Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice

Departamentul Finanţe şi Bănci

Caiet de sarcini
la disciplina „Finanțele întreprinderii”
Varianta 1

Elaborat:
Andronic Adrian
Grupa FB1901

Coordonat:
Doga-Mîrzac M.,
dr.hab.,conf.univ.

Chişinău 2020
 Aplicația 1
Analizați posibilitățile de finanțare ale întreprinderii (în baza indicatorilor capacitatea de
îndatorare globală și la termen).

Indicatorii de îndatorare

Suma
Indicatori posibilă de
Formula de calcul Calculul
împrumutat,
lei
1.Posibilitatea maximă de CIG=(Datorii X1=2*CP1-DT1=2*51239293-
77 473 147
îndatorare globală totale+x)/(Capital 25005439
propriu)<=2 X2=2*CP2-DT2=2*63516916-
104 208 162
22825670
2.Posibilitate de îndatorare la CIT=(Datorii la X1=CP1-Dter1=51239293-
34 529 178
termen termen+x)/(Capital 16710115
propriu)<=1 X2=CP2-Dter2=63516916-
49 042 211
14474705
X1 – suma posibilă de împrumut la începutul perioadei de gestiune
X2 - suma posibilă de împrumut la sfîrșitul perioadei de gestiune
Concluzii:
În baza datelor din tabel, observăm că entitatea analizată dispune de un grad de îndatorare
nesaturat, iar suma maximă pe care o poate împrumuta constituie 104 208 162 lei (49 042 211 lei
– la termen) la sfîrșitul perioadei de gestiune, ceea ce reprezîntă o creștere față de începutul
perioadei – 77 473 147 lei global și 34 529 178 lei la termen.

Aplicația 2
Analizați echilibrul financiar al întreprinderii.
Analiza fondului de rulment

Indicatori Anul Anul de Abaterea Abaterea

precedent, lei gestiune, lei absolută, lei relativă
1. Active 58908236 60147831 1239595 2,10%
imobilizate
2. Active circulante 17336496 26194755 8858259 51,10%

3. Capital propriu 51239293 63516916 12277623 23,96%

4. Datorii pe termen 16710115 14474705 -2235410 -13,38%

lung
5. Datorii curente 8295324 8350965 55641 0,67%

6. Fond de rulment 9041172 17843790 8802618 97,36%

Concluzii:
În baza datelor tabelare, observăm că entitatea a înregistrat o creștere esențială a fondului de
rulment(aproximativ de 2 ori), fapt datorat creșterii cantității de active circulante cu 8858259 lei,
ce reprezînta 51% creștere, în timp ce datoriile curente au rămas practic la același nivel (creștere
cu mai puțîn de 1%). Putem constata că această creștere de AC se datorează creșterii capitalului
propriu (12277623 lei absolut, sau 24% în valoare relativă). Entitatea prezîntă rezultate pozitive,
conșiderînd că a înregistrat scăderi la capitolul datorii pe termen lung (apx. 13,5%), dar în același
timp, se observă o stagnare în învestiții, căci activele imobilizate au ramas practic la același nivel
(crestere de 2%).

Aplicația 3
Analizați activele imobilizate (activele pe termen lung) ale întreprinderii.
Indicatorii structurii activelor imobilizate

Indicatori Formula de calcul Calculul Valoarea

1.Rata imobilizărilor (Active imobilizate) / Ri1=58908236/76244732 77,26%
(Total active) *100%
Ri2=60147831/86342586 69,66%
*100%
2.Rata compoziției (Mijloace fixe) / RCT1=43596869/17336496 251,47%
tehnice (Active circulante) *100%
RCT2=43868326/26194755 167,46%
*100%

Concluzii:
Cum s-a menționat și mai sus, se observă o creștere a activelor circulante și o stagnare a celor
imobilizate, astfel încît ponderea imobilizărilor a scazut de la 77 la 69% pe timpul perioadei de
gestiune. Din același motiv a scăzut și rata compoziției tehnice, de la 251 la 167 procente, fapt ce
ne spune ca imobilizările nu sunt folosite la fel de eficient.

Aplicația 4
Analizați structura activelor circulante (activelor curente) ale întreprinderii.
Indicatorii structurii activelor circulante
Indicatori Formula de calcul Calculul Valoarea
1.Rata activelor (Active circulante) / Rac1=1-Ri1=1-0,7726 22,74%
circulante (Total active)
Rac2=1-Ri2=1-0,6966 30,34%
2. Rata creanțelor (Creante) / (Active Rc1=1958110/17336496 *100% 11,29%
circulante)
Rc2=4521090/26194755 *100% 17,25%
Concluzii:
La Aplicația 3 datele obținute sunt invers proporționale cu cele din Aplicația dată, de unde se
putea deduce că activele circulante au avut o creștere în timpul perioadei de gestiune(scădere a
activelor imobilizate), fapt demonstrat prin datele obținute: creștere de la 22 la 30 % în ponderea
activelor. La fel a crescut și rata creanțelor în activele circulante, cu apx. 6 puncte procentuale.
Această observare ne ”spune” că s-a schimbat puțin politica financiară a întreprinderii, mărind
volumul de vînzări în bază de crențe. Astfel activele se află într-o mișcare mai rapidă și ne se
cheltuie pe elemente de întreținere a marfurilor.

Aplicația 5
Analizați indicatorii eficienței utilizării activelor circulante(activelor curente)
Indicatorii vitezei de rotație a activelor circulante
Indicatori Anul Abaterea Abaterea
Anul curent
precedent absolută relativă
1.Active circulante, lei 17336496 26194755 8858259 51,09%
2.Venit din vânzări, lei 48284811 71522609 23237798 48,12%
3. Număr de rotații 2,78515399 2,730417177 -0,054736813 -1,96%
4. Durata unei rotații, zile 130 132 2 2%
5. Efect de încetinire, lei/zi 397347,828

Număr de rotații: n= (Venit vînzări)/(Active circulante)

n1= 48284811/17336496=2,78 n2= 71522609/26194755=2,73
Durata unei rotații: D= (Active circulante)/(Venit vînzări) x 360 zile= 1/n x 360 zile = 360/n
D1= 360/n1=360/2,78=130 D2= 360/n2=132
Efectul de încetinire: E=(D2-D1)(Venit vînzări 2) / 360 zile
E= (132-130)x71522609 / 360 = 397 347 lei/zi
Concluzii:
Entitatea înregistrează un efect (negativ) de încetinire de 397 347 lei/zi ( proportțonal cu marirea
cu 2 zile a duratei unei rotații). Acest fapt se datorează creșterii mai mari a activelor circulante
comparativ cu cea a veniturilor din vînzări. Fenomenul este unul normal, considerînd creșterea
bruscă a activelor circulante cu 51%. Entitatea are nevoie de timp pentru a calibra procesul de
producție la așa difereță de cantitate a activelor curente. În aceste 2 zile de încetinire,
întreprinderea înregistrază o pierdere de 794 695 lei.
Aplicația 6
Întreprinderea «X» estimează următoarele încasări și plăți ce urmează a avea loc pe parcursul
semestrului I al anului curent:

I. Plăți

- plata furnizorilor se efectuează conform următorului grafic:

30% din valoarea materiei prime achiziționate se achită în momentul procurării
50% din valoarea materiei prime achiziționate se achită peste o lună
20% din valoarea materiei prime se achită peste 2 luni după procurare.

Graficul de aprovizionare:

Luna Decembrie Ianuarie Februarie Martie

(anul precedent)

Valoarea 785 825 655 505

(mii lei)

-plata dividendelor constituie 40% din profitul net al anului precedent și se va efectua în luna
ianuarie (Profitul Net =1.274.505)
-plata pentru arendă se efectueăza în ultima luna a trimestrului 8500 lei
-plata impozitului pe imobil se achită în luna iunie 385 lei
-plata salariilor are loc lunar și constituie 25% din venitul din vânzări a lunii precedente.

Plățile față de furnizori repartizate pe luni (mii lei)

Plăți Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Procurări
Decembrie (785) 235.5 392.5 157
Ianuarie (825) 247.5 412.5 165
Februarie (655) 196.5 327.5 131
Martie (505) 151.5 252.5 101
Total 235.5 640 766 644 383.5 101

Plățile totale pentru trimestrul I (mii lei)

Luna Plata Plata Plata pentru Plata Total plati
furnizorilor dividendelor arenda salariilor

Ianuarie 640 509,802 120,5 1270,302

Februarie 766 286,125 1052,125

Martie 644 8,5 310 962,5

II. Încasări

- Încasarea numerarului din vânzarea produselor se va efectua conform următorului grafic:

pentru 40% din vânzări, plata se face în luna livrării,
pentru 50% din vânzări, plata se face în luna următoare,
pentru 10% din vânzări, plata se face în luna a doua de la livrare.
Întreprinderea planifică vânzarea produselor către consumatori, precum urmează:

Luna Decembrie Ianuarie Februarie Martie

(anul precedent)

Valoarea(mii lei) 1205 1355 1105 805

Alte încasări de mijloace bănești:

-redevențe financiare 1300 lei lunar
-restituirea împrumutului în valoare de 170.000 lei în luna ianuarie.

Încasările din vînzări repartizate pe luni (mii lei)

Încasari Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Vînzari
Decembrie (1205) 482 602.5 120.5
Ianuarie (1355) 542 677.5 135.5
Februarie (1105) 442 552.5 110.5
Martie (805) 322 402.5 80.5
Total 482 1144.5 1240 1010 513 80.5

Încasările totale pentru trimestrul I (mii lei)

Luna Încasări din Încasări din Restituirea Total

vînzări redevente împrumutului încasări

Ianuarie 1144.5 1,3 170 1315,8

Februarie 1240 1,3 1241,3

Martie 1010 1,3 1011,3

Să se elaboreze bugetul entității.

Bugetul entității pe perioada primului trimestru (lei)

Operatiuni Ianuarie Februarie Martie Trimestrul I
Sold inițial 0 45 498 234 673 0
Încasări 1 315 800 1 241 300 1 011 300 3 568 400
Plăți 1 270 302 1 052 125 962 500 3 284 927
Sold final 45 498 234 673 283 473 283 473

Concluzii:
Soldul final obținut pentru trimestrul I este unul pozitiv, deci întreprinderea este în profit și poate
utiliza resursele obținute pentru învestirea în activitate cu scopul de a mări rezultatele financiare.

Aplicația 7
Se cunoaște următoarea informație privind venitruirle și cheltuielile întreprinderii

Venituri Suma, lei

Venituri din vânzarea produselor și mărfurilor 788 225
Venituri din vânzarea altor active circulante 1 178
Venituri din dividende 203
Venituri din ieșirea activelor imobilizate 238
Venituri din diferențe de curs 5 085
Total venituri 794 929

Cheltuieli Suma, lei

Cheltuieli pentru materii prime și materiale 24 465
Cheltuieli de retribuirea muncii ocupate de activitatea de producție 12 230
Amortizarea mijloacelor fixe productive 4 076
Cheltuieli privind marketingul 670
Cheltuieli de distribuire 4 360
Cheltuieli admînistrative 10 450
Plata datoriilor pentru credite și împrumuturi 3 347
Amenzi, penalități, despăgubiri 1 180
Total cheltuieli 60 778

Să se calculeze indicatorii: profitul brut, rezultatul activității operaționale investiționale,

fianaciare, profitul până la impozitare, profitul net.

PB(profit brut)=Venit vînzări - Costul vînzărilor (cheltuieli pentru materii prime și materiale,
cheltuieli de retribuire a muncii, amortizarea mijloacelor fixe) =
= 788225-24465-12230-4076=747 454 lei
RAO=PB + AVO(venituri din vînzarea altor active circulante) – CC(cheltuieli comerciale:
cheltuieli pentru marketing, distribuire) –CGA(cheltuieli administrative) – ACO(amenzi,
penalități, despăgubiri) = 748632 +1178-670-4360-10450-1180=731 972 lei
RAI= (venituri din dividende, venituri din ieșirea activelor imobilizate)=203+238=441 lei
RAF=(venituri din diferențe de curs)-(cheltuieli financiare: plata datoriilor pentru credite și
împrumuturi)=5085-3347=1738 lei
PI(profitul pînă la impozitare)=RAO+RAI+RAF=731972+441+1738=734151 lei
PN(profit net)=PI(1-Civ(cota impozitului pe venit))=734151(1-0.12)=646 052,88

Concluzii:
Profitul brut al întreprinderii reprezintă 747 454 lei. În urma calculelor privind activitățile
operaționale, obținem un rezultat pozitiv de 731 972 lei, deci profit – întreprinderea activează
rentabil. Luînd în considerație și alte activități ale întreprinderii (441 lei din activitatea
investițională și 1738 lei din activitatea financiară), profitul pînă la impozitare ajunge la suma de
734 151 lei. După aplicarea impozitului pe venit, entitatea înregistrează un profit net egal cu
646 052,88 lei.

Aplicația 8
Enumerați și descrieți modalitățile de majorare și micșorare a rentabilității financiare în cadrul
entităților economice.

Rentabilitatea financiară, fiind indicatorul ce explică eficacitatea capitalului propriu al

întreprinderii, este cel mai „așteptat” de către acționari pentru că acesta le arată cît cîștigă ei din
capitalul investit. Calculîndu-se ca raport între profitul net și capitalul propriu, putem ușor
deduce că micșorarea/majorarea acestuia va avea loc la o modificare substanțială a profitului net
față de modificarea capitalului. Aici putem diferenția 2 direcții posibile:

1. Modificarea PN fara a modifica Cpr.

 Antrenarea unui personal mai calificat: angajarea personalului cu studii și aptitudini mai
bune, sau efectuarea unor cursuri de instruire a personalului.

 Reducerea costurilor de producție prin utilizarea mai efectivă a utilajului sau

metodologiei de lucru: în mare parte se bazează pe punctul anterior, dar și pe schimbarea
procesului de lucru astfel încît să se cheltuie doar pe strictul necesar sau utilajul să fie
utilizat la setările eficiente.

 Optimizarea procesului de lucru: organizarea lucrului în ture, antrenarea personalului la

posturile de muncă conform abilităților, stabilirea unui grafic comod de lucru.

 Reutilizarea deșeurilor, minimizarea cheltuielilor aferente producției: fie prin

reintroducerea dețeurilor în circuitul de producție, fie prin vînzarea acestora companiilor
de reutilizare.

 Majorarea motivată a prețurilor: în cazurile determinate de economia de piață, prețurile

pot sau chiar trebuie majorate, fiind metoda cea mai rapidă și directă de a mări profitul.
Însă trebuie efectuat cu grijă, din motivul de a nu avea pierderi din vînzarea unei cantități
mai mic de producție.
2. Modificarea PN prin modificare Cpr.

 Investirea în utilaj cu un randament mai mare: utilizarea în schimbul utilajului actual, un

utilaj ce are fie un randament mai mare, fie o capacitate de lucru mai mare.

 Investirea în lărgirea secției de producție: odată ce se mărește cantitatea produsului finit,

se va modifica și profitul final prin creșterea veniturilor din vînzări. Acest lucru se poate
înfăptui prin achiziționarea de utilaje suplimentare, antrenarea unui număr mai mare de
muncitori, formarea unor noi secții de producere a altor bunuri edcît cele existente deja.

 Utilizarea materiei prime de o calitate mai bună: este primul argument în favoarea
creșterii prețului, deja discutat anterior.

 Majorarea nivelului de lichiditate cu scopul de a avea resurse pentru eventuale achiziții

profitabile, cum ar fi lichidările de stocuri cu preț redus din parte furnizorilor: uneori apar
oferte foarte bune pentru achiziții de materii prime sau resurse cu un preț mai mic, dar
pentru o perioadă foarte limitată de timp. În acest scop, formarea unui cont de rezerve
lichide este varianta optimă.

Aplicația 9
În baza datelor din tabelul de mai jos, să se determîne nivelul eficienței economico – financiare
a întreprinderii exprimate prîn indicatorii rentabilității.

Indicatori Suma (mii lei)

Venitul din vânzări 89 535
Costul vânzărilor 64 250
Profit brut 25 285
Profit din activitatea operațională 12 555
Profitul până la impozitare 9 555
Profit net 7230
Valoarea medie anuală a activelor 115 250
Capital propriu 82 500
Datorii pe termen lung 8 000

Ract=PN/VMAA=7230/115250=6,27%
Rcap=PPI/(Cpr+DTL)=9555/90500=10,55%
RE=PPI/VMAA=9555/115250=8,29%
RF=PN/Cpr=7230/82500=8,76%
Rvv=PB/VV=25285/89535=28,24%

Concluzii:
Din rezultatele obținute putem formula următoarele teze: rentabilitatea veniturilor din vînzări
este la un nivel ridicat, de 28,24%. Cel mai slab întreprinderea se pozitioneaza la utilizarea
activelor, acestea avînd o rentabilitate de doar 6%. Privind utilizarea capitalului, compania
înregistrează un rezultat bun de 10,5% rentabilitate, dar pentru o analiză mai calitativă ar fi de
ajutor rata dobînzii bancare. Investitorii ar trebui să examineze situația financiară, fiindcă
entitatea are o rentabilitate financiară satisfăcătoare – 8,7%, la fel fiind și cea economică – 8,3%.
Aplicația 10
În baza datelor din tabelul de mai jos, să se calculeze indicatorii de lichiditate.

Activ Suma Pașiv Suma

(mii lei) (mii lei)
Active imobilizate 71 725 Capital propriu 84 242
Active circulante, total inclusiv: 30 643
- materiale 16 280 Datorii pe termen lung 3 301
- creanţe 14 090
- investiţii 150 Datorii curente 14 825
- numerar 123
Total activ 102 368 Total pasiv 102 368

LC(lichiditatea curentă)=AC/DC=30643/14825=2,06
LI(lichiditatea imediată)=(AC-materiale)/DC=14363/14825=0,96
RCP(rata capacității de plată)=(AC-materiale-creanțe)/DC=273/14825=0,01

Concluzii:
Lichiditatea curentă cu indecele de 2,06 ne vorbește despre o capacitate foarte bună de
îndeplinire a responsabilităților financiare. Însă pentru o concluzie mai sigură, este nevoie să ne
orientăm după rata lichidității imediate, acea rată care ia în calcul faptul că stocurile pot fi greu
convertibile și determină capacitatea de plată a datoriilor curente din contul capitalului cu grad
superior de lichiditate. Fiind la nivelul 0,96, putem afirma cu certitudine că întreprinderea este
pregătită de a-și onora obligațiile pe termen scurt. Însă pe lîngă toate astea, observăm un nivel
slab al ratei capacității de plată, ceea ce nu prezintă pericol din punct de vedere a falimentului,
dar devine alarmant din punctul de vedere al prognozelor evenimentelor extraordinare ce pot
afecta serios activitatea companiei în cazul daca vor apărea neplanificate.