PROIECT DE LECŢIE
CONSTANŢA
2013
PROIECT DIDACTIC
Obiectiv general: cultivarea sentimentului de iubire şi respect față de părinți în spiritul moralei creştin
ortodoxe
Obiective de referinţă:
4.1. Să descrie principalele calităţi ale unui bun creştin.
4.2. Să-şi formeze deprinderea de a se ruga.
4.3. Să desprindă din faptele personajelor biblice, din proverbe şi povestiri cu tâlc reguli de comportament
moral-religios.
4.4. Să identifice, pe baza analizei relaţiei părinţi-copii, modalităţi de manifestare a iubirii faţă de părinţi
şi datoriile unora faţă de ceilalţi
Obiective operaționale:
La sfârşitul lecției, elevii vor fi capabili să:
O1 - să enumere datoriile copiilor față de părinți;
O2 - să argumenteze importanța cinstirii părinților;
O3 - să prezinte modalități concrete prin care copiii îşi manifestă iubirea față de părinți;
O4 - să identifice în imagini şi povestirile cu tâlc mesajele morale cu privire la datoriile copiilor
față de părinți
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: exerciţiu de rugăciune, conversația, explicația, problematizarea,
observarea dirijată, lectura(în lanţ; expresivă), exercițiul aplicativ, jocul didactic, demonstrarea
imaginilor, aprecieri/recompense (sociale, materiale, primare)
2. Mijloace de învățământ: planşe “Datoriile copiilor față de părinți”, lectură biblică şi moral-
creştină, imagini iconografice.
3. Forme de organizare a activității elevilor: activitate frontală, activitate individuală şi
activitate de grup
Resurse:
1. Oficiale:
Programa şcolară pentru disciplina religie, clasa a II-a
Planificarea calendaristică orientativă, clasa a II-a
Proiectarea unităţii de învăţare
2. Temporale:
număr de lecții: 1
durata: 50’
3. Modalităţi de evaluare: observaţia sistemică, evaluare orală
4. Bibliografice:
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1988
Bulacu, Mihail, Pr., Pedagogia creştin-ortodoxă, Ediţie Anastatică, Editura Sf.Martiri
Brâncoveni, Constanţa, 2009
Cucoş, Constantin, Educația religioasă, Editura Polirom, Iaşi, 2009
Muha, Camelia, Caiet de religie, clasa a II a, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2009
Magdan, Leon, Cele mai frumoase Pilde şi Povestiri creştin-ortodoxe, Editura Mateiaş,
Bucureşti,2006
Nr. Etapele lecției Ob. Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace de Forme de Evaluare
crt. op. (min) şi învățământ organizare
procedee
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Momentul 2’ Salutul Salutul
organizatoric Exerciţiul de Icoana Observarea
Rugăciunea-Imnul Învierii Rugăciunea-Imnul Activitate
rugăciune/ controlată
Notarea absentelor Învierii colectivă
Cântarea
Managementul clasei ptr. Pregătirea pentru lecția
religioasă
începerea orei nouă
2. Pregătirea 10’ Domnul Iisus Hristos a Elevii ascultă cu atenţie
elevilor avut grijă de mama Sa şi răspund întrebărilor Activitate
pentru chiar şi atunci când suferea spontane formulate de Conversația frontală
receptarea pe Cruce. El a dat-o în profesor, care leagă
noilor grija Sfântului Apostol subiectul lecţiei
Ioan. Iar când Fecioara anterioare de prezenta.
cunoştințe
Maria a murit, El a
întâmpinat-o cu îngerii şi a
dus-o în cel mai frumos
loc din Rai. Să urmăm Explicația Icoana
exemplul lui Hristos şi să Aprecieri
ne iubim părinţii în orice verbale
împrejurare a vieţii!
O2 Între poruncile date de
Dumnezeu lui Moise, cea de-a
patra se referă exact la acest
lucru:„Cinsteşte pe tatăl tău şi Observaţia
pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi Elevii ascultă cu atenţie dirijată
să trăieşti ani mulţi!" (Ieşire
20, 12). Fiind dătătoare de Activitate
viaţă, această poruncă a lui frontală
Dumnezeu este amintită şi în
Noul Testament: “Copiilor,
ascultaţi pe părinţii voştri
întru toate, căci aceasta este
bine-placut Domnului”
(Coloseni 3, 20)
Cum răsplăteşte
Dumnezeu pe copiii care
îşi cinstesc părinţii? bunici, învățători, Aprecieri
profesori, nasi şi preoți verbale/
materiale
Faţă de cine mai trebuie sa
Elevii rezolvă exercițiul Exerciţiul Fişa de lucru Activitate (stickere)
ne comportăm la fel?
în grup, apoi liderul (“Culege de grup
prezintă oral rezolvarea merele
O1 Se propune spre rezolvare bune”)
exerciţiului.
O2 un exercițiu din fişa de
lucru.(Anexa 3) Elevii rezolvă exercițiul
oral, cu prezentare pe
flipchart. Vor extrage Exerciţiul Fişa de lucru Activitate
dintr-un “evantai” (“Căsuţa cu în perechi
Se propune spre rezolvare proverbe”) şi frontală
diferitele citate şi le vor
un exercițiu din fişa de Lectura
citi/lipi pe căramizile
lucru.(Anexa 4)
casuţei de pe flipchart
Copii care îşi cinstesc
părinții au parte în viață Conversația Activitate
Profesorul precizează că frontală
de bine şi vor trăi mult
cinstirea părinților este o
poruncă dată de Dumnezeu
pe care o găsim în Sfânta
Scriptură Elevii formulează Fişa de lucru
mesajul rugaciunilor: (“Frumoase
Profesorul îi solicită pe Să ne rugăm pentru rugăciuni Activitate Aprecieri
elevi să fie atenţi la părinți/fraţi! ptr. toţi frontală verbale
următoarele rugăciuni, copiii buni”)
pentru a putea spune care
este mesajul acestora
(Anexa 5) Elevii formulează
O4 învățăturile şi le scriu
Se desprind învățăturile în caiete: Conversația
morale ale lecţiei şi se Să-i cinstim şi să-i
notează pe tablă iubim pe părinţi!
Să ne rugăm pentru
părinți!
Să le mulțumim
Obs. Profesorul intervine părinţilor!
cu întrebări suplimentare
ori de câte ori este nevoie.
6. Asocierea şi O2 3’ Pe Cine avem ca model de Pe Domnul nostru Iisus
generalizarea îngrijire a mamei? De ce? Hristos Conversația Icoana Activitate Aprecieri
O3 Pe bunici, învățători, frontală verbale
Pe cine mai suntem datori profesori, naşi şi preoți
să cinstim ca pe părinţii
noştri? Elevii ascultă cu atenție Lectura Fişa de
expresivă lucru(Istorioa
Se citeşte o istorioară Elevii identifică ra: Răsplata)
religioasă: Răsplata situaţiile şi dau
(Anexa 6) variante de răspunsuri
Profesorul face referire la
morala povestioarei cu tâlc
întrebând elevii dacă se
regăsesc în situaţii similare
Într-un sat din câmpie, s-au întâlnit la fântână trei femei. Două dintre ele nu încetau să-şi laude
băieţii. Cea de-a treia însă, nu spunea nimic, cu toate că avea şi ea un băiat de care nu s-ar fi putut
plânge. Au luat cele trei femei câte o găleată cu apă şi au plecat împreună înapoi, spre casă. Pe drum,
s-au întâlnit cu cei trei copii, care se jucau într-o livadă.
- Ia uite-1 pe-al meu, a zis prima femeie. E aşa de puternic.
- Dar al meu, zise şi a doua, e priceput la toate.
Nici de această dată, cea de-a treia femeie nu a spus nimic, însă copilul ei, văzându-şi mama, s-
a grăbit să vină şi să ia el găleata. Ceilalţi doi băieţi au început să râdă şi au rămas să se joace mai
departe. Acum se vedea adevărul. Din modestie, cea de-a treia femeie nu se lăudase cu feciorul său,
dar, în locul ei, vorbeau faptele...
†
ANEXA 2
CADRU PUZZLE
ANEXA 2
PUZZLE
ANEXA 3
LA CULES DE MERE BUNE
Explicarea fişei: Căsuţa va fi desenată(trasată) pe o foaie mare(flipchart) fără textele interoare. Textele
vor fi scoase individual pentru a putea fi împărţite elevilor, care, după ce le vor citi/interpreta, le vor
lipi în spaţiile corespunzătoare. Acoperişul este concluzia: Porunca a IV-a-Vechiul Testement,
respectiv textul de la Coloseni-Noul Testament.
„Copiilor, ascultaţi pe
părinţii voştri întru
toate, căci aceasta este
bine-plăcut Domnului”
(Colos. 3:20)
10
„Cine cruţă nuiaua îşi „Că Domnul a înălţat pe tată „Ascultă sfatul şi primeşte
urăşte copilul, iar cel care îl peste fii si a întărit judecata învăţătura ca să fii înţelept
iubeşte îl ceartă la vreme.” mamei peste copiii” toată viaţa.”
6
2 3
Pild.6:20-22 Sir.3:8-9
„Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu „Cu fapta şi cu cuvântul cinsteşte pe tatal tău
lepăda învăţătura mamei tale: leagă-le şi pe mama ta, ca să-ţi vină binecuvântare de
necurmat la inimă, atârnă-le de gât. Ele te la ei. Ca binecuvântarea tatălui întăreşte
vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi casele fiilor, iar blestemul mamei le dărâmă
îţi vor vorbi la deşteptare!” până în temelie.”
7 8
ANEXA 5
Frumoase rugăciuni pentru toţi copiii buni
Răsplata
(Leon Magdan, Cele mai frumoase Pilde şi Povestiri creştin-ortodoxe)
Într-un sat de munte, era un om vestit pentru hărnicia sa. Dar, pe cât de muncitor era omul, pe
atât de leneş era fiul său. Toată ziua ar fi stat degeaba şi tot nu s-ar fi plictisit. Numai că, într-o după-
amiază, se duse la tatăl său şi îi spuse:
- Tată, am văzut pe uliţă nişte băieţi încălţaţi cu ghete noi, foarte frumoase. Aş vrea şi eu aşa
ghete.
- Măi băiete, i-a răspuns omul, dacă ai munci şi tu cât de puţin, ţi-aş da banii, dar aşa, pe
degeaba, zi şi tu, e drept?
N-a mai spus nimic copilul, dar a plecat supărat. Tare şi-ar fi dorit asemenea ghete, aşa că, a
doua zi, iar s-a dus să-i ceară bani tatălui său. Dar şi de data aceasta părintele 1-a refuzat.
Când a venit şi a treia zi să-i ceară bani, ţăranul i-a spus:
- Uite, măi băiete - văd că nu mai scap de tine! Eu am treabă aici, în grădină. Dar, în pod, e o
grămadă de grâu ce trebuie vânturat, că altfel se umezeşte şi se strică. Pune mâna pe lopată, vântură tu
grâul şi pe urmă vino aici şi-ţi dau bani să-ţi cumperi ghetele.
N-a mai putut băiatul de bucurie. S-a urcat repede în podul casei, dar nu prea îl trăgea inima la
muncă. Aşa că s-a culcat pe un braţ de fân, a tras un pui de somn, după care a alergat în curte, strigând:
- Gata, tătucă, am vânturat tot grâul. Acum îmi dai banii?
- Nu! - a răspuns omul categoric. Ţi-am spus să vânturi grâul, nu să pierzi vremea. Treci în pod
şi fă ce ţi-am spus!
A plecat iar băiatul, dar nu putea înţelege de unde ştia tata că el nu vânturase grâul. Probabil că
1-a surprins dormind şi nu 1-a trezit, că altfel nu se poate ... Aşa că, după ce s-a urcat iarăşi în podul
casei, s-a pus la pândă în loc să aibă grijă de grâu. A stat el preţ de jumătate de ceas, cu ochii aţintiţi
spre tatăl său, care muncea de zor în curte, şi, socotind el că-i de ajuns, se duse iarăşi în grădină.
- Tată, am terminat toată treaba, n-a rămas bob de grâu neîntors. Acum îmi dai banii?
- Măi băiete, după ce că eşti leneş, mai eşti şi un mare mincinos. Nu ţi-e ruşine? Să ştii că, dacă
nici de data asta nu te duci în pod şi nu faci treaba cum se cuvine, nu mai vezi nici o gheată. Ai înţeles?
Când a văzut băiatul că altfel nu se mai poate, s-a urcat în pod, a pus mâna lopată şi a început
să vânture grâul. Dar, cum a băgat lopata în grămadă, a găsit ascusă în grâu o pereche de ghete noi
nouţe, exact aşa cum îşi dorea el.
De bucurat, s-a bucurat, cum era şi de aşteptat, dar, în acelaşi timp, îi crăpa obrazul de ruşine
pentru minciunile sale de mai înainte. Fără să-1 mai pună nimeri a vânturat tot grâul, după care s-a dus
şi în grădină să îşi ajute tatăl. Acum ştia într-adevăr, că merită ghetele, dar, mai mult decât atât, simţea
cât de bine este alături de părinţi şi să îi ajuţi.
OGLINDA TABLEI
† SĂ LE MULȚUMIM PĂRINŢILOR!