TRATAREA PRIMULUI RĂZBOI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Dumitru Rață, student anul III,

Facultatea de Istorie și Filosofie, USM

Studierea Primului Război din Basarabia, eveniment care a marcat sfârșitul „vârstei de
aur” a „lumii europene” – La Belle Epoque 1, a fost și este un subiect de discuție cu o diversitate
de concepte și păreri.

În studiul nostru vom analiza o parte din lucrările, care abordează tematica Primului
Război și Basarabia din perioada anilor (1914-1917), prin prisma elucidării tezelor istoriografice
contemporane, unde ne vom axa pe tabloul istoriografic din Republicii Moldova.

Conform doctorului în istorie Ion Duminică, PRM nu i s-a acordat o atenție deosebită în
Uniunea Sovietică din cauza unor circumstanțe politice sau mai exact după cum susține istoricul
Anatol Petrenco, această cauză consta în originea „burgheză” și „imperialistă” a PRM 2. În
ultimii ani reânvie intresul pentru perioada anilor 1914-1918, apar numeroase studii în care este
reflectată situația socio-economică din gubernia Basarabia.

Istoricul Andrei Emilciuc, susține că Imperiul Țarist anticipând un eventual conflict cu

centralii a elaborat diferite planuri de acțiune în care a fost inclusă și gubernia Basarabia, zona de
acțiune a armatei a VII – a. Pentru prima etapă a acțiunilor militare urmau a fi încorporați 55622
de rezerviști și ratnici3. După cum afirmă autorul pe lângă efectivul uman, populația din
Basarabia era supusă unor prestații militare ca: asigurarea cu unități de transport, încărtuirea
militarilor în locuințele proprii și prestarea unor munci în folosul armatei 4. Astfel autorul
constată că, obligațiile de război au constitut o grea povară pentru populația din Basarabia
influiențând negativ situația socio-economică din regiune.

O altă problemă identificată de istoricul Andrei Emilciuc este eschivăria recruților din
Basarabia de la încorporare, fie prin neprezentarea la campaniile de mobilizare, înșelăciune sau
mituire. După cum susține autorul fenomenul eschivării în Basarabia ar avea profunde rădăcini

1
Enciu Nicolae, Pentru o istorie integrală și integrată românească a participării Basarabiei și României la Primul
Război Mondial, în, Primul Război Mondial și Basarabia (1914-1918). (Culegere de studii și articole). Coordonator:
Emilciuc Andrei, Chișinău, 2015, p. 8.
2
Craciun Veaceslav, Primul Război Mondial în trecutul Basarabiei de sud, Cum reânvie în Găgăuzia amintirea
despre războiul uitat. http://www.ipn.md/ro/special/94686
3
Emilciuc Andrei, Mobilizarea generală din anii primului război mondial în Basarabia. Planuri și realizări, în,
Primul Război Mondial și Basarabia (1914-1918). (Culegere de studii și articole). Coordonator: Emilciuc Andrei,
Chișinău, 2015, p. 23.
4
Ibidem, p. 27.
sociale, generate de politica social-economică și națională promovată de Imperiul Rus în acest
teritoriu pe parcursul secolului al XIX- lea.

Istoricul Cristina Gherasim în studiile sale evidențiază rolul nobilii din perioada Marelui
Război și anume, în administrarea gubernii, aprovizionarea frontului rusesc dar și patriotismului
de care au dat dovadă5. Autoarea oferă câteva exemple, cum ar fi: F. Suruceanu era membru al
detașamentului sanitaro-epidemiologic, P. Gore gestiona toate detașamentele, lazaretele și
spitalele deschise și întreținute de Zemvsta din Basarabia pentru a acorda ajutor bolnavilor și
răniților în război, iar președintele C. A. Mimi, în asigurarea cu pâine a armatei6.

În concluzie, autoarea evidențiază rolul benefic al acestui război pentru Basarabia.

Deoarece mobilizările masive i-au adus în contact cu românii bucovinieni și transilvăneni, iar din
1916 și cu ostașii români din vechiul Regat, cu care s-au solidarizat fiind din același neam cu ei,
vorbind aceiași limbă, având aceliași obiceiuri și credințe.

Clerul ortodox din Basarabia, a avut propria contribuție în perioada Primului Război
Mondial. Referitor la acest subiect istoricul Dinu Poștarenco susține că, clerul din Basarabia a
fost dispus să ofere sprijinul său la „marile evenimente care încep în viața” Rusiei 7. Acest sprijin
s-a manifestat prin ajutorarea familiilor a căror membri au fost mobilizați în armată cât și
acordarea unor subsidii celor nevoiași8.

Referitor la situația Basarabiei în timpul Marelui Război, sau mai exact a operațiunilor
militare ce s-au desfășurat pe teritoriul Basarabiei. Autorul, afirmă că în perioada PRM, pe cea
mai mare parte a teritoriului Basarabiei nu au avut loc acțiuni de luptă. Conflictele militare,
afectând doar zona de nord a județului Hotin și unele localități basarabene au fost supuse
bombardamentelor aviației inamice9.

Istoricul Denis Bulancea în studiile sale, evidențiază rolul deosebit a clerului basarabean
care s-a implicat foarte activ în momentele de criză a guberniei. După cum menționează autorul
„Biserica prin clerul întotdeauna a fost aproape de nevoile statului din care ea însăși face
parte”10. Clerul s-a străduit să mobilizeze societatea prin sensibilizarea opiniei publice față de cei
nevoiași și ajutorarea acestora, prin deschiderea de noi spitale, grija de orfani cât și de cei
5
Gherasim Cristina, Nobilimea basarabeană în anii Primului Război Mondial (1914-1918), în, De la Imperiu la
Regat. Românii Basarabeni și Marele Război, coordonator Gh. Negustor, Editura Mega, 2018, p. 31.
6
Ibidem, p. 37.
7
Poștarencu Dinu, Asistența acordată frontului rusesc de către Biserica din Basarabia pe parcursul Primului
Război Mondial, în Primul Război Mondial și Basarabia (1914-1918). (Culegere de studii și articole). Coordonator:
Andrei Emilciuc, Chișinău, 2015, p. 141.
8
Ibidem, p. 140 – 141.
9
Poștarenco Dinu, Acțiuni de luptă pe teritoriul Basarabiei în decursul Primului Război Mondial, în Primul Război
Mondial și Basarabia (1914-1918). (Culegere de studii și articole). Coordonator: Andrei Emilciuc, Chișinău, 2015,
p. 99.
invalizi, prin înființarea la Chișinău a unui „orfelinat-atelier” în anul 1915. Autorul conchide că
prezența clerului a contribuit la depășirea ororilor Marelui Război, iar îndeplinirea misiunii
apostolice în unele cazuri i-a costat viața.

Analizînd situația demografică din Basarabia la încheierea PRM istoricul Enciu Nicolae
constată că, Marele Război a influiențat puternic principalele fenomene demografice ale
populației. După cum susține autorul, ele s-au manifestat printr-o mortalitate excesivă, natalitate
scăzută și respectiv printr-un excedent natural redus11.

În concluzie putem afirma că istoriagrafia română (Republica Moldova) tratează

problema Basarabiei din perioada Marelui Război într-un mod obiectiv, încercând să completeze
lacunele istoriografiei interbelice cu noi detalii. Problemele principale de care se preocupă
istoriografia română sunt, participarea basarabenilor în cadrul Marelui Război, aprovizionarea
frontului, situația bisericii, contribuția clerului basarabean și altele.

Conducător științific: CANDU Teodor, doctor în istorie, conf. univ.

10
Bulancea Denis, Clerul Basarabean în anii Primului Război Mondial, în Primul Război Mondial și Basarabia
(1914-1918). (Culegere de studii și articole). Coordonator: Andrei Emilciuc, Chișinău, 2015, p. 174-175.
11
Enciu Nicolae, Populația Basarabiei la încheierea Primului Război Mondial, vezi în, Gheorghe Palade, colegiu de
redacție: Valentin Arapu, Anatol Petrenco, Corneliu Ciucanu, Chișinău, 2018, p. 278-292.