Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manualul de zbor a fost conceput pentru a pune la dispoziţia piloţilor informaţii minime
necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţii de zbor.
DATE DESCRIPTIVE
IAR-46 este un avion foarte uşor cu structură metalică, biloc, destinat zborului de şcoală,
antrenament şi turism.
Construcţia este clasică, îmbinată prin nituire, cu locurile dispuse “cot a cot”, postul din
stânga fiind cel principal.
Aripa este trapezoidală, plasată jos, iar ampenajul este în formă de “T”.
Trenul de aterizare este semiescamotabil ( mecanic), amortizat, cu roată de bechie orientabilă
cuplată cu direcţia.
MOTOR
ELICE:
HOFMAN HO-V352F/170+6 FQ
- elice tip „viteză constantă”, cu pas comandat hidraulic
- diametru 1,76 m
DIMENSIUNI ŞI SUPRAFEŢE
Dimensiuni de gabarit:
- Anvergură 12,5 m
- Lungime 7,85 m
- Înălţime 2,15 m
Aripa
- Suprafaţă portantă 13,87m²
- Coardă medie aerodinamică(CMA) 1,237m
- Coarda la încastrare 1,5m
- Coarda la vârf 0,93m
- Alungire 9,4m
- Profil GA(W)-1
- Încărcare specifică maximă 55,7 kg/m²
- Unghi diedru 2º36'
- Unghi de săgeată(bord de atac) 2º18'
- Calaj aripă 4º
- Suprafaţă flapsuri 2×0,68m²
- Bracaj flaps 0º 20º 30º 40º
- Suprafaţă eleroane 2×0,41m²
- Bracaj eleron în sus 20º
în jos 30º
Ampenaj orizontal:
- Anvergură 3,48m
- Suprafaţă stabilizator 2×0,82m²
- Suprafaţă profundor 2×0,55m²
- Bracaj profundor în sus 25º
în jos 20º
- Suprafaţă compensator 2×0.07m²
- Bracaj compensator în sus 10º
în jos 30º
Ampenaj vertical:
- Suprafaţă derivă 0,84m²
- Suprafaţă direcţie 0,80m²
- Bracaj direcţie dreapta 30º
stânga 30º
Fuselaj:
- Lăţime maximă în cabină 1,1m
- Anvergură plan central 2,02m
Tren de aterizare:
- Ampatament 5,43m
- Ecartament tren de aterizare 1,59m
- Roată tren de aterizare tip 5".00-5"(3,5bar)
- Roata de bechie TOST tip 210×65mm(2,6bar)
LIMITĂRI DE VITEZĂ
VFE Viteza maximă cu flapsul 140 Nu se depăşeşte această viteză cu flapsul bracat
bracat (β=40º)
VLO Viteza maximă de manevrare 180 Nu se va scoate sau introduce trenul peste
a trenului această valoare
VLE Viteză maximă cu trenul scos 180 Nu se va depăşi această viteză cu trenul scos
MARCAREA VITEZOMETRULUI
GRUP MOTOPROPULSOR
Specificaţie ulei:
- Se vor utiliza numai uleiuri din clasificarea API clasa „SF”,”SG” sau dintr-o clasă
superioară.
- Se recomandă uleiurile cu aditivi pentru angrenaje ca cele utilizate la
motocicletele de mare performanţă.
- Nu se recomandă folosirea uleiurilor cu aditivi modificatori ai fricţiunii.
- Uleiurile de motocicletă pentru regim greu de lucru îndeplinesc toate cerinţele.
-
Atenţionare: Pentru alte informaţii privitoare la specificaţia uleiului şi pentru cazul utilizării
preponderente a benzinei AVGAZ 100LL (peste 30% din timpul de funcţionare a motorului)
se vor consulta Manualul Operatorului Rotax 912 şi Service Information 18 UL 97 R2-D/E.
Vâscozitate ulei: se recomandă uleiurile multigrad.
Lichid de răcire: amestec de 50% antigel concentrat cu aditivi anticoroziune şi 50% apă
distilată sau orice alt lichid de răcire echivalent (se vor respecta cu atenţie indicaţiile
producătorului lichidului de răcire). Rezultate satisfăcătoare se obţin cu „BASF Glzsantin
Anticorrosion” sau cu un lichid de răcire echivalent.
Notă: Se va consulta Manualul Operatorului Rotax 912 pentru alte recomandări importante.
Fabricant elice: HOFFMAN GmbH & Co KG PROPELLERSYSTEM
Model elice: HO-V352F/170+6 FQ
- elice tip „viteză constantă”, cu pas comandat hidraulic
- diametru 1,76m
Centraj
Limitele poziţiei centrului de greutate sunt:
- limită faţă: 19,57% din CMA (242mm)
- limită spate: 30,47 din CMA (377mm)
Evoluţii admise
Avionul este certificat în categoria avioane foarte uşoare (VLA) pentru regimul de zbor de zi
la vedere ( VFR-zi, cu excepţia condiţiilor de givraj).
Factori de sarcină
La masa maximă de 750 kg:
-factor maxim pozitiv + 4,4
-factor maxim negativ - 2,2
Echipaj minim
Echipajul minim: 1 pilot
Postul principal de comandă: postul din stânga.
Condiţii de funcţionare
Zborul de zi la vedere cu condiţia echipării minime cu:
- centuri de siguranţă pentru fiecare loc;
- vitezometru, altimetru şi busolă;
- litrometru, indicator presiune ulei, indicator temperatură ulei, turometru (cu
înregistrare ore funcţionare).
- indicator temperatură chiulasă, indicator presiune de admisie şi sesizor de
presiune minimă combustibil;
- aparat radio-comunicaţie VHF în stare de funcţionare.
Benzină
- capacitate rezervor 72 L
- cantitate utilizabilă 70 L
- cantitate neutilizabilă 2L
- benzină fără Pb min. 95 octani sau AVGYZ 100LL
Număr de ocupanţi
- 2 ocupanţi cu masa de 55÷172 kg – 1 pilot + 1 pasager.
PROCEDURI DE URGENŢĂ
INTRODUCERE
Capitolul conţine sub formă de checklist şi detailat procedurile pentru cazurile de urgenţă.
Cazurile de urgenţă, create de funcţionarea defectuoasă a motorului sau aeronavei, pot fi
înlăturate prin practicarea corectă a lucrărilor de întreţinere şi a controlului înainte de zbor.
Oprirea motorului
- elice____________________________pas mic
- viteză___________________________cca. 112 km/h
- procedura de pornire motor este identică ca în cazul pornirii la sol (motor cald sau
motor rece). Pornirea prin acţionarea scurtă a demarorului este posibilă la orice
viteză.
Dacă motorul nu porneşte, se încearcă pornirea motorului în regim moară de vânt. Se
efectuează următoarele operaţii:
- elice_____________________________pas mic
- manetă de gaz_____________________la ¼ din cursă spre plin
Avertizare: Dacă se depăşeşte mai mult de ¼ din cursa spre plin a manetei de gaz, există
pericolul supraturării motorului în primele momente după repornire, până când regulatorul de
pas începe să funcţioneze la parametrii normali.
- zbor în picaj______________________până la atingerea vitezei de 195 km/h
Avertizare: Pierderea de înălţime este de cca. 300m
Foc sau fum
Zbor planat
Aterizare forţată
a) Considerente generale
Aterizarea în condiţii deosebite (teren necunoscut) cere o recunoaştere (apreciere) din aer a
terenului (aprecierea denivelării, durităţii, direcţiei vântului, stării vegetaţiei, lungimii,
etc.)pentru a se proceda în conformitate cu posibilităţile oferite de teren.
O planare uniformă şi un contact lin cu solul la aterizare se va realiza la viteza minimă V=
115,7 km/h.
Notă: Se poate verifica vizual dacă zăvorul manetei de comandă escamotare tren de aterizare
este în poziţie corectă.
Dacă după repetarea operaţiei, semnalizarea nu este certă, caseta roşie este aprinsă, se va
proceda în felul următor:
- tren___________________________poziţia scos
- motor_________________________oprit
- elice___________________________pas mic
- elice___________________________la orizontală (prin acţionarea demarorului)
- contact cu solul___________________lin
g) Amerizare forţată
- volet________________________________________0º
- direcţia______________________________________contra vântului, pentru
vânt puternic şi apă agitată paralel cu valurile, pentru vânt slab şi valuri
mari.
- trenul de aterizare_______________________________sus
- elicea_________________________________________pas mic
- motor_________________________________________oprit
- cupolă_________________________________________deschisă
- poziţia avionului_________________________________uşor cabrat
Viteză limită
Apropierea de viteza limită este avertizată optic şi sonor cu aproximativ 10 km/h înainte de
afi atinsă ( avertizorul are ton modulat)
În apropierea vitezei de angajare (după avertizorul sonor începe să sune) apare şi o avertizare
aerodinamică manifestată prin uşoare scuturături, cu aproximativ 5 km/h înainte de angajare.
Angajarea în limita de viteză se produce blând, simetric, prin oscilaţii în tangaj.
Redresarea (scoaterea din angajare) se realizează prin împingerea manşei sau chiar simpla
eliberare a manşei. Redresarea este promptă cu o pierdere de înălţime de aproximativ 55÷85
m pentru zborul cu motorul redus şi 25÷35 m pentru zborul cu motorul la 75% PMC.
Pentru zborul în viraj, avertizarea se produce cu aproximativ 9 km/h înainte de atingerea
vitezei limită şi pierderea de înălţime la redresare variază între 30÷55 m funcţie de
configuraţia de zbor.
Defectarea genaratorului
Largarea cupolei
Avertizare: Înainte de rotirea elicei se va verifica prezenţa calelor la roţi sau dacă frâna de
parcare este acţionată şi dacă ambele circuite de aprindere sunt decuplate. În cabină trebuie
să fie o persoană cu experienţă.ROTIREA ELICEI SE FACE ÎN SENS NORMAL DE
ROTAŢIE, CU FERIRE DIN PLANUL DE ROTAŢIE A ELICEI, pentru a se evita
accidentarea.
8. Motor:
- se verifică dacă ambele circuite de aprindere sunt decuplate;
- se scot capotajele, se verifică starea lor;
- se verifică mişcarea liberă a cablului de comandă manetă gaz, a cablului de
comandă manetă şoc, a cablului de comandă clapetă aer admisie motor;
- se verifică, la postul stânga, funcţionarea blocajului pentru maneta de gaz şi
pentru comanda pas elice;
- se verifică mişcarea liberă a cablului de comandă a clapetei de răcire motor şi cele
cinci poziţii ale clapetei de răcire motor;
- se verifică nivelul uleiului, se completează dacă este nevoie, se urmăresc
indicaţiile din Manualul Operatorului Rotax 912;
Avertizare: Risc de ardere şi opărire. Verificările se efectuează doar când motorul este rece.
- se verifică nivelul lichidului de răcire, se completează dacă este nevoie până la
max. 2/3 din vasul de expansiune;
Notă: Nivelul lichidului de răcire trebuie să fie între marcajele de max. şi min. Ale vasului
de supraplin.
- se urmăresc eventualele scurgeri de combustibil, ulei sau lichid de răcire; dacă
sunt scurgeri se depistează sursa scurgerilor şi se remediază ;
- se verifică starea eşapamentului;
- se verifică starea bateriei;
- se verifică starea şi fixarea fişelor şi cuplajelor electrice;
- se montează capotajele, se verifică siguranţa prinderii.
Controlul înainte de zbor
Avertizare: Efectuaţi controlul înainte de zbor numai cu motorul rece sau doar călduţ. Risc
de ardere şi opărire.
- se verifică dacă nu sunt scurgeri de benzină, ulei şi lichid de răcire; dacă există,
remediaţi înainte de zbor;
- se răsuceşte pala cu mâna pentru verificarea schimbării uşoare a pasului.
Avertizare: Înainte de rotirea elicei se va verifica prezenţa calelor la roţi sau dacă frâna de
parcare este acţionată şi dacă ambele circuite de aprindere sunt decuplate. În cabină trebuie
să fie o persoană cu experienţă. ROTIREA ELICEI SE FACE ÎN SENS NORMAL DE
ROTAŢIE, CU FERIRE DIN PLANUL DE ROTAŢIE A ELICEI, pentru a se evita
accidentarea.
- se verifică elicea – să nu existe joc, jocul unghiular permis pentru pală este de 1º.
Se verifică prinderea, siguranţarea şi integritatea palei;
Notă: Nivelul lichidului de răcire trebuie să fie între marcajele de max. şi min. ale vasului de
supraplin.
- se verifică nivelul de ulei; dacă este cazul se completează. Se respectă indicaţiile
din Manualul Operatorului Rotax 912;
- se verifică comenzile motor;
- se verifică funcţionarea semnalizărilor prin apăsare pe butonul „TEST”, se aprind
becurile din casete şi sună avertizoarele. Pentru efectuarea verificării trebuie
cuplate întrerupătorul general şi disjunctorul pentru semnalizări, iar după
verificare acestea se decuplează;
- se verifică ca roţile să fie cu cale sau frâna de parcare acţionată;
- se verifică ca zona elicei să fie liberă.
c) Pornirea motorului
Avertizare: Nu porniţi motorul dacă sunt persoane în apropierea avionului.
- disjunctoarele______________________cuplate
- robinet de benzină__________________deschis
- întrerupătorul general________________cuplat
- pompă suplimentară benzină__________cuplată
- comandă şoc – motor rece____________trasă
- motor cald____________împinsă
- maneta de gaz______________________la poziţia „mers în gol”
- contact aprindere____________________cuplat (ambele circuite)
- manşa_____________________________trasă
- frâna de parcare_____________________decuplată, se acţioneză pedalele
- butonul demaror_____________________acţionat
Atenţionare: Demarorul va fi acţionat timp de max. 10 sec. (fără întrerupere), după care
urmează o perioadă de răcire de 2 min.
- maneta de gaz_______________________se acţionează până când se obţine o
funcţionare regulată la aprox. 2500 rpm.
Verificaţi dacă presiunea uleiului creşte în 10 sec. şi monitorizaţi presiunea uleiului în
continuare. Creşterea turaţiei motorului este permisă doar la valori constante ale presiunii
uleiului de peste 2 bar.
La o pornire motor cu temperatură scăzută a uleiului, continuaţi să observaţi presiunea
uleiului, deoarece ea poate să scadă.
- comanda şoc – motor rece______________oprit (amestec sărac).
Atenţionare: Pentru a nu se solicita reductorul, pornirea motorului se face cu maneta de gaz
la mers în gol sau cel mult deschisă la 10%. Se aşteaptă aprox. 3 sec. după aducerea manetei
de gaz înapoi la un regim de sarcină parţială, pentru a atinge o turaţie constantă, înainte de
reaccelerare.
Pentru a verifica cele două circuite de aprindere, se decuplează şi cuplează pe rând numai
câte un circuit de aprindere.
Atenţionare: Nu acţionaţi butonul demaror atâta timp cât motorul funcţionează. Aşteptaţi
până la oprirea completă a motorului.
e) Rulare:
- frână de parcare___________________decuplată (caseta de planşa de bord
stinsă)
- comanda pas elice_________________pas mic
- manşa___________________________poziţie neutră
- maneta de gaz_____________________acţionată progresiv pentru atingerea
vitezei de max. 10 km/h.
- manevrare avion __________________prin roata de bechie cuplată cu direcţia
(palonier)
- frână tren de aterizare( după nevoie, pentru oprire sau pentru micşorarea razei de
viraj)____________________________se acţionează fără brutalitate (bruscări)
- clapetă răcire motor________________deschisă sau în poziţie intermediară,
funcţie de temperatura mediului ambiant
.
f) Controlul înainte de decolare:
- centurile_______________________legate, ajustate
- cupola de plexiglas______________închisă, zăvorâtă
- temperatură ulei_________________minim 50º C
- combustibil _________________min. 10 L (funcţie de scopul zborului)
- robinet de combustibil__________deschis
- comenzile____________________funcţionare liberă
- volet________________________poziţie dorită (20º )
- compensator__________________neutru
- pompă suplimentară de benzină___în funcţiune, becul galben aprins
- clapetă răcire motor____________deschisă
- se obţine autorizaţia de decolare.
g) Decolare:
- volet_______________________20º
- maneta de gaz_______________progresiv turaţie maximă
- turaţie motor/ pres. admisie_____5800 rpm/ min. 27,2 in Hg (max. 5 min.)
- în rulare____________________se desprinde bechia la 50 km/h
- dezlipire____________________la viteza de 80-85 km/h
- palier______________________până la realizarea vitezei de 105 km/h
- viteza la 15 m înălţime_________105 km/h
h) Urcare:
- la viteza verticală pozitivă________tren „sus”
- viteza optimă de urcare__________105 km/h
- motor________________________5500 rpm. (putere max. continuă)
- volet_________________________0º
- viteza optimă de urcare__________ 108 km/h
- la H=150-200m________________se opreşte pompa suplimentară de benzină
(uzual la H de siguranţă)
- se urmăresc parametrii motor.
i) Croazieră:
- la înălţimea dorită_________________________se schimbă pasul – pas croazieră
- pentru alegerea regimului de croazieră dorit, se studiază capitolul „Informaţii
suplimentare”- „Croaziera”în care sunt date recomandări şi valori ale turaţiei,
presiunii de admisie, consumului orar de benzină, vitezei, consumului de benzină
la 100 km pentru croazieră maximă, croazieră economică şi croazieră rapidă.
- compensatorul____________________________anulează efortul.
Avertizare: La temperatura aerului sub 5º C, pentru prevenirea îngheţului la carburator, se
recomandă menţinerea temperaturii uleiului la peste 70º C şi tragerea comenzii aer
admisie.Se vor respecta indicaţiile, din Manualul Operatorului Rotax 912 S3, de la capitolul
referitor la exploatarea motorului în condiţii de vreme rece.
- viteza minimă de zbor Vso___________________80 km/h (cu turaţie de mers în
gol)
Notă: Evitaţi exploatarea motorului în afara domeniului normal de funcţionare, 90º÷110º C.
Pentru a provoca evaporarea posibilelor acumulări de apă, cel puţin o dată pe zi trebuie
mărită temperatura uleiului până la 100º C.
j) Zborul de apropiere:
- trenul de aterizare_________________________ scos
- elice____________________________________pas mic
- pompă suplim. de benzină ___________________pornită
- volet_____________________________________pe poz. Aterizare ( 40º )
- se selectează unghiul de pană din manşă (în tangaj)
- viteza pe pantă (Vopt=110÷120 km/h )__________se reglează cu ajutorul
manetei de gaz
Notă: La bracarea voletului sau reducerea motorului, cu trenul de aterizare escamotat, se
aprinde caseta de semnalizare roşie „Tren” şi funcţionează avertizorul sonor (ton continuu).
Notă: La bracarea voletului de la 0º la 40º ( poziţia de aterizare), apare o tendinţă de picaj
care se anulează printr-o uşoară tragere a manşei.La introducerea voletului de la 40º la 0º,
apare o tendinţă de de cabraj care se anulează printr-o uşoară împingere a manşei.
k) Aterizarea:
- viteza verticală________________sub înălţimea de 10m se micşorează unghiul
de pantă
- viteza la 15m H._______________105 km/h
- viteza de contact cu solul________80 km/h
- contactul cu solul______________pe trei puncte
- manşa_______________________trasă
- frâna roţilor (vit. Sub 40 km/h)____acţionată gradat
l) Ratarea aterizării
Dacă situaţia impune ratarea aterizării, se vor respecta următoarele:
- motor_________________________ plin (5800 rpm.)
- viteză_________________________115 km/h
- se începe urcarea
- la H. De 15 m __________________volet 0º (treptat)
- motor_________________________5500 rpm.
- Se continuă urcarea.
n) După aterizare:
- se va direcţiona aeronava____________________cu ajutorul palonierului
- pe perioada rulării nu se va tura motorul excesiv
- manşa (în timpul rulării)_____________________trasă la maxim.
o) Oprirea motorului:
În mod normal, când motorul nu a fost solicitat pe pantă şi la rulare, se opreşte prin
întreruperea aprinderii. După un rulaj îndelungat, dacă temperatura motorului a crescut,
înainte de rotire se ţine motorul la 2000 – 2500 rpm. timp de 2 – 3 min. şi se opreşte prin
închiderea robinetului de benzină.
p) Controlul după zbor:
- contactele electrice__________________________decuplate
- robinet de benzină___________________________închis
- se face un tur de control al întregii aeronave, urmărindu-şi aceleaşi puncte ca la
„Controlul înainte de pornirea motorului”
Opt lent
- viteza de intrare__________________________175 km/h
- turaţie motor_____________________________5500 rpm
- maneta de gaz____________________________plin
Viraj strâns
- viteza de intrare____________________________175 km/h
- inclinare maximă___________________________60º
- turaţie motor_______________________________5500 rpm.
- maneta de gaz______________________________plin
- viteza stabilizată____viraj dreapta______________150 km/h
viraj stânga_______________160 km/h
Şandela
- viteza de intrare______________________________175 km/h
- turaţie motor_________________________________5500 rpm.
- maneta de gaz________________________________plin
- viteza de ieşire________________________________95 km/h
- câştig de înălţime______________________________~100 m
La exploatarea avionului în sezon rece – temperaturi ale mediului la decolare mai mici de 5º
- se montează un obturator pe pnoul parafoc în zona clapetei de răcire motor. La incinta de
admisie se cuplează un tub gofrat pentru captarea aerului cald din spatele motorului.
PERFORMANŢE
Viteza limită
Vitezele prezentate în tabel sunt raportate la masa maximă – 750 kg, la nivelul mării.
Regim Poziţie volet Poziţie tren de Viteza de Pierderea de
motor aterizare angajare (km/h) înălţime (m)
IAS
Motor la Escamotat ( β = 0º ) Escamotat 87 85
ralanti, Escamotat ( β = 0º ) Scos 87 65
elicea pe Decolare ( β = 20º ) Escamotat 82 65
Decolare ( β = 20º ) Scos 82 65
pas mic
Aterizare ( β = 40º ) Escamotat 79 55
Aterizare ( β = 40º ) Scos 79 55
Motor 75%, Escamotat ( β = 0º ) Escamotat 80 25
elicea pe Escamotat ( β = 0º ) Scos 80 25
pas de Decolare ( β = 20º ) Escamotat 79 35
decolare Decolare ( β = 20º ) Scos 79 35
Aterizare ( β = 40º ) Escamotat 77 35
Aterizare ( β = 40º ) Scos 77 35
Performanţe de decolare
La masa maximă ( 750 kg ) în condiţii fără vânt, pe pistă de beton, la altitudinea de 0 km, în
atmosferă standard:
- distanţa de rulare_____________________________________185 m
- distanţa de decolare peste obstacol de 15 m________________409 m
Pentru alte situaţii, consultaţi tabelul de mai jos (distanţele sunt în metri):
H ISA -20º ISA -10º ISA ISA +10º ISA +20º
aerodrom ( - 5º ) ( + 5º C ) ( + 15º C ) ( + 25º C ) ( + 35º )
(m) Rulare Decolare Rulare Decolare Rulare Decolare Rulare Decolar Rulare Decol.
e
0 157 286 170 311 185 409 211 453 240 502
500 183 333 201 366 221 440 244 502 274 563
1000 216 395 240 432 269 490 302 552 345 630
1500 260 476 294 537 335 611 390 710 455 831
2000 323 590 372 680 437 797 521 951 643 1175
Distanţa de aterizare
La masa maximă admisă ( 750 kg ) în condiţii fără vânt, pe pistă cu beton, la nivelul mării şi
temperatura de +15º C este:
- distanţa de aterizare_________________________________171 m
- distanţa de rulare____________________________________110 m
Pentru alte situaţii, distanţa de aterizare, în metri, este dată în tabelul următor:
H ISA -20º ISA -10º ISA ISA +10º ISA +20º
aerodrom ( -5ºC ) ( +5º C ) ( +15º C ) ( +25º C ) ( +35º )
(m)
0 161 166 171 176 181
500 168 173 179 184 189
1000 176 181 187 192 198
1500 183 189 195 201 207
2000 192 198 204 211 217
Performanţe la urcare
1. Urcarea la decolare
- viteza_______________________________________108 km/h
- volet________________________________________20º
- tren de aterizare________________________________scos
- turaţie motor___________________________________5800 rpm. (max. 5 min.)
Vitezele de urcare la decolare, în m/s, sunt date în tabelul următor:
H ISA -20º ISA -10º ISA ISA +10º ISA +20º
aerodrom ( -5º C ) ( +5º C ) ( +15º C ) ( +25º C ) ( +35º C )
(m)
0 3,68 3,42 3,17 2,93 2,70
500 3,34 3,08 2,83 2,60 2,37
1000 3,01 2,75 2,50 2,26 2,03
1500 2,67 2,41 2,16 1,92 1,70
2000 2,34 2,07 1,83 1,59 1,36
2500 2,00 1,74 1,49 1,25 1,02
3000 1,66 1,40 1,15 0,92 0,69
3500 1,33 1,07 0,82 0,58 0,35
4000 0,99 0,73 0,48 0,24
2. Urcare la croazieră
- viteza________________________________________112 km/h
- volet_________________________________________0º
- tren de aterizare________________________________sus
- turaţie motor___________________________________5500 rpm.
Vitezele de urcare la croazieră, în m/s, sunt date în tabelul următor:
H ISA -20º ISA -10º ISA ISA +10º ISA +20º
aerodrom ( -5º C ) ( +5º C ) ( +15ºC ) ( +25º C ) ( +35º C )
(m)
0 4,18 3,86 3,55 3,25 2,96
500 3,76 3,44 3,13 2,83 2,54
1000 3,34 3,02 2,70 2,41 2,12
1500 2,92 2,59 2,28 1,99 1,70
2000 2,50 2,17 1,86 1,56 1,28
2500 2,08 1,75 1,44 1,14 0,86
3000 1,66 1,33 1,02 0,72 0,44
3500 1,24 0,91 0,60 0,30 0,01
4000 0,81 0,49 0,18
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Croaziera
Recomandări generale:
- Se vor evita regimurile motor caracterizate prin presiune de admisie maximă
( corespunzătoare altitudinii de zbor ) deoarece conduc la creşterea consumului de
combustibil.
- O scădere a presiunii de admisie cu aprox. 1 in.Hg faţă de valoarea maximă
conduce la scăderea consumului orar fără o diminuare notabilă a vitezei.
- Pentru un zbor de croazieră economic se poate utiliza o turaţie cuprinsă între
4800 - 5000 rpm. şi o presiune de admisie redusă cu aprox. 2-3 in.Hg faţă de
valoarea max. corespunzătoare altitudinii de zbor.
- Pentru un zbor de croazieră rapidă se poate utiliza o turaţie cuprinsă între 5100 –
5300 rpm. şi o presiune de admisie redusă cu aprox. 1 in.Hg faţă de valoarea
max. corespunzătoare altitudinii de zbor.
Corecţii pentru abaterea de la condiţiile standard:
- ISA +10º - se obţine acelaş consum ca în condiţiile stadard prin ridicarea presiunii
de admisie cu 0,3 in.Hg şi scăderea altitudinii de zbor cu 150 m
- ISA - 10º - se obţine acelaş consum ca în condiţiile standard prin scăderea
presiunii de admisie cu 0,3 in.Hg şi creşterea altitudinii cu 150 m.
Autonomia de zbor
Distanţele de rulare şi decolare pe pistă de iarbă sunt cu 25% mai mari faţă de cele pe pistă
de beton
Valorile distanţelor de aterizare pe pistă cu iarbă cresc cu 15% faţă de valorile distanţelor de
aterizare pe pistă betonată.
Performanţe de planare
- În configuraţia lisă şi cu clapeta de răcire motor închisă, fineţea este mai mare de
1:11 la viteza de 110 km/h. Fineţea se menţine aproximativ la aceaşi valoare până
laviteza de 120 km/h.
- Viteza de cădere este de 2,7 m/s
- Menţinând aeronava la viteza de 110 km/h, la fiecare 100 m pierduţi pe verticală
se parcurg sigur 1100 m.
Masa minimă
Limitele admise:
- centraj faţă: 19,57% - 242 mm CMA
- centraj spate: 30,47% - 377 mm CMA
Nu se utilizează lesturi suplimentare de corectare a centrajului în toată gama normală de
încărcare cu pilot (piloţi):
- minim 1 pilot: 55kg
- maxim 2 piloţi: 86 – 172 kg
DESCRIEREA SISTEMELOR
Introducere
Avionul foarte uşor IAR-46 este proiectat şi construit de IAR-SA Braşov, în concordanţă cu
cerinţele regulamentului JAR-VLA.
Structură
Fuselaj
Structura fuselajului este metalică de tip semi-cocă, cu lonjeroane, lise, panouri şi învelişuri
asamblate prin nituri.
În partea anterioară a fuselajului se află compartimentul motor, despărţit de cabină de un
panou parafoc. Motorul se fixează pe un suport motor, din ţevi sudate, aflat în
compartimentul motor.
În zona centrală a fuselajului se află cabina şi planul central.
Cabina are două posturi de pilotaj poziţionate „cot la cot” . Scaunele posturilor de pilotaj au
spătarele reglabile. Pentru centurile de siguranţă sunt prevăzute câte 4 puncte de prindere în
structură la fiecare post de plotaj. Cabina este protejată de un parbriz fix şi o cupolă
culisantă, ambele din plexiglas montat pe un schelet metalic.Cupola culisantă are pe arcada
superioară o manetă de largare a cupolei pentru cazurile de urgenţă.
Planul central are prevăzut un cheson transversal consolidat pentru prinderea trenului
principal de aterizare, iar în extremităţi feruririle de prindere ale aripilor.
În partea posterioară a fuselajului se află deriva, cu ferurile de prindere pentru ampenajul
orizontal, şi capabilităţile de montare a bechiei.
Aripi
Aripile, de formă trapezoidală, au o construcţie metalică mono-lonjeron, cu un lonjeron
auxiliar spre bordul de fugă. Se fixează de planul central prin intermediul unor feruri.Fiecare
aripă este echipată cu: eleron, volet şi bord marginal, toate metlice.
Ampenaje
Ampenajul orizontal este alcătuit din două semi-ampenaje, fiecare fiind alcătuită din
stabilizator, profundor şi compensator profundor. Cele două semi-ampenaje se montează în
ferurile din partea superioară a derivei şi pot fi pliate de o parte şi de cealaltă a acesteia în
scopul uşurării transportului avionului. Stabilizatoarele şi compensatoarele profundoarelor au
o structură complet metalică, iar profundorul are structură metalică cu înveliş din material
textil impregnat şi vopsit.
Ampenajul vertical este alcătuit din derivă, care este direct asamblată de fuselaj şi direcţie.
Deriva este complet metalică, iar direcţia are o structură metalică cu înveliş din material
textil şi vopsit.
Comenzi de zbor
Comenzile de zbor sunt de tip mecanic, convenţionale.
Pentru eleroane şi voleţi mişcarea este transmisă printr-un sistem de comandă alcătuit din
leviere şi tije, iar pentru profundoareşi direcţie printr-unul alcătuit din tije şi cabluri.
Comanda compensatorului profundorului se face prin cabluri.
Din cabină, eleroanele şi profundoarele sunt acţionate de la manşă, câte o manşă pentru
fiecare post de pilotaj; voleţii sunt acţionaţi de la maneta comenzii volet, poziţionată între
scaune; direcţia de la palonierele aflate la fiecare post de pilotaz; compensatoarele
profundoarelor sunt acţionate de la comanda compensator profundor aflată sub planşa de
bord, pe partea dreaptă a consolei inferioare.
Planşa de bord
Planşă de bord standard.
Tren de aterizare
Trenul de aterizare este alcătuit dintr-un tren de aterizare principal, semiescamotabil şi
amortizat, şi o roată de becchie, orientabilă, cuplată cu direcţia.
Trenul de aterizare principal, prins de structură în zona planului central, are o construcţie
sudată. Cele două jambe, care intră în alcătuirea trenului principal de aterizare, sunt
prevăzute cu amortizoare oleo-pneumatice. Roţile au frâne cu disc acţionate hidraulic.
Sistemul de acţionare a trenului de aterizare principal este mecanic, acţionarea efectuîndu-se
prin intermediul comenzii escamotare tren. Trenul are un sistem de avertizare, cu micro-
întrerupător, pe planşa de bord sistemul având lămpi pentru semnalizarea poziţiei şi zăvorârii
trenului. Tot pe planşa de bord este semnalizată frânarea roţilor trenului.
Bechia are de asemenea o construcţie sudată, având un amortizor din cauciuc.
Pentru manevre la sol roata de bechie poate fi decuplată de direcţie, putând astfel să fie rotită
cu 360º.
GRUP MOTOPROPULSOR
Motor
Este de tip ROTAX 912 S3, în 4 timpi, cu patru cilindrii orizontali opuşi, cu aprindere dublă
electronică, cu un arbore cu came şi tije împingătoare, cu răcire cu lichid de răcire a chiulasei
şi răcire cu aer a cilindrilor, cu carter uscat cu ungere forţată, cu două carburatoare de
depresiune constantă, cu arbore pentru elice cu pas fix, acţionată printr-un reductor cu
amortizor de şoc şi ambreiaj de suprasarcină integrate, şi cu generator de curent alternativ cu
redresor regulator extern.
Puterea maximă este de 98,6 CP la turaţie de 5800 rpm (max. 5 min.), puterea max. continuă
este de 92,5 CP la turaţie de 5500 rpm.
Următoarele accesorii intră în componenţa motorului:
- starter electric (12 V; 0,6 W )
- regulator hidraulic pas elice tip „viteză constantă”
- pompă ulei
- pompă de apă
- pompă mecanică de combustibil.
Comenzile motor sunt următoarele:
- manetă de gaz
- comandă şoc
- comandă aer admisie motor
- comandă clapetă răcire motor.
Benzina utilizată este: fără Pb. De min. 95 OCT. sau AVGAZ 100 LL.
Montare motor.
Este montat pe un suport motor, cu o construcţie din ţevi sudate. Suportul motor este prins de
ferurile de pe panoul parafoc prin intermediul unor şuruburi. Motorul este prins de suportul
motor, prin intermediul unui inel, prin şuruburi.
Compartimentul motor este protejat de două capotaje metalice, unul superior şi altul inferior.
Capotajele sunt prinse de fuselaj cu ajutorul unor turnicheţi.
Elice
Elicea HOFFMANN HO-352F/170+6 FQ este o elice cu două pale, tip „viteză constantă”, cu
pas comandat hidraulic. Palele sunt din lemn, cu bandaj din aliaj de aluminiu. Diametrul
elicei este de 1,76 m.
Sistemul de comandă pas elice este dublat, pentru fiecare post de pilotaj existând câte
ocomandă pas elice pe planşa de bord. La postul de pilotaj principal, care este cel din stânga,
se află un blocaj comun pentru comanda pas elice şi maneta de gaz.
Comenzi motor
Sistemul de comandă gaz este dublat, pentru fiecare post de pilotaj existând câte o manetă de
gaz pe planşa de bord. La postul de pilotaj principal se află un blocaj comun pentru comanda
pas elice şi maneta de gaz.
Comanda şoc, comanda aer admisie motor şi comanda clapetă de răcire motor sunt
poziţionate central pe planşa de bord şi pe consolă, astfel încât ambii piloţi au acces la ele.
INSTALAŢIA DE COMBUSTIBIL
Are în componenţă:
- un rezervor, amplasat ăn fuselaj, în zona din spatele scaunelor piloţilor;
- o pompă electrică suplimentară de combustibil, acţionată de la un întrerupător de
pe planşa de bord;
- un filtru de combustibil, cu un sistem de purjare al apei comandat din cabină de la
comanda aflată în spatele scaunului pilotului din dreapta;
- un robinet de combustibil, care este acţionat de o manetă aflată în partea centrală
a planşei de bord;
- conducte flexibile, în compartimentul motor, şi conducte rigide.
INSTALAŢIA ELECTRICĂ
Se compune din:
- partea de generare şi pornire, aflată în compartimentul motor. Generatorul este
încorporat în carcasa motorului, curentul generat este de 12V, puterea lui maximă
este de 250W. Nodul energetic conţine: un regulator-redresor, un condensator de
netezire, siguranţe, releu de comandă pentru demaror şi baterie acumulator.
Voltampermetrul, aflat pe planşa de bord, este conectat la bornele unui şunt.
- partea de consumatori, cu următoarele grupe componente: grupa de instrumente
control motor, grupa de semnalizări acustice şi optice şi grupa echipamentelor
electrice opţionale.
De partea de consumatori este legată şi comanda de pornire pompă suplimentară de
combustibil.
Întrerupătorul general se află pe planşa de bord, în partea stângă, jos.
Toate circuitele electrice sunt protejate prin disjunctoarele montate pe planşa de bord, în
partea dreaptă, jos.
Pe avion este montată o priză parc pentru cuplarea la o sursă externă de alimentare de 12Vcc,
pentru cazul temperaturilor atmosferice foarte scăzute, când bateria nu se poate asigura
energia de pornire a motorului.
Priza de presiune totală este montată pe intradosul aripii stângi. Conductele instalaţiei
anemo-baro sunt flexibile, în zonele de cuplare cu aparatele de bord şi zona de legătură
aripă-plan central, şi rigide.
Cupola cabinei este prevăzută, pe ambele laturi, cu câte o fereastră mică culisantă pentru
aerisire.
Încălzirea cabinei avionului se face cu ajutorul instalaţiei de încălzire. Reglarea temperaturii
aerului introdus de instalaţie în cabină se face de la selectoarele de aer cald/rece, aflate pe
consola centrală, de sub planşa de bord.
INSTALAŢIA ANTIINCENDIARĂ
EXTINCTOR BA 51015R-3
Descriere generală
Este utilizat pentru stingerea incendiilor provocate de lichide inflamabile, echipamente
electrice şi materiale nemetalice (hârtie, lemn, textile, gaze). Pentru încărcare se foloseşte
soluţie BCF-HALON 1211.
Veificarea greutăţii se face la fiecare 12 luni (pierderea max. admisă este de 10g). Scăderea
masei cu mai mult de 10g impune reîncărcarea extinctorului.
Durata de viaţă este de 10 ani.
Date tehnice:
- Masa extinctorului plin (fără suport): 2,069 kg
- Masa încărcăturii: 1,500 kg
- Temperatura de exploatare: - 25º C +55º C (domeniul max. admis -40ºC +70ºC)
- Presiunea de testare: 24 bar.
- Presiunea de operare: 8,5 ± 10% bar la +20ºC
Utilizarea extinctorului
- Se scoate extinctorul din suport desiguranţând şi deschizând centurile de prindere;
- Se menţine în poziţie verticală, se desface siguranţa de culoare roşie din capacu
mânerului acţionând-o în sensul săgeţii gravate pe aceasta;
- Se apropie extinctorul de sursa de incendiu cu duza de evacuare spre baza flăcării
şi se apasă pe mânerul de declanşare.
Avertizare
- Lipsa discului roşu de pe mânerul extinctorului indică faptul că acesta a fost
folosit.
- Extinctorul trebuie reîncărcat, indiferent că a fost sau nu utilizat complet.
- Agentul de lucru al extinctorului poate fi periculos pentru respiraţie la eliberarea
în spaţii închise.
- Încărcarea şi lucrările de întreţinere se fac numai de către fabricant sau în atelier
autorizat de acesta şi se consemnează în Fişa Matricolă ce-l însoţeşte.
Generalităţi
Echipamentul, montat pe planşa de bord, are amplasate pe panoul frontal toate comenzile şi
afşajele necesare funcţionării.
Ecipamentul de cap (căşti) se află montat pe panoul spate piloţi.
Instalaţia este alimentată la 12V (reţeaua de pe avion) prin intermediul unui disjunctor.
Butoanele de emisie se află pe cele două manşe.
Caracteristici tehnice:
- Nr. canale: 760
- Canale memorate: 99
- Fregvenţa de lucru: 118,00 ÷ 136,975 MHz în trepte de 25 KHz
- Consum: - Standby: 70mA
- Recepţie: 500mA
- Emisie: 2,5 A
- Temperatura mediului ambiant: -20ºC +55ºC
PORNIRE
Atenţionare: În timpul pornirii sau opririi motorului aparatul trebuie să fie deconectat.
Se rrroteşte butonul de pornire. Pe afişaj trebuie să apară 188,88 clipitor; timp de 2 sec.
(aparatul îşi efectuează autotestul)
După terminarea testului, dacă aparatul se găseşte în condiţie bună, este afişat modul în care
a fost selectat anterior opririi. Dacă aparatul este defect, afişajul clipeşte aprox 5 sec. Un
raport despre defectul depistat poate fi afişat prin apăsarea butonului STO.
OPERARE
Moduri de lucru:
1. Standard (afişează frecvenţa de lucru şi pe cea preselectată)
2. Afişează frecvenţa activă; nu se afişează frecvenţele preselectate dar scanează
toate frecvenţele.
3. Afişează frecvenţa activă şi temperatura ( opţional, nu este montat traductorul
de temperatură)
4. Afişează frecvenţa activă şi tensiunea sursei de alimentare.
5. Mod de lucru Service. Setarea se face numai la sol de către personalul de
întreţinere.
Mase şi centraje
Masa echipamentului, inclusiv echipamentul de cap, este de aprox. 1 kg. Prin montarea
echipamentului se menţine poziţia centrului de greutate al avionului în limitele centrajului.
INSTALAŢIA RADIO NAV BECKER NR. 3301-(2)
Generalităţi
Cutia de comandă este amplasată pe planşa de bord. Receptorul este amplasat în structura ce
susţine planşa de bord; antena este pe partea inferioară a aeronavei.
Pe partea frontală a cutiei de comenzi se află comenzile, cu afişaj. Indicatorul aparatului este
poziţionat pe planşa de bord (partea stângă)
Pe planşa de bord, în zona centrală (lângă eticheta busolă) se află butonul de comandă
TO/FROM
(QDM/QDR).
Instalaţia este alimentată la 12V (reţeaua avionului) prin intermediul unui disjunctor notat cu
NAV.
Caracteristici tehnice:
- Consum: max. 120 mA
- Temperatura mediului ambiant: -20ºC ÷ +55ºC
- Frecvenţa de lucru: 108,00 ÷ 117,95 MHz
- Eroare: ±2º
Pornire
Atenţionare: În timpul operaţiilor de pornire sau oprire motor, staţia trebuie să fie oprită.
1. Se verifică poziţia disjunctorului NAV
2. SE acţionează butonul de pornire (ON/OF). Dacă selectorul de canale se
află ăn poziţia A, apare pe display ultima frecvenţă utilizată. Dacă
selectorul se află în altă poziţie, atunci apare o frecvenţă memorată.
3. Se aduce selectorul la poziţia A, se apasă butonul STORE. Cursorul
vertical (pointer) al indicatorului, deviază jumătate di cursă şi dispare
steguleţul VOR/LOC. Dacă bateria memoriei s-a descărcat, va apărea
frecvenţa 112,00 MHz.
4. Se selectează frecvenţa dorită. Dacă se poate recepţiona un semnal –
steguleţul de atenţionare VOR/LOC – dispare.
5. Se roteşte selectorul de „curs” – „OBS” ( de pe indicator) până indicele
TO/FROM arată „TO” şi indicele vertical (pointer) se poziţionează pe
centru. Indicatorul de cursă va indica direcţia magnetică spre staţia VOR.
Deviaţia de curs pe perioada de apropiere este indicată de indicele
(pointer) vertical în direcţia de corecţie. După trecerea deasupra staţiei
VOR indicatorul TO/FROM se schimbă din „TO” în „FROM”. Dacă se
păstrează direcţia zborului în continuare, (acelaş curs), indicele de curs, cu
indicele vertical în centru va arăta linia direcţiei magnetice de la staţia
VOR peste care a zburat.
Memorarea frecvenţelor
- Selectarea de canale în poziţia A;
- Se alege frecvenţa prin intermediul selectorului de frecvenţă în MHz şi al celui în
KHz;
- Selectorul de canale se poziţionează pe memoria dorită;
- Se apasă butonul STORE.
VOR Radial
- Se selectează frecvenţa staţiei VOR
- Nu se acţionează VOICE – se reglează volumul din VOL;
- Din comutatorul TO/FROM, aflat deasupra receptorului, (TO=QDM,
FROM=QDR) se cuplează informaţia dorită. Valoarea QDR de pe afişaj este
însoţită de F (ex. 180F). Pentru schimbarea modului de operare din QDM în QDR
se acţionează comutatorul o singură dată în direcţia dorită.La a doua acţionare in
aceiaşi direcţie pe afişaj apare frecvenţa canalului activ.
- După fiecare schimbare de canal trebuie acţionat butonul TO-FROM.
- Dacă nu se recepţioneazã semnal VOR sau s-a defectat instalaţia apare OFF.
Mase şi centraje
Masa echipamentului inclusiv echipamentul de cap este 1,65 kg.
Prin montarea echipamentului se menţine poziţia centrului de greutate al avionului în
limetele centrajului.
Generalităţi
Echipamentul este montat pe planşa de bord şi în structura adiacentă are amplasate pe panoul
frontal toate comenzile şi afişajele necesare funcţionării.
Instalaţia este alimentată la 14Vcc, reţeaua avionului
Caracteristici tehnice:
- Frecvenţa de recepţie: 1030 MHz ±0,2 MHz
- Frecvenţa de emisie: 1090 MHz ±3 Mhz
- Temperatura mediului ambiant: -20ºC ÷ +55º
Pornire
Atenţíonare: În timpul operaţiilor de pornire sau oprire motor, staţia trebuie să fie oprită.
- Se cuplează disjunctorul ATC şi alimentarea cu energie electrică a aeronavei.
- Se comută selectorul de mod de pe poziţia OFF pe SBY. Urmează un autotest
timp de trei sec.
- Faza de încălzire durează 30 sec. În această perioadă, după cele trei sec. De
autotestare, se semnalizează intermitent „SbY” pe linia de mod a display-ului. Nu
se poate transmite în acest timp.
Funcţionare
Coduri speciale
- Se pot memora şi activa două coduri utilizator:
• un cod VFR definit de utilizator (cu butonul VFR)
• un cod transponder definit de utilizator (cu butonul CODE)
- Pentru memorarea unui cod nou, se procedează astfel:
• se setează codul de memorat
• se apasă butonul de memorare coduri STO
• se apasă în următoarele 3 sec. unul din cele două butoane
menţionate menţionate la primul punct. Dacă se depăşeşte
cele trei sec. memorarea codurilor este anulată.
• dacă butonul STO nu a fost apăsat anterior apăsării unuia
din butoanele VFR sau CODE, atunci codul memorat cu
aceste butoane apare pe display şi devine activ după trei
sec.
- Pentru activarea unui cod memorat se procedează astfel:
• se apasă unul din butoanele VFR sau CODE; codul
memorat devine vizibil pe display şi devine activ după 3
sec.
• dacă se apasă din nou butonul apăsat anterior în răstimpul
celor 3 sec. codul setat anterior devine activ.
Testare
Se poate face un test complet după faza de încălzire, prin apăsarea simultană a butoanelor
VFR şi CODE. Dacă în urma testării sunt detectate defecte, codurile acestora sunt afişate pe
display după ce butoanele apăsate sunt eliberate:
• E1 – memoria ROM defectă
• E3 – memoria EEPROM defectă
• E5 – interfaţă defectă
• E6 – memoria RAM defectă
Codurile de urgenţă
7500 pentru deturnare
7600 defectarea radio
7700 situaţie de urgenţă la bord care prezintă un risc direct asupra avionului
Radarul va decodifica automat. Selectarea codurilor se face pe poziţia SBY.
Mase şi centraje
Masa instalaţiei este de aprox. 1,2 kg.
Prin montarea echipamentului se menţine poziţia centrului de greutate al avionului în limitele
centrajului.