă a legăturilor dintre proces şi mediu.
6. PercepŃia  Generează o creştere a încrederii în
publică calitatea managementului organizaŃiei;
 Demonstrează interes şi grijă pentru mediu;
 Reflectă o anticipare a legislaŃiei şi nu o
reacŃie la legislaŃie.
7. Certificare  Furnizează o dovadă şi o garanŃie a
îndeplinirii angajamentelor asumate prin
politica de mediu.
8. Altele  Favorizează obŃinerea unor autorizaŃii
specifice (de funcŃionare, Controlul integral
al poluării, etc.)
 Facilitează comunicarea şi colaborarea cu
investitorii, societăŃile de asigurare,
concesionarii, etc,

Intrebari si raspunsuri referitoare la standardul ISO 14001 – “ SISTEME DE


MANAGEMENT DE MEDIU”

Întrebarea InformaŃia explicativă despre standardul ISO 14001

Este obligatorie stabilirea şi ISO 14001 este un standard internaŃional. CerinŃele lui ca şi ale tuturor
implementarea unui sistem de standardelor nu sunt obligatorii. Asumarea de către organizaŃie a
management de mediu? cerinŃelor standardului ISO14000 este voluntară. În prezent nu există
nici o lege care să impună adoptarea de către organizaŃii a
standardului.

Care este legătura între ISO 14001 include cerinŃa respectării de către organizaŃie a legislaŃiei
respectarea ISO 14001 şi naŃionale de mediu (legi, regulamente, reglementări).
legislaŃia de mediu naŃională?

Este standardul un instrument ISO 14001 este un referenŃial pe baza căruia se poate construi un SMM
de lucru? bazat pe îmbunătăŃirea continuă a performanŃei de mediu a

17
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

organizaŃiei.

Sunt incluse în standard Standardul cuprinde prevederi, cerinŃe care permit structurarea unei
elemente referitoare la comunicări interne /externe, sensibilizarea personalului, tratarea
comunicarea cu părŃile eficientă a unor solicitări externe pertinente.
interesate?

OrganizaŃia este obligată să-şi Îndeplinirea de către o organizaŃie a cerinŃelor standardului ISO 14001
certifice SMM stabilit şi îi permite acesteia certificarea /înregistrarea de terŃa parte a SMM,
implementat? ceea ce este de dorit întrucât cerificarea oferă celorlalŃi un plus de
încredere în SMM-ul organizaŃiei. Cu toate acestea, nu există vreo
obligativitate legală privind certificarea SMM al unei organizaŃii.

5. Prezentarea neconformitatilor

Neconformitatile prezente la SC MURFATLAR ROMANIA SA ar putea fi urmatoarele:


o Apa tehnologica provenita din puturile proprii reprezinta o neconformitate
pentru ca aceasta este furnizata si circulate in toate instalatiile instalatiile
societatii fara a exista panouri care sa previna personalul ca apa nu este
potabila.
o Statia frigorifica ce nu va mai functiona datorita modernizarii tehnologiei si
inutilitatii ei. Intreaga instalatie reprezinta un pericol in situatia in care nu mai
este supravegheata la fel ca in cazul in care functiona.
o Depozitele de namoluri albastre (ferocianura de potasiu) – conform HG
856/05.09.2002 ferocianura de potasiu este un deseu periculos iar legislatia in
vigoare oblica SC MURFATLAR ROMANIA SA incheie activitatea de
astfel de deseu pericols pana la data de 31.12.2008.
o Substantele toxice expirate - conform HG 856/05.09.2002 substantele
toxice déjà expirate reprezinta deseu periculos iar legislatia in vigoare oblica
SC MURFATLAR ROMANIA SA incheie activitatea de astfel de deseu
pericols pana la data de 31.12.2008.

18
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

6. Prezentarea actiunilor de imbunatatire

PROGRAM DE CONFORMARE 2008

Responsabil
Termen Costul SC
Nr.
Masura de conformare de lucrarii MURFATLAR Anteprenor Stadiu de realizare la data
Crt.
realizare (RON) ROMANIA
SA

incheiat contract achizitie si


o Reabilitarea sistemului
instalare nr. 587/15.12.2007 -
1 de forajare si filtrare a 01.03.2008 46,232 Vijulie Adi SIEMENS
plata avans 20% - asteptare
apelor tehnologice
livrare instalatie

obtinut Aviz de mediu pentru


, Agentia pentru dezafectarea statiei,valorificarea
Protectia Mediului deseurilor de fier rezultate,
Cta, SC OVIDIUS valorificarea amoniacului si a
o Dezafectare Statia Tudorache
2 01.03.2008 140,000 SRL, SC TERMO antigelului din instalatie, incheiat
frigorifica Fanel
INSTAL SERVICE contract prestari servicii
SRL, SC dezafectare instalatie cu TERMO
FRIGOTEHNICA SA INSTAL SERVICE nr.
462/23.11.2007 - in curs

o Incheierea activitatii de
incheiere contract neutralizare nr.
depozitare a namolurilor ISU Cta, APM Cta,
3 31.12.2008 120,190 Ana Dinu 15/19.01.2008, instiintare si
albastre (ferocianura de SC SETCAR SA
aprobare ISU Cta si APM Cta
potasiu)

o Incheierea activitatii de incheiere contract neutralizare nr.


ISU Cta, APM Cta,
4 depozitare a Substantele 31.12.2008 3,000 Lohan Vera 15/19.01.2008, instiintare si
SC SETCAR SA
toxice expirate aprobare ISU Cta si APM Cta

19
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Inginerie 2008
Master Managementul Sistemelor Integrate – anul II – semestrul I

7. Bibliografie

- Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995 modificata si completata conform OG


91/2002;
- HG 856/05.09.2002;
- “Managementul integrat al calitatii”, Constantin Oprean, Claudiu Vasile Kifor,
Octavian Suciu, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2005;
- “Note curs Protectia Mediului”, profesor Universitatea de Marina Civila Florin
Nicolae, Cosntanta , 2007;
- Diversa documentatie SC MURFATLAR ROMANIA SA.

20