Totalizarea Nr.

2 la compartimentul
“Fiziologia bacteriilor. Antibioticele”

I. Complement simplu
1. Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de carbon:
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai
organismelor vii:
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza metaboliţilor
necesari:
6. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
7. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
8. Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
9. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică :
10. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
11. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
12. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la
alta:
13. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
14. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
15. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
16. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
17. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
18. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
19. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
20. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
21. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
22. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de
hidrogen serveşte o substanţă anorganică:
23. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele
bacterii anaerobe:
24. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic
numai din glucoză şi săruri de amoniu:
25. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de sursa
de H:
26. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului
exterior:
27. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
28. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în
diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
29. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi
diferitor substrate cu microorganisme :
30. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
31. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:
32. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
33. Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
34. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid:
35. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă la
– 700C:
36. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
37. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi sub 600 C:
38. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi înalte:
39. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat
infectat:
40. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
41. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
42. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
43. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor
mezofile:
44. Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
45. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
46. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
47. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
48. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
49. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
50. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
51. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
52. Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
53. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este
prelungită:
54. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
55. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:
56. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
57. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
58. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
59. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
60. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor continue
(sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
61. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de
bacterii carboxifile:
62. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacteri
63. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
TSI:
64. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
65. Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:
66. Selectaţi mediile de cultură elective:
67. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
68. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice :
69. Selectaţi mediile de cultură de transport:
70. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
71. Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
72. Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
73. Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
74. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
75. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice :
76. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii

77. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
78. Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
79. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
80. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
81. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:
82. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
83. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
84. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de
antibiotic în serul bolnavului:
85. Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
86. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
87. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
88. Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:

II Complement multiplu

1. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:

2. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
3. Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:
4. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:
5. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
6. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
7. Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:
8. Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
9. Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
10. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:
11. Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
12. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
13. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
14. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
15. Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:
16. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
17. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
18. Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:
19. Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:
20. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice :
21. Selectaţi mediile de cultură elective:
22. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
23. Selectaţi mediile de cultură de transport:
24. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:
25. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
26. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
27. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
28. Mediul Kligler conţine următoarele glucide:
29. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
30. Mediul TSI este compus din următoarel produse:
31. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
32. Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
33. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
34. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
35. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
36. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
37. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea următoarelor
obiecte:
38. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
39. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
40. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :
41. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:
42. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
43. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
44. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
45. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
46. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide:
47. Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
48. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
49. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:
50. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
51. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
52. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
53. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă
îndelungată de timp:
54. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
55. Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:
56. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
57. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
58. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:
59. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
60. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
61. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
62. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
63. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
64. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
65. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
66. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
67. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor:
68. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
69. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
70. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
71. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
72. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
73. Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:
74. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular:
75. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
76. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
77. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
78. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
79. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:
80. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
81. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:
82. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
83. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene
nistatina, levorina:
84. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
85. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră
bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
86. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
87. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
88. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):