ARGUMENT

  Astmul bronsic este o afectiune pulmonara cronica de natura inflamatorie, care

creazain momentul actual grave probleme de sanatate publica, din cauza frecventei, gravitatii
si consecintelor economice pe care le genereaza. Este una dintre cele mai prevalente boli
cronice, care afecteaza în jur de 300 de milioane de oameni din întreaga lume, iar decesele
cauzate de aceasta maladie depasesc 180.000 de victime anual. La fiecare zece ani, frecventa
afectiunii creste in lume cu aproximativ 60%, din cauza unor fenomene precum urbanizarea,
industrializarea, poluarea atmosferica. In Romania, prevalenta astmului bronsic se ridica la
aproximativ 7-8% din populatie, ceea ce inseamna peste un milion de bolnavi. 25% din
pacientii care sufera de astm din Europasi 50% din pacientii cu astm din Asia au crize de
dispnee foarte severe, ce necesita tratament de urgenta in spital. In Europa, numai jumatate
din pacienti au un astm bine controlat, cumedicatie adecvata, in timp ce in Asia doar 34%
dintre bolnavi beneficiaza de medicamente. Date recente arata ca 1 din 3 copii prezinta
manifestari alergice, dintre care 30-50%vor dezvolta astm bronsic. Forurile mondiale de
specialitate acorda o atentie marita acestei boli respiratorii, astfel ca, ultimul deceniu a adus o
abordare unitara internationala standardizata privind astmul bronsic si BPOC. Bolnavul
trebuie invatat sa deceleze si sa evite factorii care declanseaza criza si sa-siajusteze
tratamentul. Cu toate ca astmul nu ucide, esecul incercarii de a folosi medicamente adecvate,
cuplat cu o slaba evaluare a severitatii bolii, pot determina decese inutile, cele maimulte
dintre ele in afara spitalului. Invatati fiind sa-si cunoasca boala, sa-si monitorizeze
simptomele , sa-si modifice conditiile de viata si sa respecte tratamentul adecvat cei mai
multi pacienti pot obtine un bun control al bolii. Aici intervine rolul asistentului medical in a
oferi informatiile necesare, suportfizic si psihic atat bolnavului cat si familiei sale, pentru o
calitate a vietii cat mai buna. Acesta este motivul pentru care am ales sa studiez ingrijirile
care se pot acorda bolnavului astmatic. Când astmul este controlat, pacientii pot sa duca o
viata normala, fara limitari.
 CAPITOLUL I

PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI

FIZIOLOGIE A ARBORELUI BRONSIC

1.1  Anatomia si fiziologia arborelui bronsic

Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in

intrapulmonar la dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si
inferioara ), iar la stanga in doua bronhii ( superioara si inferioara ).

Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia

segmentelor bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie
proprie. Plamanul drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul
medio-bazal.

Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii

pulmonari, unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza
spre periferia plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se
ramifica in bronhiole respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate
prin saculeti alveolari. Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in
alveole pulmonare.

Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte

alveolare, saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari.
 Structura arborelui bronsic se modifica si ea. Bronhiile lobare au structura
asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile
lobulare si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile
respiratorii si lobulare au un perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre
musculare netede, cu dispozitie circulara. In peretii ductelor alveolare intalnim
numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.
 Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extrem de
subtire, adaptat schimburilor gazoase.
 1.2. Prezentarea teoretica a astmului bronşic

1.2.1 Definitia astmului bronsic

Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee

predominant expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile
care apar la persoane cu hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, fiind
sub aspect anatomic o stenoza bronsiolara, tranzitorie cu “restitutia ad
integrum” in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic

Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza

sau provoaca criza de astm.

Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :

a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios

Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si

scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte, oua,
carne ) sau medicamentoase (acidul acetilsalicilic, penicilina, aminofenazona,
unele produse micribiene ).

b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios

 De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie
muco- purulenta si factori infectiosi ( exemplu bronsite cornice ).

c)     astm mixt – se intrica alergia cu infectia

d)    astm cu etiologie neprecizata
e)     astm cu alte etiologii

Aici intervin factorii :

-        psihici – socul psihic sau starile psihoafective

-        endocrini – pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
-        biometeorologici – temperature, presiunea atmosferica, umiditatea,
vantul, altitudinea,
razele solare.
f) astm la effort

g)    astm la aspirina

1.2.3 Patogenia astmului bronsic

Roluri importante in producerea bolii astmatice au :

a)    terenul
b)    leziuni ale cailor respiratorii
c)     cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).

Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor

respiratorii ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale
schimbarilor gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori :
a)     spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic
b)    edem inflamator al mucozei bronsice
c)     hipersecretie de mucus
d)    cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al
obstructiei bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic

La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere

; mai tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale
emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua
jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si
hipersecretie ; alteori e anuntata de prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al
pleoapelor, cefalee ). Dispneea devine paroxistica, brodipneica, cu expiratie
prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra, prada
setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit in
maini, narile dilatate, jugulare turgescente.

In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.

La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea

secretiilor se face cu dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza
se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub influenta tratamentului.

Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste

24-48 h rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee,
asfixie, cianoza, colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa
administrarea in exces de simpaticomimetice ( Alupent ), sedative, opiacee,
barbiturice, suprimarea brusca a corticoterapiei, suprainfectie bronsica.

1.2.5 Tratamentul astmului bronsic

Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in

aceasta afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune
vizeaza combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri : evitarea
virozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii impune,
de asemenea, evitarea virozelor respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in
timpul epidemiilor.

Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se

realizeaza cu Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina,
Ampicilina si Biseptolul. Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de
iarna.

Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite

forme. Se parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar fara a abuza.
Metoda comporta si anumite riscuri, in special inhalarea de diferiti germeni,
ceea ce impune folosirea strict personala si pastrarea in stare de sterilizare a
aparatului.

Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :

a)    beta – adrenergicele
b)    anticolinergicele
c)     derivatii xantinici
Beta – adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor
secundare ( ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se
folosesc Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;

Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),

Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2
inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub
forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea
tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin
( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea :
tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a
tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin

intrebuintata din cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul
Atrovent care nu are efecte secundare ale atropinei. Rezultatele sunt inferioare
beta adrenergicelor.

Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina, Aminofilina

si Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca
aerosoli. Rezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.

Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :

a) Prostaglandinele – prezinta numai un interes teoretic.

b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) – desi nu este bronhodilatator, se
foloseste ca masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la
alergenul causal, cu turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20
mg / capsula ) la 4-6 ore, sau sub forma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) – are tot efect preventive si e administrat sub forma
de gelule, oral, 1 mg dimineata si seara.

Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor,

ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse retard
( Celestone, Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline, calciu,
potasiu. In general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul
continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime.

Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,

Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice
( Bisolvon, Mucosolvin) – in crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval,
Nervocaliu ) ; oxigen – in crizele cu polipnee.

Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului

alergizant ; evitarea substantelor iritante bronsice – tutun, alcool ,etc.

Tratamentul in starea de rau astmatic :

Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu

solutie de glucoza 5 % .

Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea

bolnavului din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se
administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ),
fluidifiante, diuretice ( Ederen ), oxigen si in cazuri deosebite de grave, se
indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.

In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in

cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante ( Penicilina).

CAPITOLUL II

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

 INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic în spital

Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in

viata sa, deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup
legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la

biroul de internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare (
sau de trimitere ), se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri
din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.

De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde

medicul hatareste salonul in care va fi internat bolnavul, tinand seama de
diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.

Asistentei ii revine ca sarcina :

- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare

- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.

- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ),
antialergic – HHC, cardiotonic – STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic –
FUROSEMID (fiole).

Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al

pacientului, dupa care fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea
asistentei de urgenta ; medicul intocmeste foaia de observatie a pacientului, in
care se vor inscrie datele personale sau anamnestice ale acestuia, cine a insotit
bolnavul in spital, la ce mijloc de transport sa recurs ( specializat – ambulanta,
nespecializat – masina particulara ), starea prezenta, interventiile si tratamantul
efectuat in timpul transportului si la camera de garda.

Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat

apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de
agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.

- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.

- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale – la 15 minute

- pH sangvin – la 1 ora

- electroliti Na – la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa
sangvina si Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.

La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia

vor fi inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop.
Bolnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue
imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele venite la internare
prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte
de depozitare.

Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si

conduce bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa
isi aranjeze obiectele personale in noptiera.

2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii

care cresc capacitatea de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea
bolnavuluide sub eventualele influente nocive ale mediului in care traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer.

Temperatura salonului trebuie sa fie de 18-20 ºC. Aerul trebuie sa fie umidificat.

Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire

printer bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca
o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la
indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand anexietatea
pe care bolnavul astmic o are.

2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in

care isi petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete
de perna, musama, aleza sau traversa.

Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.

Tehnica pregatirii patului :

Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.

2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt :

cearceaful de patura, fete de perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de rufe
murdare.

2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

 Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate
in scopul intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce
reprezinta, in fond, si o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor.

Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre

care face parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului ,
mobilierul din salon va fi redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai
simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane va fi atentionat sa
foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului la stergere.

Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea

echipei medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia
personala, drept pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.

2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului

In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :

- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.

- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 ºC.

- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.

- se evita baia prelungita si prea obositoare.

- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).

 Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi,
medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si
favorizeaza infectiile ( infectii micotice, virale, bacteriene si parazitare ) ; prin
urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o
conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si ea trebuie respectata.

O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa

expectoratie si mai ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind
predispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringe cu
intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se
recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubului inhalant,
cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.

Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate,

conductul auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.

2.3.5 Observarea pozitiei pacientului in pat

La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de

afectiunea de baza. La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila
pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea
bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In toate
cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita
complicatiile hipostatice.
 Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul
acceselor de astm bronsic, trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor
sau sprijinindu-l in brate.

Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se
manifesta printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa
urmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la
moartea bolnavului.

Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu

toracele impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare,
deoarece el are impresia ca se sufoca. Tot printr-o buna oxigenare se combate
cianoza tegumentelor, prezenta in starea de rau astmatic.

Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si

gradul de severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara
bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature fara
tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce unele stari
ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.

Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea,

expresia fetei trebuie urmarita permanent.

La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie

de asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele
sunt palide, cenusii, acoperite de transpiratii reci.
2.3.6 Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui

Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul

asistentei in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm
bronsic.

In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in

functie de tipul de reactivitate a pacientului.

Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de

respiratie. Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in
functie de raspunsul fiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli,
culoarea tegumentului, slabiciune musculara ).

2.3.7 Captarea eliminarilor

Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai

multe ori pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al
arborelui patologic, ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E
foarte important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi vazuta de medic
in cazul in care se recomanda o serie de investigatii de laborator pentru examen
citologic, bacteriologic.
 In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca
un corp starin, declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat,
vascoasa, greu de eliminate print use.

Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia

tegumentelor si a mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util
semnele premonitarii ale complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative

Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea

functiilor vitale si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in
cazul modificarii bruste a acestora se anunta medicul.

Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum

si evolutia boli.

In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.

Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar

frecventa normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa
varsta si sex. Bolnavii de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza
printr-o inspiratie normala urmata de o expiratie grea, fortata, zgomotoasa,
wheezing ( respiratie suieratoare ), deci o bradipnee expiratorie ce apare de
obicei, paroxistic.
 Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea
diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce,
eventualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest motiv, e
foarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in
foaia de temperature cat mai précis. Pe foaia de temperature notarea respiratiei
se face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie
se obtine prin unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare, dimineata si
seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste o
resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1 minut.

Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa

fiind totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.

Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si de la

unele infectii bronsice. In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e aderenta la
peretele bronhiilor, are o culoare albicioasa, arata si are denumirea de “sputa
perlata”

Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 ºC, cu

mici variatii zilnice intre 0,5º - 1ºC si e rezultatul proceselor oxidative din
organism numite si termogeneza. Aprecierea exacta a temperaturii corpului se
face cu ajutorul termometrului.

Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel

pot sa apara stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct
albastru ; pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2
diviziunii de grad.
 Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o
exercita asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a
inimi, de rezistenta intampinata de sange in artere, fiind data de elasticitatea si
calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.

Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140

mm Hg maxima sau sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.

In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar

numai in cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de
temperatura notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra.
Notarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel : pentru fiecare linie orizontala
a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ; se hasureaza patratele foii de
temperature corespunzatoare valorilor obtinute.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un

plan osos. Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului
e intre 60-80 pulsatii/minut, inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul si
inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia
de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe
linia corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului
masurarea pulsuslui se face dimineata si seara, punctele obtinute unindu-se
printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a foii de temperature corespunde la 4
pulsatii/minut.

Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se

elimina din organism substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea
normala emisa variaza intre 1200-1800 ml/zi si densitatea normala intre 1015-
1025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor
abundente care se asociaza cu crizele de astm bronsic.

Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia

alimentelor. Omul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si
imobilizarii la pat bolnavii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.

2.5 Alimentatia pacientului cu astm bronsic

Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii

de rau astmatic necesita ajutor.

Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la

pat.

Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie

sezand, sprijinit. In acest caz se foloseste o masuta speciala care se fixeaza
deasupra patului.

Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La

servirea mesei bolnavul e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul
de vindecare.

Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in

consideratie pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta
din cauza respiratiei ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie deosebita din
puncte de vedere al bilantului hidric, ei fiind dispusi la o deshidratare mai
rapida.

Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare

scazuta ; acestia inainte de masa in, fac toaleta cavitatii bucale.

Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc

tratament cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim
desodat.

Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :

-        legume diferite

-        preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
-        fructe crude, compoturi
-        supe de legume
-        paine neagra
-        lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
-        carnea, pestele
-        laptele fermentat
-        fainoasele
-        ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic,

normoglucidic, imbogatit cu minerale si vitamine.
 2.6 Administrarea medicamentelor

In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda

pentru a usura respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si
este supravegheat pana la terminarea accesului.

Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-4

inhalatii pe sedinta, uneori mai mult dar fara a abuza.

Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :

1.Beta – adrenergicele – derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor

secundare nu mai e utilizata astazi.

Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina

( Alupent, Astmopent ) ;

Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),

Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2
inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub
forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea
tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin
( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea :
tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a
tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

2. Anticolinergice – Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.

3. Xantine - Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au
slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.

Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor,

ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison – 1 tableta/zi, 5 mig ;
Supepredanol – 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ); Superprednol – 1 tableta/zi (0,5
mg/tableta ) ; produse retard – Celestone , Kenalog, Synachten – retard – 1 mg
la 7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. . In general, corticoterapia
trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se vor
folosi doze minime ( 30 mg Prednison /zi – tratament de atac ; 5 mg/zi
tratament de intretinere ).

Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,

Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice
( Bisolvon, Mucosolvin) – in crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval,
Nervocaliu ) ; oxigen – in crizele cu polipnee.

Tratamentul in starea de rau astmatic :

Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25-100

mg iv, urmat de perfuzii cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5 % ,2-3
l / 24 h.

Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea

bolnavului din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da
accidente alergice. Ca doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de
protectie, antiacide, regim desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice
( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice, oxigen si in cazuri
deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.

In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in

cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante ( Penicilina).

2.7 Recoltarea produselor biologice si patologice

Recoltarea sangelui :

Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice,

serologice, bacteriologice, parazitologice.

Recoltarea sangelui se face prin :

-        intepare – la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata
plantara a halucelului sau calcaiului.
-        punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare

Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice :

hemoleneograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si
coagulare, pentru examen parazitologic.
 Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate,
solutii dezinfectante ( alcool 70º ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda
( cutia Petri), lame uscate si degresate, pipete Potain.

Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se

aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70º. Se
evita congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea
completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea
pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile
cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se
formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge
cu un tampon cu alcool 70º.

2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa

Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice,

hematologice, serologice si bacteriologice.

Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se

formeaza

un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala

a mainii, venele femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne,
venele jugulare si epicraniene ( la copii ).

Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama

mica, aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si
materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm,
seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau
banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase,
solutii perfuzabile, tavite renale.

Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se

examineaza cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si
musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul
la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa
stranga pumnul, venele devenind turgescente.

Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz – a – viz de

bolnav. Se fixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupara tesuturilor vecine.
Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul
degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in pozitie
oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul
inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm in lumenul venei. Se
controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua
tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul
cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand
strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se aplica
tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se
retrage apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in
pozitie verticala.
 Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca
sa murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza
locul de minca.

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se

efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce

se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.

Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala

sterilizata fara substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.

Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita

sputa, sa nu o imprastie, sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si
saliva.

Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de

colectare in functie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze
dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.

In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in

evidenta eozinofile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori
corpi Creola, adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.

In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutrofile si

bacterii, iar examenul bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in cauza.
 2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de
afectiune

Explorarea radiologica a toracelui :

Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a

altor boli pneumonice, el constituind infirmarea diagnosticului de astm.

1.Radioscopia si radiografia – dau o imagine asupra modificarilor petrecute

la nivelul plamanilor si inimii.

Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea.

Bolnavul va fi condus la serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum
trebuie sa se comporte in timpul examinarii. Va efectua cateva miscarii de
respiratie, iar radiografia se face in apnee dupa o inspiratie profunda.

Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe

crestetul capului, se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in
pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice
umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta
filmul. Cand pozitia verticala e contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie
sezand sau in decubit. In timpul examenului radiologic se ajuta bolnavul sa ia
pozitiile cerute de medic.

Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat.

Se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.
 2. Bronhografia – reprezinta explorarea radiologica a arborelui
traheobronsic cu ajutorul unei substante de contrast ( lipiodol sau iodipin –
liposolubile, ioduron B sau diiodunol – hidroslubile ) cu ajutorul sondei Metras.

Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ),

anestezice, sonda Metras sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin -
liposolubile, ioduron B sau diiodunol – hidroslubile ), expectorantesi calmante
ale tusei, scuipatoare.

Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul

sa nu manance in dimineata examinarii.

Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante.

In ajunul examinarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte
medicamente similare. Cu 30` inaintea examinarii se administreaza atropina
pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din caile respiratorii,
medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si va fi
asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie injectata. Medicul
efectueaza anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de calitatea
anesteziei.

Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast

usor incalzita, incet, cu o presiune moderata. In timpul injectarii substantei de
contrast bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe pozitia decubit ventral, dorsal,
lateral (drept si stang). In timpul examinarii radiologice se aseaza bolnavul in
pozitie Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal bronsic din partile
superioare ale plamanilor, apoi se aseaza bolnavul cu toracele moderat ridicat
pentru a se evidential bronhiile mijlocii si inferioare.
 Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va fi
avertizat sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul
anestezicului. Va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast
care se elimina print use. Nu se inghite deoarece produce o intoxicatie cu iod.
Refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie evitata
deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.

Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :

Bronhoscopia – reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul

unui aparat numit bronhoscop.

Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi

sterile, casolete cu tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon,
oglinda frontala, seringa laringiana, tavita renala, aparatele cu toate anexele
sterilzate, flaconul cu anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic, flaconul
cu solutie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon.

Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care

si-l asuma, refuzandu-l, liosind medicul de o informare, diagnostica esentiala.
Bolnavul trebuie convins ca desi e neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar
incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se creeaza bolnavului un climat
de siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii
punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o
fibroscopie. In ziua premergatoare examinarii se executa o testare la xilina 2%
pentru a depista o alergie la acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare
explorarii, cat si in dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu
trebuie sa manance dimineata.

Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare

sau tavita renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate
limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. Intr-un prim
timp medicul cu ajutorul unui spray cu xilina isi anesteziaza limba, orofaringele
si hipofaringele, urmand sa anestezieze arboreal bronsic, instiland picatura cu
picatura anestezicul usor incalzit cu ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e
condus in camera de bronhoscopie.

La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza

bolnavul pe masa de examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in
extensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridica capul cu 12-15 cm,
ajuta la extensia acestuia. Orienteaza capul in directia indicate de medic pentru
a permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii serveste
medicului instrumentele si materialele necesare. Daca masa de examinare e
prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura asistenta. Ambele asistente inainte
de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca sau cagula.

Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va

supraveghea in acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca
survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice care
le va administra in cazul unor hemoragii, chiar inainte de a anunta medicul
(Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).

In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :

-        hemoragii
-        diseminari tuberculoase
-        suprainfectii cu diferiti germeni
-        dureri in gura
-        disfagie sau orofagie
-        dureri retrosternale
-        cefalee
-        insomnii
-        tuse
-        expectoratie
-        stare subfebrila

Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria – reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu

ajutorul spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu
exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e
scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav face ca
cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el volumul de aer expirat.

Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.

2. Spirografia – permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa

toate masuratorile statice si dinamice.

Spirografia se poate determina cu :

-        aparatul Eutest

-        expirograful Sodart
-        pneumoscreen

Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru

asociat cu chimograf pe care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu
sau carbonat de calciu pentru captarea CO2 si un dizpozitiv pentru dirijarea in
sens unic a curentului de aer.

Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa
de servit si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele
bucale obligatoriu sterilizate ).

Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca

examinarea se executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ;
bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta sau depresiva a centrilor
respiratori cel putin cu 24 ore inainte.

Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu

au consumat alimente sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care
executa proba, asigura repaus psihic si fizic fiecarui bolnav circa 30 de minute
inainte de proba. Bonavul va fi asezat in pozitie comoda pe scaun si va fi linistit
pentru a i se obtine colaborarea.

Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul

piesei bucale ; se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru
acomodare ; i se penseaza nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit 30-
40 de secunde cu supapa aparatului deschisa ; se inchide circuitul si se pune
aparatul in pozitie de inregistrare.
 Inregistrarea volumului curent – se inregistreaza 2-3 minute volumul
current prin respiratie linistita, normala

Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) – se solicita bolnavul sa faca o

inspiratie maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana
la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV reala si se
numeste spirograma.

Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) – se

reia proba pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o
inspiratie maxima urmata de o expiratie fortata maxima ; se repeta proba pana
se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza bolnavul de la aparat ; se
masoara cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta reprezentand
VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :

Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie,

respective baza diagnosticului de astmbronsic alergic.

Locul de electie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a

antebratului.

Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta examinarea, ii

atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce prevestesc
o posibila hiperreactie din partea organismului si care pot duce chiar la aparitia
edemului glotic sau a socului filactic.
 Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului
eritemului, caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.

2.9 Profilaxia bolii. Educatia sanitara.

Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici

pentru ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate
mare de a face astm bronsic. Aceasta profilaxie primara este utila inainte de
aparitia simptomelor bolii.

Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la alergeni

; e o masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales
pentru cei profesionali : faina, medicamente, par de animale, alimente.

Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri

profilactice :

-        curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei

-        stergerea prafului cu carpe umede
-        curatarea covoarelor cat mai des posibil
-        indepartatea animalelor de casa
-        combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea

locuintei sau a locului de munca.

O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e

evitarea expunerii la diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii :
fumatul, fumul de tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale, schimbari bruste de
temperature.

In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la

locul de munca sunt obligatorii :

-        examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli

bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
-        examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor
sensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea,
urmarirea si eventual schimbarea locului de munca.

Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea

aparitiei complicatiilor.

Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la

frig, umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite emotiile
puternice sis a revina la controale periodice de specialitate.

2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si

personalul medical se numeste externare.

Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre

medicul care a ingrijit pacientul.
 Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul
trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa.

Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de

viata, facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul
pacientului.

ANEXA I

CAPITOLUL III

3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1

Culegera datelor :

Date fixe :
Nume : P

Prenume : V

Sex : Feminin

Varsta : 67 ani

Greutate : 70 kg

Inaltime : 1,69 m

Nationalitate : romana

Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA

Anamneza :Antecedente heredo – colaterale – neimportante ; Antecedente

personale – neaga

Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse

cu expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se
intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru
tratament de specialitate. Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de
mai multi ani.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu

expectoratie mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :

-        alterarea functiei respiratorii

-        alterarea functiei circulatorii
-        imposibilitatea de a se odihni
-        incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

 
 ANEXA 2

Diagnostic de ingrijire 

Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

1.Alterarea functiei Pacienta sa
respiratorii datorita
aparitiei obstructiei prezinte o
bronsice manifestata
prin accese de dispnee respiratie
paroxistica si tuse cu
expectoratie mucopu- buna si cai
rulenta.
respiratorii
Invat pacienta sa tuseasca Pacienta raspunde bine la
sa expectoreze si sa tratamentul astmatic si se
colecteze sputa in linisteste;
recipient, administrez O2
la nevoie.
Asigur aerisirea
starea de anexitate a
salonului, asigur pozitia
bolnavului se amelioreaza.

semisezand (ortopnee)
permeabile.

care favorizeaza o
respiratie mai buna.

Fac educatie sanitara pt

Pacienta colaboreaza si
prevenirea infectiei
raspunde la intrebari.
bronsice.

Administrez tratamentul
prescris de medic cu
expectorante,
bronhodilatatoare si
 descongestionante ale
mucoasei traheobronsice.

Linistesc pacientul psihic

in vederea imbunatatirii
starii generale.

2.Alterarea functiei Pacienta Invat pacienta sa evite Pacienta prezinta o

circulatorii datorita consumul excesiv de
palpitatiilor si nelinistii sa prezinte grasimi si sa consume TA in limite normale,
manifestă prin HTA alimente bogate in
o circulatie vitamine,zarzavaturi si Raspunde pozitiv la
fructe.
adecvata. tratamentul medicamentos
si evita efortul fizic.
Adm. medicatiei
prescrise de medic
cardiotonice,vasodilatato
are antiaritmice,
diuretice,
hipotensoare.Urmaresc
efectul medicamentelor
adm. aplic tehnici de
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive
si active, masaj al
extremitatilor.

Sfatuiesc pacienta sa
continue tratamentul
medicamentos atata timp
cat este necesar.
Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare
3.Imposibilitatea de a Pacienta sa Calmez tusea si dispneea prin Pacienta prezinta

se odihni datorita beneficieze adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata de un somn de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie. odihnitor de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent

atat calitativ, inainte de culcare. Sfatuiesc pacienta
cat si sa consume o bautura calda inainte de
echilibrata psihic
cantitativ. culcare (ceai sau lapte). Psihoterapie-
calmez si linistesc bolnava. Asigur un
mediu ambiant linistitor, fara
zgomote.

4.Incapacitatea de a-si Pacienta sa Combat starea de liniste a Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii prezinte o pacientei care a provocat Unei bai bolnavei

igienice corporale stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii si sa isi curatenie perfecta a corpului

 generale manifestata pastreze pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli tegumentele complicatiilor. Sterg pacienta

tuse, dispnee de tip intacte. de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing, de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii. Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare

explicandu-i pacientului necesitatea

acestora in vederea pastrarii
elasticitatii pielii.

ANEXA 3

Functiile vitale

Data Functiile vitale si vegetative Examinari de Tratament Regim

lab.si
paraclinice
medicamentos alimentar
TA P T R Sc Diure
a-- -za
un
11.05 240/ 80 36,5 20 1 1200 L - V.N=4000- MIOFILIN : fiole Regim
100 ºC 8000 mm³

2020 b/min resp/ 2x1/zi IV fiole normocaloric

mm min V.O=7,700 ,
 Hg mm³ 10 ml Actiune hiposodat cu
12.05 180/ 80 36,5 19 1 1150 H – V.N=4,2-
90 ºC 5,5 ml/mm³
bronhodilatatare. evitarea
2020 b/min resp/ alimentelor
mm min V.O=4.5mil/ care
Hg mm³ HHS : fiole 100
13.05 180/ 78 36,3º 18 1 1200 Htc – V.N=40- mg IV 2x1/zi
80 C 41 % Actiune pot fi
inflamatoare si
2020 b/min resp/ decongestiva,
mm min V.O=36,5 % bronhodilatatoare alergeni.
Hg
14.05 ! 85 37,2 19 1 1300 Hgh –V.N=13-
70/ 15 g/100 ml VENTOLIN :
70
2020 b/min ºC resp/
V.O=13,1 Spray 2
min pulverizari x
g/100 ml
mm 3/zi.Actiune
Hg
15.05 165 80 36,8º 18 1 1200 Uree–V.N=20-
/75 C 40 mg % bronhodilatato-
are.
2020 b/min resp/
V.O=83 mg%
mm min
BROMHEXI--NE
Hg : comprimate a 8
16.05 140 75 36,5 18 1 1200 Glicemie mg ; per os
/80 ºC 3x1/zi.

2020 b/min resp/ V.N=80-

120mg %
mm min Actiune
Hg expectorant,fluidi
fica secretiile
V.O=72mg % traheo-bronsice
17.05 145 75 36,4º 19 1 1100 VSH–V.N=1- vascoase si le
/80 C 10 mm/ 1h

2007 b/min resp/ usureaza

VO=13mm/1h eliminarea.
mm min
Hg
18.05 140 75 36,4º 18 1 1100 Examen sputa: AMPICILINA
/75 C

2020 b/min resp/ -macroscopic :

vascoasa 4x1 f.IM,500
mm min
Hg -microscopic : mg.Actiune
bacteriostatic cu
spectru larg
eozinofilie
Rtg nu arata
PREDNISON

modificari.
1 tb/zi per os doza
de atac 30mg/zi
se scade treptat
pana la 10 mg
doza de
intretinere.

Acti-

-une-antiimfl-

-amatoare,an-

-tialergic.

CAPTOPRIL:

Tb 3x1/zi per os.

Actiune

hipotensoare.

NITROP-ECTOR
: tb 3x1/zi per os.

Actiune
cardiotonica.

ASPACAR-
-DIN : tb 3x1/zi
 per os.

Actiune
cardiotonica.

FUROSEMID

1tb la 2 zile per

os.Actiune

diuretica.

DIPIRIDAMOL :
3x1 tb/zi per os.

Actiune
vasodilatatoare,
pentru
fluidificare.

 
   

ANE
XA 1

3.1.2 Plan de ingrijire nr.2

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :

Nume : V

Prenume : R

Sex : Feminin

Varsta : 18 ani

Greutate : 56 kg
 Inaltime : 1,67 m

Nationalitate : romana

Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.

Anomneza :

Antecedente heredo – colaterale – nesemnificative.

Antecedente personale – la 7 ani a avut varicela.

Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani

prezinta dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru
investigatii si tratament de specialitate.

Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.

Problemele pacientului : dificultate in a respire, dificultate in a se alimenta,

perturbarea somnului

ANEXA 2 

Diagnostic de ingrijire

Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

1.Dificultate in a Pacienta sa Ii asigur pacientei o cat Pacienta dupa 1-2 zile
respira datorita mai buna pozitie in prezinta cai respiratorii
inflamatiei mucoasei si timpul acceselor permeabile si respira
spasmului musculaturii respire fara astmatice (pozitia normal, nu mai prezinta
bronsice manifestata ortopneica). dispnee.
prin dispnee si dificultate
wheezing.
administrez
si sa aiba medicamentele
prescrise de medic
pentru a preveni crizele
caile respiratorii de astm.

eliberate de

secretii.
2.Dificultate in a se Pacienta sa Ii explic bolnavei Starea pacientei sa
necesitatea alimentatiei ameliolat, i-a revenit
si a consumului pofta de mancare.
alimenta datorita se poata suficient de lichide.

dispneei si anexitatii alimenta

manifestate prin corespunzator

imapetenta.
3.Perturbarea Pacienta sa Am asigurat liniste in Pacienta se odihneste
salon ca pacienta sa se suficient pentru a
poata odihni. prezenta o stare de mai
somnului datorita aiba un
bine.

Convingem pacienta ca
anexitatii manifestata somn
starea ei se va ameliora.

prin insomnie. odihnitor si

corespunzator

    
 ANEXA 3

Functiile vitale

D Functiile vitale si vegetative Examinari de Tratament Regim

TA P T R Sca- Diur-
ata lab. si
un eza
paraclinice
medicamentos alimentar
3.06 129/75 82 37,2 14 1 1200 L - V.N=4000- HHS : 300 mg Alimente
8000 mm³ tablete. premise :

2020 mmHg b/min ºC resp/min

V.O=5,500 Actiune legume
mm³ antiinflamator. fierte,
4.06 110/65 69 37ºC 13 1 1100 H – V.N=4,2- fructe crude
5,5 ml/mm³ si sub
Ventolin : 3x1 forma de
2020 mmHg b/min resp/min + 2 ml ser compot ;
V.O=4.500.000 fiziologic. supe de
mm³
5.06 110/60 67 37ºC 15 1 1100 Htc – V.N=40-
41 % Actiune legume,
bronhodilatator. cartofi,
2020 mmHg b/min resp/min
paine
V.O=29,8 %
neagra.
6.06 120/70 63 36,7 15 1 1200 Hgh –V.N=13-
15 g/100 ml
Alimente
2020 mmHg b/min ºC resp/min
interzise
V.O=13,3
g/100 ml
7.06 110/65 75 37ºC 16 1 1200 Euzinofilie :
Sa evite
alimentele
alergene.
2020 mmHg b/min resp/min V.N = 2-3 %

V.O = 0,5 % Sa evite

alimentele
prea sarate
si
grasimile.
 VSH – V.N=7-
15 mm la 2 h

V.O = 13mm la
2h

ANEXA

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :

Nume : M

Prenume : A

Sex : Feminin

Varsta : 51 ani

Greutate : 69 kg

Inaltime : 1,60 m

Nationalitate :romana

Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.

Anamnoza :
 Antecedente heredo – colaterale : mama cu astm bronsic

Antecedente personale – neaga

Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi

ani. Cu 6 zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o
criza astmatica manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing
sit use. In dimineata zilei ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de
dispnee astmatica progresiv evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei.
Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la
administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare simpaticometice,
respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia interne.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.

Problemele bolnavului :

-         alterarea ritmului respirator

-         alterarea starii generale
-         alterarea hidratarii bolnavului
-         perturbarea somnului
 ANEXA 2
Diagnostic de ingrijire 
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing
1.Alterarea ritmului Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie Pacienta raspunde
semisezanda la marginea patului bine la tratamentul
medicamentos si
respirator datorita respire dispneea a
cu capul usor, in extensie.

obstructiei bronsice normal, disparut.

Indepartez factorii care ar putea

manifestata prin dispneea sa

produce alergii (praf,florii).

dispnee cu ortopnee, dispara.

Asigur aerisirea salonului pentru

wheezing si tuse
 favorizarea unei bune respiratii.

Administrez tratamentul prescris

de medic, bronhodilatatoare.
2.Alterarea starii Pacienta sa fie Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de
echilibrata anexitatea
psihic, sa
generale datorita dispara starea salon cu bonavi, cu un nivel
de anexitate si a disparut si
sa fie com
cefaleei si ddinamiei ridicat si plini de optimism.
batuta cefaleea
bolnava prezinta
si adinamia.
nanifestata prin Ajut pacienta sa isi recunoasca
o stare de bine.

anexitate. anxietatea si sa o combatem

Pacienta sustine ca
cefaleea a disparut
distrugandu-i atentia de la boala si prezinta o

diminuez stimuli care l-ar putea conditie fizica

deranja. Aerisesc salonul mai buna.

asigurandu-i o stare de confort

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa

expectoreze, explicandu-i

necestitatea acesteia.

Administrez la indicatia medicului

 analgezice si expectorante
3.Alterarea hidratarii Reechilibrarea Administrez pacientei ceaiuri Pacienta relateaza
hidroelectolitri indulcite explicandu-i necesitatea
ca a pacientei ingerarii a cat mai multe lichide.
pacientei, datorita ca respecta
si Schimb lenjeria de corp si de pat
impiedicarea de cate ori este nevoie.
dezechilibrului indicatiile in

unei eventuale Asigur conditii corespunzatoare

hidroelectrolitic legatura cu
raciri din
cauza
de temperatura mediului. Ajut
manifestata prin transpiratiilor. hidratarea.

pacienta sa isi efectueze toaleta

transpiratii
abundente
corporala

si expectoratie.
4.Perturbarea Pacienta sa Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta
pacienta tehnici de relaxare, un somn odihnitor
exercitii respiratorii inainte de
somnului datorita aiba un somn
culcare. Asigur un mediu ambiant,
linistitor fara zgomote . Sfatuiesc
nelinistii si anexitatii odihnitor.
pacienta sa consume o bautura
calda inainte de culcare (ceai sau
manifestata prin lapte).

insomnie.
 ANEXA 3
 
Functii vitale  
Data Functiile vitale si vegetative Examinari de Tratament Regim
lab. medicamentos alimentar

si paraclinice
TA P S Diu-
T R ca reza
-

u
n
15.06 130/70 88 36,8 20 1000 L - V.N=4000- SALBUTANOL:
1 8000 mm³

2020 mmHg b/min ºC r/min ml 1 puf/zi spray

V.O=7600
mm³
Actiune-
16.06 130/80 85 36,7 19 1200 H – V.N=4,2-
bronhodilatator.
1 5,5 ml/mm³

2020 mmHg b/min ºC r/min ml

MIOFILIN : tb.
V.O=4.8
mil/mm³
17.06 125/70 83 36,7 19 1000 Htc – V.N=40-
3x1/zi per os
1 41 %
Actiune
2020 mmHg b/min ºC r/min ml
V.O=43 %
bronhodilatator.
18.06 125/70 80 36,6 18 1200 Hgh –V.N=13-
1 15 g/100 ml
HHS : 300 mg
2007 mmHg b/min ºC r/min ml
 V.O=13,5 IV.Actiune
g/100 ml antiinflamator,
19.06 125/80 80 36,6 18 1200 VSH – V.N=1-
steroid in crizele
1 10 mm la 1 h

2020 mmHg b/min ºC r/min ml

astmatice.
V.O = 5mm la
1h
20.06 125/75 82 36,6 19 1200 Glicemie PREDNISON :
1

2020 mmHg b/min ºC r/min ml V.N=80- 5 mg tb 3x1/zi.

120mg %

Actiune
V.O=90mg % antiinflamator.
21.06 130/80 80 36,6 18 1200 Creatinina –
1 V.N=0,6-1,2
AMPICILINA :
mg%
2020 mmHg b/min ºC r/min ml

4x250 mg IM.
V.O=0,6 mg %

Actiune
bactericid,
antibiotic cu
spectru larg.

BROMHEXIM :

3x2 tb/zi.

Actiune
mucolictic,
favorizeaza
 expectoratia,
usureaza
respiratia.
 
 
 
 
 
 
 

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita

cunostiite profesionale profunde si calitatii morale deosebite.

Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca

este o afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu
debut la orice varsta si indiferent de conditia sociala.

Lucrarea e constituita din 3 capitole :

-     primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de
etiologie, simptomatologice, patogenie si tratament
-     al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate
de asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor
de spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor vitale si
vegetative asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii
 adecvate si examinarii specifice. Capitolul cuprinde de asemenea,
externarea bolnavului, educatia sanitara si profilaxia bolii.
-     al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este

rezultatul obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari,
aparitia unei expiratii tipice suieratoare, ca un tiuit numit “wheezing”. Bolnavii
se plang de “lipsa de aer” si se aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura
respiratia.

Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune

internarea pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

BIBLIOGRAFIE

1. ”Tratat de medicina interna” vol. I “Bolile aparatului respirator” sub

redactia prof. Radu Paun,coordonator prof. Constantin Anastasiu, Editura
Medicala 1983
2. ”Medicina interna pentu cadre medii” Corneliu Borundel, Editura All,vol. II

3. Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu, Editura Corint

4. Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordonator dr. Georgeta Balta,

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983

CUPRINS

CAPITOLUL I....................................................................................................1

PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

ARBORELUI BRONSIC
1.1  Anatomia si fiziologia arborelui
bronsic……………………………………..............................…….............1

1.2. Prezentarea teoretica a bolii…………………………………...........……5

CAPITOLUL II………………………………....…………………………….10

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA

EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic în spital………………………..10

2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare…………………………………….12

2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati……………………12

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative…………..………………16

2.5 Alimentatia pacientului cu astm bronsic……………………….……….18

2.6 Administrarea medicamentelor………………………...……………..…19

2.7 Recoltarea produselor biologice si patologice…………………..……....21

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de

afectiune.............................................................................................................24

2.9 Profilaxia bolii. Educatia sanitara……………….......……………..……29

2.10 Externarea pacientului………………………………….......…….…….30

CAPITOLUL III…………………………………...............…………….…...31
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA………………….…..…..31

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII………………………………..…..49

BIBLIOGRAFIE………….....…………………………………………....…..5