XII CREDINȚA ÎN ÎNVIERE ȘI VIAȚA VEȘNICĂ

ul lecției: Înțelegerea învățăturilor de credință referitoare la Înviere și viața veșnică și asumarea unui mod de viață c
U1

URSACHE CORNEL-ALEXANDRU - Colegiul Național “Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Buzău, județul

Buzău

PROVOCAREA: Moartea clinică este o mărturie a existenței vieții veșnice?

TIMP NECESAR: 50 minute

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII:

CUNOȘTINȚE ABILITĂȚI ATITUDINI

 Elevii definesc următoarele
noțiuni: moarte, înviere, viață
veșnică.
 Elevii sintetizează învățătura
de credință, având ca reper
citate scripturistice și patristice.
 Elevii argumentează  Elevii se implică activ şi
învățătura creștină despre constructiv în activităţile
înviere și viața veșnică folosind propuse.
învățătura de credință a  Elevii aplică în viaţa
Bisericii și cunoștințe din alte personală învăţăturile de
discipline studiate. credință, prin însuşirea unui
 Elevii lucrează în echipă. comportament moral.
 Elevii sintetizează învățătura
de credință, având ca reper
citate scripturistice și patristice.

CONCEPTE CHEIE: moarte, credință, înviere, viața veșnică.

RESURSE UTILIZATE PENTRU DOCUMENTARE:

Resurse bibliografice:
1. ***Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, Bucureşti, Editura Institutului
Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001.
 2. Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut în Drd. Liviu Petcu,
„Lumina Sfintelor Scripturi-Antologie tematică din opera Sfântului Ioan Gură de Aur”, Iași,
Editura Trinitas, 2007.
3. Sfântul Iustin Popovici – Omul și Dumnezeu-Omul, Abisurile și culmile filozofiei, Sibiu,
Editura Deisis, 1997.
4. Slujba Învierii și carte de Tedeum, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, 2008.
5. Şebu, Sebastian; Opriş M.; Opriş D., Metodica predării religiei, Alba Iulia, Editura
Reîntregirea, 2017.
6. Ware, Episcop Kallistos, Împărăţia lăuntrică, București, Editura Christiana, 1996.

Resurse on-line:

1. https://www.youtube.com/watch?v=GhEDWNB1og4, (Dr. Ada Calciu, 13 august 2020)

2.https://www.youtube.com/watch?v=e9dwzUKKQ5o, (prof. Dr. Constantin Dulcan, 13 august

2020)

3. https://www.youtube.com/watch?v=P8ftDWbHq28&feature=emb_title (Părintele Efrem

Vatopedinul în telesinaxa „Să fim părtași Veșniciei!”, 24.11.2020)

ACTIVITĂȚILE PROPUSE

1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE (2 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI: Astăzi vom cânta imnul Învierii: Hristos a înviat!

(Se precizează elevilor în ora anterioară să fie pregătită acasă o candelă aprinsă (activitate online)/La
școala profesorul va aprinde o lumânare tip pastilă).
Lansarea provocării: În urma lecției de astăzi, vom formula un răspuns argumentat la întrebarea:
Moartea clinică este o mărturie a existenței vieții veșnice?

2. EXPERIENȚA DIRECTĂ
RESURSE NECESARE (14 minute; materiale didactice):
 DESCRIEREA DEMERSULUI: Profesorul îndeamnă pe elevi să fixeze în scris trei cuvinte
despre viața veșnică și trei cuvinte care să caracterizeze Învierea, precizând că acestea vor fi
valorificate ulterior în cadrul lecției
 *Putem folosi https://www.mentimeter.com/ , apoi alegem opțiunea Word Cloud, introducem
cerința si numărul cuvintelor posibile care vor fi introduse de către elevi. Elevii vor intra cu
ajutorului unui cod.
  Vom urmări un fragment dintr-o emisiune în care care ni se prezintă mărturia unui doctor
care a avut o experiență deosebită.
https://www.youtube.com/watch?v=GhEDWNB1og4 (1:00-12:00)

3. REFLECȚIA
RESURSE NECESARE (10 minute; materiale didactice):
DESCRIEREA DEMERSULUI:

 Cunoașteți pe cineva care a avut experiența morții clinice?

 Care era starea fizică a d-nei dr. Ada Calciu după accident?
 Care a fost atitudinea doamnei exact după ce și-a revenit din comă?
 Ce a văzut în timpul morții clinice?
 Datorită cărui fapt a fost menținută în viață cu ajutorul aparatelor până pe 8 septembrie?
 Cum L-a perceput pe Dumnezeu înainte și după experiența morții clinice?
 Putem face o legătură între experierea morții clinice și viața veșnică ?
 În ce momente din viața voastră v-ați gândit la viața veșnică?

Alternative
 Ați auzit de pariul lui Pascal? Puteți să prezentați pe scurt afirmațiile lui?
*Daca nimeni nu răspunde/nu răspunde corect se explică acest raționament filozofic al lui
Blaise Pascal. Atenție: acest raționament are limite, provocându-i în special pe atei, fără să se
refere la o anumită religie. De asemenea nu se ia în calcul lucrarea faptei, ci doar cea a
credinței.
 Profesorul prezintă elevilor un material video la finalul căruia va adresa elevilor câteva
întrebări.
https://www.youtube.com/watch?v=e9dwzUKKQ5o - prof. Dr Constantin Dulcan (12:34-
14:11)
De ce nu recunosc unii oameni de știință existența altor explicații decât cele percepute cu
ajutorul simțurilor?

4. GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE (14 minute; materiale didactice):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Activitate: Să aflăm împreună despre credința în înviere și viața veșnică
Profesorul prezintă tema activității și competențele urmărite.
Dumnezeu este iubire. Noi suntem rodul dragostei din sânul Sfintei Treimi. Părintele ceresc
ne-a creat cu scopul de a fi veșnic fericiți în rai, iar acest lucru se dobândește prin asemănarea cu El.
Însă omul nu a ascultat singura poruncă de nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului. Astfel
omul a pierdut șansa de a rămâne în rai și de fi nemuritor trupește, iar chipul lui Dumnezeu în el s-a
slăbit.
Chiar dacă primii oameni, Adam și Eva, au călcat porunca ascultării vrând să fie ca Dumnezeu, Bunul
Părinte i-a mângâiat prin făgăduirea venirii lui Mesia.
Protoevanghelia (prima veste bună) este : „Dușmănie voi pune între tine și între femeie, între
sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul” (Facerea 3, 15).
Textul se referă la Întruparea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria și opera de mântuire a
neamului omenesc. Înțeparea călcâiului de către diavol semnifică ispitele care vin din partea
diavolului, dar și încercarea avută de Maica Domnului de a-și vedea Fiul răstignit.
Oamenii L-au condamnat pe Dumnezeu la moarte, însă Dumnezeu prin Învierea Lui îi
„condamnă ” pe oameni la nemurire (Arh. Iustin Popovici – Omul și Dumnezeu-Omul, Abisurile și
culmile filozofiei, p. 64). Învierea lui Hristos (Dumnezeu-omul) este cea mai strălucitoare minune
dumnezeiască, iar pe această învățătură se întemeiază viața noastră veșnică și învierea noastră din
morți.
Dacă nu este înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat. Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică
este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră. (1 Cor 15, 13-14). Învățătura
despre înviere și viața veșnică este sintetizată în art. 11-12 din Simbolul de credință.
Prin moarte fizică înțelegem despărțirea sufletului de trup, iar prin înviere se unesc din nou
cele două părți ale persoanei (sufletul și trupul transfigurat). Datorită faptului că sufletul nu este
afectat de legile materiei, învierea se referă doar la trupurile transfigurate.
Sfântul Serafim de Sarov, un om al bucuriei, sintetizează: „Scopul vieţii creştine este
dobândirea Sfântului Duh”, referindu-se la pregătirea pentru viața veșnică. De asemenea când se
întâlnea cu cineva îl îmbrățișa spunând „Hristos a înviat, bucuria mea!”

“Omul lui Dumnezeu, omul care-L urmează pe Hristos, trăiește veșnicia, trăiește acest har al
Învierii.” (Părintele Efrem Vatopedinul în telesinaxa „Să fim părtași Veșniciei!”
https://www.youtube.com/watch?v=P8ftDWbHq28&feature=emb_title , 24.11.2020 - se poate
viziona facultativ în afara orei)

Activitate: Vom împărți clasa în patru grupe pentru a descoperi temeiurile referitoare la învierea
morților din Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și din scrierile părinților contemporani ai Bisericii.
Fiecare grupă va avea anumite texte de citit (vezi anexele), urmând să prezinte colegilor ideile
principale. Textele scripturistice vor fi căutate în varianta tipărită/online.

Fiecare grupă desemnează un membru care va prezenta învățăturile desprinse din textele primite.

5. TRANSFERUL
RESURSE NECESARE (8 minute; materiale didactice):
DESCRIEREA DEMERSULUI:

Activitate 1
Gândiți-vă la cuvintele folosite la începutul întâlnirii pentru a caracteriza viața veșnică și Învierea. Ați
alege altele acum? Se vor analiza diferențele.

Activitate 2
Profesorul împreună cu elevii vor scrie pe o foaie flipchart afirmațiile referitoare la inexistența
învierii și a vieții veșnice în interiorul siluetei și mai sus de uși afirmațiile care susțin viața veșnică și
învierea.
(Pe foaie sunt desenate în prealabil silueta unei persoane și doua uși împărătești la jumătatea colii).
*Silueta va reprezenta raportarea doar la cele materiale, iar ușile împărătești semnifică Împărăția
cerurilor.

6. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE (2 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Realizați un eseu în care să vă exprimați părerea personală despre existența vieții veșnice și
învierea trupurilor. Vă rog să fiți sinceri pentru a ne cunoaște și a ne înțelege cu adevărat unii pe
ceilalți, ca apoi să putem înțelege mai bine lucrarea lui Dumnezeu. (Termen 5 zile - va fi trimis pe e-
mail)
Părintele Efrem Vatopedinul spunea într-o omilie:
Orice lucru pe care îl facem să aibă legătură cu veșnicia!
Vom intona din nou troparul „Hristos a înviat”, în timp ce vom privi spre lumina lumânării.
(Avem parte de lumină și de căldură asemenea dragostei veșnice dăruite de Bunul Dumnezeu).
ANEXE PENTRU ELEVI

Grupa 1 :I Cor 15, 1-11;

Oamenii L-au condamnat pe Dumnezeu la moarte; cu Învierea Lui El i-a condamnat la

nemurire. Pentru lovirea pe care a primit-o, Dumnezeu S-a întors îmbrăţişând; pentru insulte,
binecuvântând; pentru moarte, cu nemurire. Niciodată oamenii nu au arătat atâta ură faţă de
Dumnezeu ca atunci când L-au răstignit; şi niciodată Dumnezeu nu a arătat dragostea lui faţă de
oameni ca atunci când a înviat. Omenirea a vrut să-L omoare pe Dumnezeu, dar Dumnezeu, prin
Învierea Lui, i-a adus pe oameni la viaţă, Dumnezeul cel răstignit şi înviat în prima zi dintr-o moarte
groaznică! Nu mai este moarte. Nemurirea îl înconjoară pe om şi întreaga lui lume.

Cu Învierea Dumnezeu-Omului, natura umană este condusă ireversibil spre drumul nemuririi
(…). Dacă omul trăieşte în credinţa Învierii Domnului, el trăieşte în afara morţii, nu este atins de ea;
moartea este la piciorul omului. „Unde este moarte boldul tău? Unde este biruinţa ta, iadule?”. Iar
când un om care crede în Hristos moare, el părăseşte trupul său ca pe nişte haine în care va fi din nou
îmbrăcat în Ziua Judecăţii din urmă. Înaintea Învierii Dumnezeu-Omului moartea era a doua natură a
omului; viaţa era prima şi moartea a doua. Omul s-a obişnuit cu moartea ca fiind ceva natural. Dar
după Învierea Sa, Domnul a schimbat totul: şi dacă era natural până la Învierea lui Hristos ca omul să
moară, după Învierea lui Hristos este natural ca omul să nu moară.

Prin păcat omul devine muritor şi vremelnic; cu Învierea Dumnezeu-Omului el devine

nemuritor şi veşnic. În aceasta este forţa, în aceasta este puterea, în aceasta este tăria Învierii lui
Hristos. Fără Înviere nu există creştinism. Printre minuni aceasta este cea mai mare; celelalte minuni
încep şi se termină cu ea. De la ea a răsărit credinţa şi dragostea şi nădejdea şi rugăciunea şi iubirea
pentru Dumnezeu.
Omul se naște cu adevărat nu atunci când îl aduce pe lume mama lui, ci atunci când crede în
Mântuitorul Hristos Cel Înviat pentru că atunci el se naște cu la viața cea nemuritoare și veșnică, în
timp ce mama îl naște pe copil spre moarte, pentru mormânt. Învierea lui Hristos este mama noastră
a tuturor, a tuturor creștinilor, mama celor nemuritori. Prin credința în Învierea Domnului, omul se
naște din nou, se naște pentru veșnicie. – E cu neputință! Observă scepticul. Iar Domnul Cel Înviat
răspunde: „Toate sunt putință celui ce crede”(Marcu 9, 28). Iar cel ce crede este cel care trăiește cu
toată inima, cu tot sufletul, cu toată ființa lui, după Evanghelia Domnului Iisus Cel Înviat.
Până la Învierea Lui, Domnul a învățat despre viața veșnică, dar prin Învierea Lui a aratat că El Însuși
este cu adevărat viața cea veșnică. Până la Învierea Lui El a învățat despre învierea morților, dar prin
învierea Lui a arătat că El Însuși este cu adevărat învierea morților…prin Învierea Dumnezeului-om
Iisus Hristos, a arătat și a dovedit că este singurul Dumnezeu-om adevărat în toate lumile omenești.
(Sfântul Iustin Popovici – Omul și Dumnezeu-Omul, Abisurile și culmile filozofiei, Editura Deisis,
Sibiu, 1997)

Grupa 2: I Cor 15, 12-34;

Prințul Eugen Trubețkoi(1863-1920) - filosof religios rus - în ultimele cuvinte rostite pe patul
de moarte: Se deschid Porțile Împărătești! Începe marea Liturghie ! Pentru el moartea nu era o ușă
care se închide, ci una care se deschide, nu un sfârșit, ci un început. Ca și pentru primii creștini, ziua
morții a fost pentru el ziua de naștere.
Existența noastră omenească poate fi comparată cu o carte. Majoritatea oamenilor consideră că
textul real, istorisirea principală este viața pământească, iar viața viitoare-când se crede în existența
ei, bineînțeles – este privită ca o simplă anexă. Atitudinea autentic creștină este exact inversă : viața
de aici este doar prefața, introducerea cărții, iar viața viitoare este principalul ei conținut. Momentul
morții nu este concluzia cărții, ci începutul primului capitol. (Episcop Kallistos Ware, Împărăţia
lăuntrică, Editura Christiana, București,1996)
Grupa 3: I Cor 15, 35-49;

Adormim fără teamă în fiecare noapte pentru că știm că ne vom trezi iarăși a doua zi
dimineața. De ce n-am avea aceeași încredere în ultima adormire? De ce n-am putea crede că ne
trezim, făpturi noi, în veșnicie? (Episcop Kallistos Ware, Împărăţia lăuntrică, Editura Christiana,
București, 1996)
Unde-ți este, moarte, boldul? Unde-ți este, iadule, biruința? Înviat-a Hristos și tu ai fost
nimicit. Sculatu-S-a Hristos și au căzut diavolii. Înviat-a Hristos și se bucură îngerii. Înviat-a Hristos
și viața stăpânește. Înviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă; că Hristos, sculându-Se din
morți, începătură celor adormiți S-a făcut. Lui se cuvine slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin”.
(Cuvântul de învățătură al Sfântului Ioan Gură de Aur la Sărbătoarea Învierii Domnului în „Slujba
Învierii și carte de Tedeum”, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 2008)

Grupa 4: I Cor 15, 50-58;

Moartea lui Hristos, după Liturghia Sfântului Vasile, este o “moarte de viață dătătoare”. Pe
acest temei credem că și moartea noastră poate fi dătătoare de viață. Hristos este Înaintemergătorul
nostru și pârga noastră. … Dumnezeu nu ne-a creat ca să murim, ci să trăim. (Episcop Kallistos Ware,
Împărăţia lăuntrică, Editura Christiana, București,1996)
„Că pentru aceasta ne-a zidit Dumnezeu și ne-a adus la viață, ca să ne facă părtași veșnicilor
bunătăți, ca să ne dea împărăția cerurilor, nu ca să ne arunce în iad și să ne dea focului! Iadul n-a fost
făcut pentru noi, ci pentru diavol.” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut)