Sunteți pe pagina 1din 5

Portofoliu Didactica Domeniului

Nivelul II – Modulul psihopedagogic (Master)

STUDENT: Moldoveanu Codrin Ioan

Facultatea de Istorie, Anul II. Master, Instituții și ideologii ale puterii în Europa

1. Alegeți/Extrageți dintr-o o programă de liceu la o disciplină pe care o vei preda


două competențe specifice pe care le considerați mai ușor de dezvoltat la elevi.
Argumentați-vă alegerea.

Competențe specifice

3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei


conţinută de acestea. ( Programa Istorie, clasa a XII-a)

2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice.( Programa Istorie, clasa a XI-


a)

Trăim într-o societate democratică unde ni se cere să analizăm informația într-un mod
critic. Acest lucru nu numai că este benefic pentru dezvoltarea intelectului unei persoane ci
reprezintă baza oricărei democrații sănătoase. Ne confruntăm cu o lume a globalizării unde
cunoaștere este manipulată foarte ușor, iar populismul extremist este ușor difuzat prin rețelele
de socializare. Competențele selectate ar trebui să fie cel mai ușor învățate de către elevi
deoarece reprezintă punctul de plecare pentru orice cetățean care trăiește într-o comunitate
civilizată

Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilității și a validității


informației ajută la dezvoltarea unei gândiri critice. De exemplu dacă ne gândim la domniile
fanariote, avem istorici cu păreri diferite despre impactul pozitiv sau negativ pe care acești
domni l-au avut asupra țărilor românești extracarpatice. Le-aș oferi elevilor mai multe izvoare
după care să se ghideze în funcție de anumiți parametrii cum ar fi autorul, anul publicării

1
documentelor și criticii săi. E o muncă similară cu cea de detectiv sau jurnalist, iar pe
parcursul vieții lor se vor confrunta foarte des cu astfel de dileme.

Libertatea de exprimare, egalitate și drepturi fundamentale sunt printre puținele


atribute subordonate conceptului de democrație. Însă, dacă nu îi învățăm pe elevi istoria
acestor idei, nu vom putea să apreciem cu adevărat importanța lor. Mulți politicieni extremiști
subminează în spațiul public ideea de democrație, iar de multe ori reușesc deoarece oamenii
nu înțeleg semnificația reprezentării politice și puterea votului. Pentru a transmite elevilor
astfel de cunoștințe, eu aș organzia clasa într-un stil reprezentativ, unde fiecare decizie este
dezbătură și comentată. Până la urmă o clasă de elevi este o micro-societate iar
responsabilitatea profesorului este de a ghida rațional și moral această comunitate.

2. Formulați două obiective operaţionale conform algoritmului lui R. Mager pentru


domeniul cognitiv (modelul lui Bloom). Nivelul cognitiv poate fi egal și superior
nivelului ”Înțelegere” din taxonomia obiectivelor a lui B. Bloom (exemplu :
”înțelegere” și ”evaluare”). Veți utiliza verbe de acțiune și veți aplica algoritmul
de operaționalizare al lui R. Mager.
Obiectiv 1
Elevii să localizeze pe harta Daciei trei orașe construite de greci.
a. Comportamentul final așteptat de la elevi: ,, să localizeze’’
b. Precizarea condițiilor prin care elevii să demonstreze că au obținut performanța
așteptată: ,,pe harta Daciei’’
c. Precizarea nivelului de performanță: ,, două orașe’’

Obiectiv 2

Elevii să evalueze care a fost impactul civilizației romane în societatea dacă, prin
oferirea unui exemplu de tehnologie sau monument religios preluat de la romani și
implementat la daci

a. Comportamentul final așteptat de la elevi: ,,să evalueze”


b. Precizarea condițiilor prin care elevii să demonstreze că au obținut performanța
așteptată: ,, impactul civilizației romane în societatea dacă”
c. Precizarea nivelului de performanță: ,,oferirea unui exemplu de tehnologie sau
monument religios”

2
3. Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple
de cunoștințe declarative, 3-5 exemple de cunoștințe procedurale și 3-5 exemple
de cunoștințe condiționale (conform teoriei tipurilor de cunoştinţe).
1. Cunoștințe declarative
a. Definirea conceptului istoric de Renaștere
b. Numirea ultimului țar al Rusiei
c. Notarea anilor între care s-a desfășurat Primul Război Mondial
d. Scrierea anului în care a avut loc bătălia de la Rovine
2. Cunoștințe procedurale
a. Identificarea pe harta Europei interbelice (1918-1939), a trei state comuniste și trei
state democratice. Elevul se va folosi de cunoștințele de istorie din unitatea de
învățare Perioada Interbelică.
b. Stabilirea mileniului și secolului în care se încadrează anul 1453. Mileniul se
calculează adunând la cifra miilor 1, iar secolul adunând la numărul format de cifra
miilor și sutelor tot 1.
c. Calcularea numărului de victime din Al doilea Război Mondial din tabăra Axei.
Calculul se va face pe baza cunoștințelor despre Al doilea Război Mondial și cu
ajutorul unui tabel în care să fie înscrise numărul de victime pentru fiecare
participant la conflagrație.
3. Cunoștințe condiționale
a. Argumentarea relevanței studierii regimurilor monarhice la ora de istorie
b. Sensibilizare culturală față de operele de artă postmoderniste
c. Argumentarea importanței studierii regimului democratic

4. Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de
concepte şi prototipuri care le corespund (conform teoriei prototipurilor).
a. Concept: Renaștere, Prototip: Războaiele italiene
b. Concept: Regim monarhic din secolul al XIX-lea, Prototip: Germania imperială
c. Concept: Marea Schismă, Prototip: Imperiul Bizantin
d. Concept: Problema Orientală, Prototip: Imperiul Otoman

3
5. Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea gândirii
critice a elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.

Exercițiul 1

Tema: Revoluția industrială

Mod de lucru; grupe

Sarcina de lucru: Profesorul împarte clasa în două grupe. Prima grupă va avea sarcina de a
aduce argumente în favoarea efectelor pozitive ale industrializării. Cea de-a două grupă va
trebui să aducă argumente pentru efectele negative ale industrializării asupra mediului și a
societății umane.

Metoda: Metoda multiperspectivității. Această metodă propune puncte de vedere diferite


asupra unei teme sau a unui subiect istoric și antrenează gândirea critică a elevilor prin
faptul că pune la dispoziție mai multe opinii cu privire la un subiect istoric

Sursele pe care le vor folosi cele două grupe se vor baza în principal pe contribuțiile
istoriografice legate de această temă, ale istoricilor Niall Ferguson și Brendan Simms.

Exercițiul 2

Tema: Genocidul armean

Mod de lucru; individual

Sarcina de lucru: Profesorul va pune la dispoziția elevilor un text istoric care prezintă
sintetic ceea ce a reprezentat Genocidul armean în istoria Primului Război Mondial. Elevii
vor trebui să identifice pe baza textului, două cauze și două efecte ale Holocaustului.
Astfel va fi stimulată crearea de legături în explicarea unui proces istoric, prin
evidențierea relației cauză-efect.

6. Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea abilităţilor


metacognitive ale elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.

Exercițiul 1

4
Elevii vor trebui să scrie într-o listă toate cunoștințele pe care le au despre conceptul
de Renaștere. Astfel ei vor putea conecta informațiile vechi cu cele noi care vor fi
prezentate de profesor

Exercițiul 2

Elevii vor trebui să justifice care este importanța studierii diferitelor tipuri de
regimuri politice din secolul al XIX-lea.