DERMATOLOGIE

VETERINARĂ
dr. carmen negoita

on-line ,2020
ACVD = American College of Veterinary Dermatology

George Muller
(1919-2011)
Robert (Bob) Kirk
(1922-2011)

ECVD = European College of Veterinary Dermatology

Dr Emmanuel Bensignor
Dr Éric Guaguère
Dr Pascal Prélaud Dr Jacques Guillot
DERMATOLOGIA este , si va ramane , un
domeniu cu multiple
Provocari !!!

Solicita un spectru larg de

cunostinte precum:

bacteriologie,
micologie,
parazitologie,
imunologie,
alergologie,
endocrinologie,
oncologie!
DERMATOLOGIE COMPARATIVA
atopia pemphigusul, pot fi surprinse la multe
specii, insa psoriazisul, este descris exclusiv la
om.

Predispozitii rasiale la animale

Demodex - D canis la caini!
PIELEA
miroase!

FEROMONII
PIELEA produce PAR!
Piloerectie!
PIELEA produce
unghii !
SKIN can change colour,
PIELEA ………..
………………………………..
vitamin D…..!
In 2005 there were nearly 4000
deaths from skin disease in the UK,
of which 1817 were attributable to
malignant melanoma!
 PIELEA
= cel mai mare și cel mai greu
organ al corpului

PIELEA
UMANĂ

■ Suprafața= 1,5 - 2 m²

■ poate deține 1/6 - 1/7

din greutatea corporală
Catel nou-nascut =
24% din greutatea
corporala

Caine adult =
12% din greutatea
corporala
(Scott – col. 2001)
■ În contrast cu alte organe, pielea poate fi ușor
vizualizată, explorată, manipulată, disecată

■ Viața mamiferelor terestre nu poate fi concepută

fără existența acestui organ: pierderea a cel puțin
20% din suprafața cutanată poate conduce la exitus

■ Pielea joacă rol de interfață între mediul extern și

corpul animal = asigură o separare eficientă de
mediul extern și un schimb selectiv de substanțe și
energie cu mediul
 PIELEA =
organ complex
format din
componente celulare
și extracelulare,
grupate în mai multe
MEDIU straturi: MEDIU
EPIDERM, DERM,
EXTERN INTERN
HIPODERM
și ANEXE:
foliculi piloși, unghii,
gheare
(alte producții cornoase),
glande sudoripare,
glande sebacee
 Structura pielii animale prezintă variații importante în
raport cu specia și regiunea topografică a corpului

În general, la animalele de talie mare pielea este mai groasă

comparativ cu cele de talie mică

Pielea acoperită de păr este cea mai groasă în regiunea

dorsală și cea mai subțire în regiunea ventrală a corpului

Pielea acoperită de păr are cel mai subțire epiderm, în timp ce

pielea lipsită de păr de pe nas și pernițe are epidermul cel mai
gros!
 E
folicul pilos

strat cornos

glandă sebacee

glandă sudoripară E
PIELE ACOPERITĂ CU PĂR PIELE LIPSITĂ DE PĂR
(torace, câine) (perniță, câine)
 EPIDERM
5 straturi: bazal, spinos, granulos, lucidum, cornos

DERM
vase de sânge, nervi, vase limfatice, celule conjunctive (fibroblaste, mastocite,
histiocite), fibre elastice și de colagen

HIPODERM
adipocite, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv
 Sistemul
pilos •Foliculii pilosi

Glandele
•Glandele sudoripare
cutanate
•Glandele sebacee
PĂR+GHEARE+ALTE PRODUCȚII CORNOASE = ANEXE EXOGENE

FOLICULI PILOSI + GLANDE CUTANATE = ANEXE ENDOGENE

DERMATOLOGIE
VETERINARĂ
dr. carmen negoita

on-line , 23 oct 2020

 PIELEA =
organ complex
format din
componente celulare
și extracelulare,
grupate în mai multe
MEDIU straturi: MEDIU
EPIDERM, DERM,
EXTERN INTERN
HIPODERM
și ANEXE:
foliculi piloși, unghii,
gheare
(alte producții cornoase),
glande sudoripare,
glande sebacee
 EPIDERM
5 straturi: bazal, spinos, granulos, lucidum, cornos

DERM
vase de sânge, nervi, vase limfatice, celule conjunctive (fibroblaste, mastocite,
histiocite), fibre elastice și de colagen

HIPODERM
adipocite, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv
 Sistemul
pilos •Foliculii pilosi

Glandele
•Glandele sudoripare
cutanate
•Glandele sebacee
PĂR+GHEARE+ALTE PRODUCȚII CORNOASE = ANEXE EXOGENE

FOLICULI PILOSI + GLANDE CUTANATE = ANEXE ENDOGENE

 STRUCTURAL, epidermul este un epiteliu stratificat
cheratinizat, continuu autoregenerativ ce se diferentiaza
progresiv de la membrana bazala, pe care se sprijina, catre
structurile superficiale.

 Epiteliu stratificat cheratinizat:

= celule legate strâns între ele, în contact direct şi
substanţă fundamentală redusă, care produc cheratina.
Aceste celule se numesc cheratinocite şi au o dinamică
proprie, respectiv migrează şi se diferenţiază gradual
dobândind caracteristici particulare pe baza cărora pot fi
identificate!
 EPIDERMUL - STRUCTURĂ

STRATUL CORNOS = (corneocite) ANUCLEATE

STRATUL LUCIDUM -inconstant

STRATUL GRANULOS

STRATUL SPINOS

STRATUL BAZAL

(GERMINATIV)
 = un rand de celule
cuboidale / columnare,
nucleate,
bazofile, care se
sprijina pe membrana
bazala

Cheratinocitele bazale sunt de 2 tipuri:

► primul tip = dormand (celule stem = 10%)

► al 2-lea tip = proliferativ: sufera 2-3 mitoze, dupa care 4-8

celule fiice migreaza in stratul spinos unde isi sisteaza proliferarea si
incep sa se diferentieze!

Celulele bazale contin filamente de keratina K5 si K14 prin care celulele vecine
sunt ancorate prin desmozomi, iar cu membrana bazala prin hemidesmozomi!

PASSCODE-ul pt cheratinocitele bazale: K5_K14 !

 • Leagă epidermul de derm
 • Structură complexă polistratificată
 • Ţinta multor boli autoimune:
 – pemfigus bulos
 – pemfigus cicatricial al membranei mucoase
 – epidermoliza buloasă dobândită
Martin Peters et al. http://www.biomedcentral.com/1746-
6148/11/48
 Celule Stem

Celule cu
multiplicare rapida
Tranzitorii

Crestere normala

Activare in caz de boala si

inflamatie
 EPIDERMUL - STRUCTURĂ

STRATUL SPINOS (malpighian)

CHERATINOCITE
SPINOASE =
– Raport mare nucleu/citoplasmă ACANTOCITE
– 6-20 randuri de celule poligonale,
cu numeroase puncte mici de contact 1-2 rânduri de
= desmozomi celule în pielea
acoperită de păr

20 rânduri de
celule în pernite
 EPIDERMUL - STRUCTURĂ

STRATUL SPINOS
Desmozomi,
Corpi Odland – conţn lipide (ceramide, colesterol,
acizi grasi), dar si enzime: proteaze, acid phosphataze,
lipaze si glycosidaze

STRATUL BAZAL

(GERMINATIV)

PASSCODE-ul pt cheratinocitele
spinoase: K5K14 _ K1- K10
• Diferentierea celulara
– Productia de citoschelet
– Sinteza de keratine
(Keratinocitele din stratul spinos
retin keratinele K5/K14 produse
in stratul bazal si sintetizeaza
keratinele K1/K10 !)
– Enzime pentru procesul de
cornificare ca
profilagrina si corpi lamelari –
corpusculi Odland ce contin
precursori ai lipidelor
intercelulare din stratul cornos
periferic!
– Precursor al învelisului cornos
 • Diferentierea celulara
– Productia de citoschelet

PASSCODE-ul pt cheratinocitele – Sinteza de keratine

spinoase: K5K14 _ K1- K10 (Keratinocitele din stratul spinos
retin keratinele K5/K14 produse
in stratul bazal si sintetizeaza
keratinele K1/K10 !)

– Enzime pentru procesul de

cornificare ca
profilagrina si corpi lamelari –
corpusculi Odland ce contin
precursori ai lipidelor
intercelulare din stratul cornos
periferic!

– Precursor al învelisului cornos

DIFERENTIERE

K 10-11

K 1-2

K5
 1-2 straturi de celule plate
 – granule citoplasmatice
puternic bazofile =
CHERATOHIALIN
Granulele contin profilagrina,
filamente de keratina si
loricrina
Loricrina asambleaza
filamentele de keratina in
corneocite
Funcţie
 – producţia Învelişului cornificat =anvelopa
cornificata
 – un perete celular rigid şi impermeabil
 – Se întâmplă datorită a trei enzime:
TRANSGLUTAMINAZELE 1, 2 şi 3
– Acestea sunt calciu dependente !!!
Formarea învelisului cornificat Productia învelisului cornificat

Profilagrina filagrina
Ca ++

Agregarea keratinelor
STRATUL GRANULAR
In final, filagrina este
proteolizata in aminoacizi
polari liberi, urocanic acid
(UCA) si pyrrolidone
carboxylic acid (PCA) care
sunt hidratanti naturali=
moisturizing factor (NMF),
foarte importanti in
hidratarea stratului cornos,
dar si cu rol de filtru anti –
radiatii UV !!!
= intens keratinizat,
compact, celule
moarte, anucleate,
hialine, ce contin
picaturi refractile ,
semifluide de eleidina

 Foarte dezvoltat in
pernite;
 La nivelul trufei si
ABSENT in toate
celelalte arii
cutanate!
Keratinocite (corneocite) – complet umplute cu keratină
– 4-15/100 randuri celule plate, perete celular rigid,
puternic, nucleu absent (distructia nucleului=apoptoza)

 • Formarea Matricei intercelulare=

=material lipidic care sigilează spaţiile intercelulare
dintre keratinocite = lipide, lipaze, glicozidaze, hidrolaze, proteaze
 • Bariera lipidă protectoare =

= emulsia sebumului şi transpiraţiei

CARAMIZI – CORNEOCITE ANVELOPATE

MORTAR - LIPIDE

CARAMIZI – CORNEOCITE ANVELOPATE

 keratinocite
EPIDERM MORT neviabile
MATURATE

E
P keratinocite
I viabile,
D în diferite faze
E de maturare
R
M

VIU
Turnover-ul epidermic = TE
timpul necesar unei celule sa ajunga din stratul bazal in stratul granulos = 22 zile ,caine
La om, total La caine : turnover-ul epidermic
epidermal turnover (strat bazal pana la stratul granular)
time: = 22 zile!
~ 45–60 zile
Tunsul scurteaza acest interval la
= 30–50 zile din 15 zile!
SB pana la SC Plagile, traumatismele, intensifica
activitatea mitotica a celulelor
14 zile din SC bazale!
pana la La Cockerii spanioli si Irishi setteri cu
descuamare ! afectiuni seboreice, turnover-ul
epidermic este de aproximativ 7 zile!
• Keratina
 – substanţă proteică foarte stabilă, bogată în legături
disulfidice –S-S-
 – keratine bazice K1-K8 si keratine acide K9-K20
 – derivă din filamentele de keratină intermediare,
prezente în celulele stratului bazal şi spinos
 – proteine specifice care promovează agregarea
filamentelor, în granulele stratului granulos
 – filamentele se împletesc în stratul cornos pentru a
forma un material rezistent
EPIDERMUL - STRUCTURĂ
VA MULTUMESC pt atentie!
DERMATOLOGIE
VETERINARĂ
dr. carmen negoita

on-line ,2020
EPIDERMUL
FUNCŢII

CHERATINIZAREA PIGMENTAREA
(cornificarea)
CHERATINIZAREA  regenerarea continuă a epidermului din cheratinocitele stratului
bazal, care se multiplică continuu şi se diferenţiază pe măsura migrării lor în straturile superficiale
ale epidermului, acumulând cheratină şi transformându-se în cheratinocite moarte (corneocite)

Timpul de regenerare epidermică: 21-28 zile (Beagle=22 zile, Baker, 1973)

 ritmului de cheratinizare (şi pigmentare): inflamaţii, iritaţii, traumatisme, tuns, boli metabolice,

 clinic - scuamoză şi hiperpigmentare

 ritmului de cheratinizare: corticosteroizi în doze mari ( producţia de cheratină, degenerarea
CHERATINIZAREA
rapidă a cheratinocitelor, etc.  atrofie cutanată, hipopigmentare)

EPIDERMUL  barieră fizico-chimică semipermeabilă, care reglează absorbţia

cutanată a diferitelor substanţe (medicamente, agenţi toxici, etc.)

• APA se absoarbe bine în piele, producând o importantă hidratare a cheratinei

• Acidul salicilic, DMSO, alcoolul, cloroformul, etc., prin solubilizarea lipidelor, contribuie la
creşterea absorbţiei epidermice
CELULĂ LANGERHANS

LIMFOCIT T

CELULĂ MERKEL

MEMBRANĂ BAZALĂ
MELANOCIT
EPIDERMUL contine patru tipuri celulare distincte:

1. CHERATINOCITE (85 %)

2. MELANOCITE (5 %)
LC
K
3. celule LANGERHANS (3 – 8 %)

4. celule MERKEL (2 %) MC

M
MELANOCITELE (5 %)

LC
K

MC
M
UNITATEA MELANICĂ SAU MELANO-EPIDERMICĂ
= 1 MELANOCIT + CHERATINOCITELE ASOCIATE (CARORA LI SE
TRANSFERĂ MELANOZOMI)
la om =1 MELANOCIT : 35 CHERATINOCITE →passcode: 1M35K
la caine = 1 : 20 →passcode: 1M20K
 • Melanoblastele provin din creasta neurală
 • Migrează spre periferie (piele, par, mucoase, ochi, meninge)

se diferentiaza in melanocite = MELANOCITOGENEZA,

 proces controlat genetic = sindrom WAARDENBURG (la om)=

depigmentare cutanata+iriana+hipoacuzie

 proces controlat hormonal = MSH hipofizar;

= hormonii corticosuprarenalieni
inhiba sinteza de melanina!

MELANOFAGE
= celule cromofore, provin din fibroblaste
(capteaza si stocheaza melanina, dar nu o produc! )
 MELANOGENEZA = MELANINOGENEZA

Melanogeneza are loc exclusiv in melanocite, respectiv in organite

specializate numite melanozomi

►Melanogeneza implica un proces enzimatic complex:

conversia tirozinei la DOPA si DOPA la Dopaquinona

tirozinaza
Phenylalanine → Tirozina DOPA → Dopaquinona

Tirozinaza este o enzima

cupru-dependenta, exclusiv prezenta in melanocite!
 Eumelanine

Feomelanine

MELANOCITUL CUTANAT = TYR (oxidare) →Thyrosinase( Cu++) →DOPA →melanina

Eumelanine = pigmenti brun sau negri: C, H, N, insolubili in solutii bazice

Feomelanine = pigmenti galbeni, roscat sau rosii: C, H, N + S (bogati în Sulf=9-12%)

solubili in solutii bazice

În melanocite cohabitează eumelanozomii şi feomelanozomii!!!

Depinde de tip, distribuţie şi cantitatea de
pigment melanic

Două tipuri de melanină:

 – eumelanina – maron/negru

 – feomelanina – roşu/blond

 – alb = absenţa pigmentului

 Ce tip de pigment melanic
(la nivelul părului)
au studenţii români din anul III
MV, Bucuresti ?
 EPIDERMUL - FUNCŢII
PIGMENTAREA (MELANOGENEZA)  producerea de melanină de către
melanocitele prezente în stratul bazal al epidermului (proces continuu) şi
matricea pilară (proces discontinuu)

Transferul granulelor de melanină

din melanocite
în cheratinocitele adiacente

Gruparea melanozomilor (5-8)

în granule de melanină
(în interiorul melanocitului)

Sinteza melaninei în melanozomi

(prin conversia tirozinei în melanină
TYR→DOPA) eumelanine, feomelanine
•factori genetici (deficit de tirozinază în albinism)
• factori endocrini : hormonul melanostimulant MSH;

Factori care influenţează corticosteroizii inhibă MSH

melanogeneza • Inflamaţia, radiaţiile UV stimulează melanogeneza
• Temperatura pielii (pisicile siameze) !!!
 MELANOCITE

► PIGMENTARE CONSTITUTIVA
genetic determinata!

► PIGMENTARE FACULTATIVA
influentata de stimuli (ultraviolete,
inflamatie, citokine, hormoni, etc.)
 Melanocit

Cheratinocit cu granule de
melanină

• Cea mai mare cantitate de pigment melanic se găseşte în stratul bazal al epidermului; la
animalele cu pielea intens pigmentată melanina se regăseşte în toate straturile epidermului;

• Pielea albă diferă de pielea pigmentată nu prin numărul de melanocite din stratul bazal al
epidermului, ci prin activitatea melanocitelor

PIGMENTUL MELANIC  ROL FOTOPROTECTOR (faţă de radiaţiile UV)

MELANOCITE

Functii:

 FOTOPROTECTIE
 PROTECTIE ANTIOXIDATIVA
 IMUNOPROTECTIE = Participa in raspunsul inflamator
CELULELE LANGERHANS– CL
(3 – 8 %)
Celule mononucleare, dendritice
prezentatoare de antigen= APC
(antigen presenting cells)
LC
Contin organite caracteristice K
intracitoplasmatice, cu aspect de
racheta de tenis numite granule
Birbeck ; aceste granule joaca un rol
important in fagocitarea si procesarea
antigenului!
M
 Faza de sensibilizare in alergia de contact
CELULE
LANGERHANS – CL
(3 – 8 %)

Dupa fagocitoza aceste

celule migreaza pe cale
limfatica in limfonodul
aferent , unde prezinta
antigenul prelucrat
asociat cu molecule de
histocompatibilitate de
clasa II (CMH II)
limfocitelor T !

Roitt I., Brostoff J., Male D., IMMUNOLOGY –

a6-a editie, Mosby 2001
CELULELE LANGERHANS - CL

Radiatiile UV impiedica maturarea

si migrarea celulelor
Langerhans rezultand
imunosupresia! CL
K

 Glucocorticoizii topici sau

sistemici reduc numarul si
functiile celulelor Langerhans !
M
 CELULELE MERKEL - CM
(2 %)
Celule inalt specializate,
neuroendocrine, cu rol de receptori
mecanici = mecanoreceptori
LC
Se gasesc in stratul bazal epidermic in K
contact cu terminatiile nervoase
amielinice libere = contact de tip
sinaptic, cu eliberare de
neuromediatori!
CM
M
De asemenea, intervin in proliferarea
cheratinocitelor si in controlul
ciclului foliculului pilos!
DERMATOLOGIE
VETERINARĂ
dr. carmen negoita

on-line ,2020
EPIDERMUL
FUNCŢII

CHERATINIZAREA PIGMENTAREA
(cornificarea)
CELULĂ LANGERHANS

LIMFOCIT T

CELULĂ MERKEL

MEMBRANĂ BAZALĂ
MELANOCIT
EPIDERMUL contine patru tipuri celulare distincte:

1. CHERATINOCITE (85 %) 

2. MELANOCITE (5 %) 
LC
K
3. celule LANGERHANS (3 – 8 %)

4. celule MERKEL (2 %) MC

M
CELULELE LANGERHANS– CL
(3 – 8 %)
Celule mononucleare, dendritice
prezentatoare de antigen= APC
(antigen presenting cells)
LC
Contin organite caracteristice K
intracitoplasmatice, cu aspect de
racheta de tenis numite granule
Birbeck ; aceste granule joaca un rol
important in fagocitarea si procesarea
antigenului!
M
 Faza de sensibilizare in alergia de contact
CELULE
LANGERHANS – CL
(3 – 8 %)

Dupa fagocitoza aceste

celule migreaza pe cale
limfatica in limfonodul
aferent , unde prezinta
antigenul prelucrat
asociat cu molecule de
histocompatibilitate de
clasa II (CMH II)
limfocitelor T !

Roitt I., Brostoff J., Male D., IMMUNOLOGY –

a6-a editie, Mosby 2001
CELULELE LANGERHANS - CL

Radiatiile UV impiedica maturarea

si migrarea celulelor
Langerhans rezultand
imunosupresia! CL
K

 Glucocorticoizii topici sau

sistemici reduc numarul si
functiile celulelor Langerhans !
M
 CELULELE MERKEL - CM
(2 %)
Celule inalt specializate,
neuroendocrine, cu rol de receptori
mecanici = mecanoreceptori
LC
Se gasesc in stratul bazal epidermic in K
contact cu terminatiile nervoase
amielinice libere = contact de tip
sinaptic, cu eliberare de
neuromediatori!
CM
M
De asemenea, intervin in proliferarea
cheratinocitelor si in controlul
ciclului foliculului pilos!
 Extracellular lipids are the final component of the
epidermis!
 As keratinocytes differentiate, their lipid profile also
changes:
In the basal layer, keratinocytes contain primarly
phospholipids;
during the ascent, the lipid profile of the keratinocyte
changes to one consisting of ceramides, cholesterol, and fatty
acids;
there are six times more lipids in keratinocytes of the stratum
corneum than those of the stratum basal!
The skin surfaces of haired mammals are in general acidic
The pH of skin is affected by many factors (physiologic, exogenous, pathologic)

The pH of normal canine skin: to range from 4.84 to 9.95 = Canine skin tends to
have the highest pH of any mammalian species !
In a dynamic study of skin surface pH in dogs, the following observations were made:
► pH values varied at different sites on the skin and
► varied from day to day;
► males had significantly higher pHvalues than females on all sites;
► spayed females had significantly higher pH values at all sites than intact
females;
►Black Labrador retrievers had significantly higher pH values than
yellow Labrador retrievers, and Labrador retrievers and miniature schnauzers
were significantly different from English springer spaniels and Yorkshire terriers
Another study showed
the normal skin pH for Siberian huskies and Labrador retrievers was 8.0 to 9.0, while
that of miniature poodles was 6.8 to 7.5!

The skin pH of cats has been reported to range from 5.6 to 7.4, with an average of 6.4!
This zone is important in

 anchoring the epidermis to the

dermis,
 maintaining a functional and
proliferative epidermis,
 maintaining tissue architecture,
 wound healing,
 functioning as a barrier, and
 regulating nutritional transport
between epithelium and connective
tissue

Additionally, the components of the BMZ

are the targets of many genetic
mutations and immune-mediated
diseases!
Martin Peters et al. http://www.biomedcentral.com/1746-
6148/11/48
 E EPIDERM(I)

D DERM(II)

H HIPODERM(III)
Dermul contine:

FIBRE,
SUBSTANTA FUNDAMENTALA
CELULE

 De asemenea, dermul contine anexe epidermice:

parul/blana-foliculii pilosi, muschi erectori
pilari, vase de sange, vase limfatice, nervi!
 Dermul superficial
(zona papilara)
contine fibre de colagen fine, strans
impachetate si care sunt neregulat
distribuite si intercalate cu o retea
densa de fibre elastice;

 Dermul profund
(zona reticulara)
contine fibre de colagen groase ,
dense, care tind sa se distribuie
paralel cu suprafata cutanata;
fibrele de elastina sunt mai groase si
mai putin numeroase decat in
dermul superficial!
 FIBRE – matrice fibroasa
Fibre colagenice (de colagen) ,reticulare (reticulina) si elastice
(elastina) – sunt produse de FIBROBLASTE!

Fibrele de colagen au o mare putere de intindere si sunt cele mai

lungi si numeroase: peste ≈ 90% din toate fibrele dermice!

 Exista cel putin 28 de tipuri diferite de colagen;

jumatate din ele se gasesc in piele!
28 tipuri
diferite de
colagen,
jumătate din
ele sunt
prezente în
piele
 DERMUL – STRUCTURĂ
Fibroblastul (origine mezenchimala)
AA → peptide+glucide → tropocolagen → fibrile de colagen
 ►defecte genetice – sindromul Ehlers-Danlos =
hyperextensibilitate cutanata+ hypermobilitate
articulara +fragilitate cutanata

►Carente in vitamina C, Fier, Cupru

►intoxicatii cu β-aminopropionitrite = lathirism !

Sinteza de colagen este stimulata de vitamin C

IL-1, IGF-1 (somatomedin C), IGF-2!

Sinteza de colagen este inhibata de glucocorticoizi, retinoizi, vitaminD3,

parathormon!
►defecte genetice – sindromul Ehler-Danlos =

hiperextensibilitate cutanata (astenie cutanata sau dermatosparaxia)

+ hypermobilitate articulara
+ fragilitate cutanata
 SUBSTANTA FUNDAMENTALA
 = arhitectura viscoelastica gel-sol de origine fibroblastica
compusa din glucozaminoglicani(GAG) sau
mucopolizaharide(MPZ), proteoglicani
 Umple spatiile, inconjura diferite structuri dermice,
transporta electroliti, nutrienti, celule dinspre vasele
dermice spre epiderm
 proteoglicanii si GAG au functie de suport pt structurile
dermice – rezistenta la compresiune, intervin in
depozitarea apei, in geneza, orientarea, cresterea si
diferentierea fibrilelor de collagen; in vindecarea ranilor
Desi GAG si proteoglicanii reprezinta ~ 0.1% din greutatea
uscata a pielii, ei pot lega de peste 100 de ori propria
greutate in apa!
 SUBSTANTA FUNDAMENTALA(SF)

 La Shar-Pei, in SF se gaseste foarte multa mucina , ce contine

predominant acid hialuronic !
 Atentie la confuzii cu mucina patologica= mucinoza (mixedemul) la
alte rase si specii!

Hereditary cutaneous hyaluronosis (HCH)

CELULE
 Fibroblaste
sunt responsabile de sinteza si degradarea colagenului si elastinei din
derm
 Dendrocite dermale - macrofage
sunt dispuse predominant perivascular ;
Sunt celule prezentatoare de antigen = antigen presenting cells –APC ;
sunt implicate in imunitatea cutanata si raspunsul alergic!
 Mastocite
sunt numeroase in ariile perivasculare si in jurul anexelor dermice ,
fiind implicate in imunitatea cutanata si raspunsul alergic!
CELULE
 Mastocite
In general, la pisica, pielea normala contine 4 pana
la 20 mastocite/camp microscopic;
la caine, pielea normala contine 4 pana la 12
celule/camp microscopic!

Atat la caine , cat si la pisica, numarul de mastocite

este mai mare in pielea de la nivel auricular!
DERMATOLOGIE
VETERINARĂ
dr. carmen negoita

on-line ,2020
 E EPIDERM(I)

D DERM(II)

H HIPODERM(III)
Dermul contine:

FIBRE,
SUBSTANTA FUNDAMENTALA
CELULE

 De asemenea, dermul contine anexe epidermice:

parul/blana-foliculii pilosi, muschi erectori
pilari, vase de sange, vase limfatice, nervi!
CELULE
 Mastocite
In general, la pisica, pielea normala contine 4 pana
la 20 mastocite/camp microscopic;
la caine, pielea normala contine 4 pana la 12
celule/camp microscopic!

Atat la caine , cat si la pisica, numarul de mastocite

este mai mare in pielea de la nivel auricular!
VASCULARIZATIA CUTANATA
INERVATIA CUTANATA - Receptori

Terminatii nervoase
libere nemielinizate
deriva din fibrele
mielinizate din dermul
profund care se apropie
de epiderm, isi pierd
teaca de mielina si
patrund in epiderm
ajungand in spatiul
interstitial dintre
keratinocite
Sunt responsabile de
senzatia termica si
Terminatii nervoase incapsulate dureroasa
= Corpusculi (receptori)
 Celule Merkel
mecanoreceptori - stimuli tactili fini,
discriminatori

Corpusculi Pacini
In derm si tesutul subcutanat;
Mecanoreceptori - sensibilitate tactila - presiune,
atingere, vibratii

Corpusculi Rufini
mecanoreceptori care raspund la tensiunea
generata de intinderea fibrelor de colagen
inconjuratoare Corpusculi Krause Corpusculi Meissner
termoreceptori Mecanoreceptori - sensibilitate tactila fina
 ANEXELE PIELII
PĂRUL = PRODUCȚIE EPIDERMICĂ IMPLANTATĂ ÎN DERM
Părul detine 30% din proteina corpului !
• Medulară = vacuole de aer si glicogen, pigment rar
• Corticală = celule fusiforme, pigmentate, keratinizate, tari şi solide
→ structura părului (keratina dura)
• Cuticulă = acoperă şi protejează similar ţiglelor de pe acoperiş

Tipuri de păr
1. Păr primar
– protecţie de apă
– medulară largă
– rădăcină mai mare şi mai adâncă
– are glande sebacee şi sudoripare
2. Păr secundar
– izolare termică
– medulară subţire, deseori plină de aer (lână)
3. Peri tactili – mustăţile (sinus venos, mecanoreceptori)
faciali, perioculari, buza superioara
 OM
cal, bovine
FOLICULI PRIMARI ANIMALE
FOLICULI PRIMARI → peri primari
peri primari FOLICULI SECUNDARI → peri secundari

UNITATEA PILO-SEBACEE

= 1 FOLICUL PRIMAR+ GLANDĂ SEBACEE+ SUDORIPARĂ+

MUȘCHI ERECTOR
HAIR FOLLICLES
= are epidermal invaginations in the dermis which produce
and provide support for hair
All hair follicles grow obliquely = 30-60 degrees in relation to the epidermis!
HAIR FOLLICLES

Cats and dogs have a compound hair

follicle arrangement!

Newborn puppies up to 3 or 4 months of age

have simple hair follicles!
HAIR FOLLICLES

A compound follicle is a follicle from which more than one

hair emerges. Typically there's a large main guard hair and
several smaller wool hairs with small or absent medullary
regions.
The arrector pili muscle associated with each follicle is a band smooth
muscle whose origin is in the fibrils of the dermis.
When the arrector pili contracts, it elevates the hair. This phenomenon
of piloerection can occur in response to a number of stimuli.
The arrector pili muscles contract in response to cold environmental
temperature, fright or stress. Erection of the hairs (piloerection)
increases insulation, so preventing heat loss.
Humans have only a vestigial hair coat;
the contraction of our arrector pili muscles causes
"goosebumps."
In a detailed analysis of mice, scientists found that the specific muscles that contract when
goosebumps appear are connected to the sympathetic nervous system. When low temperatures
are sensed, these muscles bridge the gap between sympathetic nerves and hair follicles.
In the short term, it causes hair to stand up and goosebumps to appear; in the long term, it appears
to promote hair growth. The researchers say this is an important link between stem cells – which
the body can use to create other kinds of cells – and external stimuli.

(Shwartz et al., Cell, 2020)

Above: How the muscle (pink), the sympathetic nerve (green), and the hair follicle stem
cells (blue) react to cold.
• Infundibul
– de la glanda sebacee până la
suprafaţă

• Istm

– de la muşchi până la glanda

sebacee
– celule stem

• Rădăcină (bulb pilos)

– celule stem
 Hair cortex
cuticle
Hair medulla

Basement
membrane

Matrix

melanocyte

Follicular
papilla

capillary
• Papila dermală
– ţesut conjunctiv bogat în
vase sanguine şi MPZ

• Matricea părului
– celule stem şi celule matriciale cu creştere rapidă
– punctul de creştere al bulbului şi tecilor
foliculilor piloşi
– melanocite în părul pigmentat
ANEXELE PIELII – PĂRUL/BLANA
CICLUL FOLICULAR

FAZA ANAGENĂ (creștere activă) = a+f/e

FAZA CATAGENĂ (degenerativă) = b+c
FAZA TELOGENĂ (repaus) = d
• Faza anagenă
– creştere activă a
părului, multe mitoze
– matricea părului
înconjoară papila
dermală
– rădăcinile sunt
bine pigmentate

• Faza catagenă şi telogenă

– atrofia matricii şi a papilei dermale
– melanogeneza se opreşte
– tecile foliculare interne dispar
• Model mozaic la câini şi pisici
• Depinde de fotoperioadă şi de rasă
 – rase cu prevalenţa foliculilor anageni – Pudel!

• 98% din foliculi în fază anagenă

• aproape nu năpârlesc deloc
 – rase cu prevalenţa foliculilor telogeni

• 10% din foliculi în fază anagenă

• năpârlire continuă (Labrador)
• năpârlire mai puţin frecventă (rasele nordice)
DERMATOLOGIE
VETERINARĂ
dr. carmen negoita

on-line ,2020
 E EPIDERM(I)

D DERM(II)

H HIPODERM(III)
Dermul contine:
FIBRE,
SUBSTANTA FUNDAMENTALA
CELULE

 De asemenea, dermul contine anexe epidermice:

parul/blana-foliculii pilosi, glande sebacee,
glande sudoripare, muschi erectori pilari, vase
de sange, vase limfatice, nervi!
ANEXELE PIELII – PĂRUL/BLANA
CICLUL FOLICULAR

FAZA ANAGENĂ (creștere activă) = a+f/e

FAZA CATAGENĂ (degenerativă) = b+c
FAZA TELOGENĂ (repaus) = d
• Faza anagenă

– creştere activă a
părului, multe mitoze!

– matricea părului
înconjoară papila
dermală!

– rădăcinile sunt bine

pigmentate!
• Faza catagenă şi telogenă

– atrofia matricii şi a
papilei dermale

– melanogeneza
se opreşte!

– tecile foliculare interne

dispar!
 CICLUL PILAR

Creșterea părului nu este continuă, ci intermitentă, în etape, adică

ANAGEN (creștere), CATAGEN (tranziție) și TELOGEN (repaus)

 ÎN ANAGEN părul este produs de mitozele celulelor matriciale

care înconjoară papila dermică în bulb.
 CATAGENUL este o etapă scurtă de regresie, care indică sfârșitul
creșterii active și formarea unui fir de păr „plin”.
 TELOGENUL este stadiul de repaus, firul de păr rămâne atașat
pentru o perioadă de timp variabilă înainte de a cădea și este înlocuit
de un nou folicul anagen subiacent!
 CICLUL PILAR

 La om, scapul are în medie 100.000 de fire de păr cu

~ 90% peri în anagen, care poate dura 2-6 ani
(determinat genetic) și
~ 10% peri în catagen / telogen timp de 2-6 luni
(distribuit aleator, astfel încât nu e reperabilă
pierderea de 50 până la 100 de fire de par pe zi)!
 CICLUL PILAR

 La câini, anagenul poate dura 3-4 luni la rasele cu păr scurt

și 18 luni la rasele cu păr lung;
faza telogenă poate varia în funcţie de rasă,
de la luni la ani.
 La câini și la alte mamifere, ciclul părului poate fi oarecum
sincronizat (năpârlirea)!

 Ciclul pilar este influențat major de: genetică, fotoperioadă,

temperatură, nutriție, starea de sănătate și hormoni.
 ANEXELE PIELII - PĂRUL

Fotoperioada – intervine prin producţia de melatonină

Factori genetici – lungimea ciclului pilar este determinată genetic

Factori hormonali - hormonii tiroidieni şi hipofizari activează reluarea

activităţii foliculilor piloşi; hormonii sexuali (testosteron, estrogeni,
progesteron), corticosteroizii şi progestativele de sinteză întârzie această
activitate

Factori nutriţionali – proteine, vitamine (grupul B), oligoelemente

(în special, sulful)

Factori exogeni – stresul generat de diverse afecţiuni, anestezia, gestaţia

sau diverse terapii pot induce blocarea fazei anagene, cu intrarea tuturor
perilor în faza de repaus (telogenă)
 CICLUL PILAR

 în boli severe, multe fire de păr pot fi „împinse” în mod

sincron în telogen și apoi eliminate, proces numit
efluviu telogen!

 Efluviul telogen este un model de reacție la factori de stres:

fizic, fiziologic sau mental/dietă dezechilibrată → căderea
generalizată a părului și la o reducere difuză a volumului
părului.
 CICLUL PILAR

 Efluviul Anagen este pierderea firelor de păr anagen datorită

afectării activității mitotice. Cauza clasică este chimioterapia
sistemică, în special agenții alchilanți (de exemplu,
ciclofosfamida), care duce la pierderea dramatică a părului la 1-2
săptămâni după expunerea agentului.

 În general, atât efluviul anagen, cât și efluviul telogen se rezolvă

spontan dacă este eliminată cauza !
https://gopup.com/non-shedding-dogs/

• Model mozaic la
câini şi pisici

• Depinde de fotoperioadă şi de rasă!

 – rase cu prevalenţa foliculilor anageni – Pudel!
• 98% din foliculi în fază anagenă
• aproape nu năpârlesc deloc

 – rase cu prevalenţa foliculilor telogeni

• 10% din foliculi în fază anagenă
• năpârlire continuă (Labrador)
• năpârlire mai puţin frecventă (rasele nordice)
ANEXELE PIELII - GLANDELE SEBACEE
Glande holocrine alveolare simple, localizate în dermul
superficial, asociate de obicei, foliculilor piloși;
la nivelul conductului auditiv extern, pleoapelor
(glandele Meibomius ) și anusului, glandele sebacee se
deschid direct la nivelul epidermului
 Nu există glande sebacee la nivelul trufei;
 Cele mai dezvoltate glande sebacee se întâlnesc la
nivelul joncțiunilor mucocutanate
La pisică, glandele sebacee sunt mai bine dezvoltate în
porțiunea dorsală a cozii (organul supracaudal), la nivelul
buzelor și zonei mentoniere
La câine, cele mai dezvoltate glande sebacee sunt
localizate în porțiunea dorsală a cozii (glanda cozii)
Secreția glandelor sebacee se află sub control endocrin
Testosteronul hipertrofia glandelor sebacee,
creșterea producției de sebum
Cortizolul, estrogenii atrofia glandelor sebacee,
scăderea producției de sebum

Sebumul conține colesterol, esteri ai colesterolului și acizilor grași, ceruri, squalen, formând o
emulsie la nivelul stratului cornos al epidermului, cu rol în menținerea elasticității și hidratării
pielii, dar și de barieră fizică, chimică, biologică (rol antimicrobian).
 • localizate în dermul profund,
1. GLANDE mai ales în zona ingvinală,
SUDORIPARE axilară, scrotală; lipsesc la
EPITRIHIALE nivelul trufei;
(APOCRINE) • asociate foliculilor piloși;
• secreția are un aspect lăptos,
Feromoni, spumos, formând cu sebumul
Anticorpi IgA o emulsie la suprafața pielii, cu
rol de barieră fizică și chimică

2
• localizate în dermul profund ATRI
(la joncțiunea cu hipodermul);
2. GLANDE
• prezente numai la nivelul 1
pernițelor;
SUDORIPARE • secreția glandulară se află sub EPI
ATRIHIALE control nervos (β-adrenergic)
(ECRINE) • secreția are un aspect apos, fără
rol termoreglator la câine și
pisică!
Glandele foliculului pilos

• Glande apocrine şi sebacee

– produsele lor intră în lumenul

foliculului pilos

– lubrifierea părului în folicul

– contribuie la stratul superficial

epidermal protector lipidic

– conţine numeroşi factori de

apărare specifici şi nespecifici
împotriva microorganismelor:
• anticorpi, transferine, acizi graşi cu
lanţ scurt, etc
HIPODERMUL – STRUCTURĂ, FUNCȚII

HIPODERMUL- origine mezodermică

STRUCTURĂ

 lipocite (adipocite)/lobuli adiposi

 vase de sânge
 nervi
 țesut conjunctiv

FUNCȚII
 depozit de lipide
(leptina=hormon ce controleaza
distributia masei de grasime)
 termoizolare, rezerva de energie
 susținerea dermului și epidermului,
conferind conturul corporal
 BARIERĂ
mecanică termoreglare
fizică
chimică / biologică
 BARIERĂ MECANICĂ, FIZICĂ, CHIMICĂ şi BIOLOGICĂ
efect protector faţă de traumatisme conferit de rezistenţa şi elasticitatea dermului + efect
fotoprotector prin melanina+ pH-ul slab acid al sebumului + stratul cornos+ celulele Langerhans

TERMOREGLARE
reglarea debitului sangvin la nivelul reţelelor vasculare dermice şi prin secreţiile glandulare
sudoripare

MENȚINEREA ECHILIBRULUI HIDRIC

limitarea pierderilor transepidermice de fluide şi electroliţi prin intermediul stratului cornos şi
pH-ul acid al sebumului: caine = 6,2 - 8,6; pisica = 6,5; om=5

METABOLISM
conversia provitaminei D sub acţiunea radiaţiilor solare în vitamină D activă,
rezervor pentru vitamine (A, D, E), lipide, glucide, metabolizarea hormonilor steroizi

IMUNITATE
imunitatea locală şi generală prin bariera epidermică (pH-ul acid al sebumului) şi
populaţiile celulare (celulele Langerhans, limfocite T helper, citotoxice, cheratinocite,
mastocite)

EXCREȚIE SENZORIALĂ
excreţia de uree, acid lactic (prin secreţiile receptori specializaţi pentru cald, rece, durere,
sudoripare), schimburi gazoase (CO2, O2) presiune
 un singur fir de par are aproape 0.02 mm
grosime ,asa ca 20-50 de fire unul langa altul
fac impreuna 1 mm;
 parul are o rezistenta ridicata la intindere,
se rupe doar aplicand o forta echivalenta cu 60
de kg
 In medie pe cap sunt aproximativ 150 de fire de
par pe centimetrul patrat ;
 Dietele drastice pot cauza o cadere mai
accentuata a parului;
 oamenii cu parul blond au de obicei mai multe fire de par decat
persoanele cu par roscat sau mai inchis la culoare
Blond: 750 fire de par / cm²
Brun/brunet: 620 fire de par / cm²
Roscat: 500 fire de par / cm²

 Fiecare centimetru patrat din pielea ta contine 6 metri de vase de

sange, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase, 100 de glande
sudoripare si 3 milioane de celule;

 Pentru a te incrunta, esti nevoit sa folosesti 43 de muschi ai fetei.

Pentru a zambi nu ai nevoie decat de 17;

 Locul in care parul uman creste cel mai repede este barba. Daca nu
ar fi taiata periodic, o barba ar putea atinge pana la 10 metri
lungime.
 Revino în copilărie și relaxează-te,
jucându-te printre frunzele căzute !
 …………………….
…………………..

 9. Se apropie sărbătorile de iarnă

 Odată cu scăderea temperaturilor,
atmosfera sărbătorilor de iarnă devine
tot mai intensă și mai ușor
perceptibilă.
Toamna ai timp să te gândești la
cadouri, amenajări …..
 On-line, 2020

laborator(1)
dr. carmen negoita
 Consultatia
dermatologica

dr. C Negoiţă
 Consultatia dermatologica
Problemele dermatologice sunt deseori întâlnite în
activitatea clinică şi adesea sunt privite ca o cazuistică
dificilă şi frustrantă!

dr. C Negoiţă
 Consultatia dermatologica
Cauzalitatea multiplă + reactivitatea cutanată limitată la un
spectru îngust de răspunsuri → consecinţa = expresii
clinice similare ale unui număr mare de dermatopatii!!!
PUSTULE  Piodermită, impetigo, foliculită, complexul
pemfigus, ectoparaziţi, dermatita pustulară subcorneală,
pustuloza sterilă eozinofilică

dr. C Negoiţă
Muncă de
Detectiv!
ABORDAREA SISTEMATICĂ A UNUI CAZ DERMATOLOGIC
ABORDAREA SISTEMATICĂ A UNUI CAZ DERMATOLOGIC
 ANAMNEZA
(gr. ana= înainte)
(gr. mnesis=memorie)

• descriere a antecedentelor unei boli;

• înșirare a bolilor de care a suferit un

bolnav (conform DEX)
 VÂRSTĂ

GREUTATE

ANAMNEZA
ANAMNEZA
Varsta……
proprietarului !?
 Alopecie generalizată ?
Este un chinez crestat
și l-am adus pentru
o baie !!

RASA
Foto: Dr.C Nolli
Foto: Dr.C Nolli
VA MULTUMESC!
 On-line, 2020

laborator(2)
dr. carmen negoita
 Consultatia
dermatologica

dr. C Negoiţă
Muncă de
Detectiv!
 VÂRSTĂ

GREUTATE

ANAMNEZA
 DERMATOPATIA RASE PREDISPUSE
ACANTHOSIS NIGRICANS Teckel
ACNEEA Boxer, Doberman, Buldog englez
ADENITA SEBACEE Caniche Royal, Samoyed, Vizsla
DERMATITA ATOPICĂ Terrier, Labrador, Golden Retriever, Boxer,
Dalmaţian, Setter englez
DEMODICOZA Scotish Terrier, WHWT, Shar-Pei, Boxer
DERMATOFITOZA Jack Russell Terrier
DERMATITA DE LINS Doberman, Golden Retriever, Setter englez,
Labrador Retriever
DERMATOZA Husky Siberian, Doberman, Alaskan
RESPONSABILĂ DE ZINC Malamute
HIPOTIROIDISMUL Boxer, Setter englez, Teckel
MALASEZIOZA WHWT, Shar-Pei, Basset Hound
MASTOCITOMUL Boxer, Buldog, Labrador Retriever

PREDISPOZIŢIA RASIALĂ A UNOR DERMATOPATII,

LA CÂINE
 DERMATOPATIA RASE
PREDISPUSE
DERMATOFITOZA Persană

SEBOREEA GRASĂ Persană, Hymalaiana

IDIOPATICĂ

ALOPECIA Abisiniană, Siameză

PSIHOGENĂ
URTICARIA Sphinx, Devon Rex
PIGMENTARĂ

PREDISPOZIŢIA RASIALĂ A UNOR DERMATOPATII,

LA PISICĂ
Foto: Dr.C Nolli
Vârsta apariţiei
dermatopatiei DERMATOPATII
sub 4 luni Celulita juvenilă, Dermatofitoza,
Hipotrihoza, Ihtioza, Defecte congenitale
sub 12 luni Demodicoza (localizată/generalizată),
Alergia alimentară/purici, Atopia,
Papilomatoza virală, Acneea canină
1 – 3 ani Atopia, Alergia alimentară/purici, Defecte
primare de cheratinizare, Piodermita
primară idiopatică
3 – 8 ani Stări de hipersensibilitate, Disendocrinii:
Hipotiroidism, Hipercorticism(Sindrom
Cushing), Boli mediate imun
peste 9 ani Disendocrinii, Neoplazii cutanate, Deficite
imune

PRINCIPALELE DERMATOPATII
ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ
MEDIUL
 MOTIVUL
CONSULTATIEI !!!

ISTORICUL DERMATOPATIEI
 EXAMENUL CLINIC
GENERAL

• Aparat digestiv (?)

• Aparat respirator - cardiovascular (?)
• Aparat locomotor (?)
• Aparat urogenital (?)
• Limfonodurile superficiale !!!
Consultaţia dermatologică
 Consultaţia dermatologică
Durata consultatiei aproximativ 60 de minute!

• – Luarea corectă a anamnezei (20 min)

• – Examinarea animalului (10 min)
• – Teste (15 min)
• – Discuţie finală cu proprietarul (15 min)
Consultaţia dermatologică
 Scala Henneke
• Henneke et al. (1983) at Texas A&M
University
• sistem standardizat evaluare vizuala +
palpare
• Scoruri de la 1 la 9:
1= conditie foarte proasta
9 = extrem de gras;
4 - 6= conditie ideala
Harta distributiei tesutului adipos la cabaline
Scala 1
Scala 2
ideal
Scala 6
Scala 8
Obez - ponei
Obez
Scor 1
Whippet

Saluki
Consultaţia dermatologică
Consultaţia dermatologică
 EXAMENUL
DERMATOLOGIC

1. EXAMENUL
DERMATOLOGIC
SUMAR
2. EXAMENUL
DERMATOLOGIC
DETALIAT
EXAMENUL DERMATOLOGIC
DETALIAT

LEZIUNI PRIMARE

LEZIUNI SECUNDARE
CAZUL DERMATOLOGIC
distributia si configuratia leziunilor

C
CAZUL DERMATOLOGIC
CAZUL DERMATOLOGIC
CAZUL DERMATOLOGIC
CAZUL DERMATOLOGIC
Week-end cu bucurie!
 On-line, 2020

laborator(3)
dr. carmen negoita
 EXAMENUL
DERMATOLOGIC

1. EXAMENUL
DERMATOLOGIC
SUMAR
2. EXAMENUL
DERMATOLOGIC
DETALIAT
EXAMENUL DERMATOLOGIC
DETALIAT

LEZIUNI PRIMARE

LEZIUNI SECUNDARE
LEZIUNI CUTANATE
PRIMARE
 MACULA – PATA

 PAPULA

PLACA

NODULUL

TUMORA

CHISTUL

PUSTULA

VEZICULA – BULA

INDURATIA/EDEMUL

NEVUL/ HAMARTOMUL
 LEZIUNI PRIMARE
MACULA - PATA
Leziune circumscrisă, lipsită de
relief, dar modificată pigmentar,
de dimensiuni reduse
 < 1 cm
 > 1 cm = PATĂ

PATOGENEZĂ – scăderea/creşterea producţiei de melanină

– eritem (vasodilatatie) – inflamaţie
– hemoragia locală: petesii, echimoze–
traumatisme/vasculite
ERITEM
ERITRODERMIE - digitopresiune
Foto: Dr. Nolli
Purpura hemoragica
Foto: Dr. Nolli
MACULA - PATA
MACULA - PATA
MACULA - PATA
 LEZIUNI PRIMARE
PAPULA

Leziune de tip infiltrativ (solidă),

în relief, de dimensiuni reduse:
 < 1 cm
 > 1 cm = PLACĂ
PATOGENEZĂ
– infiltrat celular inflamator/neoplazic sau depuneri
metabolice (Ca, lipide, amiloid, etc) în derm –
poate fi faza premergatoare pustulei;
– hiperplazie focală epidermică;
– leziuni neoplazice precoce
PAPULA
 PAPULA
Muşcături de insecte (ţînţari, purici)
Raia sarcoptică
Rar alergie alimentară
Calcinoză cutanată
Xantomatoză

Foto: Dr. Nolli

 PAPULA
calcinoza cutanata
 PAPULA
PAPULA
calcinoza cutanata
calcinoza cutanata
 LEZIUNI PRIMARE
PLACA
Leziune in relief - plată, bine delimitata
deseori dura,
de dimensiuni mari (peste 1 cm)
rezultată prin extensia sau coalescenţa
papulelor

PATOGENEZĂ

– infiltrat celular inflamator/neoplazic

bine demarcat în derm
Placa eozinofilica
Va multumesc
pentru
atentie!
 On-line, 2020

laborator(4)
dr. carmen negoita
LEZIUNI CUTANATE
PRIMARE
 MACULA – PATA

 PAPULA

PLACA

NODULUL

TUMORA

CHISTUL

PUSTULA

VEZICULA – BULA

INDURATIA/EDEMUL

NEVUL/ HAMARTOMUL
 LEZIUNI PRIMARE
PLACA
Leziune in relief - plată, bine delimitata
deseori dura,
de dimensiuni mari (peste 1 cm)
rezultată prin extensia sau coalescenţa
papulelor

PATOGENEZĂ

– infiltrat celular inflamator/neoplazic

bine demarcat în derm
Placa eozinofilica
 LEZIUNI PRIMARE
NODULUL

Leziune infiltrativă, fermă,

circumscrisă, peste 1 cm, cu
extindere în straturile
cutanate profunde

PATOGENEZĂ – masiv infiltrat celular inflamator/neoplazic

în derm/hipoderm;
– depozite de fibrină sau material amorf
 NODULI
• Bacterieni
• Micotici
• Parazitari
• Acumulare de material amorf
(calciu,eosinophilic mush, amiloid)
• Reacţie la corpi străini
• Reacţie cronică la o traumă externă
• Neoplasm
NODULUL

Foto: Dr. Nolli

LEZIUNI PRIMARE
NODULUL
 LEZIUNI PRIMARE
TUMORA

Leziune fermă, infiltrativă, de talie mai mare decât nodulul,

ce poate afecta orice structură cutanată sau subcutanată.
PATOGENEZĂ - masiv infiltrat celular inflamator /
neoplazic
LEZIUNI PRIMARE
TUMORA
 LEZIUNI PRIMARE
CHISTUL

Cavitate limitată de o membrană, ce conţine fluid sau

material semisolid/solid.
PATOGENEZĂ expresia unui proces neoplazic
 LEZIUNI PRIMARE
PUSTULA
Leziune fluctuantă, în relief,
de dimensiuni reduse
(sub 1 cm), ce conţine
PUROI – cu localizare intra-
epidermică, subepidermică
sau foliculară

PATOGENEZĂ
infiltrat celular inflamator: neutrofile, eozinofile,
histiocite, limfocite
LEZIUNI PRIMARE
PUSTULA
 LEZIUNI PRIMARE
VEZICULA/BULA
Leziune fluctuantă, fragilă, în relief, de
talie mică (sub 0.5/1 cm), cu conţinut
lichid transparent/hemoragic –
localizată epidermic sau la joncţiunea
dermo-epidermică
Leziunile de dimensiuni mari (peste 0.5/
1 cm) = BULĂ

PATOGENEZĂ
- consecinţă a inflamaţiei: edem intra- sau intercelular
spongioza, necroza keratinocitelor, autoanticorpi
-Detaşare intraepidermală (pemphigus vulgaris)
-Detaşare dermo-epidermală (boli veziculare buloase autoimune şi lupus)
LEZIUNI PRIMARE

VEZICULA/BULA
VEZICULA/BULA
VEZICULA/BULA
Foto: Dr. Nolli
Va multumesc
pentru
atentie!
 On-line, 2020

laborator
dr. carmen negoita
LEZIUNI CUTANATE
PRIMARE
 MACULA – PATA

 PAPULA

PLACA

NODULUL

TUMORA

CHISTUL

PUSTULA

VEZICULA – BULA

INDURATIA/EDEMUL

NEVUL/ HAMARTOMUL
 INDURATIA/EDEMUL
Leziuni uşor crescute, care apar şi
dispar rapid

PATOGENEZA

• Edem în dermul superficial

• Dacă este întins se numeşte
angioedem
ANGIOEDEMUL
Foto: Dr. Nolli
v
INDURATIA/EDEMUL
Urticaria - IDR
 NEVUL (HAMARTOMUL)
Leziune congenitală bine circumscrisă

PATOGENEZA - dezvoltarea anormala a uneia

sau multor structuri cutanate
• Colagenic
• Epidermal (keratoză)
• Folicular
• Sebaceu
• Organoid (mai mult de o structură)
NEV ORGANOID
Foto: Dr. Nolli
LEZIUNI SECUNDARE LEZIUNI MIXTE

 Colareta epidermală  Alopecia

 Eroziunea/Excoriaţia  Scuama
 Ulcerul  Crusta
 Cicatricea  Manşonul folicular
 Fisura  Comedonul
 Lichenificarea  Tulburări pigmentare
 Hipercheratoza
LEZIUNI ALE UNGHIILOR
 LEZIUNI SECUNDARE
COLARETA EPIDERMALĂ

Descuamare circulară a cheratinei

Patogeneză:
leziune cicatriceală în pustule, papule, vezicule, bule
• Infecţii bacteriene, boli autoimune, alergia de contact, etc.
LEZIUNI SECUNDARE
COLARETA EPIDERMALĂ
LEZIUNI SECUNDARE
COLARETA EPIDERMALĂ
 LEZIUNI SECUNDARE
EROZIUNEA / EXCORIAŢIA

Pierdere superficială a epidermei,

cicatrizată per primam intentionem
Excoriaţia
eroziune generată de autotraumatism
(lins, scărpinat, muşcătură)
Patogeneză:
distrucţia rapidă a cheratinocitelor consecutivă traumatismelor
sau inflamaţiei
• Dermatopatii pruriginoase
LEZIUNI SECUNDARE
EROZIUNEA
EROZIUN EA – 7 oct 2016
Moris, 8 luni, mascul necastrat
 LEZIUNI SECUNDARE
ULCERUL

Pierdere de substanţă profundă,

cu atingerea dermului, cicatrizată
per secundam intentionem

Patogeneză:
traumatisme severe şi/sau inflamaţii severe, profunde

• Dermatopatii pruriginoase: infecţioase, alergice

• Boli autoimune
LEZIUNI SECUNDARE
ULCERUL
 LEZIUNI SECUNDARE
CICATRICEA

 Zonă de ţesut fibros (de regulă, glabră, atrofiată şi

depigmentată) care înlocuieşte structurile dermice
sau subcutanate distruse

 Arsuri severe
 Piodermite profunde
LEZIUNI SECUNDARE
CICATRICEA
 LEZIUNI SECUNDARE
FISURA
 Clivaj linear în structurile epidermice/dermice, cauzat
de inflamaţii sau traumatisme
Patogeneză:
• îngroşarea şi pierderea elasticităţii epidermului şi
comprimarea dermului, cu apariţia de infiltrate inflamatorii
şi vasodilataţie

• frecvent la nivelul cuzineţilor, pavilionului auricular,

joncţiunilor cutaneo-mucoase
• Dermatita necrolitică superficială
LEZIUNI SECUNDARE
FISURA
FISURA
Marshall
 LEZIUNI SECUNDARE
LICHENIFICAREA

Îngroşarea pielii cu evidenţierea

silonului cutanat, adeseori
însoţită de hiperpigmentare

Patogeneză:
Reacţia pielii faţă de gratajul sau linsul cronic

•Acanthosis nigricans
•Dermatite inflamatorii cronice
LEZIUNI SECUNDARE
LICHENIFICAREA
LEZIUNI SECUNDARE
LICHENIFICAREA
LEZIUNI SECUNDARE
LICHENIFICAREA

Acanthosis nigricans
Marshall
 LEZIUNI SECUNDARE
HIPERCHERATOZA

 Îngroşarea epiteliului cornos epidermic, cu aspect

rugos

 Pemfigus foliaceu trufă, cuzineţi

 Calusuri eminenţe osoase
HIPERCHERATOZA
nazala
HIPERCHERATOZA digitala
LEZIUNI SECUNDARE
HIPERCHERATOZA
LEZIUNI MIXTE

LEZIUNI
LEZIUNI LEZIUNI
PRIMARE
PRIMARE SECUNDARE
 LEZIUNI MIXTE
ALOPECIA/HIPOTRIHOZA
 Pierderea parţială sau completă a părului
 localizată, difuză, generalizată

Patogeneză:
distrucţia foliculului/bulbului pilos consecutivă displaziei,
inflamaţiei;
întârzierea/lipsa creşterii (disendocrinii)
Alopecie primară: - disendocrinii, genodermatoze, alopecia areata
Alopecie secundară: - infecţii, inflamaţii, prurit, traumatism,
iatrogenă
LEZIUNI MIXTE
ALOPECIA
 LEZIUNI MIXTE

ALOPECIA
LEZIUNI MIXTE
ALOPECIA